Realizare casa pasiva

O izolaţie adecvată economiseşte bani.

Izolarea continuă de la acoperiş până la fundaţie nu numai că vă reduce cheltuielile, dar reprezintă şi o investiţie utilă în confortul dumneavoastră de locuire. În acest sens, materialele izolante din fibre minerale, precum vata minerală ISOVER dau rezulate deosebit de bune. Comparaţi: pentru a obţine acelaşi efect

de izolare ca şi 1,5 - 2 cm de material izolant, ar fi necesari circa 30 cm de cărămidă solidă sau 105 cm de beton. Luând în considerare grosimea de izolare recomandată în prezent de 30 cm sau mai mult, solicitarea asupra structurii clădirii ar fi prea mare – fără să mai vorbim de costuri. Un alt aspect important

este consecinţele ecologice foarte favorabile pe care le puteţi obţine dacă vă izolaţi casa cu vata minerală ISOVER: mai puţină energie pentru încălzire, emisii mai reduse de CO2 şi un ciclu de viaţă mai lung al clădirii. Toate acestea generează beneficii atât pentru indivizi, cât şi pentru societate.

Numai prin instalarea unei izo-laţii termice de înaltă calitate se poate utiliza cu adevărat eficient energia solară. Pe timpul iernii aportul solar este valorificat în interiorul casei, în loc să încăl-zească inutil aerul exterior. Într-o Casă Multi-Confort ISOVER sistemul solar optimizat

economic poate acoperi circa 30-50 % din necesarul total de încălzire de joasă temperatură. Ferestrele contribuie, de asemenea, la reducerea impactului ambiental. Dacă sunt conforme cu standardele casei pasive, atunci ele degajă mai multă căldură spre interior, decât spre exterior. Mulţumită geamurilor triple, tocurilor izolate termic şi absenţei punţilor termice, aporturile de căldură sunt mari chiar şi pe timpul iernii, astfel încât pot compensa o mare parte din pierderile de căldură. Totuşi, pentru ca locatarii să nu transpire pe timpul verii, trebuie luate măsuri preventive:

• Umbrirea ferestrelor care dau spre est, sud şi vest

• Măsuri pentru ecranarea ferestrelor care dau spre sud, de exemplu prin instalarea unei streşini mai proeminente

• Pereţii camerelor trebuie să aibă o bună capacitate de stocare a căldurii

• Asigurarea unei ventilaţii eficiente.

La obiect.Realizarea Casei Multi-Confort ISOVER necesită componente performante!

• Izolare termică: valori U pentru toate componentele sub 0,15 W / (m2K) – la case unifamili-ale chiar sub 0,10 W / (m2K) (recomandat!)

• Fără punţi termice• Etanşare excelentă, verificată

prin Testul Blower Door. Număr de schimburi de aer pentru o diferenţă de presiune de 50 Pa (n50) mai mic de 0,6 1 / h cf. EN 13829.

• Vitraje cu valori Ug sub 0,8 W / (m2K), combinat cu o trans-mitanţă totală de energie (g ≥ 0,5 cf. EN 67507), astfel încât aporturile de căldură solare să poată fi valorificate şi iarna.

• Tocuri de ferestre cu valori U sub 0,8 W / (m2K) cf. EN 10077

• O foarte eficientă recuperare a căldurii din ventilare (recupera-re a căldurii 80% cf. Certifica-tului PHI sau pe baza valorilor măsurate DIBt minus 12%) combinat cu consum redus de electricitate pentru vehicularea aerului (0,4 Wh / m3 de aer transportat)

• Pierderi de căldură foarte redu-se în generarea şi distribuirea apei calde menajere

• Utilizarea foarte eficientă a electricităţii în aparatele

casnice.

Păstraţi căldura la interior pe timpul iernii şi la exterior vara.

Casa pasivă ”Disc” , Salzkammergut

Fie că este masivă, din lemn, sticlă sau o construcţie mixtă – o casă pasivă se pretează la orice stil de construcţie. Dacă diferitele componente au fost instalate cu grijă, fără punţi termice, rezultă un sistem închis, care păstrează o ambianţă interioară confortabilă. Mulţumită izolaţiei de înaltă calitate, anvelopa clădirii este etanşă, oferind protecţie la frig, căldură şi zgomot. Locatarii se bucură de cel mai mare confort posibil – datorat înainte de toate diferenţei mici dintre temperatura aerului şi a suprafeţelor, atât pe timpul iernii, cât şi vara.

O izolare perfectă – temperaturi plăcute tot timpul

30 31

„Nasul” unei case pasive: conducta de absorbţie a aerului proaspăt

Etanş şi izolat.

Cum să se proiecteze eficient o anvelopă de clădire etanşă? În regiunile cu ierni reci, stratul etanş – care serveşte în acelaşi timp ca barieră impotriva vaporilor – se instalează totdeauna pe partea caldă a stratului de izolaţie. Trecerile neetanşate prin anvelopa clădirii şi îmbinările între pereţi au consecinţe extrem de neplăcute:

• pierderi sporite de căldură• schimb de aer necontrolat• izolare fonică slabă• pericol de deteriorare structurală cauzată de condens, mucegai sau coroziune.

Casa pasivă Disc, SalzkammergutBiroul arhitectului d. Hermann Kaufmann,Schwarzach. Promotor: Gunther Lang, inginer

Schema sistemului de ventilaţie reglabil.Printr-o pompă de căldură geotermală, se absoarbe aer proaspăt şi se pre-încălzeşte (verde).Aerul viciat din baie şi bucătărie se elimină (bleu). Într-un schimbător de căldură aer-aer, căldura acestuia se transmite aerului proaspăt care intră. Aerul proaspăt cald este apoi distribuit în camerele de dormit şi de locuit (roşu).

Lang Consulting

Sistemele de Ventilaţie Confort cu încălzire şi aprovizionare de apă caldă încorporate sunt disponibile în prezent ca unităţi compacte, care nu necesită mai mult spaţiu decât un frigider. (Ing. G.Lang,Lang Consulting).

Numai un schimb de aer controlat are sens. Altfel, se vor genera pierderi de căldură, curenţi de aer, risc de condens, încălzire inutilă şi altele asemenea. Anvelopa etanşă, continuă, care înveleşte casa pasivă de la acoperiş până la fundatii, evită aceste efecte nedorite şi permite o locuire confortabilă şi un consum de energie redus. Nimeni nu trebuie să se teamă de sufocare: pereţii etanşi şi izolaţi respiră la fel de mult ca şi pereţii obişnuiţi. În plus, Sistemul de Ventilaţie Confort vă oferă tot timpul aer proaspăt şi de cea mai bună

calitate. La nevoie, ferestrele pot fi, desigur, deschise. Pe timpul verii, ventilarea prin ferestre este o metodă eficace de răcorire a casei.

Respiraţia casei se face prin Sistemul de Ventilaţie Confort.

Lang Consulting

Casa Multi-Confort ISOVER nu lasă nimic la voia întâmplării.

Ventilaţie controlată în locul unui schimb necontrolat de aer - aceasta este o cerinţă nu numai a standardelor casei pasive. Sistemul de Ventilaţie

Confort răspunde acestei cerin-ţe. Funcţionând pe baza energi-ei solare şi echipat cu o pompă de căldură şi un schimbător de căldură aer-aer, sistemul asigură o aprovizionare permanentă cu aer proaspăt în toate încăperi-le. În acelaşi timp, el realizează o distribuţie a aerului eficientă energetic, precum şi o recupera-re a căldurii acestuia. Pe timpul verii, vă răcoreşte în plus cu o adiere fină.

32 33

Acesta este punctul în care diferă stilurile de clădiri.

Tipul clădirii - tradiţională din zidărie, sau uşoară pe structura de lemn –reclamă concepţii diferite de proiectare şi execuţie a sistemului de etanşare. Este deci imperativ ca în faza de proiectare să se elaboreze planul detaliat de etanşare, care să ţină cont de toate conexiunile dintre componentele structurale, îmbinările dintre pereţi şi trecerile prin anvelopă. Pentru construcţia pe structură de lemn, se recomandă să se instaleze un strat suplimentar de termoizolaţie pe suprafaţa barierei de vapori orientată înspre cameră.

ISOVER VARIO KM Duplex asigură o etanşare conformă cu cele mai înalte exigenţe ale casei pasive.

Sistemul de membrană climatică flexibilă îşi adaptează propri-etăţile în funcţie de sezon. Pe timpul iernii, el blochează umi-ditatea care pătrunde dinspre interior. Vara, ISOVER VARIO KM Duplex permite evacuarea vapo-rilor de apă către toate direcţiile. Aceasta înseamnă:

• O funcţie ideală ca barieră de vapori, împotriva penetrării umezelii în acoperiş şi pereţi

• Protejare a structurii clădirii• Confort de locuire excelent.

E bine de ştiut înaintea începerii lucrărilor.

Nimic nu este mai important la o casă pasivă, decât executarea cu grijă a anvelopei clădirii. Din acest motiv, materialele alese trebuie puse în operă în condiţii optime. Aceasta presupune îndeosebi:

• Realizarea etanşării rosturilor numai pe vreme uscată.• Substratul şi laturile rosturilor să fie uscate şi fără praf.• Toate îmbinările între benzile adezive şi materialele poroase

trebuie pre-tratate cu un strat de amorsă.• Pentru a proteja structura, benzile de etanşare a rosturilor trebuie

să reziste la infiltrarea apei şi umezelii.• Rosturile mai mari de dilataţie pot fi etanşate cu VARIO KM FS

(bandă de vată minerală pentru rosturi).

Cu cât mai devreme cu atât mai bine.

Verificarea etanşării este un element esenţial al certificatului de calitate pentru Casa Multi-Confort ISOVER. Este absolut necesar ca acest test să se efectueze înaintea terminării suprafeţei interioare a anvelopei clădirii, pentru ca orice defect de execuţie să poată fi detectat la timp şi remediat cu costuri relativ reduse.

