STIMULAREA SI DEZVOLTAREA CREATIVITATIIREFERAT EVALUAREA SI
STIMULAREA CREATIVITATII ORGANIZATIONALE
DRAGOMIR IOANA BEATRICE An II, Sem.III, Zi (3 sem) Master
M.O.R.U.
1
CUPRINS
1. Conceptul de creativitate 2. Rolul si factorii creativitatii
3. Modalitati de stimulare si de dezvoltare a creativitii elevilor
4. Dezvoltarea creativitii prin joc 5. Blocajele creativitatii 6.
Concluzii
2
STIMULAREA SI DEZVOLTAREA CREATIVITATII1. CONCEPTUL DE
CREATIVITATE Progresul omenirii nu este posibil fr activitatea
creatoare, teoretic sau practic a oamenilor. Din acest motiv este
firesc ca activitatea creatoare s fie considerat forma cea mai nalt
a activitii omeneti (Alexandru Roca Creativitatea) Creativitatea
constituie una dintre problemele majore ale contemporaneitatii,
devenind un ,,concept central in psihologie. Unii psihologi
formuleaza definitii reductioniste, prin asimilarea creativitatii
cu alte fenomene psihice (capacitati, aptitudini, rezolvare de
probleme, inteligenta, etc.). Manualele recente de psihologie
considera creativitatea ,,un caz particular al rezolvarii
problemelor(Wittig) sau ,,un tip de rezolvare a
problemelor(Papalia). Conceptul de creativitate isi are originea in
cuvantul latin creare care inseamna zamislire, faurire, nastere.
Intr-o acceptiune foarte larga creativitatea constituie un fenomen
general uman, forma cea mai inalta a activitatii omenesti. Din
perspectiva specific psihologica, creativitatea apare in patru
acceptiuni importante: ca produs; ca proces; ca disponibilitate,
potentialitate general umana, ca o capacitate si abilitate
creativa; ca dimensiune complexa de personalitate. Ce este
creativitatea? Dupa Bontas si Nicola, creativitatea - este o
capacitate (proprietate, dimensiune) complexa si fundamentala a
personalitatii, care sprijinindu-se pe date sau produse anterioare,
in imbinarea cu investigatii si date noi, produce ceva nou,
original, de valoare si eficienta stiintifica si social-utila, ca
rezultat al influentelor si relatiilor factorilor subiectivi si
obiectivi a posibilitatilor (si calitatilor) persoanei si a
conditiilor ambientale ale mediului socio-cultural. Ea poate fi
considerata si ca aptitudine, dispozitie a intelectului de a
elabora idei, teorii, modele noi,originale. Creativitatea face
posibila crearea de produse reale sau pur mintale, constitund un
progres in planul social.Componenta principala a creativitatii o
constituie imaginatia. Dar creatia de valoare reala mai presupune
si o motivatie, dorinta de a realiza ceva nou, ceva deosebit. Si
cum noutatea, azi, nu se obtine cu usurinta, o alta componenta este
vointa, perseverenta in a face numeroase incercari si
verificari.
3
Elementele esentiale prin care se poate constata existenta
creativitatii sunt: noutatea si originalitatea, flexibilitatea,
fluenta, sensibilitatea senzoriala, ingeniozitatea, expresivitatea.
