Programul Silvicultura Student Cireap Florin

UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE PROTECIA MEDIULUIDEPARTAMENTUL DE SILVICULTUR I INGINERIE FORESTIERDOMENIUL: SILVICULTURPROGRAMUL: SILVICULTUR

REFERAT LA SILVICULTURDESCRIEREA I STUDIUL PDURII

COORDONATOR TIINIFICSl dr.ing. CRAINIC GHITA CRISTIAN

NTOCMITCIREAP FLORIN

ORADEA2014-2015

Tema referatului

S se realizeze studiul i descrierea arboretelor din u.a. 61A din Unitatea de Producie (U.P.) I Saniob, Ocolul Silvic (O.S.) Sacuieni din cadrul Direciei Silvice Bihor.

Cuprins

1.Introducere.......................................................................................................1.1.Noiuni referitoare la fondul forestier....................................................................1.2.Consideraii referitoare la structura arboretelor....................................................1.2.1.Arborele, element constitutiv al arboretului............................................1.2.2.Arboretul, etaj definitoriu al pdurii.......................................................1.2.3.Consideraii teroretice despre structura arboretelor...............................2.Obiectivele studiului de caz.............................................................................2.1.Obiective de ordin didactic......................................................................................2.2.Obiective de ordin aplicativ.....................................................................................3.Metode de studiu i baza logistic...................................................................3.1 Metode de studiu......................................................................................................3.2.Baza logistic...........................................................................................................4.Localizarea studiului........................................................................................4.1.Localizarea spaial a studiului..............................................................................4.2.Descrierea locaiei studiului....................................................................................4.2.1.4.2.2.4.2.3.4.2.4.5.Culegerea i procesarea primar a datelordatelor.......................................5.1.Stabilirea arboretelor pe clase de vrst.................................................................5.2.Amplasarea suprafeelor de prob n vederea realizrii studiului pdurii...........5.3.Recoltarea datelor din teren....................................................................................5.3.1.Inventarierea statistico-matematic.........................................................5.3.2.Inventarierea integral.............................................................................5.4.Prelucrarea primar a datelor................................................................................5.4.1.Prelucrarea datelor pe suprafee de prob..............................................5.4.2.Cumularea datelor de pe suprafeele de prob........................................5.4.3.Extrapolarea la hectar..............................................................................6.Calcularea indicilor structurali ai arboretelor..............................................6.1.Calculul suprafeei de baz pe hectar.....................................................................6.2.Calculul volumului pe hectar..................................................................................6.2.1.Calculul volumului prin metoda Seriilor de volume manual.................6.2.2.Calculul volumului cu programul FOND...............................................6.3.Evaluarea calitativ i valoric a arboretului........................................................6.4.Calculul compoziieiarboretului.............................................................................6.4.1.Calculul compoziiei pe numr de arbori................................................6.4.2.Calculul compoziiei pe suprafaa de baz..............................................6.4.3.Calculul compoziiei pe volum.................................................................6.5.Calculul desimii i densitii arboretului................................................................6.5.1.Calculul desimii arboretului....................................................................6.5.2.calculul densitii pe suprafaa de baz a arboretului............................6.5.3.Calculul densitii pe volum a arboretului..............................................6.6.Calculul indicilor de spaiere aarboretului............................................................6.7.Calculul indicelui de zveltee a arboretului............................................................6.8.Calculul gradului de dezvoltare a coroanelorarboretului.....................................6.9.Calculul factorului de competiie n coroan.........................................................7.Structura spaial a arboretelor.....................................................................7.1.Culegerea datelor.....................................................................................................7.2.Realizarea profilelor arboretelor cu programul PROARB.................................... rezultatelor..............................................................................................8.Realizarea bazei de date aferente procesului de descriere a pdurii..........8.1.Realizarea sistemului informatic aferent descrierii pdurii..................................8.2.Baza de date aferent descrierii pdurii.................................................................8.3.Arhivarea rezultatelor.............................................................................................9.Aspecte finale....................................................................................................9.1.Discuii.....................................................................................................................9.2.Concluzii..................................................................................................................9.3.Recomandri............................................................................................................10.Bibliografie......................................................................................................

Anexe1-Harta amenajistic;2-Amplasamentul suprafeelor de prob;3-Fiele de inventariere a arboretelor;4-Fiele de prelucrare primar a datelor;5-Fiele de poziionare spaial a arboretului;6-Actul de punere n valoare (cu toate piesele componente);7-Harta tematic a arboretelor.

1. Introducere1.1 Notiuni referitoare la fondul forestierSuprafaa fondului forestierSuprafaa totala a unitii de producie I Sniob (1180ha) este cu 600,4 ha mai mic dect cea de la amenajarea precedent.Lund n considerare faptul c n intervalul 1991-1997 micrile de suprafa (prin Legea 18/1991) au modificat suprafaa fondului forestier cu 600,4 ha n minus , putem afirma c actuala mrime a unitii de producie a fost determinat corect. n sprijinul acestei afirmaii aducem urmtoarele argumente:a). Limitele unitii sunt evidente i stabile, neexistnd dubii n privina amplasrii lor.b). Planimetrarea efectuat n scopul determinrii suprafeei este corect, nscriindu-se n tolerana admis prin normativul de proiectare. Referitor la acest aspect, menionm c planimetrarea s-a efectuat conform uzanelor din normativ, pornind de la suprafeele trupului pn la suprafaa parcelei i subparcelei cu respectarea toleranei admise. Suprafaa determinat n acest mod s-a comparat cu cea rmas prin aplicarea Legii 18/1991, dup actele ce le deine O.S. Scuieni, prin predarea la populaie de ctre O.C.O.T.A. Bihor a suprafeei de 259.1 ha. Celor menionate mai sus li se mai adaug i inexistena planurilor folosite n urma cu douzeci de ani, fapt care nu a permis efectuarea unui control riguros al existenei determinrii lor de atunci.

