Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
1
Cuprins Lista figurilor 2
Întroducere i Rezumat executiv 6
I: Agricultura Ecologic - tendine generale i cadrul legislativ în Moldova 9
II: Tendinele de export i politici de sprijin 13
III: Programe de Sprijin Existente 15
Capitolul 1: Sectorul nucifer din Moldova: 18
1.1. Introducere 18
1.2. Tendine globale în producia i comerul de nuci 19
1.3. Statutul actual i performana sectorului de nuci în Moldova 23
1.4. O prezentare succint a prilor interesate i a lanului valoric din sectorul nucilor
27
valoare adugat în sectorul de nuci în Moldova 28
1.6. Analiza SWOT pentru sectorul nucilor 32
1.7. Planul Naional de Aciune (PNA) pentru sectorul de nuci 35
Capitolul 2: Sectorul mierii din Moldova 36
2.1. Introducere 36
2.2. Tendinele globale i caracteristicile pieei de miere 36
2.3. Statutul actual i nivelul de performana a sectorului mierii din Moldova 37
2.4. O prezentare succint a prilor interesate i a lanului valoric din sectorul mierii 38
2.5. Potenialul diversificrii pieei i modernizarea lanului valoric în sectorul mierei
din Moldova 39
2.7. Planul naional de aciune pentru sectorul mierii 44
Capitolul 3: Sectorul cerealelor din Moldova 46
3.1. Introducere 46
3.2. Tendinele globale i caracteristicile pieei pentru produsele din cereale 46
3.3. Statutul actual i importana culturilor cerealiere i a cerealelor din Moldova 50
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
2
3.4. Prezentarea scurt a prilor interesate i a lanului valoric din sectorul culturilor
cerealiere i cerealelor 53
3.5. Potenialul diversificrii pieei, modernizarea lanului valoric i generarea
devaloare adugat în sectorul culturilor cerealiere i cerealelor in Moldova 54
3.6. Analiza SWOT în sectorul cerealelor in Moldova 55
3.6 Planul naional de aciune pentru sectorul cerealelor 57
Capitolul 4: Posibile corelaii între cele trei sectoare i sectorul turismului 58
Capitolul 5: Rezultatele celui de-al doilea atelier naional al prilor interesate 59
Referine 61
Anexe 64
Lista figurilor
Figure 1 – Zona îregistrat ca agricultur ecologic în Moldova 10
Figure 2 - Numrul agenilor economici înregistrai în agricultura ecologic în Moldova 11
Figura 3 - Tendine regionale de export pentru bunurile din Moldova 13
Figura 4 - Producia mondial de nuci 2007-2017 18
Figura 5 - Exportul mondial de nuci 2016/17 19
Figura 6 - Top 12 importatori mondiali de nuci în 2016 - cumulativ cu coaj i decojite. 20
Figura 7 - Exportul Total de nuci decojite in perioada 1994-2016 23
Figura 8 - EU 28+ exportul de nuci decojite din Moldova 2008-2017 24
Figura 9 - Top 9 destinaii de export a bazei kernel din Moldova 25
Figura 10 - Evoluia numrului de familii de albine din Moldova 2007-2017 35
Figura 11 - Evoluia exportului total de miere moldoveneasc 2009-2016 36
Figura 12 - Top 10 destinaii pentru exportul de miere moldoveneasc în 2016 36
Figura 13 - Producia, consumul i exportul global de cereale 2012-2016 43
Figura 14 - Importul UE de cereale (grâu, porumb i orz) originare din rile în curs de dezvoltare1 i din
interiorul UE (Sursa: baza de date UN Comtrade) 45
Figura 15 - Principalii furnizori de cereale ctre Uniunea European din rile în curs de dezvoltare 45
Figura 16 - Dimensiunea suprafeei terenurilor cultivate cu grâu, porumb i orz în 2012-2016 47
Figura 17 - Exportul total de cereale a Moldovei pe parcursul 2012-2016 48
Figura 18 - Importul UE de grâu, porumb i orz din Moldova în perioada 2012-2015 49
Lista tabelelor Tabelul 1 Suma subveniilor în agricultura ecologic în cadrul Strategiei Naionale pentru Agricultur i
Dezvoltare Rural 2014-2020 12
Tabelul 2 - Producia de nuci din diferite tri 2012-2017, TM, Baz Kernel 18
Tabelul 3 - Consumul de nuci estimat pe plan Mondial 2011-2016 21
Tabelul 4 - Cifre cheie a ofertei i cererii de nuci in UE 2016 21
Tabelul 5 - EU-28 Importul de Nuci de Origine, TM, cu coaj 22
Tabelul 6 - Productorii/furnizorii majori : produie, export i import sezonul 2016/2017 44
1 Conform OCDE, 2016
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
3
Tabelul 7 - Cererea i oferta de cereale in UE 2008-2017 44
Tabelul 8 - Productia de Cereale in Moldova 2012-2016. Prognoza 2017 48
Tabelul 9 - Potenialul de export al Moldovei a cerealelor comune i cereale de specialitate 51
Not Acest studiu poate fi accesat liber, respectânduse licena Crearilor Comune, special creat
pentru organizaiile interguvernamentale, disponibil la urmatoarea adres:
http://creativecommons.org/licenses/by/3.0/igo/.
Organizaiei Naiunilor Unite, a funcionarilor sau a statelor membre ale acesteia.
Desemnarea folosit i prezentarea materialelor acestui studiu pe harta, nu reflect opinia
Organizaiei Naiunilor Unite cu privire la statutul juridic al oricrei ri, teritoriu, ora, zona si a
autoritilor respective sau referitoare la limita frontierelor sau a granielor respective. Fotocopiile
i reproducerile fragmentelor prezentate sunt însoite de referine corespunztoare. Aceast
publicaie nu a fost editat în mod oficial.
Publicaia Naiunilor Unite a fost emis de Conferina Organizaiei Naiunilor Unite privind
Comerul i Dezvoltarea.
Raportul Evaluarii Naionale a Exportului Produselor Ecologice (NGER) a fost elaborat de echipa
de experi al proiectului: dl. Artur Nadcrinicinii (lider de echip) i Valeria var-Gröger.
Cooperarea strâns a fost asigurat de ctre punctele focale ale NGER în Moldova si în special de:
dna Marcela Stahi, efa produciei ecologice i produselor cu denumire de origine, Ministerul
Agriculturii, Dezvoltrii Regionale i Mediului; dna Alexandra Popa, efa relaiilor economice i
comerciale bilaterale, Direcia de Cooperare Internaional, Ministerul Economiei i Infrastructurii.
NGER Moldova a fost realizat prin cooperarea dintre Ministerul Economiei i Infrastructurii;
Ministerul Agriculturii, Dezvoltrii Regionale i Mediului; i Conferina Organizaiei Naiunilor
Unite privind Comerul i Dezvoltarea (UNCTAD).
Prin intermediul unei serii de interviuri i consultri deinute, contribuii i perspective focale au
fost deasemenea furnizate de: Dl. Alexei Micu, Directorul Executiv al Alianei Lanului Valoric în
Agricultura Ecologic din Moldova (MOVCA); Dl tefan Condratiuc, Preedinte al Asociaiei
Naionale a Apicultorilor din Moldova; Dl. Oleg Tîrsîn, Preedintele Uniunii Naionale a
Asociaiilor Productorilor de Nuci; cât i productorii, prelucrtorii i exportatorii selectai de
echipa de proiet in sectorul de nuci, miere i cereale.
Sprijinul tehnic a fost asigurat de membrii personalului UNCTAD, printre care dl Robert Hamwey,
Responsabilul pentru Afaceri Economice i dl Malick Kane, specialist în sprijinul programelor din
cadrul Departamentului pentru Comer, Mediu, Schimbri Climatice i Dezvoltare Durabil, Divizia
Internaionala de Comer si Mrfuri. Desktop formatarea a fost efectuat de dl Rafe Dent din cadrul
UNCTAD.
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
4
Sprijinul financiar a proiectului a fost furnizat din Contul de Dezvoltare al Naiunilor Unite
(proiectul 1415L) i de UNCTAD.
Acronime
RCAC– Rata de cretere anual compus
CPI –Centrul pentru promovarea importurilor din rile în curs de dezvoltare
CSI – Comunitatea Statelor Independente
ZCLAC – Zona de comer liber Aprofundat i Cuprinztoare
UEEA – Uniunea Economic Eurasiatic
GD – Hotrârea Guvernului
FIDA –Fondul Internaional de Dezvoltare Agricol
CIN – Consiliul International pentru Nuci Uscate
CIC - Consiliul International pentru Cereale
MADRE –Ministerul Agriculturii, Dezvoltrii Regionale i Mediului
MAIA – Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare
MEI –Ministerul Economiei i Infrastructurii
MIEPO –Organizaia de Atragere a Investiiilor i Promovare a Exportului din Moldova
MOLDAC –Centrul Naional de Acreditare din Moldova
MOVCA –Lanului Valoric în Agricultura Ecologic din Moldova
TM –Tone metrice
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
5
OCDE – Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic
ACD –Avantaj comparativ dezvluit
ODD – Obiectivele dezvoltrii durabile
CONUCD – Conferina Organizaiei Naiunilor Unite privind Comerul i Dezvoltarea
UAPNRM –Uniunea Asociatiilor de Producatori de Nuci din Republica Moldova
OMC – Organizatia Mondiala a Comertului
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
6
Întroducere i Rezumat executiv
Republica Moldova (numit în continuare Moldova) este o ar mic din Europa de Est, ocupand un
teritoriu închis între România i Ucraina. Teritoriul Moldovei este de 33.846 kilometri ptrai, cu o
populaiei de 3.5 milioane. PIB-ul rii a fost de 6,75 miliarde de euro în 2016 (BNS, 2018).
Agricultura este unul dintre sectoarele cheie ale economiei naionale, contribuind cu aproximativ
14,5 % la produsul intern brut (Banca Mondiala; CIAT, 2016) i ocupând peste un sfert (28 %) din
populaia rii, dintre care jumtate sunt femei (FAOSTAT, 2016). Aproximativ 70 % din populaia
din mediul rural depinde de agricultur pentru mijloacele lor de trai (World Bank; CIAT, 2016).
Agricultura i industria alimentar reprezint împreun aproximativ 17 % din PIB, îns potenialul
lor este în parte neexploatat. Totui, acestea rmân una dintre cele cinci prioriti pentru promovarea
investiiilor i exporturilor moldoveneti (MIEPO, 2017a). Exporturile agroalimentare au
reprezentat aproximativ 45 % din exporturile totale ale rii în 2016 cu mrfuri importante, cum ar
fi nucile, merele i cerealele/culturi cerealiere (în special grâul, porumbul i orzul) (MIEPO, 2016).