Testul Blower Door se foloseşte pentru a detecta scăpările de aer prin anvelopa clădirii. Cu cât valoarea măsurată este mai mică, cu atât gradul de etanşare este mai înalt. Casele pasive necesită o valoare de 0,6. Aceasta înseamnă: în timpul testului, cel mult 60 % din volumul aerului interior poate să scape prin anvelopă, pe timp de o oră. Experienţa a demonstrat că se pot obţine chiar şi valori cuprinse între 0,3 şi 0,4.

La obiect:Acestea sunt cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească materialele:

• Materiale etanşe pentru suprafeţe, de ex. membrane, panouri de închidere, tencuieli

• Materiale bine alese, reciproc compatibile, în special membrane de închidere şi adezivi

• Materiale rezistente la radiaţia UV, umezeală şi rupere

• Materiale rezistente la difuzia vaporilor (care acţionează ca bariere de vapori): în regiunile cu ierni reci, bariera de etanşare se instalează totdeauna pe faţa caldă a structurii, foarte aproape de interior.

34 35

Proiectarea şi execuţia.

În afară de problemele cauzate de o proiectare necorspunzătoare, există şi cele cauzate de o execuţie greşită.

Aplicaţi cu grijă banda pe părţile care se suprapun.

Un exemplu este mai grăitor decât 1000 de cuvinte. Analiza defectelor structurale frecvente.

Un element important de siguranţă este calitatea îmbinărilor. O îmbinare etanşă dintre două folii de membrană de etanşare nu se poate face prin prinderi punctuale. Cele două folii trebuie suprapuse iar suprafaţa de îmbinare trebuie etanşată cu o bandă adezivă corespunzătoare.

Lipsa de etanşare între plafon şi pereteconduce la pierderi vizibile de căldură.Sursa: Niedrig Institut (Institutul

pentru Reducerea Consumului de Energie), Germania

Zonele unde diverse elemente trec prin folia de etanşare trebuie atent izolate.

Prizele adânc încastrate în tencuială previn circulaţia fluxurilor de aer prin zidărie.

Îngroparea suficient de profundă a instalaţiilor electrice evită deteriorarea membranei de etanşare la aer şi vapori.

Atât pentru clădiri tradiţionale cât şi pentru cele pe structură uşoară: la fiecare trecere prin folia de etanşare se pot produce pierderi de căldură şi există pericol de depunere de condens, dacă zonele respective nu au fost bine izolate.

Imaginea termografică poate detecta infiltrările de aer nedorite, cauzate de uşile sau ferestrele de la subsol.

Îmbinările neetanşe din tencu-ială sunt la originea pierderilor în zonele în care planşeul întâlneşte pereţii exteriori.

Sursa: : Niedrig Institut (Institutul pentru Reducerea Consumului de Energie), Germania

La obiect:Probleme tipice ale barierei de etanşare:

• Îmbinarea dintre pereţii exteriori şi placa de fundaţie

• Îmbinările dintre pereţii exteriori, de ex. îmbinările cap la cap ale elementelor constructive şi îmbinările de colţ

• Îmbinarea dintre pereţii exteriori şi planşeul peste parter

• Îmbinările dintre pereţii exteriori şi acoperiş

• Cablurile şi conductele care străpung membrana de etanşare

• Ferestrele şi uşile care întrerup membrana de etanşare

• Etanşarea prizelor

• Zidăria netencuită din spatele prizelor montate în pereţi

• Uşile şi ferestrele cu montaj defectuos

• Spaţiul de manipulare pentru jaluzele tip rulou

• Deteriorări ale membranei de etanşare în timpul fazei de construcţie.

36 37

O metodă fiabilă de detectare a punţilor termice este reprezentarea grafică a diverselor proiecţii ale clădirii. Studiind planurile, secţiunile şi planşele de detaliu, se pot detecta discontinuităţile din anvelopa exterioară. În primul rând, trebuie marcate cu galben straturile de termoizolaţie instalate. După aceea, se vor verifica zonele în care linia galbenă care înconjoară clădirea prezintă întreruperi. Acestea sunt punctele slabe, unde pot exista punţi termice. Apoi, trebuie analizat dacă ele pot fi eliminate prin modificări ale structurii. Dacă nu, trebuie găsite soluţii pentru ca ele să fie cel puţin minimizate. Orice străpungere în stratul de izolaţie este o punte termică, care majorează pierderile de căldură şi crează risc de deteriorare a structurii.

La obiect:Punţi termice geometrice şi structurale.

• Punţile termice geometrice sunt neglijabile atât timp cât izolaţia exterioară este suficient dimensionată şi continuă.

• Punţile termice structurale trebuie evitate cu orice preţ sau cel puţin minimizate. Aceasta se aplică îndeosebi la:

• Punţile termice la fundaţie şi la planşeele peste subsol

• Punţile termice la scări

• Punţile termice de la marginile superioare ale

pereţilor în zona acoperişului

• Punţile termice la străpungerile rece-cald din pereţi

• Punţile termice la balcoane, paliere, componente ale

clădirii care ies în afară

• Punţile termice la ferestre şi la cutiile storurilor rulante

• Punţile termice care se produc frecvent prin sau în zona elementelor structurale şi constructive al clădirii (căpriori, şipci, elemente de ancorare etc.) trebuie analizate sub raportul valorii U al elementului respectiv. Aceste detalii de structură se numesc elemente de clădire ne-omogene. În afara faptului că acolo se produc pierderi de căldură ridicate, ele pot conduce şi la deteriorări ale structurii. Totuşi: neomogenităţile dintr-un perete de cărămidă din spatele unui strat

continuu de izolaţie pot fi ignorate, dacă izolaţia a fost suficient dimensionată.Sursa: : Niedrig Institut (Institutul

pentru Reducerea Consumului de Energie), Germania

Fără îndoială că efectele punţilor termice trebuie reduse cât mai mult posibil. În acest sens, casele pasive prezintă avantajul grosimii mari a pereţilor izolaţi pe partea exterioară (20 - 40 cm). Din această cauză se poate ajunge la coeficienţi liniari de pierderi de căldură de circa -0,06 W / (m2Kt), atunci când ei sunt calculaţi pe baza dimensiunilor exterioare ale clădirii. Rezultatul: un bonus pentru calculul pierderilor de căldură totale. Aceste „pierderi negative” vor compensa o parte din „pierderile pozitive” asociate celorlalte punţi termice ale clădirii.

Pod neîncălzit

Nivel superior încălzit

Parter încălzit Parter încălzit

Garaj neîncălzit

Subsol încălzitSubsol neîncălzit

38 39

Comparaţia arată: există totdeauna o soluţie bună pentru a evita punţile termicePunţile termice la legătura dintre planşeele de deasupra subsolului, sau plăcile aşezate pe sol şi pereţii exteriori

Cazul când peretele exterior are un singur strat şi plafonul subsolului sau planşeul au izolaţie pe ambele părţi.

Cazul când peretele exterior are două stra-turi de zidărie şi plafonul subsolului sau planşeul au izolaţie pe ambele părţi

Insuficient, dacă sprijinul planşeului pe peretele subsolului, respectiv pe fundaţie şi suportul peretelui parterului au fost montate fără separare termică, folosind un material cu λ > aprox 0,12 W/(mK). λ

Bun, dacă ambii suporţi au fost făcuţi dintr-un material cu λ < aprox. 0,12 W/mK).

Insuficient, dacă sprijinul planşeului pe peretele subsolului, respectiv pe fundaţie şi suportul peretelui parterului au fost montate fără separare termică, folosind un material cu λ > aprox. 0,12 W/(mK).

Bun, dacă ambii suporţi au fost făcuţi dintr-un material cu λ < aprox. 0,12 W/(mK).

Punţile termice la legătura dintre planşeele de deasupra subsolului sau plăcile aşezate pe sol şi pereţii interiori

Punţi termice la legătura dintre rampele de scări şi pereţii de separare termică sau planşeele aşezate pe sol

Bun: Există separare termică între suprafaţa portantă a rampei şi suprafaţa „rece” a planşeului realizată prin încorporarea unui element cu conductivitate termică redusă sau prin instalarea unui strat continuu de izolaţie termică pe peretele subsolului.

Insuficient: Există punţi termice între suprafaţa portantă „caldă” a rampei şi suprafaţa „rece” a planşeului şi între partea laterală caldă a rampei şi peretele rece al subsolului

Sursa: Niedrig-Energie-Institut (low energy institute) , Detmold, Germania

Subsol: temperatura camerei şi elementului constructiv 7OC

Coridor subsol: temperatura camerei şi elementului constructiv 20O C

Separatoare termice între suprafete

Insuficient: Punte termică, cauzată de trecerea peretelui exterior de la o zonă caldă la una rece, atunci când zidăria este făcută din material cu λ > 0,12 W/(mK).

Bun: Fie întreruperea peretelui vertical, bun conducător de căldură, la aceeaşi înălţime ca şi nivelul izolaţiei planşeului, prin montarea unui strat termic separator dintr-un material cu λ < 0,12 W/(mK) (beton celular, spumă de sticlă), fie ridicînd izolaţia la o înălţime de circa 60 cm pe interiorul peretelui exterior din pod.

Insuficient: Punte termică cauzată de trecerea peretelui exterior de la o zonă caldă la una rece, atunci când zidăria este făcută din material cu λ > 0,12 W/(mK).

Bun: Fie întreruperea peretelui vertical, bun conducător de căldură, la aceeaşi înălţime ca şi nive-lul izolaţiei planşeului, prin montarea unui strat termic separator dintr-un material cu λ < 0,12 W/(mK) (beton celular, spumă de sticlă), fie ridicând izolaţia la o înălţime de circa 60 cm pe ambele feţe ale peretelui exterior din pod.

Punţi termice la discontinuităţile situate pe pereţii verticali

Pereţi exteriori Pereţi interiori

Satisfăcător: Pereţii au fost izolaţi pe diverse laturi. În plus, s-a montat suficientă izolaţie laterală la joncţiune.

Excelent: Pereţii au fost izolaţi la interior. Stratul de izolaţie este continuu.