In afara de faptul ca este o capacitate si aptitudine a
personalitatii, a intelectului, este in acelasi timp, un proces si
un produs. Exista mai multe trepte de creativitate; C.W. Taylor
descrie cinci planuri ale creativitatii: - Creativitatea expresiva
se manifesta liber si spontan in desenele sau constructiile
copiilor mici. Nu se pune problema, la acest nivel, de
originalitate. Este insa un mijloc excelent de a cultiva
aptitudinele creatoare ce se vor manifesta ulterior. - Planul
productiv este planul crearii de obiecte, specific muncilor
obisnuite. - Planul inventiv este accesibil unei minoritati foarte
importante. E vorba de inventatori, acele persoane ce reusesc sa
aduca ameliorari partiale unei unelte, unui aparat, unei teorii
controversate. - Creativitatea inovatoare o gasim la oamenii
caracterizati ca fiind talente. Ei realizeaza opere a caror
originalitate este remarcata cel putin pe plan national. -
Creativitatea emergenta este caracteristica geniului, a omului care
aduce schimbari radicale, revolutionare, intr-un domeniu si a carui
personalitate se impune de-a lungul mai multor generatii. 2. ROLUL
SI FACTORII CREATIVITATII Despre importanta creativitatii vorbeste
viata: toate progresele stiintei, tehniciisi artei sunt rezultate
ale spiritelor creatoare. Viata, in toate domeniile ei, necesita ca
aproape fiecare individ sa realizeze unele operatii noi, ca urmare
a unor combinari si recombinari, asocieri ale datelor si
elementelor existente, care se obiectiveaza in anumite solutii
(metode etc.) utile si mai eficiente de exemplu o inovatie care
reprezinta unele elemente de creativitate. In ce priveste factorii
creativitatii, se poate vorbi, mai intai, de aptitudini pentru
creatie. Exista anumite structuri cerebrale, pe care nu le
cunoastem, care favorizeaza imaginatia, ele creand predispozitii de
diferite grade pentru sinteza unor noi imagini, noi idei. Totusi e
nevoie de interventia mediului, a experientei pentru ca ele sa dea
nastere la ceea ce numim talent.Edison spunea ca in creatie este
nevoie de 99% transpiratie si 1% inspiratie. Fara indoiala, un al
doilea factor care trebuie amintit il constituie experinta,
cunostiintele acumulate. Importanta nu este doar cantitatea,
bogatia experientei, ci si varietatea ei. Multe descoperiri intr-un
domeniu au fost sugerate de solutiile gasite in alta diciplina. Nu
intamplator se insista in pedagogie asupra valorii culturii
generale. Pot fi considerate ca factori interni ai dezvoltarii
creativitatii, motivatia si vointa. Crestera dorintei, a
interesului pentu creatie, ca si a fortei de a birui obstacole are,
evident, un rol notabil in sustinerea activitatii creatoare.
4
In ce priveste rolul inteligentei, situatia e mai putin clara,
desi e evident ca in domeniul stiintei este de netagaduit.
Experimentele efectuate arata ca relatia dintre inteligenta si
creativitate e complexa. S-au aplicat, la un mare numar de
subiecti, teste de inteligenta si creativitate. S-au obtinut
corelatii semnificative, dar destul de modeste. Analiza
rezultatelor a aratat ca printre subiectii cu note ridicate la
inteligenta sunt unii avand cote slabe la creativitate. In schimb,
cei cu perforemante ridicate de creativitate aveau la inteligenta
cote cel putin mijlocii, de unde concluzia necesitatii sale pentru
o creativitate superioara. Totodata, societatea are o influienta
deosebit de importanta pentru inflorirea spiritiului creativ
intr-un domeniu sau altul. In primul rand, intervin cerintele
sociale. Un alt factor determinat in stimularea creativiatii il
constituie gradul de dezvoltare al stiintei, tehnicii, artei.
