VLAD ENESCU tânrul fermier din Bran care i-a transformat pasiunile în proiecte reuite Panourile solare fabricate într-un sat din Buzu au ajuns marf de export Meteuguri maramureene între Mara i Cosu
România Rural Reeaua Naional de Dezvoltare Rural
Numrul 16 Anul II, ianuarie 2015
RDCINI DE AR EUROPEAN
Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale
FUNDAIA „COPII ÎN SÂNUL FAMILIEI” DIN HÂRJA tineri implicai în dezvoltarea comunitii locale BAZ SPORTIV PENTRU AGREMENT ECVESTRU la elimbr, Sibiu
România Rural – nr. 16
BRILA B-dul Independenei, nr. 282, et. 1, cod potal 810124, usr.sud.est@rndr.ro
Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016
CRAIOVA Str. Libertii, nr. 19, cod potal 200421, usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro
Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651
ZALU Str. Kossuth Lajos, nr. 49, cod potal 450010, usr.nord.vest@rndr.ro
Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158
TÂRGU MURE Str. Mihai Eminescu, nr. 60, cod potal 540331, usr.centru@rndr.ro
Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351
IAI Zona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod potal 700064, usr.nord.est@rndr.ro
Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282
TIMIOARA B-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod potal 300074, usr.vest@rndr.ro
Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983
TÂRGOVITE Str. Vrzaru Armau, nr. 7A, cod potal 130169, usr.sud.muntenia@rndr.ro
Tel.: 0345 100 605, Fax: 0345 100 025
BUCURETI Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod potal 020961, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro
Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215
Textul acestei publicaii are doar scop informativ i nu implic rspundere juridic.
Informaii suplimentare despre MADR i USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro
USR, Departamentul Publicaii, Ianuarie 2015 ISSN 2284-8665 ISSN-L 2284-8665 © RNDR, 2015
Reproducerea textelor acestei publicaii este autorizat cu condiia menionrii sursei. Tiprit în România.
Copyright fotografii: Cristian-Alexandru Catan, Monica Anghelovici, Arhiva Liza Panait - Giovanni Photography, Muzeul Naional al ranului Român, GAL ara Zarandului, GAL Colinele Moldovei, Facultatea de Horticultur i Agricultur din Craiova, „Ansamblul Zestrea Branului”.
BIROURILE REGIONALE Unitatea de Sprijin a Reelei Naionale de Dezvoltare Rural
1
OAMENI Mobilier i decoraiuni pentru pensiuni: meterul în lemn – Bogdan Cojanu, din Fundata ............................................. 20 Prezentarea coleciei vestimentare „Albastrul de Vorone”, semnat Liza Panait.............................................................. 22 Meteuguri maramureene între Mara i Cosu ................................................................................................................. 24
EXPERIENE Ferma mea: Vlad Enescu – Tânrul fermier din Bran care i-a transformat pasiunile în proiecte reuite ................... 28 Afacerea mea: Panourile solare fabricate într-un sat din Buzu au ajuns marf de export ........................................... 32 Comunitatea mea: Surorile Caru – trei fiice ale satului tradiional buzoian es poveti transformate în daruri pentru generaii ............ 34
LEADER LA ZI GAL Colinele Moldovei .......................................................................................................................................................... 38 Asociaia Intercomunitar ara Zarandului – Leader GAL ................................................................................................. 40
TIRI I EVENIMENTE tiri M.A.D.R. ......................................................................................................................................................................... 42 Eveniment RNDR – Reuniunea experilor la Moieciu – Turism rural i patrimoniu cultural .......................................... 46
MEMBRII RNDR SE PREZINT ............................................................................................................................................48
2
3
tui numr prezentrile ansambluri- lor folclorice din zona Bran-Moieciu. Tinerii duc mai departe obiceiurile i folclorul zonal, promovându-le în cadrul diverselor evenimente la care particip atât în România, cât i în afara granielor.
Nu omitem nici turismul montan, re- prezentat în acest numr prin Valea lui Stan, în zona Vidraru-Arge, unde salvamontitii de la Curtea de Arge alturi de tineri localnici i iubitori ai drumeiilor montane au amenajat un canion pentru trasee de aventur. Nici meteugurile nu sunt ignorate, astfel c vom citi despre meterul în lemn Bogdan Cojanu, originar din comuna Fundata, care transform trunchiuri i ramuri din pdure în veritabile piese de mobilier ce deco- reaz pensiunile din zon, atât pe ex- terior cât i la interior.
Seciunea „Oameni” ni-i va prezenta pe creatoarea de mod Liza Panait i colecia ei „Albastru de Vorone” i pe meterii maramureeni din zona Mara-Cosu, iar experienele tân- rului fermier Vlad Enescu din Braov i ale celor trei surori din Bisoca ne vor arta cum pot tinerii s lanseze iniiative de succes în agricultur i pentru promovarea meteugurilor.
Nu vor lipsi, ca de fiecare dat, cele mai recente tiri din domeniu i pre- zentrile a doi membri RNDR - Mu- zeul ranului Român din Bucureti i Facultatea de Agricultur i Horti- cultur a Universitii din Craiova.
Viviana Vasile, Team Leader al proiectului „Înfiinarea i Sprijinirea Reelei Naionale de Dezvoltare Rural”
Agricultura este cea mai bun ans a rii noastre pentru a se restabi- liza economic, pentru a se impune pe pieele internaionale cu produ- se unice, având un potenial uria. Având la dispoziie fonduri europene nerambursabile destinate agricultu- rii, România trebuie s profite pen- tru atragerea tinerilor, crearea de locuri de munc pentru acetia i, nu în ultimul rând, pstrarea tradiiilor i a culturii locale izvorâte din agri- cultur.
În acest numr al revistei am adunat exemple demne de urmat ale unor tineri care i-au gsit chemarea în diferite sectoare legate de dezvolta- rea rural. Începem seciunea Dez- voltare Rural cu prezentarea unei fundaii de copii din satul Hârja, comuna Oituz, judeul Bacu, care integreaz în comunitatea local ti- neri provenii din familii defavoriza- te. Vom citi despre cum sunt acetia învai i specializai în cadrul ser- viciilor de ospitalitate i de organiza- re de evenimente în comuna Oituz. Continum cu Erika Crian Daragu, o tânr fermier din Covasna care a devenit un exemplu pentru comuni- tatea sa local, dup care trecem la prezentarea unui proiect de succes, realizat din fonduri europene, con- struirea unei baze sportive pentru agrement ecvestru la elimbr, jude- ul Sibiu.
Tinerii din mediul rural sunt i pur- ttori ai tradiiilor motenite din strbuni. Motivai de prini, de bu- nici i de cadrele didactice, acetia îmbrac cu mândrie portul tradiio- nal. Astfel, regsim în paginile aces-
Tinerii în mediul rural
dezvoltare rural
Fundaia „Copii în sânul familei” din Hârja – Tineri implicai în dezvoltarea comunitii locale
Povestea fundaiei „Copii în sânul fa- miliei” din Hârja, judeul Bacu, îi scrie primele rânduri în anul 1994, când doamna Mary Gibson a dema- rat un proiect umanitar susinut prin finanare privat din Anglia. Trei case din comuna Oituz, satul Hârja i un apartament din Oneti au deve- nit locul creterii, educrii i dezvol- trii pentru copii provenind din fa- milii cu posibiliti reduse. Începând din anul 1994 i pân astzi, peste 20 de copilai i-au croit i îi cro- iesc rostul în via ca beneficiari ai fundaiei. Ei sunt „cea mai mare fa- milie din sat” cum le place lor s-i spun; i cel mai important, o mare familie fericit, unde toi se au ca frai i surori!
„Suntem crescui departe de prinii notri. Dei îi mai vedem ocazio- nal, ne simim mai fericii aici, în familia noastr. Pentru aceasta le mulumim cu zâmbete zânelor noas- tre - doamnele îngrijitoare care ne- au crescut de mici. i ele, la rândul lor, ne-au fcut s zâmbim... Pentru noi sunt zile frumoase i altele mai puin frumoase. Nu ne place s spu- nem c sunt urâte. Poate muli ne- ar considera diferii dar noi tim c
nu este aa i suntem norocoi s facem parte din familia asta mare i frumoas. Cretem aici pe Va- lea Oituzului, la Hârja, înconjurai de dealuri i de muni, mergem la grdini, la coal, apoi la liceu i la facultate. Ne place s muncim i chiar muncim. Noi, cei mari, avem responsabiliti i le tratm ca ata- re. Toi ne dorim s facem mai mult, vrem s ne construim un viitor, s ne bucurm unii de ceilali”, ne spu- ne Ancua, primul copil ajuns aici în anul 1995 la vârsta de doi ani. Astzi, Ancua este absolvent a Facultii de Psihologie i tiinele Educaiei în cadrul Universitii Transilvania din Braov. În aceti ani a efectuat stagii de voluntariat la diverse centre din ar pentru copiii neajutorai, dar nicieri nu a gsit condiiile pe care
5
le ofer fundaia „Copii în sânul fa- miliei”.
Fundaia construiete un viitor pentru cei ce vor s rmân în comunitate În Hârja nu vorbim doar despre trei cmine în care copilaii cresc, ci ne referim i la posibilitatea acestora de a rmâne i-n viitor pe aceste locuri. Ei îi pot întemeia o familie, se pot întoarce dup studii s aib grij de cei nou venii în sânul familiei de la Hârja, pot lucra pe plan local stând în tot acest timp într-una dintre cele trei case.
În acest sens, la propunerea ma- nagerului fundaiei, doamna Betty Grigora (manager de 11 ani), cu sprijinul englezilor i al altor spon- sori a mai fost cumprat o cas rneasc din Hârja cu scopul transformrii acesteia în pensiu- ne. Destinatarii investiiei sunt tot copilaii fundaiei care vor fi învai i responsabilizai în activiti speci- fice industriei ospitalitii i a turis- mului rural. Pensiunea Trifoi, cum a fost denumit, poate fi i cas de vacan pentru oaspeii fundaiei.
„Prin anul 2006, la ideea mamei mele, cu sprijinul englezilor i al
sponsorizrilor am reuit s cump- rm o cas veche rneasc, ultima din sat, situat la marginea pdurii. Fiind o zon favorabil turismului, am pus în practic tot ceea ce ne- am propus. Chiar copilaii, alturi de noi, au participat la renovarea casei i la toate îmbuntirile nece- sare pentru a funciona ca o cas de vacan. Astzi, aa cum spun i ei, pensiunea Trifoi este csua lor din poveti. Tinerii din fundaie care vor dori s rmân în comunitatea din Hârja se pot implica activ în administrarea pensiunii, generând câtiguri. Ei pot fi atât gazde pentru turiti, cât i ghizi ai acestor locuri”, ne povestete Vlad Grigora, fiul lui Betty Grigora. Are 28 de ani i se implic activ atât în cadrul fundaiei, cât i în promovarea turismului rural bcuan.
