reabilitarea implanto-protetică

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„ GRIGORE.T.POPA” IAŞI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

REZUMAT

TEZĂ DE DOCTORAT

REABILITAREA IMPLANTO-PROTETICĂ;

PRIORITATE A SOLUŢIILOR MODERNE DE

TRATAMENT AL PACIENTULUI EDENTAT

PARŢIAL ÎNTINS ŞI TOTAL

Coordonator ştiinţific

Prof. Dr. Norina Consuela Forna

Doctorand

Lupu Iulian Costin

Iaşi 2014

2

CUPRINS

INTRODUCERE 6

STADIUL CUNOAŞTERII 7

Capitolul 1 8

CONSIDERATII ANATOMICE PRIVIND REABILITAREA

ORALA PE IMPLANTURI 8

Capitolul 2 17

PARAMETRII DE APRECIERE A OFERTEI OSOASE LA

PACIENTUL EDENTAT PARŢIAL ÎNTINS ŞI TOTAL 16

Capitolul 3. 24

TIPURI DE IMPLANTE UTILIZATE ÎN TERAPIA

EDENTAŢIEI SUBTOTALE SAU TOTALE .. 24

PARTE PERSONALĂ 49

Capitolul 4 50

4.1.METODOLOGIA CERCETĂRII, CREAREA BAZEI DE

DATE 50

4.1.1 MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI: 50

4.1.2. OBIECTIVE 50

4.1.3. DIRECŢII DE CERCETARE 50

4.2.STUDIU CLINIC PRIVIND IDENTIFICAREA UNOR CAZURI

CLINICE CE NECESITĂ SOLUŢII MODERNE DE PROTEZARE 51

3

4.2.1. Scopul studiului ..................................................................... 51

4. 2.2.Material şi metodă .................................................................. 51

4. 2.3.Rezultate şi discuţii 56

Capitolul 5 62

EVALUAREA IMAGISTICĂ A PACIENTULUI EDENTAT ÎN

SCOPUL IDENTIFICĂRII CAZURILOR CLINICE CE NECESITA

SOLUTII MODERNE DE PROTEZARE ......................................... 62

5.1.Scopul studiului .......................................................................... 62

5.2.Material şi metodă ...................................................................... 62

5.3.Rezultate şi discuţii ..................................................................... 63

5.4. Concluzii ................................................................................... 88

Capitolul 6 89

IMPACTUL FACTORILOR LOCALI ŞI SISTEMICI ÎN DECIZIA

DE IMPLANTARE .......................................................................... 89

6.1.Scopul studiului .......................................................................... 89

6.2.Material şi metodă ...................................................................... 89

6. 2.1.Examinarea clinică 89

6. 2.2 Examinarea radiografică 89

6. 3. Rezultate ................................................................................... 91

6.4 Discuţii ....................................................................................... 95

4

6.5. Concluzii ................................................................................. 102

Capitolul 7 104

ANALIZA CHIMICĂ A SUPRAFEŢEI IMPLANTURILOR

DUPĂ TESTE DE ELECTROCOROZIUNE 104

7.1.Introducere ................................................................................ 104

7.2.Scop .......................................................................................... 104

7.3.Material şi metodă .................................................................... 104

7.4.Rezultate şi discuţii ................................................................... 105

7.5.Concluzii .................................................................................. 110

Capitolul 8 111

MANAGEMENTUL CLINICO-TERAPEUTIC AL

EDENTAŢIEI PARŢIALE INTINSE şi TOTALE PRIN

IMPLANTURI 111

8.1.Scopul studiului ........................................................................ 111

8.2.Material şi metodă .................................................................... 111

8.3. Rezultate şi discuţii .................................................................. 112

8.5.Concluzii .................................................................................. 147

Capitolul 9. 150

CONCLUZII GENERALE CU APLICABILITATE PRACTICĂ

............................................................................................................150

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 55

5

CUVINTE CHEIE

EDENTATIE PARTIALA,EDENTATIE TOTALA,

IMPLANTURI, FACTORI LOCALI SI

SISTEMICI,TESTE DE ELECTRO-COROZIUNE,

MANAGEMENTUL CLINICO TERAPEUTIC

6

INTRODUCERE

Pentru mulţi pacienţi edentaţi parţial sau total, implantele

dentare reprezintă singura posibilitate de ancorare a unor aparate gnato-

protetice conjuncte. Restaurările protetice dentare pe implante au

demonstrat calităţile lor superioare, funcţionale şi psihologice de care

pot beneficia purtătorii lor: dezvoltarea sentimentului libertății,

posibilitatea de a se alimenta cu cele dorite, vorbirea fără defecte de

fonaţie, zâmbetul fără nici o restricţie, o stare de sănătate personală mult

ameliorată, atracţie fizică, încredere şi securitate, recompensare

emoţională. De asemenea, cu ajutorul implantelor dentare pacienţii de

vârstă înaintată cu atrofii avansate ale crestelor alveolare, pacienţii cu

parodontopatii avansate şi cei cu osteoporoză şi-au găsit rezolvarea

problemelor lor stomatologice.

7

STADIUL CUNOAŞTERII

Capitolul 1

CONSIDERATII ANATOMICE PRIVIND REABILITAREA

ORALA PE IMPLANTURI

Capitolul 2

PARAMETRII DE APRECIERE A OFERTEI OSOASE LA

PACIENTUL EDENTAT PARŢIAL ÎNTINS ŞI TOTAL

Capitolul 3.

TIPURI DE IMPLANTE UTILIZATE ÎN TERAPIA

EDENTAŢIEI SUBTOTALE SAU TOTALE

8

PARTE PERSONALĂ

Capitolul 4

4.1.METODOLOGIA CERCETĂRII, CREAREA BAZEI DE

DATE

4.1.1 MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI:

Edentaţia totală se poate restaura protetic prin mai multe tipuri

de proteze cu sprijin implantar: proteze parţiale fixe, proteze parţiale

mobilizate de către pacient (sau doar de către medic), proteze mobile

(supraproteze menţinute şi stabilizate prin butoni sau pe mezostructuri

gen bare). Majoritatea pacienţilor solicită restaurări protetice fixe şi

doar după discuţii şi explicaţii multiple acceptă şi celelalte rezolvări.

Mulţi pacienţi edentaţi total solicită inserare de implante la

ambele maxilare, dar majoritatea întâmpină dificultăţi de adaptare cu

protezele totale la mandibulă,

Urmare a preocupărilor atât în practica curentă cât şi în cursul

pregătirii doctoratului, mi-am propus:

o adunarea unui material documentar care să integreze

datele din literatura de specialitate, privind diferitele forme de

edentaţie parţială întinsă, subtotală şi totală, cât şi variatele modalităţi

de tratament implantar .

o studierea aspectelor clinice, paraclinice si sistemice ale

pacienţilor cu edentaţie parţială întinsă şi totală, protezaţi şi neprotezaţi

luaţi în studiu, în programul complex de evidenţiere, evaluare şi

tratament al pacienţilor

o efectuarea unor studii statistice, clinice şi experimentale

pe o bază de date personale privind starea de sănătate locală si sistemică

la pacienţii edentaţi care s-au adresat pentru tratament implanto-

protetic la cabinetul personal şi în Clinica de Gnato-protetică UMF Iaşi.

9

4.1.2. OBIECTIVE

Pentru realizarea acestor scopuri, au fost nominalizate

următoarele obiective:

o elaborarea unui program complet de evaluare care

cuprinde:

o diagnosticul corelat cu stadiul evolutiv,

o obiectivele generale şi particulare ale fiecărui caz clinic,

o studierea cazuisticii care să constituie baza de date

pentru prelucrarea statistică,

o determinarea factorilor patogenici de bază,

o precizarea elementelor clinice, a investigaţiilor

paraclinice, explorări funcţionale şi teste pentru diagnosticul de

certitudine şi a diagnosticului diferenţial.

o Instituirea unui program de monitorizare a pacienţilor

luaţi în studiu

Baza de date privind selecţionarea, examinarea, şi evaluarea

cazurilor am efectuat-o într-un interval de 5 ani.

4.1.3. DIRECŢII DE CERCETARE

Studiul efectuat a fost orientat pe următoarele direcţii:

o Studiu clinic privind identificarea unor cazuri clinice ce necesită

soluţii moderne de protezare, .

o Evaluarea imagistică a pacientului edentat în scopul identificării

cazurilor clinice ce necesită soluţii moderne de protezare

o Impactul factorilor locali şi sistemici în decizia de implantare

o Analiza chimică a suprafeţelor implanturilor după teste de

electrocoroziune

o Managementul clinico-terapeutic al edentaţiei parţiale întinse şi

totale prin implanturi

În scopul evaluării rezultatelor reabilitării implanto-protetice; ca

prioritate a soluţiilor moderne de tratament al pacientului edentat parţial

întins si total, am abordat pluridimensional eşantionul uman cuprins în

cercetare prin investigaţii clinice, paraclinice, statistice si experimentale

10

4.2.STUDIU CLINIC PRIVIND IDENTIFICAREA UNOR

CAZURI CLINICE CE NECESITĂ SOLUŢII MODERNE DE

PROTEZARE

4.2.1. Scopul studiului

Studiul are ca scop identificarea cazurilor de edentaţie parţială

întinsă si totală care necesită soluţii moderne de protezare, aceasta

făcându-se pe baza unei evaluări stricte a statusului general - sistemic,

cât şi al celui local.

4. 2.2.Material şi metodă

Lotul luat în studiu a constat în 234 pacienţi care a constituit baza

de date prelucrată în cursul întregii cercetări, bărbaţi şi femei, cu vârste

cuprinse intre 45-75 ani, cu edentaţie parţială întinsă si totală, care au

solicitat tratament gnato-protetic. Pentru identificarea cazurilor ce pot

beneficia de soluţiile moderne de tratament implanto-protetic am

realizat analizele stării generale (cardio-vasculare, respiratorii, gastro-

intestinale, nervoase, endocrine, renale şi dermatologice) care permit

evaluarea stării generale a pacientului, precizându-se dacă pacientul este

apt să accepte o astfel de intervenţie sau prezintă un risc

Am luat în considerare contraindicaţiile absolute şi relative ale

terapiei implantare.

