German Economic Team Moldova

Serie de documente de politici [PP/04/2013]

Realizarea potențialului sectorului tehnologiei informației din Republica Moldova

Jörg Radeke

Berlin/Chişinău, Noiembrie 2013

Despre German Economic Team Moldova

German Economic Team Moldova (GET Moldova) consultă Guvernul Republicii Moldova și alte autorități de stat, cum ar fi Banca Națională a Moldovei, privind o serie vastă de probleme de politici economice. Munca noastră analitică este prezentată și discutată în cadrul întâlnirilor în mod regulat cu decidenți de politici de rang înalt. GET Moldova este finanțată de Ministerul Federal German al Economiei și Tehnologiei în cadrul programului TRANSFORM și succesorul său. Publicațiile noastre sunt disponibile publicului pe site-ul web (www.get-moldova.de).

German Economic Team Moldova

c/o Berlin Economics

Schiller str. 59

D-10627 Berlin

Tel: +49 30 / 20 61 34 64 0

Fax: +49 30 / 20 61 34 64 9

E-Mail: info@get-moldova.de

http: www.get-moldova.de

© 2013 German Economic Team Moldova

Toate drepturile sunt rezervate.

Realizarea potențialului sectorului tehnologiei informației din Republica Moldova

Sumar executiv

Sectorul IT și sectorul mai vast TIC din Moldova deja contribuie în mod semnificativ la

PIB-ul și exporturile țării. În termeni relativi ponderea PIB-ului ca parte a sectorului mai

vast TIC și contribuțiile la export sunt mai mari decât în cazul concurenților regionali. Cu

toate acestea, datele și evidențele anecdotice sugerează că dezvoltarea își pierde

momentul și Moldova riscă să-și piardă avantajul. Într-adevăr, mediul de afaceri suferă

din cauza lipsei angajaților calificați odată ce sistemul educațional eșuează să ofere forță

de muncă cu calități necesare sectorului Tehnologiei Informației. În al doilea rând, la fel

ca și multe alte afaceri din economie – acesta suferă din cauza unui mediu de afaceri

slab.

Astfel, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor are dreptate atunci când își

pune întrebări despre politicile necesare pentru reducerea obstacolelor în calea

competitivității, în special în domeniul îndemânărilor și educației, de asemenea pentru

mediul de afaceri. Pentru aceasta, Ministerul a elaborat o strategie de dezvoltare a

sectorului IT, pe care am evaluat-o și am comparat-o cu experiența internațională.

Pentru a aborda lipsa forței de muncă calificate adecvate, colegiile și universitățile IT

trebuie să fie mai orientate spre cerere. Mediul de afaceri trebuie să aibă o voce cu

privire la conținutul instruirii. De asemenea, ar trebui să fie implicate în oferirea instruirii

practice.

În abordarea mediului de afaceri, există probleme cum ar fi povara fiscală, taxe, impozite

și regulamente relevante pentru domeniul IT ce sunt mai indirecte și ce solicită

implicarea altor ministere. Astfel, utilizarea instrumentelor propuse de către Parcurile

Industriale IT ar putea oferi o soluție rapidă pentru rezolvarea problemelor cu care se

confruntă companiile IT. Într-adevăr, concepte similare cu Parcuri Industriale și Zonele

Economice Libere deja funcționează mai mult sau mai puțin cu succes în Moldova. Un

concept detaliat ar trebui să prezinte modul în care Parcurile Industriale IT ar trebui să

fie organizate pentru succes.

Sectorul IT are nevoie de rezultate rapide pentru a recăpăta momentul de care s-a

bucurat până acum. Astfel, în paralel cu elaborarea strategiei, accentul principal ar trebui

să fie pe implementarea unor măsuri necontroversate. Utilizarea proiectelor pilot și

susținerea partenerilor internaționali de asemenea ar putea să ajute la asigurarea că

strategia va da rezultate într-un timp scurt pentru o mai bună competitivitate pentru

companiile IT din Moldova.

Autori

Jörg Radeke radeke@berlin-economics.com +49 30 20 61 34 64 7

Conținut

1 INTRODUCERE .................................................................................................................................. 1

2 SECTOARELE TIC ȘI IT ÎN MOLDOVA: CONTRIBUȚIA ECONOMICĂ ȘI

COMPETITIVITATEA .............................................................................................................................. 3

2.1 PERFORMANȚA ECONOMICĂ A SECTORULUI MAI VAST TIC ................................................................. 3

2.2 CÂT DE COMPETITIV ESTE SECTORUL VAST TIC DIN MOLDOVA? ...................................................... 5

3 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SECTORULUI IT DIN MOLDOVA ȘI BUNELE

PRACTICI INTERNAȚIONALE .......................................................................................................... 10

3.1 FORȚA DE MUNCĂ ȘI EDUCAȚIA ........................................................................................................... 12

3.2 REGLEMENTĂRILE ȘI MEDIUL DE AFACERI .......................................................................................... 16

3.3 INFRASTRUCTURA TIC ......................................................................................................................... 21

4 SUMAR ȘI PERSPECTIVE ........................................................................................................... 22

5 ANEXA ................................................................................................................................................ 24

REFERINȚE ............................................................................................................................................... 25

LISTA DOCUMENTELOR DE POLITICI RECENTE..................................................................... 26

-1-

1 Introducere

Motivarea:

Companiile internaționale de Tehnologii Informaționale (IT) au „mână liberă”. Acestea

oferă servicii la distanță și de multe ori nu depind de locația clienților. Prin urmare,

sectorul IT din Moldova se află în competiție cu hub-urile IT din India și alți concurenți

regionali așa cum ar fi România și Ucraina, dar și Albania, Armenia și Turcia.

În același timp, de multe ori se asumă că sectorul IT din Moldova încă nu și-a realizat

potențialul de creștere. Prin urmare, guvernul are dreptate atunci când dorește să creeze

politici ce sunt orientate spre îmbunătățirea competitivității sectorului IT. Ministerul

Tehnologiei Informației și Comunicațiilor a elaborat o schiță a strategiei de dezvoltare a

sectorului IT ce urmărește să ofere condiții favorabile pentru dezvoltarea sectorului.

Acest document evaluează dacă schița prezentă a strategiei poate fi un instrumentar

pentru îmbunătățirea competitivității companiilor IT din Moldova.

Accentul principal al acestei note de politici este asupra serviciilor IT, inclusiv publicarea

software-ului, programarea computerului, consultanța pe computere, procesarea datelor,

găzduirea și activitățile aferente, portaluri și alte tehnologii informaționale și activități de

servicii de computer. Serviciile IT sunt parte a sectorului mai vast TIC, și nu este ușor să

le separăm în mod clar de la sectorul TIC. Prin urmare, adeseori facem referință la

sectorul mai vast TIC în special în evaluarea cantitativă din prima parte a acestui raport.

În tabelului 1 de mai jos, serviciile IT relevante din cadrul sectorului mai vast TIC sunt

subliniate cu italics. Atât pentru TIC cât și pentru sectorul IT utilizăm definiția OECD din

2007 după cum este arătat în anexă.

Tabel 1

O privire generală asupra componentelor serviciilor TIC și IT

Industria prelucrătoare TIC Industria comerțului TIC Industria serviciilor TIC

5820 Publicarea software-ului 6110 Activități de telecomunicații prin cablu 6120 Activități de comunicații fără fir 6130 Activități de telecomunicații prin satelit 6190 Alte activități de telecomunicații 6201 Activități de programare a computerelor 6202 Activități de consultanță în domeniul computerelor și gestionare a

instalațiilor informatice 6209 Alte tehnologii ale informației și activități de servicii informatice 6311 Procesarea datelor, găzduirea și activități aferente 6312 Portaluri web 9511 Repararea computerelor și a echipamentelor periferice 9512 Repararea echipamentului de comunicații

Sursa: OCDE (2011)

Ca urmare a contribuției economice curente pentru sectorul mai vast TIC, întrebarea

noastră este despre modul în care guvernele pot identifica măsuri pentru a susține

competitivitatea. Baza ar trebui să fie o evaluare a factorilor ce afectează

-2-

competitivitatea companiilor IT (după cum facem noi în secțiunea 2). După care, apare

întrebarea despre modul în care guvernul ar trebui să intervină în abordarea oricăror

neajunsuri identificate. O astfel de intervenție ar trebui să fie bazată pe experiența

internațională utilizând instrumentele ce funcționează (și să fie evitate cele ce nu ar

funcționa).

