29
George Turtoi Politica Agricolă Comună, implementată prin PNDR 2014 - 2020 Istoria Politicii Agricole Comune De la subzistență la prosperitate Turta dulce a copilăriei Pepinieră piscicolă la Enisala, realizată cu bani europeni România Rurală Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală Numărul 8 Anul II, Noiembrie 2014 RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

  • Upload
    others

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

George Turtoi Politica Agricolă Comună, implementată prin PNDR 2014 - 2020Istoria Politicii Agricole ComuneDe la subzistență la prosperitateTurta dulce a copilărieiPepinieră piscicolă la Enisala, realizată cu bani europeni

România RuralăReţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 8 Anul II, Noiembrie 2014

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

Page 2: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

2 1

BRĂILAB-dul Independenţei, nr. 282, et. 1, cod poştal 810124, [email protected]

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertăţii, nr. 19, Facultatea de Agricultură și Horticultură, cam. L-311, et. 2, cod poştal 200421,

[email protected].: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poştal 450010, [email protected]

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREŞStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poştal 540331, [email protected]

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAŞIZona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poştal 700064, [email protected]

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIŞOARAB-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poştal 300074, [email protected]

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIŞTEStr. Vărzaru Armaşu, nr. 7A, cod poştal 130169, [email protected]

Tel.: 0345 100 025, Fax: 0345 100 605

BUCUREŞTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poştal 020961, [email protected]

Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicaţii, Septembrie 2014ISSN 2284-8665ISSN-L 2284-8665© RNDR, 2014

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, S. C. Profesional-Agromedia, Mircea Bujor, Paul Sârb, Eugen Fiterău, S.C. Marta Princeps SRL, Grupul de Acţiune Locală Valea Ialomiței, Grupul de Acţiune Locală Siretul Verde

EDITORIAL ............................................................................................................................................................................3

INTERVIUGeorge Turtoi: Politica Agricolă Comună, implementată prin PNDR 2014 - 2020 ............................................................. 4

DEZVOLTARE RURALĂ Istoria Politicii Agricole Comune ........................................................................................................................................... 8Oportunități de dezvoltare pentru mediul rural ...................................................................................................................16

OAMENICine de la cine învaţă? ............................................................................................................................................................ 20Bălțata Românească, pasiune și afacere ............................................................................................................................... 22De la subzistență la prosperitate ............................................................................................................................................25Turta dulce a copilăriei ...........................................................................................................................................................27

EXPERIENŢEFerma mea: Popas pe drumul vinului ecologic .................................................................................................................... 29Afacerea mea: Pepinieră piscicolă la Enisala, realizată cu bani europeni ........................................................................... 32Comunitatea mea: Împletiturile din răchită, o artă la mare căutare ....................................................................................35

LEADER LA ZIGrupul de Acţiune Locală Valea Ialomiței .............................................................................................................................37Grupul de Acţiune Locală Siretul Verde................................................................................................................................ 40

ŞTIRI ȘI EVENIMENTE .................................................................................................................................................. 43

MEMBRII RNDR SE PREZINTĂFederația Națională „PRO AGRO“ ..........................................................................................................................................45Rolul SCDCPN Dăbuleni pentru Zona Solurilor Nisipoase .................................................................................................. 48

CuprinsBIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală

Page 3: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

2 3

a putea să anticipăm ceea ce vom avea de făcut. Trebuie să privim îna-inte cu îndrăzneală și înțelepciune. Să ne întrebăm ce vrem de la viito-rul nostru, pe ce principii vrem să-l construim și să ne așezăm cu stoi-cism să detaliem fiecare etapă a drumului ales.

Am avut și noi parte de experiența unei etape din istoria plină de me-andre a Politicii Agricole Comune. Cei șapte ani ai PNDR-ului trecut au fost de natură să ne învețe, să ne dea curaj, să ne inspire în a propu-ne un nou program mai bun, mai îndrăzneț. Va depinde acum de mo-dul cum vom reuși să îl facem bine primit, de modul cum vom trans-mite beneficiarilor utilitatea lui. Dacă ei vor înțelege, le va fi de folos și împreună cu ei vor crește toți, in-diferent că sunt implicați direct sau nu. Cei care vor privi de pe margine se vor întreba cum de a fost posibil. Atunci, întreaga societate româ-nească va înțelege că numai printr-o viziune bine structurată se pot obține rezultate. Este o datorie și o onoare ca sectorul în care ne mani-festăm, agricultura, să fie sămânța

Programul Național de Dezvoltare Rurală este important nu doar pentru acea parte a României că-reia i se adresează în mod direct, ci și dintr-o perspectivă ideologi-că. Vorbind atât de mult despre un „program“, care nu este altceva de-cât un fel de „planificare“, poate ne vom vindeca de fobia căpătată față de acest termen înainte de 1989. Să înțelegem că niciun fel de dezvol-tare nu se va face de la sine, fără să-ți pregătești bine pașii și fără să-i „calci“ cu fermitate și tenacitate. Cei peste 50 de ani de Politici Agricole Comune ne demonstrează că nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării. Se defineau obiectivele, se enunțau principiile și se căutau mijloacele de a le atinge. Nu a fost de fiecare dată bine, au existat și defecțiuni, dar cine e perfect? Oricum, efec-tul de ansamblu a fost cel dorit, iar defecțiunile s-au corectat pe par-curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat, iar relațiile po-litice vor evolua neașteptat. Totul se află într-o dinamică pe care nu tre-buie să o scăpăm din vedere, pentru

PNDR-ul, o sămânță bună pentru o posibilă renaștere a societății românești

Editorial

cea bună pentru renașterea întregii societăți românești.

Demersul nostru este tocmai acela de a decupa fragmente din evoluția deloc ușoară a celor din mediul rural. A acelora care au înțeles să nu stea doar să aștepte. Fie că sunt agricul-tori, meșteșugari, primari, fie doar afaceriști veniți să interacționeze cu lumea satului. Oricine e bine-venit să pună o cărămidă la edificiul pe ca-re ne dorim să-l construim, o lume a satului, modernă, dar cu o identita-te de neconfundat, venită din istoria noastră care se identifică atât de mult cu tot ce a însemnat existență rurală. Dacă alte societăți au dezvol-tat și au cizelat urbanismul, noi am făcut asemenea cu satul, ridicându-l la rang de nestemată socială. Putem să reparăm ceea ce s-a distrus în pe-rioada nefericită prin care am trecut înainte de revoluție. Putem și o vom face.

Viviana Vasile, Team Leader al proiectului „Înființarea și Sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală

Page 4: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

4 5

nevoilor prin noul PNDR nu este po-sibilă, în contextul în care nevoile de dezvoltare ale sectorului agricol sunt numeroase, iar resursele financiare disponibile sunt limitate, pe de altă parte utilitatea măsurilor de dezvol-tare rurală identificate prin PNDR 2014-2020 are susținerea actorilor relevanți pentru dezvoltarea rurală.

Se tot discută despre trecerea de la ferma de semisubzistență la ferma comercială, în așa fel încât aceasta să capete valoa-re. Credeți că direcțiile din PAC sunt suficiente în împlinirea acestui deziderat? Ați luat în calcul și eventualitatea unui re-fuz al celor în cauză?

George Turtoi: Analiza socio-eco-nomică a spațiului rural a reliefat o serie de probleme structurale ale agriculturii românești, ce pot fi adre-sate la nivelul PNDR 2014-2020:- performanța scăzută a agriculturii

și o economie rurală predominată de agricultură;

- fragmentarea excesivă a proprie-tăților și numărul mare de exploatații agricole de mici dimen-siuni, dotarea tehnică în ferme scăzută și de slabă calitate, în mod deosebit la nivelul fermelor de mici dimensiuni;

- structura bipolară a fermelor

de dezvoltare rurală au însemnat familiarizarea acestuia cu proce-durile privind implementarea unui proiect cu finanțare europeană. Prin urmare, nu îmbrățișez teme-rea dumneavoastră conform căreia putem deveni captivi unui nou pro-gram național de dezvoltare rurală care să nu reflecte, în cea mai mare măsură, și preocupările și obiective-le mediului de afaceri din agricultura românească.

Există măsuri cuprinse în PAC pe care nu le considerați uti-le sau care sunt de natură să îi dezavantajeze pe fermierii noștri?

George Turtoi: Noua PAC pune la dispoziția statelor membre instru-mentele de acordare a sprijinului public care să răspundă cât mai bine propriilor realități rurale. Din aceas-tă perspectivă, o măsură care poate fi utilă și de actualitate la nivelul unui stat membru poate să nu reprezinte o prioritate pentru un alt stat membru. Din perspectiva României și a MADR, așa cum am amintit și mai sus, preo-cuparea a reprezentat-o încercarea de a determina utilitatea unei măsuri de dezvoltare rurală din viitorul PNDR pe baza unor ample consultări. Deși suntem conștienți de faptul că atinge-rea unui grad maxim de acoperire a

importanței zonelor rurale în menținerea vitalității, tradițiilor și coeziunii sociale. Totodată, stimu-larea ocupării forței de muncă, a spiritului antreprenorial, a tinerilor fermieri sunt tot atâtea mijloace prin care noua PAC își propune conserva-rea vitalității zonelor rurale.

În cazul în care constatați pe parcurs că mediul de afaceri din agricultura româneas-că nu este receptiv la noua PAC, implementată prin PNDR 2014-2020, aveți un plan B? Sau suntem, prin asumarea politi-cii, prizonierii ei, indiferent de consecințe?

George Turtoi: Acceptarea de către actorii din sectorul de agricul-tură a noii PAC și, implicit, a PNDR 2014-2020 a reprezentat o preocupa-re permanentă la nivelul conducerii MADR. Tocmai de aceea, procesul de elaborare a PNDR 2014-2020 a fost însoțit de o amplă consultare cu actorii relevanți și interesați de dezvoltarea agriculturii românești. Scopul acestor consultări a fost toc-mai creșterea gradului de acceptare a noului PNDR și evitarea necesității de elaborare a unui plan B.

Pot spune, de asemenea, că experiența implementării PNDR 2007-2013 a reprezentat un avan-taj, inclusiv în ceea ce privește acceptarea de către mediul de afa-ceri a PNDR 2014-2020. Cei șapte ani de implementare a politicilor

Prin accentul pus pe asigurarea securității alimentare, care să ofere consumatorilor europeni produse de calitate, noua PAC încurajează inova-rea și cercetarea din sectorul agricol, oferind fermierilor accesul la instru-mente financiare dedicate. Noua PAC acordă atenție aspectelor de mediu, promovând practicile ecologice și biodiversitatea, prin alocarea unui buget semnificativ.

De asemenea, noua PAC nu neglijează comunitățile rurale și lo-cuitorii acestora, prin recunoașterea

dispoziția actorilor din mediul ru-ral și instrumentele potrivite care să ofere soluțiile necesare, menite să răspundă acestor provocări.

Noua PAC își propune să satisfacă nevoile consumatorilor prin ofe-rirea la prețuri accesibile a unor produse de calitate, care să respecte diversitatea tradițiilor agricole eu-ropene. Pentru a răspunde acestei provocări, noua PAC va sprijini toa-te tipurile de ferme, fie că vorbim de ferme mici, de familie sau de mari exploatații.

Vă rog să definiți Politica Agricolă Comună așa cum o vedeți dumneavoastră.

George Turtoi: Dacă aș încer-ca o definiție a noii PAC, dincolo de manuale, atunci aș porni de la urmă-toarele cuvinte cheie – asigurarea calității și diversității produselor alimentare, securitate alimentară, respect pentru mediul înconjură-tor, atenție acordată comunităților rurale. Odată enunțate aceste as-pecte, noua PAC poate să pună la

George Turtoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Politica Agricolă Comună, implementată prin PNDR 2014 - 2020

Interviu

Page 5: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

6 7

Pe scurt, măsurile din cadrul PNDR 2014-2020 care facilitează asocierea și cooperarea sunt cele ce vizează:- înființarea grupurilor de producă-

tori atât la nivel național, cat și prin intermediul abordării LEADER;

- înființarea Grupurilor Opera-ționale, prin sub-măsura de cooperare 16.1;

- crearea lanțurilor alimentare scurte, prin facilitarea cooperării în cadrul sectorului, prin sub-mă-sura 16.4;

De asemenea, în cadrul măsurilor PNDR 2014-2020, investițiile efectu-ate de formele asociative (grupurile de producători și cooperativele) și de membrii acestora sunt prioriti-zate prin intermediul criteriilor de selecție pentru măsurile de:4.1 Investiții în exploatații agricole4.2 Investiții în procesarea/ market-ingul produselor agricole.

Din 2015, vor dispărea cotele de lapte, fermierii români fiind, în acest moment, nepregătiți pen-tru a face față unor cantități mari de lapte comercializate pe teritoriul României. Cum ar trebui stimulați pentru a se or-ganiza, pentru a putea concura cu ceilalți fermieri europeni pe aceeași piață?

George Turtoi: Nevoia de asoci-ere și cooperare în sectorul agricol este una transversală, care nu se li-mitează numai la fermierii activi în sectorul laptelui. În acest context, în perioada de programare 2014-2020, asocierea și cooperarea în secto-rul agro-alimentar vor fi sprijinite prin intermediul unor măsuri care au ca obiectiv facilitarea asocierii și cooperării sau prin prioritizarea investițiilor efectuate de formele asociative din acest sector.

tradițiilor rurale. Astfel, se va avea în vedere o modalitate integrată de dezvoltare a fermelor de familie, prin valorificarea superioară a producției, dar și prin diversificarea activităților pentru completarea veniturilor prin practicarea unor activități speci-fice, precum meșteșugăritul sau agro-turismul.

La nivelul noului Program Național de Dezvoltare Rurală, ferma de fami-lie este sprijinită în cadrul măsurilor 4.1. – „Modernizarea exploatațiilor agricole“, 6.1. Sprijin pentru instala-rea tinerilor fermieri și 6.3. – „Sprijin pentru dezvoltare fermelor mici“.

îndeajuns de importante pentru a fi menținute și promovate.

Activitățile fermei de familie de multe ori nu se rezumă doar la cele agricole, cuprinzând, de ase-menea, activități sociale importante pentru comunitate și familie, păs-trarea tradițiilor populare și a meșteșugurilor, a turismului rural și agro-turismului, iar prin practicile agricole extensive sprijină protecția mediului. În ciuda creșterii rapide a dimensiunii și a modernizării efec-tuării operațiunilor în cadrul fermei, majoritatea fermelor din România sunt ferme de familie. Date fiind proprietatea, dezvoltarea și modelul de management unice, este necesa-ră promovarea dezvoltării acestora. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale dorește sprijinirea într-o mo-dalitate integrată a fermei de familie atât pentru îmbunătățirea funcției economice, cât și pentru păstrarea

agricole reprezintă un element profund nefavorabil agriculturii românești, iar între productivitatea sectorului agricol și potențialul de producție se constată discrepanțe semnificative, productivitatea agricolă slabă înregistrând un ni-vel mult sub media UE27, aspecte care caracterizează, în linii gene-rale, agricultura românească.

Din această perspectivă, noua PAC pune la dispoziție instrumentele pentru a facilita această tranziție de la ferma de subzistență la ferma co-mercială prin intermediul priorității de dezvoltare rurală 2: Creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și creșterea viabilității exploatațiilor, în toate regiunile, și promovarea tehnologiilor agricole inovative, ce vizează îmbunătățirea performanțelor economice ale tuturor exploatațiilor agricole și fa-cilitarea restructurării agricole și

modernizarea, în special cu accent pe creșterea participării pe piață și a orientării, precum și diversificarea agricolă și facilitarea intrării în sec-torul agricol a fermierilor calificați adecvat și, în particular, reînnoirea generațiilor în sectorul agricol.

Cum credeți că se va reuși impunerea, în România, a con-ceptului de „fermă de familie“?

George Turtoi: România este o țară predominant agrară, în ca-re agricultura este importantă prin contribuția semnificativă la ocupa-rea forței de muncă în zonele rurale și asigurarea nivelului de trai al fer-mierilor. Indiferent de dimensiune, productivitate și varietatea metode-lor de producție, ferma de familie prezintă, în mod clar, caracteristici legate de loc, nevoi și priorități comu-ne, circumstanțe istorice și culturale

Page 6: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

8 9

foarte înalte; - prin intermediul ajutorului ali-

mentar se contribuie și la hrănirea unui număr important de persoa-ne din alte părți ale globului;

- Uniunea Europeană a devenit o putere agricolă, iar amenințarea penuriei alimentare a dispărut pentru consumatorul comunitar;

- a fost menținut un echilibru, pe de o parte, între oraș și sat, pe de alta, între interesele agricultorilor și ce-le ale consumatorilor;

- s-a reușit menținerea, în mediul rural, a unei populații dinamice, încetinind exodul populației rura-le către marile aglomerații urbane.

Pe lângă aceste efecte pozitive, s-au produs și dezechilibre: - creșterea continuă a eficienței

și a productivității agriculturii a dus la atingerea unui nivel de autosuficiență, care a determinat în timp scăderea numărului de agricultori;

- fermierii primeau mai mulți bani, dacă producția era mai mare, ceea ce a dus la o cursă pentru o cât mai mare producție. La un moment dat,

Un alt principiu pe care și l-a im-pus Uniunea Europeană, cel al solidarității financiare, a fost atins prin înființarea unui buget comun, prin care se făceau toate finanțările, fără ca statele membre să mai spriji-ne direct propriii agricultori.

De altfel, și celelalte țări puternic in-dustrializate din lume au un nivel ridicat de subvenționare a agricul-turilor lor. Argumentul era simplu, trebuia asigurată securitatea alimen-tară a popoarelor lor și dezvoltarea echilibrată a zonelor urbane și rura-le. Era necesar ca veniturile agricole să se ridice la nivelul salariilor din celelalte sectoare ale economiei.

Cu bune și mai puțin bune

Efectele aplicării acestor trei princi-pii au fost în primul rând pozitive:- Uniunea a fost constant aprovizi-

onată cu principalele categorii de mărfuri alimentare;

- productivitatea a crescut la cote

Începând cu anul 1962, planul agri-col a fost pus în aplicare. Pentru atingerea principiului unicității pieței și a prețurilor, s-a convenit ca prețul comun să aibă valoarea egală cu cel mai ridicat preț al unui pro-dus într-unul dintre statele membre. Altfel, fermierii din unele țări cu prețuri mai mari ar fi fost nevoiți să le coboare. Ca urmare, majoritatea produselor agricole aveau prețuri mai mari decât pe piața mondială. Principiul preferinței comunitare presupune ca produsele din comu-nitate să fie mai ieftine decât cele din import, pentru a fi selectate de consumator. De aceea, s-au impus taxe de import și subvenții la export care restabileau echilibrul. Cu toate acestea, nu s-au împiedicat impor-turile, iar balanța comercială din acest punct de vedere este și astăzi deficitară.