Tabelul 4. I. Contraindicații sistemice absolute ale tratamentului

chirurgical pentru inserarea de implante:

Starea sănătăţii

Risc

asupra

stării

generale

de

sănătate

Severitatea

complicaţiil

or imediate

Prognostic pe

termen lung

Infarct miocardic recent ++++ + ++

Proteză valvulară ++++ + +

Tulburări grave ale funcţiei

renale ++++ ++++ 0

Diabet sever +++ ++++ 0

Osteoporoză secundară

generalizată ++ ++++ +

11

Alcootitia pe grupe de vârstă

alcoolism cronic / sever

++ ++++ 0

Osteomalacie avansată + +++ + Radioterapie +++ ++++ 0

Tulburări hormonale

importante

+++ ++++ + Dependenţă de droguri ++ ++ Tabagism cronic sever ++ ++ +

Tabel 4.II.Contraindicaţii sistemice relative ale tratamentului

chirurgical pentru inserarea de implante

Starea sănătăţii Risc asupra

stării

generale de

sănătate

Prognostic pe

termen

lung în absenţa

unui diagnostic

şi

tratament corect

Prognostic

pe termen lung

SIDA ++++ 0 0

Corticoterapie îndelungată +++ ++ +++

Tulburări ale

metabolismului P-Ca

+++ ++ +++

Boli hematopoetice +++ + +++

Tumori buco-faringiene +++ ++ ++++

Chimioterapie +++ 0 +++

Tulburări uşoare ale

funcţiei renale

+ 0 +++

Boli hepato-pancreatice +++ 0 +++

Tulburări endocrine +++ 0 +++

Boli psihice + 0 +++

Stil de viaţă nesănătos ++ + +++

Tabagism ++ + +++

Lipsa motivaţiei 0 + ++

Plan de tratament incorect 0 0 ++

Numărul de + reprezintă severitatea complicaţiilor asociate

tratamentului prin implante: de la mai puţin grav (+), la cel mai grav

(+++), 0 = prognostic incert.

12

4. 2.3.Rezultate şi discuţii

Caracteristicile lotului de studiu

Lotul luat în studiu a constat în 234 pacienţi, 120 de bărbaţi şi

114 femei, cu vârste cuprinse intre 45-75 ani, din mediul urban si rural,

cu edentaţie parţială întinsă si totală, care au solicitat tratament gnato-

protetic.

51%

49% Barbati

Femei

Figura 4.1 Repartiţia pe sexe a lotului de studiu

Repartiţia pe grupe de vârstă este prezentată în tabelul 4.III. şi

figura 4.2

13

Tabelul 3.III. Repartiţia pe grupe de vârstă a lotului de studiu

Interval Barbaţi Femei

45-54 27 23

55-64 38 36

65-74 35 33

75- 20 22

45-5455-64

65-7475-

Barbaţi

Femei0

5

10

15

20

25

30

35

40

Barbaţi

Femei

Figura 4.2. Repartiţia pe grupe de vârstă a lotului de studiu

Dintre pacienţii evaluaţi, un număr de 12 bărbați şi 10 femei au

prezentat contraindicaţii sistemice absolute ale tratamentului chirurgical

pentru inserarea de implante (tabel 4.V).

14

Tabelul 4. IV. Repartiţia pacienţilor cu contraindicaţii sistemice

absolute ale tratamentului chirurgical pentru inserarea de implante

Starea sănătăţii Bărbaţi Femei

Infarct miocardic recent 2 1

Proteză valvulară 1 0

Tulburări grave ale funcţiei

renale

2 1

Diabet sever 3 3

Osteoporoză secundară

generalizată

0 2

Alcoolism cronic / sever 1 0

Radioterapie 1 2

Tulburări hormonale

importante

0 1

Dependenţă de droguri 0 0

Tabagism cronic sever 2 0

15

Figura 4.3. Reprezentarea grafică a pacienţilor cu contraindicaţii

sistemice absolute ale tratamentului chirurgical pentru inserarea de

implante

Contraindicaţiile generale care vizează inserarea de implante la

edentaţii total nu diferă de contraindicaţiile generale ale domeniului. O

menţiune specială este cea pentru fumători, care în anumite ţări nu

beneficiază de această terapie prin legislaţie. Desigur există

contraindicaţii absolute: bolnavii cu hipertensiune gravă, cardiopatii

decompensate, diabeticii insulino-necesitanţi, bolnavii cu neoplasme

care sunt iradiaţi sau supuşi unor cure de chimioterapie, etc, dar şi

contraindicaţii relative şi temporare(tabelul 4.V şi fig. 4.4).

16

Tabel 4.V.Contraindicaţii sistemice relative ale

tratamentului chirurgical pentru inserarea de implante

Starea sănătăţii Bărbaţi Femei

Corticoterapie îndelungată 2 1

Tulburări ale metabolismului P-Ca 0 0

Tumori buco-faringiene 0 0

Chimioterapie 1 2

Tulburări uşoare ale funcţiei renale 2 2

Boli hepato-pancreatice 1 2

Tulburări endocrine 2 3

Boli psihice 1 2

Co

rtic

ote

rap

ie

înd

elu

ng

ată

Tu

lbu

rări

ale

me

tab

olism

ulu

i P

-Ca

Tu

mo

ri b

uco

fari

ng

ien

e

Ch

imio

tera

pie

Tu

lbu

rări

uşo

are

ale

fun

cţie

i re

na

le

Bo

li h

ep

ato

-

pa

ncre

atice

Tu

lbu

rări

en

do

cri

ne

Bo

li p

sih

ice

BărbaţiFemei

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

Bărbaţi Femei

Figura 4.4. Reprezentarea grafică a pacienţilor cu contraindicaţii

sistemice relative ale tratamentului chirurgical pentru inserarea de

implante

17

In ceea ce priveşte contraindicaţii sistemice relative ale

tratamentului chirurgical pentru inserarea de implante, dintre pacienţii

evaluaţi, un număr de 9 bărbați şi 12 femei au prezentat contraindicaţii

sistemice relative

82%

10%8%

Lot bărbaţi fără contraindicaţii sistemice

Lot bărbaţi cu contraindicaţii sistemice absolute

Lot bărbaţi cu contraindicaţii sistemice relative

Figura 4.5. Repartiţia lotului de bărbaţi în funcţie de

contraindicaţiile sistemice ale intervenţiei chirurgicale

18

80%

9%

11%

Lot femei fără contraindicaţii sistemice

Lot femei cu contraindicaţii sistemice absolute

Lot femei cu contraindicaţii sistemice relative

Figura 4.6. Repartiţia lotului de femei în funcţie de

contraindicaţiile sistemice ale intervenţiei chirurgicale

In funcţie de criteriul sex, la lotul de bărbaţi, 10% au prezentat

contraindicaţii absolute, 8% relative în timp ce 82% au întrunit

condiţiile sistemice pentru realizarea tratamentului chirurgical pentru

inserarea de implante.

Date asemănătore s-au întâlnit la lotul de femei, cu 9%

contraindicaţii sistemice absolute, 11% contraindicaţii relative şi 82%

fără contraindicaţii sistemice ale tratamentului chirurgical pentru

inserarea de implante

- Pentru identificarea cazurilor ce pot beneficia de soluţiile

moderne de tratament implanto-protetic, la întregul lot s-au apreciat

19

încă de la început starea generală (investigaţii cardio-vasculare,

respiratorii, gastro-intestinale, nervoase, endocrine, renale şi

dermatologice) , care pot contraindica tratamentul implanto-protetic.

- Dintre pacienţii evaluaţi, un număr de 12 bărbați şi 10 femei au


pentru inserarea de implante

- In ceea ce priveşte contraindicaţii sistemice relative ale


evaluaţi, un număr de 9 bărbați şi 12 femei au prezentat contraindicaţii

sistemice relative.

- In funcţie de criteriul sex, la lotul de bărbaţi, 10% au prezentat

contraindicaţii absolute, 8% relative în timp ce 82% au întrunit



Date asemănătore s-au întâlnit la lotul de femei, cu 9%

contraindicaţii sistemice absolute, 11% contraindicaţii relative si 82%



- De aici rezultă obligaţia pentru specialist ca indicaţia de

implantare să fie stabilită: pe baza unor investigaţii aprofundate ale

stării generale de sănătate a pacientului edentat (o atenţie specială

trebuie acordată stării psihice) cât şi pe baza unei analize riguroase a

caracteristicilor individuale morfo-structurale, atât în ceea ce privește

forma de edentaţie, pentru a alege între protezarea clasică şi implante,

cât şi în ceea ce priveşte starea ţesuturilor care vor suporta implantul.

20

Capitolul 5

EVALUAREA IMAGISTICĂ A PACIENTULUI EDENTAT ÎN

SCOPUL IDENTIFICĂRII CAZURILOR CLINICE CE

NECESITA SOLUTII MODERNE DE PROTEZARE

5.1.Scopul studiului

Evaluarea radiografică osoasă ca element indispensabil diagnosticului

şi indicaţiei de implantare, permiţând estimarea ofertei osoase

implantare.

5.2.Material şi metodă

Pentru evaluarea pacienţilor am utilizat următoarele tipuri de

investigație imagistică

• OPT

• Tomografia computerizată

Examenul radiografic s-a realizat la toţi pacienţii care au fost

selectaţi pentru terapia implanto-protetică,

5.3.Rezultate şi discuţii

Cu ajutorul tomografului s-au obţinut imagini panoramice,

secţiuni axiale, secţiuni transversale şi imagini tridimensionale.

21

Figura 5.2 Imagine axiala maxilara cu secţiuni transversale

22

Figura 5.3 Axiala sinus cu măsurători

Figura 5.4 Evaluarea panoramică

23

Figura 5.5 Evaluarea panoramică

Figura 5.10 - Modelare 3D

Figura 5.11. Modelare 3D

Utilizarea radiografiilor convenţionale trebuie inclusă în

planificarea clinică tradiţională prin înregistrarea parametrilor

radiologici cei mai simpli

Radiografiile pot ajuta în identificarea dinţilor cu o prognoză

săracă şi la localizarea structurilor retentive de placă, a cariilor dentare

şi a patologiei periapicale ce nu au fost detectate prin evaluarea clinică.

Radiografiile cuprind metoda uzuală de estimare a imaginii osului

alveolar crestal sau a regiunilor speciale de interes.

24

Plasarea unui implant dentar impune o analiză

radiografică amănunţită a suportului alveolar. După ce a fost găsit

situsul optim pentru implantare, medicul trebuie să analizeze

capacitatea suportului osos de a primi implantul din punct de vedere al

lungimii, diametrului şi al angulatiei Folosirea CT-ului împreuna cu

software-ul de redare 3D a devenit din ce în ce mai des folosit. Cele mai

noi generaţii de CT-uri sunt capabile să ofere informaţii de calitate

excelentă la nivel de pixel isotropic. În ciuda rezultatelor impresionante,

CT-ul ar trebui folosit doar în cazurile complexe în care raportul

cost/beneficiu să fie la un nivel acceptabil.

