Raportul Final privind implementarea Programului …...POP – Programul Operaţional pentru Pescuit RNAF – Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării SAPARD – Programul

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL SAPARD

RAPORT FINAL PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SAPARD ÎN ROMÂNIA

Versiune consolidată

ROMÂNIA

Iunie, 2011

Raport Final privind implementarea Programului SAPARD în România, versiune consolidată

2

CUPRINS

CAPITOLUL I - REZUMAT ADMINISTRATIV ----------------------------------------------------------------- 6

CAPITOLUL II - INTRODUCERE -------------------------------------------------------------------------------- 16

CAPITOLUL III - INFORMAŢII OPERAŢIONALE ---------------------------------------------------------- 21

3.1 Schimbări în condiţiile generale ale României şi impactul acestora asupra implementării Programului SAPARD ----------------------------------------------------------------------------------------------- 21

3.2 Informaţii privind complementaritatea cu alte fonduri comunitare -------------------------------------- 43

CAPITOLUL IV - MANAGEMENTUL ŞI ADMINISTRAREA PROGRAMULUI ----------------------- 44

4.1 Activităţile Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD ------------------------------ 47

4.2 Modificări ale Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală -------------------- 50

4.3 Schimbări majore în managementul şi monitorizarea Programului SAPARD --------------------- 61

4.4 Utilizarea asistenţei tehnice ------------------------------------------------------------------------------------ 67

4.5 Implicarea autorităţilor locale şi a structurilor instituţiilor publice centrale din teritoriu în implementarea Programului --------------------------------------------------------------------------------------- 76

4.6 Asigurarea publicităţii Programului SAPARD în România -------------------------------------------- 78

4.7 Date care să demonstreze că fondurile comunitare nu s-au suprapus cu fondurile deja disponibile -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 90

4.8 Acţiunile întreprinse în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului SAPARD ---------------------------------------------------------------------------------------------- 95

CAPITOLUL V - REZULTATELE CONTROALELOR EFECTUATE ------------------------------------ 114

5.1 Modificări în sistemul de control introduse în timpul perioadei de programare şi informaţii cu privire la momentul în care Comisia a fost informată asupra acestora ------------------------------ 114

5.2 Misiuni de control efectuate de Direcţia Control şi Antifraudă în perioada 2000-2009. Tipuri şi număr de controale efectuate. ------------------------------------------------------------------------- 114

5.3 Lista neregularităţilor detectate şi comunicate către OLAF, precum şi debitele constituite ---- 127

5.4 Misiuni de audit ------------------------------------------------------------------------------------------------- 136

5.4.1. Stadiul implementării recomandărilor Comisiei Europene ca urmare a misiunilor de audit ---- 136

5.4.2. Misiuni de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern din cadrul APDRP --------------------- 138


3

CAPITOLUL VI - IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI -------------------------------------------------- 173

6.1 Implementarea financiară ------------------------------------------------------------------------------------- 173

6.1.1. Situaţia tuturor cheltuielilor programate, angajate şi plătite pentru întreg programul şi întreaga perioadă de programare ---------------------------------------------------------------------------------- 173

6.1.2. Aspecte generale legate de monitorizarea acreditării Programului SAPARD în anul 2009 ----- 175

6.1.3. Declaraţii de cheltuieli şi cereri de plată la Comisia Europeană - 2009 ----------------------------- 177

6.1.4. Plăţi de la Fondul Naţional către Agenţia SAPARD --------------------------------------------------- 179

6.1.5. Dobânda acumulată ------------------------------------------------------------------------------------------ 180

6.1.6. Debite prescrise în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A a anexei MAFA ---------------- 180

6.1.7. Deciziile de lichidare a conturilor şi de lichidare referitoare la conformitate ---------------------- 181

6.2 Implementarea măsurilor Programului SAPARD ------------------------------------------------------- 183

6.2.1. Sinteza stadiului implementării Programului SAPARD ----------------------------------------------- 183

6.2.2. Descriere cantitativă şi calificativă bazată pe indicatorii de rezultat --------------------------------- 185

6.2.3. Analiza progreselor înregistrate în implementarea măsurilor SAPARD. Evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse la nivel de program, măsură şi submăsură pentru perioada de implementare. ------------------------------------------------------------------------------------------ 187

6.2.4. Evaluarea impactului economic, social şi de mediu al Programului la diferite nivele ------------ 253

6.2.5. Principalele recomandări rezultate în urma evaluării intermediare a Programului SAPARD şi punctul de vedere al autorităţilor române --------------------------------------------------------------------- 258

CAPITOLUL VII - COORDONAREA PROGRAMULUI SAPARD CU ALTE INSTRUMENTE FINANCIARE DE SPRIJIN INTERNAŢIONAL -------------------------------------------------------------- 287

7.1 Cadru general ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 287

7. 2 Asistenţa acordată prin Programul PHARE în perioada 2000-2009 -------------------------------- 288

7. 3 Alte instrumente financiare ---------------------------------------------------------------------------------- 300

7.3.1. Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni finanţat prin FIDA ----------------------------- 300

7.3.2. Proiecte finanţate prin Banca Mondială ------------------------------------------------------------------ 300

CAPITOLUL VIII - EXPERIENŢA CÂŞTIGATĂ DIN IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SAPARD --------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 303


4

Acronime

aprox. – aproximativ AFA – Acord Anual de Finanţare AM – Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD ANCA – Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă ANIF - Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare ANPA – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură ANSVSA - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor APDRP – Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit APIA – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură BEI – Banca Europeană de Investiţii BIRD – Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare buc. – bucăţi cca. – circa CE – Comunitatea Europeană CM – Comitetul de Monitorizare CMM – Comitetul Mixt de Monitorizare Comitet STAR – Comitetul pentru Structuri Agricole şi Rurale CRPDRP – Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit DADR – Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală DAI – Direcţia de Audit Intern DAPI – Direcţia Audit Public Intern DC – Direcţia Coordonare DCA – Direcţia de Control şi Antifraudă DG Agri – Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – Comisia Europeană DGDR – AM PNDR – Direcţia Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR DLAF – Departamentul pentru Luptă Antifraudă DNA – Direcţia Naţională Anticorupţie DPP – Direcţia Plăţi Proiecte DSC – Direcţia Selectare Contractare DST – Drept Special de Tragere DSVSA – Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă FEOGA – Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă FIDA – Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă FN – Fondul Naţional ha. – hectar HG – Hotărârea Guvernului hl. – hectolitru IC – Centrul de Informare IFN – Instituţii Financiare Non-bancare


5

ISPA – Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-aderare kg. – kilogram lit. – litera MADR – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MAFA – Acord Multi-Anual de Finanţare MAI – Ministerul Administraţiei şi Internelor MFP - Ministerul Finanţelor Publice mil. – milion mld. – miliard MM – Ministerul Mediului MO – Monitorul Oficial MS – Ministerul Sănătăţii MTI – Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii nr. – număr OJCA – Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă OJPDRP – Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit OUG – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului pct. – punct PHARE – Polonia şi Ungaria, Asistenţă pentru Dezvoltare Economică PIB – Produsul Intern Brut PNADR – Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 POP – Programul Operaţional pentru Pescuit RNAF – Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării SAPARD – Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală STD – Serviciul Tehnic Delegat UE – Uniunea Europeană UMP – Unitatea de Management al Proiectului USD – Dolar SUA t.- tonă


6

CAPITOLUL I

REZUMAT ADMINISTRATIV

În conformitate cu prevederile art. 8, Secţiunea B din Anexa la Acordul Multianual de Finanţare între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene (MAFA), semnat la Bruxelles, în data de 2 februarie 2001 (Acord ratificat prin Legea nr. 316/2001 publicată în M.O. nr. 362/2001), România are obligaţia de a întocmi şi transmite Comisiei Europene, până la data de 30 iunie 2010, Raportul final de implementare a Programului SAPARD pentru perioada 2000-2009. Raportul final de implementare prezintă datele aferente întregii perioade 2000-2009, precum şi distinct datele aferente anului 2009. Raportul final este elaborat în conformitate cu Ghidul Comisiei Europene privind elaborarea Programului anual de implementare a Programului SAPARD pentru anul 2009 şi raportul final SAPARD transmis prin adresa nr. 178456 din data de 23.04.2010. În ceea ce priveşte acoperirea geografică menţionăm că Programul SAPARD este un program naţional fiind implementat pe întreg teritoriul României. Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - SAPARD reprezintă o contribuţie financiară a Comunităţii Europene (CE), pentru perioada de pre-aderare, stabilită prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999 din 21 iunie 1999, privind sprijinul Comunităţii pentru măsurile de pre-aderare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în ţările candidate din centrul şi estul Europei. Schimbări în condiţiile generale ale României şi impactul acestora asupra implementării Programului SAPARD Referitor la evoluţia macro-economică şi caracteristicele structurale ale economiei romaneşti, se constată că între anii 2002-2008, economia românească a înregistrat o importantă creştere economică, dezinflaţia şi scăderea ratei şomajului înregistrată la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă confirmând progresele realizate spre o dezvoltare economică durabilă. Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 2000-2008, atingând valoarea de 514.654,0 milioane lei în 2008. În anul 2009, PIB-ul a scăzut la o valoare de 491.273,7 milioane lei. Rata medie anuală a inflaţiei a înregistrat o scădere în perioada 2000-2007. În anul 2009, aceasta era de 5,59%, faţă de 7,85% cât s-a înregistrat în anul 2008. În perioada 2002-2008 s-a observat o scădere continuă a ratei şomajului înregistrată la agenţiile de ocupare a forţei de muncă, comparativ cu anul 2009 când aceasta a început să crească, ajungând la 6,8% faţă de 5,8% în anul 2008.


7

În ceea ce priveşte evoluţia producţiei ramurii agriculturii faţă de anul precedent, se observă creşteri în anii 2001 (+22,7%), 2003 (+7,5%), 2004 (+18,1%), 2006 (+2,9%), precum şi în anul 2008 (+21,2%). La data de 1 iulie 2009, populaţia României era de 21,47 milioane locuitori, populaţia rurală reprezentând 44,9% din populaţia ţării. Valorile negative ale sporului natural conjugate cu cele ale soldului migraţiei externe au făcut ca populaţia României să se reducă continuu (-34,483 mii locuitori în perioada 1 iulie 2008 - 1 iulie 2009; - 965,246 mii locuitori 1 iulie 2000 - 1 iulie 2009). Managementul şi administrarea Programului Cadrul instituţional de implementare a Programului SAPARD a fost reglementat de Acordul Multianual de Finanţare (MAFA), organismele din România care au atribuţii în managementul şi implementarea Programului fiind următoarele:

Agenţia SAPARD; Fondul Naţional; Autoritatea de Management; Organismul de Certificare.

Pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Guvernul României a adoptat, la 14 septembrie 2000, Ordonanţa de urgenţă nr. 142/2000, aprobată prin Legea nr. 309/2001, care reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD, unitate în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, organizată la nivel central şi la nivel regional (8 birouri regionale corespunzătoare celor 8 regiuni de dezvoltare a ţării). În anul 2006, în baza OUG 13/ 2006 Agenţia SAPARD s-a reorganizat, prin reorganizarea acesteia înfiinţându-se Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Conform prevederilor articolului 2, Secţiunea A din Legea nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului Multianual de Finanţare (MAFA), Fondul Naţional reprezintă organismul numit de România şi aflat sub responsabilitatea Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării, care acţionează în calitate de Autoritate Competentă pentru Programul SAPARD. Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a funcţionat în cadrul Ministerului Integrării Europene, fiind preluată de Ministerul Finanţelor Publice, iar ulterior de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Această funcţie este îndeplinită de Direcţia Generală Dezvoltare Rurală care are atribuţiile de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD şi de Autoritate de Management pentru Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală. Funcţia de Organism de certificare este îndeplinită de către Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României. Principalele demersuri şi decizii promovate de Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD atât în cursul procesului de pregătire a acreditării, cât şi după acreditare, au fost următoarele:

încheierea, ratificarea şi notificarea Acordurilor de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene;


8

constituirea Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD (Decizia nr. 271/2001 a Primului Ministru) şi organizarea reuniunilor Comitetului de Monitorizare, cu modificările şi completările ulterioare;

elaborarea rapoartelor anuale privind implementarea Programului SAPARD; acordarea de sprijin instituţional pentru definitivarea structurii organizatorice,

asigurarea sediului şi dotărilor corespunzătoare pentru APDRP; derularea procedurilor specifice pentru acreditarea măsurilor cuprinse în PNADR; îmbunătăţirea publicităţii Programului; prezentarea propunerilor legate de modificarea Programului în vederea aprobării de

către Comitetul STAR, precum şi a propunerilor de modificare a tabelului financiar din PNADR;

organizarea în cooperare cu Comisia Europeană a evaluării ex-ante, intermediare şi ex-post a Programului;

sesizarea organismelor implicate asupra priorităţilor de acţiune în plan legislativ şi instituţional;

alte demersuri instituţionale şi legislative impuse de atingerea obiectivelor specifice Programului SAPARD şi pentru eficientizarea activităţilor.

În perioada 2000-2009, Autoritatea de Management a organizat şaptesprezece reuniuni ale Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD.

Principalele decizii adoptate în cadrul celor şaptesprezece reuniuni ale Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD sunt:

modificarea şi completarea structurii şi nivelului de reprezentare în Comitetul de Monitorizare pentru Programul SAPARD prin includerea de noi membri;

modificarea Regulamentului Intern de Organizare şi Funcţionare a Comitetului de Monitorizare, în scopul creşterii eficienţei activităţilor Comitetului, fiind prevăzută o nouă procedură pentru adoptarea minutelor reuniunilor;

constituirea grupurilor de lucru consultative pe măsuri, incluzând şi partenerii economici şi sociali, în scopul informării permanente a reprezentanţilor asociaţiilor profesionale şi a partenerilor economici şi sociali cu privire la modificările măsurilor SAPARD, la cele mai frecvente probleme întâmpinate în aplicarea măsurilor, precum şi la progresul implementării măsurilor;

modificarea PNADR, respectiv a tabelelor financiare – realocări în cadrul măsurilor; modificarea fişelor tehnice ale măsurilor Programului; aprobarea rapoartelor anuale de implementare a Programului SAPARD în România; aprobarea Planurilor de Acţiune pentru implementarea măsurii 4.2 “Asistenţă

tehnică” şi al Planurilor de acţiune privind absorbţia fondurilor SAPARD. Modificările Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală au fost aprobate prin Deciziile Comisiei Europene din data de 11.07.2002, 27.05.2003, 01.08.2003, 17.09.2004, 04.07.2005, 11.04.2006, 05.07.2006 şi 27.12.2006.

Dintre acestea, cinci au privit modificarea tabelului financiar al PNADR, respectiv Deciziile Comisiei Europene din data de 11.07.2002, 17.09.2004, 04.07.2005, 11.04.2006 şi 27.12.2006. Ultima propunere de modificare a tabelului financiar a fost aprobată în cadrul Comitetului STAR din data de 20 decembrie 2006 prin Decizia Comisiei Europene din 27 decembrie 2006, care modifică Decizia C(2000) 3742/12 decembrie 2000 privind aprobarea Programului SAPARD în România.


9

Prezentarea principalelor modificări în managementul şi monitorizarea Programului SAPARD Principalele modificări în managementul Programului au constat în mutarea Autorităţii de Management pentru Programul SAPARD din cadrul Ministerului Integrării Europene la Ministerul Finanţelor Publice, iar ulterior la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, precum şi în înfiinţarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit prin reorganizarea Agenţiei SAPARD. În ceea ce priveşte principalele modificări ale sistemului de monitorizare pe parcursul perioadei de programare acestea au constat în aprobarea noilor tabele cu indicatori pentru monitorizarea în mod distinct a proiectelor calamitate din cadrul măsurilor 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4. De asemenea, o dată cu modificarea organigramei de funcţionare a APDRP, colectarea indicatorilor şi transmiterea tabelelor de monitorizare de la nivel regional la nivel central nu se mai efectuează de către expertul IT din cadrul compartimentului Implementare Program, ci de către un expert din cadrul Serviciului Evaluare, Contractare. De la începutul Programului SAPARD APDRP a transmis serviciilor Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării/ Autoritatea de Certificare şi Plată un număr de 122 de instrucţiuni de modificare a procedurilor, toate fiind transmise la CE de către RNAF pentru examinare/informare. De asemenea, RNAF a transmis un număr de 23 de instrucţiuni pentru modificarea procedurilor Fondului Naţional. Utilizarea asistenţei tehnice Până la sfârşitul anului 2008, prin măsura 4.2 “Asistenţă tehnică” au fost aprobate 10 proiecte în valoare 5.839,98 mii lei, reprezentând 1,54 mil. Euro. Prin proiectele aprobate s-a asigurat asistenţă tehnică pentru întâlnirile Comitetului de Monitorizare (1 proiect), seminarii naţionale (2 proiecte), informare şi campanii publicitare (2 proiecte), realizarea de studii pregătitoare pentru alte măsuri (2 proiecte), crearea bazei de date cu preţuri de referinţă (1 proiect) şi realizarea evaluării intermediare a Programului (2 proiecte). Până la 31 decembrie 2008 au fost finalizate toate proiectele finanţate prin această măsură, fiind autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 5.214,57 mii lei, reprezentând 1,42 milioane Euro. În ceea ce priveşte măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”, până la sfârşitul anului 2008, au fost aprobate 5 proiecte în valoare 13.287,55 mii lei reprezentând 3,65 mil. Euro, toate aceste proiecte fiind contractate în decursul anului 2005. Prin proiectele aprobate s-a asigurat îmbunătăţirea pregătirii profesionale pentru practici de producţie, pregătirea şefilor de exploataţii agricole şi silvice în domeniile economic, tehnic şi juridic, diversificarea sau reconversia diferitelor activităţi în spaţiul rural, procesarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole în conformitate cu tehnologiile specifice, protecţia mediului şi înfiinţarea grupurilor de producători şi pentru promovarea obiectivelor, principiilor şi modalităţii de funcţionare a acestora, precum şi pregătirea membrilor grupurilor de producători recunoscute, în vederea îmbunătăţirii activităţii acestora.


10

Până la 31 decembrie 2008 au fost finalizate toate proiectele finanţate prin această măsură, fiind autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 10.521,61 mii lei, reprezentând 3,03 milioane Euro. Implicarea autorităţilor locale şi a structurilor instituţiilor publice centrale din teritoriu în implementarea Programului Pentru îndeplinirea obiectivelor Programului şi asigurarea unei informări eficiente a potenţialilor beneficiari un rol determinant l-au avut autorităţile locale şi structurile descentralizate ale instituţiilor publice centrale implicate în implementarea Programului. Astfel, pentru asigurarea transparenţei instituţionale între organismele centrale şi cele locale şi/sau regionale au fost intensificate acţiunile autorităţilor de la nivel central şi din teritoriu, existând o preocupare permanentă pentru eficientizarea comunicării instituţionale cu publicul ţintă al Programului. Prefecturile, consiliile locale, primăriile din localităţile rurale, pe de-o parte, şi Birourile Regionale de Implementare a Programului SAPARD, Direcţiile pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală din subordinea MAPDR, precum şi Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă, pe de altă parte, şi-au intensificat, activităţile de informare şi sprijinire a potenţialilor beneficiari ai Programului. Implicarea autorităţilor locale în implementarea Programului SAPARD a fost realizată, în principal, prin participarea acestora în campania de publicitate şi în alte campanii de informare. Activităţile referitoare la promovarea Programului SAPARD au urmărit trei direcţii principale:

1. Elaborarea şi diseminarea materialelor informative (pliante, broşuri, prezentări); 2. Participarea la diferite seminarii, simpozioane şi târguri; 3. Activităţi de informare prin intermediul mass-media, firme de consultanţă, instituţii

şi organisme cu profil agricol şi agro-alimentar. Date care să demonstreze că fondurile comunitare nu s-au suprapus cu fondurile deja disponibile Conform prevederilor art. 3 „Complementaritatea şi asistenţa tehnică” din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999 privind ajutorul financiar al Comunităţii destinat măsurilor de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în ţările candidate din centrul şi estul Europei, în perioada de preaderare, „acţiunea Comunităţii completează acţiunile naţionale corespunzătoare sau contribuie la acestea”. Faţă de aceste prevederi, Guvernul României promovează o politică de sprijin a producătorilor agricoli. Din bugetul anului 2009, pentru sprijinirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi animalier în baza programelor de susţinere financiară promovate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, a fost alocată suma de 2.543.791.885 lei. Acţiunile întreprinse în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului SAPARD În scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului au fost întreprinse următoarele acţiuni şi măsuri:

măsuri privind asigurarea personalului necesar; măsuri de pregătire a personalului; măsuri privind cadrul legislativ în perioada 2000-2009;


11

acţiuni vizând îmbunătăţirea procedurilor; decizii privind îmbunătăţirea capacităţii de implementare a Programului SAPARD; acţiuni întreprinse de Serviciul IT în scopul soluţionării problemelor identificate în

implementarea Programului; măsuri privind baza materială SAPARD 2000-2009; acţiunile întreprinse de către Direcţia Control şi Antifraudă în scopul soluţionării

problemelor identificate în implementarea Programului SAPARD. Misiuni de control efectuate de Direcţia Control şi Antifraudă în perioada 2000-2009 Direcţia Control şi Antifraudă (DCA), aflată în subordinea directă a directorului general al APDRP, efectuează, conform procedurilor acreditate, verificări tehnice şi financiare ale proiectelor privind conformitatea, eligibilitatea, selecţia, achiziţiile, plăţile, menţinerea eligibilităţii proiectelor pe perioada de monitorizare de 5 ani de la ultima plată dar şi controlul intern, în scopul prevenirii fraudei şi asigurării utilizării corespunzătoare a fondurilor, cu respectarea cerinţelor de calitate impuse prin proiect. Principalele activităţi de control au constat în:

I. Verificarea proiectelor în perioada de implementare şi execuţie; II. Verificarea proiectelor după ultima plată (verificare ex-post).

Misiuni de audit În perioada 2000-2009 au fost efectuate următoarele misiuni de audit de către reprezentanţii Comisiei Europene: Cu privire la lichidarea conturilor Agenţiei SAPARD conform art. 11, Secţiunea A din

MAFA pentru anii 2003-2009 în baza informaţiilor transmise de autorităţile române pentru conturile anuale şi certificarea acestora.

Cu privire la lichidarea de conformitate conform art. 12, Secţiunea A din MAFA: - în perioada 28 iunie - 2 iulie 2004 pentru anul 2004 cu privire la Măsura 1.1; - în perioada 24-28 octombrie 2005 pentru anul 2005 cu privire la Măsurile 1.1, 2.1, 3.1

şi 3.4; - în perioada 18-22 septembrie 2006 pentru anul 2006 cu privire la Măsurile 1.1 şi 2.1; - în perioada 17-21.09.2007 pentru anul 2007 cu privire la măsurile 1.1, 2.1 şi 3.1; - în perioada 08-12.09.2008 pentru anul 2008 cu privire la Măsurile 1.2, 3.1, 3.3 şi 3.5; - în perioada 23-27.11.2009 pentru anul 2009, având ca obiect verificarea sistemului de

gestionare şi control şi dacă cheltuielile efectuate în cadrul Programului SAPARD respectă dispoziţiile legislaţiei UE;

Cu privire la verificarea respectării criteriilor de acreditare conform cerinţelor MAFA în perioada 03-13.06.2008.

Misiunile de audit din perioada 2003-2009 ale Direcţiei de Audit Intern din cadrul APDRP sunt prezentate detaliat în raport. Implementarea Programului La data de 31 iulie 2007, România a încetat procesul de semnare a contractelor cu beneficiarii finali ai Programului SAPARD, iar suma totală contractată a fost în valoare de 1.131.853.787,75 Euro, aferentă unui număr de 4.746 de contracte semnate. La 31 decembrie 2009, valoarea totală contractată a fost de 1.023.409.304,60 Euro, pentru un număr de 4.451 proiecte, scăzând cu 9.58% faţă de valoarea contractată şi cu 6,22% faţă de numărul de proiecte aprobate, datorită rezilierii anumitor proiecte.


12

În perioada implementării Programului, România a primit din partea Comisiei Europene suma de 1.030.733.815,52 Euro din care, suma de 75.074.955,00 Euro reprezintă valoarea celor două avansuri primite în 2002 şi 2004, şi suma de 955.658.860,52 Euro care reprezintă rambursări aferente declaraţiilor de cheltuieli şi cererilor de plată transmise la CE. Suma de 1.030.733.815,52 Euro include şi corecţia financiară în valoare de 13.964.315,00 Euro în conformitate cu Decizia Comisiei C(2009)3850 din 20.05.2009 şi care a fost deja reţinută de CE conform notificării nr. GJV/FK/fa/D(2009) 218502 / DG AGRI – G4 nr. 193901 din 31.07.2009. Dobânda acumulată la data de 31.12.2009 este în sumă de 2.900.294,10 Euro (suma acumulată în anul 2009 a fost de 812.669,83 Euro). De asemenea, dobânda totală acumulată în contul Euro SAPARD la data de 31.05.2010 este în sumă de 3.281.410,88 Euro. Prin urmare, suma care trebuie rambursată CE este de 3.281.410,88 Euro. De asemenea, dobânda totală acumulată în contul Euro SAPARD la data de 31.05.2010 este în sumă de 3.281.410,88 Euro. Prin urmare, suma care urmează să fie rambursată Comisiei Europene va fi soldul final al contului Euro SAPARD, care va include şi dobânda acumulată în contul Euro SAPARD până la data transferului la CE. Implementarea măsurilor Programului SAPARD Pentru cele 10 măsuri acreditate din cadrul Programului SAPARD, în cursul anului 2009 s-a continuat implementarea proiectelor contractate, efectuându-se un număr de 479 tranşe de plată către beneficiarii Programului SAPARD, cu o valoare totală de 69,272 milioane euro. Astfel, la finalul anului 2009 valoarea totală a angajamentelor financiare prin Programul SAPARD se ridica la 1.354,929 milioane euro, rezultând un grad de acoperire de sută la sută a AFA pentru anii 2000-2005 inclusiv, şi de 32,04% pentru AFA 2006. În ceea ce priveşte consumul fondurilor alocate, la finalul anului 2009 valoarea totală a plăţilor efectuate către beneficiarii Programului SAPARD se cifrează la 1.348,016 milioane euro, rezultând un grad de consum de 100% pentru AFA 2000 – 2005 inclusiv şi de 29,22% pentru AFA 2006. Până la data de 31 decembrie 2009, au fost aprobate 4.316 proiecte cu o valoare publică de 1.279,214 milioane Euro, pe măsurile de investiţii, din care 10,57% reprezintă contracte pe măsura 1.1, 0,46% reprezintă contracte pe măsura 1.2, 17,70% reprezintă contracte pe măsura 2.1, 44,11% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.1, 0,07% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.2, 0,02% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.3, 24,44% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.4, respectiv, 2,62% sunt proiectele contractate pe măsura 3.5. Valoarea publică contractată aferentă contractelor pe măsura 1.1 a fost de 331,350 mil. Euro, reprezentând 25,90% din totalul angajamentelor APDRP. Pe măsura 1.2, valoarea publică contractată a fost de 33,698 mil. Euro, respectiv 2,63% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 561,250 mil. Euro, respectiv 43,87% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 223,405 mil.


13

Euro, respectiv 17,46% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.2 valoarea publică contractată a fost de 0,075 mil. Euro, respectiv 0,01% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.3 valoarea publică contractată a fost de 0,014 mil. Euro, respectiv 0,001% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.4 valoarea publică contractată a fost de 66,336 mil. Euro, respectiv 5,19% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.5, valoarea publică contractată a fost de 63,086 mil. Euro, respectiv 4,93% din totalul angajamentelor APDRP. De asemenea, până la data de 31 decembrie 2009, au fost aprobate 120 proiecte calamitate cu o valoare publică de 71,439 milioane Euro, pe măsurile de investiţii, din care 2,50% reprezintă contracte pe măsura 1.1, 69,17% reprezintă contracte pe măsura 2.1, 25,83% reprezintă contracte pe măsura 3.1, respectiv, 2,50% sunt proiectele contractate pe măsura 3.4. Valoarea publică contractată aferentă contractelor calamitate pe măsura 1.1 a fost de 6,057 mil. Euro, reprezentând 8,48% din totalul angajamentelor APDRP. Pe măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 57,817 mil. Euro, respectiv 80,93% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 7,133 mil. Euro, respectiv 9,98% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.4, valoarea publică contractată a fost de 0,432 mil. Euro, respectiv 0,60% din totalul angajamentelor APDRP. Până la data de 31 decembrie 2009, valoarea proiectelor plătite pe măsuri a fost de 1.348,016 mil. Euro, respectiv 69,272 mil. Euro în anul 2009, din care:

351,024 mil. Euro pentru măsura 1.1, respectiv 10,342 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 3% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; din totalul plăţilor efectuate pentru măsura 1.1, 5,861 mil. Euro reprezintă valoarea plăţilor efectuate pentru proiectele calamitate;

29,355 mil. Euro pentru măsura 1.2, respectiv 11,502 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 64% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008;




0,191 mil. Euro pentru măsura 3.3, respectiv 0,004 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 2% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008.

