Rețete pentru sănătatea Deltei - ddbra.ro pentru sanatatea Deltei_12mart2013_ro.pdf · DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT! Rețete pentru sănătatea Deltei Delta Dunării

DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT!

Rețete pentru sănătatea Deltei

Delta Dunării - Paradisul aproape pierdut! O campanie de informare şi conştientizare cu privire la protejarea biodiversităţii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este un proiect implementat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta în parteneriat cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cofi nantat din Fondul European de Dezvoltare

Regională prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

1

De ce e Delta Dunăriiun loc special

Delta Dunării reprezintă cel mai bogat şi preţios aport al României la biodiversitatea lumii şi la patrimoniul ei natural, fapt pentru care a primit titlul de Rezervaţie a Biosferei. Aceasta nu exclude însă prezenţa omului pe teritoriul Deltei! Suntem absolut siguri că omul poate trăi în Delta Dunării în armonie cu natura, folosindu-se în mod inteligent de bogăţiile ei şi oferindu-i în schimb grija şi atenţia care i se cuvin.

Oamenii locului trăiesc bine în

armonie cu natura

2


Într-adevar, există zone în care accesul este complet interzis deoarece ele stochează informaţii extrem de importante pentru înţelegerea naturii şi au rolul de conservare, dar şi de refugiu pentru diferite specii de animale. Respectând aceste zone, contribuiţi la întreţinerea minunăţiilor din Deltă.

Delta Dunării este al treilea loc din lume ca biodiversitate: cuprinde 30 de ecosisteme care găzduiesc peste 7.000 de specii de plante şi animale (inventariate până în prezent), dintre care unele rare şi deosebit de importante pentru întreaga lume.

Aici se găsesc cele mai mari colonii de pelicani comuni şi creţi din Europa, 60% din populaţia mondială de cormoran mic, 50% din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu. Alte păsări de importanţă internaţională de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării sunt: stârcul de noapte, stârcul galben, egreta mică, egreta mare, stârcul purpuriu, ţigănuşul, lopătarul, codalbul şi eretele de stuf.

3

Chirichița cu obraz alb

Lebăda

Cormoranul mare și pelicanul creț

4


Aceeaşi bogată diversitate se regăseşte şi în lumea vegetală: nuferi albi şi galbeni, piciorul cocoşului, plante carnivore (Utricularia vulgaris şi Aldrovanda vesiculosa), volbura de nisip, brânduşa de nisip, cârcelul, specii de stejar, plop, frasinul de luncă şi de baltă, teiul alb, ulmul, părul pădureţ, arinul negru, numeroase specii de orhidee şi lista poate continua având în vedere că numărul lor depăşeşte 2.900 de specii.

Otrățel de baltă Liana grecească

Nufărul alb

5

Delta Dunării este cea mai generoasă zonă piscicolă de pe teritoriul ţării şi totodată, cea mai întinsă zonă de stufărişuri compacte de pe planetă. La aceasta se adaugă diversitatea etnică, întrucât pe teritoriul Deltei convieţuiesc cele mai multe minorităţi din România, 21 la număr, precum: lipoveni, ucraineni, ruteni, greci, aromâni, turci, bulgari, romi etc.

Credite foto Ovidiu Micsik

6


Ecoturismul reprezintă o soluţie potrivită pentru bunăstarea comunităţilor din Deltă care pot valorifi ca pe termen lung resursele zonei superbe în care trăiesc.

Ecoturism

7

Ecoturismul reprezintă un alt mod de a privi explorarea unui teritoriu de către turişti. Ecoturismul îşi propune să ofere experienţe şi amintiri deosebite oamenilor, ţinând cont de nevoia de conservare a naturii.

8


Ecoturismul presupune investirea unei părţi din venituri în activităţi de conservare a naturii. Ecoturismul are un caracter educativ întrucât turistul vine să înţeleagă locul respectiv, nu doar să-i admire frumuseţea.