5.4. Concluzii

o Parametrii clinici pot fi utilizaţi în punerea unui

diagnostic pentru crearea unui plan de tratament, pentru estimarea

riscului la boală, pentru documentarea stabilităţii tisulare crescute,

remodelarea sau afectarea şi pentru detectarea factorilor de risc .

o Radiografiile convenţionale reprezintă proceduri de

încredere cu doză mică, care, oricum, încă nu sunt adaptate pe deplin în

practica stomatologică.

o Imaginea digitală nu este superioară faţă de radiografiile

bazate pe film în imaginea detaliată a structurilor parodontale.

o Magnitudinea erorii de metodologie a fiecărei metode

radiologice limitează cantitatea schimbării reale în statusul bolii ce

poate fi detectată cu un nivel sigur de confidenţă.

o Procesarea imaginii în prezent este un instrument pur de

cercetare pentru identificarea schimbărilor subtile în densitatea tisulară.

o Parametrii radiologici pot fi utilizaţi pentru stabilirea

diagnosticului, pentru a crea un plan de tratament, pentru estimarea

riscului la boală, pentru documentarea stabilităţii tisulare, remodelarea

sau afectarea şi probabil pentru detectarea factorilor de risc parodontal

pentru fenomenele cardio-vasculare.

o Este necesară dezvoltarea unui sistem de diagnosticare

care să fie combinat şi suprapus cu imaginea radiologică

o Standardizarea strictă a geometriei de proiecţie cu

radiografii seriale, combinate cu procesarea imaginii poate duce la o

25

detectare mult mai sensibilă şi o cuantificare a schimbărilor tisulare

uşoare.

o Procesarea imaginii poate reduce variabilitatea inter - şi

intra-observator

o Radiografia digitală de substracţie şi analiza

densiometrică asistată de computer sunt instrumente indispensabile

pentru cercetare însă probabil nu va câştiga aplicaţii în practica de zi cu

zi până nu va fi disponibil la un preţ rezonabil echipamentul respectiv.

Capitolul 6

IMPACTUL FACTORILOR LOCALI ŞI SISTEMICI ÎN

DECIZIA DE IMPLANTARE

6.1.Scopul studiului

Acest studiu are drept scop identificare factorilor sistemici, şi a

altor factori intra-orali ce au legătură cu incidenţa eşecului timpuriu.

Scopul principal este de a sugera că aceşti factori pot duce la un eşec

timpuriu al implantului.

6.2. Material şi metodă

Grupul de pacienţi a fost format din 83 de pacienţi (55 femei; 28

de bărbaţi) cu vârsta medie de 56,2 ani, care au primit un total de 185

implanturi endo-osoase în perioada de derulare a studiului. Studiul s-a

derulat pe o perioadă de 5 ani.

Pacienţii au fost recrutaţi pentru o evaluare clinică şi

radiografică. Ei au fost trataţi pentru boala parodontală anterior

instalării implanturilor şi incorporarea de suprastructuri. Toate

implanturile utilizate au fost Nobel Biocare şi Alpha Bio Dental Implant

System şi au fost inserate în conformitate cu instrucţiunile fabricantului

Suprastructurile erau compuse din coroane singulare sau proteze fixe

parţiale ce au fost aplicate la 4-6 luni după operaţie.

26

Imediat după terapia parodontală iniţială, pacienţilor li s-a

aplicat o terapie parodontală de susţinere, la intervale cuprinse intre 3 şi

6 luni. La fiecare re-examinare pe parcursul celor 5 ani de investigaţie,

toate complicaţiile biologice (peri-implantitele) au fost înregistrate şi

tratate în conformitate cu protocolul de menţinerea/ îngrijire a

implantului. (Lang, 2000)

6. 2.1.Examinarea clinică

Aceeaşi evaluare clinică şi radiografică s-a făcut atât după un an, cât

şi după 5 ani de examinări incluzând următorii parametri clinici:

- adâncimea la sondaj

- nivelul de ataşament - pentru evaluarea pierderii osoase

- sângerarea la sondaj.

Toate măsurătorile au fost aplicate în patru zone ale fiecărui

implant, folosind sonda parodontală. Distanţele au fost măsurate până la

cel mai apropiat milimetru.

6. 2.2 Examinarea radiografică

Radiografiile au fost obţinute la 1 până 5 ani de funcţionare. Au fost

notate şi schimbările în înălțimea osului pe parcursul perioadei de

observaţie.

Criteriul succesului pentru acest studiu a fost făcut în conformitate

cu Karoussis şi col (2003), incluzând:

1. Absenţa mobilităţii

2. Absenţa disconfortului prelungit (durere, senzaţii de corp străin

sau disestezie),

3. Absenţa pungilor > 5mm,

4. Absenţa pungilor =5mm şi sângerare la sondaj +,

5. Absenţa unei radiotransparenţe continue în jurul implantului,

6. După primul an de la implant, pierderea anuală osoasă verticală

nu trebuie să depășească 0.2 mm. Implantul e considerat fără

succes (implant cu complicaţii), dacă pierderea osoasă anuală,

mezială sau distală, este mai mare de 0.2 mm sau adâncimea la

27

sondare este mai mare de 5mm, sau egală cu 5mm şi sângerare

la sondaj pozitivă.

Un implant poate fi considerat reuşit dacă a împlinit ambele criterii,

clinice şi radiografice.

Trebuie menţionat că evaluarea ratei de succes nu a inclus doar

supravieţuirea implanturilor ci pe toate cele inserate la începutul

observaţiei şi calificate ca fiind “fără succes”. În mod evident,

excluderea implanturilor eşuate ar creşte nivelul de succes, dar ar duce

la interpretări greşite ale situaţiei reale.

Eşecurile timpurii au fost puse în legătură cu:

o prezenţa factorilor de sănătate sau comportamentali,

o prescrierea antibioticelor pre sau imediat după operaţie,

o leziune apicală detectată la radiografie,

o antecedente de boală parodontală incorect tratată/

recurentă

Sănătatea generală şi istoricul medical al pacientului a fost

înregistrată prin intermediul unui chestionar. Mai mult, statusul medical

a fost evaluat prin intermediul fişelor de spitalizare, dacă existau, dacă

nu a fost întrebat doctorul de familie.

Următoarele aspecte au fost evaluate în mod particular:

o fumatul,

o hipertensiunea,

o probleme cardiace,

o afecţiunile gastrice,

o osteoporoza,

o hipercolesterolemia,

o diabet de tip I sau II,

o artrită reumatoidă,

o histerectomie

o administrarea de medicamente (antidepresive, steroizi,

substituenţi hormonali).

28

În cazul terapiei cu substituenţi hormonali, rata de eşec timpuriu

a fost comparată între pacienţii de sex feminin de peste 50 de ani cu şi

fără substituenţi hormonali.

Tipul de edentaţie a fost clasificat în funcţie de prezenţa şi

locaţia dinţilor naturali în cavitatea orală în legătură cu locul de

amplasare a implantului: edentaţie totală, dinţi prezenţi doar în

maxilarul antagonist, dinţi prezenţi în acelaşi maxilar cu implantul dar

nu este învecinat cu acesta şi dinţii învecinaţi implantului.

Implantul a fost considerat a fi un eşec dacă :

o radiotransparenţa peri-implant a putut fi detectată în

radiografiile intra-orale,

o dacă implanturile intra-orale au arătat cel mai mic semn

de mobilitate conform valorilor Periotestului (Siemens,

A. G, Bensheim, Germany)

o dacă pacientul a arătat semne subiective la durere sau

infecţie ce au necesitat înlăturarea implantului.

Folosirea antibioticelor pre sau imediat după operaţie a fost

definită ca da sau nu.

6. 3. Rezultate

Rata supravieţuirii

Tabel 6.I- Rata de supraviețuire şi eşec a implanturilor după 5 ani,

la pacienţi cu şi fără istoric de boală parodontală

Grup Rata de supraviețuire (%) Eşec

(%)

A - pacienţi cu istoric de

boala parodontală

90,5 9,5

B - pacienţi fără istoric de

boala parodontală

96,5 3,5

29

Incidenţa complicaţiilor biologice

Tabel 6.II- Incidenţa complicaţiilor biologice pe o perioada de 5 ani

a implanturilor plasate la pacienţi cu şi fără boală parodontală

Grup Nr. implanturi

fără complicaţii

Incidenţa

complicaţiilor

A - pacienţi cu istoric de

boala parodontală

71,4 28,6

B - pacienţi fără istoric de

boala parodontală

94,2 5,8

Rata de succes

Rata de succes a implanturilor aplicate la cele două grupuri de

pacienţi este prezentată în tabelul 6.III.

Tabelul 6.III Rata de succes a implanturilor

Grup Nr.

implanturi

Rata de succes Succes clinic

A pacienţi cu istoric

de boala parodontală

21 11 (52.4%)n 15 (71.4%)

B pacienţi fără istoric

de boala parodontală

91 72 (79.1%) 86 (94.5%)

30

Tabel 6.IV. Prescrierea de antibiotice înainte sau imediat după

inserarea implantului

Prescriere de antibiotice

Nu Da

Succes 98.21% 98.15%

Eşec 1.79% 1.85%

Tabel 6.V. Tipul de edentaţie

Arcada

antagonistă

edentată

Dinţi vecini

Succes 99.54% 95.85%

Eşec 0.46% 4.15%

Tabel 6.VII. Influenţa fumatului asupra eşecului implantar

Nefumător Fumător

Succes 98.88% 94.44%)

Eşec 1.12% 5.56%

31

Tabel 7 Rata eşecului la femeile >50 ani, cu şi fără terapie

hormonală

Femei <50 ani

cu SH

Femei <50 ani fără

SH

Succes 90.48% 98.37%

Eşec 9.52% 1.63%

6.4 Discuţii

Luând în considerare aceste cazuri implantele endoosoase

trebuie aplicate doar în situaţia în care organismul poate permite acest

lucru, .

Densitatea ţesutului osos depinde de echilibrul dintre formarea şi

resorbţia osoasă în strânsă legătură cu remodelarea osoasă ce este

determinată de numărul unităţilor de remodelare osoasă ce acţionează

într-o anumită perioadă de timp. Orice modificare la nivelul procesului

de formare sau resorbţie poate determina un dezechilibru la nivelul

ţesutului osos şi implicit se modifică densitatea ţesutului osos. Vârsta şi

sexul reprezintă principalele probleme ale terapiei implantare deoarece

aceşti parametrii nu pot fi modificaţi. În situaţia în care aceşti factori

interferă şi cu consumul de alcool şi tutun, consumul de medicamente,

densitatea osoasă poate fi serios afectată.

Eşecurile timpurii rezultă din inabilitatea de a stabili un contact

intim os-implant . Aceasta înseamnă că vindecarea osoasă după inserţia

implantului este deteriorată sau periclitată. Mecanismul care duce în

mod normal la vindecare prin aplicarea osului nu are loc iar ţesutul

cicatrizat fibros este format mai degrabă între suprafaţa implantului şi

osul înconjurător Eşecurile au fost asociate atât cu peri-implantită cât şi

supraîncărcarea ocluzală..