68,196 mil. Euro pentru măsura 3.4, respectiv 3,364 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 reflectă o creştere cu 5% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; din totalul plăţilor efectuate


14

pentru măsura 3.4, 0,444 mil. Euro reprezintă valoarea plăţilor efectuate pentru proiectele calamitate;


Valoarea plăţilor efectuate pentru măsura 4.1, este de 3,028 mil. Euro; Valoarea plăţilor efectuate pentru măsura 4.2, este de 1,424 mil. Euro.

Până la 31 decembrie 2009, au fost finalizate 4.374 proiecte, din care 450 proiecte pe măsura 1.1, din care 3 proiecte finalizate fiind calamitate, 19 proiecte pe măsura 1.2, 843 proiecte pe măsura 2.1, din care 83 proiecte finalizate fiind calamitate, 1.916 proiecte pe măsura 3.1, din care 31 proiecte finalizate fiind calamitate, 1.018 proiecte pe măsura 3.4 din care 3 proiecte finalizate fiind calamitate, 113 proiecte pe măsura 3.5, 5 proiecte pe măsura 4.1, iar pe măsura 4.2 s-au finalizat 10 proiecte. Din totalul de 4.374 proiecte, în cursul anului 2009, a fost finalizat un număr de 409 proiecte, din care: 20 proiecte pe măsura 1.1, 13 proiecte pe măsura 1.2, 94 proiecte pe măsura 2.1, 109 proiecte pe măsura 3.1, 116 proiecte pe măsura 3.4, 57 proiecte pe măsura 3.5. Evaluarea impactului economic, social şi de mediu al Programului la diferite nivele Evaluarea preliminară a rezultatelor implementării şi a atingerii obiectivelor stabilite pentru măsurile SAPARD este prezentată în capitolul 6. O analiză cantitativă şi calitativă a efectelor implementării progreselor din punct de vedere socio-econonic şi de mediu va fi disponibilă la finalizarea Raportului evaluării ex-post a Programului SAPARD. Concluziile recomandărilor evaluării intermediare a Programului SAPARD şi recomandările luate în considerare în implementarea programelor post-aderare Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD pentru perioada 2000-2005 a fost realizată de un evaluator independent, consorţiul Agrotec incluzând Kvistgaard Consult/DDH Consulting în asociaţie cu un număr de experţi locali şi internaţionali, în perioada 27 octombrie 2005 – 28 februarie 2006. Aceasta s-a realizat prin intermediul unui proiect finanţat din măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”, proiect care s-a finalizat cu un Raport supus analizei Comitetului de Monitorizare şi înaintat Comisiei Europene în data de 5 mai 2006, împreună cu poziţia Autorităţii de Management şi a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit cu privire la concluziile şi recomandările formulate de evaluator. Coordonarea Programului SAPARD cu alte instrumente financiare de sprijin internaţional Pentru coordonarea Programului cu alte instrumente financiare şi în vederea evitării suprapunerilor şi asigurării transparenţei utilizării instrumentelor cu finanţare internaţională, România a creat structurile necesare pentru asigurarea coordonării, informării şi monitorizării asistenţei financiare internaţionale. În ceea ce priveşte asistenţa tehnică furnizată prin Programul PHARE, în perioada 2000-2009, personalul Direcţiei Generale de Audit Intern şi al Fondului Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, precum şi personalul Curţii de Conturi a României implicaţi în implementarea Programului SAPARD au beneficiat de asistenţă tehnică. În ceea ce priveşte asistenţa tehnică furnizată prin Programul PHARE, în perioada 2000-2009 Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a beneficiat de numeroase proiecte.


15

Totodată, prin intermediul altor instrumente financiare de sprijin internaţional sunt finanţate următoarele proiecte:

Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni finanţat prin FIDA; Proiectul privind „Reabilitarea şi Reforma Sectorului de Irigaţii” finanţat prin BIRD; Proiectul de Dezvoltare Rurală finanţat prin Banca Mondială; Proiectul de finanţare rurală; Proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură”

(MAKIS) finanţat prin Banca Mondială. Experienţa câştigată din implementarea Programului SAPARD Lecţiile învăţate din implementarea Programului SAPARD în special în ceea ce privesc dificultăţile de punere în aplicare au fost luate în considerare în elaborarea noului program.


16

CAPITOLUL II

INTRODUCERE În conformitate cu prevederile art. 8, Secţiunea B din Anexa la Acordul Multianual de Finanţare între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene (MAFA), semnat la Bruxelles, în data de 2 februarie 2001 (Acord ratificat prin Legea nr. 316/2001 publicată în M.O. nr. 362/2001), România are obligaţia de a întocmi şi transmite Comisiei Europene, până la data de 30 iunie 2010, Raportul final de implementare a Programului SAPARD pentru perioada 2000-2009. Raportul final de implementare prezintă datele aferente întregii perioade 2000-2009, precum şi distinct datele aferente anului 2009. Anterior înaintării Comisiei Europene, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD, în colaborare cu instituţiile implicate în implementarea Programului, a elaborat raportul pe care îl supune, pentru analiză şi aprobare, membrilor Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD. Până în prezent, România a elaborat şase rapoarte anuale de implementare a Programului SAPARD, primul dintre acestea acoperind perioada de implementare 1 august 2002 – 31 decembrie 2003, al doilea: 1 ianuarie 2004 – 31 decembrie 2004, al treilea: 1 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2005, al patrulea: 1 ianuarie 2006 – 31 decembrie 2006, al cincilea 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2007, iar al şaselea 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2008. Raportul Final de implementare a Programului SAPARD în România acoperă perioada de implementare 2000-2009 şi, conform dispoziţiilor art. 8, pct. 5, Secţiunea B din Anexa la MAFA, cuprinde informaţii referitoare la:

schimbările intervenite în condiţiile generale cu relevanţă în implementarea Programului, în special, principalele tendinţe socio-economice, schimbări ale politicilor naţionale, regionale sau sectoriale şi, dacă este cazul, implicaţiile acestora în consecvenţa asistenţei SAPARD cu cea provenind din alte instrumente financiare ale Comunităţii;

stadiul implementării priorităţilor şi măsurilor cu privire la atingerea obiectivelor Programului, ceea ce permite o cuantificare a indicatorilor fizici şi a indicatorilor de rezultat, precum şi a impactului Programului;

etapele parcurse de Autoritatea de Management, de APDRP (fosta Agenţie SAPARD), dacă este cazul, şi de Comitetul de Monitorizare în vederea asistării asigurării calităţii şi eficienţei implementării;

etapele parcurse în vederea asigurării coordonării întregii asistenţe comunitare pentru perioada de pre-aderare;

tabelele financiare care prezintă o detaliere a cheltuielilor pe măsuri şi, dacă este cazul, pe submăsuri.


17

Raportul final este elaborat în conformitate cu Ghidul Comisiei Europene privind elaborarea Raportului anual de implementare a Programului SAPARD pentru anul 2009 şi raportul final SAPARD transmis prin adresa nr. 178456 din data de 23.04.2010. Implementarea Programului SAPARD în România Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - SAPARD reprezintă o contribuţie financiară a Comunităţii Europene (CE), pentru perioada de pre-aderare, stabilită prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999 din 21 iunie 1999, privind sprijinul Comunităţii pentru măsurile de pre-aderare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în ţările candidate din centrul şi estul Europei.

În ceea ce priveşte acoperirea geografică menţionăm că Programul SAPARD este un program naţional fiind implementat pe întreg teritoriul României.

Conform prevederilor art. 1(2) din Regulamentul (CE) nr. 1268/1999, sprijinul acordat de Comunitate pentru perioada 2000 – 2006 a vizat acţiuni menite să contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:

implementarea acquis-ului comunitar privind Politica Agricolă Comună şi politicile conexe;

soluţionarea problemelor prioritare şi specifice pentru adaptarea durabilă a sectorului agricol şi a zonelor rurale din statele candidate.

Rolul Programului SAPARD a fost acela de a crea cadrul necesar implementării unei agriculturi performante şi unei dezvoltări durabile a zonelor rurale în statele candidate. Programul SAPARD a favorizat preluarea acquis-ului comunitar şi adaptarea progresivă a mecanismelor de piaţă la principiile care guvernează Politica Agricolă Comună. În acelaşi timp, Programul SAPARD a acordat statelor candidate responsabilităţi depline în ceea ce priveşte gestionarea proiectelor de investiţii, începând cu etapa de selectare şi până la efectuarea plăţilor, în vederea acumulării de experienţă în implementarea normelor şi practicilor UE şi pentru gestionarea corespunzătoare a fondurilor post-aderare. Prin Decizia Comisiei (CE) nr. 595 /1999, în baza unor criterii reprezentative pentru toate ţările candidate (suprafaţa agricolă, populaţia ocupată în agricultură, produsul intern brut, situaţia teritorială specială, zone defavorizate), au fost stabilite alocările anuale indicative acordate statelor aplicante, iar în cazul României contribuţia financiară comunitară a reprezentat aproximativ 151 milioane Euro/an (preţuri/1999). La baza implementării Programului SAPARD în România s-a aflat Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR) elaborat de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) şi aprobat prin Decizia (CE) nr. 3742/2000 din 12 decembrie 2000. Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a fost adoptat prin Legea nr. 157 din septembrie 2000 privind Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală aferent Programului SAPARD pentru cofinanţarea acestuia de la bugetul de stat.


18

PNADR a clasificat priorităţile României privind dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pe patru axe:

Prioritatea 1: Îmbunătăţirea accesului la pieţe şi competitivitatea produselor agricole prelucrate;

Prioritatea 2: Îmbunătăţirea infrastructurilor de dezvoltare rurală şi agricultură;

Prioritatea 3: Dezvoltarea economiei rurale; Prioritatea 4: Dezvoltarea resurselor umane.

În România, aceste axe prioritare au fost susţinute prin 10 măsuri (dintr-un total de 15 prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999) considerate de autorităţile române ca fiind relevante pentru priorităţile de dezvoltare rurală, după cum urmează:

Măsura 1.1 “Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”;

Măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”;

Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”; Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”;

Măsura 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”;

Măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural”;

Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”;

Măsura 3.5 „Silvicultură”;

Măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”;

Măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”.

Implementarea acestor măsuri din PNADR a debutat la data de 31 iulie 2002, Comisia Europeană adoptând Decizia (CE) nr. 638/2002, prin care a conferit autorităţilor de resort din România, managementul asistenţei SAPARD pentru primele trei măsuri, respectiv, măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”; măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” şi măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”. La data de 5 decembrie 2003, Comisia Europeană a emis Decizia (CE) nr. 846/2003 de conferire a managementului asistenţei financiare SAPARD pentru încă trei măsuri şi anume: măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”; măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” şi măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”. În cursul anului 2006, au fost acreditate ultimele patru măsuri din PNADR1, respectiv 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”, 3.2 „Constituirea

1 În urma consultării părţii comunitare, autorităţile române au decis să nu mai implementeze măsura 2.2, MAPDR propunând completarea măsurii 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” cu o nouă submăsură „Infrastructură pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor”.


19

grupurilor de producători”, 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural” şi 3.5 „Silvicultură”, ulterior transmiterii către Comisia Europeană, în 30.01.2006, a versiunii finale a manualului de proceduri pentru implementarea acestora. Decizia (CE) nr. 298/2006 de conferire a managementului asistenţei pentru măsurile menţionate anterior a fost adoptată în data de 20 aprilie 2006. Pentru definirea regulilor şi a condiţiilor de management a Programului SAPARD în România, Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene au semnat la Bruxelles, la 2 februarie 2001, Acordul Multianual de Finanţare SAPARD (MAFA). Acest acord a fost ratificat prin Legea nr. 316/2001 (M.O. nr. 362/5 iulie 2001). În conformitate cu prevederile MAFA, angajamentul financiar al Comunităţii Europene, precum şi perioada de valabilitate a acestui angajament, sunt stabilite anual, în Acordurile Anuale de Finanţare. În acest sens, au fost încheiate între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, Acordurile Anuale de Finanţare (AFA), aferente anilor 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005 şi 2006, astfel:

AFA 2000 semnat la 27 februarie 2001 şi ratificat prin Legea nr. 317/2001, publicată în M.O. nr. 338/26.06.2001 care a prevăzut o contribuţie financiară de 153.214.194 Euro;

AFA 2001 semnat la 30 ianuarie 2002 şi ratificat prin Legea nr. 416/2002, publicată în M.O. nr. 508/15.07.2002 care a prevăzut o contribuţie financiară de 156.328.303 Euro;

AFA 2002 semnat la 1 aprilie 2003 şi ratificat prin O.U.G. nr. 26/2003, publicată în M.O. nr. 283/23.04.2003 care a prevăzut o contribuţie financiară de 160.630.119 Euro;

AFA 2003 semnat la 31 iulie 2003 şi ratificat prin Legea nr. 496/2003, publicată în M.O. nr. 843/26.11.2003 care a prevăzut o contribuţie financiară de 162.223.385 Euro. Acest acord a fost modificat prin AFA 2003/II semnat la 24 decembrie 2004 şi ratificat prin Legea nr. 258/2005 publicată în M.O. nr. 861/23.09.2005 care a prevăzut creşterea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene la 163.339.076 Euro;

AFA 2004 semnat la 12 mai 2005 şi ratificat prin Legea nr. 265/2005 publicată în M.O. 920/14.10.2005 care a prevăzut o contribuţie financiară de 157.640.000 Euro. AFA 2004 a introdus în Acordul Multianual de Finanţare prevederile din Regulamentul Consiliului nr. 2008/2004 privind noile limite cu privire la ratele de ajutor, stabilind că, în privinţa investiţiilor în proiecte, cu excepţia celor de infrastructură care nu generau venit net substanţial, cumularea ajutorului public acordat din toate sursele nu putea depăşi 50% din totalul costurilor eligibile. Acest Acord a fost modificat prin AFA 2004/II semnat la 7 iulie 2005 şi ratificat prin Legea nr. 25/2006 publicată în M.O. nr. 205/06.03.2006 care prevedea creşterea contribuţiei financiare a CE, pentru anul 2004, la 158.690.000 Euro.

AFA 2005 semnat la 29 decembrie 2005 la Bucureşti şi la 3 ianuarie 2006, la Bruxelles, care a prevăzut o contribuţie financiară de 175.210.000 Euro. Modificările aduse Acordului Multianual de Finanţare prin AFA 2005 s-au referit la modificarea regulilor financiare privind achiziţiile publice, în concordanţă cu noul Regulament Financiar în vigoare în Comunitatea Europeană, precum şi la introducerea unor reguli specifice de reducere a cofinanţării comunitare pentru cazurile în care perioada dintre primirea documentelor justificative cerute pentru executarea plăţii de către Agenţia SAPARD şi emiterea ordinului de plată depăşeşte trei luni. De asemenea, prin AFA 2005 s-a prevăzut obligativitatea utilizării de către România a sistemului de


20

raportare contabil şi financiar conform standardelor internaţionale de contabilitate şi audit acceptate.

Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene au semnat în data de 31 octombrie 2006, la Bucureşti şi, respectiv la Bruxelles, Acordul Anual de Finanţare 2006 (AFA 2006). A fost ratificată prin Legea nr. 66/2007 publicată în M.O. nr. 228/03.04.2007. AFA 2006 a intrat în vigoare la data de 12 aprilie 2007, dată la care Comisia Europeană a primit notificarea oficială privind ratificarea Acordului de către România. Prevederile cuprinse în AFA 2006 s-au referit atât la stabilirea angajamentului financiar al Comunităţii pentru România, pentru anul 2006, cât şi la modificarea Acordului Multianual de Finanţare şi a Acordurilor Anuale de Finanţare pentru anii 2000-2005. Astfel, contribuţia anuală maximă acordată României pentru anul 2006 a fost de 192.374.000 Euro. Acordul a prevăzut, de asemenea, prelungirea termenului limită de valabilitate a angajamentelor financiare stabilite prin Acordurile Anuale de Finanţare 2003, 2004 şi 2005, până la 31 decembrie 2007 pentru AFA 2003 şi 2004, şi respectiv , până la 31 decembrie 2008, pentru AFA 2005.

Totodată, AFA 2006 conţinea o prevedere care a fost introdusă şi în art. 3 al Acordurilor Anuale de Finanţare 2000-2005 conform căreia nici un contract care implică fonduri comunitare aferente AFA 2000-2006 nu va fi încheiat de către APDRP cu vreun beneficiar după data la care România începe încheierea de contracte prin FEADR. AFA 2006 prevedea şi modificarea Acordului Multianual de Finanţare, atât prin introducerea unor noi dispoziţii referitoare la Secţiunea A, B şi F din Anexa la Acordul Multianual de Finanţare, cât şi prin adăugarea unei noi Secţiuni H, care avea ca scop stabilirea regulilor privind accesul la asistenţa externă din partea Comunităţii.

Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene au semnat în data de 4

decembrie 2008, la Bucureşti şi, respectiv la Bruxelles, Acordul dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, pentru modificarea Acordului Anual de Finanţare 2006. Acesta a fost ratificat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 213/2008 (M.O. nr. 842/15.12.2008) şi aprobat prin Legea nr. 82/2009 publicată în M.O. nr. 230/08.04.2009. AFA 2006/II a intrat în vigoare la data de 13 ianuarie 2009, dată la care Comisia Europeană a transmis notificarea oficială privind îndeplinirea tuturor formalităţilor necesare pentru ratificarea Acordului. Prin acest acord s-a prelungit termenul de valabilitate a angajamentului financiar al Comunităţii până la 31 decembrie 2009, permiţând astfel, evitarea dezangajării fondurilor alocate României prin Programul SAPARD pentru anul 2006.


21

CAPITOLUL III

INFORMAŢII OPERAŢIONALE

3.1 Schimbări în condiţiile generale ale României şi impactul acestora asupra implementării Programului SAPARD Cadrul instituţional şi politic din România În perioada 2000-2009 au avut loc alegeri prezidenţiale în anii 2000, 2004 şi 2009. În urma alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din 28 noiembrie 2004 s-au produs anumite schimbări la nivelul instituţiilor publice. Având în vedere că în cursul lunii decembrie 2004 a fost învestit noul Guvern, în perioada care a urmat au fost făcute o serie de restructurări la nivelul administraţiei publice centrale şi locale. În acest sens, în luna martie 2005, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a fost supus unei reorganizări, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2005, publicată în M.O. nr. 211/14.03.2005. De asemenea, în anul 2007, prin OUG nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale (M.O. nr. 247/12.04.2007) a fost modificată structura şi componenţa Guvernului României. Astfel, în luna aprilie 2007, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost supus unei reorganizări, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, publicată în M.O. nr. 282/27.04.2007. În urma alegerilor parlamentare din data de 30 noiembrie 2008 a fost modificată structura şi componenţa Guvernului României, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale (M.O. nr. 882/24.12.2008). În acest sens, la începutul anului 2009, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a fost supus unei reorganizări, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, publicată în Monitorul Oficial nr. 38/21.01.2009. Modificarea structurii şi componenţei Guvernului a presupus, după caz, reorganizarea, comasarea, preluarea activităţii şi a structurilor specializate pe diverse domenii sau încetarea activităţii anumitor structuri.


22

Caracteristicile structurale ale economiei din România şi evoluţia macro-economică

Între anii 2002-2008, economia românească a înregistrat o importantă creştere economică, dezinflaţia şi scăderea ratei şomajului înregistrată la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă confirmând progresele realizate spre o dezvoltare economică durabilă. Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 2000-2008, atingând valoarea de 514.654,0 milioane lei în 2008. În anul 2009, PIB-ul a scăzut la o valoare de 491.273,7 milioane lei. Rata medie anuală a inflaţiei a înregistrat o scădere în perioada 2000-2007. În anul 2009, aceasta era de 5,59%, faţă de 7,85% cât s-a înregistrat în anul 2008. În perioada 2002-2008 s-a observat o scădere continuă a ratei şomajului înregistrată la agenţiile de ocupare a forţei de muncă, comparativ cu anul 2009 când aceasta a început să crească, ajungând la 6,8% faţă de 5,8% în anul 2008. Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2008, veniturile totale2, în termeni nominali, au fost de 731,53 lei lunar pe o persoană, în creştere cu 153,82 lei faţă de anul 2007. De asemenea, s-au înregistrat creşteri ale veniturilor gospodăriilor de agricultori, acestea au fost mai mari cu 92,05 lei comparativ cu anul 2007. În cadrul producţiei ramurii agriculturii, în perioada 2000-2009, ponderea cea mai mare o deţine producţia vegetală. În ceea ce priveşte evoluţia producţiei ramurii agriculturii faţă de anul precedent, se observă creşteri în anii 2001 (+22,7%), 2003 (+7,5%), 2004 (+18,1%), 2006 (+2,9%), precum şi în anul 2008 (+21,2%). La producţia animală în anul 2009 se constată o creştere de 7,6%, iar la producţia vegetală de 42,0% faţă de anul precedent. Procesul de denominare a monedei naţionale a fost declanşat odată cu trecerea în 2005 şi a devenit efectiv de la 1 iulie, potrivit strategiei elaborate de Banca Naţională şi aprobată prin Lege în 2004. La data de 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, a fost denominată astfel încât 10.000 lei vechi au fost preschimbaţi pentru 1 leu nou. Principalii indicatori macroeconomici aferenţi perioadei 2000-2009 sunt prezentaţi în Tabelul 3.1.

2Cuprind veniturile din salarii, agricultură, activităţi neagricole independente, prestaţii sociale, proprietate, vânzări de active din patrimoniul gospodăriei şi alte venituri băneşti, precum şi veniturile în natură (evaluate în lei).


23

Tabelul 3.1

Principalii indicatori macroeconomici pentru perioada 2000 – 2009

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 20081) 20092)

Venitul naţional brut - mil. lei preţuri curente 80.309,2 117.053,9 150.414,2 192.856,3 237.001,8 280.463,8 333.114,5 401.081,4 499.678,5

Produsul intern brut - mil. lei preţuri curente 80.984,6 117.945,8 152.017,0 197.427,6 247.368,0 288.954,6 344.650,6 416.006,8 514.654,0 491.273,7

Produsul intern brut - în % faţă de anul precedent 102,4 105,7 105,1 105,2 108,5 104,2 107,9 106,3 107,3 92,9

Valoarea adăugată brută - mil. lei preţuri curente 72.736,4 106.120.0 136.922,3 175.640,9 220.931,3 255.232,7 304.269,8 368.356,3 458.489,4 441.935,4

Agricultură, vânat şi silvicultură; pescuit şi piscicultură 8.773,4 15.641,6 17.289,3 22.847,5 31.055,0 24.291,8 26.861,9 23.992,2 34.448,2 30.768,0

Industrie, inclusiv energie 21.107,0 31.247,4 41.095,5 48.778,1 61.627,2 71.731,2 84.556,0 101.148,0 117.995,7 116.474,8

Construcţii 3.892,5 6.237,3 8.648,8 11.318,4 14.649,0 18.865,2 25.547,8 37.923,8 54.538,2 48.386,4

Comerţ; repararea automobilelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaţii

17.279,5 23.960,8 30.128,5 40.096,3 50.980,5 62.566,8 76.432,6 94.375,8 112.892,1 104.292,5

Activităţi financiare; imobiliare, închirieri şi servicii pentru întreprinderi

11.946,6 16.023,4 21.572,8 24.299,4 30.426,1 38.189,9 45.694,1 57.006,0 71.881,5 74.133.4

Alte activităţi de servicii 9.737,4 13.009,5 18.187,4 28.301,2 32.193,5 39.587,8 45.177,4 53.910,5 66.733,7 67.880,3

Valoarea adăugată brută - în % faţă de anul precedent 102,7 105,9 105,0 105,1 108,5 103,6 107,8 106,9 107,6 93,5

Agricultură, vânat şi silvicultură; pescuit şi piscicultură 81,6 128,2 93,1 105,0 118,6 82,8 103,4 84,7 121,9 99,6

Industrie, inclusiv energie 105,8 104,8 105,5 104,4 107,6 102,6 107,2 105,4 101,9 95,7

Construcţii 104,3 111,3 108,8 107,0 109,4 111,2 123,4 133,9 126,1 86,4

Comerţ; repararea automobilelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaţii

104,1 103,9 105,4 110,2 111,0 111,6 113.2 110,3 108,1 88,8

Activităţi financiare; imobiliare, închirieri şi servicii pentru întreprinderi

109,3 101,0 110,8 100,3 109,6 110,2 111,9 107,2 105,2 94,2

Alte activităţi de servicii 109,0 95,3 108,2 103,1 97,0 103,1 92,0 101,5 100,7 99,7

Agricultură, vânat şi silvicultură; pescuit şi piscicultură - % în PIB

10,8 13,3 11,4 11,6 12,6 8,4 7,8 5,8 6,7 6,3

Exportul de bunuri şi servicii - în % faţă de anul precedent 123,2 111,9 117,1 109,3 114,1 107,6 110,4 107,8 108,7 94,5

Importul de bunuri şi servicii - în % faţă de anul precedent 127,5 118,7 112,3 116,5 122,1 116,0 122,6 127,3 107,8 79,4

Rata medie anuală a inflaţiei - % 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 9 6,56 4,84 7,85 5,59

*Sursa: Institutul Naţional de Statistică al României

1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii.


24

Tabel 3.2

Agricultura şi dezvoltarea rurală: datele de bază (anii 2000-2009)

Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 20081) 20092)

Producţia ramurii agricole – milioane lei preţuri curente

Total 16.071 27.843 31.585 40.412 55.314 46.540 50.650 47.700 66.994 60.352

Vegetală 9.910 17.482 18.084 25.919 38.097 27.959 31.327 28.723 45.742 36.394

Animală 5.962 10.045 13.139 14.118 16.825 18.186 18.849 18.292 20.536 23.266

Servicii agricole

199 316 362 375 392 395 474 685 716 692

Indicii producţiei ramurii agricole (anul precedent = 100) - %

Total 85,2 122,7 96,5 107,5 118,1 86,9 102,4 82,3 121,2 98,9

vegetală 79,2 135,3 88,7 110,0 126,8 82,5 102,2 71,3 140,9 98,9

animală 96,7 102,1 110,2 104,6 102,9 96,9 102,4 99,4 91,4 99,0

servicii agricole

73,6 114,0 91,1 84,7 86,4 86,0 107,0 132,5 90,9 93,2

Evoluţia efectivelor de animale, păsări şi familii de albine - mii capete 3)

bovine – total

2.870 2.800 2.878 2.897 2.808 2.862 2.934 2.819 2.684 2.503

vaci, juninci şi bivoliţe

1.775 1.746 1.759 1.757 1.756 1.812 1.810 1.732 1.639 1.528

porcine – total

4.797 4.447 5.058 5.146 6.495 6.622 6.815 6.565 6.174 5.893

scroafe de prăsilă

323 334 362 335 426 495 520 442 376 359

ovine şi caprine –

total 8.195 7.776 7.945 8.125 8.086 8.298 8.406 9.334 9.780 10.385

cabaline – total

865 860 879 897 840 834 805 862 820 781

păsări – total

70.076 71.413 77.379 76.616 87.014 86.552 84.991 82.036 84.373 83.631

păsări ouătoare

40.760 42.156 44.667 44.122 51.889 49.725 50.278 45.208 45.529 39.834

familii de albine - mii

familii 649 745 781 840 888 888 891 982 998 1.106

*Sursa: Institutul Naţional de Statistică al României 1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii. 3) Efectivele de animale, păsări şi familii de albine sunt la 1 decembrie în anii 2004, 2005, 2006, 2007, 2008 şi 2009 şi

la 31 decembrie pentru perioada 2000 - 2003.


25

Evoluţia demografică şi caracteristicile populaţiei din România La data de 1 iulie 2009, populaţia României era de 21,47 milioane locuitori, populaţia rurală reprezentând 44,9% din populaţia ţării. Valorile negative ale sporului natural conjugate cu cele ale soldului migraţiei externe au făcut ca populaţia României să se reducă continuu (-34,483 mii locuitori în perioada 1 iulie 2008 - 1 iulie 2009; - 965,246 mii locuitori 1 iulie 2000 - 1 iulie 2009). În perioada 2000-2009 populaţia din mediul rural a scăzut cu 544,164 mii locuitori, iar cea din mediul urban cu 421,082 mii locuitori. În anul 2009, scăderea s-a realizat în principal pe seama reducerii populaţiei din mediul rural (-22,671 mii persoane faţă de 2008). Scăderea din mediul rural a afectat mai mult populaţia feminină decât populaţia masculină. În mod similar şi densitatea medie s-a diminuat uşor comparativ cu anul 2008, ajungând în 2009 la 90,1 locuitori/km2 (46,5 loc/km2 în rural); de asemenea, această reducere poate fi observată şi comparativ cu anul 2000 când densitatea medie a fost de 94,1 locuitori/km2 (47,9 loc/km2 în rural). Structura pe vârste a populaţiei confirmă continuarea lentă, dar sigură a procesului de îmbătrânire demografică, cu valori mai accentuate în mediul rural. Populaţia feminină este mai îmbătrânită decât cea masculină, îndeosebi în mediul rural. Vârsta medie a populaţiei, cu valori mai mari la populaţia feminină, a crescut comparativ cu anul 2008, în ambele medii, precum şi comparativ cu anul 2000. (Tabelul 3.3).