Începutul PAC

Nicio altă ramură economică nu a determinat statele membre din Uniunea Europeană să-și fi pus la comun atât de mult politicile secto-riale, precum agricultura, deși inițial sectorul agricol nici nu a fost inclus în negocierile pentru Tratatul de la Roma din 1957. Abia după întâlnirea miniștrilor de externe, s-a desprins necesitatea unei astfel de abordări, dar în tratatul fondator nu s-au stabi-lit decât niște obiective generale, fără a intra în detalii. Ele au constituit te-ma Conferinței de la Stressa (Italia), din 1958, prin care s-a fondat Politica Agricolă Comună. Această politică se referă la implementarea unor pro-grame pentru susținerea agriculturii europene, în special programe pen-tru subvenționarea fermierilor. Era nevoie ca agricultura să se facă după principii comune, stabilite printr-o politică agricolă care să armonize-ze mecanismele naționale de sprijin și să stabilească niște bariere vama-le comune pentru bunurile venite din alte țări.

piața nu a mai putut să absoarbă, dar fermierii „vânau“ subvenția și nu se opreau din producție, chiar dacă nu aveau ce să facă cu ea. Așa au apărut „munții de unt“ și „lacu-rile de lapte“;

- creșterea accelerată a productivității a generat aloca-rea de sume din ce în ce mai mari pentru aceste subvenții, creând o puternică presiune pe buget;

- țările cu potențial agricol au ajuns să fie avantajate în distribuirea bugetului.

Primele încercări de reformă

Ca urmare, s-a simțit nevoia refor-mării PAC, dar lobby-ul fermierilor și al partidelor cu baze în regiuni agricole a zădărnicit primele intenții. În anul 1968, Sicco Mansholt (pri-mul comisar pentru agricultură, fost ministru olandez al Agriculturii) a trimis Consiliului de Miniștri al Comunității Europene un plan pe termen lung, numit „Programul

Istoria Politicii Agricole Comune

Trei principii fundamentale stau la baza politicii agricole

comune:

1. Principiul pieței unice - în cadrul Comunității Economice Europene

(Uniunea Europeană în prezent) produsele agricole circulă fără

restricții, prin eliminarea taxelor vamale, a limitelor cantitative și apli-

carea altor măsuri cu caracter similar. Astfel, toate produsele agricole

similare din cadrul Comunității, supunându-se mecanismelor pieței

unice, ajung să aibă același preț.

2. Principiul preferinței comunitare - este favorizat consumul produselor

originare din Uniunea Europeană, prin taxarea celor din import din

țările terțe. Acțiunea acestui principiu este limitată de obligațiile asu-

mate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

3. Principiul solidarității financiare - PAC este finanțată dintr-un bu-

get comun. Ca instrument de punere în practică a principiului, a fost

constituit, în anul 1962, Fondul European de Orientare și Garantare

a Agriculturii (FEOGA). Aplicarea acestui principiu a devenit efectivă

în 1971, la presiunile Franței. FEOGA finanțează în întregime meca-

nismele de susținere a prețurilor, restituțiile la export și intervenția

publică de piață, precum și o parte a fondurilor structurale destinate

dezvoltării rurale.

Politica Agricolă Comună (PAC) este una dintre primele politici comu-nitare, creată cu scopul asigurării necesarului de alimente în cadrul Comunității. PAC reprezintă un set de reguli și mecanisme, ce reglemen-tează producerea, procesarea și comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană și acordă o atenție crescândă dezvoltării rurale.

Dezvoltare rurală

Page 7: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

10 11

coincis cu Summitul Pământului de la Rio de Janeiro, din 1992, care lan-sase principiul dezvoltării durabile.

Abia în 1994 s-au văzut efectele buge-tare ale reformei din 1992. Cu toate acestea, scăderea cu opt procente a proporției bugetului comunitar con-sacrată agriculturii din cheltuielile bugetare ale UE, în comparație cu 1988, nu era decât efectul creșterii cheltuielilor pentru alte politici, în special cele referitoare la dezvoltarea socială și regională.

Pe la jumătatea anilor 9̀0, PAC se con-centrează asupra calității alimentelor. Politica introduce noi măsuri pentru a sprijini investițiile în ferme, în forma-rea profesională și în îmbunătățirea prelucrării și a comercializării

agricultorilor, stimulente pentru protecția mediului.

A fost ruptă atunci legătura dintre nivelul sprijinului și producție, chiar dacă nu definitiv. Consumatorii au resimțit beneficiile, pentru că au scă-zut prețurile alimentelor, dar costul bugetar, achitat de plătitorii de taxe, a crescut. Se spărsese totuși spirala: subvenții mai mari - producții mai mari - efort bugetar mai mare

S-au redus finanțările pentru cere-ale (29%) și carne de vită (15%) și s-au luat măsuri pentru încurajarea consumării stocurilor de alimente și pentru favorizarea procesului de împădurire a terenurilor scoase din cultură. Fermierii sunt îndemnați să adopte practici ecologice. Reforma a

reformeze Politica Agricolă Comună, ce nu mai putea să funcționeze fă-ră această supapă. În primul rând, a fost modificată modalitatea de acor-dare a sprijinului pentru fermieri. Aceștia nu vor mai primi bani pentru producție, ci vor primi o plată com-pensatorie, iar prețurile de referință vor fi semnificativ reduse.

Reforma poartă numele comisarului irlandez Ray MacSharry (fost minis-tru de finanțe). A păstrat neatinse cele trei principii fundamentale ale PAC: unicitatea pieței, preferința comuni-tară și solidaritatea financiară, dar a schimbat mecanismul de sprijin. Nu mai erau susținute prețurile ca până atunci, ci veniturile. Era prevăzu-tă o reducere graduală a prețurilor (cu cel puțin 35%), prin compen-sarea acesteia cu plăți decuplate, alocate pe hectar (pentru culturile arabile) și pe cap de animal (pentru carnea de vită și lapte), condiționate de respectarea cadrului legislativ și a protecției mediului înconjurător. Pentru culturile arabile, s-a prevă-zut ca noutate condiționarea plăților compensatorii de „scoaterea din producție“ (set-aside) a unui pro-cent de 15% din suprafața deținută. Măsurile „structurale“ ale reformei includeau stimulente pentru utiliza-rea producției în scopuri neagricole, scheme de pensionare anticipată a

Cu toate astea, spre sfârșitul anilor 80, se ajunsese la un excedent de ce-reale de 20%, iar producția agricolă era în creștere, în medie cu două pro-cente pe an, în timp ce cererea, dacă nu era în scădere, stagna. Pe de altă parte, 20% dintre fermieri primeau peste 80% din resursele bugetare agricole. Dezavantajate erau fermele mici, neputând să profite nici de noile tehnologii, nici de metodele intensive de producție. Singura lor soluție ră-mânea abandonarea terenului, care nu le mai asigura mijloacele necesa-re existenței.

Reforma din 1992 - Ray MacSharry

Negocierile globale pentru libera-lizarea comerțului, de la sfârșitul anilor 1980, care au culminat cu Runda Uruguay, au creat un factor de presiune extern, care a determi-nat Uniunea Europeană să renunțe la protecționismul vamal și să

investiții acordat selectiv); - comercializării și procesării pro-

duselor agricole (prin programe de dezvoltare sectoriale și regio-nale; susținerea organizațiilor de producători);

- măsurilor aplicate la nivel regional (zonele montane și defavorizate).

Din cauza insuccesului avut de Mansholt, în perioada anilor ‘70 nu au mai existat decât foarte puține și slabe inițiative de reformă, între ca-re un program numit „Agrimoney“, care, însă, s-a dovedit a fi un eșec. Abia după 1980, în PAC au interve-nit schimbări. Aceste schimbări au fost determinate de faptul că ferme-le ajunseseră să producă mai mult decât era necesar, făcând astfel ca programul agricol să fie costisitor; soluția găsită a fost aceea de a im-pune fermierilor o anumită cotă pentru fiecare produs agricol, limi-tându-se dreptul producătorilor la venituri garantate de un nivel maxim al producției. Produsele vizate inițial au fost cerealele, lactatele și zahărul.

Agricol 1980“, prin care dorea să pro-voace o restructurare a exploatațiilor agricole, în sensul creșterii dimen-siunilor lor prin comasări. Astfel, el propunea reducerea subvențiilor pentru fermele prea puțin produc-tive, dorind să convingă în jur de cinci milioane de fermieri să renunțe la această activitate, iar terenul lor agricol să fie redistribuit fermelor rămase. Unitățile de referință erau considerate exploatațiile de 80- 100 ha pentru cultură mare și 40-60 de vaci de lapte sau echivalentul acestora.

Reforma a eșuat, din cau-za implicațiilor negative pentru micii agricultori și a reacțiilor ve-hemente ale acestora. Consiliul de Miniștri a adoptat trei directive, privind investițiile și reconversia profesională din sectorul agricol, concretizate prin adoptarea unor măsuri în favoarea: - agricultorilor (pensionare timpu-

rie și reconversie profesională); - exploatațiilor (ajutor pentru

Reforma Ray MacSharry a avut următoarele obiective: - reglarea ofertei de produse prin intermediul pieței; - reducerea cheltuielilor bugetare; - alocarea subvențiilor în mod decuplat de producție; - generalizarea sistemului de cote de producție; - reducere substanțială a prețurilor administrate; - introducerea, în cadrul mecanismelor PAC, a unor elemente

de protecție a mediului înconjurător; - facilitarea încheierii negocierilor Rundei Uruguay în cadrul

Acordului General pentru Tarife și Comerț (GATT – predece-sorul Organizației Mondiale a Comerțului).

Page 8: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

12 13

în luna mai 2004, a avut implicații asupra implementării și funcționării PAC, ca urmare a creșterii numărului de agricultori, ce a dus la o presiune mai mare asupra bugetului comun, în condițiile în care PIB mediu la ni-velul UE scade.

În timpul celui de-al doilea mandat al lui Fischler, în 2003, a fost adop-tată o altă reformă, pe care mulți o consideră drept cea mai radica-lă din toată istoria PAC. Principalul element al acestei reforme a fost in-troducerea plăților unice pe fermă, indiferent de structura producției. În plus, au fost introduse două instrumente noi, care prefigurează evoluțiile viitoare ale PAC: 1) „eco-condiționalitatea“ – pentru

a primi subvențiile, fermierii tre-buie să respecte anumite norme de mediu și privind bunăstarea animalelor;

2) „modularea“ (mutarea de fonduri de la Pilonul I- subvenții la Pilonul II - dezvoltare rurală, prin reduce-rea subvențiilor acordate fermelor mari. Cu alte cuvinte, fermele foar-te mari primesc mai puțini bani decât ar trebui, după suprafața lucrată, iar fondurile suplimen-tare sunt mutate spre dezvoltare rurală.

Health Check

La sfârșitul anului 2008, în timpul mandatului comisarului Mariann Fischer-Boel (fost ministru danez al Agriculturii), istoria măsurilor re-formiste a continuat cu un exercițiu numit Bilanțul de sănătate / Health Check, de evaluare a implementării reformei anterioare, inclusiv o în-cercare de identificare a opțiunilor pentru viitorul PAC. Începute sub președințiile franceză și apoi cehă, dezbaterile la nivel de reprezentanți ai statelor au continuat sub președinția suedeză a Consiliului, iar în 2010, a fost făcută propunerea pentru o nouă reformă.Ultima reformă

În 2013, reforma îl are la pupitru pe Dacian Cioloș (fost ministru al

Pilonul II – orientat spre dezvolta-re rurală (modernizarea satelor și a agriculturii, dezvoltarea ramurilor economice alternative agriculturii, protejarea mediului și a peisajului rural).

Apariția acestei reorientări a dus la o complicare și mai mare a politi-cii europene în domeniu. Acordarea de subvenții se putea face în mod egal, dar nu la fel se putea aborda modernizarea satelor și dezvolta-rea unor ramuri alternative în țări cu structuri diferite. De aceea, s-a acordat mai multă libertate statelor membre în adoptarea programelor de modernizare a spațiului rural. Cadrul general de cheltuire a fondu-rilor a fost stabilit în comun de toate statele, ca și suma ce-i revine fiecărui stat, dar măsurile pe care le imple-mentează și fondurile alocate fiecărei măsuri sunt opțiuni naționale. Extinderea UE cu 10 state membre,

produselor. Se iau măsuri pentru pro-tejarea alimentelor tradiționale și regionale. Se implementează prima legislație europeană privind agricultu-ra ecologică.

Reforma „Agenda 2000“

Datorită efectelor încurajatoare ale reformei MacSharry, prin aplica-rea unui șablon similar, reforma a continuat prin reducerea prețului la cereale, lapte, produse lactate, car-ne de vită, concomitent cu creșterea plăților compensatorii. Așadar, ur-mătoarea reformă a fost cea din 1999 (Agenda 2000), când comisar era Franz Fischler (fost ministru austri-ac al Agriculturii). Încă de la început, PAC a stabilit ca obiectiv moderniza-rea satelor și creșterea standardului de viață pentru populația rurală, dar concentrarea pe subvenții și pe producție a avut un efect invers. De aceea, în 1999 atenția a fost mutată spre dezvoltarea rurală. Astfel, PAC a fost despărțită în două piloane:Pilonul I – orientat spre agricultură ca ramură economică

Buget executat după țara de destinație în 2009, sursa de DG AGRI (în milioane de euro)

Sume primite pentru

Țara în cadrul primului pilon

în al doilea pilon

În total % din buget

Belgia 717,58 61,35 778,93 1,37

Bulgaria 225,70 437,34 663,05 1,17

Republica Cehă 502,66 388,04 890,69 1,57

Danemarca 1 038,83 67,41 1106,24 1,95

Germania 5 715,33 1 188,64 6 903,97 12,16

Estonia 54,71 101,04 155,74 0,27

Irlanda 1 336,38 329,17 1 665,55 2,93

Grecia 2 594,41 453,39 3 047,80 5,37

Spania 5 986,38 1 270,96 7 257,34 12,78

Franța 8 920,10 947,18 9 867,27 17,38

Italia 4 930,01 1 145,27 6 075,28 10,70

Cipru 38,76 23,95 62,71 0,11

Letonia 80,73 150,34 231,07 0,41

Lituania 218,00 249,95 467,95 0,82

Luxemburg 35,49 13,26 48,75 0,09

Ungaria 758,03 498,64 1 256,67 2,21

Malta 3,62 11,26 14,88 0,03

Țările de Jos 1 077,36 73,67 1 151,03 2,03

Austria 747,00 580,73 1 327,73 2,34

Polonia 1 749,68 1 971,44 3 721,12 6,55

Portugalia 722,63 584,18 1 306,81 2,30

România 596,24 1 502,69 2 098,93 3,70

Slovenia 77,10 136,51 213,60 0,38

Slovacia 220,44 268,05 488,49 0,86

Finlanda 574,64 308,14 882,78 1,55

Suedia 751,82 257,00 1 008,82 1,77

Marea Britanie 3 333,85 702,05 4 035,90 7,11

TOTAL UE-27 43 060,29 13 721,92 5 6781,92 100,00

Obiectivele PAC, în conformitate cu Agenda 2000, erau: - continuarea proceselor de reformă începute în anul 1992,

prin reducerea prețurilor și creșterea valorii compensatorii; - îmbunătățirea competitivității produselor agricole comuni-

tare prin scăderea prețurilor; - garantarea siguranței alimentare și a calității alimentelor

pentru consumatori prin îmbunătățirea procesării și mar-ketingului produselor agricole;

- îmbunătățirea sistemului de producție și respecta-rea condițiilor de bunăstare a animalelor prin creșterea exigențelor politicii în acest sens;

- integrarea politicii de mediu în instrumentele și obiectivele PAC;

- introducerea în PAC a unei politici complexe de dezvoltare rurală, în vederea asigurării unor venituri stabile și a unui standard de viață echitabil pentru agricultori, precum și pentru crearea unor oportunități și alternative de angajare pentru fermieri și familiile acestora;

- simplificarea legislației;- flexibilitate în domeniul alocării sprijinului PAC.

Page 9: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

14 15

rurală, în perioada 2014-2020. Această finanțare va fi completată cu o sumă suplimentară de 15,2 mi-liarde de euro, astfel: 4,5 miliarde de euro pentru cercetare și inovare în materie de siguranță alimentară, bi-oeconomie și agricultură sustenabilă (în Cadrul strategic comun pentru cercetare și inovație), 2,2 miliarde de euro pentru siguranță alimenta-ră, 2,5 miliarde de euro pentru ajutor alimentar în beneficiul persoanelor celor mai defavorizate, 3,5 miliarde de euro într-o nouă rezervă pentru situații de criză în sectorul agricol și până la 2,5 miliarde de euro din Fondul european de adaptare la globalizare.

Istoria se scrie în continuare. O vom citi și noi la vremea potrivită. Până atunci, vom încerca să profităm la maximum de oportunitățile oferite de aceste măsuri ale Politicii Agricole Comune.

rurală și menținute în cadrul pa-chetelor naționale ale statelor membre din care acestea provin. Al doilea pilon va fi concentrat mai mult asupra competitivității și inovării, asupra schimbărilor climatice și asupra mediului.

O mai bună direcționare a politici-lor ar trebui să conducă la o utilizare mai eficientă a resurselor financiare disponibile. Se menține propune-rea ca după 2013, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) să fie inclus în cadrul strategic comun pentru toate fon-durile structurale și în contractele Comisiei Europene cu statele mem-bre, acordând astfel o atenție mai mare dimensiunii teritoriale a dez-voltării socio-economice și reunind toate fondurile UE disponibile, în scopul dezvoltării economice a zone-lor rurale din întreaga UE. Comisia propune alocarea a 281,8 miliarde de euro pentru pilonul I al Politicii Agricole Comune și a 89,9 milioane de euro, pentru dezvoltare

dezvoltare rurală va fi revizuită pe baza unor criterii obiective și mai bine orientate către îndepli-nirea obiectivelor politicii. Acest lucru va asigura un tratament mai echitabil al agricultorilor ca-re desfășoară aceleași activități. Pentru a permite PAC să fa-că față provocărilor legate de particularitățile economice, so-ciale, de mediu și geografice ale agriculturii europene și pentru a contribui în mod eficace la obiec-tivele strategiei Europa 2020, se va asigura flexibilitate între cei doi piloni;

- Plafonarea plăților directe prin limitarea nivelului de bază al ajutorului direct pentru venit pe care exploatațiile agricole de dimensiuni mari îl pot primi. Se ține cont însă și de efectul pe care plafonarea îl va avea asupra econo-miei de scară în aceste ferme și de locurile de muncă directe pe care le pot genera. Comisia propune ca economiile să fie reutilizate în alo-carea bugetară pentru dezvoltarea

eficientă a acestora.

Principalele schimbări propuse sunt următoarele: - „Înverzirea“ (ecologizarea) plăților

directe: 30% din ajutorul direct va fi condiționat de aplicarea unor practici agricole care să protejeze mediul;

- Convergența plăților directe - pen-tru a garanta o distribuție mai echitabilă a ajutorului direct;

- Alocarea fondurilor pentru

- să reducă birocrația – simplificând reglementările, în special pentru micii agricultori, care ar urma să primească anual sume forfetare cuprinse între 500 și 1000 de euro pe fermă.