În timp ce instrumentele de politici și intervențiile ar trebui să fie parte a unei strategii

consistente, accentul principal al acestei note de politici este asupra activităților ce sunt

ușor de implementat și conduc la rezultate rapide.

-3-

2 Sectoarele TIC și IT în Moldova: Contribuția economică și competitivitatea

De multe ori se argumentează că sectorul TIC din Moldova Moldovei și în interiorul

sectorului IT există un potențial de dezvoltare neexplorat. Realizarea acestui potențial,

după cum este argumentat, ar permite Moldovei să servească drept o destinație

regională pentru outsourcing-ul bunurilor și serviciilor TIC și astfel să sporească

angajarea în câmpul muncii și creșterea economică. Cu toate acestea, Moldova se

confruntă cu concurență internațională puternică atât din partea jucătorilor stabiliți în

această regiune, cât și din Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Estonia, România și

Bulgaria, de asemenea colegii regionali cu astfel de ambiții, cum ar fi Ucraina, Slovacia,

Georgia, Armenia, Albania și Turcia.

În această secțiune a raportului vom oferi o privire asupra statusului quo al sectorului

mai vast TIC din Moldova și vom compara performanța și competitivitatea acestuia cu

concurenții regionali și internaționali.

2.1 Performanța economică a sectorului mai vast TIC

Sectorul mai vast TIC în Moldova – unde sectorul IT este un subsector – a realizat un

progres semnificativ crescând cu aproximativ peste 10% pe an între 2005 și 2012. Alături

de telecomunicații și servicii IT, subsectoarele de dezvoltare a software-ului și produselor

devin contribuabili din ce în ce mai semnificativ pentru crearea locurilor de muncă și

creșterea economică.

Sectorul TIC din Moldova (ce include producerea și comerțul angro echipamentului TIC,

cum ar fi computerele, telecomunicațiile și serviciile IT) a angajat, în anul 2012, 20000

persoane. Aceasta exclude alți angajați ce realizează sarcini IT aferente în

departamentele IT din companiile din alte sectoare ale economiei. În timp ce această

figură reprezintă doar 1,6% din forța de muncă total angajată, sectorul TIC a contribuit

cu circa 8,7% la PIB. Totalul serviciilor TIC exportate a fost 270 mln dolari SUA în 2012,

ceea ce reprezintă circa 10% din export.

Contribuția economică a industriei IT

În cadrul sectorului mai vast TIC, serviciile TIC – ce includ dezvoltarea software-ului,

consultanță, și întreținerea computerelor – au angajat circa 7000 persoane, ceea ce

reprezintă 35% din total angajați în sectorul TIC (ATIC 2012). Este estimat că contribuția

economică a industriei IT a fost în jur de 0,9%1 din PIB în 2011 (Biroul Național de

Statistică al Republicii Moldova Moldova 2013). Cu toate acestea, există un motiv bun

pentru a crede că numărul este de fapt cu mult mai mare, deoarece multe din serviciile

oferite – de exemplu prin intermediul platformelor freelance – nu sunt incluse în statistica

oficială.

1 K 72 Computere și activități aferente

-4-

Sectorul IT din Moldova a exportat servicii în valoare de 55,8 mln dolari SUA, ceea ce

reprezintă 1,3% din exporturi totale (Banca Națională a Moldovei 2013). Însă, aceasta ar

putea subestima contribuția acestei părți la industria TIC.

Comparații internaționale

O comparație a doi indicatori importanți arată că sectorul vast TIC din Moldova are o

performanță bună atunci când este comparat cu alte țări din regiune. Într-adevăr, având

în vedere că exportul serviciilor atinge circa 10% din exporturi totale, sectorul TIC din

Moldova contribuie mai multe la export decât sectoarele TIC din țările vecine, Ucraina și

România. De asemenea, contribuția exportului TIC este mai mare decât în Albania,

Polonia și Estonia (vedeți Figura 1 de mai jos).

Figura 1

Ponderea exportului serviciilor TIC din total exporturi

Sursa: Banca Mondială (2013)

Sectorul TIC din Moldova pare să contribuie mai mult la economie decât industria TIC din

alte țări. Conform datelor oficiale (Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor

(MTIC) 2013), în anul 2012 contribuția sectorului TIC din Moldova la PIB a fost de 8,7%,

în timp ce ponderea sectorului TIC al Estoniei a fost de 5% din PIB, 3,8% pentru Polonia

și 3,2% pentru România (Eurostat 2010)2. Astfel, ambii indicatori sugerează că Moldova,

cel puțin în comparație cu mărimea economiei sale, are un sector TIC relativ de bine

dezvoltat. Astfel, acest sector susține noțiunea comunică precum că sectorul TIC a

devenit o sursă de creștere pentru țară. Întrebarea pentru Moldova este dacă aceasta

poate să continue să concureze cu succes pe piața internațională TIC și IT.

2 Deoarece datele Eurostat sunt doar din 2010, ponderea curentă ar putea fi mai înaltă.

00

02

04

06

08

10

12

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Albania Estonia Moldova Poland Romania Ukraine

-5-

2.2 Cât de competitiv este sectorul vast TIC din Moldova?

Ratele de creștere din trecut și specializarea obținută ne oferă niște indicații precum că

Moldova ar putea deveni un jucător TIC important din regiune. Cu toate acestea,

dezvoltarea sectorului TIC din țările vecine a fost cel puțin tot atât de energică ca în

Moldova, iar în termeni absoluți sectorul TIC din Moldova este desigur mai mic, în

comparație cu cel din Ucraina și România. Pentru a înțelege complet care este poziția

Moldova în comparație cu concurenții imediați din industria TIC, analizăm modul în care

competitivitatea TIC a Moldovei se compară cu concurenții regionali și internaționali.

Pentru această evaluare, ne vom baza pe interviuri și data analizate în Raportul Global al

Tehnologiei Informației publicat de Forumul Economic Mondial WEF (2013). Acesta a

utilizat o serie vastă de indicatori pe țară și un chestionar cu directori executivi pentru a

clasa competitivitatea țării. Numerele cele mai importante sunt arătate în tabelul de mai

jos.

Datele indică faptul că clasificarea generală a Moldovei este destul de slabă. În ediția din

2013 Moldova a fost plasată doar pe locul 77 – aproape neschimbat de anul trecut, în

care s-a înregistrat o îmbunătățire vastă față de 2011. Aceasta compară cu locul 22

pentru Estonia, care – după cum este arătat mai sus – are un sector TIC de succes. De

asemenea, Moldova este cu mult în urma Poloniei, ce a fost clasificată pe locul 49, dar

aproape de România (locul 75). Performanța medie indicată mai jos este și mai

surprinzătoare, având în vedere că Moldova este plasată bine în domenii cum ar fi

infrastructura TIC.

Concluzia pentru politicieni este: unele domenii afectează competitivitatea generală și

necesită reformare. Pentru a identifica acestea trebuie să privim mai atent la principalele

aspecte ce sunt indicate ca fiind frâne pentru competitivitatea TIC a Moldovei.

Figura 2

Compararea regională a Indicelui de Capabilitate a Rețelei – Clasamentul din 2013

Sursa: Forumul Economic Mondial WEF (2013)

83

77

75

73

49

22

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Albania

Moldova

Romania

Ukraine

Poland

Estonia

Clasamentul țărilor

-6-

Deși indicatori combinați ca acesta au mai multe neajunsuri (de exemplu, ponderarea

aspectelor individuale în clasamentul general) ei totuși pot ajuta la identificarea celor mai

importante neajunsuri. Aceștia sunt realizați în baza unei bogății de date ce a fost făcută

comparabilă între țări și include viziunea directorilor executivi. Astfel, Guvernul Moldovei

ar putea face mai rău decât să utilizeze acest indicator și alții similari pentru a identifica

domeniile pentru reformă și pentru a urmări performanța oricăror reforme implementate

în sectorul TIC.