În privinţa nivelului de educaţie în trimestrul III 2009, 60,8% din populaţia de 15 ani şi peste are cel puţin un nivel de instruire mediu (52,1% sunt absolvenţi ai formei de învăţământ mediu şi 10,02% ai învăţământului superior), iar 37,7% din populaţia de 15 ani şi peste are un nivel scăzut de educaţie. Există diferenţe între structura pe niveluri de educaţie a populaţiei din mediul urban şi din rural. Astfel, se constată o mai mare concentrare a populaţiei de 15 ani şi peste cu un nivel ridicat de educaţie în mediul urban (77,4% din persoane au studii medii sau superioare) faţă de mediul rural, unde predomină populaţia cu un nivel scăzut de educaţie (56,7% au studii primare, gimnaziale sau nu au absolvit nici o şcoală). Cea mai accentuată diferenţiere se constată în cazul absolvenţilor învăţământului superior, a căror pondere este de aproximativ 7 ori mai mare în urban decât în rural.


26

Tabel 3.3

Populaţia şi densitatea

Populaţia la 1 Iulie1) (număr)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

România 22.435.205 22.408.393 21.794.793 21.733.556 21.673.328 21.623.849 21.584.365 21.537.563 21.504.442 21.469.959

Rural - date absolute

10.190.607 10.164645 10.186.058 10.133.399 9.777.730 9.743.952 9.670.427 9.659.904 9.669.114 9.646.443

- % 45,4 45,4 46,7 46,6 45,1 45,1 44,8 44,8 44,9 44,9

Densitatea (loc/Km2)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

România - % 94,1 94,0 91,4 91,2 90,9 90,7 90,5 90,3 90,4 90,1

Rural - % 47,9 47,8 47,9 47,7 47,1 47,0 46,6 46,5 46,6 46,5

1)Date calculate pe baza Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 18 martie 2002.

Structura populaţiei pe grupe de vârstă

România din care: Rural

0-14 ani 15-64 ani 65 ani şi

peste 0-14 ani 15-64 ani

65 ani şi peste

2000 18,3 68,4 13,3 19,7 62,7 17,6

2001 17,8 68,6 13,6 19,6 62,4 18,0

2002 17,3 68,6 14,0 19,2 62,8 18,0

2003 16,7 69,0 14,3 18,7 63,0 18,3

2004 16,1 69,4 14,5 18,3 63,2 18,5

2005 15,6 69,6 14,8 17,8 63,4 18,8

2006 15,4 69,8 14,8 17,7 63,6 18,7

2007 15,3 69,9 14,8 17,4 63,9 18,7

2008 15,2 69,9 14,9 17,4 64,0 18,6

2009 15,1 70,0 14,9 17,0 64,4 18,6


27

Vârsta medie a populaţiei

2000 2001 2002

Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin România 37,2 35,9 38,4 37,4 36,1 38,7 37,8 36,4 39,1

Rural 38,6 37,0 40,2 38,7 37,1 40,3 38,9 37,3 40,5


2003 2004 2005

Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin România 38,1 36,7 39,4 38,3 36,9 39,7 38,6 37,1 39,9

Rural 39,0 37,4 40,7 39,3 37,6 40,9 39,4 37,7 41,0


2006 2007 2008 2009

Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin România 38,8 37,3 40,1 39,0 37,6 40,4 39,2 37,8 40,7 39,5 38,0 40,9

Rural 39,6 37,9 41,2 39,8 38,1 41,4 39,9 38,3 41,6 40,1 38,4 41,7

Raport Final privind implementarea Programului SAPARD în România

28

Politica agricolă şi de dezvoltare rurală în România 2001 - 2004 Anul 2000 a marcat începutul deceniului integrării, caracterizat de reforme menite să pregătească intrarea României în Uniunea Europeană (adoptarea acquis-ului comunitar), obţinerea statutului de economie de piaţă şi sprijinirea exploataţiilor comerciale. Pentru aceasta, s-au acordat diferite forme de sprijin pentru îmbunătăţirea dotării tehnice a exploataţiilor, susţinerea producţiei marfă şi a procurării de input-uri. În sectorul vegetal: În această perioadă s-au implementat programe pentru îmbunătăţirea dotării tehnice a agriculturii, astfel:

program de achiziţionare tractoare, maşini agricole, utilaje, echipamente, prin susţinerea cu 45%-55% din preţul de achiziţie;

program de achiziţionare instalaţii de irigat, prin susţinerea cu 50%-70% din preţul de achiziţie;

În anul 2001 s-a acordat un sprijin direct de 1 milion ROL/ha pentru:

grâu, orz, orzoaică şi rapiţă pentru ulei însămânţate în toamna anului 2000; sfecla de zahăr şi furajeră, grâu de primăvară, floarea soarelui, porumb, orzoaică de

primăvară, ovăz, culturi furajere noi înfiinţate, sorg, soia, fasole, cartofi, legume de câmp, sere, plante medicinale şi aromatice, in şi cânepă, însămânţate/plantate în primăvară anului 2001;

s-a acordat un sprijin direct al statului în perioada 2003-2004 de 2 milioane ROL/ha pentru exploataţiile cu teren arabil de până la 5 ha, sprijin majorat pentru suprafeţele însămânţate în toamna anului 2004 la 2,5 milioane ROL/ha;

s-a subvenţionat producţia marfă pentru cereale, oleaginoase, legume fructe, struguri, cartofi, sfeclă de zahăr;

s-a acordat gratuit, în anul 2003, un ajutor în îngrăşăminte chimice micilor producători agricoli care au în proprietate şi lucrează teren arabil în extravilan, în suprafaţă totală de până la 2,5 ha (un sac de îngrăşăminte de 50 kg pentru fiecare ha);

au fost acordate despăgubiri pentru calamităţi naturale la culturile de grâu, orz, orzoaică şi rapiţă afectate de îngheţ şi secetă în anii 2003-2004;

s-au acordat subvenţii pentru prima de asigurare la grâu, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr, vii, livezi;

s-a acordat ajutor financiar pentru seminţe şi material săditor; s-a susţinut programul strategic fitosanitar, pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare

de combatere a bolilor şi dăunătorilor la culturile de importanţă naţională.

În zootehnie s-a desfăşurat din anul 2002 Programul pentru achiziţionarea de animale de

reproducţie, creştere şi îngrăşare, din speciile taurine şi porcine şi procurarea de utilaje noi specifice activităţilor din zootehnie;

s-a subvenţionat producţia marfă agricolă livrată pentru procesare: producţia de carne, oua, miere;

s-a susţinut producţia de lapte, activitatea de reproducţie şi patrimoniul genetic; s-au subvenţionat primele de asigurare la efectivele de bovine.


29

Alte forme de sprijin În anul 2003 a demarat Programul de creştere a competitivităţii produselor agroalimentare prin care s-a acordat agenţilor economici până la 75% (dar nu mai mult de 50 mii euro/proiect) din cheltuielile efectuate pentru:

implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi/sau a sistemelor de management de mediu;

dotarea şi/sau modernizarea laboratoarelor de testare şi etalonare, precum şi acreditarea acestora, după caz;

înregistrarea şi protejarea pe piaţă externă a mărcilor, a brevetelor de invenţie, a desenelor şi modelelor industriale româneşti.

Primirea documentaţiei pentru accesarea sprijinului s-a desfăşurat până la finele anului 2009. 2005 - 2006 În perioada 2005-2006 alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli, ca măsură a Programului de Guvernare 2005-2008, a urmat strategia Politicii Agricole Comune privind plăţile directe. S-a acordat sprijin direct producătorilor, prin prime şi subvenţii, în vederea creşterii cantitative şi calitative a producţiei agricole şi s-a elaborat cadrul legal pentru modul de implementare, condiţiile specifice şi criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal. În sectorul vegetal:

în 2005 s-a acordat un sprijin de 1,5 milioane ROL/ha pentru suprafeţele ce s-au înfiinţat în primăvara anului 2005, sub forma de bonuri valorice pentru procurarea de seminţe, îngrăşăminte şi pesticide;

în toamna anului 2005 s-a acordat un sprijin financiar, pentru înfiinţarea culturilor de toamnă, în valoare de 1,75 milioane ROL/ha, pentru suprafeţe de până la 5 ha, sub formă de bonuri valorice;

în 2005 s-a acordat pentru înfiinţarea culturilor de primăvară o subvenţie de 5000 ROL/litrul de motorina, iar pentru efectuarea lucrărilor agricole mecanizate de înfiinţare şi întreţinere a unor culturi agricole ce s-au însămânţat în primăvara anului 2006, s-a acordat producătorilor agricoli un sprijin financiar de 0,7 lei/litru pentru achiziţionarea de motorină;

a fost sprijinită financiar înfiinţarea culturilor din toamna anului 2006, în cuantum de 150 lei/ha, sub forma de bonuri valorice pentru achiziţionarea de seminţe şi/sau îngrăşăminte şi/sau pesticide;

s-a acordat sprijin direct producătorilor agricoli în sectorul vegetal în anul 2006, prin bonuri valorice (în etapa I) şi numerar (în etapa II) pe suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr, soia, plante textile, orez, plante medicinale şi aromatice, hamei, legume de câmp şi cartofi timpurii, legume de solarii, plantaţii de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni, viţă de vie din soiuri nobile şi culturi ecologice (soia, floarea soarelui, plante medicinale şi aromatice, pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni, legume), diferenţiat pe culturi;

pentru lucrările de înfiinţare a culturilor în anul 2006 s-a acordat producătorilor agricoli un sprijin financiar de 1 leu/ litru pentru achiziţionarea de motorină şi/sau biodiesel. Au beneficiat de sprijin culturile înfiinţate în toamnă şi culturile de


30

primăvară care nu au fost prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2006.

Despăgubiri la calamităţi:

declararea stării de calamitate naturală în agricultură pentru culturile însămânţate în toamna anului 2004 şi în primăvara anului 2005, ca urmare a inundaţiilor din perioada aprilie-septembrie în 41 judeţe şi municipiul Bucureşti. Au fost acordate despăgubiri pentru culturile de grâu de toamnă şi primăvară, orz, orzoaică de toamnă şi primăvară, rapiţă de toamnă şi primăvară, porumb boabe, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr, cartofi, culturi furajere, legume de câmp, viţă de vie şi pomi fructiferi.

declararea stării de calamitate naturală în agricultură pentru culturile însămânţate în toamna anului 2005 şi în primăvara anului 2006, ca urmare a inundaţiilor din judeţele situate de-a lungul Dunării la culturile de grâu de toamnă şi primăvară, orz, orzoaică de toamnă şi primăvară, rapiţă de toamnă şi primăvară, porumb boabe, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr, cartofi, culturi furajere şi legume de câmp.

declararea stării de calamitate pentru temperaturile excesiv de scăzute din perioada

ianuarie-martie 2006 şi inundaţii din revărsări de râuri, ploi abundente şi de durata din perioada martie-iulie 2006 în toate judeţele tării, pentru culturile de grâu de toamnă şi primăvară, orz, orzoaică de toamnă şi primăvară, rapiţă de toamnă şi primăvară, porumb boabe, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr, cartofi, culturi furajere şi legume de câmp afectate în procent de 100%.

În horticultură, sprijinul specific a fost direcţionat pentru:

înfiinţarea de plantaţii viticole; înfiinţarea plantaţiilor pomicole cu specii sămânţoase - măr, păr şi cu specii

sâmburoase cais, piersic, prun, vişin, migdal şi nuc; înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi; funcţionarea grupurilor de producători pentru comercializarea legumelor şi fructelor; producătorii de legume de seră şi ciuperci de cultură în anul 2006; anumite cantităţi de legume (tomate, mazăre, fasole, ardei) şi fructe proaspete (mere

pentru suc concentrat, prune, piersici, struguri de masă) destinate prelucrării industriale în 2006;

producătorii de tutun, sprijin sub formă de primă de producţie, acordată în scopul creşterii producţiei şi a calităţii acestei culturi;

acordarea de prime la exportul de vinuri. În anul 2005 s-a continuat Programul de achiziţionare tractoare şi maşini agricole şi s-a desfăşurat un program pentru achiziţionare de dotări specifice pentru zona de munte. În sectorul zootehnic:

în anul 2005 a demarat un Program de susţinere financiară pentru materialul seminal congelat şi pentru azot lichid ;

tot în anul 2005, producătorii agricoli au beneficiat de sprijinul direct al statului prin acordarea de subvenţii producătorilor agricoli din sectorul animalier, pentru creşterea producţiei animaliere şi piscicole, precum şi a efectivelor de animale;


31

în 2006 a fost iniţiat un program de susţinere financiară a cabalinelor aflate în patrimoniul genetic naţional;

au fost finanţate cheltuieli pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor; începând din anul 2006, la specia bovină, sprijinul a fost orientat pentru încurajarea

unor măsuri de îmbunătăţire a calităţii genetice, a producţiilor performante de lapte şi a producţiei de carne de vită, iar la specia porcine pentru încurajarea aplicării legislaţiei privind sistemul de clasificare a carcaselor EUROP, identic cu sistemul aplicat în ţările Uniunii Europene;

pentru speciile ovine şi caprine, sprijinul acordat a fost acordat pentru creşterea dimensiunii exploataţiilor la un nivel durabil şi eficient;

producătorii agricoli din zona montană, care deţin suprafeţe de pajişti, au beneficiat în anii 2006 şi 2007, de sprijin direct al statului pe suprafaţă, sub formă de bonuri valorice, în cadrul programului «Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic şi piscicol, precum şi alte programe pe care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare»”;

pentru a produce lapte conform normelor UE, au fost susţinute fermele familiale cu minim 3 vaci în vederea dotării lor cu aparate de muls, instalaţii pentru răcire şi stocarea laptelui (cuantum de 60% din preţul de achiziţie);

s-a desfăşurat programul de conservare şi utilizare a populaţiilor de animale în stare critică, în pericol de dispariţie şi a celor vulnerabile.

creditul pentru producţie a fost subvenţionat cu cotă procentuală între 5% şi 15 %, calculată din volumul creditelor acordate.

Cercetarea agricolă Cu începere din anul 2006, în vederea consolidării strategiilor de guvernare şi a îmbunătăţirii politicilor agricole aferente acestora, s-a introdus în sistemul naţional de cercetare agricolă Planul Sectorial de CDI al MADR care se desfăşoară în intervalul 2006-2010. Fundamentarea obiectivelor planului sectorial s-a făcut în conformitate cu Legea nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe lonescu-Şişeşti", cu modificările şi completările ulterioare. Finanţarea planului sectorial s-a făcut decuplat de planurile naţionale de CDI finanţate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică.

Analiza situaţiei la data aderării În sectorul vegetal, s-a înregistrat o scădere a suprafeţelor şi a producţiilor de cereale pentru boabe în anul 2006 faţă de anul 2001 cu 18,8%, respectiv 16,5 %. S-a înregistrat o creştere de cca. 5 ori a suprafeţei la orez şi de aproximativ 12 ori a producţiei totale la această cultură. La cultura de floarea soarelui a crescut suprafaţa cu 23%, iar producţia totală aproape s-a dublat. La cultura de rapiţă suprafaţa a crescut cu cca. 33% şi producţia totală cu aproximativ 72%. La cultura de soia suprafaţa şi producţia totală au crescut de cca. 4 ori, iar la sfecla de zahăr producţia totală a înregistrat o creştere de 30%.


32

În horticultură În anul 2006 faţă de anul 2001 suprafaţa cultivată cu legume a crescut cu circa 10 mii ha, iar producţia a avut o creştere de circa 7,5%. Suprafaţa cu pomi fructiferi a avut o uşoară scădere, iar producţia de fructe a scăzut cu circa 20%, cauza principala fiind îmbătrânirea plantaţiilor existente. În sectorul de creştere a animalelor s-a înregistrat o scădere a efectivelor totale de animale în anul 2006 faţă de anul 2000: bovine (-9%), suine (-8%), ovine (-9,5%), însă efectivele de păsări au crescut cu 24,5%, iar numărul de familii de albine a crescut cu 43,2%. În ciuda acestor scăderi, producţia totală de carne, exprimată în mii tone greutate în viu, a crescut în perioada 2000-2006 cu 4,2%. Pe specii, s-au înregistrat creşteri de 23% pentru carnea de pasăre, 16% pentru carnea de bovine şi de 1,8% pentru carnea de ovine/caprine. În aceeaşi perioadă, producţia de carne de porc a înregistrat o scădere de 9,8%. Producţia totală de lapte (inclusiv laptele destinat pentru consumul viţeilor) a crescut în perioada analizată cu 14% iar pentru lapte de vacă şi bivoliţă cu 12,0%. Producţia de ouă a crescut cu 37,5%, iar cea de ouă de găină cu 41%. Cantitatea de miere extrasă a crescut cu 77%. Balanţa comercială cu produse agroalimentare în perioada 2000-2006 a înregistrat un deficit de sold progresiv, astfel:

Anul Export Import Sold 2000 367,9 1013,1 -645,2 2001 483,9 1347,5 -863,6 2002 459,3 1241,1 -781,8 2003 497,9 1535,3 -1037,4 2004 587,4 1649,2 -1061,8 2005 673,3 2021,9 -1348,6 2006 854,0 2424,8 -1570,8

2007-2009 Anul 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, a marcat o epocă nouă în economia agricolă şi de dezvoltare rurală a ţării noastre. În acest context, România a trebuit să îşi adapteze rapid economia agricolă şi de dezvoltare rurală pentru a se putea integra în piaţa internă a Uniunii Europene şi a adopta în totalitate Politica Agricolă Comună (PAC). Aderarea la UE a reprezentat, probabil, cel mai puternic factor de presiune pentru reforma rapidă a agriculturii şi economiei rurale româneşti, dată fiind necesitatea integrării cu succes în economia rurală europeană. Modelul european de agricultură se bazează pe un sector competitiv, orientat spre piaţă, îndeplinind, totodată, şi alte funcţii publice, cum ar fi protejarea mediului înconjurător, oferirea unor aşezări rezidenţiale mai convenabile pentru populaţia din spaţiul rural, precum şi integrarea agriculturii cu mediul înconjurător şi cu silvicultura. Politica Agricolă Comună îşi deplasează accentul de la subvenţiile directe acordate agriculturii (pilonul I al PAC) spre dezvoltarea integrată a economiei rurale şi spre protejarea mediului înconjurător (pilonul II al PAC).


33

Economia rurală românească, dominată de agricultură în mare parte, era slab integrată în economia de piaţă. În contextul economiei de piaţă, de modul înţelegerii şi aplicării tehnicilor de marketing depinde bunăstarea cetăţenilor din zona rurală şi urbană, precum şi bunăstarea producătorilor agricoli. În aceasta perioadă a început acordarea plăţilor prin schema unică de plată pe suprafaţă precum şi a plăţilor naţionale directe complementare pentru culturi agricole şi animale. Sistemele de plată directă introduse au schimbat modelul de subvenţionare anterior, au introdus un mod de administrare şi control transparent şi au condus la responsabilizarea celor care lucrează terenul şi cresc animale fără cerinţele de gospodărire durabilă a resurselor. În sectorul vegetal s-au acordat: Plăţi SAPS pentru culturile amplasate pe teren arabil, eligibil SAPS: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole de câmp, lupin dulce şi linte), plante industriale (floarea-soarelui, rapiţă, soia convenţională, in şi cânepă, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume proaspete, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil, păşuni naturale, fâneţe, culturi permanente (pomi, vii), teren necultivat; Plăţi decuplate de producţie pentru culturile de: grâu şi secară, orz , orzoaică, ovăz, porumb şi sorg, orez, floarea soarelui, rapiţa, soia convenţională, leguminoase pentru boabe, cartofi, plante medicinale şi aromatice, legume de câmp şi solarii, legume de seră, sfeclă de zahăr, alte culturi arabile; Plăţi cuplate de producţie pentru in şi cânepă pentru fibra, hamei, tutun; scheme de plată pentru zahăr şi culturi energetice (floarea soarelui, rapiţă, soia şi porumb) destinate producţiei de biocombustibili. Având în vedere necesitatea reluării ciclului de producţie cu aplicarea tehnologiei specifice fiecărei culturi agricole şi lipsa resurselor financiare ale producătorilor agricoli, aceştia au beneficiat de un sprijin financiar de 1 leu/litru pentru achiziţionarea motorinei necesare înfiinţării culturilor din primăvară anului 2007. Producţia marfă a continuat să fie susţinută la sfecla de zahăr, orez, in şi cânepă pentru fibră şi soia. Urmare a secetei excesive din perioada toamna 2006 - vara 2007, s-a declarat starea de calamitate în toate judeţele tării şi s-au acordat despăgubiri pentru culturile de grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, rapiţă pentru ulei, porumb şi floarea soarelui. În acest context a fost adoptată şi măsura subvenţionării costurilor achiziţionării de resurse materiale (motorină, seminţe, pesticide, îngrăşăminte), necesare înfiinţării culturilor agricole din toamna 2007, prin bonuri valorice. În 2008 s-a declarat starea de calamitate urmare a inundaţiilor din revărsări de râuri din perioada iulie-august 2008, în 7 judeţe din Moldova, 2 din Banat-Crişana şi 5 din Transilvania. S-au acordat despăgubiri pentru culturile de grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz, rapiţă, porumb boabe, floarea soarelui, soia, sfecla de zahăr, mazăre boabe, muştar, legume de câmp, cartof, plante de nutreţ şi plante medicinale.


34

Pentru înfiinţarea culturilor din toamna 2008 s-a acordat sprijin „de minimis” de 200 lei/ha pentru o suprafaţă de minimum 1 ha, până la maximum 120 ha inclusiv, pe exploataţie. Tot în anul 2008 s-a acordat subvenţie pentru producţia marfă valorificată la culturile de orez, sfeclă de zahăr şi soia. În horticultură: În sectorul legume-fructe, sprijinul a fost direcţionat către funcţionarea grupurilor de producători recunoscute, implementarea sistemului de Bune Practici EUREPGAP, legume în sere şi ciuperci în spaţii climatizate. Pentru viticultori s-au alocat sume pentru autorizarea plantaţiilor viticole pentru producerea strugurilor de vin DOC, certificarea şi marcarea vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC), efectuarea de tratamente fitosanitare în plantaţiile viticole cu soiuri nobile pentru struguri de masă şi vin, inclusiv pentru vinuri DOC şi pentru restructurarea şi reconversia plantaţiilor vitivinicole. Au beneficiat de asemenea de sprijin financiar producătorii de cartof pentru industrializare, de plante medicinale şi aromatice şi cei de flori, plante dendrologice şi ornamentale. S-a acordat producătorilor de seminţe şi material săditor un ajutor financiar pentru: cartof, material săditor pomicol şi viticol. În sectorul zootehnic, au fost stabilite plăţile naţionale directe complementare pentru bovine, ovine şi caprine înregistrate în evidenţele oficiale, s-a susţinut ameliorarea populaţiilor de animale, îmbunătăţirea calităţii produselor de origine animală producerea şi comercializarea produselor apicole. Susţinerea ameliorării populaţiilor de animale - programul a fost destinat îmbunătăţirii structurii genetice a populaţiilor de animale din speciile bovine, ovine, porcine şi păsări, în vederea consolidării unor exploataţii durabile şi viabile, pentru asigurarea necesarului de produse alimentare. Susţinerea îmbunătăţirii calităţii produselor de origine animală s-a referit la implementarea sistemului de clasificare a carcaselor de porc şi bovină, achiziţia de scrofiţe din ferme comerciale care provin din ferme de reproducţie în rasă pură sau hibridare, la prima fătare, susţinerea cărnii de pasăre – pui broiler şi a producţiei de miere şi lapte. Pentru stimularea creşterii efectivelor de bovine în exploataţii şi a producţiei de carne şi de produse tradiţionale, au fost aprobate plăţi naţionale complementare directe pentru perioada 2007-2010. Au fost alocate sume importante pentru conservarea şi utilizarea resurselor genetice ale animalelor în stare critică şi în pericol de dispariţie, achiziţia materialului seminal congelat de taur şi a fost susţinut controlul oficial al producţiilor la bovine. Măsuri de intervenţie şi măsuri comerciale de piaţă în sectorul lapte şi produse lactate – implementate conform reglementărilor privind Organizarea Comună de Piaţă:

Intervenţia pentru unt, lapte praf degresat şi carne Stocarea privată pentru unt şi carne Laptele în şcoli Ajutor pentru fabricarea cazeinei şi cazeinatilor Ajutor pentru unt folosit de organizaţiile non profit


35

Ajutor pentru utilizarea laptelui praf în hrana animalelor Promovarea consumului de lapte şi produse lactate Licenţele şi taxele pentru importuri Restituţiile pentru export

Alte forme de sprijin Asociaţiile din agricultură constituite conform OG nr.26/2000 au fost sprijinite pentru achitarea cotizaţiilor necesare şi a taxelor, pentru a participa la forurile internaţionale. Pe baza Legii creditului pentru producţie s-au stabilit granturile pentru creditele de producţie pe anul 2007 şi s-au acordat fonduri publice în valoare de 43 milioane lei. În sectorul fitosanitar s-a finanţat prin Programul SAPARD, măsura 1.2, proiectul: “Achiziţia de echipamente (staţii de măsură şi staţii de recepţie) pentru completarea sistemului AGROEXPERT de supraveghere şi avertizare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor din cele 42 unităţi fitosanitare”, contract de finanţare nr. C1.20201684200002/13.07.2007 încheiat intre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Agenţia Naţională Fitosanitară în calitate de beneficiar şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit în calitate de autoritate contractantă; Suma totală eligibilă a contractului: 2 876 000,00 RON fără TVA; Obiectivul proiectului: Completarea echipamentelor sistemului Agroexpert de supraveghere şi avertizare agrometeorologică pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, existente în cele 42 de unităţi fitosanitare cu un număr de 250 staţii de măsură şi 60 staţii de recepţie necesare pentru monitorizarea suprafeţelor pe care sunt înfiinţate culturile agricole din fiecare judeţ; Implementarea proiectului la nivel teritorial s-a desfăşurat/finalizat în conformitate cu termenele stabilite în Contractul de finanţare. În anul 2009 s-au continuat majoritatea formelor de sprijin acordate în anii 2007 şi 2008 pentru producătorii agricoli în vederea îndeplinirii prevederilor Programului de Guvernare pe perioada 2009-2012 privind creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei agricole şi asigurarea securităţii alimentare, astfel: Sprijin SAPS pentru culturile amplasate pe teren arabil, eligibil SAPS: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole de câmp, lupin dulce şi linte), plante industriale (floarea-soarelui, rapiţă, soia convenţională, in şi cânepă, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume proaspete, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil, păşuni naturale, fâneţe, culturi permanente (pomi, vii), teren necultivat. S-a acordat un avans, reprezentând 70% din sumele cuvenite din Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferente anului 2009. Plăţi naţionale complementare:

Plăţi decuplate de producţie pentru culturile de: grâu şi secară, orz , orzoaică, ovăz, porumb şi sorg, orez, floarea soarelui, rapiţă, soia convenţională, leguminoase pentru boabe, cartofi, plante medicinale şi aromatice, legume de câmp şi solarii, legume de sera, sfeclă de zahăr, alte culturi arabile;

Plăţi cuplate de producţie la: in şi cânepă pentru fibră, hamei şi tutun; Schema de plată separată pentru zahăr: pentru cultura de sfeclă de zahăr, destinată

producţiei de zahăr.


36

Schema de plată pentru culturi energetice pentru culturile de floarea soarelui, rapiţă, soia şi porumb destinate producţiei de biocombustibili

Subvenţionarea motorinei utilizate pentru lucrările mecanice de înfiinţare a culturilor agricole în anul 2009, în cuantum de 1 leu/litru;

S-a acordat sprijin financiar producătorilor agricoli din sectoarele: legume-fructe, viticol, cultivarea cartofului, plante medicinale şi aromatice, flori, plante dendrologice şi ornamentale, astfel:

1) legume-fructe: implementarea Sistemului de Bune Practici EUREPGAP/GLOBALGAP funcţionarea

grupurilor de producători recunoscute; legumele produse în serele încălzite; ciupercile de cultură în spaţii climatizate; legumele şi fructele destinate prelucrării industriale; achiziţionare ambalaje şi alte materiale necesare ambalării legumelor şi fructelor

pentru livrare în stare proaspătă; cheltuieli de depozitare a produselor agricole; susţinerea energiei termice şi electrice pentru legume şi ciuperci realizate în sere şi

solarii încălzite 35 % din valoarea (fără TVA) a facturii de energie termică şi/sau electrică şi/sau combustibili de orice tip.

2) sector viticol: autorizarea plantaţiilor viticole pentru producerea strugurilor de vin DOC; certificarea şi marcarea vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC); tratamente fitosanitare în plantaţiile viticole cu soiuri nobile pentru struguri de masă şi

vin, inclusiv pentru vinuri DOC.

3) producţia marfă la hamei şi cartof pentru industrializare, inclusiv depozitare cartof; 4) susţinerea producţiei de seminţe, plante întregi şi rădăcini la plante medicinale şi

aromatice; 5) susţinerea producţiei de flori, plante dendrologice şi ornamentale, în câmp şi în sere.