Pensiunea Trifoi este format din dou dormitoare de câte trei locuri fiecare, un living, buctrie i baie. Într-un dormitor se afl un pat du- blu i unul single, iar în cellalt, trei paturi single. Înclzirea se face printr-o central pe lemne. În curtea generoas turitii pot folosi foiorul rustic, locurile special amenajate pentru grtar i pot servi prânzul la msuele de picnic amplasate la marginea pdurii. Toate utilitile i facilitile sunt puse la dispoziia
oaspeilor pensiunii.
„În anul 2011 pensiunea Trifoi a gzduit o echip de apte persoane a televiziunii canadiene TV Ocean. Acetia au venit în România spe- cial pentru a realiza un docu- mentar despre Fundaie i despre ideea îmbinrii ocrotirii copiilor cu turismul rural. Pe toat dura- ta filmrilor pe care le aveau de fcut, s-au implicat foarte mult i în cunoaterea comunitii loca- le. Alturi de copiii din fundaie, au participat la activiti precum strânsul i întorsul fânului, au mers la cules de fructe de pdure i plante medicinale, au mers prin vecini. În toat perioada sejurului, Ancua, le-a fost ghid i translator. De asemenea, s-au fcut i dou vizite la Braov i la Rânov cu o parte dintre copiii fundaiei. Ul- terior, la câteva luni reportajul a fost difuzat pe TV5 Tourisme au- trement au Canada” ne povestete Vlad Grigora.
Fundaia „Copii în sânul familiei” se implic activ în promovarea tradiiilor în Hârja În timpul liber, în vacane i în peri-
România Rural – nr. 16
6
oada srbtorilor, copiii din fundaie, alturi de îndrumtori, se implic în activiti diverse pe plan local, dar i naional. Iarna copilaii merg la co- lindat prin sat i organizeaz recita- luri de colinde la coal sau la biseri- c, câiva dintre ei fac parte din corul bisericesc, alii fac parte din ansam- blul local „Mocnaul”. De-a lungul anilor, au participat la concursuri naionale i programe folclorice.
„La ultimele ediii ale Festivalului Plcintelor, eveniment organizat de ANTREC Bacu al crui preedinte este Betty Grigora, copiii au aju- tat i s-au implicat foarte mult în organizare. Unii dintre ei au stat la standuri prezentând buntile gas- tronomiei locale, alii s-au ocupat de invitai i de participani, iar alii au servit la mese. Copiii din ansamblul „Mocnaul” au susinut recitaluri i au prezentat dansuri din zon. Cei mici nu au nevoie de motivaii. Aceast plcere i bucurie de a ajuta vine de la sine. Ei vor s se implice, le place foarte mult s fie printre oameni, s fie în centrul ateniei. i când eram eu mai mic, dar i în ultima vreme participam alturi de turiti la activiti de ecologizare pe Valea Oituzului”, ne povestete Ancua, care a i prezentat pe sce- n Festivalul Plcintelor - ediia din 2014.
Vlad Grigora – tânrul absolvent de drept care se împarte între activitile fundaiei „Copii în sânul familiei” i dezvoltarea tu- rismului rural pe Valea Oi- tuzului Absolvent de drept la Bucureti i pa- sionat de psihologie, Vlad Grigora i-a continuat studiile cu înc doi ani de drept în Anglia. Dup aceas- t perioad a preferat s revin pe plaiurile natale pentru a se implica în activiti ce pot îmbunti viaa românilor din mediul rural. Cât timp a studiat în Capital, dar i dup aceea, Vlad s-a implicat în diverse aciuni de strângeri de fonduri i sponsorizri pentru fundaie.
„Cât timp am studiat în Anglia, am promovat locurile, tradiiile i va- lorile României. Foarte muli pri-
Posibiliti de petrecere a timpului liber în Hârja i pe Valea Oituzului: • programe speciale: la cules de
plante medicinale, la cules de fructe de pdure;
• vizitarea ruinelor vechiului punct vamal;
• plimbri cu bicicleta pe munte; • drumeie sau excursie clare
pân la Slnic Moldova (14 km
dus-întors); • vizitarea izvoarelor terma-
le de la Poiana Srat (2 km de Hârja);
• vizitarea locurilor de comemo- rare a eroilor czui în timpul luptelor de la Oituz;
• excursie la Târgu Ocna (25 km); • cazare în pensiunile turistice de
pe Valea Oituzului (ANTREC Bacu).
7
eteni de-ai mei din afar au venit s viziteze România i s-au convins de frumuseea rii noastre. Am obser- vat c sunt foarte muli tineri români plecai în strintate care chiar fac ceva pentru promovarea imaginii rii noastre. Eu m-am întors i caut s m implic în promovarea acestui concept drag mie - turismul rural. Îmi doresc s înfiinez în Bacau o asociaie de tineret prin care noi, ti- nerii, s punem în aplicare planuri i idei de dezvoltare a turismului i nu numai. Aceast dragoste pentru turismul rural i pentru tradiii am motenit-o de la mama, cu care de mic plecam în excursii în diverse sate. Am vzut în toi aceti ani cum au în- florit turismul rural i agroturismul peste tot în ara noastr”, spune Vlad.
În prezent, Vlad Grigora caut s promoveze Hârja i Valea Oituzului ca destinaii pentru iubitorii de natur, istorie i cultur.
Pentru toate aceste obiective turistice i variante de petrecere a timpului li- ber copiii din fundaie pot fi ghizi lo- cali.
„Fundaia „Copii în sânul familiei” se deosebete foarte mult de restul
centrelor de acest profil, mai ales de cele de stat. Ceea ce face ca fundaia noastr s fie diferit este atmosfe- ra; o atmosfer nscut din iubirea pe care ne-o druiesc îngrijitoarele noastre i din fericirea pe care noi o simim. În mod cert, personalul face diferena. Nu trebuie s fii neaprat calificat, s ai diplom sau alte astfel de certificri. Trebuie s simi când s oferi copiilor înelegere, atenie i mai ales, dragoste. Trebuie s fii acolo pentru ei, atunci când au ne- voie de tine, s empatizezi cu ei. Fe- tele care au grij de noi nu vin aici
ca la un job. Sunt adevrate mame pentru noi. Ele s-au ataat foarte mult de toi copiii, în aceti ani. Se întâmpl ca îngrijitoarele noastre s ne ia acas la ele de Srbtori i în vacane. Noi suntem altfel datorit lor. Nu avem lipsuri materiale, iar golurile pe care le-am simit de-a lungul timpului au fost pe cât po- sibil acoperite de-o multitudine de persoane cu suflet care au venit la noi i ne-au artat cât de importani suntem i cât contm”, a încheiat Ancua.
România Rural – nr. 16
Erika Crian-Daragu îmbin armonios agricultura cu turismul rural
Absolvent a Facultii de Ingine- rie Economic i Dezvoltare Rural în cadrul USAMV Bucureti, tân- ra Erika Crian Daragu s-a întors acas în comuna Turia, judeul Co- vasna, unde, începând cu anul 2010, a demarat un proiect pe fonduri eu- ropene. Astfel, aspectele teoretice dobândite în timpul facultii sunt puse în practic la Turia. De-a lun- gul anilor, Erika a lucrat în cadrul complexului turistic „Cetate” din Bile Balvanyos, al crui manager este tatl su.
„Înc din copilrie am lucrat al- turi de prini i tot ei sunt alturi de mine i astzi, când împreun
cu soul meu ducem mai departe aceste activiti turistice, dar i proiecte noi în domeniul agricol i zootehnic. Exploataia agricol exista de când eram eu mic. Cu trecerea timpului, am dorit s ne extindem i s ne dezvoltm i de aici a început practic interesul meu pentru accesarea fondurilor euro- pene. Înc din anii facultii m-am interesat i am urmrit programele de finanare pentru tineri astfel c începând cu anul 2010 am pornit demersurile pentru un proiect pe fonduri europene, accesând msu- ra 112 «Instalarea tinerilor fermi- eri»”, povestete Erika.
Obiectivele proiectului ti- nerei din Covasna Proiectul „Îmbuntirea manage- mentului fermei din comuna Turia, judeul Covasna prin instalarea tinerei fermiere Crian-Daragu Erika, PFA” a fost semnat în anul 2010. Valoarea proiectului a fost de 25.000 de euro, fonduri neram- bursabile. Pe lâng aceast sum, investiia proprie a fost de aproxi- mativ 20.000 de euro.
Scopul proiectului vizeaz cultiva- rea produselor agricole i dezvol- tarea unei exploataii zootehnice mixte, precum i achiziionarea
9
de maini i utilaje agricole, pen- tru modernizare i eficientiza- rea activitii. Producia obinut este valorificat pe pieele zona- le (judeele Covasna, Harghita, Braov), cât i în pensiunea i resta- urantul familiei.
„Activitatea fermei agricole se desfoar pe o suprafa de 30 de hectare de teren arabil. De ase- menea, mai avem 30 de hectare de pune. Dispunem de un efectiv de zece vaci de lapte, 20 de capete de porcine, 25 de capete de ovine, pre- cum i de 4 cai. O parte a produciei are ca destinaie complexul Cetate din Balvanyos. Promovm foar-
te mult conceptul de gastronomie tradiional local, cu produse din ferma proprie. Satisfacia este cu atât mai mare cu cât vedem turitii care apreciaz foarte mult produ- sele noastre gastronomice, pe lân- g calitatea serviciilor de cazare i posibilitile de agrement ale pensi- unii”, ne spune Erika.
Tânra din Covasna nu se limiteaz doar la cele dou ferme. Ea continu s fie administrator de pensiune i, totodat, s-a implicat în demara- rea unui nou proiect aflat înc în stadiul de implementare, benefici- ar fiind ANTREC Covasna, a crei preedinte de filial este. Proiectul vizeaz facilitarea inseriei pe piaa
muncii a viitorilor absolveni de tiine economice i administrarea afacerilor.
„Prin astfel de proiecte îmi doresc s contribui cât pot i cu ce pot la dezvoltarea comunitii locale. M bucur s vd c în ultimii ani, aici, în Turia, tot mai muli tineri sunt interesai de proiectele prin fonduri europene. Este bine s urmrim toate programele de finanare, nu trebuie ratat nici o posibilitate de a ne dezvolta propria afacere. Toate aceste lucruri se vd pe plan local. Cu ajutorul primriei, la noi în co- mun au fost accesate foarte multe proiecte, muli tineri achiziionând noi utilaje pentru exploataiile agricole”, ne-a declarat Erika.
România Rural – nr. 16
Ansamblurile din Bran i Moieciu pregtesc viitoarele generaii ale României autentice
Legenda Branului, auzit pentru prima dat în jurul anului 1800 pe Muntele Btrâna din Masivul Bu- cegi, spune c în acea zon triau zece frai care stpâneau punile montane. La vârsta de 100 de ani, btrânul Bran a sunat din corn în ziua de Sfântul Dumitru, pentru a-i
aduna fraii în vederea împririi averii motenite (satele Branului). Fiecruia dintre frai i-a revenit un sat, începând cu Poarta, trecând prin Moieciu i terminând cu Fundata - de la intrarea pân la ieirea din tre- ctoare. Se spune c dup moartea btrânului Bran, paza satelor brne-
ne a revenit celorlali frai rmai în via. Legenda a fost culeas ulterior de pictorul i scriitorul Duicu din sa- tul Petera, inspirând de sute de ani oamenii locului i tinerele generaii de ansambluri brnene care preiau legendele strmoeti i le încorpo- reaz în port, dansuri i scenete.
