Reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova: … · 2016. 7. 8. · Reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Mai 2016

Evaluarea sărăciei în Republica Moldova 2016

Reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova:

Progrese și perspective

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective

Mai 2016

Report No. 105722-MD.

Practica globală Sărăcie și echitateGrupul Băncii Mondiale

Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective

iii


CuprinsContribuții ...................................................................................................................................................... viiiRezumat .............................................................................................................................................................ixSinteză .................................................................................................................................................................xI. Introducere ......................................................................................................................................................1II. Progresele obținute în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată .....................................3

Sărăcia a fost redusă în Moldova . . . ........................................................................................................3. . . și țara a redus inegalitățile și a promovat prosperitatea partajată ..................................................5Progresele au fost susținute de mobilitatea economică ascendentă sporită ........................................7Totuși, Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa .........................................................8

III. Ce a determinat reducerea sărăciei și prosperitatea partajată? ...........................................................10Creșterea economică a fost volatilă, dar pozitivă și, în linii generale,în favoarea persoanelor sărace ................................................................................................................10Piețele muncii ajutate de progrese, în special prin creșterile salariale neagricole ............................11Transferurile publice, în special pensiile, au generat careva îmbunătățiti în standardele de viață .............................................................................................................................16Migrația și remitențele au determinat creșterea, reducerea sărăciei și prosperitatea partajată ......18

IV. Considerarea provocărilor și problema sustenabilității ........................................................................22Inegalitățile spațiale și între grupuri persistă ........................................................................................22Persistă riscuri importante și în ascensiune pentru sustenabilitatea progreselor ............................31

V. Concluzii .......................................................................................................................................................37VI. Bibliografie .................................................................................................................................................39Anexa A. Caracteristicile persoanelor sărace și ale celor mai sărace 40 la sută din populație ..............41Anexa B. Sărăcia nemonetară .........................................................................................................................46

iv

Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Sărăcia și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective

FiguriFigura 1. Rata sărăciei și PIB per locuitor, ultimele date disponibile ..................................................x

Figura 2. Creșterea bunăstării celor mai sărace 40 la sută și a populației medii,

ultimele date disponibile ...........................................................................................................................x

Figura 3. Creșterea PIB, 2001–15 .............................................................................................................1

Figura 4. Indicele PIB real (2007 = 100) .................................................................................................1

Figura 5. Rata ocupării forței de muncă, conform criteriilor demografice și locației, 2000–14 .....2

Figura 6. Rata de activitate, conform criteriilor demografice și locației, 2000–14 ............................2

Figura 7. Proporția populației sărace, 2007–14 .....................................................................................3

Figura 8. Ratele sărăciei, conform zonelor urbane și rurale, % ...........................................................5

Figura 9. Ratele sărăciei, conform regiunilor, % ....................................................................................5

Figura 10. Decalajul sărăciei, conform zonelor urbane și rurale .........................................................5

Figura 11. Decalajul sărăciei la pătrat, conform zonelor urbane și rurale .........................................5

Figura 12. Creșterea reală a consumului per locuitor, pe grupuri .......................................................6

Figura 13. Dinamica inegalității consumului per locuitor ...................................................................6

Figura 14. Creșterea reală a consumului, zonele urbane ......................................................................6

Figura 15. Creșterea reală a consumului, zonele rurale ........................................................................6

Figura 16. Creșterea reală a consumului, cele mai sărace 40 la sută și populația totală, pe țări ......7

Figura 17. Gospodăriile casnice aflate în sărăcie, care au ieșit din sărăcie,

sau cele nesărace care au intrat în sărăcie, % ..........................................................................................7

Figura 18. Mobilitatea între generații, conform ponderii populației, Moldova, 2007–14 ................8

Figura 19. PIB per locuitor și sărăcia de $5,00 pe zi, Europa și Asia Centrală,

ultimele date disponibile ...........................................................................................................................9

Figura 20. Structura grupurilor de bunăstare, pe țări, ultimele date disponibile ..............................9

Figura 21. Structura creșterii PIB ............................................................................................................10

Figura 22. PIB și creșterea consumului și veniturilor gospodăriilor ...................................................11

Figura 23. Curba de incidență a creșterii, populația totală, 2007–14 ..................................................11

Figura 24. Structura Datt-Ravallion a schimbărilor în declinul ratei sărăciei ...................................11

Figura 25. Structura creșterii veniturilor, cele mai sărace 40 la sută,

conform sursei de venit, 2007–14, % .......................................................................................................12

v


Figura 26. Structura schimbărilor în sărăcie, conform sursei de venit, 2007–14,

puncte procentuale ....................................................................................................................................12

Figura 27. Motivul șomajului sau al inactivității, grupul de vârstă 15–65 ani, 2014.........................12

Figura 28. Sub-ocuparea în rândul vârstelor active de 15+ ani, 2014 .................................................12

Figura 29. Situația ocupării persoanelor sărace .....................................................................................13

Figura 30. Situația ocupării celor mai sărace 40 la sută din populație ................................................13

Figura 31. Distribuția populației, producere și investiții, conform locației, 2014 .............................13

Figura 32. Cota angajării peste hotare din totalul angajării, % ............................................................13

Figura 33. Ocuparea în agricultură .........................................................................................................14

Figura 34. Persoane ocupate în câmpul muncii, pe sectoare ...............................................................14

Figura 35. Sectorul de activitate al săracilor ...........................................................................................15

Figura 36. Sectorul de activitate al celor mai sărace 40 la sută ............................................................15

Figura 37. Salariul mediu lunar pentru angajați, pe sectoare ...............................................................15

Figura 38. Venitul mediu lunar din activitate, cele mai sărace 40 la sută și top 60 la sută ...............15

Figura 39. Cota agriculturii de intensitate redusă în rândul adulților (cu vârsta 15+) .....................15

Figura 40. Creșterea reală, pensia medie lunară, % de la an la an .......................................................16

Figura 41. Creșterea reală, pensia medie lunară, pe grupuri, % de la an la an ..................................16

Figura 42. Structura veniturilor celor săraci, % .....................................................................................17

Figura 43. Structura veniturilor în rândul celor mai sărace 40 la sută, % ..........................................17

Figura 44. Structura veniturilor, săraci, conform locației .....................................................................17

Figura 45. Structura veniturilor, cele mai sărace 40 la sută, conform locației ...................................17

Figura 46. Creșterea reală de la an la an a asistenței sociale, pe grupuri ............................................18

Figura 47. Cota asistenței sociale în totalul veniturilor, pe grupuri ....................................................18

Figura 48. Populația adultă (15+) activă în Moldova sau peste hotare, 2000–14 ..............................18

Figura 49. Remitențele ca proporție din venitul disponibil lunar al gospodăriilor, 2006–14, %.....20

Figure 50. Remitențele ca pondere din PIB, 2014 .................................................................................20

Figura 51. Clasamentul bunăstării gospodăriilor casnice până la (stânga)

și după (dreapta) remitențe ......................................................................................................................21

Figura 52. Cota populației urbane în țări selectate, % ..........................................................................22

Figura 53. Tipul localității, săraci și nesăraci .........................................................................................23

vi


Figura 54. Tipul localității, cele mai sărace 40 la sută și top 60 la sută ...............................................23

Figura 55. Structura vârstei celor săraci ..................................................................................................25

Figura 56. Structura vârstei celor mai sărace 40 la sută ........................................................................25

Figura 57. Rata sărăciei, conform componenței gospodăriilor ............................................................26

Figura 58. Raportul de dependență, săraci și nesăraci ..........................................................................26

Figura 59. Componența, gospodăriile cu remitențe ..............................................................................26

Figura 60. Rata sărăciei, pe vârste ............................................................................................................26

Figura 61. Condițiile de trai și accesul la utilități, săraci ......................................................................27

Figura 62. Condițiile de trai și accesul la utilități, cele mai sărace 40 la sută .....................................27

Figura 63. Nivelul de studii în rândul celor săraci și nesăraci, populația adultă ...............................27

Figura 64. Nivelul de studii în rândul celor mai sărace 40 la sută și top 60 la sută, populația adultă .27

Figura 65. Populația, conform stării de sănătate ....................................................................................28

Figura 66. Indicatori nemonetari .............................................................................................................30

Figura 67. Săraci nemonetar, pe regiuni .................................................................................................30

Figura 68. Proporția persoanelor private în fiecare dimensiune .........................................................31

Figura 69. Contribuția fiecărei dimensiuni la sărăcia multidimensională .........................................31

Figura 70. Suprapunerea, sărăcia nemonetară și monetară .................................................................31

Figura 71. Sărăcia nemonetară, conform bunăstării subiective și chintilelor de consum ................31

Figura 72. Structura demografică, 2000–30 ...........................................................................................32

Figura 73. Piramida vârstă-gen, 2015–60 ...............................................................................................32

Figura 74. Raportul de dependență pentru adulți (15+): populația inactivă față de populația activă, 2013 ..........33

Figura 75. Raportul de dependență al sistemului de pensii, numărul pensionarilor per contribuabil .............33

Figura 76. Acoperirea cu pensii, populația peste vârsta standard de pensionare ..............................33

Figura 77. Ratele de înlocuire, țări selectate ...........................................................................................34

Figura 78. Ratele de înlocuire, 2013–2069..............................................................................................34

Figura 79. Remitențele în Moldova, 1995–2015 ....................................................................................34

Figura 80. Valoarea adăugată în agricultură și creșterea PIB, 2001–14 ..............................................35

Figura 81.Structura consumului persoanelor sărace și nesărace .........................................................36

Figura 82. Structura consumului celor mai sărace 40 la sută și top 60 la sută ...................................36

Figura 83. Indicatorii prețurilor de consum, de la an la an, 2007–15 .................................................36

vii


TabeluriTabelul 1. Emigranții de muncă din Moldova, pe sectoare și țări de destinație, 2012 ......................19

Tabelul 2. Indicele sărăciei multidimensionale: dimensiuni și indicatori ..........................................30

CaseteCaseta 1. Metodologia națională de măsurare a sărăciei ......................................................................4

Caseta 2. Transportul și bunăstarea gospodăriilor în Moldova ...........................................................23

Caseta 3. Cheltuielile pentru sănătate suportate direct de consumatori ............................................28

viii


ContribuțiiAcest raport a fost elaborat de María E. Dávalos (economist principal, conducător al echipei), Tu Chi Nguyen (consultant) și Mikhail Matytsin (consultant) de la practica globală Sărăcie a Băncii Mondiale. Echipa adresează mulțumiri pentru comentariile oferite de colegii de la Banca Mondială, inclusiv Reena Badiani, Hanan Jacoby, Ruth Hill și Ruslan Pi-ontkivsky, și pentru comentariile obținute în cadrul consultărilor anteri-oare de la Chișinău în iunie 2015.