S-a creat cadrul legal pentru:

Plăţi tranzitorii pe suprafaţă pentru tomate destinate procesării; Sprijin financiar pentru pierderi cauzate în pomicultură de îngheţul târziu de

primăvară; S-a continuat plata ajutoarelor de minimis demarate în anul 2007 în sectoarele legume-

fructe şi agricultura ecologică (susţinere taxă inspecţie şi certificare ecologică, culturi teren arabil, păşuni şi fâneţe permanente în conversie, vii şi livezi, familii de albine certificate ecologic);

S-au sprijinit financiar grupurile de producători recunoscute preliminar (sprijin pentru constituire şi pentru investiţii prevăzute în planul de recunoaştere) şi organizaţiile de producători în sectorul fructe şi legume (finanţarea unor măsuri ce duc la accesarea fondurilor comunitare specifice sectorului);

S-a continuat sprijinul financiar pentru sectorul vitivinicol din fonduri comunitare pentru promovarea pe pieţe terţe, restructurarea şi reconversia podgoriilor, asigurarea recoltei, folosirea mustului de struguri concentrat, prima de defrişare;

S-a acordat ajutor financiar pentru producţia internă de seminţe şi material săditor, certificate oficial, destinată pentru însămânţare sau plantare în campaniile agricole din


37

toamna anului 2008 şi primăvara anului 2009 pentru cartof, material săditor pomicol, arbuşti fructiferi, material săditor viticol;

S-a susţinut executarea tratamentelor fitosanitare de interes naţional pentru combaterea agenţilor de dăunare.

În zootehnie s-au acordat:

Plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru bovine, ovine şi caprine, prevăzute să fie achitate în două tranşe;

Forme de sprijin pentru susţinerea ameliorării populaţiilor de animale şi îmbunătăţirea calităţii produselor de origine animală, astfel:

1) Susţinerea ameliorării populaţiilor de animale:

conducerea registrelor genealogice pentru bovine, ovine şi caprine; efectuarea controlului oficial al performantelor de producţie la ovine şi caprine (lapte,

lână, pielicele, carne); introducerea, la nivelul fermelor, a tehnicilor, biotehnologiilor şi practicilor moderne

de reproducţie la speciile de animale, respectiv achiziţia de containere pentru conservarea materialului seminal congelat cu capacitate de peste 20 litri şi cu autonomie dinamica de peste 90 zile;

susţinerea cheltuielilor de testare a masculilor de bovine, ovine şi caprine de reproducţie;

efectuarea analizei calităţii produselor animaliere în vederea evaluării genetice a animalelor;

elaborarea şi întreţinerea sistemului informatic, constituirea bazelor de date şi estimarea valorii de ameliorare a animalelor.

2) Susţinerea îmbunătăţirii calităţii produselor de origine animală:

îmbunătăţirea calităţii producţiilor de carne prin susţinerea financiară a implementării sistemului de clasificare a carcaselor (carcase porcine E si U, carcase bovine);

îmbunătăţirea calităţii şi a parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin susţinerea producţiilor de carne (scrofiţe din ferme comerciale care provin din ferme de reproducţie în rasa pură sau hibridare, la prima fătare, carne pasăre) şi ouă consum;

îmbunătăţirea calităţii producţiei de miere prin susţinerea familiilor de albine; îmbunătăţirea calităţii şi igienei laptelui de vacă destinat procesării pentru atingerea

standardelor de calitate din Uniunea Europeană, respectiv susţinerea laptelui livrat cu număr total de germeni (NTG) mai mic sau egal cu 100.000/ml şi un număr de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000/ml.

De asemenea, fondurile au fost direcţionate pentru:

Susţinerea cheltuielilor pentru achiziţionarea materialului seminal congelat la bovine; Susţinerea efectuării controlului oficial al producţiilor la bovine; Susţinerea măsurilor pentru producerea şi comercializarea produselor apicole: preţ fără

TVA pentru achiziţionare de medicamente în vederea combaterii virozei, pentru achiziţia de mătci, roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine;

Finanţarea programelor de conservare şi utilizare a populaţiilor de animale în stare critică, în pericol de dispariţie şi a celor vulnerabile, pe specii şi rase;

Au fost susţinute cheltuielile pentru neutralizarea deşeurilor de origine animală;


38

S-a acordat sprijin pentru achiziţionarea de masculi pentru reproducţie din speciile ovine şi/sau caprine;

Au fost acordate despăgubiri animale – epizootii; Alte forme de sprijin:

S-a continuat susţinerea asociaţiilor din agricultura în vederea participării la organizaţiile constituite la nivelul Uniunii Europene.

Acordarea unui grant în procent de 30% din valoarea creditelor agricole pentru producţie angajate de producătorii agricoli.

În domeniul cercetării agricole: susţinerea planului sectorial de cercetare; investiţii şi dotări; finanţarea proiectelor prin schema competitivă de granturi.

Planul sectorial al MADR a fost structurat pe 8 obiective generale (stabilite de către experţii direcţiilor generale şi direcţiilor de specialitate ale MADR), finanţându-se în sistem competiţional 64 de proiecte de CDI în valoare totală de 85.495.000,00 lei după cum urmează:

Evaluarea potenţialului resurselor naturale – 2 proiecte; Sisteme durabile şi performante cu impact poluant redus – 10 proiecte; Managementul sectorului horticol - 5 proiecte; Tehnici performante în ameliorarea şi creşterea animalelor - 16 proiecte; Valorificarea resurselor agricole - 7 proiecte; Economie, organizare, management şi marketing în agricultură - 13 proiecte; Sisteme şi tehnologii performante pentru exploatarea durabilă a bioresurselor acvatice

- 3 proiecte; Silvicultura şi gestionarea durabilă a pădurilor - 7 proiecte; Măsuri de implementare a acţiunilor din cadrul Planului Naţional pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală - 1 proiect. Cadrul legislativ Pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu cea comunitară, în ceea ce priveşte agricultura şi dezvoltarea rurală, în perioada 2000-2009, au fost elaborate şi adoptate o serie de acte normative, cele mai importante dintre acestea fiind următoarele:

OUG nr. 142/2000, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (M.O. nr. 471/28.09.2000);

Legea nr. 317/2001 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România, semnat la Bruxelles la 27 februarie 2001 (M.O. nr. 338/26.06.2001);

Legea nr. 416/2002 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2001 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, semnat la Bruxelles la 30 ianuarie 2002 (M.O. nr. 508/15.07.2002);

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 26/2003 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2002 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene cu privire


39

la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 1 aprilie 2003 (M.O. nr. 283/23.04.2003);

Legea nr. 496/2003 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2003 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România, semnat la Bruxelles şi, respectiv, la Bucureşti la 31 iulie 2003 (M.O. nr. 843/26.11.2003);

Legea nr. 277/2004, privind constituirea recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice şi piscicole (M.O. nr.580/30.06.2004);

Legea muntelui nr. 347/14.07.2004, cu modificările şi completările ulterioare (M.O. nr. 670/26.07.2004);

Hotărârea Guvernului nr. 1779/2004, privind elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane (M.O. nr. 1024/05.11.2004);

Legea nr. 435/25.10.2004 privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural (M.O. nr. 989/27.10.2004);

Hotărârea Guvernului nr. 153/2004 privind aprobarea Fişei Tehnice a măsurii 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative” din cadrul PNADR (M.O. nr. 155/23.02.2004);

Hotărârea Guvernului nr. 711/2004 privind garantarea unor credite interne necesare desfăşurării măsurii 2.1 „Dezvoltarea infrastructurii rurale” a Programului SAPARD (M.O. nr. 445/18.05.2004), modificată prin HG nr. 893/2004 (MO nr. 533/14.06.2004) şi HG nr. 1251/2004 (M.O. nr. 764/20.08.2004);

Legea nr. 530/25.11.2004 pentru completarea art. 2 din OUG nr. 142/2000, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (M.O. nr. 1149/06.12.2004);

Hotărârea Guvernului nr. 497/01.04.2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale (M.O. nr. 346/20.04.2004), modificată prin HG nr. 1179/2004 (M.O. nr. 690/30.07.2004) şi Hotărârea Guvernului nr. 2001/2004 (M.O. nr. 1144/03.12.2004);

Ordinul MAPDR nr. 301/11.05.2004 privind nominalizarea responsabilului autorizat implicat în implementarea tehnică a Măsurii 4.2 “Asistenţă tehnică” a Programului SAPARD;

Ordinul MAPDR nr. 409/2004 privind constituirea Comitetului de sprijin şi monitorizarea activităţii Agenţiei SAPARD;

Ordinul nr. 641/09.09.2004 privind numirea preşedintelui Autorităţii de Management pentru Programul SAPARD;

Legea nr. 258/2005 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Comisia Comunităţilor Europene care modifică acordurile anuale de finanţare 2000, 2001, 2002, 2003 şi Acordul multianual de finanţare, semnat la Bruxelles şi, respectiv, la Bucureşti la 24 decembrie 2004 (M.O. nr. 861/23.09.2005);

Legea nr. 265 din 5 octombrie 2005 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2004 dintre România şi Comisia Comunităţilor Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România, semnat la Bruxelles şi, respectiv, la Bucureşti la 12 mai 2005 (M.O. nr. 920/14.10.2005);

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 103/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Industrie Alimentar şi Dezvoltare Rurală şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea


40

Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală (M.O. nr. 646/21.07.2005);

Legea nr. 300/2005 privind instituirea sistemului de certificate de import şi de export pentru produse agricole (M.O. nr. 955/27.10.2005) – transpune simplificat Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de certificate de import şi export şi de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole;

Legea nr. 299/2005 privind instituirea sistemului de garanţii pentru importul şi exportul produselor agricole (MO nr. 956/27.10.2005) – transpune simplificat Regulamentul (CEE) nr. 2220/1985 de stabilire a normelor detaliate comune de aplicare a sistemului de garanţii pentru produsele agricole şi Secţiunea a IV-a a Regulamentului (CE) nr. 1291/2000 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de certificate de import şi export şi de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole;

Ordonanţa Guvernului nr. 46/2005 privind accelerarea absorbţiei fondurilor SAPARD prin garantarea creditelor de cofinanţare cu activele achiziţionate în cadrul proiectelor SAPARD (M.O. nr. 755/18.08.2005);

Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare (M.O. nr. 610/14.07.2005);

Hotărârea Guvernului nr. 876/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare (M.O. nr. 739/15.08.2005);

Legea nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură (M.O. nr. 608/13.07.2005);

Hotărârea Guvernului nr. 934/2005 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură (M.O. nr. 784/29.08.2005);

Hotărârea Guvernului nr. 668/2005 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”, 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”, 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”, 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural”, 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”, 3.5 „Silvicultura”, 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” şi 4.2 „Asistenţă tehnică” din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. nr. 727 bis/10.08.2005);

Hotărârea Guvernului nr. 1512/2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005 (M.O. 1132/ 14.12.2005);

Ordonanţa Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole şi silvice (MO nr. 652/22.07.2005) aprobată prin Legea nr. 338/2005 (M.O. nr. 1098/06.12.2005);

Ordinul comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi ministrului administraţiei şi internelor nr. 143/2005 privind definirea şi caracterizarea spaţiului rural (MO nr. 382/06.05.2005);

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 979/2005 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investiţii şi a plafonului maxim al creditelor ce se acordă în anul 2005 în condiţiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură (M.O. nr. 876/29.09.2005);


41

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 242/2005 privind funcţionarea serviciilor tehnice delegate de la nivelul Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală, a Direcţiilor pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurala judeţene şi a Municipiului Bucureşti pentru implementarea tehnică a măsurii 3.2 „Constituirea grupurilor de producători” şi a măsurii 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural” din cadrul Programului SAPARD;

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul Programului SAPARD (M.O. nr. 759 /11.09.2006);

Legea nr. 25/2006 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, care modifică Acordul anual de finanţare 2004, semnat la Bruxelles şi respectiv, la Bucureşti la 7 iulie 2005 (M.O. nr. 205/ 06.03.2006);

Legea nr. 283/2006 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2005 dintre Guvernul României, în numele României, şi Comisia Comunităţilor Europene, semnat la Bucureşti la 29 decembrie 2005 şi, respectiv, la Bruxelles la 3 ianuarie 2006 (M.O. nr. 602/ 12.07.2006);

Hotărârea Guvernului nr. 759/2006 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”, 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”, 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”, 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural”, 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”, 3.5 „Silvicultură”, 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” şi 4.2 „Asistenţă tehnică” din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. nr. 531/20.06.2006);

Ordonanţa Guvernului nr. 10/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare, care a creat posibilitatea garantării creditelor pentru: Consiliile locale şi asociaţii ale consiliilor locale pentru proiecte de infrastructură rurală: tehnico - edilitară şi drumuri forestiere; Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare pentru infrastructura de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor; Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene pentru extinderea, modernizarea construcţiilor şi dotarea laboratoarelor şi pentru reţeaua informaţională naţională; persoane fizice şi juridice private pentru proiecte din domeniul silviculturii (M.O. nr. 83/30.01.2006);

Ordonanţa Guvernului nr. 12/2006 pentru aprobarea măsurilor privind susţinerea finanţării documentaţiilor tehnice pentru proiectele din cadrul măsurii 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” din Programul SAPARD care a creat posibilitatea elaborării, în regim de urgenţă, a studiilor de fezabilitate pentru drumuri, alimentări cu apă, reţele de canalizare din satele afectate de inundaţiile din anul 2005 şi a proiectelor tehnice pentru cele 24 de obiective de investiţii de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor(M.O. nr. 83/30.01.2006);

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), prin reorganizarea Agenţiei SAPARD care va asigura atât continuitatea pentru noul Program de Dezvoltare Rurală cât şi derularea Programului SAPARD (M.O. nr. 185/27.02.2006);


42

Ordinul nr. 100/2006 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investiţii, criteriile tehnice de acordare, precum şi plafonul maxim al creditelor ce se acordă în anul 2006, în condiţiile Legii nr. 231/2006 privind stimularea investiţiilor în agricultură (M.O. nr. 185/27.02.2006);

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 120/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi pre-finanţare alocate de la bugetul de stat (M.O. nr. 745/ 2.11.2007);

Legea nr. 66/2007 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2006 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 31 octombrie 2006 (MO nr. 228/03.04.2007).

Hotărârea Guvernului nr. 142/2007 pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul Programului SAPARD, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1644/2006 (M.O. nr. 122/ 19.02.2007);

Hotărârea Guvernului nr. 177/2007 privind modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 759/2006 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. nr. 171/12.03.2007);

Hotărârea Guvernului nr. 725/2007 privind modificarea anexelor nr. 11, 12, 13 şi 14 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2006 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. nr. 465/11.07.2007);

Ordonanţa Guvernului nr. 31/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin Programul SAPARD (M.O. nr. 537/8.08.2007);

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 213/2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 4 decembrie 2008, pentru modificarea Acordului Anual de Finanţare 2006 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 31 octombrie 2006 (M.O. nr. 842/15.12.2008);

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 65/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (M.O. nr. 418/ 04.06.2008);

Hotărârea Guvernului nr. 688/2008 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 876/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare (M.O. nr. 493/02.07.2008);

Ordonanţa Guvernului nr. 20/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător (M.O. nr. 613 /20.08.2008).


43

3.2 Informaţii privind complementaritatea cu alte fonduri comunitare România trebuie să asigure coordonarea asistenţei dintre SAPARD şi instrumentele de preaderare ISPA, PHARE şi asistenţa de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), precum şi alte instrumente financiare internaţionale. Obiectivul general al Programului Phare a fost de a ajuta statele candidate să se pregătească în vederea aderării la Uniunea Europeană, sprijinul concentrându-se asupra priorităţilor care duc la îndeplinirea criteriilor de aderare de la Copenhaga, şi anume:

stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia, statul de drept, respectarea drepturilor omului şi protecţia minorităţilor;

existenţa unei economii de piaţă funcţionale şi capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din Uniunea Europeană;

capacitatea de asumare a obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene. Programul s-a concentrat asupra a două aspecte: dezvoltarea instituţională, sprijinirea guvernelor ţărilor candidate în implementarea acquis-ului comunitar; investiţiile, sprijinirea ţărilor candidate în efortul de a-şi alinia activităţile industriale şi infrastructura pe baza standardelor UE, prin mobilizarea investiţiilor solicitate. Agenţia SAPARD a beneficiat de sprijin prin Programul PHARE prin mai multe proiecte de asistenţă tehnică, prezentate detaliat în capitolul 7 al acestui raport. Începând din anul 2000 Uniunea Europeană a demarat un amplu program de finanţare, denumit ISPA („Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare”), prin care se acorda unui număr de 10 ţări (România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia) o sumă de 1 miliard euro anual pentru implementarea unor proiecte în domeniul mediului şi al transportului. Programul a fost creat cu scopul de a sprijini aceste ţări în aducerea infrastructurii de mediu şi a transportului la un asemenea nivel încât să corespundă cu cel al Uniunii Europene. Un alt proiect de care a beneficiat România este Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni finanţat prin Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA). De asemenea, s-au derulat şi proiecte finanţate prin Banca Mondială:

Proiectul de Dezvoltare Rurală; Proiectul de Finanţare Rurală; Proiectul privind „Reabilitarea şi Reforma Sectorului de Irigaţii”.


44

CAPITOLUL IV

MANAGEMENTUL ŞI ADMINISTRAREA PROGRAMULUI

Cadrul instituţional de implementare a Programului SAPARD a fost reglementat de Acordul Multianual de Finanţare (MAFA), organismele din România care au atribuţii în managementul şi implementarea programului fiind următoarele:

Agenţia SAPARD; Fondul Naţional; Autoritatea de Management; Organismul de Certificare.

Pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Guvernul României a adoptat, la 14 septembrie 2000, Ordonanţa de urgenţă nr. 142/2000 (M.O. nr. 471/28.09.2000) aprobată prin Legea nr. 309/2001, care reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD, unitate în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, organizată la nivel central şi la nivel regional (8 birouri regionale corespunzătoare celor 8 regiuni de dezvoltare a ţării). Comisia Europeană a conferit autorităţilor de resort din România managementul asistenţei SAPARD prin adoptarea următoarelor decizii:

Decizia (CE) nr. 638/2002 de conferire a managementului asistenţei financiare SAPARD pentru primele trei măsuri, respectiv măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” şi măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”;

Decizia (CE) nr. 846/2003 de conferire a managementului asistenţei financiare SAPARD pentru măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”, măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” şi măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”;

Decizia (CE) nr. 298/2006 de conferire a managementului asistenţei pentru măsurile respectiv 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”, 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”, 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural” şi 3.5 „Silvicultură”.

În anul 2006, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), prin reorganizarea Agenţiei SAPARD (M.O. nr. 185/27.02.2006) care prevedea înfiinţarea APDRP prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, care s-a desfiinţat. Potrivit acestei ordonanţe APDRP preia atribuţiile ce decurg din funcţiile de implementare tehnică şi financiară ale Agenţiei SAPARD.


45

Totodată, structura nou înfiinţată urma să îndeplinească atribuţii legate de derularea fondurilor alocate României pentru dezvoltare rurală prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), funcţionând ca autoritate de plată. Prin actul normativ mai sus menţionat a fost definită şi structura instituţională a Agenţiei. Astfel, pe lângă preluarea integrală a personalului Agenţiei SAPARD, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi-a extins operaţiunile şi la nivel judeţean prin preluarea unui număr de 386 de posturi aferente serviciilor tehnice delegate din cadrul Direcţiilor judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. APDRP are în structură opt centre regionale de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit (CRPDRP), precum şi un oficiu de plăţi (OJPDRP) la nivelul fiecărui judeţ. În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, rolul de Fond Naţional pentru asistenţa naţională de pre-aderare, inclusiv SAPARD, îl are Autoritatea de Plată, direcţie generală în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Aşa cum se menţionează la litera (a), articolul 2, Secţiunea A din Legea nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului Multianual de Finanţare (MAFA), Fondul Naţional reprezintă organismul numit de România şi aflat sub responsabilitatea Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării, care acţionează în calitate de Autoritate Competentă pentru Programul SAPARD. Autoritatea de Management, conform prevederilor Secţiunii B, “Managementul, monitorizarea şi evaluarea programului”, articolele 5 -11 din Anexa la Acordul Multianual de Finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, are atribuţii privind monitorizarea, raportarea anuală şi finală, organizarea evaluării intermediare şi ex-post a Programului SAPARD, fiind organismul responsabil pentru eficienţa şi corectitudinea coordonării şi raportării, privind monitorizarea şi evaluarea Programului SAPARD. Autoritatea de Management este organismul autorizat care propunea Comisiei ajustarea Programului, după consultarea cu Agenţia SAPARD şi pe baza acordului membrilor Comitetului de Monitorizare. În perioada 2001 – 2004, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a funcţionat în cadrul Ministerului Integrării Europene conform Hotărârii Guvernului nr. 339/2001 (M.O. nr. 161/30.03.2001) pentru constituirea, în cadrul Ministerului Integrării Europene, a Autorităţii de Management pentru Programul SAPARD. În cursul anului 2004, prin măsurile de reorganizare a administraţiei publice centrale, Ministerul Finanţelor Publice a preluat în atribuţii coordonarea, raportarea, monitorizarea şi evaluarea Programului SAPARD, îndeplinind funcţia de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD conform Hotărârii Guvernului nr. 1574/2003 (M.O. nr. 2/05.01.2004) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 403/23 martie 2004 (M.O. nr.275/30.03.2004). Tot în anul 2004, conform Hotărârii Guvernului nr. 409/23 martie 2004 (M.O. nr. 291/01.04.2004) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1125/15 iulie 2004 (M.O. nr.697/03.08.2004) a fost organizat în cadrul Autorităţii de Management Program Operaţional


46

Sectorial pentru Agricultură, Dezvoltare Rurală şi Pescuit (AM POS ADRP), Serviciul de Management Program SAPARD format din 12 posturi. În baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2005, publicată în M.O. nr. 211/14.03.2005 s-a constituit Direcţia Generală Dezvoltare Rurală care îndeplinea funcţia de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD. Atribuţiile MAPDR în domeniul dezvoltării rurale stabilite prin H.G. nr. 155/2005 au fost modificate şi completate prin H.G. nr. 374/2005 (M.O. nr. 398/11.05.2005), care prevedea că DGDR îndeplineşte şi funcţia şi atribuţiile de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD şi de Autoritate de Management pentru Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală. În perioada 2005 - 2009 au avut loc importante transformări organizatorice la nivelul MADR, şi implicit al DGDR, acestea vizând, în principal, crearea şi consolidarea construcţiei instituţionale pentru implementarea Politicii Agricole Comune şi absorbţia fondurilor comunitare. Astfel, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală a fost reorganizată, îndeplinind, în prezent, atât funcţia şi atribuţiile de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD, cât şi funcţia şi atribuţiile de Autoritate de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013. Conform funcţiilor sale specifice, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a acţionat atât în cursul procesului de pregătire a acreditării, cât şi după acreditare, exercitând demersuri şi promovând decizii în ceea ce priveşte:

încheierea, ratificarea şi notificarea Acordurilor de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene;

constituirea Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD (Decizia nr. 271/2001 a Primului Ministru cu modificările şi completările ulterioare) şi organizarea reuniunilor Comitetului de Monitorizare;

elaborarea rapoartelor anuale privind implementarea Programului SAPARD; acordarea de sprijin instituţional pentru definitivarea structurii organizatorice,

asigurarea sediului şi dotărilor corespunzătoare pentru APDRP; derularea procedurilor specifice pentru acreditarea măsurilor cuprinse în PNADR; îmbunătăţirea publicităţii Programului; prezentarea propunerilor legate de modificarea Programului în vederea aprobării de

către Comitetul STAR, precum şi a propunerilor de modificare a tabelului financiar din PNADR;

organizarea în cooperare cu Comisia Europeană a evaluării ex-ante, intermediare şi ex-post a Programului;

sesizarea organismelor implicate asupra priorităţilor de acţiune în plan legislativ şi instituţional;

alte demersuri instituţionale şi legislative impuse de atingerea obiectivelor specifice Programului SAPARD şi pentru eficientizarea activităţilor.

Funcţia de Organism de certificare este îndeplinită de către Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României. Principalele atribuţii ale Organismului de Certificare sunt: atestarea conturilor, raportarea asupra sistemelor de management şi control şi verificarea elementelor de cofinanţare.


47

4.1 Activităţile Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD

Ca structură, Comitetul de Monitorizare este un organism colectiv alcătuit din reprezentanţi ai ministerelor şi ai altor autorităţi publice, precum şi ai unor asociaţii profesionale sau organizaţii non-guvernamentale. În cadrul Comitetului participă, în calitate de observatori, şi oficiali ai Comisiei Europene. Funcţia de preşedinte al Comitetului de Monitorizare este îndeplinită de către ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, iar secretariatul Comitetului de Monitorizare este asigurat de către Serviciul Evaluare, Raportare din cadrul Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală – MADR. Comitetul de Monitorizare pentru Programul SAPARD a fost constituit prin Decizia Primului Ministru nr. 271 din data de 04 mai 2001. De la începutul funcţionării Comitetului şi până la data emiterii Deciziei nr. 87/21.04.2004, preşedintele Comitetului de Monitorizare a fost Ministrul Integrării Europene. Datorită transferului de responsabilităţi/competenţe privind Programul SAPARD, începând cu aprilie 2004, preşedintele Comitetului de Monitorizare a fost Ministrul Finanţelor Publice, conform Deciziei Primului Ministru nr. 87/21.04.2004. Din septembrie 2004, preşedintele Comitetului de Monitorizare este Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, conform Deciziei Primului Ministru nr.188/14.09.2004. Datorită necesităţii de a include noi membri, precum şi pentru actualizarea denumirii instituţiilor publice centrale componente datorată restructurării Guvernului, componenţa Comitetului de Monitorizare a suferit o serie de transformări, pe parcursul perioadei în care a funcţionat. Astfel, la începutul anului 2005, în urma reorganizării administraţiei publice centrale, structura şi nivelul de reprezentare a Comitetului de Monitorizare au suportat anumite modificări. În acest sens a fost adoptată Decizia Preşedintelui Comitetului de Monitorizare nr. 1/04.02.2005 pentru modificarea Deciziei Primului Ministru nr. 271/2001 privind constituirea Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD care prevedea includerea unui nou membru, şi anume reprezentantul Ministerului Sănătăţii. Astfel, la sfârşitul anului 2005, în structura Comitetului de Monitorizare erau 31 de membri cu drept de vot. În anul 2007, în vederea includerii în structura CM a noilor ministere rezultate în urma restructurării Guvernului a fost emisă o nouă Decizie nr. 1/72492/16.05.2007. Ultima decizie a fost adoptată în anul 2009. Comitetul de Monitorizare îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare, regulament care a fost adoptat în cadrul primei reuniuni a Comitetului din data de 28.11.2001. În perioada 2000-2009, Autoritatea de Management a organizat şaptesprezece reuniuni ale Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD, după cum urmează:

prima reuniune – 28.11.2001; a doua reuniune – 17.04.2002;


48

a treia reuniune – 17.12.2002; a patra reuniune – 2.07.2003; a cincea reuniune – 10.03.2004; a şasea reuniune – 14.07.2004; a şaptea reuniune – 28.10.2004; a opta reuniune – 20.05.2005; a noua reuniune – 10.11.2005; a zecea reuniune – 17.03.2006; a unsprezecea reuniune a fost considerată aprobarea, de către membrii Comitetului de

Monitorizare, în procedură scrisă a Raportului anual SAPARD 2005, a modificărilor măsurilor 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4 din PNADR şi a aplicării regulii de flexibilitate pentru măsura 1.1;

a doisprezecea reuniune – 28.11.2006; a treisprezecea reuniune a fost considerată aprobarea de către membrii Comitetului de

Monitorizare, în procedură scrisă, a Raportului anual privind implementarea Programului SAPARD în România în anul 2006;

a paisprezecea reuniune – 8.11.2007’ a cincisprezecea reuniune a fost considerată aprobarea, în procedură scrisă, a

Raportului anual privind implementarea Programului SAPARD în România în anul 2007;

a şaisprezecea reuniune – 25.11.2008; a şaptesprezecea reuniune – 09.07.2009.

În cadrul acestor reuniuni au fost adoptate decizii cu privire la:

modificarea şi completarea structurii şi nivelului de reprezentare în Comitetul de Monitorizare pentru Programul SAPARD prin includerea de noi membri;

modificarea Regulamentului Intern de Organizare şi Funcţionare a Comitetului de Monitorizare, în scopul creşterii eficienţei activităţilor Comitetului, fiind prevăzută o nouă procedură pentru adoptarea minutelor reuniunilor;

constituirea grupurilor de lucru consultative pe măsuri, incluzând şi partenerii economici şi sociali, în scopul informării permanente a reprezentanţilor asociaţiilor profesionale şi a partenerilor economici şi sociali cu privire la modificările măsurilor SAPARD, la cele mai frecvente probleme întâmpinate în aplicarea măsurilor, precum şi la progresul implementării măsurilor;

modificarea PNADR, respectiv a tabelelor financiare – realocări în cadrul măsurilor; modificarea fişelor tehnice ale măsurilor Programului; aprobarea rapoartelor anuale de implementare a Programului SAPARD în România; aprobarea Planurilor de Acţiune pentru implementarea măsurii 4.2 “Asistenţă

tehnică” şi al Planurilor de acţiune privind absorbţia fondurilor SAPARD. De asemenea, au fost prezentate principalele aspecte privind: stadiul implementării măsurilor Programului SAPARD, progresele înregistrate în implementarea Programului SAPARD, stadiul măsurilor 4.1 şi 4.2, măsurile întreprinse în urma constatărilor din Raportul de Audit al Organismului de Certificare, pachetul legislativ adoptat în vederea facilitării accesului beneficiarilor la fondurile SAPARD, analiza implementării financiare a Programului SAPARD, inclusiv dobânda acumulată în contul Euro SAPARD, controalele efectuate şi modul de soluţionare a sesizărilor primite de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, evaluarea intermediară a Programului, informări privind ratificarea Acordurilor Anuale de Finanţare, regulile stabilite pentru închiderea Programului.