Bun: Sprijinirea balconului sau plăcilor de podest pe mici cleme de oţel cu sprijin suplimentar prin elemen-te structurale exterioare. Daca secţiunile transversale ale metalului care stră-punge termoizolaţia sunt mici, punţile termice pot fi reduse.

Excelent: O construcţie complet separată cu un sprijin separat pentru podest (vezi figura) sau balcon. Aceasta este o soluţie complet lipsită de punţi termice.

Punţi termice la îmbinările situate pe pereţii orizontali

Nesatisfăcător: Pereţii au fost izolaţi parţial pe partea caldă şi parţial pe partea rece. Totuşi, joncţiunea pereţilor trece printre straturile de termoizolaţie.

Satisfăcător: Toţi pereţii au fost izolaţi pe partea rece. În plus, s-a pus suficientă izolaţie pe părţile laterale la toate joncţiunile de pereţi care dau spre partea rece.

Excelent: Straturile de izolaţie nuau nici o întrerupere.

Punţi termice la discontinuităţile situate pe pereţii orizontali

Punţi termice pe orizontală, între încăperi

calde-reci, la îmbinări de pereţi

Soluţii posibile pentru evitarea punţilor termice

la balcoane, podeste şi tavane suspendate

Subsol sau pământ

Spaţiu locuibil încălzit

Spaţiu locuibil

Sol sau subsol neîncălzit

Aer exterior

Spaţiu pod rece

rece rece

rececaldrece

recerece

caldcald

recerece

rece

Exterior

Spaţiu locuibil

Sp. locuibil sau subsol

Exterior Subsol

Spaţiu locuibil Exterior

Subsol sau pământ


Subsol sau pământ


Subsol sau pământ


Spaţiu locuibil

Sol sau subsol neîncălzit

Subsol: temperatura camerei şi elementului constructiv 7OC

Coridor subsol: temperatura camerei şi elementului constructiv 20O C

Spaţiu locuibil, încălzit

Aer exterior

Spaţiu pod rece



Aer exterior

Spaţiu pod rece



Aer exterior

Spaţiu pod rece


rece

rececald

rece

rececald

40 41

Un sistem care se adaptează tuturor anotimpurilor

Indiferent dacă este iarnă sau vară, produsele ISOVER VARIO rămân la fel de eficace. Acest sistem inovator de membrane pentru construcţiile cu structură din lemn se adaptează integral şi flexibil diferitelor condiţii climatice. Iarna, ISOVER VARIO opreşte umezeala să difuzeze spre exterior. Vara, membrana permite umezelii să fie eliminată dinspre structura construcţiei către interior. În acest mod, componentele umede ale construcţiei se pot usca fără probleme în lunile de vară. În orice construcţie cu structură uşoară exista locuri vulnerabile situate între două bucăţi de folie de etanşare, la muchii, sau acolo unde sunt treceri de ţevi sau alte instalaţii. Orice

circulaţie de aer prin zone în rest foarte bine izolate va crea pierderi de căldură, şi risc de apariţie a condensului. Cu consecinţe ce pot costa scump. Dar toate acestea pot

fi uşor prevenite. Cu numai un mic efort şi cu sistemul de membrane climatice ISOVER VARIO.

O legătură perfectă:O membrană climatică, etanşă şi adezivă.

Pachetele din cadrul sistemului ISOVER VARIO nu lasă nici un spaţiu sau dorinţă nerezolvată. Pe lângă protecţia de înaltă calitate împotriva aerului şi umezelii, ele oferă o bună lucrabilitate. Alte beneficii în folosul utilizatorului sunt: calitate ridicată, decupare uşoară la dimensiunile cerute şi asamblare rapidă. Aceasta face să se economisească timp, efort şi bani, asigurând de asemenea o integritate a structurii pe termen lung. Şi aceasta indiferent, dacă Dumneavoastră alegeţi VARIO KM de calitate standard sau VARIO KM Duplex de calitate premium, cu rezistenţă sporită la rupere.

La obiect:ISOVER VARIO KM• Membrană climatică unică cu

rezistenţă variabilă la difuzie• Adaptată pentru toate

anotimpurile• Barieră contra vaporilor

împiedică pătrunderea umezelii în învelitoarea acoperişului şi pereţi.

• Funcţie de uscare care permite umezelii excedentare să se elimine

• Instalarea adecvată asigură nivelul de etanşare cerut de standardul casei pasive

• Îmbunătăţeşte în mare măsură confortul de locuire

• Punere în operă rapidă• Valoare Sd variabilă de la 0,2

până la 5 m

La obiect:ISOVER VARIO KM Duplex• Rezultată din dezvoltarea

VARIO KM• Rezistenţă extrem de bună la

sfâşiere• Funcţie de protecţie

îmbunătăţită• Marcaj linear pentru decupare

uşoară la dimensiuni dorite, cu resturi mai puţine

• Montaj uşor fără a necesita îndoituri

• Fixare rapidă datorită unei linii de îmbinare marcată

• Valoare Sd de la 0,3 până la 5m

42 43

Este importantă structura acoperişului şi nu forma sa. Fie că acoperişul este cu calcan sau în patru ape, cu mansardă sau în terasă, o Casă Multi-Confort ISOVER este la fel de eficientă. Nu se poate spune acelaşi lucru şi despre structura acoperişului. O suprafaţă mare poate să determine importante pierderi de căldură. La clădirile vechi aproximativ o treime din energia cheltuită pentru încălzire este pierdută în atmosferă, datorită structurilor de acoperiş prost izolate.

Clasa Întâi:Acoperişul complet izolat şi neventilat.

Izolarea termică bună a acoperişului este viabilă din punct de vedere economic. Întrucât majoritatea acoperişurilor sunt structuri uşoare, care posedă mult spaţiu liber pentru izolaţie, reduceri importante de consum de energie pot fi obţinute cu un cost şi un efort redus. O soluţie de mare eficienţă este o structură de acoperiş complet izolată. Combinarea izolării între căpriori şi sub căpriori este un exemplu de rezolvare. Construcţia aceasta nu necesită ventilaţie, ducând astfel la economie de timp şi bani. Şi nu în ultimul rând de energie. Spre deosebire de acoperişurile ventilate, nu se

produc schimburi necontrolate de aer prin îmbinări şi spaţii vide şi în consecinţă nu au loc pierderi de căldură. Pentru a împiedica pătrunderea umezelii în izolaţie şi pentru a intensifica procesul de uscare, se foloseşte membrana ISOVER VARIO. Aceasta se pune pe suprafaţa orientată spre interior a stratului izolator. Fiecare fâşie trebuie să se suprapună peste cea alăturată pe aproximativ 10 cm, iar rosturile trebuie să fie etanşate cu bandă adezivă VARIO. Rosturile dintre membrană şi componentele solide ale clădirii trebuie să fie umplute cu chit de etanşare VARIO. Etanşarea trecerilor de conducte este realizată cu bandă adezivă VARIO KB3 sau

Powerflex. Înainte de a realiza placările interioare construcţia trebuie verificată dacă este etanşă şi apoi punctele necorespunzătoare trebuie eliminate. Rezultatul trebuie să-l constituie o construcţie izolată la umiditate, etanşă şi fără punţi termice.

Izolare 100% cu ISOVER

Indiferent dacă este vorba despre frigul iernii sau arşiţa verii, fiecare casă beneficiind de materialele de izolaţie ISOVER instalate sub acoperiş, este perfect pregătită să reziste la influenţele externe. Protecţia împotriva căldurii şi umezelii, zgomotului şi focului, iar, peste toate acestea, valori energetice tipice pentru casele pasive, garantează faptul că locatarii acestora se pot bucura de un trai confortabil. În toate anotimpurile!

Colectoare solare, casa Christophorus (casă pasivă) la Stadl-Paura, Austria de Sus.

La obiect:Această structură de acoperiş este un bun exemplu de rezolvare pentru orice clădire.• Montarea structurii acoperişului• Asezarea scândurilor de astereală• Montajul şipcilor longitudinale• Montajul şipcilor de suport pentru

învelitoare• Montarea termoizolaţiei de vată

minerală între căpriori• Membrana împotriva vaporilor şi a

umezelii, Difunorm VARIO• Montarea între şipci, la faţa spre

interior căpriorilor, a unui strat de vată minerală

• Placare interioară

Bine de ştiut: protecţie împotriva apei din condensMaterialul izolator trebuie să fie instalat evitându-se crearea de rosturi şi de punţi termice. Pe faţa interioară, crearea unui strat etanş, obţinut prin folosirea de Difunorm VARIO previne intrarea umezelii şi

împiedică infiltrarea aerului.

Montajul executat corect este esenţial.Toate suprapunerile de foi de membrană trebuie să fie etanşate în mod durabil, cu benzi adezive corespunzătoare. Trecerile prin membrană trebuie să fie etanşate cu garnituri şi/sau benzi adezive, pentru a se asigura că nu sunt permeabile la aer sau vapori.

