Reabilitarea zonei centrale din Turda

CONCEPT INTEGRAT DE MĂSURI PENTRU

REABILITAREA PRUDENTĂ ȘI

REVITALIZAREA ECONOMICĂ

A ZONEI ISTORICE CENTRALE A MUNICIPIULUI TURDA

Concept integrat de măsuri pentru reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a zonei istorice centrale a municipiului Turda

Etapa 1 - Analiza socio-economică a zonei economice centrale

Beneficiar: Primăria Municipiului TurdaPiaţa 1 Decembrie 1918, nr. 28,Municipiul Turda, Judeţul Cluj, RomâniaTelefon: +40-(0)264-313160, Fax: +40-(0)264-317081

Elaborator: s.c. planwerk s.r.l., arhitectură + urbanismstr. Clemenceau 3, RO-400021, Cluj-NapocaTelefon: +40 -(0)264 -439488, Email: [email protected]

Nr. contract: 11676/27.05.2015

Echipa de proiect: Tiberiu CiolacuAlexandra LucaciFlora PerenyiEugen PănescuEndre Vanyolos

Colaboratori: Adrian Dohotaru - coordonator sondaj sociologicvoluntari ai fundaţiei „Ion Raţiu”, Turda - realizare sondaj

Septembrie 2015

CUPRINS

Introducere

1. Analizasituaţieiexistente

1.01. Activităţieconomice1.02. Locuireaşirelaţiacueconomia.Piaţaimobiliară1.03. Relaţiapatrimoniuluicueconomia1.04. Potenţialulturistic1.05. Activităţileculturale1.06. Structuraşievoluţiapopulaţiei1.07. Opţiunilepopulaţiei1.08. Patrimoniulconstruit1.09. Reţeauadespaţiipublice1.10. Mobilitate1.11. Spaţiiverzi.Elementedemediu1.12. Analiza SWOT1.13. Plandeacţiunepentrudezvoltareaturismului

2. Propuneripreliminare

INTRODUCERE

Etapa I a lucrăriiConcept integrat de măsuri pentru reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a zonei istorice centrale a municipiului Turda, intitulată Analiza socio-economică a zonei istorice centrale, este menităsă preia rolul de fundamentare atâtpentru setul de proiecte care urmeazăsă fie propuse în continuarea directă aetapei,câtşipentruîntocmireaunuiPlanUrbanistic Zonal dedicat zonei sau chiara viitorului Plan Urbanistic General almunicipiuluiTurda.

Analizaurmăreştecaracterulmulticriterialinerent oricărei abordări integrate adezvoltăriiurbaneîngeneralşiazonelorpatrimonialeînmodspecial.Astfel,alăturideaspectelesocialeşieconomice,studiulanalizează cadrul spaţial, funcţional şiambientalcaredeterminăevoluţiazonei.

Accentulcadepeidentificareaşievaluareaatât a aspectelor favorabile dezvoltării -calităţiintrinsecişipotenţialevalorificabile- cât şi a factorilor critici, deopotrivă acelorobservabiliînstareaactualăazonei,şi a celor care pot apărea ca rezultat alunorevoluţiicurente.

Confruntarea celor două tipuri deconcluzii–aspectepozitiveşicritice–esteorientată prioritar în direcţia formulăriiunui set de măsuri cu aplicabilitate înorizontul exerciţiului financiar comunitar2014-2020.

ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

01

8

Datăfiindnaturaspecializatăaperimetruluizonei studiate – limita ansambluluiurban protejat este trasată după criteriistricte , dar exclusive, privitoare lapoziţia elementelor de patrimoniu – şide exigenţele unei abordări integrate adezvoltării,studiuldefaţăincludeînmodnecesarunarealmailarg.

Evoluţia nucleului istoric propriu-zisnu este una izolată, de sine-stătătoare,ci trebuie privită în contextul extins alzonei centrale şi chiar al municipiului înansamblu.

Rezultatele viitoarelor acţiuni deregenerare sunt condiţionate de factoriexterni, cumar fi reţeaua turistică localăşi regională, organizarea mobilităţii înmunicipiusaudeciziiinvestiţionaleproximecentrului,pentruanumidoarcîteva.

Aceste relaţii de interdependenţă suntcu atât mai importante cu cât o posibilăstrategiededezvoltareturisticănupoatesă nu mizeze pe conlucrarea setuluiexcepţionaldeatracţiiantropiceşinaturalerăspândite atât în zona centrală cât şi laperiferiaoraşuluisauînregiune.

Studiulpuneunaccentspecialpeevaluareareţeleidespaţiipublice,principalapârghiedeintervenţiedirectădinparteaactorilorpublici în regenerarea zonei centrale şisuportul fizic al corelării zonelor urbanedeinteresîntr-unîntregfuncţional.

Evoluţia pozitivă din ultimii treiani a micro-economiei locale sedatorează atât cadrului socio-economic general (naţional, regionalşi judeţean) cât şi efectului unorfactori locali. Dintre aceştia dinurmă, se disting în mod specialmăsurile de optimizare a relaţiilorfuncţionale în Centrul municipiuluişi, în consecinţă, a reconfigurăriiPieţei Republicii. Devierea traficuluimotorizat de tranzit în afara zoneicentraleapermispietonalizareaunorsuprafeţe extinse şi a dus, astfel, lacreşterea atractivităţii spaţiuluipublic, deopotrivă pentru locuitoriioraşuluişipentruvizitatori.Efecteletransformării Pieţei Republiciidintr-o arteră de trafic auto într-un spaţiu dedicat vieţii urbane seextind dincolo de aspectele estetice

ale spaţiilor publice: activităţileeconomice riverane, intensitateavieţii sociale, atractivitatea locuiriiîn centru şi cea a patrimoniului,calitatea mediului ambiant au avuttoatedecâştigatînurmaproiectului.Principalaatracţieturisticăaoraşului– salina – este dublată astăzi deun nucleu istoric reprezentativşi funcţional, cu un patrimoniubogat, cu magazine, cafenele şirestaurante animate şi, înaintede toate, cu un spaţiu publicgeneros, deschis evenimentelorşi întâlnirilor între oameni.Analiza funcţională efectuată peterenaratăopaletădiversificatădeactivităţi economice, instituţionaleşi culturale grupate în zona PiaţaRepublicii – Piaţa 1 Decembrie.

ACTIVITĂȚI ECONOMICE

9

01.01

Activităţi economice în zona de studiu, iulie 2015 (sursa: cartare în teren, planwerk)

10

Evoluţia activităţilor economice în perioada 2001-2015, în nr. de societăţi (sursa datelor: recensământ 2001, cartare în teren)

11

Serviciile, comerţul şi alimentaţiapublică au cunoscut cea maiimportantă dezvoltare în ultimadecadă, în timp ce activităţile deproducţie sau cele de prestăriservicii tehnice au scăzutpână aproape de dispariţie.Este observabilă o oarecarestabilitate a segmentului de servicii

horeca (hoteluri, restaurante,cafenele etc), care, pe fondulcreşteriisemnificativeaactivităţilorcomercialeşideservicii,aratăcăceledinurmăseadreseazăpredominantlocalnicilor. Cu alte cuvinte, Centrul istoric nu a dezvoltat un profilturisticconsistentînultimadecadă.

teren tenis

platou beton

F

Str.Arge

sului

Str. Mihai Eminescu

Str.

Alex

andr

u Fa

rcas

an

Str. George Cosbuc

Str. Dacia

Str. Li

berta

tii

Str. Razboieni

Str. Fantanele

Aleea Nicolae Titulescu

Piata 1 Decembrie 1918

Str. Raz

boien

i

Str.

Dr.I

oan

Rat

iu

Str. Augustin Bunea

Str. Dr.Ioan R

atiu

Str. Aurel Vlaicu

Str.

1 D

ecem

brie

191

8

Str. Aurel Vlaicu

Str. Tribunul Corches

Str.

Aure

l Vla

icu

Str. Gheorghe Lazar

Str. SireneiStr. Sirenei

Str. Libertatii

Str.B

.P.H

asde

u

Str.Gheorghe Lazar

Str. Andrei Saguna

Str. Sterca Sulutiu

Str.Piata Republicii

Str.

Igna

Gel

u

Str.Castanilor

Str. Abatorului

Str.

Trib

unul

Cor

ches

Str. B.P.Hasdeu

Str. Intrarea Muzeului

Str. Mircea cel Batran


Str.P

iata

Rep

ublic

ii

Str.Axente Sever

Str.Axente Sever

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

Str. Avram Iancu

gang

Piataagroalimentara

Serviciul p.comunitarde evidenta

gang

gang

gang

Partid PC

Turda

PNL Turda

gang

ganggang

Asociatia

pensionarilo

r

Gradinita

Primaria

Biseric

a

greco

-catol

icaBiserica unitariana

Serviciul public de

asistenta sociala

Biserica Romano-

Catolica Sf. Maria

Biserica Reformata

Turda Veche

Catedrala OrtodoxaSf. Arhangheli Mihailsi Gavril

Biserica NouApostolica

Gradinita

Cladire

dezafectata

Centru de

incluziune

sociala

Cantinade ajutorsocial

Casa de

pensii

Fundatia Ioan Ratiugang

Str. Piata Stelutei

Cladiredezafectata

Afterschool Oficiul

comertului

Biserica

adventista

Cladire

dezafectata

Gradina neaccesibila

Liceul Teoretic

Josika Miklos

Muzeul deIstorie

Cladiredezafectata

Casa de

cultura

1. COMERT ALIMENTAR / NEALIAMENTARmagazin alimentar de mici dimensiunimagazin nealimentar de mici dimensiunihypermarketmagazin aparţinător unui lanţfarmaciecentru comercial

2. SERVICIIbănci / asigurăriconsultanţăculturăprofesii liberaleeducaţie / formareîntreţinere corporalăpetrecere a timpului liberservicii tehniceamanet / case de schimb valutarpompe funebremultiplicare / print / design

3. HORECAhotel / pensiunerestaurant / fast food (cu mese)cafenea / barterasa stradală aferentă unui restaurant sau bartake away (fără mese)spaţii de închiriatactivităţi economice situate la etaj

CARTAREA ACTIVITATILORECONOMICE

12

Cererea ridicată de spaţii pentruservicii este vizibilă comparândsituaţia analizată cu cele din altezone istorice aflate în regiune. Pede altă parte, se constată prezenţaa numeroase spaţii şi imobiledezafectate. Din punctul de vedereal patrimoniului, ambele fenomenepot avea efecte negative: presiuneaexcesivă duce de multe ori latransformăridefavorabilealespaţiilor(frecvenţă mare de schimbare aactivităţii,presiunede timp, investiţiimici, subdivizări pentru sub-închirierietc).Lipsadeactivitateare,de asemenea, efecte negative, prinneglijareaimobilelorpentruperioadeîndelungate. Cartarea realizată încadrulstudiului, aratăo tendinţădecreştere spectaculoasă a serviciilorprestate de profesionişti liberali (înmod special avocaţi, notari, medici)şi altor servicii care, prin natură,necesită spaţii demici dimensiuni şinu sunt condiţionate de vizibilitatedin spaţiul public. Aceste activităţiau tendinţa de a ocupa spaţii aleunor foste locuinţe,aflate încurţişi

laetajeleimobilelor.Fenomenulestefrecvent întâlnit în centrele istorice,undepresiuneacereriidespaţiiducela creşterea preţurilor şi, ca efect,laexcluderea locuirii (deobicei,mai„slabă” economic). Pe termen lung,această evoluţie – aparent pozitivădeoarece atrage investiţii în zonă –ascunde riscul afectării echilibruluiîntre locuire şi activităţi economice.Prezenţa locuirii în zonele istoriceeste un factor important pentruasigurarea mixajului funcţionalşi evitarea monofuncţionalităţii.Valorile aferente tranzacţiilorimobiliare, în raport cu celeale oraşelor din regiune, arată:- nivel relativ ridicat al valorilor de referinţă, comparabil cu reşedinţedejudeţavândpopulaţiecomparabilăsau mai mare(Alba Iulia, Zalău)- nivel mult mai redus decâtCluj-Napoca, fapt care, încondiţiile apropierii între celedouă localităţi, poate constitui unavantaj în atragerea de investiţii,respectiv în externalizareaunor servicii spre Turda.

LOCUIREA ŞI RELAŢIA CU ECONOMIA.PIAŢA IMOBILIARĂ

01.02

Situaţia comparativă a valorilor imobiliare, exprimată în lei/mp, 2013 (sursa datelor: rapoarte de expertiză ale Uniunii Naţionale a Notarilor Publici)

13

Oaltăconcluzieacartăriieconomicea zonei de studiu este polarizareaactivităţilor în spaţiul aferent pieţeicentrale (Republicii), în contrastvizibil cu trama stradală adiacentă,care păstrează un caracteraproape exlusiv rezidenţial şi oinfrastructură publică deficitară.Acest fapt indică odată în plus,impactul pozitiv al ameliorării şiextinderii zonei pietonale, dar şinevoia de extindere a măsurilor derevitalizare asupra celorlalte străzi.

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

teren tenis

platou beton

F

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

Str.Arge

sului

Str. Mihai Eminescu

Str.

Alex

andr

u Fa

rcas

an

Str. George Cosbuc

Str. Dacia

Str. Li

berta

tii

Str. Razboieni

Str. Fantanele



Str. Raz

boien

i

Str.

Dr.I

oan

Rat

iu

Str. Augustin Bunea

Str. Dr.Ioan R

atiu

Str. Aurel Vlaicu

Str.

1 D

ecem

brie

191

8

Str. Aurel Vlaicu


Str.

