Desriere Rul ArgesRu n Romania, afluent al Dunarii, ale carui izvoare pornesc din circurile glaciare adapostite sub crestele sudice abrupte ale masivului Fagaras si trece prin orasele Curtea de Arges si Pitesti. Are o lungime de 340 km, iar bazinul sau se extinde pe o suprafata de 12 600 km2. Principalii afluenti ai lui snt Vlsan, Rul Doamnei, Neajlov, Sabar, Dmbovita. Pe cursul lui, la nord de localitatea Capatneni, s-a construit o hidrocentrala subterana cu o putere instalata de 220 MW.

Pentru realizarea acumularii necesare hidrocentalei constnd dintr-un lac, n suprafata de 900 ha, lung de 14 km si cu un volum de 465 000 000 m3, s-au excavat galerii subterane lungi de peste 42 km si s-a construit un baraj n arc, nalt de 116 m, fiind astfel al 9-lea pe glob si al 6-lea n Europa, ca naltime. Lacul de acumulare contribuie si la irigarea a 100 000 ha de teren agricol, dar si la recuperarea pentru agricultura a 10 000 ha teren supus inundatiilor.

Dupa marea hidrocentrala, urmeaza o salba de 14 acumulari si hidrocentrale mai mici (Arefu, Oesti, Albesti, Valea Iasului, Cerbureni, Zigoreni, Vlcelele) pna la Pitesti.

Numele rului este de origina indoeuropeana. El este format din cuvntul arg-areg-arg, argu - stralucilor, albicios si sufixul es din eis (tot indoeuropean) - a se misca, a curge repede, impetuos. Deci : ru sau apa curgatoare, rece si limpede, stralucitoare, albicioasa.

Judete traversate Arges DmbovitaIlfov,Giurgiu,Calarasi

Localizare Romnia Afluenti de stnga

BudaValea cu PestiValea Lupului Limpedea Chiciura Vlsan Rul Doamnei Crcinov,Budisteanca Sabar Clnau DmbovitaRasa

Afluenti de dreapta

Capra Cumpana Valea lui Stan Arefu Banesti Bascov Neajlov

Principalele localitati traversate

Capatnii Ungureni, Capatnenii Pamnteni, Poienari, Corbeni, Bucsenesti, Rotunda, Albestii Ungureni, Albestii Pamnteni, Curtea de Arges, Zigoneni, Baiculesti, Argesani, Stejari, Manicesti, Vlcelele, Malu Vnat, Merisani, Borlesti, Varzaru, Dobrogostea, Schiau, Bascov, Pitesti, Golesti, Catanele, Coseri, Cateasca, Baloteasca

