REALITATEAANUL m . — No. 8 I 16 F eb ru a rie 1929 ; ftJliui§inr«ult<âi

2 4 P A G I N IApare SAmb&ta

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A I« Ftfrumrtt / I I I

„Femeia-bandil”U e vorba de un film , ci de un fa p t: o ̂

d-şoară s’a p o m en it acosta tă de o altă dom nişoară, — în tâm p lare ciudată căci în ­deobşte fe m e ile su n t acosta te doar de rep re­ze n ta n ţii c e lu ila lt se x , —- şi în locu l unui sărut, v ic tim a s ’a p o m e n it pe gură cu ’n ta m ­pon îm b ib a t cu e te r . V ic tim a , fir e ş te , a că­zu t am e ţită , iar când s ’a deştep ta t, a vă zu t cu spaim ă că î i lip sia poşeta.

P rin urm are, un a tac banditesc să vâ rşit ca în rom ane sau ca în f i lm , exp ed itiv , ingen ios şi p lin de îndrăznea lă , în plină z i ş i în ’fftijlo - cul s tră z ii, în tim p ce dom nul cutare căsca ochii la o v itr in ă , ia r doamna cu tare descria, din m ers, pe zăpadă, arabescuri b izare.

Pe no i, fa p tu l ne-a im presiona t nu a tâ t pentrucă v ic tim a era fem ee, câ t pen trucă banditu l era to t o fem ee . C ucoane capabile să-şi sch im b e bărba ţii cum şi-ar schim ba că­maşa, cucoane capabile deasem eni să se ră z­bune c ru n t când, Ia rându-le, su n t ş i ele sch im ba te de bărba ţi, cucoane capabile să in tre ş i Ia un m in is te r pentru o in te rv e n ţie suspectă ş i ’n tr ’o casă de rendez-vous pen tru o în d e le tn ic ire asupra căreia ech ivocu l nu m ai e cu p u tin ţă , am v ă zu t şi noi ş i dum neavoas­tră. A rm e le de care ele d ispuneau ne erau cunoscu te fă ră ca, p rin aceasta, să fim Ia a- dăpostu l a ta cu rilo r îndrep ta te de ele. Cu’n zâm bet, cu-o m in c iu n ă ş i cu a lte câteva asal­turi ne declaram în v in şi.

D ar fem e ia care să poarte în poşetă un tam pon cu e ter . un pum nal sau un revo lver, fem eia care să se -roptiască în p iep tu l d-ta le cu-o p r iv ire înc ânta tă ş i să-ţi spună: „Pun­ga sau v ia ţa !" , nu ex is ta până acum decâ t în film e le ş i’n rom anele de calita te proastă.

A u e x is ta t excroace , — şi cronica ju d ic ia ­ră s ’a ocupa t la no i de câteva dam e voalate pe care, ca fr a n ţu ză , d-na H anau le-a în tr e ­cut acum , — dar nu fem e i barndit.

A u apăru t ş i e le ş i fap tu l ne-a im p res io ­nat cu a tâ t m a i m u lt cu cât autoarea a ta­cului de p e r fe c t banditism e d in G alaţi, e adică de-a noastră, d in oraşul cu incend ii, contrabande ş i fa lim en te .

Ş i ne-a n e lin iş ti t p rin preceden te le pe care le creiază doam na cu „lovitura". M â ine vom înreg istra a lte a tacuri band iteşti puse la ca­le ş i e xecu ta te de fe m e i care, făcându-ţi cu och iu l, te vo r a trage pe o stradă lă tu ra l­nică ş i te vo r desbrăca, — în a lte îm p re ju ­rări ar f i o vo lu p ta te , — după ce -ţi vor f i băgat sub nas un tam pon cu e ter sau în p iep t un pum nal a sc u ţit ş i perfid .

Căci sp ir itu l de im ita ţie face ravagii cu deosebire p r in tre fem e i.

In tr ’un orăşel d in provincie, acum câţiva' ani, o cucoană a a svârlit, la o ceartă, cu v i­triol în och ii dom nu lu i, pe care îl credea in ­fidel. A doua z i fa rm a cistu l târgu lu i a vânduto respectab ilă ca n tita te de cerneală cucoane­lor care au v ru t să cum pere ş i ele v itr io l pentru a se răzbuna, cum se răzbunase madam Cutare.

D upă b ie tu l G rozăvescu au m ai sucom bat câţiva c e tă ţen i v ien ezi, căci public ita tea tr is ­tă făcu tă în ju ru l d -nei G rozăvescu, stâ rn ise irjvidia b londelor ş i blândelor nem ţoaice .

Dacă prie tena dă un ceai dansant, de ce n’ai da oare ş i dum neata? D acă îş i face trei to a le te pe săptămână, de ce nu ţi-a i face ş i d -ta ? Ş i dacă ea are în fie ca re lună câte-un am ant, de ce n’ai avea oare ş i d-ta?

C ovârşitor în lum ea fem eilor, sp ir itu l de im ita ţie e d ea ltm in ter i tiranic ş i în lum ea • bărbaţilor. In artă, în m an ifes tă rile socia le , e/ e prezen t. R ăposa tu l M arghilom an, de p il­dă, avea un s ta t m a jo r p o litic fo r m a t din oameni sim andicoşi, cari im ita u cu d e v o ta ­m ent dunga dela panta lon ii ş e fu lu i ş i fa v o ­riţii săi. Căutând să pară e n g le z i ca şe fu l, riscau de m u lteo r i să fie co n fu n d a ţi cu an­trenorii ş i cu jo c k e ii lu i.

N u m ai vo rb im de d-1 genera l A vere scu al cărui cioc se m u ltip lica se în tr ’un m od a- larmant în partid . B a câţiva m em b ri spâni, nevroind să se lase m ai p re jos, îş i lip iseră câte unul de vată .

Să nu u ităm to tu ş , de fem eia bandit. Pă- ziţi-V ă! F em eia b a n d it se va m u ltip lica !

IO N PA S

Cea mai bogată strada din luTegGTRADA CEA MAI BOGATĂ d in lum e

I este fă ră în d o ia lă P ark A ven u e d in N ew -Y ork.

A ceasta ad ăp o ste ş te în luxoase le -i p a ia ţe , nu m ai p u ţin de 4000 — citiţi cu a ten ţie , (p a tru m ii) — fam ilii de m ilio n a ri ca re clielluesc în m ed ie 300 m ilioane de d o la r i pe an ; ad ică 17.600 do lari p e n tru fieca re ..p ic ior” (30 cen tim e tri din lung im ea ei.

Nu s’a r p u te a tr ă i acolo, d ecâ t av ân d un ven it de m in im um 50.000 do lari.

M obilele şi a rtico le le de a rtă , c a re îm p o ­dobesc ap a rta m e n te le acelei s trăz i, su n t p r e ­ţuite la 15.000.000 dolari.

Se evaluează de asem enea, la ace iaş sum ă, cheltue lile an u a le făcu te de locu ito rii ei, p en tru to a le te şi costum e.

Se p rec izează deasem enea că „Park A - venue” este re n u m ită p rin ,.u m id ita tea” ei; W hisky -u l şi v inu l, ca ri se beau aco lo , anual, în tre c sum a de 3.000.000 d o la ri!!

ZIUA GEISHELOR LA OSAKA. O geishă este p u r ta tă în tr .u m l pe um eri, sub u n b a l­dachin, d u p ă ce a câştigat concu rsu l de f ru ­museţe.

Pa'ru suro'i măritate in aceiaş zi„N eg u sto ru l de legum e" — za rzav ag iu l,

cum i s’a r z ice la no i — S chulze, din D o- bern (G erm an ia ), a d a t o lo v itu ră fo rm id a ­bilă : a scăp a t în aceeaş zi de p a tru p ie tre din casă.

P a tru fiice ale sale, d in tre ca re cea m ai mică în v â rs tă de 19 ani, s ’au m ă r ita t în a- ceiaş zi, e le deven ind , în ace la ş tim p : una, d-na S tille , a doua, d-na S chne ider, a tre ia , d-na P u tz le r şi a p a tra , d-na R o th e r .

D. S chu lze m e r i tă să fie fe l ic i ta t nu num ai pen tru d ib ăc ia de-a f i .ş t iu t să p u n ă tem ei, în acelaş tim p , la p a tru căzn icii, ci şi p en tru că a reu ş it să re a liz e z e un reco rd d in p ric in a căruia am erican i v o r face venin...

U n iv ersita tea d in P raga, n ho trtrît — In ur­ma av izu lu i S en a tu lu i u n iv e rs ita r , — uni- fo rm area s tu d e n ţilo r. C lişeul n ostru , repre­zin tă u n s tu d e n t in noua u n ifo rm ă, obliga­

to rie p â n ă la te rm in a re a s tu d iilo r

V i i t o r i i c o n s t r u c t o r i

O şcoală de v iito ri in g in e ri ae ronau tic i, In R usia

S p o r t u l d e i a r n ă p s f p in t o i $1 l a C o n s t a n ţ a

D acă S in a ia e c e n tru l sp o rtu ri­lo r de iarnă, c o n s tăn ten ii — in sp ec .a l tinere­

tu l — n u se dau b ă tu ţi la ei * casă.

Ia tă de pildă, că „ să n iu ţa " se p ra c tic ă pe 0 sc a ră în tin să şi pe B u le v a rd u l C azinou lu i din C o n s tan ta Şi_ în fo to g ra fia a lă tu ­r a tă vedem trei , c e tă ţe n i" — în ­t re 4 s l 7 an i — c a ri ne dem ons­trea ză cu fiBn‘ r ile lo r vesele, că a lu n ec u şu l efo arte b u n şi Pe m a lu l m ării.

2

G eneralul Hariqicl. n rim ul-m ln istru Jugoslav

La O xiord (Anglia) an avu t loc de curând m a ri dem on- s tra ţ ii studenţeşti. Clişeul nostru , Teprezintă un g rup de

studen t! m anifestan t!

Cea m ai veche cârcium ă am ericană, clădită la 1856 tn K ansas-City, funcţionează şi azi,

d a r fă ră alcool

S ubofiţerii de rezervă pensionari, au o rg an iz a i o proce­s iu n e la m o rm â n tu l E rou lu i N ecunoscut

R E A L I T A T E A I L U S T R A T lFebruari t I9H

A c i U A U W f A i N l L U S M I U H I

O inaugurare O nouă prăbuşîre

M anejul şcolii m ilitare din S a u m u r F ran a, s’a p răbuşit n tim pul construcţiei, îngropând 20 de lucratori s ub

răm ătu ri.

Evenimentele din L O ^ O d î l B D r ' l ^ C 5 3 ^ 3

...________ _____________ ____ _______ JuROSlavia* \ R F PIN A MARIA Ă. S. R. PR IN C IPESA ILEANA şi suita, eşind dela “ ]au 9u ra- t ti a v ilio nu Ui i , J? r i nci p es a I le a n a “. co n s tru it la sa n a to riu l m .h ta r „R egina E lsa b e ta .---------------------

La s t â nga : D -ra VIOLET TE MOR­R IS, p o a r tă cos­tu m u l b ă rb ă te sc

de 10 a n i

Principele Olaf m oşten ito ru l tro n u ­lu i Sued ei, s'o logodit cir p rincipesa M artha de Norvegia.A ceastă că să to rie va cim enta buna infelegere. ex isten tă in tre cele două

tă ri-su ro ri vecine

L o c u r i v e c h i

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 16 F ebru arie Itr.f»

Concurenta Intre Berlin si ParisP A R IS U L e de m u l t c o n sa c ra t C a p ita lă

a lu m e i. C eeace p rovoacă g e lo z ia B e r ­lin u lu i, c a re e d o rn ic să a ju n g ă cel p u ţin „ w a ş m o n d ia l" .

Şi a tu n c i , c a p i ta la G erm an ie i a p o rn i t o lu p tă a p r ig ă ca s ă a t r a g ă câ t m a i m u lţi v iz ita to ri.

S ’a p le c a t d e la o p re o c u p a re p s ih o lo g ică fo a rte in te re s a n tă :

C are p ro v in c ia l n u -ş i a re id e a lu l de a lo­cu i în C a p ita lă ? s a u cel p u ţin s ’o^ v ad ă m ă c a r o s in g u ră d a tă ?

C a p ita la e p e n tr u p rov inc ia l, o ră şe a n s a u să te a n , u n m ira j , o a tra c ţie ire z is tib ilă . C ă a r p u te a să - i d ea ş i deziluzii, n u im p o rtă . B arem o d a tă , o s in g u ră d a tă cel p u ţin , s 'o vadă!

D o rin ţa acea s ta a p rov in c ia lu lu i cautii s 'o rea lizeze B e r lin u l şi toa te s tră d u in ţe le tin d ca p e c â t p o s ib il — să ev ite d e sam ă- g irile .

O fo rm id a b ilă c a m p a n ii a fo s t deci o rg a ­n iza tă , a v â n d ca d ev iză : „F ieca re , o d a tă la B erlin!" B a , a c ţ iu n e a s 'a ex tin s ca s ă a- t i a g ă şi p e s t r ă in i cel p u ţin o d a tă la B erlin .

A sc u lta ţi ce f a n ta s t ic ă p ro p a g a n d ă se face şi c â t se che ltu eşte .

C o m u n a B e rlin a p u s la d isp o z iţie su m a180.000 m ă r c i a u r , su m ă care a fost com ­p le c ta tă cu o a l ta de 3.750.000 m ă rc i a u r , to ţi b a n ii a c e ş t ia f i in d d a ţi co m is iu n e i de o rg a n iz a re a t â r g u r i l o r şi expoziţiilo r ber- lineze.

S u m a a c e a s ta re p re z in tă a p ro a p e 120 m ilioane le i, p u s ă la d ispoziţie , n u m a i p e n ­tru p e r io a d a 1 Iu l ie —31 D ecem brie 1928.

în tâ i s ’a im p r im a t u n p ro sp ec t cu fo to­g ra f ii şi d e sc r ip ţi i , re p re z e n tâ n d B e rlin u l ca o ra ş cu a sp e c t de c a p ita lă m o n d ia lă .

P ro sp e c tu l s ’a im p r im a t în 500.000 m ii exem p lare în lim b a g e rm an ă , în c â te150.000 in en g lez ă şi franceză , 50.000 în sp an io lă şi 20.000 în esperan to*

In a c e la ş tim p , s ’a t ip ă r i t o „ s c u r tă că- lăuză a B e rlin u lu i: 250.000 în g e rm a n ă .50.000 în en g leză , 30.000 în fran ceză şi 20.000 in sp an io lă .

Apoi, 100.0000 exem p la re d in c u p le tu l „F ieca re o d a tă la B e rlin " ex tra s d in t r ’o re ­v is tă de H u g o H irs c h .

In fin'e, a u r m a t „C ălăuza o fic ia lă p r in B erlin" de K a r l V e tte r , o lu c ra re u n ic ă în acest gen, d u p ă ap re c ie r ile u n a n im e a le criticei şi a le sp ec ia liş tilo r .

In a n u l 1928, 70 m ilio an e de s c r iso r i a u fost s ta m p ila te de o fic iile p o şta le cu s ta m ­p ila „F iecare- o d a tă 1a. B erlin". T o t în 1928 s’a u r ă s p â n d i^ p ro sp ec te la <50.000 v iz ita ­to r i d in 120 s ta ţ iu n i c lim a te rice şi b a ln e a re d in G e rm an ia , O lan d a , A u s tr ia , B elg ia , F ra n ţa , I ta lia , C ehoslovac ia şi E lv e ţia . P ro s ­pectele a u fo s t tr im is e p e rso n a l v iz ita to ­rilo r, a v â n d in d ic a ţia : „ In ap o ia ţi-v ă a c a să p r in B erlin " .

R ezu lta tu l: B e rlin u l a în r e g is t ra t u n m a ­re spor de v iz i ta to r i s tră in i , în deosebi a- m erican i, v iz ita to r i d in tre c a ri 20 la s u tă au ră m a s m a i m u l tă v rem e în c a p ita la G er­m an iei.

C itind ace s te d a te fan ta s tic e a s u p r a s p i­r i tu lu i de o rg a n iz a re a l g e rm an ilo r, i-am a d m ira t. D a r în a ce la ş tim p n e-am fe lic ita t că n u fa cem şi no i a ş a ceva.

Căci ce -a r p u te a v ed ea bieţii p ro v in c ia li s a u s t r ă in i i în B ucu reşti? In C a p ita la n o a s tră , d e sp re c a re a b ia acum a u loc ce r­tu r i în P a r la m e n t ca să fie p re v ă z u tă cu şosele m a i bune? A.

Un hotel fn cimitirS U N T C U N O S C l'T E câ tev a ta b lo u r i in ­

te re san te .De p ildă , h o te lu l su b te ra n , de su b b i­

serica ..M adele ine” din P a ris . Sau ho telu l ..Savai” a lia t p e p a su l C h an g la şi s itu a t la 16-000 p ic io a re engleze în ă lţim e .

Ori h o te lu l in s ta la t în p ă d u re a d in tre S an ta C rux şi S an -Jo s£ d n C a lifo rn ia . c a ­merele. c o n fo r ta b ile fiind a ra n ja te în tr u n ­ch iu ri de a rb o r i u riaşi. P o m u l c a re serveşte de re s ta u ra n t a re 1111 d ia m e tru de 23 m etri.

D ar ce l m ai b iz a r — şi deci. m a i in te re ­sant. — este h o te lu l din B elixe. 111 H on­duras. H o te lu l e u n u l din ce le m ai m ari din A m erica de Sud.

V echiul c im itir al o ra şu lu i e ra s i tu a t in p a r te a c ea m ai fru m o asă a o ra ş u lu i şi un co n so rţiu de c o n s tru c ţii d^ ho e lu r i, găsi că aci a r fi cea m ai b u n ă poz iţie , p en tru c o n s tru ire a u n u i h o te l. A u to rită ţile co m u n ale a c o rd a ră cu v en ita au to r iza ţie p e n tru r id i­ca rea h o te lu lu i, cu co n d iţia ca o sem in te le ce se v o r găsi în p ăm ân t, la s ă p a re a tem e­liei, să lie în g ro p a te in n ou l c im itir C on­diţia a fo s t a c c e p ta tă şi as tăz i se rid ică 1111 g ran d io s h o te l in tn j'.ocul c ru c i Io fu ­n erare . E un loc de o d .h n ă fo a r te liniştit şi m u lţi s tre in i c tfrioşi v in să d o a rm ă in b izaru l h o te l!

Noua reclam ă franceză

Reclam a franceză a început să în tre a c ă sp .ritu l specilic am erican . Vedem m a i '-ut o reclam ă lu m in o asă orig inală, s tră lu c in d pe bordurile c h e iu rilo r pariz iene si in v i­

tân d pe am atori, să p e tre ac ă sezonul de ia rn ă la Cannes.

Un t a b l o u c e l e b r u r e g ă s i tF o tografia a lă tu r a tă repre­

z in tă u n u l d in cele m a i ce­leb re ta b lo u ri alo lu i Rubens, În titu la t „DAVID ŞI URSUL" şi ilu s trează leg en d a simbo­lic ă din B ţblie :

„D av id , p ă s to ru l p o p o ru lu i să u , II ap ă ră , de a ta c u r ile r ă u lu i (u rsu l) , pe care-1 ucide în lu p t ă d re a p tă " .

Acest tablou, a fost pictat in v rem ea de p lin ă ascen­d e n tă a r tis tic ă a m aestru lu i ş i a re o v a lo are fo a rte mare.

P ie rd u t d in vedere câtva tim p , de am a to r ii de a r tă şi d in ca ta loagele ce leb re lo r ga­le r ii m ondiale, a fost regăsi* de .curând, în t r ’un m uzeu din B erlin .

P ic tu ra are o expresie ex­tra o rd in a ră şi un colecţionar am erica n a o fe rit p e n tru ea, fa n ta s tic a su m ă de 24 m ilioa­ne de do lari (3.840.000.000 lei)-

D irec ţiunea m u z eu lu i însă, a re fu za t oferta .

4

r u a l i t a t e a t u s t k A ' i  <t >' b: u u r l t linS

rUn concurs oriqmaL de aleTqst cu coşuri p& cap, s'a ţinu! de curând la Londra.

Ocasâ din. Uit-, vask^m ,clădită acum, Lioo a n i, e«sîe inca şias- tâ2i destul de.

solidă

a s »

ZiarisîuC Bondy din Eterfin a câşlioat (a loterie ua automobil ,cu S mâ-rci (200 tel)ef mai mic avion din (u/ne , 3 fosl consln/il de\

firma „ lunK erj"cbn Germ ania.

i

R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă16 Febru ar i e fif29

/andu Vornea / ~ 1

L eonard se îm b răcă în negru şi se duse, după sp ec taco l, la în tâ ln ire a care tre b u ia să a ibă loc, în casa unei prie tene.

Sosi devrem e. O b o n ă îl in troduse în t r ’un salonaş cu lum ină a lb a s tră şi f l o r i :

—D oam na va sosi îndată . A te le fo n a t că nu va în tâ rz ia d ecâ t un s fe rt de o ră ş i vă roagă s’o scu za ţi p e n tru această în tâ rz ie re .

— B ine, fe t i ţo d ragă , îi spuse L eo n a rd cu aeru l său d eg a ja t, pe care-1 afişa în fa ţa fe ­m eilor.

Şi răm ase cu och ii p iro n iţ i la p ic io a re le bo ­nei, în c io rap i n eg ri, cu pan to fi de lac.

F a ta răm ăsese şi ea înm ărm urită , în fa ţa acestu i dom n fru m o s, de care cucoanele vor- b iau cu a tâ ta a p rin d e re la sin d ro fiile lor.

T en o ru l îi m ângâie b ă rb ia ; bona lăsă och ii în jos, deşi avea p r iv ir i ş ire te . Ş i deodată fa ta i se ghem ui în b ra ţe , lăsându-şi capul pe p iep tu l său, aşa cum văzuse p r in gaura cheei, că făcea s tăp ân ă-sa , în c lipe le de ta n ­d reţe .

Când m a tro a n a a r is to c ra tă , cu ca re L eo ­nard avea în tâ ln ire , sosi, găsi pe bonă cu boneta la o p a rte , cu şo rţu le ţu l ş ifo n a t, ro ­şie ca o sfec lă .

D oam na e ra in te lig e n tă şi în ţe lese . Se în ­toarse sp re L eo n ard , cu o p riv ire de tig ro a i- că fu rioasă . B ie tu l ten o r , îşi în ch ip u i că va fi dat a fa ră ş i că va avea să în f ru n te cea m ai fu r tu n o a să m ân ie ce s tâ rn ise v reo d a tă în v ia ţa lui.

D ar cum îi în tâ ln i p r iv ir ile lim pezi, och ii m atroanei se în d u lc iră , deveniră v isă to ri, a- poi galeşi deab ine lea , ia r ric tu su l de fu rie din c o lţu r ile b u z e lo r i se tran sfo rm ă în t r ’un zâm bet lum inos, deşi oarecum o filit. Şi şop ti teno ru lu i cu cea m ai languroasă in tona ţie , din gam a ei se n tim e n ta lă :

— V -am fă c u t să m ă aştep ta ţi... O, vă rog să mă ie r ta ţi... Şi... vă m ulţum esc că a ţi ve­nit... vă su n t recunoscătoare ...

T eno ru l o p rim i bu im ac şi su sp in ă : bona se fu rişase a fa ră , lă sân d lui L eonard ceva din gustul fru c tu lu i p ro asp ă t.