44 45

Învelitoare

Strat suport al învelitorii

Contravântuire din şipci

Astereală

Căpriori (26/6)

Membrană Vario KM Duplex

Strat de izolant termic la faţa căpriorilor - DOMO

Plăci de gipscarton 2 x 12,5

Detaliu de rezolvare – îmbinare între perete exterior şi acoperiş, la o construcţie pe structură de lemn

A. Acoperişul (alcătuire din interior spre exterior)

Componente d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Placare, în 2 straturi, cu gipscarton 0,0250 0,250 0,100

2. Termoizolaţie din vată de sticlă sub căpriori 0,0500 0,035 1,438

3. Membrană Vario KM Duplex - - -

4. Termoizolaţie din vată de sticlă între căpriori 0,260 0,035 7,428

5. Astereală 0,024 0,130 0,185

6. Membrană permeabilă - - -

7. Învelitoare, ventilată - - -

Suma totală a rezistenţelor termice Rezistenţele termice superficiale Valoarea U fără părţile de lemn Valoarea U cu părţile de lemn

9,1510,140

U=0,11 W/(m2K)U=0,13 W/(m2K)

Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Placare simplă de gipscarton 0,015 0,250 0,060

2. Panou de lemn compozit 0,015 0,240 0,062

3. Vario KM Duplex - - -

4. Termoizolaţie din vată de sticlă 0,320 0,035 9,143

5. Panou din fibre de lemn, de ex. MDF 0,016 0,070 0,228

6. Finisaj de faţadă, ventilat - - -

B. Peretele exterior (alcătuire din interior spre exterior)


9,4930,170

U=0,10 W/(m2K)U=0,11 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = -0,03 W (mK); valoarea f2)= 0,092; temperatura minimă a suprafeţei θSI=18,79 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Izolare dublă pentru efect dublu

O variantă la preţ rezonabil, prin care se obţine un nivel ridicat de izolare termică. Motivul: izolarea termică dublă a acoperişului. În plus faţă de izolarea intermediară neventilată dintre căpriori, se montează un strat de izolaţie termică sub căpriori, spre interior. Acesta protejează membrana de etanşare împotriva deteriorării şi reduce efectul de punte termică al căpriorilor.

Acoperiş: Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 60Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 48 dB Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30 Membrană Vario KM Duplex

Suprapuneri de folii etanşate cu KB1

La montarea membranei sub căpriori se face legătura cu membrana pereţilor

valoarea ψ = -0,03 W / (mK)valoarea f = 0,952


f-value

46 47

Învelitoare

Strat suport al învelitorii

Contravântuire din şipci

Astereală

Căpriori (26/6)


Strat de izolant termic la faţa căpriorilor - DOMO


Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură de zidărie portantă şi şarpanta acoperişului




2. Termoizolaţie din vată de sticlă între şipci 0,0500 0,039 1,428



5. Astereală, panou din fibre de lemn 0,024 0,130 0,185




9,1410,140

U=0,11 W/(m2K)U=0,13 W/(m2K)

Suma totală a rezistenţelor termice Rezistenţele termice superficiale Valoarea U a construcţiei

8,2670,170

U=0,120 W/(m2K)


Valoarea ψ1) = -0,03 W (mK); valoarea f 2)= 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,61 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Izolare dublă pentru efect dublu

O variantă la preţ rezonabil, prin care se obţine un nivel ridicat de izolare termică. Motivul: izolarea termică dublă a acoperişului. În plus faţă de izolarea neventilată între căpriori, se montează un strat de izolare sub căpriori. Acesta protejează membrana de etanşare împotriva deteriorării. Un perete exterior izolat cu un Sistem Compozit de Izolare Termică Exterioară (ETICS) pe bază de vată minerală oferă o izolare acustică şi termică ridicată.

Acoperiş: Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 60Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 56 dB Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90 Membrană Vario KM Duplex


Strat suport pentru tencuială

Tencuială interioară


1. Tencuială interioara 0,015 0,700 0,021

2. Perete din zidărie, beton 0,175 0,790 0,221

3. Termoizolaţie din vată minerală 0,280 0,035 8,000

4. Tencuială exterioară 0,025 1,000 0,025

f-value

48 49

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură de zidărie portantă şi şarpanta acoperişului

Valoarea ψ1) = -0,03 W (mK); valoarea f 2)= 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,61 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.



9,6640,140

U=0,10 W/(m2K)U=0,11 W/(m2K)






5. Astereală 0,024 0,130 0,185




7,4680,170

U=0,13 W/(m2K)



1. Tencuială interioară 0,015 0,700 0,021

2. Beton celular 0,175 0,110 1,591


4. Perete din clinker 1800 0,115 0,810 0,142

Învelitoare

Contraşipci

Astereală

Strat de izolare termică la faţa căpriorilor


Termoizolaţie 280 mm


Protecţie ridicată - acustică, termică şi anti-foc

O variantă la preţ rezonabil prin care se obţine un efect ridicat de izolare termică. Motivul: dubla izolare termică a acoperişului. În plus faţă de izolarea neventilată a şarpantei, se montează un strat de termoizolaţie sub căpriori. Acesta protejează membrana de etanşare. Peretele exterior cu produsul termoizolant între cele două straturi de zidărie oferă o protecţie ridicată – acustică, termică şi contra focului.

Acoperiş: Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 60Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 60 dB Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90




f-value

50 51

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură portantă de zidărie cu şarpantă de lemn cu termoizolaţia deasupra căpriorilor

Valoarea ψ1) = -0,03 W (mK); valoarea f2)= 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,61 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de Punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

A. Acoperiş (alcătuire din interior spre exterior)


8,1850,140

U=0,12 W/(m2K)


9,5060,170

U=0,10 W/(m2K)



1. Astereală deasupra căpriorilor 0,024 0,130 0,185


3. Termoizolaţie din vată minerală montată pe astereală 0,280 0,035 8,000

4. Spaţiu ventilat - - -

5. Strat suport al învelitorii - - -



2. Beton celular 0,175 0,120 1,460



Construcţie suplă care oferă o bună izolare acustică şi termică

Izolarea deasupra şarpantei constă dintr-un panou termoizolant, continuu şi flexibil prevăzur cu un înveliş pentru scurgerea apei infiltrate, care oferă protecţie acustică şi termică. Plăcile termoizolante din vată minerală se montează deasupra căpriorilor, fără punţi termice, şi asigură un grad înalt de confort pe timpul verii.



Valoarea ψ : -0,04 W / (mK)Valoarea f: 0,964

62,5 cm

14/10 14/10

52 53

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură portantă de zidărie cu şarpantă de lemn cu termoizolaţia deasupra căpriorilor

Valoarea ψ1) = 0,025 W (mK); valoarea f 2)= 0,942; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,56 °C; la 20 °C în interior şi -5 °C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de Punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.



8,2670,170

U=0,120 W/(m2K)



1. Placă de gipscarton 0,0125 0,250 0,050

2. Placă OSB 600 0,015 0,130 0,115


4. Termoizolaţie din vată de sticlă între grinzi 0,260 0,035 7,428

5. Placă OSB 600 0,015 0,130 0,115

6. Contraşipci - - -



7,7080,140

U=0,13 W/(m2K)U=0,14 W/(m2K)



2. Perete din cărămidă 1600 0,175 0,790 0,221



Beneficii datorită prefabricării

Construcţia de acoperiş în pantă TJI cu placare interioară difuzivă. Este o variantă de construcţie cu cost redus datorită unui înalt grad de prefabricare, care reduce în acelaşi timp punţile termice tocmai prin folosirea grinzilor TJI, ca structură de suport. Prefabricarea tuturor elementelor de acoperiş scurtează timpul de execuţie.


Placă dingipscarton

Valoarea ψ : 0,025 W / (mK)Valoarea f: 0,942

f-value

54 55

Detaliu de rezolvare – îmbinarea peretelui de exterior cu acoperişul pe stuctura de beton

Valoarea ψ1) = -0,03 W (mK); valoarea f 2)= 0,946; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,66 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.



8,1330,170

U=0,120 W/(m2K)



8,1080,140

U=0,130 W/(m2K)U=0,140 W/(m2K)



2. Placă înclinată din beton a acoperişului 0,200 2,300 0,087

3. Panou din vată de sticlă 0,280 0,035 8,000

4. Învelitoare ventilată - - -



2. Perete structural de beton 0,200 2,300 0,087



Izolare termică ridicată şi protecţie anti-foc pentru clădiri cu mai multe etaje

O soluţie de calitate pentru construcţia clădirilor cu mai multe etaje. Combină un grad ridicat de izolare termică cu o protecţie anti-foc sporită. În acelaşi timp, oferă un confort acustic mai bun.


Valoarea ψ : -0,03 W / (mK)Valoarea f: 0,946

Betonul turnat monolit acţionează ca un strat etanş la aer

f-value

56 57

Valoarea ψ1) = 0,03 W (mK); valoarea f2)= 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,61 °C; la 20 °C în interior şi -5 °C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de Punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.


9,1960,170

U=0,110 W/(m2K)


Suma totală a rezistenţelor termice Rezistenţele termice superficiale Valoarea U în compartimentele dintre căpriori Valoarea U cu părţile de lemn

9,1640,140

U=0,11 W/(m2K)U=0,12 W/(m2K)

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete exterior pe structură de zidărie portantă şi un planşeu şi acoperiş pe structură de lemn



1. Placare cu gipscarton 0,0125 0,250 0,050


3. Panou din lemn compozit 0,015 0,240 0,062


5. Panou din lemn compozit 0,024 0,130 0,185

6. Termoizolaţie din vata de sticlă între căpriori 0,260 0,035 7,428


8. Învelitoare ventilată - - -



2. Zidărie de cărămidă poroasă 800 0,240 0,210 1,150



Etanşarea este asigurată

Soluţia de mai jos arată modul de proiectare al stratului de etanşare, la îmbinarea unui acoperiş cu şarpantă cu planşeul pe structură de lemn.


Bandă de îmbinare

Valoarea ψ : - 0,03 W / (mK)Valoarea f: 0,944

24 cmcărămidă

58 59

Detaliu de rezolvare la îmbinarea unui perete despărţitor cu şarpantă acoperişului




2 Termoizolaţie din vată de sticlă între şipci la faţa căpriorilor 0,100 0,035 2,857

3. Panou din lemn compozit 600 0,160 0,140 0,114


5. Strat de aer - - -


9,9280,140

U=0,110 W/(m2K)U=0,120 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = 0,08 W (mK); valoarea f2)= 0,932; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,3 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Optimizarea punţii termice la pereţii despărţitori dintre apartamente

Rezolvarea detaliului de mai jos arată cum se poate face reducerea efectului de punte termică la pereţii despărţitori care au legătură cu suprafaţa acoperişului.