Adresăm mulțumiri dlui Qimiao Fan (director regional), dnei Carolina Sánchez-Páramo (manager al practicii) și dlui Alexander Kremer (mana-ger de țară) pentru îndrumare și sprijin. Cel mai important, adresăm mulțumiri conducerii și colaboratorilor Biroului Național de Statistică pentru eforturile lor în producerea datelor de studiu pentru Moldova și pentru colaborarea cu Banca Mondială.

ix


RezumatRepublica Moldova a înregistrat o creștere economică rapidă în ultimul deceniu, care a fost însoțită de reducerea sărăciei și performanțe bune în raport cu prosperitatea partajată. Cu toate acestea, Moldova rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa și se confruntă cu provocări în menținerea progreselor.

Analiza cercetărilor bugetelor gospodăriilor casnice din 2007 până în 2014 denotă volatilitatea creșterii economice, confirmate încă o dată de evoluțiile anului 2015, însă, în linii generale, creșterea a fost pozitivă și în favoarea celor săraci. Creșterea economică a fost determinată, în general, de consumul privat alimentat de remitențe și consumul gospodăriilor s-a extins în mod corespunzător. Transferurile publice și private, anume pensiile și remitențele, au avut un rol important în reducerea sărăciei. Piețele muncii din Moldova au contribuit la progrese, mai mult prin creș-terea productivității decât prin crearea locurilor de muncă, deoarece ocu-parea forței de muncă a scăzut, fiind determinată de ratele tot mai mari de inactivitate. In medie, declinul în ocuparea forței de muncă era parțial compensat de salariile mai mari în sectoarele neagricole.

Provocările pentru progrese includ inegalitățile spațiale și între grupuri, în special din cauza accesului inegal la bunuri, servicii și oportunități economice. Mai mult decât atât, consolidarea piețelor muncii persistent slabe pentru a stimula ocuparea forței de muncă, în special în sectoarele neagricole, este esențială pentru susținerea progreselor spre obiectivele gemene de reducere a sărăciei și extindere a prosperității partajate și pen-tru abordarea problemelor asociate cu o populație în curs de îmbătrânire într-o manieră responsabilă din punct de vedere fiscal. În consecință, asi-gurarea viabilității sistemului de pensii și îmbunătățirea asistenței sociale sunt domenii necesare ale reformei, în special în contextul presiunilor fiscale, îmbătrânirii populației, precum și a vulnerabilității sporite a celor săraci față de șocuri.

Evaluarea sărăciei în Moldova 2016 include trei direcții de analiză. Acest raport examinează tendințele și factorii determinanți ai sărăciei și pros-perității partajate, la fel și analizele însoțitoare, anume „Diagnosticul lo-curilor de muncă în Moldova „ și „Transformarea structurală a micilor gospodării agricole din Moldova și impactul asupra sărăciei și prosperi-tății partajate.” Diagnosticul locurilor de muncă explorează în detalii pro-vocările principale în calea cererii și ofertei muncii în Moldova, în timp ce analiza transformării structurale se concentrează asupra sectorului agricol, cu scopul de a determina dacă acesta poate deveni un factor de-terminant al progreselor.

x


SintezăRepublica Moldova a înregistrat o creștere economică rapidă în ulti-mul deceniu, însoțită de progrese semnificative în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată. Economia a crescut cu 5 la sută anu-al, începând cu anul 2000. În același timp, rata sărăciei la nivel național a scăzut de la 68 la sută la 27 la sută în perioada 2000-04 și a continuat tendința de descreștere până la 11,4 la sută în 2014. În mod similar, in-egalitatea, măsurată ca și coeficient Gini, a scăzut de la 0,3 la 0,23 în peri-oada 2007-2014, iar creșterea consumului celor mai sărace 40 la sută din populație a depășit consumul celorlalte 60 la sută în perioada 2009-2014. Ținând cont de creșterea în favoarea celor săraci, țara a cunoscut un proces dinamic de mobilitate economică ascendentă și un nivel redus de apropriere de pragul de sărăciei (adică, mișcări contemporane de intrare și ieșire din sărăcie). Realizările sale în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată au fost impresionante datorită nivelului economic și sunt comparabile cu alte țări din Europa și Asia Centrală (Figura 1 și Figura 2). Totuși, având una dintre cele mai mari rate ale sărăciei din re-giune – 41 la sută din populația țării se afla sub pragul regional al sărăciei de 5 dolari SUA zilnic (2005 PPP) în 2014, Moldova trebuie să realizeze progrese în continuare.

11

SintezăRepublicaMoldova a înregistrat o creștere economică rapidă în ultimul deceniu,însoțitădeprogrese semnificative în raport cu reducerea sărăciei șiprosperitateapartajată.Economiaacrescutcu5 lasutăanual, începândcuanul2000. Înacelași timp,ratasărăcieilanivelnaționalascăzutdela68lasutăla27lasutăînperioada2000‐04șiacontinuattendințadedescreșterepânăla11,4lasutăîn2014.Înmodsimilar,inegalitatea,măsuratăcașicoeficientGini,ascăzutdela0,3la0,23înperioada2007‐2014,iarcreștereaconsumului celormai sărace40 la sutădinpopulațieadepășit consumul celorlalte60 lasută în perioada 2009‐2014. Ținând cont de creșterea în favoarea celor săraci, țara acunoscut un proces dinamic de mobilitate economică ascendentă și un nivel redus deapropriere de pragul de sărăciei (adică, mișcări contemporane de intrare și ieșire dinsărăcie).Realizările sale înraportcureducereasărăcieișiprosperitateapartajatăau fostimpresionante datorită nivelului economic și sunt comparabile cu alte țări dinEuropa șiAsiaCentrală(Figura1șiFigura2).Totuși,avândunadintrecelemaimariratealesărăcieidinregiune–41lasutădinpopulațiațăriiseaflasubpragulregionalalsărăcieide5dolariSUAzilnic(2005PPP)în2014,Moldovatrebuiesărealizezeprogreseîncontinuare.Figura1.RatasărăcieișiPIBperlocuitor,ultimeledatedisponibile

Figura2.Creștereabunăstăriicelormaisărace40lasutășiapopulațieimedii,ultimeledatedisponibile

Sursă:ArmonizareabazeidedateECAPOV,April2016,echipapentrudezvoltarestatistică,EuropașiAsiaCentrală,BancaMondială,Washington,DC.Progresele precedente au fost determinate preponderent de pensii și remitențe.CreștereaeconomicăînMoldovaafostînmarepartedeterminatădeconsumulprivat,carea fost, la rândul său, alimentat de remitențe. Consumul privat a contribuit tocmai cu 5,7puncteprocentualelacreștereaPIBînperioada1999‐2014.Remitențeleconstituiau26la

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE][CELLRA

NGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE][CELLRA

NGE][CELLRA

NGE][CELLRA

NGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

0 5,000 10,000 15,000 20,000 25,000

Rata

sără

ciei(

5 do

lari S

UA

2005

PPP

)

PIB per locuitor (2011 PPP)

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

Mun

tene

gru

(200

9-20

14)

Serb

ia (2

008-

2013

)A

lban

ia (2

008-

2012

)Sl

oven

ia (2

007-

2012

)Bo

snia&

Herțe

govi

na …

Repu

blica

Kîrg

îză

(200

9-…

Arm

enia

(200

9-20

14)

Bulg

aria

(200

7-20

12)

Rom

ânia

(200

.7-2

012)

Turc

ia (2

008-

2013

)Ta

djik

istan

(201

2-20

14)

Ucr

aina

(200

9-20

14)

Geo

rgia

(200

9-20

14)

Mol

dova

(200

9-20

14)

Mac

edon

ia (2

009-

2013

)Re

publ

ica

Slov

acă

(200

7-…

Fede

rația

Rusă

(200

7-20

12)

Belar

us (2

009-

2014

)K

azah

stan

(200

920

13)

Cele mai sărace 40 la sutăTotal populație

11

SintezăRepublicaMoldova a înregistrat o creștere economică rapidă în ultimul deceniu,însoțitădeprogrese semnificative în raport cu reducerea sărăciei șiprosperitateapartajată.Economiaacrescutcu5 lasutăanual, începândcuanul2000. Înacelași timp,ratasărăcieilanivelnaționalascăzutdela68lasutăla27lasutăînperioada2000‐04șiacontinuattendințadedescreșterepânăla11,4lasutăîn2014.Înmodsimilar,inegalitatea,măsuratăcașicoeficientGini,ascăzutdela0,3la0,23înperioada2007‐2014,iarcreștereaconsumului celormai sărace40 la sutădinpopulațieadepășit consumul celorlalte60 lasută în perioada 2009‐2014. Ținând cont de creșterea în favoarea celor săraci, țara acunoscut un proces dinamic de mobilitate economică ascendentă și un nivel redus deapropriere de pragul de sărăciei (adică, mișcări contemporane de intrare și ieșire dinsărăcie).Realizările sale înraportcureducereasărăcieișiprosperitateapartajatăau fostimpresionante datorită nivelului economic și sunt comparabile cu alte țări dinEuropa șiAsiaCentrală(Figura1șiFigura2).Totuși,avândunadintrecelemaimariratealesărăcieidinregiune–41lasutădinpopulațiațăriiseaflasubpragulregionalalsărăcieide5dolariSUAzilnic(2005PPP)în2014,Moldovatrebuiesărealizezeprogreseîncontinuare.Figura1.RatasărăcieișiPIBperlocuitor,ultimeledatedisponibile

