Recomandari Subiect Bac Scris

8/9/2019 Recomandari Subiect Bac Scris

1/18

RECOMANOARI PENTRU SUBIECTUL I (ANALIZA UNUI TEXT LA PRIMA VEOERE)

1 fl" Cititi textul ~i toate cerintele inca de la inceput; avantaje:- primiti informatii despre text : curent, tendinta, tip de lirism etc.;- va repartizati judicios informatia pentru raspunsuri (ca sa nu va repetati).

2"" Nu raspundeti la cerinte pana nu intelegeti textul dat (nu va faceti griji, intot-deauna yeti intelege ceva; daca raspundeti tara sa intelegeti textul, raspunsurile sunt ne-convingatoare , paradoxale etc.).

3> Cautati ideea/mesajul ltema in textul dat, urmarind, de fapt , efectul textului asu-

pra voastra; de cele mai multe ori, intr-un text poetic, este yorba despre un sentiment loemotie /o atitudine /o idee filosofica; aproape intotdeauna, intr-un text poetic, apare cel

putin un cuvant care te ajuta sa decodezi textul, "te scoate din labirint".

4#" Fiti atenti la tipul de cerinta; raspundeti elaborand fraze, acolo unde vi se cere "saargumentati" , "sa explicati", "sa comentati" etc.; raspundeti scurt, la obiect, acolo unde

vi se cere "sa identificati" , "sa mentionati", "sa precizat i" etc.


2/18

- in ace l context, cautati sa gasIt! smommUl ~:; C:l U


3/18

6> Pentru cerinta Comentati re latia dintre ideea poetica ~i mijloacele artist ice ... :

- este recomandabil sa alegeti , evident, alte figuri de stil decat cele deja d iscu tate (in;azul in care exista aceasta cerinta);

- mai intai, incercati sa intelegeti/identificati mesajul acelui fragment (efectul asuprav'oastra, mesajul: veselie , tristete , melancolie , pesimism , nostalgie , efemeritatea viet ii,noartea etc); aceasta este "ideea poetica ";

- cautati apo i, pe mecanismul oferit sub 5, acele figuri de stil care vi se par voua celenai interesante; nu va ganditi ea trebuie sa impresionati profe sorul, nu faceti presu pu-

ler i despr e ce credeti ca i-ar placea acestuia sa citeasca, nu yeti reu~i sa fiti c onvinga-ori, nu exista aici un raspuns unie; uneori , un epitet care este ~i personifica re sau

liperbo la (deci , va fi epitet personificator lhiperbolic) poate intra intr-o imagine vizuala

:deei, e ~i cromatic), a~adar , este foarte "ofertant";- exprimati -va clar, eoerent , ex.: "Ideea te xtului este /consta in /este data de ... ~i acest

:apt (evitati cuvantul "lueru"!) este sustinut /exprimat eu ajutorul .. ., eeea ce re d a ... ".

7> Cerinta de tipul Ex plicati titlu l in relatie cu textul dat :

- identificati intai partea morfologica sau sintactiea (partile morfologice/s inta ctice)

LIetitlului - daca mai ~titi morfosint axa din clasele de gi ~aziu, daca nu, nu ri scat i - ~iLpoifigura de stil pe care aceasta (acestea) 0 sustin (e); evident, nu e obligato r iu, d ar eIII punct . de pomire ; este posibil sa intre ~i in alcatuirea unei imagini (vizual e, aud itive

llSUC J


4/18

llSUC ; re Jt t : . vuu t -u ., ~ w _ r _ _

bajului ~i probl ema stilului , In legatura cu limbajul din textele literare In care un termen poate reda , print r -un sens conotativ - deci specific acelui context -, un sent iment, 0 ima-gine noua , particular a sensibi litatii prezente In textul poetic ; termenul de reflexivitate estefolosit In opozi tie cu cel de t ra n zitivitate , iar tranzitivitatea se refera la l imb a jul texte lor

~tiintifice , In care un term en este uzitat In sensullui propriu ~idenume~te 0 r ealitat e unica,aceea~i pentru to ti; este cazul sa alegeti, pentru a arata reflexivi tatea unui text p oetic, fi-guri de st il care sa transmi ta, prin sensuri complet noi ale cuvintelor, deci prin conotatii,

sentimente; expres ivitate a, pentru textele In care elementele de nat ura r eprezinta 0 mo-dalitate evident a de transmite r e a sentimentulu i (pastelul este un exempl u); ~iai ci, expli -

cati imagin i ar tis tice: vizuale, auditive , olfac tive , sinestezice etc., dar ~i figuri de s til car eredau, plastic , sent iment e sau emotii.