Datorită reformelor anterioare, bu-getul alocat politicii agricole comune a scăzut de la 75% la 41% din bugetul total al Uniunii. Noile propuneri ar conduce la o mai bună direcționare a fondurilor și la o utilizare mai

Agriculturii în România). Este vizată utilizarea eficientă a fondurilor, în-curajându-i pe agricultori să devină mai competitivi. Consumatorii ar be-neficia astfel de alimente de calitate la prețuri corecte.

Măsurile își propun:- să simplifice acordarea ajutoare-

lor, să le direcționeze mai bine și mai corect – limitând ajutorul de bază acordat anual agricultorilor activi la 300 000 de euro pe fermă și distribuind fondurile mai echi-tabil între agricultori, regiuni și țările UE;

- să îi ajute pe agricultori să facă față schimbărilor rapide intervenite la nivelul prețurilor și al cererii – ac-celerând acordarea sprijinului pe durata crizelor economice;

- să aloce 30% din subvențiile PAC fermelor care folosesc practici ecologice – sprijinind astfel diver-sificarea culturilor, întreținerea pajiștilor permanente și conserva-rea peisajelor naturale;

- să orienteze mai bine cercetarea și inovarea – dublând fondurile acor-date acestor activități, adaptând cercetarea la nevoile agricultori-lor și accelerând transpunerea în practică a cunoștințelor dobândite în laborator;

- să consolideze poziția agricultori-lor – sprijinind organizațiile din domeniul agricol și promovând stabilirea unor raporturi directe cu consumatorii, prin reducerea numărului de intermediari;

- să susțină protecția mediu-lui – transformând combaterea schimbărilor climatice și utilizarea eficientă a resurselor în priorități ale zonelor rurale;

- să îi atragă pe agricultorii tineri – sprijinindu-i pe cei sub 40 de ani pe durata primilor cinci ani de activitate;

- să promoveze dezvoltarea rurală și antreprenoriatul – finanțând, de exemplu, proiecte mici cu sume de până la 70 000 de euro, pe o peri-oadă de 5 ani;

- să prevină deșertificarea – alocând fonduri suplimentare agricul-torilor din zone cu handicapuri naturale;

Page 10: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

16 17

Noi suntem implicați într-un proiect abordat științific. Nu am plecat doar la nivel declarativ că avem nevoie. Hai să sprijinim și după aceea să lă-săm aceste entități să vedem cum se descurcă. Am cooptat oameni din-tre partenerii noștri de studii. Le mulțumesc în mod special celor de la Centrul Român de Politici Europene (CRPE), o echipă de sociologi foarte bine pusă la punct, care a oferit niște concluzii utile cu privire la ceea ce în-seamnă „asociativitatea“, concluzii care ne vor servi pe viitor în aborda-rea pe care ne-am propus-o. În afară de asta, am încercat să găsim acele exemple de bune practici despre ca-re se spune că sunt „flori rare“, acele asociații, grupuri de producători funcționale, și le-am aflat. Am găsit și entități care finanțează asemenea proiecte pilot, tocmai pentru a avea partea de „laborator“. Este bine să

sunt greu de monitorizat și de eva-luat. Asta trebuie să se schimbe în viitoarea programare. Avem mult mai mult timp la dispoziție, până în 2020, plus încă 2 ani, adică 2022, nu avem niciun motiv să nu facem proiecte de cooperare, schimb de experiență, proiecte de training efi-cient, în așa fel încât fermierii să primească cu adevărat informațiile necesare.

Vreau să ne implicăm, așa cum am spus de mai multe ori, în stimularea asociativității. Toate GAL-urile și-au exprimat dorința de a tutela și de a sprijini crearea de cooperative și de grupuri de producători la nivelul te-ritoriilor, acolo unde ele activează. Sunt sigur că abordarea pe care o avem va conduce, în mod concret, la realizarea acestor cooperative și gru-puri de producători atât de dorite.

forțată câteodată, a implementării strategiilor și proiectelor, lucru care nu este totdeauna bun, deoarece ca-litatea se realizează atunci când ai și suficient timp la dispoziție. Asta este o problemă. Lecția a fost că trebuie să ne grăbim și, de altfel, lucrurile sunt pe cale să se rezolve. Ghidul 19.1, al celor care pregătesc viitoarele strate-gii, este în dezbatere publică. Acesta se află pe site-ul MADR, deci, practic înainte de a se finaliza toată procedu-ra pentru viitorul PNDR 2014-2020, ministerul, pe răspunderea statului membru, a lansat deja prima parte, pregătitoare.

Apoi a fost acea problemă legată de calitatea și eficiența implementării unor proiecte, poate ca urmare a gra-bei despre care am vorbit. Uneori, s-a reproșat că proiectele au fost greu de implementat, pentru că, într-adevăr,

Oportunități de dezvoltare pentru mediul rural

acest sens, RNDR, prin Unitatea de Sprijin a Rețelei, a solicitat diverșilor actori implicați în implementarea fondurilor europene, deci, inclu-siv GAL-urilor, să-și exprime câteva puncte de vedere, în ceea ce privește semnificația perioadei 2007-2013 și aspectele ce pot fi optimizate în pe-rioada viitoare, 2014-2020. Deja am transmis un material către public și către rețea, referitor la problemele pe care noi le-am identificat.

Ar fi o discuție destul de tehnică, dar pot să precizez faptul că am avut ceva întârzieri, chiar foarte mari, legate de lansarea grupurilor de acțiune locale și a proiectelor pe axa LEADER, ce-le cu care noi lucrăm cel mai mult, și asta s-a reflectat într-o „rapiditate“,

Orice proces de dezvoltare

a unei națiuni trebuie să se fa-

că uniform și durabil. Pentru

România, poate mai mult de-

cât pentru altă parte a Europei,

este necesar să se ridice nive-

lul de dezvoltare și în mediul

rural, deoarece aici trăiește un

procent important din societa-

te. Mecanismele acestui proces

sunt cuprinse în Programul

Național de Dezvoltare Rurală,

o sumă de instrumente pre-

luate din colecția mai mare,

Politica Agricolă Comună a

Uniunii Europene. Când spu-

nem „program“, ne referim la

o „planificare“. Începe acum o

nouă planificare a dezvoltării

rurale. Un moment în care te

întrebi ce a fost bine în prece-

denta planificare și ce ar trebui

îmbunătățit, pentru o aplicare

mai eficientă a celei prezente.

Aceasta a fost tema dialogului

pe care Rețeaua Națională de

Dezvoltare Rurală, ca autorita-

te directoare a acestui proces,

l-a avut cu Federația Națională

a Grupurilor de Acțiune Locală,

într-o conferință - eveniment,

desfășurată cu ocazia târgului

cu profil agricol, INDAGRA.

Redăm în continuare câte-

va impresii și opinii ale unor

participanți de marcă la acest

eveniment, exact din perspec-

tiva amintită.

Alexandru Potor, președintele Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală

Această conferință, organizată de RNDR, urmărește să pună în lu-mină lecțiile pe care programarea precedentă, 2007-2013, ni le-a dat și soluțiile care ar putea fi adoptate pentru viitoarea perioadă de timp. Mi se pare că aceasta este o compo-nentă foarte importantă din punctul de vedere al procesului de implemen-tare a fondurilor europene, pentru că ar fi o prostie să repetăm greșeli pe care trebuie să le evităm, mai ales că am mai trecut prin situații dificile și experiența ne poate fi de folos. În

Page 11: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

18 19

Aurel Tănase, președintele Organizației Interprofesionale Naționale „Prodcom Legume-Fructe“

Abia așteptăm ca programul să fie aprobat de Uniunea Europeană ca să-l putem transpune în fapt. Suntem pregătiți deja, am participat la elabo-rarea lui și sperăm că aproape 90% din dorințele noastre au fost prinse și credem că vor fi și aprobate, pentru a putea demara, imediat după 1 ianu-arie 2015, programul de lucru. Aici

Ministerul Agriculturii, sprijinirea micilor fermieri, a tinerilor familii, a tinerilor care vor să se așeze în me-diul rural. Estimăm că până la finele anului viitor – 2015 vom încheia în jur de 6300 de proiecte care vin din rețeaua GAL-ulilor. Trebuie să luăm în considerare că sunt proiecte diver-se, nu sunt doar pe parte de ferme, există și proiecte pe mică infrastruc-tură, pe servicii non-agricole, turism, training ș.a.m.d., proiecte foarte im-portante pentru comunități și care creează acea structură sau rețea de mici întreprinderi care vor deveni în viitor mari.

știi cum funcționează efectiv o ase-menea inițiativă, de ce merge, de ce nu merge. Trebuie să coordonăm rezultatele științifice pe parte socio-logică, cu rezultatele de laborator, cu adoptarea strategiilor noastre pentru a avea structuri de linii de finanțare foarte bine puse la punct. Eu zic că există foarte mari șanse să avem aceste cooperative și grupuri de pro-ducători, nu numai pe hârtie, dar și funcționale, care să poată demonstra că asociativitatea reprezintă cu ade-vărat soluția pentru fermierii și mai mici și mai mari.

Dacă este să privim în perspectivă, Grupurile de Acțiune Locală au șanse mari de dezvoltare. În primul rând, una dintre modificările fundamen-tale, față de programarea anterioară, este că întregul teritoriu național este disponibil și eligibil pentru a fi aco-perit cu Grupuri de Acțiune Locală. Avem o alocare financiară mai consistentă, aproximativ 635 de mi-lioane de euro contribuție națională și contribuție europeană, la care se va adăuga, bineînțeles, contribuția privată în funcție de tipul proiectelor care vor fi depuse la GAL-uri. Deci, din acest punct de vedere, față de fos-ta programare, când am avut 366,91 milioane de euro, acum finanțarea a crescut.

Pentru mine, programul LEADER reprezintă o situație fericită și mă bucur că am găsit înțelegere din par-tea ministerului și a autorității de management, că GAL-urile trebuie să prospere, să funcționeze în așa fel încât să ai sprijin la nivel local.

Avem și rezultate concrete: 80% din fondurile care erau disponibile în pe-rioada anterioară au fost contractate și sunt în curs de implementare. Cel mai important lucru este că foarte multe dintre aceste proiecte au fost pentru finanțarea unor investiții de dimensiuni mici. Avem din su-ma totală de 366,91 milioane de euro, până la ultima evaluare, apro-ximativ 5100 de proiecte cu o valoare medie de 60-70.000 de euro, adi-că exact ceea ce urmărește Politica Agricolă Comună, ce urmărește și

modul de derulare a acestor proiec-te, va fi sesiune deschisă, deci fiecare fermier, atunci când este gata cu pro-iectul, și acesta simplificat, îl va putea depune, nu va mai fi nevoie de atâta birocrație câtă a fost până acum. Va fi o evaluare, în urma apariției ghiduri-lor, se va acorda un punctaj și sigur că proiectele cu punctajul mare vor tre-ce imediat, urmând ca cele care au un punctaj mai mic să fie în așteptare pâ-nă când le vine și lor rândul.

Noi sperăm că prin noul PNDR vom rezolva foarte multe probleme lega-te de producția de legume și fructe în România. Ne bucură faptul că însuși domnul prim-ministru și domnul mi-nistru al Agriculturii au menționat posibilitatea ca, în 2015, să scadă TVA-ul, în așa fel încât să se regle-menteze piața. Noi ne facem mari speranțe și credem că sectorul legu-me-fructe va fi unul în creștere și, bineînțeles, va răspunde cerinței con-sumatorului român de a avea legume autohtone, cu gust, cu aromă, care să-l satisfacă.

În paralel, ne străduim să schimbăm mentalitatea în ceea ce privește aso-cierea. Nu suntem în stare să creăm, la ora actuală, o ofertă concentrată. Organizația noastră are cinci proiec-te în derulare și tot timpul suntem în avion, la târguri, de unde venim cu foarte multe comenzi substanțiale. Când ajungem în România, ne lo-vim de zidul ăsta al neîncrederii, al unui sistem de lucru dispersat, nu realizăm o ofertă concentrată, adică trebuie să fim în stare ca în 2, 3 zile din centrul respectiv să dăm un tir, o unitate de transport. De aceea, revin: prin intermediul structurilor noastre din teritoriu, în principalele bazine de producție, să prezentăm alternati-va aceasta de cooperare, de asociere, ca fiind singura în stare, prin regle-mentarea de piață, să poată rezolva lucrurile în momentul actual.

În luna ianuarie, vom avea o conferință națională pomicolă, domeniu pentru care s-a realizat un subprogram cu o valoare de 260 de milioane. Trebuie să asigurăm materialul și să pregătim terenul, prin întocmirea proiecte-lor, prin depunerea lor. S-a schimbat

avem niște facilități care sunt de lu-at în seamă. Noul PNDR va avea ca pilon de susținere două elemente, respectiv, partea asociativă, cu ca-re vom reglementa piața, și partea investițională, prin care vom dezvol-ta capacitățile de producție.

Vor avea facilități cei care vor im-plementa ceea ce se numește „lanțul scurt“, în așa fel încât de la producă-tor la consumator distanța să fie cât mai mică, produsele să fie de calita-te superioară, cât mai proaspete și, sigur, să păstrăm ceea ce românul își dorește de multă vreme, din ce în ce mai intens, produse românești care să aibă gust, aromă și să fie pe placul lui. Deja am organizat niște evenimente în cascadă. Până în ia-nuarie, vom organiza, împreună cu RNDR, niște întâlniri pe centre, în bazinele de producție, în primul rând pomicole și legumicole, în așa fel în-cât să prezentăm viitorilor utilizatori facilitățile pe care le creează pro-gramul, să-i consiliem, pentru că în România latura de consultanță este foarte slab reprezentată și oamenii încă sunt „buimaci“, nu știu.

Am trecut la identificarea unor pro-iecte „tip“, care să fie modulate pe tipul de fermă căreia i se adresează, în așa fel încât perioada de trecere a proiectului și de aplicare a lui să fie cât mai scurtă și în condiții de plată cât mai mici. Producătorii trebuie să își extindă suprafața de legume pro-tejate. Pentru a-i ajuta, vom începe cu o „deplasare“ pentru a vedea, împre-ună cu câțiva dezvoltatori, un tip de solar pe care vrem, începând din fe-bruarie, să-l producem în România, la cheie, cu niște costuri mult reduse față de ceea ce există pe piață. Aceste solarii vor avea o tehnologie mai sim-plă și o eficiență ridicată.

Ne bucurăm de facilitățile pe care le creează PNDR prin cei 3000 de eu-ro la hectar pentru exploatare, plus nivelul de finanțare pentru partea de dezvoltare. Ne propunem ca, înce-pând cu luna martie, să deschidem o fabrică pentru construcția de solarii cu o capacitate de 400 de hectare pe an, care să vină în întâmpinarea celor ce doresc să cultive în condiții bune.

Page 12: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

20 21

Chiar de la început a știut ce să facă cu pământul

Prima concluzie a lui Mircea Bujor a fost tranșantă: „Legumicultura înseamnă muncă multă, dar am câștig mare și sigur“. Cel puțin, avea atunci când s-a apucat, când încă mai funcționa fabrica de con-serve de la Turnu Măgurele. Într-un an și-a luat mașină. Ambițios și harnic, a reușit să își dezvolte afacerea continuu. Și-a extins te-renurile cultivate cu legume până la 20 de hectare și, pe lângă mun-ca din câmp și din solarii, a trecut și la producția de bulion și conser-ve, amenajându-și, tot la Dracea, o mică făbricuță. Evident că l-a ajutat în primul rând faptul că putea vin-de imediat la fabrica de conserve, de aceea a trecut de la culturile exclu-siv în câmp la cultivarea de legume și în spații protejate. Așa că în fa-milia lui Mircea Bujor au apărut și primele solarii. Prin anul 2006 a de-venit legumicultor cu acte în regulă, înființând un SRL.

Pe câmp, în solar, roade bogate și... doar atât

Problemele mari, în zona comunei Dracea și nu numai s-au declanșat după anul 2000 când, pur și simplu, s-a desființat fabrica de conserve de la Turnu Măgurele. Cantități mari de legume destinate conservării, de la ferma familiei Bujor, nu-și mai gă-seau desfacerea. Trebuia urgent să se orienteze spre piețele orășenești din zonă, dar și mai departe. Tânărul legumicultor a constatat ca este „greu cu vânzarea pe piața liberă, prețurile sunt oscilante, ce-rerea la fel, cu toate că am livrat și livrez legume de bună calitate“. Ajutorul cel mai important pentru membrii familiei, care aveau și sta-tutul de persoană fizică autorizată, a venit de la banii europeni. Au întoc-mit proiecte și au reușit să acceseze fondurile necesare dezvoltării.

dintre acești minoritari, mai precis a unui cetățean de etnie romă.

Mircea Bujor este, ca și mulți alții din comună, legumicultor. Dar a lu-at-o de la zero. Cei din familia sa nu au avut niciun petic de pământ până la revoluție și nici nu au fost membri în CAP, așa că habar nu aveau cum se face legumicultură. Pământ au obținut după anul 1990, închiriind din fondurile primăriei, pe atunci cu multă dare de mână. Cam din 1991 a început și Mircea, alături de părinți, să se ocupe cu asta. Școala a aban-donat-o după ce a terminat cele opt clase, ca mulți copii din mediul ru-ral. Motivul pentru care familia lui, ca și alții din zonă, a ales să facă le-gumicultură era prezența la doi pași de ei, la Turnu Măgurele, a unei fa-brici de conserve, cu cerințe mari de materie primă.

Se fălește adăugând: „Sunt primul țigan care își vinde produsele legu-micole la supermarketuri!“. Roșiile de câmp de la Dracea au ajuns, mai greu, dar au ajuns și ele, în marile magazine. Ce au în plus aceste toma-te? Argumentele lui Mircea Bujor au fost simple: „Tomatele de câmp au un gust deosebit, acel bine-cunoscut gust românesc. Peste roșie bat razele de soare, ceea ce o face incomparabi-lă cu cea din solar sau seră“.

A gândi de urgență pen-tru ziua de mâine

Inițial, Mircea Bujor nu și-ar fi do-rit să vândă în magazine mari, dar în piețele agroalimentare prețurile nu au constanță. Apoi, și-a dat sea-ma că obiceiurile cumpărătorilor s-au schimbat și tot mai mulți se îndreaptă spre supermarketuri. A înțeles să-și adapteze producția în conformitate cu regulile noului in-termediar. Acolo, legumele trebuie să respecte anumite cerințe impuse de cumpărător și pentru asta toți din familia Bujor acordă multă atenție tuturor fazelor producției, începând cu plantatul, continuând cu recol-tatul și terminând cu sortatul în lădițe al castraveților din solar. „De sortat, spune Mircea Bujor, se ocu-pă numai familia pentru a fi siguri că aspectul lădițelor corespun-de exigențelor cumpărătorilor“. La toate activitățile participă în mod constant și cei trei copii, elevi la Liceul Pedagogic „Mircea Scarlat“ din Alexandria. Toți cei trei doresc ca în viitor să preia afacerea. În no-ua lui postură, de furnizor al marilor magazine, se gândește și la viitor. Își pregătește un proiect pentru a pri-mi fonduri europene și dorește să-și îmbunătățească relația cu noii inter-mediari. Tot el mărturisește : „Visez ca, într-o zi, și bulionul meu care este 100% natural, să ajungă pe rafturi-le supermarketurilor“. Deocamdată, îl vinde în magazine mici, din județ.