Ape minerale si termale Istoricul cercetarilor:-Hercule, ape termale sulfuroase de la Termopile pt refacerea fortelor-romanii:cura interna si externa-Pliniu cel batran-prima clasificare:fierbinti,reci,calde,sulfuroase,aluminoase,bituminoase,gazoase,feruginoase-infiintarea unor noi statiuni si asezari balneare prin descoperirea unor noi surse de ape minerale si termale necunoscute inainte(Bojnice si Piestany in Cehia,Buda in Ungaria)-Berzelius face trecerea de la cunoasterea empirica la cea stiintifica-sec 19 se modernizeaza toate statiunile balneare cunoscute in present-balneofizioterapia se detaseaza ca o ramura distincta a stiintelor medicale-sec 20 preocupari stiintifice in domeniul captarii si tranportului apelor minerale si termale si valorificarii lor pe scara largaIn Romania:-antichitate ,mai intai de catre daci,ruinele unor altare amplasate la Geoagiu Bai-scopuri curative toate izvoarele minerale si termale,amenajand si dezvoltand toate zonele din apropierea acestora-sec 18 date cu privire la compozitia chimica a unor izvoare din transilvania(Borsec,Lipova,Saru Dornei)-sec 19 lucrari de Anastasie Fatu,Andrei Biely, Andrei Scurtu-sec 20 institute de balneologie affiliate universitatilor ;se infiinteaza Societatea de hidrologie medicala si climatologie;numeroase analize;-lucrari de popularitate privind statiunile balneare-dupa 1950 cursuri de hidrologie si hidrogeologie-inventarierea tuturor izvoarelor minerale si termale+cunoasterea compozitiei chimice si a genezei apei izvoarelor inventariate+stabilirea unor perimeter de protectie pt izvoarele utilizate in balneologie sau ca apa de masa+utilizarea lor in scopuri practice(balneologie,apa de masa,termoficare)utilizand tehnologii moderneDefinitii:-geologii=ape minerale =ape cu un continut de substante chimice mai mare de 1g/l-apa minerala e o specie geologicaChimistii=apa minerala e o specie chimicaMedicina=apa cea care exercita efecte terapeutice asupra organismului umanApele minerale reprezinta solutii naturale cu o compozitie chimica extreme de complexa si care poseda proprietati fizice,chimice si terapeutice ce exercita efecte positive asupra organismului uman.Geneza si originea apelor minerale si termale A.DAubree-exclusiv vulcanica A.de Launey-circulatia apelor subterane la diferite adancimi E.Suess si A.Gautier-origine mixta,meteorica si juvenilaOriginea meteorica:-apele minerale si termale au aproape intotdeauna un character ascendant;emergentele sunt amplasate deseori in zonele faliate si fisurate=apele vin de la adancimi mari,dupa o circulatie profunda in scoarta terestra-apa meteorica poate patrunde in scoarta terestra pana la 12 km adancime,unde este atinsa temp de 365 grade,punctul critic al apei de la care s-ar transforma in vapori avand tendinta sa circule spre suprafata.-prin fisurile litosferei se ofera posibilitatea circulatiei apei juvenile sub forma de vapori.-incarcate cu acizi si gaze substantele preluate din atmosfera si din sol,apele de infiltratie dizolva saruri minerale;cand ele intalnesc linii de fracture sau falii,sub actiunea presiunii piezometrice se ridica spre suprafata si pot aparea sub forma de emergente-originea meteorica=origine vadoasa(provine din precipitatii)-temperatura se datoreaza gradientului geotermic=origine geotermicaOriginea juvenila:-apele juvenile se formeaza prin combinarea H si O la ad mari ,la temp si presiuni ridicate-apele juvenile pot avea 3 origini principale:magmatica,vulcanica,si de reactii chimice-cristalizarea magmei in scoarta terestra la mica ad elibereaza mari cantit de subst volatileOriginea mixta:-apele minerale si termale provin dintr-un amestec de apa vadoasa si juvenila( includ si geyserii)-raport juvenila/vadoasa=1/9Apa reactiilor chimice:-apa de cristalizare sau apa de hidratare-rezulta prin metamorphism sunt identice cu cele de provenienta magmatica,fiind deosebite genetic=ape regenerateApe fosile(de sedimentatie)-sedimentele depuse pe fundul bazinelor marine contin o mare cantit de apa;o parte e eliminate,insa o parte mai ramane in porii rocilor detritice,bogata in NaCl-insotesc de regula zacamintele de petrol si gaze naturale si cand ele se degradeaza,apele fosile se amesteca cu cele de infiltratie si apar in izvoare ca ape minerale cu o compozitie complexa.Caracteristici hidrogeologice ale apelor minerale si termaleA) Modul de zacamant al apelor minerale:Bazine hidrominerale si emergente(izvoare hidrominerale)-bazine hidrominerale alimentate prin apele de infiltratie(depr.Panonica)-bazinele hidrominerale alimentate de apele profunde(Toscana)-bazinele hidrominerale mixte,alimentate prin infiltratii de la suprafata,precum si prin ape din profunzime(Baile Herculane,Geoagiu Bai)TIPURI DE EMERGENTEEmergenta=locul de aparitie naturala la zi (la suprafata scoartei terestre)-structura geologica a unei regiuni poate determina aparitia apei la suprafata scoartei terestre in sensul actiunii gravitatiei(descendente) sau in sens opus(ascendente)-izvoarele minerale fie reci fie calde sunt in majoritate ascendente-izvoarele descendente sunt de mai multe categorii:de vale;de terase;de strat;de preaplin;de sinclina;de anticlinal;-izvoarele ascendente-in regiunile tectonice,unde structura geologica permite circulatia apei dupa principiul vaselor comunicante.-dupa structurile geologice pot fi-izvoare de strat;de falie;voclusian si arteziene-izvoare carstice,pe roci carbonatice(calcare si dolomite puternic tectonizate inmagazineaza mari cantitati de apa care se descarca prin izvoare):pot fi:a) resurgente:apa izvoarelor=apa unui rau patrunsa in masa calcarelor prin ponoare,nepotabila si cu temperatura intre 10-12 grade,in functie de timpul parcurs in subteranb)exurgentele-apa izvoarelor provine din precipitatii infiltrate pe fisurile existente in toata masa rocilor carstificate.Apa acestor izvoare este mai putin incarcata cu substante solide si are temperature mai scazute(6-8 grade)ex:Izv.Rosia-Padurea Craiului-izbucuri=izvoare intermitente a caror apa apare la zi la intervale de timp regulate,in functie de posibilitatile de alimentare cu apa a rezervoarelor subterane.Ex:Izbucul Calugari si Posaga din Muntii ApuseniTIPURI DE EMERGENTE MINERALE-emergente pe diaclaze(7 izvoare calde de la Baile Herculane)-emergente pe falii(Baile Felix)-emergente pe filoane-pe linia de contact dintre zona cristalino-mezozoica si lantul eruptiv Harghita-Calimani-Oas-emergente pe contacte litologice(flisul Carpatilor Orientali)-emergente in calcare fisurate(Borsec,Bilbor,Geoagiu-Bai)-emergente in roci cutate(Pitesti-Ramnicu'Valcea)-emergente difuze(Vatra Dornei,Saru'Dornei)LOCALIZAREA IZVOARELOR MINERALE-in zonele de intersectie a unor fisuri si fracture profunde in zonele morfologice depresionare-amplasarea lor in depresiuni se datoreaza faptului ca acestea se supun legii celui mai mic effort de a emerge-zonele depresionare ofera apelor ascendente sarcina hidrostatica cea mai mica pentru a iesi la suprafata izvoarele sunt situate aproape intotdeauna pe fundul depresiunilor si vailor si in lungul cursurilor de apaCAUZELE ASCENSIUNII APEI SPRE SUPRAFATA TERESTRA-presiunea hidrostatica(piezometrica)-forta expansiva a vaporilor-actiunea gazelor dizolvate sau in emulsie-diferenta de densitate-temperatura-capilaritatea-forma(alura)circcuitului mineralPROPRIETATILE FIZICE ALE APELOR MINERALE SI TERMALE1)TEMPERATURA-izvoare reci (cu temp mai mica sau egala cu tma a aerului din regiunea respectiva)-izvoare calde(termale-au apele temp tot timpul anului mai ridicata decat tm a lunii celei mai calde din cursul anului)-izvoarele calde:-hipotermale(t42 grade)ORIGINEA TEMPERATURII APEI-gradientul geotermic-fluxul termic(produs dintre gradientul geotermic si conductivitatea termica a rocilor)-vulcanismul si apa juvenila-reactii fizico-chimice(oxidarea piritei si a marcasitei,reducerea sulfatilor)-dezintegrarea mineralelor radioactiveRADIOACTIVITATEA-este data de emanatiile de radiu,thoriu,actiniu,dizolvate in apa;cea mai importanta este cea de radon-poate fi permanenta sau temporara-cea temporara se datoreaza emanatiilor gazoase ale corpului radioactive mentionate si indeosebi radonul antrenat de ape in timpul trecerii acestora prin fisurile rocilor radioactive.-radioactivitatea este temporara pentru ca emanatiile radioactive au o durata scurta de viata:3,825 zile pt radon;54 sec pt thoron;3.9 sec pt action-apele radioactive consumate la izvor sunt mult mai active decat apele imbuteliate care prin pierderea radioactivitatii devin in scurt timp ape obisnuiteCONDUCTIBILITATEA ELECTRICA-in functie de cantitatea si calitatea sarurilor dizolvate-e cu atat mai mare cu cat concentratia sarurilor este mai mareTURBIDITATEA-cantit de substante solide existente in apa-in general izvoarele sunt limpezi,dar se incarca cu particule fine cand trec prin zone cu depozite argiloase-apele minerale din zona flisului au cantit ridicate de material argilos in suspensieCULOAREA-apele minerale sunt incolore-cele care strabat mase cabonatice au o culoare usor albastruie;apele minerale sulfuroase de la Baia-Mehedinti au o culoare albicioasa,iar cele feruginoase au o culoare rosieticaGUSTUL SI MIROSUL-depind de substantele minerale dizolvate si de gazelle pe care le contin.PROPRIETATILE CHIMICE ALE APELOR MINERALE SI TERMALEIzvorul mineral=izvorul a carui apa este adesea calda si contine in solutie elemente minerale susceptibile de a fi eficace asupra sanatatii umane(L.Moret)Calitatea unei ape minerale depinde de:-natura rocilor traversate-durata contactului dintre apa si roci-gradul de solubilitate a rocilor-presiunea si temperaturaCompozitia chimica a apei la un moment dat influenteaza la randul sau dizolvarea rocilor mineralizarea radioactiva a apelor minerale se realizeaza mai usor in absenta sulfatilor,iar carbonatii trec mai usor in solutie in prezenta sulfatilor decat a clorurilor-compozitia chimica a apelor minerale ca si a celor subterane :-saruri+gaze dizolvate+radioactivitatea-mineralizarea=sarurile dizolvate in apa sub forma de ioni(anioni si cationi)-grad de mineralizare=continutul de saruri minerale dizolvate in apa-anioni:-Cl,Br,I,F,SO4,PO4H-cationi:Na,K,Li,Ca,Mg,Fe,CL:-foarte raspandit -origine endogena-din emanatiile vulcanice sub forma de acid clorhidric-origine exogena-provine din saruri precum NaCl,KCl,MgCl2KCl6H2O existente in rocile sedimentare,metamorfice sau vulcanice,sau din ape fosile ce insotesc zacamintele de petrol si gazeBr:-frecvent asociat cu potasiul,magneziul si uneori in zacamintele de petrol-culoare rosie-bruna,mai greu decat apa;pe fundul bazinelor de apa termala cu origine in apele de zacamantI:-frecvent cu clor si brom,provine din apa marii unde e de 2,5 mg/l-de origine organica,se gaseste in apele ce traverseaza roci cu resturi fosile vegetale, in apele de zacamant de petrol si in cele de amestec-are culoare cenusie-neagra cu luciu metallic iar vaporii au o culoare violeta-se dizolva greu in apa obisnuita si mai usor in cele care contin iodura de potasiuF:-in cantit mici sub forma de floururi de origine endogena-semnalat prima data in Boemia,Franta,PortugaliaARSENICUL(AS04H)-provine prin dizolvarea rocilor arsenicale din filoanele metalifere-de obicei in apele carbonatate-din izvoarele bogate in arsen (saru dornei) se depune auripigmentul-mineral regasit in jurul vechilor izvoareSULFUL-sulfati sau sulfuri sau in forma libera in thalul unor alge-provin prin reducerea sulfatilor sub actiunea bacteriilor anaerobe sau a rocilor vulcaniceIONUL SULFAT(SO4)-Importanta terapeutica deosebita-rezulta prin disocierea sulffatilor ,in special a gipsului,foarte abundent in depozitele lagunare-poate proveni si din descompunerea sulfurilor metalice si a piritei,frecventa in cadrul depozitelor sedimentare sub actiunea apei si a aerului umed-in mediiul calcaros,excesul de acid sulphuric disociat poate da nastere sulfatilor calciu,ferosi si ferici,hidroxizi ferosi si ferici-poate avea si origine endogena,insa in general provine din alterarea unor minerale din grupa feldspatilor(lazurit si sodalit)-este frecvent in exhalatiile vulcanice si solfatare dar nu in cantitati foarte mari-acid sulfuric liber in apele ce siroiesc pe unele conuri vulcanice sip e terenuri bogate in zacaminte de piritaIONUL BICARBONAT:-frecvent sub forma de bicarbonat de sodium si de calciu-frecvent in apa de ploaie,care e acida si dizolva bioxidul de carbon din aer-cantit lui depinde de temp si cantit de co2 din atmosfera-bicarbonatii se descompun si depun carbonat de calciu(travertin) magneziu si fierSODIUL(Na+):-in cantit variabile in functie de tipul apei-lipseste rar numai in izvoarele ce provin din roci eruptive sau metamorfice-provine din depozite salifere,unde e sub forma de cloruri,sulfati,bicarbonate sau sulfuriPOTASIUL(K):-aasociat cu Na-in cantit mici-cloruri,carbonate si sulfati in rocile sedimentareLITIUL(Li):-rar si in doze mici in ape carora le imprumuta o caracteristiaca speciala-provine din minerale litinifere silicatate precum lepidolitul si ambligoritul-se gaseste in apa de mare,in sol, in cenusa plantelor,namolul mlastinilor si in depozitele de origine lagunara.CALCIUL(Ca)-cel mai frecvent-poate proveni si din dizolvarea sulfatilor,mai rar din cloruri,sulfuri si silicate-in Rom.in zona aureolei mofetice,unde predomina rocile carbinaticeMAGNEZIUL(Mg):-frecvent,insoteste calciul-provine din cloruri,carbonate,sulfati,silicate-e preluat din sol de catre plante si depozitat in frunze-sunt frecventi asoociati in dolomite si prin dizolvare trec in ape subteraneFIERUL:-prezent in toate izvoarele minerale-sub forma de bicarbonate in apele bogate in acid carbonic,sulfati si saruri organice-frecvent provine prin descompunerea piritei si rar de origine juvenilaAMONIUL(NH4+):-indeosebi in apele dulci cu materii organice pe cale de descompunere in continut ridicat