Pe msur ce lumea a fost de acord cu noua Agend pentru Dezvoltarea Durabil pentru 2030,
inclusiv cu Obiectivele de Dezvoltare Durabil ale Naiunilor Unite (ODD) în 2015, abordarea
economiei verzi a câtigat i mai mult atenie i impuls în întreaga lume. I special rile care se
bazeaz în mare msur pe agricultur au în vedere prioritizarea ctre agricultura ecologic (ex.
Agricultura organica). Acest proces se reflect în majoritatea documentelor-cadru ale rii, începând
cu Strategia Naional de Dezvoltare (SND) Moldova 2020, care este în prezent revizuit în SND
Moldova 2030. Pachetul privind economia verde, recent adoptat de Guvernul Moldovei în februarie
2018 i Strategia Naional pentru Agricultur i Dezvoltare Rural a Moldovei 2014 - 2020, la fel
recunosc importana urgent de a promova valorea adaugata i dezvoltarea agriculturii ecologice în
activitile agroalimentare naionale.
Consideraiile de mai sus evideniaz faptul c focalizarea pe produsele agricole verzi i cele cu
valoare adugat pentru export este una din cile cheie ale rezilienei economice i de mediu a
Moldovei pe termen lung.
Prin intermediul Evaluarii Naionale a Exportului Produselor Ecologice (ENEPE) Conferina
Organizaiei Naiunilor Unite privind Comerul i Dezvoltarea (CONUCD) rspunde cererii în
cretere în rile în curs de dezvoltare i în rile cu economii în tranziie pentru evaluarea
potenialului naional de avansare a dezvoltrii sectoarelor verzi pentru a genera noi locuri de munc
i oportuniti de export promovând în acelai timp dezvoltarea durabil.
În cooperare cu Ministerul Economiei i Infrastructurii din Moldova (MEIM), CONUCD a prezentat
un document de referin la 25 august 2017, care a identificat mai multe sectoare / produse ecologice
promitoare. Aplicarea metodologiei privind spaiul de produs la un set mare de date privind
exportul Moldovei în perioada 2012 - 2016 a indicat c seminele oleaginoase, strugurii, mierea,
fructele i echipamentele de msurare au avut cel mai mare avantaj comparativ dezvluit (ACD)
pentru export. Raportul a sugerat s le susin în continuare pentru o discuie cu prile interesate i
s ia în considerare, de asemenea, nucile ca un produs de interes special care iniial nu a fost inclus
în analiza metodologiei ENEP.
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
7
La 7 septembrie 2017, MEIM i CONUCD au organizat în comun Primul Atelier Naional pentru
Prile Interesate (ANPI), unde au fost prezentate rezultatele lucrrii de discuie. A fost identificat
un accent pe mrfurile i produsele agroalimentare ca o abordare mai adecvat pân în prezent, în
special pentru ca dezvoltarea sectoarelor prioritare s se poat consolida reciproc. Sectorul vinului
i fructelor beneficiaz deja de o atenie semnificativ din partea donatorilor diferii i a instituiilor
naionale. Prin urmare, s-a decis s se focuseze asupra urmtoarelor sectoare „verzi”: nucile, mierea
i cerealele / culturi cerealiere.
Cerealele i culturile cerealiere sunt principalele produse ecologice de producie i de export pân
în prezent. De asemenea, nucile i mierea joac un rol important, deoarece au deja o istorie de succes
a exportului ctre pieele europene i alte piee, pe parcursul ultimului deceniu i sunt exemple de
produse cu randamente relativ mari ale investiiilor.
Plantaiile de nuc din Moldova au înregistrat o cretere de 6 ori în perioada 2000 - 2015, în principal
datorit cererii ridicate în Uniunea European, condiiilor pedoclimatice adecvate ale Moldovei,
duntorilor, bolilor i rezistenei la secet i resurselor limitate necesare pentru întreinere.
Valoarea comercial total a exporturilor de nuci a fost de circa 100 Mio. Dolari SUA în 2016.
Potrivit Asociaiei Naionale pentru Apicultur din Republica Moldova (ANARM), exportul de
miere a cunoscut o cretere de peste 10 ori fa de anul 2006 în anul 2016, ajungând la aproape 9
Mio. Dolari SUA (UN Comtrade, 2016). Dei aceast valoare comercial nu reprezint un numr
mare în comparaie cu alte sectoare de export, cum ar fi fructele i legumele, cerealele, vinul sau
nucile, sectorul mierii rmâne o opiune de dezvoltare foarte promitoare datorit efectelor pozitive
pe care apicultura le are asupra agriculturii în general i la creterea cererii la nivel mondial i în
special în UE.
ENEP Moldova a examinat cele trei sectoare selectate într-o manier participativ i colaborativ,
implicând i consultând prile interesate relevante pe tot parcursul procesului. Raportul ENEP
analizeaz mediile economice, de reglementare, instituionale i de politic comercial care
caracterizeaz cele trei sectoare, subliniind potenialul lor de export i de valoare adugat. Descrie
mai multe exemple de evoluii antreprenoriale de succes, sub forma unor mini-studii de caz, care
prezint producia i exportul de nuci organice, exportul de miere ecologic i îmbuteliat i
eforturile tentative de producere a granolei. De asemenea, studiul încearc s identifice potenialele
sinergii între sectoare i potenialul de a-i spori exporturile prin ecoturism.
Documentul NGER complet efectueaz analiza SWOT pentru fiecare sector. Constatrile generale
SWOT (elemente comune celor 3 sectoare focusate de ENEP) pot fi rezumate dup cum urmeaz:
Puncte forte
Acorduri comerciale internaionale, în special Zona de comer liber aprofundat i
cuprinztoare (ZCLAC), care faciliteaz accesul pe piee importante
Oportuniti pentru producia ecologic
Vicinitatea geografic cu una dintre principalele piee organice si non-organice de nuc / miere / cereale - UE
Industrii prelucrtoare cu capaciti suficiente
Puncte slabe
Cadrul legislativ i instituional slab, care nu este înc complet adaptat la legislaia UE
Mecanisme slabe de coordonare pentru generarea creterii la scar i a calitii aprovizionrii
Producie cu valoare adugat limitat, dependena de exporturile materiilor prime pe
pieele externe
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
8
intermediarii de talie mic
de talie mic
Tinerii din mediul rural care prsesc fermele i agricultura pentru a locui în orae i în
strintate
Inexistena mrcilor moldoveneti de nuc, miere i cereale i puin recunoatere a
originii lor.
Extinderea certificrii ecologice, în special în sectorul mierii
Prin crearea de locuri de munc, creterea sectorului agriculturii ecologice va reduce
omajul în sectorul rural
Marjele mai mari pot atrage tinerii spre oportuniti de antreprenoriat în acest sector
O etichet ecologic naional poate spori vizibilitatea i cererea de produse ecologice
Programele de instruire pentru agricultori pot aduce noi ferme în producia ecologic
Cumprtori int cu valoare mai mare cu produse mai valoroase i convenabile
Îmbuntirea legturilor cu sectorul turismului pentru a accesa piaa local a produselor
artizanale de nuc
calitate mondiale în cretere
la nivelul întregului lan
Gestionare slab a produciei i depozitrii care promoveaz duntorii i bolile
Adaptarea prea lent a politicii guvernamentale
Creterea standardelor de calitate ale pieelor i creterea concurenei din alte ri
Planul Naional de Aciune (PNA), în general, i în special în cele trei sectoare, se concentreaz pe
un numr limitat de aciuni selectate, pentru a asigura o abordare realist pas cu pas a implementrii,
evitând în acelai timp liste lungi de aciuni / msuri copleitoare. Aceste PNA-uri au fost discutate
i validate cu prile interesate naionale în timpul interviurilor individuale i în cadrul celui de-al
doilea ANPI privind prile interesate din aprilie 2018.
Principalele linii de aciune propuse în acest raport pot fi rezumate în urmtoarele puncte expuse
mai jos. O list mai larg de aciuni se regsete în capitolele sectoarelor respective.
La general:
echivalenei pentru certificarea mrcii organice (ecologice) din Moldova de ctre UE
Dezvoltarea pieei naionale de materii prime pentru agricultura ecologic (semine i
material sditor, îngrminte, produse pentru protecia culturilor)
Instituirea unui program de instruire pe scar larg i servicii de extensie privind producia
i certificarea ecologic.
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
9
Susinerea cercetrii de pia i crearea de parteneriate comerciale eficiente pentru produsele
cu valoare adugat
Sectorul nucilor:
Crearea unui brand puternic naional de nuci, inclusiv pentru nucile organice
Sectorul mierii:
Crearea unui brand puternic naional de miere, inclusiv pentru mierea organic
Instituirea unui program de subvenionare pentru productorii de miere ecologic (100%
finanare în perioada de conversie (12 luni))
Sectorul cerealelor:
naionale
Prin combinarea unei prezentri generalizate a sectorului, exemple specifice a unor cazuri de
studiu de succes, ce au avut o abordare ecologic, sau de valoare adugat, analiz SWOT i
PNA, proiectul ENEP va ajuta factorii de decizie s elaboreze pachete de politici care s sprijine
dezvoltarea capacitii de producie i s exploateze pieele externe pentru cele trei sectoare verzi
care au un avantaj comparativ demonstrat.
I: Agricultura Ecologic - tendine generale i cadrul legislativ în
Moldova
Importana agriculturii ecologice la nivel mondial a crescut în ultimele dou decenii, determinat de
o cretere a gradului de contientizare a progresului degradrii resurselor i a schimbrilor climatice,
însa i datorit cererii consumatorilor de alternative sntoase de alimentare. Institutul Elveian de
Cercetare in Agricultura Ecologic (FiBL, 2017) estimeaz c în ultimii cincisprezece ani, în
perioada 2000-2016, piaa mondial a produselor ecologice a crescut de la 17,9 miliarde de dolari
la aproape 90 miliarde de dolari. Între timp, valoarea pieei ecologice a Uniunii Europene se ridica
la 30,5 miliarde de dolari în 2016, ceea ce reprezint cu 10% mai mult decât în 2015. Cea mai mare
pia european a produselor ecologice în 2017 a fost Germania, cu o valoare de € 8,6 miliarde,
Frana (€ 5.5 miliarde) i Marea Britanie (€ 2,3 miliarde). În acelai timp, piaa ecologic a altor ri
Europene, precum Danemarca, Suedia, Norvegia, Elveia, Austria, Italia i Spania, se dezvolt cu
pasi rapizi.