Aure

l Vla

icu

Str. Gheorghe Lazar


Str. Libertatii

Str.B

ogda

n Pe

trice

icu

Has

deu

Str.Gheorghe Lazar

Str. Andrei Saguna

Str. Sterca Sulutiu

Str.

Igna

Gel

u

Str.Castanilor

Str. Abatorului

Str.

Trib

unul

Cor

ches

Str. B.P.Hasdeu




Str.

Piat

a R

epub

licii

Str.Axente Sever

Str.Axente Sever

A

B

C

A

A

C

A

A

D

A

C

Str. Avram Iancu

Str. Piata Republicii

REGIM JURIDICDOMENIUL PUBLIC AL MUNICIPIULUI

DOMENIUL PRIVAT AL MUNICIPIULUI

A

B

C

D

1 SPAŢIU / APARTAMENT PRIVAT AL MUNICIPIULUI

2 SPAŢII / APARTAMENTE PRIVATE AL MUNICIPIULUI

3 SPAŢII / APARTAMENTE PRIVATE AL MUNICIPIULUI

4-5 SPAŢII / APARTAMENTE PRIVATE AL MUNICIPIULUI

14

Relaţia între dinamica economică şicea a patrimoniului existent în zonănu este una echilibrată, dezvoltareaactivităţilor nereflectându-se decâtînfoartemicămăsurăasupracalităţiifondului construit. Mai mult decâtatât,înnumeroasesituaţiiseconstatăcă aportul de investiţii în serviciişi comerţ are un impact negativasupra stării imobilelor şi curţiloristorice. Sunt frecvente cazurile desuprautilizare a spaţiilor, curţilor şifaţadelor, de intervenţii nepotriviteasupra clădirilor istorice sau deparazitare a acestora cu corpuride clădire neadecvate caracteruluizonei.Presiuneaeconomică,dublatăde lipsauneipoliticideparcare,arecaefectutilizareaexcesivăaspaţiilorpubliceşiacurţiloristoricecaspaţiidestocareaautovehiculelor.Îngeneral,se poate spune că valorificareaeconomică a patrimoniului prinprezervare,restaurareşiutilizareînacordcucalităţilesale,esteunobiectivatins doar în situaţii foarte izolate,

regula fiind dată de suprautilizareaacestuia cu efecte nocive.În ciuda stării precare, patrimoniulreprezintă în continuare cea maiimportantă resursă de dezvoltarea zonei centrale, în contextul uneistrategii pe termen lung în careturismul joacă un rol prioritar.Unavantajdecisivînaceastăprivinţăeste dat de terenurile şi clădirileaflate în proprietatea municipalităţii.Acesteaconstituieorezervăpreţioasăşiopârghiedirectăprincarediferiţiactoripublici,privaţisauasocieripotinfluenţaînmoddirectevoluţiasocio-economicăazoneicentrale.Opartedintre acestea sunt dezafectate înprezent (vechea judecătorie, fostulcinematograf, fostul cinematografde vară, construcţia neterminată acaseideculturăetc).Reabilitareaşireactivarealor,respectivvalorificareasuprafeţelor aferente, pot generabeneficii economice, culturale şisociale la scara întregului centruistoric şi chiar a întregului oraş.

RELAŢIA PATRIMONIULUI CU ECONOMIA01.03

imagini stânga 1 , 2, 3, 4 - presiunea economică asupra curților interioare. Construcţiile parazitare de slabă calitate arhitecturală şi ocuparea curţilor cu maşini afectează atractivitatea şi buna funcţionare a imobilelor. Sigilarea suprafeţelor exterioare poate duce la deteriorarea construcţiilor prin infiltraţii.

Piaţa agroalimentară reprezintăfără îndoială unul dintre principaliipoli de atracţie pentru cetăţeni.Avantajul foartei bune accesibilităţi(atât din principala axa comercialăa oraşului, cît şi din strada AxenteSever), este dublat de suprafaţarelativmareaterenuluiaferent,aflatîn proprietate publică şi constituindo importantă rezervă pentru dotărinecesare în viitor. În acelaşi timp,imaginea pieţei, organizarea spaţialăşi funcţională a spaţiilor de vânzareşiacirculaţiilorpublicepotfimaibineintegrate structurii urbane istorice.Accesul dinspre strada AxenteSever este un punct conflictualîntremaşini (înmişcare şi parcate)şi pietoni. Este, de asemenea, deobservat predominanţa produselornealimentare ieftine, dar de calitatescăzută,îndetrimentulceloragricole.Facilitareaaccesuluiunuinumărmai

maredeproducătorilastandurilededesfacerepoateaducebeneficiiatâtlanivelulcalităţiişivarietăţiiproduseloroferite, cât şi economiei locale(Turda şi teritoriul rural aferent),prin sprijinirea producătorilor locali.Imaginea pieţei este deficitară atâtlanivelulclădiriloristorice–afectatede utilizarea inadecvată - cât şi destareauneimaripărţiaconstrucţiilorcurolcomercialamplasateînincintă.

Alături de alţi factori favorizanţipentru economia locală, trebuieremarcată lipsa presiunii date demari centre comercialedeperiferie.Experienţa altor oraşe arată cămiciile afaceri din comerţ şi serviciisunt foarte sensibile la concurenţacentrelor de retail (hipermarket,mall), necesitând perioadelungi de refacere / reprofilare.

15

16

POTENŢIALUL TURISTIC01.04

Analiza sectorului turistic utilizeazădate ale Institutului Naţional deStatistică, colectate la nivelulîntregului municipiu, însă având învedereconcentrareauneibunepărţia infrastructurii turistice în centrulistoric,sepoateplecadelapremisacăvalorileglobalesuntreprezentativepentru situaţia din zona studiată.Dintre cele 25 de unităţi de cazaredin Turda înregistrate pe site-uriledeprofil,10seaflăînzonacentrală.

Înparalelcuevoluţiavalorilorlanivellocalînultimeledecade,aceasteasuntcomparatecusituaţiaaltormunicipiial căror sector turistic mizează peprezenţa unui patrimoniu istoric.

Trebuie avută în vedere pondereaSalinei Turda ca principal pol deatracţie la nivelul municipiului,(cu cifre de 400.000 de turiştianual) în raport cu cifra totală.

Evoluţia capacităţii de cazare, între 1990 şi 2014 (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

Evoluţia numărului de sosiri şi de înnoptări ale turiştilor în Turda, între 2001 şi 2014 (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

17

Capacitatea de cazare la niveluloraşuluiseaflăîncreştereuşoarăînultimii 25 de ani, fără a atinge însănivelulanului1990.SepoatededucecăînCentrulistoric,aceastătendinţădecreştereestemaiaccentuatădecâtîn restul zonelor, prin apariţia unorunităţidecazarededimensiunimicispremedii. Numărul turiştilor sosiţiînTurdaesteîncreştereînultimiitreiani,însăbilanţulînnoptăriloraratăcăceimaimulţi nu rămân în oraşmaimultdeonoapte,ceeacesugereazăpredominanţa turismului de tranzitsau a celui profesional asupraformulelor care vizează Turda cadestinaţiepentrusejururiprelungite.În contextul creşterii numărului desosiri, raportul dintre înnoptări şisosirieste maiscăzut înultimiiani.

Situaţia comparativă a capacităţii de cazare (locuri) şi a populaţiei (expr. în sute de locuitori), 2014 (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

Situaţia comparativă a sosirilor şi înnoptărilor turistice, raportate la populaţia localităţii, 2014 (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

18

În comparaţie cu alte localităţi dinregiune, Turda menţine o ratăredusă de primire a turiştilor,municipiulfiinddepăşitînacestsensde localităţicupopulaţiemairedusă(Zalău,Dej,Sebeş).Graficulde josaratăsituaţiasosirilorşiînnoptărilor,ambele raportate la populaţialocalităţii. Faptul este explicatparţial de capacitatea de cazarela nivelul municipiului, semnificativinferioară celorlalte localităţi, înraport cu numărul de locuitori(grafic sus). O posibilă concluzie aacestei comparaţii este confirmareapredominanţei turismului de tranzitsau în interes profesional asupraceluideodihnăsaucultural,laTurda.

În mod evident, Salina, principalaatracţie a regiunii, deşi se bucurăde numere record de vizitatori lanivel naţional, rămâne un obiectivpunctual,izolat,vizitabilîntranzit.Înlipsa unui pachet de oferte conexe,urbane sau naturale, aceasta nupoatesusţinedecâtînmăsurăfoarteredusăun turismbazatpesejururi,chiarşidescurtădurată(citybreak).

Acelaşi lucru este valabil şi pentrucentrul istoric, care, după cumreiese din sondajele efectuate,rămâne cvasi-necunoscut turiştilor.

Patrimoniul istoric, dublat deremarcabila colecţie de patrimoniuindustrial,rămâneprincipalaresursăde dezvoltare a zonei centrale printurism. Totuşi, densitatea obiectelordepatrimoniu–atâtînzonacentrală,cât şi în oraş şi împrejurimi – estecontrabalansată de absenţa uneireţele de trasee pietonale şi velodedicate interconectării acestora încircuite tematice coerente. Salina,castrul roman, centrul istoric, zonabăilor şi alte potenţiale atracţiirămân astfel obiective izolate,a căror descoperire necesităo bună cunoaştere a oraşului. Cu excepţia punctului deinformare pentru turişti, nu existăun sistem de ghidare amplasatîn spaţiul public care să indiceprezenţa obiectivelor existente.

19

Unaltfactordefavorizantîncelemaimulte cazuri este starea precară aclădirilor de patrimoniu (ex. fostajudecătorie, vechea moară de pePârâul Racilor, vechiul abator etc),sau,înunelecazuri,incaccesibilitateaacestora (sinagoga, abatorul etc).Spaţiilepubliceaferentepotenţialelorpunctedeinteresnusuntînmăsurăsă asigure atenţia vizitatorilor,componentapietonalăaacestorafiinddecelemaimulteorisubdezvoltatăşiafectatădeparcărineregulamentare.

Avantajul distanţelor scurte dintreobiective, nevalorificat pietonal şivelo, este anulat prin recurgereala turismul motorizat. Maşinapersonală - singura variantă devizitare - parcurge obiectivelepunctualeîntimpicarenupresupunpetrecerea unei a doua zi în oraş.

1 - Turda City Tour - autobuz turistic2 - punct de informare turistic3 - vechea moara de pe Pârâul Racilor4 - fosta Judecătorie

Număruldevizitatoriaimuzeelorşiexpoziţiiloresteîncreştereînultimiitrei ani, fără a atinge însă nivelulînregistrat în anul 2011. Numărulde spectactori ai reprezentaţiilorculturale este constant în ultimiipatru ani. Raportat la populaţiamunicipiului, gradul de frecventareaspaţiilorşimanifestărilorculturalese află sub media localităţilor dinregiune (trebuie specificat faptulcă salina din Turda nu figureazăîn categoriile muzee, respectivspectacole ale bilanţului INS).

O posibilă explicaţie a decalajuluiestedatădeabsenţa,laTurda,auneimanifestări culturale de importanţă(supra)regională şi, de polarizareadatăînacestsensdemunicipiulCluj.Oraşele analizate care surclaseazăTurda în această privinţă suntreşedinţedejudeţ,ceeacereprezintăun avantaj în domeniul cultural.

ACTIVITĂȚILE CULTURALE01.05

În timp ce o parte a infrastructuriiculturale a fost reabilitată şi esteactivă, (teatrul, muzeul de istorie),o altă parte este dezafectată –cinematograful Fox, cinematografuldevară(piaţaindustrială)–respectivnefinalizată (casa de cultură).

Alături de acestea din urmă,o serie de alte spaţii aflate încentrul istoric pot fi utilizate, princonversie, pentru activităţi cucaracter cultural: judecătoria, fostaşcoală unitariană, fosta moară depe Pârâul Racilor (str. Mircea celBătrân). Valoarea patrimonială şipoziţiile acestora, aflate în directălegătură cu spaţii publice centrale,le califică pentru operaţiuni derestaurare şi conversie funcţională.

20

21

Evoluţia numărului de utilizatori ai infrastructurii culturale, între 2005 şi 2014, expr. în bilete vândute (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

Situaţia comparativă a numărului de bilete vândute pentru muzee şi colecţii publice, respectiv spectacole, raportat la populaţie, 2014 (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

Odată cu pietonalizarea zoneiRepublicii, oraşul beneficiază deun spaţiu dedicat manifestărilorşi evenimentelor în aer liber.Totuşi, având în vedere prezenţalocuinţelor riverane pieţei, esteoportună considerarea unei locaţiialternative pentru evenimente care,prin zgomot, pot afecta locatarii.

Parcul Tineretului, alături de zonade legătură între acesta şi nucleulistoric (esplanada primăriei)oferă condiţiile pentru găzduireaunor manifestări în aer liber.

Aşa după cum rezultă din studiu,regândirea relaţiei dintre Piaţa1 Decembrie 1918 şi ParculTineretului este o măsură cheiepentru restabilirea echilibruluifuncţional la nivelul zonei centrale.Integrarea unui nou spaţiu culturalînnouaconfiguraţieoraş-parcesteoposibilitatecaretrebuieluatăîncalcul.În acest sens,unprimpasnecesaresteevaluareariguroasăadiferitelorscenarii posibile privind abordareaconstrucţiei casei de cultură.