32

6.5. Concluzii

o Studiul realizat pe o perioada 5 ani a demonstrat că implanturile

orale pot fi inserate şi menţinute atât la pacienţii cu sau fără o istorie a

bolii parodontale.

o Pacienţii cu un istoric de parodontită au arătat un nivel mai mic

al supravieţuirii implantului (90.5% vs. 96.5%), o mai mare creştere a

complicaţiilor (28.6% vs. 5.8%) şi o rată mai mică de succes (71.4% vs.

94.5%) faţă de ceilalţi pacienţi cu edentaţie cauzată de alte motive decât

parodontita.

o Rata de supravieţuire pentru implanturile ce înlocuiau pierderile

dentare din cauze parodontale a fost de 90.5%, pe când rata de

supravieţuire a implanturilor pentru înlocuirea dinţilor pierduţi din alte

cauze (carii, fracturi, traumatisme) era de 96,5%. După cum se poate

observa, rata de eşec la grupul A a fost de 9,5% iar la grupul B de 3,

5%. Această diferenţă nu este foarte importantă statistic, deoarece

diferenţa intre normele de supravieţuire este evidentă, mai ales, după 6

ani de folosire a implanturilor.

o 71,4% din implanturile aparţinând pacienţilor din grupul A au

fost lipsite de complicaţii biologice (peri-implantite), în timp ce 94, 2%

din implanturile aparţinând grupului B nu au prezentat nici o

complicaţie biologică de-a lungul a 5 ani de evaluare.

o Incidenţa cumulativă, pe perioada de 5ani, a peri-implantitelor a

fost de 28,6% pentru pacienţii grupului A şi 5,8% pentru pacienţii

grupului B

o Fumatul a avut o influenţă semnificativă în eşecurile timpurii ale

implantului conform celor două metode statistice folosite

o Anumiţi factori precum hipertensiunea, bolile ischemice,

osteoporoza, hipo şi hipertiroidismul, diabetul tip II, artrita reumatoidă,

hipercolesterolemia,, antidepresivele şi medicaţiile steroide, nu au dus

la o incidenţă crescută a eşecurilor timpurii

o Pe de altă parte, tulburările gastrice, diabetul de tip I şi

histerectomia radicală cresc incidenţei eşecurilor timpurii. Astfel, în

prezenţa a astfel de boli, varianta terapeutică ar trebui făcute eventual

luând în considerare o abordare protetică mai clasică.

33

Capitolul 7

ANALIZA CHIMICĂ A SUPRAFEŢEI IMPLANTURILOR

DUPĂ TESTE DE ELECTROCOROZIUNE

7.1.Introducere

Depunerile de hidroxiapatită pe implanturile dentare pe bază de

titan cresc proprietăţile de biocompatibilitate a acestor elemente prin

caracteristicile deosebite ale materialului ceramic HA. Este important

de analizat dacă acest câştig în biocompatibilitate prin depuneri

superficiale de HA nu reduce din proprietăţile de rezistenţă la coroziune

a materialelor implantabile pe bază de Ti.

7.2.Scop

Deoarece saliva naturală variază din punct de vedere al

compoziţiei chimice, a pH-ului sau a caracteristicilor minerale,

interacţiunea acesteia cu diferite metale sub formă de implant variază

foarte mult de la persoană la pesoană. Din acest motiv s-a urmărit

comportamentul în salivă artificială Afnor şi în soluţie Ringer al unui

aliaj pe bază de titan utilizat la realizarea implanturilor dentare

îmbunătăţit cu un strat superficial de HA.


Au fost realizate teste de coroziune şi electro-coroziune a

aliajului Ti6Al4V acoperit cu un strat de HA prin metoda PLD, în

diferite medii de electrolit (soluţie de salivă artificială Afnor şi soluţie

Ringer).

Probe din material implantabil pe bază de titan îmbunătăţite cu

straturi superficiale de HA transformată prin metoda ablaţiei laser au

fost supuse în aceleaşi condiţii la teste de coroziune şi electrocoroziune

în diferite soluţii de electrolit.

34

Soluţiile de electrolit folosite au fost soluția artificială de salivă

Afnor şi soluţia Ringer, medii de electrolit ce acoperă o gamă largă de

salive naturale şi soluţii Ringer biologice.

Pentru saliva artificială Afnor, analiza comportamentului la

electrocoroziune s-a realizat pentru o suprafaţă de 0,2061 cm2 şi un pH

al soluţiei de 7,08 determinat cu echipamentul AMMONIA and pH

meter OP 264/1 pentru soluţia Ringer, suprafaţa investigată a fost de

0,2256 cm2 iar pH-ul soluţiei la momentul testului a fost de 6,12..

După realizarea testelor, care au avut loc cu aerarea soluţiei de

electrolit, suprafaţa materialului a fost investigată prin microscopie şi

analiză chimică.

Analizele chimice s-au realizat pe un echipament EDAX

(Bruker) conectat la un microscop cu scanare de electroni. Pentru

analizele chimice au fost folosite modurile de Automatic şi Elementlist

în funcţie de determinările efectuate fiind realizate atât analize calitative

cât şi cantitative. Pentru analizele de micro arii s-au folosit modurile de

determinare Point, Linescan şi Mopping caracteristice softului de

analiză Esprit.

7.4. Rezultate şi discuţii

1 Analiza chimică calitativă în salivă artificială Afnor, după

testele de electrocoroziune a suprafeţei aliajului Ti6Al4V acoperit

cu un strat de HA prin metoda PLD

Analiza chimică calitativă a suprafeţei materialului a dus la

identificarea unui număr mare de elemente chimice ce participă la

formarea compuşilor de pe suprafaţa materialului, a stratului obţinut

prin ablaţia hidroxiapatitei şi a substratului metalic. În acest sens au fost

identificate elementele chimice: Cl, K, Fe, Ca, P, Ti, Al şi ce sunt

prezente pe spectrul de energii din figura 7.1.

Elementele K, Cl, Fe, Ti şi Ca participă la formarea compuşilor

cu două valori energetice în funcţie de compusul la care ia parte.

35

Figura 7.1. Spectrul energiilor elementelor implicate în

formarea compuşilor din şi la suprafaţa materialului supus coroziunii

electro-chimice

Cantitativ compoziţia chimică la suprafaţa materialului este

prezentată în tabelul 7.1 cu valori atât pentru procentele de masă cât şi

pentru procentele atomice ale elementelor chimice obţinute. Se observă

un raport procentual Ca:P de 1.83 valoare potrivită pentru HA

modificată obţinută prin pulsaţie laser fapt ce arată o corodare

superficială a materialului chiar dacă acesta a fost supus şi electro-

coroziunii şi nu doar coroziunii standard. Prezenţa electrocoroziunii în

mediul salivar sau în soluţiile complexe din organismul uman se poate

explica şi fără contactul direct a două metale prin formarea de micropile

galvanice ci doar prin prezenţa apropiată a acestora cum ar fi 3-4

implanturi pe aceeaşi zonă superioară sau inferioară a cavităţii bucale şi

conectarea acestor elemente printr-o soluţie de electrolit şi apariţia

galvanismului.

În figura 7.2 este prezentată distribuţia principalelor elemente

de pe suprafaţă în b) pe o zonă selectată în a). Stratul superficial de

hidroxiapatită are un semnal redus pe distribuţie evidenţiindu-se

formarea unor compuşi pe bază de fluor şi fier dar şi apariţia unor zone

corodate scoase în evidenţă de semnalul puternic al aluminiului oxidat.

36

a)

b)

Figura 7.2 Analiza distribuţiei principalelor elemente de pe

suprafaţă în b) pe o zonă selectată în a)

Compuşii apăruţi pe suprafaţa materialului sunt uşor de

îndepărtat şi nu au legături stabile cu substratul metalic. În figura 3 este

prezentată o distribuţie a elementelor Ti, Na, F, Fe, Al, Cl, Ca, K, şi şi P

pe o zonă a implantului la trecerea dintre două spire ale filetului de

fixare în masa osoasă.

Pasul filetului de fixare incomodează analiza suprafeţei

semnalul fiind surprins doar pe partea superioară a acestuia unde se

evidenţiază stratul de HA depus.

37

a) b)

Figura 7.3. Distribuţia unor elemente pe suprafaţa

materialului prin maparea acestora în a) pe o arie selectată în b)

În general comportamentul materialului implantabil Ti6Al4V

îmbunătăţit prin depunerea unui strat superficial de HA transformată

prin ablaţie laser este foarte bun în soluţie de salivă artificială Afnor,

suprafaţa materialului neprezentând defecte în urma electro-coroziunii

sau compuşi stabili.

2.Analiza chimică calitativă în soluţie Ringer, după testele

de electrocoroziune, a suprafeţei aliajului Ti6Al4V acoperit cu un

strat de HA prin metoda PLD

Din punct de vedere al compoziţiei chimice (fig. 4) au fost

identificate pe suprafaţa materialului următoarele elemente chimice: Ti,

Ca, Si, Cl, Na şi O. Stratul superficial de hidroxiapatită fiind oxidat iar

fosforul într-un procent mai mic în urma corodării particulelor

micronice de HA transformată depusă, elementul P a fost identificat pe

suprafaţa materialului cu un procent foarte mic.

38

Figura 7.4.Spectrul energiilor elementelor implicate în

formarea compuşilor din şi la suprafaţa materialului supus coroziunii

electro-chimice

Cantitativ compoziţia chimică a suprafeţei este prezentată în

tabelul 7.II din care se observă identificarea pe suprafaţă a unor

procente de natriu şi clor ce au contaminat suprafaţa în urma trecerii lor

din soluţia de electrolit.

Analiza distribuţiei principalelor elemente de pe suprafaţă în b)

pe o zonă selectată în a) este realizată în figura 7.5. cu scoaterea în

evidenţă a unor compuşi pe suprafaţa de material pe bază de clorură de

natriu. Zonele în care au apărut aceşti compuşi în urma procesului de

electro-coroziune scad semnalul de titan deosebit de mult, fapt ce arată

o grosime a lor mai mare de 50 µm.

39

a)

b)

Figura 7.5. Analiza distribuţiei principalelor elemente de pe

suprafaţă în b) pe o zonă selectată în a)

În continuare s-a analizat prin determinarea compoziţiei

chimice natura unuia din compuşii apăruţi pe suprafaţă, din soluţia de

electrolit, compus selectat în figura 6.a). Analiaza chimică se realizează

pe o arie de 90 nm2 iar elementele identificate calitativ sunt prezentate

în spectrul din figura 7.6.b).