Ansamblul folcloric „Pla- iuri Moiecene” Ansamblul folcloric „Plaiuri Moie- cene”, înfiinat la începutul anului 2014, face parte din Asociaia cul- tural „Zestrea Branului”. Acesta este compus din tineri talentai din frumoasele comune Bran, Moieciu i Fundata. Debutul în dans l-au avut în data de 17 mai 2014 la „Festivalul Mucatelor” în Bran, unde au fost
invitai de doamnele Mioara Vian Stoian i Marilena Stoian. Astfel, ti- nerii au avut parte i s-au bucurat de laudele tuturor spectatorilor.
Ansamblul este format din 47 de copii dansatori, care sunt instruii de tânra Andreea Jitea, absolvent a colii Populare de Arte „Tiberiu Brediceanu” (Braov - Secia Canto Popular). Tinerii au participat la eve- nimente culturale atât în zona Bran, cât i în ar, scoând în eviden
adevrata comoar lsat de bunicii i strbunicii lor - costumele popu- lare deosebite i dansurile populare.
Este de apreciat faptul c aceti ti- neri din ansamblurile brnene i moiecene, sub atenta observare a în- vtorilor, profesorilor i îndrum- torilor, promoveaz tradiiile zonale i portul popular, prezentându-le cu mândrie în diverse zone din ar, dar i în strintate.
11
Ansamblul „Poarta Doru- lui” Ansamblul „Poarta Dorului” a fost înfiinat în anul 2005 de ctre di- rectorul coordonator Ionela Bran. Aceasta i-a început activitatea în colile din zon, cu copii talentai, reuind s obin acordul consiliului local din acea vreme pentru folosirea Cminului Cultural Cheia.
În plan personal, Ionela Bran se poa- te lauda cu doi copii minunai care o motenesc. Darius – Cristian are 11 ani i studiaz vioara, iar David – Ioan are nou ani, este pasionat de meteugul modelrii lutului i se pregtete pentru cioplitul lemnului la secia de sculptur.
Ansamblul are în componen, în prezent, 12 perechi de dansatori cu vârste între 10 i 15 ani, opt perechi cu vârste între 15-25 de ani i alte opt perechi de ase-zece ani. Acesta in- clude soliti vocali ce acoper toate zonele rii (Moldova, Ardeal, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea) i pe maestrul coregraf Liviu Vintil.
Din anul 2009 ansamblul face parte din Federaia Internaional de Fol- clor România i a participat la festiva- luri naionale i internaionale unde a câtigat numeroase premii i trofee.
„Ansamblul Poarta Dorului are un singur sinomim - marea familie. Îmi doresc din suflet ca Ansamblul „Poarta Dorului” s aib deschidere spre succes deplin, precum numele pe care-l are: poart = deschidere, iar dor = sublim, unicitate”, ne-a declarat Ionela Bran.
Participri la evenimente: • 2007 – Grüne Woche,
Berlin – Germania (Târg internaional de agricultur);
• 2008 – Kieler Woche, Kiel – Germania;
• 2009 – Gefira – Grecia; • 2010 – Vinodar, Daruvar
– Croaia; • 2011- 2012- Grüne Woche,
Berlin - Germania;
12
Ansamblul folcloric „Zes- trea Branului” Ansamblul folcloric „Zestrea Bra- nului”, înfiinat la începutul anului 2014, este menit s duc mai departe tradiiile i obiceiurile din zona etno- folcloric a Branului. Aici s-a contu- rat un nucleu cultural al tinerilor ta- lentai din frumoasele sate brnene, dornici s învee dansuri populare i cântece. Aceti tineri se îngrijesc cu sfinenie de tot ceea ce strmoii le- au lsat i datorit lor flacra respec- tului fa de neam este vie în sufletul comunitii brnene.
Ansamblul practic dansuri popu- lare, colinde de srbtori, obice- iuri de nunt, particip la petreceri ocazionate de srbtorile anuale ale oieritului în zon i în cadrul unor evenimente culturale. Astfel, este de remarcat prezena Ansamblului la spectacolele din zona Branului i fes- tivaluri naionale.
„Zestrea Branului” s-a situat pe locul al doilea la Festivalul Internaional BLACK SEA, desfurat în Bulgaria, la Balcic, în anul 2011.
Alturi de dansatori regsim i so- liti vocali, printre care amintim pe doamna Liliana Oncioiu, o moie- ceanc nscut în satul irnea, pe Andreea Jitea, absolvent a colii Populare de Arte „Tiberiu Bredicea- nu” din Braov, pe Alexandra Folea, o foarte talentat dansatoare, tânr debutant i elev a colii Popula- re de Arte „Tiberiu Brediceanu” din Braov (secia de canto popular) i pe Duicu Marian, coordonatorul aces- tui ansamblu i Preedintele Asoci- aie de Datini i Obiceiuri „Zestrea Branului”.
13
Ansamblurile „Legenda Branului” i „Voinicelul”
În interpretarea elevilor colii Gim- naziale Moieciu de Jos, sub îndruma- rea domnului învator Ioan Olteanu, începând cu anul 2012, Legenda Bra- nului este dus mai departe de vocile tinerilor, în cadrul diferitelor eve-
nimente la care particip. Începând cu acelai an, lor li se altur copiii colii Generale Moieciu de Jos, cu vârste cuprinse între cinci i opt ani, care interpreteaz jocuri populare în cadrul Ansamblului „Voinicelul”. Acesta a fost înfiinat de învtoarea Elena Cristina Gârbacea, cu sprijinul directorului Marius Olteanu. An- samblul „Voinicelul” este compus din 10 fete i opt biei.
Printre suitele de dansuri practicate de acetia se numr Braoveanca, Ciobnaul, Sârba lu’ 22 i Hora.
„Prin aezri i plaiuri brnene suntem legai în mod definitiv de pmântul strmoesc i, de aceea, suntem continuatorii tradiiilor i obiceiurilor locale”, declar doamna învtoare Elena Cristina Gârbacea.
Participri la evenimente: • Ziua Internaional a Turismului
Rural, Fundata; • Festivalul Mucatelor, Bran; • Târgul de var, Moieciu; • Focul lui Sumedru,
Bran-Moieciu;
• Lansarea crii „Fata cu ochii albatri” scris de Arhiducele Dominic de Habsburg, din incin- ta Castelului Bran;
• Ospitalitate în satele româneti,
• Srbtoarea Margaretelor - Srbtoarea Pensiunilor, Muzeul Naional al Satului „Dimitrie Gusti”, Bucureti.
România Rural – nr. 16
Baz sportiv pentru agrement ecvestru - elimbr, Sibiu
Dei teritoriul pe care se afl în pre- zent comuna elimbr cunoate o istorie veche ce ne duce pân în Antichitate, dup vestigiile neoli- tice scoase la lumin, aceasta ca- pt rezonan dup Btlia de la elimbr din 1599, ce s-a dat între oastea rii Româneti condus de Mihai Viteazu i oastea principe- lui Transilvaniei, cardinalul Andrei Báthory. Importana acestei btlii este dat de faptul c prin victoria lui Mihai Viteazu s-a deschis drumul spre Alba Iulia, pe atunci, reedina principilor Transilvaniei, locul unde a avut loc Prima Unire a celor trei ri Române (27 mai 1600).
Comuna elimbr este poziionat în centrul depresiunii Sibiului, pe cursul mijlociu al râului Cibin, la o altitudine de 450 de metri. Unul din- tre satele componente este elimbr, fiind i reedina comunei.
În afar de istoria sa bogat, comu- na elimbr se bucur de câteva lcauri de cult, printre care i un monument istoric ridicat în secolul al XIII-lea, în form de bazilic ro- manic, respectiv Biserica Evanghe- lic Fortificat din satul elimbr, un
punct de atracie pentru turiti. Tot aici se afl i schitul ortodox de rit vechi, construit în jurul anului 1787.
Paul Avrigeanu, proprie- tar al Centrului de agre- ment ecvestru elimbr Mai nou, turitii sunt atrai la elimbr de Centrul ecvestru, o iniiativ curajoas a unui multi- plu campion naional i balcanic la echitaie, atât la individual, cât i la echipe. Sibianul Paul Avrigeanu a cu- cerit numeroase medalii în cele peste dou decenii de când practic acest sport.
Tocmai aceast experien l-a aju- tat pe tânrul investitor s constru- iasc un centru hipic performant, în apropierea Centrului Industrial elimbr, apelând i la fonduri eu- ropene pentru investiii în agricul- tur i mediul rural. Centrul a fost inaugurat în data de 29.08.2014, un proiect de aproape 500 000 de euro, jumtate dintre ei reprezentând fon- duri nerambursabile. A fost, de fapt, ceea ce i-a dorit de foarte mult timp,
Titlu proiect: „Constru- ire baz sportiv pentru agrement ecvestru, co- muna elimbr, judeul Sibiu” • Beneficiar: S.C. Centru de
agrement ecvestru S.R.L.
• Msura: 313 „Încurajarea activitilor turistice”
• Axa III – „Îmbuntirea calitii vieii în zonele rura- le i diversificarea economi- ei rurale”
• Valoare eligibil: 1 716 600 lei
• Valoare public: 858 300 lei
un vis transformat în realitate.
Turitii care ajung la Centrul ecves- tru din elimbr nu provin numai
15
din numeroasele hoteluri din Si- biu, unde se cazeaz pentru a vizita oraul, ci i din restul rii - turiti venii special pentru a practica acest sport, devenit deja o industrie.
Tocmai de aceea, Paul Avrigea- nu dorete ca în acest centru s se practice cu predilecie agrementul sportiv i nu cel turistic. Campionul dorete s învee tinerii clrei s- i însueasc bazele clriei i s-i duc pân la participarea la concur- suri. Paul Avrigeanu este antrenor i instructor acreditat FER. El este convins c echitaia va cunoate o dezvoltare spectaculoas.
În timpul vacanelor, centrul ecves- tru se umple de copiii venii s îi pe- treac timpul liber într-un mod in- teresant i, în acelai timp, folositor, clria fiind un sport care captiveaz chiar de la prima edin. Prinii pot urmri copiii dintr-o zon des- tinat spectatorilor, care se afl la etajul cldirii.
Centrul ecvestru ridicat de fostul jo- cheu al Bazei Hipice Sibiu CSM, Paul Avrigeanu, cuprinde grajduri, manej exterior (teren exterior de concurs cu gazon – 8 500 m i teren exterior de înclzire pentru cai – 3 500 m) i interior (25×60 m), conform stan- dardelor europene. Totodat, exist i pensiune de cai într-un grajd cu 41 de boxe deschise. Clienii care dein în proprietate cai pot s-i lase la cen- tru dup ter minarea antrenamen- telor i s-i urmreasc cu ajutorul unei camere web montate în dreptul boxei. Aici se afl i calul de suflet al campionului, cu care acesta partici- pa la concursuri.