STRUCTURA ŞI EVOLUŢIA POPULAŢIEI01.06

Raportând concluziilerecensământului din anul 2002,cândînzonaistoricălocuiau1988depersoane (cf. recensământ), la ratadeevoluţiedemograficăa întreguluimunicipiu,sepoateestimaunnumărdelocuitoriaflatsubvaloareade1900,în scădere faţă de 2002 şi 2012.Sepoateplecade lapremisacăunprocent de locuitori aflat între 5%şi 10% (valoarea estimată la nivelnaţional) din cei aproximativ 1900,deşi având domiciliul in Turda,trăiesc înafara ţării, înprimulrânddin motive legate de piaţa locurilorde muncă. Emigraţia – temporarăsau definitivă – motivată economiceste un fenomen accentuat lanivelul întregului municipiu şi estedeterminat de factori independenţidesituaţiaspecificăazoneidestudiu.O altă cauză – cu relevanţă îninteriorul studiului – a regresuluinumărului de locuitori din zona

centrală este dată de scădereaponderiilocuiriiînraportcucelelalteactivităţidinzonaistorică.Principalacauză este dată de expansiuneaactivităţiloreconomice,înprimulrândacelordinsectorterţiar–serviciişicomerţ–activităţicarepreiautreptatspaţiile utilizate în trecut pentrulocuire. Pe termen lung, fenomenulpoate afecta echilibrul funcţionalal zonei centrale (raportul locuire/activităţi) şi echilibrul social, acesttip fiind însoţit de cele mai multeori de tendinţe de gentrificare. Înprezent, reglementările urbanisticeaferente zonei istorice nu includmăsuri de protejare a locuirii.Structura demografică a zonei esteechilibrată din punct de vedere alcategoriilor sociale, profesionaleşi variată din punctul de vedereal etniilor. Prezenţa vizibilă areprezentanţilor minorităţilornaţionale – în primul rând cea

maghiarăşicearromă–reprezintăovaloarecertăaoraşuluişiunpotenţialvalorificabilînplanculturalşituristic.Este, pe de altă parte, detectabilănevoia unor politici integrate dedezvoltare a zonei centrale, prinimplicarea în mod cât mai direct şimailargacomunităţiiîntoatefazeleprocesului. Creşterea graduluide coeziune socială este un factoresenţial al acţiunii de regenerareurbană, iar acest lucru implică înprimulrândintegrareacomunităţilorminoritare şi a celor marginale dinpunctde vedereeconomic şi social.Analiza grupelor de vârstă arată osituaţie foarte apropiată de medianaţională. Totuşi, este observabilprocentul ridicat de persoane învârstăcarelocuiescsaufrecventeazăzona istorică, ceea ce impuneadaptarea măsurilor de revitalizarela nevoile acestei categorii.

Populaţia municipiului pe grupe de vârstă (sus), raportată lamedia naţională (jos) (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

22

La momentul elaborării studiului,şomajul cunoaşte o evoluţiedescrescătoare, aflându-se submedia naţională şi în apropiereavalorii minime din 2011 (4,5%).Municipiul a păstrat un profilpredominant industrial, în ciudadeclinului pe care această ramurăeconomică l-a cunoscut la nivelnaţional. Dezvoltarea sectorului deservicii, influenţat de proximitateacentrului regional Cluj, unul dintrecelmaiimportantfurnizordeserviciidinţară,esteorientatăpredominantspre deservirea pieţei locale.

Forţa de muncă locală, angrenatăîn mod tradiţional predominant înindustrie, este în transformare.Alături de forţa demuncă aflată înafaraţării,sepoatededucetranziţiaunui procent aflat în creştere de laactivităţi industriale spre sectorulserviciilor şi al construcţiilor.Creşterea pieţei locale de serviciiduceînmoddirectlanevoiaextinderiiinfrastructuriiaferente,cuprecădereîn zona centrală a oraşului. Acestlucru este facilitat de rezerva despaţiidininteriorulzonei,carepotfiactivatepentruacesttipdeactivităţi.

Evoluţia populaţiei în zona de studiu (sursa datelor: Recensământ 2002 şi Institutul Naţional de Statistică)

Evoluţia numărului de şomeri în Turda (sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică)

23

Reamenajarea Pieţei Republiciiconfirmă şi întăreşte rolulacesteia de principal loc deîntâlnire şi socializare din Turda.Astăzi, zona întruneştecaracteristicile unui centru urbanactiv, reprezentativ şi echilibrat dinpunctdevederesocial.Diversitateacategoriilor de vârstă , a celorprofesionale şi multiculturalitateacelor care animă piaţa zi de zisunt aspecte pe cât de evidente,pe atât de valoroase în contextultendinţelor de gentrificare prezenteîncentrelemarilororaşe.Un factordeterminant în asigurarea acestuiechilibruesteprezenţasemnificativăalocuiriiînzonă,aparentneafectatăde evoluţiile economice recente. Impactul cel mai mare direct alregenerării urbane se manifestăasupra comunităţii locale. Chiardacă efectele transformărilor dinzonele construite protejate suntla scara întregului oraş, cei care

OPŢIUNILE POPULAŢIEI01.07

locuiesc în zona protejată vorresimţi cel mai intens procesele derenovare a infrastructurii urbane şirevalorizareaproprietăţii imobiliare.Implicarea comunităţii locale estedeci esenţială pentru un procesde regenerare urbană reuşită.Primul pas al acestei implicărieste dat de analiza percepţieipublice asupra zonei centrale.

De aceea, în completareaobservaţiilor din teren, studiulapelează la un sondaj specializat.La chestionarul despre opiniileturdenilor și ale turiștilor legate decentrul istoric au răspuns 230 depersoane.Laalte25dechestionareaurăspunsturiștii,cuaccentpedouăîntrebări. Dialogul cu respondenţiis-a realizat de către voluntari aifundației IonRațiu încentrul istoricalorașului, încartierulMicroșion-line, sub coordonarea unui expertîncomunicarecivică.Încompletareasondajului, se face o analiză bazată

24

25

Suplimentar,seconstatăcăcentrulistoric este intens utilizat şi animat,prin prezenţa consistentă a locuirii,încomparațiecuoraşemaimari, încarecomponentarezidenţialăesteînscădere.Oamenii socializeazăstândîn picioare sau pe bănci, alții mai

tineri la terase, copii se plimbă saualeargăfrecventpestradă,venițidelașcoalăsauaflațilajoacă.Frecvențautilizării centrului este conectată,cu siguranță, cu amenajărilepietonalerecente,careoferăspaţiulnecesar, siguranţă şi atractivitate.

pe alte câteva zeci de conversațiiinformale, focus grupuri și altechestionare aplicate cetăţenilor înultimele 12 luni, în cadrul FundaţieiIon Raţiu. Rezultatele sondajuluiau un rol orientativ în evaluarea:

1. percepţiei asupra stăriicurente a zonei centrale;

2. percepţiei publice asupramăsurilor recente de reabilitare;

3. necesităţilor şi intereselorcomunităţii şi a vizitatorilor.

26

Un aspect pozitiv este numărulmare de pietoni şi biciclişti. Acestaconfirmă succesul pietonalizărilorrecente şi justifică pe deplin atâtcontinuareaacestoracâtşirealizareauneireţeledepistepentrubiciclete,atât internă, cât şi ca legătură cucartierele oraşului şi cu zonele deagrement.Onemulțumireconstantăa persoanelor care utilieazămașina

este lipsa parcărilor și îngustareastrăzii ca urmare a pietonalizării.Totuşi, numărul nemulțumiților deîngustarea străzii este surclasat decetățenidinTurdasaudeturișticareapreciază amenajarea unui spațiupietonalîncentrulistoricalorașului,politică publică încurajată săcontinue, potrivit unor respondenți.

-varianta alte scopuri conține: vizită rude, parc, școală etc.

27

La întrebarea nr. 5, la varianta altelucruri unii răspund că apreciazăparcul, biblioteca, unele cafenele șitrei din șapte nu apreciază nimic.Adesea,suntcuplatevarianta1cu2.În ciuda aprecierii clădirilor istorice

și a monumentelor, destui turdeniși turiști indică la alte răspunsurideschise, dar și în conversațiiinformale, starea de degradarea unor clădiri de patrimoniu.

28

La întrebarea nr. 6, la varianta altelucruri (17 răspunsuri) apar: maimulte toalete și curățenie, un mall,bănci, Judecătoria să fie renovată,schimbarea dalelor de trotuar caresuntinsalubreetc.Referirilenegativela Casa de Cultură a orașului careeste de câteva decenii neamenajatăsuntdese în conversațiile informalecuturdenii.Tineriipreferăvariantele5și6,undeorașulTurdaarelipsuride infrastructură, în ciuda unorposibilitățifinanciarelaîndemână(de

exemplu,ideeaunorpistedebicicletăsau a unui centru cultural într-ofabrică ce poate atrage turiști dincauza locației inedite prin proiecteculturaleatentselectate).Frecvențarăspunsurilor care discrimineazăpopulațiadeetnieromăînmaimulterăspunsuri, indică necesitatea unorpolitici publice mai incluzive pentrua preveni viitoare conflicte sociale.

La întrebarea nr. 7, variantaalte lucruri, sunt pomenite ocurățenie mai mare a pieței, maimulte produse bio autohtone,interzicerea activităților ilicite devânzare, apariția unui petshop etc.

29

La întrebarea nr. 9, la rubrica „alteactivități” sunt puține răspunsuri,dintrecaredouăsuntmairelevante,legate de plimbarea câinelui șialergare. În acest sens, digulArieșului prezintă oportunitățirecreative peste nivelul altor orașepentrucăTurdapoate fi străbătutăde un număr mult mai mare decetățeni,îneventualitateaamenajăriimalurilor, în mișcare (alergare,

pedalat, mers pe jos sau plimbare),fărăaaveadisconfortultraficuluiautoînapropiere.Înaltesituații,turdeniiaupomenitlipsailuminatuluipublicpedigșiînparc,ceeacediminueazăprezențaspresearășiesteperceput,înspecialde către respondente, ca fiind unpericol.Deasemenea,lapodulpietonalde peste Arieș lipsește o rampăpentru biciclete, cărucioare pentrucopii sau persoane cu dizabilități.

30

La întrebarea nr. 10, la rubrica„alte lucruri” apar: cișmele, terenuride sport gratuite, iluminat publicîmbunătăţit, mai multă umbră,alei pentru biciclete, o popicărie,repararealocurilordejoacă,aparatepentrugimnastică,atragereaatențieiasupraromilorcuuncomportamentneortodox etc. Alți tineri au atrasatenția asupra lipsei unor barepentru terenuri de volei în capătulparcului ori asupra faptului căiarba ar putea fi întreținută maibine, asemenea vegetației dinParcul Central al Clujului, pentrua sta pe gazon și în hamace.

31

La întrebarea nr. 11, la rubrica „altelucruri” apar 9 păreri: unii spun cătrebuiebetonat,alțiicăemaibinesăfienatural,căepuspreamultbetonșipiatră.Alțiispuncăpârâulmiroasedincauzadeversărilordingospodării,unii că trebuie folosit ca loc deplimbat câinii. Adesea, respondențiibifau și prima și a doua variantă.

Răspunsurile diferențiate pe vârste:în timp ce adulții accentueazănecesitatea unei infrastructuriurbanistice îmbunătățite, tinerii sereferă într-un număr mai mare lafacilități de petrecere a timpului liber,la spații verzi și la o infrastructurăculturală. Vârstnicii pun accentulpe necesitatea păstrării curățeniei.

Cele25dechestionares-aurealizatlaSalinășicâtevaîncentru.Înafaracelor25dechestionare,s-aupurtatdiscuţiicualtecâtevazecide turișticareaupreferat sănu răspundă laîntrebărilelegatedecentrulorașuluiși de Turda în general pemotiv cănucunoscorașulpentrucăauvenitdirect la Salină. Turiștii chestionațisuntvorbitoride limbăromână,uniimaghiarisaudinRepublicaMoldova,dar și câțiva străini.Din punctul devedere al turiștilor, ar trebui să fie

Răspunsurile turiștilor cu privire la centrul istoric

mai multă informație și mai vizibilăînmediulonlinesauînspațiulpubliccu privire la alte zone ale orașuluicu potențial turistic (centru, castru,Chei,patrimoniuindustrial,zoneverzietc.).Răspunsurile,deșibinevoitoareși apreciative la adresa orașului,sunttelegraficeînmajoritatepentrucă nu au observat pe îndeletecentrul istoric,atențiaturiștilorfiindîndreptatăasupraSalinei.Pe întregparcursul sondajului, Salina aparecuregularitate,caaprecierepozitivă.

32

Ce ați apreciat în mod deosebit în zona centrală / în Turda?

1.Arhitectonicatipictransilvăneană2. Frumusețea arhitecturii. Potențialul pieței ca spațiu comunitar menit săînlocuiascăcumaimulteproduseorganiceafacericorporatistecaBilla3.Salinașivarietateamagazinelorșicafenelelor4.Clădirileistoriceșiterasele5.Clădirile,cafenelele,totulperansamblu6.Clădirileistorice7.MuzeuldeIstorieșiSalina,darșiclădirileistorice8.Elocdestat,deieșitlaterasă9.Orașularatăbine,cazareabunălângăcentru10.Nuamremarcat cevadeosebitprin centru, acumnepregătimdinSalinăsămergemlacastrulromanșiapoiînCheileTurzii11.Dinceamcititînghid,mi-auplăcuttoate12.Curățenia13.Îmiplacarhitectura,băncile…14.Nuamgăsitcevadeosebit(detreizileînoraș)15.N-amgăsitcevainteresant16.Clădirilesunt interesante, traficulnue foartedensca laCluj, iar fântânaculebedearatăbine17.ZileleTurzii18.Mi-auplăcutcurățeniașispațiileverziexistente19.Apreciezbisericareformatăundes-asemnatedictuldetoleranță.Cândmergîntr-olocalitatevizitezbisericileșicimitirulcasăînțelegistorialocalității20.Mi-auplăcutcurățeniașisteagulmaredincentru21.Clădirileistorice22. Salina23.Istoria,clădirile24.S-aamenajatfrumosfațădeacum20deani,parteapentrupietoniînspecial25.Clădirile

Ce anume v-a lipsit / poate fi îmbunătățit în zona centrală / în Turda?