Utilizarea fondului forestierSituaia terenurilor din fondul forestier pe destinaii i deintori:- 1147 ha pduri i terenuri de rempdurit din care 55.5 ha sunt pduri n care nu se reglementeaz producia de produse principale, 8.9 ha terenuri de rempdurit, 5.8 ha goluri destinate mpduririi si 4.8 ha rchitarii,25.4 ha terenuri destinate gospodririi silvice din care 11.9 ha terenuri de vntoare, 4.8 ha instalaii de transport i drumuri, 0.6 ha cldiri si curi si 8.1 ha terenuri pentru administraie silvica;- 1.6 ha terenuri neproductive. Toate arboretele din cadrul U.P.I Sniob sunt n grupa funcionala, ncadrate in urmtoarele subgrupe funcionale:- 3G - trupuri dispersate cu suprafee sub 100 ha situata n zona de cmpie - 218.1 ha (T.III);- 4J - pduri de interes cinegetic deosebit - 1479.8 ha (T.IV) ;- 5H pduri stabilite ca rezervaii pentru producerea de semine forestiere i conservrii genofondului forestier, neincluse n rezervaiile constituite potrivit "Legii privind protecia mediului nconjurtor" categoriile (5A-5F) - 55.5 ha (T.II).Suprafaa ntregii unitari de producie a rmas tot n grupa funcional datorit rolului cinegetic i proteciei mpotriva factorilor climatici duntori care presupune aplicarea unui complex de masuri de gospodrire speciale.

Administrarea fondului forestier proprietate publicaPdurile cuprinse n amenajamentul U.P. I Sniob in suprafaa de 1780,4 ha sunt constituite din proprieti private i proprieti de stat n administrarea Regiei Naionale Romsilva , Direcia Silvic Oradea, Ocolul Silvic Scuieni.

Administrarea fondului forestier proprietate privataArboretele cedate conform Legii 18/1991 au suprafaa totala de 259.1 ha si se gsesc in urmtoarele u.a.-uri sau parcele: 38; 112-114; 116-117; 118A; 118B; 118C; 119-120; 131-142; 146A; 148-154; 157-158; 163B; 163C; L170, pduri care nu sunt prinse in amenajamentul actual.

Din punct de vedere administrativ, unitatea de producie studiat este alctuit din 7 cantoane de paz, constituite ntr-un singur district.

Organizarea administrativ

DistrictCantonulParcele componenteSuprafaa cantonala

Nr .Denumireha%

I. SINIOB1Diosig1-22; 164213.012

2Sntinbreu26-38;124-130;146232.613

3Hilinger23-25;47;50-51;55-58;62-68;143-145;147275.515

4Iepurite39-46;48-49;52-54;59-61;155-166;165246.414

5Snicolau69-79;81-82;84-85;166D281.816

6Lucaci80;83;86-101;105;166289.016

7Cubulcut102-104;106-111;118;121-123;159-160;163242.114

TOTAL1780.4100

Tabelul 1

1.2 Consideraii referitoare la structura arboretelor

Arboretele din componena unitii de producie I Saniob sunt grupate n 22 trupuri de pdure.

Situaia tipurilor de pdureNr.crt.Denumirea trupuluiPacele aferenteSuprafaa haComunaStaia CFRDistanta in km pana la :