S C R IS O R I— B asule, tre b u e să-i scrim fe tii.Sta cu N icu lescu -B asu în t r ’o cam eră şi

form au ap ro ap e o u n ita te : n ’aveau ta ine li­nul p en tru a ltu l. L u i i-a destă in u it m ai în ­tâi, că o iu b eş te pe o colegă a tâ t de m ult, în câ t tre b u e s’o ia n eap ă ra t de soţie. Ş i a s t­fel se c ă să to rise L eo n ard prim a dată. B asu îi c itia s c r iso r ile de d ragoste şi răspundea pen tru el. U neori, lu i L eonard îi e ra s ilă să răspundă; a lteo ri vo ia să răspundă frum os şi B asu se pricepea...

S u fle te ş te , p ro fund , Leonard a iu b it în v ia ­ţa lui fo a r te p u ţin e fem ei, — po a te num ai două sau tre i. C ele la lte , au fo s t cap ric ii, a- venturi... E ra o fire sentim entală , ca re punea ceva din ^sufletul său, în orice a v e n tu ră ga­lantă. A dânc, dureros, a iub it rar.

A iu b it pe prim a sa soţie şi to tu ş i, nu a p u tu t re z is ta cu ren tu lu i, v â rte ju lu i g lo rie i. D ragostea aceste i fem ei serioase, se t r a n s fo r ­mă cu tim pu l în t r ’o p rie ten ie s tr ic tă .

A doua so ţie a lu i L eonard , fu o do m n i­şoară d in tr ’o bună fam ilie din F o cşan i.

Lum ea a b rodat m u lte legende, în ju ru l căsn ic iilo r lui L eonard . D iv o rţu rile cu care aceste căsn icii s’au te rm in a t, su n t f i re ş t i . E le îş i au cauza în v â lto a re a în care v ia ţa a tr ă ­sese pe om ul slab ca re e ra L eo n ard şi care nu a p u tu t rez is ta . F ire a te n o ru lu i exp lică aceste d ezaco rdu ri casn ice. E ra un im perso - nabil, om ul p rim ei im pulsiun i.

V edea o fem ee, î i p lăcea. F em eea aceea nu

fi

s ’a în tâm p la t n ic io d a tă să nu-1 p lacă ş i m ai m ult, să nu cau te ea m ai în tâi, să-l a trag ă . A şa se în tâm p la cu to a te fem eile. L eo n a rd p lângea, d e s tă in u in d p rie te n ilo r că-şi iu b eş te so ţia şi to tu ş nu p u te a să re z is te c e lo rla lte femei...

E p re z in ta t în t r ’o fam ilie bună. Se în d ră ­gosteşte de dom nişoară . P este p u ţin tim p i- d ila se te rm in ă şi L eo n ard se în d ră g o s ti de so ra cea m are a dom nişoarei. A cest rom an dură vreo lună. T re c u la rând so ra cea m ică. D in fe r ic ire , nu e rau d ecâ t tre i su ro ri...

R O M A N Ţ A

R om anţa!...O lansa L eonard , la prem iera dela G rigo-

riu.O auzia i în să p rim a oară a iu rea , căc i n u ­

mai e lita se ducea pe v rem uri la p rem ie ră . Când o auzia i în tâ i, nu-i dădeai m are a te n ţ ie : o rom anţă dulceagă, o rom an ţă banală ca to a ­te rom anţele...

Ia tă în să că o rc h e s tra dela re s ta u ra n t sau dela b e ră r ie ţi-o cânta, câ tev a se r i la rând. D upă ce p leca i, nu ţi-am in tia i m elod ia , dar te obseda un fe l de nosta lg ie n e lăm u rită , de aco rdu ri frag m en ta te .

La un chef, lă u ta ru l îţ i cân ta la u reche a- ceastă rom an ţă , ca re e ra la m odă. în cep e a i

s’o flueri, aco m p an ia t de v io ara ţig an u lu i. Ai p rins o fra ză m uzica lă , care te u rm ă re ş te p e rs is ten t: te cu lci cu aco rdu l ace s ta în g înd , te scoli cu frag m en tu l de re f re n pe buze, îl şueri ap roape în m in te , în tre două fe lu ri de bucate şi s im ţi d o rin ţa v o lu p to asă , să mai auzi o d a tă ro m an ţa la m odă.

Ce su rp riz ă p lăcu tă !... La o p e re tă , L e o ­nard o cân tă du io s sau în f lă că ra t, în p lâ n ­sul ră sco lito r a l v io r ilo r sau în so n o r ita te a trium fală a o rc h e s tre i . S p ec ta to rii m u rm u ră , odată cu L eo n ard , ro m an ţa la m odă...

— B ra vo !... B is !... L eonard !... L eo n a rd !...Şi ten o ru l, sc lav u l m ulţim ei, se supune

graţios, zâm bind , p lecându-se....C ânta am plu , ta re , ca să auzim to ţ i , p ână

în fundul g răd in ii, de unde îi v en iau a p la u ­zele cele m ai ca lde ş i ov a ţiu n ile ce le m ai en tuziaste . L e o n a rd îş i fo r ţa vocea, c ân ta pen tru m u lţim e , p e n tru to ţ i ş i p u b licu l d e ­lira...

R om anţa la m odă...' In v ă ţa i a s tfe l re f re n u l, ca re -ţi rev en ia m e­

reu în m in te . In cu rân d , rom an ţa la m odă se nuan ţa p e n tru tin e , cu un e lem en t p e rso n a l şi sen tim en ta l. I n t r ’adevăr, ven ia u n m om ent, când ro m a n ţa la m o d ă se lega su f le te ş te de fem eea iu b ită . F ie că p riv ia i fem eea iu b ită , la re s ta u ra n t, pe când o rch es tra cân ta ro ­m anţa la m odă, fie că însăş acea s tă fem ee ţi-o cân ta la p ian , — de acum , ro m an ţa la m odă avea p e n tru tin e un în ţe le s a fe c tiv ne­p re ţu it...

S o c ie ta tea de e r i avea a ltă sen s ib ilita te , iub ia a ltfe l...

T e h o tă ra i apo i să cum peri ro m an ţa la m odă, în fo rm ă de p lacă neagră p e n tru g ra ­m ofonul de-acasă. R om an ţa a tin g ea în c lipa acea apogeu l p o p u la r ită ţi i sale. G ram ofonu l este în să că lău l şan so n e te lo r la m odă şi în B u cu reş ti in v en ţiu n ea aceasta m odernă p ă tru n sese cum sp o re ş te azi ră sp ân d irea r a ­diofoniei.

In t r ’adevăr, cu a ju to ru l g ram ofonu lu i, ro ­m anţa la modă^ p u tân d fi b isa tă la in if in it , num ai p r in t r ’o în v â r tire a m an ivele i şi o de­plasare de d ia fragm ă, o rep e ta i p ână la ex as­perare . Şi a s tfe l, în cep ea declinu l şan so n e te i la modă.

Pe stradă, în tram vai, la cinema, p re tu tin ­

deni nu au z ia i d ecâ t rom an ţa sau v a lsu l la modă lan sa t de L eo n ard . R o m an ţa se dem o­cra tiza a s tfe l şi m erg ea cu paşi g ig a n tic i spre b analizare , până se p răbuşia în d isp re ţu l pu­blic.

P ână şi ţig ă n u ş ii, cari v indeau z ia re , o fluerau pe b u lev a rd e . S ta ţiu n ile ba lneare erau in u n d a te de rom an ţa la m odă. T in e rii îşi m ă r tu r is ia u d rag o s tea , c â n tâ n d iub ite i, ca L eo n ard în P r in ţ ş i B a n d it :

Ş t i i tu fe t i ţo .Ce b lând f io r ?...

M uzica m ili ta ră în sc ria apo i în rep e rto riu l ei, acea s tă m elo d ie , o cân ta la să rb ă to rile n a ţionale , în p ia ţa pa la tu lu i, sau în tim pul verei în ch io şcu l din parcu l de la S inaia şi a tunci ro m an ţa la m odă îşi tr ă ia u ltim ele zile. D e aci, ab ia dacă o m ai c ân ta un ţam ­bal sau o a rm o n ică , în c â rc iu m i. L eonard lansa o a ltă a r ie , în tim p ce v ech ile ro ­m anţe, a u z ite de o su tă de o ri, de o m ie, de zece m ii de o ri, începeau să c r isp e z e nervii, in sistând să se m en ţin ă pe p o r ta tiv u l ac tua­lită ţii . O p e re ta începea d ec linu l. A scultai vechea ro m a n ţă cu fă lc ile în c le ş ta te , cu p ri­v irile în c ru n ta te , c ân ta tă la v io a ră , în cine ştie ce sa lon , de v re-un cop il p ro s t crescut. In fine, sp ă rg ea i p laca de g ram ofon ...

Sărm ana ro m a n ţă la m odă, sim bo l al n esta ­to rn ic ie i v ie ţii... E acum ca o am an tă îm bă­trân ită , ca o f lo a re o filită ...

Şi tâ rz iu , dupăce ap roape ai u ita t-o , o f laşne tă g u tu ra lă o evoacă pe n e a ş te p ta te în­t r ’un am u rg , pe o u liţă p u stie . A uzi astfel, L eonard , o veche a rie , c ân ta tă de o f laşne tă :

C ând sărm anu l ta tă l meu E ra tânăr cum su n t eu...

R o m an ţa nu m ai e ra la m odă. D a r e ra ro ­m anţa în ca re L eo n ard av u sese un frum os succes de debut...

Au trec u t anii şi în sunetul m ono ton al flaşnetei şi-aduse aminte, ascu ltând romanţa uitată, de a tâ tea alte rom anţe u ita te . Şi-aduse aminte că fem eea iubită a cân ta t o romanţă la modă la pian, că melodia sentim entală şi simplă a rom anţelor lui, a m ângâiat degetele a tâ to r fem ei, care l-au iubit, că în tr ’o seară, când o fem ee l-a părăsit şi când a auz it sin­gur la restau ran t pentru a su ta oară romanţa la modă, i-a venit să plângă şi a plecat ca­pul în farfurie...

C A P . X IV N E U T R A L IT A T E A

O nouă se r ie de succese u rm ară . C ontele de L u xem b u rg , la T e a tru l M o d em , apo i Or- feu în In fe r n , Ţ ă ra n u l vo io s şi în stag iunea de v a ră d in 1910, M -lle N ito u c h e , D ragoste de ţigan , F ata m u zica n tu lu i, P r in ţ ş i Ban­dit...

O p e re ta S uza n a avu o vogă nebună. C api­ta la în tre a g ă fre d o n a a riile a ce s te i zg lo b ii o- pere te . L a re s ta u ra n te , o rc h e s tre le cântau va lsu rile şi ro m a n ţe le pe ca re le lan sa L eo­nard.

In 1912, r e p e r to r iu l con ţine E va , D uşm a­nul fe m e ilo r , în ca re F lo r ic a F lo re sc u făcea fu ro ri, F i f i in ta x im e tru , D am a in R o şu , cu M ax im ilian în t r ’un ro l de m a re succes ; Au- gustin L ă u ta ru l, în care lui L e o n a rd i se pă­rea că-ş i cân tă tr is te ţe a p ro p r ie i lu i v ie ţi—

In an ii u rm ă to r i , se jo acă cu ace la ş suc­ces, S u z i , A lte ţa Sa, M icu l R e g e , R eg in a ci­n em a togra fu lu i. I n fin e s in g u ri, C o w b o yu l cu o ro m an ţă pe v e rsu rile lui M ax im ilian , Stela, E xcro c ii, F ra la la , M ineru l...

In tre tim p , G rig o r iu se re tră se s e de la di­rec ţia tru p e i ş i p ân ă în A p rilie 1916, corn-

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 16 Februart» 1999

pania joacă în form a unei asociaţii, sub di­rec ţia lu i Maximilian.

L eonard e fo rţa t să joace în fiecare seară. Lum ea venia la casă şi înainte de a lua bi­le t, în treba :

— L eo n ard jo acă ?D acă nu juca , sa la e ra goală...Cu p u ţin îna in te de războ iu , joacă la Con­

s ta n ţa ş i pereg rin ează p r in prov incie . Leon P o p e sc u îl angajează cu 6000 le i lunar, pen ­tru L y ric , dar răzb o iu l izbucni.

O P E R E T A IN T IM P U L R A S B O IU L U IC ap ita la , în p rim ele z ile a le războiu lu i,

b o m b ard a tă de zepeim ele şi aerop lanele cu c rucea neag ră pe a rip i, tră e ş te clipe de m are groază . N oaptea, n ic i o lum ină în oraş. L a a- p ro p ie re a zepeiinu lu i, c lo p o te le bat a larm a şi l lu e re le g a rd iş ti lo r desp ică bezna. B a te ­r i ile an tia e rien e b a t văzduhu l şi săbiile de lum ină a le p ro ec to a re lo r încea rcă să alunge p ă să rile m orţii.

T ru p e le germ ane in tra ră în Capitală.N em ţii, av izi de o p e re tă , p rim esc cu bu ­

cu rie sug es tiile şe fu lu i de o rh e s tră Skohutil, care av ea tre ce re la com anda tu ra germ ană, de a se deschide T e a tru l L iric .

N u se m ai g ăsiau lem ne şi alim ente. J u ­ca ră în sala n e în că lz ită , a ş tep tân d vara , ca să p o a tă ju ca la O te te le şan u .

U n m are succes dm tim p u l războ iu lu i fu N io b e , cu Z ili R aşianu . I n o p e re ta Călăreaţa de c irc , Z ili R aşianu in tra că la re pe scenă, în a in tân d astfe l p ână la ram pă, ceaece e n tu ­z iasm a pe nem ţi. L um ea ven ia ca să vadă pe că lă rea ţă , apărând a s tfe l şi m u lţi după a c tu l I plecau.

U u ro l frum os şi de m are succes, a av u t L eo n ard în tim pul răzb o iu lu i în „Floarea din S ta m b u T \ D in cauza tu rc ilo r , a lia ţi cu g e r­m an ii, aceas tă o p e re tă f ig u ră pe a fiş cu ti t lu l schim bat, în „Floarea d in Sh iraz". A ri­ile a ce s te i opere te făceau vogă la B u cu reşti, ca şansonete le rev is te lo r lu i T ănase la Iaş i.

O a ltă o pere tă ju c a tă cu succes în tim pu l o cupa ţiune i, a fo s t Sânge V ienez.

P rin Iun ie 1917, un p rie ten com un îi spune că L o u is Cazes e p rizo n ie r la C otrocen i, în ­chis de nem ţi în lagăr, dupăce-1 adusese din S ilezia . Cu Cazes, L eonard patina pe v re ­m uri la Skatingul dela Am basadori şi lua m asa cu el la E nache.

N em ţii înd răg ise ră o p e re ta lui L eonard şi ten o ru l in te rven i în favoarea lui Cazes, pe care reu ş i să-l libereze.

D. C azes deveni se c re ta ru l com paniei L eo ­n ard şi p rie ten n ed esp ă rţit al tenoru lu i, până la m oartea , lui.

IN T R ’UN R E S T A U R A N TA doua so ţie a lu i L eonard , fiind din F o c ­

şani, p leacă la ven irea n em ţilo r în M oldova.R ăm as singur în B u cu reşti, L eonard ză­

re ş te în t r ’o zi, în re s ta u ra n tu l C ontinental, unde lu a masa, pe fa ta pa tronu lu i. A ceastă fa tă , a l căru i ta tă e bogat, avea să devină a tre ia so ţie a lui L eo n ard şi să joace în v ia ţa ten o ru lu i un ro l decisiv . E ra tânără şi fo arte frum oasă.

D a r n ic i cu ea căsn icia nu se putu în jg h e­ba pe baze m ai so lide, deşi L eonard asp ira c ă tre o iub ire m ai calm ă, de du ra tă m ai lun ­gă. D a r v ia ţa lu i de a r t is t ră s fă ţa t, îl în d e ­p ă r tă dela această asp ira ţie .

T o tu ş , opere ta m uria . L eo n ard sim ţi aceas­ta şi în adâncul su f le tu lu i său evo lu ţia fa ­ta lă a genului c ă tre a lte fo rm e de a rtă , sădi o am ărăciune crescândă.

A r do ri o iub ire m are, ca re să-i um ple su ­fle tu l. E greu de g ă s it o a s tfe l de iu b ire în căsn icie , unde ap ro p ie rea con tinuă d ivulgă to a te scăderile so ţilo r.

C au tă în alcool ş i în v ia ţa de chef noctu rn ,o m u lţu m ire sum bră, tre c ă to a re , care lasă în u rm ă adâncirea rău lu i ce ro d ia acest su fle t.

C â t tim p are ban i, r is ip e ş te larg. T oa le te , p e tre c e ri , g en e ro z ită ţi u lu ito a re : pe un a r ­t i s t bo lnav , căzu t în m izerie , îl ţine el. A re cunoscu ţi, cari o ricân d găsesc la L eonard m ii de lei. D acă se în tâm p la să nu aibe, se îm prum uta , num ai ca să-şi a ju te p rie ten ii.

Cu aceiaş sp o n tan e ita te de copil, face cele m ai frum oase şi cele m ai c iudate g estu ri. P r im e ş te o b iju te r ie scum pă, de m ii de lei, în dar, ca am in tire ; re fu ză a ju to r bănesc de c â ţiv a po li, când nu a re ce m ânca!

TA N A SELa 12 Noembrie 1918, nem ţii se re trag din

C apitală. La 22, stagiunea de operetă se re ­deschide cu F loare d in S ta m b u l. Succesul "o-

ţ e t e te i continuă câtva tim p, în v irtu tea unei in e r ţii sociale, deşi un rev irim en t p ro fund se iv ise în sen s ib ilita tea publică.

S o arta făcuse ca L eonard să răm ână în tim pu l războiului în B ucureşti. Tănase, al douilea a r t is t al şansonetei rom âneşti, trecu C arp a ţii cu o u n ita te de p ionieri. In drum sp re B raşov, în p rim a zi a m obilizării, re g i­m en tu l din care făcea p arte Tănase, poposi la S inaia, în c a rtie ru l Isvo r.

V ila popotei, — o casă de ţară. D in p rid ­vor, priv im în beznă. P e s tradă , lum inile sunt stin se şi lin iş tea se confundă cu elegia P ra ­hovei din vale, lăsând im presia că tăcerea m urm ură.

L a popota o fiţe rilo r , ca ri ştiau că a doua zi vo r in tra în foc, ca să treacă m un ţii în A rdeal, T ănase cântă , acom paniindu-se sin ­gur cu o arm onică.

A poi veselia se s t in g e ; T ănase cîn tă o ro ­m an ţă d in tr’o opere tă . E o rom anţă sen tim en­ta lă şi tr is tă , ce d is tonează s triden t cu a s­p rim ea vo in ţelor ce lo r ce se p regătesc să r o ară pe C arpaţi. T ănase se opri b rusc dini ite c :

- N u mai m erg cân tece d ’astea, d ’acuma...Şi începu, cu verva lui îndrăcită , o şan-

so n e tă veselă, ca de rev is tă . In clipa aceea, O p e re ta m urise...

O fiţe r ii s’au cu lca t. L in iş tea e desăvârşită . T o tu ş , din odaia vecină, se aude glasul ţă ­ran u lu i b ă trân :

— N u po t să adorm deloc...E ra prim a noap te a m ob ilizării. Se sch im ­

ba ceva în su fle te le ră sco lite . M ulţi nu dor- m iră în noap tea aceea, ca bătrânu l de acolo.

Z o ri de sânge. M unţii p a r decoruri de ca r­to n sch iţa te în cărbune.

S une tu l tro m p e te lo r ce ^clamează m ob ili­z a rea , se sparge s tr id en t, în aeru l rece, hoho ­te ş te în ecourile p ădu rii, v ibrează în fe re s­tre . C ocoşii, am ăg iţi, răspund . Şi trom pete le îş i curm ă o clipă chem area, ca să re înceapă asp re , mai departe , m ai stinse.

In răcoarea tra n sp a re n tă a d im ineţii, se aud dinspre g ară f lu e ră tu ri de tren. Şi ţi se p a re că în ţip ă tu l lo co m o tiv e lo r a izb u cn it o n o sta lg ie de m u lt înăbuşită , un dor de m oarte g lo r io asă sau poa te un elan trium fal, că tre o v ia ţă nouă.

O P E R E T A S E SU R PAI n t r ’adevăr, O p e re ta m urise în clipa aceea.

V alsu l era p rea blond, p re a m olatec, p en tru vân joasa v ia ţă ce începea ; rom anţa e ra prea dulceagă, p en tru cei ce aveau nevoe de beţia vese lie i, de m arşu l tr iu m fa l în aco rdurile c ă ru ia să se ducă la m oarte .

In tim pul războiu lu i, T ănase reuşi să-şi în ­jghebeze în M oldova o trupă , cu care joacă la Ia ş i şi în num eroase oraşe din p rov inc ie V ese lia lui, cân tecele lu i exuberante, răsună în to a te tranşeele , am uzînd, făcînd pe so ldaţi să-şi u ite o_ clipă necazurile , alinând dorul de acasă şi în v io rând pe cel răpus de foam e.

îm p reu n ă cu M arioara C inski, T ănase jo a ­că rev is te în M oldova. A cest gen nou, co ­respunzând unei noui s tă r i afective a popu­la ţie i, se rid ică tre p ta t în locul operetei.

C ei ce se în to a rse ră din M oldova, nu mai fredonau valsu rile lui L eonard , ci şansone­te le din rev is te le ju ca te de Tănase. F o ştii lu p tă to ri, la dem obilizare ,aduseră în ţa ra o cupa tă şansoneta lan sa tă în M oldova de M ario a ra C inski :

Iu b itu l m eu nu este prinţ,E l n’are visuri, n ic i dorin ţi Să stea ’n pa la te ;E l stă, in vale, la O ituz...

O p ere ta reîncepuse, dar valsul păru fad lu p tă to r ilo r în to rş i acasă, fa ţă de sim fonia b a rb a ră a obuzelor. V o in ţe le încordate, re s ­p ingeau rom an ţa duioasă.

R ăstu rn a rea tu tu ro r v a lo rilo r, sco ţând la su p ra fa ţă clase incu lte de speculanţi, p o li ti­c ian^ înd răzneţi şi av en tu rie r i financiari, sub­stitu i gustu lu i m ai ra f in a t de eri, av id ita tea de pornografie . In locu l versului duios, în locu l sen tim en tu lu i fin, noul public postbelic c e rea în p rim ul rând fas tu l decoraţie i v i­zuale .. De aci, m are le succes al som p tuoase­lo r m on tări dela Cărăbuş, căro ra o p e re ta nu le rez istă . De aci, noua form ă de a r tă , pu r v izua lă şi aproape nu lă ca in te lec tu a lita te , ca re este c inem atografu l. F a ţă de aceste concurenţe, învechita operetă cedă.

Jazzul pândia momentul potriv it ca să-şi facă „intrarea", pe scena sensibilităţii bar­bare a so c ie tă ţii de după războiu. Sentîm «r;-

ta lita te a de eri se stin se , devenind azi o în ­su ş ire sinonim ă cu rid ico lu l.

L eonard părea că s im te su rd , to a tă a- ceastă m odificare a a tm o sfe re i m orale din ju ­ru l său. Fondul său in tim de m elancolie, a- co p e rit de spuza g lo rie i vane şi nesta to rn ice , începe să lică riască din nou. în cea rcă să-şi înece acest zbucium n e lăm u rit în şam panie. Şi m ai este un fel de b e ţie , pe care cei cu un fond de m elancolie îm p o triv a căreia lup tă , o cunosc b ine: b e ţia de veselie . T rag ica ve­selie fictivă, veselia fo r ţa tă .

Bea... Fem eile sun t m ai rec: acum. R ăz­boiul dă naştere unui tip nou de fem ee, — fem eea de a faceri, o f iin ţă asen tim en ta lă şi in te resa tă , care nu m ai v ib rează în ritm u l m onoton al valsulu i de o d in io ară :

L eonard îmi spunea :— E hei, s ’au sch im bat fem eile şi v rem u ­

rile !... U ite, la mine : E u, care am p rim it m ii de cadouri dela fem ei, am ajuns azi că până şi pe mine m ă „ toacă" fem eile !...