Acum se află în Spania pentru a achiziționa o mașină de sortat, semn că afacerea se dezvoltă.

Bujor, mai ales că nu este asigurată. A angajat un paznic, un pândar cum îi zice Mircea, mai ales în perioada când răsadul era mic, iar în timpul apropierii culesului a mărit numărul „pândarilor“. În primii ani, culesul l-a asigurat numai cu membrii fami-liei, dar pe măsură ce cantitatea de legume a crescut, a adus și zilieri.

Nimic nou – unirea face puterea!

Totuși valorificarea produselor a ră-mas momentul cel mai important. Ca în toată agricultura românească, producția se realizează mai lesne de-cât vânzarea. Samsarii sunt cei care profită întotdeauna pe seama celor care trudesc pe ogor. Dar... Momentul cel mai important din viața acestui le-gumicultor din Dracea de Teleorman a fost atunci când a înțeles, împreu-nă cu mai mulți practicanți ai acestei îndeletniciri, că doar unirea poate să rezolve problema valorificării pro-duselor legumicole. „Nu-i așa că în momentul de față sună frumos că eu, un legumicultor din Dracea de Teleorman, vând legume în lanțuri de mari magazine din țară?“, spune cu mândrie Mircea Bujor. A început cu castraveții produși de familia sa, fiind chiar singurul producător pre-zent cu acest produs pe rafturile unui hipermarket. Contractele sunt ferme și plata se face la timp și cu avans.

O noua „dinastie“ de legumicultori

În această familie, în mod constant, 11 persoane sunt direct implicate: fratele său, băieții lui în vârstă de 15, 16 și 17 ani și alte rude. Mircea Bujor a căutat în permanență piețe de desfacere pentru că producția le-gumicolă a familiei creștea de la un sezon la altul. Și, totuși, pe parcurs au apărut piedici, nu birocratice, ci mai mult „etnice“. De ce? Totul por-nea, cum spune însuși Mircea Bujor, „de la culoarea pielii“. Cu toate aces-tea, nu s-a simțit complexat, nu-și ascunde etnia și de multe ori le spune direct și fără ocoliș: „Da, sunt țigan, cu toate că de la București mi se «poruncește» să spun că sunt rom“. Pe cumpărători sau pe intermediari, însă, i-au convins calitatea produse-lor și seriozitatea constantă cu care erau livrate legumele.

În acest răstimp, Mircea Bujor a pus mâna pe carte, și-a completat studiile liceale. În plus, i-a între-bat pe specialiști și pe oamenii cu experiență și și-a format propria pre-gătire în legumicultură.

Și-a dat seama că legumele din câmp, în comparație cu cele din solar presu-pun riscuri mai mari. Acolo, în câmp, oscilațiile temperaturii, dăunătorii, dar mai ales hoții sunt amenințări constante pentru producția familiei

Cine de la cine învață?

oameni

Meserie de legumicultor luată de la zero

De ceva vreme, se vorbește tot mai des despre o localitate din sudul Câmpiei Burnazului. Aflată între Alexandria și Turnu Măgurele, co-muna Dracea este alcătuită din trei localități: satul Zlata, satul Florica și satul Dracea, ca reședință a comunei.

Din cei 1.358 de locuitori, câți au fost numărați la recensământul din 2011 – în scădere față de cel din anul 2002, când au fost înregistrați 1 942 de locuitori-cei mai mulți sunt români (90,43%). De reținut este faptul că pentru procentul de 8,69% din populație apartenența etnică era declarată, oficial, „necunoscută“, un mic procent, de numai 0.88%, fiind reprezentat de „alte etnii“. Vă pre-zint în continuare experiența unuia

Page 13: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

22 23

Instruire printre străini, într-o fermă elvețiană

În ferma de la Bixad lucrurile nu au stat, totuși, de la început, ca „pe roze“.

Anul 1996 îl găsea pe Zoltan Muller cu 10 vaci pe care, din cauza lipsei de randament, a trebuit să le vân-dă. Acest eșec nu l-a determinat să renunțe la creșterea animalelor, pa-siune pe care o are încă din copilărie. Din contră, pe fermierul din Covasna eșecul l-a făcut să vrea să învețe și să meargă mai departe. Prin urmare, Zoltan Muller a hotărât că trebuie să se instruiască în țări cu tradiție și cu performanțe în creșterea tau-rinelor. A ales Elveția. „Acolo, într-o localitate în apropiere de Zurich am învățat meserie, cum se zice. Am lu-crat într-o fermă de vaci care avea un efectiv de 120 de capete, dintre care 60 de vaci de lapte mulgătoa-re și restul, viței și juninci. Acolo am văzut prima dată ce înseam-nă creșterea vacilor în stabulație liberă și m-am gândit că atunci când voi reveni acasă voi face la fel, stabulație liberă. Pentru că, pâ-nă atunci am avut, pentru creșterea animalelor, doar stabulație legată. Și tot în acea perioadă mi-a venit ideea ca la reîntoarcerea în țară să fac cursuri de însămânțare ar-tificială. De meserie sunt tehnician veterinar. Prin urmare, mi-a fost ușor să aplic această metodă de reproducție“, își amintește cu nos-talgie Zoltan Muller, un fermier de succes azi.

artificial animalele de prin gospodă-riile din satul meu, dar și din alte cinci sate din jur, după care am cumpă-rat vițelele care au rezultat în urma însămânțărilor. Mergeam la oameni și îi întrebam ce vacă au mai bună prin gospodărie și o însămânțam cu material seminal congelat – MSC de la un taur valoros. Așa am procedat până am ajuns la un efectiv de 25 de capete. Le-am crescut în fermă și în prezent pot afirma că nu mai am ni-cio vacă cumpărată, ci numai din cele crescute de mine. Știu cu exactitate bunicii și străbunicii tuturor anima-lelor“, povestește Zoltan Muller.

în hrana vacilor. Așa pot să știu câte ingrediente s-au folosit, câte kilo-grame de lucernă. Spre exemplu, o rație constă în 4 kilograme de lucer-nă, 10 silozuri de porumb, 15 silozuri de iarbă, 10 kilograme borhot de pe-re, 10 grame calciu și vitamine 50 de grame. Astăzi, producția me-die în ferma mea este de 24,5 litri/cap de vacă“, arată Zoltan Muller. Fermierul spune că în viitor, dacă mai câștigă un proiect european va crește efectivul de animale și, desi-gur, va mai face modernizări. Pentru moment, cele 120 de capete de tau-rine îi asigură venituri mulțumitoare fermierului din Bixad.

Zoltan Muller este încântat de noile măsuri al Ministerului Agriculturii în ce privește zootehnia. „Ajutorul dat de Ministerul Agriculturii celor care vor să își înmulțească efective-le prin achiziții de juninci gestante, cu valoare genetică și certificat de origine este binevenit și extrem de util. Dacă statul dă câte 5 000 de

însilozat porumb. Ne-ar fi foar-te greu, dacă nu imposibil, să ne dezvoltăm, să cumpărăm echi-pamentele necesare fără banii europeni. Și avem nevoie de utila-je de ultimă generație. De pildă, mă voi referi la cisternă. După fiecare coasă absorb cu cisterna bălegarul, îl fac imediat șpriț și-l dau pe câmp. Anul acesta, spre exemplu, am cosit de patru ori și, în urma administră-rii bălegarului, a crescut și iarbă și lucernă în cantități mai mari. Deci, nu mai folosim îngrășăminte chimi-ce, ci numai îngrășăminte naturale. Este mult mai rentabil pentru că nu mai cheltuim bani. La celelal-te mașini, la mașina tehnologică, să zicem, este mult mai bine pen-tru că introducem furajul complet, avem cântar care măsoară cât fân și lucernă băgăm și în felul acesta putem face rația pe fiecare animal. Evident, ne este mult mai ușor să fu-rajăm astfel, după rație, pentru că altfel, după ureche, nu putem zice că îi lipsește asta sau altceva. Acolo punem siloz și concentrate și se amestecă tot ceea ce trebuie folosit

Modelul elvețian adus în România, la Bixad

Întorcându-se în România după ce și-a învățat lecția, Zoltan Muller s-a dus, unde altundeva, decât la Bixad. În timp, ferma de creștere a vacilor, reînființată în anul 2000 cu exem-plare din rasa Bălțată Românească tip Simmenthal, se dezvoltă și se mo-dernizează. Găsirea unor mijloace financiare, pe lângă cele proprii, a făcut posibil mersul înainte. Soluția salvatoare: fondurile europene. „Am apelat la FEADR în 2008, am avut un proiect bun și am câștigat. Astfel că am reușit, cu ajutorul bani-lor europeni, să cumpăr un tractor, o mașină de înfoliat baloți, una de balotat, o remorcă tehnologică și o cisternă.“ Valoarea proiectului a atins circa un milion de euro, din care Zoltan Muller a contribuit cu partea lui de 50%. „Deja am dat ba-nii înapoi la bănci, iar acum aștept să vină fondurile europene din no-ul Program de Dezvoltare Rurală, ca să ne modernizăm în continu-are. Ne-ar mai trebui o mașină de

Bălțata Românească, pasiune și afacere

În localitatea Bixad din județul Covasna funcționează o fermă de 120 de taurine (60 de vaci de muls, 40 de capete de tineret și restul juninci), pentru care fondurile venite de la Uniunea Europeană sunt o gură de oxi-gen. Este drept că banii sunt importanți în orice afacere, însă, înainte de orice contează pasiunea, dragostea pentru meserie, pentru domeniul în care activezi. Zoltan Muller, proprietarul fermei de vaci cu lapte, iubește animalele și face tot ce-i stă în putință ca să le asigure cele necesare și, implicit, să asigure bunăstarea lui și a familiei. Că, până la urmă, ferma este afacere, nu hobby.

Bălțata Românească tip Simmenthal este rasa pentru care a optat Zoltan Muller și a adus-o în propria fermă. „Cresc Bălțată Românească deoarece este o rasă mixtă, este bună și pentru carne și pentru lapte. De asemenea, cu această rasă se obțin rezultate bune și la pășune și în grajd“, expli-că proprietarul fermei de la Bixad, județul Covasna.

La ora actuală, întregul efectiv exis-tent la ferma condusă de Zoltan Muller are o caracteristică aparte, aceea că este rodul muncii proprii. „Inițial, am cumpărat patru vaci pe care le-am înmulțit. Am însămânțat

Page 14: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

24 25

certificatele de origine sau Controlul Oficial al Performanțelor. Probabil că dacă nu era asociația nici până în ziua de astăzi nu puteam să le facem singuri. Bunăoară, controlul îl face un reprezentat al asociației și 70% plătește statul, iar restul noi. Este foarte important pentru orice fermi-er să vadă câți litri de lapte dă o vacă și ce calitate are acesta. Pe viitor știm ce fel de Material Seminal Congelat să folosim, de exemplu, de la taurii mai valoroși. De aici rezultă calitatea laptelui, grăsimea și proteinele din lapte și putem să privim altfel în vii-tor. Pentru că prețul laptelui depinde de calitatea sa și de cantitate“, spune Zoltan Muller. Experiența din ferma elvețiană, precum și vizitele făcute în ferme din întreaga lume i-au demon-strat fermierului român că asocierea este în folosul lor, al fermierilor.

este unul dintre angajați și ține hățurile contabilității. Cât despre „investițiile“ de suflet ale familiei, ele sunt o fată de 16 ani, care învață la oraș și e pasionată de muzică și un băiat de 12 ani care - ne povestește cu mândrie tatăl - deși e încă fraged, nu se dă în lături să pună osul la trea-bă. „Numai anul acesta m-a ajutat mult la înfolierea baloților, a făcut nu mai puțin de 20 de baloți“, preci-zează fermierul.

Asocierea aduce beneficii fermierilor

Zoltan Muller face parte din Asociația crescătorilor de Bălțată Românească tip Simmenthal. „În străinătate, oa-menii se unesc în asociații. Pentru noi poate fi și este, în cazul meu, de ma-re ajutor dacă este vorba, de pildă, de

lei, atunci mai mult de trei sfer-turi din valoarea animalului e plătită. Pentru cel care abia înce-pe, finanțarea este de cel mai mare sprijin. Pe mine mă ajută că, având certificat de origine, pot vinde ani-male. Am vânzare, am fonduri din care, iată, am investit într-o sală de muls, cu instalațiile aferente, 6 pos-turi pe un singur rând.“ Bineînțeles, acest proiect nu ar fi fost posibil fără sprijin SAPARD, dată fiind valoarea mare a investiției.

Ferma lui Zoltan Muller are și o parte vegetală, respectiv o suprafață de 80 de hectare, din care 30 de hectare de pășune sunt arendate de la primăria satului Bixad, iar pe restul de 50 de hectare se cultivă fân natural - 10 ha, porumb siloz - 13 ha, lucernă și trifoi. În fermă muncesc numai trei oa-meni plus șeful Zoltan Muller. Soția

tractor utilat cu plug. Banii europeni i-au dat posibilitatea de a înființa o plantație de căpșuni pe o suprafață de 50 de ari. Și-a cumpărat o freză și a mărit efectivul de porci, urmând să mai înființeze o pepinieră de pomi fructiferi. Anul acesta, în 2014, a in-trat pe rod și plantația de căpșuni, nu la întreaga capacitate, dar a avut satisfacția valorificării integrale, la un preț avantajos. S-au ivit, astfel, primele semne că propria gospodă-rie poate să devină una comercială. „Intenționez ca, în scurt timp, să măresc spațiul destinat culturilor protejate, să trec de la necesarul pentru propria familie la vânza-rea produselor legumicole pe piață. Am pregătire în domeniul silvic și, inițial, am vrut să înființez o pepini-eră pomicolă. Am aflat că va începe

Măsura 141, destinată susținerii fer-melor de semi-subzistență, cât și altele au fost accesate de mulți fer-mieri din localitatea bihoreană. Iată, așadar, că fermierii comunei Cociuba Mare au înțeles importanța fonduri-lor europene pentru bunăstarea lor și a spațiului rural.

Încet - încet, de la gospo-dărie la fermă comercială

Paul Sârb, localnic din Cociuba Mare, a apelat la Măsura 141 pen-tru a investi în micuța fermă de semi-subzistență pe care o deținea. Înainte de accesarea banilor europeni, Paul Sârb avea în gospodă-rie un număr nesemnificativ de vaci, porci, păsări, un solar și 4,4 hectare de teren arabil, pe care îl lucra cu un

De la subzistență la prosperitateO istorie cât două milenii

Pe malul stâng al Crișului Negru, aco-lo unde se întâlnește Câmpia de Vest cu dealurile submontane, aproape de Oradea, se află comuna Cociuba Mare, formată din satele Cheșa, Petid și Cărăsău. Deși aceste localități au fost atestate documentar abia din anul 1374, arheologii au scos la iveală obiecte din perioada așezărilor daci-ce, care au existat pe aceste meleaguri.

Săpăturile arheologice efectua-te de către specialiștii Muzeului Țării Crișurilor, în colaborare cu Institutul Pedologic din Oradea, pe terasa superioară a Crișului Negru, în așa-numitul punct „Câmp“, au scos la iveală dovezi că acolo au existat așezări omenești încă din Epoca pie-trei șlefuite. La un alt punct, numit „Fântânița“, arheologii au descoperit resturile unei locuințe de suprafață, cu două încăperi, mai multe gropi, ce sugerau locuri de plantare a unor stâlpi, și o groapă cu cenușă în jurul căreia se aflau fragmente de cera-mică. După un studiu aprofundat, arheologii au ajuns la concluzia că resturile de ceramică aflate acum la Muzeul Țării Crișurilor provin din se-colele al II-lea și al III-lea d.Hr.

Fonduri europene pentru toți fermierii

În Cociuba Mare, din județul Bihor, fondurile europene destinate agricul-turii și mediului rural au fost accesate de mulți posesori de exploatații agri-cole cu profil vegetal, zootehnic sau mixt. „Numeroși localnici din Cociuba Mare au accesat fonduri europene prin care au reușit să-și înființeze mici ferme. 17 locuitori din comună au întocmit proiecte pentru accesarea Măsurii 112 – «Instalarea tinerilor fermieri», reușind astfel să-și dezvolte adevărate afaceri“, ne-a spus Eugen Fiterău, consultant la Camera Agricolă din Cociuba Mare.Consultantul a adăugat că atât

Page 15: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

26 27

consolideze încă din anul 2000 și a pornit cu creșterea scroafelor. În pre-zent, crește în sistem gospodăresc în jur de 320 de porci. Purceii rezultați de la scroafele gestante sunt rapid valorificați către cumpărătorii cu ca-re și-a stabilit relații constante și de încredere. Animalele primesc furaje de foarte bună calitate, obținute în gospodăria familiei Onița.

„Datorită fondurilor accesa-te prin Măsura 312, am reușit să achiziționăm un tractor și alte utila-je, cu care lucrăm cele 95 de hectare de teren, pământ pe care-l avem în proprietate. În ceea ce privește animalele, porcii sunt crescuți în sistem gospodăresc, pe așternut de paie. Nu îngrășăm purcei, doar îi producem. Piața ne dictează aface-rile“, povestește inginerul zootehnist Florin Onița.

În concluzie, acolo, în Cociuba Mare, județul Bihor, s-a înțeles că fondurile europene cheltuite cu cap reprezin-tă un mijloc sigur pentru dezvoltarea unor afaceri, care să asigure venituri decente unei familii.

valorificarea produselor. Dar, din păcate, când este vorba de unire se naște o altă problemă: cine con-duce? Nu poți să pui în frunte pe oricine. Cooperativele au nevoie să fie conduse de oameni bine pregătiți, să cunoască legislația. Asemenea oameni ar trebui școlarizați și autorizați, iar membrii cooperatori să știe pe cine să aleagă pentru a le susține interesele“, a precizat fermie-rul Paul Sârb.