În apropierea centrului ecvestru de la elimbr exist i o pensiune ce aparine surorii tânrului antrepre- nor, cu care se afl în strâns cone- xiune. Proiectul acesteia „Construire pensiune i restaurant cu specific si- bian i design ecvestru” are o valoare total eligibil de 400 000 de euro, din care finanare public 200 000 de euro i cofinanare privat 200 000 de euro (un proiect care a dema- rat în 03.06.2011, cu dat de finaliza- re în 2015).
Paul Avrigeanu intenioneaz s îi promoveze baza hipic organi- zând evenimente, prin reclame i prin intermediul unor colaborri cu ageniile de turism.
România Rural – nr. 16
Calendar - Festivalurile începutului de an
Luna februarie ne apropie cu pai repezi de primvara mult ateptat i ne aduce Srbtoarea Dragobete- lor, aa c nu întâmpltor este mar- cat de numeroase „târguri dulci”.
5 - 7 februarie 2015, Târgul Api- col, Slobozia, judeul Ialomia - ediia a VI-a
Târgul Apicol din Slobozia urmrete promovarea apiculturii i a consumului de produse apico- le în zona Brganului ialomiean. În acelai timp, se urmrete dez- voltarea sectorului apicol prin ac- cesarea de fonduri europene. În programul Târgului Apicol din Slo- bozia din acest an sunt cuprinse comunicri tiinifice i dezbateri pe teme apicole, iar vizitatorii pot achiziiona produsele tradiionale apicole expuse pe platoul din Piaa Revoluiei.
7 - 8 februarie 2015, Târgul Apicol, Craiova, judeul Dolj - ediia a II-a
Cea de-a doua ediie a Târgului Apicol din Craiova este organiza- t de Stupina BIA, în colaborare cu Primria Municipiului Craiova, Consiliul Judeean Dolj i Asociaia Apis Oltenia Craiova, în incinta Centrului Expoziional situat în str. Târgului, nr. 26.
Evenimentul se desfoar pe par- cursul a dou zile în cadrul crora apicultorii venii la târg îi vor pre- zenta mierea i produsele apicole din stupinele proprii, cosmeticele naturiste cu preparate din deriva- tele stupului, dulciuri pentru toate gusturile, dar i utilaje i echipa- mente specifice, toate putând fi cumprate de vizitatorii Târgului Apicol Craiova 2015.
Februarie 2015, Caravana Cltitelor, Prejmer, judeul Braov
În fiecare an, în luna februarie, în Prejmer are loc Caravana Cltitelor (Fasching), un obicei reînviat de tinerii din localitate ce se organi-
17
zeaz înainte de intrarea în postul Patelui. Pe lâng cltitele pregtite numai cu umpluturi tradiionale, participanii vor putea urmri dan- suri i cântece sseti i muzic de fanfar. Ei vor participa la un bal mascat care va încheia evenimen- tul ce a fost inclus i în Calendarul Gastronomic al României de ctre ANT.
20 - 22 februarie 2015, Festi- valul Mierii, Câmpina, judeul Prahova, ediia a X-a
Târgul Mierii din Câmpina este unul dintre cele mai importante festivaluri de profil organizate în România, reunind atât productori individuali, cât i firme produc- toare din mai multe judee ale rii. La deschiderea târgului, organiza- torii pregtesc concursuri inedite, adresate apicultorilor i vizitato- rilor. Târgul Mierii din Câmpina este organizat de Asociaia Api- col „Valea Prahovei” din Câmpi- na, care este membr a Federaiei Asociaiilor Apicole din România ROMAPIS. Târgul Mierii Câmpina, ediia a X-a, se desfoar în cadrul Casei Tineretului.
23 - 24 februarie 2015, Balul Dragobetelui, Bran, judeul Braov
Balul Dragobetelui sau Îndr- gostiilor atrage în fiecare an îndrgostiii dornici s srbto- reasc în stil tradiional Ziua Iu- birii la români, pe 24 februarie, zi ce marca în trecut începutul anului agricol ori ziua ieirii ursului din bârlog. Natura se trezete la via, psrile îi caut cuiburi i tinerii intr i ei în rezonan cu natura. Credina popular româneasc ne dezvluie c cei care particip la Srbtoarea de Dragobete vor fi ferii de boli tot anul.
Ziua Dragobetelui este omagiat la Bran de fetele i f lcii îmbrcai în haine de srbtoare, pentru a-i afia dragostea în faa comunitii.
România Rural – nr. 16
18
Canionul Vii lui Stan – Turism montan de aventur pentru tinerii experimentai, iubitori de munte
Sectorul românesc al munilor Carpai reprezint cel mai slbatic areal montan din Europa. Acesta este i principalul argument pentru care turitii români, dar mai ales cei strini aleg Carpaii româneti ca destinaie de cltorie. Majoritatea sunt tineri, turiti activi, dinamici. Dac în majoritatea statelor mem- bre ale Uniunii Europene se observ o tendin de antropizare a spaiilor naturale, munii Carpai i-au ps- trat în foarte multe locuri slbticia, intervenia omului fiind nesemnifi- cativ.
Canionul Vii lui Stan din munii Fruni – cel mai slbatic canion din Româ- nia. Având o lungime de 2300 de metri i o diferen de nivel de 375 de me- tri, traseul din munii Fruni (sudul munilor Fgra) dateaz din anii 1960-1961. Traseul a fost conceput pentru a înlesni accesul spre zone- le hidrotehnice de captare a apei cu scopul alimentrii lacului de acumu- lare Vidraru, aflat în apropiere. În acei ani, muncitorii argeeni au ame- najat pentru prima dat canionul cu puni de lemn i de metal, balustra- de, scri i cabluri necesare parcur- gerii în siguran a traseului.
Cum ajungem la Canionul Vii lui Stan? Accesul în Canionul Vii lui Stan se face pe celebrul Transfgran (DN 7C) dinspre Curtea de Arge spre Barajul Vidraru. Pân în anul 2012, intrarea pe traseul canionului nu era semnalizat, îns din acel an un pa- nou informativ marcheaz accesul în canion. Pentru o mai bun orien- tare, vom avea în vedere ieirea din localitile Cpânenii Pmânteni i Ungureni, lsând în urma noas- tr Cetatea Poenari. La aproximativ
19
4 km de la cetate, în prima curb ac de pr vom vedea o troi i panoul informativ al Salvamont Arge. Aici exist i un loc de parcare pentru cir- ca patru, cinci autoturisme.
Canionul - recondiionat de Salvamont Curtea de Arge, tineri voluntari din localitile învecinate i cluburi de turism montan Cu finanri obinute din contribuia de 2% din impozitul pe venit, traseul a fost reamenajat în vara anului 2012 de o echip de oameni inimoi, for- mat din membrii Salvamont Arge, ajutai de voluntari - tineri argeeni i iubitori de munte din România. Astfel, au fost înlocuite pasarelele i scrile metalice, s-au întrit cabluri- le i balustradele din zonele expuse i a fost marcat traseul.
Zona de canion se afl dat în con- semnul Jandarmeriei cu scopul pre- venirii furturilor i distrugerilor. Un instructaj se afl la dispoziia turitilor la intrarea pe traseu. Pe- riodic, echipele Salvamont i ale Jandarmeriei montane patruleaz canionul dând amenzi celor care nu respect regulile i mai ales natura.
Slbticie, rcoare, casca- de învolburate i escalad pe stânci – atraciile Vii lui Stan Pentru a ne bucura de slbticia Ca- nionului Vii lui Stan va trebui s fim echipai pentru o drumeie de mun- te cu ghete sau bocanci cu o foarte bun aderen. Nici condiia fizic nu trebuie ignorat. Traseul nu este recomandat turtilor far experien montan, devenind extrem de peri- culos pe vreme nefavorabil (cea, ploaie, ninsoare). Timpul de parcur- gere al canionului cu sosire pe malul Lacului Vidraru va fi de aproximativ 5 ore.
Lsând în urma noastr Transfgranul, crarea se va ori- enta prin partea stâng în direcia de mers ctre primele dou amenajri hidrotehnice. Le vom escalada cu uurin datorit treptelor metalice pe care le vom urca pentru a iei la
limita superioar a celor dou bara- je. De aici, orientarea devine relativ uoar, traseul fiind spat în stânci – traseu specific zonelor de chei, ur- mrind firul apei. Timp de dou ore vom explora o lume de piatr prin care apele repezi de munte îi susu- r slbticia. Vom parcurge canioane din ce în ce mai înguste trecând pes- te cascade i sritori de ap. Podurile mobile, pasarelele i scrile verticale de metal cu înlimi de pân la 20 de metri ne vor ridica nivelul de adre- nalin. Aceste poriuni ale traseu- lui necesit o atenie sporit, riscul alunecrii fiind însemnat. În unele poriuni vom escalada perei aproa- pe verticali de stânc, unde echili- brul ne va fi pus la încercare. Dup aproximativ o or i jumtate de la startul traseului vom ajunge într-un
sector foarte îngust de chei. Aici, în lunile de primvar i toamn, debi- tul Vii lui Stan este ridicat, iar acce- sul se face prin ap. Aceasta atinge o adâncime maxim de aproximativ un metru. Ieirea din canion va fi mar- cat de o ultim amenajare hidro- tehnic, aflat la altitudinea de 960 de metri. Din acest punct, vom urma indicatorul spre Poiana Clugria (1150 de metri – punct maxim alti- tudinal al traseului), situat pe cum- pna de ape dintre Valea lui Stan i Valea Clugria. În ultima poriune a traseului vom urma poteca prin p- durea de foioase mergând cu grij, pentru c este o zon frecventat de uri i alte animale slbatice. Din Po- iana Clugria pân la Lacul Vidra- ru vom coborî în aproximativ o or.
Direcii de dezvoltare a tu- rismului montan românesc: • Dezvoltarea cilor de acces în-
spre i în cadrul zonelor monta- ne cu profil turistic;
• Diversificarea pachetelor de
turism activ, turism de aven- tur, circuite montane;
• Campanii de educa- re i contientizare privind importana practicrii unui tu- rism responsabil i durabil în zonele montane.
România Rural – nr. 16
20
Lemnul a fost folosit înc din cele mai vechi timpuri în stare aproape brut pentru realizarea mobilierului ce urma s fie utilizat în case, evolu- ând odat cu omul.
Mobilierul realizat din lemn are o se- rie de avantaje ce nu pot fi ignorate, comparativ cu cel realizat din alte tipuri de material. În primul rând, este natural i tot ceea ce este obinut natural este de preferat, deoarece nu eman substane toxice. Lemnul este durabil i confer o cldur aparte încperii mobilate. Mobila din lemn masiv este impuntoare i mult mai
atractiv decât cea din lemn prelu- crat.
Cunoscând aceste aspecte i însufleit de pasiunea sa pentru pre- lucrarea lemnului, Bogdan Cojanu, un tânr meter în lemn din Funda- ta, judeul Braov, reuete s impre- sioneze prin fiecare pies realizat din lemn sculptat.
Pasiunea sa a început „din joac”, cu aproape 10 ani în urm, semn c nu conteaz vârsta ca s faci ceva pentru care te-ai nscut. Lucrând alturi de fratele su, care se ocup cu tâmpl-
ria clasic, Bogdan Cojanu a reuit s imprime o latur artistic obiectelor realizate din lemn sculptat.