Figura2.Creștereabunăstăriicelormaisărace40lasutășiapopulațieimedii,ultimeledatedisponibile

Sursă:ArmonizareabazeidedateECAPOV,April2016,echipapentrudezvoltarestatistică,EuropașiAsiaCentrală,BancaMondială,Washington,DC.Progresele precedente au fost determinate preponderent de pensii și remitențe.CreștereaeconomicăînMoldovaafostînmarepartedeterminatădeconsumulprivat,carea fost, la rândul său, alimentat de remitențe. Consumul privat a contribuit tocmai cu 5,7puncteprocentualelacreștereaPIBînperioada1999‐2014.Remitențeleconstituiau26la

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE][CELLRA

NGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE]

[CELLRANGE][CELLR

NGE][CELLR

NGE[CELL

NGE

[CELLNGE

[CELLNGE

[CELLNGE

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

0 5,000 10,000 15,000 20,000 25,00

Rata

sără

ciei(

5 do

lari S

UA

2005

PPP

)

PIB per locuitor (2011 PPP)

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

Mun

tene

gru

(200

9-20

14)

Serb

ia (2

008-

2013

)A

lban

ia (2

008-

2012

)Sl

oven

ia (2

007-

2012

)Bo

snia&

Herțe

govi

na …

Repu

blica

Kîrg

îză

(200

9-…

Arm

enia

(200

9-20

14)

Bulg

aria

(200

7-20

12)

Rom

ânia

(200

.7-2

012)

Turc

ia (2

008-

2013

)Ta

djik

istan

(201

2-20

14)

Ucr

aina

(200

9-20

14)

Geo

rgia

(200

9-20

14)

Mol

dova

(200

9-20

14)

Mac

edon

ia (2

009-

2013

)Re

publ

ica S

lova

că (2

007-

…Fe

derația

Rusă

(200

7-20

12)

Cele mai sărace 40 la sutăTotal populație

30

40

50

60

70

80

90

USD

200

5 PP

P)

0

10

20

30

0 5,000 10,000 15,000 20,000 25,000Poverty rate (5

GDP per capita (2011 PPP)

xi


Progresele precedente au fost determinate preponderent de pensii și remitențe. Creșterea economică în Moldova a fost în mare parte determinată de consumul pri-vat, care a fost, la rândul său, alimentat de remitențe. Consumul privat a contribuit tocmai cu 5,7 puncte procentuale la creșterea PIB în perioada 1999-2014. Remiten-țele constituiau 26 la sută din PIB în 2014, ceea ce determină Moldova ca una dintre țările cele mai dependente de remitențe. Peste 25 la sută din gospodăriile casnice din Moldova au beneficiat de remitențe, care constituie circa 18 la sută din venitu-rile lor. Remitențele au ajutat la ieșirea din sărăcie a mai multor gospodării, în spe-cial a celor din mediul rural, și au contribuit la creșterea de 21,6 la sută a veniturilor celor mai sărace 40 la sută din populație în perioada 2010-14. În mod similar, odată ce guvernul a majorat pensiile pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile, în special în timpul crizei globale, pensiile au devenit principalul motor al reducerii sărăciei și prosperității partajate, reprezentând peste 30 la sută din creșterea consumului celor mai sărace 40 la sută din populație în perioada 2007-14.

Piețele muncii au contribuit la obținerea progreselor, însă mai mult prin crește-rea salariilor neagricole decât prin crearea locurilor de muncă. Ocuparea forței de muncă a fost în declin (de la 55 la sută în 2000 la sub 40 la sută în 2014), în spe-cial în zonele rurale. Această tendință este asociată cu o creștere a inactivității, de-terminată de creșterea migrației și pensionarea anticipată în rândul populației în curs de îmbătrânire. Cu excepția agriculturii după 2012 și a câtorva sectoare comer-ciale, precum vânzările, turismul, transporturile, ocuparea forței de muncă în cele mai multe sectoare a fost în declin. În schimb, ponderea persoanelor care lucrează în agricultură cu intensitate redusă (mai puțin de 20 de ore săptămânal) a crescut constant, de la 13 la sută până la 24 la sută. Creșterea salariilor a fost una pozitivă, dar în special în sectoarele neagricole și mai puțin în agricultură, unde activează majoritatea celor săraci și cele mai sărace 40 la sută. Ca rezultat al acestei creșteri salariale diferențiate, combinată cu tranziția spre agricultura de subzistență (în spe-cial în rândul celor săraci și al celor mai sărace 40 la sută din populație), decalajul veniturilor din muncă (inclusiv salarii și câștiguri din auto-ocuparea forței de mun-că) ale celor mai sărace 40 la sută și ale celorlalte 60 la sută din populație a demon-strat semne limitate de micșorare.

Există îngrijorări privind sustenabilitatea realizărilor anterioare, odată ce persoa-nele sărace și cele mai sărace 40 la sută duc lipsă de capitalul necesar pentru a avan-sa. Creșterea lentă a sectorului agricol și accesul limitat la piețe, locurile de muncă neagricole și servicii moderne înseamnă că persoanele din mediul rural sunt persis-tent mai sărace. Gradul de acoperire cu încălzire, alimentare cu apă centralizată și canalizare este limitat în rândul populației din mediul rural (și în rândul persoanelor sărace și al celor mai sărace 40 la sută din populație). Săracii și cele mai sărace 40 la sută din populație au, de asemenea, studii mai puține și dețin parcele mai mici de te-ren, care limitează posibilitățile lor de a obține locuri de muncă (mai bune) și a spori productivitatea. Și, chiar dacă acestea au profiluri similare de sănătate ca și persoane-le nesărace, ele au o probabilitate mai mică de a avea asigurare medicală și, prin urma-re, beneficiază de asistență medicală de calitate redusă sau cheltuieli suportate direct sporite, fapt care îi împinge mai mult spre sărăcie pe termen lung. Aceleași constrân-geri sunt valabile pentru minoritățile etnice care, din cauza barierei lingvistice sau a decalajelor de acces la servicii, ajung într-o situație de bunăstare mai redusă. Aceste dimensiuni ale bunăstării, inclusiv învățământ, sănătate, ocuparea forței de muncă și locuință, determină capacitatea unei persoane de a se bucura de standarde decente de trai, sociale și economice. Acest raport măsoară privațiunile indivizilor în raport cu aceste dimensiuni și constată că 24 la sută din populație erau considerate în 2014 mul-

xii


tidimensional sărace, ceea ce reprezintă un volum dublu al celor care sunt săraci mo-netar și, din anul 2007, s-a atestat o îmbunătățire limitată.

Continuarea progreselor în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată se confruntă cu riscuri enorme din cauza presiunilor fiscale pe termen lung și a volati-lității sporite în economie. Determinată de scăderea fertilității și accelerarea emigrării în rândul populației tinere, populația Moldovei este în scădere și îmbătrânire rapidă. Combinată cu o participare scăzută a forței de muncă, baza de contribuții a sistemului de pensii se va contracta, prin urmare subminând durabilitatea sistemului și reducând acoperirea cu pensii a pensionarilor. Deși pensiile nu au fost generoase și, de multe ori, insuficiente pentru a preveni ca mai multe persoane în etate să devină sărăce – rata să-răciei în rândul persoanelor în etate este mai mare decât media populației, astfel încât contracția lor potențială poate periclita securitatea economică a persoanelor în etate. În același timp, recesiunea economică în Uniunea Europeană și Rusia împiedică intrările de remitențe și rata de creștere a remitențelor se așteaptă a fi mai lentă decât în trecut, ceea ce determină faptul ca gospodăriile casnice să se bazeze mai puțin pe această sursă de venit pentru a susține consumul lor . În cele din urmă, sectorul agricol este supus unei volatilități sporite datorită climei și șocurilor cererii externe. Având în vedere că cei săraci se bazează pe agricultură ca o parte importantă a veniturilor și consumului lor, orice fluctuații în acest sector vor afecta bunăstarea lor în mod direct. În același timp, asistența socială are un potențial limitat pentru a servi ca plasă de siguranță pentru cei săraci și vulnerabili. Principalele programe vizate sunt Ajutor Social și un program de alocații pentru încălzire în perioada rece a anului, ambele fiind relativ bine direcționate, dar acoperirea lor nu este mare, iar beneficiile sunt reduse, fapt ce limitează capacitatea programelor de a reacționa la regresele răspândite în veniturile gospodăriilor casnice.