Mici afaceri dezvoltate „cu cap“

De la Eugen Fiterău, de la Camera Agricolă a Primăriei Cociuba Mare, am aflat că un specialist, localnic al comunei, inginerul zootehnist Florin Onița, a implementat un pro-iect european pe Măsura 321. Fiica acestui inginer, imitându-și tatăl, a întocmit un proiect pe Măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri“. „Despre realizările lor se vorbește ca realizări ale familiei Onița“, ne-a menționat Eugen Fiterău. Ferma ce-lor din familia Onița a început să se

reconversia în pomicultură. Aștept să iau fonduri europene pentru a-mi face o plantație de pomi fructiferi, spune bihoreanul Paul Sârb. În zo-na noastră se pretează înființarea livezilor cu nuc, cireș, chiar și cu peri. Nucul este un arbore care poa-te să aducă beneficii serioase de-a lungul multor ani. Arborii din pepi-niera în care vreau să investesc bani europeni vor fi folosiți atât pentru înființarea propriei livezi, cât și pen-tru vânzare.“

Startul bun, facilitat și de accesarea fondurilor europene, i-a întărit în-crederea fermierului Paul Sârb că, în scurt timp, propria-i fermă de semi-subzistență va fi capabilă să in-tre în rândul fermelor cu potențial comercial. Atât pentru Paul Sârb, cât și pentru ceilalți consăteni ai lui, ca-re au accesat fondurile europene pe Măsura 141, valorificarea produse-lor este uneori o problemă. „A mers lesne cu vânzarea căpșunelor, dar cu laptele și valorificarea animale-lor este mai greu. Dacă ne-am uni toți fermierii din comună într-o cooperativă, am rezolva rapid cu

cu mine. Apoi, am preluat eu totul. La început mi-a fost greu, însă cu pasiune reușești orice“, povestește Elisabeta Onu. Ea a îmbunătățit rețeta de turtă dulce și modelele, dar a păstrat-o și pe cea tradițională moștenită. În scurt timp, a reușit să aibă o afacere cunoscută. Cea ca-re administrează societatea Marta Princeps este de părere că pentru acest meșteșug – turta dulce - es-te nevoie de pasiune și îndemânare. „Este o artă să faci turtă dulce. Deși se găsește peste tot, rețeta noastră este foarte veche, lucrăm totul ma-nual, inclusiv frământatul și întinsul foii, decupatul, coptul și decoratul. Am avut propuneri să facem o linie tehnologică pentru a livra în străi-nătate, dar nu am dorit să renunț la metoda manuală, deoarece, lucrând pe linie automată, toate produsele vor fi la fel, vor semăna între ele. Pe când așa, fiecare are ceva deosebit și întotdeauna doresc să diversific

Un meșteșug transformat într-o afacere viabilă

Afacerea cu turtă dulce este condusă tot de o femeie, așa cum a început și în urmă cu 68 de ani. Elisabeta Onu, de profesie inginer chimist, a dus mai departe tradiția familiei împre-ună cu soțul, dar până la un moment dat, când Constantin Onu a deve-nit preot. „Soțul meu este preot, dar înainte de a-și face meseria pentru care s-a pregătit, s-a ocupat de acest meșteșug al turtei dulci împreună

Turta dulce a copilăriei

Turta dulce produsă în 1946 de Anastasia Onu a devenit astăzi o ve-ritabilă afacere pentru societatea Marta Princeps SRL, care aparține familiei Onu și se bucură de recunoaștere în diverse zone ale țării. Produsele pot fi găsite în toa-tă țara, la festivaluri, simpozioane, expoziții, târguri de meșteri popu-lari organizate de muzee și piețe în care se vând produse tradiționale.

Din anul 2000, societatea Marta Princeps este membră a Asociației Creatorilor Populari din România.

Familia Onu din localitatea Bascov, județul Argeș, este la a patra generație de producători de turtă dulce. În 1946, străbunica Anastasia Onu și-a deschis un laborator la Pitești, în care producea turtă dulce în formă de figurine, salbe cu gurițe, blat cu miere, ciubuce, acadele, su-san și înghețată. Produsele erau vândute într-un chioșc în spațiul Gării Pitești, fiind cunoscute în toată țara. Tradiția a fost continuată de către urmași până-n zilele noastre.

Page 16: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

28 29

că e scumpă și ar crește prețul tur-tei dulci. Încercăm să facem produse de calitate cu costuri cât mai mici, ca să-și permită oricine să mănânce turtă dulce ca în copilărie“, explică Elisabeta Onu.

În procesul de coacere a produselor se folosesc cuptoare pe bază de gaz, dar la început au existat cuptoarele pe vatră.

Întrebată dacă turta dulce este o afacere, Elisabeta Onu a răspuns prompt: „Da, este o afacere atâta timp cât din ea se poate trăi decent și reușim să ajutăm și biserica unde slujește soțul meu.“

Singura nemulțumire a celei care conduce afacerea este concurența dezechilibrată de pe piață, mai ales din târgurile în care ar trebui să se vândă doar produse tradiționale și doar de către producători. „E nevoie de o selecție riguroasă a comercianților din piețe“, este de pă-rere Elisabeta Onu.

activitatea vitivinicolă de la zero. De ce? Răspunsul l-am aflat de la dom-nul Lucian Neacșu, cel care se ocupă de obținerea vinului. „Trebuie să se știe, spune interlocutorul nostru, că podgoria Însurăței face parte din re-giunea viticolă a teraselor Dunării, formată din nisipuri și alte tipuri de terenuri favorabile, specifice sudu-lui țării“. Într-adevăr zona include plantații viticole, cu caracter insu-lar, înființate pe nisipurile și solurile nisipoase de pe terasele Dunării, tera-sele Jiului, bazinele râului Călmățui, Buzău și Câmpia Bărăganului, unde se află podgoriile Oltina și Însurăței.

Situată la 44 de grade și 50 de minute latitudine nordică, podgoria Însurăței se află în estul Câmpiei Bărăganului, la o altitudine de 45 - 50 de metri și face parte din clasa viticolă euro-peană C II. Această regiune viticolă a teraselor Dunării a fost specializa-tă, până în anul 1989, pe producția strugurilor de masă, atât timpurii cât și târzii, destinați consumului în sta-re proaspătă și obținerii de stafide. Se considera, pe atunci, că terenurile nisipoase ar fi limitat potențialul can-titativ și calitativ al soiurilor destinate vinificării.

că în acea perioadă, pe teritoriul ac-tual al orașului Însurăței a apărut comuna Rubla, denumire ce pare azi ciudată, dar care vine de la rubla sovietică. Această nouă așezare deve-nise una specială, pentru că acolo au fost deportați opozanți ai regimului; aici au fost aduși oameni politici pre-cum liderii țărăniști Corneliu Coposu și Ion Diaconescu.

Podgoria Însurăței, pe aceeași latitudine nordică cu regiunea viticolă fran-ceză Montpellier

Viticultura pe terenul agricol de la Însurăței nu are un trecut prea în-depărtat. Vița-de-vie a fost plantată după câțiva ani de la încheierea ce-lui de-Al II-lea Război Mondial. La sfârșitul anului 1989 se găseau suprafețe viticole nesemnificative și cu soiuri amestecate, mai mult de ma-să, fără să existe o anume politică în producția vinicolă.

Tocmai acesta este locul în ca-re frații Neacșu (prin SC Senator Waine) și-au asumat riscul de a lua

dulce de la noi. Le place că-i natu-rală, nu ca cea din magazinele de acolo. De asemenea, în fiecare an de Crăciun vindem produsele noas-tre în Franța, printr-o prietenă care trăiește acolo“, spune Elisabeta Onu.

Calitatea produselor, im-portantă pentru afacerea familiei Onu

Ingredientele folosite pentru a pro-duce turta dulce sunt făina, zahărul, mierea, bicarbonatul de sodiu și aromele de scorțișoară și ghimbir. „Făina și zahărul sunt ingredien-tele principale, însă acestea conțin amelioratori care duc la scăderea calității. La fel se întâmplă și în ca-zul mierii de albine. Acum lucrăm cu făină de calitate medie, de tip 650. Zahărul este o problemă, de-oarece conține melasă și de aceea este nevoie să cumpărăm un tip de zahăr care este foarte scump. Altfel n-am avea calitate. Nici mierea nu mai este calitativă. Oricum, nu pu-tem folosi prea multă miere, pentru

modelele. La o lună sau două schimb modelele și culorile, dar rețeta o păstrez“, a precizat Elisabeta Onu.

Oferta cuprinde turtă dulce în di-verse forme: tradiționale (tabla - turtă dulce cu miere, rotițe, ron-dele, portofel, fetițe, cocoșei, căluți, iepuri, batoane, porumbei, peștișori, brăduți, inimioare, steluțe de ma-re, gurițe) sau inspirate din lumea poveștilor (personajele poveștilor populare sunt miniaturizate în tur-tă dulce: Hansel și Gretel, Albă ca Zăpada, Motanul Încălțat, Mica Sirenă, Cerbul de Aur, Moș Crăciun). Produsele se pot executa și la coman-dă, în diferite forme, în funcție de cerințele clienților.

Din anul 2005, societatea Marta Princeps colaborează cu școli și grădinițe cărora le furnizează turtă dulce.

Cele mai multe solicitări vin în pe-rioada Sărbătorilor Pascale, de Crăciun și Mărțișor. „Am livrat și în străinătate, timp de un an le-am trimis românilor din Spania turta

Popas pe drumul vinului ecologic Ferma mea

experiențe

Însurăței - o ctitorie a tinerilor

Undeva, în zona Bărăganului de Mijloc, pe malul drept al râului Călmățui, se află o așezare cu un trecut nu foarte îndepărtat numi-tă Însurăței, astăzi oraș din județul Brăila. Alături de așezarea princi-pală, orașul are în componență și satele Lacul Rezii, Măru Roșu și Valea Călmățuiului.

Comuna a luat ființă în anul 1879, pe locul fostului sat Pârdăleni, în ur-ma aplicării Legii rurale din 14/26 august 1864, promulgată de dom-nitorul Alexandru Ioan Cuza. Nașii localității, după cum arată și denu-mirea, au fost „însurățeii“, tineri împroprietăriți cu pământ aici, ca efect al „legii însurățeilor“. Au fost, atunci, împroprietăriți circa 508 lo-cuitori, care au ctitorit ceea ce astăzi este orașul Însurăței. De-a lungul anilor, localitatea a cunoscut diver-se forme de administrare teritorială. Iată, spre exemplu, că la sfârșitul se-colului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Balta, județul Brăila și tot așa până în perioada vechiului regim. Demn de remarcat este faptul

Page 17: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

30 31

plantelor spațiul și timpul necesar pentru dezvoltare, obținându-se, ast-fel, recolte sănătoase și stabile; sunt excluse cu desăvârșire substanțele chimice și modificările genetice.

Strugurii, constituind materia pri-mă, pot fi tratați numai la suprafața lor și numai cu substanțe active și care nu sunt absorbite de plantă, acestea fiind doar substanțe natura-le. Am mai reținut tot de la domnul Lucian Neacșu că pentru a beneficia de sigla de produs ecologic, în mod obligatoriu este necesar, ca de-a lun-gul procesului de obținere a vinurilor, organismele de control competente și abilitate să supravegheze întreaga tehnologie etapă de etapă.

Spun specialiștii că vinul ecolo-gic nu numai că satisface cele mai rafinate gusturi, dar ne protejea-ză în același timp și sănătatea. Prin fermentația naturală a vinului se păs-trează calitățile biologice înalte ale strugurilor.

un specialist, demn de reținut es-te faptul că în perioada de vegetație a viței-de-vie nu trebuie folosite îngrășămintele chimice. Se folosesc în exclusivitate cele naturale, cum sunt îngrășămintele vegetale, de exemplu zeama din macerat de urzici, în așa fel încât să se țină sub control starea de sănătate a plantelor.

Există o excepție în ceea ce privește protecția contra bolilor și dăună-torilor; în asemenea situații, este permisă numai folosirea substanțelor pe bază de cupru și sulf. Momente cruciale sunt cele legate de alege-rea timpului optim pentru culesul strugurilor, care se execută exclu-siv manual, fermentația mustului la o temperatură reglată, maturarea vinurilor în butoaie fără rugină, îm-butelierea imediat după strecurare și eliminarea totală a tratamentelor chimice.

Aici, la Însurăței, plantația de vie ecologică respectă natura, oferind

Vița-de-vie plantată la Însurăței se află pe terenuri permeabile, roșiatice, veritabile „nisipuri zburătoare“, asemănătoare celor din regiunea franceză Montpellier. La toate aces-tea se adaugă faptul că Dunărea este în apropiere; aceasta, împreună cu factorii climatici și pedologici, devin principalii factori capabili să deter-mine calitatea superioară a vinurilor obținute.

În Bărăgan, cea mai mare suprafață cu vie ecologică

Nu este o figură de stil! Acolo, în Bărăgan, există cea mai mare suprafață de vie din răsăritul Europei, exploatată în regim ecologic și aceas-ta se află la Însurăței. „Avem aici 850 de hectare cu viță-de-vie, dintre ca-re 245 sunt certificate ecologic“, a concretizat domnul George Neacșu, celălalt coproprietar și manager ge-neral al companiei Senator Wine.

Investiția a fost făcută din bani proprii, plus bani europeni pentru reconversie și retehno-logizare. Prin programul de reconversie, SC Senator Wine a reușit să replanteze circa 136 de hectare cu vie nobilă. Statistic, înseamnă că 90% din suprafața cu vie de la Însurăței a fost replantată. Nu numai că a fost replantată, dar și regândită ca ampla-sament, cu soiuri capabile ca în scurt timp să devină reprezentative, atât la nivel național cât și internațional. „În primul rând, remarca domnul Lucian Neacșu, am ținut neapărat să avem soiuri tradiționale românești și să devenim în scurt timp o adevăra-tă săgeată a acestor vinuri, în toată lumea. Un loc foarte important îl are vinul bio, cu care am căutat să fa-cem primii pași pentru a ieși pe piața internațională.“

De ce vinul bio?

„Vinul numit acum ecologic se deosebește de vinul tradițional printr-o seamă de însușiri speci-fice, predominante“, ne-a explicat tot domnul Lucian Neacșu. Din această adevărată lecție predată de

premiate cu aur la concursuri inter-ne și internaționale. Printre acestea se află vinurile din soiurile Fetească albă, Cabernet Sauvignon și Fetească neagră.

Vinurile biologice produse în cra-ma de la Însurăței pătrund încet, dar sigur, pe piața internațională, semn că sunt unice și pe placul consumatorilor.

Domnul Lucian Neacșu remarca: „Noi vindem la momentul actual in-clusiv vinurile bio, în 25 de țări, în cantități variate, de la un bax, un palet, un container sau un tir. Acum forțăm și încercăm să pătrundem pe 25 de piețe, lucru deloc ușor; este o luptă extraordinară și aici vă dau exemplu piețele din Japonia, China, Singapore, Statele Unite, Canada, chiar și Australia – al doilea mare producător de vin din lume.“

Se spune că sticla cu vin este un ex-celent ambasador pentru că vinul se consumă, dar sticla și eticheta rămân.

Vinuri din soiuri românești de struguri ecologici

La Însurăței au fost replantate prin reconversie soiurile reprezentati-ve românești, care au avut puterea să treacă peste epidemia de filoxe-ra din anul 1882, cum ar fi: Fetească albă, Fetească neagră, Băbească nea-gră. Iată că în prezent, dau vinuri curate, lipsite de chimicale, întoc-mai ca acum peste o sută de ani. Au mai fost plantate, tot prin reconver-sie, și soiuri cosmopolite, precum Cabernet Sauvignon, Riesling itali-an, soiuri apreciate și căutate la nivel internațional.

Aici, la Însurăței, unde se află cea mai mare suprafață compactă cu vie bio, este un microclimat excelent, protejat de o pădure de circa 3000 de hectare pe trei laturi, cu un sol foar-te potrivit și cu temperaturi extrem de favorabile coacerii strugurilor. Această combinație de factori a ajutat la producerea unor vinuri apreciate,

Page 18: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

32 33

Ne-am descurcat foarte bine. Avem un proiect de implementare dublu, pe ferma de creștere de pești, de pes-te patru milioane de euro. Avem bani în bancă, dar ni s-a cerut, pentru un avans, o scrisoare de garantare de la bănci, iar scrisoarea este așa de scumpă încât am renunțat și am încercat la mai multe bănci și pe ba-nii noștri nu am reușit să obținem în condiții onorabile această scrisoare. Am hotărât să lucrăm cum am făcut și la prima investiție, adică pe banii noștri. E deranjant, atâta timp cât eu am 1-2 milioane de euro în bancă, să nu mi se dea o scrisoare de garanție. Greutatea stă în termenul de 45 de zile pentru a achita. Am rămas sur-prins că nu este vina băncilor pentru treaba aceasta. Toate lucrează după niște norme ale Băncii Naționale și peste tot unde te-ai duce este la fel.“

Enisala este popularea Deltei Dunării cu pește. „Am cumpărat fosta stație de epurat de la fabrica de zahăr, am făcut-o să meargă, cu fonduri euro-pene, am realizat, astfel, o pepinieră performantă care să producă pește pentru popularea Deltei Dunării. Dacă nu se populează Delta Dunării, muncim toți degeaba. Deci, asta este gândirea mea pe termen lung“, a pre-cizat directorul general al Delta Fish, Cornel Ivanov.

Proiectul accesat prin POP 2007-2013 de către Delta Fish pentru ferma de pui de pește are o valoare totală de circa două milioane de euro, din ca-re 60% sunt bani europeni și 40% banii companiei. „Suntem una din-tre firmele norocoase care au avut banii de cofinanțare, spune Cornel Ivanov. Sunt banii noștri din munca anterioară și ne-a fost foarte ușor.

rețele exterioare alimentate cu apă; rețele exterioare canalizare menaje-ră; alei în incintă.

„Dacă nu veneau banii europeni, nu puteam face nimic. Noi suntem oa-meni care am trăit aici de câteva sute de ani și nu ne-a ajutat nimeni. Primul ajutor important și con-cret care a venit a fost Programul Operațional de Pescuit. Personal, am implementat mai multe proiec-te, dar acesta, de la Delta Fish, este cel mai mare și cel mai greu, pen-tru că presupune investiții masive. Am reușit să facem dintr-o stație de epurare o amenajare piscicolă im-portantă și performantă. Am ajuns să scoatem 3500-4000 de kilogra-me de pește la hectar, pește crescut cu tehnologii românești, cu tehnolo-gii făcute de Institutul Delta Dunării și mă mândresc cu acest lucru“, ne-a spus Cornel Ivanov, cel care admi-nistrează societatea Delta Fish.

Cornel Ivanov a ținut să puncteze că a lucrat foarte bine cu Autoritatea de Management a Programului Operațional pentru Pescuit. „Sectorul de pește este închis. Ne cunoaștem cu toții, se știe dacă unul sau altul are sau nu bani. Prin urmare, nu am în-tâmpinat absolut nicio problemă cu cei de la Autoritatea de Management, am lucrat foarte bine pe proiectul POP, spune administratorul Delta Fish. M-au verificat și este normal să mă verifice, că o parte din bani sunt ai comunității. Am văzut care sunt cerințele și le-am respectat. Sunt lu-cruri normale, pentru că dacă eu îți dau ție niște bani, trebuie să mă asculți și să îndeplinești ce vreau eu.“

Pește pentru Delta Dunării

De profesie, Cornel Ivanov es-te hidrotehnist, dar s-a născut și a crescut într-o familie de pescari. Cum îi place să spună, a lucrat pes-te tot în Delta Dunării, până a ajuns „pe propriile picioare“, prin 1999, când a ridicat, bineînțeles, o aface-re piscicolă.Scopul investiției în pepiniera de la

Pepinieră piscicolă la Enisala, realizată cu bani europeni

Afacerea mea

Societatea Delta Fish SRL, administrată de Cornel Ivanov, a beneficiat de banii europeni alocați prin Programul Operațional de Pescuit - POP 2007-2013. Proiectul din județul Tulcea - „Modernizare Pepinieră Piscicolă Babadag, sat Enisala, comuna Sarichioi“ a fost implementat cu succes, având o valoare totală de 11.721.779,60 lei, din care va-loarea totală eligibilă este de 9.335.540 lei. Asistența financiară nerambursabilă este de 5.601.324 lei.În ceea ce privește suprafața folosită în producție de către beneficiarul POP 2007-2013, aceasta este, în prezent, de 43,15 ha (luciu de apă), însă din anul N+3, suprafața folosită va ajunge la 69,49 ha.