40

a) b)

Figura 7.6. Microscopia suprafeţei materialului cu selectarea

unui punct de analiză chimică în a) şi spectrul energiilor elementelor

chimice identificate în punctul selectat în b)

Din analiza chimică cantitativă a compusului apărut pe

suprafaţă, prezentată în tabelul 7.III, se poate observa că acesta este un

compus pe bază de oxizi, carbonaţi şi săruri de potasiu şi natriu. Sunt

identificate în procente mici şi elementele principale ale substratului şi

anume titanul, calciu şi fosforul.

Parametrii procesului de electro-coroziune sunt investigaţi pe

larg în literatură.

41

În studiul nostru, parametrii procesului de electro-coroziune au

arătat comportamente deosebit de bune ale materialelor la coroziune în

cele două medii artificiale.

Implanturile dentare sunt considerate ca variante esenţiale de

tratament. Datele publicate au demonstrat rate crescute de succes pentru

implanturile plasate la nivelul arcadelor edentate intins sau total.

În adiţie la diagnosticarea corectă şi realizarea planului de

tratament, recunoaşterea proprietăţilor, comportamentul pe termen lung,

indicaţiile şi contraindicaţiile fiecărui material folosit sunt esenţiale

pentru a garanta succesul clinic pe termen lung al restaurărilor.

7.5.Concluzii

o Rezultatele arată o foarte bună comportare a probelor în soluţiile

test atât la coroziune cât şi la electro-coroziune.

o Microsctructural nu au fost observate microfisuri, efecte de

“pitting”, pori sau exfolieri ale stratului depus în urma electrocorodării

materialului în nici una din soluţiile de electrolit.

o S-a observat corodarea formaţiunilor micronice de

hidroxiapatită şi afectarea într-o mică măsură a materialului la nivel

nanometric. Suprafeţele prezintă un caracter ridicat de oxidare.

o Pe suprafeţe mici, mai mici de 5%, au fost observate formaţiuni,

compuşi pe bază de clor, natriu sau potasiu ce au fost uşor îndepărtaţi

de pe suprafaţă prin spălare cu apă distilată.

o În cazul analizei comportamentului în soluţie Ringer s-a

observat formarea pe suprafaţă a unor compuşi complecşi pe bază de

oxizi, carbonaţi şi săruri ce nu au putut fi îndepărtaţi prin spălare.

o Raportul Ca:P din HA modificată prin ablaţie laser s-a păstrat în

linii mari zonele neafectate de compuşii care au trecut din soluţia de

electrolit pe suprafaţă.

o Materialul obţinut prin depunerea de HA pe substrat implantar

pe bază de titan s-a comportat bine din punct de vedere al vitezei de

coroziune în soluţiile testate, iar valorile obţinute au avut valori

apropiate.

42

Capitolul 8

MANAGEMENTUL CLINICO-TERAPEUTIC AL EDENTAŢIEI

PARŢIALE INTINSE şi TOTALE PRIN IMPLANTURI

8.1. Scopul studiului

Studiul vizeaza decelarea metodelor de reabilitare orală

complexă in teritoriul edentaţiei parţial intinse, subtotale si totale cât şi

individualizarea algoritmului terapeutic in deplin acord cu varietatea

cazurilor clinice care constituie o condiţie esenţială, guvernată de un

cumul factorial reprezentat de starea generală, aspectele clinice şi

paraclinice ale câmpului protetic şi nu putem omite aportul criteriului

socio-economic la finalitatea clinică.


Studiul a fost efectuat pe un lot de 86 pacienţi diagnosticaţi cu

edentaţie parţial întinsă şi edentaţie totala, cu vârste cuprinse între 40 şi

60 ani, acest parametru de stare generală având un rol deosebit de

important în direcţionarea planului terapeutic.

Evaluarea algoritmului terapeutic de reabilitare orala complexa a

pacientilor edentati partial, subtotal sau total s-a realizat urmarind

aspectele comparative intre diferitele alternative terapeutice explicand şi

coreland aspectele pozitive, respectiv negative morfofunctionale ce

ofera o oglinda fidela a algoritmului de reabilitare.

La aceşti pacienţi a fost realizat intregul algoritm terapeutic al

reabilitării edentaţiei partale intinse şi totale prin implanturi

Indicaţia de restaurare protetică a unei edentaţii totale prin

inserarea de implante a fost conditionată de:

1. oferta osoasă a structurilor dure ale câmpului protetic;

2. zona topografică în care se pot insera implantele;

3, starea de sănătate generală şi locală, care trebuie să fie bună;

4. spaţiul interarcadic suficient în plan vertical-calculul

43

prealabil al DVO

5. igiena bună a cavităţii bucale;

6. să nu fie fumător sau mare consumator de alcool.

Contraindicaţiile inserţiei implantelor la un edentat total au

fost legate de:

- starea generală. (boli cardiace, de nutriţie, sanguine, endocrine,

renale, afecţiuni maligne, marii fumători, alcoolici etc) poate

contraindica inserţia de implante;

- status-ul local, unde problemele de contraindicaţie relativă sau

absolută se referă la prezenţa leziunilor premaligne şi maligne micoze

ale mucosei bucale etc., igienă orală precară (constatata prin starea

protezelor mobile).

8.3. Rezultate şi discuţii

4

6

0

1

2

3

4

5

6

7

40-50 ani 50-60 ani

44

Figura 8.1.Repartiţia pe grupe de varstă

Figura 8.1. Repartitia pe sexe

În funcţie de particularitătile morfo-functionale ale cazurilor

clinice şi din considerente de ordin socio-economic, solutiile de

tratament la pacientii cu edentaţie parţial intinsă au reunit:

26 pacienţi – protezare mobilă/mobilizabilă prin mijloace clasice

1. protezări parţiale acrilice cu croşete din sârmă, ca variante

terapeutice cu adresabilitate socială- 11 cazuri

2. proteze scheletate cu croşete turnate;- 3 cazuri

3. -proteze scheletate cu elemente speciale de mentinere,

sprijin şi stabilizare conjunctoare/disjunctoare; - 5 cazuri

4. -protezări over-lay –1 caz

5. proteze mobile totale -6 cazuri

BĂRBAŢI

40%

FEMEI

60%

45

11

3

4

11

PARŢIAL ACRILICE CU

CROŞETE DIN SÂRMĂ

SCHELETATE CU

CROŞETE TURNATE

SCHELETATE CU

ELEMENTE SPECIALE

CONJUNCTOARE

SCHELETATE CU

ELEMENTE SPECIALE

DISJUNCTOARE

OVERLAY

Figura 8.3 Repartiţia cazurilor în funcţie de tipul de

protezare realizat

Un număr de 66 de pacienţi au beneficiat de tratament implanto-

protetic

Restaurare protetică fixă pe implante-42 cazuri

Supraprotezarea pe implante 24 cazuri

Figura 8.50. Aparatele gnato-protetice la final

46

Figura 8.51. Cazul finalizat

Protezare mobilă pe implanturi

Figura 8.57. Varianta terapeutica protetica: la mandibulă -protezare

mobila pe implanturi cu elemente speciale de tip bara

47

Figura 8.58. Varianta terapeutica protetica: proteza totala maxilară si

protezare mobila pe implanturi cu elemente speciale de tip bara

Protezele parţiale fixe (punţile) cu sprijin pur implantar sunt

restaurări protetice uneori greu de realizat la edentatul total. Ele se

deosebesc radical de protezele parţialc agregate pe stâlpi naturali.

În tratamentul maxilarului edentat prin restaurări protetice fixe

pe implante, pot apare câteva probleme care pot fi evitate la

supraprotezările pe implante. Dintre acestea cele mai întâlnite sunt:

1. divergenţa axelor implantelor şi înclinări spre vestibular;

2. efectul de dinte alungit;

3. spaţii interdentare largi;

4. incongruenţă între poziţia implantului şi poziţia dinţilor

artificiali .

Conturarea favorabilă a ţesuturilor moi periimplantare de-a

lungul întregului câmp edentat poate fi o sarcină dificil de realizat în

cazul restaurărilor protetice fixe cu sprijin implantar, în special în cazul

crestelor deficitare existând riscul apariţiei ambrazurilor cervicale

întunecate şi a efectului de dinte alungit. În aceste situaţii, din

considerente estetice, este de preferat o supraprotezare, al cărei versant

vestibular înlătură inconvenientele amintite şi oferă sprijin adecvat

pentru părţile moi.

8.5.Concluzii

• Posibilităţile terapeutice la pacientii edentati sunt multiple,

alegerea corectă facându-se cu discernamănt, în concordanţă cu

particularităţile şi în deplin acord cu exigenţele impuse de caz,

coroborate cu limitele tehnologice cu care uneori stomatologul se

confruntă.

48

• Indicii clinico-biologici negativi prezenţi la nivelul câmpului

protetic limitează decisiv alegerea soluţiei terapeutice, conducând la

soluţia ce reuneşte cu titlu de compromis modalităţile optime ce conduc

la reabilitarea până la nivel de sistem a situaţiilor deficitare.

• Evaluarea completă şi corectă a câmpului protetic este absolut

necesară în alegerea soluţiilor terapeutice dar nu trebuie uitat şi nici

evitat aspectul ce ţine de latura socio-economică a cazului, amănunt

care dincolo de posibilităţile admirabile de restaurare protetică existente

şi disponibile, are un cuvânt definitiv in alegerea soluţiei de tratament.

• Un aspect deosebit de important îl reprezintă procesul de

dispensarizare deoarece chiar dacă soluţiile protetice alese refac

admirabil armonia întregului teritoriu maxilo-facial afectat de starea de

edentaţie, pot aparea iminent modificări la acest nivel, datorate atât

proceselor fireşti asociate vârstei sau afecţiunilor asociate căt şi unei

igiene nesatisfacatoare.

• Managementul pacientului candidat la solutia implanto-protetica

este foarte complex, avand in vedere identificarea acestor cazuri ,

particularitatile din cadrul evaluarii clinico-paraclinice valabile pentru

solutiile implantare si starea generala a pacientului, precum si

particularitatile de implantare si de succes pe termen lung.

• Posibilităţile terapeutice în edentaţie sunt multiple, alegerea

corectă facându-se cu discernământ, în concordanţă cu particularităţile

şi în deplin acord cu exigenţele impuse de caz.

• Evaluarea completă şi corectă a câmpului protetic este absolut




şi disponibile, are un ultim şi definitiv cuvânt în alegerea soluţiei de

tratament.

• Un aspect deosebit de important îl reprezintă procesul de


49

armonia întregului teritoriu maxilo-facial afectat de starea de edentaţie,

pot apărea modificări la acest nivel, datorate atât proceselor asociate

vârstei, afecţiunilor generale cât şi unei igiene insuficiente.

• Supraprotezările pe implante îşi dovedesc eficienţa şi unele

avantaje faţă de restaurările protetice fixe cu sprijin implantar.