O.S. SacuieniComuna terit.Gara CFR

012345678

1Bleier-Diosig1-21168.1DiosigDiosig19.03.07.5

2Eghed- Faiscola2217.6DiosigDiosig18,02.56.0

3Hilinger23-2532.2DiosigDiosig15.010,04.0

4Sintimreu26-38147.1SalardBiharia17.05.016.5

5Toros43-4443.8CiuhoiBiharia17.56.016.0

8Siniob80-98; D166285.7CiuhoiSacuieni13.04.513.0

9Lucaci99-111221.2SacuieniSacuieni14.05.514.0

10Hermann118; 121-12361.8SacuieniSacuieni15.06.015.0

11Fatanos124-12858.4SalardBiharia34.04.012.0

12Vaida129-13019.1SalardBiharia30.05.08.0

13Kopashegy143-14410.2SacuieniDiosig15.05.04.0

14Cadea14511.7SacuieniDiosig16.05.05.0

15Revichi1468.0DiosigDiosig16.010.06.0

16Ganas1477.9SalardBiharia18.06.017.5

17Pr.Janikoros III1556.0SacuieniBiharia17.510.018.0

18Pr, Janikos IV1560.8SacuieniBiharia17.510.018.0

19Pr. Isalagos1596.3SacuieniSacuieni14.010.014.0

20Pr. Isalagos II16013.4SacuieniSacuieni14.010.014.0

21Armos1637.1SacuieniSacuieni14.010.014.0

22Diosig16427.3DiosigDiosig16.016.05.5

TOTAL1180

Tabelul 2

1.2.1 Arborele, element constitutiv al arboretului.

Prin dimensiunile si portul lor caracteristic, modelat de mediul intern al padurii, arborii reprezinta elementul constitutiv cel mai impunator, care imprima acesteia particularitati diferentiale specifice, diferite de oricare fitocenoze terestre. In coroanele arborilor se desfasoara procesul fundamental al fotosintezei, din care o parte este stocata si folosita in cresterea lor, iar o alta parte este folosita in respiratie sau participa la formarea necromasei (materie organica moarta) care este descompusa de microorganisme si participa la geneza solurilor forestiere.Dupa constituirea masivului arborescent se ajunge la intemeierea mediului intern specific, propriu noii paduri. Arborii din padure reusesc sa valorifice cu cel mai mare randament potentialul trofic si energetic al statiunii definind capacitatea productiva a ecosistemelor forestiere. Prin capacitatea lor de fructificare, arborii asigura regenerarea si deci perenitatea in timp si spatiu a padurii si chiar migrarea acesteia in alte teritorii. Arborii se impun si prin aceea ca sunt singurii producatori de lemn de mari dimensiuni, cu alese insusiri tehnologice.Se desprinde de aici ideea ca, in comunitatea de viata a padurii, arbori se impun esential in definirea specificului structural si functional al padurii. Se cunoaste ca speciile lemnoase arborescente prezinta, ca rezultat al adaptarii la mediul existential o forma forestiera si o forma specifica. Forma specifica, caracteristica arborilor izolati din afara padurii, crescand nestingheriti in teren descoperit dar suportand din plin actiunile nefavorabile ale vantului, uscaciunii, inghetului, etc. prezinta inaltimi mai mici, trunchiuri mai conice, coroanele mai bogate si se mentin pe trunchi pana aproape pe sol. Cresterile anuale sunt neregulate si lemnul trunchiului are multe noduri care reduc adeseori calitatea lemnului fusului. Arborii izolati ajung la maturitate mai devreme cu 10 15 ani, iar in continuare cresc si fructifica mai des si mai abundent decat arborii forestieri. Forma forestieraa arborilor se deosebeste sensibil de cea specifica, ca urmare a conditionarilor reciproce in care isi duc existenta in mediul padurii. Astfel, arborii prezinta tulpini mai inalte, mai cilindrice, mai drepte. Coroanele arborilor au ramuri mai subtiri si mai putin dezvoltate lateral. Cresterile anuale prezinta o mare regularitate a trunchiului in partea sa inferioara, nu prezinta noduri sau acestea sunt putine si mai subtiri. Ca urmare, lemnul produs este mai valoros si se preteaza la utilizari industriale superioare. De remarcat ca arborii forestieri prezinta insemnate variatii in functie depozitia lor in masiv, de desimea si structura masivului si de locul ocupat in stratificarea arboretului.De remarcat este si faptul ca forma specifica si cea forestiera, desi prezinta evidente deosebiri de ordin anatomo-fizionomic si tehnologic, aceste diferente nu sunt de natura genetica ci se datoreaza mai ales conditiilor de mediu diferite in care arborii isi duc existenta. De aici decurge ca silvicultorul poate influenta efectiv caracteristicile, cresterea, calitatea si deci productia cantitativa a arborilor si arboretelor.

1.2.2 Arboretul, etaj definitoriu al pdurii

Arboretul include totalitatea arborilor care participa in constituirea unei paduri. El se constituie ca subsistem distinct al padurii, numai in momentul cand puietii, care ocupa o suprafata de teren suficient de mare (minim 2500 m.p. conform normelor actuale), realizeaza o desime la care incep sa se influenteze reciproc in crestere si dezvoltare, realizand asa numitastare de masiv. Padurea se mentine numai atata timp cat arboretul isi pastreaza integritatea starii de masiv si dispare in stransa conditionare cu starea de masiv a arboretului. Se considera ca starea de masiv si deci arboretul se constituie atunci cand coroanele arborilor se apropie intre ele, se intrepatrund realizand coronamentul arboretului si un mediu intern propriu.O data cu constituirea (intemeierea) unui arboret, existenta, dezvoltarea si in general functiile fiecarui exemplar sunt influentate de exemplarele invecinate, iar procesele care au loc se desfasoara conditionat de aceasta noua stare.Prin dimensiunile, rezistenta la adversitati si longevitate impresionante, arboretul da nota distinctiva a padurii. Prin capacitatea sa de regenerare, arboretul asigura padurii in spatiu si timp. Prin insusirile sale, arboretul intervine hotarator in exercitarea functiilor productive ale padurii.Decurge de aici ca arboretul ocupa o pozitie cheie in existenta, organizarea structurala, dezvoltarea si evolutia padurii, in stabilitatea si perenitatea sa in spatiu si in timp. Tot arboretul ofera calea directa si nemijlocita de interventie a silvicultorului in dirijarea dezvoltarii padurii in conformitate cu telurile gospodariei silvice.Caracterizarea arboretului implica pe de o parte, evidentierea caracteristicilor principale, structurale si calitative si pe de alta parte metodologia adecvata de determinare a acestora.Caracteristicile structurale ale arboretului se pot evidentia in plan orizontal si vertical. In plan orizontal, principalele caracteristici sunt: compozitia, consistenta, desimea, densitatea, gradul de umbrire, diametrul mediu al arborilor sau al coroanelor acestora, etc. In plan vertical, caracteristicile arboretului se refera la etajarea, profilul inchiderea, inaltimea medie si inaltimea medie elagata, etc.Caracteristicile calitative ofera o imagine privind originea si provenienta arboretului, varsta medie, clasa de productie si de calitate a acestuia, vigoarea de vegetatie si starea fitosanitara, etc.

Etajarea arboretuluise refera la stratificarea in plan vertical a arborilor care compun un arboret dat. Cu toate ca arboretele se caracterizeaza printr-o anumita omogenitate structurala si functionala, arborii nu realizeaza aceeasi inaltime si se produce o evidenta diferentiere, care permite separarea unor etaje sau straturi arborescente, mai mult sau mai putin distincte si durabile. Ca urmare, se pot distinge: arborete unietajate (monoetajate), in care arborii se ridica oarecum la acelasi nivel, constituind un singur etaj de dispunere a coroanelor. Pe masura ce arboretul inainteaza in varsta, diferentele de inaltime dintre arbori si lungimea coroanelor se maresc, astfel se poate diferentia unplafonsuperiorconstituit din arbori cu o pozitie dominanta si unulinferior, in care raman cei cu inaltimi si coroane mai mici (dominanti).Distanta intre varful arborilor dominati si baza ramurilor verzi din coronament defineste adancimea (grosimea) coronamentului. arborete bietajate, in care primul etaj este constituit din arbori de talie inalta sau repede crescatori, iar etajul al doilea din arbori si specii de talie mai redusa.Arboretele bietajate pot trece cu timpul in arborete monoetajate sau se pot mentine ca atare, dar si arboretele monoetajate pot trece cu timpul in arborete bietajate. arborete multietajate, constituite din trei sau chiar patru etaje arborescente. Acestea lipsesc in padurile noastre, dar se pot intalni in padurile tropicale.In fiecare etaj arborescent se pot distinge o suprafata superioarasi unainferioaraa coronamentului.