-uneori de origine juvenila deoarece se intalneste in fumarolele vulcanice si vaporii de soffioni-cele cu zacaminte de petrol contin frecvent ionul amoniu,dar aici provine din descompunerea materiei organiceSUBSTANTELE NEELECTROLITICE:SILICIUL:-frecvent in apele minerale fierbinti sub forma de acid silicic-solubilitatea creste o data cu gradul de alcalinitate-silicea ia forma unui gel care da apei un aspect unsuros si este transportabila la distante mariGAZELE DIN APELE MINERALE:-CO2,SO2,O2,N2,H2S,CH4,gaze rare-gazele pot fi dizolvate sau sub forma de emulsii-in urma diminuarii presiunii apelor minerale la nivelul presiunii atmosferice,unele gaze se degaja spontan si dau nastere fierbatorilorCO2:-cel mai frecvent si cel mai abundent-in izvoare de origine vulcanicaizvoare crbogazoase-poate fi de origine superficiala(fie din atmosfera,fie prin disocierea carbonatilor de Ca si Fe,prin descompunerea piritei,reducerea sulfatilor sau arderea carbunilor)sau profunda(prin degazeificarea vetrelor magmatice,consolidarea si cristalizarea magmelor)HIDROGENUL SULFURAT(H2S):-frecvent in izvoarele minerale cu origine dubla :profunda in regiunile vulcanice sau din reactii chimice si biochimice sub actiunea de descompunere a piritei sau a sulfobacteriilorOXIGENUL:-provine din atmosfera si dispare in adancime fiind fixat prin numeroase reactii chimiceAZOTUL:-provine din atmosfera si se gaseste in emanatiile vulcanice sub forma de acid azoticGAZUL METAN:-de origine superficiala sise intalneste de obicei in apele sarate bromo-iodurate ce insotesc zacamintele de petrolVARIATIA CHIMISMULUI APELOR MINERALE:-variatii accidentale datorita interventiei umane-variatii naturale:seculare,sezoniere(variatii prin infiltrarea apelor reci,variatii datorita schimbului de gaze)CLASIFICAREA APELOR MINERALE SI TERMALE1.OLIGOMINERALE-sub 1g/l substante dizolvate-mineralizarea este redusa-sarurile sunt frecvente-pot fi reci(acratopege)cu t 20 grade(folosite pentru bai ,cu actiune sedative asupra durerilor,tensiunii arteriale,rheumatism infalamator sau afectiuni ale pielii:Baile Felix si 1 Mai,Geoagiu,Moneasa,Toplita-Gheorgheni)2.CARBOGAZOASE-peste 1g CO2 liber-daca CO2 nu intalneste in drumul sau ascensional apa descendenta,el se degaja ca emanatii sub forma de mofete-Borsec,Bilbor,Bicaz-Tosorog,Slanic-Moldova,Tulghes,Saru Dornei-frecvent in cura interna,dau senzatia de potolire a setei,maresc secretia de suc gastric,acid clorhidric,suc pancreatic sis uc biliar,spala caile urinare-prin ingerarea unei cantitati mari de CO2 pot sa apara fenomene neplacute precum ameteala si greata3.APE ALCALINE-peste 1g/l saruri (predomina bicarbonatii de sodiu si potasiu)-se gasesc rar in natura-Malnas,Covasna,Borsa,Bodoc,Tinoa-au clor adesea:Aries-Nasaud,H2S:Calimanesti,Campulung Muscel,Govora4.APE ALCALINO-TEROASE SI TEROASE-peste 1g/l saruri(predominant calciu si magneziu)-slab mineralizate datorita solubilitatii reduse a carbonatilor-Paltinis,Bilbor,Borsec,Biborteni,Tulghes,Buzias,Tamaseu-Oradea,Valcele-Sf.Gheorghe-calciul intervine in alcatuirea tesutului osos,in permeabilitatea membranelor si metabolismul hidric-Ca elimina apa sin tesuturi iar Na o retine-apele excita secretia gastrica,iar cele cu o concetratie ridicata o scad-Borsec,Bilbor,Covasna,Sangeorz-Bai,Tinoa,Slanic-Moldova5.APE FERUGINOASE:-peste 10mg/l Fe-pot fi simple si mineralizate-au intotdeauna si CO2,dar se impart in simple carbogazoase(Buzias,Covasna,Panaci,vatra Dornei,Tulghes)si carbogazoase alkaline(Buzias,Borsa,Dorna Candreni,Poiana Negrii,Malnas,Lipova),carbogazoase teroase,carbogazoase sulfatare,carbogazoase cloruro-sodice(Jigodin,Tusnad)-exclusiv in cura de baut si numai la izvor-Vatra Dornei,Buzias,Tusnad,Covasna,Valea Vinului-contraindicate in anemiiTBC,leucemii,ulcer gastroduodenal,hipotensiune arteriala6.APE ARSENICALE,peste 1mg/l HAsO2-apar frecvent ca ape arsenicale feruginoase sulfatate-Saru Dornei si Covasna-tratarea starilor de debilitate la copii,anemii secundare,disfunctiile tiroidiene cu metabolism ridicat7.APE CLORURO-SODICE-peste 1g/l saruri(predomina Na si Cl)-ape sarate-foarte raspandite-pot fi clorosodice de concentratie mica(cura interna:Ocna Sibiu,Tg.Ocna,Turda,Vizantea),izvoare si lacuri sarate concentrate(cura externa la bai si irigatii;se impart in:ape cloruro-sodice:Lacul Amara,Baltatesti,Lacul Sarat,Slanic Moldova,Marea Neagra,litoralul Dobrogei,cu concentratie medie,cu concetratie peste 80g/l:Ocna Sibiu,Ocnele Mari,Oglinzi,Sovata,Techirghiol,Vanatori-Neamt;alcaline:Borlesti Buhusi,Doftana-Tg Ocna,Baile Herculane)-influenteaza circulatia sangelui sic ea toracico-abdominala,precum si procesele osmotice-pentru cura interna:Slanic Moldova,Sangeorz-Bai,Covasna,Zizin,Eforie-pentru bai:Olanesti,Govora,Calimanesti,Govora,Sarata-Monteoru,Ocna Sibiu,Sovata,L.Sarat,Amara,Tecchirghiol8.APE IODURATE-peste 1g/l iod-iodul provine din flora si fauna marina-sub forma de ioni usor reabsorbiti prin intestine,caile aeriene sau piele-folosite in cura de baut si in balneoclimatologie-boli ale aparatului genital,circulator,tesutului limfatic,intoxicatii cu Pb sau mercur,rheumatism-statiuni:Govora,Olanesti,Vulcana,Sarata Monteoru,Bazna9.APE SULFUROASE-cel putin 1mg/l sulf titrabil-pot fi reci sau termale-pot fi sulfuroase simple,clorurate sodice,carbogazoase si alcalino-teroase-simple si reci:Albesti-Muscel,Baiceni-Tg Frumos,Brebu-Maramures,Iacobeni-Vatra Dornei,Sinaia,Mangalia-sulfuroase clorosodice:Bradet-Arges,Calimanesti-Olanesti,Cheia,Nicolina-Iasi-sulfuroase termale:Bivolari-Cozia,Baile Herculane,Mangalia,Siriu-cura interna(maresc secretia gastrica,scad glicemia,amelioreaza functiile ficatului )si pt bai-sulful se regaseste in tegumente,unghii,par,sange,rinichi10.APE SULFATATE -peste 1g/l SO4-pot fi sulfatare sodice,magneziene,calcice,feruginoase-statiuni balneare:Ivanda-Banat,Breazu-Iasi,Baltatesti-Neamt11.APE RADIOACTIVE-cel putin 10 la -7 mg saruri de radium-cele mai frecvente contin emanatiii radioactive si nu substante radioactive-radioactivitatea confera apelor minerale proprietati terapeutice si biologice superioare-Baile Herculane,Lipova,Geoagiu,Sangeorz,Vatra DorneiCONDITII BIOLOGICE ALE APELOR MINERALE SI TERMALE-nu contin organisme vegetale si animale,trec printr-o filtrare accentuata-apele termale si indeosebi namolurile terapeutice ale unor izvoare si lacuri sunt bogate in vietuitoare-plantele si animalele intalnite in apa minerala indica si starea de curatenie sau de poluare a acesteia-indicatorii contaminarii apelor: bacterii,coli,bacilli,ciuperci-amplasarea unor asezari umane duce la contaminarea prin prezenta microorganismelor de tipul Escherichia caracteristice infectarii cu fecale(Sangeorz-Bai)-pt analiza biologica e necesar 1l de apa-animalele rezista la temp albumina din tesuturile lor se poate coagula-fauna termelor cuprinde:protozoare,moluste,crustacee,insecte,pesti si batracieni-bacteriile formeaza in zona izvoarelor minerale mase gelatinoase,albicioase,voluminoase,amestecatein general cu alge,diatomee si ciuperci-sulfobacterii numeroaseCERCETAREA APELOR MINERALE,CAPTAREA SI PROTEJAREA SURSELORETAPE PRINCIPALE: prospectiuni hidrogeologice:-cunoasterea detaliata a cond climatice:Presiunea atmosferica-cantitatea de CO2 depinde de pa;pa ridicata determina patrunderea lui in apa,scazuta inlesneste eliminarea lui-antrenarea apei la zi sub forma de emulsie si cresterea debitului izvoarelorTemperatura-influenteaza gradul de condesare al vaporilor de apa din subteran si a modului de patrundere si circulatia apei in adancime sis pre suprafataPp atmosferice-cantit de apa infiltrate in adancime depinde de constitutia geologica si gradul de tectonizare a regiunii joaca un rol deosebitCunoasterea geologiei:-evaluarea rocilor permeabile si impermeabile-gradul de tectionizare-zonele de emergenta explorari hidrogeologice:-executarea unor foraje hidrogeologice si a unor galerii-amplasarea lor tre'sa tina cont de fracturile sii/sau accidentele tectonice care constituie caile principale de ascensiune a apei spre suprafata-forajele se amplaseaza cat mai aproape de zonele de fracturinpe care vin din adancime gaze care confera acestora putere de dizolvare a mineralelor din roci-adancimea forajelor nu trebuie sa depaseasca 100 m;la ad mai mari sunt puternic mineralizategust neplacut:Tulghes-Borsec-Bilbor exploatari ale apelor minerale si termale:-localizarea locului de emergenta(a griffonului)surselor de apa minerala sau termala-localizarea fracturilor si a cailor de circulatie a apei-determ ad fundamentului solid,a grosimii depozitelor acoperitoare-determ nivelului apelor minerale-determ vitezei de scurgere a apei-delim salin generale a apei-stabilirea relatiilor dintre diferitele acvifere-determinarea zonelor carstice si a canalelor subterane-stabiliraea porozitatii rocilor si a cantit de apa inmagazinataCAPTAREA APELOR MINERALE SI TERMALE:=amenajarea punctului de emergenta astfel incat sa se asigure debitul optim maxim si calitatea apei,impiedicannd invazia apelor normale,reci si contaminate-o captare buna asigura:-captarea intregii cantitati de apa si gaze ce ies libera la zi-etansarea perfecta fata de apele inconjuratoare dulci si poluante-pastrarea compozitiei chimice si a calitatii apei-pastrarea conditiilor naturale de zacamant-folosirea unor materiale necorozive Captarea unui izvor mineral presupune inainte de toate cercetari hidrogeologice amanuntite prin care se stabileste originea apei si tipul de izvor Lucrarile de captare trebuie executate cu max de prudenta pt a nu modifica cond naturale de zacamant Captarea unui izvor mineral nu este perfecta si definitivasunt necesare supravegherea continua,masuratori si analize periodice pentru a depista eventualele modificari fizico-chimice ale apei si a lua masuri in consecintaTipuri de captari:1)STIUBEIE-trunchiuri de copac scobit la mijloc(de conifer,plop,salcie)2)PUTURI-care se sap ape punctul de emergenta si la diferite adancimi(captusite cu lemn sau piatra Sparta)3)FORAJE-daca apa se afla la ad mai mariCaptarea izvoarelor localizate pe fracturi de falie:-e in general mixta-punctele de emergenta se degajeaza de vegetatie si sol pt captare,iar pe griffonul izvorului se plaseaza 2 tuburi concentrice de beton-stabilirea nivelului optim de apa e absolul necesara deoarece daca presiunea coloanei de apa ce apasa griffonul izvorului e mai mare decat presiunea apei mineral ce vine din adancime,atunci cand apa minerala cauta alta cale de acces la zi CAPTAREA IZVOARELOR CAPTATE PE DIACLAZE:-incepe cu amenajarea si curatirea terenului din jurul izvoarelor -deasupra griffonului si sapa o groapa in care se introduce un tub de beton cu diametrul sufficient ca sa cuprinda cat mai multe puncte de apa-in jurul tubului se pune argila sau beton pt a impiedica poluarea si a forta apa minerala sa debuseze in tubul de betonCAPTAREA PRIN GALERIE DE COASTA-numai in zonele cu relief accidentat -consta in interceptarea vanei de apa minerala la o cota inferioara ceea ce reduce efortul apei de a iesi la ziPROCEDEUL FRANCOIS:-bazat pe principiul vaselor comunicante-pt captarea izvoarelor minerale din roci fisurate si consta in incastrarea in rocile dure a doi cilindri concentrici de beton-in cilindrul intern plasat chiar pe izvor,vine apa termala,iar in cel exterior se introduce apa rece a carei cantitatese calculeaza a.i sa nu aiba presiune prea mare apa termala va avea tendinta sa se amestece cu apa rece,avand astfel posibilitatea exploatariii acesteiaCAPTAREA IZVOARELOR MASCATE PRIN ALUVIUNI-daca terenul are panta,in aval sip e laterala se contruieste un baraj de beton,incastrat in roca;deasupra barajului se toarna o placade beton lasand cateva orificii pentru scurgerea apei-in cazul in care roca purtatoare de apa minerala este acoperita de un strat de argila si apoi de nisipuri acvifere,se executa un foraj inconjurat de un cofraj de beton si apa este adusa la zi prin conducte metalice-cand izvoarele minerale sunt difuze,se sapa in aluviuni pana la roca de baza-apa este rpinsa intr-un dispozitiv in forma de clopot care o izoleaza de apele de suprafPRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE SI EXECCUTARE A CAPTARILOR DIRECTE:-epuizarea apei din incinta sapata se va face continuu prin pompare sau prin curgere libera,daca e posibil,pt nu exista riscul inundarii izvorului la nivele superioare nivelului de debitare naturala-este strict interzisa astuparea sau infundarea izvorului cu scopul de a reduce debitul de apa care trebuie epuizata,intrucat apare pericolul cresterii presiunii in sistemul hidrogeologic mineral,deschiderea unor cai de circulatie a apei secundare si chiar pierderea izvorului-la executarea excavatiilor sau demolarilor nu se admite sub nici o forma folosirea de explozii si/sau utilaje care produc socuri sau vibratii,care pot fisura roca in zona de izvorare primara si pierderea izvorului-in cazul apelor minerale cu continut de gaze,care se pot acumula in incinta sapata,sunt obligatorii masuri speciale de portectia muncii pentru evitarea accidentelorPROTECTIA APELOR MINERALE SI TERMALE:1)stabilirea perimetrului de protectie prin:-studierea formatiunilor geologice in care este cantonata apa minerala-evaluarea adancimii nivelului acvifer-evaluarea zonelor de alimentare,acumulare si descarcare-directia de scurgere a apei-originea componentilor chimici si gazosi ce mineralizeaza apa2) stabilirea unor principii de exploatare rationala prin interzicerea:-excavatiilor in perimetrul captarilor-lucrarilor miniere si de forare-modificarea cond nat:microrelief,retea hidrografica,defrisari-construirii locuintelor sau anexelor in perimetrul de captare-depozitarii gunoaielor sau deseurilor in perimetrul de captareRul Arge este un curs de ap din S-SE Romniei, afluent al Dunrii la Oltenia. Are 350 km iar suprafaa bazinului hidrografic este de 12.550 km2. Izvorte din partea central-vestic a culmii principale a Munilor Fgra prin doi aflueni: Buda i Capra.