Aceste provocări indică necesitatea de a promova o piață internă a muncii mai vi-brantă pentru a genera progrese viitoare în raport cu reducerea sărăciei și prosperi-tatea partajată. Aceasta presupune crearea mai multor locuri de muncă (și de o calitate mai bună) și îmbunătățirea accesului la educație, sănătate și servicii pentru a permite persoanelor fizice să dispună de acces la locurile de muncă respective. Unele dintre aceste politici trebuie să acorde atenție suplimentară problemelor structurale menționa-te anterior, în special: (i) îmbătrânirea – eforturile de promovare a îmbătrânirii active și sănătoase pot ajuta oamenii să lucreze mai mult și să reducă creșterea raportului de dependență economică; (ii) disparitățile regionale și de grupuri – politicile care să asi-gure oportunități echitabile pentru populațiile rurale și minoritățile etnice pot permite oamenilor să contribuie mai bine la economie; și (iii) șocurile economice și climatice – politicile de sporire a adaptării și atenuarea șocurilor climatice, inclusiv prin programe de asistență socială pentru a-i proteja pe cei vulnerabili în funcție de necesitățile lor. Măsurile de sprijinire a gospodăriilor în gestionarea și adaptarea la riscuri trebuie să fie completate cu politicile aferente pieței muncii cu scopul diversificării surselor de veni-turi ale gospodăriilor casnice – în special pentru cei săraci, care se bazează disproporți-onat mai mult pe venitul din agricultură.

Raportul este structurat după cum urmează. Prima secțiune reflectă mediul macroe-conomic global al Moldovei în ultimii ani și un rezumat al concluziilor raportului. Sec-țiunea II descrie tendințele în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova. Secțiunea III oferă o analiză a principalilor factori de la baza progreselor. Secțiunea IV continuă prin evaluarea durabilității progresului și accentuarea provocări-lor rămase și a riscurilor. Ultima secțiune discută implicațiile în materie de politici și prezintă concluziile.

1


Introducere1.Moldova a constatat o creștere economică rapidă în ultimul deceniu, în pofida volatilității. Țara a cres-cut în medie cu 5 la sută anual din 2000 (Figura 3), mult mai rapid decât alte țări din regiune (Figura 4). Chiar și cu contracția bruscă în timpul crizei financiare globale din 2008-09, Republica Moldova a continu-at să crească rapid, până în 2014, cu o creștere medie de 5,4 la sută în perioada 2010-14. Totuși, traiectoria de creștere economică a fost tot mai volatilă. Fiind o economie mică și deschisă, Moldova a suportat în trecut nu doar câteva șocuri economice externe, dar și șocuri climatice, care au afectat în special sectorul agricol, precum și economia mai largă. În 2015, o confluență de evenimente a împins economia într-o recesiune (creștere -0.5 la sută a produsului intern brut [PIB] în 2015) și a determinat prognoze de creștere redusă în 2016. Principalii factori la baza acestei performanțe slabe recente sunt fluxurile externe mai slabe, frauda bancară de proporții și o secetă, toate fiind produse într-un mediu de instabilitate politică.1

15

I. IntroducereMoldova a constatat o creștere economică rapidă în ultimul deceniu, în pofidavolatilității.Țaraacrescutînmediecu5lasutăanualdin2000(Figura3),multmairapiddecât alte țări din regiune (Figura 4). Chiar și cu contracția bruscă în timpul crizeifinanciare globale din 2008‐09,RepublicaMoldova a continuat să crească rapid, până în2014,cuocreșteremediede5,4lasutăînperioada2010‐14.Totuși,traiectoriadecreștereeconomicăafosttotmaivolatilă.Fiindoeconomiemicășideschisă,Moldovaasuportatîntrecutnudoarcâtevașocurieconomiceexterne,darșișocuriclimatice,careauafectat înspecialsectorulagricol,precumșieconomiamailargă.În2015,oconfluențădeevenimenteaîmpinseconomiaîntr‐orecesiune(creștere‐0.5lasutăaprodusuluiinternbrut[PIB]în2015) și a determinat prognoze de creștere redusă în 2016. Principalii factori la bazaacestei performanțe slabe recente sunt fluxurile externe mai slabe, frauda bancară deproporțiișiosecetă,toatefiindproduseîntr‐unmediudeinstabilitatepolitică.1Figura3.CreștereaPIB,2001–15 Figura4.IndicelePIBreal(2007=100)

Surse:BazadedateWorldDevelopmentIndicators,BancaMondială;BancaMondială2016a.

Surse:BancaMondială 2016b,înbazaWDIșiWEOaFMI.

Rezultatele pe piațamuncii sunt slabe înMoldova, iar ratele de inactivitate suntmari.Ocupareaforțeidemuncăafostînscădere,înspecialînzonelerurale,determinatădecreștereamigrațieișipensionareaanticipatăînrândulpopulațieiîncursdeîmbătrânire.Deși populația adultă (cu vârsta peste 15 ani) s‐a stabilizat în ultimii ani, pondereapersoanelorcarelucreazăsausuntîncăutareaunuilocdemuncăînstrăinătateacrescutdela4,3 la sută în2000până la10 la sută în2014, fapt cedeterminăopopulațieactivă înscădere. Suplimentar, vârsta de pensionare înMoldova este relativmică (56 ani pentrufemeiși61anipentrubărbați) șiocuparea forțeidemuncăpost‐pensionareesteredusă,constituind30,5lasutăîn2014.2Înconsecință,ratadeocupareascăzutdrastic,dela55la 1BancaMondială(2016a).2Sondajulforțeidemuncă.

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Moldova EAC

80

100

120

140

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Albania Bosnia & HerțegovinaGeorgia CroațiaMoldova MacedoniaRomânia SerbiaRepublica Slovacă Slovenia

Rezultatele pe piața muncii sunt slabe în Moldova, iar ratele de inactivitate sunt mari. Ocuparea forței de muncă a fost în scădere, în special în zonele rurale, determinată de creșterea migrației și pensionarea anticipată în rândul populației în curs de îmbătrânire. Deși populația adultă (cu vârsta peste 15 ani) s-a sta-bilizat în ultimii ani, ponderea persoanelor care lucrează sau sunt în căutarea unui loc de muncă în străină-tate a crescut de la 4,3 la sută în 2000 până la 10 la sută în 2014, fapt ce determină o populație activă în scă-dere. Suplimentar, vârsta de pensionare în Moldova este relativ mică (56 ani pentru femei și 61 ani pentru bărbați) și ocuparea forței de muncă post-pensionare este redusă, constituind 30,5 la sută în 2014. 2 În consecință, rata de ocupare a scăzut drastic, de la 55 la sută în 2000 la sub 40 la sută în 2014, cea mai mare scădere fiind înregistrată în mediul rural (22 puncte procentuale) (Figura 5). Rata șomajului este redusă, fluctuând în jur de 3 la sută pentru perioadă, dar inactivitatea a fost în creștere, de la 40 la sută în 2000 la 59 la sută în 2014 (Figura 6).1 BancaMondială(2016a).2 Sondajulforțeidemuncă.

2


16

sută în2000 lasub40 lasută în2014,ceamaimarescădere fiind înregistrată înmediulrural(22puncteprocentuale)(Figura5).Ratașomajuluiesteredusă,fluctuândînjurde3lasutăpentruperioadă,darinactivitateaafostîncreștere,dela40lasutăîn2000la59lasutăîn2014(Figura6).

Ce evoluție a avut Moldova în anii recenți în raport cu reducerea sărăciei șiprosperitateapartajată?Estimărilenaționalealesărăcieidenotăotendințădescădereasărăciei înanii2000șianterior.Aceastaesteonoutatebună.Totuși,este importantdeaînțelege tendințele, concentrându‐se pe indicatori diferiți de bunăstare în cadrul tuturorgrupurilor, adoptând o analiză mai profundă a forțelor de la baza progreselor până înprezent, și explorând dacă acești factori determinanți sunt durabili, astfel încâtperspectivelesăfielafeldepozitiveînrândulcelormaisăracepersoane.Acestdocumentîșipropunesăevaluezetendințelerecenteșifactoriideterminanțiaireducerii sărăciei și prosperității partajate—obiectivele gemene ale BănciiMondiale—înMoldova șiprovocărilepotențialepeviitor.Documentul sebazeazăpedatele cercetărilor bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) din 2007 până la ultimul andisponibil,2014,produsedeBiroulNaționaldeStatistică(BNS)alRepubliciiMoldova.Constatărileacesteievaluăridenotăurmătoarele:

Moldovaaprezentatperformanțebuneînraportcureducereasărăcieișiinegalitățilorși creșterea prosperității partajate. Aceste progrese au fost susținute de omobilitateeconomicăascendentăridicată.

Creștereaeconomicăafostvolatilă,darpozitivăși,îngeneral,înfavoareacelorsăraci.Transferurilepubliceșiprivate,anumepensiileșiremitențele,auavutunrolimportantîn reducerea sărăciei. Piețelemuncii dinMoldovaau contribuit laprogrese,maimult

Figura5.Rataocupăriiforțeidemuncă,conformcriteriilordemograficeșilocației,2000–14

Figura 6.Ratadeactivitate,conformcriteriilordemograficeșilocației,2000–14

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazadatelorBirouluiNaționaldeStatistică (BNS).

30

35

40

45

50

55

60

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

urban rural bărbați femei

30

35

40

45

50

55

60

65

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

urban rural bărbați femei

Ce evoluție a avut Moldova în anii recenți în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată? Estimările nați-onale ale sărăciei denotă o tendință de scădere a sărăciei în anii 2000 și anterior. Aceasta este o noutate bună. Totuși, este important de a înțelege tendințele, concentrându-se pe indicatori diferiți de bunăstare în cadrul tuturor grupurilor, adoptând o analiză mai profundă a forțelor de la baza progreselor până în prezent, și explorând dacă acești factori deter-minanți sunt durabili, astfel încât perspectivele să fie la fel de pozitive în rândul celor mai sărace persoane.Acest document își propune să evalueze tendințele recente și factorii determinanți ai reducerii sărăciei și prosperității partajate—obiectivele gemene ale Băncii Mondiale—în Moldova și provocările potențiale pe viitor. Documentul se bazează pe datele cercetărilor bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) din 2007 până la ultimul an disponibil, 2014, produse de Biroul Național de Statistică (BNS) al Republicii Moldova.Constatările acestei evaluări denotă următoarele:• Moldova a prezentat performanțe bune în raport cu reducerea sărăciei și inegalităților și creșterea prosperității

partajate. Aceste progrese au fost susținute de o mobilitate economică ascendentă ridicată.• Creșterea economică a fost volatilă, dar pozitivă și, în general, în favoarea celor săraci. Transferurile publice și

private, anume pensiile și remitențele, au avut un rol important în reducerea sărăciei. Piețele muncii din Moldova au contribuit la progrese, mai mult prin creșterea productivității decât prin crearea locurilor de muncă, având în vedere faptul că ocuparea forței de muncă a scăzut pe parcursul perioadei, determinată de ratele ridicate și în creștere de inactivitate.