Obiectivul proiectului de la Enisala (Tulcea), accesat prin POP 2007-2013 de către societatea Delta Fish, l-a constituit modernizarea unei fos-te stații de epurare, adaptată parțial pentru acvacultură, pentru a deveni o amenajare complexă în sistem in-tensiv, prin policultură cu ciclu de producție de trei ani. Investițiile cu-prind amenajarea de bazine piscicole din construcții existente (reprofilare de contur și de compartimentare prin decolmatări, lucrări de terasamente, refacere diguri); construire de stații de pompare, alimentare, evacuare; construire linie electrică aeriană; centru de primă vânzare și gospodă-rie furaje; sediu fermă și laborator;

Page 19: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

34 35

peștele se hrănește numai cu hrană naturală, iar în aceste condiții rit-mul de creștere este relativ mic. Mie îmi trebuie 3-4 ani de zile să ajungă la 2 kg un crap“, povestește Cornel Ivanov. Însă șeful Delta Fish nu es-te un consumator de pește, singurul care îi place este anghila, fiind singu-rul crescător al acestei specii la noi în țară. „Anghila este un pește excelent. Pentru mine, creșterea acestei specii este un hobby, o dorință, este un mod de viață. Nu se poate să crești numai caras, plătică, babușcă. Trebuie să introduci și altceva, iar anghila este un pește cu totul deosebit. Eu nu sunt mâncător de pește. Când eram mic mirosea și transpirația a pește, că numai asta am mâncat toată viața, dar anghila este un «animal» care îmi place“, a spus Cornel Ivanov, ad-ministratorul companiei Delta Fish.

acest pește. „Este un pește autoh-ton, cel pe care îl înmulțim noi este de aici, nu este adus din altă par-te. Reproducătorii sunt de la noi și o să vedeți că nu sunt toți peștii de un fel. Fiecare crap este în funcție de reproducător. Există crap de Salonta, de Frăsinet, de Dunăre, iar eu îl cresc aici fără să-i dau nimic, singura intervenție este popularea. Practicând acvacultură ecologică, la mine s-a redus producția de pește anual de la aproximativ 350-400 de tone pe an, la 200-250 de tone. De la ferma mea nu pleacă spre vân-zare niciun crap sub două kg, iar la restul peștilor, sub patru kg. Peștele este bun, natural la lacul Babadag. Ritmul creșterii este foarte mic, nu este o amenajare intensivă. Îi dau proteină 50-60%. În amenajarea mea, nu-i dau nimic de mâncare,

Crapul românesc este eficient

În zona Babadag, din județul Tulcea, se practică acvacultura ecologică pen-tru că există toate premisele pentru acest tip de acvacultură. Problema, pe piața din România, este prețul. „Peștii din acvacultură și peștele scos din viviere flotante sunt la același preț. Și nu-i corect, dar as-ta-i piața acum. Nu putem face acvacultură performantă fără teh-nologii, care la mine în ferme sunt făcute de specialiști. Tehnologiile înseamnă foarte multă mânca-re, foarte mult oxigen, foarte multă apă, foarte multe îngrășăminte na-turale“, a specificat Cornel Ivanov. El a adăugat că cel mai eficient pește este crapul românesc și de aceea va crește, într-un procent de 90 – 100%,

Romimplet SA a fost prima societate din județul Arad care a început priva-tizarea prin adaos de capital privat, transformându-se mai întâi într-o societate mixtă cu capital de stat și privat, iar ulterior într-o societate cu capital integral privat.

Produsele realizate într-o varieta-te de peste 800 de sortimente au fost exportate, ducând renumele zonei în țări ca Germania, Austria, Italia, Belgia, Olanda, Suedia, Elveția, Franța, Israel, SUA etc. Odată cu di-versificarea produselor din răchită, societatea s-a specializat și pe reali-zarea de ornamente, meșterii fiind instruiți de tehnologi din Germania.

Pentru asigurarea bazei materiale, au fost înființate plantații de răchită, dar odată cu restituirea terenurilor foștilor proprietari, baza materială a scăzut și, în același timp, s-a redus și numărul de împletitori.

Împletiturile din răchită, o artă la mare căutare

Comunitatea mea

Produsele naturale sunt la mare căutare de ani buni. Este și cazul diverselor obiecte de uz casnic și gospodăresc, împletite din răchită (mo-bilier, obiecte decorative, vestitele coșuri împletite din nuiele etc), mai ales pentru că dau căldură și naturalețe spațiului în care sunt amplasate. În Arad există o societate, Romimplet SA, a cărei activitate este produce-rea împletiturilor din răchită.

Compania Romimplet SA Arad a luat ființă în anul 1991, prin desprinderea secției de împletituri din cadrul fos-tei industrii locale a județului Arad, IJPIPS. Istoricul Romimplet datea-ză de peste 35 de ani, colectivul de împletitori fiind format, în cadrul Întreprinderii Județene de Industrie Locală „Mureșul“, de către meșterul în arta împletitului, Ion Stana, ori-ginar din comuna Șepreuș, județul Arad. Meșterii societății arădene au preluat tradiția localnicilor de origi-ne germană din zona Vladimirescu, Sântana, instruiți cu profesiona-lism, talent și dăruire de maestrul Totor Simion.

În vremurile de început ale întreprinderii de producere a îm-pletiturilor, pentru localnici această activitate a însemnat un loc de muncă atractiv, care le oferea posi-bilitatea de a lucra aproape de casă și de familii.

Page 20: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

36 37

Arta împletitului, o afacere

Împletiturile din răchită sunt foar-te solicitate, însă specialiștii, meșteșugarii sunt tot mai puțini. „Arta împletitului se află în de-clin, dar nu din cauză că produsele nu au cerere, ci pentru că nu mai există doritori pentru meseria de împletitor și nici școli care să ofere pregătire pentru această specializa-re“, a specificat Măricuța Galu.

Produsele împletite din răchită sunt promovate prin intermediul târguri-lor și expozițiilor, în cadrul cărora se fac și demonstrații de împletit.

Solicitările clienților, care de cele mai multe ori sunt adevărați creatori de modele noi, combinate cu măies-tria și talentul împletitorilor noștri duc la realizarea, în fiecare lună, a cel puțin zece modele noi de împle-tituri din răchită. Clienții noștri sunt dornici de a așeza în curte, în casă, pe masă produse 100% naturale și ecologice, la care au contribuit și ei prin exprimarea simplă și sinceră a ceea ce doresc. Arta împletitului es-te o afacere“, a precizat directorul Romimplet SA.

galbenă), cultivate pe terenuri cu umiditate, unde nu se cultivă al-te plante, pentru ca recoltele să fie bogate și de calitate. Răchita se recoltează atât toamna, cât și pri-măvara, după ce solul nu mai este înghețat. Recoltarea se face manual, deoarece cea mecanică duce la scă-derea rezultatelor producțiilor, dar și pentru că terenul este neadecvat lu-crărilor mecanice. Se acționează cât mai aproape de sol, dintr-un singur butaș putându-se obține între 16 și 30 de fire pentru împletit. După re-coltare, răchita se depozitează în snopi, se sortează și se decojește pen-tru produse sau se folosește recolta brută, de culoare neagră, care se procesează prin opărire. Decojirea se face manual sau cu mașini de de-cojit. Materialul se depozitează în șoproane deschise. Înainte de utili-zare, dacă materialul este uscat, se face umectarea acestuia și se exe-cută fie produsul întreg, fie pe faze de lucru, pe secțiuni ale produsu-lui, precum mâner, capac sau partea laterală. De asemenea, meșterii îm-pletitori sunt specializați pe faze de lucru sau pentru tot procesul de lucru al produsului. În procesul tehnologic se folosește doar cazanul pentru fier-berea materialului.

Răchita înfrumusețează mediul

În prezent, societatea Romimplet SA își desfășoară activitatea în județul Arad, în atelierele de producție din Sântana, Chișineu-Criș și Șepreuș, având peste 25 de angajați. Cei 8 îm-pletitori, cu o vechime de peste 20 de ani, au fost în același timp și forma-tori pentru generația tânără. Tinerii, prin formarea profesională în mese-ria de împletitori, pot deveni micii întreprinzători de mâine.

„Producem obiecte din răchită, exe-cutăm și la comandă, recondiționăm produse vechi, pentru a veni în spri-jinul celor de la sate și de la orașe, pentru a înfrumuseța atât grădina și curtea, cât și interiorul. Producem mobilier împletit din răchită: fotolii, mese, banchete, etajere. Executăm la comandă împletituri, în funcție de cerințele clienților. Realizăm, de asemenea, coșuri pentru piață, de fructe, flori, dar produsul cel mai solicitat este coșul de bicicletă“, a declarat Măricuța Galu, directorul societății.Speciile de răchită folosite pentru împletituri sunt Salix rigida (răchita americană) și Salis viminalis (răchita

cu conducătorii unităților admi-nistrativ-teritoriale. Acestea au loc la sediul primăriilor, la centrele culturale din comunitățile respec-tive sau în alte locuri de pe raza comunei.

Etapele procedurale

Pentru elaborarea, depunerea și implementarea proiectelor prin in-termediul unui Grup de Acțiune Locală sunt urmate, în ordine crono-logică, următoarele etape:• Lansare apel de selecție de către

GAL• Depunere cereri de finanțare către

solicitanți• Verificarea conformității și

eligibilității de către GAL• Punctarea criteriilor de selecție de

către GAL• Raport de selecție intermediar

– responsabil financiar• Domnul Srgu Sorin – responsabil

tehnic și monitorizare• Doamna Nițoiu Marilena – asis-

tent manager• Domnul Bocanciu Ionuț – animator• Domnul Constantin Adrian

– animator

Atribuțiile și responsabilitățile GAL

• evaluare de proiecte• sectare, implementare• organizarea de seminarii de

informare și seminarii de pro-movare a GAL, a măsurilor disponibile, lansate prin apeluri de selecție active. Acest tip de semi-narii au loc în mod obligatoriu pe teritoriul fiecărei comune a GAL, pe baza unui calendar prestabilit

Grupul de Acțiune Locală Valea Ialomiței

Leader la zi

Teritoriul Grupului de Acțiune Locală Valea Ialomiței se află ex-clusiv în spațiul rural și este acoperit de comunele Aninoasa, Doicești, Pietrari, Șotânga, Voinești, Vulcana-Băi și Vulcana-Pandele, din județul Dâmbovița.

GAL Valea Ialomiței a fost selec-tat spre finanțare în a doua sesiune, acesta începându-și practic activita-tea din data de 1 aprilie 2013. Sediul GAL Valea Ialomiței se află în comu-na Șotânga, str. Preot Abramescu, nr. 4, într-un corp anexă a Căminului Cultural al comunei Șotânga. Spațiul este pus la dispoziție gratuit de Primăria Șotânga.

• Domnul Ing. Gheorghe Ana – res-ponsabil administrativ

• Doamna Mihai Carmen

Page 21: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

38 39

• Contestații• Raport de selecție final• Depunerea proiectelor la OJFIR

Situația proiectelor la 31.10.2014

La data de 31.10.2014, situația pro-iectelor se prezintă astfel: - au fost contractate 39 de proiecte, - în valoare totală de 2 382 932 €, - reprezentând 93,52% din buge-

tul total alocat inițial Grupului de Acțiune Locală Valea Ialomiței.

Pe măsuri, situația se prezintă după cum urmează: Măsură 111 – „Formarea profe-sională, informare și difuzare de cunoștințe“ - 2 proiecte contractate - valoarea totală nerambursabilă:

58 806 €

Măsură 112 – „Instalarea tinerilor fermieri“ - 12 proiecte contractate - valoarea totală nerambursabilă:

396 000 €

Măsură 141 – „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență“ - 5 proiecte contractate - valoarea totală nerambursabilă:

22 500 €

Măsură 312 – „Sprijin pen-tru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi“ - 4 proiecte contractate - valoarea totală nerambursabilă:

454 111 €

Măsură 313 – „Încurajarea activităților turistice“ - 4 proiecte contractate - valoarea totală nerambursabilă:

478 321 €

Măsură 322 –„Renovarea, dez-voltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală“ - 12 proiecte contractate - valoarea totală nerambursabilă:

973 194 €

- Denumire proiect: „Achiziție utilaj pentru comună Pietrari, județul Dâmbovița“

- Beneficiar: comuna Pietrari - Valoare nerambursabilă: 73 350 € - Stadiu proiect: finalizat

M 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală“ - Denumire proiect: „Modernizare

și reabilitare stradă Olimpiei, co-muna Vulcana-Pandele“

- Beneficiar: comuna Vulcana-Pandele

- Valoare nerambursabilă: 72 129 € - Stadiu proiect: finalizat

M 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală“ - Denumire proiect: „Modernizare

prin asfaltare a DCL 67, în satul Lunca, comuna Voinești, județul Dâmbovița“

- Beneficiar: comuna Voinești - Valoare nerambursabilă: 74 435 € - Stadiu proiect: finalizat

- Valoare nerambursabilă: 73 532 € - Stadiu proiect: finalizat

M 112 – „Instalarea tinerilor fermieri“ - Denumire proiect „Instalarea

d-nei Lițescu Elena în ferma din comuna Voinești, județul Dâmbovița“

- Beneficiar: I.I. Lițescu Elena - Valoare nerambursabilă: 32 000 € - Stadiu proiect: contractat + în im-

plementare – suma plătită tranșa I, în valoare de 19 200 €

M 112 – „Instalarea tinerilor fermieri“ - Denumire proiect: „Instalarea

domnului Duță Laurențiu în fer-ma din comuna Doicești, județul Dâmbovița“

- Beneficiar: I. I. Duță Laurențiu - Valoare nerambursabilă: 36 000 € - Stadiu proiect: contractat + în im-

plementare – suma plătită tranșă I, în valoare de 21 600 €

M 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală“

Bune practici

Toate proiectele contractate prin intermediul GAL Valea Ialomiței se află în diverse stadii de imple-mentare (avizare achiziții publice, construcții/montaj, recepții parțiale/finale etc), iar unele dintre ele au fost deja finalizate și li s-a făcut recepția finală. Dintre acestea, prezentăm câ-teva în cele ce urmează. M 313 – „Încurajarea activităților turistice“ - Denumire proiect: „Construire

pensiune agroturistică în comuna Pietrari“

- Beneficiar: I.I. Nedelcioiu M. Mihai

- Valoare nerambursabilă: 99 309 € - Stadiu proiect: contractat + în

construcție

M 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală“ - Denumire proiect: „Extindere

asfaltare drumuri de interes lo-cal în comuna Aninoasa, județul Dâmbovița“

- Beneficiar: comuna Aninoasa

Comuna Pietrari a spart gheața achizițiilor din fonduri nerambursa-bile în cadrul GAL Valea Ialomiței. Administrația locală a reușit să acce-seze un proiect în urma căruia a intrat în patrimoniul public al localității un buldoexcavator cu freză pentru ză-padă și o pompă de mâl. Valoarea nerambursabilă a proiectului se ridi-că la 73 350 euro.

„Comuna Pietrari a avut mereu pro-bleme cu deszăpezirile și inundațiile, deci era un lucru vital să cumpărăm un astfel de utilaj. Comunitatea lo-cală nu avea bani, dar am reușit să obținem fonduri nerambursabile prin Grupul de Acțiune Locală Valea Ialomiței.“ - Coman Cornel, primarul comunei Pietrari

„Îl felicit pe domnul primar că a spart gheața și a finalizat acest proiect.“ - ing. Ana Gheorghe, responsabil ad-ministrativ GAL Valea Ialomiței.

Comuna Pietrari - prima achiziție cu fonduri nerambursabile

Page 22: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

40 41

consultanți externi. Rezultatul a fost o conciliere a intereselor acestora în sensul unei dezvoltări armonioase a teritoriului.

Luând în considerare analiza terito-riului, agenda comunităților locale și interesele întreprinzătorilor privați, parteneriatul din cadrul GAL Siretul Verde a definit trei priorități speci-fice ce trebuie urmărite în vederea dezvoltării durabile a zonei:1. Creșterea competitivității sectoa-

relor agro-alimentar, forestier, precum și a industriei procesatoa-re aferente din teritoriu;

2. Dezvoltarea activităților econo-mice non-agricole prin creșterea competitivității microîntreprin-derilor și IMM-urilor din spațiul rural;

3. Conservarea, promovarea și va-lorificarea capitalului natural și cultural al teritoriului.

Cele trei priorități au avut în vede-re utilizarea potențialului existent și a specificității zonei, fiind con-struite în jurul resurselor existente, dar și al oportunităților de care te-ritoriul GAL poate profita. „Ca la orice început, entuziasmul și de-terminarea au animat întreaga echipă. Am plecat la drum cu gân-dul să valorificăm oportunitățile oferite de programul LEADER în folosul tuturor comunităților loca-le care fac parte din teritoriul GAL, să dezvoltăm economia locală și să demonstrăm că agricultura de aici poate fi una competitivă și perfor-mantă, dar cu respect pentru mediul înconjurător. Teritoriul nostru are multe atuuri legate, în primul rând, de amplasarea geografică, dar are și o identitate proprie dată de cultu-ra și specificul local, pe care ne-am propus să le conservăm“, spune Adrian Colin, reprezentantul legal al GAL Siretul Verde.

locuitori. Alături de peisajele domi-nate de suprafețe agricole întinse și de o activitate economică locală re-lativ dezvoltată, microregiunea este caracterizată de vecinătatea râului Siret, de ariile protejate suprapu-se acestuia, ca și de un patrimoniu cultural cu o densitate remarcabilă de monumente istorice și arhitectu-rale, dintre care Mausoleul Eroilor de la Mărășești este de departe cel mai cunoscut. Meșteșugurile și ocupațiile tradiționale, o par-te dintre ele aflându-se în strânsă legătură cu activitățile agricole, reprezintă alte elemente ce oferă caracterul de unicitate al teritoriu-lui și care completează tabloul unei zone cu potențial substanțial de dezvoltare agricolă și turistică.