Exista o puternica influenta exercitata de predecesori, de
profesori: Socrate l-a influentat pe Platon, Hayden l-a influentat
pe Beethoven. Chiar daca ulterior elevul se indeparteaza de
modelele initiale, acestea au un rol deosebit in formarea
tineretului. 3. MODALITATI DE STIMULARE SI DE DEZVOLTARE A
CREATIVITII ELEVILOR Astazi nu se mai face o separare neta intre
omul obisnuit si omul creator. Orice om normal poate realiza o
imbunatatire in munca sa, o mica inovatie sau inventie. Pentru
aceasta e nevoie de preocupare speciala, de conditii favorabile
dezvoltarii creativitatii.. Cultivarea gandirii inovatoare a
devenit o sarcina importanta a scolilor. Pe langa efortul
traditional de educare a gandirii critice, stimularea fanteziei
apare si ea ca un obiectiv major. Aceasta implica schimbari
importante, atat in mentalitatea profesorilor, cat si in ce
priveste metodele de educare si instruire. In primul rand, trebuie
schimbat climatul, pentru a elimina blocajele culturale si emotive,
puternice in scoala din trecut. Se cer relatii destinse,
democratice, intre elevi si profesori, ceea ce nu inseamna a cobori
statutul social al celor din urma. Modul de predare trebuie sa
solicite participarea, initiativa elevilor. Metodele
activ-participative sunt tot mai utilizate in scoala romaneasca. In
fine, fantezia trebuie si ea apreciata corespunzator, alaturi de
temeinicia cunostintelor, de rationamentul riguros si spiritul
critic. Aspiratia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la
conceperea unor metode care, pe de o parte, sa combata blocajele,
iar pe de alta, sa favorizeze asociatia cat mai libera a ideilor,
utilizand astfel la maximum resursele inconstientului. Una din cele
mai populare este brainstormingul despre care am amintit mai
sus.5
La nivelul claselor I IV , n structura metodelor
activ-participative, alaturi de brainstorming, i gsesc cu maxim
eficien locul,cubul, metoda celor ase plrii, chindogu, diagramele
why-why, diadramele Ishikawa, jocurile didactice, care constituie o
punte de legtur ntre joc ca tip de activitate dominant n care este
integrat copilul n perioada precolar, i activitatea specific colii
nvaarea. Categoria de activiti care ofer terenul cel mai extins
pentru cultivarea creativitii l constituie activitile n care se las
elevilor independen deplin: - compunerea i rezolvarea pe ci
diferite a exerciiilor i problemelor; - scoaterea i formularea
ideilor principale dintr-un text; - elaborarea compunerilor; -
confecionarea unui obiect (la abiliti practice); - executarea unui
desen; - exerciii de antrenament creativ sub form de jocuri etc.
Toate aceste activiti pot fi considerate forme de manifestare a
nsuirilor creative ale elevilor, care se cer stimulate i dirijate.
Copiilor le place sa asculte si sa inventeze povesti, sa joace
roluri, sa interactioneze printr-un joc continuu, pe care-l
imbogatesc mereu, din ce in mai mult, fiind atenti si receptivi
totodata la ce descopera la ceilalti. Desenul, pictura, modelajul,
muzica, dansul, feluritele jocuri in aer liber sau acasa, toate au
darul de a-i ajuta sa exprime emotii, ganduri, sentimente care, in
aceasta maniera artistica, sunt mai accesibile a fi exteriorizate.
Cateva exercitii de stimulare a creativitatii: desenul liber, fara
structura, pictura cu mana dominanta dar si cu cea non-dominanta ,
modelajul unei povesti inventate, solutiile personale pe care
copiii invata sa le adapteze in functie de situatie. La clasa,chiar
atunci cand sunt in mijlocul unei povesti fascinante,ma opresc din
citit sau din joc si i rog pe copii sa continue povestea! Oare cum
continua ea? Creativitatea le este stimulata, dezvoltandu-le, in
primul rand, increderea in ei, in ceea ce pot oferi, respectandu-i
pentru frumusetea si unicitatea lor! Dac un elev a descoperit prin
propriile lui eforturi de observaie, de imaginaie i gndire, o
nsuire mai puin vizibil a unui obiect, a unui aspect al unui
fenomen, dac a gsit o soluie nou a unei probleme, ori a redactat o
compunere ntr-un mod personal, original sub aspectul coninutului i
al formei, toate aceste activiti pot fi considerate forme de
manifestare a nsuirilor creative ale elevilor, care se cer
stimulate i dirijate. Creativitatea a devenit un indicator valoric
n multe domenii de activitate. Ea exprim culmea pe care o poate
atinge o persoan n procesul de inovare a activitii i un element de
progres al vieii sociale.