9

Ecoturismul atrage turişti bucuroşi să interacţioneze cu natura şi cu oamenii locului, sensibili la gastronomia şi tradiţiile locale. Practic, turiştii sunt extrem de interesaţi de tot felul de aspecte pe care voi le puteţi considera banale sau de la sine înţelese. Turiştii sunt încântaţi să înţeleagă modul în care voi trăiţi, în ce fel de case, din ce fel de materiale sunt construite, de unde beţi apa, ce legume cultivaţi, cum gătiţi peştele, ce

mâncaţi iarna, cum se pescuieşte, ce fel de bărci aveţi şi cum funcţionează, ce obiceiuri locale există etc. Pentru că deşi trăim în aceeaşi ţară, obiceiurile oamenilor din zone diferite ale ţării se deosebesc puternic şi există mulţi turişti curioşi şi încântaţi să afl e toate aceste diferenţe şi adaptări la mediu.

10


Marele avantaj al oamenilor din Delta este tocmai faptul că trăiesc şi cunosc acest spaţiu unic şi mult apreciat în întreaga lume. Oamenii locului se pot ocupa să le ofere turiştilor experienţe de neuitat.

11

Turiştii caută autenticul în peisaje şi în arhitectura tradiţională. Nouă, tuturor, ne revine responsabilitatea de a păstra specifi cul local.

Turiştii îşi aleg locul de vacanţă pe următoarele principii:

• Peisajul special, spectaculos: Delta Dunării are din belşug aşa ceva! Cei mai mulţi dintre turişti probabil că s-au săturat de betoane şi termopane, aşa că atunci când păşesc în Deltă

se aşteaptă să vadă acoperişuri şi pereţi din stuf, case mici şi natură virgină.

• Percepţia că sunt multe de făcut: plimbări, observarea naturii (plante, păsări, canale), participarea la evenimente locale, vizitarea unor obiective), contactul direct cu localnici (fi e pentru discuţii despre traiul zilnic, fi e despre materialele folosite în construcţie în Deltă, despre preparate culinare specifi ce, despre pescuit).

12


Turiştii preferă:

• Observarea şi identifi carea păsărilor• Observarea animalelor sălbatice• Plimbările tematice: Pădurea Letea,

Pădurea Caraorman, canale şi lacuri pitoreşti, locurile unde se hrănesc şi se adăpostesc păsările

• Programul culinar: bucătaria pescărească în toata diversitatea ei, vinuri şi alte produse locale, cum ar fi brânza sau mierea

• Călăria• Plimbările cu barca• Plimbările cu bicicleta• Plimbările cu căruţa sau cu tractorul

În concluzie, turiştii vor să întâlnească oameni prietenoşi care să le ofere explicaţii pe larg, poveşti locale şi legende despre Delta Dunării.

13

14


Într-un cadru natural cu lacuri, canale şi multă vegetaţie, betoanele şi termopanele deranjează ochiul curiosului venit să exploreze Delta. Este păcat să distrugi armonia locului şi să-l transformi într-unul banal, la fel ca toate celălalte, în loc să te bucuri de arhitectura tradițională care se găseşte doar aici.

Zicem un DA hotărât stufului pentru că este un material izolator foarte bun, păstrează căldura în timpul iernii şi răcoarea pe timpul verii. În plus, este şi un material care izolează fonic foarte bine, astfel că în casă este mai multă linişte. Stuful este un material uşor si fi abil care poate rezista şi 50 de ani dacă este îngrijit corespunzător. Se încadrează perfect cu peisajul splendid al Deltei!

DE CE ACOPERIȘ DIN STUF?

DELT

A DU

NĂR

II - P

ARAD

ISU

L AP

ROAP

E PI

ERDU

T!

