Reevaluarea Imobilizarilor Corporale-rezumat

8/13/2019 Reevaluarea Imobilizarilor Corporale-rezumat

1/20

1

Tot ce trebuie să ştii desprereevaluarea imobilizărilor

corporale

- tratamentul contabil şi cel fiscal -

S&R Accounting Leader SRL este o firmă de contabilitate din București,având asociați pe Lect. Univ. Dr . Rapcencu Cristian și Laurentiu Stanciu,

ACCA . Oferim servicii de:- Contabilitate;- C onsultanță fiscală -contabilă ;- Audit financiar;- Retratarea situațiilor financiare la IFRS.

Când aveți nevoie de soluții pentru orice problemă în aceste domenii, (fiecă este vorba de o întrebare punctuală, de reflectarea unor înregistrăricontabile, de un tratament fiscal ori monografie contabilă pe o spețăanume) vă putem oferi sprijin, contact ându-ne la [email protected] , sau direct de pe site-ul nostru www.accounting-leader.ro .

mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]://www.accounting-leader.ro/http://www.accounting-leader.ro/http://www.accounting-leader.ro/http://www.accounting-leader.ro/mailto:[email protected]:[email protected]


2/20

2

Cuprins:

1. Abstract (Rezumat).......................................................................................................................2. Noţiuni introductive............................................................................................................................. 0033. Evaluarea– o profesie reglementată?........................................................................................... 0054. Tratamentul contabil aferent reevaluării imobilizărilor corporale................................. 006

4.1. Reevaluări succesive ale unui teren...................................................................................... 0074.2. Vânzarea unui teren ulterior unui plus din reevaluare................................................ 0094.3. Vânzarea unui teren ulterior unei deprecieri din reevaluare.................................... 0114.4. Închiderea rezervei din reevaluare în urma transferului terenului la stocuri.. 0124.5. Metodele de reevaluare utilizate............................................................................................4.6. Reevaluarea în plus a unui activ amortizabil prin metoda valorii nete................. 0144.7. Reevaluarea în minus a unui activ amortizabil prin metoda valorii nete............ 0154.8. Amortizarea activului ulterior unei reevaluări în plus................................................. 0164.9. Amortizarea activului ulterior unei reevaluări în minus............................................. 0184.10. Reevaluarea în plus a unui activ amortizabil prin metoda valorii brute............ 0194.11. Reevaluarea în minus a unui activ amortizabil prin metoda valorii brute....... 0214.12. Metoda valorii nete vs metoda valorii brute................................................................... 0224.13. Reevaluarea unui activ complet amortizat...................................................................... 4.14. Tratamentul ulterior aferent rezervei din reevaluare................................................ 025

4.14.1. Transferul rezervei la derecunoaşterea activului.......................................... 0254.14.2. Transferul rezervei pe măsura amortizării activului.................................... 0274.14.3. Transferul rezervei în cazul reevaluării succesive a activului.................. 028

4.15. Prezentarea informaţiilor în notele explicative............................................................. 035. Tratamentul fiscal aferent reevaluării imobilizărilor corporale....................................... 032

5.1. Modificarea tratamentului fiscal adusă prin OUG 34/2009....................................... 0335.2. Tratamentul cheltuielilor şial veniturilor recunoscute la reevaluare................... 033

5.3. Tratamentul rezervei în cazul reevaluării succesive a activului............................... 0355.4. Tratamentul fiscal aferent rezervelor din reevaluare la cedarea/casareaactivelor.................................................................................................................................

5.5. Valoarea fiscală a activelor.....................................................................................................5.6. Vânzarea activului ulterior unui plus din reevaluare.................................................... 045.7. Vânzarea activului ulterior unui minus din reevaluare................................................ 04

6. Impactul metodei de reevaluare asupra impozitului pe clădiri........................................ 0507. Bibliografie...................................................................................................................................


3/20

3

1. Abstract (Rezumat)

Reevaluarea imobilizărilor corporale reprezintă un subiect care a manifestatdintotdeauna interes pentru contribuabili. Având în vedere implicaţiile fiscale care potapărea, trebuie să acordaţi o atenţie sporită modalităţii în care reflectaţi acesteoperaţiuni în situaţiile financiare întocmite.

În conţinutul lucrării, vom prezenta tratamentul contabil specific reevaluărilor,ţinând cont de faptul că amortizarea contabilă poate fi eliminată din valoarea contabilăbrută a activului sau poate fi recalculată prin aplicarea unui indice, precum şitratamentul ulterior aferent rezervei din reevaluare.

De asemenea, vom scoate în evidenţă aspectele cele mai sensibile în ceea cepriveşte tratamentul fiscal aferent rezervelor din reevaluare. Mulţi îşi pun întrebarea: „Dacă şi în ce moment impozitez rezerva din reevaluare? La vânzarea activului reevaluat?Pe măsura amortizării activului? La sfârşitul duratei de viaţă a activului? La momentulutilizării rezervei în diverse scopuri? Niciodată?„.

Având în vedere că în cazul persoanelor juridice impozitul pe clădiri se determinăca procent din valoarea de inventar a activului, iar conform modificărilor legislative (OG30/2011) nivelul acestuia poate creşte şi până la 40% din valoare, este important deştiut care din cele 2 tratamente contabile aferente recunoaşterii reevaluării este maiavantajos pentru entitate. Există diferenţe în ceea ce priveşte cuantumul impozitului peclădiri dacă, la momentul reevaluării, amortizarea este eliminată sau dacă esterecalculată în funcţie de un indice?

Răspunsurile corecte la aceste întrebări şi la multe altele le veţi afla parcurgândmaterialul următor.

2. Noţiuni introductive

.......................................3. Evaluarea – o profesie reglementată?

............................................................................

4. Tratamentul contabil aferent reevaluării imobilizărilor corporale

În continuare, vă prezentăm tratamentul contabil aferent reevaluăriiimobilizărilor corporale, aşa cum acesta se regăseşte în conţinutul reglementărilorcontabile în vigoare. În exemplele prezentate, nu vomface precizări legate detratamentul fiscal corespunzător fiecărei speţe, informaţii detaliate urmând să gasiţi încapitolul dedicat tratamentului fiscal aferent reevaluării imobilizărilor corporale.

Diferenţa rezultată dintre valoarea justă şi valoarea contabilă a activului trebuiesă fie prezentată ca unplus de valoare sau ca unminus de valoare .