1.2.3 Consideraii teroretice despre structura arboretelor

Aa cum s-a artat, dei pdurea se caracterizeaz printr-un ridicat grad de heterogenitate, datorat numrului foarte mare de specii vegetale i animale componente, ea se impune n primul rnd printr-o ordine i organizare structural care-i confer o mare stabilitate bioecologic.Aadar, ntr-o pdure normal constituit se remarc o accentuat dispunere stratificat a speciilor de plante n spaiul aerian i edafic, fcnd posibil deosebirea urmtoarelor etaje de vegetaie :-etajul arborilor care constituie arboretul;-etajul arbutilor (subarboretul);-etajul seminiului (lstriului);-etajul pdurii erbacee (ptura vie)Pe lng aceste etaje de vegetaie, n mediul pdurii se ntlnesc i numeroase specii de plante care constituie microfitocenoza forestier. La suprafaa solului se gsete masa de resturi organice moarte de origine vegetal i animal, care constituie litiera sau ptura moart.Dedesubtul acesteia se succed orizonturile morfologice de sol, n care se realizeaz i o stratificare corespunztoare a rdcinilor plantelor din cele patru etaje de vegetaie. . Astfel, spre exemplu, ntr-un leau de gorun i carpen, rdcinile plantelor cu bulbi i rizomi ptrund la o adncime de 2 7 cm, cele de graminee pn la 7 15 cm, cele de arbuti, frasin, mojdrean la o adncime de 10 20 cm, cele de carpen, jugastru i sorb pn la 20 50 cm, cele de tei pn la 30 70 cm, iar cele de gorun ntre 40 120 cm n sol (Doni .a., 1977).n mod excepional, rdcinile de salcm ptrund pn la adncimi de peste 10 - 15 m. n litier i sol se gsesc i i desfoar activitatea microorganismele vegetale i animale. n acelai timp i n strns legtur cu aceast distribuie spaial a fitocenozei se realizeaz i o anume structur a macro- i microfaunei.De remarcat c aceast dispunere pe vertical n spaiul aerian i edafic al pdurii pstreaz un caracter legic, fiind rezultatul deosebirilor eseniale dintre exigenele, dimensiunile, ritmurile de vegetaie i funciunile proprii fiecrui etaj de vegetaie. Aceste etaje nu reprezint numai o simpl stratificare ntmpltoare n spaiul pdurii, ci sunt rezultatul unui ndelungat proces evolutiv de organizare i funcionare eficient, n scopul folosirii optime a resurselor mediului organic i anorganic de existent.Etajele de vegetaie din pdure se prezint ca subsisteme cu nsuiri specifice, care se intercondiioneaz i se subordoneaz mecanismelor de control i autoreglare proprii sistemului de nivel superior al pdurii.Ca rezultat a acestor relaii de interdependen i intercondiionare. decurg i consecine importante privind desimea, structura i funcionarea fiecrui etaj de vegetaie. n fiecare din etapele i fazele de dezvoltare ale pdurii.Descrierea i caracterizarea fitocenozei forestiere va implica deci analiza i caracterizarea fiecruia din subsistemele componente ale pdurii (arboret, subarboret, ptura vie, semini, microfitocenoz), cunoaterea raporturilor dinamice de interdependen dintre acestea, precum i influena lor separat i cumulat asupra ecosistemului forestier.

2. Obiectivele studiului de caz

2.1 Obiective de ordin didactic.Obiectivele de ordin didactic rezid din faptul c prezentul proiect trebuie s satisfac condiiile impuse de regulamentele didactice n vigoare n vederea finalizrii stadiului de pregtire inginereasc aferent sectorului forestier.Din punct de vedere teoretic obiectivele studiului de caz sunt urmtoarele: Calcularea indicilor structurali ai unui arboret dat. Analiza indicilor structurali calculai i tragerea unor concluzii din aceast analiz. Simularea interveniilor pentru arboretele studiate. Enunarea unor recomandri pentru gospodrirea arboretului, bazate pe concluziile rezultate din analiz.

2.2 Obiective de ordin aplicativ

Obiectivele de ordin aplicativ ale studiului de caz vizeaz posibilitile de investigare a fenomenului forestier n complexitatea sa structural i funcional i respectiv deciziile de ordin tehnic care se impun a fi implementate n vederea realizrii obiectivelor gospodriei silvice.Ca urmare se va realiza o diagnoz silvotehnic n baza creia vor fi justificate din punct de vedere tehnic msurile propuse. Se vor analiza modalitile practice de aplicare a lucrrilor speciale de ngrijire a arboretelor respectiv tierilor de igien a arboretelor n cadrul unitii de producie (U.P.) I Sniob, O.S. Scuieni, D.S. Oradea.De asemenea vor fi analizate aspectele referitoare la valorificarea produselor lemnoase rezultate n urma parcurgerii arboretelor cu tieri de igien, la evaluarea economic a lucrrilor propuse i n final eficiena economic a acestora n cadrul prezentului studiu de caz.n urma realizrii proiectului tehnico-economic de aplicare a lucrrilor de ngrijire cu caracter special, se va urmrii posibilitatea absolvirii ciclului de pregtire cu calificative superioare, n vederea integrrii pe piaa muncii din sectorul forestier, ca specialist cu studii superioare. Deasemenea, se va analiza capacitatea de sintez a specialistului i variantele de soluionare a diverselor probleme de natur tehnic.Totodat se vor analiza posibilitile de implementare n practica curent a unor soluii propuse cu ocazia realizrii studiului de caz i respectiv permanentizarea unor tehnologii de lucru care pot deservi eficient necesitile curente.n urma realizrii studiului de caz autoarea lucrrii trebuie s demonstreze pe baza argumentelor tehnice regsite n lucrare, fapul c posed o serie de cunotine de specialitate pentru activitile aferente sectorului forestier.