• Sistemul de bară şi călăreţi s-a dovedit a creşte stabilitatea la

forţele dislocante verticale şi orizontale.

• Datorită creşterii stabilităţii protezei în zona anterioară,

segmentul posterior al protezei a fost capabil să reziste la o încărcare

sporită cu 30%.

• Investiţia în timp şi bani este mai redusă în cazul tratamentului

complicaţiilor apărute în urma supraprotezării decât în cazul

restaurărilor protetice fixe cu sprijin implantar (aceste observaţii diferă

de cele susţinute de Davis şi Watson, Walton şi McEntee).

• Igienizarea se poate efectua mai eficient în cazul supraprotezării

prin sistemul bară şi călăreţi.

• Ţesuturile periimplantre nu răspund la acţiunea plăcii bacteriene

în acelaşi mod în care îl fac ţesuturile periodontale. Nu s-au găsit

corelaţii între modificările ţesuturilor moi periimplantare şi

osteointegrare. S-a constatat că, la mai mulţi ani de la inserarea

implantelor, nu există corelaţii între eşecul implantului şi indicele de

placă, cel de sângerare gingivală sau un alt indice de afectare

parodontală.

• Calitatea osului periimplantar pare să fie asemănătoare în cele

două situaţii de tratament.

• Un pacient cu rezervă osoasă suficient de bună pentru a i se

putea insera implante în vederea unei restaurări protetice fixe cu sprijin

implantar, ar putea fi candidat fară probleme la un tratament prin

supraproteze cu sprijin implantar. În aceste situatii, decizia de tratament

50

se ia în funcţie de preferinţele pacientului, calitatea igienei, cerinţe de

ordin estetic şi psihic, disponibilităţi financiare.

• Sunt de preferat tratamentele mai puţin invazive, mai ieftine,

mai puţin complexe şi tot atât de eficiente.

Capitolul 9

CONCLUZII GENERALE CU APLICABILITATE PRACTICĂ

- Lotul luat în studiu a constat în 234 pacienţi care a constituit

baza de date prelucrată în cursul intregii cercetări, bărbaţi şi femei, cu

vârste cuprinse intre 45-75 ani, cu edentaţie parţială intinsă si totală,

care au solicitat tratament gnato-protetic şi implanto-protetic.

- Pentru identificarea cazurilor ce pot beneficia de soluţiile

moderne de tratament implanto-protetic, la intregul lot s-au apreciat

incă de la inceput starea generală (investigaţii cardio-vasculare,

respiratorii, gastro-intestinale, nervoase, endocrine, renale şi

dermatologice) , care pot contraindica tratamentul implanto-protetic.

- Dintre pacienţii evaluaţi, un număr de 12 bărbăţi şi 10 femei au


pentru inserarea de implante

- In ceea ce priveşte contraindicaţii sistemice relative ale


evaluaţi, un număr de 9 bărbăţi şi 12 femei au prezentat contraindicaţii

sistemice relative.

- In funcţie de criteriul sex, la lotul de bărbaţi, 10% au prezentat

contraindicaţii absolute, 8% relative in timp ce 82% au intrunit



Date asemănătare s-au intâlnit la lotul de femei, cu 9%

contraindicaţii sistemice absolute, 11% contraindicaţii relative si 82%

51



- De aici rezultă obligaţia pentru specialist ca indicaţia de

implantare să fie stabilită: pe baza unor investigaţii aprofundate ale

stării generale de sănătate a pacientului edentat (o atenţie specială

trebuie acordată stării psihice) cât şi pe baza unei analize riguroase a

caracteristicilor individuale morfo-structurale, atât în ceea ce priveste

forma de edentaţie, pentru a alege între protezarea clasică şi implante,

cât şi în ceea ce priveşte starea ţesuturilor care vor suporta implantul.

- Parametrii clinici pot fi utilizaţi în punerea unui diagnostic

pentru crearea unui plan de tratament, pentru estimarea riscului la boală,

pentru documentarea stabilităţii tisulare crescute, remodelarea sau

afectarea şi pentru detectarea factorilor de risc .

- Radiografiile convenţionale reprezintă proceduri de încredere

cu doză mică, care, oricum, încă nu sunt adaptate pe deplin în practica

stomatologică.

- Imaginea digitală nu este superioară faţă de radiografiile bazate

pe film în imaginea detaliată a structurilor parodontale.

- Parametrii radiologici pot fi utilizaţi pentru stabilirea

diagnosticului, pentru a crea un plan de tratament, pentru estimarea

riscului la boală, pentru documentarea stabilităţii tisulare, remodelarea

sau afectarea şi probabil pentru detectarea factorilor de risc parodontal

pentru fenomenele cardio-vasculare.

- Este necesară dezvoltarea unui sistem de diagnosticare care să

fie combinat şi suprapus cu imaginea radiologică

Standardizarea strictă a geometriei de proiecţie cu radiografii

seriale, combinate cu procesarea imaginii poate duce la o detectare mult

mai sensibilă şi o cuantificare a schimbărilor tisulare uşoare.

- Studiul realizat pe o perioada 5 ani a demonstrat că

implanturile orale pot fi inserate şi menţinute atât la pacienţii cu sau

fără o istorie a bolii parodontale.

- Pacienţii cu un istoric de parodontiă au arătat un nivel mai mic

al supravieţuirii implantului (90.5% vs. 96.5%), o mai mare creştere a

complicaţiilor (28.6% vs. 5.8%) şi o rată mai mică de succes (71.4% vs.

52

94.5%) faţă de ceilalţi pacienţi cu edenttaţie cauzată de alte motive

decât parodontita.

- Rata de supravieţuire pentru implanturile ce înlocuiau

pierderile dentare din cauze parodontale a fost de 90.5%, pe când rata

de supravieţuire a implanturilor pentru inlocuirea dinţilor pierduţi din

alte cauze (carii, fracturi, traumatisme) era de 96,5%. După cum se

poate observa, rata de eşec la grupul A a fost de 9,5% iar la grupul B de

3, 5%. Această diferenţă nu este foarte importantă statistic, deoarece

diferenţa intre normele de supravieţuire este evidentă, mai ales, după 6

ani de folosire a implanturilor.

- Fumatul a avut o influenţă semnificativă în eşecurile timpurii

ale implantului conform celor două metode statistice folosite.

- Anumiţi factori precum hipertensiunea, bolile ischemice,

osteoporoza, hipo şi hipertiroidismul, diabetul tip II, artrita reumatoidă,

hipercolesterolemia,, antidepresivele şi medicaţiile steroide, nu au dus

la o incidenţă crescută a eşecurilor timpurii

- Rezultatele arată o foarte bună comportare a probelor în

soluţiile test atât la coroziune cât şi la electro-coroziune.

- Microsctructural nu au fost observate microfisuri, efecte de

“pitting”, pori sau exfolieri ale stratului depus în urma electrocorodării

materialului în nici una din soluţiile de electrolit.

- S-a observat corodarea formaţiunilor micronice de

hidroxiapatită şi afectarea într-o mică măsură a materialului la nivel

nanometric. Suprafeţele prezintă un caracter ridicat de oxidare.

- Pe suprafeţe mici, mai mici de 5%, au fost observate

formaţiuni, compuşi pe bază de clor, natriu sau potasiu ce au fost uşor

îndepărtaţi de pe suprafaţă prin spălare cu apă distilată.

- În cazul analizei comportamentului în soluţie Ringer s-a

observat formarea pe suprafaţă a unor compuşi complecşi pe bază de

oxizi, carbonaţi şi săruri ce nu au putut fi îndepărtaţi prin spălare.

- Raportul Ca:P din HA modificată prin ablaţie laser s-a păstrat

în linii mari zonele neafectate de compuşii care au trecut din soluţia de

electrolit pe suprafaţă.

- Materialul obţinut prin depunerea de HA pe substrat implantar

pe bază de titan s-a comportat bine din punct de vedere al vitezei de

53

coroziune în soluţiile testate, iar valorile obţinute au avut valori

apropiate.

- Posibilităţile terapeutice la pacientii edentati sunt multiple,

alegerea corectă facându-se cu discernamănt, în concordanţă cu

particularităţile şi în deplin acord cu exigenţele impuse de caz,

coroborate cu limitele tehnologice cu care uneori stomatologul se

confruntă.

- Indicii clinico-biologici negativi prezenţi la nivelul câmpului

protetic limitează decisiv alegerea soluţiei terapeutice, conducând la

soluţia ce reuneşte cu titlu de compromis modalităţile optime ce conduc

la reabilitarea până la nivel de sistem a situaţiilor deficitare.

- Evaluarea completă şi corectă a câmpului protetic este absolut




şi disponibile, are un cuvânt definitiv in alegerea soluţiei de tratament.

- Un aspect deosebit de important îl reprezintă procesul de


admirabil armonia întregului teritoriu maxilo-facial afectat de starea de

edentaţie, pot aparea iminent modificări la acest nivel, datorate atât

proceselor fireşti asociate vârstei sau afecţiunilor asociate căt şi unei

igiene nesatisfacatoare.

- Managementul pacientului candidat la solutia implanto-

protetica este foarte complex, avand in vedere identificarea acestor

cazuri , particularitatile din cadrul evaluarii clinico-paraclinice valabile

pentru solutiile implantare si starea generala a pacientului, precum si

particularitatile de implantare si de succes pe termen lung.

- Posibilităţile terapeutice în edentaţie sunt multiple, alegerea

corectă facându-se cu discernământ, în concordanţă cu particularităţile

şi în deplin acord cu exigenţele impuse de caz.

54

- Evaluarea completă şi corectă a câmpului protetic este absolut




şi disponibile, are un ultim şi definitiv cuvânt în alegerea soluţiei de

tratament.

- Un aspect deosebit de important îl reprezintă procesul de


armonia întregului teritoriu maxilo-facial afectat de starea de edentaţie,

pot apărea modificări la acest nivel, datorate atât proceselor asociate

vârstei, afecţiunilor generale cât şi unei igiene insuficiente.

- Supraprotezările pe implante îşi dovedesc eficienţa şi unele

avantaje faţă de restaurările protetice fixe cu sprijin implantar.

- Sistemul de bară şi călăreţi s-a dovedit a creşte stabilitatea la

forţele dislocante verticale şi orizontale.

- Un pacient cu rezervă osoasă suficient de bună pentru a i se

putea insera implante în vederea unei restaurări protetice fixe cu sprijin

implantar, ar putea fi candidat fară probleme la un tratament prin

supraproteze cu sprijin implantar. În aceste situatii, decizia de tratament

se ia în funcţie de preferinţele pacientului, calitatea igienei, cerinţe de

ordin estetic şi psihic, disponibilităţi financiare.