2013

7

Cr

ăciu

nul p

e rit

vec

hi

14 R

evel

ionu

l Sâr

besc

2

Ziua

Mon

dial

ă

a

Zone

lor U

med

e22

Zi

ua M

ondi

ală

a A

pei

23

Ora

Păm

ântu

lui

D L

M M

J V

SIANUARIE

D L

M M

J V

SFE

BRUARIE

D L

M M

J V

SMART

IE

D L

M M

J V

SAPR

ILIE

D L

M M

J V

SMAI

D L

M M

J V

SIUNIE

1

Ziua

Păs

ărilo

r22

Zi

ua P

ămân

tulu

i22

Zi

ua M

ondi

ală

a Bi

odiv

ersit

ăţii

5

Ziua

Mon

dial

ă a

Med

iulu

i17

Zi

ua In

tern

aţio

nală

pen

tru

co

mba

tere

a se

cete

i și d

eșer

tifi că

rii29

Zi

ua D

unăr

ii

11

Ziua

Mon

dial

ă a

Popu

laţie

i12

Zi

ua In

tern

aţio

nală

a T

iner

etul

ui

1 Zi

ua D

elte

i Dun

ării

7

Ziua

Mon

dial

ă a

habi

tate

lor

13

Ziua

Mon

dial

a pe

ntru

Redu

cere

a D

ezas

trelo

r Nat

ural

e

20

Ziua

Inte

rnaţ

iona

lă a

Dre

ptur

ilor C

opilu

lui

16- 2

4

Săpt

ămân

a Eu

rope

ană

pent

ru

Red

ucer

ea D

eșeu

rilor

5

Ziua

Vol

unta

rulu

i10

Zi

ua D

rept

urilo

r Om

ului

25

Crăc

iunu

l pe

rit n

ou31

Re

velio

nul p

e rit

nou

D L

M M

J V

SIULIE

D L

M M

J V

SAUGUST

D L

M M

J V

SSE

PTEM

BRIE

D L

M M

J V

SOCT

OMBR

IED

L M

M J

V S

NOIEMBR

IED

L M

M J

V S

DEC

EMBR

IE

19

Iniţiative antreprenorialeprietenoase cu natura

Se poate profi ta în mod inteligent de bogăţiile Deltei. Mai jos aveţi 4 exemple de oameni care au pornit afaceri mici, dar profi tabile, prin utilizarea avantajoasă a resurselor şi tradiţiilor din Delta Dunării.

Caii şi pădurea LeteaInițiativă antreprenorială a Auricăi Maxim din Letea

Proiectul de antreprenoriat îşi propune valorifi carea elementelor tradiţionale prin dezvoltarea facilităţilor pentru plimbările turiştilor în zona Letea, unică în Europa, prin folosirea cailor. Planul de afaceri al proiectului „Caii şi Pădurea Letea” presupune dezvoltarea unui minicentru de echitaţie şi servicii de plimbare cu căruţa, ca răspuns la nevoia

turiştilor de transport în zona Letea. Inițiativa a primit o fi nanțare inițială în urma participării autorului la «Antreprenori prietenoși cu natura în Delta Dunării», program de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale pentru locuitorii din comunităţile deltaice, în scopul dezvoltării de proiecte antreprenoriale pentru valorifi carea durabilă a potenţialului natural, turistic şi cultural al Deltei Dunării, proiect al Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.

20


Lotca lui Paul

Inițiativă antreprenorială a lui Paul Condrat din Jurilovca

Proiectul de antreprenoriat vizează valorifi carea unei tradiţii a localităţilor pescăreşti-lipoveneşti – navigaţia cu lotca cu velă (parus) – prin oferirea de excursii cu acest tip tradiţional de ambarcaţiune pe traseele

din Delta Dunării. Parusul este vela tradițională a pescarilor lipoveni din Jurilovca și Sarichioi; este de formă romboidală și se instalează pe două catarge: unul vertical, fi x și unul oblic, mobil.Lotca cu parus interacționeaza mult mai prietenos cu apa, pasagerii unei astfel de ambarcațiuni se simt mai

21

Delta Dunării», program de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale pentru locuitorii din comunităţile deltaice, în scopul dezvoltării de proiecte antreprenoriale pentru valorifi carea durabilă a potenţialului natural, turistic şi cultural al Deltei Dunării, proiect al Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.

aproape de natură, navigația în condiții de valuri sau chiar furtună este mai confortabilă comparativ cu o șalupa de viteză, din fi bră și în condiții de siguranță.