1.AmenajareamaluluiArieșului,Indicatoarecătrezonedeatracțieșievidențierealorprintr-oiluminareadecvată2.Maimultspațiucomunșicivic,incluziv,nupentrucomerț.Cafenelecomunitarepentruîntâlniri.Maimultăartădelaliceullocalsaudinaltepărțiînparculcentral:sculpturi,instalații,graffittiînideeadeaîmputernicitineretulturdean3.Scenăpentruevenimenteînaerliberînparc4.Maimultespațiiverzi5.Parcurile6.Maimultelocaluriartrebui7.Spațiuverdeșiamenajareamalului8.Șoselelesăfiemaibune9.Amgăsitdetoate,numi-alipsitceva10.N-amcoborâtdinmașină11.Centrularatăbine,darlaDurgăupoateartrebuicurățatăapa12.Artrebuimaimulteindicatoarecătrepunctelereprezentativealeorașului(Salină,CheileTurziietc.)13.Clădirileistorice14.Nuștiuexactcumecurățenia,credcăeok…15.Străzilesuntînguste,suntpuțineparcări,uneleclădiripreapuținamenajate16.Credcăpedigartrebuisăseasfaltezepentrupietonișibicicletecăerampetocurișieradificil17.Gropilesăfieasfaltateșitrebuiemaimultspațiuverde18.Mi-arplăceamaimultemagazine19.Artrebuimaimultesensurigiratorii,maimultelocaluri,eventualpensiuni(înrestesuper)20.Nuștiuexactcănuammaifostdemultprinparc,dardinceamvăzutdinmașinăcredcăenevoiedecopacinoi,căparcamîmbătrâniți.Trebuieșimaimultezonepietonale.Cișmelelelipsesc21.Amenajareamalului22.Mirosulneplăcut23.Spațiileverzi24.Trebuiemicșoratvolumulmuziciidincafeneleșitrotuarulspălat25.Maiaccesibilpentrumașinișimaimultecafenele

33

Au fost adresate turdenilor întrebări deschise pentru a aprofunda satisfacțiile și nemulțumirile lor. Selectăm câteva atitudini mai relevante și unele răspunsuri citate grupate în trei categorii generice.

Ce ați apreciat în mod deosebit în zona centrală?Noile amenajări și infrastructura refăcută: „trotuare mai largi și reducereatraficului”, străzi asfaltate,terase, cafenele, renovareaunor clădiri istorice ca Muzeulde Istorie, „promenade pentrufamiliști”, amenajarea fântâniiAtmosfera: „porumbeii”,„soarele”, „liniștea”, reînvierea „viețiide seară”, evenimente culturalemai dese, prezența turiștilor.

Ce anume poate fi îmbunătățit în zona centrală?Infrastructură deficitară: „Locuridejoacăpentrucopii,îngrijiteși reconditionate, nu lăsate deizbelistecaceledinMicro1.Maimultăimplicare în dezvoltarea întreguluioraş, în mod special asfaltareastrazilor și amenajarea trotuarelor.Ampreferasăavemstrăziasfaltate”.

„un spațiu [pietonal] lărgit inutil”„Renovarerapidă[acentruluiistoric]cu materiale de calitate șiconstructori procepuți după unplan arhitectural bine stabilit de oechipă cu experiență în domeniu!”„Cu cinematografu și fosta clădirea tribunalului, ce se întâmplă cuele? Clădirea neterminată de lângăprimărie să devina un centru dedivertisment pentru toate vârstele”„Propun un spațiu pietonal integral,cu iluminat unitar, spații civice,amenajare corespunzătoare azonei pietonale, fără unele terasecare nu se integrează estetic” „renovarea cladirilor istorice de ex. Judecatoria, reabilitareaHotelului Potaissa, interzicereatermopanelor PVC si a reclamelor”Se dorește un patinoar, canalizaremai bună, schimbarea pavajului,wc-uri publice și amendareaproprietarilordecâinicarenucurățărahatul, cișmele etc. Alții preferămai multe bănci, copaci în jurul lorși închiderea completă a centrului.„Reluarea circulației pe ambelesensuri în centrul orașului”„Trebuieamenajatunscuarlamuzeușiobligatoriurelocareawc-uluipublic”Suntaduseîndiscuțieșicelelaltezonealeorașului:„amenajareaperiferiilorșiautobuzemaimulteînoreledevârf”.

34

Mediu, spaţii verzi: Îmbunătățirea infrastructurii pentrumișcareînaerliber:„maimultespatiiverzi,maimultelocuriundesapetrecitimpul liber,pistedebiciclete, locurisigureptalasabicicleta”,„amenajareamalululuiArieșului”.Seatrageatențiaasupra copacilor „care au dispărut”.„Nu sunt piste pentru biciclete,așa cum ar trebui să fie într-uncentru istoric și mai mult pietonal!”„Ar fi bine dacă s-ar insista laamenajarea părculeţului din fataMuzeului de Istorie, este în plincentru și nu arată bine deloc”. „Se aruncă deșeuri pe malulpârâulu, care trebuie readusla starea inițială, mai naturală”Sociale: Potrivit unor turdeni,sunt prea mulți oameni săraci șicerșetori în centrul orașului. Mai

sunt propuse promovarea ONG-urilor locale și apare ca nevoiecrearea unor locuri de muncă.A d m i n i s t r a t i v e : L i p s acurățeniei apare ca nemulțumirefrecventă, amenzi pentru parcărineregulamentare, prinderea câinilormaidanezi, poliție mai activă etc.Culturale și loisir: Se doreștecreșterea calității vieții în oraș prinintermediul mai multor spectacole,crearea mai multor cafenele,terase și reastaurante, wifi, uncinema și „punerea mai mult învaloare a muzeului de istorie”.

35

La întrebarea „Ce anume credeți că apreciază sau ar aprecia turiștii în zona centrală? (max. 3 variante)” au răspuns 70 de persoane închestionarul on-linepostatpe site-ul Fabricii de Timp Liber.Varianta1 „cafeneleși localuri”a fostaleasăde 22 de persoane. Varianta 2„bisericile vechi, clădirile vechirestaurate” a fost aleasă de celemai multe persoane: 34. Varianta3 „Muzeul de Istorie / alte muzeenoi”afostbifatăde25depersoane.Varianta 4 („centre culturale înclădirile istoricereabilitate:FabricadeSticlă,AbatoruldinsecolulXIX,FabricadeBereetc”),devalorificarea patrimoniului industrial, a fostvotată de 18 persoane. Variantacu nr. 5 („zone verzi amenajate

și promenade: scuaruri, piațete,Parcul Tineretului, malul Arieșului,pârâul Racilor”) secondează capreferințe varianta restaurăriicentruluiistoric,cu30devoturi.Îngeneral, mobilizarea în spațiul on-line pentru investiții în spații verziși drepturile stăpânilor de animalea fost superioară în mediul on-line față de chestionarele bifate încentrulorașului.Lavarianta6(„alteaprecieri”)auapărut6răspunsurilegate de evenimente culturalede calitate, nu pe „bâlciuri”, fărămagazine second hand și farmacii(?),darmenționeazășinecesitateaunor parcuri de distracție. Dinnefericire, şi aici sunt prezenteobservaţiile cu caracter xenofob.

36

AnsamblulurbanTurdafigureazăînListamonumenteloristoricelapoziţia1301 (cod CJ-II-s-B-07797) şi areo suprafaţă de cca. 27 hectare. Îninteriorul perimetrului sunt incluse7 monumente istorice, concentrateîn jurul principalelor pieţe. Deşi înultimii ani au fost derulate lucrăride reabilitare, cea mai mare partea patrimoiului se află în stare dedegradare. Motivele sunt date atâtde lipsamăsurilor de prezervare şireabilitare,câtşideintervenţiicuroldestructiv. Lipsa unei utilizării sauintroducerea de activităţi impropriiaccelereazăînunelecazuriprocesuldedegradareaclădirilorşicurţilor.

PATRIMONIUL CONSTRUIT01.08

37

teren tenis

platou beton

1

5

3

7

4

Str.Arge

sului

Str. Mihai Eminescu

Str.

Alex

andr

u Fa

rcas

an

Str. George Cosbuc

Str. Dacia

Str. Li

berta

tii

Str. Razboieni

Str. Fantanele



Str. Raz

boien

i

Str.

Dr.I

oan

Rat

iu

Str. Augustin Bunea

Str. Dr.Ioan R

atiu

Str. Aurel Vlaicu

Str.

1 D

ecem

brie

191

8

Str. Aurel Vlaicu


Str.

Aure

l Vla

icu

Str. Gheorghe Lazar


Str. Libertatii

Str.B

ogda

n Pe

trice

icu

Has

deu

Str.Gheorghe Lazar

Str. Andrei Saguna

Str. Sterca Sulutiu

Str.

Igna

Gel

u

Str.Castanilor

Str. Abatorului

Str.

Trib

unul

Cor

ches

Str. B.P.Hasdeu




Str.Axente Sever

Str.Axente Sever

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

Str. Avram Iancu

1

10


Str.

Piat

a R

epub

licii

6

MONUMENTE ISTORICE

CLĂDIRI DE PATRIMONIU INDUSTRIAL NECLASATE

LISTĂ MONUMENTE, cf. LMI 2010

1 PRIMARIA (FOSTA PREFECTURA)

2 BISERICA REFORMATA TURDA VECHE

3 MUZEUL DE ISTORIE (FOSTUL PALATUL VOIEVODAL)

4 RUINELE CETATII MEDIEVALE

5 CASA

6 CASA

7 BISERICA ROMANO-CATOLICA SF. MARIA-

CLĂDIRI CUPRINSE ÎN ANSAMBLUL URBAN (cod LMI CJ-II-s-B-07797)

38

1 , 2- fosta moară de pe Pârâul Racilor 3, 4- fostul abator

Zonacentralăaoraşuluiseremarcăprin prezenţa unor elementevaloroase de patrimoniu industrialşi proto-industrial (abatorul,moara, fabrica de bere), acesteanebeneficiind în prezent de unstatut protejat. Este remarcabilă înacest context iniţiativa unei fundaţiilocale de a reactiva Fabrica debere pentru funcţiuni cu carcactercultural şi civic. Deşi degradate,atât vechea moară, cât şi fostulabator ocupă poziţii importante înstructuraurbanăşi constituieastfelundublupotenţialculturalşituristic.

39

Ansamblul spaţiilor publice dincentrul istoric se remarcă atâtmorfologic – prin complexitateaspaţială a succesiunii de pieţe,largo-uri, scuaruri şi străzi – câtşi prin relaţia cu fondul construit,în mod special cu elementele saledominante. Bisericilor, dar şi altorclădiri publice, le corespund spaţiiurbane de tip nişă, adiacentespaţiului public central: PieţeleRepubliciişi1Decembrie.Înierarhiaţesutuluiurban,nişeleocupăpoziţiasecundă şi mediază între spaţiulcentral şi tramastradală a oraşului.

Din acest motiv, recunoaştereapotenţialuluidatdeacestsetdespaţiiurbaneşiabordarealordupăaceleaşiprincipii ca şi cele care au stat labazamăsurilordinpieţeleprincipale,reprezintăunpasfirescîndemersulde regenerare a zonei centrale.

REȚEAUA DE SPAȚII PUBLICE01.09

40

Celemaiimportantespaţiidetipnişăsunt: (1)debuşeul străziiCoşbuc şistradaDacia,(2)scuarulMuzeului,(3)terasadepelaturadesudabisericiiortodoxe (str. Gelu) şi (4) grădinade faţadă a fostului sediu PTTR.În prezent, cu excepţia scuaruluiaferent Muzeului de istorie, rolulacestor nişe urbane nu reflectăimportanţaacestoraînţesutulurban.

Lanivelul celordouăpieţe centrale,tipologiaedificiuluiinsular,cuprinsînspaţiulurbandeformălenticulară,–prezentlabisericaromano-catolică–estepreluatlasuddeclădireacaseide cultură. Spre deosebire însă demodelulistoricdatdebiserică,undeaceasta articulează relaţia de accesînpiaţădinsprenord,casadeculturăsecţioneazărelaţianaturalăaspaţiuluiurbancentralcucorespondentulsăuverde în ierarhia structurii urbane:cuplul Parcul Tineretului – Arieş.

În timp ce faţada nordică a biserciicatoliceparticipăcaelementdominantlaconfiguraţiapieţeiurbane(stradaEminescu / strada Castanilor /

1 - strada Dacia2- strada George Coșbuc

Spaţii urbane de tip nişă, aflate în legătură directă cu pieţele centrale. Potenţialul acestora nu este suficient valorificat.

3 - strada Gelu4 - scuarul Muzeului de Istorie

41

SUPRAFAŢĂ VERDE PUBLICĂ DEFICITARĂ

CORIDOR NATURAL AMENAJABIL (maluri)

ALINIAMENT PLANTAT

SUPRAFAŢĂ CAROSABILĂ

TROTUAR

REŢEAUA DE SPAŢII PUBLICE/ SPAŢII VERZI

SUPRAFAŢĂ VERDE PUBLICĂ AMENAJATĂ

PÂRÂUL VALEA RACILOR / RÂUL ARIEŞ

SUPRAFAŢĂ VERDE PUBLICĂ DECORATIVĂ

SUPRAFAŢĂ VERDE CU ACCES CONTROLAT

ZONĂ PIETONALĂ

FÂNTÂNĂ ARTEZIANĂ

teren tenis

platou beton

Str.Arge

sului

Str. Mihai Eminescu

Str.