• Provocări există în continuare, iar perspectivele nu sunt prea favorabile. Inegalitățile spațiale și între grupuri persistă, în special în raport cu accesul inegal la bunuri și servicii, de exemplu în zonele rurale și pentru minoritățile etnice.

• Riscuri importante și în creștere pentru progresele durabile persistă. Remitențele și pensiile nu pot rămâne forțe cruciale la baza progreselor pe viitor, ținând cont de mediul extern în schimbare și sistemul de pensii nesustenabil din punct de vedere fiscal. Suplimentar, cei mai săraci sunt tot mai vulnerabili la șocurile climatice.

Raportul este însoțit de două părți suplimentare, care sunt, de asemenea, critice pentru înțelegerea a două dintre provocările cu care se confruntă Moldova: piețele muncii precare (explorate în „Diagnosticul locurilor de muncă în Moldova „) și un sector agricol cu productivitate redusă, în care sunt concentrați mulți dintre cei săraci (explorat în „Transformarea structurală a micilor gospodării agricole din Moldova și impactul asupra sărăciei și prosperității partajate”). Împreună, cele trei părți reprezintă Evaluarea sărăciei în Moldova 2016. Ele vor oferi contribuții semnificative la abordarea mai cuprinzătoare a Diagnosticului siste-matic de țară, care explorează exact principalele constrângeri în întreaga economie pentru a realiza progre-se în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată. 3 Mesajele emergente denotă că crearea locurilor de muncă este esențială pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor într-un mod durabil în Moldova și atenuarea presiunilor legate de îmbătrânire și sistemul fiscal.Documentul este organizat după cum urmează. Următoarea secțiune (secțiunea II) descrie tendințele în ra-port cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova. Secțiunea III oferă o analiză a factorilor prin-cipali de la baza progreselor. Pentru a evalua perspectivele, discuția este urmată în secțiunea IV de o analiză a provocărilor și riscurilor rămase. Ultima secțiune discută implicațiile de politici și prezintă concluziile.

3 BancaMondială(2016b).

3


Progresele obținute în raport cu reducerea sărăciei și prosperitatea partajată2.

Sărăcia a fost redusă în Moldova . . .Rata sărăciei a fost redusă substanțial în Moldova în perioada 2007-14. În această perioadă, rata naționa-lă a sărăciei a fost redusă de la 26,0 la sută la 11,4 la sută (Figura 7), deși tendința descrescătoare a stagnat în timpul crizei financiare globale din 2008–09.4 Aceasta este o continuare, deși mai lentă, a progreselor reali-zate la începutul anilor 2000, când rata națională a sărăciei a fost redusă de la 68,0 la sută la 27,0 la sută (2000–04), după apogeul cauzat de criza din 1998, cu participarea Federației Ruse. În mod similar, sărăcia absolută la pragul sărăci regionale al Băncii Mondiale de 5,00 dolari SUA la paritatea puterii de cumpărare (PPP) pe zi practic s-a înjumătățit până la 40,7 la sută, și sărăcia absolută (2,50 dolari SUA PPP zilnic) la 2,9 la sută a fost practic eradicată. (Vedeți Caseta 1 pentru informații tehnice despre calcularea ratei sărăciei.)

18

Aceastaesteocontinuare,deșimailentă,aprogreselorrealizatelaînceputulanilor2000,cândratanaționalăasărăcieiafostredusădela68,0lasutăla27,0lasută(2000–04),dupăapogeulcauzatdecrizadin1998,cuparticipareaFederațieiRuse.Înmodsimilar,sărăciaabsolutălapragulsărăciregionalealBănciiMondialede5,00dolariSUAlaparitateaputeriide cumpărare (PPP)pe zipractic s‐a înjumătățitpână la40,7 la sută, și sărăcia absolută(2,50dolariSUAPPPzilnic)la2,9lasutăafostpracticeradicată.(VedețiCaseta1pentruinformațiitehnicedesprecalcularearateisărăciei.)Figura7.Proporțiapopulațieisărace,2007–14

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Notă:RatanaționalăasărăcieișiratasărăcieiaBănciiMondialesebazeazăpedouăagregatedeconsumseparate.Cifrasebazeazăpepragurilenaționaleșiregionalealesărăciei.

12% 13% 12% 9% 7% 6% 4% 3%

38% 39% 38% 40% 38% 40% 36% 38%

38% 36% 38% 40% 43% 42% 48% 47%

13% 12% 12% 11% 12% 12% 12% 12%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

$10 Pragul național de sărăcie

Caseta1.Metodologianaționalădemăsurareasărăciei

Sărăcia în Moldova este măsurată, folosind o abordare a necesităților de bază, și se bazează pecheltuielile de consum ca indicator al nivelului de trai. Consumul este indicatorul de bunăstarepreferatdeoarecesemăsoarăcumaimultăprecizie șiestemaipuținexpusraportăriloreronate.Pentruaasiguraocomparabilitatemaibunăînîntreagațară,agregatuldeconsumestemodificatînmaimultemoduri,dupăcumurmează: Cheltuielilepentrubunuridefolosințăîndelungatășichiriasuntexclusedinagregat,deoarece

nuexistădate suficientepentruevaluarea corectăa fluxuluide servicii și bunuride folosințăîndelungatășiachirieiimputatepentruproprietariidelocuințe.

Se iau în considerarediferențelede tarife laenergie, iaracestedistorsiunialeprețurilorsuntcorectatepentruacalculabeneficiulrealalgospodăriei.

Cheltuielile nominale au fost ajustate la inflație, precum și la diferențele de preț regionaleprintr‐un indicedeprețPaasche, folosinddatele colectate în sondaj și informațiidin indiceleoficialalprețurilordeconsum.

Pentruacaptaeconomiiledescarăîncadrulacelorașigospodăriicasnice,aufostadoptatescăride echivalență. Este utilizată fosta scara a Organizației pentru Cooperare Economică șiDezvoltare:1pentruprimulmembrualgospodăriei,0,7pentruoricarealtadultși0,5pentrucopiiicuvârstemaimicide15ani.

Pragulde sărăcie este stabilit, folosindmetodele costului necesitățilordebază. Pragulde sărăciealimentarăestesetatpentruasatisfacenecesaruldeenergieminimde2.282caloriipezipentruopersoană medie, ceea ce corespunde cu 3.004 de calorii pe zi per echivalent adult. Structurapachetului alimentar este preluată direct din sondaj și corespunde setului real de alimente

4 Pragulsărăcieiafoststabilitla104,67leiperechivalentadultlunarîn2014.

4


Caseta 1. Metodologia națională de măsurare a sărăciei

Sărăcia în Moldova este măsurată, folosind o abordare a necesităților de bază, și se bazează pe cheltuielile de consum ca indicator al nivelului de trai. Consumul este indicatorul de bunăstare preferat deoarece se măsoa-ră cu mai multă precizie și este mai puțin expus raportărilor eronate. Pentru a asigura o comparabilitate mai bună în întreaga țară, agregatul de consum este modificat în mai multe moduri, după cum urmează:• Cheltuielile pentru bunuri de folosință îndelungată și chiria sunt excluse din agregat, deoarece nu exis-

tă date suficiente pentru evaluarea corectă a fluxului de servicii și bunuri de folosință îndelungată și a chiriei imputate pentru proprietarii de locuințe.

• Se iau în considerare diferențele de tarife la energie, iar aceste distorsiuni ale prețurilor sunt corectate pentru a calcula beneficiul real al gospodăriei.

• Cheltuielile nominale au fost ajustate la inflație, precum și la diferențele de preț regionale printr-un in-dice de preț Paasche, folosind datele colectate în sondaj și informații din indicele oficial al prețurilor de consum.

• Pentru a capta economiile de scară în cadrul acelorași gospodării casnice, au fost adoptate scări de echivalență. Este utilizată fosta scara a Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare: 1 pen-tru primul membru al gospodăriei, 0,7 pentru oricare alt adult și 0,5 pentru copiii cu vârste mai mici de 15 ani.

Pragul de sărăcie este stabilit, folosind metodele costului necesităților de bază. Pragul de sărăcie alimentară este setat pentru a satisface necesarul de energie minim de 2.282 calorii pe zi pentru o persoană medie, ceea ce corespunde cu 3.004 de calorii pe zi per echivalent adult. Structura pachetului alimentar este preluată di-rect din sondaj și corespunde setului real de alimente consumate de către grupurile din CBGC din decilele 2-4. Componenta nealimentară a pragurilor de sărăcie se calculează ca ponderea cheltuielilor nealimentare ale gospodăriilor, totalul cheltuielilor cărora este egal cu pragul sărăciei alimentare. Un set standard de măsuri de sărăcie propuse de Foster, Greer și Thorbecke (1984) este utilizat pentru a determina rata sărăciei.