Inițiativa a primit o fi nanțare inițială în urma participării autorului la «Antreprenori prietenoși cu natura în

22


Peleţi din stuf din Delta Dunării

Inițiativă antreprenorială a lui Paul Vasiliev din Mahmudia

Proiectul presupune valorifi carea stufului, resursă naturală din Delta Dunării, în scopul realizării unor

peleţi (“cărămizi” din stuf”) pentru construcţia de locuinţe ecologice, procedeu acreditat la Ofi ciul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, având calităţi termice şi ecologice.

23

Inițiativa a primit o fi nanțare inițială în urma participării autorului la «Antreprenori prietenoși cu natura în Delta Dunării», program de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale pentru locuitorii din comunităţile

deltaice, în scopul dezvoltării de proiecte antreprenoriale pentru valorifi carea durabilă a potenţialului natural, turistic şi cultural al Deltei Dunării, proiect al Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta.

24


Asociația Salvați Dunărea și Delta a avut în 2009 inițiativa înfi ințării unui atelier de împletit stuf și papură în comuna deltaică Mahmudia. În urma analizei schimbărilor pe care le-ar putea produce existenţa unei întreprinderi sociale, atelierul de prelucrare a materialelor stufi cole de la Mahmudia s-a

Atelierul de împletit papură din Mahmudia

bucurat de susţinere din partea autorităţilor locale şi localnicilor. Comunitatea locală a încurajat această inițiativa și câțiva locuitori ni s-au alăturat și au ales să traiască în acord cu natura, redescoperind o veche tradiție: împletitul papurii. Dupa sesiunile de pregătire pentru

25

redescoperirea secretelor meșteșugului, în atelierul de împletit papură, deschis în august 2009, și-au găsit de lucru 20 de persoane care întampinau serioase difi cultăți sociale, femei și tineri. Oamenii aceștia continuă astfel tradițiile locale, conectând natura și cultura regiunii.

Tradiție în Delta Dunării: Împletituri din stuf și papură

În Rezervația Biosferei Delta Dunării stuful și papura sunt resurse care se regenerează în fi ecare an. Este bine știut faptul că în prezent stuful din Delta Dunării cucerește acoperișurile caselor de lux din Europa. Localnicii povestesc că înainte de ’89 și din împletiturile din stuf și papură se câștigau bani buni, multe din produse având mare căutare pentru export.

Papura se taie și se pune la uscat timp de aproape un an. Se decojește apoi și, în funcție de calitate, se folosește pentru manufacturarea unor produse cu rol decorativ sau practic: coșuri, obiecte artizanale, îmbrăcăminte pentru vase din sticlă sau rogojini. Pentru decorarea acestor obiecte, se folosește îndeosebi „albastrul lipovenesc”, marca inconfundabilă a Deltei Dunării. Obiectele hand-made așteaptă comenzile iubitorilor de frumos și tradiții.

Atelierul pentru confecționarea de obiecte tradiționale, specifi ce Deltei, din stuf și papură, contribuie atât la dezvoltarea meșteșugurilor tradiționale, cât și la încurajarea unor activități economice durabile, benefi ce pentru comunitate și pentru resursele naturale.

26


“Ecoturism rural pe Grindul Letea - Delta Dunării”

În cadrul acestei afaceri se doreşte valorifi carea produsele naturale din gospodăria proprie, produse eco, întrucât nu au fost utilizate niciodată pesticide. Afacerea include plimbări pe traseele acceptate şi prin mijloace prietenoase cu mediul deoarece se doreşte a fi o activitate pe termen lung în care biodiversitatea grindului să nu fi e afectată. Turistii sunti serviţi cu preparate culinare care respectă tradiţiile de acum 200 de ani.

Produsele proaspete sunt aşezate pe o „tăviţă” din lemn şi în coşuleţe împletite din nuiele sau

papură. Este prezentat un meniu, iar vizitatorii sunt antrenaţi să participe şi ei la gătitul bucatelor. Se doreşte promovarea valorilor peisagistice locale, prezentarea bogăţiilor naturale autohtone fi ind pretextul pentru încurajarea respectului datorat Deltei.Prin practicarea unui turism responsabil, este necesar ca gospodăria să facă parte dintr-o asociaţie turistică, pentru a se putea asigura diversitate şi competenţă în practicarea agroturismului.