Şi în adevăr, L eonard cheltu i cu o fem ee m ult, — m ulţi bani şi m ult din sufle tu l său.

C A P. XV D U PA R A Z B O IU

Com pania de o pere te joacă intens. A nişoa- ra, M icu l rege, Dama in hermină... T o tu ş, p en tru prim a oară se in troduce în rep e to riu ceva deosebit : M oartea lu i A rsene, p re lu ­c ra re de M axim ilian după Leblanc. O piesă p o liţis tă !...

L a 1921, m in is te ru l a rte lo r trim ite trupa lui L eonard pe lin ia de V est, unde jucă operă şi opere tă la T im işoara , A rad şi O radia. T e a tru l din T im işo ara fu m istu it de foc...

O b ronşită supără to t m ai m ult pe tenor.L a T im işoara se desfăcu asociaţia Leonard-

M axim ilian. T im p de doi ani, M axim ilian avea să joace ca an g a ja t al lui Leonard.

In stag iunea din 1922, dela teatru l Carol cel Mai'e, jo acă M u zican tu l satului, Apaşii. D ucele de R e ich sta d t, F luturaşul...

O bţinând O subven ţie de 5 milioane, jucă la tea tre le na ţionale din C ernăuţi şi Chişi- nău, în 1924—25.

O m are lo v itu ră p e n tru Leonard, a fost fap tu l că i s ’a lu a t T e a tru l L iric , pen tru O- p e ra rom ână. A poi, M axim ilian se angajează la te a tru l R egina M ăria... Leonard răm ase până la urm ă c red inc io s operetei, care îi dăduse gloria.

In 1925, se înch ide u ltim a lui s tag iu n ed e la parcu l O te te leşanu . G răd ina de odinioară, cu scena în ruină, cu cabinele m ucegăite, pare o paragină.

T o tu ş , L eonard con tinuă lupta d isperată p en tru re înv ie rea opere te i. N u se poate îm ­păca cu gândul, că op e re ta a m urit pen tru to tdeauna. D ar nici ap a riţia sa în D ucele de R eichstad t, nu mai poate îndupleca so a rta acestu i gen tea tra l.

F ă ră bani, bolnav, e ocolit...LA S O F IA

I n t r ’o bună d ispoziţie vocală, pleacă la Sofia, cu Cazes :

— Să m ergem , L uică, la Sofia ? ce z ic i ?... Nu ne tae b u lgarii ?

B u lgarii l-au p rim it cu flo ri şi i-au g u sta t m u lt arta.

L a în toarcere , un v isco l g rozav îi b lo ch ea ­ză la Rusciuk. R euşesc să tre a c ă D unărea şi a jung la G iurg iu , d ezo rien ta ţi, pe o vrem e diabolică. în tâ ln iră un om :

— Dom nule, unde e un re s tau ran t pe aci î îl în treabă L eonard .

— Aââ...E ra un surdo-m ut.— A şa e no ro cu l m eu, L u ică! zise teno ru l.G ăsiră o cam eră la o ev re ică ; la h o te l, e ra

plin . L eonard îm i am in ti de m izeria deb u tu ­lui său. In cam eră, e ra un fr ig de m oarte . T en o ru l coborî singu r în p iv n iţă şi aduse lem ne, am in tindu-şi l ip su rile dela Iaş i, când p lecase la în cep u tu l c a rie re i, cu P o en aru în tu rneu .

E ra frigu ros , tuşia....L in iile în zăpez ite . R ăm aseră trei zile la

G iurg iu .— E u plec pe jo s !Se enerva.— F ug i mă, că te m ănâncă lupii, îl sfă tu ia

p rie ten u l său C azes.In fine un tren plecă spre Bucureşti. In

vagon, frig : „— Ah. Luică, d«ce nu m ’ai lăsat la căl­

dură !...

| NO E S T f i l)N F A R D |NOTA/— Lait INNOXA se găseşte în comerţ în trei mărimi/- conul mic costa lei 120. — Flaconul mijlociu costă lei 170.—

m are 3C0.— Se găseşte pretutindeni şi la PARFUMERIA Bucureşti C o lea Victoriei No. 39

UN S U F L E T T U R B U R A TB ea, c a să p o a tă t r ă i în a fa ră de ace s te

p ro fu n d e m o d if ic ă r i d in ju ru l său. S o c ie ta tea nouă, de după răzb o iu , îl d e tro n ase .

Se în to rc e e a acasă spre z iuă, în s o ţi t de p r ie te n i să rac i, cu c a ri băuse şi c a ri nu aveau unde să se cu lce . I i cu lca la el acasă, pe sub scă ri, p e canapele .

A doua z i de d im ineaţa , so ţia Sa d in u rm a, găsia, cân d se scu la , pe a ce ş ti n a u fra g ia ţi, sa lv a ţi de L e o n a rd p en tru o ^noapte...

F ir e a lu i d ev en ia d in ce în ce m ai c a p ri­cioasă, m ai n e s ta to rn ic ă . î ş i u ita so ţia z ile în tre g i, p e n tru c a apo i să su fe re p e n tru ea, ca un ad o le sc e n t în d răg o stit.

P e tr e c e a ş i în to iu l nop ţii în cep ea sa tra g a cu re v o lv e ru l în go l. . „

O a g ita ţie d in ce în ce m ai fre n e tic a , u chinu ia . r , ,

î ş i în şe la s o ţ ia ş i apoi îl ro d ia u n fe l de că in ţă c iu d a tă . . .

S u fle tu l lu i sc tu rb u ra to t m ai m u l t G asi bani d in ce în ce m ai greu.

D ECLINA vu o c ru n tă re v e la ţie : în tâ ln ise cea d in ­

tâi fem ee ca re a r f i p u tu t să-i re z is te 1Şi to cm ai pe a c e a s ta L eonard a îu b it-o lC ând a în ţe le s s i tu a ţia aceasta , L eo n ard nu

a p u tu t su p ra v ie ţu i revela ţie i.' C ăzu in t r o sum bră p a tim ă a lco o lică , cu v e se lii d isp e ra ­te, cu h o h o te de râ s ce ascundeau p lânsu l din s u f le t

în c ă o d e sp ă r ţire 1... A l tr e ile a căm in sp u l­bera t... E r a p re a m u lt. P lânse pe b ra ţe le u- nu i p r ie te n ; e ra p o a te p rim a o a ră în v ia ţa lui când p lân g ea p e n tru o fem ee...

î ş i v ânduse g a rd e ro b a l... U n beau B ru m ei, ca re -ş i v inde garderoba... M ângâia , în z iua aces te i d u re r i, s to fa sm okingului, a u n ifo r­m elo r, în c a re cu lesese a tâ tea ap lauze şi a- tâ te a p r iv ir i pasionate ...

S o a r ta î i re z e rv a se lo v itu ră după lo v itu ră . C o n ş tien t că se p răb u şeşte , bo lnav , s ta în tin s to a tă n o a p te a î n t r ’un chaise-longue, ch inu it de in som nie , de reg re te le tre c u tu lu i, ş i de p lan u ri p e n tru v ii to r .

I I ţ in e a u ace s te p lanuri, ilu z ia ca nu se poa te ca o p e re ta să m oară, m ira ju l că sălile im p asib ile se v o r desgheţa , ovaţionan- du-L

Q upa cu şam pan ie s ta lângă el. P a rc ă îşi p re g ă tia o u c id e re lentă...

B ro n ş ita c ro n ic ă îi zgudue p iep tu l, în con­vu lsii de tu se . C om pania răm âne fă ră bani.

R E A L I T A T E A I L U S T H A T AS ta tu l nu m ai v re a sâ a ju te p ro ec te ce se năşteau m o arte . .

L eo n ard e a b ă tu t, de o m elan co lie v iz ib ila , ce ia su b it lo cu l accese lo r de vese lie s t r i ­dentă. E s lă b it ; după un e fo r t m ai m are , gâ- fâie pen ib il.

In a l tă ţa ră , n u s ’a r în tâm p la cu m ine d ra ­ma aceasta . N ’am bani, de a ce ia decade o- p e re ta ! , .

I n t r 'o seară , c ineva îi şo p ti d esp re o fe­m ee:

— T e -a ch inu it... P o a te a fo s t s in g u ra fe­mee ca re te -a c h in u it. . E i b ine , se spune că are le p ră ş i că e înch isă în tr ’un sa n a to riu din s tră in ă ta te l~

A doua zi, L e o n a rd apăru m ai s lăb it, mai palid...

L A C Â M P U L U N G

L a h o te l A s to r ia p rin ţu l o p e re te i ag o n i­zează în t r ’o m ize rie ce-i apasă su fle tu l, des- nădăjduindu-1.

B oa la i se ag rava . Ca să jo ace , tre b u e să-şi facă in je c ţi i ca lm ante. O b ro n ş ită veche se tran sfo rm ă în f tiz ie . A re d u re ri de stom ac şi c rede că a re cancer. O idee fixă.

R ad io scop ia nu găseşte can ce r şi a tu n c i de bucu rie , face u n chef m onstru .

F r itz , — la A lham bra: în t r ’o seară , cu o febră de 40 g rade , fu tr a n sp o r ta t d ir e c t de pe scenă, la sana to riu .

P rim i câ tev a v iz ite ; re fu ză o ric e a ju to r bănesc. I se in te rz ice fum atul. D a r e ra p rea târz iu . L a ce bun să-l ch inu iască? I se p e r ­mise să fum eze : e ra p ie rd u t

F u dus la C âm pulung, să m o a ră în casa ta tă lu i său. In g a ra de N ord lum ea îl vedea palid, c lă tinându -se . E în c o n ju ra t de cu rio ş i. Cazes îl s p r ijin ă ; so ţia a c e s tu ia iz b u cn e şte în lacrim i.

L eonard a re co n ş tiin ţa s tă r i i lu i :— Cu m ine se în tâm p lă o tra g e d ie i .»L um ea fu ru g a tă să se în d e p ă r te z e .In vagon, L eo n a rd s tinge lum ina , îş i r id ic ă

g u le ru l: o u ltim ă co ch e tă rie , — nu v re a să-l vadă lum ea în s ta re a în ca re a junsese .

La C âm pulung sp e ră să se în to a rc ă la p u ­blicul său... I I v iz ite a z ă T ă n a se ş i N a ta li ţa P avelescu , c a re se a flau în tu rn e u .

O veche p r ie te n ă , d-na M acri, v in e dease- meni să -l vadă.

In p a t îş i p u n e la g ram o fo n p laca cu V ă­duva vese lă , c â n ta tă de el... î ş i co m p ară vo­cea a c tu a lă cu c ea de eri şi och ii i se um ­plu de la c r im i.

MICHEL COHEN

TA3E 51 CIORAP

LA TONIPREZINTĂ O SERIE NOUA IN TRICOTAJE DE L U X C E \A fACE PLĂCERE — f E M E I I— ‘ E L E G A N T Eq o viaiazA c i o ­rapi DE MATA SC51 T R IC O T A J E D E O R IC E F E L

• B U C U R e ^ T ^ s . r o m â n

In dim ineaţa zilei de 24 D ecem brie, dupj ce bău ceaiul, avu o m are criză de stomac. S trig ă de durere, în tr ’un zbucium înfiorător:

— A e r l- A erl..Se sufoca. . . .D octoru l îi făcu o in jec ţie liniştitoare.P e la o ra 10 şi jum ătate, — o nouă crizi

Dr. N ik ita îi face o in jecţie cu m orfină. La. onard se culcă, adormi. D ar deschidea mereu ochii, p riv ind pe ta tăl său.

A cesta îi şo p ti:— Nu v rei să-ţi citiască p reo tu l ca să tt

faci b ine m ai repede?— V reau I...P re o tu l R izescu voi să-l îm părtăşiascl

Leonard zise cu glasul s tin s :— îm p ărtăşan ia nu se ia culcat... Ajutaţi-

mi să m ă ridic».T a tă l său îl ridică. F u îm părtăşit. Apoi

L eonard se culcă aşezându-se de moarte.T a tă l său începu să plângă. Muribundul

deschise ochii, îi privi pen tru u ltim a oară şi exclam ă:

- St!...Apoi ceru să fie culcat pe p a rtea dreaptă:— Cu fa ţa în sus îmi vine să tuşesc.-R esp ira greu. D octorul îi luă pulsul :— în ce tează pulsul !...La şapte seara Leonard şop ti ta tălu i său:— A propie-te tată... ]Şi îşi puse capul pe b ra ţu l său. M uri—V iaţa lui L eonard a fo st traged ia idealis­

m ului sentim ental de eri, a tm osferă morală ris ip ită de v ije lia războiului, care a lăsat in urm ă un realism de esenţă m aterialistă, fa­vorabil supra-natalităţii de oam eni de afa­ceri, ca gelatina pentru cu ltu rile de bacterii. C ifrele uciseră valsul, frenezia v ie ţii actuale în locui flu id ita tea molcomă a m elodiilor de eri, concretizându-se în j&zz. Saxofonul sparse v ioara ; o m entalita te nouă izola pe L eonard din ce în ce mai m ult : era izolarea care, pe to ţi câţi au sim ţit in ritm ul valsu­r ilo r lui, i-a chinuit după răsboiu. Drama lui, e dram a unei societăţi în tre g i; in sentimen­tele şi ges tu rile lui se regăsesc oamenii de eri, cu pasiunile şi felul lo r de a fi, ca pri­vite p r in tr ’o lupă.

Rom anul v ie ţii lui e rom anul sentimenta­lism ului generaţie i, a cărei v ia ţă de extreme, a fost îm părţită de războiul m ondial în doua ere d istincte, opuse, neîm păcate. E conflic­tu l, — cu resonanţe a tâ t de dureroase In su­fletu l generaţie i noastre, — d in tre eri şi azi-

— SFÂ R ŞIT — _

Epiderma la

regim lactaLaboratorille INNOXA din PA

funcţionând sub un control mea au reuşit—după lungi şi U bono ase c e tâ r i-să pună la punct laptele INNOXA. Daci veti consulta, sOTi Doamnă, pe medicul Dv., el v» spune că : , . 1,

I. Laptele INNOXA odihneşte aar

18 F ebru arie f9ts

MOARTEA LUI LEONARD

rabil pielea : , ,2. O eliberează de orice leljj*

p ro p r ie tă ţi i

săi

pur.tate m ulţum ită d e te rslv e ; , i

3. O h răn eşte în m od raţiona ,4. O face netedă, uniform ă Şi

toasă ; . . | £5. Acest p rodus p rieşte oricărei

derme. . . ji,Aplicat prin lo tionarea fetei

neata şi seara , L aptele IN^ 0 conserva toată fragezim ea şi >• n tenului Dv..; dv. nu veţi mai Imoa şi va înfrum useţa tenul Dv.

R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă 16 Februar»: I9tf>

Concursul de frumuseţe al „Realităţii Ilustrate”„R E A L I T A T E A I L U S T R A T A " organizează concursul de fru m u se ţe , pentru a legerea unei reprezen tan te a R om ânie i CJtfiss

R om ânia" ) la în trecerea in terna ţională d in G alveston (S ta te le -U n ite ale A m erice i). , „ revisteiPână la 20 F ebruarie se prim esc fo to g ra fii de-ale candidatelor, pentru înscriere . (A ces tea se tr im it p

.M E A L I T A T E A I L U S T R A T A ", str . Sărindar 12). . JIn ziua de 3 M a rtie are loc. în fie ca re capitală de ju d e ţ, alegerea fru m u se ţilo r jud e ţen e . „„tion*).La 16 M a rtie , cele 72 fru m u se ţi ju d e ţe n e , vor veni la B u cu reşti şi se va proceda la alegerea a nouă fru m u se ţi naţiona Cea m ai frum oasă fem ee din R om ân ia ( . J l i s s R om ânia") va f i aleasă in ziua d e 17 M arVe.

V e t e l e ^ f T u m o a s e ^ ă ^ u ^ e ' l a s e 1 îm p ied ica te *de o m odestie — nelalocul ei în această îm prejurare — ca să se p re z in te la con curs. L e îndem năm să ia p a r t e l a î n U e c L .d o r i n ţ a noastră fiin d , ca Rom ânia să fie s tră lu c it reprezentată la concursu l d ,n Gal-

VeSt° n D a c ă S',M IS S R O M A N IA " , va o b ţin ea ti t lu l de .M I S S U N I V E R S U L , gloria e i se va răsfrânge ş i asupra ţării.

Concursul de frumuseţe din Galveston şi „Miss-Europa" B u le tin u l m e te o ro lo g icD in câ te am p u b lic a t p â n ă acum , c iti­

to r ii n o ş tr i ştiu c ă la G alveston, in tr ’u n u l d in ce le m ai în c â n tă to a re ţin u tu r i ale S ta - te lo r-U n ite , de 11 an i, o A sociaţie de iu ­b ito r i a i fru m o su lu i, o rg an izează anua l o în tre c e re în tre a lese le d ife rite lo r ţă ri, sp re a p ro c la m a pe c ea m a i fru m o asă fem ee din lum e („M iss U n iv e rsu m ” ).

D. M aurice de W aleffe , — a u to riza t în u l­tim ii do i an i de c ă tr e A soc ia ţia d|ini G a - re s to n , să se ocupe de a lege rile din F ra n ţa şi a lte câ tev a s ta te e u ro p en e — n em u lţu m it cu re z u lta tu l c o n c u rsu rilo r in te rn a ţio n a le , de rân ă azi, p en tru că în d o u ă râ n d u r i a u to t i'ost a lese fete am erican e d re p t cele m a i frum oase , ş i-a m a n ife s ta t în c ă d in anu l t r e ­cu t, in te n ţia de a face o alegere în tre r e ­p rezen tan te le tip ice ale d ife rite lo r sta te e u ­ro p en e , sp re a alege o „Miss E u ro p a , n i^ i ’n a in te de con cu rsu rile o b işn u ite din G al­veston D de W aleffe, vo ia anum e să c o n ­sta te , d acă frum use ţea tip u lu i de ra să p u ră , în tre ce sau nu fru m u se ţea p ro d u să p rin în ­c ru c işa re , ad ică dacă fru m u se ţea ro m ân easca b u n ă o a ră , ita liană , germ ană, sau engleza, e m a i p resus de cea am erican ă , unde t i ­p u rile su n t p ro d u se p rin am estec de sânge.In consec in ţă , d. de W aleffe a in s titu it un co n cu rs la Paris , ca re a av u t loc in z iua de 7 Februarie .

O rgan iza ţia din G alveston, c a re a fo s t în - c u n o ş tiin ţa tă de ţin e rea acestu i concurs p re ­lim in a r, n u s’a în v o it în să c a în trecerea u l­te r io a ră d in G alveston, să se pe treacă n u - m a i în t re două c o n c u re n te : „Miss Europa, şi „M iss A m erica”, ci a ru g a t pe (L de W aleffe c a toate co n cu ren te le , rep rezen tan te ale d ife rite lo r ţă r i, s ă v ină c a şi în alţi arii, la G alveston, aici u rm â n d a se ţinea c o n ­cu rsu l ob işnu it, fă r ă co n s id e ra re la a leasa d in P a ris . D easem enea s’a lă sa t ab so lu ta lib e rta te d iferite lo r ţă r i in v ita te La G alves­ton , c a să p a rtic ip e sau n u la concursu l d in P a ris .

N oi, c a r i am fo s t în tre b a ţi dacă . v rem sau n u să tr im item p e a leasa n o as tră la

C oncursurile jud e ţen e , care u rm au să 72 reşed in ţe ju d e ţen e , în u rm a cererii unu i

care au ară ta t că d in pricina fr igu lu i nu det, au fo<it am âna te pe ziu a de 3 M artie,

şi a rep rezen ta n te i tării („M iss R om ân ia ) M artie a. c.

RRGINTRRIRP F D R Z H E I M

STB. B U C U R E Ş T I <TB.

co n cu rsu l din P a ris , am ră sp u n s d -lu i W il- le tt L. Roe, că în tru c â t tim pul e p rea sc u r t ca să pu tem te rm in a alegerea, suntem n evo iţi să ren u n ţăm la co n cu rsu l din P a ris ş i ră m â n e ca a n u l acesta „Miss R om ânia să m eargă la G alveston, la concursu l din Iun ie , d a t fiind că şi a şa a legerea din P aris , n ’a re n ic i o in f lu en ţă a su p ra alegerii celei m ai frum oase d in lum e.

Se p a re că p ro c e d a re a n o as tră a fost destu l de în ţe leap tă , p e n tru c ă n ep rip in d u -n e , vom avea p o sib ilita tea de a alege o fata cu a d ev ă ra t frum oasă .

L a P a ris a fost p ro c la m a tă ca cea m ai f r u ­m o asă fem ee d in E u ro p a , rep rezen tan ta U n­gariei. F o to g ra fia aceste ia no i am p u b li- c a t-o în t r ’unul d in num ere le trecu te ale r e ­v is te i noastre . In co n te s ta b il că a leasa dela P a r is este o tâ n ă ră de to a tă frum useţea. D u p ă p ă re rea n o a s tră în să , ideea u rm ă rită de d. de W aleffe, n ’a fo s t idealizată, în ­tru c â t d—ra E rzsi S im on n u este re p re z e n ­ta n ta frum use ţe i p u re ungureşti. U ngurii, d u p ă cum îi cunoaşte to a tă lum ea, au t r ă ­să tu r i m ongo le : U m erii o b ra j ilo r p u ţin eşiţi în a fa ră , och ii mici» n asu l tu r tit, sun t m ici de s ta tu ră , etc. D a r d o m n işo a ra Sim on n u a- m in teş te nici u n a din aceste ca rac tere . Ea nu este u n p ro d u s al ra se i ungureşti. In în fă ţişa re a ei este ev iden tă influenţa g e r­m ană.

Noi ne vom s tră d u i să alegem u n tip re­prezen ta tiv al iru m u se tfi rom âneşti, iie iru - m use ţea b ăn ă ţean ă cu tră să tu r i rom ane ac­cen tua te , iie iru m u se ţea basarabeană, în ca re se resim te in ilu e n ţa slavă, iie o lteanca cu tră să tu r i dacice. P e aceasta o vom trim it* la Galveston, să se m ăsoare şi cu dom ni­şo a ra Simon, a leasa U ngarie i şl cu celelalte iru m u se ţi rep rezen ta tive a le d lie ritelo r ţări.

F iecare rom âncă, ştiindu-se In im oasă va în ţe lege că este de d a to ria el, să se p rezin te la concursul de Iru m u seţe al „R ealită ţii I- lu s tra te ”, p en tru ca în lu p ta dela Galveston, să a iirm e în tâ ie ta tea Rom âniei.aibe Ioc în ziua de 17 F ebruarie. în cete

nu m ă r însem nat de cand ida te d in provincie.se po t deplasa până în capitalele dc ju -

răm ânând ca alegerea fru m u se ţilo r regionale să se facă la B u cu reşti, în ziua de 17

i l ! | ! ■ | i !«t i i '*-! 1 l i r ^

MOBILE de PRIMUL RANGf i anume: dormitoare, sufragerii, garni­turi de salon, şezloane, scaune, etc. tn

mare asortiment permanent la D epozitul de MOBILE „VICTORIA"

C R A I O V A

Ta c â m u l Gristals

Cu M i bogata npsziţii pMfei

Cumpăraţi d i r e d i u sursa p r e t u r i l e c e l e m o i e f t i n e f i i n d d e p o n t c/r f i o n c d

S tr . U niriiInvităm

P a la tu l N l n e mrtvttăm pe mult sttmaţil amatori de mo­

bile din CRAIOVA *1 OLTENIA in prăoălia noastră spre a vedea mobilele noastrePrBturi st Gondlţlnnt avantajoasa

—2 0 —MOTTO: D oam ne, tu te Ui de

glum e.Nu ne vezi m izeria?