Acoperiş: Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 53 dB Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30


f-value

60 61


Detaliu de rezolvare la îmbinarea dintre parapet şi acoperiş cald într-o construcţie masivă




2. Perete de cărămidă 1600 0,175 0,790 0,221




8,2670,170

U=0,12 W/(m2K)



2. Beton armat 2300 0,140 2,300 0,221


4. Hidroizolaţie (în 2 straturi cu strat de protecţie din pietriş - - -


8,2420,170

U=0,12 W/(m2K)

C. Terasă


1. Şorţ de metal pentru protecţia învelitorii - - -


3. Perete de cărămidă 1600 0,175 0,790 0,221




13,3890,170

U=0,07 W/(m2K)

B. Parapet (alcătuire din interior spre exterior)

Eliminarea punţii termice la îmbinarea dintre parapet şi terasă

Soluţia prezentată mai jos este ideală pentru o clădire compactă cu acoperiş plat, întrucât reduce efectul de nervură termică al parapetului


Grosimea noii izolaţii

Perete din zidărie de cărămidă


B

A

C

f-value

62 63

Detaliu de rezolvare la îmbinarea dintre un parapet si faţada ventilată



2. Perete din zidărie de cărămidă 1600 0,175 0,790 0,221

3. Termoizolaţie din panouri de vată de sticlă 0,280 0,035 8,000

4. Spaţiu de aer ventilat 0,025 1,000 0,025

5. Finisaj uscat al fatadei - - -

A. Perete exterior (alcătuire din interior spre exterior)


8,2420,170

U=0,12 W/(m2K)



2. Beton armat 2300 0,140 2,300 0,221

3. Termoizolaţie din panouri de vată minerală 0,320 0,040 8,000

4. Hidroizolaţie în 2 straturi cu strat de protecţie din pietriş - - -

C. Terasă (alcătuire din interior spre exterior)


8,2420,140

U=0,12 W/(m2K)


1. Şorţ de metal pentru protecţia învelitorii - - -


3. Perete din zidărie de cărămidă 1600 0,175 0,790 0,221

4. Termoizolaţie din panouri de vată minerală 0,280 0,035 8,000

5. Finisaj uscat al faţadei - - -

B. Parapet (alcătuire din interior spre exterior)


13,3640,170

U=0,07 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = 0,036W (mK); valoarea f2)= 0,904; temperatura minimă a suprafeţei θSI =17,6 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Eliminarea punţii termice la îmbinarea dintre parapet şi terasă

Soluţia prezentată mai jos este ideală pentru o clădire compactă cu acoperiş plat, întrucât reduce efectul de nervură termică al parapetului.


Grilă de ventilaţie

Perete din zidărie de cărămidă


B

A

C

f-value

64 65

Faţada: mai multe avantaje obţinute prin termoizolare decât prin zidărie.

Din motive economice, zidăria portantă trebuie să răspundă numai solicitărilor statice. Protecţia faţă de solicitările termice este asigurată în principal de termoizolaţie. Faţada şi zidurile exterioare pot face mai mult pentru o casă decât să fie numai „cartea sa de

vizită”: acestea pot economisi multă energie dacă sunt bine izolate. Mai mult decât atât: la o orientare corespunzătoare, faţada poate fi echipată cu un sisteme de producere de energie regenerabilă, de exemplu cu colectoare solare fotovoltaice.

Nici un perete exterior nu seamănă cu altul.

Aceasta se aplică nu numai la

concepţia vizuală, dar şi la cea tehnică. În funcţie de buget, modul de folosire şi forma dorită a casei, se poate alege o variantă de proiect adecvată. Iată o scurtă trecere în revistă:

• Faţada ventilată ca soluţie universală

Aici avem de-a face cu o separare funcţională între stratul portant, stratul termo şi fonoizolant şi un stratul de protecţie împotriva apei, incluzând un strat de aer

Fiecare componentă structurală are un efect important.

Indiferent dacă se referă la acoperiş, pereţi exteriori sau subsol, calităţile termoizolante ale fiecărui element component reprezintă întotdeauna modul cel mai sigur pentru a reduce pierderile de căldură. Toate elementele opace ale anvelopei construcţiei ar trebui să fie izolate din punct de vedere termic, atât de bine încât coeficientul de transmisie termică (valoarea U) să fie mai mic sau egal cu 0,15 W/(m2K). Cu alte cuvinte: pentru fiecare grad de diferenţă de temperatură şi pentru fiecare metru pătrat de suprafaţă exterioară, nu trebuie să se piardă mai mult de 0,15 W de căldură. De obicei, cea mai multă căldură se pierde, la majoritatea constructiilor, pe la muchii, colţuri, la îmbinări sau străpungeri. Este esenţial, prin urmare să asigurăm termoizolarea optimă a acestor zone – pe cât posibil fără întreruperi, pentru a nu crea punţi termice.

ventilat între izolaţie şi placare. Această separare răspunde în mod optim proprietăţilor fizice aşteptate de la un perete exterior. Faţada ventilată se pretează la diferite tipuri de finisaje. Fie că este din lemn, piatră, sticlă, metal sau ceramică ea poate fi placată cu materiale rezistente la orice condiţii meteorologice. Anvelopa interioară portantă permite montarea unor materiale izolante puţin oneroase (de ex. vată minerală ISOVER) asigurând astfel respectarea standardelor casei pasive.

• Pereţi dubli: izolaţie termică protejată.

Această variantă asigură, de asemenea, o bună separare între mai multe functiuni: portantă, termoizolare şi izolare hidrofugă. Folosirea unei termoizolaţii hidrofuge din vată de sticlă asigură o protecţie economică şi sigură a clădirii.

• Sisteme compozite de izolaţie termică exterioară (ETICS): pentru o izolare fără îmbinări a faţadei.

Avantajele sistemelor bazate pe plăci izolante din vată minerală sunt în primul rând ne-inflamabilitatea şi gradul înalt de difuzie pentru vaporii de apă, care permite uscarea rapidă a

pereţilor umezi.

Construcţiile din lemn E bine de ştiut:În comparaţie cu construcţiile pe structură masivă din zidărie sau beton, construcţiile din lemn oferă marele avantaj că o mare parte a termoizolaţiei se poate monta între rame de lemn şi nu necesită montare suplimentară din exterior. Consecinţa: o grosime redusă a pereţilor, grad mai mare de prefabricare, timp de construire mai scurt şi costuri de construcţie mai mici.

* PHPP = Pachetul de Proiectare pentru Casa pasiva oferit de Passivhaus Institut din Darmstadt / Germania

Izolaţie termică şi fonică cu produse ISOVER

La obiect:Valori U recomandate pentru anvelopa clădirii

Pereti exteriori Valoarea U ≤ 0,10 W / (m2K)

Acoperiş / tavane /plansee Valoarea U ≤ 0,10 W / (m2K)

Planşee asezate pe sol Valoarea U ≤ 0,15 W / (m2K)

Valoarea PHPP* ψ ≤ 0,01 W / (m2K)

66 67

Golurile, întreruperile în izolaţie şi îmbinările.

Un spaţiu gol închis, nu prea mare, are un impact energetic redus. În schimb, un spaţiu gol deschis, în special atunci când e în contact cu alte goluri din zidărie, provoacă o pierdere considerabilă de căldură.

Nu trebuie să ne facem griji pentru cavităţile închise.

Golurile închise situate în stratul de izolaţie sunt totdeauna etanşe. La cavităţile cu o lăţime mai mică de 5 mm, această lipsă de izolaţie nu creează nici o problemă. Atât timp cât cavităţile nu comunică între ele, nu sunt necesare măsuri de remediere. Nu aceeaşi este situaţia cu cavităţile mai late de 5 mm. Efectul de punte termică al acestora

este atât de puternic, încât e mai bine să fie umplute cu vată minerală. Nu folosiţi mortar, deoarece acesta va intensifica efectul de punte termică. Aveţi grijă, de asemenea, la golurile care comunică între ele: acestea pot reduce considerabil eficienţa izolaţiei.

Cavităţile deschise măresc considerabil pierderile de căldură.

Daca golurile în izolaţie sunt închise numai pe o parte, atunci ele vor permit circulaţia aerului pe partea cealaltă. De aici rezultă o pierdere considerabilă de căldură. Astfel, o cavitate de 10 mm poate reduce efectul de izolare al unui sistem compozit de izolaţie termică de 300 mm grosime la cel al unui strat izolant de numai 90 mm grosime.

Cavităţile deschise la ambele extrenităţi pot fi fatale.

Cavităţile deschise la ambele capete opun o rezistenţă mică la circulaţia aerului. Într-un sistem care de altminteri este complet închis, pierderile de căldură se intensifică foarte mult. Este, prin urmare, absolut necesar să le localizaţi şi să le eliminaţi. Altminteri, în clădire va fi curent şi va exista risc de deteriorare a structurii.

O cavitate este deschisă pe ambele părţi şi poate produce curent în casă.

Cavităţile sunt etanşe, dar lipseşte izolaţia.

Golurile în izolaţie sunt deschise pe o parte.

Golurile care comunică sporesc considerabil convecţia, care reduce eficienţa izolaţiei.

Îmbinările reprezintă punctele cele mai vulnerabile.

Străpungerile anvelopei clădirii cu conductele de instalaţii, ferestre şi uşi sunt inevitabile. Din acest motiv, punţile termice nu vor putea fi nici o dată complet evitate. Este deci indispensabil să se reducă la minimum aceste puncte prin care se pierde energie. De fapt: cu cât nivelul de izolare termică este mai ridicat, cu atât ponderea relativă a pierderilor prin punţile termice este mai importantă.

Zona critică: Îmbinarea unui perete exterior cu subsolul.

În special la casele pe structură de zidărie, trebuie diminuate pierderile de căldură către pereţii verticali sau către sol prin elementele de beton bune conducătoare de căldură. Foarte frecvent plafonul subsolului este izolat, dar stratul de izolaţie este întrerupt în zona îmbinării sale cu peretele exterior sau sau cu fundaţia. Această problemă poate fi remediată prin izolarea suficientă la baza zidului, măsură care trebuie avută în vedere din faza de proiectare.

Zona critică: îmbinarea unui perete despărţitor cu pardoseala izolată.