Alte idei bune ale oamenilor din Delta Dunării

27

28


Ecoturism în Lunca

La pensiunea Mihaelei din Lunca găsiți produse tradiţionale, naturale (zacuscă pescărească, dulceaţă de gutui, prune, caise), dar şi obiecte culturale (confecţionate de localnici din lemn, stuf, scoici, tablouri de dimensiuni mici cu imagini din Deltă, căsuţe pescăreşti în miniatură, lucrate de copiii din localitate la orele de lucru manual, cartonaşe cu reţete tradiţionale, broşuri cu obiectivele turistice din zonă, obiceiuri, harta Deltei, sfaturi pentru turiști).

29

Ecoturism la Sfi ştofca

Proiectul lui Serbov Vasile presupune amenajarea unei case de oaspeţi (pensiune) în satul Sfi ştofca, cu o capacitate de 5-7 persoane. Casa este construită urmărind arhiectura tipic lipovenească şi este adaptată şi dotată cu elemente moderne în ceea ce priveşte confortul şi igiena (apa curentă, toaleta în interior, etc). Turiştii fac plimbări utilizând mijloace de transport ecologice (bărci cu motoare mici sau rame, fi e vehicule cu tracţiune animală). La casa de oaspeţi, musafi rii consumă produse naturale.Se organizează plimbări cu vehicule cu tracţiune animală (căruţe, şarete) şi călare la pădurea Letea, Periprava şi în zona apropiată a satului Sfi ştofca. Turiştilor li se prezintă cultura şi istoria ruşilor lipoveni din Sfi ştofca. Ei pot lua parte, dacă optează pentru acestea, la diverse activităţi din gospodarie (prepararea mâncărurilor, hrănirea animalelor, aprovizionare etc).

Casa de oaspeţi este construită folosind materiale ecologice locale: stuf, lut, paie, papură, rogoz. În interior casa este decorată şi amenajată în stil tradiţional, cu covoare, icoane şi mobilier vechi. Din specifi cul lipovenesc fac parte: casa tradiţională, sauna, corul “Zorile” din Sfi ştofca. Turiştilor li se arată cât de frumoasă este natura din Delta Dunării şi li se atrage atenţia în privinţa importanţei păstrării acestui spaţiu. De asemenea, există şi o anexă care serveşte ca spatiu pentru un mini-muzeu unde sunt prezentate elemente de cultură materială specifi ce ruşilor lipoveni din Sfi ştofca: o lotcă, un teasc, portul popular, covoare şi broderii, scule de pescuit tradiţionale, icoane lipoveneşti, fotografi i vechi.

30


Este vorba despre un localnic care produce miere. Inspirată de faptul că într-o toamnă roadele stupilor au depăşit aşteptările, soţia sa a hotărât să denumească mierea „wild honey” (miere sălbatică). Denumirea a dus la epuizarea imediată a stocului şi chiar la un val de cereri rămase neacoperite.

Tot oamenii de acolo au inventat un obiectiv care a atras foarte mulţi turişti. Nu exista o tradiţie de felul acesta, dar au instaurat ei una. La fi ecare gură de vărsare a braţului Chilia au plasat o bornă pe care scrie KM 0, niste bare de metal mari prin care poate să treacă o persoană (prin „0”). Locuitorii au creat un obicei. Fiecare vizitator trebuie sa treacă prin „0”, în timp ce ţine un mic discurs şi bea un pahar de vin. La cerere, în schimbul sumei de 1 euro, turistului i se poate elibera un certifi cat nominal prin care toate păcatele sunt iertate şi o nouă viaţă începe. Turiştii sunt înnebuniţi să ajungă în acest loc, deşi nu văd mai mult decât o plajă pustie şi poate nişte păsări.Pe drumul de întoarcere, turiştii sunt serviţi cu borş de peşte într-o locaţie afl ată la jumătatea drumului.

Din aceeaşi serie, o localnică şi-a creat în cadrul pensiunii un mini-muzeu cu obiecte vestimentare şi lucruri vechi despre care

povesteşte turiştilor, între 30 de minute şi o ora. Turiştii au ocazia să-şi lămurească multe dintre curiozităţile pe care nici nu le puteţi bănui.