Rul Arge la lacul de acumulare Vidraru Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Arge) izvorte de sub vrful Arpau Mic, de la 2.030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar rul Capra izvorte din lacul glaciar Capra, aflat sub vrful Vntoarea lui Buteanu. n aval de confluena prului Buda cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor i pn n zona municipiului Piteti, rul Arge are o direcie de curgere N-S, drennd mai nti pantele sudice ale Munilor Fgra, strbate apoi Muscelele Argeului i Dealurile Argeului, iar dup ce separ Piemontul Cotmeana (n V) de Piemontul Cndeti (n E), intr n cmpie, unde ud multe subuniti din Cmpia Romn. Debitul mediu multianual variaz ntre 19,6 m3/s n cursul superior, 40 m3/s la ieirea din zona piemontan i 73 m3/s la vrsare. Pe cursul superior al rului Arge s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Arge, Cerbureni, Oeti, Albeti, Curtea de Arge, Zigoneni, Biculeti, Budeasa, Meriani etc.). Valea superioar a rului Arge se ncadreaz ntr-o interesant i neasemuit zon turistic strbtut de oseaua naional Transfgran. Aflueni principali: Vlsan, Rul Doamnei, Sabar, Dmbovia, Neajlov.Pe cursul inferior al rului Arge a fost construit barajul Mihileti, situat la aproximativ 20 km de Bucureti, n judeul Giurgiu, la intrarea n localitatea Mihileti. Lacul de acumulare are lungimea de 8 km, limea maxim de 3 km i adncimea maxim de 22 de metri.