Strategia de dezvoltare locală a fost realizată în mod participativ, cu consultarea dinamică a fac-torilor interesați, cu o evaluare reală a nevoilor, dar și resurselor locale. La elaborarea planului de dezvoltare au participat deopotrivă reprezentanți ai autorităților locale, mediului de afaceri, reprezentanți ai comunităților, specialiști și

serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în va-loare a moștenirii rurale“, pornind de la identificarea unei nevoi locale: lipsa unor terenuri de sport la stan-darde performante pentru tinerii și copiii din localitate.

După selectarea de către GAL a pro-iectului, în aprilie 2014, contractul de finanțare a fost semnat în luna iulie a aceluiași an, implementarea proiectului intrând în linie dreap-tă. Prin proiectul depus la GAL, contractat cu AFIR și aflat în fază avansată de implementare, comu-na cu peste 6 200 de locuitori are la dispoziție 86 863 de euro pentru a construi și amenaja trei terenuri de sport multifuncționale în aer liber, cu gazon artificial, destinat practi-cării unor sporturi individuale și de echipă (handbal, volei, baschet, tenis de câmp). Bazele sportive sunt am-plasate în trei puncte ale comunei: Vulturu (Becali), satul Hângulești și satul Vulturu, în cel din urmă fiind prevăzută prin proiect și amenajarea de spații verzi.

„În mediul rural sunt foarte mulți ti-neri care și-ar dori să practice sport, dar nu dispun de resurse financiare pentru a merge la oraș. Înființarea bazelor sportive în mediul rural este benefică pentru locuitorii comunei“, spun inițiatorii proiectului, care spe-ră ca proiectul finanțat prin GAL Siretul Verde să fie finalizat în cel mai scurt timp.

Instalarea tânărului fermier

teritoriului. Cele 67 de contracte de finanțare semnate până în acest mo-ment de beneficiarii GAL cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (fosta APDRP) depășesc ca valoare suma de 2 161 000 eu-ro, aproximativ 94% din planul de finanțare aferent strategiei de dez-voltare locală.

Bilanțul actual al implementă-rii strategiei de dezvoltare locală arată astfel: 32 de proiecte contrac-tate și finanțate prin măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență“, 15 proiecte de in-stalare a tinerilor fermieri, 5 contracte semnate cu beneficiari ai măsurii 121 - „Modernizarea exploatațiilor agri-cole“, 3 afaceri locale non-agricole și patru proiecte locale de turism, finanțate prin intermediul GAL. Nu în ultimul rând, toate comunele care compun teritoriul au accesat fonduri-le gestionate prin GAL Siretul Verde și au în implementare proiecte care își propun creșterea calității vieții lo-cuitorilor, precum și îmbunătățirea calității serviciilor locale. „Prin me-canismul criteriilor de selecție, agreat de toți partenerii, am pus un accent deosebit pe includerea în cadrul proiectelor a unor acțiuni ca-re să aibă un impact direct asupra îmbunătățirii calității mediului în-conjurător. Denumirea GAL-ului nu este una întâmplătoare, iar în acest moment suntem bucuroși să afirmăm că toate proiectele imple-mentate de comunele din GAL au și componente de mediu“, a declarat reprezentantul legal al GAL Siretul Verde, Adrian Colin.

Proiecte de succes

Construire teren de sport în sa-tele Hângulești, Vulturu-Becali și Vulturu, și spații verzi în sa-tul Vulturu, comuna Vulturu, județul Vrancea

Comuna Vulturu a accesat fonduri-le puse la dispoziție de GAL Siretul Verde, prin măsura 4.322 din strate-gia de dezvoltare locală - „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea

De la idee la proiect, prin GAL

În august 2012, GAL Siretul Verde a fost autorizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca Grup de Acțiune Locală, în ca-drul Axei 4 LEADER a Programului Național de Dezvoltare Rurală, având Decizia de autorizare nr. 62058/22.08.2011. Odată cu sem-narea contractului de finanțare nerambursabilă cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în cadrul Sub-Măsurii 431.2 „Funcționarea Grupului de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului“, activitatea GAL a intrat în linie dreaptă în ve-derea implementării strategiei locale de dezvoltare.

Încă de la început, preocuparea con-stantă și susținută a echipei GAL Siretul Verde a fost animarea și in-formarea populației din cele nouă comunități locale privind aborda-rea LEADER, rolul asociației în dezvoltarea durabilă a teritoriului, precum și promovarea măsurilor de finanțare care puteau fi accesate de posibilii beneficiari în cadrul apelu-rilor curente de selecție a proiectelor. Prin activități tip caravană, sesiuni locale de informare și promovare, precum și prin distribuirea de ma-teriale informative și de promovare proprii, GAL Siretul Verde a devenit în scurt timp un punct de reper pen-tru fermierii și întreprinzătorii locali doritori să își construiască sau să își dezvolte afaceri locale de succes.

Un rol important a fost acordat consilierii solicitanților cu privi-re la tipurile de proiecte care pot fi finanțate prin GAL, la condițiile de conformitate și eligibilitate care tre-buie îndeplinite, astfel încât drumul de la idee la proiect să fie unul cât mai scurt.

Începând cu primăvara anului 2012, GAL Siretul Verde a lansat periodic sesiuni de depunere a proiectelor, fi-ind selectate în vederea finanțării zeci de proiecte depuse de solicitanți din toate cele nouă localități ale

Grupul de Acțiune Locală Siretul Verde -oportunitate de dezvoltare pentru nouă comunități locale din Vrancea și GalațiÎn anul 2010, având drept pro-motor Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea, un grup local de inițiativă a pus bazele partene-riatului public-privat GAL Siretul Verde. Scopul declarat al aces-tui demers a fost implementarea programului LEADER și valori-ficarea oportunităților oferite de acesta într-un teritoriu rural omo-gen, situat în partea de est a județului Vrancea, de la nord la sud, pe cursul Siretului inferior, respec-tiv în vestul județului Galați, prin comuna Movileni.

Toți cei 26 de parteneri, publici, privați, precum și reprezentanți ai sectorului asociativ, s-au implicat activ în elaborarea strategiei de dez-voltare a teritoriului care acoperă nouă unități administrativ-terito-riale: comunele Ruginești, Pufești, Garoafa, Movileni, Vânători, Suraia, Biliești și Vulturu, precum și orașul Mărășești.

Teritoriul LEADER GAL Siretul Verde acoperă o suprafață tota-lă de 607 kilometri pătrați, cu o populație de peste 52 000 de

Page 23: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

42 43

Modernizarea exploatației agricole Banciu Lucian

În anul 2012, beneficiarul Lucian Bancu, din comuna satul Maluri, co-muna Vulturu, deținea în exploatație 43,78 ha de teren arabil, atât în pro-prietate, cât și în regim de arendă.Cele două tractoare și combina de recoltat cereale deținute erau insuficiente pentru dorința fermie-rului de dezvoltare și modernizare a exploatației, în scopul creșterii veni-turilor din activitatea agricolă.Soluția a fost depunerea în anul 2012 a unui proiect pe măsura 121 la GAL Siretul Verde, în care s-a prevăzut achiziția de utilaje noi (combinator, plug reversibil cu 4 trupițe, remor-că), destinate reducerii costurilor de producție la pregătirea patului germinativ în perioada optimă și la lucrările de fertilizare a solului.Proiectul a fost contractat de bene-ficiar cu APDRP, pentru suma de 32425,23 de euro și este deja finalizat, utilajele achiziționate fiind de mare ajutor în creșterea competitivității exploatației agricole a beneficiarului GAL Siretul Verde, fapt care demon-strează că obiectivul general propus prin proiect a fost atins.

Instalarea tânărului fermi-er Zăvoianu Costel ca șef de exploatație agricolă

Tot pe măsura 112 a depus un proiect care vizează mărirea exploatației pe care a înființat-o în anul 2014 și Costel Zăvoianu, din comuna Ruginești, județul Vrancea. El este deținător a 136 de animale (bovi-ne, caprine și porcine) și a 2,03 ha de teren agricol. Proiectul depus la GAL Siretul Verde, având o valoare a finanțării nerambursabile de 40 000 euro, prevede ca:- în perioada 2014-2016 suprafața de teren arabil să crească cu 5 ha;- achiziția unui sistem integrat foto-voltaic pentru producerea de energie electrică din sursă solară, pentru re-alizarea unei surse alternative de energie electrică pentru funcționarea aparatelor și instalațiilor din cadrul exploatației;- achiziția de materii prime și mate-riale consumabile;- mărirea numărului de animale cu 10 capete (7 bovine, 3 porcine).

Stoiculeasă Paul George ca șef de exploatație agricolă

Fermierul Paul George Stoiculeasă a înființat în anul 2014 o exploatație agricolă mixtă, cu o suprafață de 2,2 ha teren agricol și 23 de animale. În dorința de a restructura și a mări exploatația pe care a înființat-o, Paul George Stoiculeasă și-a propus:- să achiziționeze 5,5 ha de teren ara-bil, amplasat într-o zonă cu potențial productiv cel puțin mediu;- să cumpere în vecinătatea fermei o suprafață de 200 m2, pe care să re-alizeze o anexă în care să prepare furajele;- să cumpere o moară de cereale și un sistem integrat fotovoltaic pentru producerea de energie electrică din sursă solară.Având în vedere că localitatea în ca-re domiciliază și în care a pornit această afacere, Vulturu, aparține teritoriului GAL Siretul Verde, Paul a aplicat în sesiunea 1 din acest an cu proiectul „Instalarea tânărului fer-mier Stoiculeasă Paul George ca șef de exploatație agricolă“, pe măsura 41.112, cu o valoare nerambursabilă de 40 000 de euro. După selectarea în luna iulie, de către GAL Siretul Verde, proiectul lui Paul a fost apro-bat de AFIR și el a semnat contractul de finanțare.

știri și evenimente

Ajutor de minimis pentru agricultura ecologicăPrin adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 864/2014, exploatațiile vegeta-le înregistrate în sistemul de agri-cultură ecologică vor beneficia de o schemă de ajutor specific de minimis compensatoriu.

Obiectivul schemei este acela de a se asigura un echilibru al ajutoare-lor care se acordă pentru operatorii aflați în perioada de conversie în anul 2013, comparativ cu anul 2012, pentru exploatațiile înscrise în sis-temul de agricultură ecologică - sec-tor vegetal, cu dimensiuni cuprinse între 0,3 – 5 ha și 5,1 – 20 ha.

Cuantumul sprijinului este următorul:- 1180 de lei, care reprezintă contrava-

loarea a 270 de euro a compensației financiare a sumelor acordate în anul 2013, față de anul 2012, operatorilor înscriși în sistemul de agricultură ecologică - cu exploatații cuprinse în-tre 0,30 ha – 5 ha, inclusiv.

- 845 de lei, care reprezintă contrava-loarea a 192 de euro a compensației financiare a sumelor acordate în anul 2013, față de anul 2012, operatori-lor înscriși în sistemul de agricul-tură ecologică – sectorul vegetal cu exploatații cuprinse între 5,1 ha – 20 ha, inclusiv.

Bugetul total estimat al acestei sche-me este de 10 600 000 lei.

Având în vedere numărul de 7 676 de solicitări înregistrate la centre-le județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, com-parativ cu numărul maxim estimat de beneficiari, de 9600, precum și bugetul total alocat acestei scheme, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în vedere instituirea unei noi sesiuni de depunere de cereri, pentru această schemă, în cursul lu-nii decembrie 2014.

Page 24: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

44 45

La doi ani de la înființare, Federația Națională PRO AGRO și-a consolidat poziția în sectorul agricol, devenind cea mai reprezentativă organizație pentru producători. Federația îndeplinește condițiile de reprezen-tativitate în agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură și economia vâ-natului și în industria alimentară, a băuturilor și tutunului.

PRO AGRO reprezintă interesele și nevoile membrilor, coordonând și sprijinind organizațiile profesio-nale pe teme agricole, economice, juridice, fiscale, educaționale și soci-ale în relația cu Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul de Miniștri.

Legislația europeană se află în con-tinuă schimbare și este esențial să participăm la discuții în momentul adoptării unor decizii, astfel încât vocea producătorilor din sectorul agroalimentar românesc să se facă auzită.

Absorbţia fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală a ajuns la peste 80%România a plătit până în prezent 12,84 de miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), ceea ce reprezintă o rată a absorbției de 80,70% a fondurilor alocate în perioada 2007 – 2013.În ceea ce privește plățile aferente pe-rioadei 2007 – 2013 pentru fiecare din cele două fonduri, situația se prezintă astfel: - 6,85 de miliarde de euro au fost plă-

tite de APIA din FEGA, reprezentând o absorbție de 88% din alocarea de 7,79 miliarde de euro.

- Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) a plătit din FEADR 6 miliarde de euro, ceea ce conduce la o absorbție de 74% din alocarea de 8,12 miliarde de euro.

„Aceste sume care au intrat efectiv în agricultură și mediul rural românesc nu acoperă în totalitate necesarul de finanțare pe care îl avem, dar efec-tele acestui aport de capital se văd și cred că performanța înregistrată de sectorul agricol în ultimii doi ani se datorează, în mare parte, și banilor europeni. Suntem într-un an în care absorbția fondurilor europene pe ca-re ministerul le gestionează a cunoscut o creștere exponențială. APIA a plătit până acum, în 2014, peste 1,39 miliar-de de euro, iar cealaltă Agenție, AFIR, peste 835 de milioane de euro. Vorbim de 2,2 miliarde de euro numai în 2014“, se arată într-un comunicat de presă al MADR, care îl citează pe ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură a finalizat de plătit fermie-rilor avansul la plata unică pe suprafață (SAPS). „Este vorba de 635 de milioa-ne de euro care au intrat în conturile agricultorilor și care vor constitui în mod real un sprijin pentru finaliza-rea lucrărilor agricole de toamnă. În fapt, exact pentru acest lucru am vrut să oferim avansul de 69 de euro/ha. Fermierii trebuie să primească banii

atunci când au nevoie de ei“, a specifi-cat ministrul Agriculturii.Plățile efectuate de APIA în decursul anului 2014 nu se rezumă doar la subvenția normală pe suprafață, fiind sprijinite o serie de alte sectoare ale agriculturii prin subvenții separate:- 7,14 milioane de euro - pentru zahăr;- 3 milioane de euro – pentru orezul

cultivat pe terenuri aflate în zone defavorizate;

- 32, 18 milioane de euro – pentru va-cile crescute în zone defavorizate;

- 6,7 milioane de euro - pentru laptele și carnea de ovine sau caprine;

- 4 milioane de euro – ajutor specific pentru produsele ecologice.

Tot APIA implementează anumite mă-suri de piață și programe comunitare în România. Astfel, pentru ajutorul co-munitar de furnizare a laptelui în școli au fost plătiți 9,6 milioane de euro, iar pentru programul de fructe în școli - peste 13,5 milioane de euro.

Alte programe derulate cu succes sunt:- Programul apicol – 6,68 milioane

de euro au fost plătiți de la începutul anului;

- Restructurarea/Reconversia plantațiilor viticole și Investiții pentru restructurare/reconversie vi-ticolă - peste 35 de milioane de euro;

- Programe de promovare a produ-selor agricole, inclusiv vinurile sau restituiri la export - 7,58 milioane de euro.

Plățile pentru grupurile de producători au însumat 11,8 milioane de euro, iar cele pentru organizațiile de producă-tori de legume/fructe, peste 2 milioane de euro.

În total, pe parcursul acestui an, până în prezent, APIA a plătit din FEGA 1,39 miliarde de euro.

În afară de toate aceste plăți din fon-duri europene, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură are în derulare o serie de Plăți Naționale Directe Compensatorii care provin

strict de la Guvernul României.În ceea ce privește Plățile Naționale Directe Complementare în sectorul ve-getal, aferente Campaniei 2013, pentru care APIA a început efectuarea plății în luna ianuarie 2014, sumele plătite până la această dată sunt de 650 milioane de lei.

De asemenea, APIA a efectuat în luna ianuarie a acestui an plata inte-grală către fermierii care au solicitat, în anul 2013, Plata Națională Directă Complementară în sectorul zootehnic, pentru speciile ovine și caprine – în va-loare de 345 milioane de lei, iar în luna aprilie pentru specia bovine – în valoa-re de 582,3 milioane de lei.

Pentru ajutorul de stat pentru plata primelor de asigurare, în 2014 au fost alimentate conturile cu 1,8 milioane de lei, aferente cererilor depuse în semes-trul II al anului 2013.

APIA a efectuat în acest an plata a 211 milioane lei, suma reprezentând aju-torul de stat acordat pentru motorina utilizată în agricultură, în baza HG nr. 763/2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind acordarea unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, cu modificările și com-pletările ulterioare.

De asemenea, în perioada 29 – 31 octombrie 2014, au fost plătiți 13,97 mi-lioane de lei, pentru 14 502 beneficiari ai celei de-a doua tranșe a rentei via-gere, aferentă anului 2013 și care și-au vizat carnetele de rentier în perioada 1 mai - 31 iulie 2014.Sumele plătite în total de APIA pe par-cursul acestui an, pentru schemele de sprijin finanțate exclusiv din bugetul național, inclusiv cofinanțarea FEGA și FEADR, se ridică la 463 de milioane de euro.

În total, pe parcursul anului 2014 cele două agenții au efectuat plăți cumula-te, atât din Fonduri europene, cât și din bugetul național, în valoare de 2,6 mili-arde de euro.

Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România „PRO AGRO“Federația Națională PRO AGRO este o organizație umbrelă care răspunde provocărilor cu care se confruntă membrii săi, prin promo-varea și sprijinirea unei economii rurale durabile, în care agricultura este esențială pentru viitor, un im-portant pilon al economiei naționale românești.

PRO AGRO este partener de dia-log al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, participând la adunările din cadrul Comisiei de Dialog Social, și este acreditată de Camera Deputaților pentru a lua par-te la întâlnirile ce vizează sectorul agroalimentar, aducându-și apor-tul la o serie importantă de proiecte legislative din sfera de activitate a membrilor și sub-membrilor săi.

PRO AGRO are în componența sa 17 organizații profesionale și interpro-fesionale, reprezentative la nivel național, din sectoarele agricultură și industria alimentară:

Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România – A.P.C.P.R. Uniunea Crescătorilor de Păsări din România – U.C.P.R. Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă – O.N.I.V. Liga Utilizatorilor de Apă pentru Irigații din România – L.U.A.I.R. Asociația Fermierilor din România – A.F.R. Asociația Națională a Tinerilor Producători Agricoli din România – A.N.T.P.A.R. Federația Oierilor de Munte din România – F.O.M. Asociația Crescătorilor de Ovine din Dobrogea – A.C.O. DOBROGEA Organizația Interprofesională Națională PROD COM Legume-Fructe din România Asociația Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România - A.N.A.M.O.B. Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România - A.C.B.C.R. Asociația Română a Cărnii – A.R.C.Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc - A.P.A.R. Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România – A.C.E.B.O.P. Asociația Crescătorilor de Albine din România – A.C.A.Asociația Română Biomasă și Biogaz – A.R.B.I.O.Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin – A.F.I.S.S.