Ca un prim pas, pentru a identifica domeniile de intervenții de politici, are sens să privim

mai de aproape factorii ce au afectat clasamentul mai jos de medie al Moldovei. Pentru

aceasta, trebuie să facem deosebire între trei domenii de competitivitate TIC3:

• Infrastructura TIC

• Forța de muncă și educația

• Reglementări aferente TIC și mediul de afaceri

Infrastructura TIC

Este interesant faptul că clasamentele așa cum ar fi Raportul Global al Tehnologiei

Informației (WEF) și alți indicatori sugerează faptul că Moldova are o infrastructură destul

de competitivă. Acest fapt nu este surprinzător, deoarece Moldova – ca și multe alte țări

din Blocul de Est – a trebuit să-și renoveze în totalitate infrastructura și astfel acum

poate să se bazeze pe o infrastructură relativ modernă. Moldova este plasată a 15a în

clasamentul celor mai bune (a 15a) benzi largi internaționale de internet, fiind înaintea

statelor baltice, Poloniei, dar mai în urma României.

În baza milioanelor de rezultate din testele recente de pe Speedtest.net, acest indice

compară și clasifică viteza de descărcare a consumatorilor din jurul lumii. Valoarea este

media de rulare transpusă în Mbps de-a lungul ultimelor 30 de zile în cazul în care

distanța medie între client și server este mai mică decât 300 mile. Pentru 17 aprilie, 2011

– 16 octombrie 2013, Moldova este plasată impresionant pe locul 17 din lume.

În ceea ce privește costul relativ de bandă largă (media costului abonamentului împărțită

la produsul intern brut pe cap de locuitor), Moldova se clasează abia pe locul 57 cu

10,75% (15,18 dolari SUA/lună).

Cu toate acestea, deși banda largă și alte aspecte specifice ale infrastructurii sunt bune,

situația este mai rea pentru accesibilitatea la conținutul digital4 (locul 66) și servere

sigure de internet 5 (locul 78). În continuare, alimentarea cu energie electrică și

conexiunea la rețea rămân în continuare a fi restrângeri importante, ce pot fi abordate

printr-o reformă sistemică a sectorului energetic.

3 În timp ce acele categorii sunt în mod natural cumva arbitrare, sunt bazate pe analiza noastră a literaturii și domeniile de competitivitate remarcate în clasamente așa cum ar fi Clasamentul cu privire la disponibilitatea rețelei al WEF discutat în acest capitol. 4 În baza rezultatelor unui chestionar cu directori executivi ce a întrebat: „În țara Dvs., cât de accesibil este conținutul digital (de exemplu, conținutul text și audio-vizual, produsele software) prin intermediul diferitelor platforme (de exemplu, linia fixă de internet, internetul fără fir, rețeaua mobilului, satelit)?” [1 = nu este accesibil; 7 = pe larg accesibil], media ponderată pentru 2011-2012. 5 Măsurat în conformitate cu numărul serverelor sigure de internet la un milion din populația Moldovei, cu 19.7.

-7-

Figura 3

Comparația regională a indicatorilor de competitivitate selectați

Sursa: Raportul Global al Tehnologiei Informației (WEF)

Forța de muncă și educația

Cea mai importantă resursă pentru industria IT sunt muncitori calificați. Astfel, oferta și

costul pentru suficienți muncitori calificați sunt doi factori importanți pentru

competitivitatea generală a sectorului IT.

Figura 4

Salarii medii nete în sectorul TIC – țări selectate în 2010

Sursa: Analiza proprie în baza Birourilor Naționale de Statistică și Băncilor Naționale Centrale

Statisticile cu privire la salarii din regiune sugerează că Moldova încă mai are forță de

muncă ieftină în regiune cu salarii medii sun 400 euro pe lună pentru muncitorii TIC. În

comparație, în România, salariul mediu este cel puțin dublu, iar în Estonia chiar de triplu

0

200

400

600

800

1.0

00

1.2

00

1.4

00

1.6

00

Ukraine

Moldova

Albania

Romania

Poland

Hungary

Turkey

EUR per month

79

74

55

47

38

26

0 20 40 60 80

Albania

Ukraine

Moldova

Romania

Poland

Estonia

Infrastructure and digital content ranking

108

103

70

68

52

49

0 40 80 120

Romania

Moldova

Ukraine

Poland

Albania

Estonia

Quality of educational system ranking

124

117

106

102

62

27

0 35 70 105 140

Ukraine

Moldova

Romania

Albania

Poland

Estonia

Political and regulatory environment ranking

-8-

față de Moldova 6 . De asemenea, Moldova are scutiri generoase de impozite pentru

muncitorii TIC.

În pofida nivelului de salariu aparent competitiv, muncitorii TIC din Moldova rămân a fi

cei mai bine plătiți din țară (salariilor lor se aseamănă doar cu angajații organizațiilor

donatoare internaționale). Aceasta reflectă o lipsă de ofertă de profesioniști TIC calificați

adecvați. Deși sistemul produce mai mult de 2000 absolvenți pe an, angajatorii din acest

domeniu consideră doar 10-15% din ei pentru locuri de muncă. Clasamentele

internaționale cu privire la calitatea învățământului superior în Republica Moldova par să

susțină această evaluare. Moldova a fost plasată pe locul 103 în lume în ceea ce privește

calitatea sistemului educațional de către WEF. Aceasta este în linie cu rezultatele din

constatările noastre. Printre principalele probleme remarcate de companii cu care am

discutat, este și lipsa de relevanță practică a instruirii oferite în învățământul superior și

vocațional, conținutul învechit al instruirii și lipsa accesibilității la cele mai recente

software-uri și echipament în timpul instruirii. Astfel, calitatea studenților cu experiență

TIC încă mai este o problemă majoră. În prezent, aceasta este una din cele mai

importante limitări pentru creșterea continuă a sectorului.

Reglementări aferente TIC și mediul de afaceri

După cum indică diferite chestionare și spusele, mediul de afaceri din Moldova rămâne

provocator pentru orice tip de afaceri. Aceasta este reflectat în clasamentul prost căpătat

de Moldova în Raportul Global al Tehnologiei Informației, în care Moldova a căpătat locul

117 din 144 țări incluse în chestionar.

Cea mai mare problemă este povara administrativă, după cum am subliniat în cercetarea

anterioară (GET Moldova 2011). În timp ce acesta este un obstacol general pentru

realizarea afacerilor în Moldova, este foarte posibil că acesta va afecta sectorul IT în mod

disproporțional. Cele mai multe companii încep ca și întreprinderi mici ce nu au

cunoștințe despre resurse pentru a se confrunta cu povara administrativă ce rezultă din

practicile de contabilitate, inspecții fiscale și altele (cum ar fi inspecții de sănătate,

siguranță și mediu etc.). De asemenea, furnizorii de servicii IT trebuie să obțină

certificate greoaie și inutile de la „Agenția Națională pentru Comunicații Electronice și

Tehnologiile Informației” pentru a le fi permis să ofere sau să exporte „sisteme

informatice automatice și software importante pentru securitatea națională”. Acestea

sunt dificil de a fi obținute, iar tipul serviciilor incluse sunt definite prost (ATIC 2012).

Mai mult decât atât, lipsa protecției și punerii în aplicare a drepturilor intelectuale și a

licențelor este o altă îngrijorare serioasă. Moldova este situată printre cele mai înalte rate

de piraterie din lume, cu 90% din soft-uri fiind copii ilegale. Aceasta este o problemă

serioasă pentru dezvoltarea sectorului IT, în special pentru producătorii de conținut, al

căror model depinde de protecția conținutului ce l-au creat.

6 Sursele oficiale ar putea să nu reflecte nivelul salariilor din sector datorită – ca și în alte sectoare – ocupației informale combinat cu problemele de colectare a datelor. Cu toate acestea, deoarece aceasta este o problemă comună în regiune, datele ar trebui să oferi aproximări bune pentru comparare.