9 Pentru c er intallustrati va loarea expresiva a verbelor la modul . .. sau la timpul . .. ,

trebuie sa ~titi ur ma toarele:

Pentr u modurile pe r sonale :- modu l indi cati v = arat a .elanul realitati i- modu r ile conjunctiv , conditional-optativ ~i imperativ = ar ata plan ul irealitatii, al

optiun ii, al dor intei, al proiect ieiPentru timp urile indicat ivului :

- preze n tul : r ed a imagini ale momentului vorbirii alte valori:

[f] actua lizare


5/18

ri J perfectul simplu istoric

ri J perfectul simplu narativ

- perfectul compus: reda 0 actiune /imagine din trecut, cu caracter momentan

alte valori :iii prezent: Acum chiar am plecat .

- mai-mult-ca-perfectul: reda 0 actiune /imagine trecuta, dar din trecutul indepartat

ca timp relativ, se refera la 0 actiune trecuta, petrecuta inaintea unei alte actiuni

10)0- Pentru cerinta Ilustrati rolul indicatiilor scenice (= didascaliilor) in textul dra-

matic , trebuie sa ~titi ca didascaliile au ca roluri:- furnizarea de amanunte pentru decorul sau cadrul in care se desIa .~oara actiunea

dintr-un act , dintr-o scena sau dintr -un tablou (se pot preciza elemente de spatiu ~i timp) ;

- mentionarea elementelor de vestimentatie a personajelor;- precizarea gesturilor sau a starilor personajelor (a~adar, ele pot oferi informatii utile

in cara cter izarea personajelor , a starilor care caracteriz eaza personajele) .

1 i P i A l i d l l d i i


6/18

13#" Date de care puteti avea nevoie:A.

I. Motive romantice frecvente:

- motivul noptii, allunii , al umbrei, al visului, al stelelor , al geniului, al femeii-inger ,

allacului, al timpului bivalent, al metamorfozei, al glorifici'irii trecutului .

II. Trasaturi simboliste frecvente in poeziile romanei?ti:- simbol, corespondente, cu loare, sugestie, muzicalitate .

III. Traditionalismul pune accent pe:

- istorie , mit, univers rural, traditie, folclor .

IV . Un oximoron este 0 figura de stil care presupune asocierea unor cuvinte incom-


7/18

- amblg Ultatea (vezi supra p. 10);

- ref lexivitatea (ve zi supra p. 11);- sugestia (vezi supra pp. 10-11);- expresivitatea (vezi supra p. 11);

- variatia stilistica ( = se refe ra la inter fere nta registrelor d e lim baj: po pular , arhaic,reg ional, neologic etc.) .

VIII. Viziunea despre lume ~i viata (germ. "We ltanschauu ng") Inseam na:

- conce ptie co eren ta ~i unita ra a mod ului In care scri itoru l ved e lumea , viata ;

- mesajul de ordin moral, filosof ic al opere i/supr atema op erei, ex.: Increde rea In des-tin, fatalitate In opera lui loan Slavici; Increderea I n omul patri arhal, In op era lui Mihail

Sado veanu.

IX. Instantele comun icar ii narative s unt:

- autorul (= persoana cu realitate bi ografi ca, cr eatorull umi i f ictive) ;- naratorul (= vocea care nareaza, vocea dele gata de autor );

- personajul ( = actantullum ii fictive, cel c are part icipa la actiune) ;

- cititorul ( = cel ciiruia i s e ad reseaza mesaj ul, opera) .

X. Creatia romanc ierulu i G. Cal inescu se Inscrie In:

- realism ( balzacian) , pentru ca descrie reali tatea "a~a cu m este ea " ~i pentr u ca va-


8/18

- este 0 oglindire a viziunii sale patriarhale despre lume ~i viatii ;

- exprimii increderea autorului in lumea ruralii, traditionalii;- aratii convingerea cii ora~ul , targul , tehnologia duc la alienarea omului , la inde-

piirtarea de naturii.

xv. Mihai Eminescu, loan Slavici, Ion Creanga ~i I .L. Caragiale sunt considerati"Marii Clasici ai literaturii ramane".

XVI. Triisiituri modemiste cu caracter general pentru lirica romaneascii :

- complexitate tematicii;- inconstantii in organizarea rimei, ritmicii ~i stroficii;

- ingambament ( =continuarea unei idei in versuri consecutive); neconcordantii intre

unitatile sintactice ~i cele metrice; scindare a unei unitiiti lexico-sintactice prin dispune-rea ei in versuri diferite, ingambamentul marcheaza fn istoria poeziei 0 inovafie care cie-

nota eliberarea versificafiei moderne de formele tradifionale ( ... ), Dicfionar de $tiinfeale limbii , s. v. ingambament ;

- limbaj inedit .