Moldova, ca multe alte ri care se bazeaz în mare msur pe agricultur, recunoate aceast
tendin global i încearc s se adapteze la aceasta, prin a crea condiii necesare pentru a aborda
problemele legate de agricultura convenional, precum i pentru a-i crete valoarea exporturilor
pe pieele stabilite i penetrarea noilor piee.
Primul pas in stabilirea agriculturii ecologice în cadrul legislativ naional a fost emiterea Hotrârii
Guvernului nr. 863 din anul 2000, care a aprobat Concepia Naional de Agricultur Ecologic,
Producerea i Marketing-ul Produselor Naturale i Produselor Nemodificate Genetic, urmat de
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
10
Legea nr. 115 din 09/06/2005 privind producia agroalimentar ecologic (Monitorul Oficial, 2005).
Aceast lege a permis controlul privat al agriculturii ecologice, acreditat în sistemul EN 17065 i
autorizat de Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare. Lucru care a asigurat un sistem organic
armonizat cu cerinele Uniunii Europene la momentul respectiv.
Urmtoarele acte legislative reglementeaz contextul agriculturii ecologice în Moldova:
Legea No. 115 of 09/06/2005 privind producia de alimente ecologice
GD No. 149 of 10/02/2006 punerea în aplicare a legislaiei privitor produciei alimentelor
ecologice
GD No. 1078 of 22/09/2008 privind adoptarea regulamentului tehnic privitor produciei
alimentelor ecologice i etichetarea alimentelor ecologice
MAFI Regulamentul No. 179 of 10/09/2008 privind regulile de eviden a registrelor de istorie
a terenurilor
MAFI Regulamentul No. 9 of 19/01/2010 privind înfiinarea Comisiei de Autorizare a
Organismelor de Inspecie i Certificare
MAFI Regulamentul No. 16 of 05/02/2010 privind regulile de înregistrare a companiilor
productoare de alimente ecologice
Legea 26 of 24/02/2011 privind modificarea legii 115/2005 pentru armonizarea cadrului
legislativ a Moldovei cu noile modificri ale reglementrilor Uniunii Europene.
GD No. 884 of 22/10/2014 pentru aprobarea regulamentului privind utilizarea etichetei
naionale "Agricultura Ecologic - Republica Moldova"
In acelai timp, cadrul juridic al Uniunii Europene privind agricultura ecologic sa schimbat
dinamic, în timp ce legislaia moldoveneasc nu a fost capabil s urmeze aceste schimbari datorit
diverilor factori, cel mai important fiind baza limitata de resurse umane din cadrul Autoritii
Ministerului Agriculturii (MARDE) autorizat sa gestioneze aceste modificri. Prin urmare, exist
în prezent un decalaj mare între actuala legislaie a Uniunii Europene i baza juridic a Republicii
Moldova. În 2016, Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare a raportat un nivel de armonizare
de 40%. Câteva exemple de elemente lips sunt reglementarea scutirilor, reglementarea autorizaiei
de utilizare a anumitor produse i substane permise în agricultura ecologic, prevederi care asigur
mecanisme de control la fel de eficiente ca în cadrul Uniunii Europene etc. În prezent, documentul
de baz care reglementeaz producia ecologic i etichetarea în Moldova (Legea nr. 115-XVI din
09/06/2005 privind agricultura ecologic) nu include cele mai recente amendamente la
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 834/2007 din 28 iunie 2007 privind producia ecologic i
etichetarea produselor ecologice i de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91. De asemenea,
acesta nu include Regulamentul (CE) nr. 1235/2008 din 8 decembrie 2008 de stabilire a normelor
de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului de Reglamentare privind regimul de
import a produselor ecologice din ri tere. Chiar dac unele pri ale noilor reglementri ale Uniunii
Europene s-au reflectat în noile acte legislative din 2009 i 2011, este absolut necesar de o
transpunere complet într-o lege coerent i nu în mai multe documente legislative subordonate.
In consecin, un proiect de lege privind producia agroalimentar ecologic i etichetarea
produselor ecologice din 28.06.2017 cu scopul de a pune în aplicare art. 68 din Acordul de Asociere
dintre Uniunea European i Republica Moldova a fost prezentat pentru consultri publice în
septembrie 2017. Intenia actual a MARDE este de a finaliza elaborarea i adoptarea unei legislaii
complet armonizate pân la sfâritul anului 2019, cu sprijinul Ageniei de Dezvoltare din Cehia prin
organizaia "People in Need" din Moldova.
11
Nu numai din punct de vedere juridic, ci i în ce privete producerea, exist un drum lung de parcurs
pentru a oferi agriculturii ecologice un loc mai important în acest sector. Potrivit MARDE, suprafaa
alocat agriculturii este de aproximativ 65% (circa 22.000 km2) din suprafaa teritorial a Moldovei,
cea mai mare parte a acesteia (19.000 km2) fiind în prezent utilizat. În prezent, doar 75.686 ha sunt
certificate ca fiind ecologice, ceea ce reprezint 3,9% din suprafaa total utilizat. Dintre acestea,
2.261 (3%) sunt certificate de organismele naionale de certificare, iar 73.425 ha (97%) sunt
certificate internaional.
(Sursa: MARDE 2017)
Cderea aparent a suprafeei totale nu este o reflectare real a situaiei. De fapt, suprafaa total a
produciei certificate ecologic a crescut. Din cauza problemelor de acceptare a echivalenei
certificatelor ecologice moldoveneti, multe întreprinderi i-au încetat înregistrarea terenurilor în
sistemul naional de certificare ecologic i, mai degrab, au fost certificate de organizaii
internaionale, ale cror certificate sunt recunoscute în UE. Din pcate, MARDE nu are acces la
datele din zonele certificate extern i încercrile la moment de a colecta aceste date ofer rezultate
sporadice.
Deoarece organismele private de certificare acreditate au început s certifice productorii moldoveni
în anul 2003, volumul agenilor economici din cadrul etichetei ecologice naionale a crescut rapid.
Diminuarea numrului agenilor economici în jurul anului 2012 sa datorat faptului c multe
întreprinderi mici i-au incheiat activitatea sau au fuzionat - în general, exist o tendin de
concentrare sporit în acest sector. De asemenea, pierderea recunoaterii echivalenei certificatului
organic din Moldova în Uniunea European a avut consecinte i în zona de cultivare.
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
12
Figura 2 - Numrul agenilor economici înregistrai în agricultura ecologic în Moldova (Sursa: MARDE 2017)
Cu toate acestea, pentru urmtorii ani se anticip ca sectorul agriculturii organice din Moldova s
creasc. Strategia Naional pentru Agricultur i Dezvoltare Rural 2014-2020 recunoate
importana managementului agriculturii ecologice, stabilind "Gestionarea Durabil a Resurselor
Naturale" ca una dintre cele trei prioriti strategice, în special prioritatea 2. Strategia include trei
msuri de sprijin:
Msura 2.1. Sprijin pentru practicile de gestionare a terenurilor i a apei, inclusiv
consolidarea terenurilor, rotaia culturilor, sistemele de irigare i echipamente;
Msura 2.2. Sprijinirea tehnologiilor i abordrilor de producie ecologice, inclusiv
agricultura ecologic, biocombustibilii i reîmpdurirea terenurilor erodate;
Msura 2.3. Sprijin pentru adaptarea i atenuarea riscurilor legate de schimbrile climatice.
Strategia prevede o alocare de aproximativ 30% din totalul resurselor financiare disponibile,
pentru aceast prioritate strategic, si msura 2.1 primind 20%, iar celelalte dou - câte 5%
fiecare.
Urmtorul tabel rezum oportunitile de acordare a subveniilor în cadrul strategiei menionate
mai sus:
2014-2020
Tipul recoltei
Pli pe 1 ha de teren în curs de conversie în 2016-2017
Primul an 2lea an 3lea an
Grdini i vii
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
13
Plante medicinale si aromatice 1300 MDL / 61.90 € 1600 MDL / 76.19 €
Legume 1500 MDL / 71.42 € 2000 MDL / 95.23 €
Culturi de câmp 800 MDL / 38.09 € 1000 MDL / 47.61 €
(Sursa: MARDE 2017)
O problem semnificativ în ceea ce privete accesarea acestor subvenii este c pentru a beneficia
de ele, fermierii trebuie s fie certificai de un organism de certificare acreditat de MOLDAC /
MARDE. În prezent exist dou astfel de organisme "Certificat Eco" SRL i "Bio Cert Tradiional"
SRL. Dup cum sa descris mai sus, un numr mare de agricultori organici care produc în cea mai
mare parte pentru export, se certific de ctre organismele internaionale de certificare, deoarece
eticheta ecologic naional nu are nici o valoare pentru export. Organismele strine de certificare
nu sunt, din pcate, recunoscute de MOLDAC / MARDE i, prin urmare, fermierii care beneficiaz
de aceste servicii internaionale nu au acces la subveniile naionale.
Potrivit Dnei Marcela Stahi, efa Serviciului pentru Producia Ecologic i a Produselor cu
Denumire de Origine din cadrul MARDE, soluia pe termen scurt ar fi ca unul dintre organismele
de certificare din Moldova s solicite recunoaterea echivalenei de ctre Comisia European. Cu
toate acestea, este vorba de un proces îndelungat care implic o investiie riscant de resurse umane
i financiare, pe care nici "Certificat Eco" SRL i nici "Bio Cert Tradiional" SRL nu sunt dispui
s -io asume. Mai ales în contextul actual al legislaiei Uniunii Europene, care se va schimba din
nou în 2021, ceea ce va duce la încheierea sistemului de recunoatere a echivalenei i întroducerea
conformitii obligatorii cu standardele Uniunii Europene. În cele din urm, soluia pe termen lung
pentru multe probleme din sectorul agriculturii ecologice este transpunerea final a legislaiei
Uniunii Europene i asigurarea implementrii riguroase a acesteia.
II: Tendinele de export i politici de sprijin
Urmrind un regim comercial liberal, în 2001 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi
depline al Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC). Acest pas a adus la o avansare treptat a
comerului exterior i a sporit eforturile in adoptarea standardelor internaionale în procesele de
producie. Moldova a semnat acorduri de liber schimb (ALS) cu 43 de ri pân în prezent. Cea ce
influeneaz cel mai mult comerul Republicii Moldova este Acordul de Liber Schimb Aprofundat
i Cuprinztor (ALSAC) cu statele membre ale Uniunii Europene. Exist, de asemenea, Acorduri
de Liber Schimb cu statele membre ale Comunitii Statelor Independente (CSI), cu rile balcanice
(Albania, Bosnia-Heregovina, Kosovo, fosta Republic Iugoslav a Macedoniei, Muntenegru i
Serbia) i Turcia. În plus, Moldova a semnat acorduri comerciale prefereniale cu Canada, Japonia,
Norvegia Elveia i Statele Unite (MIEPO, 2017a).