În locul în care un perete despărţitor pe structură de zidărie întâlneşte un planşeu cu izolaţia pe partea înspre cameră este necesar să se prevadă o separare termică cu materiale de construcţie slab conducătoare de căldură. Dovadă este exemplul negativ din dreapta: execuţia pare să se fi făcut cu destulă grijă şi pricepere, dar imaginea termografică arată clar puntea termică. Remedierea se face izolând mai mult elementele de construcţie la îmbinare.

Pentru mai multă siguranţă: termoizolati complet fundaţia.Pentru a împiedica căldura să se transmită prin fundaţie sau prin peretele de subsol, fundaţia trebuie complet termoizolată.

Punct slab tipic deoarece un perete interior de la parter, bun conducător de căldură se ridică direct din planşeul rece al subsolului. (Sursa: Niedrig Energie Institut, Germania)

68 69

Detaliu de rezolvare - Legătura perete exterior (structură de lemn) cu planşeul subsolului, deasupra unui subsol neîncălzit

Valoarea ψ1) = -0,181W (mK); valoarea f2)= 0,904; temperatura 20°C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Izolare termică şi etanşare mare

Soluţia prezentată mai jos crează o îmbinare optimă din punct de vedere al punţilor termice, etanşă, între un perete exterior pe structura de lemn şi soclul construcţiei.

Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30

A. Peretele subsolului (alcătuire din interior spre exterior)


6,2980,170

U=0,15 W/(m2K)



2. Beton 2300 0,200 2,300 0,087

3. Termoizolaţie polistiren extrudat dublu strat 0,240 0,039 6,154


B. Perete exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Suma totală a rezistenţelor termice Rezistenţele termice superficiale Valoarea U a construcţiei în compartimentele dintre şipci Valoarea U a construcţiei cu părţile de lemn

10,9920,170

U=0,09 W/(m2K)U=0,10 W/(m2K)





4. Termoizolaţie de vată de sticlă 0,320 0,035 9,143

5. Placă din fibre de lemn, de ex. MDF 0,016 0,070 0,228

6. Placaj de fatada , ventilat - - -

C. Pardoseala subsolului


4,3030,210

U=0,22 W/(m2K)


1. Şapă 0,050 1,400 0,035

2. Izolare fonică de impact din vată minerală 0,025 0,035 0,741


4. Izolaţie din vată minerală 0,120 0,035 3,429

5. Placă de beton 2300 armat 1% 0,160 2,300 0,069

Bandă elastică acustică ISOVER

Panou compozit din lemn pentru distribuirea încărcării

Bandă de etanşare

Bandă de îmbinare


Valoarea f

B

A

C

70 71

Detaliu de rezolvare - prinderea tâmplăriei pe pardoseală, deasupra unui subsol neîncălzit

A. Pardoseala subsolului (alcătuire din interior spre exterior)


7.6970,210

U=0,13 W/(m2K)


1. Şapă 0,050 1,400 0,035

2. Izolaţie fonică de impact din vată minerală 0,045 0,035 1,286



5. Tencuială 0,015 0,700 0,021

B. Peretele subsolului (alcătuire din interior spre exterior)


1. Beton 2300 armat 1% 0,220 2,300 0,095

2. Hidroizolaţie - - -

3. Izolaţie perimetrală cu polistiren extrudat XPS 0,160 0,039 4,102


4,1970,130

U=0,23 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = -0,078W (mK); valoarea f2)= 0,711; 1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Legătura cu terasa optimizată din punct de vedere al Punţilor termice

Efectele punţii termice pot fi reduse dacă pe sub tocul tâmplariei se montează un material izolant termic, către exterior se instalează plăci termoizolante şi se optimizează instalarea izolaţiei pe interiorul plafonului subsolului.

Bandă de etanşare


Bandă de îmbinare

72 73

Valoarea ψ1) = 0,082W (mK); valoarea f2)= 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,6 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Detaliu de rezolvare - Îmbinarea peretelui exterior (structură de lemn) cu placa aşezată pe sol

A. Perete exterior pe structura de lemn (alcătuire din interior spre exterior)

B. Placa de fundaţie (alcătuire din interior spre exterior)


7,1750,210

U=0,15 W/(m2K)







6. Placaj de faţadă, ventilat - - -


1. Şapă 0,050 1,400 0,035

2. Vată minerală – izolare la zgomot de impact 0,030 0,035 0,857

3. Hidroizolaţie - - -


5. Strat de separare - - -

6. Izolaţie XPS în 2 straturi 0,240 0,039 6,153

7. Strat de poză - - -


10,8540,170

U=0,09 W/(m2K)U=0,10 W/(m2K)

Îmbinarea peretelui exterior cu placa aşezată pe sol

La îmbinarea peretelui exterior ventilat cu placa de fundaţie, termoizolaţia contribuie semnificativ la reducerea pierderilor de căldură prin sol.


Bandă elastică - acusticăISOVER

Bandă de etanşare


Valoarea f

74 75

Îmbinare fără punte termică cu pardoseala subsolului

Detaliul de legătură a unui perete exterior pe structura de lemn – cu ETICS din vată minerală – a fost optimizat din punct de vedere al punţilor termice. Pardoseala din lemn, care a fost montată pe grinzişoare pe planşeul subsolului, oferă un grad ridicat de izolare termică şi fonică, combinat cu o bună etanşare. Acest sistem exterior compozit de izolare, bazat pe vată minerală, asigură difuzia umidităţii din structura peretelui.



Detaliu de rezolvare - Îmbinarea între un perete exterior (pe structura de lemn) prevăzut cu ETICS din vată minerală şi pardoseală deasupra subsolului peste un subsol neîncălzit




2. Perete beton 2300 0,200 2,300 0,087

3. Izolaţie XPS dublu strat 0,240 0,039 6,153



6,2970,170

U=0,15 W/(m2K)

B. Perete exterior, structura de lemn (alcătuire din interior spre exterior)

Suma totală a rezistenţelor termice Rezistenţele termice superficiale Valoarea U a construcţiei în compartimentele dintre şipci Valoarea U cu părţile de lemn

11,4580,170

U=0,08 W/(m2K)U=0,09 W/(m2K)


1. Placaj de gipscarton 0,015 0,250 0,060

2 Izolaţie din vată minerală 0,050 0,035 1,429

3. Membrană de etanşare Vario KM - - -


5. Termoizolaţie de vată de sticlă 0,200 0,035 5,714


7. Placă din vată minerală, suport pentru tencuială 0,140 0,035 4,000



7,0260,210

U=0,14 W/(m2K)


1. Pardoseală de lemn montată pe grinzişoare 0,024 0,240 0,100

2. Vată de sticlă între suporţi 0,040 0,035 1,143



C. Pardoseala subsolului (alcătuire din interior spre exterior)

Bandă elastică acus-tică ISOVER

Bandă de etanşare

Bandă de legătură


Valoarea f

76 77

Sigur. Etanş. De calitate.

Detaliul de legătură pentru un perete exterior la o construcţie din lemn – echipat cu ETICS pe bază de vată minerală – a fost optimizat din punct de vedere al Punţilor termice. Şapa flotantă montată peste pardoseala subsolului oferă o soluţie de izolare termică şi fonică de calitate deosebită, combinată cu o bună etanşare. Sistemul exterior compozit de izolare, bazat pe vată minerală, asigură difuzia umidităţii din structura peretelui.


Valoarea ψ1) = 0,033 W (mK); valoarea f2)= 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,6 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Detaliu de rezolvare - Planşeul peste subsol



6,2970,170

U=0,15 W/(m2K)



2. Perete de beton 2300 0,200 2,300 0,087

3. Izolaţie XPS dublu strat 0,240 0,039 6,153


B. Perete exterior, structura de lemn (alcătuire din interior spre exterior)

Suma totală a rezistenţelor termice Rezistenţele termice superficiale Valoarea U a construcţiei în compartimentele dintre şipci Valoarea U cu părţile de lemn

11,4580,170

U=0,08 W/(m2K)U=0,09 W/(m2K)


1. Placaj de gipscarton 0,015 0,250 0,060


3. Membrană de climatizare Vario KM - - -




7. Placă din vată minerală, suport pentru tencuială 0,140 0,035 4,000



4,3090,210

U=0,22 W/(m2K)

C. Pardoseala peste subsol (alcătuire din interior spre exterior)


1. Şapă 0,050 1,400 0,o35


3. Panou compozit din lemn 0,015 0,240 0,062



Membrană climatică Vario KM

Bandă elastică acustică ISOVER

Panou din lemn compozit pentru distribuirea încărcării

Bandă de etanşare

Bandă de legătură


78 79

Valoarea ψ1) = -0,109 W (mK); valoarea f2)= 0,924; temperatura minimă a suprafeţei θSI =18,1 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Detaliu de rezolvare – Îmbinare dintre un perete exterior din zidărie, termoizolat cu vată minerală şi placă de fundaţie cu protecţie anti-îngheţ

A. Baza subsolului (alcătuire din interior spre exterior)


7,6170,170

U=0,13 W/(m2K)

B. Placa de fundaţie (alcătuire din interior spre exterior)


7,3380,210

U=0,13 W/(m2K)



2. Perete zidărie 1800 0,240 0,990 0,242

3. Etanşare la umezeală - - -

4. Izolaţie XPS 0,080 0,037 2,162

5. Izolaţie soclu XPS 0,200 0,039 5,128



1. Şapă de ciment 0,050 1,400 0,035


3. Hidroizolare - - -


5. Strat separator - - -

6. Izolaţie termică XPS dublu strat 0,240 0,038 6,316

7. Strat suport fundaţie - - -

Îmbinare optimizată termic a peretelui de zidărie cu placă de fundaţie aşezată pe sol.

La conectarea peretelui exterior masiv izolat cu ETICS pe bază de vată minerală, cu placă de fundaţie, protecţia anti-îngheţ contribuie semnificativ la reducerea pierderii de căldură prin sol.



Valoarea f

A

80 81

Nici o dată sub 17oC.