B.

Atent iel

Gasiti mai jos concepte, termeni, informatii care vii pot fi de ajutor in analiza textu-

l i l i d


9/18

UUCl


10/18

XIV. Perspectiva narativii este punctul de vedere /viziunea din care se prezinta fap-tele; pentru a afla perspectiva narativa, se are in vedere persoana la care se face naratiu-nea (a treia sau intai) ~i detaliile cu privire la intamplarile la care participa personajele ;dad! naratiunea se realizeaza la persoana a treia ~i naratorul ~tie mai multe decat perso-najele, naratorul este obiectiv ~iomniscient ~iviziunea narativa este "din spate" sau auc-toriaUi; daca naratiunea se realizeaza la persoana a treia ~inaratorul ~tie mai putin decat personajul, naratorul este obiectiv ~inarator-martor, iar viziunea narativa este "din afara ";

daca naratiunea se realizeaza la persoana intai ~i naratorul ~tie tot atat cat personajul, defapt, el este protagonistul , atunci naratorul este subiectiv ~i narator-personaj, iar viziu-nea narativa este "impreuna cu" sau "actoriaUi".

XV. Sinestezia este 0 imagine artistica obtinuta din asocierea mai multor senzatii/sim-

tun, valorificata intens de catre poetii simboli~ti (0 pictura parfumata cu vibrari de vio-let; "auditie coloratii" - George Bacovia).

XVI. Sonetul este opera lirica alcatuita din 14 versuri (grupate, ill sonetul italian , indoua catrene - catrenul este 0 strom din patru versuri - ~i doua tertine - tertina are trei

versuri; in sonetul englez, in 12 versuri + 2 finale), cu restrictii de rima, in care temelesunt grave - divinitatea , iubirea, arta, menirea omului, trecerea vietii etc .


11/18

RECOMANOARI PENTRU SUBIECTUL AL II-LEATEXTUL ARGUMENTATIV

1 # - Organizati textulin trei paqi (deci, trei alineate):- introducere ( = premis a);

- cuprins ( = argumentatia propriu -zisa: cel putin doua argumente);- conc1uzia .

2 , . . . Cuvinte ca: "premisa "/"ipoteza", "argument" ("un prim argument"; "un al doi-argument" etc.), "conc1uzie" este recomandabil sa apara in textul vostru.

3).0> Este bine, de asemenea, sa apara formulari de tipul: "in plus", "m cel e din ur ma",

r nu lipsit de importan!ii" , "se poate adauga ... ", "e de mentionat faptul ca ... ", "nu e

leglijat", "bunaoara", "in consecinta", "prin urmare" etc.

4~ Evitati cuvantul "lucru" . Am observat ca 11folositi foarte des; aproape ca ~i -a"dutsensul; daca 11utilizati de doua ori in textul vostru, deja-nu e prea bine, daca 11fo -

ti de mai multe ori aratii saracie de vocabular! Folositi "fapt", "element", "caracteris-

", "trasa ,tura " etc. De asemenea, din acelea~i ratiuni, evitati cuvintele "ciudat", "a


12/18

9)- Numarati-va dindurile sau cuvintele! Trebuie sa respectati cerinta cu privire la li-

mita minima, dar ~i la cea maxima (altfel, sunteti depunctati).

10 ... Puteti incerca sa folositi expresii in limba latina (dar la fel de bine Ie puteti fo-losi in traducere), cunoscute ~ipracticate in scopuri retorice, ex.:

- non idem est si duo dicunt idem (= nu e acela~i lucru dind doi oameni spun la jel)- et in Arcadia ego (= am jost $I eu fn Arcadia/am ~i eu aceasta jericita experien/a)- jestina lente (= grabe~te -te fncet)- nec plus ultra (= care nu poate ji depa~it)- dura lex, sed lex (= legea e dura , dar e lege)- in nuce (= fn germene, fn esen/a)- grosso modo (= fn !inii mari, flira a intra fn amanunte)- in extenso (= pe larg) - mutatis mutandis (= schimbdnd ceea ce trebuie schimbat)- per aspera ad astra (= pe" cai grele spre stele)- ad augusta per angusta (= spre culmi prin cai fnguste, dificile)- sine qua non (= flira de care nu se poate)

- verba volant, scripta manent (= vorbele zboara, cuvintele scrise raman)- non schole, sed vitae discimus (= nu pentru ~coala, ci pentru via/a fnva/am)- jacta, non verba! (= japte, nu vorbe!)