49

Autoritatea de Management a asigurat secretariatul întâlnirilor Comitetului, a transmis membrilor o serie de informări privind măsurile legislative adoptate în scopul accelerării absorbţiei fondurilor SAPARD şi a menţinut un contact permanent cu organismele reprezentate în cadrul Comitetului, în vederea identificării problemelor cu care acestea se confruntă. În ceea ce priveşte activitatea din 2009, în cadrul celei de-a şaptesprezecea reuniuni a Comitetului de Monitorizare din data de 9 iulie 2009 au fost prezentate aspecte referitoare la:

analiza implementării financiare a Programului SAPARD, inclusiv dobânda acumulată în contul Euro SAPARD;

problemele legate de absorbţia fondurilor SAPARD în 2008 şi 2009, inclusiv plăţile efectuate către beneficiarii finali;

informarea asupra implementării Planului de Acţiune în vederea depăşirii punctelor slabe ale sistemului de management şi control al Programului SAPARD şi a previziunilor privind implementarea financiară până la sfârşitul anului 2009;

raportul privind controalele efectuate şi modul de soluţionare a sesizărilor primite de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;

propunerile de modificare a tabelului financiar din PNADR; Raportul Anual de Implementare a Programului SAPARD pentru anul 2008.

În cadrul acestei reuniuni, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a propus modificarea tabelului financiar din PNADR, respectiv realocarea sumei de 45 milioane Euro din contribuţia CE în cadrul măsurii 2.1 de la zone calamitate la zone necalamitate. În acest sens, faţă de ultima realocare aprobată de membrii CM SAPARD în data de 25 noiembrie 2008 Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a propus realocarea sumei de 1,5 milioane Euro din contribuţia CE în cadrul măsurii 2.1 de la zone calamitate la zone necalamitate. Astfel, valoarea prevăzută în Decizia Comisiei Europene din 27 decembrie 2006 pentru măsura 2.1 zone necalamitate urma să crească de la 387.204.554 Euro la 433.704.554 Euro, iar la zone calamitate valoarea înregistra o reducere de la 137.604.545 Euro la 91.104.545 Euro, fără modificarea sumei alocate iniţial acestei măsuri, şi anume suma de 524,81 milioane Euro. În cadrul acestei reuniuni membrii Comitetului de Monitorizare au aprobat Raportul Anual de Implementare a Programului SAPARD pentru anul 2008. Totodată, au avut loc discuţii privind conţinutul Raportului Anual de Implementare a Programului SAPARD pentru anul 2008 în urma cărora reprezentanţii Comisiei Europene au solicitat completarea acestui document cu o serie de informaţii legate de motivele care au stat la baza rezilierii unui număr semnificativ de proiecte contractate de la momentul finalizării contractării în cadrul Programului SAPARD până la data Comitetului. În conformitate cu solicitările reprezentanţilor CE, versiunea consolidată a Raportului anual privind implementarea Programului SAPARD în anul 2009 a fost transmisă membrilor CM şi reprezentanţilor CE în data de 11 septembrie 2010.


50

4.2 Modificări ale Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Modificări ale fişelor tehnice ale măsurilor Fiecare amendare a Programului SAPARD a demarat cu discuţii consultative între Autoritatea de Management, Agenţia SAPARD (APDRP) şi reprezentanţii Comisiei Europene pentru a ajunge la un numitor comun cu privire la propunerea de modificare din Program. După aceste consultări reciproce, propunerile de amendare au fost supuse discuţiilor şi aprobării Comitetului de Monitorizare. Odată ce propunerea a fost aprobată formal de CM, aceasta era supusă analizei în cadrul serviciilor de specialitate ale Comisiei şi transmisă Comitetului STAR în vederea aprobării. După ce opinia Comitetului STAR era emisă, Comisia Europeană adopta decizia privind amendarea Programului. PNADR a fost modificat de opt ori, respectiv prin Deciziile Comisiei Europene din data de 11.07.2002, 27.05.2003, 01.08.2003, 17.09.2004, 04.07.2005, 11.04.2006, 05.07.2006 şi 27.12.2006. Pe plan intern, fişele tehnice ale măsurilor finanţate prin SAPARD cu modificările avizate de Comisie au fost aprobate prin următoarele Hotărâri ale Guvernului:

nr. 535 din 8 mai 2003 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 "Asistenţă tehnică" din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală finanţat prin SAPARD (M.O. 355 /26.05.2003);

nr. 916 din 14 august 2003 privind alocările financiare pentru realizarea măsurilor prioritare aprobate prin Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, finanţate prin Programul SAPARD, şi sursele de finanţare a acestora (M.O. 593 /20.08.2003);

nr. 153 din 12 februarie 2004 privind aprobarea Fişei tehnice a măsurii 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative" din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. 155 /23..02.2004);

nr. 668/2005 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1 „Îmbunătăţirea

prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”, 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”, 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”, 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural”, 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”, 3.5 „Silvicultură”, 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” şi 4.2 „Asistenţă tehnică” din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. 727 bis/10.08.2005);


51

nr. 759 din 14 iunie 2006 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1

"îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 1.2 "îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 “Asistenţă tehnică" din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. 531/20.06.2006).

I. În cadrul reuniunilor Comitetului STAR din 26 iunie 2002 şi 9 aprilie 2003 au fost prezentate şi adoptate modificări şi completări aferente fişelor tehnice ale măsurilor 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, 2.1 “Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, 3.1 “Investiţii în exploataţiile agricole”, 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”, şi respectiv 4.2 „Asistenţă tehnică”, după cum urmează:

Măsura 1.1: completarea fişei tehnice a măsurii cu submăsura “procesare in şi cânepă”; revizuirea documentelor justificative în acord cu legislaţia naţională.

Măsura 2.1

introducerea noţiunii de drumuri rurale, în locul drumurilor comunale şi revizuirea documentelor justificative în acord cu legislaţia naţională.

Măsura 3.1

reactualizarea textului iniţial al măsurii (elaborate în anul 2000) în acord cu legislaţia naţională a necesitat modificări ale fiecărui capitol.

Măsura 4.1

extinderea ariei de aplicabilitate a măsurii pentru toate măsurile din Programul SAPARD;

stabilirea responsabilităţii Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor (MAAP) pentru implementarea acestei măsuri.

Măsura 4.2

precizarea activităţilor care sunt finanţate prin această măsură; stabilirea responsabilităţilor celor doi beneficiari ai măsurii – Autoritatea de

Management pentru Programul SAPARD (MIE) şi MAAP.

Aceste modificări au fost aprobate prin Deciziile din data de 11 iulie 2002 şi 27 mai 2003. II. În cadrul reuniunii Comitetului STAR din 23 iulie 2003, prin Decizia din data de 01 august 2003, au fost avizate modificările propuse pentru măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”:


52

s-a inclus procesarea fructelor de pădure, arbuştilor fructiferi, plantelor aromatice,

ciupercilor şi produselor piscicole la nivelul fermei, precum şi producţia şi procesarea melcilor şi broaştelor;

s-au clarificat investiţiile eligibile realizate de către „echipamentele agricole” ; s-au clarificat tipurile de activităţi de turism rural şi meşteşugăreşti ; s-a adaptat definiţia viabilităţii, eligibilităţii şi scorării criteriilor, investiţiile

eligibile şi documentele de sprijin anexate cererii de finanţare; s-au făcut anumite adaptări tehnice şi de tehnoredactare.

III. În cadrul reuniunii Comitetului STAR din 20 iulie 2004, prin Decizia din data de 17 septembrie 2004, au primit aviz favorabil următoarele propuneri de modificare a PNADR prezentate de AM:

modificările operate în fişa tehnică a măsurii 1.1: unităţile de procesare trebuie să fie în acord cu standardele UE, înlocuindu-se

criteriul de selecţie privind prioritizarea investiţiilor de mediu cu cel de abatorizare;

modificarea cofinanţării la sectorul cereale, de la 70% cofinanţare privată la 50%, cu excepţia acelor unităţi care sunt amplasate în porturi;

includerea cooperativelor de consum în lista beneficiarilor eligibili; creşterea plafonului maxim al proiectelor de la 2 milioane de Euro la 4 milioane

de Euro; limitarea la 10% din totalul măsurii a procentului în sectorul investiţiilor

cerealelor; introducerea spaţiului rural nou definit în cadrul capitolului “Acoperire

geografică”; actualizarea anexelor 2 ”Situaţia capacităţilor de producţie în 2004” şi 3 ”Situaţia

unităţilor care sunt în conformitate cu standardele UE”. modificările operate în fişa tehnică a măsurii 2.1:

modificarea dispoziţiilor financiare prin completarea cu utilizarea dobânzii în cadrul acestei măsuri şi monitorizarea acestei acţiuni de către Comisia Europeană şi Comitetul de Monitorizare (întreaga sumă a dobânzii provenită din contul Euro SAPARD pentru toată perioada de programare va fi cheltuită pentru proiectele din cadrul acestei măsuri conform prevederilor art. 10, alin.3 ,secţiunea A din MAFA);

modificarea şi completarea acoperirii geografice pentru proiectele localizate în comunele care au devenit oraşe după încheierea contractului de finanţare;

introducerea la condiţiile de finanţare a obligativităţii ca localitatea să fie cuprinsă în codul SIRUTA (Sistemul Informaţional Român al Unităţilor Teritorial Administrative) la momentul depunerii cererii de finanţare;

o ultimă modificare în cadrul acestei măsuri se referă la sistemul administrativ de implementare datorită trecerii experţilor verificatori de la Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului la Agenţia SAPARD.

modificările operate în fişa tehnică a măsurii 3.1: completarea câmpului de acţiune la submăsura ferme de producţie vegetală cu

echipamente pentru prelucrarea resturilor vegetale;


53

la condiţiile de eligibilitate s-a reformulat obligativitatea prevederii pregătirii profesionale ţinând cont că măsura 4.1 era în întârziere;

completarea criteriilor specifice referitoare la soiurile de pomi fructiferi şi viţa de vie - soiurile de pomi fructiferi şi viţa de vie trebuie să fie înregistraţi în catalogul soiurilor din România aprobat pentru anul în curs prin ordin al Ministrului sau trebuie să fie înregistrate în cataloagele UE, să fie prevăzute în listele furnizorilor din UE şi materialul trebuie să corespundă condiţiilor de calitate din UE şi normelor naţionale;

reformularea condiţiei privind achiziţia animalelor, menţionându-se doar rasele de bază şi cele care provin din acestea, fapt demonstrat prin pedigree sau prin certificat de origine şi productivitate.

renunţarea la obligativitatea ca la finalizarea investiţiei, ferma să aibă o anumită dimensiune;

scăderea limitei inferioare a valorii eligibile pentru un proiect de la 10.000 Euro la 5.000 Euro;

pentru bugetul indicativ la submăsura „Alte ferme vegetale şi de creştere a animalelor şi pasărilor” s-a făcut menţiunea – „numai pentru produse destinate consumului uman”;

introducerea spaţiilor atribuite spre folosinţă gratuită conform Ordonanţei Guvernului nr. 168/2001 ca să poată fi finanţate şi amenajate;

introducerea la capitolul “Acoperirea geografică” a prevederilor privind redefinirea spaţiului rural;

completarea anexei 3 – zone de potenţial ca urmare a finalizării studiului elaborat în cadrul măsurii 4.2. „Asistenta tehnică” privind zonele de potenţial şi marja brută şi s-a renunţat la Anexa 4.

modificările prezentate pentru măsura 3.4, cu excepţia modificărilor propuse

pentru submăsura turism rural: în cadrul criteriilor de eligibilitate s-a introdus amplasarea proiectelor conform

definirii spaţiului rural; reformularea obligativităţii dovedirii pregătirii profesionale ca urmare a întârzierii

măsurii 4.1; precizarea făcută pentru activităţile de turism şi alte tipuri de investiţii, care se vor

amplasa în zone economice mai puţin dezvoltate, dar cu potenţial turistic ridicat; completarea capitolului privind categoriile de beneficiari cu Cooperativele de

consum şi Cooperativele meşteşugăreşti. Modificările PNADR iniţiate, în cursul anului 2005, de către Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD în urma consultărilor cu Comisia Europeană – DG Agri şi pe baza aprobării Comitetului de Monitorizare au fost discutate şi avizate în reuniunile Comitetului STAR, din lunile februarie şi decembrie 2005. Modificările au avut în vedere stimularea şi încurajarea potenţialilor beneficiari ai Programului de a derula proiecte SAPARD pentru înfiinţarea şi dezvoltarea afacerilor în mediul rural şi aplicarea prevederilor art. 16 - Secţiunea A din MAFA privind Dezastrele naturale excepţionale (art. introdus prin AFA 2002 ratificat prin OUG nr. 26/2003). IV. În cadrul reuniunii Comitetului STAR din 23 februarie 2005, au primit aviz favorabil următoarele propuneri de modificare a PNADR prezentate de AM:


54

includerea în categoria beneficiarilor a societăţilor comerciale cu capital privat egal sau mai mare de 75%, făcând posibilă, astfel, şi participarea firmelor cu capital mixt, public şi privat la implementarea proiectelor SAPARD;

majorarea valorii totale eligibile a proiectelor finanţate prin măsura 3.1 pentru

fermele de creştere a animalelor şi pasărilor la 2.000.000 Euro, în următoarele condiţii: - pentru fermele care beneficiază de proiecte cu valoare mai mică sau egală cu

500.000 Euro, investiţia realizată cu fonduri SAPARD trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar-veterinară, fitosanitară, de igienă şi de bunăstare a animalelor şi de mediu a UE, iar ferma în totalitate, cu standardele naţionale;

- pentru fermele care beneficiază de proiecte cu o valoare mai mare de 500.000 Euro, întreaga fermă trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar-veterinară, fitosanitară, de igienă şi de bunăstare a animalelor şi de mediu a UE;

creşterea ajutorului financiar public pentru proiectele din cadrul măsurii 3.1,

realizate de către tinerii fermierii (contribuţia publică, în acest caz ridicându-se la 55%), precum şi pentru proiectele din zonele montane (60% contribuţie publică). Pentru situaţia în care proiectul este realizat în zona montană de către un fermier în vârstă de până la 40 de ani, ajutorul financiar public ajunge la 65%;

majorarea valorii totale eligibile la 500.000 Euro pentru proiectele de investiţii în

acvacultură finanţate prin măsura 3.4. Modificările prezentate în luna februarie în Comitetul STAR au fost aprobate prin Decizia Comisiei din data de 4 iulie 2005. V. În cadrul celor două Comitete de Monitorizare din anul 2005, AM a prezentat mai multe propuneri de modificare a PNADR care au fost prezentate în reuniunea Comitetului STAR din 14 decembrie 2005, unde au primit aviz favorabil. Modificările din 2005, pot fi structurate în trei categorii, după cum urmează:

1. modificări ale măsurilor acreditate, respectiv, măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4, în scopul aplicării prevederilor art. 16 – secţiunea A din MAFA privind dezastrele naturale excepţionale;

2. alte modificări ale măsurilor acreditate; 3. modificări necesare în vederea acreditării Agenţiei SAPARD pentru implementarea

noilor măsuri. 1. Modificări ale măsurilor acreditate, respectiv, măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4, în scopul aplicării prevederilor art. 16 – secţiunea A din MAFA privind dezastrele naturale excepţionale Autorităţile române au întreprins demersurile necesare în vederea aplicării, pentru proiectele situate în zonele afectate de inundaţiile grave din perioada aprilie-septembrie 2005, a prevederilor art. 16 pct. 1, pct. 1 (a) şi pct. 1 (b) – Secţiunea A din MAFA. Este vorba despre:


55

1.creşterea ratei de cofinanţare comunitară de la 75% la 85% în cadrul măsurilor 1.1, 2.1 (cu excepţia sub-măsurii privind prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor), 3.1 şi 3.4 – art. 16 pct. (1);

2.creşterea ratei de cofinanţare publică de la 50% la 75% în cadrul măsurilor destinate beneficiarilor privaţi, respectiv 1.1 (cu excepţia sectoarelor zahăr şi seminţe oleaginoase), 3.1 şi 3.4 – art. 16, pct. 1 (a).

Astfel, în cadrul măsurii 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, modificările avizate în Comitetul STAR au vizat:

în satele cu grad de afectare mai mare de 30%, vor fi aplicate dispoziţiile art. 16 pct. 1 şi 16 pct. 1 (a) - Secţiunea A din MAFA, urmând să fie eligibile următoarele tipuri de investiţii: investiţii de modernizare pentru toţi beneficiarii acestei măsuri; investiţii noi doar pentru beneficiarii acestei măsuri care îndeplinesc criteriile de

întreprindere mică şi mijlocie, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.

în satele cu grad de afectare între 10% şi 30%, vor fi aplicate prevederile art.16 pct. 1 şi 16 pct. 1 (a) - Secţiunea A din MAFA, fiind eligibile investiţiile de modernizare pentru toţi beneficiarii acestei măsuri care prezintă un document care să ateste că au fost afectaţi de inundaţiile din perioada aprilie – septembrie 2005. Documentul va fi emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă3 la nivel de comună.

În cadrul măsurii 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, pentru satele cu grad de afectare mai mare de 5%, contribuţia financiară a CE a fost majorată la 85% din valoarea totală eligibilă a proiectelor, cu excepţia submăsurii de lucrări pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor. Trebuie subliniat faptul că au avut prioritate proiectele eligibile, dar fără sursă de finanţare incluse pe lista de aşteptare a Agenţiei SAPARD. Pentru măsurile 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” şi 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”, condiţiile stabilite pentru aplicarea art. 16 – Secţiunea A din MAFA sunt identice, respectiv:

în satele cu grad de afectare mai mare de 30%, vor fi aplicate dispoziţiile art. 16 pct.

1 şi 16 pct. 1 (a) - Secţiunea A din MAFA, fiind eligibile investiţiile de modernizare şi investiţiile noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri;

în satele cu grad de afectare între 10% şi 30%, vor fi aplicate prevederile art. 16 pct.

1 şi 16 pct. 1 (a) - Secţiunea A din MAFA, fiind eligibile investiţiile de modernizare şi investiţiile noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri care prezintă un document care să ateste că au fost afectaţi de inundaţiile din perioada aprilie – septembrie 2005. Documentul era emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă la nivel de comună.

Pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art.16 - Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare, autorităţile române au aprobat Hotărârea Guvernului nr. 1512/2005

3 Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă (MO 885/28.09.2004).


56

pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie - septembrie 2005, care cuprinde, în anexă:

lista localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie - septembrie 2005 care se declară zone calamitate (judeţe/comune/sate şi grad de afectare);

lista proiectelor de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor care pot fi finanţate în cadrul măsurii 2.1 “Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” din Programul SAPARD.

Aplicarea acestor modificări a fost condiţionată de o decizie care să ateste că sunt îndeplinite condiţiile de ajutor în caz de dezastru prevăzute în cadrul Fondului Solidaritatea. O astfel de decizie a implicat, de asemenea, recunoaşterea îndeplinirii condiţiilor prevăzute în art. 16 privind determinarea cazului de dezastru natural excepţional. Mai trebuie precizat faptul că prevederile art. 16 pct. 1 şi 16, pct. 1 (a) privind creşterea ratei de cofinanţare comunitară şi a celei de cofinanţare publică se vor aplica proiectelor aprobate de către Agenţia SAPARD până la data de 30 iunie 2006. 2. Alte modificări ale măsurilor acreditate În cadrul măsurii 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, a fost mărit ajutorul financiar public pentru proiectele de investiţii pentru submăsura Seminţe oleaginoase, de la 30% la 50%, cu condiţia ca prin investiţia propusă să fie îmbunătăţite normele de protecţie a mediului. În cadrul măsurii 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, a fost introdusă submăsura „Infrastructură pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor”, pentru un număr de 24 de proiecte de îmbunătăţiri funciare. Beneficiarul acestei submăsuri este Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare. În cadrul submăsurii, proiectele au cuprins următoarele categorii de lucrări:

reabilitarea şi consolidarea malurilor şi digurilor din zonele afectate de inundaţii şi din cele cu risc la inundaţii. Lucrările au în vedere consolidarea digurilor de apărare a incintelor îndiguite, atât la Dunăre, cât şi pe râurile interioare şi, de asemenea, combaterea eroziunilor de mal în zona conductelor de aspiraţie şi/sau refulare ale staţiilor de pompare amplasate la Dunăre;

menţinerea capacităţii de evacuare a apelor în exces din incintele îndiguite, prin reţeaua de canale;

reabilitarea unor construcţii hidrotehnice din zonele afectate de inundaţii şi din cele cu risc la inundaţii. Lucrările au în vedere reabilitarea unor baraje cu rol de atenuare a viiturilor şi de protecţie a localităţilor şi terenurilor agricole din zona respectivă;

plantaţii forestiere, constituite în zone de protecţie şi consolidare; regularizarea scurgerilor pe versanţi; stabilizarea terenurilor cu alunecări; eliminarea excesului de umiditate prin realizarea unor canale de coastă de colectare a

precipitaţiilor şi conducerea acestora în emisarii naturali; amenajarea văilor şi ravenelor prin realizarea unor construcţii hidrotehnice adecvate.


57

La măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” au fost aduse următoarele modificări: renunţarea la enumerarea raselor de animale cu înaltă valoare genetică care se pot

achiziţiona în cadrul măsurii şi introducerea următorului text: ”pentru popularea fermelor zootehnice, sunt eligibile animalele de reproducţie de rasă pură şi cele care provin din acestea, din ţările Uniunii Europene şi ţările candidate, care sunt însoţite de un certificat de origine şi valoare de ameliorare, eliberat în conformitate cu legislaţia ţării de origine”;

creşterea numărului de vaci de lapte cu înaltă valoare genetică care pot fi

achiziţionate de asociaţiile familiale, de la 15 la 20 de capete. Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” a fost completată cu o nouă submăsură, respectiv “Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate”, cu condiţia ca minim 50% din materiile prime utilizate să provină din producţia proprie a beneficiarului. Prin această submăsură s-au putut realiza:

construcţia sau modernizarea spaţiilor şi utilităţilor pentru procesarea, depozitarea, condiţionarea şi marketingul produselor tradiţionale şi/sau ecologice, lapte şi produse lactate, carne, produse din carne, peşte şi produse din peşte, fructe şi legume;

achiziţionarea de echipamente şi instalaţii specifice pentru procesare; achiziţionarea de mijloace de transport specializate pentru transportul produselor

alimentare a căror necesitate şi capacitate sunt demonstrate prin studiul de fezabilitate.

3. Modificări necesare în vederea acreditării Agenţiei SAPARD pentru implementarea noilor măsuri Fişa măsurii 3.2 „Constituirea grupurilor de producători” a fost completată cu grupurile de producători pentru achiziţia şi creşterea caprelor care au fost omise în versiunea în limba engleză, iar pentru categoriile mixte, în ambele versiuni, a fost explicitat modul de calcul al bazei materiale şi al valorii producţiei. La măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural” au fost avizate următoarele modificări:

completarea submăsurii Conservarea păşunilor şi fâneţelor montane cu cele din zonele sub-montane care acoperă cca. 1,6 mil. ha şi au înaltă valoare naturală. Zona Saschiz, judeţul Mureş a fost propusă ca proiect pilot;

completarea zonelor pilot din cadrul submăsurilor Conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii şi Agricultură ecologică cu mai multe judeţe.

la criterii de eligibilitate specifice, stabilirea pantei de 8% în loc de 10%.

Aceste modificări ale Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală au fost aprobate prin Decizia Comisiei din data de 11 aprilie 2006.


58

Modificările PNADR iniţiate, în anul 2006, de către Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD în urma consultărilor cu Comisia Europeană – DG Agri şi pe baza aprobării Comitetului de Monitorizare au fost discutate şi avizate în cadrul reuniunilor Comitetului STAR, din lunile iunie şi decembrie 2006. Modificările au avut în vedere stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD în perioada de sfârşit a implementării Programului, iar în a doua parte a anului 2006, reajustarea alocărilor financiare între măsuri în scopul închiderii Programului. VI. În cadrul reuniunii Comitetului STAR din 21-22 iunie 2006, au primit aviz favorabil următoarele propuneri de modificare a PNADR prezentate de AM:

aprobarea prelungirii perioadei de aplicare a prevederii art. 16, Secţiunea A din MAFA, privind dezastrele naturale excepţionale pentru măsurile 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, 3.1 „Investiţii în exploataţii agricole” şi 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” de la 30 iunie 2006 la 31 decembrie 2006 (data aprobării proiectului). Autoritatea de Management a solicitat această prelungire întrucât aplicarea prevederilor privind dezastrele naturale excepţionale pentru proiectele din cadrul măsurilor menţionate a fost aprobată de către Comisie în luna aprilie a anului 2006, prin Decizia din 11 aprilie, iar perioada rămasă pentru aprobarea proiectelor era extrem de scurtă (2 luni şi jumătate).

aprobarea modificării fişei tehnice a măsurii 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi

marketingului produselor agricole şi piscicole” – Submăsura cereale, respectiv limitarea contribuţiei publice la 25,6 milioane Euro, numai pentru proiectele din cadrul unităţilor de procesare şi marketing, cu eliminarea acestei restricţii pentru proiectele de investiţii în capacităţi de depozitare.

modificarea fişei tehnice a măsurii 3.1 „Investiţii în exploataţii agricole”, respectiv

mărirea plafonului maxim eligibil pentru investiţiile în exploataţii viticole de la 500.000 Euro la 1 milion Euro.

Modificările prezentate în luna iunie în Comitetul STAR au fost aprobate prin Decizia Comisiei C(2006) din 5 iulie 2006 privind modificarea Deciziei Comisiei C(2000) 3742 din 12 decembrie 2000 de aprobare a Programului SAPARD pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală pentru România. Modificări ale tabelului financiar din cadrul PNADR Tabelul financiar iniţial al Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a fost aprobat împreună cu Programul prin Decizia Comisiei Europene nr. 3742/2000 din 12 decembrie 2000. Pe parcursul perioadei de implementare a Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală s-a impus modificarea tabelului financiar în mai multe rânduri, respectiv prin Deciziile Comisiei Europene din data de 11.07.2002, 17.09.2004, 04.07.2005, 11.04.2006 şi 27.12.2006.


59

Prima modificare a tabelului financiar a fost aprobată în cadrul reuniunii Comitetului STAR din data de 26 iunie 2002. Această modificare a fost determinată de faptul că în perioada 2000-2002 au fost acreditate numai trei măsuri (1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” şi 4.2 „Asistenţă tehnică) şi a constat în realocarea fondurilor prevăzute pentru măsurile care nu s-au acreditat în 2002. Modificările tabelului financiar prezentate anterior au fost aprobate prin Decizia Comisiei din data de 11 iulie 2002. În cadrul reuniunii Comitetului STAR din data de 20 iulie 2004 au fost prezentate şi aprobate propunerile privind alocările financiare pentru măsurile din PNADR: includerea valorii aprobate pentru AFA 2003 (contribuţia Uniunii Europene 163.339.086 euro) şi reducerea alocaţiei financiare prevăzută pentru Asistenţa tehnică la dispoziţia Comisiei Europene la 1,050 mil. Euro pentru perioada 2004-2006. Cu sumele rezultate a fost suplimentată alocarea măsurii 2.1 “Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii rurale”. Aceste modificări au fost aprobate prin Decizia Comisiei din data de 17 septembrie 2004. În cadrul Comitetului STAR din data de 23 februarie 2005 au primit aviz favorabil propunerile de realocare financiară între măsurile SAPARD, fiind adoptată Decizia Comisiei Europene din 04 iulie 2005. Astfel s-a aprobat creşterea alocărilor pentru următoarele măsuri: 1.1 (52.000.000 Euro), 2.1 (49.782.046 Euro), 3.1 (26.040.000 Euro), precum şi reducerea alocărilor la următoarele măsuri: 2.2 (17.527.000 Euro), 3.2 (9.754.982 Euro), 3.5 (22.500.000 Euro) şi 4.1 (45.000.000 Euro). În cadrul Comitetului STAR din data de 14 decembrie 2005 a fost avizată o altă modificare a tabelului financiar din PNADR, şi anume redistribuirea a 168,9 mil. Euro din contribuţia Uniunii Europene de la măsurile 2.2, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1 şi 4.2 la măsura 2.1. Din această valoare, 40 mil. euro contribuţie publică (contribuţie CE şi buget naţional) sunt destinate investiţiilor în cadrul sub-măsurii „Infrastructura pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor”. Suma alocată măsurii 2.1 a fost redusă de la următoarele măsuri:

Măsura 2.2 „Managementul resurselor de apă” – 15 mil. Euro; Măsura 3.2 „Constituirea grupurilor de producători” – 7,7 mil. Euro; Măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină

peisajul rural” – 19,2 mil. Euro; Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează

activităţi multiple şi venituri alternative” – 50 mil. Euro; Măsura 3.5 „Silvicultură” – 65 mil. Euro; Măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” – 10 mil. Euro; Măsura 4.2 „Asistenţă tehnică” – 2 mil. Euro.

Aceste modificări ale tabelului financiar din PNADR au fost aprobate prin Decizia Comisiei din data de 11 aprilie 2006.