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
14
Figura 3 - Tendine regionale de export pentru bunurile din Moldova
(Sursa: Echipa Economica German Moldova, bazata pe BNS 2017)
În 2004, peste 50% din exporturile moldoveneti au fost destinate rilor CSI, inclusiv Rusia. În
2010, Uniunea European conteaza la 48%, iar CSI - 40%. Mai târziu, în 2016 aproape dou treimi
din exporturile moldoveneti au fost deja direcionate ctre Uniunea European. Aceast tendin
demonstreaz o reorientare regional clar a exporturilor ctre Uniunea European în ultimul
deceniu. În acelai timp, rile CSI rmân la fel de importante ca destinaii de export. Ponderea
celorlalte destinaii de export sa dublat aproape din 2004, în special datorit creterii exportului i
comerului cu Turcia, dar i cu alte ri, precum China i Egiptul (Echipa Economic German
Moldova, 2017).
Evoluia exporturilor de produse agroalimentare ctre Uniunea European a fost determinat atât de
condiiile climatice, cât i de restriciile comerciale impuse de Rusia ca reacie la semnarea de ctre
Moldova a Acordului de Asociere cu UE. Principalii parteneri comerciali ai Moldovei în Uniunea
European sunt Italia, România Grecia i Germania, atât pentru importuri, cât i pentru exporturi.
Orientarea geografic limitata, cu aproximativ 90% din exporturile moldoveneti, 86% din
importurile în comerul agroalimentar i agricol, cu doar 10 state membre ale Uniunii Europene din
cele 27 state, limiteaz diversificarea pieelor, creeaz riscuri, împiedic alegerea nielor de pia i
reduce capacitatea de penetrare a pieele noi.
La 1 septembrie 2014, Moldova a semnat Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat i
Cuprinztor (AZLSAC) cu Uniunea European, iar în iulie 2016 era deja pus în aplicare pe deplin.
AZLSAC implic un proces complex de adoptare a standardelor i directivelor Uniunii Europene.
Aplic principiile de liber schimb ale Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC) la relaiile
comerciale dintre Republica Moldova i statele membre ale Uniunii Europene. AZLSAC faciliteaz
comerul cu produse i servicii prin eliminarea majoritii taxelor la import.
Una din funciile-cheie ale AZLSAC este alinierea legilor comerciale din Moldova la legislaia
Uniunii Europene. Acest lucru va permite Moldovei s devin un partener comercial mai de
încredere prin îmbuntirea guvernrii i a statului de drept. În consecin, mai multe investiii
strine vor veni i se va atepta deschiderea mai mare a pieei Uniunii Europene pentru exporturi.
(MIEPO, 2017).
Conform raportului MIEPO i "Asisten tehnic pentru implementarea DCFTA în Moldova" dup
doi ani de implementare a AZLSAC, 65% din exporturile moldoveneti au fost orientate ctre piaa
Uniunii Europene, iar aceste exporturi au fost de 2,2 miliarde de euro. În comparaie cu perioada
2014-2016, exporturile totale de bunuri i servicii au crescut cu 16% (12% doar pentru bunuri).
Ponderea produselor agroalimentare pe piaa Uniunii Europene a crescut cu 45% (de la 278 euro la
504 milioane euro). Balana comercial pentru produsele agroalimentare a constituit aproximativ
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
15
174 milioane EUR, ceea ce reprezint o cretere de 5 ori fa de perioada pina la AZLSAC.
Printre principalele produse agroalimentare exportate ctre Uniunea European se numr seminele
de floarea soarelui, care reprezint 25% din exporturile de alimente ctre Uniunea European.
Acestea au fost exportate în proporie de 44% României i 32% Marea Britanie. Este o cretere
spectaculoas de 2,8 ori fa de perioada anterioar. Exporturile de nuc reprezint 15% din
exporturile de produse agroalimentare ctre Uniunea European, principalele destinaii fiind Frana
(37%), urmate de Austria i Germania, cu câte 14% fiecare. De asemenea, evoluia exporturilor este
remarcabil privind mierea (+ 40%) - unul dintre puinele produse de origine animal admise la
export în Uniunea European (Expert Grup, 2017).
În acelai timp, lipsa produselor interne omogene, compatibile, ambalate i certificate care ar fi
acceptate de importatorii din Uniunea European reduc substanial capacitile produselor
moldoveneti pentru a acoperi contingentele i concesiunile tarifare stabilite de AZLSAC. Msurile
netarifare stabilite de AZLSAC (standardele sanitare, fitosanitare, de calitate, certificarea produselor
i conformitatea) reprezint în prezent cele mai grave bariere în calea creterii exportului de produse
agroalimentare moldoveneti ctre UE. Ajustarea cadrului legislativ / normativ i conformarea
sectorului agricol local cu aceste cerine i excluderea în viitor a msurilor netarifare ar putea avea
un impact mult mai mare decât eliminarea tarifelor la import pentru ambele pri.
Potenialul de cretere al exporturilor agricole i agroalimentare din Moldova ar putea încetini brusc
in cel mai scurt timp dac productorii agricoli din Moldova nu vor adopta i respecta standardele
Uniunii Europene. În acest context, nerespectarea cerinelor sanitar-veterinare, a standardelor de
siguran i de calitate ale Uniunii Europene ar putea diminua competitivitatea, penetrarea i astfel
ar putea încetini exporturile de produse naionale pe alte piee mondiale cu cerine i standarde
similare.
În afar de efectul pozitiv asupra comerului cu UE, semnarea Acordului de Asociere i a Zonei de
Liber Schimb Aprofundate din zona Euro în 2014 a avut un efect negativ asupra comerului
Moldovei cu Rusia. În iulie 2014, Rusia a început s introduc restricii privind livrarea produselor
moldoveneti (în special vinul, fructele i legumele conservate). În consecin, pân în august 2016,
exportul bunurilor moldoveneti pe piaa rus a sczut cu circa 325 milioane dolari.
III: Programe de Sprijin Existente
Exist mai multe programe de sprijin care vizeaz sprijinul sectorului agricol din Moldova. ANEXA
1 ofer o list destul de lung, care nu pretinde a fi exhaustiv. Citeva exemple sunt descrise mai
jos în acest capitol.
Principala sursa de sprijin sunt subveniile oferite prin Agenia Guvernamental de Intervenii i
Pli pentru Agricultur (AIPA) subordonat MARDE. Alocarea resurselor vizeaz atingerea
obiectivelor generale i specifice stabilite în Strategia Naional pentru Dezvoltare Agricol i
Rural 2014-2020, Hotrârea Guvernului nr. 409 din 4 iunie 2014, precum i Acordul de finanare
dintre Republica Moldova i Comisia European privind implementarea Programului ENPARD
Moldova - sprijin pentru agricultur i dezvoltare rural, aprobat prin Hotrârea Parlamentului nr.
177 din 22 octombrie 2015. În anul 2018, valoarea total a subveniilor de stat se ridic la 900
milioane MDL sau echivalentul a 45 milioane euro.
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
16
AIPA sprijin o gam foarte larg de activiti care pot fi rezumate în urmtoarele msuri generale:
1. Investiii în exploataiile agricole pentru restructurarea i adaptarea la standardele Uniunii
Europene
2. Investiii în prelucrarea i comercializarea produselor agricole
3. Instruire pentru implementarea aciunilor legate de mediu i spaiul rural
4. Îmbuntirea i dezvoltarea infrastructurii rurale
5. Consultan i alte servicii de instruire
Una din programele-cheie de sprijin în acest sector este Proiectul de Competitivitate Agricol al
Republicii Moldova implementat de Facilitatea Global de Mediu a Bncii Mondiale (FGM).
Obiectivul principal este "sporirea competitivitii sectorului agroalimentar al rii prin susinerea
modernizrii sistemului de management al siguranei alimentelor, facilitarea accesului pe pia al
agricultorilor i integrarea practicilor de gestionare a terenurilor agro-ecologice i durabile" (Banca
Mondial, 2018). Programa a fost pusa în aplicare începând cu 1 mai 2012 i este vizat s înceap
în 30 iunie 2019. Proiectul const din urmtoarele 5 componente:
1. consolidarea managementului siguranei alimentelor (prin îmbuntirea capacitii
sectorului i asigurarea armonizrii reglementrilor cu Uniunea European) - 11,80 milioane
dolari
2. consolidarea potenialului de acces pe pia (în special pentru produse horticole cu valoare
adugat) - 38,34 milioane dolari
dolari
guvernamentale) - 2,60 milioane dolari
5. subvenii de sprijin pentru vânzri compensatorii (pentru cei care au suferit de restricii
comerciale în 2014) - 6.80 milioane dolari
Un alt program important este Programul de Incluziune Economic Rural i Rezistena Climei
(FIDA VI) implementat de Fondul Internaional pentru Dezvoltare Agricol (FIDA). Scopul acestui
program este de a sprijini antreprenorii sraci din mediul rural s-i mreasc veniturile i s-i
sporeasc rezistena la ocurile economice i de mediu. Programul activeaza din 2014 pina in 2020,
oferind o serie de instrumente financiare de la FIDA, ADID i FGM în valoare de 16,1 milioane
USD în împrumuturi i aproximativ 10 milioane de dolari în granturi. Programul cuprinde
urmtoarele componente:
Componenta II: Finanarea rural integrat i dezvoltarea capacitii
Componenta III:Dezvoltarea infrastructurii economice pentru reziliena i creterea rural
În cadrul componentei I, se vor acorda subvenii pentru investiii cu scopul de a spori capacitatea
întreprinderilor agricole în a se adapta la schimbrile climatice, precum i subvenii pentru
dezvoltarea lanurilor de valori în cadrul programului în urmtoarele domenii: apicultur,
legumicultur i struguri de mas.