Alex

andr

u Fa

rcas

an

Str. George Cosbuc

Str. Dacia

Str. Li

berta

tii

Str. Razboieni

Str. Fantanele


Str. Raz

boien

i

Str.

Dr.I

oan

Rat

iu

Str. Augustin Bunea

Str. Dr.Ioan R

atiu

Str. Aurel Vlaicu

Str.

1 D

ecem

brie

191

8

Str. Aurel Vlaicu


Str.

Aure

l Vla

icu

Str. Gheorghe Lazar

Str. Sirenei

Str. Libertatii

Str.B

ogda

n Pe

trice

icu

Has

deu

Str.Gheorghe Lazar

Str. Andrei Saguna

Str. Sterca Sulutiu

Str.

Igna

Gel

u

Str.Castanilor

Str. Abatorului

Str.

Trib

unul

Cor

ches

Str. B.P.Hasdeu




Str.Axente Sever

Str.Axente Sever


Str. Avram Iancu


Str.

Piat

a R

epub

licii

Schema reţelei de spaţii publice din perimetrul ansamblu-lui urban protejat

stradaA.Iancu)şifacetrecereasprePiaţa Republicii, Casa de culturăacţionează ca barieră între oraş şiparc.Obturarea relaţiilor spaţiale şivizualeestedeosebitdeprezentăpelaturadinspreparc,undeconstrucţiaprezintă o faţadă oarbă, inactivăşi cu dimesniuni ieşite din scară.

Datăfiindtipologiaedificiului,acesteincoveniente nu pot fi înlăturateprin simpla finalizare a proiectului.Prin amplasarea actuală aCasei decultură,Parculrămâneizolatînafaraspaţiului perceput ca zona centralăa oraşului. Relaţia pietonală dificilăla parc şi la malul râului contribuiela excluderea funcţională a celordouăelemente, fapt vizibil îngradulfoarte redus de utilizare a parcului.

Construcţia neterminată a Casei de cultură obturează relaţia dintre oraş şi parc, izolând cea mai mare zonă verde a oraşului atât vizual cât şi funcţional. Mai mult, prin blocarea relaţiei cu parcul, este diminuată posibilitatea valorificării viitoare a malurilor Arieşului ca spaţiu de agrement şi legătură cu cartierele.

42

Remanajarea Pieţei Republicii înfavoarea componentei pietonaleconstituie un succes din punct devedere al calităţii spaţiului urban şiaducebeneficii economiceşi socialecareseextindlascaraîntreguluioraş.Operaţiunea trebuie consideratăun prim pas în revitalizareazonei centrale şi extinsă asupraîntregii reţele de spaţii publiceadiacente celor două pieţe.

În prezent, se constată un contrastputernic între zona reabilitată şisituaţia spaţiilor publice adiacente

pieţei. Alături de disfuncţiunistructurale ale reţelei (blocarearelaţieideprimrangcuparcul,inserţiaagresivă a centrului comercial careintroduce o ruptură în relaţia întrePiaţaRepubliciişiPiaţa1Decembrie),analiza spaţiului urban, respectiva relaţiilor de trafic evidenţiază oseriedeconflictedeordinfuncţional.

Suprafeţe carosabile supradimenionate în raport cu fluxurile de circulaţie:1. strada Axente Sever2. Piaţa 1 Decembrie 19183. intersecţia Castanilor / Axente Sever

43

Celemai multe dintre acestea aparcarezultatalorganizăriicirculaţiilor,respectiv a gestionării ponderiisuprafeţelorcarosabile,aparcărilorşi a suprafeţelor pietonale. Cuexcepţia zonei recent reamenajate,se constată organizarea ineficientăa suprafeţelor carosabile, demulte ori supradimensionate, îndetrimentul celor pietonale şi azonelor verzi. Această disfuncţiunese manifestă în mod deosebit în:

- Piaţa 1 decembrie 1918.Supradimensionarea intersecţieiîn raport cu volumul de traficmotorizat (soluţionarea prin giraţiea intersecţiei nefiind justificatăfuncţional) are ca efect pierdereacontinuităţii traseului pietonalprincipalnord-sud,careseîngusteazăla dimensiunile unui trotuar. Prinaceasta, Piaţa 1 Decembrie îşipierde caracterul de piaţă urbanăşi preia rolul unui nod rutier.

-stradaAxenteSever.Profilulesteorganizatcudouăbenzi,funcţionîndîn unic sens, spre nord, la carese adaugă o bandă de parcare.Ocupareaaproapepemanentăauneibenzidecirculaţiecumaşiniparcateneregulamentararatăatâtdeficituldelocuri de parcare reglementate, câtşisupradimensionareacarosabilului.În ciudaparcărilor pe ambele laturi(reducereadela2benzilaaproximativ1,4 benzi) traficul nu este afectat.În acelaşi timp, trotuarele înguste,lipsa facilităţilorpentrubicicleteşiavegetaţiei,reducsemnificativcalitateaspaţiului urban, atât ca imagine,cât şi la nivelul confortului pietonal.

- scuarul Muzeului de Istorie,zona hotelului Potaissa, stradaDacia, strada Gelu, strada MirceacelBătrân.Înacestezone,parcărileexcesiveafecteazărelaţiaîntrespaţiulpublic şi clădirile de patrimoniu.

Problema ocupării spaţiilor publicevaloroase cu maşini – atât subforma parcajelor organizate, câtşi a celor de oportunitate – esteîntîlnită în întreaga zonă centrală şiconstituie unul dintre principaleleimpedimente în revitalizarea ei.Prioritizarea circulaţiei pietonale şivelo, restrângerea şi eficientizareasistemului de parcaje, reprezintăo condiţie pentru implementareaoricărei politici de dezvoltareturisticăşidecreştereacalităţiivieţii.

Principalele spaţii publice suntorientateîndirecţiavăii,adicănord-sud:celedouăpieţecentrale,stradaAxente Sever / Sirenei şi stradaRaţiu. Legăturile transversale – cuorientare est-vest – sunt străzi cuprospect redus: Eminescu, Şterca

44

Suluţiu, George Coşbuc, Mirceacel Bătrân, Andrei Şaguna etc.În timp ce reabilitarea spaţiilorpublicepeaxacentrală(Republicii–1Decembrie)acordăoatenţiesporităcomponentei pietonale, configuraţiastrăzilor Ion Raţiu şi Axente Severpune accent pe traficul motorizat,componentele pietonală şi velo fiindreduselastrictulnecesar.ÎntimpcestradaIonRaţiuîncăpreiaoparteacirculaţieide tranzit (în continuareaDN1, spre nord), ceea ce justificăîntr-ooarecaremăsurăprofilulactual,strada Axente Sever deţine un rolsecundar, local în schema generalădetrafic.Dinacestpunctdevedere,al importanţei străzii ca legăturăde trafic, suprafaţa rutieră estesupradimensionată, în detrimentultrotuarelor şi a bicicliştilor.

Ocuparea spaţiului public cu maşini elimină posibilitatea utilizării acestuia în favoarea patrimoniului istoric şi a spaţiilor verzi:1 - strada Bogdan Petriceicu Hașdeu2- strada Dacia

Prin restrângerea carosabilului la strictul necesar şi prin reorganizarea locurilor de parcare, s-a reuşit crearea unei largi zone pietonale în Piaţa Republicii

45

Legăturile transversale păstreazăde multe ori un caracter pitoresc,dat de arhitectura clădirilor,de profilul redus şi de traseulneregulat. Ele oferă – teoretic –traseelecelemaiscurteîntrepieţelecentrale, cartierele şi obiective deinteres situate la est şi vest: zonade agrement, respectiv castrul.În raport cu legăturile nord-sud,celetransversalejoacăastăziunrolsecundarşisuntfolositepredominantde către rezidenţi. Suplimentar, sepoateobservaotendinţădeutilizarea acestor străzi ca loc temporardeparcare pentru nerezidenţi. Acestfapt are impact negativ atât asupra

siguranţei deplasării pietonilor(nevoiţi să folosească carosabilul,trotuarele foarte înguste şineprotejatefiindocupatedemaşini),cât şi asupra imaginii spaţiuluipublic.Oparticularitaterecurentăaamenajăriiprofiluluiacestorstrăzi–caredecelmaimulteoriausensunic– este nediferenţierea carosabiluluifaţă de locurile de parcare (acolounde acestea sunt permise),respectivcarosabilsupradimensionatîn raport cu strictul necesar. Înconsecinţă, maşinile parcheazăfrecvent într-un mod dezorganizat,ocupând deopotrivă carosabilul,trotuarele şi/sau spaţiile verzi.

46

Pârâul Racilor, prin parcursul săusinuos,traverseazăreţeauadespaţiipublice – atât pe cea principală (N-S), cât şi pe cea secundară (E-V),creândposibilelegăturişiscurtăturialternative. Mai mult decât atât, pemalurile sale se regăsesc o seriede obiective de interes, atât pentruturişti, cât şi pentru localnici (spreexemplu, în interiorul ansambluluiprotejat,patrubiserici,muzeul,douăclădiri de patrimoniu industrial, uncentrucomercialetc).Albiaseaflăînproprietate publică, nu este blocatăde construcţii, iar vegetaţia densăa malurilor şi a grădinilor riveraneîncadrează prespective inedite

asupra oraşului istoric. Din acestepuncte de vedere, culoarul naturalal pârâului oferă oportunitatea unuinoutraseupietonaldepromenadăşidevizitareazoneicentraleşichiardeconectareaunorobiectiveşiatracţiiaflate la marginea sau în exteriorulzonei centrale (sinagoga, ParculTineretului,Arieş).Pedealtăparte,înprezentnuexistăamenajări caresă permită accesul pietonal la cotacursului de apă, prezenţa acestuiafiind perceptibilă dintr-un numărfoarte limitat de puncte. În plus,deversărilefrecventedingospodăriileriverane alterează calitatea apei.

Traseul Pârâului Racilor reuneşte obiective de cult şi atracţii turistice şi dispune de un potenţial deosebit pentru îmbogăţirea reţelei de spaţii publice şi a zonelor verzi. Deversările menajere reprezintă cel mai important impediment în integrarea pârâului în oraş.

47

O deficienţă majoră la nivelulîntregii reţele de spaţii publice esteabsenţaunui sistemde semnalizareaobiectivelor– internesauexterneansamblului. În lipsa acestuia,orientarea este dificilă – dată fiindtramastradalăneregulată–iarunelepuncte de interes rămân ascunseturiştilor. Avantajul distanţelorrelativmici întreprincipaleleatracţiiale oraşului (Salină, Centru istoric,zona băilor şi grădinii zoo, castruletc)nupoatefivalorificatdecâtprinmarcarea,amenajareaşipromovareatraseelorcareleagăobiectiveleîntr-un parcurs coerent. În acest sens,centrul de informare pentru turiştiesteunpasimportant,însămăsuriledeacesttiptrebuieextinseînteren.

48

MOBILITATE01.10

Realizareatronsonuluideautostradătangenţial oraşului a avut unimportant efect de decongestionarea zonei centrale a oraşului, prindevierea unei părţi semnificative acirculaţiei de tranzit. Efectul va fiîmbunătăţit în viitor prin realizareaautostrăziiTurda–Sebeş,respectivprin suplimentarea punctelor deacces pe autostradă a localităţilorsituate între Turda şi Cluj-Napoca şi în mod special a celeidin urmă (un număr semnificativde maşini din Cluj folosesc încontinuare DN1 – tranzitând Turda– pentru a face legătura întrelocalitatea de reşedinţă şi A3).ÎntimpceA3preiaroluldecenturăa municipiului, străzile Ion Raţiu şiGeneralDragalinafuncţioneazăcao

adouavariantă (internă)deocolirea centrului istoric. Avînd în vedereaceastă dublă alternativă, se poatepresupune că tranzitarea auto aansamblului istoric este minimă.Măsurile recente de reconfigurareaschemeide traficaudatrezultatebenefice în vederea calmăriicirculaţiei în nucleul istoric, creândpremisele acţiunilor de regenerare.Sondajulsociologicrealizatîncadrulprezentului studiu arată că unprocentrelativredusdintrelocuitoriimunicipiului utilizează maşinapersonalăpentruasedeplasasprezonacentrală(23%),înraportcuceicarecaresedeplaseazăpejos(40%)saufolosindtransportulpublic(27%).Prin urmare, traficul având centrulca destinaţie nu este semnificativ.

49

de capacitatea în sens numeric, cimai degrabă de gestiunea acestoraşi de organizarea lor în raport cualteexigenţealevalorificării zoneloristorice (protecţia patrimoniului,calitatea spaţiului public, a locuirii,a serviciilor etc). Măsuri tipiceîn acest sens ţin în primul rândde eficientizarea spaţială şieconomicăa stocării autoturismelor,măsuri care implică în unelesituaţii chiar reduceri cantitative.

O altă măsură importantă pentrudiminuarea presiunii parcărilor estedezvoltareaşiîncurajareamoduriloralternative de acces şi deplasare înzonacentrală.Înacestsens,estedeapreciat preponderenţa circulaţieipietonale şi frecvenţa utilizăriitransportului public în Turda. Înacelaşi timp, lipsa infrastructuriivelo explică în bună măsurăprocentul moderat al locuitorilor

care optează pentru bicicleteatunci când se deplasează sprecentrul istoric sau în interiorul său.

Un caz reprezentativ este dat deutilizarea informală, dar frecventă,amaluluiArieşului ca legăturăvelocu zona Micro. Acest traseu facilşi sigur, poate fi îmbunătăţit prinmăsurisimpledeamenajare,cumarfi amplasareaunor rampede accesla pasarela care traversează râul.