P entru ce -a i lăsat pe lum e Geruri ca'n Siberia f

G. T opârceanuSoarele ne am ăgise

Cu că ldu ri sim patice.Risipind a no astre vise

Dulci, p rim ă v ă ra tic e .1

Neua ’ncepe ia r să cadă... Ş i-a ş te rn ân d podoabele.

In castele de zăpadă,A sch im bat cocioabele

A ’n n o d a t d e -a rg in t o funda Peste toate văile,

Şi’n o m ă t m i se afundă T ălp ile , călcâile.

Cu h lam id ă de herm ină A’n ve lit statuile.

“£ ‘rivesc u rzea la fină

necaz duduile.

G ardurile în t r ’o clipă Ş i-au lu a t bonetele.

Să n u cap e te v re -o gripă Şi să m o ară , bietele.

Bolta e în n o u ra tă Şi de so a re -i văduvă....

Mă p ă tru n d e câ teodată ,F rigul p â n ’ la m ăduvă.

Cântă ţu r ţu r i i de ghiaţă O b iz a ră arie

Si se m iră c ’au viaţă In că ’n F eb ruarie .

îngheţa te azi co n sta t că,Stau pe loc tram vaele

Şi au în g h e ţa t în m atcă R âuri şi pârae le .

Z gribulită, o po tae,L a tră luna, stelele...

C hiar îm b ro b o d ite ’n p ae T re m u ră cişm elele.

Visurile de m ai b ine Suflete, tu p lân g e -le !

D ar când în a ta le vine Iţi în g h ia ţă sângele,

R evoltat tr im e te ’n g rabă O sc r iso a re ce ru lu i,

Ca să fie m a i de tre ab ă :P rea e a sp ru gerul lu i!

Zile ca lde , n u zăp ad ă S fin te P e tre , d a -n i- le !

Să stea p â n ’ la a n u ’n ladă Şubele şi b lăn ile .

E zad a rn ic ! B o ltă su ră A ş tep tân d u -ţi zâm betele.

Te p n v e s c şi eu cu u răD acă tu -m i p o r ţi Sâm betele.

DUDUIA GRĂDINĂRITA

F riz e r ia B E E RCalea Moşi lor , 53

Saloane pentru Domni şi Doamne Ondulafiuni cu apă şi fier Aranjatul sprâncenelor, Maniqure

R E A L I T A T E A I L U S T R A T A 16 F eb rua r i e 1929

T r o J k jj& r e d /n r u s e ş te d eB a r b u B r â c L & s c u

au A reacZ ie A v e rc e n X o

CA N D tr ă ie ş t i m u ltă v rem e a lă tu r i de

cineva, î ţ i scap ă la tu ­ra p rin c ip a lă a leg ă ­tu r ilo r ta le cu acea persoană. Ie i seam a num ai la am ănun te le ce fo rm ează cad ru l v ie ţii com une. N u po ţi să - ţi dai seam a de sp lendoarea unu i tem plu, dacă a ting i cu vârfu l nasu lu i una din p ie tre le sale. In această poz iţie , e g reu să cuprinzi în tre g m o­num entul ; în ce l m ai bun caz, a i să vezi câteva p ie tre v ec in e ; a tâ ta to t.

Ca să a ju n g la concluzia d e fin itiv ă că so ţia m ă iu beş te , m i-a treb u it m u ltă tru d ă şi ani în d e lu n g a ţi de observaţie am ănun ţită .

U nele d in aceste am ănunte,— recunosc - - sunt d es tu l de m işcă toare .

* * * wIn t r ’o zi, so ţia m ea e ra to lăn ită pe d ivan, citind o ca rte , ia r eu luptam cu o căm aşă scrob ită , al că re i g u le r refuza cu în c ă p ă ţâ ­nare de m ăgar, să se încheie.

— In ch e ie -te , g u le r păcătos! — bodogă- niam eu cu un ton de rugă. — Ce te co stă să te înche i? C e-ţi pasă ţie?

Cămaşa, — d esig u r nu era o b işn u ită s ’audă dojeni şi in su lte , căci se sim ţi j ic n ită — m ă strânse de g â t ş i când, înăbuşit, tră se i de guler, se ru p se b u to n ie ra .

— M ai b ine ai c răp a ! strig a i m ânios. — D ar ai ş i făcu t-o ! A cum trebue să te coa- sem iarăş.

Mă ap ro p ia i de so ţie .— K atia , te rog , rep ară-m i b u to n ie ra asta .Soţia, fă ră să sco a tă nasu l din c a r te , şo p ti

cu b lân d e ţe :— Nu, eu n ’o cos.— C um n ’o coşi?— Ia c ’aşa. C oase-o tu !— D rag ă ! D a r eu nu po t şi tu po ţi.— Da... — zise ea tr is t . — V ezi, tocm ai

de aceea s ’o coşi s in g u r. D esigur, aş pu tea să-ţi cos b u to n ie ra . D a r eu nu su n t n e m u ri­toare! D acă aş m u ri deodată — a i răm âne singur — şi a tu n c i! N ep ricepu t, b u n de n i­mic, n ep u tin c io s în fa ţa unei b u to n ie re ru p ­te, ai sp u n e : „O , de ce nu m ’am în v ă ţa t dela început să le fac to a te sin g u r!" I a tă dece vreau să ţi-o coşi s ingur.

In im a m i se um plu de îndu io şare şi căzui în genunchi în fa ţa ei.

•— O, ce bună e ş ti! G ândirea ta m erg e d in ­colo de cazu l în g ro z ito r , de n ec rezu t, că ai pu tea să p ă ră se ş ti pământy.1! Cum să ră sp lă ­tesc a tâ ta d rag o s te şi a ta ta g rijă ?

S o ţia o f tă şi se cufundă ia r în c a rte . E u mă aşezai lângă ea şi înarm at cu un ac, începui ră b d ă to r să d reg căm aşa. In sp re seară isp răv isem treab a .

D e z ia a m ea, îm i dăru ise un p rie te n un ac de c ra v a tă cu un b rilia n t.

Când îl a ră ta i so ţie i, mi-1 sm ulse d in m ână cu un g e s t înfricoşat,- s trig ân d :

— N u! N ’ai să-l p o rţi , pen tru n im ic în lu ­me!...

în c rem en ii.— D oam ne, ce s ’a în tâm p la t? D e ce să

nu-1 p o r t?N u, n u ! V ia ţa ta a r fi în tr ’o veşn ică p r i­

m ejd ie ! acu l a c e s ta pe p iep tu l tă u a r f i o isp ită p re a m are p e n tru pungaşi. T e -a r pân ­di, te -a r su rp rin d e în t r ’o sea ră pe o u li­c ioară în tunecoasă ... a r fi în s ta re să te u- cidă ca să - ţi fu re acul.

— A tunci... ce să fac cu el? — m urm urai dezarm at.

U m orul lui A vercenco , n u ve lis tu l p o p u l a r al R usie i co n tra stează isb ito r cu m e la n co ­lia s tep e i ş i p siho log ia m orbidă a celor tr e i uriaşi ai l i te ra tu re i ru se: D o s to ie v sk i. A n -d r e e v y A rtib a şev . „ , . , , . , . _ ̂ ,

A rta lu i A rca d iu A vercenko se în ch ia g â in m ici tab louri vese le , in ,,P e te de soare . cum şi-a b o te za t una din cu legerile sale de nuvele. A m in te ş te pe C ehov dm prim a p e r i­oadă, pe C ehov um oris tu l. , „ ■ XT

D in tre vo lu m e le lu i A vercen ko , no tăm ,a fa ra de P e te de so are , N uvele p e n tru c o n ­valescenţi. B rio , caricatură, iro n ie b lândă ,ia tă tră să tu r ile ca ra c teris tice a cestu i ta len t,înainte de revo lu ţia rusă. „ ,

A vercen ko a m u r it în R usia în 1925, lavarsta de 40 de am . S a bucura t de o m are popularita te ş i a ş t iu t să-şi facă drum p re tu tin d e n i p rin arta sa proaspătă şi sc â n te ­ietoare. . . . „. „

A stă z i, a cest n u v e lis t original în cep e să f ie p r e ţu i t şi in stra in a ta te .

— M ’am g ân d it la a s ta ! — isb u cn i ea cu râ s a rg in tiu . — O să pun să m o n teze b r i l i ­antu l ca b ro şă . O să facă un e fe c t s tra şn ic pe roch ia a lb a s tră .

Mă c u tre m u ra i de groază.— D rag ă ! D a r şi tu ai pu tea fi fu ra tă ,

ucisă!C hipul i se lum ină de o h o tă r îre .— E i ş i? A ju n g e să tr ă e ş ti tu , iu b itu l

meu, s f â n tu le ! P e când eu! Ce im p o rtă ? ! S ă ­n ă ta tea m ea e zd ru n c in a tă , tuşesc...

M ă a ru n ca i în b ra ţe le ei.— N ’a t r e c u t în că vrem ea m a r ti r i lo r c re ş ­

tin i ! — gând ii.I n t r ’o zi in tra i fă r ă veste în oda ia ei şi

p rim ul o b ie c t de c a re m ă lov ii fu un joben .— Ia u ite ! — m ă m inunai eu. — Al cui

e jobenu l ă s ta ?Im i în tin se b ra ţe le .— A l tău , d rag ă !— Ce sp u i! E u nu p o rt d ecâ t p ă lă r ie

moale...— Şi eu, ca să - ţi fac o su rp riză , ţi-am

cum părat u n jo b en . A i să-l p o rţi, de s igu r, ca un d a r al so ţie i ta le ; aşa-i?

— M u lţu m esc , d ragă!... D ar, ia s ta i! P ă ­lă ria a s ta p a re u za tă . Da, d esig u r e u za tă .

Iş i ră z im ă căp şo ru l de u m ăru l m eu şi şop ti s f io s :

— Ia r tă -m ă!... D a r dacă, pe d eo p a rte , v o ­iam să-ţi fac un d a r frum os, pe de a ltă p a rte jobenele c o s tă scum p. L-am lu a t de ocazie .

P riv ire a îm i căzu pe căp tuşeală .— D e ce su n t in iţia le le C. M., când ale

m ele su n t A. A .?—- Cum, n ’a i g h ic it? ... Am pus să pună

in iţia le le C. M. ca să spun : „C om oara m ea".O s trâ n se i la p ie p t cu trem u ra t.

* * *— N u, nu tre b u e să m ai bei vin!— D e ce, d rag ă? N um ai un păhărel...— N u, n ic i-u n p ic... I ţ i face rău . V inu l

scu rtează v iaţa ... Şi nu vreau în ru p tu l c a ­pului să răm ân văduvă părăs ită , s in g u ră pe lume...

— N u s ta acolo .— D a r de ce?— A colo e fe re a s tra desch isă ; p o ţi să r ă ­

ceşti.— T eam a de c u re n t e o nebunie.— Să nu spui asta... Mă tem to td eau n a

pen tru t i n e !— M ulţum esc .scum pa m ea. D ă-m i, te

rog, o b u ca tă de to r t .— Aş, n ic i să nu te gândeşti. S u b s ta n ­

ţele fă inoase în g raşă , fac rău o rg an ism u lu i, d ila tă s tom acu l, şi aceas ta a re u rm ă ri g re le pen tru săn ă ta te . C e m ’aş face eu fă ră tin e?

Luai o ţig a ră .— A runcă im ed ia t ţig a ra ! U iţi că ai p lă ­

mânii slab i?— D ar num ai o ţigară ...— N ici m ăca r o ju m ă ta te ! U nde te duc i?

L a p lim bare? N u, dom nul m eu, să fac i b ine să ie i% p a lto n u l cel gros... N u cum va te -a i gândit să ieşi cu pardes iu l?

I i aco p erii m âin ile cu să ru tă ri,

— E ş ti un munte de b u n ă ta te !

R âse cu m odestie.— N eb u n u le ! Chiar

un m unte ... E xage­rezi to td e a u n a !

A d e s e a , îmi pu­neam o în treb are :

— C um şi când o să p o t să-i răsp lă­tesc?

D ar un gând sănă­tos şi prac tic , eres- tea în m intea mea de

nebun şi n ă tân g , în tunecând pe cele lalte şi în v in g ă to r, se ră sp ân d ia în creeru l slăb it de o fră m â n ta re su p e rio a ră p u te r i lo r mele. ..ij

— E ş ti un c re tin şi un eg o is t, — îmi spunea gândul în v in g ă to r . Ai m u ri în tr ’o bună zi ş i g a ta ! ! D a r după tin e , a r răm âne o b ia tă văduvă p ă ră s ită în m ize rie , în prada g re u tă ţi lo r financiare ...

— A m g ă s it! s tr ig ă d eo d a tă glasul divin. O să-m i a s ig u r v ia ţa în fav o a rea ei.

Şi, în ace iaş zi, to tu l fu făcu t. S ocietatea dc a s ig u ra re îm i dădu o p o liţă , şi eu, cu chi­pul lu m in a t de fe r ic ire , o în c re d in ţa i soţiei.

D upă tre i z ile , m ă dum irii că această po­liţă şi v ia ţa m ea în treag ă , nu erau decât un f i r de n is ip fa ţă de oceanu l de în g rijiri şi de d ra g o s te în care începeam să înno t.

L a în cep u t, în g r ij ir i le şi a te n ţ i i le nevestii îmi a ju n g eau p ân ă la b râu ; apo i, nivelul se r id ică ş i-m i a ju n se la p iep t, şi acum e un ad ev ă ra t ocean fu rtu n o s de bunătate , ale că­rui unde ca lde m ă în trec ad esea cu un cap, uneori până la exasperare .

— F e r ic ire a m e a l — îm i zise cu blândeţe, p riv indu-m ă fix în ochi. Ce vrei? Spune... P o a te v re i un p ic de vin?

— A m m ai b ă u t astăz i, — răsp u n se i ne­h o tă râ t.

— A i b ă u t pu ţin ... Ce e o n en o ro c ită de s tic lă? D acă-ţi p lace v inul, de ce să te _lip­seşti de el... O , .u itai să -ţi spun că ţi-am p re g ă tit o s u rp r iz ă : am cu m p ă ra t o cutie de ţ ig ă r i ta r i , cum îţ i p lac ţie .

Sunt în Rai.M ă um flu de to r tu r i fă in o ase , stau cea­

suri în tre g i lângă fe re s tre le desch ise , ia r cuj ren te le m ă m ângâie câ t vreau ... Ş i pen trucă cele m ai m ic i o b ice iu ri şi d o rin ţe îm i sunt sa tis făcu te , ele sporesc şi se um flă .

Im i p lac b ă ile c a ld e ; m i le face a t î t de fer- b in ţi că, ie ş in d d in baie, su n t ro şu ca racul- Mai ’n a in te , când era fr ig , nu -m i p lăcea bla­na ; luam p a rd e s iu l de to am n ă şi e ram veş; nic o c ă rit. A cum , nu num ai că so ţia nu mai d iscu tă cu m ine, d a r îmi în tin d e adesea Pe cel de vară .

-— Ce tim p e a fa ră ? — o ’n treb .— C ald , d rag ă ! D acă v re i, p o ţi să ieşi 51

fără p a rd es iu .— M ulţum esc . D ar mi se p a re că va°

fulgi a lb i ce cad d in cer.Să fie o a re zăpadă ?— C e zăp ad ă? ! A erul e că ldu ţ.I n t r ’o zi, bău i un pahar de v in ş i începui

să tu şesc .— M ă d o are p ie p tu l ! — zisei.— C ea rcă de fum ează o ţ ig a ră , — m ă sfă­

tu i so ţia . P o a te - ţ i trece.Cu la c r im i de du io ş ie ce-m i u m eziau ochii,

mă ascu n se i la p ie p tu l ei.Ce b in e e s te să s ta i în b ra ţe le u n e i so ţ»

care te iu b eş te ! In s u ra ţi-v i , dom n ilo r , ,n~ sura ţi-vă !

10

R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă 16 Februari e 19Î9

...Ş i C O N SA C R A R EA !C oncursu l cel m a i im p o rta n t este ca m p i­

ona tu l n a ţio n a l.A fo s t f ix a t la fin e le p ro g ra m u lu i, ca

adevdra t n u m ă r de senza ţie . F iin d repaos du m in ica l, cele două la tu r i ale p â r tie i au fost în ţe sa te de spec ta to ri v e n iţ i d in toatâ ţara.

Loco tenen tu l A nghelescu , re p re ze n ta n t al reg im en tu lu i 2 A rtile r ie de cd m p cucereşte titlu l îm p re u n ă cu echipa: locot. P opescu- D rajnu , locot. G rib incea , p lu to n ie r ii: M ari- nescu, l i a n a şi R&ţoiu.

Din lip să de concuren ţi, cupa „P a n o iza ", destina tă probelor in te rn a ţio n a le , n u te d ispută .

A . V o g e l

"Sil— —

Uniunea motoclcliştlior din România

ln s e a ra zilei de 26 Ia n u a r ie 1929, un g rup de 21 m otocicliş ti, în fru n te cu re p u ­ta ţii cam pion i n a ţio n a li, d e ţin ă to r ii tu tu ­ro r cupe lo r d ece rn a te p ână în p rezen t in num eroasele co m p etiţiu n i sportive o rg a n i­zate d u p ă războ i: M arin M oraru , C onst. Să- deanu , T. P o ro jan , M arin M areş, I. D um i- trescu -P iteşti etc., a u constitu it o n o u ă a- sociaţie spo rtivă , „U niunea M otocicliştilo r d in R om ân ia", In in te rv a l de 2 s ă p tă m â n i, m u lţu m ită sp r ijin u lu i d a t de p resă , s ’au a n u n ţa t u n n u m ă r considerabil de ad e ­ziuni d in p rov incie , ceiace denotă că noua c reea ţiu n e um ple un gol adânc s im ţit pe a re n a sp o r tu lu i m ecan ic rom ânesc, în ace- laş tim p co n s titu in d şi o g a ran ţie de ro d ­n ică ac tiv ita te v iitoare .

P ro m o to rii aceste i m işcări, h o tă râ ţi a a- duce m ax im u m de efo rt şi com peten ţă p en ­tru p ro m o v a rea acestu i sport, a u ţin u t de la în cep u t să p recizeze o a titu d in e , de lip ­sa c ă re ia s ’a re s im ţit nu oda tă în u ltim ii ani, p ro g re su l sp o rtiv la noi: o a titu d in e perfect co rec tă şi ob iectivă în ra p o r tu l cu a soc ia ţiile s im ila re , o s trâ n să co labo rare cu toa te o rg a n iz a ţi ile an im a te de d o rin ţa de a p ro m o v a n u m a i sportu l, sp re a-1 d e ­g a ja de in te re se lă tu ra ln ice .

A d u n a re a g e n e ra lă ţin u tă la 9 F e b ru a r ie 19|29, a c im e n ta t n u c leu l acestei nou i creea- ţiun i, ju s ti f ic â n d în c red e rea in iţia to r ilo r în ­t r ’o r a p id ă şi u ti lă desvoltare a locom o- ţiu n ii m o tocic lis te în ţa ră .

„R ea lita tea" , conv in să de n ece s ita tea des- vo ltă re i pe o s c a ră la rg ă a a ce s tu i spo rt în ţa ră , v a sp r ij in i acest efort,

In iţia to r ii fac pe acea s tă cale. u n că ld u ; ros şi in s is te n t apel, ca toa te perso an e le d in ţa r ă ca re se in te re se ază de m otocic lism , să-şi com unice ad rese le la sed iu l p ro v i­zoriu a l U n iune i, d in B ucu reşti, s tra d a Co- bălcescu 35, sp re a lu a c u n o ş tin ţă de p ro ­g ra m u l a c t iv i tă ţe i 'p e a n u l 1929, de S ta tu te , cu scopul de a se a ju n g e cu u n m o m en t m a i c u râ n d la c o n so lid a re a aceste i m işcă ri.

S p o rtu rilePA T R U ZILE LA „SA IN T

S IN A IA . —28 grade sub zero!.. S u n te m în tr 'a d e v ă r in p lin ă iarnă. Ţ u ica f ia r ­

tă clocoteşte, ia r ceşcu ţele albe, aburinde . te im b ie a d em en ito r .

S in a ia Si-a re lu a t în fă ţişa rea de perlă a v ă ii prahovene. D upă în d e lu n g a ta perioadă de aştep ta re şi-a îm b ră c a t straele de sărbă toare

Cât cu p rin d e och iu l, se aşterne o c â m ­pie n e m ă rg in ită de zăpadă.

In fa tă la „R ieg le r", la poalele pârtie i, lu m e m u ltă . ..Nea N a e“ — su g es tiv n u m e a l p a tro n u lu i lo ca lu lu i — face azi vâ n za re b u nă . In vederea concursurilo r sportive de ia rnă şi-au d a t în tâ ln ir i aci to ţi a m a ­to r ii de sosiri in te re sa n te , în probele de bobsleigh.

U N U , DOI. T R E I! GO!In curâna — peste vreo oră şi ju m ă ta te

sosesc p r im ii co n cu ren ţi. T e le fo n u l d m dea l sb â m d e , D ela 2200 m . co m isa ru l de s ta r t — m a g is tr a tu l Săvescu — a n u n ţăplecarea, __ In va le . în c ir ip itu l a su rz ito ral sexu lu i fr u m o s — că p ita n u l D im ăn cescu recep ţionează plecarea: Unu. doi

— „Tăcere , vă rog!"U nu, do i, trei!... F a u t depart!C o n cvren ţii d in deal su n t n eră b d ă to ri,

dudu ile d in va le n u contenesc.... I n s fâ rş it! N ici ch iar ş ira g u l de m ărgele al d-şoarei. L ic ia Sevei- R oeu n u -ş i m a i a ra tă s tră lu c i­rea. In lin iş te dep lină , ră sună com anda: go!

F rea m ă tu l brazilor a înceta t. De pe p â r ­tia lă tu ra ln ică a şo se le i, apare in v ite ză vertig inoasă p r im u l bob. C ronom etvu l in d i­că: 2 m m . H sec. tlIO. P e r fo rm a n ţa a fo s t sta b ilită de locot. E. A nghelescu. cu ech ipa Reg. 2. A. C.” E ste u rm a t de alte o v t bo buri.

Ceilalţi p a rtiza n i stab ilesc m ed ii m u lt prea in ferioare, ca să a d m item fă r ă r e z e r ­ve tim p u l m en ţio n a t. E ste în tr 'a d evă r in a d ­m isib ilă . dacă n u ch ia r im posib ilă rea li­zarea u n u i a ta re tim p . în p r im a z i de con cursuri, pe o tem p era tu ră m ijloc ie , dar m a i ales pe o pârtie în că im perfec tă .

A sis ten ţa îş i e x p r im ă leg itim a n e d u m e ­rire . S in g u r , în v in a ă to r u l si cd s tiaă to i al „Cupei H o te lu l B ă ilo r" — este co n v in s de reg u la rita tea re zu lta tu lu i său.

... Ş I TOTUŞ !M aiorul M ihail, pe bob-ul ,.M oţu“ soseşte

in tim p de 2 m in . 86 sec. 2/10, cu două se ­cunde m a i de vrem e ca în cursa precede»^ tas. Io rgu A rsen ie ob ţine cu „A valanşa" n u m a i în 2 m in . 53 sec. B ra vu l loco tenen t A nghelescu coboară şi. a cu m sub t im p u l tu ­turor, la 2 m in . iS sec.

* * *Tot in p r im a ii , o m odestă concurenta , d-na P a u k e r . se vede la finele soco telilor cla sa tă p r im a , în co ncursu l n a ţio n a l de să-

pe ZăpadăMORITZiVUL ROM ÂNIEI

niu ţe , rezerva t doam nelor. A doua este d-ra M ia M ateescu. care adaugă la colec­ţia sa — a n u se con funda cu cea de m ă rc i a d-lui M ateescu-sen ior __ v n nou şi f r u ­m os succes.