60

Ca urmare a demersurilor întreprinse de AM, Comisia Europeană a aprobat aplicarea prevederilor art.16 – Secţiunea A din MAFA privind dezastrele naturale excepţionale pentru măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4. Astfel, în decizia Comisiei Europene alocările financiare aferente acestor măsuri au fost menţionate separat, zone afectate de inundaţii (calamitate) şi zone neafectate de inundaţii (necalamitate), începând cu data de 11 aprilie 2006. Totodată, contribuţia Comisiei Europene aferentă anilor 2005 şi 2006 pentru măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4 în zonele afectate de inundaţii a crescut de la 75% la 85%, iar pentru zonele neafectate de inundaţii ale acestor măsuri şi pentru celelalte măsuri (1.2, 3.2, 3.3, 3.5) a rămas la 75%. Astfel, în cadrul Comitetului STAR din data de 20 decembrie 2006 au primit aviz favorabil propunerile de realocare financiară între măsurile SAPARD, fiind adoptată Decizia Comisiei Europene din 27 decembrie 2006, care modifică Decizia C(2000) 3742/12 decembrie 2000 privind aprobarea Programului SAPARD în România. Noul tabel financiar aprobat de către Comisia Europeană include următoarele realocări între măsuri:

La măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” s-a realizat o suplimentare cu 41.968.346 Euro pentru proiecte ale unităţilor de procesare carne cu programe de restructurare aprobate, din listele B şi C ale ANSVSA agreate cu DG SANCO.

Alocarea la măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor” s-a diminuat cu 2.555.541 Euro.

În cadrul măsurii 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, alocarea financiară a suferit o diminuare cu 30.453.696 Euro datorită faptului că proiectele pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor, după elaborarea proiectelor tehnice au avut valori mai mici decât cele prevăzute iniţial. Cheltuielile pentru studiile de fezabilitate pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară şi cele pentru proiectele tehnice ale obiectivelor de investiţii pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor au fost suportate din bugetul naţional.

Alocarea financiară pentru măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” a fost redusă cu 242.921 Euro.

La măsura 3.2 „Constituirea grupurilor de producători” s-a diminuat alocarea cu 2.354.981 Euro datorită perioadei scurte de implementare, având în vedere că măsura a fost acreditată în aprilie 2006.

Pentru măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural”, s-a diminuat alocarea cu 10.780.760 Euro datorită perioadei scurte de implementare având în vedere că măsura a fost acreditată în aprilie 2006.

Alocarea măsurii 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” a fost suplimentată cu 514.412 euro.

Alocarea financiară a măsurii 3.5 „Silvicultură” a cunoscut o suplimentare cu 8.239.842 Euro pentru reîntregirea alocării financiare iniţiale şi pentru finanţarea unor proiecte de drumuri forestiere care au obţinut acelaşi punctaj de selecţie.

Pentru măsurile 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” şi 4.2 „Asistenţă Tehnică”, alocarea financiară a cunoscut o diminuare cu 2.824.826 Euro pentru măsura 4.1 şi respectiv 1.509.875 Euro, pentru măsura 4.2, datorită faptului că nu


61

mai există timpul fizic pentru implementarea tuturor proiectelor propuse în cadrul acestor măsuri.

În cadrul celei de-a şaptesprezecea reuniuni a CM membrii CM au aprobat propunerea Autorităţii de Management pentru Programul SAPARD de realocare a sumei de 1,5 milioane Euro din contribuţia CE în cadrul măsurii 2.1 de la zone calamitate la zone necalamitate. Valoarea prevăzută în Decizia Comisiei Europene din 27 decembrie 2006 pentru măsura 2.1 zone necalamitate urma să crească de la 387.204.554 Euro la 433.704.554 Euro, iar la zone calamitate valoarea înregistra o reducere de la 137.604.545 Euro la 91.104.545 Euro, fără modificarea sumei alocate iniţial acestei măsuri, şi anume suma de 524,81 milioane Euro. În urma discuţiilor cu reprezentanţii Comisiei s-a stabilit că nu se impune modificarea tabelului financiar din PNADR deoarece realocările erau mai mici de 10% din fondurile alocate unei măsuri. În acest sens, ultimul plan financiar aplicabil pentru Programul SAPARD pentru România este cel aprobat prin Decizia Comisiei Europene din data de 27 decembrie 2006. (Anexa nr.1) 4.3 Schimbări majore în managementul şi monitorizarea Programului SAPARD Prezentarea principalelor modificări în managementul Programului SAPARD Funcţia de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD a fost preluată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în primăvara anului 2004, anterior AM a funcţionat în cadrul Ministerului Integrării Europene şi respectiv al Ministerului Finanţelor Publice. De asemenea, în anul 2006, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Agenţia SAPARD s-a reorganizat, fiind înfiinţată astfel Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Potrivit acestei ordonanţe APDRP a preluat atribuţiile ce decurg din funcţiile de implementare tehnică şi financiară ale Agenţiei SAPARD. Prezentarea principalelor modificări ale sistemului de monitorizare pe parcursul perioadei de programare Pe parcursul implementării Programului SAPARD au fost aprobate noi tabele cu indicatori pentru o monitorizare în mod distinct a proiectelor calamitate din cadrul măsurilor 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4. De asemenea o dată cu modificarea organigramei de funcţionare a APDRP, colectarea indicatorilor şi transmiterea tabelelor de monitorizare de la nivel regional la nivel central nu se mai efectuează de către expertul IT din cadrul compartimentului Implementare Program, ci de către un expert din cadrul Serviciului Evaluare, Contractare. De la începutul Programului SAPARD APDRP a transmis serviciilor RNAF/ ACP un număr de 122 de instrucţiuni de modificare a procedurilor, toate fiind transmise la CE de către RNAF pentru examinare/informare.


62

De asemenea, RNAF a transmis un număr de 23 de instrucţiuni pentru modificarea procedurilor Fondului Naţional. Înaintea aprobării, RNAF a comunicat propunerile de modificare primite de la APDRP, către DAPI-MF, care a confirmat respectarea criteriilor de acreditare. În acest sens, pe parcursul anului 2009, APDRP a efectuat următoarele modificări de procedură cu privire la manualele de lucru:

- Instrucţiunea nr. 119 - propunerea de modificare a procedurii de constatare a

neregulilor şi recuperarea debitelor G 8 - IRD, aprobată de RNAF şi transmisă serviciilor CE prin adresa nr. 373791/30.06.2009;

- Instrucţiunea no. 120, cu privire la îmbunătăţirea manualelor de procedură pentru Programul SAPARD, în conformitate cu Ordinul nr.123/31.03.2009, emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru argumentarea noii structuri şi a aprobării regulamentului de organizare şi funcţionare al APDRP, aprobată de RNAF şi transmisă serviciilor CE prin adresa nr. 372572/30.07.2009. Explicaţiile pentru noua structură şi a noului regulament de organizare şi funcţionare al APDRP au fost transmise la CE prin adresa nr. 372572/24.04.2009.

- Instrucţiunea nr. 121, privind modificarea/completarea procedurilor de Relaţii Publice şi de Audit Intern, emisă de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, aprobată de RNAF şi transmisă serviciilor CE prin adresa nr. 375632/21.10.2009.

În anul 2010, a fost transmisă serviciilor CE Instrucţiunea nr. 122, privind modificarea/completarea procedurilor manualului de Control şi Anti-Fraudă G9-CA aprobată de RNAF şi transmisă serviciilor CE prin adresa nr. 466357/26.04.2010 (versiunea în limba română) şi nr. 467748/26.05.2010 (versiunea în limba engleză). În ceea ce priveşte sistemul de monitorizare aplicat de către nivelul central asupra nivelurilor regional şi judeţean, pentru etapa de evaluare, procedura prevede controlul suplimentar pe eşantion calculat pe baza unui algoritm aplicat la total valoare eligibilă de verificat, adică 20% din total valoare eligibilă solicitată pe fiecare regiune, astfel încât fiecare regiune, măsură, să fie verificată pe un eşantion de 20%. În ceea ce priveşte etapa de plată, conform prevederilor ultimei versiuni a Procedurii de autorizare plăţi pentru Programul SAPARD aprobată în baza Instrucţiunii nr 120, lunar, în prima zi lucrătoare din lună, şefii Serviciului Autorizare Plăţi (SAP) - Direcţia Plăţi Proiecte (DPP) şi Serviciului Verificare Tehnică - Direcţia Plăţi Proiecte elaborează un eşantion de proiecte dintre cele evaluate de către Serviciul Autorizare Plăţi (SAP) - CRPDRP şi Serviciul Verificări Cereri de Plată (SVCP) - OJPDRP/Serviciul Verificare Tehnică (SVT) - CRPDRP pe baza a 5 factori de risc. Scopul acestei evaluări suplimentare este ca APDRP să verifice modul de respectare a Procedurii de autorizare plăţi de către SAP-CRPDRP şi SVCP-OJPDRP/ SVT-CRPDRP şi implicit să se asigure de aplicarea unitară a Procedurii de autorizare plăţi, în condiţiile în care verificarea Dosarelor cererilor de plată a fost descentralizată la nivelul CRPDRP şi OJPDRP. Concluziile rezultate în urma verificării Dosarelor cererilor de plată incluse în eşantion sunt aduse la cunoştinţa Directorilor CRPDRP pentru remedierea problemelor semnalate. Directorul General şi Directorul General Adjunct Plăţi pot propune măsuri administrative pentru personalul din subordine.


63

De asemenea, conform prevederilor Procedurii de autorizare plăţi menţionată mai sus, zilnic, şeful SAP-DPP primeşte în format electronic de la Serviciul Monitorizare, Situaţia privind stadiul dosarelor cererilor de plata la data de .... – F3, în vederea monitorizării respectării termenelor procedurale de verificare a Dosarelor cererilor de plată. Bilunar, şeful SAP-DPP primeşte în format electronic de la Serviciul Monitorizare, Situaţia privind stadiul de execuţie al proiectelor - F4, în vederea monitorizării stadiilor de execuţie ale proiectelor.

Serviciul Achiziţii Publice din cadrul Agenţiei SAPARD a efectuat verificări ale procedurilor de achiziţii pentru beneficiarii publici ai Programului SAPARD după cum urmează:

pentru 438 de proiecte contractate în anul 2003 ale beneficiarilor publici pe Măsura 2.1 în totalitate;

pentru 169 de proiecte contractate în anul 2004 ale beneficiarilor publici pe Măsura 2.1 în totalitate, prin procedura semi - descentralizată: câte un expert de la SAP - sediul central împreună cu câte un expert de la Centrele Regionale;

pentru proiectele contractate în anul 2006 a fost aplicată procedura descentralizată, verificările făcându-se în totalitate de Centrele Regionale, iar SAP - sediul central a efectuat verificări pe un eşantion de minim 5% valoric şi fizic din proiectele verificate de CRPDRP.

Proiectele contractate în anul 2006 au fost următoarele:

M 2.1 = 252 proiecte M 1.2 = 20 proiecte M 3.5 = 77 proiecte

Sistemul de monitorizare ex-post În vederea asigurării controlului pe teren asupra tuturor proiectelor finalizate prin Programul SAPARD, cel puţin odată într-o perioadă de 5 ani în vederea verificării menţinerii eligibilităţii proiectelor, prin Manualul de proceduri control şi antifraudă G9-CA versiunea 02, modificat prin Instrucţiunea 118, aprobată de RNAF şi transmisă serviciilor Comisiei prin adresa nr. 295/ 25.09.2008, controlul ex-post a fost descentralizat la nivelul centrelor regionale, începând cu 01.01.2009. În ceea ce priveşte asigurarea monitorizării activităţii de control ex-post a structurilor din cadrul centrelor regionale, Direcţia Control şi Antifraudă a întreprins următoarele măsuri, conform prevederilor Manualului de proceduri control şi antifraudă G9-CA versiunea 02, consolidat prin Instrucţiunea 118, încă de la data de 01.01.2009, odată cu descentralizarea controlului ex-post, astfel:

● planul de control ex-post al A.P.D.R.P. se întocmeşte de către Direcţia Control şi Antifraudă, se aprobă de către Directorul General şi se comunică structurilor regionale, în vederea stabilirii perioadelor de control şi a echipelor de verificare. Începând cu data de 01.01.2009, proiectele incluse în planurile de control ex-post au fost selectate în ordine cronologică în funcţie de data efectuării ultimei plăţi, astfel încât nici un proiect să nu fie exclus de la un control pe teren , cel puţin o dată, într-o perioadă de 5 ani de la data efectuării ultimei plăţi;

● în urma comunicării Planului de control ex-post al A.P.D.R.P. către structurile regionale, Direcţia Control şi Antifraudă prin Serviciul Control Ex-post, efectuează propriile verificări pe teren la beneficiar asupra proiectelor finalizate, conform planului de control pe un eşantion de minimum 10% din proiectele verificate pe teren


64

de către structurile regionale. Proiectele introduse în Planul de control pe eşantion al D.C.A., au fost selectate în baza metodei analizei de risc. La programarea controlului ex-post pe teren de la nivel central s-a căutat ca proiectele selectate în Planul de control ex-post să fie verificate pe teren la o dată ulterioară controlului efectuat de către structurile regionale. S-a adoptat această măsură pentru ca D.C.A. să se asigure atât asupra modului în care structurile regionale respectă prevederile procedurale cu privire la acest tip de control, precum şi asupra aspectelor verificate pe teren de către structurile regionale în vederea verificării menţinerii eligibilităţii proiectelor într-o perioadă de 5 ani de la data plăţii finale, respectiv a modului în care sunt instrumentate proiectele verificate. În acest sens atât în Fişa de verificare privind menţinerea eligibilităţii proiectelor într-o perioadă de 5 ani de la data plăţii finale (CA 7.5.5) completată la verificarea pe teren de către experţii din cadrul D.C.A. au fost incluse toate aspectele verificate la controlul pe teren de către structurile regionale conform Fişei CA 7.5.5A şi în plus se verifică dacă s-a efectuat controlul pe teren de către experţii cu atribuţii ex-post de la nivel regional şi dacă s-a respectat procedura de control de către structurile regionale. În Rapoartele de Control întocmite de către D.C.A. – Serviciul Control Ex-post în urma verificărilor efectuate pe teren asupra proiectelor pe teren, se consemnează atât aspectele cu privire la menţinerea eligibilităţii proiectelor pentru co-finanţarea comunităţii cât şi modul în care experţii cu atribuţii de control ex-post din cadrul structurilor regionale au respectat prevederile manualului de proceduri.

În vederea asigurării verificării tuturor proiectelor finalizate, cel puţin odată într-o perioadă de 5 ani de la data plăţii finale, facem următoarele precizări:

în anul 2009 s-au verificat pe teren toate proiectele finalizate în anul 2004 şi o parte din proiectele finalizate în anul 2005, care nu au făcut obiectul unui control ex-post pe teren în perioada 2006-2008;

în anul 2010 s-au verificat pe teren toate proiectele finalizate în anul 2005 şi o parte din proiectele finalizate în anul 2006, care nu au făcut obiectul unui control ex-post pe teren în perioada 2006-2009;

în anul 2011, urmează a fi verificate ex-post pe teren toate proiectele finalizate în anii 2006 şi 2007, care nu au făcut obiectul unui control pe teren în perioada 2006-2010. În acest sens s-a elaborat Planul de control ex-post al A.P.D.R.P. nr. 27.902/ 16.12.2010;

în anul 2012, APDRP îşi planifică să asigure verificarea ex-post pe teren a proiectelor finalizate în anul 2008;

în anul 2013, APDRP estimează asigurarea verificării ex-post pe teren a proiectelor finalizate în anul 2009.

Descentralizarea funcţiilor de plată şi de contractare de la nivel central la nivel regional şi judeţean s-a realizat după cum urmează: În ceea ce priveşte funcţia de contractare, aceasta nu a fost descentralizată, continuând să se realizeze la nivel central. Referitor la descentralizarea funcţiei de plată, prin Instrucţiunea 110 din 27.06.2007, s-a modificat manualul de autorizare plăţi la nivelul judeţean, regional şi central pentru Măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1 şi 4.2, faţă de:

Versiunile acreditate şi revizuite din 20.12.2005 (pentru Măsurile 1.1, 3.2, 3.3 şi 3.5) aferente Programului SAPARD finanţat de la UE şi de la Bugetul de Stat;


65

Versiunea aprobată prin Ordinul nr. 794 bis/14.12.2006 (pentru Măsurile 1.1, 3.1 şi 3.4) aferentă Programului SAPARD finanţat cu fonduri de la Bugetul de Stat.

În luna iulie 2007, a intrat în vigoare procedura de autorizare plăţi consolidată, ale cărei modificări au constat în:

depunerea documentaţiei aferente dosarelor cererilor de plată la Oficiile Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;

autorizarea plăţii la Centrele Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit;

verificarea pe eşantion la nivel central a dosarelor cererilor de plată autorizate la plată la nivel judeţean şi regional.

Această descentralizare s-a realizat în baza strategiei privind absorbţia fondurilor alocate României prin Programul SAPARD pentru anul 2007. În ceea ce priveşte procesul de descentralizare a verificării procedurilor de achiziţii publice de la nivelul central al APDRP la nivelul Centrelor Regionale, acesta s-a efectuat conform prevederilor Manualului de Reguli si Proceduri pentru Contractele de Achiziţii Publice de Servicii, Bunuri şi Lucrări versiunea 10, Ediţia 2, acreditat de Comisia Europeană în 20.04.2006. În acest fel, verificarea procedurilor de achiziţii publice a fost preluată integral de Centrele Regionale, iar Serviciul Achiziţii Publice din cadrul APDRP a efectuat reverificarea pe un eşantion reprezentativ de minim 10% din valoarea eligibilă şi numărul de proiecte pe fiecare Centru Regional şi pe fiecare Măsură (M2.1, 1.2, 3.5). Urmare solicitării Comisiei Europene de a oferi informaţii cu privire la indicatorii folosiţi pentru monitorizarea implementării Programului SAPARD, cum ar fi de exemplu „rata de absorbţie” precum şi problemele întâlnite şi soluţiile găsite facem următoarele precizări: În cadrul reuniunilor Comitetelor de Monitorizare s-a analizat stadiul implementării măsurilor iar cu privire la rata de absorbţie s-a analizat gradul de consumare al alocărilor, respectiv raportul dintre valoarea plăţilor efectuate şi alocarea 2000-2006 la nivelul fiecărei măsuri. În funcţie de situaţia angajamentelor şi plăţilor efectuate pentru fiecare măsură / submăsură au fost întreprinse acţiuni pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin Programul SAPARD:

a fost elaborată „Strategia privind absorbţia fondurilor alocate României prin Programul SAPARD pentru anul 2007”.

a fost modificat tabelul financiar, respectiv au fost făcute realocări în cadrul măsurilor şi a fost aplicată regula de flexibilitate pentru măsurile 1.1 şi 2.1 .

a fost elaborată şi aprobată Ordonanţa Guvernului nr. 31/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin Programul SAPARD, prin aceasta fiind sprijiniţi beneficiari ai măsurilor 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” şi 3.5 „Silvicultura” în vederea asigurării surselor necesare efectuării de către unităţile administrativ-teritoriale a plăţilor aferente unei tranşe de plată pentru decontarea lucrărilor de construcţii care decurg din contractele de finanţare pentru obiectivele de investiţii în infrastructură rurală derulate prin Programul SAPARD.

au fost aprobate actele normative pentru derularea Programului Fermierul prin care s-a urmărit sprijinirea beneficiarilor în vederea asigurării cofinanţării private a proiectelor,


66

respectiv Legea nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare şi Ordonanţa Guvernului nr. 46/2005 privind accelerarea absorbţiei fondurilor SAPARD prin garantarea creditelor de cofinanţare cu activele achiziţionate în cadrul proiectelor SAPARD.

Creditele bancare au putut fi garantate cu activele achiziţionate prin proiectele finanţate în cadrul măsurilor 1.1 “Îmbunătăţirea marketingului şi prelucrării produselor agricole şi piscicole”, 3.1 “Investiţii în exploataţiile agricole”, 3.4 “Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative” şi 3.5 “Silvicultură”.

Totodată, autorităţile române au întreprins demersuri pentru prelungirea termenului limită de valabilitate a angajamentelor financiare stabilite prin Acordurile Anuale de Finanţare 2003, 2004, 2005 şi 2006, până la 31 decembrie 2007 pentru AFA 2003 şi 2004, până la 31 decembrie 2008, pentru AFA 2005 şi respectiv, până la 31 decembrie 2009, pentru AFA 2006. Politica de absorbţie a fondurilor SAPARD a fost focalizată pe următorii piloni:

Identificarea de soluţii eficiente de ordin legislativ şi instituţional în vederea soluţionării problemelor legate de asigurarea cofinanţării private;

Identificarea şi sprijinirea potenţialilor beneficiari; Îmbunătăţirea sistemului de implementare a Programului - Sistemul de

implementare tehnică şi financiară a Programului SAPARD a fost îmbunătăţit, pentru a facilita munca potenţialilor beneficiari în pregătirea cererii de finanţare, verificarea şi aprobarea cererii de finanţare, contractarea ajutorului financiar şi autorizarea plăţilor.

Creşterea gradului de vizibilitate a Programului SAPARD în mediile ţintă; Identificarea de soluţii eficiente în vederea soluţionării problemelor legate de lipsa

consultanţei. În privinţa problemelor cu caracter general care au afectat implementarea Programului, trebuie menţionat că, spre deosebire de măsura de infrastructură rurală, care a beneficiat de facilitatea garantării de către stat a creditelor bancare contractate pentru finanţarea lucrărilor de către consiliile locale, precum şi de o finanţare publică de 100% din valoarea proiectului, beneficiarii privaţi au întâmpinat o serie de probleme majore, confruntându-se cu următoarele deficienţe ale mediului de afaceri:

costul mare al creditelor bancare de cofinanţare, la niveluri care au variat în termeni reali între 8,5 şi 11%, aceasta în contextul general al unor rate medii de rentabilitate modeste pentru activităţile cu specific agricol sau conexe;

lipsa cvasigeneralizată a garanţiilor pentru accesarea acestor credite, în special la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii şi a micilor fermieri;

lipsa de strategii viabile şi de interes a băncilor comerciale şi a altor categorii de instituţii de credit în ceea ce priveşte finanţarea agriculturii şi dezvoltării rurale;

lipsa personalului suficient calificat în cadrul instituţiilor financiare care a determinat imposibilitatea desfăşurării unei activităţi de creditare adecvate sectorului agricol;

accesul dificil la serviciile de consultanţă pentru pregătirea şi implementarea proiectelor, costul ridicat al acestora şi nu de puţine ori calitatea slabă a serviciilor,


67

coroborat cu nivelul de funcţionalitate încă redus a Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă;

existenţa datoriilor la bugetele de stat, la nivelul agenţilor economici, datorată blocajului financiar existent în economia naţională, care a împiedicat accesul la finanţările SAPARD;

dificultăţi în dovedirea dreptului de proprietate sau de folosinţă asupra bunurilor imobile (terenuri, construcţii care au făcut obiectul modernizării) datorate nereglementării definitive a regimului juridic al proprietăţii, instabilităţii existente în acest domeniu care a generat numeroase litigii;

nivelul redus de informare a populaţiei determinat de insuficienta popularizare a conţinutului Programului.

4.4 Utilizarea asistenţei tehnice Măsura 4.2 „Asistenţă tehnică” din cadrul Programului SAPARD a trebuit să acopere asistenţa tehnică necesară pentru pregătirea şi implementarea tuturor măsurilor din Programul SAPARD. Obiectivul măsurii a fost de a asigura asistenţă tehnică conform priorităţilor de implementare, precum şi asistenţă în monitorizarea şi evaluarea Programului şi a eventualelor sale modificări ulterioare. Pentru realizarea acestui obiectiv general au trebuit realizate următoarele obiective specifice:

asigurarea unui flux informaţional şi de promovare adecvat, informând publicul şi potenţialii beneficiari despre fondurile SAPARD;

sprijinirea pregătirii măsurilor Programului şi creşterea eficienţei implementării acestora;

sprijinirea activităţii Comitetului de Monitorizare, inclusiv reuniunile şi sprijinirea experţilor, sub-contractarea serviciilor specializate necesare pentru îndeplinirea obiectivelor operaţionale ale Comitetului de Monitorizare;

furnizarea unui sprijin pentru activităţi specifice de monitorizare şi evaluare a Programului SAPARD şi ajustarea cadrului general şi a indicatorilor Programului;

sprijinirea expertizelor externe, studiilor, vizitelor şi seminariilor necesare pentru implementarea cu succes a Programului SAPARD.

Conform prevederilor Ghidului Comisiei Europene pentru ţările candidate privind asistenţa tehnică în cadrul Programului SAPARD, toate proiectele şi activităţile ce urmau a fi finanţate din măsura 4.2 „Asistenţă Tehnică”, au fost aprobate de Preşedintele Comitetului de Monitorizare, fiind incluse în Planurile de Acţiune pentru Asistenţă Tehnică SAPARD aprobate în cadrul reuniunilor Comitetului de Monitorizare. În perioada 2000 – 2009, prin măsura de asistenţă tehnică s-au implementat următoarele proiecte: 1. Evaluarea pe Termen Mediu a Programului Special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Buget: 200.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 666.000 lei Valoare contract servicii: 198.500 Euro


68

Evaluarea intermediară a avut rolul de a oferi o imagine asupra implementării Programului, de a contribui la îmbunătăţirea implementării şi de a facilita adoptarea unor decizii privind o eventuală reorientare a Programului. Contractul de servicii pentru evaluarea intermediară a Programului SAPARD în România a fost încheiat la data de 13 mai 2003 între Ministerul Integrării Europene, în calitate de Autoritate Contractantă, şi compania URS Corporation din Marea Britanie, în calitate de Contractor. Evaluarea intermediară a fost efectuată în două faze, dintre care prima a fost executată de URS Corporation, în timp ce finalizarea raportului final a fost încredinţată firmei Kvistgaard Consult ca subcontractant al URS Corporation. În conformitate cu Termenii de Referinţă, evaluatorul a elaborat şi a prezentat Autorităţii de Management un Raport Iniţial, două rapoarte intermediare de activitate şi proiectul Raportului Final. Acest ultim raport a fost supus spre analiză Comitetului de Monitorizare şi transmis Comisiei Europene. Comitetul de coordonare a analizat şi avizat rapoartele de activitate realizate de către evaluatorul independent (raportul iniţial, rapoartele intermediare şi raportul final). Ca urmare a comentariilor şi recomandărilor membrilor Comitetului de Coordonare a Evaluării, a fost definitivat Raportul Iniţial referitor la metodologia de lucru, şi acesta a fost aprobat de către Autoritatea de Management. În urma examinării proiectului Raportului Final şi ca o consecinţă a solicitării privind îmbunătăţirea calităţii raportului, exprimată atât de membrii Comitetului de Coordonare a Evaluării, cât şi de Comisia Europeană, Autoritatea de Management a solicitat evaluatorului întărirea echipei de evaluare şi extindere a activităţilor în vederea finalizării documentului, astfel încât să poată fi considerat cel puţin acceptabil. Având în vedere întârzierile apărute în derularea evaluării intermediare şi pentru finalizarea Raportului Final în timpul cel mai scurt, Autoritatea de Management a recomandat sub-contractarea unui consultant cu o foarte bună experienţă în evaluarea programelor de agricultură şi dezvoltare rurală. Ca urmare a recomandării Autorităţii de Management, compania URS a subcontractat compania Kvistgaard Consult în vederea finalizării evaluării intermediare. Raportul de evaluare intermediară a Programului SAPARD a fost transmis Autorităţii de Management în data de 22 martie 2004. Pe baza observaţiilor şi comentariilor Autorităţii de Management şi a membrilor Comitetului de Coordonare a Evaluării intermediare a Programului SAPARD, contractorul a elaborat versiunea finală a Raportului de evaluare, pe care l-a înaintat Autorităţii de Management, la data de 31 martie 2004. În data de 27.04.2004, Comitetul de Coordonare a aprobat Raportul privind evaluarea intermediară realizat pentru perioada de implementare a Programului SAPARD în România, raport care a fost transmis la Comisia Europeană în data de 17 mai 2004. 2. Campanie de Informare şi Publicitate pentru Programul SAPARD Buget: 199.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 709.972,3 Lei Valoare Contract de Servicii: 709.972,3 Lei


69

Prin acest proiect, beneficiarul – MADR, a implementat o campanie naţională de informare si comunicare, incluzând evenimente interactive (conferinţe la nivel regional si naţional), producerea şi diseminarea de materiale de promovare, mediatizarea Programului prin materiale de presă, TV. Prin acest proiect, beneficiarul – MADR, a implementat o campanie naţională de informare şi comunicare. Au fost incluse în această campanie:

- conferinţe la nivel regional şi naţional (o conferinţă naţională şi 7 conferinţe regionale);

- producerea şi diseminarea de materiale de promovare (6.000 buc – Broşura informare generală, 13.000 buc. – afişe, 8.000 buc. – Ghidul solicitantului pentru Măsura 3.1 şi Măsura 3.4, 8.000 buc. - CD-uri Cereri de finanţare aferente Măsurilor 3.1 si 3.4, 55 buc. - Display-uri portabile de interior)

- mediatizarea Programului prin materiale de presă (10 materiale de presă/articole în ziare, reviste; un spot TV de 30 de secunde, film de prezentare a Programului SAPARD de 10 min., spot radio de 30 de secunde).