După tur, turiştii sunt poftiţi să mănânce o serie de preparate culinare unicate și

Câteva idei funcţionale pentru oamenii din Delta ucraineană

31

premiate, cum ar fi „caras umplut cu smântână la cuptor” sau „clătite cu icre de ştiucă”.Ingredientele sunt procurate de la vecinii doamnei care practică agricultura ecologică, adică nu folosesc îngrăşăminte chimice, au grijă ca pâmântul să fi e de cea mai bună calitate şi îl feresc de elemente care l-ar

putea polua. Respectiva localnică are grijă întotdeauna să le spună turiştilor acest aspect.

Altfel spus, au înţeles că prin colaborare, toată lumea are de câştigat.

32


Multe dintre lucrurile pe care le arunci la gunoi ar putea fi folosite în avantajul vostru. În felul ăsta scapați şi voi de cele care nu sunt necesare şi mai scăpați şi Delta de fumul gros şi toxic sau apele de mizerii.Compostul este extrem de uşor de făcut, aveți nevoie doar de o lădiţă pe care o puteţi face în gospodărie din lemn. Pe toată perioada anului aruncați în ea resturile vegetale şi menajere care se descompun şi se transformă în îngrăşământ natural. Îl puteţi folosi apoi ca fertilizant natural, în grădina de legume, dar şi ca pământ pentru fl orile şi răsadurile din ghivece.

În compost puteţi adăuga:• iarbă tăiată;• frunzele uscate (dar nu şi cele de nuc -

deoarece conţin iod şi alcaloidul juglandina care inhibă creşterea altor organisme vegetale, cu mici excepţii!);

• buruieni (cele care nu au seminţe mature)• fructele stricate, cojile fructelor sau ale

legumelor (atenţie: plantele sau fructele afectate de ciuperci sau boli NU se pun în compost);

• materialele lemnoase (după ce au fost măcinate);

• hârtie;• cenuşă de lemn (în cantităţi moderate);• … în general orice material biodegradabil

care se descompune în câteva luni.

Nu se pun în compost:• oase sau carne (se descompun greu sau

degajă miros deranjant);• cenuşa de cărbune (acidifi ca procesul şi îl

frânează);• sticlă (nu se descompune şi ocupă spaţiu

degeaba);• pietre, metal sau plastic (nu se descompun

şi ocupă spaţiu degeaba);• plante sau fructe afectate de boli sau

ciuperci (riscați crearea unui focar de infecţie);

• ... în general nimic ce nu se descompune în câteva luni.

Pentru că un an nu este îndeajuns ca toate resturile vegetale să se descompună, soluţia practică şi comodă este să amenajați două compostoare, pe care să le folosiți alternativ, an de an. În primul an puneți resturile doar într-unul, deşi trebuie să ştiți că în principiu nu se vor descompune până în toamnă (când aveți cea mai mare nevoie de compost), aşa că va mai trebui să aşteptaţi încă un an şi să începeți între timp cel de-al doilea compostor. În felul acesta aveți în mod continuu material pus la descompus şi material bun de folosit.

Componentele compostului vor fi adunate într-un colţ semiumbros din grădină. Nu este necesar să îi facem o groapă în pământ, cu atât mai puţin din ciment, întrucât cel mai indicat este să aibă contact direct cu pământul. E bine ca substanţele să fi e aşezate pe straturi. Cu cât sunt de mai multe feluri, cu atât descompunerea se accelerează şi îngrăşământul este mai bun.

Ce este si cum se face un compost

“Delta Dunării - Paradisul aproape pierdut! Campanie de informare şi conştientizare cu privire la protejarea biodiversităţii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării” este un proiect implementat de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta

în parteneriat cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cofi nanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

Editor: Asociaţia Salvaţi Dunărea şi DeltaData publicării: aprilie 2013

“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”.

Documents

Rețete pentru sănătatea Deltei - ddbra.ro pentru sanatatea Deltei_12mart2013_ro.pdf · DELTA DUNĂRII - PARADISUL APROAPE PIERDUT! Rețete pentru sănătatea Deltei Delta Dunării