-9-

Concluzii

În acest capitol am explorat contribuția economică și competitivitatea internațională a

sectorul TIC din Moldova. Analiza sugerează că competitivitatea IT a Moldovei este mai

jos de medie – atât internațional cât și în comparație cu țările din regiune.

O privire mai atentă arată faptul că Moldova are o infrastructură competitivă, dar că

competitivitatea TIC a Moldovei este frânată de lipsa absolvenților cu îndemânări TIC

potrivite, ceea ce ar trebui să constituie un aspect major al oricărei strategiei de

îmbunătățire a competitivității. În continuare, dezvoltarea sectorului TIC – ca și alte părți

ale economiei – este încetinită de un mediu de afaceri slăbit și o povară administrativă.

Acest lucru împiedică în special afacerile mici și mijlocii. Mult mai specific pentru sectorul

TIC, dezvoltarea sub-sectoarelor cum ar fi dezvoltarea software-ului și comunicațiilor ar

putea să fie frânată de dificultatea de a asigura drepturile de proprietate cum ar fi

licențele software și licențele de rețea.

Ministerul TIC a identificat în mod corect majoritatea acestor provocări în schița

strategiei, iar cele mai mari probleme sunt bine cunoscute pentru actorii din domeniul

TIC. Astfel, principala sarcină constă în identificarea și implementarea măsurilor de

politici pentru a aborda neajunsurile curente.

-10-

3 Strategia de dezvoltare a sectorului IT din Moldova și bunele practici internaționale

În continuarea evaluării noastre cu privire la competitivitatea TIC, acum ne uităm la cele

mai potrivite răspunsuri de politici pentru îmbunătățirea competitivității Moldovei și

susținerea dezvoltării sectorului IT. Recomandările realizare aici sunt bazate pe o analiză

a literaturii cu privire la politicile industriei IT. Noi comparăm schița de dezvoltare a IT a

Moldovei cu cele mai bune practici internaționale pentru a sublinia potențiale decalaje de

politici.

Comentarii generale

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor are dreptate atunci când folosește o

strategie pentru intervențiile de politici. Cu toate acestea, o strategie este doar un

instrument iar accentul principal ar trebui să fie la implementarea acțiunilor specifice ce

sunt aliniate cu strategia și obiectivul general. Astfel, accentul principal al recomandărilor

noastre este cu privire la măsurile ce pot fi implementate rapid și ce vor elimina

principalele bariere pentru competitivitatea internațională.

Analiza literaturii de specialitate ne-a ajutat să determinăm trei domenii principale de

politici din domeniul IT. Primele două sunt aliniate cu principalele domenii de politici

identificare în schița strategiei MTIC.

• Forța de muncă și educația

• Regulamentul aferent TIC

• Infrastructura TIC

Mai jos vom prezenta recomandările noastre pentru toate domeniile.

-11-

Cutia 1

Strategia de dezvoltare a sectorului IT din Moldova 2013-2022

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor din Moldova a elaborat o strategie cu

scopul de a oferi politici ce ar asista dezvoltarea sectorului IT. Strategia deosebește trei

domenii principale de politici:

• „Excelența în educația IT”

• „Mediul de afaceri, motivații economice și inovația în IT”

• „Piețele internaționale și parteneriatele”

Pentru fiecare domeniu de politici au fost definite obiective specifice, iar indicatori de performanță

vor fi utilizați pentru a urmări progresul. În final, strategia formulează măsuri de politici specifici,

ce vor reduce unele neajunsuri. În așa mod, ministerul speră să îmbunătățească modul în care

companiile IT ar putea concura cu mulți competitori internaționali, și în schimb, să promoveze

creșterea sectorului IT.

Acest tabel oferă o privire generală asupra măsurilor de politici specifice oferite în strategie. În

acest document de politici vom evalua și comenta asupra diferitelor măsuri discutat în strategie.

Excelența în educația IT Mediul de afaceri, motivații economice

și inovația în IT

Piețele internaționale și parteneriatele

• Stabilirea unui grup de lucru comun pentru programele de instruire IT

• Adăugarea îndemânărilor de dezvoltare a afacerilor, marketing și management la curriculumul IT

• Programe de studii comerciale

• Parteneriate cu universități de peste hotare

• Instituționalizarea participării companiilor IT private în învățământul superior

• Încurajarea instruirii practice în companiile IT

• Stabilirea Centrului de Excelență

• Actualizarea clasificatorului ocupațiilor, includerea specialităților IT

• Campanii de sensibilizare pentru educația IT / instruire

• Certificarea profesioniștilor IT

• Instruirea repetată a persoanelor neangajate / pensionate

• Stabilirea unui grup de lucru interdepartamental pentru consultări în mod regulat cu companiile IT

• Anularea licențierii activității sistemelor IT

• Extinderea mandatului Centrului de Guvernare electronică

• Analiza efectelor stimulenților fiscali curenți asupra companiilor IT

• Proiect de lege cu privire la parcurile industriale, inclusiv analiza de impact a reglementării

• Implementarea unui regim de impozitare și economic special pentru parcurile tehnologice IT

• Încurajarea utilizării IT în diferite sectoare

• Promovarea excelenței în business

• Organizarea evenimentelor start-up

• Implementare legii cu privire la comerțul electronic

• Campanii de sensibilizare cu privire la drepturile de autor

• Reguli de achiziții publice pentru participarea companiilor IT locale

• Programe de grant orientate spre Cercetare&Dezvoltare și start-up-uri IT

• Stabilirea fondurilor de capital de risc pentru companiile IT

• Programe ce pun accentul pe atragerea companiilor IT transnaționale

• Semnarea acordorilor de cooperare IT cu țările avansate în domeniul IT

• Promovarea imaginii Moldovei ca fiind un centru IT regional

• Încurajarea participării companiilor IT din Moldova în expozițiile internaționale

• Deschiderea reprezentanțelor comerciale pe principalele piețe țintă pentru serviciile și produsele IT din Moldova

Sursa: Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (MTIC) (2013)

-12-

3.1 Forța de muncă și educația

MTIC a identificat în mod corect forța de muncă și educația ca fiind principala problemă

ce frânează dezvoltarea sectorului IT. În acest context este important să înțelegem faptul

că lipsa muncitorilor calificați este o problemă de calitate și nu de cantitate. Sistemul

educațional produce destui absolvenți IT; cu toate acestea, îndemânările acestora nu se

potrivesc cu cerințele angajatorilor. Aceasta este din cauza curriculumului învechit, lipsa

accesului la echipament și software modern și cadre didactice care de-a lungul de multe

ori nu fac față standardelor internaționale. Aceste probleme sunt agravate de o lipsă

severă de experiență practică în educația superioară și vocațională.

Tabel 2 de mai jos arată măsurile de politici planificate în schița curentă a strategiei de

dezvoltare IT ce sunt legate de forța de muncă și educație. De asemenea, tabelul oferă o

comparație cu ceea ce am identificat ca fiind cele mai bune practici internaționale prin

intermediul analizei literaturii. În secțiunea următoare a raportului vom comenta asupra

măsurilor propuse.