Surplusul din reevaluare trebuie să fie înregistrat: în creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare”, dacă anterior nu s-a

constatat un minus de valoare;

în contul 7813 „Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”, dacăanterior s-a constatat un minus de valoare înregistrat în contul 6813


4/20

4

„Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor”,iar eventualul surplus rămas va fi înregistrat în creditul contului 105 „Rezervedin reevaluare”.

Minusul din reevaluare va fi înregistrat: în contul 6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea

imobilizărilor”, dacă anterior nu s-a constatat niciun plus de valoare; în debitul contului 105 „Rezerve din reevaluare”, dacă anterior s-a constatat

un plus de valoare, iar eventuala diferenţă negativă rămasă va fi înregistrată încontul 6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru depreciereaimobilizărilor”.

Atenţie!!! Atunci când reflectaţi în contabilitate un minus de valoare, trebuie săfiţi atenţi să nu ajungeţi în situaţia de a avea sold debitor aferent contului 105 „Rezervedin reevaluare”. Acesta este un cont de capitaluri proprii şi poate avea sold creditor sauzero. Dacă preluaţi evidenţa contabilă a unei societăţi care prezintă un sold debitorpentru acest cont, poate fi destul de greu de depistat de unde provine eroarea şi cum

poate fi aceasta îndreptată. 4.1. Reevaluări succesive ale unui teren

În exemplul următor, pentru a înţelege mecanismul care stă la baza înregistrăriiîn contabilitate a reevaluării, vom prezenta tratamentul specific unei imobilizăricorporale neamortizabile (teren), în care vom surprinde o serie de situaţii cu care văputeţ i confrunta.

Exemplul 2:Societatea Leader a achiziţionat la data de 12.09.2003 un teren, costul acestuia

fiind de 60.000 lei. La o primă reevaluare a acestuia, s-a stabilit o valoare justă de 81.000lei. La a doua reevaluare, valoarea justă a activului s-a situat la nivelul sumei de 52.000lei. La a treia reevaluare, valoarea de pe piaţă a terenului a crescut până la 76.000 lei. Laa patra reevaluare, valoarea justă a terenului a fost stabilită de evaluator la 63.000 lei. Laa cincea reevaluare, evaluat orul a stabilit o valoare justă a terenului de 68.000 lei.

Înregistrările contabile efectuate sunt: Prima reevaluare:

Valoare justă 81.000 leiValoare contabilă 60.000 leiSurplus din reevaluare 21.000 lei

Diferenţa pozitivă apărută la prima reevaluare va fi înregistrată la rezerve dinrevaluare, având în vedere că este prima reevaluare şi nu pot exista diferenţe negativedin perioada precedentă.

21.000 lei 2111„Terenuri”

= 105„Rezerve din reevaluare”

21.000 lei

A II-a reevaluare:Valoare justă 52.000 leiValoare contabilă 81.000 leiMinus din reevaluare 29.000 lei


5/20

5

În această situaţie, diferenţa negativă de valoare este de 29.000 lei (81.000 lei – 52.000 lei), iar rezerva disponibilă existentă în contabilitatea entităţii este de 21.000 lei.Astfel, se va anularezerva din reevaluare existentă, iar diferenţa de 8.000lei (29.000 lei– 21.000 lei) rămasă neacoperită va fi înregistrată la cheltuieli. Este incorect ca entitateasă înregistreze întreaga depreciere pe cheltuieli, în condiţiile în care pentru terenul încauză există rezerve din reevaluare disponibile.

21.000 lei

8.000 lei

105„Rezerve dinreevaluare”

6813„Cheltuieli de

exploatare privindajustările pentru

depreciereaimobilizărilor”

= 2111„Terenuri”

29.000 lei

A III-a reevaluare:Valoare justă 76.000 leiValoare contabilă 52.000 leiSurplus din reevaluare 24.000 lei

Şi în cazul primei reevaluări s-a obţinut un plus de valoare, însă, de această dată,tratamentul contabil va fi diferit, având în vedere că la a II-a reevaluare s-a înregistrat odepreciere pentru teren. Este incorect ca entitatea să recunoască tot surplusul dinreevaluare la rezerve.

În această situaţie, surplusul obţinut din revaluare este de 24.000 lei (76.000 lei – 52.000 lei), însă pentru activul în cauză s-a înregistrat anterior o depreciere de 8.000 lei.Astfel, diferenţa pozitivă de 24.000 lei va conduce la recunoaşterea unui venit care săcompenseze cheltuiala recunoscută anterior, iar diferenţă pozitivă rămasă se vaînregistra la rezerve din reevaluare.


= 7813„Venituri din ajustări pentrudeprecierea imobilizărilor”

105„Rezerve din reevaluare”

8.000 lei

16.000 lei

A IV-a reevaluare:Valoare justă 63.000 leiValoare contabilă 76.000 leiMinus din reevaluare 13.000 lei

Şi în cazul celei de-a doua reevaluări s-a obţinut un minus de valoare, însă, deaceastă dată, tratamentul contabil va fi diferit, având în vedere că, în acest caz, rezervadisponibilă este suficientă pentru a acoperi deprecierea constatată.

Diferenţa negativă de 13.000 lei (76.000 lei – 63.000 lei) va diminua rezervele dinreevaluare existent e. Având în vedere că, înainte de reevaluare, soldul contului 105„Rezerve din reevaluare” era de 16.000 lei, iar deprecierea constatată în prezent este de13.000 lei, nu se va mai recunoaşte nicio cheltuială cu deprecierea.


6/20

6

13.000 lei 105„Rezerve dinreevaluare”

= 2111„Terenuri”

13.000 lei

A V-a reevaluare:Valoare justă 68.000 leiValoare contabilă 63.000 leiSurplus din reevaluare 5.000 lei

Având în vedere că nu există diferenţe negative de valoare rezultate din cea de-apatra reevaluare, entitatea va înregistra integral surplusul obţinut la rezerve dinrevaluare.


= 105„Rezerve din reevaluare”

5.000 lei

După cum aţi observat, atunci când un activ este reevaluat de mai multe ori,trebuie să existe informaţii cu privire la istoricul acestor reevaluări. Persoanaresponsabilă cu ţinerea evidenţei contabile într-o entitate poate fi schimbată din diversemotive iar cel care urmează trebuie să aibă la dispoziţie toate diferenţele de valoare careau fost recunoscute anterior.