Date geografice Zon de izvorre Munii Fgra Cot la izvor 2.030 m.d.M. Emisar Dunrea Coordonate la vrsare 44331.32N, 26370.84E Punct de vrsare Oltenia Date hidrologice Bazin de recepie 12.600 km Lungimea cursului de ap 350 km Date generale Judee traversate Arge,Dmbovia,Ilfov,Giurgiu,Clrai Localizare Romnia Aflueni de stnga Buda,Valea cu Peti,Valea Lupului,Limpedea,Chiciura,Vlsan,Rul Doamnei,Crcinov,Buditeanca,Sabar,Clnu,Dmbovia,Rasa Aflueni de dreapta Capra,Cumpna,Valea lui Stan,Arefu,Bneti,Bascov,Neajlov Principalele localiti traversate Cpnenii Ungureni, Cpnenii Pmnteni, Poienari, Corbeni, Buceneti, Rotunda, Albetii Ungureni, Albetii Pmnteni, Curtea de Arge, Zigoneni, Biculeti, Argeani, Stejari, Mniceti, Vlcelele, Malu Vnt, Meriani, Borleti, Vrzaru, Dobrogostea, Schiau, Bascov, Piteti, Goleti, Catanele, Coeri, Cteasca, Baloteasca

Localizarea rului Arge pe harta Romniei

Studii preliminare legate de amenajri hidrotehnice n bazinul ArgePrimele studii ale lui Paul Solacolu privitoare la bazinul rului Arge au fost elaborate n 1953, cnd s-a ocupat de schema hidrotehnic a bazinului, pentru irigarea unei suprafee de 50.000 ha. Spre deosebire de studiile elaborate anterior, care se concentraser exclusiv asupra unor folosine izolate, legate fie de valorificarea potenialului hidroenergetic, fie de alimentarea cu ap a capitalei, studiul lui Paul Solacolu, chiar dac se concentra asupra utilizrii apelor pentru agricultur, era una dintre primele lucrri care se preocupa de problema utilizrii n scopuri multiple a resurselor Argeului. Au urmat studiile legate de soluionarea problemelor hidrotehnice ale Capitalei, care au constituit totdeauna o parte de importan deosebit din studiile legate de bazinul Argeului.Conform viziunii din acea vreme, aceste studii se refereau la zone limitate i nu abordau ntr-un mod unitar ansamblul problemelor de gospodrire a apelor din bazinul Argeului. Aceste studii l-au familiarizat pe Paul Solacolu cu problemele hidrotehnice ale bazinului i cu soluiile pentru rezolvarea lor.Optica s-a modificat odat cu elaborarea planurilor de amenaraje a apelor din Romnia. Planurile de amenajare au ncetenit att conceptul de amenajare a cursurilor de ap n scopuri multiple, pentru satisfacerea ansamblului necesitilor economiei naionale ct i cel de amenajare integral, n care un bazin hidrografic era considerat un tot unitar. Paul Solacolu a fost unul din principalii promotori ai acestor idei, pe care le-a aplicat cu mult succes n planurile bazinelor hidrografice pe care le-a coordonat.[modificare] Planul de amenajare al bazinului ArgeOdat cu ncetenirea conceptului de amenajare complex i integral a apelor, Paul Solacolu a coordonat n calitate de ef de proiect elaborarea planului de amenajare al bazinului Arge. El a avut n continuare, n timpul ntregii sale cariere, responsabilitatea coordonrii lucrrilor din cadrul bazinului i asigurrii integrrii lor n prevederile planului de amenajare. De asemenea, el s-a ocupat n repetate ocazii cu actualizarea prevederilor planului de amenajare, innd seama de modificarea condiiilor social-economice.Contribuia esenial a lui Paul Solacolu la amenajarea Argeului const n determinarea amplasamentului i funciunilor lucrrilor de gospodrire a apelor n principal lacuri de acumulare i derivaii - din cadrul bazinului. Dei a avut responsabilitatea proiectrii directe a unora dintre aceste lucrri, chiar i cele care au fost proiectate de ali specialiti au fost realizate n amplasamentele identificate de Paul Solacolu i au respectat condiiile funcionale pe care el le stabilise n cadrul schemei generale de amenajare a bazinului sau pe care le-a detaliat n diferite studii de gospodrire a apelor pe care le-a coordonat. De asemenea, diferitele lucrri de satisfacere a cerinelor de ap sau de combatere a efectelor duntoare ale apelor au fost executate respectnd aceleai funcionaliti.