Tocmai datorit acestui sim artistic foarte dezvoltat, Bogdan poate vedea un produs final din orice mnunchi de surcele lsate pe drum, astfel în- cât a ajuns s utilizeze fiecare bucat de lemn aparent nefolositoare pentru realizarea unor produse cu adevrat unice.
Lemnul folosit este cel de brad i e procurat în mare parte din zon.
Pân acum a reuit s confecioneze numeroase obiecte din lemn, pen- tru decor, dar i pentru a mobila pensiunile din Fundata care apelea- z la acest meter talentat pentru a oferi un design interior deosebit oaspeilor. Proprietarii de pensiuni îi las de cele mai multe ori libertate de creaie, rezultatul fiind unul mi- nunat.
Se pare c Fundata, aceast comun aflat chiar la grania dintre Transil- vania i Muntenia, în mijlocul culoa- rului Rucr-Bran, este atât de fru- moas încât poate s inspire ochiul unui artist de a crea piese de valoare din însi natura înconjurtoare.
La Fundata se srbtorete în fiecare an Ziua naional a turismului rural românesc, manifestare organiza- t de ANTREC, când fiii satului se îmbrac în straie de srbtoare, un motiv în plus pentru ca localitatea s fie recunoscut ca pstrtoare a tradiiilor i obiceiurilor.
În Fundata este i cel mai curat aer din România: punctul su cel mai înalt fiind situat la 1360 de metri al- titudine, oamenii din zon se bucur de un aer proaspt i nepoluat, pri- elnic pentru orice artist în realizarea unei creaii.
Ceea ce este deosebit la mobilierul sculptat de Bogdan Cojanu este as- pectul natural al lemnului, pstrând acolo unde este posibil forma origi- nal a copacului din care este realizat
Mobilier i decoraiuni pentru pensiuni: meterul în lemn – Bogdan Cojanu, din Fundata
Oameni
21
(parte din trunchi cu noduli, crengi întregi etc.). Originalitatea sculpturii const tocmai în aceste detalii.
Lemnul este ales în funcie de piesa care urmeaz a fi realizat, dându- i-se apoi o form cât mai apropiat utilitii sale, dar cu un aspect inedit. Rafturile susinute de crengue au forme ondulate, balustradele îmbra- c contururi cât mai alambicate, du- lapurile pstreaz buci întregi din copacul din care sunt fcute, aceste amnunte dând o not de distincie, originalitate i de unicat, astfel în- cât nicio pies din lemn sculptat nu este identic cu alta. Bogdan Cojanu d frâu liber imaginaiei în privina produsului final.
Paturile sunt deosebit de frumoase, tbliile au forme asimetrice i pot fi pictate manual cu motive florale, tot de tânrul meter. Vopselurile folosi- te sunt cele acrilice, speciale pentru pictura pe lemn. Printre produsele realizate se numr i cele decorati- ve, cum ar fi suporturile pentru flori, tablourile cu ramuri în relief, toate adevrate opere de art pentru care lucreaz zilnic în micul atelier.
Indiferent de dimensiunea obiectelor realizate din lemn sculptat, acestea au o valoare estetic ridicat, potri- vindu-se perfect în mediile rustice tradiionale crora le imprim un aer de noblee.
Totul a început din pasiune, iar aceasta s-a transformat în activita- tea de zi cu zi de care Bogdan Cojanu este cu adevrat mândru.
România Rural – nr. 16
Prezentarea coleciei vestimentare „Albastrul de Vorone”, semnat Liza Panait
Iubitoare a tradiiilor rurale i a portului popular, cunoscuta crea- toare de mod Liza Panait a reuit s transpun dragostea pentru satul românesc într-o fascinant colecie intitulat „Albastru de Vorone”.
Albastrul unic al frescei exterioa- re a bisericii-mnstiri Vorone se regsete în majoritatea creaiilor celei mai recente colecii a sa. De ce „Albastru de Vorone”? „Pentru uni- citatea sa”, a destinuit Liza Panait.
Nuana azurie intens, aflat pe zidurile bisericii supranumit cu mândrie „Capela Sixtin a Estului”, s-a obinut pe baza unei reete care nu se cunoate nici pân în ziua de astzi, ingredientele secrete folosite oferindu-i rezistena în timp de care d dovad i la peste 500 de ani de la
înlarea lcaului.
Înainte de lansarea oficial a coleciei „Albastru de Vorone” la World Trade Center din Bucureti, a avut loc o edin foto la Muzeul Naional al Satului „Dimitrie Gusti”. Cele care au dat via spiritului rural prin piesele vestimentare realizate cu elemente inspirate din folclorul românesc au fost Maia Morgenstern, Manuela Hrbor, Maria - fiica Lizei Panait i nepoica Ioana, care au fost fotografiate de Giovanni Kalende- rian, unul dintre cei mai cunoscui fotografi din Orientul Mijlociu cu care Liza Panait colaboreaz de o pe- rioad de timp. Pentru colecia „Al- bastru de Vorone”, prezentarea de la Muzeul Satului „a fost ca o întâlni- re între generaii, de transmitere a
obiceiurilor, iar costumul naional ne înva s le pstrm”, a declarat Liza Panait, proprietara Casei de mod Villi.
Creaiile realizate de Liza Panait, dei spectaculoase, pot fi purtate în mod obinuit atât pe strad, cât i la evenimente, punând în eviden personalitatea femeii care le poart. În toate creaiile regsim feminita- tea, delicateea i distincia. Fiecare obiect de îmbrcminte are o poves- te, Liza Panait punând mult suflet în ele. Pentru realizarea unei colecii, pe lâng intuiia de care d dovad, artista studiaz minuios tendinele din mod, iar în acest sezon accentul este pus pe portul tradiional. Liza Panait nu copiaz stiluri, ea face ceea ce simte i mereu are în vedere por-
23
tul popular i elementele tradiionale caracteristice pe care le iubete i care i-au pus amprenta asupra creaiilor sale. „Totul este o reinter- pretare”, a mrturisit Liza Panait.
Stilul românesc tradiio- nal – identitatea poporu- lui român Colecia „Albastru de Vorone” nu- mr peste 90 de piese inspirate din folclor, în care se regsesc elemente stilizate din costumul naional din toate zonele rii, atât la haine, cât i la accesorii (geni, brâuri sau bijuterii lucrate manual), tema fiind floral sau cu motive geometrice.
Vopseaua folosit este obinut na- tural, din plante, i este rezistent la ap, fie c este aplicat pe piele ori pe material textil.
Haina tradiional româneasc, cojo- cul a devenit vedeta coleciei „Albas- tru de Vorone”, fiind decorat cu dife- rite broderii sau picturi aplicate, indi- ferent c este vorba de vest, bundi, bolero ori palton. Printre alte piese ale coleciei se numr cele confecionate din catifea, tricotajele manuale, brâu- rile, rochiile cu paiete sau cele realiza- te din dantel ori borangic. Ca detaliu îndrzne, Liza Panait a reuit s rea- lizeze broderii pe mtase i tricot, iar combinaiile sunt deosebite. Pe lâng culoarea predominant de albastru de Vorone, mai sunt i alte nuane de albastru, dar i de auriu, ocru, negru, rou, maro i bej.
Mireasa acestei colecii a purtat o rochie realizat din dantel în combinaie cu o broderie veche de peste 80 de ani, ce a fost procura- t din zona Sighioarei. Liza Panait
reuete s îi procure diverse mate- riale de prin sate, aa cum culegtorii de folclor îi gsesc unele texte sau li- nii melodice. Ulterior, materialele pot fi asamblate în diferite modele unicat. În jur de 80% dintre produsele reali- zate rmân la stadiul de unicat, nu se mai reproduc.
Înainte de a fi lucrate, materialele sunt testate. Se introduc în ap, se calc, se încearc vopseaua ce ur- meaz a fi aplicat sau se verific dac pot fi brodate. O pies vestimentar trebuie s rmân la fel cum a fost cumprat i dup o prim purtare, nu trebuie s îi modifice forma sau mrimea. Atenia deosebit ce a fost dat acestor detalii nu demonstreaz decât dragostea i pasiunea pe care Liza Panait le are pentru hainele cre- ate i respectul pentru femeia care le va purta. „La mine nimic nu se face la întâmplare, nu suntem negustori”, a declarat creatoarea de mod.
Materialele folosite sunt aduse din Italia i Frana, dar i din India, Liza Panait fiind fascinat de influenele rustice din aceast ar. Cptueala de viscoz este procurat din Ro- mânia. O parte dintre stofe sunt realizate chiar în atelier, iar unele materiale se procur din mediul ru- ral românesc. Implicându-se mult în realizarea pieselor vestimentare, Liza Panait a reuit s transmit din experiena i viziunea sa croitorese- lor cu care colaboreaz, astfel încât acestea s confecioneze produse de calitate. Unele dintre ele sunt rea- lizate chiar i la gherghef, cum ar fi broderiile rafinate ce pot fi admirate pe diferite haine.
Liza Panait este îndrgostit de stilul românesc tradiional ce i-a pus ire- mediabil amprenta asupra coleciilor sale, stil pe care îl consider „identi- tatea noastr”.
Având o carier de peste 25 de ani în mod, Liza Panait a realizat peste 50 de colecii mari, pe lâng diferitele colaborri pentru spectacole de tea- tru, iar fiecare colecie reuete s o depeasc în spectaculozitate i in- edit pe cea dinaintea ei.
Prezentarea Coleciei „Albastru de Vorone” a sensibilizat i prin inter- pretarea fabuloas a violoncelistu- lui Adrian Naidin, un mare iubitor de muzic tradiional româneasc, care a reuit s insufle o aur mirific spectacolului i s îi accentueze acea not de folclor autentic, zestre inega- labil a poporului nostru.
România Rural – nr. 16
Meteuguri maramureene între Mara i Cosu
În mijlocul Maramureului is- toric gsim unul dintre izvoare- le tradiionale ale meteugurilor româneti. Povestea acestora a fost dus mai departe din generaie în generaie, ajungând ca astzi s fie re- cunoscut nu doar pe plan naional, ci i internaional. Dovezile sunt cer- te i provin atât din creterea num- rului turitilor care aleg ca destinaie satele din arealul Mara – Cosu, cât i din informaiile din media i on- line despre importana conserv- rii i valorificrii meteugurilor maramureene.
Arealul Maramureului istoric este poziionat în sud-vestul rii Ma- ramureului. Zona cuprinde locali- tile de la poalele munilor Gutâi, delimitate de vile râurilor Mara i Cosu. Regiunea beneficiaz de atracii naturale, precum creste- le munilor Gutâi, turbrii i turi, cascade i stânci cu forme deosebite. Dintre elementele antropice remar- cm bisericile de lemn, porile mara- mureene, instalaiile tehnice tradi- ionale, meteugurile localnicilor i evenimentele folclorice.
Chiar de ai impresia c te întorci în timp în sate precum Sârbi, Budeti, Hrniceti i Breb, vei simi c aici timpul a trecut altfel. Autenticul îi mai poart însemntatea, o însem- ntate care pas cu pas trebuie perce- put i asimilat i de cei tineri.