IN CONTINUARE

Ziua l l -a n u în reg is trează decât un s in ­gur succes deosebit. Locot. A nghelescu re­cid ivează. In „C upa A p rih ăn ean u " , du n ă o coborâre în d ră c ită în care a r isca t să fie arunca t de pe pârtie peste z id u l îm p r e j­m u ito r , în v reu n capac sau in desişu l p ă ­du rii — stab ileşte recordul a n u lu i cu S m in 33 sec. 3110. C ursa s'a fă c u t pe u n ger de 28 grade. P â rtia este îngheţa tă . S in u o ­zita tea ei, cauzează, num eroase prăbuşiri. C ităm a cc id en tu l m a i grav su fer it de cura- gioasa bob-eură. d-ra F rirn . îm p re u n ă cu d-na — V an der Fee deasem enea rănită, şi care to tu ş i a co n tin u a t să concureze, av reuşit, sil ne oblige a sch im ba a tr ib u tu l se­xului... delica t. A u fo s t fără îndo ia lă la înă lţim e.

P a p a n n a p u r ta t lin de bob-ul său — n a ­tu ra l să fie n u m it „M elisandn"... — ?ş i a- provie cu,na, A p rih ăn ean u . M aior M ihail. se clasează d in n o u n u m a i al douilea . la tIS de secundă.

O S IM F O N IE DE CON CURSURI

Sâm bătă, z iu a 111-a T on ia C al1 s ta tra n şează în fa vo a rea sa duelu l cu P u rc ă re a . p en tru t i t lu l de ca m p io n n a ţio n a l de să n i­uţe. D rept ră sp la tă , porneşte în d u p ă a- m ia za acele ias zile, ca rep rezen ta n t al R o­m ânie i, la co n cu rsu rile din Polonia.

* * *M ult a ş te p ta tu l cam p iona t m ili ta r , a m â ­

n a t în a ju n . aduce pe pârtie pe cei m a i valoroşi concuren ţi. Locot. A nghelescu . — care a ş tep ta n erăbdă to r această probă, zace în p a t pradă u ne i tem p era tu r i de 39 grade.

D uvă o crâncenă lu n tă de câte două co­borâri, m a io ru l M ihail. spre, deplina, sa tis-

Jactie a sp o r tiv e i sale consoarte, ob ţine p rim u l loc şi cupa. S u b loco tenen tu l P a p a n na se m u lţu m e ş te cu locul al douilea . Ur­m ează m a io r R om an .

* * *Mai p u ţin n u m ero s i pen tru cupa ..A r­

senie", concuren ţii s u n t în frâ n ţi de ..B ram ­b u ra" . condusă m agistra l, de Ing . Teodores- cu. Căp. Ş e icărescu . obţine locu l secund , urm a t de „A urel V la icu" (R om an).

* * *Junele C onst. C iocom reuşeşte a se clasa prim u l, în ca m p io n a tu l na ţiona l de skele- ton.

In proba m ix tă de săn iu ţe , d-na şi d o m n u l A lexand ru C alis ta , cuceresc in td e ta lea , u r ­m a ţi de o leg iune in te rm in a b ilă de a lte 21 perechi.

PATINAJUL IN C IŞ M IG IU ; L a s tâ n g a : P a tin o rii pe g h ia |ă . L a d re a p ta : P u b licu l sp e c ta to r .II

nE M iT a T L a i u S I HATi

R E A L I T A T E A i L U S Î t t A Î Â l i E tb r u a r i t I9t9

R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ăi 6 Februar i e 19Î9

Minunile din fundul OceanelorT \ î ATURA e f ru m o a să 11 N i C ere ţi ră s p u n su l experţilo r in s ti­tu tu lu i C arneg ie , in s ta la ţi în la b o ra to ru l su b ­m arin de la L og g erh ead Key. în lagunele seci din T o rtu g as , cam la 100 de k ilom etri sp re est de K ey W est F lorida.

De câ ţiv a an i, acest la b o ra to r a fo s t o r ­g an iza t de in s titu tu l C arnegie în reg iunea m ăre i de c o ra li a g jl fu lu i m exican, p en tru a stud ia aco lo f lo ra ş i fau n a su b m arin ă .

Şi sub c o n d u ce rea p ro fe so ru lu i W H. L on- gley, aceas tă o rg an iza ţie a o b ţin u t rezu lta te c a re au pu s în u im ire lum ea savan ţilo r.

M area în îm p re ju rim ile acestu i la b o ra ­to r su b m arin , n u e p re a adâncă şi a - c esta e u n u l d in m o tive le , care au u şu ra t stud iile m in u n ilo r fu n d u lu i oceanulu i.

Ş ingurele e fec te de lu m in ă , m agnificele a- rab escu ri pe ca re le descriu algele, c o n ­stitu ie u n sp ec taco l a căru i fru m u se ţe e u im itoare .

N atu ra l c ă se p r im e sc şi v iz ita to ri în acest la b o ra to r ş i li se p e rm ite să c o b o a re în adâncim ile su b m a rin e . cu casca de sc a ­fan d ru pe cap . D eobiceiu , v iz ita to rii s tau foarte p u ţin tim p în apă , d a r p ro fe so ru l Longley c o n d u c ă to ru l, a re la ac tiv u l său. p â n ă azi t r e i m ii de o re de s ta t în fu n ­du l m ărilo r.

El a e x p lo a ra t îm p re ju r im ile la b o ra to ru ­lu i în t r 'u n m o d a tâ t d e com plet, că-ş i p o a te am in ti de lo c u r i p rec ise , în adâncim ile su b ­m arine , u n d e se găsesc une le specii cu rioase a le flo re i m a rin e .

EI a p a rc u r s leghe d u p ă leghe pe p ă ­m ân tu l m a r in şi s a ob rşâu it cu peisagii Ie cu rioase a le ape lo r.

„C urioase” e c u v â n tu l potrivit, căci p e n ­t r u v iz ita to ri e fec te le de lum ină, a c ă ro r c la r ita te n u e p re a vie, fu ră v ederea din im ed ia ta a p ro p ie re şi p a re a tra n s fo rm a lum ea su b m a rin ă în t r ’u n ţinu t p ro fu n d , p lin de tăce re , n e s fâ rş it.

C âm pul r e s tr â n s al vederii, i u i îm pied ică c u toate acestea , să d is tin g ă şi v ia ţa in tensă , ce dom neşte acolo . A rici de m are, cu ţep ii lo r lungi, foesc în a p ă şi îm pung cu p u ­te re , când se ap ro p ie , sau fug cu o iu ­ţea lă su rp r in z ă to a re sp re a se ascunde în locuri m ai în tu n eco ase . C uloarea aces to r a- n im ale v a ria z ă dela ga lben la p u r p u r iu : m ulţi su n t a co p eriţi de vegetaţii şi în - c ru s tă ri de p o lip i; d in când în când . se zăreşte câ te o stea de m are, a c ă re i n e ­m işcare în şe a lă adesea pe o b se rv a to r care răm âne u im it apo i de iu ţeala ei. când îşi sch im bă locul.

P ro feso ru l L ong ley a putui o b ţin e fo to ­grafii m in u n a te a a c e s to r adâncim i su b ­m arine, în tim p u l n u m ero ase lo r sate ex- cu rsiun i sub apă.

Deobicei p o a r tă cu el, în aceste că lă to rii un a p a ra t fo tog rafic , special c o n s tru it! El

răm âne 4—5 o re de fiecare dată , cân d ex ­p lo rează aceste ţin u tu r i subm arine.

Fo tografiile sale, desem nurile p e care le -a făcut, d u p ă docum ente le culese, dau o im presie p re g n a n tă a vieţii su b m arin e . In p lim bările sale, a avu t adesea în tâ l­n ir i in te resan te . L anguste le (un fel de c ru s ­tacee) lacom e şi fr ico ase , îşi m işcă m ereu an tenele lo r, ra c i de m are , cu p la to şe grele se od ihnesc pe a]ge v io lete şi cu foarfec ile lo r în fu lică p lan te le cu care se h răn esc .

Alte an im ale care p a r îng ropate , nu p leacă la vân ă to a re decât în tim pul nop ţe i în ­tunecoase.

E xperien ţa unei scu fu n d ări în aceste a - dâncim i, este em o ţionan tă . I Tn vas („D a r- w in” ) e a ta ş a t la b o ra to ru lu i şi po a te an c o ra în câteva pu n c te convenabile d u p ă voie. O scară scu rtă este p u să pe m arg ine , cu a ju to ru l c ă re ia sc a fa n d ru l poate co b o rî şi în m om entu l de a in t r a sub apă, tubu l de aer, este legat de ca sca de 40 de k ilogram e de form a u n u i dom , ca re se p o a rtă pe um eri şi îna in tea că re ia se găseşte o s tic lă m arc pătra tă .

Ingineru l Jo h n H ills pune casca cu grije. U n a ju to r tre ce lân g ă pom pe; e to t ceeace se poate vedea din p rep a ra tiv e . C ând un v iz ita to r cere in s tru c ţiu n i, i se sp u n e să facă ceeace-i p lace şi să se ducă u n d e vrea. D acă ră s u f la re a ab u reş te slicla. i se r e ­com andă să dea cap u l înapoi : p r in tr un sifon câteva p ică tu ri de apă filtre ază şi cu ră ţă stic la şi dacă vrea să revie, i se spune că n ’a re decâ t să urm eze tubu l de aer.

Ca o p a n ă , v iz ita to ru l a terizează încet, pe fundu l m ă rilo r. G reu ta tea sa este a tâ t de b ine ech ilib ra tă , că el n u resim te n ic i o p re ­siune. A re im ed ia t senza ţia că a in lra l în t r ’o lum e u n d e va lo rile treb u ie să fie sch im bate pe baze nou i. El în tin d e u re ­chea, d a r n ’a u d e n im ic .

P riveşte în sus, d a r ch ia r în co n d iţiu - n ile cele m a i fav o rab ile el nu po a te vedea la m ai m u lt de 15 sau 16 m etri înă lţim e. N u sunt c o n tra s te rem arcab ile în lum ină , u m bre v io len te sau ş te rse ; lum ina este d i­fuză ; în d u lc in d to a te lin iile şi toa te u m b re le , acoperind to a te ob iec te le cu un fel de m is­ter. Apa tr a n s p a re n tă şi m ereu în m işcare cân d e co n te m p la tă depe b o rd u l v a p o ru ­lui, nu p a re a m ai fi apă. ci ca un m ediu s tră in , p e rfe c t im obil. în tin z i m ân a că tre un coraliu ca re se vede foarte ap ro ap e , d a r e m ai d ep a rte d ecâ t ai socotit. Vrei să pu i p ic io ru l pe o stâncă, ca re iese din p ăm ân t, dar... vezi că nu există.

Algele şi m eduze le ca re , privite depe b o r ­dul vapo ru lu i, p a r în a lte de un deget, sunt acum de s ta tu ra u n u i om sau c h ia r mai m ari. în c lin ă r ile c a re p a r mici su n t în r e a ­lita te d ep res iu n i ad ân c i, uneori adevăra te

Automoblluî-bolidIng in eru l E dgar G reen ( stângn <i <on tru il p ntru

m aioru l Seegrave (c e n tru ) un a u to m bil i!r rur.n < u curc va pu tea parcurgc cca. i-00 k m . i>r oră. la co n u r itl

. La d re a p ta , d e se m n u l m o ş in d , in fa(a

881 Editura „CUGETft REA*4 | "

Romane cu mare succesVictor Hugo : O am en ii M ării 2 voi. <>0.—Maurice Dekobra: S e ren a d a C ă lă u lu i 60.—

— Cu in im a în tr is ta tă 55.—— M adona d in T re n 58.—— G o n d o la cu H i m e r e 58.—

Claude A n e t: A rian a 50.— M. A rtzibaşev: S an in 58.— Grazia Detedda : F uga In E gipt 55.— Claude Farrfere : O m ul ca re a a s a s i n a i 55.— Myriam H arry : In su la V o lu p tă ţii 48.— PUrre L o ti : P e sc a ru l d in I r l a n d a 50.— Pierre Louys: A lro d ita 60.— R. M achard: C u cerirea 55.— Marcel P re v o s t: S c riso r i d e t e m e i 50.—H. de Balzac: T a lism a n u l m i r a c u l o s 60.— D e'afras: ;?• jST51 M icul S acrific iu 40.— R ădulescu-N iger: In im i de f e m e i 60.—

— D ram a unei t in e r e ţ i 55.—

8? | D e v â n z a r e la lo a le l i b r ă r i i l e | a

p răpăs tii. M işcările pe ca re le facem în- to rc â n d u -n e sau a p lec ân d u -n e sp re a exa­m ina v reu n o b iec t, p roduc râ s u l căci suni identice cu m işcă rile pe ca re le vedem pe ecranele c in em a to g ra fic e în scenele luate p rea dom ol.

D ar sc a fa n d ru l nu începe sa cu n o ască b ine lum ea su b m a rin ă , decâl a tu n c i când p ă tru n d e în d o m en iu l peştilo r. A colo c o n ­tra stu l este isb ito r. Aceste c re a tu r i în o tân d , p a r a ră s tu rn a to a te legile g rav ită ţii. S us­p enda ţi u şo r în acest flu id , u şo a re m iş­c ă ri ale a r ip io a re lo r ^au ale co ad e i îi În ­d reap tă cu u şu r in ţă in t r ’o o a re c a re d ire c ­ţiune, în tim p ce o m u l pe p ă m â n t n u se m işcă decâ l cu e fo r tu r i , co m p a ra tiv , eno rm e.

V izita to ru l c a re execu tă o sc u fu n d a re . în dom eniul la b o ra to ru lu i in s ti tu tu lu i C a rn e ­gie, se p o a te a ş te p ta la m in u n i. In cu rsu l v izite lo r sa le su b m a rin e şi n u - i p u ţin s u r­p rin s de a vedea p u ţin u l in te re s , pe c a re - l suscită p r in tre cei ce p o p u le a z ă apele. F ă ră în d o ia lă , p e n tru c ă n a tu ra a în v ă ţa t peştii c a ri tră e sc in aceste a d ân c im i. că inam icul de ca re treb u ie să se team a este peştele c a re - i a ta c ă şi nu de cei de d easu p ra .

D. B. W IL L IA M S

14

16 F ebruarie f9 t9R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă

D l.M erlT h o m d S , d /re c t o ­rn i in te r n a ţio n a l d C m u n ­c ii , te s a lu ta t la T o ti o d tz c o n d u c ă to ru l o p o z i - h e i ja p o n e z e

mondială de ien ru j

■ m U . m U K ;bwtâgt.lS 'J © 'U U U U k

ZIARELE anunţau

sosirea u- u e i tu ipe franceze,In fruntea căre ia fi- 'g u re a z ă H uguette Ex-Dullos iar zidu­rile Capi­ta le i se îm podobi­se ră cu a- tişe mari, care înfă­ţişau pe in terpre ta din Koe- n ig sm a rk b lo n iă şi vaporoa­

să.Căci în-

tr*aaevăr, d e ( um pronunţi num ele

d -nei Hu­g ue tte ex-

Duflos, m urm uii

im ediat si p e c tl al

ducesei A ura de Lauten-

burg. Şi e ro m<il

Fiindcă în a re s t rol, artista a

obţinut cel mai

m aie suc­ces d 'a - m atic ; în incarna­

rea aces­tui peiso- nag u şi-atradus o p e rso n a lita te ex trem de b o g a tă , a unei se n s ib ilită ţi cu to tu l neobişnu ite .

L a „G rand H o te l" . P o r ta tu l g a lo n a t ca un feldm areschall de pe tim pu l k a ize ru lu i şi b laza t ca un m ilia rd a r am erican, m ă p riv eş te a ten t.

— P re sa ! răspund eu. C uvânt m agic, care îţ i acordă u n „p asse-p arto u t" . D ar de astă- da tă cuvân tu l nu -şi găseş te efcctu l.

— D oam na nu p rim eşte pe n im en i ! îm i răspunde g rav ş i se rio s portaru l, ca ş i cum a r fi fă c u t o d ec la ra ţie de d rag o ste unei femei.

In s is t, d a r to tu l e in u til. N oap tea şi f r i ­gul de a fa ră m ă învălu ie . In îm b ră ţişa rea paltonu lu i, reg re tam drum a! făc ic . D a r în ­tâm plarea îm i v ine in a ju to r. M ă găsiam la m arg inea tro tu a ru lu i, în fa ţa lui „G rad H o ­te l", când o su p e rb ă lim uxină se o p ri în fa ţa mea. U şa se desch ise şi o fem eie îna ltă , învă lu ită î n t r ’un m an tou bleu, cu b lan ă de vizon, se sco b o rî. E ra H U G U E T T E D U F - LO S.

D upă câ te v a m in u te dela in tra re a ei, ră z ­b it de fr ig u l de a fa ră , m ă h o tă rîi să încerc to tuş.

In tra i în h o te l şi m ă u rca i în ascensor.— A l d o ile a 1E o im p res ie s tra n ie să te g ăseşti deodată

în fa ţa u n e i fem ei a d m ira tă pe ec ran şi pe scenă. Ţ i se p a re că ai a juns în T a ra M inu­

r e a l i t a t e a i l u s t r a t ă

n ilo r. In im a-m i b a te p u te rn ic . A r tre b u i ca rep o r te ru l ce se g ă se ş te în m ine, să-şi p rin d ă repede s tilo u l în m ână ş i să pună o b işn u ite le în treb ă ri. D a r n ’o p o t face.

Şi apoi p e n tru ce n ’aş m ă rtu ris i-o ? E ra m pu ţin in tim id a t. D -na H u g u e tte e x -D u flo s posedă acea s im p lic ita te , acel „g ran d a i r “ care im pune.

O exp res ie de fem eie sp iritu a lă . R âde, vo rbeşte şi com andă râsu l. In c â te v a clipe, im agim ea du cese i A u ro ra , cu cane venisem s’o caut, s’a ev ap o ra t.

P riv ind -o , am în ţe le s m ai bine, p e n tru ce bă rb a ţii, în film e, c o m it m ii de nebun ii p en ­tru H u g u e tte D u flo s , se sacrifică , m o r sau ucid p en tru ea.

Ia t-o în fa ţa m ea, în a ltă , în t r ’o ro ch ie a l­bastră , p ro b ab il co lo a rea ei p re fe ra tă , cu păru! b lond ca o spum ă de şam panie , cu och ii m ari, a lb a ş tr i , cu su râsu l în co lţu l buzelor, c a re face să -i râdă to a tă fa ţa . D a r m i-am intesc că n ’am v en it a ic i să -i ad m ir frum useţea, ci ca să-m i ex erc it in d isc re ţia profesională .

_— D oam nă, am v e n it pen tru b ag a je le dv., răm ase în consignaţie ...

D-na H u g u e tte ex -D uflo s m ă p r iv i zâ m ­bind. Dar cum eu nu eram im p ieg a t de gară şi deci n’aveam un ifo rm ă . în fă ţişarea mă trădă.

— V orb iţi. d-le...

— V orbesc. A veţi dreptate. Să lăsăm dis­cursurile zadarnice. T im e is m oney. Iată despre ce e vorba d-nă. Eu nu su n t funcţio ­nar de cale ferată... E u sunt..

— G azetar !— Exact. Şi în ţe legeţi, am ventt„.— D a! în ţe le g ! V -a ţi b ă tu t jo c de m ine.— P ro te stez 1 Am fost num ai p rea în ­

drăzneţ. . .— N o s tim . A şa că -ţi voi acorda in te rv ie -

w ul dar... pe m âine seară la 7.M u lţu m esc , pe când S-na H u g u e tte ex -D u

flo s precaută , îm i n o tează num ele pe un car­n e t,’ ca n ic i un a lt in tru s să nu pă trundă îd camera d-sale.

A doua seară p ă tru n d dm nou in cam era N o. 230, la capă tu l unu i culoar banal de bo te i.

P rim irea cord ia lă ce m ă a ştep ta , a tm o sfe ra in tim ă, p lină de persoana H uguette i Duflos. dezordinea d in cam eră , to a te acestea au un m ic aer b u rg h ez , care-m i p lace. C um aş putea avea oare c u ra ju l să-i v o rb esc de im ­presii, de cinem a *

Dar fem ecă to a rea a rtis tă îm i v in e in a ju ­to r şi în cep e să -m i vorbiască. S ti lo -u l din fa tă -m i ş i hârtia a lbă, de care am oroare, ca şi cu rio zita tea ce -m i roade su f le tu l , îm i a ’m in tesc sc o p u l v iz i te i m ele.

— P ovestiţi-m i câteva am intiri din copilă­ria d-voastră.

— C opilăria m ea ?.. D ar su n t prea tânără, ca să p o t avea a m in tir i! în t r e b pe d-na H u g u e tte e x -D u flo s , asupra d a te i n a ş te r ii sale ş i cu cea mai fe rm ecă to a re g ra ţie din lum e, îm i răspunde :

— M o n D ieu , m e tto n s ... a va n t la g u erre!— D ar care a fo st debutul d -voastră tn

teatru ?— A m ju c a t p e n tru prim a oară la vârsta

de şapte ani, la o serbare de C răciun , dată de şcoala de că lu g ă riţe , unde în vă ţa m . Insă debu tu l m eu real, după ce u rm asem clasa de conserva to r al lu i R aphael D u flo s . c u care m ’am c ă să to r it m ai tâ rziu , a f o s t in tim p u l războiu lu i. în 1916. la .C o m ed ia fra nceză" în piesa ,£ o c r a te e t sa fem m e" .

— D ar debutul dvoastrâ in c in e m a to g r a f ?— A m d e b u ta t in f i lm . nu m u lt după prim a

mea ap a riţie pe scenă , in tr 'o p ie s i de K is- tem aekers, al că re i t i t lu nu-1 m a i ţin m in te . D e a tunci, n’am tu rn a t m u lt. dar p u ţin e le f i l ­m e în care am ju c a t, m ’au h o t i r i t să con tinu i D e-a ltfe l, c red că p r im u l m eu d eb u t, n'a fo s t a tâ t de rău, căci m u lte f i lm e de-ale p rin tre care „K o en ig sm ark " ş i ..Palaces" s ’au p lim b a t p rin E uropa , consacrându-m ă ca vedetă.

— Care-i prim a d-voastră im presiune asu­pra arte i mute.

— O boseala o ch ilo r . P u te rn ic e le lămpi e lec tr ice m ă jen a u . După câ teva z ile de stud io , m ă durea g ro za v capul. U n ii ae o- b işnuesc curând, sp re norocul lor.

O boseala f i z ic ă a a c to ru lu i de c in em a to ­gra f e m u lt m ai dureroasă ca cea a a r tis tu lu i de tea tru . In f i lm , nu este p re ze n ţa p u b licu ­lu i care să te călăuziască ş i a că ru i p rezen ţă să -ţi a ju te jo c u lu i. T rebue să e x te r io r iz e z i p en tru tin e , să jo c i ca ş i cum te-a i găsi in fa ţa unei o g lin z i. P r im e le z i le ju ca m fo a r te m ult, rep e ta m aceeaş scenă d e câ teva ori. A cea sta -ţi sd ro b eş te nerv ii, aşa în câ t seara, în loc să cad jo s d e oboseală, dorm iam un som n a g ita t, p lin de visuri.

— Care sunt am in tirile d -voastră din „ K oen igsm ark" ?

D-na H u g u e tte e x -D u flo s , îş i p r iv e ş te par­tenerul, pe d-1 E scande şi zâ m b eşte .

— A m in tir i d in K o en ig sm a rk ? U n duş bun, d in care m ’am a les cu o p leu re z ie . M ’am îm b o ln ă v it, n ep u tâ n d n ic i să jo c , n ic i _ să turnez. D ar n u condam n pen tru aceasta c ine­m a to g ra fu l. p e care-1 iubesc ca sp ec ta toare ş i ca a rtis tă .