Metodologia sărăciei s-a deteriorat din diverse motive. În primul rând, cadrul de eșantionare este depășit, deoarece continuă să fie utilizat Recensământul din 2004. Rezultatele Recensământului din 2014 nu au fost încă lansate. Acesta este un aspect important, având în vedere schimbările mari din țară produse în ultimul deceniu, inclusiv migrația. Pragul de sărăcie trebuie, de asemenea, să fie actualizat pentru a reflecta schim-bările în modelele de consum, în special pentru că sărăcia a fost redusă. Eforturile de efectuare a acestei actualizări sunt în curs de desfășurare la BNS. În final, există un nivel sporit de non-răspuns la nivel național, constituind 34 la sută până în decembrie 2013 și ratele de răspuns au scăzut cu 2,6 la sută în perioada 2006-2013. Acesta este determinat de ratele de refuz, care au atins punctul culminant în octombrie 2010, consti-tuind 22,3 la sută, de la o valoare inițială de 10,4 la sută în ianuarie 2006, și a constituit 18,1 la sută în decem-brie 2013. Pornind de la o rată de răspuns deja redusă în 2006, rata de răspuns continuă să fie extrem de mică în mediul urban (41 la sută), în special la Chișinău (24 la sută), după reduceri mici, dar sistematice. În zonele rurale și alte regiuni, schimbările sunt mult mai mici, iar nivelurile de răspuns sunt mai mari.

Sursă: Banca Mondială, în baza notei BNS privind măsurarea sărăciei din septembrie 2007 și a notei BNS privind analiza non-răspuns.

Sărăcia a fost în declin în întreaga țară, însă disparitățile regionale persistă. În perioada 2007–09, o pe-rioadă de contractare bruscă a PIB, progresele în reducerea sărăciei în zonele urbane și rurale au fost diver-gente. Sărăcia a crescut în zonele rurale și a scăzut în zonele urbane (Figura 8). În perioada 2010–14, ambe-le rate ale sărăciei au fost înjumătățite și sărăcia rurală a rămas la un nivel de trei ori mai mare decât sărăcia urbană (16,3 la sută și, respectiv, 5,0 la sută). Un decalaj similar a existat în Chișinăul urban, capitala țării, care cuprinde 23 la sută din populație, și restul țării. Deși decalajul s-a redus în ultimul deceniu, sărăcia în alte regiuni este în continuare de cinci ori mai mare decât rata din Chișinău (Figura 9). Ratele sărăciei la nord, centru și sud au urmat tendințe similare, deși erau divergente de la același punct de pornire în 2007.

5


19

Sărăcia a fost în declin în întreaga țară, însă disparitățile regionale persistă. Înperioada2007–09,operioadădecontractarebruscăaPIB,progreseleînreducereasărăcieiînzoneleurbaneșiruraleaufostdivergente.Sărăciaacrescutînzoneleruraleșiascăzutînzoneleurbane(Figura8).Înperioada2010–14,ambeleratealesărăcieiaufostînjumătățiteșisărăciaruralăarămaslaunniveldetreiorimaimaredecâtsărăciaurbană(16,3lasutăși,respectiv,5,0lasută).UndecalajsimilaraexistatînChișinăulurban,capitalațării,carecuprinde23lasutădinpopulație,șirestulțării.Deșidecalajuls‐aredusînultimuldeceniu,sărăcia în alte regiuni este în continuare de cinci ori mai mare decât rata din Chișinău(Figura 9). Ratele sărăciei la nord, centru și sud au urmat tendințe similare, deși eraudivergentedelaacelașipunctdepornireîn2007.

consumatedecătregrupuriledinCBGCdindecilele2‐4. Componentanealimentarăapragurilordesărăciesecalculeazăcapondereacheltuielilornealimentarealegospodăriilor, totalulcheltuielilorcărora este egal cu pragul sărăciei alimentare. Un set standard demăsuri de sărăcie propuse deFoster,GreerșiThorbecke(1984)esteutilizatpentruadeterminaratasărăciei.Metodologiasărăcieis‐adeterioratdindiversemotive. Înprimulrând,cadruldeeșantionareestedepășit,deoarececontinuăsăfieutilizatRecensământuldin2004.RezultateleRecensământuluidin2014nuaufostîncălansate.Acestaesteunaspectimportant,avândînvedereschimbărilemaridințară produse în ultimul deceniu, inclusivmigrația. Pragul de sărăcie trebuie, de asemenea, să fieactualizatpentruareflectaschimbările înmodeleledeconsum,înspecialpentrucăsărăciaa fostredusă. Eforturile de efectuare a acestei actualizări sunt în curs de desfășurare la BNS. În final,există unnivel sporit denon‐răspuns la nivel național, constituind34 la sută până îndecembrie2013șiratelederăspunsauscăzutcu2,6lasutăînperioada2006‐2013.Acestaestedeterminatderatelederefuz,careauatinspunctulculminantînoctombrie2010,constituind22,3lasută,delaovaloare inițială de 10,4 la sută în ianuarie 2006, și a constituit 18,1 la sută în decembrie 2013.Porninddelaoratăderăspunsdejaredusăîn2006,rataderăspunscontinuăsăfieextremdemicăînmediulurban(41lasută),înspeciallaChișinău(24lasută),dupăreducerimici,darsistematice.Înzoneleruraleșialteregiuni,schimbărilesuntmultmaimici, iarnivelurilederăspunssuntmaimari.Sursă: BancaMondială, în baza notei BNS privindmăsurarea sărăciei din septembrie 2007 și a notei BNSprivindanalizanon‐răspuns.

Figura8.Ratelesărăciei,conformzonelorurbaneșirurale,%

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.

Figura 9. Ratelesărăciei,conformregiunilor,%


25.8%21.9%

11.4%

31.3% 30.3%

16.3%18.4%

10.4%5.0%

0%

10%

20%

30%

40%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Rural Urban

0%

10%

20%

30%

40%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Centru Nord Sud Chișinău

Profunzimea și severitatea sărăciei în Moldova au fost reduse, de asemenea, în ultimul deceniu. În mod similar cu proporția populației, indicatorii privind decalajaul sărăciei și decalajul sărăciei la pătrat s-au îm-bunătățit în zonele urbane și rurale în perioada 2007–14 (Figura 10 și Figura 11).5 Aceasta înseamnă că bu-năstarea oamenilor cu consumul sub pragul sărăciei, în special al celor mai săraci dintre cei săraci, s-a îm-bunătățit considerabil, chiar dacă oamenii au rămas săraci.

20

Profunzimea și severitatea sărăciei în Moldova au fost reduse, de asemenea, înultimul deceniu. În mod similar cu proporția populației, indicatorii privind decalajaulsărăciei și decalajul sărăciei la pătrat s‐au îmbunătățit în zonele urbane și rurale înperioada2007–14(Figura10șiFigura11).5Aceastaînseamnăcăbunăstareaoamenilorcuconsumulsubpragulsărăciei,înspecialalcelormaisăracidintreceisăraci,s‐aîmbunătățitconsiderabil,chiardacăoameniiaurămassăraci.Figura10.Decalajulsărăciei,conformzonelorurbaneșirurale

Figura 11.Decalajulsărăcieilapătrat,conformzonelorurbaneșirurale

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC. Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.

...șițaraaredusinegalitățileșiapromovatprosperitateapartajatăCreșterilerelativmariînsporireaconsumuluiînrândulcelormaisăracepersoaneasprijinit declinul în inegalitate. Scopul Băncii Mondiale de promovare a prosperitățiipartajate îșipropunesăasigurecăcreștereaajunge laceimaisăracișiestemonitorizatăprintr‐un indicator care măsoară venitul sau creșterea consumului în rândul celor maisărace40lasutădindistribuțiadeconsumînțară(celemaisărace40lasutădinpopulație–abr.eng.B40).ÎnMoldova,creștereaconsumuluiînrândulcelormaisărace40lasutădinpopulațieadepășitcreștereaconsumuluiînrândulcelorlalte60lasutădindistribuție(top60lasută–abr.eng.T60)înperioada2007–14(Figura12).În2010,ratacreșteriiînrândulcelormaisărace40lasutădinpopulațieacrescutpuțin,întimpcerataînrândulcelorlalte60lasutăascăzut.Întimpulperioadeirămase,consumulînrândulcelormaisărace40lasutășitop60lasutăaucrescutînparalel.CarezultatalacestordinamiciîngrupurilevizatedeCBGC, inegalitateaconsumuluis‐aredus(Figura13).Deexemplu,coeficientulGinis‐aredusdela0,3la0,23în2007–14.

5Decalajulsărăcieiestemăsuratcadistanțamediedintrebunăstareasăracilorșipragulsărăciei.

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Rural Urban

0%

1%

2%

3%

4%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Rural Urban

. . . și țara a redus inegalitățile și a promovat prosperitatea partajatăCreșterile relativ mari în sporirea consumului în rândul celor mai sărace persoane a sprijinit declinul în inegalitate. Scopul Băncii Mondiale de promovare a prosperității partajate își propune să asigure că creș-terea ajunge la cei mai săraci și este monitorizată printr-un indicator care măsoară venitul sau creșterea consumului în rândul celor mai sărace 40 la sută din distribuția de consum în țară (cele mai sărace 40 la sută din populație – abr. eng. B40). În Moldova, creșterea consumului în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație a depășit creșterea consumului în rândul celorlalte 60 la sută din distribuție (top 60 la sută – abr. eng. T60) în perioada 2007–14 (Figura 12). În 2010, rata creșterii în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație a crescut puțin, în timp ce rata în rândul celorlalte 60 la sută a scăzut. În timpul perioadei rămase, consumul în rândul celor mai sărace 40 la sută și top 60 la sută au crescut în paralel. Ca rezultat al acestor dinamici în grupurile vizate de CBGC, inegalitatea consumului s-a redus (Figura 13). De exemplu, coefici-entul Gini s-a redus de la 0,3 la 0,23 în 2007–14.