În mod specific pentru sectorul apicol, acest program vizeaz urmtoarele rezultate:
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
17
1. Sprijin acordat grupurilor de productori la nivel local i regional în formarea loturilor de
produse destinate vânzrii pe piaa intern i export pentru a crete veniturile, a reduce
cheltuielile i a asigura competitivitatea produselor
2. Modernizarea sistemului de achiziii, stocare, procesare, ambalare i formare a loturilor de
produse
4. Modernizarea sistemului de comunicare i marketing
5. Venitul regional crescut pe baza vânzarii produselor cu valoare adugat
6. Maximizarea utilizrii potenialului melifer al regiunii;
Prin sprijinul Cooperrii pentru Dezvoltare a Republicii Cehe, organizaia „People in Need
Moldova“ implementeaz în prezent un proiect care vizeaz crearea unui sprijin instituional pentru
agricultura ecologic în Moldova. Obiectivul principal este creterea capacitii, transparenei i a
credibilitii instituiilor de stat în domeniul agriculturii ecologice în Moldova. Perioada de
implementare este 2017- iunie 2021 i costul total de 1.590.000 CZK, echivalentul a aproximativ
62.400 €. Proiectul este implementat în strâns colaborare cu MARDE i are ca scop obinerea
urmtoarelor rezultate:
1. Structura instituional consolidat în domeniul agriculturii ecologice
2. Un sistem operaional pentru aprobarea unificat a inputurilor în agricultura ecologic
3. Competena consolidat a laboratoarelor locale în domeniul agriculturii ecologice
4. Un sistem stabilit de recomandare a procedurilor agro-tehnologice ecologice, a speciilor i
a soiurilor
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
18
1.1. Întroducere
De la adoptarea Legii2 privind nucile în Moldova în 1999, atenia naional fa de nuci ca recolt
a crescut drastic. În prezent, în Moldova "nucile sunt cultivate pe 24.000 de hectare de plantaii, o
zon care se extinde în mod constant" (MIEPO 2017). Suprafaa actual de producie a livezilor este
de 16.000 de hectare, potrivit Biroului Naional de Statistic a Republicii Moldova 2017.
Productivitatea medie variaz de la 2 la 3 tone pe hectar, în funcie de soi i de condiiile climatice.
Plantaiile de nuc au înregistrat o cretere rapid din anul 2000, dintr-o suprafa de 4.000 de
hectare ajungând la o suprafa de 24.000 de hectare în 2014. Astfel, volumul exporturilor a crescut
de la 39" milioane dolari în 2007 la peste 100 milioane în 2014 "(raportul MIEPO Agriculture 2015).
În 2015 i 2016 volumul exporturilor în tone a crescut, îns, datorit unei scderi rapide a preurilor,
valoarea total a exporturilor a rmas la aproximativ 100 de milioane de dolari. Destinaiile top
pentru exporturile de nuci moldoveneti în ultimii zece ani au fost: Frana, Grecia, Germania,
Austria, Irak, Turcia, Italia, Marea Britanie i Olanda.
Moldova a devenit recent cunoscut ca ar de prelucrare a nucilor (INC, 2017). Datorit investiiilor
mari în decojire i sortare, Moldova nu numai c este capabil s proceseze toat cantitatea de nuci
proprie pentru export, ci s i ofere servicii de prelucrare pentru alte ri precum Frana, de exemplu.
În acest caz nucile cu coaj sunt importate în Moldova, prelucrate i reexportate înapoi în Frana.
Produsele cu valoare adugat, cum ar fi uleiul de nuc, joac în prezent un rol mai puin semnificativ
în exportul moldovenesc. De exemplu, compania Prometeu-T produce ulei de nuc, dar în cantiti
relativ mici. Potrivit directorului companiei, nu sunt suficiente cantiti de nuci pentru producerea
uleiului, viabile din punct de vedere comercial, el prefer pentru export sa le vând sub form de
kernel, datorit cererii ridicate i relaiilor comerciale deja stabilite. Cu toate acestea, dac s-ar
stabili relaii comerciale stabile pentru exportul uleiului de nuc, acest produs ar putea reprezenta
un potenial puternic de venituri, deoarece preul cu amnuntul pentru uleiul organic de nuc în sticle
de diferite dimensiuni variaz de la 40 EUR la 60 EUR pe litru. Nu au fost înc identificate cazuri
de export a florii de nuc (amestecul presat de miez de nuc, rmas dup extragerea uleiului) sa a
amestecurilor pre-ambalate de marc.
Consiliul Internaional de Nuci i Fructe Uscate estimeaz c, în 2016, nucile sunt pe locul 2 dupa
preferin, dupa migdale in rile cu venitul ridicat, cu o cot de 18%, migdale (39%). În rile cu
venitul mediu, nucile au fost pe locul 1 în perioada 2016 - 29% (INC, 2018). În acelai timp, cererea
mondial de nuci este în continu cretere. Diferena enorma de peste 180 de milioane de tone de
nuci cu coaj, între producerea i consumul de nuci din cadrul UE ofer o oportunitate excelent
pentru exportatorii moldoveni de nuci. De asemenea Turcia, rile din Orientul Mijlociu i Asia
Pacific reprezint o destinaie promitoare pentru export.
2 Legea No. 658 of 29.10.1999 - http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=311709
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
19
1.2. Tendine globale în producia i comerul de nuci
Nucile sunt un produs din ce în ce mai semnificativ în comerul internaional. Dei preul pieei
mondiale a sczut în 2015, ele rmân un produs care aduce marje relativ mari în comerul
internaional.
Valoarea global a ofertei de nuci a ajuns la 5,5 miliarde de dolari în sezonul 2016/2017 (CIN 2017),
ce plaseaz nucile pe locul patru dup migdale, fistic i cashews. În 2014, valoarea de furnizare a
nucilor era pe locul al doilea, dar a sczut în 2015/2016, deoarece preul pieei mondiale pentru nuci
a sczut semnificativ.
Producia mondial de nuci
Producia de nuci la nivel mondial a fost estimat la 871 849 tone (baz kernel) în sezonul
2016/2017; în cretere cu 20% fa de sezonul precedent. Mrirea ofertei de nuci în perioada 2015-
2016 se explic, în principal, prin producia Chinei, care a crescut cu 55% în 2015/16, urmat de
Chili i Statele Unite, cu 22% si respectiv cu 11%. În ultimii 10 ani, producia de nuci sa dublat,
dup cum arat Figura 4.
Figura 4 - Producia mondial de nuci 2007-2017
(Sursa: CIN 2018)3
3 Diferena dintre cantitile totale de producie este atribuitdiferenei în metoda de colectare a datelor de ctre CIN i USDA.
Raportul de conversie de la nuci cu coaj la kernel folosit de USDA este de 2,34.
48 5,
12 2
53 1,
41 5
55 1,
41 5
55 3,
97 2
53 5,
81 6
56 3,
70 9
57 5,
36 7
65 1,
47 7
71 3,
19 8
88 1,
52 4
87 1,
84 9
2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 2017/18
Producia Mondial de Nuci, Tone metrice (baz Kernel)
+44 % Media în ultimii 10 ani
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
20
China i Statele Unite lideaz producia mondial cu 42% i 29% respectiv (CIN, 2018) (CIN -
Consiliul Internaional pentru Nuci i Fructe Uscate, 2018). Din perspectiva istoric demonstrat
în tabelul de mai jos, devine clar c China, Statele Unite i Chili îi extind rapid producia de nuci.
Moldova a înregistrat o crestere moderat, iar Ucraina o cretere foarte modest, în timp ce Uniunea
European - principalul importator de nuci din întreaga lume nu i-a mrit producia în ultimii 5 ani.
Tabelul 2 – Producia de nuci din diferite tri 2012-2017, TM, Baz Kernel
2012/13 2013/14 2014/15 2015/16 2016/17
China 307,692 333,333 384,615 427,350 452,991
Statele Unite 192,680 190,741 221,369 233,774 259,750
EU 47,009 47,009 46,111 49,573 48,291
Ukraina 41,427 49,483 43,906 49,179 44,872
Chili 22,650 25,641 34,886 34,188 42,735
Turcia 36,325 32,051 17,094 25,641 26,923
Moldova 9,701 9,872 13,675 12,821 13,462
Alte ri 18,932 21,667 18,590 18,590 16,667
Total 676,415 709,797 780,247 851,115 905,690 (Sursa: USDA 2017)2
Potrivit Dlui Oleg Tîrsîn, Preedintele Uniunii Asociaiilor Productorilor de Nuci din Republica
Moldova (denumit i Asociaia Naional a Productorilor de Nuci sau UAPNRM), Chili este unul
dintre cei mai importani concureni din sectorul nucilor pentru Moldova, în special în ce ine de
piaa european. Chili a investit în mare msur în extinderea plantaiilor de nuc la o rat de aproape
10.000 ha pe an. Aceasta este o cretere extraordinar cu care Moldova nu poate ine pasul. Creterea
sectorului de nuc chilian este atribuit, de asemenea, organizrii instituionale puternice i
sprijinului statului acordat acestui sector.
Exportul mondial de nuc
În deceniul 2005-2015 exporturile mondiale de nuci s-au dublat, atingând 231 000 de tone metrice.
Statele Unite au fost principalul exportator de nuci în perioada 2015, reprezentând mai mult de
jumtate din exporturile globale, Germania fiind destinaia principal, dar i Japonia i Republica
Coreana au fost unii din partenerii importani. Ucraina i Chili i-au comercializat nucile în mare
parte în Orientul Mijlociu i Europa. Moldova ocup locul patru în exporturile de nuci din lume,
predominând în Europa. Moldova este, de asemenea, cunoscut ca o ara de prelucrare, prestînd
servicii de prelucrare a nucilor in mare parte partenerilor francezi (CIN 2017).
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
21
(Sursa: USDA 2017)
Importul mondial de nuci
Figura 6 - Top 12 importatori mondiali de nuci în 2016 - cumulativ cu coaj i decojite. (Sursa: reprezentare luat din baza de date UN Comtrade Database, 2017)
Germania joac un rol semnificativ în comerul mondial de nuci. Potrivit atât bazei de date UN
Comtrade 2017, cât i CIN - Consiliul Internaional pentru Nuci i Fructe uscate, în 2017 Germania
este importatorul mondial principal de nuci decojite. De asemenea, dac lum în considerare
cantitile cumulate de import de nuci decojite i cu coaj - Germania se afl pe primul loc pe list,
urmat de alte dou ri ale Uniunii Europene, i anume Italia i Spania. În anul 2016, Germania a
importat 25,978 tone metrice de nuci (baz de kernel) aproape dublu fa de importul su în 2006
(CIN 2018).
United States - 66%
0
50
100
150
200
250
300
350
Top 12 importatori mondiali de nuci 2016 conform valorii comerciale (Mio. US$)
in-shell shelled
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
22
Consumul de nuci pe plan Mondial
Consiliul Internaional pentru Nuci i Fructe uscate (2018) estimeaz c în 2016, nucile ocup locul
2 in lista preferinelor de nuci i fructe uscate în rile cu venituri mari 4, cu o cot de pia de 18%
dup migdale (39%). În rile cu venituri medii, nucile au fost fost pe locul 1 în 2016 (29%).