— D ar despre „Palaces" ?— .J ’a laces" a fo s t un f i lm . care s ’a tur

nat fără in c id en te .— D ar a lte am in tiri ?— Una da ! Ş i fo a r te nostim ă . I n t r ’o z i, rai

se aduce un p a c h e t in cabina m ea dela „Co­media F ranceză". I I desfac : era o c u tie de bom boane ş i un ro u g e de buze , în s o ţ i te de un b ile t p a r fu m a t, al unu i adm ira to r necuno» c u t : „ B om boanele p en tru d -vo a s tră , i8T roşul b u ze lo r... p e n tru m ine.

—- Ce im presie v ’au făcut B ucu reştii? Dar publicul rom ânesc?

— D elic io a să ! P u b licu l rom ânesc e fo a r te in te lig en t ş i fo a r te sub til. Ş i cum să nu-1 ador oare. dacă aseară m ’a ch em a t de două

16 Februarie 1929

16

R E A L I T A T E A IL U S T R A T A

î n s e m n ă r i t r is te .

Claude FranceT R E C U T U N A N de cdnd o ştire la-

____ conică, a n u n ţâ n d m oartea celei ce-afo s t C laude F rance . în tr is ta pe cei cari a u cunoscut-o ş i apreciat-o .

A fo s t o m o a r te s tu p id ă curioasă şi în ­v ă lu ita în m a n tia de n ep ă tru n s a m is te -

de consternare, p rin tre in im ile ce o indră- giau.

De orig ină nobilă , C laude F ra n c e se de­dică arte i tăcu te , p rin tr 'o în tâ m p la re fă ră prea m a re în sem n ă ta te .

Iub ia m u lt c inem a togra fu l şi era m u lt iub ită de public , m a i ales de cel fr a n c e i , cu deosebire in t im p u l d in u rm ă , cdnd u l­tim ele ei film e L ’Ile d ’am o u r şi L a M adon- ne des S leep ings o clasează d e fin itiv în ra n g u l m a rilo r vedete m ondiale.

E ra v isă toare şi p rea subtilă , ia tă poate m otivele care a u îndem nat-o să-şi cu rm e firu l zilelor.

Dar să n u m a i că u tă m exp lica ţii, căci e greu de p ă tru n s în tainele su fle te ş ti ale to­nei. fir i ne în ţe lese .

Să resp ec tă m tăcerea celei ce doarm e som nu l de veci.

Unde mergem?S E L E C T U L " c o n tin u ă seria succes ului,

cu „R ap so d ia u n g ară" , cu W illy F ritsch , D ita P a r lo şi Lil D agover.

B O U L E V A R D -P A L A C E " reprezin tă ,.R<> se-M arie" cu Jo an G raw ford .

E F O R IA c o n tin u ă cu succes reprezen ta ­rea f i lm u lu i rom ânesc „ Ian cu J ia n u ,

tu rn a t în locurile, unde a ha id u c ii eroul legendelor noastre .

C IN E M A „ T ria n o n " reprezin tă un f i lm cu Iw a n M osjouk in : „A g h io tan tu l Ţ a ­

ru l u i“

ru lu i, a u n u i m is te r care n u se v a lă m u r i niciodată poate.

F u lgeră toarea veste era prea n em ilo a să , prea crudă, ca să fie crezu tă de cineva.

Să d ispară nobila , eleganta şi d is tin sa C laude F ran ce?

N u, n u era cu p u tin ţă !Ş i to tuş, rea lita tea con firm ă în to tu l t n s

ta n o u ta te , care adusese o in f in i tă doză

(U rm are d in pagina 14)zec i de ori la ra m p ă ! Ş i apoi .am .P nI ° It, ra ' tâtea scrisori de adm ira ţie , de lauda, de dra goste şi chiar... cereri în căsătoriei

O cascadă de râs, acoperă u ltim ele-i cu-

— Care sunt ro lurile d-voastră preferate?— În trebarea d-ta le e foarte d ific ila .^A dor

pe M argueritte din „Dama cu camelii , nu-i mai p u ţin adevărat, că şi cele la lte ro­luri, îm i su n t to t aşa de dragi, deoarece in fiecare d in ele, m ă regăsesc pe m ine, o ta - râmă din via ţa ş i din frăm antarile m ele.

— Vă place cinem atograful ? ,— Im i place fo a r te m u lt ,dar nu voi pă­

răsi pen tru el scena, căci scena este pen tru m ine viaţa, f i lm u l îl iubesc, dar ador tea tru l. Ecranul nu -m i dă — trebuie s’o m ărturisesc ,— toate sa tis fa c ţiile scenei. Cand s.ltru in scenă, s im t o im p res ie de încredere, care face să-m i dispară tracul ce-1 am in fa ţa ob iectivu lu i. N u văd publicul, nu îndrăznesc să-l p rivesc , dar îl s im t acolo, în sala ; ş t iu că-1 m işc, că-1 fa c să v ibreze cu m ine. In studio , m ă găsesc în fa ţa unei m ecanici reci şi e fo r tu l care-1 fa c i, ca să creezi am bianţa, com unicarea m isterioasă în tre pub lic şi ar­tis t, care-ţi îngăduie gesturile ş i ) oclj i af*e~ vărat, nu-i acolo, ca să te insp ire . T rebue să -ţi sugerezi p ub licu l, să in ven te z i reacţiu - nile sale ş i să g ăseş ti în tine ş i resurse le en ­tuziasm ulu i său, ca ş i critica sa.

— Care sunt proectele d-voastră?— A cum vo i fa ce un turneu în E g ip t. M i

s’au fă cu t m u lte propuneri. D esigur că în curând, vo i turna un film . V o i f i fo a r te m u l­ţum ită să m ă regăsesc în faţa o b iec tivu lu i, căci dela u ltim u l m eu film , c inem a togra fu l a fă cu t m u lte progrese şi ne a ju tă , pe noi artiste le de tea tru , să ne găsim adevăra tele

E L IT E “ proecteazd „O aspetele n ep o ftit" cu Jo h n G ilbert.

F EM EEA de e ri şi de m â in e ” e t i t lu l f i lm u lu i ce reprezin tă va s ta sa lă

„C apitol” .

C IN EM A „S c a la ” reprezin tă u n f i lm de m a re sen za ţie f i o fru m o a să rev is tă .

R EX, proectcazd v n film de m are sen ­zaţie , care face să li pline.

gesturi. P repar deasem enea tre i p iese, pen tru tea tru l P o rte Saint-M artin, fără sa ş tiu la care m ă vo i opri.

— Care-i părerea d-voastra despre filmulromânesc ?

D-na H uguette ex-Duflos ma p riveş te ne­lin iştită . A p o i îş i lasă privirea în jo s şi p r i­veşte covoru l. E v id e n t că încurcătura ar fi fo s t m ai m ică, dacă aş f i pus-o să-m i dea câteva p rec iză ri despre a şaptea d inastie faraonică, sau despre com en ta torii arabi ai lui A r is to te l. . .

— S ă -ţi spun sincer. N ’am v ă zu t nici un film rom ânesc. R e g re t 1

Ş i m u lt tim p încă. i-am ascu lta t vocea fe r ­m ecătoare. Im i spunea de prim irea frum oasă ce le-au făcu t-o s tu d en ţii la A lexandria , unde i-au purta t în tr iu m f prin oraş, pe cand de sus din case, p louau pe ei trandafiri, tranda­fir i, trandafiri... R eg re tă că n’a p u tu t vedea nici o piesă rom ânească şi mai ales pe d-na M a c r i - E f t i m i u , p en tru care are o m arc sim patie ca ş i pen tru M arioara V entura şi Elvira Popescu ,de care o leagă o m are ca­maraderie.

Mi-a m ai p o v e s tit despre procesu l pe care-1 are cu „Comedia Franceză , care ̂ fa p t a făcu t-o să ia to iagul pribegiei ş i să în tr e ­prindă acest turneu.

D-na H uguette ex-Duflos este pen tru fr a n ­cezi, o preţioasă ambasadoare. E a reprezin tă sp iritu l, graţia ş i eleganţa pariziană. Ş i toată această fru m u se ţe , toată această gra ţie , in ­teligenţă şi ta len t, fac F ranţei o propagandă desigur, to t aşa de eficace, ca ş i v ic to r iile | unor boxeuri, cu răsunet peste g ran iţe , căci H uguette ex-Duflos n’are patrie. A cu m e la B ucureşti. F i-va la B erlin , V iena sau C airo ? Se va s im ţi to t aşa de bine ca ş i la P a ris !

PAU L B. M ARIAN

Poşta cinefililorNLNEL B. — 1) T ru u s van Aalten: Ber:

lin, L uterstrasse, 27. N u-i căsă to rita ui iiU de ani. 2) „Umver»um-film‘‘ A. (1. kochstrasse, 0-7, Berlin S. W. l>8. S) H anni

Weisae: Berlin, C liarlottenburg, C lause- vitzslrasse, 3. N u-i căsătorită.

CARMEN. _ I. A ceasta În tre b a re ue- fiind in le g ă tu ră cu c in em a to g ra fu l, nu vă pot r&Bpuude. II. W ld d iiu ir G aidaro fl a re 33 de an i şi e c ă să to rit. Jo h n G ilbert a re 34, ia r iw a n P e tro v ic i a re 3<i. A m bii su n t n e c ă să to riţi. 111. De ce n u su n te ţi m ai ex p lic ita ? In ro m ân eşte n a a p ă ru t n ici o c a r te desp re iw a n M osjoukine. A a p ă ru t In e d itu ra rev is te i „C iuem agazinfi" i 'a r is (IX-6), 3 ru e R ossini. IV. W. G. ră sp u n d e in m a jo r i ta te a cazu rilo r , ins* trebu ie să-i tr im ite ţi dv. fo to g ra fia luL VI. Cum fru m u se ţe a m a rn ă de g u t |u l fiecărei persoane, n u vă p o t îă sp u n d e ■ iîi a ce a s tă în trebare . V II. N u ex is tă decât o s in g u ră „Miss R o m ân ia" a le a sa rev iste i „R E A L I­TATEA ILU STR A TA ", ca re e exclusiv în ­să rc in a tă de com ite tu l in te rn a ţio n a l din G alveston, cu a leg e rea celei m a i fru m o ase fete d in R om ân ia . D esigur c ă fe r ic i ta a- leasă se v a b u c u ra de cele m ai m a r i ono­ru r i şi v a avea p rile ju l să viziteze ab so lu t g ra tu it to a tă A m erica, Acestea, a fa r ă de m u lt v is a tu l a n g a ja m e n t la o c asă de fil­me. C itiţi am ă n u n te în num erile p rece­dente a le rev is te i noastre .

BLAJ. — L y a de P u tty , R icardo Cortez şi W ilm a B anky : c/o The S ta n d a rd C as­ting D irectory , 616 T aft B uild ing . H olly­wood. C alif., U. S. A. H enny P o rten : B er­lin S. W . 68, F rie d e ric h s tr 37a. B rig itte Helm: B erlin F ried en au , F eh le r s tr. 4. Eliza la P o r ta ; B erlin K urfiirs ten d am m . 138. W illy F r i t s c h : B erlin C harlo ttenbu rg . K aiserdam m , 95. Iw a n P etrov ich : c/o Rex In g ram stu d io , N ice. Iw an M o s jo u k in e : c/o „U n iv e rsu m -film “ K ochstrase, 6-7, B er­lin S. W . 68. A rtiş ti lo r W illy F r., H enny P. şi B rig itte H . le p u te ţi scrie în 1. g e r­m an ă ; E lizei la P o r ta în rom âneşte ; lu i Iw an M osjouk ine şi P etrow ici in f r a n ţu ­zeşte; ia r lu i R ica rd o Cortez, Lyei de P şi W. B. în eng lezeşte sau fran ţu zeşte .

BENDYT. — In „K ean“ M osjoukine a a v u t ca p a r te n e ră pe N ata lie L issenko. In „ L u n tra şu l depe Volga" ro lu rile p r in c i­pale au fost d e ţin u te de W illiam Boyd. V ictor V arcony, Ju l ia Faye şi T heodor Kosloff. P e n tru a ob ţine au to g ra fe dela a r t iş t i e fo a rte s im p lu : Ii ru g a ţ i să vft ră sp u n d ă p r in câ teva râ n d u r i şi ce re rea vă v a fi s a tis fă c u tă .

LAZĂR TRA IA N. — 1) P u te ţi sc r ie o r i­c ă ru i a r t i s t de c inem a. M a jo r ita te a a r t iş ­tilo r ră sp u n d . 2) A drese de soc. de film e am co m u n ica t în cu rie re le p receden te . C o nsu lta ţi p o ş ta şi veti găsi. V ă a tra g în să a te n ţ ia că n ic i o soc. n u se o cu p ă în m od spec ia l cu r e c r u ta r e a de a r t iş t i . 3) L a ră sp u n s , vedeţi „p o şta " d in R- I- No. 4. anu l a ce s ta . 4) P e n tr u ad rese le lo a n Pe- trow itch , Iw a n M osjoukine, W illy F r its c h şi R a m o n N o v arro , vezi m ai sus . H a r ry P ie i : B e rlin No. 15, K o n sta n z e rs tra sse , 7. M arcela A lban i: B e rlin W ., K aisera ll6e 172. E rn s t V e re b e s : B erlin W . 15, K aiser- al6e, 15. H a rry L ied tk e : B erlin G riinew ald . B ism arka ll6e , 16. Jen n y Jugo: B erlin . H a ­lensee, K u rfi irs te n d a m m . 152. Jaq u es Ca- te la in : P a r is (VII-6). 63 b ou levard des Invalide».

<6 Februarie 19&

La cafea, ceai, prfijituri etc. întrebuinţaţi cu cea moi m a r e încredere, numai

„Romul Standard**17

R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă

îngrijirea pâruluiAC A m are le p o e t M u sse t a r t r ă i azi, a r

ţ) răm ân ea p o a te cu to tu l d ecep ţiona t, văzând cap e te le fru m o ase lo r de azi, tunse băe ţeşte .

E l, ca re a sc r is su p e rb u l vers....C ette ch eve lu re q u i l ’inonde,P lu s lo n g u e qu’un m anteau de roi".

(A cest p ă r c a re o inundă mai lung ca o m anta de reg e ) va p lânge de s ig u r cu fie ­care tă e tu ră a fo a r fe c ilo r reci, în m an tia m ătăsoasă şi o n d u la tă , pe care fem eea m o­dernă o a ru n că azi în făraşu l co afo ru lu i.

Şi to tu ş , ce g ă te a lă m ai superbă , ca un p ă r des, m oale , o n d u la t, poate d ăru i n a tu ra p r iv ile g ia te lo r ei, c a re a r treb u i să facă toa te s fo r ţă r ile , sp re a o p ă s tra ş i în g r iji. T o tu ş, în c iu d a m odei care pare că nu se prea s in ch iseş te az i de bogăţia p ă ru lu i fe- m eei, m u lte , fo a r te m u lte cochete fie că p o artă p ă ru l sc u r t şi b u c la t to t, fie că au ră ­m as c red in c io ase „m an tie i regeş ti, descrisă de M usset, se s ilesc ca p r in tr ’o m inu ţioasă în g rijire , să p ă s tre z e câ t mai frum oasă; po­doaba p re ţio a să a capu lu i lor.

P e n tru aces tea , voi sc r ie şi eu cele ce u r­m ează. S p re a fi cu adevăra t frum os, un păr treb u ie să a ibe u rm ăto are le ca lită ţi : desim ea, lu s tru l , fine ţea .

D ar şi d acă p ă ru l d -v o astră e ra r , s c u r t în fir, gros şi fă ră luc iu , să nu f i ţi d isp e ra tă căci g ra ţie s ilin ţe lo r in te ligen te , v e ţi reuşi a-1 tran sfo rm a şi a face din el un ad ev ă ra t ,,a tou t“ în ansam blu l frum useţii dv.

în că d in tre c u tu l ce l mai d epărta t, de pe tim purile m are lu i f ilo so f Peric les, fem eile grece erau m ândre de frum useţea păru lu i, lor, pe care-l_ spălau cu leşie ca s’ă-i deschidă culoarea şi îl fr ic ţio n a u cu o pom adă fă ­cută din g răs im e de capră , cenuşe de fag şi flo ri de lum ânărică . A poi îl lăsau să se usuce.

G erm anele, e rau de-asem eni m ândre di culoarea au rie a p ă ru lu i lo r şi recu rg eau a desea la a r t if ic i i , ca să şi-o p rocu re .

S pă lă tu rile cu b e re , erau renum ite pen tru a face p ă ru l blond. I a tă două re ţe te pe care fem eile cu p ăru l castan iu , le-ar p u tea în ­trebuin ţa .

C ât desp re f lo a rea de lum ânărică, ea e şi azi în treb u in ţa tă în re ţe te le casnice şi m ulte m aici din m ăn ăs tir i p regă tesc o pom adă e x ­celentă p en tru păr, cu floarea lum ânărich ii

CUM SA N E C U R Ă ŢĂ M P A R U L

în tre b u in ţa re a p iep tenu lu i des este fa ta lă pen tru p ăr, m ai cu seam ă când ace s ta cade.

T o tuş, e s te n ecesa r să curăţăm bine păru l şi pielea capului.

Una d in p rie ten e le m ele care a re un păr fo a rte frum os, îl cu ră ţă din când în când cu benzină.

A ceasta în să nu e tocm ai fav o rab ilă p ă ru ­lui uscat şi i r i tă de m u lte ori o p ie le d e li­cată. D upă m ine, cel mai bun m ijlo c de-a cu ră ţa p ăru l, este să-l spălăm cu de lemn de panam a şi săpun de gudron . Du pă aceia, fr ic ţio n ă m capul cu un gălbenuş de ou p ro a sp ă t ş i-l lim pezim .

După ce s ’a uscat, facem uşoare m asagii pe pielea capu lu i cu u le i de m igdale.

O adm irab ilă apă de p ă r p en tru cu ră ţa t bine capul şi în lă tu ra re a m ătre tii. e s te ui m ătoarea :

Sulfat de ch in ină, 3 grame.Apă de B abei, c a n ti ta te su fic ien tă ca să

se topiască.O poponax 10 gr. to p ite in a lcoo l de 96

grade.A dăogaţi e sen ţă de patchen ly 3 p ică tu ri,

esenţă de v io le te 5 gr.

Poşta mea1SABELA: 1) P e n tr u punc te le negre , spâ-

laţi'-vă cu s ă p u n n e g ru de la fa rm ac ie , apoi frecaţi-le cu eau de ro logne.

2) îm p o tr iv a m u s tă ţ i lo r , ex is tă foarte bune p re p a ra te d e p ila to r ii la to a te m a g a z i­nele de co a fu ră s a u p a rfu m e rii.

3) P e n tru m ă t r e a ţă voi vorbi pe la rg in- t r 'u n v iito r a rtico l.

4) Idem .5) în t re b u in ţa ţ i p e n tru a lb irea d in ţilo r,

a p ă o x igena tă , de 2 o ri pe s ă p tă m â n ă , fre- cân d u -v ă cu o p e riu ţă .

RAMONA S. 1) C itiţi ră s p u n su r ile de m a i su s

2) P e n tru c u ră ţ i t f a ţa în tre b u in ţa ţi o v a ­se lin ă a m e r ic a n ă în f ieca re seară .

3) C a p u d ră şi rouge, ad resa ţi-v ă u n u i in s ti tu t de fru m u se ţe .

RINA D O RU : 1) A b u rii de lap te , su n t fo a rte b u n i p e n tru u n te n uscat, S e a ra la cu lcare , de 2 o ri pe s ă p tă m â n ă . P u n e apoi co ld -c ream u l m eu .

2) S o lu ţia d r. S a b o u ra u d n u m a i p e n tru ten u ri g ra se , o d a tă pe s ă p tă m â n ă , sea ra .

3) P e n tru p u d ră , crem e, vedeţi m a i sus.4) P u n e ţi o b a n d ă d e pânză de o lan d ă

m u ia tă in a lb u ş de ou b ă tu t sp u m ă.G ETU ŢA M IH .: 1) P e n tru pori p re a d es­

ch işi, z e a m a de lă m â ie e m in u n a tă .2) îm p o tr iv a m ă tre ţe i voi scrie în c u râ n d

u n a r t ic o l spec ia l.B E T T Y S T A N E S C U : - Scum pă d-ră,

la 19 an i n u -ţi e s te p e rm is să fii a tâ t de de­cep ţio n a tă . P e n tru c o rec ta rea nasu lu i d -tale, ex is tă rtjaşin i co m p resiv e adm irabile.

Cercetaţi la m agazinele ortopedice. Cât despre po rii d ila ta ţi, în trebuinţaţi zeama

ds lăm âie în f iecare seară , după ce spăla ţi faţa.

E L V IR A C. îm p o tr iv a co şu rilo r, ţin e ţi m ai în tâ i un reg im sev er, ldra carne , p ip ă ­ra t, acru. M ânca ţi m orcov i, praz, za rzav a t, com poturi.

O pom adă cu suh' sau mai bine a lcool cam forat, seara , după ce spălaţi fa ţa cu apă călduţă, vă va face m u lt o iu t. L u a ţi de tre i o ri pe zi, c â te o lin g u riţă de d ro jd ie de b ere în ia u r t sau s ifon . E v ita ţi con stip a ţia .

M E L A N IC A . — P e n tru coşuri c it iţ i mai sus. O so lu ţie bună e u rm ă to a re ? :

E te r 50 gr.A lcool de 96 g rad e 100 gr. şiC am for 5 gr.FL O R A . — N u f i ţi d isp e ra tă ; de m ulte

o ri un ten la 16 an i — tim pul c r i tic al ad o ­lescen ţei, — p re z in tă defec te le ce în ş ira ţi. C itiţi cu a te n ţie s fa tu r ile de mai sus şi u r- m aţi-le.

F ace ţi o lungă c u ră de d ro jd ie de bere p ro a sp ă tă ş i în p r im ă v a ră m ânca ţi z iln ic

fo a rte m u lte u rz ic i şi sa la tă verde.2) P e n tru p ă ru l de pe b raţe , v ’aş s fă tu i să

în treb u in ţa ţi un bun d ep ila to r ; su n t destu le în com erţ.

F oarte bună, este ş i apa oxygenată , pe care să ru g a ţi un fa rm a c is t p r ie te n să vi-o facă ceva m ai co n cen tra tă . A p lica ţi ziln ic cu vată pe p e rii co rp o ra li.

S IM O N A . — P e n tru ten , c itiţ i m ai sus. C at despre p ă r, spălaţi-1 cu frunză şi co ji de nuci verzi. în t r e b u in ţa ţ i o bună b rillan tin ă . Ceiace n a tu ra nu a d ă ru it poate re a liz a un abonam ent, la un bun coafor. Se fac on d u ­la ţii cu ap ă fo a r te frum oase. C â t desp re ondulaţia p erm an en tă , e m are şarlatanie

P en tru fru m u se ţe a genelor, sp ă la ţi- le In fie­care sea ră cu ap ă de frunze de n u c ; apoi ungeţi-le cu u n t de reţină- P e rs e v e ra ţi m u lţi vrem e, an i de s i le ţi ve ţi avea re zu lta te u im itoare .

JE N N IC H Y . — B eţi în fiecare dimineaţă un p ah ar de apă fie rb in te fără zahar cu câteva p ic ă tu r i de lăm âie in ea.

C ău ta ţi de m ân ca ţi mai m u lt za rzav a tu ri, sa late , ex c lu zân d p ră j itu r ile . feculentele, m acaroanele , etc.

2) P e n tru a lb ire a m â in ilo r, ungeţi-le sea­ra cu o pom adă cu p u ţin b ism u t fi oxyd de zync, apo i p u r ta ţi m ânu ţi to a tă noaptea.