În acest sens, în fiecare an, autoritile locale, asociaii de tu- rism i uniti din învmântul su- perior investesc timp i resurse în organizarea unor tabere de creaie – tabere meteugreti i, totodat, în vizite cu studeni i elevi la btrânii meteri din satele maramureene.
Nu doar tinerii sunt destinatarii acestor proiecte, astfel c în mod in- direct i turitii pot apela la astfel de programe cu ajutorul ageniilor de turism locale sau al asociaiilor de profil care organizeaz circuite de o zi la meterii din zon.
Teorie i practic pentru studenii la Arte
25
Studeni la Arte din Cluj i Baia-Mare descoper tainele meteugurilor alturi de meterii maramureeni Grupurile de studeni provin de la Universitatea de Arte i Design din Cluj-Napoca, fostul Institut de Arte Plastice „Ion Andreescu”. Acestora li se altur studeni ai Universitii de Nord din Baia Mare – secia et- nologie. Anual, acetia devin parte integrant a programului de dez- voltare rural ce urmrete organi- zarea unor activiti cu rol educativ, cu scopul de a cunoate, asimila i pstra tradiiile i folclorul specific rii Maramureului. Proiectele de acest fel reprezint i schimburi de experien în domeniul mana-
Exemple de progra- me de promovare a meteugurilor: • seciunea de creaie: clo-
puri i traiste, unelte agrico- le, dranie, pictur pe sticl, olrit;
• demonstraii de miestrie ale meterilor locali: îm- pletitur de couri, cusut i brodat cmei, sculptur în lemn, realizare de opinci, olrit, gtit i soccit;
• vizite la meteri i la instalaiile de tehnic rneasc: furire de pe- cetare sau prescurnicere, fuse cu zurgli, sculptu- ra porilor maramureene, cusut de zadii i traiste. Vizitatorii pot observa cum funcioneaz morile, vâlto- rile, piuele, horinciile, bato- zele acionate de ap, gatere- le de tiat lemn i rzboaile de esut.
România Rural – nr. 16
26
gementului cultural i al promo- vrii turismului. Iat, aadar, cum Maramureul devine un etalon al promovrii unui turism durabil prin valorificarea tradiiilor i cul- turii comunitilor locale.
În cadrul taberelor de meteuguri, cu o durat de desfurare de cinci zile, au participat meteri populari din zona de proiect, selectai speci- al pentru evenimente. Acetia sunt activi în domenii precum cusutul clopurilor i traistelor, împletitul courilor din nuiele, cusutul i bro- datul cmeilor, gtitul i soccitul, pictura pe sticl, realizarea gardu- rilor din nuiele, dranielor i unel- telor agricole, prelucrarea lemnului i realizarea opincilor.
Având o mare deschidere atât ctre vizitatori, dar i ctre pstrtorii tradiiilor i meteugurilor, tab-
ra a constituit o form complex i vizibil de promovare a zonei i patrimoniului local. În acelai timp, desfurarea taberei s-a dorit a fi un model de promovare pentru turismul durabil prin valorificarea tradiiilor i culturii comunitilor locale.
Vizite la meterii mara- mureeni Pornind la plimbare prin sate- le maramureene, în Breb îl g- sim pe Gheorghe Pop-Ciobil care construiete atât pentru el, cât i pentru comunitatea local unel- te agricole de lemn, furci i greble din frasin. Acestea se folosesc la adunat fânul i otava. Mai sus de Gheorghe Pop locuiete un bun pri- eten al acestuia, Ptru Pop a Niii. El este printre puinii meteri care transform lemnul în veritabile bi-
Biserici ce se pot vizita pe traseele cicloturistice din zona Mara-Cosu: • Biserica de lemn „Sf.
Nicolae” din Budeti-Josani; • Biserica de lemn „Sf.
Nicolae” din Budeti-Susani; • Biserica de lemn „Cuvioasa
Paraschiva” din Sârbi-Susani; • Biserica de lemn „Sf.
Arhangheli” din Breb; • Biserica de lemn „Adormirea
Maicii Domnului” din Clineti-Susani;
• Biserica de lemn “Sf. Paraschiva” din Deseti;
• Biserica de lemn “Naterea Maicii Domnului” din Hrniceti;
• Biserica de lemn “Duminica Tuturor Sfinilor” din Ocna ugatag;
• Biserica de lemn “Sfântul Nicolae” din Corneti;
• Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” din Valea Stejarului;
• Mnstirea “Eroii Revoluiei din 1989” situat la 7 km de Vleni, comuna Clineti;
• Mnstirea “Sfinii Împrai Constantin i Elena” situat la 7 km de Budeti;
• Mnstirea “Sfinii Apostoli” din comuna Bârsana.
27
juterii. Ptru Pop i-a învat pe ti- neri s sculpteze prescurnicere sau pecetare, fuse cu zurgli sau alte obiecte miniaturale de lemn, fru- mos ornate cu motive tradiionale din zon (dintele de lup, simboluri solare, cruci). Tot în casele din Breb îl gsim pe Viofan Onisim, meter care îi înva pe tineri s împleteas- c din paie couri potrivite pentru a cra fructe, merinde la câmp i chiar lemne. Courile pot fi i de mân, dar i de spate.
Ajuni în Sârbi, desluim secre- tul scrielor de lemn din interio- rul sticlelor cu horinc. Gheorghe Opri îi va înva pe studeni aceas- t îndeletnicire i, mai mult decât atât, îi va conduce într-o horincie tradiional. Acolo, în cazanele de alam se fierb fructele care din- colo de alambicurile rcorite dau natere „lichidului care va cânta cu foc i dor, de simi c-i arde gâtle- jul. La noi se spune c dup ce guti din tria locurilor îi vei lsa gâtul s horeasc în voie.”, povestea nea Opri din Sârbi.
Vizitele au continuat în localitile Deseti i Budeti, la meteri care au ridicat de-a lungul anilor fai- moasele biserici maramureene, din îmbinarea bârnelor din lemn. Apoi tinerii au ajuns la femei is- cusite care eseau, fceau clopuri, torcând adevrate poveti din lân. Acolo, studenii au învat cum se fac cergile i cum, pe vremuri, erau duse la vâltori ca s se îndese.
Instalaii funcionale de tehnic rneasc se gsesc în fiecare sat din Maramure, dar cele mai com- plexe i vizitate sunt cele din satele de pe Valea Cosului.
Cicloturismul – re- comandat tinerilor i turitilor venii s vizite- ze zona Mara-Cosu Ageniile de turism locale i asociaiile de ecoturism recoman- d tinerilor un mini circuit al bise- ricilor de lemn din zon. Circuitele pot fi fcute la pas, cât i cu ajuto- rul bicicletelor. Între Mara i Cosu gsim adevrate capodopere ale ar- hitecturii de lemn, biserici af late în patrimoniul UNESCO.
România Rural – nr. 16
28
Vlad Enescu – Tânrul fermier din Bran care i-a transformat pasiunile în proiecte reuite
Experiene: Ferma mea
În zona Bran-Moieciu, leagn al turismului rural românesc, Vlad Enescu, un tânr de 23 de ani, stu- dent al Facultii de Medicin Vete- rinar - USAMV Bucureti, decide s-i transforme pasiunile i visuri- le avute de mic în proiecte care fac cinste oricrui tânr întreprinztor din mediul rural.
„Noi, tinerii, venim cu o alt men- talitate. În mediul rural este nevoie de o astfel de mentalitate ca s ne modernizm în activitile pe care le întreprindem. Observ c multe persoane trecute de vârsta de 45 de ani au reineri i temeri în a accesa fonduri. Aici, în zona Bran- Moieciu, muli au animale, dar ni- meni nu are o ferm modern. Ca tânr iubitor de animale, mai bine îi construieti o afacere a ta decât s lucrezi la altcineva, pe bani mult mai puini, cum se întâmpl în mul- te cazuri. Aa, dac te ii de trea-
b, poi s câtigi cât s trieti binior dintr-o afacere proprie”, declar Vlad.
Agroturismul – începutul altor noi proiecte; de la pensiuni la ferme de bo- vine i ovine Familia lui Vlad se împarte între activitile de agroturism i cele de ferm de bovine i ovine. Mama sa, Liliana Enescu, împreun cu tefania (sora mai mic) au grij de cele dou pensiuni agroturisti- ce - Pensiunea Curtea Brnean i Pensiunea Liliana.
„Pensiunea Liliana este practic casa noastr pe care am transfor- mat-o în pensiune agroturistic. Aa a început totul. În anul 2006, odat cu înflorirea turismului ru-
ral i a agroturismului în Bran, am dat în folosin i cea de-a doua pensiune, Curtea Brnean. Ast- fel, devenind gazde pentru turiti, am cutat ca de la an la an s îmbuntim serviciile pensiunilor, indiferent c vorbim despre ospita- litatea i confortul camerelor sau despre condiiile de servire a me- sei”, declar Vlad.
Partea gastronomic a celor dou pensiuni este asigurat din produse din ferma proprie.
„Avem în prezent dou ferme de care m ocup împreun cu ta- tl meu. Tot ce-am realizat pân acum s-a bazat pe fonduri proprii. Cu 14 ani în urm aveam un grajd cu opt vaci, situat la 100 de metri de pensiune. De mic mi-au plcut foarte mult animalele. Practic, tr- iam printre ele, inându-m mereu dup bunici i dup tata s vd cum decurg lucrurile. Tata, fiind i specialist veterinar, era foar- te mândru de mine. Chiar dac se depunea mult efort fizic, îmi fcea mare plcere s muncesc alturi de ei. Astzi, efectivul de bovine însu- meaz 60 de capete de vaci i mai avem i o ferm de 2000 de ovine (1500 m2 suprafa construit) la 40 de kilometri de Bran, în loca- litatea Vldeni, judeul Braov”, povestete Vlad.
Ambiia lui Vlad Enescu – modernizarea fermei de bovine din Bran Pentru a-i eficientiza munca i, totodat, pentru a diminua costu- rile fermei, Vlad Enescu a demarat un proiect de modernizare a fermei de bovine pe msura 121 „Moderni- zarea exploataiilor agricole”. Va- loarea total a proiectului este de 170.000 de euro, din care 70.000 de euro contribuie proprie i 100.000 de euro din fonduri europene. Pro- iectul este aproape de final, iar Vlad
29
este foarte încreztor. Depind perioada licitaiei i a dosarului de achiziii, în luna martie a anului 2015 va achiziiona noile utilaje ne- cesare.
„Ferma de bovine ocup o suprafa construit de 1200 m2. Scopul investiiei mele vizeaz eficientizarea i uurarea muncii noastre. Pân acum, tot fânul din ferm îl lucram cu mâna, apelând la zilieri i toat activitatea deveni- se istovitoare. Noi cumpram foar- te mult hran pentru animale, iar dac nu producem noi propria hra- n, în câiva ani costurile devenind din ce în ce mai mari, afacerea nu va mai supravieui. E timpul s în- chidem circuitul i s producem noi mai mult nutre. Astfel, prin proiect voi achiziiona pentru ferm un tractor, plug, disc i pres de balo- tat baloi rotunzi, grebl, cositoare i remorc. Sunt încreztor c re- zultatele se vor resimi în eficienti- zarea muncii noastre, diminuând mult costurile. Îmi doresc ca pe vi- itor s includ în ferm i o mic fa- bric de procesare a laptelui. Pro- dusele pe care le obinem în ferm, dar i la stâna noastr din Guanu – munii Bucegi sunt folosite, pe de o parte, în pensiune i, pe de alt parte, colaborm i cu alte restau- rante i pensiuni din zon, cum ar fi complexul Cheile Grditei. În viitor intenionez s-mi deschid un magazin i la Bucureti”, ne spune foarte încreztor Vlad.