Tabelul 3 – Consumul de nuci estimat pe plan Mondial 2011-2016
ara Consumul Total (Tone Metrice, Baz Kernel ) Consumul per capita
(kg/an)
Marea
Statele Unite 65,926 66,206 60,078 58,192 64,103 0.43
Japonia 11,838 12,393 16,239 17,222 17,094 0.11
Korea de Sud 12,051 12,436 14,487 13,034 13,675 0.26
Ukraia 16,641 17,346 18,436 16,829 14,829 n/a
India 10,641 11,282 13,974 18,419 15,726 0.01
Canada 8,846 9,487 7,650 10,256 11,325 0.24
Iran 556 6,538 4,829 8,248 8,547 0.61
Alte ri 48,504 46,966 45,274 47,457 56,218 n/a
Total in lume 670,686 708,937 751,908 840,683 893,568 0.09 (Sursa: reprezentri bazate pe USDA, 2017 si CIN, 2018)
Situaia pe piaa Uniunii Europene
Populaia Uniunii Europene este de aproximativ 500 de milioane, cu un PIB mediu pe cap de
locuitor de aproximativ 30.000 de dolari. Dei Uniunea European produce propriile sale nuci,
consumul intern este acoperit la 65% din importuri. Tendina de cretere a consumului a fost însoit
de o cretere a importurilor, îns nu si de creterea produciei locale (USDA 2016). Tabelul 4
prezint o imagine de ansamblu asupra cererii i ofertei în UE 28.
4
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
23
Tabelul 4 - Cifre cheie a ofertei i cererii de nuci in UE 2016
Cu coaj
Tone Metrice
Baz Kernel,
Tone Metrice
În perioada 2017-2018, producia Uniunii Europene este estimat la aproximativ 115.000 de tone,
cu reduceri modeste în Frana i România. Se anticip c consumul va ramine neschimbat dup
câiva ani de cretere puternic. În ce privete vânzrile cu amnuntul, cererea este determinat de
snack-uri si ingrediente de gtit, în ce ine de partea industrial - cererea e determinat de produse
de patiserie. Se anticip c importurile se vor ridica semnificativ.
Piaa Uniunii Europene de nuci este deja matur, are îns spaiu de extindere. Acest decalaj enorm
între consum i producie reprezint o oportunitate excelent pentru exportatorii moldoveni de nuci.
În 2015, Statele Unite a fost furnizorul numrul unu de nuci, atât cu coaj, cât i far în UE, iar
Moldova ocup cu mandrie locul al doilea, Chili aflînduse foarte aproape, îns pe locul trei. Cu toate
acestea, având în vedere creterea rapid a industriei de nuci în Chili, se poate atepta ca în 2017
sau 2018 Chili s depeasc Moldova în acest respect.
Tabelul 5 - EU-28 Importul de Nuci de Origine, TM, cu coaj
ara de origine 2012/13 2013/14 2014/15
SUA 72,552 84,839 97,651
Moldova 21,262 23,280 24,452
Chili 16,464 21,710 24,041
Ukraina 18,041 19,855 22,206
China 3,617 5,014 3,404
Total 133,350 156,408 175,317
1.3. Statutul actual i performana sectorului de nuci în Moldova
Potrivit Asociaiei Naionale a Culturilor de Nuci, Moldova are condiii climatice i solologice
ideale pentru producia de nuci - se situeaz în cele 7% din teritoriul mondial care se socoate
cel mai potrivit pentru productivitatea maxima a varietii superioare de nuc Juglans regia.
În Moldova, în zonele rurale este absolut obinuit de a poseda cel puin un copac de nuc
împrejurul gospodriei.
Pe timpul Uniunii Sovietice, nucile nu aveau recunoaterea oficial ca recolt si producia lor
nu era o prioritate strategic. Plantaiile erau de obicei împrtiate în jurul aezrilor steti sau
dea lungul traselor rutiere. Cantiti semnificative de nucari au fost plantai dea lungul
drumurilor de ar pe tot teritoriul Moldovei. Suprafaa total a plantaiilor rutiere este estimat
la peste 100.000 ha. Soiurile de nuc plantate în anii 1950 nu au fost selecionate din punct de
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
24
vedere genetic sau adecvate pentru producia agricol comercial, prin urmare au randamente
destul de sczute de cel mult 1 ton pe hectar (Banca Mondial 2003). Potrivit Dlui Oleg Tîrsîn,
preedintele UAPNRM, nucile colectate de pe aceste drumuri de ar reprezint în continuare
cea mai important surs de producie a nucilor moldoveneti. El estimeaz c, în sezonul de
recoltare din 2018, proporia de nuci colectate de pe drumuri va scdea la 60%, cu 40% din
rezervele de livezi industriale.
La mijlocul anilor 1990, sectorul nucilor a început s creasc rapid dintr-o baz foarte mica.
Datorit costurilor mici a forei de munc, a fost posibil prelucrarea manual a nucilor cu o rat
de extracie mare a miezului întreg în comparaie cu metodelor mecanizate de extragere. În 1999
a fost adoptat aa numita "Lege privind nucii", care sprijin extinderea plantaiilor industriale
i a activitilor economice subvenionate, legate de dezvoltarea sectorului de nuci. Accesul
preferenial pe piaa Uniunii Europene fr taxe tarifare a sporit exportul care a dus la
dezvoltarea rapid a industriei de marketing i de prelucrare a nucilor.(Banca Mondial, 2003).
În prezent, nucile sunt cultivate în livezi pe o suprafata de 24.000 de hectare, o zon care se
extinde în mod constant (MIEPO, 2016). Potrivit Biroului Naional de Statistic al Republicii
Moldova in anul 2017, suprafaa productiv a livezilor a fost de 16.000 de hectare.
Productivitatea medie anual variaz de la 2 la 3 tone pe hectar, în funcie de soi i de condiiile
climatice. Plantaiile de nuc au înregistrat o cretere rapid, începând cu anul 2000, de la o
suprafa de 4.000 de hectare i ajungând la o suprafa de 24.000 de hectare în 2014. Astfel,
volumul exporturilor a crescut de la 39 milioane USD în 2007 la peste 100 milioane USD în
2014 (MIEPO, 2016) care reprezenta 1,5% din PIB, de 6,57 miliarde de dolari) i aproximativ
40% din venitul agricol total al rii (UN Comtrade, 2017). În 2015 i 2016, volumul exporturilor
a crescut, îns, datorit scderii rapide a preurilor la nivel mondial, valoarea total a exporturilor
a rmas la aproximativ 100 de milioane de dolari.
Creterea semnificativ a exporturilor de la mijlocul anilor 1990 este prezentat în Figura 5. Este
important de reinut faptul c Moldova export în prezent, în mare parte, nuci decojite. Volumul
exportului de nuci cu coaj în anul 2017 a fost foarte mic: 1.842 de tone (ANSA, 2018), ce
reprezint doar aproximativ 1-2% din valoarea total a exportului de nuci. Acest fapt se explic
prin orientarea investiiilor în industria de prelucrare în ultimii ani. Potrivit Dlui Oleg Tîrsîn,
preedintele UAPNRM totui cantitatea de nuci cu coaj a crescut cu 17% fa de anul 2016 i
va continua s creasc.
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
25
Figura 7 – Exportul Total de nuci decojite in perioada 1994-2016
(Sursa: bazat pe datele din baza de date UN Comtrade, 2017)
Relaiile comerciale în sectorul nucilor între Uniunea European i Moldova sunt deja bine stabilite.
Cantitatea de nuci decojite exportat ctre Uniunea European a crescut semnificativ în ultimii 10
ani, dup cum se ilustreaz in Figura 8. În prezent, Moldova furnizeaz in UE aproximativ 12 tone
de baz Kernel, ceea ce reprezint doar 13,3% din importul Uniunii Europene de aproximativ 90
mii tone (USDA, 2017). Cererea de import rmas este acoperit în special de Statele Unite i Chili.
Figura 8 - EU 28+ exportul de nuci decojite din Moldova 2008-2017
(Sursa: din data de baze Eurostat Comext, 2018))
Pentru a înelege mai bine relaiile de export ctre anumite ri, putem consulta Figura 9, care
prezint cele mai importante 9 destinaii de export a nucilor moldoveneti în ultimii 10 ani. rile
de sus au fost selectate în funcie de greutatea net cumulat de nuci exportate in aceast perioad.
0
20
40
60
80
100
120
0
2
4
6
8
10
12
14
Net weight (Thousand Tonnes) Trade Value (Mio. US$)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0
2
4
6
8
10
12
Trad e valu
e, m illio
Net weight (Thousand tonnes) Trade Value (Mio. US$)
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
26
Figura 9 - Top 9 destinaii de export a bazei kernel din Moldova
(Sursa: din baza de date a UN Comtrade 2017)
Figura 9 indic c Frana este destinaia principal de export a nucilor decojite din Moldova.
Acest lucru se poate explica în mare msur prin faptul c Moldova import nuci cu coaj din
Frana, le prelucreaz i apoi reexport baz de kernel. În anul 2017, de exemplu, Moldova a
importat din Frana 2,57 mii tone de nuci cu coaj, cu o valoare total de 5,62 milioane de euro
(Eurostat Comext, 2018). Aceasta reprezint aproximativ 8% din totalul produciei franceze de
nuci (USDA, 2016). A doua, cea mai mare destinaie de export - Grecia a înregistrat un declin în
ultimii 10 ani, datorita crizei economice a rii, în vreme ce Germania, Austria, Italia i Olanda
sunt considerate ca fiind piee de export în cretere. Diagrama demonstreaz o relaie vizibil
între valoarea comerului i greutatea net a kernelurilor exportate, ceea ce sugereaz c Irakul
i Turcia par s plteasc preuri mai mici pentru nucile decojite. Întrebarea fiind dac
exportatorii moldoveni aprovizioneaz aceste piei cu kerneluri de calitate inferioar sau
întradevar se limiteaz la preuri mai mici. Cele mai mari valori ale comerului în raport cu
greutatea net pot fi observate în Germania i Austria. De asemenea, certificarea ecologic a
crescut. Nucile organice din Moldova se regsesc în lanurile de magazine germane precum
"DM" i "Biocompany". În general, calitatea nucilor moldoveneti este destul de competitiv,
dar o marc naional de nuc, ca în cazul "nuci californiene", urmeaz s fie dezvoltat.