4.2. Vânzarea unui teren ulterior unui plus din reevaluare

Atunci când un activ care a fost reevaluat este scos din evidenţa imobilizărilor(cedat, casat sau transferat la stocuri), eventuala rezervă din reevaluare disponibilă seconsideră câştig realizat , ceea ce înseamnă că trebuie să fie transferată în contul1065„Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”.

Exemplul 3:La data de 17.10.2008, entitatea Leader a achiziţionat un teren construibil la

costul de 300.000 lei, TVA 19%. La data de 31.12.2010, terenul a fost reevaluat şi s-astabilit o valoare justă de 400.000 lei. La data de 10.11.2013, terenul a fost vândut lapreţul de vânzare de 550.000 lei, TVA 24%.

Înregistrările contabile efectuate sunt:

Indiferent dacă activul este vândut în câştig sau în pierdere, rezerva dinreevaluare este transferată la rezerve.

De subliniat că entităţile care aplică IFRS transferă rezerva din revaluare larezultatul reportat.

4.3. Vânzarea unui teren ulterior unei deprecieri din reevaluare

În continuare vom prezenta un exemplu de vânzare a unui teren, în situaţia încare acesta este vândut ulterior obţinerii uneideprecieri din reevaluare.

Exemplul 4:


7/20

7

La data de 13.04.2007, entitatea Leader a achiziţionat un teren construibillacostul de 500.000 lei, TVA 19%. La data de 31.12.2010, terenul a fost reevaluat şi s-astabilit o valoare justă de 350.000 lei. La data de 12.01.2014, terenul a fost vândut lapreţul de vânzare de 400.000 lei, TVA 24%.

Înregistrările contabile efectuat e sunt:

4.4. Închiderea rezervei din reevaluare în urma transferului terenului lastocuri

În practică, vă puteţi întâlni cu situaţii în care trebuie sătransferaţi un activ dincategoria imobilizărilor corporale în categoria stocurilor sau invers. În continuare, nevom referi la astfel de cazuri apărute ca urmare a modificării destinaţiei (utilizării) uneiimobilizări.

Atunci când cumpăraţi un teren pentru a construi pe acesta diverse imobiledestinate vânzării, trebuie să îl înregistraţi lastocuri şi nu la imobilizări.

Dacă un teren pe care l-aţi recunoscut iniţial în categoria imobilizărilor estefolosit ulterior pentru construirea de ansambluri de locuinţe destinate vânzării, înfuncţie de modul denegociere a contractelor de vânzare a bunurilor care fac obiectulconstrucţiei şi vânzării, veţi include valoarea terenului în valoarea activului construit sauveţi evidenţia distinct terenul în categoria mărfurilor, la valoarea de înregistrare aacestuia din contabilitate.

În cazul în care terenul a fost reevaluat anterior, concomitent cu schimbareanaturii activului veţi închide contul de rezerve din reevaluare aferente acestuia, în sensulcă le veţi transfera la rezerve (1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezervedin reevaluare”).

Exemplul 5:În data de 14 februarie 2011, entitatea Leader a achiziţionat un teren intravilan lacostul de 500.000 lei, TVA 24%, intenţia fiind de a construi în viitor o clădire cu birouridestinată închirierii către terţi. La sfârşitul anului 2011, entitatea a reevaluat terenul,valoarea justă fiind de 650.000 lei.

În data de 23 martie 2012, ca urmare a cererii crescute din zona respectivă,entitatea a decis să construiască pe acel teren locuinţe destinate vânzării. Totodată, îndata de 20 aprilie 2012, entitatea Leader a mai achiziţionat un teren în valoare de400.000 lei, care va fi utilizat în acelaşi scop, intenţia fiind cunoscută de această dată încăde la achiziţie.

Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitatea Leader, ţinând cont căvaloarea terenului poate fi inclusă în valoarea locuinţelor sau poate fi recunoscută lastocuri.

4.5. Metodele de reevaluare utilizate

În continuare, vom prezenta mai multe situaţii specifice activelor amortizabile,având în vedere că acestea deţin ponderea cea mai semnificativă din totalulimobilizărilor coporale ale unei entităţi. Este adevărat că în practică ne întâlnim foarte

des cu reevaluarea construcţiilor, având în vedere modalitatea de calcul a impozitului


8/20

8

local pe construcţii, însă pentru o exemplificare mai vastă în conţinutul exemplelor nevom referi şi la alte componente ale imobilizărilor corporale.

La reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la datareevaluării poate fi:

eliminată din valoarea contabilă brută a activului, iar valoarea netă esterecalculată în funcţie de nivelul valorii juste (această metodă este utilizată, deregulă, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţă); sau recalculată proporţional cu modificarea valorii contabile brute a activului, astfelîncât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sajustă (această metodă este utilizată atunci când activul este reevaluat prinaplicarea unui indice).În literatura de specialitate, prima metodă mai este cunoscută ca metoda

actualizării valorii nete , iar cea de-a doua ca metodaactualizării valorii brute .

4.6. Reevaluarea în plus a unui activ amortizabil prin metoda valorii nete

Având în vedere că în practică prima metodă este utilizată în majoritateacazurilor, vom pune accentul mai întâi pe aceasta. În continuare, vă prezentam o serie deexemple în care entitatea a optat pentru aplicarea metodei actualizării valorii nete.

Exemplul 6:La data de 13 aprilie 2008, societatea Leader a achiziţionat o hală industrială la

costul de 480.000 lei, TVA 19%. Durata normală de funcţionare a activului este de 40 deani. La sfârşitul anului 2013, construcţia a fost reevaluată, valoarea justă stabilită fiind de600.000 lei. Entitatea a optat pentru metoda actualizării valorii nete.


4.7. Reevaluarea în minus a unui activ amortizabil prin metoda valorii nete

În exemplul următor, în urma reevaluării unei imobilizări corporale, s-a obţinut odiferenţă negativă de valoare care, conform reglementărilor contabile, trebuie să fierecunoscută la cheltuieli.

Exemplul 7:

La data de 07 august 2011, societatea Leader a achiziţionat o celulă de afumarepentru prepa rate din carne la costul de 84.000 lei, TVA 19%. Durata normală defuncţionare a activului este de 10 de ani, iar metoda de amortizare este cea liniară. Lasfârşitul anului 2013, utilajul a fost reevaluat, valoarea justă stabilită de către evaluatorfiindde 45.000 lei. Entitatea a optat pentru metoda actualizării valorii nete.