3. Metode de studiu i baza logistic

3.1 Metode de studiu

Metodele de cercetare folosite n atingerea obiectivelor prezentului proiect sunt:-Observaia n itinerar;-Observaia n staionar;-Documentaia;-nregistrarea pe suport digital;-Comparaia cu Biometria;-Prelucrarea statistic.

3.2 Baza logistic

Logistica utilizat n realizarea proiectului este:-Clupa;-Dendrometrul cu pendul;-Ruleta;-Spray;-Creta forestier;-nur;-Topor;-Calculator;-Biometrie;-Programele Excel, Fond, ProArb.

4. Localizarea studiului

4.1 Localizarea spaial a studiului

Unitatea de producie I Sniob, n suprafaa de 1780,4 ha este administrat de Ocolul Silvic Scuieni din cadrul Direciei Silvice Oradea. Arboretele constituente sunt localizate pe raza comunelor Diosig, Slard, Ciuhoi i Scuieni din judeul Bihor.Din punct de vedere geografic, unitatea de producie se gsete n partea de nord-vest a judeului Bihor.

Vecintile, limitele i hotarele pdurilorPt.Card.VecintiLimiteHotare

DenumireaNaturaDenumireaNatura

012345

NordU.P. II SacuieniU.P.III SimionD.C. Sialazar-Abramut-FancicaD.C. Fancica Cubulcut Sanicolau-Codea-SacuieniD.C. Sacuieni- FrontieraArtific.

Artific.

Artific.Liziera pdurii

Liziera pduriiNaturale

Naturale

EstO.S. MarghitaRul BarcuNaturalaLiziera pduriiNaturale

SudO.S. OradeaD.C. Salard-CihoiRul BarcuArtific.NaturalaLiziera pduriiNaturale

VestUngariaFrontieraConvent.Liziera pduriiNaturale

Tabelul 3

Limitele teritoriale sunt evidente i stabilite, materializarea lor fcndu-se n conformitate cu normativele n vigoare.

4.2 Descrierea locaiei studiului

4.2.1 GeologieSubstratul litologic pe care s-au format principalele tipuri de sol din unitatea de producie studiat este de origine cuaternar din pleistocenul superior, fiind format din loessuri i depozite loessoide (jumtatea vestic) i argile roii de Bohnnez (n jumtatea estic).Sub raport neotectonic, unitatea se afl ntr-o regiune din zona Depresiunii Panonice cu micri verticale negative reduse, manifestate n Pleistocenul superior - Cuaternarul inferior. Zona prezint ca proces actual de moderare a reliefului, eroziunea de suprafa de intensitate redus moderat.Efectul substratului geologic format din roci sedimentare puin dure a fost apariia unor soluri cu orizontul C gros relativ compact cu un indice de difereniere textural mic avnd ca rezultat un regim aerohidric relativ nefavorabil. Substratul compact a jucat un rol negativ n evoluia solurilor spre pseudogleizare, acumularea sezonier de ap pe profilul solului, jucnd un rol important n dezvoltarea vegetaiei forestiere.

4.2.2 GeomorfologieDin punct de vedere geomorfologic, unitatea de producie este situat n provincia Carpatin, regiunea Cmpiei Panonice, subregiunea Cmpiei Banato-Criane, districtul Cmpiei nalte Salacea-Marghita (jumtatea estic) si Cmpia Ierului (jumtatea vestic) .Morfogenetic, unitatea este localizat n zona cmpiei premontane nalte (150-250 m) slab fragmentat, n interfluvii lungi (trupurile din estul unitii) ct i n zona cmpiei aluviale halogene cu aspect de albie major (trupurile din jumtatea vestic) .Unitatea geomorfologic predominant este cmpia nalt, configuraia acesteia fiind n general plan, dar i ondulat. Din punct de vedere altitudinal, arboretele studiate se dezvolt ntre 100 m respectiv 200 m. Repartiia arboretelor pe clase altitudinale relev situarea acestora n principal n intervalul l00-200 m, ceea ce rezult c altitudinea medie este 150m.Altitudinea medie de 150 m confirm gradul de nalt formabilitate din punct de vedere altitudinal pentru vegetaia forestier.Arboretele cu altitudinea de 100 m se afl n trupul Diosig i Bleier-Diosig.Arboretele, datorit nclinrii relativ reduse a terenului(n special sub 5 grade i ntre 5-l0 grade) sunt n general lipsite de expoziie. n cazul n care totui apare, aceasta este determinat de amplasarea n zona adiacent cursurilor de apa permanente sau temporare.nclinarea terenului nregistreaz valori de la 0 grade pan la 20 grade.

Repartiia arboretelor pe categorii de nclinare si expoziieinclinareaExpoziia

nsoritParial nsoritUmbrit

0123

Mai mic de 16 grade1413.4215.1144.1

ntre 16-30 grade4.73.1-

TOTAL1418.1218.2144.1

Tabelul 4

Analiznd global elementele geomorfologice (altitudinea, nclinarea, expoziia), constatm c acestea ntrunesc toate condiiile necesare practicrii unei silviculturi de mare productivitate n care speciile valoroase sub diverse aspecte (economic, ecologic) s dein ponderea cea mai important din cadrul unitii de producie.