-13-

Tabel 2

Măsurile de politici propuse și comparația cu bunele practici

Strategia de dezvoltare a sectorului IT Bunele practici / politici recomandate

• Stabilirea unui grup de lucru comun cu privire la programele de instruire IT • Stabilirea și utilizarea Comitetelor Sectoriale după cum este propus în strategia de instruire vocațională

• Adăugarea îndemânărilor de dezvoltare a afacerilor, marketing și management în curriculum-ul IT

• Delegarea către Comitele Sectoriale

• Programe de studii comerciale • Ar trebui să fie o inițiativă a sectorului privat sau un PPP ca parte a unui concept mai vast de Parc Industrial

• Parteneriate cu universități de peste hotare

• Instituționalizarea participării companiilor IT private în educația superioară (practică software, predare, proiecte comune, investiții)

• Încurajarea instruirii practice în companiile IT • Contracte de ucenicie duble prin care companiile oferă instruire practică, în timp ce statul oferă instruirea teoretică bazată în școli

• Asigurarea că codul fiscal oferă motivațiile corecte

• Stabilirea unui Centru pentru Excelență • PPP ca parte a unui concept mai vast de Parcuri Industriale • Utilizarea asistenței tehnice

• Actualizarea clasificatorului ocupațiilor, includerea specialităților IT • Utilizarea comitetelor sectoriale pentru revizuire continuă • Importul profesiilor IT relevante de peste hotare

• Campanii de sensibilizarea pentru educația / instruirea IT

• Delegarea către instituțiile și asociațiile din industrie • Lipsa îndemânărilor IT este mai degrabă o problemă de calitate

• Certificarea profesioniștilor IT • Stabilirea standardelor și certificatelor comune astfel încât instruirea și îndemânările IT din afara sistemului de stat ar putea să fie recunoscută și comparată cu ușurință

• Delegarea către instituțiile din industrie și camere de comerț

• Instruirea repetată a persoanelor fără loc de muncă / pensionarilor • Prin intermediul PPP și inițiativelor sectorului privat

Sursa: Analiza proprie

-14-

Ajustarea curriculum-ului la cerințele sectorului IT

Recomandările 1 și 2 sunt corect direcționate spre modificarea curriculumului învechit.

Întrebarea este cum aceasta poate fi atins. Într-adevăr, ministerul ar trebui să curețe

conținutul instruirii IT de „micro-managing”. Orientarea pe cerere presupune că afacerile

trebuie să aibă un cuvânt important în ceea ce este predat. Utilizarea grupurilor de lucru

cu reprezentanți din afaceri, mediul academic și ministere, este, prin urmare, abordarea

corectă. Acestea revizuiri trebuie să fie instituționalizare cu reguli clare - și cel mai

important – trebuie să fie obligatorii, astfel încât input-urile și recomandările conduc la

schimbări reale. Afacerile nu vor participa într-un alt grup de lucru ce nu are un

mecanism obligatoriu pentru a schimba conținutul instruirii. În prezent, Ministerul

Educației stabilește „Comitete Sectoriale” pentru colegiile de instruire vocațională. Aceste

comitete vor avea sarcina să modifice conținutul instruirii vocaționale. Aceasta este o

bună practică internațională iar MTIC este bine sfătuit să susțină și să folosească

comitetele sectoriale dedicate pe TIC pentru a modifica profesiile IT relevante.

Recomandarea 1: Stabilirea și utilizarea „Comitetelor Sectoriale” după cum

este propus în strategia de instruire vocațională pentru ca să schimbe

curriculumul profesiilor IT și includă profesii noi

De asemenea, comitetele sectoriale ar putea identifica ce profesii lipsesc și trebuie

incluse (recomandarea MTIC 8). Cu toate acestea, profesiile și curriculumul acestora nu

trebuie să fie inventat de la zero. Moldova ar trebui să utilizeze ocupațiile IT ce au

demonstrat că pot funcționa la nivel internațional. Asistența tehnică din partea diferitor

donatori este disponibilă pentru a „importa” profesii noi relevante și curriculum.

Recomandarea 2: Deoarece aceste reviziuni consumă timp și costuri, are

sens de a utiliza asistența tehnică pentru „importul” și ajustarea curriculei

IT în uz din alte țări cu o instruire și o educație bine dezvoltată

În sfârșit, programele de studii comerciale (de exemplu cele ce oferă participanților

certificate CISCO, Oracle, SAP sau altele) sunt o sursă adițională pentru îndemânările

oferite prin intermediul sectorului public, iar MTIC ar trebui să susțină astfel de inițiative.

Cum pot fi implicate companiile în instruirea practică IT

MTIC a identificat în mod corect faptul că companiile ar trebui să aibă un rol mai vast în

oferirea instruirii practice pentru studenții IT. În prezent, doar un grup mic de absolvenți

sunt potriviți pentru angajare, iar angajații trebuie să-i instruiască repetat pentru a le

oferi îndemânările necesare. Această „instruire-dublă” este ineficientă și costisitoare.

Astfel, alături de ajustarea conținutului instruiri, utilizarea comitetelor sectoriale

menționate mai devreme, companiile ar trebui să se implice în oferirea instruirii IT.

În așa mod companiile pot instrui absolvenții pentru nevoile lor specifice. Cum pot

companiile să se implice? O abordare de succes este sistemul de contracte de ucenicie,

utilizate în Europa Centrală. De exemplu, ocupația „Inginer de sisteme IT” este oferită în

Germania în timpul unui contract de ucenicie de trei ani ce constă din intervale la lecții și

intervale practice în companie unde studentul/ucenicul are un contract formal de muncă.

-15-

Elementele unui astfel de sistem de ucenicie este cel mai bun instrument de practici

internaționale pentru implicarea companiilor în oferirea instruirii IT practice – în special

pentru colegiile IT din Moldova. Atât Ministerul Educației cât și Ministerul Economiei în

prezent explorează utilizarea unui astfel de sistem. MTIC ar trebui să susțină acest efort.

Iniția, această abordare ar putea fi testată în proiecte pilot ce ar include companii vaste.

Aceasta s-ar potrivi perfect cu conceptul parcurilor IT în care colegiile IT ar opera în

Parteneriate Publice Private dintre stat și companii. Stabilirea unor Parteneriate Publice

Private (de exemplu parcuri IT) pentru instruirea studenților, în care ar fi oferite și

programele de studii comerciale, ar constitui o bază inițială pentru crearea „Centrelor de

Excelență” dorite, care au fost plasate destul de vag în strategia curentă.

Recomandarea 3: Contracte de ucenicie prin care companiile oferă instruire

practică în timp ce statul oferă instruirea teoretică bazată în școli, ar fi o

abordare bună pentru implicarea companiilor la instruirea studenților și la o

instruirea IT mai relevantă.

Certificarea îndemânărilor IT obținute în afara sistemului formal

Din cauza lipsei de orientate pe cerere, multe întreprinderi își instruiesc angajații în afara

sistemul de instruite vocațională oficială. Deși în general acesta este un neajuns al

sistemului curent, astfel de instruire este în general orientată spre cerere. De asemenea,

este un mod bun de a reacționa la schimbările din sistem, de exemplu în cazul în care un

investitor ar stabili o producție în Moldova ce ar solicita un număr vast de angajați noi

instruiți și/sau angajați ce sunt la moment instruiți de sistemul din Moldova, centralizat,

bazat în școli. Guvernul ar trebui să ofere modalități pentru companii și studenți pentru

formalizarea calificărilor obținute în afara sistemului de instruire vocațională. Aceasta ar

avea câteva avantaje. În primul rând, sistemul curent ar fi mai puțin dependent de

sistemul de stat. Companiile ar putea reacționa rapid la schimbările în cerere prin

instruirea propriilor studenți.

În al doilea rând, recunoașterea îndemânărilor învățate în afara sistemului de stat

beneficiază întreaga economie. Muncitori care sunt instruiți în așa mod și cărora le sunt

oferite certificate ce documentează îndemânările acestora ar putea să se transfere mai

ușor de la o companie la alta, sporind mobilitatea muncii și astfel productivitatea

economiei Moldovei. O astfel de abordare ar putea să fie corect propusă (conform

recomandării 10 din strategie). Experiența internațională sugerează că ministerul ar

putea delega această sarcină pentru instituțiile și camerele din industrie.

Recomandarea 4: Stabilirea standardelor și certificatelor comune pentru ca

instruirea și îndemânările IT din afara sistemului de stat să fie cu ușurință

recunoscute și comparate cu diplomele oficiale.

Cu privire la alte măsuri așa cum ar fi campaniile de sensibilizare propuse pentru

educația IT, această este o măsură ce ar fi cel mai bine delegată instituțiilor și asociațiilor

din companie. Mai mult decât atât, lipsa profesioniștilor IT pare să nu fie din cauza unei

-16-

lipse a studenților ce se înscriu la acest subiect. În mod similar, instruirea repetată a

pensionarilor și persoanelor neangajate este până la moment cel mai bine potrivită

pentru sectorul privat. Cel mai eficient mod acum este pentru îmbunătățirea modului în

care îndemânările IT sunt oferite în sistemele de instruire vocațională și învățământ

superior.