E. S T A N E S C U . — P e n tru ceeace doriţi, cău ta ţi să vă în g ră şa ţi , m âncând feculente, p ră jitu r i .du lc iu ri. Luaţi pilule cu arsenic, in jec ţii cu caco d y la t. Mă su rp rinde Insă, câ do riţi a poseda ceva cu to tu l dem odat in zilele n o astre .

G E N Y B A D U L E S C U . — Îm po triva punc­te lo r n eg re f re c a ţi- le bine cu apă de Colonia. S uspendaţi o ric e pom adă. Sub atra tu l de pu ­dră, p u n e ţi o apă de to a le tă , com pusă ast­fel :

Apă de roze . 100 gr.G licerin ă 10 g r. yiT in c tu ră de benzo i I gr.L U D O V IC A . — C a tu l d-tale nu ic i>oatc

tra ta d ecâ t pe ca le ch iru rg ic a lă . Dar de cc-ţi faci d -ta sânge rău . de p ă re re a unor « tră ia i rău tăc io ş i ?

C aută de Hi bună. veselă, drăguţă la ca­rac te r, !m podobey te-ţi sp iritu l yi adu-ti a- m inte m ereu , că cel m ai iubit rege al F ran­ţe i, F ran c isc 1. a av u t un nas rim a* celebru , yi totuy fem eile !1 adorau.

'16 F e b ru a r ie 190)

CArti primite In redncţl**

Povestea Calendarului<li> C om andor N agn ltsca A u rs llan

(Moy Deturnare)

o c n r te c n r c i s b a t e ş l e HA lA m ur< ascA pe î n ţ e l e s u l t u t u r o r ţ | I n m o d di»* t r n c t iv , m u l t d e a b A ta ta p ro b le iu A n c a le n d a r u lu i .

i f l ş f l A ao tln JI STRADA BISERICA LNI.I No. I«

Extracţii, plombe, dlnfi artificiali In toalf ; Maternele. Pre(urt moderate. Inie ururl de î \l>lat&. Consultaţii 8 —1 a. « t, 3t. lumAtatr f

8 n. m. Telefon XVU27 j♦ ♦♦♦*

: In teresan tă D istractivă

E f t l n d Instru ctiv ii

: Au apărut până azi aproape 100 volume

j BIBLIOTECA „DIMINEAţA": Cea m a i răspândită biblio- : te că de p o p u la riza re din

fard: L u c ră ri o rig in a lo şl traduem rl din

opere Io m ai do moamd

L e i S V o l u m u l

\

i

18

R E A L I T A T E A i l u s t r a t ăItj Februurie

O't M lt t € k .

ura semationala a detectivului m ondiaiO C X T r e v o r ^ 'î?u(]ydrO M u f(itio ri

— F ăcea cu m ine, senore , —- urm ă cu a- ce ia ş im petu o z ita te dona B ella, — ceeace voi francez ii n u m iţi p a rto u ze : în>faţa sa, mă o fe r ia p rie te n ilo r săi, rân jin d de ruşineam eal...

— Sărm ană fem ee!...D a r oare e ra ad ev ă ra t ce spunea dona Iza-

b e lla? se în treb ă genera lu l. Fem eea u rm ă:— I n t r ’o zi l-am ucis. I-am în fip t un s tile t

în in im ă, pe când dorm ia. D a r în aceiaşi clipă s ’a iv i t în fa ţa m ea Sse-P ong . Mă aflam , în oda ia m ea de cu lca re , în tre un cadavru şi un necunoscut.

G roaza m ’a făcu t să sem nez un ac t, prin care declaram că m i-am uc is soţul. Sse-Pong îm i făgăduise că m ă scapă, dacă-i dau acest ac t. M ’a scăpat, căci am fu g it cu el d in Spa­nia, unde am să v â rş it crim a, şi de t r e i ani c u tre e r lumea, lângă ace s t v ierm e galben, ca rc m ă te ro riz ează clipă cu clipă.

— Ce vă face, senora?— M ă bate cu b iciu l, m ă am eninţă cu H i­

d ra lui, mă sp erie că m ă va denunţa ca uci- gaşă, cu a ţtu l ce i-am d a t! Şi a s tfe l a fă ­cu t din mine o unea ltă oarbă a c rim e lo r sale...

G enera lu l a r fi v ru t să-i pună şi a lte în tre ­bă ri, d ar ag ita ţia donei B ella devenise în g r i­jo ră to a re . E a şop ti to tu ş i, p rin tre izb u cn iri­le s tăp ân ite de plâns, ca re o înăbuşiau :

Senore... ia r tă o fem ee m izerabilă... apă- ră-m ă...

— D ece să vă ie r t doam nă ?M ’am îm barcat la D akar, ca să te a trag

in m re je le acestu i band it, senore. D a r sim t că pe d-ta, nu te po t înşela . Şi de aceia, m ’am d ec is să-ţi spun to tu l! ... Scapă-m ă de Sse P on g !

G eneralu l e ra im presionat profund de cele p o v estite de această fem ee bizară, care se zbucium a din to t tru p u l ş i sufletu l. _

I i făgădui că o va scăpa, dacă-i spune unde a r pu tea să fie T re v o r Gex, care a u r ­m ă rit pe pseudo-so ţu l ei.

— Să m ergem , senore. T e voi duce la p rie ­ten u l d-tale... dacă cum va mai trăeş te în c li­pa de faţă.

H ID R A— P e o stâncă, la S an ta Cruz!... şop ti pa­

lid ă dona Izabe lla .G eneralu l o su i în t r ’un autom obil şi spuse

şo feu ru lu i :—- P e ţărm , sp re S an ta C ruz.O ch ii ficşi ai c iu d a te i fem ei, păreau plini

de o g roază ce sporia , cu câ t m aşina se a- p ro p ia de poale le m un te lu i. E a începu să tre m u re şi nu m ai pu tea să vorbiască. G ene­ra lu l îi luă m âin ile în g h e ţa te , în tre a le sale.

D escin seră şi în cep u ră escaladarea m un te­lui, p r in tre stânci. D eo d a tă B ella se o p ri şi m u rm u ră :

— T u fişu l sălbatec... O placă de ardezie... F e reş te -te ... R ăpune H id ra şi sunt a ta , o v i­teazu l m eu cavaler!...

î ş i acoperi och ii cu m âinile, gem ând, în p rad a unei tu rb u ră r i inexp licab ile p en tru ge­n e ra l. A cesta, sc ru tă tu f işu l şi când se în ­to a rse spre dona B ella , span io la d ispăruse. O ză ri de departe , fug ind ca o nebună p r in tre s tân c i, cu roch ia sfâşia tă ...

U im it de această fugă, generalu l rid ică din um eri :

— B ia ta fem ee!...Se apropie de tu f iş , dădu b ălăriile la o p a r­

te şi ză ri p laca de ardezie . O lovi cu pum nul. D inăun tru l stâncei, c ineva ciocăni s lab :

— G ex! s tr ig ă generalu l.D a r desigur că vocea lu i nu se auzia în

caverna cu şe rp i, unde T re v o r Gex ab ia m ai re z is ta leşinului, ce-1 p a ra liza trep ta t.

G enera lu l P au l B ern a rd încercă să găsiască v re -un buton, care ar face să funcţioneze o- blonul de ardezie căptuşit ca oţel, dar nu

găsi nimic. R ăsco li păm ântul, lovi cu bolo­vani în oblon. A rdezia se sparse, dar placa groasă de o ţe l re z is tă o rică re i încercări.

C ăută a tunci să spargă peretele stâncii, in ju ru l oblonului. G ăsise un bolovan lungueţ şi dur, cu care ciop lia stânca. Şi deodată, în tr o sp ă rtu ră , ză ri două fire elec trice . în ţe le se ca oblonul era m an ev ra t dela d istanţă. Rupse fire le cu v â rfu l bastonulu i. Zgudui apoi o- b lonul, care începu să se afunde, alunecand ca un capăt de cutie de domino.

— Gex!...U n geam ăt s tin s îi răspunse. Şi la lum ina

z ile i ce p ă trundea cenuşie, prin capătu l des­chis al culoaru lu i, văzu în penum bră un an i­m al ciudat, un ghem enorm cu ten tacu le vn , ce colcăiau... L ângă acest ghem de şe rp i în ­co lăc iţi unul peste a ltu l — ceeace probabil dona iz ab e lla num ia, H id ra chinezului, — T re v o r Gex, ca un a l do ilea Laocoon, zacea în nesim ţire , în tin s pe jos^ doi şerp i su b ţirii se înco lăc iseră unul după gât, a ltu l pe p i­cioare.

G eneralu l, cu to a tă sila ce-i p roducea a- c eastă v iziune dan tescă, descolăci şe rp ii cu bastonul şi-i ucise. T ra se afară din h ruba pe Gex, care nu m ai da sem ne de v iaţa. N ici o rană însă nu e ra v izib ilă . G eneralu l lua tru p u l in e rt în b ra ţe , scobori în ce t cu el pan ta , până în şoseaua unde îl a ş tep ta au to ­m obilu l şi spuse şo feu ru lu i :

— La cel m ai ap ro p ia t doctor.— E un sp ita l aproape, mussie...— Bine. R epede!...

C EL D IN U R M A A C C ID E N TA doua zi, nu m ică fu m irarea genera ­

lu lu i Pau l B ernard , când văzu disdedim i- neaţă , in trând pe p o a rta vilei, pe de tec tivu l T re v o r Gex. A cesta a ră tă generalu lu i ca d o c to rii dela sp ita l zadarn ic cău taseră m uş­că tu ra de şarpe , căci n ’o găsiseră. ̂D upă un som n bun, o bae şi o m asă copioasă, T re ­vor Gex era m ai sănăto s decât oricând.

E ra desigur un fap t ex trao rd inar, cum tim p de 24 de ore, câ t şezuse în cavernă, n ici un şarpe nu-1 m uşcase, deşi în cele din urm ă, p u te rile părăsindu-1, nu m ai putuse lu p ta îm po triva re p tile lo r şi două din ele se aprop iaseră , încolăcindu-1.

— Dacă a ţi -fi în tâ rz ia t cu două m inute, cred că azi nu mai eram în viaţă.

— Dar, d ragă Gex, ai un noroc cu to tu l neverosim il: să s ta i 24 de ore în tre şerp i de toa te calib re le şi să scapi num ai cu spai­ma, e un lucru de n ecrezu t!

N eputându-şi exp lica p u rta rea a tâ t de c i­v iliza tă a re p tile lo r de la Santa C ruz cu detec tivu l captiv , tre c u ră la chestiunea ce-i in te resa :

T rev o r G ex povesti generalu lu i cum urm ă­rise pe Sse-Pong şi cum fusese a tra s de a- cesta în cursă, ia r genera lu l îi povesti cele ce-i m ărtu risise dona Izabella , cu p riv ire la chinezul acesta m is te rio s şi cum pu tuse cu a ju to ru l ei, să dea de urm a detec tivu lu i.

— T rebue să salvăm pe dona B ella ; ban­d itu l o tero rizează , zise generalul.

— T rebue să v e rific ăm mai în tâ i dacă M a ­dam e B ella v’a spus adevărul, zise de tec ti- vul.

— Aş pune m âna în foc că nu m ’a m in ţit. A asasinat pe so ţu l său în Spania, şi ch inezul fiin d stăpân pe sec re tu l ei, o pune să săvâr- şiască cele m ai odioase com plicită ţi. T reb u e s ’o salvăm. Se sbucium ă atâta!... A zi noap te a fu g it de acasă şi a ven it aci, la m ine. M ă în to rsesem dela sp ita l, unde te in te rn asem şi nu m ă culcasem încă. R ăm ăsesem singu r în parc . Am auzit-o p lângând la p o a rtă , după ce Gomez, câinele cavalerilo r, îm i dăduse de veste că e cineva afară. Chinezul o bătuse cu biciul, fiindcă mi-a denunţat caverna cu

şerp i, unde era i închis. A bia am p u tu t s conving că trebue să se în to a rcă acasă, f iind ­că a ltfe l a r fi d a t n aş te re unui scandal im ens si să aibe răbdare.' — In câteva zile v’aş pu tea spune preciB dacă e adevărată povestea cu soţul ucis la M adrid.

— Cum aşa? . , . __— F oarte sim plu : în trebam prin rad io po­

liţia spaniolă, unde am p rie ten i siguri, daca în t r ’adevăr s’a făp tu it acum tre i am o asem e­nea crim ă senzaţională , de care eu to tu ş nu-m i am intesc şi cine este această donaBella. . , ,

— Bine. E xped iaza telegram a.D ar în acea clipă, în treag a vilă se um plu

de ţipe te le sfâşie toare ale donei M anuela d ’Almeida. D etec tivu l şi generalul se re p e ­z iră spre cam era din care se auziau ţipetele . Cei doi cavaleri, L opez şi C ortez, scobo- r îră scara dela e ta j în goană iar Gomez, câinele, începuse să u rle afara, lugubru.

Când generalul şi de tec tivu l sosiră in cu­loaru l în care da cam era lui Dick, dona M a­nuela d’A lm eida lovia cu pum nii in uşa dela această cam eră, cerând a ju to r. ^

C avalerii îm p inseră cu um erii m uşa in- cu ită pe d inăuntru , care ceda. T o ţi năvăliră

^D cm a^M anuela d’A lm eida se prăbuşi deasu­pra patului în care av ia to ru l parea ca doar­me. E a s trig ă :

— E m ort !... E m o rt !... . B ărbaţii o rid ica ră ; fa ta gemea sfâşie to r

si căzu în n esim ţire , în tim p ce T rev o r Gex pipăia pulsul lu i D ick R andall. D etectivu l lăsă m âna av ia to ru lu i, care .căzu moale, se rid ică şi şop ti :

-. 3*2 s f â rş i t ! . ,D ick R andall m urise în tim pul nopţii şi

când dona M anuela d ’A lm eida, speria tă , a doua zi de d im ineaţă , că D ick nu s a scu lat încă, îi bătuse în uşe, nu prim ise nici un ră s ­puns, iar uşa e ra încu ia tă pe dinăuntru !

* * *T ele fonară la po liţie . _ .G ex consta tă că în cam era nu ex is ta nici

cea m ai m ică urm ă de lupta. N imic pe fa ţa şi trupu l victim ei, nu dovedia ca_ ar f i vo rba de o m oarte v io len tă . D in potrivă, D ick R an ­dall avea fa ţa senină şi un zâm bet ii în f lo ­rise pe buze. S’ar fi zis ca doarm e visândun v is frum os.

P rim ele c e rce tă ri făcu te de Trevor_ Oex, nu duseră la n ici un re z u lta t.E l rid ica unele urm e de paşi din parc , cu o pasta de gips, cerce tă am ănun ţit to a te ob iectele din cam e­ră, culoarul în care aceas tă cam eră da, cu­legând scam e, fire de p ă r şi toa te im pre­siile ce se pu teau c iti pe figu rile persoane lo rde faţă. . . .

E l observă mai a les, fa ra sa fie văzut, bărbu ţa ra ră şi a sc u ţită ca de ţap a lu i don L opez F e lip p e d’O rih u e la y P u e rto R eal, con te de S etubal şi c ic a tric e a g roazn ică, pe care o a rb o ra în locu l ochiu lu i d rep t, o °n C ortez M iguel H en rig u ez de F ig u ie ra y Cam- pom ajor...

Cei doi cav a le ri ju ra ră în parc, zgom o­to ş i şi g ran d ilo cv en ţi, cu spadele scoase, sa răzbune m o a rtea lu i D ick R andall.

X I IM IS T E R U L D E L A V IL A M A N U E LA P o liţia sosi fo a rte repede, în tre i au tom o­

bile. A fară la po a rtă , lum ea se adunase oprind c ircu la ţia . Se aduse o gardă. In curte , in tra ra in specto ru l genera l de p o liţie în so ţit de un de tec tiv al p o liţie i b raz ilien e şi de num eroşi agen ţi, cari că lcară în p icioare toa te urm ele d in parc. In sp e c to ru l general şi <*e te 5tiv“ său, un anum e D elgado, un brazilian foarte abil de altfel, în cepu ră im ediat cerce tările oficiale. (C on tinuare 1n Va0-

HHa U t A T U a l L i! S t RATĂ

(U rm a re d in pag. 19)În d a tă so s i şi un p ro cu ro r cu m ed icu l le­

g ist, c a r i c o n s ta ta ră m oartea.In s p e c to ru l de p o liţie o rdonase să nu fie

lăsa t n im en i să ia să d in casă. C e rc e tă r ile o- f ic ia lită ţi i , au du s la u rm ă to a re le re z u l ta te :

I n a ju n , c a v a le rii L opez ş i C o rtez , ţin u ră să o rg an izeze m ăsu rile de ap ă ra re p e n tru p rie te n u l lo r , pe care-1 credeau în p rim e jd ie , după zv o n u l p u b lic . D ick R an d a ll d ec la rase că to tu l n u e s te d ecâ t o falşe_ a la rm ă ,_ dar, ca să nu m âh n iască pe cava le ri, ca ri păreau fo a r te a fe r a ţ i cu m ăsu rile de ap ă ra re , î i lă ­sase să fa că ce v o r. Lopez şi C o rtez s ta b il i­ră să fa c ă de s t r a jă fiecare c â te o ju m ă ta te din n o ap te , pe c o rid o r, lângă u şa cam erei lu i D ick R an d all. G om ez, câinele, avea să s tea în cu rte , ca să d ea alarm a la oricfe în ce rca re de fo r ţa re a p o r ţ i lo r sau de e sca lad a re a z i­d u rilo r p a rcu lu i. S e rv ito ru l u n ic al v ile i, — şo feu ru l d o rm ia la un garaj d in o raş , — avea să se sco a le în zo ri ; p rim a ju m ă ta te a nop ţii, p ână la o ra 2, făcuse de. s t r a jă L opez, a doua, p ână la 5, C ortez , ia r la 5 se rv ito ru l se scu lase ş i-ş i făcuse ap a riţia în cu rte .

C av a le r ii d e c la ra ră că în to t cu rsu l n o p ţii n im eni nu in tra se în odaia lui D ick R andall şi câ in e le nu a d a t n ic iodată a larm a. G ene­ralu l ş i M anuela decla rară că nu au au z it în c u rsu l n o p ţi i n ic i un zgom ot suspect.

D ick R an d a ll se dusese în cam era lui, să se cu lce , p e la o ra 11 noaptea, scobo rînd dela e ta j, unde şezuse cu cei doi cavaleri de v o r­bă, în o d a ia lui L opez. De aco^o, L opez, care treb u ia să facă de veghe în ţ r im a ju m ă ta te a n o p ţii, co b o rîse od a tă cu D ick. A cesta in ­trase în cam era sa, cu cavaleru l, care eşi apoi ş i răm ase de veghe pe cu loar.

P ro c u ro ru l se a s ig u ră că pe fe re a s tră n i­meni n u p u tea să in tre în cam era lu i D ick , deoarece avea zăb re le de fe r fo r ja t, a r t is t ic luc ra te , p r in tre ca re nici o p is ică nu s ’a r fi pu tu t s tre c u ra . — d a r încă un om ! E ra a- ceiaş fe re a s tră , ca re da spre g r ila ju l în a lt dela fa ţa d a p arcu lu i, şi prin care se a ru n case o d in ioară la „al dou ilea acciden t al lu i R an- dall“ , c u ţi tu l ce se în fipsese în tă b l ia p a tu lu i, lângă capu l av ia to ru lu i !

D a r o are a ce s t c u ţi t puţuse f i a ru n c a t de la o a tâ t de m are d is tan ţă , p rin g r ila j ş i fe re a s ­tra cu o rnam en te de fie r fo r ja t? ... A ceas tă întrebare; şi-o pusese T re v o r G ex, nu în să şi p ro cu ro ru l. N u cum va cu ţitu l a ce la fu sese a- runcat sp re D ick R andall d in p a rc sau p o a te «faiar d in odaia lu i ? C ine p u tea p ă tru n d e cu a tâ ta u şu r in ţă în p a rcu l cu z id u ri ş i g r i la j îna lt şi în acea s tă odae, p rin fe r e a s tr a z ă b re ­lită şi uşa în c u ia tă ? Căci şi de d a ta a ceas ta , a u to r ită ţi le g ă s iră zăvoare le de la fe re a s tră in tac te , ia r în d im in ea ţa crim ei u şa de -ase­meni fu sese g ă s ită în cu ia tă de c ă tre dona M anuela !

C am era n u av ea n ic i m ăcar sobă cu coşul larg, ci c a lo r ife r . în a in te de cu lca rea lui Dick, don L opez, c a re in tra se o c lipă în ca­m era av ia to ru lu i, ţin u se să se a s ig u re că sub pat şi în g a rd e ro b ă nu se a f lă n im en i a s ­cuns. D e asem eni, în a in te de a in t r a în v ilă, ce rce ta se ră cu deam ănuntu l parcu l.

_— E s te exc lu să p o s ib ilita te a unei crim e, zise p ro c u ro ru l ; n im eni nu a p u tu t in tra în vilă, ia r cei din v ilă nu po t fi bănu iţi...

M ed icu l le g is t ce rce tează în a c e s t tim p cadavru l şi ven i să spună că D ick R an d a ll a m u rit de m o a rte n a tu ra lă . în u rm a unei s in ­cope de inim ă, ceeace i se p o a te în tâm p la o ricu i. D ick n ic i nu sim ţise a p ro p ie rea m o r­ţii, ca re su rven ise în tim pul som nulu i. E ra deci o m o a rte su b ită , ca a tâ tea a lte le .

D e te c tiv u l D elgado , declară de asem eni că nim ic su sp ec t n u se poate co n s ta ta în to a tă casa, ia r in sp ec to ru l de p o liţie ce ru scuze ce lo r p rezen ţi, de to a te fo rm a lită ţile ce au tre b u it să indep lin iască , în asem enea d u re ­roase m om ente. F o rm a lită ţile a c e s tea constau din d e c la ra ţiile ce fuseseră lu a te p e rso an e lo r, care au d o rm it în cursu l nop ţii în v ila donei M anuela şi anum e: generalu lu i P a u l B e r­nard şi c e lo r doi nob ili p o rtughez i, persoane ce nu p u teau fi b ănu ite nici un m om ent. A poi se rv ito ru lu i, un b ă trân fo a rte c red in c io s ; şo feu ru l nu d o rm ia în vilă. G ex d ec la rase că nu ş t ie n im ic, deoarece dorm ise la sp ita l, în urm a unu i acc id en t, ia r ce ila lţi m u sa fir i din cu rsu l z ile i p leca se ră de vrem e, de cu seara , oda tă cu don A lv a rez D om ingos.

D etectivu l T rev o r Gex se gândia însă, la extrem a ab ilita te a adversarilor lui, a bandi­ţilo r cari au cău ta t să-l atragă în cursă, ca

sâ-1 în d e p ă r te z e d in vilă, în tim p u l când ei aveau să p re g ă tia sc ă şi să co m ită crim a. E l nu vo i în să să am estece p o liţia în c e rc e tă r i le lui pe rso n a le , de team ă să n u -i în cu rce p la ­nurile .

G ex e ra în c re d in ţa t că a c e s t „ u ltim acc i­den t" în tâ m p la t lu i R andall după ce le la lte două, n u e ra d e c â t crim a pe ca re b a n d iţii nu o iz b u tis e ră în c e le la lte două te n ta tiv e p re ­cedente. D easem eni, el nu se am es tecă în c e rc e tă rile o fic ia le , căci nu e ra d ecâ t un s tre in ş i nu făcea p a rte din n ic i o p o li ţie o f i­cială.