Membrii RNDR se prezintă

Page 25: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

46 47

presă, rapoarte, seminarii și eveni-mente ;

- examinarea problemelor lega-te de dezvoltarea politicii agricole comune;

- reprezentarea intereselor sectorului agricol în ansamblu;

- căutarea soluțiilor de interes co-mun, menținerea și dezvoltarea relațiilor cu autoritățile comunitare și cu alte organizații reprezentati-ve sau cu partenerii sociali, la nivel european;

- reprezentanții organizațiilor membre ale Uniunii Europene din diferite zone și sectoare de producție agricole discută cu privi-re la problemele ridicate și propun

Este primordial să ne împărtășim preocupările cu agricultorii europeni, să adoptăm cele mai bune practici în domeniu și să permitem agriculturii românești să acceadă la locul care îi revine de drept.

Pentru a veni în sprijinul dumnea-voastră, facem parte din Consorțiul Național Agroaliment, pentru a pu-ne bazele unui for de consultare pe problematica europeană, ca-re să stabilească punctul de vedere al României și pentru a colabora cu instituțiile statului român și a-l susține împreună la Bruxelles.

Prin aderarea la Copa Cogeca fermi-erilor români li se oferă posibilitatea să își exprime puncte de vedere ca-re vor avea un impact direct asupra veniturilor lor. Acest fapt reprezintă un mare avantaj, atât pentru noi ca organizație profesională, cât și pentru România.

COPA (Comitetul Organizațiilor Profesionale Agricole din Uniunea Europeană) și COGECA (Confederația Generală a Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeană) reprezintă interesele producătorilor agricoli și pe cele ale sectorului de aprovizionare și comercializare din industria agroali-mentară, în proporție de 70%.

În prezent, PRO AGRO are drep-tul, la nivelul COPA –COGECA, la 12 voturi, la fel ca organizațiile profesi-onale din Franța, Germania, Italia, Spania, Polonia, Marea Britanie și es-te prezent în 23 de grupe de lucru și consultative, cu 58 de experți.

Prin apartenența PRO AGRO la COPA-COGECA, ca membru cu drepturi depline, organizațiile mem-bre și sub-membrii au următoarele avantaje:- începând cu 1 septembrie 2013,

limba română va fi a șaptea limbă oficială din cadrul COPA-COGECA și, astfel, vom avea toate informațiile și documentele traduse;

- acces rapid la noutăți, grupe de lucru, campanii de promovare, corespondență cu oficiali europeni, poziții, adrese, comunicate de

soluții ;- coordonarea activității în contextul

global al agriculturii, politicii și po-liticii agricole în general;

- șanse egale de reprezentare pentru toate sectoarele și zonele ;

- participarea la elaborarea de stra-tegii și politici privind dezvoltarea durabilă a agriculturii;

- participarea la armonizarea legislației agricole în acord cu or-ganizarea comună de piață din Uniunea Europeană;

- participarea la implementarea po-liticilor agroalimentare naționale și comunitare;

- promovarea concurenței loiale între jucătorii de pe piață.

Comisia Europeană

Consiliul deMiniștri

ParlamentulEuropean

PRO-AGRO

COPA-COGECA

16 organizaţii profesionale şi interprofesionale, reprezentative la nivel naţional, din agricultură şi industria alimentară.

La doi ani de la înființare, este cea mai reprezentativă organizație pentru producătorii agricoli.

PRO AGRO reprezintă interesele şi nevoile membrilor, coordonând şi sprijinind organizaţiile profesionale.

Prin aderarea la Copa Cogeca fermierii români îşi pot exprima puncte de vedere care vor avea un impact direct asupra veniturilor lor.

16 organizaţii membre cea mai reprezentativăorganizaţie reprezintă interesele

membrilor membru Copa Cogeca

Colaborarea cu instituții publice europene

1. PRO AGRO face lobby prin COPA-COGECA, în relația cu Comisia Europeană:- contact cu comisarii europeni și participarea acestora la ședințele

Copa-Cogeca (ex. președintele Barroso, comisarul Dacian Cioloș);- ședințe regulate cu membrii Cabinetului;- contact cu Directorate Generale și Unități;- participare regulată și activă a reprezentanților Copa–Cogeca în cadrul

ședințelor grupurilor consultative ale Comisiei Europene ;- Prezentarea pozițiilor Copa-Cogeca, bazate pe rezultatele grupurilor de

lucru;- Reprezentanții Copa-Cogeca sunt aleși de președinți ai grupurilor

consultative;

2. PRO AGRO face lobby, prin COPA-COGECA, în relația cu PARLAMENTUL- contact strâns cu Comitetul de Agricultură și alte Comitete ale

Parlamentului ;- participarea la audieri publice;- contact cu membrii Parlamentului European;

3. PRO AGRO face lobby, prin COPA-COGECA, în relația cu Consiliul de Miniștri- înaintea oricărei ședințe de Consiliu, președinții Copa și Cogeca se în-

tâlnesc cu președintele în funcție al Consiliului de Agricultură;- scrisori oficiale, poziții, întâlniri; - știri și evenimente

Page 26: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

48 49

din sudul Olteniei, fiind realizați parametrii:• utilizarea, protecția și ame-

liorarea resurselor naturale (plantă, sol, apă, climă), în scopul creșterii cantitative și calitative a producției agricole pe solurile slab productive;

• conservarea și îmbunătățirea fertilității solurilor nisipoa-se prin aducerea de azot organic provenit din îngrășăminte verzi, organo-minerale și lucernă, folo-sită ca solă amelioratoare;

• managementul aplicării nutri-enților pe solurile nisipoase (realizarea unei fertilizări raționale, echilibrate, în funcție de fertilitatea solului și cerințele plantelor; reducerea dozei de azot cu 40 - 50 kg /ha prin folosirea le-guminoaselor fixatoare de azot: fasoliță, arahide, lucernă, în ca-drul asolamentului; utilizarea eficientă a azotului, prin fragmen-tarea dozei în 2 - 3 etape);

• creații biologice:- fasoliță - soiurile Aura și Ofelia;

Climatul zonei solurilor nisipoase din sudul Olteniei este arid și semi-arid, cu temperaturi medii anuale de 11,2°C și o sumă anuală a temperatu-rii de 4400°C.

Realizările celor cinci decenii și ju-mătate de cercetări privind cultura plantelor pe nisipuri de la Dăbuleni sunt vaste, SCDCPN Dăbuleni fiind cea care a contribuit la introducerea progresului în agricultura pe nisi-puri. Acest lucru poate fi confirmat de standardul de viață al locuitori-lor din zonă, care este unul superior multor zone din țară.

Realizările unității pe do-menii de activitate

1. Realizări în domeniul ame-liorării solurilor nisipoase și al cultivării cerealelor și plan-telor - proiectarea și promovarea unui sistem de agricultură durabilă în condițiile solurilor slab productive

4. În domeniul viticulturii, principalele rezultate științifice sunt reprezentate de:- trecerea de la plantațiile

tradiționale (înființate în șanțuri) la o nouă tehnologie, care permite mecanizarea tuturor lucrărilor;

- îmbunătățirea sortimentul de so-iuri: pe lângă soiul Roșioară (soiul local cu cea mai mare răspândire) au fost introduse soiurile Riesling Italian și Rkațiteli, pentru vinuri albe, și Sangiovese, Grand Noir de la Callmette, pentru vinurile roșii.

SCDCPN Dăbuleni își asumă și ro-lul de promotor, în viitorul foarte apropiat, al proiectelor europene de înființare de plantații de viță-de-vie, în special de struguri de masă, care valorifică foarte bine condițiile pe-doclimatice din zona de câmpie din sudul țării. Realizările științifice ale unității vor sta la baza extinde-rii suprafeței cu struguri de masă în podgoriile de viță-de-vie de pe solu-rile nisipoase din sudul țării.

3. În domeniul pomicultu-rii, principalele rezultatele de cercetare constau în: stabilirea speciilor și soiurilor de piersic, cais, cireș, vișin, prun, măr, păr, zmeur, mur și coacăz, pretabile condițiilor din zona solurilor nisipoase.

După anul 1990, suprafața ocupată cu pomi și arbuști fructiferi a cu-noscut o scădere dramatică, urmare a faptului că plantațiile existente și-au încheiat perioada de exploa-tare, fiind defrișate și nu s-au mai înființat plantații noi. Programele viitoare de dezvoltare a pomicultu-rii pe solurile nisipoase vor beneficia de rezultatele cercetării, obținute în cadrul Centrului, materializate în tehnologii noi de cultivare, adaptate schimbărilor climatice.

Rezultatele științifice realizate în decursul celor cinci decenii de cer-cetare ale unității pot sta la baza dezvoltării unor plantații moderne de pomi fructiferi (piersic, cais, cireș și vișin) pe solurile nisipoase din su-dul țării, influențând dezvoltarea socială a acestor zone defavorizate.

- arahide - soiurile Viorica și Dăbuleni.

2. Principalele rezulta-te științifice din domeniul legumiculturii:- s-au elaborat tehnologiile de culti-

vare la tomate, ardei, vinete, ceapă din arpagic și din sămânță, pepeni verzi și pepeni galbeni, castraveți, fasole de grădină și morcov;

- s-a stabilit sortimentul de specii și cultivare pentru tomatele în sola-rii și câmp la ardei, vinete, morcov, castraveți, varză, ceapă, pepeni verzi și pepeni galbeni;

- s-au creat trei soiuri de pepeni verzi: de Dăbuleni, Dulce de Dăbuleni și Oltenia și două soiuri de fasole pentru păstăi: Aura și Solara.

Noile tehnologii de cultivare a pe-penilor verzi elaborate în cadrul stațiunii sunt aplicate de toți culti-vatorii din zonele cu soluri nisipoase din județele Dolj, Olt si Mehedinți, împrejurare ce a condus la apariția brandului „pepeni de Dăbuleni“, ca-re ne face cinste și ne reprezintă.

Rolul SCDCPN Dăbuleni pentru Zona Solurilor NisipoaseStațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, cu sediul în Dăbuleni, județul Dolj, s-a înființat în urmă cu 55 de ani, în 1959. Stațiunea Dăbuleni și-a desfășurat și își desfășoară activi-tatea în zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei, activitatea științifică a unității fiind realizarea cercetărilor în domeniul ameliorării nisipurilor și solurilor nisipoase, al cultivării plantelor pe aceste tipuri de sol, al protecției mediului în agricultură și al dezvoltării rurale care să contribuie la soluționarea problemelor actuale și de perspectivă ale producției agrico-le pe solurile nisipoase din România.

Sintetizând, Stațiunea Dăbuleni s-a înființat cu scopul de a rezolva pro-blema aridizării și deșertificării zonei de sud a țării.

Nisipurile și solurile nisipoase ocupă în țara noastră 439 000 ha, din ca-re pentru agricultură se folosesc 381 000 ha, iar în județul Dolj, 108 000 ha.

Page 27: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

50 51

Splendid, Napoca, Otilia, Victoria, Prima Cl. 1022, Coarnă neagră selecționată, Muscat de Hamburg Cl. 202, Transilvania, Perla de Zala, Moldova.

b. Soiuri de struguri pentru vinuri albe: Columna, Donaris, Fetească albă 1 Od., Fetească regală 21 Bl, Pinot gris, Riesling italian, Riesling de Rhin, Neuburger, Chasselas d’oré, Muscat Ottonel, Sauvignon blanc, Alb aromat, Grasă de Cotnari, Brumăriu, Blasius, Sauvignon, Selena.

c. Soiuri de struguri pentru vinuri roșii: Haiduc, Codană, Mamaia, Novac, Cabernet Sauvignon 33 Vl., Cristina, Pandur, Arcaș, Amurg, Pinot noir, Busuioacă de Bohotin, Băbească neagră.

2. Colecția pomologică: cuprin-de 45 de soiuri de pomi fructiferi din speciile: - piersic: Springold, Sprincrest,

Cardinal, Collins, Redhaven, Jerseyland, Southland;

- nectarin și piersic cu fructul plat: Cora, Delta, Romamer, Florin, Filip, Monica;

- cais: Fortuna, Dacia, Goldrich, Harcot, Amiral, Mamaia, Olimp,

contract de colaborare cu Institutul de Științe Agricole și Tehnologice al Universității Naționale din Coreea de Sud, Comportarea unor soiuri de cartof dulce în condițiile psamo-solurilor irigate din Oltenia, proiect prin care am identificat o cultu-ră de perspectivă pentru zona de influență a unității. De asemenea, avem un proiect de colaborare bi-laterală cu China, ASAS din Hebei, două contracte de cercetare încheia-te cu INDPAPM (ICPA) București și șase teme de cercetare, cu finanțare proprie, care vizează rezolvarea unor probleme de strictă necesitate pen-tru agricultura din această zonă.

Ca infrastructură de cer-cetare deținem:

1. Colecția ampelografică: cu-prinde un număr de 50 de soiuri de viță-de-vie, care contribuie la îmbunătățirea sortimentului din zona solurilor nisipoase, clasificate astfel:a. Soiuri de struguri de masă:

Silvania, Timpuriu de Cluj, Muscat de Hamburg, Tamina, Someșan,

5. Principalele realizări științifice în domeniul culturii cartofului

În urma cercetărilor efectuate, s-au selectat, pe baza monitoriză-rii reacțiilor fiziologice, soiurile cele mai rezistente la secetă, cu potențial fotosintetic și productiv ridicat și cu consum eficient al apei eva-porate prin transpirație. Au fost stabilite pentru fiecare soi elemen-te de tehnologie privind dozele de fertilizare, plafoanele de irigare și densitatea plantelor pe hectar.

Ca urmare a cercetărilor întreprin-se, cultivarea cartofului s-a extins în zona de stepă, în ultimele dece-nii, cultura valorificând foarte bine condițiile climatice ale acestei zo-ne, în condiții de irigare, ducând la apariția unui nou bazin de cultivare a cartofului.

Activitatea de cercetare-dezvol-tare-inovare a CCDCPN Dăbuleni se desfășoară în cadrul a opt pro-iecte din Planul Sectorial de Cercetare al MADR, Programul ADER, atât în calitate de coordona-tor, cât și în calitate de partener, un

rezultate economice remarcabile, contribuind la dezvoltarea rurală în zona solurilor nisipoase. În condițiile schimbărilor climatice tot mai evidente, rezultatele obținute la CCDCPN Dăbuleni capătă o valoa-re deosebită în strategia la nivel național, de limitare a fenomenului de aridizare.

Experiența de 55 de ani de cercetare în domeniu este destul de importan-tă pentru viitor, având în vedere că Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni este singura unitate din țară care coordonează cercetările privind cultura plantelor pe solurile nisipoase din România.

Oltenia), fasoliță (soiurile: Aura și Ofelia), arahide (soiurile Viorica și Dăbuleni), tomate (soiul Romec), ardei lung (soiurile Bogdan și Lung de Ișalnița), ardei gras (soiul Ișalnița 85), fasole pentru păstăi (soiul Ișalnița 43). În curând vom avea și semințe de praz (brandul oltenilor) și de cartof dulce, o cul-tură nou introdusă în zonă, dar de mare perspectivă.

Rolul unității noastre este de a pune în valoare eficient potențialul agricol al solurilor nisipoase din România. Soluțiile tehnologice privind ame-liorarea și amenajarea terenurilor nisipoase, precum și cele de culti-vare a plantelor au fost aplicate cu

Augustin, Histria, Cristal, Auras, Euxin, Ceres, Orizont;

- cireș: Stella, Van, Regina, Rivan;- vișin: Abundent, Lutovska,

Crișana.

3. Proiect de înființare de plantație de viță-de-vie, prin programul de reconversie/ re-structurare, derulat prin APIA: 12,28 ha cu viță-de-vie plantată în 2013, la care s-a instalat inclu-siv sistemul de susținere. Valoarea investiției – 1.000.000 lei, realiza-tă din venituri proprii, urmând să fie suportată în proporție de 75% din fonduri europene.

În decursul celor peste 55 de ani de cercetări pe solurile nisipoase din zona Dăbuleni, s-a dovedit că prin muncă, știință și investiție se pot valorifica cu succes și aceste zone defavorizate.

Realizările obținute sunt reflectate în:

- 14 cărți, 638 de publicații științifice, 19 volume de anale, 2 volume omagiale,

- semințe din soiurile create și înmulțite la SCDCPN Dăbuleni, adaptate la condițiile climatice ale zonei, din următoarele spe-cii: pepeni verzi (soiurile: Dulce de Dăbuleni, De Dăbuleni și

Page 28: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

România Rurală – nr. 8

52

Vă invităm să participaţi la redactarea revistei

Doriţi să împărtăşiţi din experienţa dumneavoastră de dezvoltare rurală pentru o posibilă publicare în revistă?

Fotografii şi imagini

• Imaginile trebuie să ilustreze o experienţă.

• Imaginile se vor transmite ca fişiere electronice separate (rezoluţie înaltă >300 dpi şi > 850 KB).

• Toate fişierele care conţin imagini vor fi trimise în format .JPEG

• Vă rugăm să includeţi un titlu scurt pentru fiecare fotografie/imagine transmisă, precum şi numele fotografului/autorului.

Scrisori către Redacţie

• Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de dezvoltare rurală şi să nu depăşească 200 de cuvinte.

• Redactorii pot interveni asupra textului, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea şi acurateţea necesare şi nu garantează că toate scrisorile vor fi publicate.

• Atunci când spaţiul este insuficient, scrisorile care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate pe website-ul RNDR.

Vă invităm să ne trimiteţi experienţele dumneavoastră, fotografii, scrisori şi articole la adresa: [email protected]

Ghid de participare Aceste indicații sunt orientative pen-tru omogenizarea contribuțiilor. Au-torii înțeleg că redacția poate modi-fica textul primit, pentru o mai bună înțelegere.

• Autor: Trebuie identificat cu nume, prenume și ocupația actuală.

• Introducere: Trebuie inclusă o scurtă introducere care să evidenție-ze relevanța subiectului prezentat.

• Lungimea articolului: 400 – 800 cuvinte

• Informații corecte: Nu prezen-tați decât informații de care sunteți 100% sigur și pe care le puteți sus-ține. Menționați sursa informațiilor, atunci când prezentați date care pro-vin de la alte instituții sau organizații.

• Stil: Vorbind despre un articol de revistă, este de dorit ca textul să nu semene cu un raport. De aceea, sunt indicate:

» 0 exprimare simplă; » date relevante pentru a susține ideea principală a articolului, și nu toate detaliile proiectului; » evitarea excesului de acronime; » denumirea completă, urmată de acronim, trebuie inserată atunci când apare prima dată în text; » evitarea comentariilor și a referin-țelor externe care pot fi controver-sate sau greșit înțelese.

Page 29: Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală · curs. PAC va continua să se ajusteze în permanență, pentru că societatea se va schimba perpetuu, tehnologia va avansa neîncetat,

Deschişi Către Viitor

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

CONTACT:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: [email protected], Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală“. Proiect cofinanţat prin

FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013.

Noiembrie 2014

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.