Lacul de acumulare Vidraru Chiar nainte de terminarea tuturor planurilor de amenajare, a nceput n Romnia un amplu program de lucrri de gospodrire a apelor. Conform viziunii planurilor de amenajare, majoritatea lucrrilor erau concepute ca lucrri cu folosine multiple. O prim amenajare de acest tip a fost lacul de acumulare Vidraru. nsi promovarea proiectului a dat natere unei confruntri a celor dou concepii, Ministerul Energiei Electrice susinnd nceperea cu prioritate a lucrrilor de amenajare a Lotrului mai eficiente din punct de vedere hidroenergetic ns cu avantaje reduse pentru alte folosine iar Comitetul de Stat al Apelor avnd preferin pentru amenajarea Argeului, care avea avantaje multiple, chiar dac din punct de vedere energetic avea parametri mai puin favorabili dect amenajarea Lotrului. Nivelul de dezvoltare al rii din acea perioad nu permitea executarea ambelor lucrri simultan. Dei ambele proiecte au fost realizate n timp, decizia de a ncepe nti sistemul Vidraru, care pe lng producerea de energie electric servea i pentru alimentarea cu ap a zonelor Piteti i Bucureti, pentru dezvoltarea irigaiilor pe cursul Argeului i pentru atenuarea undelor de viiitur de pe Argeul superior, a dovedit viabilitatea practic a conceptului de amenajare n scopuri multiple. n calitate de responsabil pentru bazinul Arge, Paul Solacolu a furnizat majoritatea documentaiilor care au permis argumentarea n favoarea amenajrii n primul rnd a bazinului Arge i a prezentat n 1958 profesorului Cristea Mateescu, consilier al Institutului de Studii i Proiectri Hidroenergetice (ISPH) pentru barajul Vidraru, oportunitatea extinderii captrilor secundare pn la Rul Doamnei, justificate economic att sub aspectul energetic ct i cel al gospodririi complexe a apelor, permind mrirea acumulrii proiectate de la 250 milioane m volum util la 320 milioane m, aa cum s-a realizat.Prezint interes scoaterea n eviden a deosebirii concepiei de gospodrire a apelor ntre lucrrile realizate n etapele anterioare, n special cea a lacului de acumulare Izvorul Muntelui de pe Bistria (nceput n 1950) i cea care a stat la baza lacului Vidraru. Dei pentru lacul Izvorul Muntelui se prevzuse posibilitatea irigrii unor mari suprafee din Brgan, aceste lucrri nu au fost promovate simultan cu amenajarea hidroenergetic; construcia canalului magistral pentru irigaii a fost nceput abea n anii 1980 i nu a fost niciodat terminat. Noua concepie adoptat a fost de a se realiza practic simultan att barajul ct i lucrrile de deservire ale diferitelor folosine. Cu toate c lucrrile au fost executate de beneficiarii diferitelor folosine, coordonarea lucrrilor astfel nct ele s se ncadreze ntr-un ansamblu unitar i-a revenit lui Paul Solacolu.n continuare, Paul Solacolu a fost coordonatorul studiilor de gospodrire a apelor legate de lacul de acumulare Vidraru, partea de proiectare a construciilor fiind preluat de Ministerul Energiei Electrice. Amenajarea cuprindea, pe lng barajul Vidraru i centrala hidroelectric de la Corbeni i seria de derivaii att din aflueni ai Argeului (Vlsan, Rul Doamnei i alii) precum i din rul Topolog din bazinul Oltului. Din punctul de vedere al gospodririi apelor, aceste derivaii permiteau sporirea efectului regularizator al lacului Vidraru, prin mrirea debitului controlat.[modificare] Amenajarea cursului Argeului n zona municipiului PitetiBarajul Vidraru era prima lucrare dintr-un ansamblu de lucrri de amenajare a Argeului, care au continuat n anii urmtori prin realizarea succesiunii de lacuri de acumulare i centrale hidroelectrice de pe cursul Argeului, n aval de Vidraru. Amenajrile din amonte de Piteti aveau n principal folosin hidroenergetic, barajele realiznd doar mici lacuri de acumulare cu rol de regularizare zilnic a debitelor, conform cerinelor produciei de energie electric. Ele au fost executate de Ministerul Energiei Electrice, respectndu-se cerinele funcionale stabilite prin planul de amenajare al bazinului Arge.n zona Piteti ns, datorit dezvoltrii municipiului ct i a zonei industriale nvecinate, amenajarea Argeului ridica probleme complexe legate de alimentarea cu ap oreneasc i industrial precum i de aprarea mpotriva inundaiilor a zonei din lunca rului. Realizarea unor lucrri hidrotehnice importante ntr-o zon oreneasc impunea i o serie de constrngeri determinate de sistematizarea zonei. Dei studiile preliminare de specialitate au stabilit oportunitatea construirii a 2 baraje de priz la Bascov i Prundu Piteti, din iniiativa conductorului politic local, susinut de eful statului, s-a decis realizarea a dou mici acumulri n cele dou amplasamente. Responsabilitatea coordonrii acestor lucrri a reveni Institutului Studii i Proiectri pentru mbuntiri Funciare i Gospodrirea Apelor (ISPIFGA), beneficiar al investiiilor fiind desemnat Ministerul Agriculturii n 1969. Paul Solacolu a fost numit ef de proiect pentru Lacul de acumulare Bascov i Lacul de acumulare Piteti (Prundu), proiectarea lucrrilor efectundu-se de ctre Institutul de Studii i Proiectri Hidroenergetice (ISPH).Lacul Bascov este creat printr-un baraj de beton de greutate de 21,25 m nlime i o lungime la coronament pe 55 m. Descrctorul de ape mari peste baraj este controlat de patru stavile segment de 12 m deschidere i 5.50 m nlime. La piciorul barajului este executat disipatorul de energie, continuat cu o rizberm din blocuri de beton i anrocamente. Pentru a limita zona inundat de lacul de acumulare au fost executate diguri longitudinale protejate cu plci de beton, digul de pe malul drept avnd o lungime de 2811 m, iar cel de pe malul stng de 760 m. Lacul de acumulare avea un volum iniial de 5,25 milioane m. Din cauza lipsei de lucrri antierozionale n bazinul de recepie, debitele solide ale rului, n special n perioadele de viitur, erau importante, iar n decursul timpului o parte din volum a fost colmatat, ceea ce a redus volumul util la 2.4 milioane m.Priza principal este amplasat n culeea de pe malul stng al barajului. Dimensionat pentru un debit de 3,00 m/s, ea alimenteaz staia de tratare Bascov, de unde apa este condus printr-o aduciune, cu dou conducte de 1,00 m diametru, pn la uzina de ap Budeasa pentru alimentarea cu ap a potabil a municipiului Piteti.n digul de pe malul stng, la aproximativ 500 m amonte de baraj, a fost executat o alt priz pentru irigaii. Pe malul drept, n continuarea barajului deversor, este amplasat centrala hidroelectric, cu o putere instalat de 7,7 MW, echipat cu dou turbine Kaplan.Lacul Piteti (Prundu), situat la 3 km aval de confluena Argeului cu Rul Doamnei are o configuraie similar. Barajul, de asemenea de beton de greutate, are o nlime de 20 m i o lungime la coronament de 72 m. Pe lng deversorul peste baraj, controlat de 4 stavile segment de 16 m deschidere, asemntoare cu cele de la Bascov, pentru descrcarea apelor mari extraordinare a fost prevzut, pe malul stng, o bre de descrcare a debitelor care depesc 2300 m/s. Ca i la acumularea precedent, suprafaa inundat de lacul de acumulare este limitat de diguri longitudinale, cel de pe malul stng avnd o lungime de 2390 m, iar cel de pe malul drept, care protejeaz oraul, de 3452 m. Digurile au i funciunea de a proteja suprafeele din spatele lor mpotriva inundaiilor. Lacul de acumulare, cu un volum iniial de 4,5 milioane m, este n prezent 75% colmatat.Priza de ap principal este instalat n culeea dreapt i are un debit instalat de 6,00 m/s, servind iniial pentru alimentarea cu ap industrial (prin pompare) a Platformei Petrochimice Piteti, prin patru conducte de 1,00 m diametru, iar n prezent pentru alimentarea cu ap industrial a rafinriei Arpechim. Exist i o priz secundar de tip tirolez care servete ca surs de rezerv pentru alimentarea cu ap a municipiului Piteti. n digul de pe malul stng, la 740 m amonte de baraj, este executat o priz cu un debit de 2,1 m/s pentru alimentarea sistemului de irigaii tefneti. De asemenea, a fost execut o central hidroelectric cu o putere de 7,7 MW, echipat cu dou turbine Kaplan.O problem aparte o constituia rezolvarea problemei evacurii apelor uzate i a apelor pluviale ale platformei industriale Piteti. Resursele de ap ale Argeului urmau s fie utilizate n aval pentru alimentarea cu ap a municipiului Bucureti. De aceea Paul Solacolu a considerat c evacuarea lor n Arge, chiar n cazul n care are fi fost epurate, prezenta riscuri inacceptabile i de aceea a militat pentru evacuarea acestor ape n prul Dmbovnic, proiectnd derivaia de ape uzate i pluviale care a fost executat conform proiectului, cu recomandarea alimentrii centralizate cu ap a satelor din lungul prului Dmbovnic.Pentru protecia mpotriva inundaiilor provocate n vecintatea municipiului Piteti (cartierul Zvoi) de Rul Doamnei, studiile elaborate de Paul Solacolu preconizau realizarea unui lac de acumulare nepermanent, pentru atenuarea undelor de viitur, n zona Mrcineni cu un volum de cca 40 milioane m. Lucrarea a fost executat n perioada 1979 1984. n anii urmtori, au fost executate amenajri suplimentare care au creat lacul de acumulare Mrcineni.