4.8. Amortizarea activului ulterior unei reevaluări în plus

Este de reţinut faptul că, de la data reevaluării,valorile juste ale activelor supusereevaluării devin valori amortizabile,înlocuind costul de achiziţie, costul de producţiesau orice alte valori atribuite înainte acelui activ.


9/20

9

În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea vor fi aplicate activului, având învedere valoarea acestuia stabilită în urma reevaluării. Astfel, amortizarea calculatăpentru imobilizările corporale reevaluate trebuie să fie înregistrată în contabilitateîncepând cu luna următoare celei în care entitatea a efectuat reevaluarea. Aceasta se vadetermina în funcţie de noua valoare a activului şi de durata de amortizare rămasă.

Exemplul 8:Societatea Leader deţine o instalaţie achiziţionată în data de 21.12.2010, costulacesteia fiind de 150.000 lei. Activul va fi amortizat prin metoda liniară, durată deutilizare fiind de 5 ani. La sfârşitul anului 2013, echipamentul este reevaluat, valoareajustă stabilită fiind de 108.000 lei.

Care va fi amortizarea aferentă activului ulterior reevaluării acestuia? Înregistrările contabile efectuate sunt:

4.9. Amortizarea activului ulterior unei reevaluări în minus

În exemplul următor, în urma reevaluării activului, a rezultat o diferenţă negativăde valoare care, conform reglementărilor contabile, trebuie să fie recunoscută lacheltuieli. Astfel, amortizarea contabilă pe perioada rămasă va fi mai mică decât ceainiţială.

Exemplul 9:Societatea Leader a achiziţionat la data de 28 mai 2009 mobilier de birou la costul

de 144.000 lei, TVA 19%. Activul va fi amortizat prin metoda liniară, durată de utilizarefiind de 8 ani. La sfârşitul anului 2013, mobilierul a fost reevaluat, valoarea justă fiind de41.000 lei.

Care va fi amortizarea aferentă activului ulterior reevaluării acestuia? Înregistrările contabile efectuate sunt:

4.10. Reevaluarea în plus a unui activ amortizabil prin metoda valoriibrute

În exemplul următor, entitatea a optat pentru aplicarea metodei actualizăriivalorii brute . Această metodă era utilizată în special în anii ’90, atunci când, din cauzainflaţiei, entităţile erau obligate să îşi reevalueze imobilizările corporale în funcţie deindicele de inflaţie comunicat de Institutul Naţional de Statistică. În prezent, aceastămetodă este destul de puţin utilizată în practică, însă există totuşi o serie de entităţi carenu au dorit să îşi schimbe politicile contabile utilizate.

Această metodă necesită stabilirea unui indicede actualizare, care de multe orieste greu de determinat. De regulă, indicele este considerat egal cu raportul dintrevaloarea justă, conform raportului de evaluare şi valoarea netă a activului din momentulreevaluării.

Exemplul 10:La data de 16 iunie 2008, societatea Leader a achiziţionat o instalaţie pentru

fabricarea hârtiei creponate la costul de 240.000 lei, TVA 19%. Durata de utilizare este

de 10 ani, iar metoda de amortizare aleasă este cea liniară. La închiderea exerciţiuluifinanciar 2013, activul a fost reevaluat, valoarea justă fiind de 140.400 lei.Entitatea a


10/20

10

optat pentru metoda actualizării valorii brute. Înregistrările contabile efectuate sunt:

După cum aţi observat, înregistrarea amortizării suplimentare trebuie efectuatăprin debitarea rezervelor din reevaluare şi nu prin recunoaşterea unei cheltuieli.

4.11. Reevaluarea în minus a unui activ amortizabil prin metoda valoriibrute

În exemplul următor, în urma reevaluării activului, a rezultat o diferenţă negativăde valoare care, conform reglementărilor contabile, trebuie să fie recunoscută lacheltuieli.

Exemplul 11:La data de 16 iunie 2008, societatea Leader a achiziţionat o instalaţie pentru

fabricarea hârtiei creponate la costul de 240.000 lei, TVA 19%. Durata de utilizare estede 10 ani, iar metoda de amortizare aleasă este cea liniară. La închiderea exerciţiuluifinanciar 2013, activul a fost reevaluat, valoarea justă fiind de 86.400 lei.Entitatea aoptat pentru metoda actualizării valorii brute.

Înregistrăril e contabile efectuate sunt:

Ca regulă generală, atunci când indicele de actualizare este supraunitar rezultă ocreştere de valoare aferentă activului, iar când indicele de actualizare este subunitar,activul este depreciat.

4.12. Metoda valorii nete vs metoda valorii brute

Atenţie! Indiferent de ce metodă alegeţi să utilizaţi în practică (metodaactualizării valorii nete sau metoda actualizării valorii brute),valoarea elementelorprezentate în situaţiile financiare este aceeaşi . Astfel, valoarea netă contabilă,cuantumul rezervei din reevaluare sau amortizarea în perioada ulterioară reevaluării nudiferă.

Exemplul 12:Societatea Leader deţine o clădire înregistrată la costul de 120.000 lei, iar

amortizarea cumulată este de 40.000 lei. Se decide reevaluarea imobilizării, valoareajustă fiind de 128.000 lei. Durata de viaţă rămasă este de 20 de ani.

Înregistrările contabile efectuate la reevaluare prin metoda valorii nete sunt:

4.13. Reevaluarea unui activ complet amortizat

Atunci când o imobilizarecorporală complet amortizată mai poate fi utilizată încadrul entităţii, cu ocazia reevaluării acesteia, trebuie să îi stabiliţi o nouă valoare şi onouă durată de utilizare economică, corespunzătoare perioadei estimate a se folosi încontinuare.


11/20

11

Exemplul 13:La data de 08 februarie 2008, entitatea Leader achiziţionează un utilaj, costul

acestuia fiind de 48.000 lei, amortizabil liniar în 4 ani. La sfârşitul anului 2013, activuleste reevaluat la valoarea justă de 15.600 lei, iar durata de utilizare suplimentarăstabilită este de 2 ani.