- Sunt de preferat tratamentele mai puţin invazive, mai ieftine,

mai puţin complexe şi tot atât de eficiente.

55

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Abu Jamra NF, Stavridakis MM, Miller RB, Evaluation of interarch space for implant restorations în edentulous patients: A laboratory technique. J

Prosthodont 9:102-6, 2000.

2. Benjamin L. - Long therm retrospective studies ofthe CT scan, CAD/CAM,

onestage surgey HA coated subperiosteal implants. Dent Clin North Am

1992; 36: 77.

3. Bodine R.L., Vakay L.R. - Rigidity of implant denture substructure with the

mesostructure bar. J Prosthet Dent 1978: 39: 88.

4. Bratu D., Ieremia L., Uram-Ţuculescu S. - Bazele clinice şi tehnice ale

protezării edentaţiei totale; Edit. Medicală, Timişoara 2005: 883-902

5. Burlui V., Forna N. Clinica şi terapia edentaţiei parţiale întinse, Editura

Apollonia , 2004

6. Burlui V., Forna N., G. Ifteni, Clinica şi terapia edentaţiei parţiale intercalate reduse, Editura Apollonia, 2001

7. Carranza FA and Newman MG;Clinical Periodontology, 8th edition, WB

Saunders Co., 1996.

8. Cazacu M., Antohe M., Racles C., Vlad A., Forna N., Silicone-Based

Composite for Lining of Removable Dental Prosthesis, Journal of Composite

Materials, 2009.

9. Clark S, Combination fixed/removable implant prosthesis using spark erosion

technology. Implant Society 2:15-16, 1991.

10. Costan Alina, Maricel Agop, Norina Forna Studii avansate privind unele

proprietăţi ale implanturilor dentare din aliaje de titaned. Ars Longa, Iaşi,

2012, ISBN 978-973-148-121-0 Nr. pagini: 263, format de pagină: A4 11. Cottone, Terezhalmy, and Molinari; Practical Infection Control în Dentistry,

2nd edition, Williams & Wilkins, 1996.

12. Craciunescu A., Forna N. Inteligenta artificiala în reabilitarea orala, Editura

Performantica, 2009,

13. Cranin N.A. - Atlas of Oral Implantology, second edition, Mosby, St. Louis,

1999.

14. Curtis DA, Curtis TA, Wagnild GW, Finzen FC. Incidence of various classes

of removable parţial dentures. J Prosthet Dent. 1992 May;67(5):664-7.

Review.

56

15. Curtis DA, Curtis TA, Wagnild GW, Finzen FC. Incidence of various classes

of removable parţial dentures. J Prosthet Dent. 1992 May;67(5):664-7.

Review.

16. Davenport J. C., Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O.,

Hammond P. - "Connectors", British Dental Journal, vol. 190, 2001

17. Davenport J. C., Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O., HAMMOND P. - "Initial prosthetic treatment", British Dental Journal, vol.

190, 2001


HAMMOND P. - "Indirect retention", British Dental Journal, vol. 190, 2001


Hammond P. - "Tooth preparation", British Dental Journal, vol. 190, 2001


Hammond P. - "Bracing and reciprocation", British Dental Journal, vol. 190,

2001


HAMMOND P. - "Indirect retention", British Dental Journal, vol. 190, 2001

22. Davenport J.C., Basker R.M., Heath J.R., Ralph J.P., Glantz P.O. - "Clasp design", British Dental Journal, vol. 190, 2001

23. Davis DM, The role of implants în the treatment of edentulous patients. Int J

Prosthodont 3:42-50, 1990.

24. Davodi A, Nishimura R, Beumer J, An implant-supported fixed-removable

prosthesis with a milled tissue bar and Hader clip retention as a restorative

option for the edentulous maxilla. J Prosthet Dent 78:212-17, 1997.

25. Dentistry, Dental Practice and the Community, BA Burk, SA Eklund, 5th

Edition, WB Saunders Co., 1999.

26. Devlin H. - "Integrating posterior crowns with parţial dentures", British

Dental Journal, vol 191, 2001

27. Drago C., Implant Restauration, Blackwell Munksgaard, 2007 28. Ekfeldt A, Christiansson U, et al, A retrospective analysis of factors

associated with multiple implant failures în maxillae. Clin Oral Implants Res

12(5):462-7, 2001.

29. Esposito, M., Hirsch, J., Lekholm, U. & Thom-SEN, P.: Biological factors

contributing to failures of osseointegrated oral implants. I. Success criteria

and epidemiology. European Journal of Oral Sciences 1998; 106:527-551.

30. Esposito, M., Hirsch, J.M., Lekholm, U. & Thom-Sen, P.: Biological factors

contributing to failures of osseointegrated implants. (I) Success criteria and

epidemiology. European Journal of Oral Sciences 1998; 106: 527-551.

31. Esposito, M., Thomsen, P., Ericson, L. E. & Lekholm, U.: Histopathologic

observations on early oral implant failure. International Journal of Oral and

Maxillofacial Implants 1999; 14: 789-810. 32. Farman Allan G., Nortje Christoffel J., Wood Robert E. – Oral and

Maxillofacial Diagnostic Imagig, Mosby, 1993.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?cmd=Retrieve&db=PubMed&list_uids=1527752&dopt=Abstract



57

33. Fonseca R.J. - Reconstructive and Implant Surgery. W.B. Sanders Company,

Philadelphia, 2000.

34. Forna N. Evaluarea Starii de Sanatate Afectate prin Edentaţie, Editura

Demiurg, 2007

35. Forna N. Telescoparea în tratamentul edentaţiei parţiale întinse , Editura

"Apollonia" Iaşi, 2001, 36. Forna N. Tratat de Protetică Dentară, Editura “Gr.T.Popa”, 2008.

37. Forna N., Antohe M., Reabilitarea Pierderilor de Substanţă, Editura Demiurg,

2007, ISBN 978-973-152-035-3.

38. Forna N., Oral Rehabilitation between Reality and Paradigm, Revista

medico-chirurgicală, 2008 (Aprilie-Iunie) Vol 112, Nr.2

39. Forna N., V. Burlui. Clinica şi Terapia Edentaţiei şi a Pierderii de Substanţă

Maxilo-Facială, Ed. Apollonia, Iaşi,1998

40. Forna N., V. Burlui. Clinical Guide - Lines and Principles în the Therapy of

Parţial Extended Edentaţion" - Cursbook for English Language

Students,2001

41. Forna Norina Consuela Coordonator Abordari interdisciplinare în medicina

dentara : Editura Demiurg, Iaşi, 2013, ISBN 978 -973 -257- 9 Nr. pagini: 210, format de pagină:A4 (Proiect I.D.62208)

42. Forna Norina Consuela Coordonator: PROTETICA DENTARA VOL. I şi II

(Manual unic de protetica dentara inclus în bibliografia de rezidentiat)

Editura Enciclopedica, 2011 Nr. pagini: 1610, format de pagină:A4.

43. Forna Norina Consuela Reabilitarea implanto-protetica şi reabilitarea

pierderilor de substanta oro-maxilo-faciala – abordari actuale Editura

Demiurg, Iaşi, 2013, ISBN 978 -973 -165- 2 Nr. pagini: 260 , format de

pagină:B5 (Proiect I.D.62208)

44. Forna Norina. Actualitati în clinica şi terapia edentaţiei parţial intinse. Tratat

sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Norina Forna. Edit. „Gr.T.Popa” 2009Nr.

pagini: 610 , format de pagină:A4 45. Fuller JL and Denehy GE, Concise Dental Anatomy and Morphology, 3rd

edition, CV Mosby; 1999.

46. G. Garber. Removable Parţial Dentures. Color Atlas of Dental Medicine.

Thieme Verlag 1993

47. Gartner P,Essentials of Oral Histology and Embroylogy, 3rd edition, Jen House

Publishing, Baltimore, 1999.

48. Glantz P-0 & Stafford G D. 1980: The effect of some components on the

rigidity of mandibular bilateral free and saddle dentures. i Oral Rehabil

7:423-433.

49. Haisch L, Hansen C. Dentinal exposure resulting from ball rest seat

preparations on mandibular canines. J Prosthodont 1993; 2:70-2.

50. Hansen CA, Jaarda MJ: Treatment alternatives for a modified combination syndrome. Gen Den 1990,38:132-137.

58

51. Harel S., Christopher B. Marchack - A simplified approach to implant-

supported metal-ceramic reconstruction, Journal of Prosthetic Dentistry;

2004; 91:525-31.

52. Harvey WL, Hoffman W Jr. Ten-year study of trends în removable

prosthodontic service. J Prosthet Dent. 1989 Dec;62(6):644-6.

53. Hedegård B & Gimnell 0. 1981: Dental laboratorieteknik. Tandläkarförlaget, Stockholm. 6:246-255.

54. Hoffmeister B., Wagner W., Kielbassa A. M. - The clinical retrospective

analysis of fixed and removable implant-supported prostheses în edentulous

patients – a 10-year study; 2008; 9:11.

55. Hubalkova H., Linetskiy I. - New trends în prosthetic dentistry, Prague

Medical Report, vol. 107 (2006) No.2; 160:171.

56. Hwang D , Wang HL. Medical contraindications to implant therapy: Part II:

Relative contraindications. Implant Dent. 2007 Mar;16(1):13-23.

57. Hwang D , Wang HL. Medical contraindications to implant therapy: part I:

absolute contraindications. Implant Dent. 2006 Dec;15(4):353-60.

58. Idowu AT, Al-Shamrani SM. Pattern of tooth loss în a selected population at

King Saud University, College of Dentistry, Riyadh KSA The Saudi Dental Journal 1995;7:135-9.

59. Idowu AT, Al-Shamrani SM. Pattern of tooth loss în a selected population at

King Saud University, College of Dentistry, Riyadh KSA The Saudi Dental

Journal 1995;7:135-9.

60. Imai Y, Sato T, Mori S, Okamoto M. A histomorphometric analysis of bone

dynamics în denture supporting tissue under continuous pressure. J Oral

Rehab, 2002; 29: 7279.

61. Jacobs R., Schotte A., van Steenberge D., Quirynen M., Naert 1. - Posterior

jaw bone resorption în osseointegrated implant-supportes overdentures. Clin

Oral Implants Res 1992; 3: 63.

62. Jacobs R., van Steenberghe D. Nys M., Neart 1. - Maxillary bone resorption în patients with mandibular implant-supported overdentures or fixed

prostheses. J Prosthet Dent 1993; 70: 135

63. Jemt T, Book K, et al, Failures and complications în 92 consecutively

inserted overdentures supported be Brånemark implants în severely resorbed

edentulous maxillae: A study from prosthetic treatment to first annual check-

up. Int J Oral Maxillofac Implants 7:162-7, 1992.