[modificare] Amenajarea Argeului aval de PitetiPaul Solacolu a avut contribuii eseniale i pentru lucrrile de amenajare a cursului Argeului, n aval de municipiul Piteti. Dei nu a mai coordonat proiectarea lucrrilor hidrotehnice, el a avut n continuare responsabilitatea prii de gospodrire a apelor a tututor amenajrilor din zon definindu-le att funciunile ct i parametri funcionali i regulamentele de exploatare n scopuri multiple. Dintre aceste amenajri trebuie menionate n special:Lacul de acumulare Goleti cu un volum de 78,5 milioane m, realizat printr-un baraj de beton, de 32 m nlime i 113,5 m lungime la coronament, prelungit cu diguri longitudinale n lungime total de 7500 m; lucrarea a fost dat n funciune n 1983 /w/index.php?title=Lacul_de_acumulare_Z%C4%83voiul_Orbului&action=edit&redlink=1"Lacul de acumulare Zvoiul Orbului cu un volum de 5,2 milioane m, realizat printr-un baraj de 19,5 m nlime i 94 m lungime la coronament, prelungit cu diguri longitudinale de 7534 m.; lucrarea a fost dat n funciune n 1988 (ca lac de priz pentru sistemele de irigaie).Ansamblul acestor lucrri avea drept scop alimentarea cu ap potabil i industrial a municipiului Bucureti cu un debit de 23 m/s, asigurarea cerinelor de ap ale irigaiilor i a debitelor de primenire a lacurilor de pe valea Colentina, producerea de energie electric i combaterea inundaiilor.[modificare] Captarea Argeului pentru alimentarea cu ap a municipiului Bucuretin perioada 1930-1940 cerinele de ap ale Bucuretilor nu mai puteau fi satisfcute din captarea de la Arcuda de pe rul Dmbovia i din sursele subterane. Pentru rezolvarea problemei a fost prevzut captarea rului Arge la Ogrezeni i aducerea lor printr-un canal deschis de cca 18 km cu o capacitate de 8,0 m2/ la o nou staie de tratare amplasat n comuna Rou. Din cauza rzboiului, execuia lucrrilor, proiectate de Prof. Cristea Mateescu i Prof. Dorin Pavel (privind canalul de aduciune), a fost relativ lent i sistemul a fost dat n funciune abia n 1949, exclusiv staia de tratare. n 1965 s-au aprobat proiectele privind: alimentarea cu ap a ansamblului folosinelor capitalei (din sursa Arge cu staia de tratare Rou i din subteran) i alimentarea cu ap industrial a consumatorilor din sudul capitalei (din Lacul Cernica, de pe valea Colentina, cu ap adus din rul Arge)avnd ca ef de proiect pe Paul Solacolu, comportnd ca lucrri hidrotehnice:mrirea capacitii de captare la priza Ogrezeni de la 15 m/s la 26,5 m/s, aduciunea casetat Ogrezeni (Crivina) Rou de 15,0 m/s, canalul de derivaie (din aceast aduciune i din canalul deschis) Dragomireti Chitila amenajarea lacurilor de pe valea Colentina.Astfel, din aduciunea Ogrezeni - Rou a fost derivat un canal care trece valea Dmboviei n rambleu printr-un pod canal, n apropiere de Dragomireti-Deal i care debueaz n Lacul Struleti asigurnd debitele necesare pentru realizarea unei scurgeri salubre prin salba de lacuri de pe rul Colentina. Pe sectorul aval al acestei vi a fost realizat Lacul Pantelimon, cu un volum de 11,7 milioane m, utilizat ca rezerv pentru captarea de ap industrial din Lacul Cernica.Sistemul de alimentare cu ap al Capitalei a fost completat prin extinderea sistemului hidrotehnic de la Ogrezeni construindu-se un nou baraj de priz, la civa km n amonte i lacul de acumulare Ogrezeni amonte, realizat n afara albiei Argeului prin executarea unor diguri de pmnt etanate printr-un pereu de beton armat avnd o lungime total de 12.262 m i o nlime variind ntre 3 7 m. Priza pentru captarea apei i umplerea lacului este prevzut cu 6 deschideri de 2,50 x 4,00 m echipate cu vane plane. Lacul de acumulare, cu un volum total de 5,7 milioane m, permite alimentarea fr ntreruperi a staiei de tratare a apei de la Rou i a noii staii de tratare Ogrezeni pe o perioad de 3-5 zile n cazul unor poluri accidentale pe Arge, al turbiditii crescute la viituri mari sau a altor fenomene care mpiedic prelevarea debitelor din Arge. Acumularea lateral, nu sporete capacitatea sistemului de alimentare cu ap a municipiului Bucureti, avnd n special scopul de ridicare a siguranei de exploatare a sistemului.[modificare] Amenajarea afluenilor cursului superior al ArgeuluiTot n conformitate cu schemele de amenajare elaborate de Paul Solacolu s-au executat lucrrile de amenajare ale afluentilor Argeului. n afar de afluenii derivai n lacul de acumulare Vidraru, cele mai nsemnate lucrri sunt cele de pe Rul Trgului. n aval de confluena acestuia cu afluentul Ruorul a fost construit barajul de anrocamente Ruor, avnd o nlime de 117 m i o lungime la coronament de 380 m. Lacul de acumulare Ruor are un volum de 52,4 milioane m i o suprafa de 190 ha.n aval, pe sectorul dintre barajul Ruor i Schitu Goleti a fost executat un lan de centrale hidroelectrice. n afar de producia de energie, lacul de acumulare mai servete i la asigurarea cerinelor de ap potabil i industrial din aval precum i pentru irigaii pe cursul inferior.[modificare] Amenajarea bazinului superior al Dmboviein anii urmtori, au nceput i lucrrile de amenajare a subbazinului Dmboviei, legate de lacul de acumulare Pecineagu, de pe cursul superior al rului, unde Paul Solacolu s-a ocupat de problemele de gospodrire a apelor. Pentru suplimentarea disponibilului de ap din bazinul Dmboviei, schema de amenajare elaborat de Paul Solacolu cuprindea i captarea micilor cursuri de ap de pe versantul nordic al munilor Fgra i derivarea lor gravitaional n Dmbovia, n lacul Pecineagu, mrind debitul mediu la 6,8 m/s. n interesul gospodririi chibzuite a apelor, schema hidrotehnic includea reversibilitatea sistemului, n caz de secet fiind posibil derivarea gravitaional a unor debite din acumularea Pecineagu n rul Sebe din zona Fgra. Lucrrile de derivaie au fost ncepute n 1984 dar dup excavarea a 12,3 km de aduciune, au fost sistate n 1992. Noi studii elaborate de Paul Solacolu asupra efectului acestor derivaii asupra folosinelor de pe versantul nordic. n judeele Braov i Sibiu au artat viabilitatea soluiei preconizate. Pe lng aspectele hidrotehnice i de influent asupra mediului nconjurtor noile studii au mai demonstrat corectitudinea viziunii de gospodrire a apelor a lui Paul Solacolu, schema de amenajare pe care o concepuse n 1960-1961 rmnnd o soluie viabil cu peste 4 decenii mai trziu. Drept consecin lucrrile de derivaie au fost reluate ulterior i totalul de 32,6 km de galerii de aduciune a fost dat n funciune n 2003.[1]Schema de amenajare a Dmboviei superioare, propuse de Paul Solacolu cuprindea lacul de acumulare Pecineagu, avnd un volum de 63 milioane m. Barajul de anrocamente de 107 m nlime i 267 m lungime la coronament a fost proiectat, n calitate de ef de proiect de inginerul Sandu Condeescu, care i-a pierdut viaa ntr-un accident n timpul recepiei lucrrilor. n aval de acumulare s-a executat o succesiune de centrale hidroelectrice cu lacuri de acumulare mai mici, valorificnd potenialul hidroenergetic al sectorului dintre barajul Pecineagu i Dragoslavele.Pentru regularizarea debitelor n zona de es a fost realizat lacul de acumulare Vcreti, situat aval de Trgovite. Lacul este constituit dintr-un compartiment cu reinere permanent i un compartiment lateral pentru atenuarea viiturilor. Lacul are un volum maxim de 54,1 milioane m (din care 14,3 milioane m la nivelul normal de retenie i 39,8 milioane m volum de atenuare a viiturilor, incluznd polderul) i o suprafa maxim de 730 ha. (din care 450 ha n polder) la nivelul maxim. Barajul de beton de 26 m nlime, prelungit cu diguri longitudinale de pmnt a fost dat n funciune n 1989. Funciunea principal a amenajrii este atenuarea viiturilor foarte mari pentru aprarea capitalei de inundaii; n subsidiar, acumularea are i rolul de alimentare cu ap a capitalei i a irigaiilor precum i de producere de energie electric. n afar de schema general de amenajare, Paul Solacolu a avut responsabilitatea elaborrii planului de exploatare al acumulrii.