6
Un nvtor care are creativitate pedagogic este ingenios,
inventiv, plin de fantezie i cu o mare doz de spontaneitate. El
descoper mereu noi i noi forme de lucru, noi procedee i tehnici,
modific, adapteaz, combin i inventeaz, noi instrumente sau mijloace
menite s sporeasc eficiena muncii didactice. Creativitatea de tip
colar, realizat de elev n procesul de nvmnt, nu trebuie confundat
cu creativitatea scriitorului, artistului, tehnicianului, unde
originalitatea i productivitatea se interpreteaz n sensul strict al
cuvntului. Copilul de vrst colar mic adopt o atitudine creatoare
atunci cnd, pus n faa unei probleme (care constituie o sarcin
colar), i restructureaz datele, descoper calea de rezolvare, o
rezolv ntr-un mod personal. La vrsta colar mic, elementele de
originalitate, chiar i atunci cnd sunt minore fa de cele de
reproducere, exprim tendina de creativitate a copilului, care
trebuie ncurajat. Gndirea creatoare se formeaz n procesul de nvmnt
prin orientarea i stilul activitii elevilor, prin tipuri de sarcini
i exerciii care pot constitui un antrenament al gndirii. Pentru
educarea creativitii n activitatea instructiv-educativ sunt
necesare anumite condiii: - fondul de cunotine de care dispune
elevul; - existena unor deprinderi intelectuale; - climatul
educaional care trebuie s fie favorabil creativitii. Creativitatea
nu se poate cultiva dect ntr-o atmosfer de antrenare liber a
elevilor n cutri, schimb de idei, verificri. Elevii trebuie s se
manifeste liber, fr teama de a grei, de a li se face imediat
aprecierea critic. n felul acesta se poate cultiva ndrzneala,
independena, originalitatea. nvtorului i revine sarcina da organiza
activitatea de gndire a copilului n mod judicios i corespunztor
forelor sale, de a-l face s aib ncredere n el. Pedagogul romn I. C.
Petrescu spunea: Creator e oricine n meseria sau ocupaia sa, dac nu
se mulumete s svreasc n chip mecanic ceea ce a apucat din
moi-strmoi, ci caut i el s adauge locului unde ade, lucrrii ce
furete, ceva din personalitatea sa. Procesul de stimulare a
creativitii i originalitii se desfoar gradat, cu pai mici i cu mult
rbdare i druire din partea nvtorului. Bun cunosctor al fiecrui
colar, nvtorul poate i trebuie s-i atrag prin lecii-joc toi elevii
i s le faciliteze asimilarea treptat a realului. Jocurile creative
sunt un izvor nesecat, iar aplicarea lor implic ntreaga
personalitate a copilului. Activitatea desfurat cu elevii n
procesul de nvmnt ofer bogate i diverse prilejuri de cultivare a
creativitii. Exerciiile de antrenament creativ le-am conceput i sub
forma jocurilor, a exerciiilor captivante, a unor activiti aparent
uoare, dar atractive, antrenante, care s pun n funciune toate
forele lor intelectuale. Unul din jocurile pe care le-am7
introdus a fost Procesul literar. Acest joc-de rol le-a plcut,
i-a entuziasmat, contribuind la dezvoltarea gndirii, imaginaiei,
afectivitii i a vorbirii plastice i originale. ntocmirea
scenariului contribuie la educarea mobilitii gndirii, la varietatea
exprimrii. Personificrile i dramatizrile contribuie la o nelegere a
consecinelor i periculozitii sociale a unor fapte i-l conving mai
uor pe copil s se autocontroleze ori s se corecteze. Multe fenomene
din natur sau aciuni ale oamenilor i consecinele lor practice
devin, prin intermediul procesului mai uor de neles i sunt privite
interdisciplinar. Se poate intenta proces polurii mediului ambiant,
risipei apei, focului, problemelor teoretice i practice de etic,
igien, ecologie etc. Aceste aciuni au o atmosfer tensionat,
realizat de existena unui conflict, a unor argumente pro i contra,
care implic o participare total a auditoriului, obligndu-l s
cntreasc situaiile, s-i spun opiunile i preferinele, s ia o
atitudine. Compunerea de probleme modalitate de dezvoltare a
creativitii elevilor Primii pai n stimularea creativitii o