4.14. Tratamentul ulterior aferent rezervei din reevaluare

Trebuie să acordaţi atenţie şi tratamentului contabil ulterior aferent rezervelordin reevaluare. Acestea nu potrămâne pe termen nelimitat în contul 105 „Rezerve dinreevaluare”. Entitatea poate alege dintre cele 2 variante prezentate în conţinutulreglementărilor contabile:

- surplusul din reevaluare recunoscut în contul 105 „Rezerve din reevaluare” poatefi transferat direct în rezerve (contul 1065 „Rezerve reprezentând surplusulrealizat din rezerve din reevaluare”), atunci când activul este derecunoscut (casat,vândut sau transferat la stocuri);

- o parte din surplusul obţinut poate fi transferat pe măsură ce activul este utilizatde entitate (valoarea surplusului transferat este diferenţa dintre amortizareacalculată pe baza valorii contabile reevaluate şi amortizarea calculată pe bazacostului iniţial al activului).

4.14.1. Transferul rezervei la derecunoaşterea activului

În exemplul următor, rezerva din reevaluare va fi transferată la rezerve la casareabunului. Acesta este momentul în care rezerva este considerată câştig realizat.

Exemplul 14:La data de 11 octombrie 2008, entitatea Leader a achiziţionat un utilaj la costul de

72.000 lei. Activul a fost pus în funcţiune în aceeaşi lună şi va fi amortizat pe o durată de6 ani, prin metoda de amortizare liniară. La data de 31.12.2012, entitatea reevalueazăactivul, valoarea justă stabilită fiind de 44.000 lei. În luna ianuarie 2014, entitatea a casatutilajul, datorită imposibilităţii reparării acestuia.


4.14.2. Transferul rezervei pe măsura amortizării activului

În exemplul următor, rezerva din reevaluare va fi transferată la rezerve pe măsura amortizării activului.

Exemplul 15:La data de 26 septembrie 2010, entitatea Leader a achiziţionat un utilaj la costul

de 72.000 lei. Activul a fost pus în funcţiune în aceeaşi lună şi va fi amortizat pe o duratăde 6 ani, prin metoda de amortizare liniară. La data de 31.12.2013, entitatea reevalueazăactivul, valoarea justă stabilită fiind de 48.000 lei.



12/20

12

4.14.3. Transferul rezervei în cazul reevaluării succesive a activului

În acest ultim exemplu aferent tratamentului contabil al rezervei din reevaluare,vom prezenta un activ care a fost reevaluat în mod succesiv, iar entitatea a ales să îşitransfere rezerva din reevaluare la rezerve pe măsura amortizării imobilizării.

Această metodă are un dezavantaj . La fiecare reevaluare trebuie să ţinem cont desoldul rezervei din reevaluare. Atunci când la o reevaluare ulterioară se constată unminus de valoare, iar entitatea a ales să transfere rezerva lunar, pe măsura amortizării, înmomentul respectiv soldul contului 105„Rezerve din reevaluare” va fi mai mic decâtcel iniţial şi astfel este posibil ca o parte din sumă să fie recunoscută la cheltuieli, aşacum puteţi observa din exemplul de mai jos.

Exemplul 16:La data de 12.12.2002, entitatea Leader a achiziţionat un apartament la costul de

achiziţie de 300.000 lei, durata de utilizare fiind de 20 de ani. Prima reevaluare aactivului are loc la 31.12.2006 (după 4 ani de la achiziţie), valoare justă stabilită fiind de288.000 lei. Adoua reevaluare a imobilului are loc după 3 ani de la prima reevaluare,valoare justă în acest caz fiind de 187.200 lei. A treia reevaluare are loc după 2 ani de lareevaluarea precedentă, valoarea justă fiind de 237.600 lei. Rezerva din reevaluare estet ransferată la rezerve pe măsura utilizării activului. Entitatea a optat pentru metodaactualizării valorii nete.


4.15. Prezentarea informaţiilor în notele explicative

Dacă reevaluaţi un element de natura imobilizărilor corporale, atunci trebuie să

prezentaţi acest fapt în conţinutul notelor explicative , împreună cu: - descrierea elementelor reevaluate;- metoda utilizată în stabilirea valorilor prezentate;- valoarea la costistoric a imobilizărilor reevaluate; şi - venitul sau cheltuiala recunoscut(ă) în Contul de profit şi pierdere, dacă este

cazul.Indiferent dacă valoarea rezervei a fost modificată sau nu în cursul exerciţiului

financiar, trebuie să prezentaţi în notele explicative următoarele informaţii: - tratamentul fiscal aferent rezervei din reevaluare;- valoarea rezervei din reevaluare existentă la începutul exerciţiului financiar;- diferenţele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul

exerciţiului financiar; - sumele capitalizate sau transferate din rezerva din reevaluare în cursul

exerciţiului financiar, prezentându-se natura oricărui astfel de transfer şitemeiul legal al acestuia;

- valoarea rezervei din reevaluare existentă la sfârşitul exerciţiului financiar. De asemenea,trebuie să prezentaţi separat în notele explicative, pentru fiecare

imobilizare corporală reevaluată, următoarele informaţii: - valoarea la cost istoric a imobilizărilor reevaluate şi suma ajustărilor cumulate

de valoare; sau- valoarea la data bilanţului a diferenţei dintre valoarea rezultată din reevaluare

şi cea reprezentând costul istoric, iar dacă este cazul, valoarea cumulată aajustărilor suplimentare de valoare.


13/20

13

5. Tratamentul fiscal aferent reevaluării imobilizărilor corporale

În continuare, vom prezenta tratamentul fiscal aferent reevaluărilor, având învedere modificările destul de frecvente care au fost aduse de-a lungul timpului. Esteimportant de ştiut momentul exact în care rezerva din reevaluare este impozitată ,având în vedere impactul pe care un tratament fiscal necorespunzător îl poate aveaasupra rezultatului entităţilor.

Un element esenţial îl reprezintă momentul în care un activ a fost reevaluat. DeşiCodul fiscal a fost introdus doar de la începutul anului 2004, nu putem afirma că există ostabilitate în ceea ce priveşte tratamentul rezervei din reevaluare.

Tratamentul fiscal al reevaluărilor este unul destul de complex şi de neplăcutpentru practicieni. Nu de puţine ori se întâlnesc situaţii în care prevederile Codului fiscalsunt interpretate în mod eronat, generând astfel pentru entităţi diferenţe în ceea cepriveşte calculul impozitului pe profit, plus dobânzile şi penalităţile care se impun.