În concluzie, accentul principal al măsurilor de politici ce afectează forța de muncă și

educația în IT ar trebui să fie mai orientat pe cererea instruirii IT. Pentru a obține

aceasta, MTIC în cooperare cu Ministerul Educației trebuie să ofere moduri în care ar

putea implica companiile în instruirea IT și le-ar putea da o voce mai puternică despre ce

îndemânări sunt necesare și ce nu.

3.2 Reglementările și mediul de afaceri

Reglementările și mediul de afaceri conductiv sunt al doilea cel mai mare domeniu de

acțiuni de politici abordate în schița strategiei. Aceasta include aspecte cu ar fi:

• Povara fiscală a companiilor (de exemplu impozitele și alte inspecții, permise și

licențe)

• Impozitarea și subvențiile ce afectează industria IT

• Regulile pentru achiziții publice

• Drepturi de autor

Tabelul 3 de mai jos oferă o privire asupra acțiunilor propuse în schița strategiei și

le compară cu cele mai bune practici și recomandări de politici în baza studiului

nostru.

-17-

Tabel 3

Măsuri de politici propuse în sectorul TIC aferente mediului de afaceri

Strategia de dezvoltare a sectorului IT Bunele practici / politici recomandate

• Stabilirea unui grup de lucru interdepartamental pentru consultări în mod regulat cu companiile IT

• În general recomandate • Trebuie să-i fie oferite suficiente resurse și proceduri obligatorii

• Modificarea legislației curente pentru eliminarea licențierii activităților IT

• Extinderea mandatului Centrului de Guvernare electronică • Nu au fost analizate

• Proiect de lege cu privire la parcurile industriale, inclusiv analiza de impact a reglementării

• Parcurile Industriale IT ar trebui să încerce să reproducă cele mai bine funcționale caracteristici ale Zonelor Economice Libere în timp ce exclud pe cele mai problematice

• Scutirile regulatorii sunt recomandate • Stimulentele fiscale sunt problematice și trebuie considerate cu atenție

• Conceptul de parc IT ar trebui să fie analizat în cadru separat cu consultarea

actorilor

• Programe pentru încurajarea utilizării IT în diferite sectoare • Argumentele pentru subvențiile complete sunt slabe • Regulile de depreciere sunt cele mai puțin problematice instrumente fiscale • Evaluarea și compararea dacă este cazul pentru modificarea regulilor curente

• Promovarea excelenței în business • Delegarea către camere de comerț sau asociații de industrie

• Organizarea evenimentelor start-up • Delegarea către camere de comerț sau asociații de industrie

• Implementare legii cu privire la comerțul electronic

• Campanii de sensibilizare cu privire la drepturile de autor • Delegarea către camere de comerț sau asociații de industrie • Implementarea activă a angajamentelor ZLSAC cu privire la drepturile de autor și

alte angajamente internaționale

• Reguli de achiziții publice pentru participarea companiilor IT locale • Argumentarea pentru utilizarea achizițiilor publice este slabă și nu ar trebui să fie parte a instrumentului de politici pentru dezvoltarea sectorului IT din Moldova

• Programe de grant orientate spre Cercetare & Dezvoltare și start-up-uri IT

• Stabilirea fondurilor de capital de risc pentru companiile IT

Sursa: Analiza proprie în baza Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (MTIC) (2013)

-18-

Povara administrativă

Este bine cunoscut faptul că povara fiscală reprezintă un cost semnificativ pentru

operarea afacerilor în Moldova – inclusiv cele ce operează sistemul IT. Într-adevăr,

povara administrativă tinde să pună greutate pe întreprinderile mici și mijlocii (ÎMM).

Deoarece multe companii IT cad în această categorie, reducerea poverii fiscal este în

special importantă pentru dezvoltarea acestui sector. Reducerea acestei poveri necesită

un efort de reformă pe termen-lung. Cu toate acestea, investitorii și afacerilor nu pot să

aștepte atât. Aceasta plasează întrebarea despre modul în care poate fi redusă povara în

mod rapid? Un instrument de politici relativ eficient ce deja este în uz în Moldova sunt

așa numitele „Zone Economice Libere”. Acestea oferă companiilor rezidente avantaje cum

ar fi procedurile simplificate în vamă, reducerea poverii fiscale și (deși variază de la o

zonă la alta), un management profesionist ce ar putea asista companiile să depășească

povara administrativă. De asemenea, zonele existente oferă o rată redusă pentru

impozitul pe venit, o scutire de TVA și o scutire de la taxele vamale atât timp cât bunurile

nu părăsesc zonele. Cu toate acestea, scutirile fiscale nu sunt fără probleme și trebuie

analizate atent. În același mod, în Moldova există 10 parcuri industriale ce oferă o

infrastructură dedicată, dar ce nu oferă nicio excepție regulatorie garantată Zonelor

Economice Libere.

Zonele Economice Libere și Parcurile Industriale sunt concepte testate și disponibile ce ar

putea fi utilizate ca măsuri pe termen scurt pentru depășirea poverii fiscale pentru

companiile IT. Astfel, MTIC ar dori să exploreze dacă Parcurile Industriale IT pot oferi

unele aspecte ale Zonelor Economice Libere și ale Parcurilor Industriale ce s-au dovedit a

fi de succes – în special un management dedicat și o protecție de la inspecțiile arbitrare.

Un concept detaliat ar trebui să fie elaborat într-un studiu separat și să implice toți actorii

relevanți.

În continuare, parcurile industriale (parcurile tehnologice, clusterele IT) ar putea servi și

alte obiective și intervenții propuse în strategia de dezvoltare a sectorului IT și instituțiilor

din industrie. Acestea ar putea servi drept incubatoare de business pentru companiile mai

mici, așa cum sunt parcurile tehnologice pentru companii mature, și să fie parte ale așa

numitor centre de excelență (ATIC 2012).

Recomandarea 5: Parcurile Industriale IT ar trebui să încerce să reproducă

unele din cele mai bune caracteristici ale Zonelor Economice Libere în timp

ce poate să le excludă pe cele mai problematice, în special scutirile de

impozite. Un concept detaliat ar trebui să fie dezvoltat ca parte a unei

analize separate și discuții cu actori relevanți.

Mai mult decât atât, ministerul are dreptate atunci când intenționează să includă un grup

de lucru interdepartamental pentru consultări regulare a guvernului cu companiile IT. Cu

toate acestea, nu există o lipsă de grupuri de lucru, și este important ca un nou forum să

adauge valoare în comparație cu canalele existente și instrumentele de dialog cu

guvernul. Aceasta solicită o stabilire permanent cum ar fi un secretar și proceduri

obligatorii ce ar putea reglementa modul în care problemele sunt abordate pentru

schimbări reale.

-19-

Impozitarea și subvențiile ce afectează industria IT

Nivelul general al taxelor și impozitelor este un alt aspect important ce afectează

competitivitatea companiilor IT - și cele ce operează în restul economiei. Fiind în prezent

la nivel de 12%, impozitul pe profitul titlu este în general scăzut, și nu constituie

subiectul de discuții al investitorilor.

De asemenea, salariul pe venitul specialiștilor IT deja se bucură de scutiri generoase,

deci deja există stimulenți fiscali majori pentru sector.

Într-adevăr, cele mai bune practici internaționale și multe alte exemple din alte țări

sugerează că guvernul este sfătuit să mențină scutirile de impozite la minim. De

obicei, astfel de măsuri sunt costisitoare, aduc beneficii companiilor și indivizilor ce ar fi

investit în orice caz, încurajează frauda și creează distorsiuni nedorite. De asemenea,

FMI-ul – un partener important pentru Moldova – sfătuiește împotriva scutirilor de

impozit.