constituie crearea cadrului adecvat care s permit eliberarea
copiilor de tensiuni i s favorizeze comunicarea liber, astfel ca
elevii cu tendine spre pasivitate , neobinuii cu efortul
intelectual, s intre treptat n procesul muncii intelectuale, prin
dorina de autoafirmare. Brainstormingul este una dintre metodele
creative de grup pe care am aplicat-o si in cadrul unor ore de
matematic la clasa a III-a si a IV-a, subiectul fiind Compunerea de
probleme cu operaiile nvate. Am mprit colectivul de elevi n 5 grupe
neomogene, a cte 4 elevi, asigurnd o ambian stimulativ. n metoda
Brainstorming exist reguli fundamentale ce trebuie respectate: -nu
este voie s critici prerile, ideile celorlali; -exist o mare
libertate de gndire care determin o stare stimulativ; -membrii
grupului emit ct mai multe idei, soluii; -cadrul didactic nu
trebuie s-i impun propriile preri. Fiecare echip i-a ales un
secretar care noteaz raionamentul de rezolvare a problemei. Au
lucrat n echip, participnd, coopernd i colabornd. Folosind scheme,
au compus probleme. n rezolvarea problemelor, gndirea elevilor a
fost mereu confruntat cu o necunoscut. Pentru descoperirea ei, au
emis ipoteze, au ntreprins diverse cutri, presupuneri, au stabilit
diferite relaii, au fcut combinaii pentru a gsi drumul spre
descoperirea necunoscutei. Pe msur ce ei au ptruns n miezul
problemei, necunoscuta s-a lsat descoperit. O alt metod de
dezvoltare a flexibilitii gndirii, ce stimuleaz curajul,
creativitatea, inventivitatea este metoda Philips 6/6. Am mprit
clasa n grupe de cte 4 elevi. Au avut de rezolvat problemele n 6
minute. Am urmrit ca grupurile s8
fie ct mai eterogene. Fiecare grup i-a ales un conductor
(reprezentant) care s prezinte elevilor soluia corect a problemei
ntregii clase. Dup expirarea celor 6 minute, fiecare grup i prezint
soluiile (prin reprezentantul grupului), scrise pe fia de lucru.
Avantajul acestei metode const n aceea c toi membrii grupului sunt
activi, fiecare avnd posibilitatea s-i pun n eviden propriul
raionament, soluiile reprezentnd rodul gndirii obiective. 4.
DEZVOLTAREA CREATIVITII PRIN JOC Creativitatea ca structur
definitorie de personalitate mbrac, din punct de vedere evolutiv,
un caracter procesual supus influenelor de mediu. Formele
organizate de instrucie i aduc n mod difereniat aportul n
dezvoltarea potenialului creator al individului n funcie de
coninutul activitii, de tipurile de metode utilizate, de pregtirea
i gradul de angajare al cadrelor didactice participante la aciunile
educative. Jocurile didactice sunt metode active care solicit
integral personalitatea copilului. Integrarea organic a jocului n
structura de nvare a colarilor mici este de natur s contribuie la
realizarea unor importante obiective ale formrii personalitii
copilului.colarul mic trebuie s simt c este acceptat aa cum este, c
se dorete ntlnirea cu el, c vine la coal s desfoare o activitate
ce-i solicit efort n cooperare cu ceilali copii, cu educatorul,
ntr-o atmosfer de bucurie i nu numai s reproduc, n competiii cu
ceilali ceea ce a nvat. Jocurile didactice sunt realizate pentru a
deservi procesul instrustiv-educativ, au un coninut bine difereniat
pe obiectele de studiu, au ca punct de plecare noiunile dobndite de
elevi la momentul respectiv, iar prin sarcina dat, acetia sunt pui
n situaia s elaboreze diverse soluii de rezolvare, diferite de cele
cunoscute, potrivit capacitilor lor individuale, accentul cznd
astfel nu pe rezultatul final ct pe modul de obinere al lui, pe
posibilitile de stimulare a capacitilor intelectuale i
afectivmotivaionale implicate n desfurarea acestora. Considerarea
jocului didactic ca metod de stimulare i dezvoltare a creativitii
se argumenteaz prin capacitile de antrenare n joc a factorilor
intelectuali i non intelectuali evideniai n cercetrile de pn acum.