Modificări esenţiale din acest punct de vedere au fost aduse prin OUG 34/2009.Mulţi dintre cei care au parcurs textul acestei ordonanţe au considerat că introducereaimpozitului minim şi limitarea la deducere atât a cheltuielilor cu combustibilul, cât şi aTVA aferentă reprezintă aspectele cele mai semnificative şi au omis faptul că tratamentulfiscal al rezervelor din reevaluare a cunoscut importante modificări.

În funcţie de data la care a fost efectuată reevaluarea, putem delimita următoareletratamente fiscale diferite privind surplusul obţinut din reevaluare:

Perioada Tratament fiscal Alte informaţii

Până la

01.01.2004

Cheltuielile cu amortizareaaferentă rezervelor din

reevaluare au fostconsiderate deductibile

Între01.01.2004 – 31.12.2006

Cheltuielile cu amortizareaaferentă rezervelor dinreevaluare au fostconsiderate nedeductibile

Au fost considerate cheltuielinedeductibile doar cele aferentereevaluărilor efectuate după data de01.01.2004

Între01.01.2007 – 30.04.2009

Cheltuielile cu amortizareaaferentă rezervelor din

reevaluare au fostconsiderate deductibile

Valoarea fiscală include: reevaluările efectuate până la

31.12.2003; reevaluările efectuate după

01.01.2007; partea rămasă neamortizată,

evidenţiată în sold la 31.12.2006pentru reevaluările efectuate înintervalul 01.01.2004– 31.12.2006.

Începând cu01.05.2009

Cheltuielile cu amortizareaaferentă rezervelor dinreevaluare sunt consideratedeductibile

Rezervele din reevaluare aferentereevaluărilor efectuate după 01.01.2004sunt considerate şi venituri impozabileîncepând cu mai 2009.


14/20

14

5.1. Modificarea tratamentului fiscal adusă prin OUG 34/2009

Odată cu adoptarea O.U.G. nr. 34/2009, în Codul fiscal a fost introdus un noualineat (art.22, alin (51)) care oarecum limitează recunoaşterea fiscală a cheltuielilor cuamortizarea aferente rezervelor din reevaluare. Cu alte cuvinte, în cazul unui plus devaloare înregistrat, cheltuiala cu amortizarea este consideratăintegral deductibilă , însădiferenţa dintre amortizarea calculată având la bază valoarea justă şi amortizareaaferentă activului înainte de reevaluare reprezintă element similar veniturilor şi seimpozitează ca atare, nu doar la schimbarea destinaţiei rezervei.

Mai mult decât atât, este limitată şi recunoaşterea fiscală a rezervelor dinreevaluare la momentul scoaterii din gestiune a activelor la care se referă acele rezerve.

Exemplul 17:Entitatea Leader a achiziţionat în anul 2001 un apartament, pentru care

amortizarea anuală stabilită a fost de 2.000 lei. La data de 31.12.2007, entitatea areevaluat activul, în urma acestei operaţii amortizarea anuală rezultată fiind de 5.000 lei.La dat a de 31.12.2010, apartamentul a fost reevaluat pentru a doua oară, amortizareaanuală fiind de 8.000 lei.

Care este impactul acestor reevaluări asupra Declaraţiei 101 aferente anului 2011?-

5.2. Tratamentul cheltuielilor şi al veniturilor recunoscute la reevaluare

Important! Având în vedere art 21, alin (4), lit ş din Codul fiscal, trebuie săreţineţi că minusurile de valoare rezultate în urma reevaluărilor reprezintă cheltuielinedeductibile . Prin urmare, plusul de valoare obţinut la o reevaluare ulterioară,înregistrat la venituri pentru a compensa deprecierea precedentă este considerat venitneimpozabil .

Să luăm un exemplu în care la o primă reevaluare a unui activ s-a constatat odepreciere de 20.000 lei, iar la a doua reevaluare a rezultat un plus de 35.000 lei. Nu vompune accent pe înregistrările contabile efectuate, având în vedere că am prezentat dejatratamentul contabil aferent reevaluărilor imobilizărilor corporale. Din punct de vederefiscal, pierderea aferentă primei reevaluări reprezintă o cheltuială nedeductibilă . Înacelaşi timp, trebuie să ţineţi cont de faptul că valoarea fiscală a activului nu se modifică,ceea ce înseamnă că amortizarea contabilă va fi mai mică decât cea fiscală. Plusul devaloare de 35.000 lei va fi considerat astfel:

- suma de 20.000 lei va fi recunoscută la venituri şi va fineimpozabilă ; iar- suma de 15.000 lei va fi recunoscută în contul 105 „Rezerve din reevaluare” şi

va fi impozitată pe măsura amortizării activului sau la casarea/cedareaacestuia, dacă activul este scos din gestiune înainte ca acesta să fie integralamortizat.

Exemplul 18:Entitatea Leader deţine o clădire înregistrată la costul de 50.000 lei, iar

amortizarea cumulată este de 20.000 lei. La 31.12.2013, activul este reevaluat, valoareajustă fiind de 18.000 lei. Durata de viaţă rămasă este de 20 de ani.



15/20

15

5.3. Tratamentul rezervei în cazul reevaluării succesive a activului

În următorul exemplu vom avea în vedere o entitate care deţine o imobilizarecorporală pe care a reevaluat-o de două ori: prima reevaluare are loc înainte de01.01.2004, iar cealaltă reevaluare ulterior acestei date.

Exemplul 19:La 06 decembrie 2001, entitatea Leader a achiziţionat o clădire la costul de 240.000

lei, durata normală de utilizare fiind de 50 de ani. Metoda de amortizare adoptată deentitate este cea liniară. La data de 31.12.2003, entitatea a reevaluat activul, valoarea justăfiind de 288.000 lei, iar la data de 31 decembrie 2006, clădirea a fost reevaluată pentru adoua oară, valoarea justă a acesteia fiind de 306.000 lei.