Valorile reduse ale traficului pestrăzile din interiorul ansambluluiistoricsunt,dealtfel,observabile înteren, unde circulaţia este fluentăchiar şi la orele de vârf. În raportcuacestevalori,oparteaprofilelorcarosabile sunt supradimensionate(Axente Sever, Piaţa 1 Decembrie).La feldeevidentă,pedealtăparte,este problema locurilor de parcare.Aceastăproblemăsemanifestăprinocuparea excesivă a domeniuluipublicşiacurţiloristoricecumaşini,îndetrimentulsuprafeţelorpietonaleşi verzi, a circulaţiei sigure apietonilor,persoanelorcudizabilităţi,cărucioarelorcucopiişiabicicliştilor.

Experienţaeuropeanăaultimelortreidecadeîndomeniuaratăcă,înacestesituaţii, suplimentarea parcărilorsau lărgireaprofilelorcarosabilenuaduce o rezolvare reală a situaţiei,cauzele problemelor nefiind date

Absenţa infrastructurii dedicate bicicliştilor îngreunează acesul acestora în zona centrală şi legătura cu cartierele

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

teren tenis

platou beton

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

Str.Arge

sului

Str. Mihai Eminescu

Str.

Alex

andr

u Fa

rcas

an

Str. George Cosbuc

Str. Dacia

Str. Li

berta

tii

Str. Razboieni

Str. Fantanele



Str. Raz

boien

i

Str.

Dr.I

oan

Rat

iu

Str. Augustin Bunea

Str. Dr.Ioan R

atiu

Str. Aurel Vlaicu

Str.

1 D

ecem

brie

191

8

Str. Aurel Vlaicu


Str.

Aure

l Vla

icu

Str. Gheorghe Lazar


Str. Libertatii

Str.B

ogda

n Pe

trice

icu

Has

deu

Str.Gheorghe Lazar

Str. Andrei Saguna

Str. Sterca Sulutiu


Str.

Igna

Gel

u

Str.Castanilor

Str. Abatorului

Str.

Trib

unul

Cor

ches

Str. B.P.Hasdeu




Str.Axente Sever

Str.Axente Sever

Str. Avram Iancu

Str.

Piat

a R

epub

licii

P

P

cca. 35

cca. 30cca. 10

P

CIRCULAŢIA AUTO

STRADĂ CU DUBLU SENS

STRADĂ CU SENS UNIC

P PARCAJ LA SOL

50

Capacitatea de parcare din spaţiul public aferent ansamblului protejat şi estimarea încărcării suplimentare. Se constată că aproximativ 25% din totalul maşinilor nu beneficiază de un loc de parcare reglementat. La acestea din urmă trebuie adăugat numărul maşinilor care ocupă curţile din zonă

SINAGOGĂ

FOST CINEMA

TEATRU, BIBLIOTECĂ

BISERICAROMANO-CATOLICĂ

BISERICAREFORMATĂ

MUZEULDE ISTORIE

SUPERMARKET

CINEMATOGRAFDE VARĂ

BISERICAORTODOXĂ

CENTRU COMERCIAL

PRIMĂRIA

CONSTRUCŢIEABANDONATĂ

VECHIULABATOR

FOSTAJUDECĂTORIE

BISERICAUNITARIANĂ

PARC

SPA

PIAŢĂ AGRO-ALIMENTARĂ

TRASEE ŞI LEGĂTURI PIETONALE

PUNCT DE ATRACŢIE MAJORCULTURAL / RELIGIOS / TURISTIC

POTENŢIAL PUNCT DE ATRACŢIECULTURAL / RELIGIOS / TURISTIC

PUNCT DE ATRACŢIE MAJORCOMERCIAL / ADMINISTRATIV

PUNCT DE ATRACŢIE MAJORAGREMENT / RECREERE

SPAŢIU PUBLIC VALOROSADIACENT STRĂZILOR

TRASEU / LEGĂTURĂPIETONALĂ

TRASEU PIETONALPERTURBAT / DISFUNCŢIONAL/ CONFLICT CU TRAFICUL MOTORIZAT

COMPONENTĂ PIETONALĂ / VELODEFICITARĂ

51

52

SPAȚII VERZI. ELEMENTE DE MEDIU

01.11

Sondajul sociologic relevă interesuldeosebit al populaţiei pentruîmbunătăţirea şi extindereaspaţiilor verzi şi a posibilităţilorde agrement în zona centrală.În perimetrul ansamblului urbanse întâlnesc spaţii verzi publice demici dimensiuni. În general bineîntreţinute, o parte dintre acesteaau o accesibilitate limitată, fie princaracterul lor (amenajarea de lanordulbisericiiromano-catoliceesteunacuroldecorativ),fieprinbariere

spaţiale. Astfel, scuarul Muzeuluiare o accesibilitate şi vizibilitatelimitatăatâtdeprezenţapavilionuluigrupurilor sanitare, cât şi demaşinile parcate frecvent la capătulstrăziiHaşdeu. Esplanada aferentăPrimăriei şi construcţiei abandonatea casei de cultură este utilizabilădoar parţial, relaţia acesteia cusediulmunicipalităţiifiindperturbatăde zona de acces carosabil şi deparcarea aferentă, care le separă.

53

Există,deasemenea,rezervedeteren– astăzi fărăoutilizarepermanentăsau folosite inadecvat – care pot firecuperate pentru amenajarea despaţii verzi suplimentare. O primăcategorie de astfel de suprafeţeeste dată de intersecţiile şi spaţiilestradaleprecumPiaţa 1Decembrie,AxenteSever/Castanilor/Şt.O. Iosif,Gelu, Mircea cel Bătrân/Haşdeu,unde este necesară reorganizareacirculaţiilor.Oadouarezervă–ceamai semnificativă prin dimensiuni– o reprezintă culoarul natural alpârâului Racilor, care alături deoportunitateaunor traseepietonale,oferă posibilitatea amenajării unuicoridor înverzit, cu nişe de accesspre principalele străzi şi atracţii.

Rezerve de teren pentru suplimentarea spaţiilor verzi:

1 - strada Mircea cel Bătrân2 - strada Castanilor3 - Pârâul Racilor4 - Piaţa 1 Decembrie 1918

54

Deşi aflat în afara perimetruluiprotejat, cel mai important spaţiuverdealoraşului–ParculTineretului– are, prin poziţie şi dimensiuni,capacitatea de a deservi întreagazonă centrală. Mai mult decât atât,parcul face legătura între oraş şialbia Arieşului, principalul elementcu potenţial ecologic, ambiental şide agrement al oraşului şi chiaral micro-regiunii. În perspectivaamenajării malurilor Arieşului şiprelungiriizonelorverzialeoraşului,Parcul Tineretului devine punctulde acces al centrului istoric la reţeaua locală (şi chiar regională)de recreere, agrement şi mobilitatelentă (legătură pietonală verde cuzona Micro, drumeţii, cicloturism).Proximitatea Parcului Tineretuluifaţă de zona istorică rămâne,

din păcate, un atu nevalorificat.IntervenţiiledesistematizareastrăziiLibertăţii de la sfârşitul anilor 80au însemnat izolarea spaţială şifuncţională a Parcului faţă de zonacentrală. Principalul acces spreparc,aflatînmodtradiţionalşifirescîn prelungirea celor două pieţecentrale(Republiciişi1Decembrie),afostobturatprinamplasareacaseide cultură. În prezent, culoarulîngust al străzii 1 Decembrie 1918– aflat într-o permanentă negociereîntre traficul motorizat, pietoni şiparcări – nu satisface conlucrareanecesară între nucleul urban şicorespondentul său natural de lasud. Ruperea simbiozei fireşti întreoraş,parcşirâupoateficonsideratăca fiind principala disfuncţiune înstructura urbană a zonei centrale.

1 , 2 - strada 1 Decembrie 1918. accesul pietonal spre Parcul Ti-neretului intră în conflict cu traficul motorizat, din cauza spaţiului redus.

55

Curţile bisericilor reprezintă ocategorie aparte a spaţiilor verzidinzonacentrală.Valoareaacestorarezidă în relaţia strânsăcuedificiileadiacente,împreunăcucareformeazăelemente urbane de patrimoniuunitare. Apare astfel necesitateaprotejării şi valorificării acestoraîn acord cu dublul lor rol, ecologicşi patrimonial. Grădina bisericiiromano-catolice nu este pe deplinintegratăreţeleidespaţiipublice,earămânând inaccesibilă pentrupublicşi, parţial, neîngrijită. Oportunitateareabilităriişideschideriiestesporităde poziţia ei insulară, cu marevizibilitate,lacapătulzoneipietonale.Cufoartepuţineexcepţii–remarcabileîncontext–curţileimobileloristorice

riveranecelordouăpieţecentraleşi-aupierdut înmarepartecaracterulînverzit şi intim, sub presiuneaactivităţilor economice din incinte şia acceselor auto aferente. Aceastăsituaţie aduce deservicii importantepatrimoniului a cărui atractivitate şichiar integritate fizică este seriosafectată.Estenecesarcamăsuriledereabilitareaimobilelorsăsereflecteîn egală măsură asupra curţilor, însensul recuperării caracterului lorfiresc şi a rolului pe care acesteaîl joacă în mod tradiţional, acelade spaţii private sau semipublice,cu o importantă componentăvegetală, cu o ambianţă diferităfaţă de agitaţia pieţelor publice etc.

56

ANALIZA SWOT01.12PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE. OPORTUNITĂȚI, RISCURI

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

Economie locală

● dinamică pozitivă a serviciilor, comerţului, paletă diversificată de activităţi economice

● tendinţă de concentrare excesivă a activităţilor, contraste între centru şi pericentru

● surse comunitare de finanţare pentru reabilitarea patrimoniului şi dezvoltarea infrastructurii economice

● instabilitatea pieţelor economice la nivel naţional şi internaţional

● posibilităţi de dezvoltare economică în viitor prin valorificarea resursei date de patrimoniul istoric

● starea precară a elemenelor de patrimoniu, impact parţial destructiv al intervenţiilor recente

● lipsa unor poli comerciali externi (tip mall) protejează economia locală

● concurenţa din partea centrelor economice dezvoltate din proximitate

● mixaj echilibrat între activităţi economice şi locuire

● ocuparea zonelor private ale imobilelor de către activităţi economice (curţi, etaje) şi excluderea treptată a locuirii

● chirii şi preţuri imobiliare mult mai reduse decît în centrele economice învecinate

● concurenţa din partea centrelor comerciale de tip hipermarket / centru comercial / mall faţă de unităţile comerciale de mici dimensiuni din zona centrului istoric

● resurse patrimoniale municipale semnificative (terenuri+clădiri)

● lipsa unei strategii de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung

● intenţia municipalităţii de a extinde măsurile de regenerare economică

● spirit antreprenorial pronunţat şi sprijin din partea municipalităţii

● spaţii şi imobile neutilizate, inactive dpdv economic

● finalizarea autostrăzilor A3 şi A10 (Sebeş-Turda)

● valorizare pozitivă a centrului istoric pentru comunitate, ca principal loc de cumpărături, socializare şi petrece a timpului liber

● prezenţa pieţei agroalimentare în zona centrală

Factori interni Factori externi


Turism

● patrimoniu istoric, industrial şi natural atractiv

● starea precară a elementelor de patrimoniu şi a unei părţi semnificative a spaţiilor publice

● bogăţia atracţiilor turistice din regiune, accesibile din Turda

● alterarea irecuperabilă a patrimoniului arhitectural

● infrastructură de primire bine dezvoltată

● lipsa conectării centrului istoric la alte atracţii turistice majore din oraş şi din zonă

● surse comunitare de finanţare pentru reabilitarea patrimoniului ● întîrzierea finalizării autostrăzilor

● zona pietonală ● lipsa unui sistem de orientare turistică

● creşterea spectaculoasă a vizitatorilor Salinei Turda

● concurenţa din partea centrelor urbane turistice din proximitate

● centrul de informare pentru turişti● lipsa unor evenimente şi manifestări de importanţă supralocală

● accesibilitate rutieră şi aeriană: viitorul nod rutier A3/A10, două aeroporturi pe o rază de 80 km

● lipsa accesibilităţii feroviare

● implicarea municipalităţii în impulsionarea sectorului turistic, caracter deschis şi primitor al comunităţii

● lipsa unei strategii turistice pe termen mediu şi lung


pentru patrimoniul istoric

57


Cultură

● creşterea participării comunităţii la evenimente culturale şi a interesului pentru dotările culturale

● starea precară a unei părţi a infrastructurii culturale (cinematografele, casa de cultură)

● surse comunitare de finanţare pentru reabilitarea patrimoniului şi dezvoltarea infrastructurii culturale

● alterarea irecuperabilă a patrimoniului arhitectural cu potenţial cultural

● reabilitarea şi modernizarea recentă a infrastructurii culturale (muzeu, teatru, bibliotecă etc)

● interes scăzut a comunităţii pentru muzee şi spectacole, în raport cu alte oraşe din regiune

● posibilitatea unor proiecte culturale în colaborare cu centrele urbane din regiune (Cluj, Tîrgu Mureş)

● resurse bugetare limitate ale instituţiilor culturale

● prezenţa unor actori culturali activi din domeniul ONG

● lipsa unei dotări specializate în evenimente publice, conferinţe, concerte etc

● concurenţa din partea centrelor urbane din proximitate

● clădiri de patrimoniu cu un semnificativ potenţial cultural (judecătoria, moara, fabrica de bere)

● lipsa unei strategii culturale pe termen mediu şi lung, respectiv a unor manifestări culturale de importanţă supralocală



Social

● prezenţa semnificativă a locuirii în zonă

● reducerea ponderii locuirii sub impactul activităţilor economice (creşterea preţurilor)

● programe municipale / naţionale de sprijin economic a rezidenţilor în vederea reabilitării fondului construit