64. Jemt T, Carlsson L, et al, în vivo load measurements on osseointegrated

implants supporting fixed or removable prosthesis: a comparative pilot study.

Int J Oral Maxillofac Implants 6:413-7, 1991.

65. Jemt T, Chai J, et al, A 5-year prospective multicenter follow-up report on

overdentures supported by osseointegrated implants. Int J Oral Maxillofac

Implants 11:291-8, 1996.



59

66. Jemt T, Lekholm U, Implant treatment în edentulous maxillae: A 5 year

follow-up report on patients with different degrees of jaw resorption. Int J

Oral Maxillofac Implants 10:303-11, 1995.

67. Jemt T. - Failures and complications în 391 consecutivley inserted fixed

prostheses suported hv Branemark implants în edentulns jaws: a study of

treatment from the time of prostheses placement to the first annual ceckup;Oral Maxillofac Implants 1991; 6: 270.

68. K Anusavice; Phillip's Science of Dental Materials, 10th edition, W.B.

Saunders Co., 1996.

69. Keller EE, Tolman DE, Eckert SE, Maxillary antral-nasal inlay antogenous

bone graft reconstruction of a compromised maxilla: A 12-year retrospective

study. Int J Oral Maxillofac Implants 14:707-21, 1999.

70. Keller EE, Tolman DE, Eckert SE, Surgical prosthetic reconstruction of

advanced maxillary bone compromised with autogenous onlay block bone

grafts and osseointegrated endosseous implants: A 12-year study of 32

consecutive patients. Int J Oral Maxillofac Implants 14:197-209, 1999.

71. Kordass B, Gaertner Ch. The virtual articulator—concept and development

of VR-tools to analyse the dysfunction of dental occlusion. In: Lemke HU, Vannier MV, Inamura K, Farman AG, Doi K, editors. Computer Assisted

Radiology and Surgery: Proceedings of the 15th International Congress and

Exhibition CARS 2001. Amsterdam, The Netherlands: Elsevier Science

B.V., 2001;649-653.

72. Krol AJ, Jacobson TE, Finzen FC. Removable parţial denture design outline

syllabus. Indent, San Rafael, California, 1990.

73. Krol AJ, Jacobson TE, Finzen FC. Removable parţial denture design outline

syllabus. Indent, San Rafael, California, 1990.

74. Krol, Jacobson and Finzen; Removable Parţial Denture Design, 7th Edition,

Indent, 1999.

75. Langer Y, Laufer BZ, Cardash HS: Modalities of treatment for the combination syndrome. J Pros 1995,4:76-81.

76. Larsen WJ, Human Embryology, 3rd Edition, Churchill Livingston, Inc.,

2001.

77. Lechner SK, Thomas GA. Removable parţial denture design: importance of

clinical variables. Eur J Prosthodont Restor Dent. 1994 Mar;2(3):127-9.

78. Lechner SK, Thomas GA. Removable parţial denture design: importance of

clinical variables. Eur J Prosthodont Restor Dent. 1994 Mar;2(3):127-9.

79. Lewis S, Sharma A, Nishimura R, Treatment of edentulous maxillae with

osseointegrated implants. J Prosthet Dent 68:503-8, 1992.

80. Liebgott, The Anatomical Basis of Dentistry, 2nd Edition, B.C. Decker,

2000.

81. Likeman P, Juszczyk A. An examination of cingulum rest seats în incisor and canine teeth. Eur J Prosthodont Restor Dent 1993; 1:165-71.



60

82. Lindhe J, T Karring, NP Lang, Clinical Periodontology and Implant

Dentistry, editors; Munksgaard, Copenhagen, 1998.

83. Lindhe, Karring, and Lang., Clinical Periodontology and Implant Dentistry,

3rd Edition,; Munksgaard, 1998.

84. Lyon HE. Resin-bonded etched-metal rest seats. J Prosthet Dent 1985;

53:366-8. 85. M Kasle; An Atlas of Dental Radiographic Anatomy, 4th Edition, WB

Saunders Co., 1994.

86. Mericske-Stern R, Oelterli M, et al, A follow-up study of maxillary implants

supporting an overdenture: Clinical and radiographic results. Int J Oral

Maxillofac Implants 17:678-86, 2002.

87. Mericske-Stern R., Taylor TD, Belser U, Management of the edentulous

patient. Clin Oral Impl Res 11(Suppl):108-25, 2000.

88. Moy, P. K., Medina, D., Shetty, V. & Aghaloo, T. : Dental implant failure

rates and associated risk factors. International Journal of Oral and

Maxillofacial Implants 2005; 20: 569-577.

89. Naert I, Gizani S, van Steenberghe D, Rigidly splinted implants în the

resorbed maxilla to retain a hinging overdenture: A series of clinical reports for up to 4 years. J Prosthet Dent 79:156-64, 1998.

90. Narhi TO, Hevinga M, et al, Maxillary overdentures retained by splinted and

unsplinted implants: A retrospective study. Int J Oral Maxillofac Implants

16:259-66, 2001.

91. Netter FH, Atlas of Human Anatomy, 1st or 2nd Edition, Novartis, 1997.

92. Norina Forna EVALUAREA STARII DE SANATATE AFECTATE PRIN

EDENTAŢIE Editura Demiurg, 2007, ISBN 978-973-152-017-9Nr. pagini:

360, format de pagină: A5

93. Norina Forna, Cristina Iordache ERGONOMIA în MEDICINA DENTARA

Editura "Grigore T. Popa”, Iaşi, 2012, ISBN 973-9333-6 Nr. pagini: 250,

format de pagină:A5 94. Okeson JP, Management of Temporomandibular Disorders and Occlusion,

3rd Edition. Mosby-Yearbook, 1993.

95. Owall B, Budtz-Jörgensen E, et al, Removable parţial denture design: A need

to focus on hygienic principles? Int J Prosthodont 15:371-78, 2002.

96. Öwall BE, Taylor RL. A survey of dentitions and removable parţial dentures

constructed for patients în North America. J Prosthet Dent. 1989

Apr;61(4):465-70

97. Papavasiliou G, Kamposiora, P, Bayne, SC, Felton, DA. Three-dimensional

finite element analysis of stress-distribution around single tooth implants as a

function of bony support, prosthetic type, and loading during function. J

Prosth Dent 1996; 76: 633640.

98. Patel MB, Bencharit S. A treatment protocol for restoring occlusal vertical dimension using an overlay removable parţial denture as an alternative to

61

extensive fixed restorations: a clinical report, Open Dent J. 2009 Oct

30;3:213-8.PMID: 19915723 [PubMed - în process]

99. Pellecchia M, Pellecchia R, Emtiaz S, Distal extension mandibular removable

parţial denture connected to anterior fixed implant supported prosthesis. A

clinical report. J Prosthet Dent 83:607-12, 2000.

100. Peterson LJ, et al.; Contemporary Oral & Maxillofacial Surgery, 3rd Edition, 1993.

101. Petridis H, Hempton TJ, Periodontal considerations în removable parţial

denture treatment: A review of literature. Int J Prosthodont 14:164-72, 2001.

102. RS Schwartz, et al.; Fundamentals of Operative Dentistry - A Contemporary

Approach, 2nd edition, Quintessence, 2002.

103. Salinas TS, Finger IM, et al, Spark erosion implant-supported overdentures:

Clinical and laboratory techniques. Implant Dent 1:246-51, 1992.

104. Satoh Y, Matsuzu M, Yashiro J, et. al. Statistical observations of removable

parţial dental prostheses. J Nihon Univ Sch Dent. 1982 Jun;24(2):95-101. No

abstract available.

105. Satoh Y, Matsuzu M, Yashiro J, et. al. Statistical observations of removable

parţial dental prostheses. J Nihon Univ Sch Dent. 1982 Jun;24(2):95-101. No abstract available.

106. Saunders RH Jr., Solomon ES, Handelman SL. Relationship of age to tooth

loss în a chronic care facility. Spec Care Dentist. 1982 Jan-Feb;2(1):25-30.

No abstract available.

107. Schwartz RS, Fundamentals of Operative Dentistry-A Contemporary

Approach, 2nd Edition, et al; Quintessence Publishing Co., 2000.

108. Schweikert E.O. – Bridges avec extensions miltiples – Solution de

remplesement aux implants dentaires, Les cahiers de prothese, no. 89, mars,

1995

109. Shen K, Goggloff RK: Prevalence of the combination syndrome among

denture patients. J Prosthet Dent 1989;62:642-644. 110. Shillingburg HT, Jr., S Hobo, LD Whitsett, R Jacobi, SE Brackett;.

Fundamentals of Fixed Prosthodontics, Chicago: Quintessence, 1997.

111. Sirbu I., Curs practic de implantologie orală, Bucureşti 2004; 151-161, 178-

180.

112. Soams J.V., Southan J.C. – Oral Pathology – second edition, Mosby, 1993

113. Strub J.R., Linter H., Marinnello CP - Rehabilitation of parţially edentulous

patiens using cantilener bridges. A retrospective study int. J Periodontal,

1989; 9: 365.

114. Sugerman PB , Barber MT. Patient selection for endosseous dental implants:

oral and systemic considerations. Int J Oral Maxillofac Implants. 2002 Mar-

Apr;17(2):191-201.

115. Weber H.P., Monkmeyer V.R. - Implantatprothetische Terapieconzepte Quintees Verlags - GmbH, Berlin 1999.




62

116. Weber JC Shearer's Manual of Human Dissection, , 8th Edition, McGraw-

Hill, 1999.

117. White and Pharoah; Oral Radiology - Principles and Interpretation, 4th

Edition, CV Mosby Company, 2000.

118. Wirz J., Jager K. - Magnetverankerungen Implantatgetragener

hibridprothesen, Qujintees, 1991; 10; 31. 119. Yanase R.T., Bodine R.L., Tom J.F. et al. - The mandibular subperiosteal

implant denture: A prospective survival study. J Prosthet Dent 1994; 71: 369.

120. Zarb GA, et al;Boucher's Prosthodontic Treatment for Edentulous Patients,

11th Edition, CV Mosby, 1997

121. Zitzmann NU, Marinello CP, Treatment outcomes if fixed or removable

implant-supported prostheses în the edentulous maxilla. Part I: Patients’

assessments. J Prosthet Dent 83:424-33, 2000.

122. Zitzmann NU, Marinello CP, Treatment outcomes of fixed or removable

implant-supported prostheses în the edentulous maxilla. Part II: Clinical

findings. J Prosthet Dent 83:424-33, 2000.

123. Zlaterić DK, Celebic A, Valentic-Peruzivic M, The effect of removable

parţial dentures on periodontal health of abutment teeth and non-abutment teeth. J Periodontal 73:137-44, 2002.

Documents

reabilitarea implanto-protetică