La înregistrarea celor două reevaluări, se va utiliza metoda actualizării valorii nete. Înregistrările contabile efectuate sunt:

Sugestie:Având în vedere tratamentul fiscal prezentat mai sus, multeentităţi preferă să

transfere rezerva din reevaluare din contul 105 „Rezerve din reevaluare” în contul 1065„Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare” pe măsură ceactivul este amortizat. Astfel, există o evidenţă mai clară asupra rezervei care a fost dejaimpozitată şi se va evita mai uşor o eventuală dublă impozitare a acesteia. Trecerea de lao politică contabilă la alta nu se poate face în cursul anului, ci doar începând cuurmătorul exerciţiu financiar, după prezentarea acestei situaţii în notele explicativeîntocmite.

Sunt o serie de rezerve din reevaluare carenu sunt impozitate concomitent cudeducerea amortizării fiscale, cum ar fi: - rezervele din reevaluarea activelor efectuată înainte de 01.01.2004; - rezervele aferente reevaluărilor efectuate după data de 1 ianuarie 2004, care au

fost transferate în contul 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat dinrezerve din reevaluare” şi care existau în soldul acestui cont la data de 30 aprilie2009. Aceste rezerve vor fi impozitate la momentul modificării destinaţieiacestora.

- rezervele aferente reevaluărilor efectuate după data de 1 ianuarie 2004, care nuau fost transferate până la 30 aprilie 2009 în contul 1065 „Rezerve reprezentândsurplusul realizat din rezerve din reevaluare”, pe măsură ce activele au fostutilizate. Aceste rezerve vor fi impozitate la momentul modificării destinaţieiacestora.

5.4. Tratamentul fiscal aferent rezervelor din reevaluare lacedarea/casarea activelor

De la 1 ianuarie 2004, odată cu introducerea Codului fiscal, s-a prevăzut că, lacedarea sau casarea imobilizărilor, rezervele din reevaluare care au fost consideratedeductibile prin amortizarea lor să fie clasificate ca elemente similare veniturilor, însensul că acestea să fieimpozitate la data cedării/casării activelor reevaluate.


16/20

16

Începand cu 1 ianuarie 2008, rezervele din reevaluare au fost considerateelemente similare veniturilor şi impozitate la momentul modificării destinaţiei acestorrezerve, dar nu mai târziu de data cedării/casării activelor reevaluate.

Odată cu adoptarea O.U.G. nr. 34/2009, începând cu 1 mai 2009, rezervele dinreevaluarea activelor cedate/casate sunt impozitate la momentul scoaterii din gestiune aacestor active, dacă rezervele sunt aferente unor reevaluări efectuate dupa data de 1ianuarie 2004. Sunt excluse totuşi rezervele din reevaluare înregistrate după 1 ianuarie2004 aferente activelor cedate după 1 mai 2009 care au fost transferate între timp încontul 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”.

Din punct de vedere contabil, OMFP 3055/2009 prevede că surplusul dinreevaluare reprezintă un câştig realizat fie integral la data scoaterii din gestiune aactivului reevaluat, fie pe măsura amortizării sale, ca diferenţă între amortizareacalculată pe baza valorii reevaluate şi amortizarea calculată pe baza costului iniţial.

Următorul exemplu este complex si necesită o atenţie sporită din partea dvs,având în vedere tratamentele fiscale diferite existente de-a lungul timpului. În acest sens,este foarte important să aveţi în vedere art 22, alin (5) şi (51) din Codul fiscal, împreunăcu normele metodologice aferente.

O entitate deţine o imobilizare corporală supusă unor reevaluări: prima, înaintede 01.01.2004, iar cealaltă reevaluare la 31.12.2005. Ulterior, entitatea vinde activulrespectiv.

Exemplul 20:La 08 decembrie 2001, entitatea Leader a achiziţionat o clădire la costul de

240.000 lei, durata normală de utilizare fiind de 50 de ani. Metoda de amortizare adoptatăde entitate este cea liniară. La data de 31.12.2003, entitatea a reevaluat activul, valoareajustă fiind de 288.000 lei, iar la data de 31 decembrie 2005, clădirea a fost iar reevaluată,

valoarea justă a acesteia fiind de 303.600 lei. La data de 7 ianuarie 2010, entitatea vindeclădirea la preţul de vânzare de 420.000 lei, TVA 19%. La înregistrarea reevaluărilor, se va utiliza metoda actualizarii valorii nete.

Entitatea va transfera plusul din reevaluare la rezerve pe măsură ce activul este utilizat şinu doar la casarea/cedarea sa.


5.5. Valoarea fiscală a activelor

Pentru imobilizările amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără alua în calcul amortizarea contabilă. Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea oridin scoaterea din funcţiune a acestor active se determină pe bazavalorii fiscale aacestora, diminuată cu amortizarea fiscală.

Conform Codului fiscal,valoarea fiscală a imobilizărilor amortizabile şi aterenurilor este costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a bunurilordobândite cu titlu gratuit sau aduse ca aport la capitalul social şi este utilizată pentrucalculul amortizării fiscale.

DEFINIŢIE Valoare fiscală (art 7 din Codul fiscal)! În situaţia reevaluării terenurilor care determină o descreştere a valorii acestora

sub costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit oriconstituite ca aport, după caz,valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de


17/20

17

piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz.

În valoarea fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate potrivit legii. Încazul în care se efectuează reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină odescreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de piaţăa mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz,valoareafiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabilese recalculează până lanivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie , de producţie sau a valorii de piaţăa mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz.

Art 24, alin 15) din Codul fiscal:Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a

acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora , diminuată cuamortizarea fiscală.

5.6. Vânzarea activului ulterior unui plus din reevaluare

Exemplul 21:La data de 04.10.2008, entitatea Leader a achiziţionat o construcţie la costul de

384.000 lei, TVA 19%. Duratade utilizare a fost stabilită la 40 de ani. La data de31.12.2010, activul a fost reevaluat şi s-a stabilit o valoare justă de 499.400 lei. La datade 10.01.2012, construcţia a fost vândută la preţul de vânzare de 520.000 lei, TVA 24%.

La reevaluare,entitatea va utiliza metoda actualizării valorii nete, iar rezerva dinreevaluare va fi transferată la rezerve la cedarea bunului.


5.7. Vânzarea activului ulterior unui minus din reevaluare

Dacă în urma reevaluării unor terenuri rezultă o descreştere a valorii acestorasub costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit sauaduse ca aport, atunci valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţăacelor dobândite cu titlu gratuit sau aduse ca aport.