5 Decalajulsărăcieiestemăsuratcadistanțamediedintrebunăstareasăracilorșipragulsărăciei.

6


21

Figura12.Creșterearealăaconsumuluiperlocuitor,pegrupuri


Figura13.Dinamicainegalitățiiconsumuluiperlocuitor

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Creștereaconsumuluiînzoneleurbaneșiruraleînrândulcelormaisărace40lasutăa fost mai mare decât în general printre cei mai înstăriți, dar cu fluctuațiisemnificative. În special, celemai sărace40 la sutădinpopulație în zoneleurbane s‐auconfruntatcufluctuațiilebruștealeconsumului,întimpceprogresulînrândulpersoanelordinzoneleruraleafostmaistabil.DeclinulPIBîn2012aafectatcelemaisărace40lasutădin populațiemaimult decât persoanele din zonele rurale, desi primii au beneficiatmaimult de creșterea pensiilor și a asistenței sociale în 2012 (Figura 14 și Figura 15). Îngeneral, creșterea consumului a fostmaimare în rândul celormai sărace 40 la sută dinpopulație decât al celorlalte 60 la sută, ajutând la reducerea inegalităților atât în zoneleurbane,câtșiîncelerurale.Figura14.Creșterearealăaconsumului,zoneleurbane


Figura15.Creșterearealăaconsumului,zonelerurale


-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Cele mai sărace 40% Top 60 0.20

0.22

0.24

0.26

0.28

0.30

0.32

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Gini (stânga) S90/S10 (dreapta)

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Cele mai sărace 40% Top 60% -8%

-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Cele mai sărace 40% Top 60%

Creșterea consumului în zonele urbane și rurale în rândul celor mai sărace 40 la sută a fost mai mare decât în general printre cei mai înstăriți, dar cu fluctuații semnificative. În special, cele mai sărace 40 la sută din populație în zonele urbane s-au confruntat cu fluctuațiile bruște ale consumului, în timp ce progre-sul în rândul persoanelor din zonele rurale a fost mai stabil. Declinul PIB în 2012 a afectat cele mai sărace 40 la sută din populație mai mult decât persoanele din zonele rurale, desi primii au beneficiat mai mult de creșterea pensiilor și a asistenței sociale în 2012 (Figura 14 și Figura 15). În general, creșterea consumului a fost mai mare în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație decât al celorlalte 60 la sută, ajutând la re-ducerea inegalităților atât în zonele urbane, cât și în cele rurale.

21

Figura12.Creșterearealăaconsumuluiperlocuitor,pegrupuri


Figura13.Dinamicainegalitățiiconsumuluiperlocuitor

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Creștereaconsumuluiînzoneleurbaneșiruraleînrândulcelormaisărace40lasutăa fost mai mare decât în general printre cei mai înstăriți, dar cu fluctuațiisemnificative. În special, celemai sărace40 la sutădinpopulație în zoneleurbane s‐auconfruntatcufluctuațiilebruștealeconsumului,întimpceprogresulînrândulpersoanelordinzoneleruraleafostmaistabil.DeclinulPIBîn2012aafectatcelemaisărace40lasutădin populațiemaimult decât persoanele din zonele rurale, desi primii au beneficiatmaimult de creșterea pensiilor și a asistenței sociale în 2012 (Figura 14 și Figura 15). Îngeneral, creșterea consumului a fostmaimare în rândul celormai sărace 40 la sută dinpopulație decât al celorlalte 60 la sută, ajutând la reducerea inegalităților atât în zoneleurbane,câtșiîncelerurale.Figura14.Creșterearealăaconsumului,zoneleurbane


Figura15.Creșterearealăaconsumului,zonelerurale


-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Cele mai sărace 40% Top 60 0.20

0.22

0.24

0.26

0.28

0.30

0.32

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Gini (stânga) S90/S10 (dreapta)

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Cele mai sărace 40% Top 60% -8%

-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total Cele mai sărace 40% Top 60%

Progresele generale în raport cu prosperitatea partajată au fost remarcabile în Moldova față de alte țări din Europa și Asia Centrală. Moldova a fost printre liderii la capitolul prosperitate partajată în regiune (creșterea reală anuală constituia aproape 5 la sută în 2008–13), deși creșterea totală a consumului a fost mult mai lentă (sub 2 la sută) (Figura 16).6 În consecință, decalajul pozitiv între creșterea în rândul celor mai sărace 40 la sută din populație a fost cel mai mare în Moldova, de rând cu Republica Kîrgîză.

6 Celemaisărace40lasutădinregiunesuntdefiniteînbazaunuiagregatdeconsumarmonizat,careestediferitdeagregatuldeconsumutilizatînMoldova.Carezultat,ratacreșteriicelormaisărace40lasutădinpopulațiepoatefidiferitădaratarestuluianalizei.

7


22

Progresele generale în raport cu prosperitatea partajată au fost remarcabile înMoldova fațădealte țăridinEuropa șiAsiaCentrală.Moldovaa fostprintre liderii lacapitolulprosperitatepartajată înregiune(creșterearealăanualăconstituiaaproape5 lasutăîn2008–13),deșicreștereatotalăaconsumuluia fostmultmai lentă(sub2 lasută)(Figura16).6Înconsecință,decalajulpozitivîntrecreștereaînrândulcelormaisărace40lasutădinpopulațieafostcelmaimareînMoldova,derândcuRepublicaKîrgîză.Figura16.Creșterearealăaconsumului,celemaisărace40lasutășipopulațiatotală,pețări

Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, aprilie 2016, Echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală,BancaMondială,Washington,DC.

Progresele au fost susținute de mobilitatea economică ascendentăsporităMoldova aprezentatunuldintre celemai înalteniveluridemobilitate economicăascendentă sporită în regiune în ultimul deceniu. Până la criza economică globală,mobilitateaascendentăînMoldovaafostimpresionantă:25lasutădinpopulațieareușitsăiasădinsărăciaextremăde2,50dolariSUApezi(Figura17).Țaraaconstatatunprocesdinamic de mobilitate economică ascendentă înaltă și un nivel redus de apropriere depragulsărăciei(adică,mișcăricontemporanedeintrareșiieșiredinsărăcie).7

6Celemaisărace40 la sutădinregiunesuntdefinite înbazaunuiagregatdeconsumarmonizat, careestediferitdeagregatuldeconsumutilizatînMoldova.Carezultat,ratacreșteriicelormaisărace40lasutădinpopulațiepoatefidiferitădaratarestuluianalizei.7DávalosșiMeyer(2015).

-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

Croația

(200

9-20

12)

Leto

nia (

2007

-201

2)

Mun

tene

gru

(200

9-20

14)

Est

onia

(200

7-20

12)

Ung

aria

(200

7-20

12)

Litu

ania

(200

7-20

12)

Serb

ia (2

008-

2013

)

Alb

ania

(200

8-20

12)

Slov

enia

(200

7-20

12)

Bosn

ia&H

erțe

govi

na (2

007-

2011

)

Repu

blica

Kîrg

îză

(200

9-20

14)

Arm

enia

(200

9-20

14)

Bulg

aria

(200

7-20

12)

Polo

nia (

2007

-201

2)

Rom

ânia

(200

.7-2

012)

Turc

ia (2

008-

2013

)

Tadj

ikist

an (2

012-

2014

)

Ucr

aina

(200

9-20

14)

Geo

rgia

(200

9-20

14)

Mol

dova

(200

9-20

14)

Mac

edon

ia (2

009-

2013

)

Repu

blica

Slo

vac ă

(200

7-20

12)

Fede

rația

Rusă

(200

7-20

12)

Belar

us (2

009-

2014

)

Kaz

ahst

an (2

009-

2013

)

Cele mai sărace 40% Total populație

Progresele au fost susținute de mobilitatea economică ascendentă sporităMoldova a prezentat unul dintre cele mai înalte niveluri de mobilitate economică ascendentă sporită în regiune în ultimul deceniu. Până la criza economică globală, mobilitatea ascendentă în Moldova a fost im-presionantă: 25 la sută din populație a reușit să iasă din sărăcia extremă de 2,50 dolari SUA pe zi (Figura 17). Țara a constatat un proces dinamic de mobilitate economică ascendentă înaltă și un nivel redus de apropri-ere de pragul sărăciei (adică, mișcări contemporane de intrare și ieșire din sărăcie).7

23

Figura17.Gospodăriilecasniceaflateînsărăcie,careauieșitdinsărăcie,saucelenesăracecareauintratînsărăcie,%

Sursă:Canchoetal.2015,utilizândestimărileBănciiMondialeînbazaarmonizăriibazeidedateECAPOVdinfebruarie2014,echipapentrudezvoltarestatistică,EuropașiAsiaCentrală,BancaMondială,Washington,DC.Notă:Înbazaunuimodeldeprobabilitatelinearăcuvariabiladependentăegalăcu1dacăgospodăriacasnicăaconstatatmobilitate ascendentă (trecerea oricărui prag) și 0 în caz contrar. Semnificația evalută la nivel de 10 la sută. Vedețidocumentulsursăpentru informațiisuplimentareprivindmetodologia.EsteutilizatpragulregionaldesărăciealBănciiMondialede$2,50pezi.După criză, ratamobilității ascendente a continuat să crească: omare parte dingospodăriilesăraceaufostînmăsurăsăîșiîmbunătățeascăstandardeledeviațășisăscăpedesărăcie,întimpcepuținegospodăriinesăraceauintratînsărăcie.Pondereapersoanelorcareaurămassăracelapragulnaționaldesărăcieafostredusă(3lasută),întimpcepondereacelorcareauieșitdinsărăcieafostmaimaredecâtpondereacelorcareauintratînsărăcie.Aceeașidinamicăpoatefiobservatăpentrupragurilesărăcieiregionalede$2,50și$5,00pezi,niveluldeaproprierepestesausubpraguldesărăcieifiindmultmaifrecvent la pragurilede sărăciemaimari (Figura18). Cu toate acestea,multe gospodăriicasnicedinMoldoavrămânvulnerabilelașocuriși,astfel,cadpradăsărăciei.Înspecial,9lasutădinceisăracidin2007(definițiconformpraguluinaționaldesărăcie)erausăracipânăîn2014,întimpceconsumula21lasutădinpopulațieerasub$5,00pezi(pragulregionaldesărăcie).