Activiti ecologice i cu valoare adugat în acest sector
În prezent, procesarea i certificarea ecologic reprezint 2 principale activiti cu valoare
adugata în sectorul nucilor moldoveneti. Din pcate, date oficiale privind producia i exportul
cumulat de nuci organice nu sunt disponibile. Registrul naional al productorilor cu certificate
ecologice enumer 16 productori de nuci cu o suprafa total de 427 ha. Este important de
menionat c doar 91 ha sunt pe deplin certificate ca fiind ecologice, în timp ce restul 78% sunt
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
27
toate în curs de conversie. Acest lucru implic, de asemenea, c majoritatea acestor livezi sunt
tinere i înc nu aduc roada cu valoare significant de pia. Zonele înregistrate în lista MARDM
reprezint o mic parte din plantaiile ecologice, deoarece acestea aparin în mare parte
fermierilor mici i mijlocii. Acionarii plantaiilor industriale mari cu certificare ecologica sunt,
de obicei, cei care au integrat vertical prelucrarea i exportul nucilor în lanurile de valori
internaionale. Aceste companii mari obin certificri externe pentru a putea exporta în mod
predominant pe pieele europene. Pe parcursul acestui studiu nu a fost posibil colectarea setului
complet de date, deoarece doar jumtate dintre aceste companii i doar un numr mic de
organisme internaionale de certificare au scos la iveal numere exacte pentru zonele certificate.
Pe baza acestor cifre, si a altor informaii disponibile pe companiile mari i a unei extrapolri
logice, deducem c suprafaa livezilor ecologice certificate din Moldova nu depete 2.000 ha.
În afar de înregistrrile zonei de cretere, exist doar estimri vagi ale volumelor de producie a
diferitor actori i organizaii din aceast industrie. Centrul Internaional pentru Agricultura
Ecologic din Europa Central i de Est - EkoConnect (2011) prezint o cifr de 4 414 tone de
export de kernel pentru anul 2010, în raportul su privind sectorul ecologic din Moldova. Un
raport privind ecologizarea agriculturii afirm c în anul 2014 Moldova a exportat aproximativ
962 de tone de nuci decojite din livezi organice i livezi în conversie, în Germania, cu o valoare
comercial total de aproximativ 4,2 milioane de euro (PNUD / GEF, 2014).
Produse cu valoare adugata, cum ar fi uleiul de nuc, joac în prezent un rol mai puin
semnificativ în exportul moldovenesc. De exemplu, compania Prometeu-T produce ulei de nuc,
în cantiti relativ mici. Potrivit directorului companiei, nu sunt suficiente nuci pentru productia
de ulei, si pentru export prefer s vînd nucile sub forma de kernel datorit cererii ridicate i a
relaiilor comerciale deja stabilite. Totui, dac s-ar stabili relaii comerciale stabile pentru
exportul de ulei de nuc, acest produs ar putea reprezenta un potenial puternic de venit, deoarece
preul de vânzare cu amnuntul pentru uleiul de nuc organic în sticle de diferite dimensiuni
variaz de la 40 € la 60 € per litru. Nu au fost înc identificate cazuri de comercializare a florii
de nuc sau exportul amestecurilor pre-ambalate de marc.
1.4. O prezentare succint a prilor interesate i a lanului valoric din sectorul
nucilor
Lanul valoric total din sectorul nucilor se caracterizeaz printr-un numr mare de fermieri
micro i mici i un numr mic de fermieri industriali mari (care nu au întrat înc în perioada de
producie), colectori, prelucrtori i exportatori.
Colectarea nucilor este efectuat de comercianii regionali care cumpr direct de la productorii
mici din zonele rurale i vînd unitilor de procesare care se afl în principal în Chiinu. Acetia,
la rândul lor, decojesc manual i în continuare export nucile pe pieele de destinaie, în special
în UE. În plus, in afar de prelucrarea produciei interne, industria a atras fluxuri semnificative
de nuci cu coaja importate, exploatînd decojirea manuala eftina, si apoi reexportînd nucile
decojite in Frana i Germania (Banca Mondial, 2013). Astfel, Moldova este considerat, de
asemenea, o ar care ofer servicii de prelucrare, în special pentru nucile franceze.
Pe lâng cei implicai direct în producie, prelucrare i comer, exist industrii / servicii de
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
28
cercetare, consultan i certificare i ali actori ai dezvoltrii sectorului, cum ar fi asociaiile de
productori. Asociaia Naional a Productorilor de Nuc (UAPNRM) exist înc din 2006,
dedicându-i misiunea de a uni i sprijini productorii mici i de a dezvolta acest sector. În ultimii
ani activitatea sa a fost limitat din cauza resurselor limitate i a altor constrângeri. În anul 2015,
cu alegerea noului preedinte al Consiliului de administraie, s-au înregistrat unele activiti noi
i se d speran în viitoarele inovaii pentru o mai mare eficacitate i incluziune în lanul valoric.
Nucile Organice
Urmtorii operatori de pe piaa Moldovei au fost certificai de ctre organismele europene de
certificare pentru producia i comerul nucilor organice: Monicol SRL (Kiwa BCS ÖKO-
Garantie, BIO Suisse, Naturland), AMG Kernel SRL (Bio-inspecta), Irida SRL i Nutsi
International SRL (EcoCert Frana), Minunata Xenia SRL (Kiwa BCS ÖKO-Garantie) IM Nova
Nut SRL i Maestro Nut SRL (CERES), Prometeu-T SA, Fernuci SRL i Pronutconagro SRL
(nu sau gsit date referitor la organismul de certificare). Exist, de asemenea, 16 operatori mai
mici certificai de organisme de certificare acreditate la nivel naional (Certificat Eco i Biocert
Traditional), dar majoritatea sunt înc în curs de conversie, iar aceste certificate nu sunt
recunoscute ca echivalent organic european în cazul exportului.
Viorel Gherciu, expert proeminent în agricultura ecologic, prezint un exemplu a unui
exportator de nuci organici i metoda lui de rezolvare a problemelor ce ineau de colectare i
certificare înainte de anul 2014. "Nova Nut este o întreprindere mixt germano-moldoveneasc
de nuci organice, în care partenerul german se ocup de marketing i partenerul moldovenesc de
aprovizionare, au contractat 2,152 fermieri, dintre care majoritatea au doar câiva copaci. Cu un
copac bun, care cântrete aproximativ 100 kg, un agricultor cu trei copaci poate câtiga
aproximativ 600 de dolari pe an, o contribuie substanial pentru o familie, într-o ar srac ca
Republica Moldova.Pentru meninerea sczut a costurilor de certificare - care altfel ar fi
prohibitiv - operatorii menin un certificat de grup cu un sistem de control intern, prin care ei
înii viziteaz toi fermierii i fac rapoarte de inspecie. Organismul de certificare verific
eficiena acestui control intern. Producia total este de 300 de tone de kernel, clasificat în diferite
caliti i ambalat in vacuum "(UNEP, 2011).
1.5. Potenialul diversificrii pieei, modernizarea lanului valoric i generarea de
valoare adugat în sectorul de nuci în Moldova
Diversificarea pieei
Piaa Uniunii Europene i mai ales Frana i Germania sunt în prezent principalele destinaii de
export pentru nucile moldoveneti, îns sectorul ar avea o cretere i o rezisten mai mare dac
exporturile ar viza un grup mai diversificat de ri i nie specifice în cadrul acestor ri.
Una dintre concluziile cheie rezultate din consultrile cu productorii / exportatorii moldoveni i
cu importatorii din Uniunea European este c la momentul de fa este foarte dificil s se exporte
produse cu valoarea adugat (produse finite deja prelucrate) i s se vinda în lanurile europene
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
29
de comer cu amnuntul ca un brand registrat în Moldova. Cercetrile noastre arat c
consumatorii din Uniunea European, în special din Germania, sunt foarte conservatori preferând
mrcile pe care deja le recunosc i le încredineaz. Prin urmare, Moldova va continua, în viitorul
apropiat (5-7 ani), rolul su de furnizor de materie prima, ce în continuare se ambaleaza i
eticheteaza în ara de consum.
Cu toate acestea, oportunitile de penetrare a pieelor conservatiste stabilite ar trebui s se
desfoare în continuare, focusinduse pe pieele mai puin tradiionale, cum ar fi noile state
membre ale Uniunii Europene, care tocmai acum îi cauta/stabilesc brandurile de nuci de
încredere. Nucile sunt foarte populare pentru multe dintre grupurile etnice care locuesc in Europa
i în special în Germania, cum ar fi minoritile din Turcia, Orientul Mijlociu i Africa de Nord
ce reprezent o ni promitoare.
De asemenea, este important adaptarea rapida la cerintele clienilor. Vârful chiziiilor de nuci în
Europa este în timpul iernii - mai ales înperioada înainte de Crciun, cu toate acestea cumprarea
nucilor este in cretere pe tot parcursul anului. În comerul cu amnuntul, aproape 50% din toate
nucile sunt comercializate în supermarketurile clasice, iar 30% prin intermediul canalului de
sntate i bio. Restul-20% sunt vândute prin intermediul pieelor externe i online (CBI, 2014).
În urmtorul deceniu, se ateapt ca regiunea Asia-Pacific i Europa s domine în sectorul
nucilor, urmate de Orientul Mijlociu i Africa. Din ce în ce mai mult, nucile sunt consumate în
regiunea Asia Pacific, în special pentru gustri i formulri farmaceutice. Aceast regiune este
de ateptat s devin un juctor proeminent pân în 2025, cu o rat anual de cretere compus
semnificativ (RCAC) atribuit creterii consumului de nuci pe cap de locuitor (Transparency
Market Research, 2017).
Moldova poate lua exemplu de la Chili, care este foarte activ pe piaa turc, recent îns a penetrat
si pieele Indiei, Maroc i Emiratele Arabe Unite. Concurena cu Chili nu ar trebui s fie prea
sever, deoarece timpul de recoltare în emisfera nordic i cea sudic are loc exact în opusul
anului i ar putea fi complementar pentru o aprovizionare constant.
Pentru a ridica lanul valoric al nucilor, pot fi luate în considerare mai multe opiuni. Desigur,
certificarea ecologic este de mare valoare pentru piaa european, dar i produsele cu valoare
adugat devin din ce în ce mai semnificative în comerul mondial.
Certificarea Organica
Oleg Tîrsîn, preedintele Asociaiei UAPNRM, afirm c producia de nuci organice reprezint
cea mai promitoare opiune pentru Moldova. Pentru a face ca nucile moldoveneti s devin
mai vizibile i recunoscute pentru calitatea lor pe piaa european, Asociaia a iniiat recent
discuii pentru a crea un brand de nuc moldovenesc: "Moldova Nut", similar cu "Moldova Fruit"
care exist deja i pare s se bucure de recunoatere i încredere de ctre un numr tot mai mare
de parteneri comerciali externi.