De asemenea, dacă la reevaluarea unor imobilizări amortizabile se obţindescreşteri ale valorii acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de

piaţă, după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a se recalculează până la nivelulcelei stabilite pe baza costului de achiziţie, de producţie sau a valorii de piaţă după caz.Cu alte cuvinte, în valoarea fiscalăNU sunt incluse minusurile rezultate în urmareevaluărilor.

Exemplul 22:La data de 04.10.2008, entitatea Leader a achiziţionat o construcţie la costul de

384.000 lei, TVA 19%. Durata de utilizare a fost stabilită la 40 de ani. La data de31.12.2010, activul a fost reevaluat şi s-a stabilit o valoare justă de 272.400 lei. La dat ade 10.01.2012, construcţia a fost vândută la preţul de vânzare de 450.000 lei, TVA 24%.

La reevaluare, entitatea va utiliza metoda actualizării valorii nete, iar rezerva dinreevaluare va fi transferată la rezerve la cedarea bunului.

Înregistrările cont abile efectuate sunt:


18/20

18

Evidenţierea analitică a rezervelor din reevaluare pentru fiecare activ, pentrupartea impozitată sau neimpozitată se dovedeşte uneori dificilă, însă strict necesară.

6. Impactul metodei de reevaluare asupra impozitului pe clădiri

În cazulpersoanelor juridice, impozitul pe clădiri se determină prin aplicarea uneicote de impozitare cuprinsă între 0,25% şi 1,50% asupra valorii de inventar a activului.Nivelul cotei de impozitare se stabileşte de către consiliile locale, iar în cazul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General.

În cazul reevaluării unei clădiri, valoarea impozabilă a clădirii este reprezentatăde valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării. Vom vedea în exemplul următor căentităţile trebuie să opteze cu mare atenţie între metoda valorii nete sau metoda valoriibrute, din moment ce se obţin sume diferite pentru impozitul pe clădiri.

Exemplul 23:Entitatea Leader deţine o clădire înregistrată la costul de 120.000 lei, iar

amortizarea cumulată este de 40.000 lei. Se decide reevaluarea imobilizării, valoareajustă fiind de 128.000 lei. Cota impozitului pe clădiri este 1,5%.

Care este impozitul pe clădiri dacă plusul din reevaluare se înregistrează prinmetoda valorii nete? Dar dacă se optează pentru metoda valorii brute?

Începând cu ianuare 2012, în cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cotaimpozitului pe clădiri este diferită şi se stabileşte între:

- 10% şi 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 anianteriori anului fiscal de referinţă;

- 30% şi 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 anianteriori anului fiscal de referinţă. Fac excepţie de la aceste prevederi clădirile care au fost amortizate integral,

pentru care cota impozituluipe clădiri este cuprinsă între 0,25% şi 1,50%. Având în vedere aceste cote destul de ridicate, fiecare entitate trebui să decidă

dacă îşi reevaluzează sau nu construcţiile, în funcţie de interesele sale. Este maiavantajos un impozit de 40% din valoarea de inventar a activului sau se impune oreevaluare în urma căreia impozitul local va fi de maximum 1,5% din valoarea justă?

Impozitul pe clădiri se aplică pentru toate clădirile date în folosinţă, aflate înrezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea acestora a fost recuperată integral prinamortizare.

Pentru clădirile cu destinaţie turistică care nu funcţionează în cursul unui ancalendaristic, cota de impozit este de minimum 5% din valoarea de inventar a clădirii.Fac excepţie entităţile care au autorizaţie de construire în perioada de valabilitate, dacăau început lucrările în termen de cel mult 3 luni de la data emiterii autorizaţiei deconstruire.

Aspectele fiscale ale reevaluărilor sunt dintre cele mai interesante şi conduc la

dezbateri de fiecare dată. De multe ori, profesioniştii contabili sunt desconsideraţi şi nusunt trataţi aşa cum ar trebui de către reprezentanţii mediului de afaceri. Prevederile


19/20

19

fiscale aplicabile reevaluărilor constituie poate un motiv în plus pentru ca apelarea lacunoştinţele unui expert contabil să devină ceva comun într-o entitate şi nu doar un costsuplimentar.

Bibliografie:

O.M.F.P. nr. 3.055 din 29.10.2009 pentru aprobarea reglementărilorcontabile conforme cu directivele europene , publicat în M.Of. nr. 766 bis din10.11.2009.

Legea nr. 571 din 22.12.2003 privind Codul fiscal , publicată în M.Of. nr. 927din 23.12.2003, cu toate modificările şi completările ulterioare;

H.G. nr. 44 din 22.01.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal , publicată în M.Of. nr. 112din 06.02.2004, cu toate modificările şi completările ulterioare;

Pentru a beneficia de INTREG materialul, cu rezolvarile la fiecare speta si exemplu inparte, puteti comanda acest ghid la adresa de mail [email protected] pentru pretulde 50 lei fara TVA.

Va vom trimite factura si materialul integral in format PDF, in termen de 1 zi lucratoarede la data platii. Va rugam sa ne contactati inainte de achizitiona orice ghid de pe site-ul

nostru, folosind adresa de mail de mai sus sau prin formualrul de contact de pe site-ulnostru www.accounting-leader.ro

S&R Accounting Leader SRL este o firmă de contabilitate din București,având asociați pe Lect. Univ. Dr . Rapcencu Cristian și Laurentiu Stanciu,

ACCA . Oferim servicii de:

- Contabilitate;- C onsultanță fiscală -contabilă ;- Audit financiar;- Retratarea situațiilor financiare la IFRS.

Când aveți nevoie de soluții pentru orice problemă în aceste domenii, (fiecă este vorba de o întrebare punctuală, de reflectarea unor înregistrăricontabile, de un tratament fiscal ori monografie contabilă pe o spețăanume) vă putem oferi sprijin, contact ându-ne la office@accounting-

leader.ro , sau direct de pe site-ul nostru www.accounting-leader.ro .

mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]://www.accounting-leader.ro/http://www.accounting-leader.ro/http://www.accounting-leader.ro/mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]://www.accounting-leader.ro/http://www.accounting-leader.ro/http://www.accounting-leader.ro/http://www.accounting-leader.ro/mailto:[email protected]:[email protected]://www.accounting-leader.ro/mailto:[email protected]


20/20

20

Documents

Reevaluarea Imobilizarilor Corporale-rezumat