G en era lu l P a u l B em ard nu v o ise să spună că în acea sea ră , dupăce răm ăsese s in g u r în parc , ş i când p ro b ab il D ick nu sco b o rîse încă dela e ta j , la cu lca re , p rim ise v iz ita sc u r tă a donei B ella . A r f i în sem nat să a ru n ce pe so ţia ch inezu lu i în t r ’un scandal p u b lic , or, genera lu l e ra co nv in s că B ella nu avea nici un am estec în acea s tă crim ă, d eo arece v o r­bise cu ea lângă p o a rtă , în p a rc şi span io la nu num ai că nu in tra se în casă, dar n ic i nu se ap rop iase de v ilă. D e a ltfe l, în d a tă ce o con ­vinsese să p lece , genera lu l în cu iase p o a rta în u rm a ei şi se dusese la cu lca re .

D eodată în să , îşi am inti un am ănun t. la care nu se m ai gând ise :

fV frru u r ,, tţfft

C ând in tra se ta v il i , dupăce se despărţi#, de B ella . z ă r ise pe cu loar, pe în tu n e ric , c s i lu e tă a lbă , c a re se în d re p ta d in sp re odăii lu i D ick . sp re cam era M an u ele i d ’Almeida. C rezând Insă că e ra dona M anuela d ’Almeida, ca re se d u cea s i se cu lce , nu dase nici c a te n f ie a c e s tu i am ănunt...

D a r dacă a cea s i lu e t i n e lă m u r i ţ i , nu fusese a donei M anuela d 'A lm eida ?...

X I I I

B A N U E L I

D ona M anuela d ’A lm eida se îm bolnăvi. Ea cădea in t r ’un fel de ex taze re lig io a se , adânci, în fa ţa c ru c if ix u lu i.

în c ă din seara când avea s i se tntimpl* nenorocirea, se plânsese de o am eţeală grea, de o m igrenă ce o ficea s i vadă turbure ţi se re trăsese încă dela o rele n o u i ţ i ceva, în cam era ei, cerându-şi ie rta re oaspeţilo r. Ca­m era ei era pe acela ţ culoar, cam vis-a-vl de a lui Dick.

— D ar îna in te de culcarea lui Dick, no aţi v iz u t pe culoar sau fn cam era lui. nici un zgom ot suspect ? o în tre b i generalul.

(Va urma) |

V .

Vinul ai tuturor Doamnelor «•»(> „ f ru m u s e ţe a " nwnflneiea et. aceasta prin genul no ii. r r o s tu r i , tdrl»e de chiţ/none ţ t couulete r gn l bll*. E ste tic ş l p rncflc : /notflpH perferflonfirl ale ondulaţi* p e rm n pilea (.unI sper laie tn timpul te l I f e in * ş l H en o l Iii lOttlt n M a ssa g r fa a a l ru aplicaţii p n a m f l - r a d io - a r t * retunoarute tru prei<pnJrra şl tnlâtum i m ^ri produ sete ţ l »f>ect(illtAtlle efecth griji ren teruilu., fjâruiut şl corpi

tut ele lieftiitf1, SaionDORTHEIM EB. Calm Victoriei.

Cereţi noul cala Io,

finhţint < i

s ap lt/tor

nrnle. A-ii r t citrlor le­le MUIr («VI-

Toatt ru tftm

Insti'ifurâ

ITel.

hi

V IZ ITA Ţ IMAGAZINUL

20

H E A L I T A T E A I L U S T R A T A 16 Februarie 1929

lintea

O catastrofă aeriană

Pentru bu'navii de g iiră

L a d re a p ta : U nui bol­nav de gripă, i se ad ­m inistrează î n t r ‘ u n spital din Londra, o „cutie p e n tru tm n sp i

r a t”, a cărei în tre b u in ­ţare, dă cele m a i bune efecte, p en tru com bate­

rea acestei boli

Ravagiile şomaju­lui în Anglia

B an d iţi m ascat/i ■ Nu, ci câţiva şom euri en­glezi, d in d iferite p ro­fesiuni, p u rtân d p lacar- de de rec lam ă ale un u i tea tru londonez. S pre a nu fi recunoscuţi, po ar­tă pe feţe m ă şti negre, pu tându-şi astfel câşti­

ga o ex isten ţă re la ­tivă.

Concursuri î I ELEGANŢA

Scenfi dela u n concurs de fum ăto ri la P aris .

S inaia si C onstan ţa!! M irajele v ileg ia tu rist lor Sn ţim pu l verii, au aspecte cu to tu l deosebite ia rn a . L a stân g a , vedem ţa n n u i m ă rii Sngheţat la C onstan ţa ; ia r sus: un grup de sportsm ani veseli, p o rn in d d in S inaia, sp re a se lan sa cu sk y u ri şi săniuţe.

S us : H ydroavionul „Columbus" . Jos: Vic­tim ele, in s ta re a in care a u fost găsiteA spectul a două „m ondene", acum

100 de an i

R E A L I T A T E A I L U S T R A T Ă 19 P e b r u a r i , $

C ărţile se dau pe faţă. B anii m ei sun t p ierdu ţi. D a r nu p o t să pontez acum 50 de gulden, m ’aş face de râs. Ia ră ş cinci sute.

E i com ed ie — ia r am pierdut. N u face n i­mic. N u-m i a ră t necazu l. Suntem doar cu to ­ţii oam en i b o ga ţi, ju căm ca să în cercăm o mică sen za ţie , a tâ t. *

Cinci s u te !B aronu l cel g ras de lângă m ine, zâm beşte

uşor. S ’au dus şi ă ş t i cinci sute. D ar eu con­tinui, C o n tin u i şi câştig , câştig în t r ’una. P e s ­te un s f e r t de o ră părăsesc clubul cu 15.000 gulden în buzunar. In v ia ţa mea, nu m ai calc pragul a c e s tu i c lub!

N o ap tea îl c ite sc pe Gorki, c itesc despre viaţa n e c ă jită a m uncitorilo r... N u, — astea nu m ă m ai in te re se ază ! Cum de po t s ta aici lin iş tit când la Z o p p o t continuă jo cu l de cărţi şi ru le ta ! P o a te că acum aş avea 20.000 sau ch ia r 30.000 de gulden.

15.000 GULDENM ă culc ab ia sp re ziuă, v isez doar bani

în ju ru l m eu, m orm ane, lăzi p line de bani.Fem ei se desbrac în faţa m ea, s tr ig â n d :

C um pără-m ă, p en tru 10.000 gulden, p o ţi să Iaci cu m ine ce v re i — 10.000 gulden...

D im ineaţa m ă trezesc .Azi m ă duc la Z oppo t să ma p lim b dealun-

gul m ării, să m ă recreez . Nu, la caz inou nu mă duc. Am cincisp rezece m ii de gu lden! Suedia a re să fie fe r ic ită , să cap e te un c e tă ­ţean a tâ t de bogat. O să desch id un b iro u de im p o rt-ex p o rt la S tockholm şi am să fac avere. V iran va fi m u lţum ită cu m ine. Şi mama m ea de asem eni.

Poate că p rim esc az i vre-o v e s te de la V i­ran. O să văd. M ă duc la Z oppo t, d o a r ca să iau a e r de m are. D ar să a le rg i pe cheiu e o p ro s tie . M ai în tâ i in tru la o c a fen ea sau mai bine la bar. Ce d racu , am d o ar 15.000 de gulden! H e , b ă e te ! Şam panie. C om and. Poftesc şi două fe tişc a n e la m asă. B e ţi şi voi şam panie, p ăp u şe lo r, nu -i aşa?

Nu p o a te să m i-o ia în num e de rău V iran , că doar n u m ă cu lc cu ele, v reau d o ar aşa puţină v e se lie în ju ru l meu. V ia ţa e sp len d i­dă, când a i p o r to fo liu bine g a rn is it . L u ­mea e d o a r p e n tru cei b o g a ţi: H o te lu r ile luxoase, re s ta u ra n te le , vagoanele cu p a tu r i, cele m ai fru m o ase fem ei — şi caz in o u rile de joc. D a r în a ce lea n u m ai calc. M ă duc d oar la Z o p p o t az i după am iază, să m ă p lim b în tihnă dea lu n g u l m ării.

P e la şease p leca i şi mă p lim bai în tih n ă dealungul m ării. A ce iaşi m are, ca re -şi ros- togo lia ta la z u r ile ş i dealungul co as te lo r R u ­siei. D a r c â t de p lic tico s e acest veşn ic flux şi re f lu x al v a lu r ilo r . Ş tie D -z e u 'c u m de pu teau să rab d e v ileg ia tu riş tii, să s tea aci pa­tru săp tăm ân i, vara , culca ţi în n is ip şi zgâ- ind och ii la în tin d e re a nem ărg in ită de apă.

— B ună sea ra , d -le Z oubkoff.B aro n u l m ă acostă .— Ie i şi d -ta p u ţin a e r îna in te de a in tra

în sala de jo c?— C h ia r aşa d-le baron.P e s te o ju m ă ta te de oră s tă team în fa ta

c ă rţilo r. D e a s tă d a tă jucam cu mai m u lt sânge rece , pon tam d o ar sume m ici, p ie rzân d şi câştig ân d pe rând .

La tre i dim ineaţa părăsii clubul cu 17.000 Gulden în buzunar.

22

IDEAL DE RENTIER10.000 îi pun d eo p arte , îi depun la o b a n ­

că şi-m i iau un c a rn e t de cecu ri, la fel cu baronul. T re b u e să a ju n g la 50.000 co roane . A tunci am scăpa t de o rice g rijă . N u m ai am nevoie să m uncesc. M ă fac re n tie r . U n re n ­tie r mic, fo a r te m ic, nu-i v o rbă — d ar o r i ­cum un om ca re a re de unde tră i. D ar nu mai pu team să su fă r lin iş te a ; îm i tre b u ia zgomot, m uzică , lum e! H ai la b a r! N u su n t în s ta re să şed l in iş t i t şi să c ite sc o c a rte . L in iştea m ă îm bo lnăveşte .

INTERM EZZO GALANTF recv en tam deci re g u la t b a ru r ile , zv â rliam

banii în d re a p ta şi în stânga, mă în cu rcam fn fel de fel de a v e n tu r i de d rag o s te , d o a r ca să nu s tau să cu g e t.

în tâ m p la re a m ă făcu să leg c u n o ş tin ţă cu so ţia p a tro n u lu i b a ru lu i meu fa v o r it , p le ca t în p rov inc ie . D oam na, o fem eiuşcă nostim ă, cu m u lt te m p e ra m e n t, e a h tia tă după o a- ven tu ră g a lan tă . îm i devine am an tă . Am oa- recari re m u şc ă ri, în p rim a n o ap te de d ra ­goste. M ă gândesc la V iran şi ş tiu că cel m ai bun lu c ru a r fi să plec din D anzig .

A cum m ă ţin le g a te două c ă tu şe : jo cu l şi fem eia. D a r răm ân . R ăm ân şi-m i p e trec n o p ­ţile pe râ n d la .caz inou sau la am an ta m ea. P ână ce î n t r ’o b u n ă zi apare so ţu l şi pune capăt id ile i, cu un scandal m onstru .

PATIM A JOCULUII n t r ’o se a ră c â ş tig a i 37.000 gu lden . 37.000

şi cu 10.000 de la b an că fac 47.000. în c ă 3000 şi m i-am fă c u t sum a.

P o n tez o m ie de gulden. N o ro cu l m ’a p ă ­răs it. P ie rd , p ie rd în t r ’una. B ancheru l, p a r ­teneru l m eu , p a rc ă h ipno tizase ban ii, de a le r ­gau aşa dela m ine la el.

In z o rii z ile i m ai aveam 5 co roane. îm i trebu iau cel p u ţin o mie, ca să m ă re a b ili­tez, e ra lu c ru c la r . Cu cinci co roane nu p u ­team face n im ic. A doua zi mă dusei la b an ­că, luai o m ie de coroane. I n t r ’o săp tăm ână pierdui 7000. P ie rd u i şi restu l. C âştig a i, p ie r ­dui iar. N u m ai aveam decât cele 500 co ­roane p e n tru m am a. A ceştia e rau bani s f in ţi . C ăutai să c â ş tig ban i, m uncind. C ăpăta i o trad u ce re , ca ri m i se p lă ti tu 50 co roane. Cu acestea tre b u ia să re încep lup ta . H ai la Zoppot.

A vea să se m ire bancheru l că po n tez su ­me a ta t de m ici, d a r n aveam ce să-i fac. Şi apoi p u ţin îm i păsa de a s ta !

— F acem un jo c?— Cu p lăcere .C âştig v reo 130 de coroane, po n tez ia r o

suta, p ie rd . In c ă ’o su tă , p ierd ia răşi.S cuza ţi, nu m ai am bani la m ine. A ţi

vrea să m ă îm p ru m u ta ţi cu 500 co roane în schim bul unu i cec?

Cum să nu, cu p lăcere.B ancheru l îm i în tin d e tocu l său re z e rv o r.

Scriu : C inci su te co roane. B anii m am ei, b a ­nii sac ro san c ţi! I i pun în joc, căc i S a tan a m ă ţine în gh iare . %

O su tă !S u ta ru l m eu tr e c e de p a rte a ban ch eru lu i.

P on tez 50 de co ro an e şi p ierd , p ie rd , p ie rd .M i-a ţi m ai îm prum uta 500 pe a lt cek?

— Cu cea m ai m a re p lăcere.Scriu un cec neaco p erit. V ai de m ine, as-

ta-i în şe lăc iu n e ! Ţ in e - ţi fire a b ăe te . ai să câştig i 1

In. rom âneşte dg. L M a r o r u t aC in c izec i.P ie rd m ereu .D upă o ju m ă ta te o r i am p ie rd u t şi cel*

cinci su te de co ro an e îm p ru m u ta te şi |>ări<* sesc s d ro b it c lubu l. M l duc la malul m irii . şi m ă gândesc să-m i fac seam ă.

V iran . V iran , de-ai şti...A doua t i s c r iu la Stockholm unui vâr al

meu ş i- l rog sâ-m i tr im ită c â te v a rom ane* A lerg dezam ăg it pe străz ile D an/icului;

de n ic ă e ri nu-m i luceşte o ra /â d r *prran(L V ăru l m eu nu-m i răspunde. Prim esc o seri*

soare dela V iran , p rin care mă in tr ra 4. câ|i bani p o sed ac tu a lm en te . S un t speran ţe ci voiu p u te a s i tră ie sc iar In Suedia.

TOATE DRUM URILE DUC LA ZOPPOT R ăsp u n d :„N 'am n im ic , n im ic , n im ic — nici un ban;

peste c â te v a z ile gazda mă dă a ia râ din ca*s i" .

Ş i ch ia r aşa se to tâm plâ. In o p te z Ir *a fa Hea ş te p ta re a g ă rii cen tra le .

O sc r iso a re dela V iran. M l mâne m iîm bărbă tează . D rag a de ea l Cum de AfTI pU-tu t o a re s i r isc to tu l? De cc n sen i ncetâlp ierzând ce te 20.000 co roarie. P e n tr 1 C l f ]

M ă s im t t r i s t , d e scu ra ja t. •(nir t, m i di»*p re(u esc eu însum i.

Şi to tu ş i , m i s im t a tra s Ia Z oppn !• ca deun m agne t. D au tâ rco a le <aiinouhn . ca uncâine hăm es it unei bucăţi de cim c, ifunei case. în tâ ln e s c pe unul MU pe til tu l dinvechii m ei cu n o scu ţi fi sim ţind după m utrt lo r sa tis fă c u tă că au câştigat, ii rog sâ-mi dea câ ţiv a gu lden .

I n t r ’un rân d unu l din ei im i dete cinci 3 gulden. M ă dusei să mănânc şi eram fe ric it 1 P u tu i s i-m i p lă te sc o noapte culcuşul la ar* mata de sa lvare .

A junsei s u f le te ş te la acelaş nivel, ca pe vrem ea cele i m ai cu m p lite epoci ale cocai* ■ nom aniei. U n eo ri m i se p ă rea , câ nu pot trăi fără o p a tim ă o a reca re . S căpând de una, ci* deam p rad ă a lte ia . V ai. câ t de stab e omul. cât de s la b i

I n t r ’un rân d . e ram la cazinou, ficând p* k ieb itzu l. D eo d a tă in tră un domn care habar n ’avea de re g u le le jocu lu i. L a garderobă în­treb ă de un ju c ă to r ru tin a t. A uzindu-i în tre ­barea, îm i o fe r ii se rv ic iile . P o n ţi acum dup i s fa tu r i le m ele. U n bogătaş c iş t ig a cu tip* u rile unu i b ie t p â r l i t ! E ra g ro te sc .

D u p ă ce c â ş tig a se în d ea ju n s, im i duru i 200 gulden.

Ii pusei în b u zu n a r şi m i dusei acasă? D at de u n d e! M ă pusei să joc din nou. P este ju ­m ă ta te de o ră aveam 400 gulden.

P a tru su te gu lden , eu ca re acum câ te v a *i' le ce rş isem c inc i I P a tru su te gu lden .

U ra I în a in te !P ie rd u i o su tă , re s im ţii un fel de şoc ner­

vos, d a r c â ş tig a i iarăşi.S eara p ă ră s ii cazinoul c a ţ»00 gu lden in

bu zu n ar — m ai fe r ic it , de cum fu sesem c# cei 47.000.

Im i lua i o od a ie cu c h in c . m l dusei apoi la re s ta u ra n t, com andai un m enu cu cinci f** lu ri, o ^ stic lă cu v in de B ourgogne.

Nouă sute de gulden — renăşteam ia r I* viaţă I

(Va u rm a)

R E A L IT A T E A I L U S T R A T A <0 Februarie 1929

Jocurile „Realităţii Ilustrate U

TOATE JOCURILE DIN ACEST NUMĂR SUNT FĂCUTE DE D. PAUL ENESCU,CRAIOVA

J o c No. 1 (cuvinte în c ru c ş a te ) — Al. Stamatiad(15 p unc te )

i s □ iu n r V & 7 8

mm* r□ 0m□ ion ? j i s f i ISSHn

Ar n r- li P m* *if 1 i: ii i51%ib 'S \ \Tq >- - L ho \ i\ L mg

”1_ aV •jmm€a ir

1e j s l : r r A Ri} r î>8 S r \

\ b-pn k E S I c■M J 55

■ r î s i 35*4 m\

3) w ------- _____ *UUr■ !.« u n a hT" Aa i iuu

i-r mm■ ■ %mp*■ m*t s 4 HiM CÎKlHH !n

. . . umam■■■ i iJ j J J _ J

O RIZO N TA L: 1) In te rje c ţie (M old.); 4) poem ă de Al. S tam atiad ; 5) personagiu m i- lo log ic; 6 p ie tra r (zoo l.); 9) subu rb ie în C onstan tinopo le , 10) loc de în tru n ire ; 11) a rb o re ; 12; d ibăc ie : 13) p ronum e; 14) m o­d est; 15 2 litere din „dănac”, 16) râ u în F ra n ţa ; 19) p ro n u m e (inv .); 20) F luv iu în H a v a n a ; 21) p ro n u m e ; 22) două lilere din „ ro p o t” ; 23) a rb o re ; 24) o a lă ; 26) p ic io r englez (1799—1879), 27) posezi; 28) culegere de poezii de R ich ep in ,; 30) sa lu ta re ; 31) ins. d in lr ’un p o p o r an lic ; 32) ce leb ru n a ­v igato r veneţian (1451— 1498); 33) diviziune de tim p ; 35) fab u lis t englez (1688— 1732); 36) 2 litere d in „g a rd ” ; 37) fluviu în E l­veţia, 38) poet g rec ; 39) alifie; 41) gene­

ra l francez; (1451— 1513): 43) p ro n u m e ; 44) m orfeu ; 45) p ro n u m e ; 46) m ăsu ră chinezească (L a ro u sse ); 47) idem ; 48) p e r­soană) 49) gust p a r t ic u la r ; 50) n o tă m uzi­ca lă ; 52) p ro n u m e: 53.) p ronum e; 54) poem ă de Al. S tam atiad ; 55) poem ă de Al. S ta- m aliad .

VERTICAL: 1) P o em ă de Al. S tam atiad ; (3 cuv,); 2) poem ă de Al. S tam atiad ; 3) în ­cheie tu ra b ra ţu lu i; 6) poem ă de Al. S ta ­m atiad ; 7) P oem ă de Al. S tam atiad (2 cuv .); 8) fluv iu în G erm ania; 10) avere (fig .); 16) poem ă de Al. S tam atiad ; 17) no tă m uzicală; 18) n o tă m uzicală; 25) fluviu în A natolia; 28) m a r in a r francez (1837— 1869; 29) p o e t fran cez 1683—1764;; 34) re -

S Â M Â T A T E Ap m u

ge persan; 40) poem ă de Al. Slainatiad; 42) pronum e; 44) rege indian; 45) păzitorul unui anumit loc cu ltivat; 51) necaz (fig.); 53> pronume.

Joc No 2 (Golf de cuvinte)(5 pu n c te )

Să se ajungă pe calea cea mai scurtă dela cuvântul PARIS la cuvântul VIENA, sclnm - bându-se pe rând câte o literă!

y Jo c No. 3 (Metagrama)(5 puncte)

Cu C suni tablă.G „ rană,

„ / „ m argine dc mare.„ N s u p r a f a ţă . S ,. p r in ju d e ţe ,

T „ sim brie i

J ^ c No 4 (Enigma)1,5 puncte)

Smulgeţi coada unei pasări şi va cânta pe mai m ulte voci!

* * *Deslegările jocurilor se prim esc la redac­

ţie până la 10 M artie 1929. F .ecare joc acordă deslegătorului un num ăr oarecare de puncte. Cel care obţine num ăru l cel mai m are de puncte, p rin deslegarea celui mai m are num ăr de jocuri, din num er le 6, 7, 8 şi 9, va p rim i un prem iu de 1000 lei. P re­m iu l al douilca e de 500 lei: prem iul al tre i­lea 300 lei. U rm ăto rii şapte deslegători prim esc câte un volum din operile au to r,- lor renum iţi. D eE sem enea vom publica nu­m ele tu tu ro r deslegătorilor. Prem iile se vor d istribu i la 20 M artie *1929.

* * *T u tu ro r d e s le g ă to r ilo r d in C ap ita lă le

vom elibera 'g ra tu i t c â te u n ca rn e t de bo­n u r i „ S u ch a rd " în v a lo a re de 50 lei.

L a c u m p ă ră tu r ile ca re se vor face la m a­gazine le d in B u cu re ş ti a le fabricei de cio­co la tă „S u ch ard " , se vo r p u te a da d rep t ban i, b o n u ri d in c a rn e tu l pe care-1 oferim .

C arnete le se vo r e lib e ra deslegăto rilo r, de în d a tă ce le v o r a p a re n um ele în rev is tă

* * * 'REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA

B ucureşti, s tr. S ărindar 12 Teleion 306 67

PREŢUL ABONAMENTULUIPe un an .........................................**ei 350Pe o jum ăta te de an .Pe trei luni •

PENTRU STRĂINĂTATEP en tru A m e r i c a ..............................P en tru Cehoslovacia şi Jugoslavia

D irector redacţional NIC. CONSTANTIN

17580

850410

»» B I B L I O T E C A P E N T R O T O Ţ I “este cea mai veche, mai cunoscută, mai răspândită şi mai folositoare publica­ţie de:

LITERATURA, DE ARTA, Ş I l iK TA , etc.cuprinde scrieri dela clasicii români şi străini precum şi opere străine traduse de scriitori români cunoscuţi.Un volum c u p rin z â n d c irca ÎOO p a g in i

co s tă Lei 7 . -Au apărut până in prezent aproape

1200 numere.C ata logu l g e n e ra l se trim ite la cere re g ra tis de c ă tre Edit. L ibr. „UNIVERSALA" ALCAlftY& Co. B ucureş ti, C a lea V ictoriei No. 27.

De vânzare la toate .Librăriile din / ara.

Privelişte de iarnă în munţii JungfrauA te liere le „Adev&rul'