Cu geamuri triple şi tocuri izolate termic, fereastra casei pasive rezistă la frig. Şi chiar mai mult decât atât. Energia solară care poate fi obţinută prin ferestrele casei pasive orientate spre sud depăşeşte pierderea de căldură prin ferestre – chiar şi în lunile de iarnă. Mulţumită calităţii superioare a sticlei, temperaturile măsurate pe suprafaţa sticlei sunt totdeauna apropiate de temperatura

aerului interior.

Un câştig pentru fiecare încăpere: ferestre corect poziţionate, fără punţi termice

În condiţii de montare optimă, ferestrele casei pasive pot contribui substanţial la încălzirea clădirii, dacă sunt corect poziţionate. Cu condiţia îndeplinirii următoarelor criterii:

• Instalaţi 80% din ferestre pe latura de sud.• Montaţi ferestrele cât mai în centrul zonei izolate.• Acoperiţi tocul cu un strat izolant şi montaţi straturi de izolaţie

sub glaful ferestrei.• Aplicaţi o etanşare perimetrală la îmbinarea dintre tocul

ferestrei şi peretele exterior folosind benzile de îmbinare şi filerele de îmbinare cu impact ambiental redus ISOVER VARIO

FS1 sau FS2.

CLIMATOP SOLAR Saint-Gobain este fabricat din sticlă ultra-transparentă DIAMANT acoperită cu o peliculă specială de emisivitate infraroşie scăzută Saint-Gobain PLANITHERM SOLAR. Geamurile triple oferă o izolare termică excelentă, precum şi o valoare g mare, care de regulă nu poate fi obţinută numai cu geamuri duble. Această asociere favorabilă dintre valorile Ug şi valoarea g face ca sticla CLIMATOP SOLAR Saint-Gobain să fie alegerea perfectă pentru a realiza clădiri eficiente energetic.

Se recomandă totdeauna cu căldură: sticla Saint-Gobain.

Indeosebi în lunile întunecoase de toamnă şi iarnă, geamurile triplu izolante de la Saint-Gobain îşi arată toate calităţile. La clădiri proiectate în mod optim, cantitatea limitată de energie solară este utilizată atât de eficient, încât câştigurile de energie solară din exterior pot compensa pierderile de căldură prin ferestre. Iar dacă nu este soare, nici aceasta nu este o problemă, deoarece sticla izolantă high-tech are o emisivitate infraroşie extrem de mică. Aceasta înseamnă că structura specială a foii de geam reduce cantitatea de căldură radiată din clădire. Cea mai

mare parte a acestei călduri este reflectată înapoi în interiorul casei.

„Fără căldură” vara.

În special în zilele călduroase, Casa Multi-Confort ISOVER rămâne plăcut răcoroasă. Dacă ferestrele sunt orientate spre sud, izolarea lor termică triplă lasă mai puţină căldură solară să între în casă, decât ferestrele convenţionale. În timp ce iarna, soarele situat jos intră în casă umplând-o cu căldură, vara mult mai puţină radiaţie solară pătrunde prin geam când soarele este ridicat sus pe cer. O protecţia de soare structurală, de exemplu o copertină suficient dimensionată, poate oferi o mai bună ocultare. Sunt avantajoase

şi ecranările suplimentare temporare. Acestea din urmă sunt obligatorii pentru ferestrele orientate est/vest.

Bandă de îmbinare VARIO FS1 şi FS2.

Valoarea U decide totul.

Ferestrele moderne cu geam dublu pot atinge valori U cuprinse între 1,0 şi 1,8 (W/m2K), în timp ce tocurile ating valori favorabile de 1,5 la 2,0 (W/m2K). Cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească ferestrele casei pasive sunt mult mai riguroase: ele trebuie să atingă valori U de 0,7 la 0,8 (W/m2K). Acest coeficient de transmisie a căldurii se aplică la toată fereastra – include deci şi tocul.

Ferestrele casei pasive

Geamuri tripleaprox. Ug 0,5 – 0,8 W/m2K

Tocuri izolateaprox. Uf 0,7 W/m2K

Izolare termică totală a ferestrei

Uw < 0,8 W/m2K

Transmitanţă energie totală (valoarea g)

g ≥ 0,5

Acoperire specială

Pierdere de energie termică valoarea U

la interior

Aport de energie solară valoarea g

82 83

Valoarea ψ1) = 0,003 W (mK); valoarea f2) = 0,864; temperatura minimă a suprafeţei θSI =16,6 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Legătura ferestrei cu buiandrugul la construcţiile pe structură de lemn



10,9220,170

U=0,09 W/(m2K)

Valoarea ψ1) = 0,01 W (mK); valoarea f2) = 0,853; temperatura minimă a suprafeţei θSI =16,3 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Legătura ferestrei cu pervazul la construcţiile cu structură de lemn



10,9220,170

U=0,09 W/(m2K)

Strat component d în m λ în W (mK) R în m2K/W

1. Placă de gipscarton 0,015 0,250 0,060





6. Placaj de faţadă, ventilat - - -


1. Placă de tencuială din gips 0,015 0,250 0,060

2 Izolaţie din vată minerală 0,050 0,035 1,429




6. Placare, ventilată - - -

Reducerea efectului de punte termică

O diminuare a efectului de punte termice se poate obţine prin izolarea tocului ferestrei în zona buiandrugului. La conectarea pervazului, poziţionarea tocului în stratul de izolaţie ajută la reducerea efectului de punte termică la legătura cu tocul de fereastră special.

Valoarea f

Valoarea f

84 85

Reducerea efectului de punte termică

O diminuare a efectului de punte termice se poate obţine prin izolarea tocului ferestrei în zona buiandrugului. La conectarea pevazului, poziţionarea tocului în stratul de izolaţie ajută la reducerea efectului de punte termică

la legătura cu tocul de fereastră special.

Valoarea ψ1) = 0,015 W (mK); valoarea f2) = 0,910; temperatura minimă a suprafeţei θSI =17,8 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de podurile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Legătura ferestrei la buiandrug în construcţia masivă



8,2670,170

U=0,12 W/(m2K)



2 Perete din zidărie 1600 0,175 0,790 0,221

3. Placă de bază pt tencuială din vată de sticlă 0,280 0,035 8,000


Valoarea ψ1) = 0,034 W (mK); valoarea f2)= 0,892; temperatura minimă a suprafeţei θSI =17,6 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de podurile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Legătura ferestrei cu pervazul în construcţia masivă



8,2670,170

U=0,12 W/(m2K)



2 Perete din zidărie 1600 0,175 0,790 0,221



Valoarea f

Valoarea f

86 87

Fereastra, faţada şi zona acoperişului ca centrale termice ale casei pasive.

Cea mai multă energie solară într-o clădire poate fi generată prin colectoare solare montate pe acoperiş. Dar şi elementele fotovoltaice montate pe faţadele şi suprafeţele geamurilor pot contribui într-o casă pasivă la un bilanţ energetic pozitiv. Vitrajul triplu al casei pasive permite radiaţiei solare să pătrundă în interior şi să devină un aport pasiv de căldură. Zonele acoperişului sunt folosite pentru montarea

unor colectoare moderne de mare eficienţă. Acesta este locul în care începe circuitul solar al unei Case Multi-Confort ISOVER. Colectoarele solare transformă radiaţia solară în căldură pe care o transferă unui mediu bun conducator precum apa, o soluţie apoasă sau aerul. După aceea căldura poate fi utilizată pentru producerea apei calde menajere sau poate participa la încălzirea spaţiului locuit.

Eficient pe tot parcursul anului: sistemul termic solar.

Un sistem cu cost optimizat poate acoperi circa 40-60% din necesarul de căldură de joasă temperatură într-o Casă Multi-Confort ISOVER. Ce înseamnă asta pentru furnizarea apei calde? Pe timpul verii, peste 90% din necesarul de apă caldă poate fi produsă cu ajutorul energiei solare. În lunile de iarnă şi perioadele de tranziţie, această energie este suficientă pentru a preîncălzi apa caldă menajeră.

Potenţialul energetic al soarelui este virtual inepuizabil: acesta este cel mai important furnizor de energie al viitorului. Zi de zi, soarele furnizează circa de optzeci de ori mai multă energie decât este nevoie pe Pământ. După scăderea pierderilor prin difuzie în atmosferă, pe fiecare metru pătrat din suprafaţa pământului ajung în medie circa 1000 W. Această valoare este iradierea maximă posibilă într-o zi fără nori, ea servind ca bază şi valoare de referinţă pentru toate calculele.

Colectoare solare integrate în faţadă, Pettenbach, Austria de Sus

La obiect: Dimensionarea sistemelor de apă caldă solară

* În funcţie de devierea către orientarea Sud, grosimea izolaţiei şi influenţele climatice.

Casa Christophorus, Stadl-Paura, Austria de Sus

La folosirea maşinilor de spălat sau de spălat vase cu admisie de apă caldă energia solară disponibilă poate fi, desigur, exploatată şi mai eficient. Când dimensionaţi sistemul dvs. solar pentru casă, trebuie să porniţi totdeauna de la un consum mediu de 50 litri (45 °C) pe persoană şi zi. Suprafaţa de colectoare solare necesară pentru acoperirea acestui consum este în mod normal

între 1,2 m2 şi 1,5 m2.

Stocarea căldurii solare este rentabilă la proiecte de clădiri mari.

Pentru casele uni sau bi-familiale, asocierea unui sistem de stocaj de căldură

pe baza de timp orară sau zilnică, la sistemul de încălzire solară este rentabilă chiar şi în condiţiile actuale. Dar asocierea unui sistem de stocaj sezonier, de ex. în rezervoare tampon, este economică numai pentru proiecte mari de clădiri – cel puţin pentru moment.

Eficiente: sistemele solare pentru încălzirea spaţiului.

Folosirea energiei solare pentru încălzirea interioarelor şi pentru generarea de electricitate este fezabilă din punct de vedere tehnic şi devine tot mai răspândită. Beneficiile economice şi ecologice trebuie evaluate în parte, pentru fiecare clădire.