● lipsa unor politici naţionale sau locale de protejare a locuirii în zonele centrale istorice

● mixaj social echilibrat dpdv al categoriilor de vîrstă, ocupaţie, etnie, venit

● calitatea precară a unei părţi a locuinţelor din zonă

● tendinţe de emigrare a populaţiei tinere spre alte centre urbane intrene şi externe

● viaţă publică activă, interes şi apreciere a comunităţii locale pentru patrimoniul istoric

● resurse limitate ale comunităţii pentru reabilitarea locuinţelor şi a mediului rezidenţial

● reţea funcţională de dotări şi echipamente publice



Patrimoniu

● patrimoniu urban, arhitectural istoric şi industrial de excepţie

● agravarea stării elementelor de patrimoniu sub impactul timpului şi a intervenţiilor inadecvate

● surse comunitare de finanţare pentru reabilitarea patrimoniului

● resurse financiare (publice şi private) limitate pentru investiţii în reabilitarea patrimoniului

● reabilitarea recentă a unor elemente de patrimoniu

● lipsa unor documentaţii urbanistice actualizate cu rol de protejare a patrimoniului local (PUG, PUZCP)

● know-how şi cazuri de bună practică în oraş şi în regiune

● creşterea presiunii economice asupra imobilelor clasate, în lipsa spaţiilor alternative

● interes şi implicare a municipalităţii şi ONGurilor în reabilitarea şi valorificarea patrimoniului

● impact negativ al traficului motorizat asupra patrimoniului (parcări în curţi, spaţii publice etc)

● conştientizare din partea comunităţii a valorii patrimoniului şi a necesităţii protejării sale

● implicare moderată a comunităţii în problema calităţii spaţiilor publice



Spaţiu public

● reţea diversificată şi valoroasă de spaţii publice

● discontinuităţi şi fracturi ale reţelei de spaţii publice, organizare şi utilizare ineficiente

● surse comunitare de finanţare pentru reabilitarea patrimoniului şi a spaţiilor publice aferente

● resurse financiare (publice şi private) limitate pentru investiţii în reabilitarea patrimoniului

● introducerea zonelor pietonale, reabilitarea unei părţi a spaţiilor publice

● impact negativ al traficului motorizat (staţionar) asupra calităţii spaţiilor publice

● creşterea importanţei spaţiului public în cadrul strategiilor de deyvoltare urbană la nivel european şi naţional

● întîrzierea măsurilor de calmare şi deviere a traficului motorizat

● există rezerve de teren pentru extinderea suprafeţelor pietonale şi verzi

● stare deficitară de amenajare a unei părţi semnificative a reţelei de spaţii publice

● apreciere din partea comunităţii pentru spaţiile recent reabilitate, viaţă publică activă în zona pietonală

● stare deficitară de amenajare a unei părţi semnificative a reţelei de spaţii publice



Mobilitate

● grad ridicat de accesare a centrului istoric pe jos sau folosind transportul public

● lipsa infrastructurii pentru biciclişti ● surse comunitare de finanţare pentru optimizarea mobilităţii

● resurse financiare (publice şi private) limitate pentru investiţii în optimizarea mobilităţii

● extinderea şi amenajarea recentă a zonelor pietonale

● situaţie parţial conflictuală între traficul motorizat şi cel pietonal/velo

● finalizarea autostrăzilor A3 şi A10, decongestionarea traficului motorizat

● întîrzierea măsurilor de calmare şi deviere a traficului motorizat

● infrastructură rutieră suficient dimensionată, fluenţa traficului motorizat

● lipsa unei politici de gestiune eficientă a capacităţilor de parcare

● predominanţa culturii automobilului

● profilele stradale permit integrarea pistelor de biciclişti

● lipsa unui parcaj de capacitate medie/mare

● lipsa unui Plan de mobilitate


Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Riscuri

Mediu. Spaţii verzi

● reţea de mici spaţii verzi şi elemente naturale, fond dendrologic valoros

● interconectare insuficientă a reţelei de spaţii verzi, atît intern, cît şi la nivel municipal şi periurban

● surse comunitare de finanţare pentru optimizarea factorilor de mediu

● creşterea poluării date de traficul motorizat urban

● proximitatea Parcului Tineretului

● legătură foarte precară între centrul istoric şi Parcul Tineretului

● dispariţia surselor de poluare industrială

● poluarea apelor de suprafaţă prin surse externe zonei (P. Racilor, Arieş)

● prezenţa apei în centrul istoric● Pîrîul Racilor nu este integrat reţelei de spaţii publice

● HCL privind amenajarea Pîrîului Racilor

● rezerve de teren pentru suplimentarea spaţiilor verzi

● echipare edilitară deficitară, deversări în Pîrîul Racilor

● introducerea cablurilor în subteran favorizează aliniamentele plantate

● curţi istorice cu caracter verde, grădini aferente bisericilor

● degradarea grădinilor istorice, sigilarea suprafeţelor sub impactul activităţilor şi a parcărilor


dezvoltare

lipsa unor parcaje de capacitatemedie sau mare

PLAN DE ACŢIUNE01.13Nr. Acţiune Perioadă Finanţare1. Sprijinirea activităţilor economice1.1. Reabilitarea şi introducerea în circuitul socio-economic a imobilelor aflate în proprietatea municipalităţii 2016-2020 finanţare europeană1.2. 2016-2020 finanţare europeană1.3. 2016 bugetul local

2. Creşterea atractivităţii şi accesabilităţii2.1. 2016-2018 finanţare europeană2.2. 2016 bugetul local2.3. Reabilitarea şi introducerea în circuitul turistic a imobilelor de patrimoniu aflate în proprietatea municipalităţii 2016-2020 finanţare europeană2.4. 2016-2018 parteneriate PP

2.5.2016-2018

finanţare europeană

3. Dezvoltarea sectorului socio-cultural3.1. 2016-2020 finanţare europeană3.2. 2016-2020 finanţare europeană3.3. 2016-2018 finanţare europeană3.4. 2016-2020 finanţare europeană3.5. 2016-2020 parteneriate PP

4. Reabilitarea patrimoniului4.1. 2016 bugetul local4.2. 2016-2020 bugetul local4.3. 2016-2020 finanţare europeană

5. Regenerarea şi modernizarea reţelei de spaţii publice5.1. 2016-2020 finanţare europeană

5.2. 2016-2020 finanţare europeanăstrăzile: Axente Sever, Mircea cel Bătrîn, Gelu, Aurel Vlaicu

5.3. 2016-2020 finanţare europeană5.4. 2016-2020 finanţare europeană5.5. 2016-2020 finanţare europeană

6. Optimizarea mobilităţii6.1. 2016-2018 finanţare europeană6.2. 2016-2018 finanţare europeană6.3. 2016-2020 bugetul local

7. Îmbunătăţirea factorilor de mediu7.1. 2016-2018 finanţare europeană

7.2. 2016-2020 finanţare europeană7.3. 2016-2018 parteneriate PP7.4. 2016-2020 finanţare europeană7.5. 2016 bugetul local

Întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal şi a unui Regulament Local de Urbanism pentru zona istorică

Conectarea obiectivelor de interes turistic din municipiu prin trasee tematice: Salină/Băi/Zoo/Centru istoric/Castru

Introducerea şi amenajarea unor trasee (circuite) turistice şi cicloturistice periurbane: Cheile Turzii, Cheile Tureniului, satele din zonă etc

Modernizarea pieţei agroalimentareReglarea mixajului funcţional la nivel de parcelă prin intermediul unui regulament de urbanism

Introducerea unui sistem de informare şi orientare în zona centrală

Găzduirea unui eveniment de larg interes cu adresabilitate şi importanţă regională

Realizarea unui centru cultural şi de conferinţe modern pe amplasamentul casei de culturăRealizarea unui spaţiu pentru evenimente open air pe amplasamentul casei de culturăReabilitarea cinematografului Fox şi a cinematografului de varăIntroducerea de funcţiuni culturale în clădirile de patrimoniu: fosta judecătorie, 1 Decembrie 1918 nr. 5Sprijinirea prin parteneriate public-privat a reactivării patrimoniului industrial: moara, abatorul, fabrica de bere

Introducerea unei reţele de piste pentru biciclişti

Desfăşurarea unui program de sprijinire a deţinătorilor de imobile de patrimoniu în reabilitarea acestoraReabilitarea imobilelor de patrimoniu aflate în proprietatea municipalităţii

Continuarea măsurilor de pietonalizare şi reamenajare:

Piaţa 1 Decembrie, străzile Coşbuc, Dacia, GeluReconfigurarea profilurilor stradale, cu dezvoltarea componentei pietonale şi velo:

Amenajarea unui traseu pietonal/velo pe malurile pîrîului RacilorLărgirea şi reamenajare accesului spre Parcul TineretuluiReamenajarea pieţei agroalimentare

Realizarea unui parcaj subteran în zona pieţei agroalimentare (120-150 locuri)

Amenajarea de spaţii verzi pe malurile Pîrîului RacilorCompletarea aliniamentelor plantate

Amenajarea unei zone de debarcare-îmbarcare pentru autocare turistice în zona Primărei

Reamenajarea scuarurilor existente:Muzeul de istorie, fostul sediu PTTR, Primărie, zona accesului în Parcul Tineretului

Modernizarea infrastructurii edilitare (canalizare) în vederea eliminării deversărilor în pîrîuAccesibilizarea şi amenajarea grădinii bisericii romano-catolice

pentrudezvoltareaturismuluişiasituaţieisocio-economiceînzonaistoricăaoraşului

Măsurile de regenerare urbanăa zonei centrale se concentreazăasupra reabilitării infrastructuriipublice urbane, ca primă premisăpentru dezvoltarea viitoare aturismului în zonă . Pietonalizarearecentă a zonei Republicii aratăefectele benefice ale modernizăriispaţiilor publice asupra economieilocale şi asupra mediului social.

Înparalelcuaceasta,estenecesarăsuplimentarea dotărilor culturale– în primul rând prin valorificarearesursei date de patrimoniulistoric –, optimizarea mobilităţii(motorizate, pietonale şi velo) şiîmbunătăţirea calităţilor ecologice.

Toate aceste măsuri urmărescîn primul rând creştereaatractivităţii turistice şi ale calităţiivieţii pentru comunitatea locală.

59

/mormînt Mihai Viteazu

PROPUNERI DE DEZVOLTARE

02

59

CONCEPT GENERALversiune preliminară

02.01

Măsurile de regenerare urbanăa zonei centrale se concentreazăasupra reabilitării infrastructuriipublice urbane, ca primă premisăpentru dezvoltarea viitoare azonei . Pietonalizarea recentă azonei Republicii arată efectelebenefice ale modernizării spaţiilorpublice asupra economieilocale şi asupra mediului social.

Înparalelcuaceasta,estenecesarăsuplimentarea dotărilor culturale

– în primul rând prin valorificarearesursei date de patrimoniulistoric –, optimizarea mobilităţii(motorizate, pietonale şi velo) şiîmbunătăţirea calităţilor ecologice.

Toate aceste măsuri urmărescîn primul rând creştereaatractivităţii turistice şi ale calităţiivieţii pentru comunitatea locală.

60

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

teren tenis

platou beton

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

gang

Str.Arge

sului

Str. Mihai Eminescu

Str.

Alex

andr

u Fa

rcas

an

Str. George Cosbuc

Str. Dacia

Str. Li

berta

tii

Str. Razboieni

Str. Fantanele



Str. Raz

boien

i

Str.

Dr.I

oan

Rat

iu

Str. Augustin Bunea

Str. Dr.Ioan R

atiu

Str. Aurel Vlaicu

Str.

1 D

ecem

brie

191

8

Str. Aurel Vlaicu


Str.

Aure

l Vla

icu

Str. Gheorghe Lazar


Str. Libertatii

Str.B

ogda

n Pe

trice

icu

Has

deu

Str.Gheorghe Lazar

Str. Andrei Saguna

Str. Sterca Sulutiu


Str.

Igna

Gel

u

Str.Castanilor

Str. Abatorului

Str.

Trib

unul

Cor

ches

Str. B.P.Hasdeu




Str.Axente Sever

Str.Axente Sever

Str. Avram Iancu

Str.

Piat

a R

epub

licii

P

P

cca. 35

cca. 30cca. 10

P

2

13

11

9

7

5

3

1

49

47

44

46

42

48

50

52

54

56

58

60

40

38 64A

42A

36 23 1923 17

2

11

9

9A

7

3

1 1

23

8

9

10

2

4

5

6

7

11

1513 13A

11

13

11

1

3

5

7

3

5

2D

2C2B

2A

4

9

2A

2

4

6

8

8A

gang

51

50

49

48

50

23

47

46

45

4

8

8

1214

35

33

31

29

27A

27

27B

21

19

44

17

15A

43

39

37

13

15

11

10

12

gang

74

70

68

66 14

12

10

8

4

3

gang

gang

33 33A

gang

gang2 4

68

10

12 1416 18

32

30

28

26

24

22

20

2468

10

12

14B

14A14

35

1 34

26

27

26A 26B

25A

36

3840

4242A

44A44B

98

76A

65

43

1

23

24

10

gang

teren tenis

platou beton

15

1617

19

20

810

34

4A31

3

2 4

11

13A

15

17

19

21

23

25

27

31

33

35

37

37

1

7

53

911

10

8

4

38

36

40

11A

11

2

2A4

34

32

30

28

26

24

22

20

1

3

7

9

5

4241

43

45

47

49

51

10

8

8

6

2762 25

1

69

68

67

65

63

61

59

57

22

21

20

19

18

17

16

3

9

11

4

15

14

13

12

11

10

9

8

7

1A

1A

1B

1C

1

3

1D

5

7

9

11

13

1

8A

5

3

1517

10

4

21

15

13

11

9

6

8

7A

7

8A

1014

16 14

16

18

6

9

7A

7A

7

5A

34

36

35

34

33

38

24

25

3 512

10

2

2

4 610

8

2

4

53

6

2A

64

gang

11A

2

2

3

3

2B

2A

18

1A

1

1

4

6

gang

gang

gang

gang

gang

2

26

gang

gang

27

28

gang

2

5

6

71

3

5

Str.Arge

sului

Str. Mihai Eminescu

Str.