4.2.3 Hidrologie

Teritoriul studiat face parte din bazinul hidrografic al rului Barcu (Beretau), afluent al Criului Repede. Reeaua hidrografic destul de bogat prezint urmtoarele cursuri de apa: Pr.Koniari, Pr. Mare, Canalul Morilor, Pr.Hilinger, Pr.Ganas, Pr.Cioca, Pr.Sovar, Pr.Iepurite, Pr.Janikoros, Pr.Ciore, Pr. Guiacu, Pr.Soldob, Pr.Isalagos, Pr.Somrerek, Pr.Herman, Pr Garjan, Pr . Abram, Pr . Naghiaroc .Regimul hidric, evident influenat de condiiile fizico-geografice, este de tip podi-cmpie, fiind caracterizat prin ape mari de primvara-iarna, viituri de vara, alimentarea minopluvial si pluvio-minal.Provincia de bilan (central-european) prezint o structur variabil, regimul scurgerilor n tratele reelei hidrografice fiind de tip permanent i semipermanent.Apele subterane dezvoltate in formaiuni poroase, sunt reprezentate prin strate acvifere locale sau discontinui. Densitatea reelei hidrografice este variabil respectiv 0.38 km/kmp n jumtatea sudic i 0.26 km/kmp n cea nordic.Caracteristicile hidrologice redate mai sus permit sa considerm c i sub acest aspect exigenele speciilor forestiere au fost asigurate la un nivel satisfctor.Suficiena reelei hidrografice, orizontul Bt compact care modereaz scurgerea pe profil, sunt factori de echilibrare a deficitului hidric estival, asigurnd umiditatea necesar procesului de asimilaie al vegetaiei forestiere.

4.2.4 Climatologie

Dup poziia sa geografic, teritoriul unitii de producie Sniob se ncadreaz n clima temperat, iar regional n sectorul de clim continental moderat. Dup Monografia geografic, acest sector (notat I.B.p.2) se caracterizeaz prin advecia aerului umed dinspre sud-vest i nord-vest cu o activitate frontal mai intens i mai frecvent n condiiile proteciei oferite de lanul Carpailor Orientali.Dup Koppen, regiunea se ncadreaz n provincia climatic C.f.b.x. de climat temperat, cu precipitaii suficiente tot timpul anului, cu temperatura medie a lunii celei mai calde sub 22 grade Celsius, dar cel puin timp de 4 luni depind 10 grade Celsius cu maxime pluviometrice la nceputul verii, minima spre sfritul verii.

4.2.4 Regimul termic

Caracteristicile regimului termic, prezentate la punctele 1-9 ale tabelului centralizator, relev o serie de elemente definitorii dintre care amintim:a) . Temperatura medie ridicat att anual ct i lunar, reprezint un factor favorabil n dezvoltarea vegetaiei forestiere.b) . Perioada bioactiv reprezint peste 80% din durata anului, iar sezonul de vegetaie peste 6 luni, ceea ce indic posibiliti de bioacumulare deosebite.c) . Datele medii ale primului i ultimului nghe, raportate la datele externe ale sezonului de vegetaie, indic un grad ridicat de formabilitate i sub acest aspect, pericolul ca vegetaia forestier s fie afectat de geruri timpurii sau trzii.Considerate global, caracteristicile regimului termic juxtapuse exigenelor fa de temperatur ale speciilor forestiere indic condiii favorabile dezvoltrii vegetaiei silvice.

4.2.5 Regimul pluviometric

Precipitaiile atmosferice prezint o repartiie neuniform n sensul c cea mai mare cantitate cade n timpul lunilor de var, perioad n care se nregistreaz i temperaturile medii lunare cele mai ridicate. Precipitaiile czute n sezonul de vegetaie prezint un cuantum care aparent ar putea acoperi necesarul hidric al vegetaiei forestiere.Practic ns nivelul foarte ridicat al evapotranspiraiei poteniale ct i nivelul sczut al apei freatice (6-l5 cm), fac s existe un dezechilibru hidric la nivelul solului forestier, acesta fiind echilibrat prin existena orizontului Bt compact cu mare capacitate de retenie a apei.Pe timpul sezonului rece precipitaiile sunt suficiente, grosimea stratului de zpad cu valori mici neconsidernd ns ptura protectoare i rezerva de apa util necesar intrrii n vegetaie n condiii optime a speciilor forestiere.Dinamica evapotranspiraiei poteniale este identic celei a precipitaiilor, nregistrnd un maxim n lunile de var (iunie-august) i un minim iarna (decembrie-februarie).Efectul acestei caracteristici este, pe de o parte dezechilibrarea bilanului hidric al speciilor forestiere n timpul sezonului de vegetaie, iar pe de alt parte variaia anotimpural cu debitul praielor din zon, acestea prezentnd un regim permanent, dar i semipermanent.

4.2.6 Regimul eolian

Datele aerologice indic vntul de sud i sud-vest, drept principalul factor al regimului eolian, acesta prezentnd cea mai mare frecven (13.3%) i cea mai mare vitez (4.0 m/s).Frecvena ridicat a perioadelor de calm atmosferic (30.70) juxtapus numrului mic de zile cu vnt tare (vitez mai mare sau egal cu 11 m/s - 31.8 zile) sau cu caracter de furtun (vitez mai mare sau egal cu 16 m/s) explic faptul c practic nu exist doborturi de vnt n cuprinsul acestei uniti de producie.Se confirm i din acest punct de vedere caracteristica menionat mai sus, respectiv gradul ridicat de fenomenoabilitate pentru vegetaia forestier din zon.

4.2.7 Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Indicele de ariditate anual (I.ar.anual=31.5), indic un climat caracteristic tranziiei ntre zona forestier de cmpie moderat umed i silvostep, caracterizat printr-un curent halogic activ i o acidificare moderat a solului.Valoarea aceluiai parametru n luna iulie (22.6), indic tendina anotimpural spre stepizare, ceea ce a determinat dezvoltarea unei vegetaii forestiere adaptate la xerofilism, aa cum e cazul cvercineelor mezoxerofile (cerul i parial grnia). Existena speciilor mai puin adaptate la uscciune, aa cum este cazul stejarului pedunculat, paltinului, gorunului, a fost favorizat de capacitatea de nmagazinare a apei de ctre solul forestier ceea ce a echilibrat deficitul atmosferic.Valoarea redus a acestui indice climatic creaz obligaia ca prin msuri silvotehnice s fie eliminat concurena pentru ap a speciilor erbacee sau a celor forestiere de mic importan economic.