Cu toate acestea, în timp ce această critică generală este justificată, decizia cu privire la

stimulenții fiscali ar trebui să aibă în vedere și competiția regională și internațională cu

care se confruntă Moldova. Competitorii regionali cum ar fi România și Serbia utilizează

amplu scutirile de impozite și/sau subvențiile nerambursabile. Prin urmare, specialiștii în

atragerea investițiilor susțin că este necesar cel puțin un semnal pentru a plasa Moldova

pe harta investitorilor internaționali. Ținând cont de aceasta, există un argument pentru

păstrarea stimulenților fiscali existenți pentru o perioadă limitată de timp.

Bunele practici internaționale sugerează că, în cazul în care scutirile vor fi considerate,

accentul principal ar trebui să fie pe scutirile de impozite. De exemplu, scutirile de TVA

pentru investiții în echipamentul IT sau software. Cu toate acestea, într-un sistem TVA

bine-funcțional, companiile ar obținere refinanțarea TVA în orice caz. Scutirile pentru

consumatori ar crește importurile fără mari efecte asupra mediul de afaceri autohton.

Recomandarea 6: În timp ce stimulenții sunt pe deplin justificați, există

motive bune pentru a crede că sectorul TIC din Moldova nu are nevoie de

subvenționare sau continuarea scutirilor de impozite. Scuturile de impozite

existente ar trebui revizuite în permanență.

Un instrument utilizat în mai multe țări sunt regulile de depreciere pentru software și

echipament IT. Scurtarea timpului de amortizare pentru aceste bunuri permite

companiilor să pretindă la costuri de depreciere mai înalte, ceea ce reduce factura

impozitului de profit. Companiile au motivarea să-și reînnoiască echipamentul mai des și

să investească mai mult

Recomandarea 7: Cel mai des întâlnit și mai puțin problematic instrument

fiscal pentru încurajarea investițiilor generale în hardware-ul și software-ul

IT sunt regulile de depreciere. Moldova ar trebui să evalueze și să compara

regulile sale pentru a stabili dacă aici sunt necesare schimbări.

-20-

Reguli pentru achizițiile publice

Utilizarea achizițiilor publice pentru susținerea industriei IT din Moldova este garantată în

general, însă rezultatul depinde de politicile utilizate. Scopul primar al achizițiilor publice

este obținerea celei mai bune valori pentru bani. Susținerea sectorului domestic IT sau a

companiilor SME este un scop secundar. Regulile cu privire la conținutul local este un

instrument ce ar putea avea costuri mai înalte decât beneficii. Pentru început, deoarece

Moldova este membru a OMC, aceasta este limitată de reguli clare cu privire la utilizarea

achizițiilor publice pentru susținerea industriei locale, și poate fi interpretată cu ușurință

ca fiind o măsură comercială neloială. Acordul de Liber Schimb aprofundat și cuprinzător,

ce ar putea să intre în vigoare începând cu 2014 are reguli stricte cu privire la achizițiile

publice și este puțin posibil că cerințele cu privire la conținutul local vor fi aliniate cu

acest acord. De asemenea, argumentele economice pentru utilizarea achizițiilor publice și

regulilor cu privire la conținutul local așa cum ar fi instrumentele de politici nu sunt foarte

puternice. Protejarea companiilor IT din Moldova în așa mod față de competiția

internațională ar putea fi contraproductivă pentru scopul MTIC de a îmbunătăți

competitivitatea. Mai mult decât atât, sectorul public ar putea sfârși cu servicii de calitate

mai joasă la costuri mai înalte – să plaseze o povară adițională pe bugetul disponibil

pentru instrumente de politici mai eficiente.

Cu toate acestea, instrumente legitime de politici utilizate în multe țări sunt (UNCTAD;

2013):

• O politică comună de achiziții în IT pentru toate departamentele guvernului asistate printr-o agenție dedicată,

• Un proces de achiziții transparent conform bunelor practici, • Un tratament preferențial pentru furnizorii locali de încredere, dacă aceasta se

aliniază cu obiectivul general, • Prevederi ce permit companiilor mici să formeze consorții pentru ca să poate

aplica împreună pentru tendere mari și • Reducerea barierelor administrative de participare

Recomandarea 8: Remarca pentru utilizarea achizițiilor publice și regulilor

cu privire la conținutul local este slabă și nu ar trebui să fie parte a unui

instrument de politici pentru a dezvolta sectorul IT din Moldova.

Cu toate acestea, există o serie de instrumente legitime ce ar putea sprijini

furnizorii autohtoni să participe în achizițiile publice, ce ar trebui puse în

aplicate rapid.

Drepturile de autor și proprietatea intelectuală

Drepturile de autor și alte proprietăți intelectuale sunt o motivație puternică pentru

companiile IT, în special pentru dezvoltatorii software și de conținut, pentru a realiza

produse în primul rând. Cele mai multe din produsele lor reprezintă proprietate

intelectuală, iar fără protecție acestea se confruntă cu riscuri mari atunci când produc

software, conținut web și altele. Astfel, protecția proprietății intelectuale este o problemă

majoră de competitivitate pentru producerea serviciilor IT în Moldova. De asemenea,

-21-

reflectă atractivitatea Moldovei drept o locație pentru afaceri. Astfel, intervenția de politici

propusă nu ar trebui să stopeze campaniile de sensibilizare.

Similar cu regulile achizițiilor publice, protecția proprietății intelectuale este un alt aspect

important al viitorului ALSAC. Astfel, guvernul deja are un scop clar și îndrumări despre

cum să procedeze în ceea ce privește protejarea proprietății intelectuale în conformitate

cu standardele internaționale. Guvernul ar mai putea încerca să utilizeze asistență

tehnică pentru a susține angajamentele față de DCFTA. Cu toate acestea, așa cum este

cu toate eforturile de reformă, implementarea și aplicarea sunt esențiale pentru succes.

Aici, MTIC are de jucat un rol important.

Recomandarea 9: Garantarea proprietății intelectuale este o problemă

majoră de competitivitate, iar implementarea cerințelor ZLSAC și altor

angajamente internaționale va realiza un progres major în îmbunătățirea

competitivității și atractivității sectorului IT.

3.3 Infrastructura TIC

Infrastructura aferentă TIC, în special viteza de bandă largă și rețeaua mobilă constituie

un avantaj competitiv în comparație cu alte țări și ar putea – în cazul în care este

menținută – să funcționeze ca un motor de creștere a sectorului IT. Cu toate acestea,

altă infrastructură ar putea submina acest avantaj.

Cu toate acestea, alte aspecte importante ale infrastructurii sunt proaste. Fiabilitatea

aprovizionării cu electricitate și timpul necesar pentru conexiune la rețeaua de

electricitate rămân a fi obstacole serioase pentru multe afaceri, de asemenea pot să

constrângă dezvoltarea sectorului IT. Cu toate acestea, îmbunătățirea alimentării cu

energie necesită o reformă fundamentală a pieței energetice și stă în afara mandatului

MTIC. În acest context, instrumentul propus de Parcurile Industriale IT ar putea fi

utilizare pentru a oferi o conexiune rapidă la rețea și la o furnizare sigură. Un

management dedicat, așa cum este și caracteristica unei Zone Economice Libere bine

funcționale, ar simplifica conexiunea la rețea, investițiile în sub-stații, etc.

O abordare similară ar putea fi utilizată pentru depășirea problemei lipsei de servere

sigure, ceea ce are potențialul de a inhiba dezvoltarea sectorului IT. Astfel de investiții

sunt cu mult mai eficient utilizate printre companii și ar putea fi parte a infrastructurii

oferite de Parcurile Industriale IT.

Recomandarea 10: Utilizarea Parcurilor Industriale pentru depășirea

neajunsurilor infrastructurii așa cum ar fi alimentarea sigură cu energie

electrică și accesul la serverele securizate.

-22-

4 Sumar și perspective

Sectorul larg TIC și sectorul IT din cadrul acestuia au demonstrat o dezvoltare

remarcabilă de-a lungul ultimilor ani, contribuția acestuia la PIB și exporturi fiind mai

mare decât cea a concurenților regionali. Cu toate acestea, pentru ca sectorul să

continue să depășească restul economiei și să fie în stare să concureze la nivel

internațional trebuie eliminate unele obstacole ce au devenit aparente.