3. Studiu pentru Determinarea Zonelor de Potenţial, Zonelor Geografice şi Marjelor Brute Standard Unitare pentru proiectele din cadrul Măsurii 3.1 Investiţii în Exploataţii Agricole din Programul SAPARD Buget: 87.500 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 312.173,75 Lei Valoare Contract de Servicii: 312.000 Lei În cadrul proiectului s-au stabilit zonele de potenţial pe tipuri de culturi şi specii de animale şi păsări, zonele geografice prin delimitarea comunelor în trei categorii de relief principale şi a fost elaborată o metodologie privind marjele brute standard unitare. Prin acest studiu s-a realizat:

Stabilirea criteriilor pentru desemnarea zonelor de potenţial (ridicat, mediu, scăzut) în funcţie de bazele de date şi metodologiile existente în domeniul climei, solului, panta terenului, gradul de dezvoltare a spaţiului rural;

Delimitarea zonelor de potenţial (ridicat, mediu, scăzut) pentru producţia vegetală (cultura mare, plante tehnice, legumicultura, vii, pomi, pajişti, fâneţe) şi creşterea animalelor (bovine, suine, ovine, cabaline, păsări);

Încadrarea localităţilor rurale (comune) în cele trei zone de potenţial pentru producţia vegetală şi animală;

Stabilirea criteriilor pentru principalele forme de relief: câmpie, deal şi munte; Delimitarea zonelor pentru fiecare formă principală de relief; Încadrarea localităţilor rurale (comune) în cele trei zone de relief; Lista localităţilor rurale din zona montană; pentru unităţile administrativ teritoriale

(rurale) situate parţial în zona montană s-au specificat satele situate în arealul montan; Elaborarea unui caiet cuprinzând marjele brute standard unitare şi a aportului de ore

muncă pentru producţia vegetală, creşterea animalelor în vederea realizării analizelor economico-financiare ale proiectelor pentru Măsura 3.1.

4. Fundamentarea Cerinţelor pentru Conţinutul Cursurilor de Formare a Adulţilor în cadrul Măsurii 4.1 SAPARD: Îmbunătăţirea Formării Profesionale


70

Buget: 65.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 231.900,5 Lei Valoare Contract de Servicii: 195.000 Lei Proiectul a vizat pregătirea măsurii 4.1. În cadrul proiectului s-au stabilit tipurile de cursuri pe măsuri şi submăsuri SAPARD, standardele ocupaţionale privind pregătirea profesională pentru specializările necesare fiecărei masuri şi submăsuri, corelarea între criteriile de performanţă pentru competenţele profesionale şi tipurile de curs propuse. Prin acest studiu s-au definit obiectivele formării profesionale şi s-a stabilit:

sistemul specific de formare profesională SAPARD; lista ocupaţiilor care fac obiectul formării profesionale; lista programelor/ modulelor de formare profesională şi conţinutul acestora; numărul de potenţiali cursanţi; cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de formare profesională; scenarii posibile de implementare a măsurii 4.1; estimarea cheltuielilor cu formarea profesională.

Rezultatele acestui studiu au fost utilizate de către MADR, beneficiarul măsurii 4.1, pentru elaborarea Fişelor Standard de Proiect şi a Termenilor de Referinţă pentru proiectele din cadrul măsurii 4.1. 5. Organizarea unui Seminar Naţional Dedicat Măsurii 4.1, Oportunităţilor de Pregătire a Adulţilor din Mediul Rural, Condiţiilor si Cadrului Instituţional şi Legal pentru Asigurarea Implementării ei Eficiente şi Impactului Pozitiv al Investiţiilor în Resurse Umane din Agricultură şi Spaţiul Rural Buget: 13.000 Euro; Valoare contractată: 53.554,8 Lei Proiectul şi-a propus promovarea la scară naţională a Măsurii 4.1 printr-o acţiune de informare, comunicare şi vizibilitate dedicate acestei măsuri şi oportunităţilor de formare a adulţilor din mediul rural. 6. Campania de Informare şi Publicitate pentru Programul SAPARD în România Buget: 600.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 2.446.320 lei Valoare Contract de Servicii: 2.425.872,8 lei Proiectul a avut ca obiectiv realizarea unei campanii naţionale integrate de comunicare şi informare. 7. Organizarea şi pregătirea întâlnirilor Comitetului de Monitorizare în anii 2005, 2006 şi 2007 Buget: 60.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 233.070 lei Valoare contract servicii: 195.000 lei


71

În vederea creşterii eficienţei reuniunilor Comitetului de Monitorizare, proiectul a avut ca scop finanţarea cheltuielilor legate de pregătirea acestor reuniuni în anii 2005, 2006 şi 2007. 8. Actualizarea Evaluării pe Termen Mediu a Programului Special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Buget: 200.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 776.900 lei Valoare contract servicii: 198.500 Euro

Proiectul şi-a propus evaluarea calităţii şi eficienţei implementării Programului SAPARD în scopul îmbunătăţirii acesteia şi dacă este cazul, al reorientării Programului. 9. Baza de date cu preţuri de referinţă pentru bunuri, lucrări şi servicii achiziţionate în cadrul proiectelor implementate prin Programul SAPARD Buget: 100.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 364.690 lei Valoare Contract de Servicii: 356.000 lei Prin realizarea unei baze de date cu preţuri de referinţă pentru bunuri, lucrări şi servicii s-a urmărit corelarea implementării Programului SAPARD cu principiile unui management financiar eficient şi economic, determinarea realistă a costurilor asumate în raport cu activităţile propuse prin proiect şi în consecinţă asigurarea unei mai bune protecţii în ceea ce priveşte modul în care sunt folosiţi banii publici din contribuţia UE şi din cea naţională. 10. Organizarea unui seminar naţional dedicat măsurii 3.5 „Silvicultură” din Programul SAPARD

Buget: 13.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 45.399 lei Valoare Contract de Servicii: 44.491 lei

Proiectul şi-a propus maximizarea eficienţei şi impactului investiţiilor în domeniul silviculturii, crearea unui for de dezbatere privind aspecte specifice măsurii 3.5, care să cuprindă instituţiile şi organizaţiile relevante, cu atribuţii în implementarea măsurii, conştientizarea opiniei publice. Până la sfârşitul anului 2008, prin măsura de asistenţă tehnică au fost aprobate 10 proiecte în valoare 5.839,98 mii lei, reprezentând 1,54 mil. Euro. Până la 31 decembrie 2008 au fost finalizate toate proiectele finanţate prin această măsură, fiind autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 5.214,57 mii lei, reprezentând 1,42 milioane Euro. În aceeaşi perioadă au fost reziliate următoarele proiecte: 1. Elaborarea unor îndrumare practice pentru potenţialii beneficiari, pentru fiecare sub-măsură din Măsurile 3.1 şi 3.4

Buget: 70.000 Euro


72

Proiectul a fost reziliat deoarece ofertantul declarat câştigător nu a prezentat documente justificative care să susţină elementele prezentate în oferta tehnică (diplome, certificate, atestate, etc.). 2. Ateliere de lucru privind prezentarea cerinţelor procedurale în elaborarea unui proiect finanţat prin măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative” a Programului SAPARD

Buget estimativ: 80.000 Euro Proiectul a fost reziliat deoarece finanţarea acestuia nu a mai fost considerată fezabilă.

3. Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a Programului SAPARD

Buget estimat: 50.000 Euro Contractul a fost reziliat deoarece nu au fost primite minim 3 oferte pentru a putea continua procedura de evaluare.

4. Ateliere de lucru privind prezentarea cerinţelor procedurale în elaborarea unui proiect finanţat prin măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” a Programului SAPARD

Buget estimat: 80.000 Euro Proiectul a fost reziliat deoarece finanţarea acestuia nu a mai fost considerată fezabilă.

5. Tipărirea de autocolante pentru creşterea vizibilităţii Programului SAPARD

Buget estimat: 30.000 Euro Contractul a fost reziliat în urma primirii notei SAPARD nr. 5726/02.02.2006 privind prevederile procedurale specifice Programului SAPARD.

6. Ateliere de lucru la nivelul zonelor pilot intitulat - Prezentarea cerinţelor procedurale pentru obţinerea finanţării prin măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural” Buget estimat : 60.000 Euro Proiectul a fost reziliat deoarece finanţarea acestuia nu a mai fost considerată fezabilă.

7. Ateliere de lucru la nivelul fiecărei regiuni intitulate „Prezentarea cerinţelor procedurale în elaborarea unui proiect finanţat prin măsura 3.5 „Silvicultura” a Programului SAPARD”

Buget estimat: 60.000 Euro Proiectul a fost reziliat deoarece finanţarea acestuia nu a mai fost considerată fezabilă.

8. Seminarii la nivelul fiecărei regiuni intitulate prezentarea cerinţelor procedurale în elaborarea unui proiect finanţat prin măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” a Programului SAPARD


73

Buget estimat: 160.000 Euro Proiectul a fost reziliat deoarece nu a existat susţinere financiară din bugetul aferent anului 2005.

9. Seminarii la nivelul fiecărei regiuni intitulate prezentarea cerinţelor procedurale în elaborarea unui proiect finanţat prin măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative” a Programului SAPARD

Buget estimat: 160.000 Euro Proiectul a fost reziliat deoarece nu a existat susţinere financiară din bugetul aferent anului 2005. Măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”

Obiectivul măsurii 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” a fost de a acorda asistenţă de specialitate pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor profesionale pentru un management eficient al activităţilor din agricultură. Îmbunătăţirea pregătirii profesionale s-a adresat fermierilor şi altor persoane implicate în activităţi agricole, piscicole şi forestiere, precum şi în cazul conversiei acestora către activităţi non-agricole. Acest obiectiv a fost în conformitate cu art. 2 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999, cu art. 5 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2759/1999 şi cu prevederile capitolului III, titlul II din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1257/1999. Trebuie subliniat că, în cadrul măsurii 4.2 “Asistenţă tehnică” s-a finalizat un studiu pentru măsura 4.1 referitor la nevoile de formare profesională. Prin acest studiu s-au stabilit tipurile de cursuri pentru fiecare măsură şi submăsură, tematica cursurilor pe module, durata şi numărul de participanţi, în concordanţă cu competenţele prevăzute în standardele ocupaţionale. 1. Proiect: Pregătire profesională în agricultură – Modulul I – Pregătire profesională în managementul general al exploataţiei/societăţii comerciale – pentru producţia vegetală şi pentru cea zootehnică, Modulul II - Pregătire profesională a fermierilor pentru producţia vegetală, Modulul III- Pregătire profesională a fermierilor pentru creşterea vacilor de lapte, Modulul IV – Pregătire profesională pentru lucrătorii din gospodăriile agroturistice Buget: 967.950 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 3.693.406,8 lei Valoare contract de servicii: 966.130 Euro

Rezultatele proiectului au fost următoarele: Modulul I - Pregătire profesională în managementul general al exploataţiei/societăţii comerciale – pentru producţia vegetală şi pentru cea zootehnică: 4 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 166 cursanţi

Modulul II - Pregătire profesională a fermierilor pentru producţia vegetală 3 acţiuni de pregătire organizate la nivel regional


74

50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 113 cursanţi

Modulul III - Pregătire profesională a fermierilor pentru creşterea vacilor de lapte 3 acţiuni de pregătire organizate la nivel regional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 151 cursanţi

Modulul IV - Pregătire profesională pentru lucrătorii din gospodăriile agroturistice: 2 acţiuni de pregătire organizate la nivel regional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 86 cursanţi În cadrul proiectului au fost instruiţi un număr de 516 cursanţi din 600 cât era prevăzut în contractul de servicii. Proiectul a fost finalizat în februarie 2007.

2. Proiect: Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor privind managementul prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole (incluzând managementul calităţii)

Buget: 496.613 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 1.734.272 lei Valoare contract de servicii: 496.613 Euro Rezultatele proiectului au fost: Modulul I – Managementul general în unităţile de prelucrare a produselor agricole şi piscicole: 4 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 196 cursanţi

Modulul II – Marketingul şi managementul financiar-contabil în unităţile de prelucrare a produselor agricole şi piscicole: 3 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 146 cursanţi.

În cadrul proiectului au fost instruiţi un număr de 342 cursanţi din 350 cât era prevăzut în contractul de servicii.

Proiectul a fost finalizat în februarie 2007.

3. Proiect: Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor privind metodele agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural

Buget: 595.725 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 2.195.664 lei Valoare contract de servicii: 595.350 Euro


75

Rezultatele proiectului au fost: Modulul I – Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi peisajul rural:

au fost implementate în bune condiţii 25 de seminarii (de câte 40 de ore), în 14 judeţe; au fost instruiţi un număr de 703 cursanţi, cu 128 de cursanţi mai mult decât numărul

stipulat în contract - 575 de cursanţi; Proiectul a fost finalizat în decembrie 2007. 4. Proiect: Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor în domeniul producţiei vegetale şi creşterii animalelor

Buget: 993.225 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 3.468.540 lei Valoare totală plătită în cadrul contractului de servicii: 804.907,75 Euro

Rezultatele proiectului au fost: În cadrul Modulului I – Creşterea animalelor şi cultura plantelor de câmp: 6 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 407 cursanţi:

În cadrul Modulului II – Horticultura: 4 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 240 cursanţi Proiectul a fost finalizat în decembrie 2007. 5. Proiectul: Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor în domeniul silviculturii

Buget: 595.725 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 2.195.664 lei Valoare contract de servicii: 595.707 Euro Rezultatele proiectului au fost: Modulul I – Pregătire profesională în Managementul unităţii silvice administrative, de exploatare sau de prelucrare a pepinierelor: 2 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 100 cursanţi Modulul II - Pregătire profesională în prelucrarea primară a lemnului: 2 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 106 cursanţi;

Modulul III - Pregătire profesională în pepiniere silvice (culturi forestiere): 2 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 113 cursanţi

Modulului IV - Pregătire profesională în exploatări şi drumuri forestiere:


76

2 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 99 cursanţi. În cadrul proiectului au fost instruiţi un număr de 418 cursanţi din 400 cât era prevăzut în contractul de servicii. Proiectul s-a terminat în decembrie 2007. 6. Proiect: Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor privind dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative

Buget: 595.725 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 2.080.391 lei

Contractul cadru de finanţare a fost reziliat în octombrie 2006 deoarece timpul necesar contractării serviciilor era de 4-5 luni, iar contractarea proiectelor trebuia făcută până la 31.12.2006. 7. Proiect: Pregătire profesională privind managementul asociaţiilor pentru valorificarea şi marketingul produselor agricole, silvice şi piscicole

Buget: 695.888 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 2.430.180 lei Contractul cadru de finanţare a fost reziliat în octombrie 2006 deoarece timpul necesar contractării serviciilor era de 4-5 luni, iar contractarea proiectelor trebuia făcută până la 31.12.2006. În ceea ce priveşte această măsură, până la sfârşitul anului 2008, au fost aprobate 5 proiecte în valoare de 13.287,55 mii lei reprezentând 3,65 mil. Euro, toate aceste proiecte fiind contractate în decursul anului 2005. Până la 31 decembrie 2008 au fost finalizate toate proiectele finanţate prin această măsură, fiind autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 10.521,61 mii lei, reprezentând 3,03 milioane Euro. 4.5 Implicarea autorităţilor locale şi a structurilor instituţiilor publice centrale din teritoriu în implementarea Programului Pentru îndeplinirea obiectivelor Programului şi asigurarea unei informări eficiente a potenţialilor beneficiari un rol determinant l-au avut autorităţile locale şi structurile descentralizate ale instituţiilor publice centrale implicate în implementarea Programului. Astfel, pentru asigurarea transparenţei instituţionale între organismele centrale şi cele locale şi/sau regionale au fost intensificate acţiunile autorităţilor de la nivel central şi din teritoriu, existând o preocupare permanentă pentru eficientizarea comunicării instituţionale cu publicul ţintă al Programului.


77

Prefecturile, consiliile locale, primăriile din localităţile rurale, pe de-o parte, şi Birourile Regionale de Implementare a Programului SAPARD, Direcţiile pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală din subordinea MAPDR, precum şi Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă, pe de altă parte, şi-au intensificat, activităţile de informare şi sprijinire a potenţialilor beneficiari ai Programului, pe parcursul derulării Programului. Implicarea autorităţilor locale în implementarea Programului SAPARD a fost realizată, în principal, prin participarea acestora în campania de publicitate şi în alte campanii de informare. Birourile Regionale de Implementare a Programului SAPARD care au colaborat permanent cu autorităţile locale au urmărit ca la toate întâlnirile de informare din teritoriu să fie prezenţi şi reprezentanţi ai consiliilor locale pentru a deveni la rândul lor vectori de informare la nivelul comunelor pe care le administrau. În urma întâlnirilor, s-a evidenţiat faptul că reprezentanţii locali au manifestat interes şi pentru măsurile private ale Programului (1.1, 3.1 şi 3.4) din punctul de vedere al posibilităţilor de investiţii în mediul rural oferite de aceste măsuri. Pentru a stimula interesul autorităţilor locale de a participa la implementarea Programului au fost organizate permanent, sesiuni de informare şi training la care au participat potenţiali beneficiari, dar şi reprezentanţi ai consiliilor locale, atât în calitate de auditori, cât şi de lectori. Temele acestor sesiuni de informare care s-au desfăşurat în comunele şi statele din judeţele arondate birourilor regionale au constat în informarea concretă asupra oportunităţilor de finanţare, dar şi în prezentarea măsurilor încă neacreditate la acea dată. La toate întâlnirile au fost distribuite materiale informative şi de promovare (Ghidul Solicitantului, pliante, Broşură Îndrumar SAPARD, afişe). În cadrul circuitului informaţional derulat în 1.012 de comune din România prin campania de informare şi publicitate 2005, finanţată prin măsura 4.2 „Asistenţă tehnică” a Programului SAPARD, autorităţile locale au fost implicate direct în sensul organizării întâlnirilor cu potenţialii beneficiari şi diseminării informaţiilor specifice SAPARD. În cursul anului 2005, autorităţile locale au avut o implicare activă în gestionarea problemelor apărute în urma inundaţiilor. În acest sens, trebuie menţionat că pentru identificarea localităţilor afectate de calamităţi şi a gradului de afectare a acestora, a existat o colaborare strânsă între nivelul central şi cel local. Astfel, prin intermediul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Prefecturile din fiecare judeţ au fost responsabile de colectarea datelor privind localităţile rurale afectate de inundaţii. Pe baza raportărilor primarilor din satele şi comunele afectate, prefecturile au transmis la centru listele cu localităţile afectate pentru a fi incluse în Hotărârea Guvernului pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. Ţinând cont de condiţiile agriculturii româneşti şi de pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană, specialiştii consultanţi din cadrul ANCA, ai Oficiilor judeţene şi ai centrelor locale de consultanţă agricolă s-au implicat în promovarea şi sprijinirea producătorilor


78

agricoli în accesarea fondurilor din Programul SAPARD prin completarea documentaţiei, obţinerea creditului de cofinanţare, avizelor şi actelor necesare. Pe parcursul implementării Programului, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă prin cele 42 de Oficii Judeţene de Consultanţă Agricolă a realizat:

editarea, multiplicarea şi distribuirea gratuită de materiale informative: pliante, postere, broşuri şi pe suport electronic;

campanii de informare la nivel comunal şi judeţean organizate de specialiştii de la Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă, la care au participat şi specialişti de la DADR şi BRIPS;

participarea la ”Caravana SAPARD” alături de reprezentanţii autorităţilor locale, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), Centrele Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Fondul de Garantare a Creditului Rural;

participarea specialiştilor consultanţi de la nivel judeţean în cadrul Biroului Fermierul înfiinţat pe lângă DADR;

mediatizarea Programului SAPARD şi Fermierul în mass-media locală şi naţională; acordarea de asistenţă tehnică persoanelor interesate de accesarea fondurilor din

Programul SAPARD; elaborarea de proiecte model în domeniile: zootehnie, pomicultură, viticultură,

legumicultură; monitorizarea beneficiarilor de finanţări prin Programele SAPARD şi Fermierul; organizarea de întâlniri, dezbateri la nivel comunal cu posibilii beneficiari ai

Programelor SAPARD şi Fermierul. De asemenea, Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală în baza Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 121/2004 au realizat monitorizarea investiţiilor finanţate prin măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” din cadrul Programului SAPARD. Prin această acţiune, săptămânal Serviciile Tehnice pentru implementarea Programului SAPARD din cadrul Direcţiilor pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală au monitorizat stadiul fizic şi problemele deosebite legate de investiţiile respective. În acest context, a fost întocmit raportul verificărilor modului în care s-au comportat în exploatare investiţiile respective, astfel încât, împreună, toate sistemele economico-administrative care concurau la implementarea Programului SAPARD să remedieze operativ şi eficient deficienţele apărute. În scopul identificării şi susţinerii potenţialilor beneficiari, pe baza analizei stadiului de implementare a măsurilor acreditate din Programul SAPARD şi a contractelor încheiate de Agenţia SAPARD, s-a stabilit luarea unor măsuri la nivel local care să aibă ca rezultat o mai bună accesare a fondurilor. 4.6 Asigurarea publicităţii Programului SAPARD în România La data de 31 iulie 2002, Comisia Europeană a emis Decizia CE/638/31.07.2002, prin care s-a conferit autorităţilor de resort din România, managementul asistenţei SAPARD.


79

La acel moment, promovarea Programului SAPARD era asigurată prin intermediul Serviciului Promovare Comunicare din cadrul Direcţiei Coordonare Program. Serviciul Promovare Comunicare avea în componenţa sa un şef şi doi experţi. Perioada 2000 – 2002 Strategia de Informare şi Publicitate a Programului SAPARD a fost elaborată de către personalul Serviciului Promovare Comunicare şi a fost derulată în prima fază cu ajutor din partea Europa Fund – Proiect finanţat prin PHARE cu o durată de implementare de un an. Acest proiect a reprezentat un sprijin substanţial şi o oportunitate pentru constituirea unei reţele de Centre Regionale de Informare în Politica şi Programele Agricole Comunitare. Astfel, au fost înfiinţate un număr de opt centre de informare care funcţionau pe lângă Birourile Regionale ale Agenţiei SAPARD, asigurând transparenţa şi diseminarea în teritoriu a informaţiilor referitoare la Politica Agricolă Comună, cadrul general legal şi piaţa unică a UE, facilitând, în acelaşi timp, accesul la sursele de informaţii. Activităţile referitoare la promovarea Programului SAPARD au urmărit trei direcţii principale:

Elaborarea şi diseminarea materialelor informative (pliante, broşuri, prezentări); Participarea la diferite seminarii, simpozioane şi târguri; Activităţi de informare prin intermediul mass-media, firme de consultanţă, instituţii

şi organisme cu profil agricol şi agro-alimentar. În acest sens, Serviciul Promovare Comunicare a elaborat un set de pliante informative cuprinzând detalii referitor la cadrul general al Programului SAPARD, precum şi o scurtă prezentare a celor două măsuri de investiţii cu care Agenţia intenţiona să demareze după acreditare. Au fost elaborate diferite materiale de prezentare pentru simpozioanele şi târgurile în cadrul cărora Agenţia SAPARD a fost reprezentată. În ceea ce priveşte diseminarea materialelor informative, un număr estimativ de 11.900 seturi pliante au fost distribuite la sediul central şi la Birourile Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS). Diseminarea acestora către publicul ţintă a fost asigurată şi prin intermediul Serviciilor Tehnice Delegate, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA) şi OJCA. De asemenea, a fost realizat conţinutul informativ al paginii de internet a Agenţiei SAPARD www.sapard.ro. Reprezentarea Agenţiei SAPARD în cadrul diferitelor manifestări (seminarii, simpozioane, târguri, sesiuni ştiinţifice) a constituit o prioritate pentru promovarea cât mai eficientă a Programului SAPARD. Astfel, atât reprezentanţi ai structurii centrale cât şi ai structurii regionale, au participat activ la astfel de manifestări (Finagra 2001, Simpolact 2001, Simopan 2001, INDAGRA 2001, seminar de training la Poiana Braşov la care au participat 180 persoane). Pentru identificarea publicului ţintă şi a potenţialilor beneficiari ai Programului SAPARD, au fost întreprinse următoarele acţiuni: crearea unei baze de date care să cuprindă toţi partenerii sociali şi reprezentanţi ai mass-media; consultarea partenerilor sociali şi ai instituţiilor/ organismelor interesate; crearea de legături cu alte programe similare; participarea la emisiuni de specialitate TV şi radio în scopul mediatizării Programului SAPARD. În scopul informării potenţialilor beneficiari asupra procedurilor şi condiţiilor de accesare a fondurilor alocate prin Programul SAPARD, în cursul lunii mai 2002, a avut loc lansarea


80

procesului de pregătire a proiectelor în cadrul căruia au fost lansate „Ghidurile Solicitantului”, care conţineau instrucţiuni privind modul de completare a Cererii de finanţare, documentele anexe, criteriile de eligibilitate şi de selecţie, informaţiile referitoare la bugetul programului, fişele tehnice ale măsurilor, conţinutul cadru al studiului de fezabilitate şi modelul unui plan de afaceri, etc. De asemenea, Serviciul Promovare Comunicare a elaborat Anunţul privind cererea de proiecte şi l-a trimis către publicaţiile naţionale. Această acţiune a fost precedată de o fază pregătitoare a licitaţiilor de proiecte pentru cele două măsuri, începând cu 7 mai 2002, care a avut drept scop:

- informarea solicitanţilor asupra condiţiilor preliminare de participare la licitaţiile de proiecte pentru Măsura 1.1 şi Măsura 2.1, privind conformitatea cererii de finanţare, criteriile de eligibilitate şi de selecţie prin participări la conferinţe, seminarii, întâlniri cu reprezentanţii comunităţilor locale, apariţii media, dar şi prin contact permanent cu potenţialii beneficiari;

- debutul pregătirii proiectelor de către potenţialii beneficiari.

Pachetul informativ de lansare pentru Măsura 1.1 şi Măsura 2.1 a fost distribuit către BRIPS, în vederea difuzării către solicitanţi, dar şi tuturor entităţilor implicate în derularea în bune condiţii a Programului SAPARD: Consilii Judeţene, ANCA, Ministerul Agriculturii, alte ministere şi instituţii. De asemenea, documentaţia era pusă la dispoziţia solicitanţilor şi pe site-ul Agenţiei SAPARD (www.sapard.ro). O altă iniţiativă a constat în elaborarea şi transmiterea unui material informativ referitor la festivitatea de lansare oficială a Programului SAPARD începând cu data de 1 august 2002 către toţi potenţialii beneficiari regăsiţi în baza de date a BRIPS–urilor. În acest sens, Agenţia SAPARD a organizat o conferinţă de presă în vederea lansării oficiale a Programului SAPARD şi a celor două măsuri de investiţii cu care acesta demara. De asemenea, au avut loc 166 de apariţii media ale reprezentanţilor conducerii Agenţiei SAPARD cât şi ale reprezentanţilor BRIPS astfel: 30 apariţii TV, 37 interviuri în cadrul unor emisiuni radio şi 99 interviuri în presa scrisă. În această perioadă, personalul Agenţiei a răspuns invitaţiilor la manifestările organizate în vederea promovării Programului SAPARD, astfel: La sediul central – 14 evenimente/ întâlniri de lucru/ prezentări de program; Biroul Regional 1 Nord – Est – Iaşi – 6 evenimente; , Biroul Regional 2 Sud - Est – Constanţa – 3 evenimente; Biroul Regional 3 Sud - Muntenia – Târgovişte - 8 evenimente; Biroul Regional 4 Sud - Vest Oltenia – Craiova – 19 evenimente; Biroul Regional 5 Vest – Timişoara – 19 evenimente; Biroul Regional 6 Nord Vest – Satu Mare – 13 evenimente; Biroul Regional 7 Centru – Alba Iulia – 9 evenimente; Biroul Regional 8 Bucureşti – Ilfov – 9 evenimente. La toate aceste manifestări a fost asigurată asistenţa în ceea ce priveşte tehnica accesării fondurilor şi au fost distribuite celor interesaţi pliante informative, ghiduri şi afişe.