4.2.8 Sinteza datelor climatice

Nr. Crt.Date meteorologiceAtlasul climatologic

Valori ale caracteristicilor

012

1Temperatura aerului (medii lunare i anuale)IIIIIIIVVVIVIIVIIIIXXXIXIIAnual

-1.50.15.710.916.119.321.220.616.511.15.30.910.5

Temperatura medie anual = 8.1

2Amplitudinea temperaturii22.7 grade Celsius

3Temperatura maxim absolut39.5 grade Celsius (29.07.1936)

4Temperatura minim absolut medii anuale

-29.0 grade Celsius (24.01.1942)

5Temperatura medie pe anotimpuri si perioada de vegetaieAnotimp P V T I

T . gr. C.10.920.210.6-0.2

Temperatura pe sezon de vegetaie = 16.3 grade Celsius

6nceputul i sfritul. Durata medie i suma T medii diurne mai mari sau egale cu 0 grade Celsius (perioada bioactiv )

nceputul = 14.IISfritul =23.XIIDurata medie =313 zileSuma temperaturilor =3934 grade Celsius

7Data medie a ultimului nghe14.III

8Precipitaii atmosferice (medii lunare si anuale)IIIIIIIVVVIVIIVIIIIXXXIXIIAnual

35.235.437.855.863.691.558.963.151.657.052.644.3647.0

Tabelul 6

4.2.9 Soluri

n cadrul unitii de producie I Sniob, concomitent cu lucrrile de descriere a arboretelor s-au executat cartri staionale la scar mijlocie.Metoda de cartare mixt, cartare la scar mijlocie, presupune cercetarea, delimitarea si cartarea unitarilor staionale cu prezentarea datelor referitoare la clim, relief, substrat litologic de sol (ceea ce constituie metoda direct, ct i la ptura vie i faciesurile din cadrul tipului staional.Pentru determinarea caracterului substratului litologic i a tipului de sol, s-au executat profile principale de sol i profile de control, prelundu-se toate informaiile necesare caracterizrii din punct de vedere genetic, fizico-chimic al regimului de ap i substane nutritive al relaiei cu vegetaia, roca materialul parental i unitatea de relief, n scopul determinrii tipurilor de staiuni forestiere i ntocmirii harii tipurilor de staiuni.Profilele principale de sol s-au spat pn la roca mam sau stratul parental, cnd erau situate la adncimi mai mici de 2 m.La alegerea locurilor pentru executarea profilelor principale s-a avut n vedere ca acestea s prezinte caracteristicile medii ale unitii de relief n privina nclinrii, expoziiei, altitudinii.Profilele de control executate n fiecare unitate amenajistic au avut ca scop verificarea omogenitii soiului n cadrul aceleai uniti de relief sau schimbare a tipului de sol.n unitatea de producie I Sniob s-au executat 15 profile principale de so1 localizate n u.a.:9;20B;31;358;41B;59B;67B;72B;74A;87C;122B;127E;129B;156, revenind un profil la 117 ha.

5. Culegerea i procesarea primar a datelor datelor

5.1 Stabilirea arboretelor pe clase de vrst

5.2 Amplasarea suprafeelor de prob n vederea realizrii studiului pdurii

In teren suprafeele de proba au fost amplasate astfel: s-a inceput dintr-un colt al parcelei cu prima suprafaa dupa care s-au fcut patrate cu latura de 85 m in colturile carora s-a amplasat centrele celorlalte suprafee de proba alcatuindu-se astfel un mozaic care sa acopere intreaga suprafaa a uni tatii amenajistice.n teren, observaiile realizate au vizat o serie de elemente dup cum urmeaz:-specia;-diametru de baz;-nlimea;-clasa de calitate;Elemetele primare nregistrate n teren sunt prezentate n fiele de inventar

5.3 Recoltarea datelor din teren

5.3.1 Inventarierea statistico-matematica

Metoda de cercetare utilizata in efectuarea studiului de caz:-Inventarierea statistic a arboretelor

F - suprafaa arboretului;% - tolerana admisibil;t - coeficientul corespunztor probabilitii de acoperire luat n considerare; f - mrimea locului de prob;- coeficientul de variaie a volumelor pe arboret (unitatea statistic fiind locul de prob);

5.3.2 Inventarierea intergala

5.4 Prelucrarea primar a datelor

5.4.1 Prelucrarea datelor pe suprafee de prob

5.4.2 Cumularea datelor de pe suprafeele de prob

5.4.3 Extrapolarea la hectar

Extrapolarea datelor la unitatea de suprafaa este necesara pentru calculul mai uor pe intregul arboret. Acest calcul reda numrul arborilor aproximativ egal cu cel real la hectar. Totodata extrapolarea la unitatea de suprafaa ajuta la dezvoltarea unor serii de calcule mai avansate, si ajuta la apofundarea in cunoateri modul de grdinrit aplicat in viitor. Extrapolarea se face in modul urtmator.Numrul suprafeelor de proba(dat de biometrie) pentru respectiva parcela se inmulteste cu suprafaa suprafeeiApoi prin regula de trei simpla pe suprafaa unui hectar adica 10000 de metri patrati la rezultatul punctului 1Acest rezultat se va inmulti cu fiecare arbore din fisele de despuiere rezultnd tot un tabel.