Clria – de la pasiunea de copil la centrul de echitaie Planurile i proiectele lui Vlad Enescu nu se opresc aici. Una din- tre marile sale pasiuni din copil- rie l-a condus spre accesarea fon- durilor europene în vederea unei investiii ce urmrete înfiinarea unui centru de echitaie montan. Proiectul are o valoare de 217.000 de euro, din care 38.000 de euro sunt contribuie proprie.
„De mic urcam la stâna noastr din Guanu, aflat la 1800 de metri în munii Bucegi. Fiind un urcu mai anevoios, am învat s clresc i, împreun cu tata, urcam cla- re pân la stân. Astzi am ase cai pe care îi in în grajd, aa, de
România Rural – nr. 16
30
frumusee. tiu c sunt ai mei, îi iubesc i îi in pentru mine. Aa s-a nscut ideea proiectului meu de centru de echitaie. Sunt convins c acest centru i posibilitatea practi- crii drumeiilor ecvestre montane vor fi noi atracii pentru pensiunea noastr. Venim cu un plus în ceea ce privete oferta turistic i, mai ales, cea de agrement. Vom lua turitii de la pensiune i vom urca pân la stâna din Guanu sau pe alte trasee pitoreti din Bucegi i Piatra Craiului. Proiectul pe care l-am depus în 2012 pe msura 313 – Construire grajd i manej aco- perit – a fost aprobat, iar în luna decembrie a avut loc depunerea licitaiei. Estimez c pân la finele lunii septembrie a anului 2015 voi achiziiona cele necesare. Proiectul de echitaie implic un grajd cu zece boxe pentru cai, un manej acope- rit cu un diametru de 20 de metri, achiziionarea a opt cai i patru ponei, trsur i echipamente de clrie“, spune Vlad.
„E nevoie ca tinerii s se implice mai mult în me- diul rural. Asocierea este o soluie!” Vlad îi dorete ca i ali tineri s-i urmeze exemplul. Mai mult decât atât, de-a lungul anilor a reuit îm- preun cu ali prieteni s se asoci- eze într-o cooperativ. În ceea ce privete cele dou proiecte iniiate, Vlad a fost motivat i de reuita unei familii din Braov.
„M-a inspirat foarte mult proiectul unor prieteni – Modernizarea unei ferme de gini outoare. Este cea mai frumoas ferm pe care am v- zut-o în judeul Braov. Observând i analizând ce au realizat ei prin fonduri europene, m-a ambiionat foarte mult i pe mine s-mi concre- tizez dorinele în proiecte reuite. Legat de ideea de a m asocia, îm- preun cu mai muli prieteni tineri am reuit s ne facem o coopera- tiv prin care licitm terenuri. În 2013, am încercat s licitm un te- ren la Azuga. Nu am reuit, dar nu ne-am pierdut sperana. Este foarte important s nu te lai, cât timp eti convins c vei rzbi”, ne sftuiete Vlad Enescu.
31
Pensiunea agroturistic Curtea Brnean, Bran – 4 margarete Pensiune membr ANTREC Braov • 8 Camere duble + 1
apartament; • sal de mese cu o capacitate
de 40 locuri; • gastronomie tradiional; • produse din ferma proprie; • sal de conferine; • agrement: drumeii la stân,
lecii de echitaie, locuri de joac pentru copii.
Pensiunea agroturis- tic Liliana, Bran – 3 margarete Pensiune membr ANTREC Braov • 5 camere duble; • sal de mese; • gastronomie tradiional; • produse din ferm proprie; • pârtie de sniu; • plimbare cu ponei.
România Rural – nr. 16
32
Panourile solare fabricate într-un sat din Buzu au ajuns marf de export
Afacerea mea
Într-o lume în care costurile cu ener- gia sunt din ce în ce mai mari, exist o alternativ înc neutilizat la ade- vrata ei valoare: energia solar.
Tocmai din acest motiv, în ultimii ani, tot mai muli consumatori, fie c sunt individuali, fie industriali, au început s ia în considerare aceast form de energie care este, practic, gratuit, costurile fiind doar cele le- gate de captarea ei.
Compania Panosol Power S.R.L. a fost înfiinat în anul 2009, având sediul în localitatea Sptaru din co- muna Costeti, judeul Buzu. Tân- rul antreprenor Silviu Iordache este acionarul unic al acestei companii ce are ca obiect principal de acti- vitate producia de panouri solare presurizate compacte, colectori so- lari presurizai i boilere solare. Pe piaa existent, concurena cea mai
mare vine din China, îns produsele importate de acolo, dei sunt ieftine, sunt neperformante.
Tânrul buzoian a crezut în potenialul de cretere al pieei de panouri solare odat cu programul „Casa Verde“, prin care statul a sus- inut din punct de vedere finan ciar in ves tiiile pentru insta larea de sis- teme de înczire cu energie regene- ra bi l în locuine.
Fr s aib experien în acest domeniu, venind din mediul telecomunicaiilor unde i-a fcut ucenicia în antreprenoriat, Silviu Iordache a accesat fonduri europene pentru dezvoltare rural printr-un proiect ce s-a ridicat la 300 000 de euro fr TVA, din care aproxima- tiv dou treimi au venit de la Uniu- nea European. Proiectul intitulat „Înfiinare unitate de producie a
panorilor solare” a fost depus pe m- sura 312 „Sprijin pentru crearea i dezvoltarea de micro-întreprinderi”.
Compania îi desfoar activitatea pe o suprafa de producie i depozi- tare de 3 000 m2, capacitatea anual de producie fiind de 8 000 de pano- uri solare compacte i de 8 000 de colectori solari presurizai.
Produsele sunt destinate atât consu- matorilor rezideniali, cât i celor in- dustriali, compania fiind mereu pre- ocupat de a produce soluii simple, eficiente i durabile pentru cei care sunt adepii proteciei mediului i ai reducerii costurilor la energie.
Compania Panosol Power s-a impli- cat în proiecte de anvergur în ceea ce privete înclzirea cu panouri so- lare în România i nu numai, printre beneficiari numrându-se hoteluri, cldiri de birouri, spitale etc.
Ascensiunea rapid a companiei a dus i la prezena acesteia la târguri- le internaionale dedicate domeniu- lui instalaiilor termice i sanitare, precum cele de la Kiev (Aquatherm), Frankfurt i Milano, unde sunt prezeni sute de expozani din zeci de ri din întreaga lume.
Tehnologia de care dispune Panosol Power este de ultim generaie, iar experiena în domeniul panourilor solare cu tuburi vidate i a automa- tizrilor solare este vast. Scopul companiei este de a deveni un fur- nizor principal al industriei energiei solare, o energie inepuizabil ce ar trebui utilizat pe scar larg, fiind regenerabil i nepoluant.
Utilizarea energiei solare la nivel global este cea mai eficient metod pentru înclzirea unei locuine, ce poate înlocui ori reduce sursele de energie clasice. Prin instalarea de panouri solare compacte presuriza- te, costurile cu înclzirea apei calde menajere se reduc cu circa 90%.
33
Din punctul de vedere al însoririi, România se poziioneaz în zona a doua din patru astfel de zone, cu un maxim de 1 600 kWh/m2 în Dobro- gea, astfel c folosirea de panouri so- lare este pe deplin justificat.
O parte din materia prim importat este din China, cum ar fi sticla pen- tru panouri solare care nu se face în Europa, iar parteneriatele directe cu productorii au dus la eficientizarea liniei de producie.
Produsele comercializate de Panosol Power sunt urmtoarele:
• panouri solare presurizate având la baz tehnologia „heat-pipe” cu tub vidat destinat obinerii de ap cald menajer i aport la înclzi- re (colectori solari ce funcioneaz în tot cursul anului, indiferent de temperatur, chiar pân la -50 grade Celsius);
• panouri solare compacte presuri- zate (ce produc ap cald menaje- r cel puin 9 luni pe an, dac apa este peste nivelul temperaturii de înghe);
• accesorii de fixare pentru panouri solare, atât pe igl metalic, cât i pe igla ceramic;
• tuburi vidate pentru panouri sola- re;
• boilere solare cu volume între 100 i 2 000 litri, echipate cu una sau dou serpentine;
• stoctoare termice cu volume între 300 i 2 000 litri, echipate cu una sau dou serpentine;
• automatizri solare destinate soluiilor pentru apa cald mena- jer, înclzirea piscinelor i aport la înclzirea locuinei;
• eav flexibil din inox pentru instalaii solare;
• accesorii pentru instalaii solare presurizate.
Panourile solare pot ajunge i pân la 30 de tuburi, fiecare cu o capacitate de 10 litri.
Comercializarea produselor se face pe piaa intern, prin magazinele de bricolaj, cu ajutorul distribuitorilor,
în orae precum Bucureti, Arad, Constana, Iai, Târgovite, Braov, dar i prin propriul magazin online, tot ctre distribuitori, într-un pro- cent de 5%.
Firma export un procent ridicat din panourile solare în rile europene, la preuri competitive. Printre rile aflate pe lista beneficiarilor pano- urilor solare produse la fabrica din Sptaru se numr Croaia, Italia, Republica Moldova i Grecia.
În 2013, compania a avut o cifr de afaceri de 400 000 de euro, sum care s-a dublat în 2014. Proiectul tânrului buzoian este o afacere de succes care nu ar fi fost posibil fr accesarea fondurilor europene i care a dus i la crearea de locuri de munc.
Silviu Iordache dorete s mai ac- ceseze fonduri i pentru cercetare- dezvoltare, dar i pentru a dezvolta i diversifica gama de produse prin producerea de boilere termice de stocare a apei calde care vor avea aceleai caracteristici: calitate înalt i pre competitiv.
România Rural – nr. 16
Surorile Caru – trei fiice ale satului tradiional buzoian es poveti transformate în daruri pentru generaii
Comunitatea mea
Întinzându-se pe cursul superior al râului Râmnicu Srat, comuna Bisoca închide spre munte lanul aezrilor din sectorul nordic al judeului Buzu. Comuna este situ- at la altitudinea de 970 de metri într-o zon de relief tranzitorie între
dealuri înalte i muni (Subcarpaii Vrancei – între Trotu i Slnicul Buzului). Aflat la 65 de kilometri de municipiul Buzu, comuna Biso- ca este format din satele Bltgari, Bisoca, Lacurile, Loptreasa, Plei, Recea, Srile i indrila.