Jocurile didactice cuprind sarcini care contribuie la modificarea
creatoare a deprinderilor i cunotinelor achiziionate la realizarea
transferurilor ntre acestea, la dobndirea prin mijloace proprii de
noi cunotine. Ele angajeaz ntreaga personalitate a copilului
constituind adevrate mijloace de evideniere a capacitilor
creatoare, dar i metode de stimulare a potenialului creativ al
copilului, referindu-se
9
la creativitatea de tip colar, manifestat de elev n procesul de
nvmnt, dar care pregtete i anticipeaz creaiile pe diferite
coordonate. nvarea este o activitate serioas ce solicit efort
voluntar pentru punerea n aciune a disponibilitilor psihicului ;
efortul este mai uor declanat i susinut mai eficient cnd se
folosesc resursele jocului, cnd ntre joc i nvare se ntind puni de
legtur. Prin intermediul jocului didactic se pot asimila noi
informaii, se pot verifica i consolida anumite cunotine, priceperi
i deprinderi, se pot dezvolta capaciti cognitive, afective i
volitive ale copiilor, se pot educa trsturi ale personalitii
creatoare, se pot asimila modele de relaii interpersonale, se pot
forma atitudini i convingeri. Copiii pot nva s utilizeze bine
informaiile, timpul spaiul i materialele puse la dispoziie, li se
poate dezvolta spiritul de observaie, spiritul critic i autocritic,
capacitatea anticipativ-predictiv, divergena i convergea gndirii,
flexibilitatea i fluena. Poate fi solicitat capacitatea elevilor de
a se orienta ntr-o anumit situaie, de a propune soluii, de a le
analiza i opta pentru cea optim, de a extrapola consecinele unei
anumite situaii concrete, de a interpreta i evalua anumite
experiene, fenomene, situaii . Manifestnd creativitate, nvtorul va
determina avntul libertii i creativitii copiilor, va realiza
ehilibru ntre preocuprile pentru formarea gndirii logice, raionale,
flexibile, fluide, creatoare, depind nelegerea ngust, eronat,
potrivit creia libertatea de manifestare i creaie a copiilor se
dezvolt spontan. Aplicnd cu pricepere jocul didactic, nvtorul
trebuie s poat valorifica unele din bogatele resurse
formativ-educative ale acestuia n angajarea personalitii copilului
de a desfura o activitate ce solicit efort susinut, dar ntr-o
atmosfer de voie bun, de cooperare, de nelegere . Jocurile
didactice n majoritatea lor au ca element dinamic ntrecerea ntre
grupe de elevi sau chiar ntre elevii ntregului colectiv, fcndu-se
apel nu numai la cunotinele lor, dar i la spiritul de disciplin,
ordine, coeziune, n vederea obinerii victoriei. ntrecerea
prilejuiete copiilor emoii, bucurii, satisfacii. Jocul didactic
constituie o eficient metod didactic de stimulare i dezvoltare a
motivaiei superioare din partea elevului, exprimat prin interesul
su nemijlocit fa de sarcinile ce le are de ndeplinit sau plcerea de
a cunoate satisfaciile pe care le are n urma eforturilor depuse n
rezolvare. Jocurile didactice sunt antrenante pentru toi elevii i
acioneaz favorabil i la elevii cu rezultate slabe la nvtur,
crescndu-le performanele i cptnd ncredere n capacitile lor, siguran
i promptitudine n rspunsuri, deblocnd astfel potenialul creator al
acestora.
10
5. BLOCAJELE CREATIVITATII Pentru stimularea creativitatii
trebuie sa cunoastem si sa combatem anumite piedici in calea
manifestarii imaginatiei, creativitatii. Blocajele culturare.