-0.2-0.1

00.10.20.30.4

KA

ZM

DA

ROU

ARM

BLRTU

RU

KR

ALB

GE

ORU

SM

NE

LTUPO

LM

KD

SRBSV

KH

UN

MD

ATU

RG

EO

ROU

KA

ZA

RMBLRPO

LSRBU

KR

RUS

SVK

MN

E

Mobilitate ascendentă, prag $2,5 Mobilitate descendentă, prag $2,5

ultima perioadă (circa 2008-2010)perioada anterioară (circa 2001-2008)

7 DávalosșiMeyer(2015).

-6%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2) 2) 4) 2) 2) 2) 3) 2) 2) 4) 4) 2) 2) 2) 3) 4) 4) 4) 4) 3) 2) 2) 4) 3)

Cele mai sărace 40% Total populație

Cro

ația

(200

9-20

12

Leto

nia

(200

7-20

12

Mon

tene

gru

(200

9-20

14

Esto

nia

(200

7-20

12

Ung

aria

(200

7-20

12

Litu

ania

(200

7-20

12

Serb

ia (2

008-

2013

Alb

ania

(200

8-20

12

Slov

enia

(200

7-20

12

Bos

nia&

Herțe

govi

na …

Rep

ublic

a K

îrgîză

(200

9-20

14

Arm

enia

(200

9-20

14

Bul

garia

(200

7-20

12

Polo

nia

(200

7-20

12

Rom

ânia

(200

.7-2

012

Turc

ia (2

008-

2013

Tadj

ichi

stan

(201

2-20

14

Ucr

aina

(200

9-20

14

Geo

rgia

(200

9-20

14

Mol

dova

(200

9-20

14

Mac

edon

ia (2

009-

2013

Rep

ublic

a Sl

ovacă

(200

7-20

12

Fede

rația

Rusă

(200

7-20

12

Bel

arus

(200

9-20

14

Kaz

akhs

tan

(200

9-20

13

8


După criză, rata mobilității ascendente a continuat să crească: o mare parte din gospodăriile sărace au fost în măsură să își îmbunătățească standardele de viață și să scăpe de sărăcie, în timp ce puține gospo-dării nesărace au intrat în sărăcie. Ponderea persoanelor care au rămas sărace la pragul național de sărăcie a fost redusă (3 la sută), în timp ce ponderea celor care au ieșit din sărăcie a fost mai mare decât ponderea celor care au intrat în sărăcie. Aceeași dinamică poate fi observată pentru pragurile sărăciei regionale de $2,50 și $5,00 pe zi, nivelul de apropriere peste sau sub pragul de sărăciei fiind mult mai frecvent la praguri-le de sărăcie mai mari (Figura 18). Cu toate acestea, multe gospodării casnice din Moldoav rămân vulnera-bile la șocuri și, astfel, cad pradă sărăciei. În special, 9 la sută din cei săraci din 2007 (definiți conform pra-gului național de sărăcie) erau săraci până în 2014, în timp ce consumul a 21 la sută din populație era sub $5,00 pe zi (pragul regional de sărăcie).

24

Figura18.Mobilitateaîntregenerații,conformponderiipopulației,Moldova,2007–14

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Notă:Datelesuntcalculateconformpragurilorregionaledesărăcie(2005PPP)șisereferălaestimăriledemobilitatelalimitainferioarăconformmetodologieipaneluluisinteticDangetal.(2011).VedețiCanchoetal.(2015)pentruinformațiisuplimentareprivindmetodologia.

Totuși,MoldovaesteunadintrecelemaisăracețăridinEuropaMoldovaesteunadintre țărilecucelemai înalteratealesărăciei înEuropa șiAsiaCentralășiceamaisăracăînEuropa.Ratasărăcieimoderatăde$5,00peziestemaimicădecâtînaltețăricuPIBsimilar,daresteunadintrecelemaiînalteînregiune,constituind40lasutăîn2013(Figura19).Deoareceestemaipuțininegalădecâtaltețăridinregiune,Moldovaaveaoratăasărăcieiextremerelativredusăde$2,50pezi,carereprezenta6,0lasutăîn2012șioclasămediemică(consumdepeste$10,00pezi),careconstituia11,7lasută.Cutoateacestea,ocotămaredinpopulație—41,9lasutăîn2012—eraconcentratăînrândulcelorvulnerabili(consumzilnicde$5,00–$10,00)(Figura20).Figura19.PIBperlocuitorșisărăciade$5,00pezi,EuropașiAsiaCentrală,ultimeledatedisponibile

Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, aprilie 2016, echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală,BancaMondială,Washington,DC;bazadedateWorldDevelopmentIndicators,BancaMondială.

319

83

2110

32

8

9

2

21

9

6888

28

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Pragul național $2.50 $5.00 $10

Rămași săraci Mobilitate ascendentă

Mobilitate descendentă Niciodată săraci

0102030405060708090

-5,000

10,000 15,000 20,000 25,000 30,000

Tadj

ikist

anRe

pblic

a K

îrgîză

Mol

dova

Arm

enia

Kos

ovo

Ucr

aina

Geo

rgia

Alb

ania

Mac

edon

iaSe

rbia

Mun

tene

gru

Bulg

aria

Belar

usRo

mân

iaTu

rcia

Croația

Leto

nia

Ung

aria

Kaz

ahst

anPo

loni

aFe

derația

Rusă

Litu

ania

Est

onia

Repu

blica

Slo

vacă

Slov

enia

Repu

blica

Cehă

Rata

sără

ciei

(5 U

SD 2

005

PPP)

PIB

per l

ocui

tor(

2011

PPP

)

PIB per locuitor (axa din stânga) Rata sărăciei (axa din dreapta)

Totuși, Moldova este una dintre cele mai sărace țări din EuropaMoldova este una dintre țările cu cele mai înalte rate ale sărăciei în Europa și Asia Centrală și cea mai săracă în Europa. Rata sărăciei moderată de $5,00 pe zi este mai mică decât în alte țări cu PIB similar, dar este una dintre cele mai înalte în regiune, constituind 40 la sută în 2013 (Figura 19). Deoarece este mai puțin inegală decât alte țări din regiune, Moldova avea o rată a sărăciei extreme relativ redusă de $2,50 pe zi, care reprezenta 6,0 la sută în 2012 și o clasă medie mică (consum de peste $10,00 pe zi), care constituia 11,7 la sută. Cu toate acestea, o cotă mare din populație—41,9 la sută în 2012—era concentrată în rândul celor vul-nerabili (consum zilnic de $5,00–$10,00) (Figura 20).

9


24

Figura18.Mobilitateaîntregenerații,conformponderiipopulației,Moldova,2007–14

Sursă:CalculeleBănciiMondialeînbazaCBGC.Notă:Datelesuntcalculateconformpragurilorregionaledesărăcie(2005PPP)șisereferălaestimăriledemobilitatelalimitainferioarăconformmetodologieipaneluluisinteticDangetal.(2011).VedețiCanchoetal.(2015)pentruinformațiisuplimentareprivindmetodologia.

Totuși,MoldovaesteunadintrecelemaisăracețăridinEuropaMoldovaesteunadintre țărilecucelemai înalteratealesărăciei înEuropa șiAsiaCentralășiceamaisăracăînEuropa.Ratasărăcieimoderatăde$5,00peziestemaimicădecâtînaltețăricuPIBsimilar,daresteunadintrecelemaiînalteînregiune,constituind40lasutăîn2013(Figura19).Deoareceestemaipuțininegalădecâtaltețăridinregiune,Moldovaaveaoratăasărăcieiextremerelativredusăde$2,50pezi,carereprezenta6,0lasutăîn2012șioclasămediemică(consumdepeste$10,00pezi),careconstituia11,7lasută.Cutoateacestea,ocotămaredinpopulație—41,9lasutăîn2012—eraconcentratăînrândulcelorvulnerabili(consumzilnicde$5,00–$10,00)(Figura20).Figura19.PIBperlocuitorșisărăciade$5,00pezi,EuropașiAsiaCentrală,ultimeledatedisponibile

Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, aprilie 2016, echipa pentru dezvoltare statistică, Europa și Asia Centrală,BancaMondială,Washington,DC;bazadedateWorldDevelopmentIndicators,BancaMondială.

319

83

2110

32

8

9

2

21

9

6888

28

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Pragul național $2.50 $5.00 $10

Rămași săraci Mobilitate ascendentă

Mobilitate descendentă Niciodată săraci

0102030405060708090

-5,000

10,000 15,000 20,000 25,000 30,000

Tadj

ikist

anRe

pblic

a K

îrgîză

Mol

dova

Arm

enia

Kos

ovo

Ucr

aina

Geo

rgia

Alb

ania

Mac

edon

iaSe

rbia

Mun

tene

gru

Bulg

aria

Belar

usRo

mân

iaTu

rcia

Croația

Leto

nia

Ung

aria

Kaz

ahst

anPo

loni

aFe

derația

Rusă

Litu

ania

Est

onia

Repu

blica

Slo

vacă

Slov

enia

Repu

blica

Cehă

Rata

sără

ciei

(5 U

SD 2

005

PPP)

PIB

per l

ocui

tor(

2011

PPP

)

PIB per locuitor (axa din stânga) Rata sărăciei (axa din dreapta)

25

Figura20.Structuragrupurilordebunăstare,pețări,ultimeledatedisponibile

Sursă: Armonizarea bazei de date ECAPOV, aprilie 2016, echipa pentru dezvoltare

Documents

Reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova: … · 2016. 7. 8. · Reducerea sărăciei și prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective Mai 2016