13/18

12 ) _ Persoana a III-a, sg., pI . pentru verbul a a$eza la indicativ prezent este:


14/18

8)P, Forma corecta este:

- de Capt (nu "defapt ")

9 )1 .- Forma corect a (pentru mai-mult-ca-pe r fect indicat iv, persoan a I pI.) este:- noi vlizoseram /scriseseram /cantase r am .. (nu "noi vazu ser nlscrisesern ldint a-

")sem",

10> Forma corecta (pent r u per f ectul simplu indicati v, persoan a a II-a sg,) este :

- tu veni!ji, scrise!ji , citi!jt, " nu "tu venii, scrisei , cantai"

1 1 )1 .- Forma corecta pentru adjective postpuse (d e tipul alba stru, negr u" ,) la pluraleste cu un singur -i:

- (ochii) alba!jtri /negr i (nu "ochii alba ~tr ii, negr ii")

- dar alba!jtrii/negrii ochi, pentru ca al doile a - i este arti colu l hotarat, plura l

12 , . Forma co r ecta (pentru un verb de conjuga rea a IV-a terminat in - i folosit l a in-

finitiv) are doar un - i ~i deci este:

- (el/ea) no poate !jtilveni /citi lvorbt ., sau se poate !jtilveni /citi/vorbi ... sa u ar /a!j

~ti/veni / citilvorbi (deci nu "el nu poate ~tii /veniil citii/vorbii .. . ")


15/18

Pornind de la premisa ca (~i aid, in cele ce urmeaza, e bine sa construiti 0 fraza inconformitate cu 0 precizare terminologica sau generala, 0 definitie a termenului propusin discutie; sa zicem ca textul argumentativ trebuie sa fie despre "curaj"; aid puteti sadefiniti sau sa prezentati, dupa parerea voastra, in general, termenul) a avea curaj

inseamna a dovedi capacitatea de a invinge obstacolele, se poate demonstra (aid puteti sa delimitati scopul eseului vostru argumentativ) ca acesta este 0 conditiesine qua non a personalitatii aduite moral .

Un prim argument pe care il pot aduce in favoarea ideii exprimate mai sus estede natura ... (aid puteti delimita domeniul din care va selectati argumentul : psihologie,

mciologie, literatura, arta, filosofie, statistica, logicii, matematica etc.). Acesta se referaa faptul ca ... (~i enuntati ideea). E de mentionat faptul ca .. .ISe poate deduce ca .. .ISeloate face analogia cu ... (A~a nuantati ideea, sa zicem, printr -o analogie sau printr -o:omparatie cu 0 situatie de viata sau printr-o experienta culturalii. Nu e rau dacii aid, laIcest argument, aveti trei enunturi.)

Un al doilea argument in favoarea ideii exprimate mai sus este de natura ... (~iumiti ~iaid domeniul din care va selectati argumentul; ar fi de preferat sa fie a ltul decatel de la primul argument) . Aceasta are in vedere faptul ca ... (enuntati ideea). In con -ecinta, a~ adauga ... (~i aici explicati, comparati sau particularizati).

Nu e mai putin adevarat ca ... (Daca vi se cer trei argumente, aid este locul celui

~-al treilea care are aceea~i nevoie de detaliere ca cele de mai sus; argumentul poate fi: 0 sau contra ideii exprimate, important este sa va conduca la concluzia dorita).

In ~oncluziefin cele din urma, dar nu lipsit de importanta tCa sa conchid /in sin-

RECOMANOARI PENTRU SUBIECTUL A L III LEA


16/18

RECOMANOARI PENTRU SUBIECTUL A L III-LEA ... -

PLANULESEULUISTRUCTURAT

Recomandari generale orientative ------------- --1 ..Eseul vostru trebuie sa aiM trei parti:

introducere;

cuprins; Incheiere.

2 ..Introducerea poate cuprinde:

date generale despre perioadaltendinta literariilcurentul/contextulliterar

plasarea autorului operei alese de voi pentru tema data ill curent, perioada etc .

3~ Cuprinsul poate contine: titlul operei alese de voi; explicatia titlului; caracteristici generale ;le acele i opere (definitia speciei literare In care se Inca-

dreazii lcaracteristici de curent/trasaturi generale ale acelei specii /date despre vi -

ziunea despre lume ~iviata a autorului etc.);

tema operei date; viziunea narativa (daca este un text de proza) /tipul de lirism (dacii este un text poe-

tic)/tipul de teatru (daca este text dramatic); LHIH< 1 U In care nu credeti; parerea voastra trebuie


17/18

_ _ _ __~~~ ..LHIH< 1 pUe In care nu credeti; parerea voastra trebuie

sa arate 0 judecata de valoare , rationala, nu afectiva!) ;

parerea unui critic literar (pe care 0 validati ~i 0 explicati) ;

mesajul operei

t - ; ; NOTA -BENEt ...;o /.

Documents

Recomandari Subiect Bac Scris