Alex

andr

u Fa

rcas

an

Str. George Cosbuc

Str. Dacia

Str. Li

berta

tii

Str. Razboieni

Str. Fantanele



Str. Raz

boien

i

Str.

Dr.I

oan

Rat

iu

Str. Augustin Bunea

Str. Dr.Ioan R

atiu

Str. Aurel Vlaicu

Str.

1 D

ecem

brie

191

8

Str. Aurel Vlaicu


Str.

Aure

l Vla

icu

Str. Gheorghe Lazar


Str. Libertatii

Str.B

ogda

n Pe

trice

icu

Has

deu

Str.Gheorghe Lazar

Str. Andrei Saguna

Str. Sterca Sulutiu


Str.

Igna

Gel

u

Str.Castanilor

Str. Abatorului

Str.

Trib

unul

Cor

ches

Str. B.P.Hasdeu




Str.Axente Sever

Str.Axente Sever

5

7

29

30

31

52

23

25

3

5

Str. Avram Iancu

2

4

6

8

10

12

14

16

18

13

15

17

11

9

7

1

7

1-3

5

38

36

34

32

30

15

17

15

11

Str.

Piat

a R

epub

licii

P

Pparcaj subteran1 nivelcca. 120-160 locuri

P

CIRCULAŢIA AUTO

STRADĂ CU DUBLU SENS

STRADĂ CU SENS UNIC

P PARCAJ SUBTERAN

CAROSABIL INTEGRAT AMENAJĂRII PIETONALE / FUNDĂTURĂ

P ELIMINAREA / RESTRÂNGEREA PARCAJULUI

SCHIMBAREA SENSURILOR DE CIRCULAŢIE

Circulațiaauto.Analizasituațieiexistente(stânga)șisituațiapropusă(dreapta)

Scenariul prezentat vizează calmareatraficului motorizat în zona studiată,extinderea măsurilor de pietonalizareşi reorganizarea sistemului de parcare.Principalul tip de măsură esterestrângereacomponenteicarosabilelalegăturiletransversale,curolsecundarînschemadetrafic,respectiveficientizareautilizării suprafeţelor (linii punctate).Se propun pietonalizări în zonele:str. Dacia, capăt Coşbuc (parţial),str. Gelu, Piaţa 1 Decembrie (parţial).Se propun reamenajări ale străzilor:Axente Sever, Castanilor, Mircea celBătrân, B.P. Haşdeu, Aurel Vlaicu.AurelVlaicuprimeştesensunicsprevest,şireamenajareaprofilului.GeorgeCoşbuc- dublu sens (cu capătde întoarcere lahotel, închidere racord la Republicii)În zona pieţei agro-alimentare estepropus un parcaj subteran cu ocapacitate de cca 120 de locuri.Variantă alternativă: parcaj subamplasamentul casei de cultură.În zona noii pieţe a Primărieise propune o platformă dedebarcare ptr. autocare turistice.

61

teren tenis

platou beton

Str.Arge

sului

Str. Mihai Eminescu

Str.

Alex

andr

u Fa

rcas

an

Str. George Cosbuc

Str. Dacia

Str. Li

berta

tii

Str. Razboieni

Str. Fantanele


Str. Raz

boien

i

Str.

Dr.I

oan

Rat

iu

Str. Augustin Bunea

Str. Dr.Ioan R

atiu

Str. Aurel Vlaicu

Str.

1 D

ecem

brie

191

8

Str. Aurel Vlaicu


Str.

Aure

l Vla

icu

Str. Gheorghe Lazar

Str. Sirenei

Str. Libertatii

Str.B

ogda

n Pe

trice

icu

Has

deu

Str.Gheorghe Lazar

Str. Andrei Saguna

Str. Sterca Sulutiu

Str.

Igna

Gel

u

Str.Castanilor

Str. Abatorului

Str.

Trib

unul

Cor

ches

Str. B.P.Hasdeu




Str.Axente Sever

Str.Axente Sever


Str. Avram Iancu


Str.

Piat

a R

epub

licii

teren tenis

platou beton

Str.Arge

sului

Str. Mihai Eminescu

Str.

Alex

andr

u Fa

rcas

an

Str. George Cosbuc

Str. Dacia

Str. Li

berta

tii

Str. Razboieni

Str. Fantanele


Str. Raz

boien

i

Str.

Dr.I

oan

Rat

iu

Str. Augustin Bunea

Str. Dr.Ioan R

atiu

Str. Aurel Vlaicu

Str.

1 D

ecem

brie

191

8

Str. Aurel Vlaicu


Str.

Aure

l Vla

icu

Str. Gheorghe Lazar

Str. Sirenei

Str. Libertatii

Str.B

ogda

n Pe

trice

icu

Has

deu

Str.Gheorghe Lazar

Str. Andrei Saguna

Str. Sterca Sulutiu

Str.

Igna

Gel

u

Str.Castanilor

Str. Abatorului

Str.

Trib

unul

Cor

ches

Str. B.P.Hasdeu




Str.Axente Sever

Str.Axente Sever


Str. Avram Iancu


Str.

Piat

a R

epub

licii

SUPRAFAŢĂ CAROSABILĂ

TROTUAR

REŢEAUA DE SPAŢII PUBLICE/ SPAŢII VERZI

FÂNTÂNĂ ARTEZIANĂ

SUPRAFAŢĂ VERDE PUBLICĂ AMENAJATĂ

PÂRÂUL VALEA RACILOR / RÂUL ARIEŞ

SUPRAFAŢĂ VERDE PUBLICĂ DECORATIVĂ

SUPRAFAŢĂ VERDE CU ACCES CONTROLAT

COMPLETARE ALINIAMENT PLANTAT

ZONĂ PIETONALĂ

ZONĂ MIXTĂ, CU TRAFIC CALMAT

AMENAJARE MALURI

SCUAR PIETONAL ÎNVERZIT

Spațiipubliceșispațiiverzi.Analizasituațieiexistente(stânga)șisituațiapropusă(dreapta)

Este propusă extinderea măsurilorde pietonalizare şi reamenajare asuprafeţelor, în corelare cu calmareatraficului motorizat (paginaanterioară).

Principalele intervenţii propuse vizeazătransformarea Pieţei 1 Decembrie şideschiderearelaţieicuParculTineretului.Este urmărit scenariul reutilizăriiamplasamentuluicaseideculturăpentruacelaşi tip de funcţiuni, dar organizatemai eficient: un centru multifuncţional(spectacole,expoziţii, conferinţe),un locpentruspectacoleînaerliber,spaţiiverzişi un scuar pietonal aferent Primăriei.Măsurile de pietonalizare (parţialăsau totală) se extind asupra zoneloradiacente principalelor pieţe.

Prin amenajare, Pârâul Racilor esteintegrat reţelei de spaţii publice catraseu pietonal cu caracter verde.În, perspectivă acest traseu seracordeazălamalulamenajatalArieşului.

6263

SINAGOGĂ

CINEMA

TEATRU, BIBLIOTECĂ


BISERICAREFORMATĂ

MUZEULDE ISTORIE

SUPERMARKET


BISERICAORTODOXĂ

CENTRU COMERCIAL

PRIMĂRIA

DOTARECULTURĂ /SERVICII /AGREMENT

CONVERSIEVECHIULABATOR

PROMENADĂ PE ARIEŞ

CONVERSIEFOSTAJUDECĂTORIE

BISERICAUNITARIANĂ

PARC

SPA


SINAGOGĂ

FOST CINEMA

TEATRU, BIBLIOTECĂ


BISERICAREFORMATĂ

MUZEULDE ISTORIE

SUPERMARKET


BISERICAORTODOXĂ

CENTRU COMERCIAL

PRIMĂRIA

CONSTRUCŢIEABANDONATĂ

VECHIULABATOR

FOSTAJUDECĂTORIE

BISERICAUNITARIANĂ

PARC

SPA


Relațiipietonaleșizonedeinteres.Analizasituațieiexistente(stânga)șisituațiapropusă(dreapta)



















Prioritatea constă în finalizarea axeipietonale nord-sud, pe traseul: Bisericaromano-catolică – Primărie – ParculTineretului–Arieş.Adiacentaxeiprincipalesunt îmbunătăţite relaţiile transversale,prin reamenajarea şi reorganizareascuarurilor şi străzilor laterale.

Pârâul Racilor face legătura întrediferite puncte de interes. În dreptulacestora sunt prevăzute accesepietonalelacotaalbieişiamenajăriverzi.

62

Situațiaexistentăcumarcareazoneipietonale.

63

Situațiapropusăcumarcareamăsurilordepietonalizare,reamenajareșirestructurare.

64

ReorganizareazoneiCoșbuc-Dacia

ReorganizareazoneiCoșbuc-Dacia

PromenadălaPârâulRacilor,acceslaMuzeuldeIstorie

Acceslapromenadapepârâu,stradaEminescu

Spațiiverzipemalulpârâului

EsplanadăpietonalălaPârâulRacilorînzonabisericiiortodoxe

Restructurareapiețeiagro.Parcajsubteran

65


EsplanadăpietonalălaPîrîulRacilor

Spațiiverzipemalulpârâuluișireabilitareamorii

ScuarverdepietonalînfațaPrimăriei,centrumultifuncțional

ScuarverdepietonalînfațaPrimăriei,centrumultifuncțional

RestructurareazoneicuprinseîntrePiața1DecembrieșiParc.Zonăpentruspectacoleînaerliber


Centru multifuncțional de spectacole și conferințe în scuarul primăriei și zonă pentru evenimente la intrarea în parc. Redeschiderea legăturii între centrul istoric și parc.

66Perspectivă aeriană

Prin eficientizarea nodului de trafic, este posibilă lărgirea spaţiilor pietonale din zonasediului Primăriei şi transformarea acestora într-o piaţă urbană reprezentativă.

ScenariulprevederedeschiderearelaţieidintreoraşşiParculTineretuluişiarticulareaacesteiaprintr-oclădiremultifuncţionalădeschisăîndirecţiaambelorspaţiipublicemajore.

În strânsă legătură cu clădirea şi cu noile spaţii publice şi folosind înclinareaterenului, este propus un spaţiu pentru evenimente în aer liber la intrarea în parc.

67

Zona pietonală din faţa sediului Primăriei, vedere în direcţia centrului istoric

Exemplificări

68Esplanadă urbană cu acces la apă, în zona bisericii ortodoxe - perspectivă aeriană

69

Esplanadă urbană cu acces la apă, în zona bisericii ortodoxe. Pavilion multifuncțional și spații verzi pe noul traseu pietonal al Pârâului Racilor.

Perspectivă aeriană

Esplanadă cu acces la apă

Exemplificări

Accesibilizarea şi amenajarea pietonală amalurilor Pârâului Raciloradaugăuntraseupitorescdelegăturăîntrediferitelepuntedeinteresale centrului istoric. În dreptul principalelor atracţii şi străzi, suntamenajate zone pietonale care permit o relaţie directă cu malurile.

Spaţiul aferent bisericii ortodoxe este transformat într-oesplanadă înverzită deschisă spre oglinda apei. Un prag amplasatîn aval permite obţinerea unei lărgiri locale a cursului pîrâului.

Din acest punct se deschid prmenade în lungul apei, atâtîn direcţia malurilor Arieşului (Parcul Tineretului), cât şi aMuzeului de istorie şi a altor zone de interes aflate la nord.

Pietonalizarea parțială și reamenajarea străzilor Coșbuc și Dacia. Scuarul înverzit deservește bisericile, fosta judecătorie și hotelul Potaissa.Acces la traseul pietonal în lungul Pârâului Racilor.

70

Perspectivă aeriană

Prin reducerea traficului motorizat e strada Coşbuc la acce-sul pentru riverani, este posibilă reorganizarea şi pietonaliza-rea spaţiului public aferent hotelului şi celor două biserici.

Reabilitarea judecătoriei şi realizarea unui acces la viito-rul traseu pietonal de pe malurile pârâului, adaugă activităţişi relaţii noi acestui spaţiu cu caracter de piaţă urbană.

71

Perspectivă din direcţia străzii Coşbuc

Exemplificări

Amenajarea unui traseu pietonal înverzit pe malurile pârâului.

Legătură pietonală între promenada din lungul apei și Muzeul de Istorie.

72

Perspectivă în direcţia Muzeului

Exemplificări

Petraseulpietonalamenajatpemalurilepârâu-luisuntpropusezoneînverzitecurolderepausşideacces laobiectivele riveranede interes.

Prin intermediul acestor amenajări, suntasigurate legături pietonale directe în-tre Piaţa Republicii şi Pârâul Racilor.

Reamenajarea pieței agroalimentare.Realizarea unui parcaj subteran în zona pieței.

73Exemplificări

Amenajarea pieţei prevede suplimentarea,eficientizarea şi reorganizarea suprafeţelorcomerciale, în paralel cu îmbunătăţireaimaginii acesteia. Latura sudică a pieţei estemobilată cu clădiri care preiau tipologiaspecifică oraşului şi care deservesc piaţa.

Prin amplasarea unui parcaj subteran sepot obţine un număr de aprox. 120 delocuri de parcare suplimentare , în vedereadecongestionării traficului în zona centrală.

Documents

Reabilitarea zonei centrale din Turda