MTIC a identificat în mod corect îndemânările și educația, de asemenea mediul de afaceri

ca fiind cei doi factori principali ce frânează creșterea companiilor IT. După evaluarea

strategiei și compararea acesteia cu experiența internațională putem recomanda

următoarele:

Să se abordeze lipsa angajaților IT calificați potriviți:

Recomandarea 1: Stabilirea și utilizarea „Comitetelor Sectoriale” după cum este propus în

strategia de instruire vocațională pentru ca să schimbe curriculumul profesiilor IT și

includă profesii noi

Recomandarea 2: Deoarece aceste reviziuni consumă timp și costuri, are sens de a utiliza

asistența tehnică pentru „importul” și ajustarea curriculei IT în uz din alte țări cu o

instruire și o educație bine dezvoltată

Recomandarea 3: Contracte de ucenicie prin care companiile oferă instruire practică în

timp ce statul oferă instruirea teoretică bazată în școli, ar fi o abordare bună pentru

implicarea companiilor la instruirea studenților și la o instruirea IT mai relevantă.

Recomandarea 4: Stabilirea standardelor și certificatelor comune pentru ca instruirea și

îndemânările IT din afara sistemului de stat să fie cu ușurință recunoscute și comparate

cu diplomele oficiale.

Pentru îmbunătățirea mediului de afaceri a companiilor IT:

Recomandarea 5: Parcurile Industriale IT ar trebui să încerce să reproducă unele din cele

mai bune caracteristici ale Zonelor Economice Libere în timp ce poate să le excludă pe

cele mai problematice, în special scutirile de impozite. Un concept detaliat ar trebui să fie

dezvoltat ca parte a unei analize separate și discuții cu actori relevanți.

Recomandarea 6: În timp ce stimulenții sunt pe deplin justificați, există motive bune

pentru a crede că sectorul TIC din Moldova nu are nevoie de subvenționare sau

continuarea scutirilor de impozite. Scuturile de impozite existente ar trebui revizuite în

permanență.

Recomandarea 7: Cel mai des întâlnit și mai puțin problematic instrument fiscal pentru

încurajarea investițiilor generale în hardware-ul și software-ul IT sunt regulile de

depreciere. Moldova ar trebui să evalueze și să compara regulile sale pentru a stabili

dacă aici sunt necesare schimbări.

-23-

Recomandarea 8: Remarca pentru utilizarea achițiilor publica și regulilor cu privire la

conținutul local este slabă și nu ar trebui să fie parte a unui instrument de politici pentru

a dezvolta sectorul IT din Moldova.

Recomandarea 9: Garantarea proprietății intelectuale este o problemă majoră de

competitivitate, iar implementarea cerințelor ZLSAC și altor angajamente internaționale

va realiza un progres major în îmbunătățirea competitivității și atractivității sectorului IT.

Recomandarea 10: Utilizarea Parcurilor Industriale pentru depășirea neajunsurilor

infrastructurii așa cum ar fi alimentarea sigură cu energie electrică și accesul la serverele

securizate

Una din propunerile de bază pentru strategia de dezvoltare a sectorului IT este utilizarea

așa numitor Parcuri Industriale IT. Într-adevăr, aici sunt numeroase exemple de la nivel

internațional ce indică faptul că această abordare poate funcționa bine ca un instrument

pentru a susține dezvoltarea sectorului IT. Cu toate acestea, aceasta ar necesita un

concept detaliat ce ar considera experiența internațională, de asemenea experiența

existentă a Moldovei cu Parcurile Industriale și Zone Economice Libere. În cazul în care

vor fi implementate fezabil și cu succes, parcurile industriale IT ar putea depăși o serie

din problemele curente, așa cum ar fi povara administrativă înaltă, oferirea instruirii și

educației bazate pe cerere și o serie de resurse pentru infrastructură, așa cum ar fi

serverele comune. Alte caracteristice comune ar putea fi susținerea start-up-urilor și

finanțarea, care au fost abordare numai în strategia curentă.

Guvernul are dreptate atunci când pune accent în primul rând pe eliminarea barierelor

pentru competitivitate. Odată ce aceasta va fi realizat, o a doua întrebare ar putea fi cum

Moldova s-ar putea poziționa pentru a participa în unele din tendințele IT mega.

-24-

5 Anexa

Figura 5

OCDE 2007 Definiția sectorului TIC

Sursa: OCDE (2011)

-25-

Referințe

ATIC (2012). ICT Sector in Moldova - Policy White Book 2012.

Eurostat (2010).

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&p

code=tin00074&plugin=0.

GET Moldova (2011). Proposals for Reducing the Administrative Burden of Tax

Regulations in Moldova.

Ministry of Information Technology and Communication (MITC) (2013). The strategy for

growing IT industry competitivenss (unofficial translation).

National Bank of Moldova (2013). The international accounts of the Republic of Moldova.

National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova. (2013). Statistical Databank.

Contribution of economic activities to the formation of Output by Economic

activities and Years Retrieved 15/10/2013, from

http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/EN/databasetree.asp.

OECD (2011). OECD Guide to measuring the Information Society 2011. OECD Publishing.

UNCTAD; (2013). Promoting Local IT Sector Development through Public Procurement.

United Nations Publications.

World Bank. (2013). http://data.worldbank.org/indicator/BX.GSR.CCIS.CD. from

http://data.worldbank.org/indicator/BX.KLT.DINV.CD.WD.

World Economic Forum WEF (2013). The Global Information Technology Report 2013 -

Growth and Jobs in a Hyperconnected World.

-26-

Lista documentelor de politici recente

• Moldova’s trade policy: Strategy, DCFTA and Customs Union, by Jörg Radeke, Ricardo Giucci and Adrian Lupusor, Policy Paper 03, June 2013

• Liberal Professions in Moldova – Neglected Economic Potential, by Alexander Knuth and Marcel Chistruga, Policy Paper 02, June 2013

• Current Account Sustainability in Moldova: Policy Implications, by Ricardo Giucci and Robert Kirchner, Policy Paper 01, April 2013

• The DCFTA between Moldova and the EU – A Risk Assessment, by Jörg Radeke, Policy Paper 03, September 2012

• FDI Attraction to Moldova: Facts, Potential and Recommendations, by Ricardo Giucci and Jörg Radeke, Policy Paper 02, April 2012

• Emission Trading as a Catalyst for Energy Efficiency Improvements: Options and Potential for Moldova, by Jörg Radeke and Georg Zachmann, Policy Paper 01, February 2012

• Credit Growth in Moldova: Empirical Analysis and Policy Recommendations, by Enzo Weber and Robert Kirchner, Policy Paper 03, July 2011

• Options for a Deep and Comprehensive Free Trade Agreement between Moldova and the EU, by Matthias Luecke, Alex Oprunenco and Valeriu Prohnitchi, Policy Paper 02, May 2011

• Proposals for Reducing the Administrative Burden of Tax Regulations in Moldova, by Ricardo Giucci, Alexander Knuth, Natalia Cotruta and Ana Popa, Policy Paper 01, March 2011

Lista notelor de politici recente

• Economic impact of the Eurozone crisis on Moldova: Identification and quantitative assessment of transmission channels, by Robert Kirchner, Ricardo Giucci and Adrian Lupusor, Policy Briefing 01, April 2013

• Eurozone crisis and its impact on Moldova, by Ricardo Giucci, Policy Briefing 03, November 2012

• The inflation targeting regime 2013-2017: Analysis and Recommendations, by Ricardo Giucci and Cyrus de la Rubia, Policy Briefing 02, September 2012

• The Third Energy Package and Electricity Market Reform, by Jörg Radeke and Georg Zachmann, Policy Briefing 01, June 2012

• Moldovan Carbon Credits beyond 2012, by Georg Zachmann, Policy Briefing 09, December 2011

• Comments on the Draft Law on Small and Medium Enterprises as of October 2011, by Alexander Knuth, Policy Briefing 08, October 2011

• Reform Proposals for Primary Documentation in Moldova, by Alexander Knuth and Natalia Cotruta, Policy Briefing 07, October 2011