Concluzii asupra schemei de amenajare a bazinului ArgeSchema de amenajare a bazinului Arge urmrete aceleai principii ca cele pentru amenajarea celorlalte bazine hidrografice din Romnia. Comparativ cu celelalte scheme, ea este ns cea care prezint o complexitate deosebit.Dac alte scheme de amenajare se concentreaz pe cteva lucrri cheie care rezolv n special problemele de gospodrire a apelor de pe cursurile de ap principale, n cazul bazinului Arge Paul Solacolu a analizat n detaliu i rolul pe care l au subbazinele rurilor mai mici. El a reuit s identifice soluii care rezolv problemele proprii ale acestor subbazine, dar n acelai timp conferindu-le un rol care se integreaz n concepia general de amenajare a ntregului bazin.Un al doilea element caracteristic al acestei scheme l constituie elasticitatea n funcionare pe care o permit lucrrile realizate. Sistemul de derivaii i lacuri de acumulare conceput de Paul Solacolu permite o redistribuire n timp i n spaiu a resurselor de ap astfel nct s poat face fa unei mari variaii ale factorilor naturali i ale cerinelor. De asemenea unul din obiectivele principale l-a constituit schema de aprare a capitalei mpotriva inundaiilorDar dac concepia ansamblului acestor lucrri este unitar, ele i pot realiza efectul scontat numai dac funciunile lor sunt meninute i dac ele sunt exploatate innd seama de aceeai concepie unitar. Niciunul dintre aceste deziderate nu este ns ndeplinit. Exist mari carene n ntreinerea multora din lucrri, i nu doar a celor de proporii mici. Msurile de protecie a calitii apelor multora din lacurile de acumulare, cum sunt Lacul Morii dar mai ales unele din lacurile de pe valea Colentinei las foarte mult de dorit n special datorit deversrii apelor uzate, insuficient epurate la Buftea. Faptul c ntreinerea diferitelor lucrri hidrotehnice este descentralizat i revine unui numr mare de ntreprinderi, care n cea mai mare parte a lor nu sunt contiente de rolul fiecreia din aceste lucrri n schema de ansamblu creeaz riscul unei exploatri necorespunztoare a lucrrilor i implicit cel de a nu se atinge efectele scontate. Arta lui Paul Solacolu a fost de a creea un sistem de gospodrire a apelor n care fiecare construcie i are rolul ei, similar cu cel al fiecrui instrument ntr-o orchestr simfonic. Dar, dac se duce analogia mai departe, existena orchestrei nu este n sine o condiie suficient pentru a produce o simfonie; n plus, este necesar ca toate instrumentele s fie perfect acordate i s existe un singur dirijor care s cunoasc partitura i care s conduc orchestra. Rmne astfel de vzut dac generaiile viitoare vor ti s valorifice motenirea pe care le-a lsat-o Paul Solacolu.