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
30
Vom examina pe scurt tendinele pieii de nuci din Germania, deoarece aceast ar este cel mai
mare importator din lume, al 5-lea cel mai mare consumator de nuci i cea mai mare pia
ecologic din Uniunea European. Centrul pentru Promovarea Importurilor din rile în curs de
dezvoltare (CPI) estimeaz c, pentru comerul echitabil, nucile organice de marc le aduce
productorilor cote mai mari a preului de vânzare final i, astfel pot obine un plus de valoare de
30-50% decât în cazul comerului cu produse convenionale, toate astea în ciuda costurilor mai
mari implicate în certificare.
"aditiv / fr conservani", caracteristic în comerul de fructele i nuci comercializate, în timp ce
meniunele "fibre", "proteine" atrag cumprtori. Dei majoritatea oamenilor deja percep nucile
ca un aliment sntos oricum, exist un segment semnificativ de consumatori care este dispus s
plteasc un pre premial pentru nucile organice (CBI, 2014). În timp ce preurile de vânzare cu
amnuntul pe pia variaz de la 1,50 € la 2,00 € pe 100g, segmentul organic i premial poate
ajunge pân la 3 € - 4 € pe 100g. Din fericire, nucile moldoveneti se gsesc deja pe rafturile
magazinelor ecologice din Germania, cum ar fi Biocompany sau DM, care le vând ca branduri
locale, de exemplu segmentul premial Rapunzel.
Un alt punct forte a certificarii ecologice este ca poate ajuta la amortizarea instabilitii preului.
Preul nucilor de pe piaa mondial a înregistrat o scdere semnificativ de aproape 30% în 2015
i 2016. Recent, Serviciul de Extindere a Cooperrii din cadrul Universitii din California a
artat c cererea de nuci organice a rmas constant i chiar a crescut, iar preul nucilor organice
nu a sczut , dei toate aceste tendine au înregistrat o încetinire a traiectoriilor tradiionale
(Jeffries, 2016).
Consumatorii europeni sunt sensibili in ce ine de mediul înconjurtor, înspecial în ceea ce
privete reciclarea i eliminarea ambalajelor. Exist o tendin de a pacheta nucile în ambalaje
de dimensiuni mai mari. Vizibilitatea produsului i atracia ambalajului sunt factori importani,
deoarece snacks-urile sunt adesea achiziionate prin impuls.
-------------------------------- Mini Caz de studiu –Exportul de nuci organice – "Fernuci" ----------
F.P.C. "Fernuci" este o companie lider de producie, prelucrare i export
care i-a început activitatea în 2011 în satul Ciuciulea, raionul Glodeni.
Olga Petrovsky, original din satul Ciuciulea i de 11 ani ceteanc a
Austriei, a fondat compania împreun cu soul ei austriac. Olga
Petrovski este membr activ a diasporei Moldovei, crezând ardent în
potenialul de dezvoltare durabil a rii sale.
În ultimii ani, Fernuci a devenit cel de-al doilea mare angajator din zon, angajând mai mult de
100 de persoane. Poseda peste 20.000 de nuci pe aproximativ 110 ha de teren. Principalele soiuri
cultivate de nuc sunt Fernor i Chanlder recunoscute pe plan internaional.
Compania functioneaz într-o manier ecologic (de exemplu irigaii prin picurare pentru cea
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
31
mai mare parte a livezilor) i este titular a etichetei ecologice a Uniunii Europene. Preul nucilor
organice pe piaa European este dublu sau triplu fa de preului pe piaa naional a Moldovei.
În primii ani de investiii, pân când propriile lor livezi nu erau gata de ecoltare, Fernuci cumpra
nuci de la agricultorii regionali i le procesa pentru export.
Compania are propria linie de procesare cu echipamente franceze. Fernuci export cea mai mare
parte a nucilor decojite în Austria i Frana i este unul dintre actorii rari de pe piaa
moldoveneasc care poseda o relaie comercial bine stabil i care se livreaz într-un lan de
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Uleiul de nuca
Presarea uleiului de nuc este cea mai important activitate de obtinere a valorii adugate
existente în lanul valoric. Miezurile de nuc conin o fracie de ulei de 60-70%. Valoarea actual
pe piaa a uleiului nuc din întreaga lume este de aproximativ 27,23 miliarde de euro în 2016,
potrivit companiei Technavio Research, cu aproximativ 578 milioane euro pentru uleiul presat
la rece. Ea estimeaz c piaa de ulei de nuc din întreaga lume va crete la o rat anual de
cretere compus de aproximativ 4,7% între 2017 i 2021.
Piaa global a uleiului de nuc este segmentat in dependen de aplicre, a canalului de
distribuie i a regiunii. Bazându-se pe aplicarea sa, piaa global a uleiului de nuc este
segmentat in suplimente nutriionale, produse cosmetice, aromaterapie i altele, cum ar fi
finisaje din lemn i diluanii de vopsea etc.
Din toate segmentele de aplicaii, se anticip ca segmentul cosmetic s devin piaa dominant
pe parcursul perioadei prognozate, datorit creterii cererii de produse cosmetice pentru îngrijirea
pielii pe baz de ulei natural i a produselor cosmetice pentru îngrijirea prului. Segmentul de
suplimente nutritive este prognozat s creasc datorit popularitii sale în terapia de slbire i
alimentare cu acizii oleiosi omega-3. Uleiul de nuc se amestec armonios cu alte uleiuri de masaj,
astfel, popularitatea crescând în aromoterapie este un alt factor de stimulare a creterii pieei
uleiului de nuc.
America de Nord i regiunea Asia Pacific consum cea mai mare parte a pieei uleiului de nuc
în plan global i se ateapt s se mreasc cu o rat constant. Se preconizeaz c piaa regional
din Europa de Vest va crete cu o rat de cretere relativ mare în perioada prognozat, datorit
creterii cererii determinate de contientizarea consumatorilor cu privire la beneficiile pentru
sntate ale uleiului de nuc (Transparency Market Research, 2017).
CBI afirm c în 2014 piaa de ulei de nuc din Germania a fost în valoare de aproximativ 20 de
milioane de dolari în echivalentul preului de vânzare cu amnuntul, echivalentul a aproximativ
1200 de tone. Piaa este destul de stabil, majoritatea uleiului de nuc se achiziioneaza de
consumatori pentru consumul la domiciliu (10 milioane de euro estimate la 600 de tone sau
700.000 de litri). Consumatorii tipici de ulei de nuci tind s fie în grupa de vârst 45-64 de ani
cu venituri peste medie.
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
32
In prezent uleiul de nuc nu joac un rol semnificativ în exportul moldovenesc. De exemplu,
compania Prometeu-T produce deja ulei de nuc organic, cu toate acestea prefer s vînd miez
de nuc datorit cererii ridicate i a relaiilor comerciale deja stabilite. Dac s-ar stabili relaii
comerciale stabile pentru exportul uleiului de nuc, acest produs ar putea reprezenta o surs
puternic de venit, deoarece preul de vânzare cu amnuntul pentru uleiul organic de nuc în
sticle de dimensiuni diferite variaz de la 40 la 60 de euro pe litru.
Alte produse cu valoare adaugat
Miezul presat rmas dup presarea nucilor în producerea uleiului, poate fi comercializat ca floare
de nuc valoroas pentru diferite preparate de valoare. Înmuiate în ap i amestecate pân la o
stare cremoas de emulsie fluid, se primete un lapte excelent fara lactoza.Mrunite minuios
i omogenizate cu basilic, sare, mirodenii i diferite ierburi, nucile pot fi folosite pentru a
produce o past de pesto vegan, foarte valoroas.
Amestecate cu fructe uscate, cum ar fi stafide, prune, caise sau mere, nucile fac o variant
excelent de snack clasic " trail mix " popular în Europa. Amestecate cu fructe uscate, cereale i
miere, se pot produce bare granola de energie. Mai muli productori mici experimenteaz cu
aceste produse alternative, îns nu au fost înc identificate cazuri de producie sau export pe scar
larg a unor astfel de produse cu valoare adugat în Moldova.
1.6. Analiza SWOT pentru sectorul nucilor
Urmtoarea analiz SWOT se bazeaz pe datele primite de la echipa naional de experi i prile
interesate la nivel naional prin intermediul interviurilor i consultrilor din cadrul atelierelor de
lucru.
Puncte Forte Puncte Slabe
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
33
selectate adaptabile la condiiile locale
Cel puin un nuc plantat in majoritatea
gospodriilor rurale
Costuri reduse de întreinere a livezilor
Subvenii agricole pentru fermierii
decojire a nucilor)
lume de nuci decojite
cu multe ri importatoare
Existena Asociaiei Naionale a
stabilita MOVCA
beneficiilor dovedite pentru sntate
Moldovei ca origine de calitate
pentru nuci
special în cazul nucilor recoltate de-
a lungul drumurilor, fiind strinse
înaintea sezonului de recoltare
Nu se aplica procedurile de pos-
recoltare (cel puin splarea i
uscarea) i lipsa infrastructurii
proprietarii i intermediarii mici
Lipsa disponibilitii de finanare
pentru a locui în orae i în
strintate
necesitile tehnologice a
plantaiilor de nuc
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
34
sectorului agriculturii ecologice va reduce
omajul în sectorul rural
pot aduce noi ferme în producia ecologic
Marjele mai mari pot atrage tinerii spre
oportuniti de antreprenoriat în acest sector
O etichet ecologic naional poate spori
vizibilitatea i cererea de produse ecologice
Cumprtori int de valoare cu produse mai
valoroase i convenabile
produselor artizanale de nuc
Valoare adugat pentru întregul lan de
valori
depozitrii, care faciliteaz
duntorii i bolile
lungul drumurilor
este deja destul de ridicat (5%), spre
deosebire de rile învecinate
Cderile de pre frecvente
Creterea standardelor de calitate
partea unui numr in crestere de ri
Raportul NGER Moldova Traducere din limba englez în limba român
35
1.7. Planul Naional de Aciune (PNA) pentru sectorul de nuci
PNA de mai jos se bazeaz pe datele furnizate de echipa de experi naionali i prile interesate
pe parcursul NGER, a fost propus spre examinare i a fost adoptat de prile interesate la cel
de-al doilea Atelier de Lucru al Prilor Interesate.
Punctul Aciuni Anul I Anul II