Conformistul este unul din ele: dorinta oamenilor ca toti cetatenii
sa gindesca si sa se poarte la fel. Cei cu idei sau comportari
neobisnuite sunt priviti cu suspiciune si chiar cu dezaprobare,
ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi,
exista in general o neincredere in fantezie si o pretuire exagerata
a ratiunii logice, a rationamentelor. Blocaje metodologice sunt
acelea ce rezulta din procedeele de gandire. Asa e cazul
rigiditatii algoritmilor anteriori. Noi sintem obisnuiti sa aplicam
intr-o situatie un anume algoritm si, desi nu pare a se potrivi,
staruim in a-l aplica, in loc sa icercam altceva. De asemenea, se
observa cazuri de fixitate functionala: folosim obiecte si uneltele
potrivit functiei lor obuisnuite si nu ne vine in minte sa le
utilizam altfel. Tot in aceasta categorie de blocaje gasim si
critica prematura, evidentiata de Al. Obsborn, unul din promotorii
cultivarii creativitatii. Atunci cand ne gandim la solutionarea
unei probleme complexe, spune el, sunt momente cand ne vin in monte
tot felul de idei. Daca, indata ce apare o sugestie, ne apucam sa
discutam ritic valoarea ei, acest act blocheza venirea altor idei
in constiinta. Si cum prima sugestie de obicei nu e cea mai buna,
ne aflam in impas. Cand imaginatia trece prinr-un moment de
efervescenta, sa lasam ideile sa curga doar sa le notam. Numai dupa
acest izvor de inpiratie seaca, sa trecem la examenul analitic al
fiecaruia. Osborn a intitulat acest procedeu brainstorming, ceea ce
in traducere literara ar fi furtuna, asaltul creierului in limba
noastra il caracterizam ca asaltul de idei sau evaluarea amanata.
Brainstormingul poate fi utilizat si in munca individula, dar el e
cunoscut mai ales printr-o activitate de grup. Blocaje emotive.
Factorii afectivi au o influenta importanta:teama de a nu grsi, de
a nu se face de ras, poate impiedica pe cineva sa exprime si sa
dezvolte un punct de vedere neobisnuit. De asemenea, graba de a
accepta prima idee este gresita, fiindca rareori solutia apare de
la inceput. Unii se descurajeaza rapid, dat fiind ca munca de
creatie, de inovatie este dificila si solicita eforturi de lunga
durata. Si tendinta exagerata de a-i intrece pe altii implica
evitarea ideilor prea deosebite si dauneaza procesul de
creatie.
11
7. CONCLUZII Creativitatea, ca formaiune complex de
personalitate, se formeaz i exerseaz cu metode ct mai adecvate
structurii sale, metode care s acioneze pe tot parcursul colaritii
elevului, iar din acest punct de vedere, jocurile didactice
satisfac cerinele la nivelul claselor primare. Adultii pot incuraja
creativitatea punand accentul pe generarea si exprimarea de idei
intr-un cadru non-evaluativ si prin concentrarea atat asupra
gandirii convergente, cat si asupra celei divergente. Adultii pot
de asemenea sa incerce sa asigure copiilor posibilitatea si
siguranta de a risca, de a pune la indoiala, de a vedea lucrurile
dintr-un nou punct de vedere. Formele creative ale imaginatiei
scolarului mic sunt stimulate de joc si fabulatie, de povestire si
compunere, de activitti practice si muzicale, de contactul cu
natura si activittile de munc Asadar n perioada micii scolaritti,
imaginatia se afl n plin progres att sub raportul continutului ct
si al formei. Cum incurajam creativitatea copiilor? prin asigurarea
unui mediu care permite copilului sa exploreze si sa se joace fara
restrangeri exagerate; prin adaptarea la ideile copilului, fara a
incerca o structurare a ideilor lui astfel incat sa se potrivesca
cu cele ale adultilor; prin acceptarea ideilor neobisnuite ale
copilului, fara a judeca modul divergent in care acesta rezolva o
problema; folosind modalitati creative pentru rezolvarea
problemelor, in special a problemelor ce apar in viata de zi cu zi;
alocand destul timp copilului pentru explorarea tuturor
posibilitatilor, pentru trecerea de la ideile obisnuite la idei mai
originale; ncurajand procesul, iar nu scopul.
12
BIBLIOGRAFIE
1. Caluschi M. - "Grupul mic si creativitatea", Editura Cantes,
Iasi, 2001; 2. Munteanu A. - "Incursiuni in creatologie", Editura
Augusta, Timisoara, 1994; 3. Roco M. Creativitatea individual i de
grup", Bucureti, Editura Academiei, 1979; 4. Roca Alexandru
Creativitate, Bucureti, Editura Enciclopedic Romn, 1972; 5. opa L.
Creativitatea, Bucureti, Editura tiinific i Enciclopedic, 1980; 6.
Tereza Amabile - Creativitatea ca mod de viata, Bucureti, Editura
Tehnica ,1997
13