6. Calcularea indicilor structurali ai arboretelor

6.1 Calculul suprafeei de baz pe hectar

u.a 61A

G

DCeNc.nCiArboret

80.00000.00000.06530.0653

100.00000.00000.15710.1571

120.00000.00000.22620.2262

140.00000.20010.00000.2001

160.28150.28150.00000.5630

180.68710.17810.00000.8652

201.47660.53410.00002.0106

221.71060.00000.00001.7106

242.12620.00000.00002.1262

262.12370.37170.00002.4954

282.89400.73890.00003.6329

304.17051.41370.00005.5842

321.52810.56300.00002.0910

341.27110.00000.00001.2711

363.35900.00000.00003.3590

380.79390.00000.00000.7939

402.51330.00000.00002.5133

420.83130.00000.00000.8313

Total25.76684.28110.448630.4965

Tabelul 7

6.2 Calculul volumului pe hectar

u.a 61A

V arboret

Nr.CeNc.nCiArboret

12.5761.7550.3254.656

26.6962.6460.8810.222

315.1811.7711.3418.292

418.364.62022.980

523.6880023.688

624.360024.360

733.9814.361038.342

849.568.868058.428

918.31617.16035.476

1015.3446.902022.246

1140.8210040.821

129.695009.695

1330.840030.840

1410.2360010.236

Total299.65448.0832.545350.282

Tabelul 8

6.2.1 Calculul volumului prin metoda Seriilor de volume manual

6.2.2 Calculul volumului cu programul FOND

6.3 Evaluarea calitativ i valoric a arboretului

6.4 Calculul compoziiei arboretului

6.4.1 Calculul compoziiei pe numr de arbori

Fig.1

6.4.2 Calculul compoziiei pe suprafaa de baz

Fig.2

6.4.3 Calculul compoziiei pe volum

Fig.3

6.5 Calculul desimii i densitii arboretului

6.5.1 Calculul desimii arboretului

- indice de desime a arboretului - numarul real de arbori existenti la hectar - numarul de arbori din tabele de productie

6.5.2 Calculul densitii pe suprafaa de baz a arboretului

indice de densitate pr suprafata de baza a arboretului suprafata de baza reala la hectar suprafata debaza normala deta de tabele de productie

6.5.3 Calculul densitii pe volum a arboretului

indice de densitate pe volum a arboretului volum real la hectar volum normal redat in tabele de productie

6.6 Calculul indicilor de spaiere aarboretului

6.7 Calculul indicelui de zveltee a arboretului

Coeficintul de zveitete (z) reda raportul dintre inaltimea medie si diametrul mediu. Acest coeficient variaza in limite mari, depinznd de starea si structura pdurii, natura speciei, varsta si desimea arboretului, natura, intensitatea, caracterul si ritmul de aplicare a interveniilor silvotehnice.

= inaltimea mediediametrul mediu

De remarcat ca, in arborete excesiv de dese, arborii prezint inaltimi mari si diametre mici, fapt ce face ca acest coeficient sa ia valori mai mari de 100. Astfel de arborete sunt mai vulnerabile la vtmri provocate de aciunea unor factori abiotici vtmtori. In arborete similare, dar constituite din alte specii, chiar daca stabilitatea arboretelor nu este amenintata, ponderea sortimentelor de lemn gros deci producia lor valorica este infrioara.Pentru principalele specii de la noi se pare ca desimea lor poate fi considerata satisfacatoare cand coeficienii de zveitete au valori cuprinse intre 60 si 90 in arborete preexploatabile. Cercetri intreprinse in zona Braov evidentiaza ca , la toate speciile si tipurile de structuri considerate, coeficintul de zveitete este maxim la arborii subiri si descreste odata cu creterea diametrului.In arborete pluriene coeficienii de zveitete la arborii subiri sunt mai mici ca la arborii comparabili din arboretele echiene deoarece in primul caz sub presiunea arborilor din straturile dominante arborii tineri au creteri mici in inaltime.

6.8 Calculul gradului de dezvoltare a coroanelorarboretului

6.9 Calculul factorului de competiie n coroan

7. Structura spaial a arboretelor

7.1 Culegerea datelor

Pentru culegerea datelor necesare realizarii structurii spaiale a arboretului s-a fcut deplasarea echipei de lucru la Siniob in cadru parcele 61A.

Amplasarea suprafeelor de proba pentru culegerea datelor s-a realizat astfel: s-a trasat cu ajutorul atei si a unor supori un dreptunghi cu suprafaa de 300m2 cu lungimea de 20 m si latimea de 15 m cat mai aproape de centrul parcelei.

Date precum distanta arborelui fata de laturile dreptunghiului, inaltimea arborelui, inaltimea elagata a arborelui, dimensiunile coroanei si diametrul arborilor au fost trecute in fisa de structura a arboretului.Distanta fata de laturile dreptunghiului si dimensiunile coroanei s-au masurat cu ajutorul unei rulete, inaltimile s-au masurat cu ajutorul dendrometrului, iar diametrul a fost masurat cu ajutorul clupei.

7.2 Realizarea profilelor arboretelor cu programul PROARB

Tabelul 9

Profilul arboretului din u.a 61A

Fig.4

Profilul arboretului din u.a 61A

Fig.5

8. Realizarea bazei de date aferente procesului de descriere a pdurii

8.1 Realizarea sistemului informatic aferent descrierii pdurii

8.2 Baza de date aferenta descrierii padurii

8.3 Arhivarea rezultatelor

9. Aspecte finale

9.1 Discuii

In cadrul iesirilor pe teren la Ocolul Silvic Sacuieni, Direcia Silvica Oradea, U.P. I Siniob, in unitatea amenajistica 61A am cules o serie de date in vederea elaborarii proiectului.Pentru culegerea datelor am avut nevoie de o serie de instrumente silvice cum ar fi: ruleta, ata, vopsea pentru marcat, creta forestiera, tarusi pentru fizarea centrului cercului,dendrometru pentru masurarea inaltimi si fise de inventar pentru trecerea datelor culese din teren referitoare la parcela u.a.61A.Urmatoarea etapa s-a derulat la birou unde cu datele culese de pe teren am facut fisa de despuiere, am determinat diamentrul mediu de baza si volumul.Pe baza datelor din teren se poate vedea diferena dintre datele actuale culese de pe teren, numarul de arbori, suprafaa de baza, volumul la hectar si cele rezultate in urma prelucrrilor cu programe specializate precum EXCEL, WORD.

9.2 Concluzii

Acest proiect ne-a fost util deoarece am invatat cum se face inventarierea arborilor si pentru a vedea cum se face o clasare calitativa,functionala a arborilor. Pe urma am invatat sa parcurgem etapa de birou, acesta fiind putin mai complexa cu mai multe etape,incluzand si unele programe de specialitate, cum ar fi PROARB.

9.3 Recomandari

10. Bibliografie

Anexe