La obiect:Câteva condiţii pentru un sistem solar cât mai performant.

• Un colector bun nu garantează un sistem solar bun.

• Toate componentele sistemului trebuie să fie de foarte bună calitate şi perfect adaptate între ele.

• Unghiul de înclinare al colectoarelor este de 45° pentru a produce energie maximă pe parcursul anului.

• Vara (aprilie-septembrie) un unghi de 25° este ideal.

• Iarna, module cu unghiuri de până la 70° – 90° dau cel mai mare randament.

• Se recomandă totdeauna orientarea spre sud a modulelor, deşi abateri de până la 20° nu reduc semnificativ randamentul.

• Pe cât posibil, sistemul solar trebuie ferit de umbrire.

Necesarul zilnic de apă caldă (l)

Capacitatea de stocare (l)

Suprafaţa colectoare *)

Colector cu placă plată SL (m2)


Colector cu placă plată SS (m2)


Colector cu tub evacuat (m2)

100-200 300 6-8 5-6 4-5200-300 500 8-11 6-8 5-6300-500 800 12-15 9-12 7-8

88 89

90% din timp respirăm aer interior.Aerul este bunul nostru cel mai vital, dar omul modern îl consumă tot mai mult în spatele uşilor închise. În prezent, popula-ţia Europei Centrale petrece deja 90 % din timpul său la interior. De regulă calitatea aerului din interior este mai proastă decât a celui exterior. În plus, aces-ta conţine prea multă umiditate şi este contaminat cu poluanţi, mirosuri şi altele. Remediul consistă în schimbul permanent cu aer exterior care corespunde cerinţelor de igienă. Din păca-te, când ventilarea se face prin deschiderea ferestrelor (ventilare naturală) rata de schimb a aerului nu poate fi reglată cu precizie. Aceasta prezintă mari variaţii, în funcţie de temperatura exterioa-ră, direcţia vântului şi obiceiurile personale de aerisire. Şi la fel de

rău este şi faptul că nu se poate recupera căldura care se pier-de cu aerul care iese în exterior. Sistemele de ventilare forţată, în schimb, asigură o rată de schimb pre-selectată şi constantă, pot recupera căldura din aerul evacu-at şi asigura o distribuţie eficientă a acesteia.

Sistemul de Ventilaţie Confort controlează încălzirea şi ventilaţia dintr-o suflare.

Casa Multi-Confort ISOVER nu are nevoie de o încăpere pentru am-plasarea sistemului de ventilaţie. O unitate de ventilaţie compactă de dimensiunea unui frigider este întru totul suficientă pentru a aproviziona continuu toate

camerele cu aer proaspăt şi căldură, eliminând în acelaşi timp aerul viciat. Cum funcţionează aceasta? Unitatea centrală cuprinde un schimbător de căldură, ventilatoare, filtre şi – dacă se doreşte – preîncălzitor de aer, răcitor de aer şi umidificator sau uscător. Aerul viciat din bucătărie, baie şi WC este aspirat prin sistemul de evacuare. Înainte de a fi dirijat spre exterior, el cedează căldură într-un schimbător şi încălzeşte astfel aerul proaspăt admis de afară. Acesta din urmă va ajunge la o temperatură apropiată de cea a camerei. În prezent, este posibilă recuperarea în proporţie de 90 % a căldurii conţinute de aerul viciat evacuat.

Caracteristicile unui sistem de ventilaţie conform cu standardele casei pasive.

Intrucât necesită numai un spaţiu mic, unitatea de ventilaţie poate fi aşezată într-un spaţiu de depozitare sau o debara.• Performanţa: la o rată maximă de circa 0,4 schimburi de aer pe oră

(cerută de considerente de igienă) sistemul de ventilaţie poate contribui la satisfacerea necesarului de încălzire cu max. 1,5 kW energie (dacă se menţine temperatura maximă a aportului de aer de

51 °C) la o casă de locuit de 140 m2.• Tubulatura cât mai scurtă.• Diametrul tubului – mai mare de 160 mm pentru conductele principale, mai mare de 100 mm pentru conductele derivate.• Izolare acustică a unităţii centrale şi a conductelor de aprovizionare

prin instalarea de absorbanţi de sunet. Pentru spaţiile de locuit nu trebuie depăşit un nivel de zgomot de 20-25 dB (A).

• Întreţinere uşoară, de ex. la schimbarea filtrelor şi curăţarea unităţii.• Sistemul poate fi adaptat cu uşurinţă la diverse modificări, de ex.

închiderea ventilatorului de aer din afară când se deschid ferestrele, scoaterea din folosinţă pe timpul verii.

Pentru a asigura un schimb permanent de aer proaspăt şi căldură, chiar cu uşile închise, se recomandă să se folosească guri de suflare cu bătaie lungă, instalate de preferinţă deasupra uşilor.

Practic insonorizat şi economic

Absorbanţii de sunet montaţi în conductele de suflare şi evacuare asigură ca sistemul de ventilaţie al casei pasive să funcţioneze în linişte cu un nivel de zgomot de 25 dB (A). Şi mai este şi economic: sistemul combinat de ventilare / încălzire este capabil să acopere întregul necesar de apă caldă domestică şi încălzire a spaţiilor, consumând numai 1500 – 3000 kWh pe an. O familie medie de patru persoane are nevoie de cel puţin de două ori mai multă electricitate – neţinând seama de încălzire.

La obiect:Avantaje de confort pentru om şi clădire.

• Aer proaspăt sănătos – fără praf, polen, aerosoli etc.

• Umiditatea redusă a aerului ajută la prevenirea condensului, formării mucegaiului şi degradării structurii.

• Nu sunt mirosuri neplăcute, deoarece fluxurile de aer controlate nu permit amestecarea aerului uzat cu aerul proaspăt.

• Fără curenţi necontrolaţi.• Fără fluctuaţii de temperatură.• Fără necesitatea aerisirii.• Ventilarea prin ferestre – numai

dacă se doreşte.• Recuperare foarte eficientă a

căldurii.• Consum redus de electricitate.• Întreţinere uşoară.Casă pasivă Darmstadt

90 91

Balcoane montate pe suporţi în consolă sau detaşate, sunt cea mai simplă soluţie.

Acolo unde este aer curat şi nu sunt zgomote exterioare supărătoare, balcoanele sporesc fără îndoială calitatea vieţii. Dar dacă vrem să le integrăm ca elemente externe în casele pasive, acestea pot spori considerabil necesarul de căldură, dacă sunt realizate necorespunzător. La prinderea balcoanelor, platformelor, verandelor sau altor elemente proeminente pe părţile încălzite ale clădirii, există totdeauna riscul apariţiei unui puternic efect de punte termică.

În următoarele cazuri, pierderile de căldură sunt deosebit de mari:

• atât clădirea, cât şi balconul sunt făcute din materiale bune conducătoare de căldură, de ex. beton sau oţel

• legătura structurală are o secţiune transversală mare, deoarece trebuie să transmită forţe statice

• cele două componente ale clădirii diferă mult ca temperatură.

Casa Christophorus, Stadl-PauraSoluţia corectă: Balconul a fost montat pe suporţi în consolă, pentru a preveni punţile termice.

Pentru a preveni aceasta, de la început, balcoanele trebuie proiectate pentru a fi complet separate de construcţie. Soluţiile de montare pe suporţi în consolă sau detaşate sunt atractive şi nu costă o avere.

Este totuşi important să fie luate în considerare poziţionarea şi dimensiunile balconului.

Un lucru trebuie evitat cu orice preţ: acoperirea ferestrelor care contribuie la aportul de căldură pentru Casa Multi-Confort ISO-VER.

Veranda este amplasată în afara anvelopei calde a clădirii şi prin urmare trebuie să „funcţioneze” independent. Aceasta înseamnă: trebuie evitată pierderea căldurii din interiorul clădirii în lunile de iarnă, precum şi intrarea căldurii dinspre verandă înspre casă pe timpul verii. În acest scop sunt necesare următoarele măsuri:

• Separarea verandei de interior prin montarea unor uşi de sticlă corespunzătoare standardelor casei pasive.

• Asigurarea unei izolări termice suficiente la toţi pereţii de legătură.

Se înţelege de la sine, că veranda nu trebuie încălzită în sezonul rece, nici răcită vara, dar aerisirea trebuie să rămână posibilă.

Cu o verandă care face corp comun cu casa, uşile livingului trebuie să rămână închise.

Vedere dinspre living spre verandă. Mulţumită vitrajului izolant, aceasta este separată termic de construcţia propriu zisă.

Poză: Niedring Energie Institut (Low-Energy Institut), Detmold, Germania

92 93

Valoarea ψ1) = 0,00 W (mK); valoarea f2)= 0,969; temperatura minimă a suprafeţei θSI =19,2 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Balcon izolat termic, montat pe suporţi în consolă.Construcţie masivă cu faţadă tencuită.



8,2670,170

U=0,12 W/(m2K)



2. Perete din zidărie 1600 0,175 0,790 0,221



Balcon separat termic cu siguranţă statică optimizată

Punţile termice cauzate de balcoanele detaşate pot fi complet evitate într-o Casă Multi-Confort, păstrând o

siguranţă statică maximă.

Valoarea ψ = 0,00 W / (mK)Valoarea f: 0,969

Valoarea f

94 95

Valoarea ψ1) = 0,00 W (mK); valoarea f2) = 0,969; temperatura minimă a suprafeţei θSI =19,2 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de podurile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

Balcon izolat termic, montat pe suporţi în consolă.Construcţie masivă cu faţadă ventilată.



8,2420,170

U=0,12 W/(m2K)

Balcon separat termic cu siguranţă statică optimizată

Punţile termice cauzate de balcoanele detaşate pot fi complet evitate într-o Casă Multi-Confort, păstrînd o siguranţă statică maximă.



2. Perete din zidărie 1600 0,175 0,790 0,221


4. Placare ventilată - - -

Valoarea ψ = 0,00 W / (mK)Valoarea f: 0,969

Valoarea f

96 97

Documents

Realizare casa pasiva