Tradiie româneasc Aflat la grania a trei regiuni isto- rice, Bisoca este un trâm autentic românesc, încrcat de legende i mai ales de tradiii. Stenii sunt oameni simpli, harnici, cu fric de Dumne- zeu. Adesea îi gsim muncind p- mântul i având grij de animale, îndeletniciri strvechi respectate cu demnitate i astzi. Înc din veacuri- le trecute, brbii acestor locuri erau cunoscui drept bravi meteri fierari i potcovari. Femeile coseau i eseau la lumina opaiului, fcând din ie de urzeal veminte tradiionale pe care le purtau cu mândrie nu doar la oca- zii ci i în viaa de zi cu zi.
Trei surori din Bisoca promoveaz i valorific
Masa lui Bucur – una din- tre atraciile meleagului bisocean
Pasionaii de drumeii în natu- r i de legende pot descoperi în Bisoca legenda mesei lui Bucur. Pe creasta muntelui Cordun exis- t o formaiune natural din gre- sie care, mcinat de ploi i de
vânt, a luat forma unei mese de peste 10 metri lime. Se spune c haiducul Bucur ar fi trit în codrii bisoceni ascunzându-se de multe ori în grota de sub mas. Acesta s-a retras de pe plaiurile Bisoci, întemeind în Codrii Vlsiei loca- litatea Bucur din care mai târziu s-a format Cetatea Bucuretilor (Bucuretiul de astzi).
35
meteugurile motenite din btrâni Bisoca este norocoas. Meteugurile i tradiiile nu s-au pierdut i nici nu par uitate prin vreun col de muzeu etnografic. Ele exist i, mai mult de- cât atât, sunt respectate, promovate i valorificate. De aici începe poves- tea celor trei fiice ale satului biso- cean, surorile Caru: Cristina (27 de ani – medic veterinar în Buzu i ab- solvent a Facultii de Medicin Ve- terinar – USAMV Bucureti), Aure- lia (24 de ani, absolvent a Facultii
de Matematic i Informatic – Uni- versitatea Bucureti) i Elena (18 ani, student a Facultii de Farmacie – Universitatea Bucureti).
Bunicii i prinii au avut un rol determinant în evoluia celor trei surori, crescându-le i educându-le în spiritul iubirii tradiiilor, naturii i oamenilor acestor locuri. Astzi, în semn de recunotin fa de fa- milie, fa de dascli i de locuitorii comunei, ele revin de fiecare dat în satul natal i mai mult decât atât, se implic în dezvoltarea comunitii i promovarea tradiiilor locale.
„Viaa i-a urmat cursul firesc, noi am crescut i-n tot acest timp prinii i bunicii au fost cei care, mereu, ne- au reîmprosptat dragostea pentru oameni i pentru satul natal. Astzi, când am crescut suficient de mari, am hotrât s rspltim buntatea oamenilor locului. Cutm s trans- mitem mai departe buntatea lor nemrginit i s-i facem pe copiii i tinerii din sat s simt ceea ce i noi am simit. Am vrut ca visul bu- nicii care ne-a druit bucurie i ne-a transmis dragostea pentru tradiie s devin realitate. Bunica Maria ne spunea s închidem ochii i s as- cultm cântecul rzboiului de esut. Noi îi închideam strâns, strâns, strâns… dar nu auzeam nimic. Dân- sa zâmbea duios i ne spunea c atunci când vom crete vom înelege c viaa trebuie esut cu dragoste, rbdare i buntate pentru oameni. Atunci când vom ese fericirea pe chipurile celorlali vom ti c nu am trit degeaba. Acum, când am cres- cut, ne dm seama de adevrul spu- selor sale”, povestesc cele trei surori.
SC. Art i Tradiii Bisoce- ne S.R.L – Proiectul suro- rilor Caru de a promova tradiiile i de a sprijini comunitatea local Prin înfiinarea acestei întreprinderi sociale, cele trei surori i-au propus s produc i s valorifice esturile tradiionale din zon i, totodat, s contribuie la dezvoltarea comunitii locale prin organizarea de eztori i prin participri la evenimente diver- se.
România Rural – nr. 16
36
Din gama produselor cusute i esute cu motive specifice zonei Bisoca fac parte ii, bete, covoare esute din pr de capr, costume populare i acce- sorii de inspiraie folcloric.
În anul 2014, surorile Caru au pro- movat arta i tradiiile bisocene par- ticipând la diverse evenimente, prin- tre care Indagra, Târgul Naional de Turism al României, Evenimentul ANTREC – Ospitalitate în sate- le româneti, organizat la Muzeul Naional al Satului „Dimitrie Gusti”.
În cadrul acestor manifestri, fete- le au organizat ateliere de cusut la gherghef pentru cei mici i cei mari, intitulate „S esem poveti cu dra- goste”.
Ca urmare a comercializrii pro- duselor pe care le promoveaz, un procent de 25% din beneficiile eco- nomice obinute se reinvestete în educaia i promovarea culturii tradiionale în rândul copiilor i ti- nerilor din Bisoca.
„Credem foarte mult în copiii i tine- rii din Bisoca i ne dorim s facem ceva pentru ei. De asemenea, cutm prin aceast întreprindere a noas- tr s-i apropiem i pe cei btrâni de cei tineri. Este important s lum atitudine acum, cât înc mai pu- tem salva ceva legat de motenirea tradiiilor i meteugurilor aces- tor locuri. Poate peste zece ani o s fie prea târziu. Considerm c este mult mai uor s învm copiii. Din pcate, prea puini prini le mai povestesc i îi mai îndreapt ctre tradiii. Dar, dac noi reuim s-i
37
învm i s-i responsabilizm pe cei tineri, i prinii îi vor susine. Btrânii au îneles cât de important este s transmit celor tineri secre- tul meteugurilor pe care i ei le-au motenit din strbuni. Astfel, btrâ- nii pot dinui în timp prin lucruri create de ei. În schimb, cei tineri tre- buie s-i respecte pe vârstnici i s realizeze c ei au stat la baza form- rii lor i a tradiiilor acestor locuri. Procentul de 25% pe care-l obinem din comercializarea produselor noastre îl reinvestim în educaia celor tineri, pentru c vrem s-i susinem s-i continue studiile lice- ale i universitare”, afirm surorile Caru.
Când tinerii se întâlnesc cu btrânii la eztoarea din Bisoca La mijlocul lunii decembrie a anului trecut, cele trei surori au organizat o eztoare, cu sprijinul colii gimna- ziale din Bisoca. Cu mic, cu mare,
bisocenii s-au pregtit de acest eve- niment care avea s aminteasc mul- tora despre importana tradiiilor i despre faptul c România are numai de câtigat din pstrarea i valorifi- carea celei mai de pre haine – auten- ticitatea. Iar Bisoca poart cu atâta mândrie aceast autenticitate!
Doamnele profesoare Doinia Albu i Tsica Beliu s-au ocupat de pregti- rea elevilor pentru eztoare. Acetia au creat momente încrcate de emoie, susinând recitaluri de colin- de, dansuri i cântece tradiionale, prezentri de meteuguri i de port popular. Tinerii au fost încurajai i acompaniai de domnii Andrei Cojanu - interpret la acordeon i Moise Constantin (secretarul comu- nei Bisoca) – interpret la fluier. La eztoare au participat aproximativ 30 de copii, opt aduli i apte vârst- nici (trei generaii bisocene).
„Am fost foarte bucuroase s orga- nizm aceast eztoare i s ve- dem bucuria din ochii tuturor. Ne- au emoionat foarte mult povetile
spuse de cei vârstnici despre cum se peea odinioar, despre iernile grele de altdat’ în care mergeau cu Plugul, ca mai apoi s ne bucurm de cum se întreceau cei mici în spus ghicitori, recitat de poezii, esut la gherghef i alte activiti cu care Bi- soca noastr se mândrete. E foarte plcut s observm c tinerii i ele- vii trateaz cu seriozitate acest eve- niment de referin în istoria comu- nei noastre. Dorim s le mulumim doamnelor profesoare pentru felul în care se ocup de elevi i domnu- lui director Viorel erbnoiu, cel care ne-a fost i învtor i ne-a ajutat foarte mult în organizarea eztorii. A fost i pentru noi un mo- ment emoionant al aducerii aminte. i noi, când am fost eleve, am fcut parte din ansamblul de dansuri al colii. Sperm s crem un prece- dent, iar aceast eztoare s fie doar o verig a unui lan de eveni- mente pe care le vom organiza aici, bineîneles, sprijinii de oamenii cu suflet ai acestei localiti”, au con- chis surorile Caru.
România Rural – nr. 16
GAL Colinele Moldovei
Leader la zi
Teritoriul GAL Colinele Moldovei în- sumeaz 13 localiti, dintre care 12 se afl în judeul Botoani (în partea de sud) i o localitate în judeul Iai. Suprafaa total a GAL este de 957,9 kmp.
Teritoriul GAL Colinele Moldovei in- clude i dou Situri de Importan Comunitar Natura 2000, respec- tiv: ROSCI0076 Dealu Mare Hârlu (care se afl pe teritoriul oraului Flmânzi i al comunelor Frumuica, Deleni i Coplu) i ROSCI0141 P- durea Ciornohal (sit aflat pe terito- riul comunei Clrai).
În cadrul microregiunii GAL Coli- nele Moldovei exist trei localiti incluse în Zonele Defavorizate de Condiii Naturale Specifice: comuna Lunca (cod Siruta 37912), comuna Hlipiceni (cod Siruta 37734) i co- muna Ruseni (cod Siruta 38679).
Localitile ce fac parte din GAL
Colinele Moldovei sunt Albeti, Blândeti, Clrai, Coplu, Deleni, Frumuica, Flmânzi, Hlipiceni, Lunca, Stuceni, Sulia i Todireni.
Grupul de Aciune Local Coline- le Moldovei are în componen 47 de parteneri, unul dintre acetia aparinând minoritilor etnice, re- spectiv Agenia „Dezvoltare Comu- nitar Inter-Activ”. Partenerii fac parte din sectorul economic, foresti- er, de mediu, din diferite organizaii agricole i non-guvernamentale, incluzând i persoane fizice (74,5% sunt reprezentani ai sectorului pri- vat i societii civile – 35 de parte- neri).
Strategia Grupului de Aciune Local Colinele Moldovei implic realizarea unor proiecte în parteneriat la nivel local, dar i în colaborare cu alte GAL i include obiective operaionale pri- vind fermele de subzisten, tinerii,
grupurile de productori, asociaiile, parteneriatele i mediul.
Strategia GAL cuprinde, în general, aciuni cu caracter inovativ, cuprin- se în mod special în cadrul Msu- rii 6 – „Introducerea metodelor i tehnologiilor inovative în economia local din microregiune”. Pentru implementarea acestor msuri este necesar transferul de cunotine în sectoarele economice prioritare pentru dezvoltarea local, precum i achiziionarea de tehnologie i echipamente moderne, licene i pa- tente ce pot ajuta la îmbuntirea competitivitii economiei i la valo- rificarea resurselor locale.
Din cele 125 de proiecte incluse în cele apte msuri ale planului de dez- voltare a microregiunii GAL Colinele Moldovei, 68% se adreseaz grupuri- lor de productori, asociaiilor, par- teneriatelor etc. (85 de proiecte).
39
G.A.L. Colinele Moldovei are î