81

De asemenea, începând cu decembrie 2002, Serviciul Promovare Comunicare a început elaborarea unui buletin lunar de informare a tuturor celor interesaţi de Programul SAPARD. Anul 2003 În vederea asigurării transparenţei totale în ceea ce priveşte activitatea Agenţiei SAPARD şi stadiul implementării Programului SAPARD, la sediul central funcţiona (încă din anul 2001) un punct de informare unde experţii Serviciului Promovare Comunicare ofereau permanent informaţii precum şi materiale promoţionale utile potenţialilor beneficiari. Un rol important în promovarea Programului SAPARD şi diseminarea informaţiilor în teritoriu, îl deţinea şi Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA), prin intermediul căreia s-au distribuit materiale promoţionale precum şi Ghidul Solicitantului. Implicarea ANCA în acordarea de consultanţă potenţialilor beneficiari, s-a dezvoltat odată cu lansarea Măsurii 3.1 “Investiţii în exploataţiile agricole” şi Măsurii 3.4 “Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative”. Mediatizarea Programului s-a dezvoltat foarte mult şi pe linia informării prin intermediul mass-media, astfel: organizarea unei conferinţe de presă în data de 5 februarie 2003 în vederea comunicării stadiului activităţii de depunere, evaluare şi selectare a proiectelor depuse în cadrul sesiunilor lunare; organizarea unei conferinţe de presă în zilele de 18 şi 19 februarie 2003 în vederea mediatizării Programului cu ocazia semnării contractelor de finanţare pentru proiectele depuse în sesiunea august 2002 pentru ambele măsuri. De asemenea, începând cu luna februarie, Agenţia SAPARD a transmis comunicate săptămânale de presă către mass-media cu privire la stadiul implementării Programului SAPARD în vederea mediatizării cât mai corecte asupra Programului. Mai mult, atât la nivel naţional, cat şi regional s-a implementat strategia de promovare a Programului SAPARD cu ajutorul mass-media, prin acordarea de interviuri, publicarea de articole seriale în presa de specialitate. Astfel, reprezentanţii Agenţiei, inclusiv reprezentanţii BRIPS, au acordat 59 interviuri în presa scrisă, au asigurat realizarea a 17 apariţii TV şi 14 interviuri radio. În această perioadă, personalul Agenţiei a răspuns invitaţiilor la manifestările organizate în vederea promovării Programului SAPARD, astfel: La sediul central – 18 evenimente/ întâlniri de lucru/ prezentări de program; Biroul Regional 1 Nord - Est – Iaşi – 8 evenimente; Biroul Regional 2 Sud – Est – Constanţa – 15 evenimente; Biroul Regional 3 Sud – Muntenia – Târgovişte – 10 evenimente; Biroul Regional 4 Sud - Vest Oltenia – Craiova – 6 evenimente; Biroul Regional 5 Vest – Timişoara – 16 evenimente; Biroul Regional 6 Nord Vest – Satu Mare – 15 evenimente; Biroul Regional 7 Centru – Alba Iulia – 12 evenimente; Biroul Regional 8 Bucureşti – Ilfov – 7 evenimente. Personalul Agenţiei SAPARD a actualizat permanent pagina oficială de internet a Agenţiei SAPARD care cuprindea informaţii utile pentru potenţialii beneficiari, asigurând în acelaşi timp transparenţa prin publicarea celor mai frecvente întrebări împreună cu răspunsurile aferente.


82

Anul 2004 Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media din cadrul Agenţiei SAPARD a fost înfiinţată în 31 martie 2004, cu scopul promovării constante şi susţinute a Programului SAPARD, atât prin intermediul mass-media, cât şi direct către potenţialii beneficiari ai Programului. În componenţa direcţiei existau două servicii: Promovare Comunicare, cu 1 şef şi 3 experţi şi Relaţii Mass-Media cu 1 şef şi 3 experţi. Importanţa şi eficienţa departamentului de promovare s-a reflectat în informarea şi atragerea potenţialilor beneficiari către fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media a contribuit la acest proces în proporţie de aproximativ 20% – o pondere semnificativă pentru implementarea Programului SAPARD în România – conform estimărilor din cadrul rapoartelor elaborate ulterior. Activităţile de informare a potenţialilor beneficiari şi a persoanelor interesate de Programul SAPARD (mass-media, firme de consultanţă, instituţii şi organisme cu profil agricol şi agro-alimentar) au continuat pe tot parcursul anului 2004 prin oferirea de informaţii la sediu, prin corespondenţă scrisă sau la telefon. În acelaşi timp, au fost transmise către mass-media comunicate de presă săptămânale cu privire la stadiul implementării Programului SAPARD în vederea mediatizării cât mai corecte asupra Programului. Au fost actualizate informaţiile cuprinse în pliantele informative precum şi în pagina web a Agenţiei SAPARD – www.sapard.ro. Prin intermediul Campaniei de Informare derulată prin Măsura 4.2 „Asistenţă Tehnică” au fost realizate acţiuni de promovare a Programului SAPARD, în completarea activităţii curente de promovare. Astfel, prin această campanie a fost asigurată mediatizarea susţinută a Programului SAPARD prin materiale de presă – articole (în ziare, reviste, publicaţii de specialitate), prin crearea unui spot video de 30 secunde şi difuzarea acestuia pe posturi TV naţionale, producţia unui material video de 10 minute, ce a fost prezentat în cadrul conferinţelor, seminariilor şi la diverse emisiuni TV. De asemenea, au avut loc peste 50 interviuri în emisiuni şi reviste de specialitate (Profitul Agricol, Realitatea TV, Ziarul Popular) ale reprezentanţilor conducerii Agenţiei şi ale BRIPS. Au fost distribuite pentru Măsurile de investiţii 1.1 şi 2.1 aproximativ 2.000 afişe, 500 seturi de şapte pliante în limba română şi 150 seturi de pliante în limba engleză, circa 2.700 de ghiduri pentru Măsura 1.1 în limba română şi 300 ghiduri în limba română pentru Măsura 2.1. Au fost tipărite şi distribuite prin intermediul ANCA: pentru Măsura 1.1 – 10.000 bucăţi de pliante (serie retipărită), pentru Măsura 3.1 – 30.000 bucăţi de pliante şi 20.000 bucăţi de ghidul solicitantului, pentru Măsura 3.4 – 30.000 bucăţi de pliante şi 20.000 bucăţi de ghidul solicitantului, pentru Măsura 4.1 – 10.000 bucăţi de pliante. De asemenea, prin intermediul Măsurii 4.2 au fost editate 13.000 de exemplare de afişe, 6.000 de exemplare broşuri SAPARD (format A5 închis, 60 pagini), 8.000 de exemplare de ghiduri ale solicitantului pentru Măsurile 3.1 şi 3.4, câte 4.000 de exemplare pentru fiecare măsură. Serviciul Promovare Comunicare a continuat elaborarea buletinului lunar de informare a tuturor celor interesaţi de accesarea Programului SAPARD.


83

Pentru susţinerea promovării Programului SAPARD şi, astfel, pentru asigurarea egalităţii de şanse în accesarea fondurilor europene, s-a acordat o atenţie deosebită participării în cadrul diferitelor manifestări (seminarii, simpozioane, târguri, sesiuni ştiinţifice). Reprezentanţi ai structurii centrale a Agenţiei SAPARD, cât şi ai Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD, au participat activ la peste 120 de astfel de manifestări. Activitatea de comunicare şi promovare a Programului SAPARD a constat în acţiuni concrete de diseminare a informaţiilor privind condiţiile de accesare a măsurilor finanţate prin Program, după cum urmează:

Organizarea unei conferinţe naţionale şi a şapte conferinţe regionale pentru promovarea Programului, acţiuni la care au participat aproximativ 500 de persoane şi în cadrul cărora au fost distribuite 700 de Ghiduri ale Solicitantului, 1.000 de pliante şi 700 de Broşuri.

Elaborarea şi distribuirea broşurii „Cum poţi obţine fonduri gratuite pentru o agricultură europeană” – 6.000 de exemplare.

Derularea a două campanii de promovare a Programului în colaborare cu CENTROCOOP şi Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti (CCIRB). Campania de promovare realizată în colaborare cu CENTROCOOP s-a desfăşurat în toată ţara, în fiecare regiune organizându-se câte o întâlnire cu cooperativele meşteşugăreşti, potenţialii beneficiari ai Măsurii 3.4 din cadrul Programului SAPARD, înregistrându-se în total 250 de participanţi. În colaborare cu CCIRB, Agenţia SAPARD a stabilit planul de informare a potenţialilor beneficiari prin reprezentanţele judeţene ale CCIRB. Acţiunile – întâlniri de lucru şi conferinţe regionale – au fost planificate pentru desfăşurare începând cu luna august a anului 2004, asigurându-se o continuitate până la finalizarea Programului SAPARD.

Desfăşurarea Campaniei „SAPARD 2004” în colaborare cu Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Campania a presupus deplasarea a 40 de echipe judeţene formate din câte 4 experţi ai instituţiilor implicate în campania de promovare în 1.500 comune din toate judeţele României. În cadrul acestei campanii, aproximativ 30.000 de persoane au primit direct informaţii referitor la cadrul general al Programului şi la modalitatea de accesare a fondurilor SAPARD, precum şi materiale informative.

Organizarea de conferinţe de presă şi emiterea de comunicate de presă, acţiuni care au avut ca rezultat creşterea gradului de reflectări pozitive a Programului SAPARD în mass-media, de la 30% la 85% în anul 2004.

De asemenea, în cursul anului a fost organizată conferinţa naţională de promovare a Programului SAPARD la Bucureşti în 17 februarie 2004 şi 5 campanii la nivel regional Constanţa (20 februarie), Timişoara (24 februarie), Craiova (26 februarie), Târgovişte (2 martie), Alba Iulia (4 martie), Satu Mare (11 martie) şi Iaşi (16 martie). Anul 2005 În 2005 Serviciul Promovare Comunicare a oferit informaţii către 7.200 de beneficiari prin intermediul discuţiilor directe, telefonice sau prin e-mail şi scrisori. Ponderea lunară a celor care solicitau informaţii era de 600 de persoane – înregistrându-se în medie 30 de solicitări pe zi. De asemenea, la nivel regional ponderea lunară a celor care solicitau informaţii se situa la 56 – 7 solicitări per fiecare Centru Regional – ceea ce reprezintă aproximativ 672 solicitări în decursul a 12 luni.


84

De asemenea, au fost distribuite 160.000 de materiale informative în 2005, dintre care: Ghidul Solicitantului – 85.000 bucăţi; Pliante – 65.000 bucăţi; Broşuri – 5.000 bucăţi; Afişe – 5.000 bucăţi. Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media a elaborat Ghidul Solicitantului în varianta consolidată pentru Măsurile 1.1, 3.1 şi 3.4, cu modificări semnificative, menite să înlesnească înţelegerea Programului SAPARD. În primul trimestru al anului 2005 au fost tipărite 8.000 de exemplare de Ghiduri ale Solicitantului care au fost distribuite către Centrele Regionale, solicitanţi şi instituţii implicate în derularea Programului SAPARD, astfel: pentru Măsura 1.1 (2.000 bucăţi), pentru Măsura 3.1 (3.000 bucăţi) şi pentru Măsura 3.4 (3.000 bucăţi). Concomitent cu activitatea curentă, Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media a asigurat implementarea campaniei de promovare şi publicitate finanţată prin Măsura 4.2 a Programului SAPARD şi realizată de către Mercury Promotions. Proiectul a fost implementat pe o perioadă de 9 luni, începând cu 17 martie 2005 şi a fost structurat pe trei componente principale, astfel: Componenta 1 – Înfiinţare şi funcţionare InfoCentrelor SAPARD; Componenta 2 – Campania mass-media; Componenta 3 – Crearea şi diseminarea de materiale promoţionale şi informative.

Componenta 1 a proiectului, InfoCentre SAPARD, a implicat desfăşurarea următoarelor activităţi:

Înfiinţarea InfoCentrelor SAPARD cu următoarele rezultate: 7 InfoCentre SAPARD înfiinţate şi complet echipate; Recrutarea a 21 de asistenţi pentru InfoCentre; Training local pentru cei 21 de asistenţi ai InfoCentrelor; Stagii de practică learning-by-doing pentru asistenţi în cadrul Centrelor regionale; Extra-training pentru asistenţi făcut de către key-experts în cadrul InfoCentrelor; Evaluarea asistenţilor.

Caravana cu următoarele rezultate: selectare şi training a 18 promoteri; evaluarea a 14 promotori; 1.012 comune vizitate şi prezentări organizate (125.000 km parcurşi); 23.307 potenţiali beneficiari informaţi în întâlnirile Caravanei; diseminarea pliantelor, broşurilor, a Ghidului Solicitantului şi a altor materiale promoţionale; completarea fişelor de evaluare preliminară.

Activităţi de consultanţă şi informare cu următoarele rezultate: 42.209 persoane informate şi consiliate despre măsurile de investiţii posibile prin Programul SAPARD de către personalul InfoCentrelor, al Agenţiei şi prin Caravana de informare; 38.675 de pliante diseminate către potenţialii beneficiari (inclusiv de către Caravana); 77 de activităţi ale InfoCentrului Mobil (2.447 potenţiali beneficiari informaţi); 103 manifestări specifice de promovare ale Programului SAPARD organizate (târguri sau expoziţii), fiind informaţi direct 5.695 de potenţiali beneficiari; broşuri şi alte materiale promoţionale diseminate către potenţiali beneficiari; 4.200 de potenţiali beneficiari informaţi prin Campania de Trimitere de Scrisori (I+II); 4.856 de fişe de evaluare preliminară completate; 12.379 de contacte introduse în baza de date cu potenţiali beneficiari ai Programului SAPARD.

Componenta 2 a proiectului, campania mass-media, a implicat următoarele activităţi: Relaţia cu media cu următoarele rezultate: conferinţă de presă la Agenţia SAPARD cu

ocazia lansării Caravanei; 7 conferinţe de presă cu ocazia lansării InfoCentrelor; campanie de presă locală; articole publicate în diverse cotidiane locale; interviuri la


85

posturi de radio locale acordate de către coordonatori şi asistenţi; interviu la postul maghiar de televiziune Duna TV; participarea jurnaliştilor din presa centrală la întâlnirile Caravanei.

Dezvoltarea conceptului creativ al campaniei cu următoarele rezultate: realizarea şi aplicarea conceptului creativ al campaniei („Dacă ştii, ai”), inclusiv grafica pentru toate componentele campaniei; realizarea şi aprobarea Key-visual-ului pentru campanie şi proiect cât şi a Logo-ului SAPARD; aplicarea prin declinare a conceptului creativ pentru presa scrisă, radio şi TV.

Campania în presa scrisă cu următoarele rezultate: crearea a 3 materiale publicitare pentru presa scrisă; publicarea a 61 de machete de presă; publicarea a 49 de reportaje informative de prezentare a investiţiilor realizate prin SAPARD; publicarea a 9 anunţuri de cereri de proiecte pentru finanţare prin SAPARD; estimarea expunerii materialelor publicate în presa scrisă a fost de 230.000 de persoane, care au vizualizat macheta de cel puţin 3 ori (expunere optimă atât pentru obţinerea informaţiilor, cât şi pentru asimilarea informaţiilor).

Campania Radio cu următoarele rezultate: crearea a 3 spoturi radio de 30 de secunde; difuzarea spotului radio prin 144 de apariţii.

Campania TV cu următoarele rezultate: crearea a 3 spoturi TV pentru presa audio vizuală; difuzarea spotului TV prin 268 de apariţii; difuzarea a 10 reportaje SAPARD realizate de către personalul DPCRMM pentru prezentarea investiţiilor realizate cu fonduri SAPARD; estimarea expunerii spotului a fost de 469.000 persoane, care au vizualizat spotul de cel puţin 3 ori; estimarea expunerii reportajelor a fost de 440.000 de persoane, care au vizualizat reportajele cel puţin o dată.

Producţia unui film video cu următoarele rezultate: un material video, tip documentar, de 15 minute despre Programul SAPARD pentru presa audio-video; aprox. 900 de prezentări ale filmului în întâlnirile din comunele vizitate.

Componenta 3 a proiectului Crearea şi diseminarea de materiale promoţionale şi informative, a implicat următoarele:

Producţia de pliante şi afişe cu următoarele rezultate: 200.000 de pliante produse şi distribuite; 15.000 de afişe produse şi distribuite.

Producţia broşurii cu următoarele rezultate: 50.000 de broşuri „Îndrumar SAPARD” produse şi distribuite.

Producţia de alte materiale promoţionale cu următoarele rezultate: 3 bannere produse şi livrate; 470 de şepci cu cozoroc produse şi livrate; 500 de veste personalizate produse şi livrate; 500 de tricouri personalizate produse şi livrate; 500 de genţi de umăr personalizate produse şi livrate; 502 de ecusoane produse şi livrate; 6.000 block notes produse şi livrate; 6.000 mape produse şi livrate; 2.000 serviete personalizate produse şi livrate.

Realizarea Ghidurilor Solicitantului şi a CD-urilor aferente: 67.000 de Ghiduri ale Solicitantului produse şi distribuite; 30.000 CD-uri aferente produse şi distribuite.

Publicarea anunţului cererii de proiecte: DPCRMM a elaborat în fiecare lună anunţul cererii de proiecte pe care l-a transmis către Delegaţia Comisiei Europene, către Centrele Regionale şi Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), către MAPDR şi către publicaţiile Adevărul, România Liberă şi Evenimentul Zilei.


86

Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media a realizat mediatizarea Programului SAPARD prin: comunicate de presă, conferinţe de presă, întâlniri organizate cu mass-media, comunicare eficientă cu mass-media. Comunicarea cu mass-media în 2005 a fost perfecţionată, având ca rezultat menţinerea unor relaţii bune cu reprezentanţii principalelor canale mass-media (Rompres, Mediafax, Radio România Actualităţi, Europa FM, BBC, Naţional TV, Realitatea TV, TVR 1, Prima TV, Adevărul, Adevărul Economic, Bursa, Capital, Cotidianul, Economistul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Naţional, România Liberă, Ziarul Financiar). Începând cu luna aprilie 2005 s-a introdus Fişa de asistenţă şi evaluare preliminară a solicitanţilor de fonduri prin Programul SAPARD, pentru a fi evitate situaţiile în care solicitantul primea un anumit material de informare (Ghidul Solicitantului, broşuri, pliante, adrese etc.) fără a primi şi clarificările necesare în mod direct şi lămuritor. Fişa de asistenţă a fost aplicată unitar la toate instituţiile care ofereau informaţii despre Programul SAPARD (BRIPS, DADR, OJCA). Astfel, au fost completate 3952 de fişe de asistenţă. Fişele de asistenţă se centralizau lunar la Agenţia SAPARD pentru evaluarea informaţiilor oferite, a numărului de solicitanţi pe fiecare regiune în parte, dar şi pentru crearea unei baze de date cu potenţialii beneficiari. Anul 2006 Implicarea autorităţilor publice locale s-a desfăşurat la nivelul promovării Programului SAPARD şi al absorbţiei fondurilor nerambursabile SAPARD disponibile pentru investiţiile publice. Din acest punct de vedere, Agenţia SAPARD devenită ulterior Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a continuat, în anul 2006, politica de informare susţinută de comunicarea cu autorităţile locale şi cu structurile descentralizate ale instituţiilor publice centrale implicate în implementarea Programului. APDRP a iniţiat sau a participat la sesiuni de informare organizate şi desfăşurate în comunele şi satele din judeţele arondate celor 8 Centre Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (CRPDRP). Prin toate aceste sesiuni s-a urmărit şi s-a realizat informarea concretă asupra oportunităţilor de finanţare, asupra impactului investiţiilor finanţate prin Programul SAPARD asupra mediului rural, dar şi prezentarea unor informaţii despre viitoarele fonduri post-aderare. De asemenea, s-a urmărit implicarea autorităţilor locale prin invitarea acestora în calitate de auditori, dar şi de lectori. În cadrul tuturor întâlnirilor au fost distribuite, participanţilor, materiale informative şi de promovare (Ghidul Solicitantului, pliante, Broşură - Îndrumar SAPARD, afişe). Cele mai importante activităţi în acest sens au fost seminariile de informare şi perfecţionare profesională în vederea accesării fondurilor europene organizate la nivel naţional cu autorităţile publice locale. Seminariile au fost organizate de către Eurocom, cu implicarea directă a APDRP. Din ianuarie până în decembrie 2006, Agenţia a asigurat diseminarea informaţiilor în cadrul a 6 astfel de seminarii. În aceeaşi măsură, reprezentanţii APDRP au participat şi la Consfătuirile naţionale cu privire la posibilităţile de finanţare SAPARD, organizate de Prefecturi şi Consilii Judeţene. Activitatea de promovare a Programului SAPARD, în cursul anului 2006, a permis diseminarea eficientă a informaţiilor despre fondurile SAPARD disponibile şi la posibilităţile de accesare a Programului către aproximativ 290.000 de potenţiali beneficiari (prin activităţi


87

de informare şi mediatizare, prin elaborarea materialelor informative), fapt ce a influenţat pozitiv creşterea gradului de absorbţie al Programului SAPARD. În acest sens, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a întreprins o serie de acţiuni de promovare şi anume: Informarea potenţialilor beneficiari - Experţii APDRP de la nivel central şi regional au oferit informaţii către 9.988 de potenţiali beneficiari prin intermediul discuţiilor directe, telefonice, prin e-mail şi scrisori. Ponderea lunară a celor care au solicitat informaţii despre fondurile nerambursabile SAPARD este de peste 800 persoane, zilnic înregistrându-se în medie 40 de solicitări din partea acestora. În decursul anului au fost oferite informaţii către potenţiali beneficiari, astfel: 5.811 persoane fizice, 4.177 persoane juridice. Ponderea cea mai mare au avut-o informările de tipul comunicării directe (7.683), urmând apoi cele electronice (1.807) şi cele pe suport de hârtie (498). Elaborarea şi distribuirea materialelor informative - Totodată, au fost informaţi aproximativ 55.000 de potenţiali beneficiari prin distribuirea a 27.740 de materiale informative tipărite, dintre care: Ghidul Solicitantului (Măsurile 1.1, 3.1, 3.4) – 5.790 bucăţi; Pliante – 5.950 bucăţi; Broşuri – 3.000 bucăţi; Afişe – 2.000 bucăţi; De asemenea, APDRP a elaborat Ghidul Solicitantului în varianta consolidată pentru Măsurile 3.2, 3.3 şi 3.5. În al doilea trimestru al anului 2006 s-a realizat tipărirea a 11.000 de exemplare de Ghiduri ale Solicitantului şi distribuirea acestor către Centrele Regionale ale APDRP, solicitanţi şi instituţii implicate în derularea Programului SAPARD pentru Măsura 3.2 (3.000 buc), Măsura 3.3 (3.000 buc) şi pentru Măsura 3.5 (5.000 buc). Publicarea anunţului cererii de proiecte - APDRP a elaborat 11 anunţuri de cereri de proiecte în perioada ianuarie – noiembrie 2006 pe care le-a transmis către publicaţiile Adevărul, România Liberă şi Evenimentul Zilei şi către Delegaţia Comisiei Europene. De asemenea, anunţurile au fost postate pe site-ul www.sapard.ro şi au fost făcute publice prin intermediul structurilor regionale ale APDRP. Participarea la evenimente de promovare şi popularizare - APDRP a participat şi a asigurat reprezentarea Programului SAPARD prin intermediul Direcţiei Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media la cele mai importante evenimente specializate de promovare şi popularizare. În cadrul acestor evenimente, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a prezentat oportunităţile oferite prin SAPARD, a distribuit materiale informative şi a oferit informaţii detaliate către publicul-ţintă despre modul de obţinere a fondurilor nerambursabile. Mediatizarea Programului SAPARD - Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a acordat o atenţie deosebită acestui tip de comunicare, asigurând mediatizarea Programului SAPARD prin: Comunicate de presă – Impactul acestui tip de informare a avut ca efect menţinerea procentului de referiri pozitive şi neutre la aproximativ 80% din totalul apariţiilor media despre SAPARD, cu influenţă directă asupra creşterii gradului de interes privind Programul SAPARD.


88

Întâlniri organizate cu mass-media – În cursul anului au fost organizate 2 seminarii de informare şi prezentare, inclusiv vizite de lucru, cu reprezentanţii celor mai importante canale mass-media. Aceste întâlniri au fost concretizate printr-o deplasare în Regiunea 3 Târgovişte (30 iunie – 2 iulie 2006), iar a doua deplasare s-a desfăşurat în Regiunea 2 Constanţa (1 – 3 septembrie 2006). În cadrul acestor deplasări au fost vizitate mai multe proiecte finanţate prin Programul SAPARD din cadrul Măsurilor de finanţare 1.1, 2.1, 3.1 dar şi 3.4. Unul dintre cele mai importante obiective ale segmentului de comunicare mediatică a fost menţinerea unei comunicări permanente cu mass-media prin intermedierea contactului dintre aceasta şi conducerea APDRP şi prin informarea rapidă şi completă a jurnaliştilor. Numeroasele apariţii mediatice ale APDRP (aproximativ 290, cu o medie săptămânală de 7 apariţii) au creat o imagine pozitivă stabilă a Programului SAPARD. Anul 2007 Activitatea de promovare a Programului SAPARD în cursul anului 2007 a permis diseminarea eficientă a informaţiilor referitoare la fondurile SAPARD, concomitent cu cele referitoare la FEADR, pentru a permite asocierea conceptuală a celor două programe europene, către aproximativ 250.000 de potenţiali beneficiari (prin activităţi de informare şi mediatizare şi prin elaborarea materialelor informative). Acest fapt a influenţat pozitiv atitudinea faţă de Programul SAPARD şi, indirect, faţă de fondurile europene, precum şi interesul asupra posibilităţilor de finanţare prin fonduri nerambursabile post-aderare. În acest sens, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a întreprins o serie de acţiuni de promovare şi anume: Informarea potenţialilor beneficiari În anul 2007 experţii APDRP de la nivel central, regional şi judeţean au oferit informaţii către 65.532 de potenţiali beneficiari prin intermediul discuţiilor directe, telefonice, prin e-mail şi scrisori. Ponderea lunară a celor care au solicitat informaţii despre fondurile nerambursabile a fost de peste 5.400 persoane, zilnic înregistrându-se în medie 273 de solicitări din partea acestora. În decursul anului 2007 au fost oferite informaţii către potenţialii beneficiari, ponderea cea mai mare având-o informările de tipul comunicării directe telefonice (32.499), urmând apoi cele directe la sediu (27.867), cele pe suport de hârtie (3.145) şi cele electronice (2.021). Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a continuat să acorde o atenţie deosebită acestui tip de comunicare, asigurând mediatizarea Programului SAPARD prin:

Comunicate de presă: au fost trimise către mass-media 12 comunicate de presă, acestea fiind preluate în mare proporţie de către presă. Impactul acestui tip de informare a avut ca efect menţinerea procentului de referiri pozitive şi neutre în aproximativ 80% din totalul apariţiilor media despre SAPARD, cu influenţă directă asupra creşterii gradului de interes pentru Programul SAPARD.

Numeroase apariţii mediatice ale APDRP (aproximativ 200 de apariţii în mass-media, cu o medie săptămânală de 10 apariţii) au creat o imagine pozitivă stabilă a Programului SAPARD.

Ponderea prezentărilor pozitive ale Programului SAPARD s-a reflectat în toate publicaţiile monitorizate în anul 2007 dar şi în toate posturile de televiziune şi radio.


89

Cele mai multe apariţii au fost semnalate în luna aprilie 2007, respectiv 28 de articole cu referiri la APDRP şi Programul SAPARD. Următoarele luni cu ponderi semnificative au fost luna martie (25 de articole) şi luna ianuarie (19 articole). Promovarea efectuată de APDRP pentru aceste programe a fost una care a reuşit să trezească interesul opiniei publice, dovadă fiind articolele însemnate ca număr, care au ca temă Programul SAPARD şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. 2008 – prezent Având în vedere faptul că încă de la finalul anului 2006 nu a mai fost posibilă accesarea fondurilor SAPARD, fiind epuizate fondurile alocate acestui Program, din 2008 APDRP nu a mai efectuat acţiuni de promovare şi informare, derularea unor astfel de acţiuni nejustificându-se din punct de vedere financiar şi al impactului informaţional. Astfel, APDRP nu a mai realizat materiale informative aferente Programului SAPARD, accentul fiind pus pe informarea asupra modalităţilor de accesare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Activitatea de informare asupra Programului SAPARD s-a rezumat la a oferi exemple de succes în cadrul manifestărilor la care reprezentanţii APDRP au participat, dar şi prin acordarea de informaţii privitor la modalităţile de achiziţii şi rambursare a plăţilor efectuate prin intermediul Programului SAPARD. Pentru a creşte gradul de acces la informaţii şi a facilita formularea şi înaintarea sesizărilor privind derularea fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, APDRP a implementat un număr Tel Verde, începând cu data de 5 ianuarie 2009. Numărul de telefon 0-800-800-644, de tip TelVerde, poate fi apelat gratuit din orice reţea de telefonie, fiind înregistrate până în prezent 16 sesizări (toate sesizările au fost soluţionate conform legislaţiei în vigoare) precum şi alte 500 de apeluri pentru solicitarea informaţiilor specifice. Concluzii Principalele realizări ale Direcţiei Promovare Comunicare şi Relaţii Mass-Media (ulterior Direcţia Relaţii Publice) sunt legate de crearea unei imagini majoritar pozitive a Agenţiei SAPARD, în proporţie de 84%. Ca urmare a referirilor pozitive din mass-media, numărul solicitanţilor de informaţii referitoare la Programul SAPARD s-a dublat începând chiar cu intervalul 2004 – 2005. De exemplu, dacă la începutul anului 2005 se înregistra o medie de aproximativ 15 solicitări zilnice, în a doua jumătate a aceluiaşi an, media era de 30 de solicitări.

Materialele informative şi răspunsurile la solicitări au fost elaborate într-un stil direct, evitând pe cât posibil termenii de specialitate pentru a înlesni înţelegerea Programului SAPARD. Numeroasele apariţii mediatice ale APDRP – aproximativ 850 de apariţii în mass-media pe un an, media săptămânală fiind de 30 de apariţii – precum şi participările la diferite târguri şi evenimente de promovare, au creat o imagine pozitivă stabilă a Programului SAPARD.

Media ponderii pozitive a apariţiilor referitoare la imaginea Programului şi implicit a Agenţiei, reflectată în toate publicaţiile monitorizate (Adevărul, Cotidianul, Curentul, Curierul Naţional, Gândul, România Liberă, Evenimentul Zilei, Jurnalul Naţional, Ziua, Libertatea şi săptămânalul Capital) şi în toate posturile de televiziune şi radio, a fost de 65%, ponderea neutră a imaginii a fost de 21%, iar ponderea apariţiilor negative a fost de 14%.


90

Promovarea efectuată de APDRP pentru acest Program este una care a reuşit să suscite interesul opiniei publice, dovadă fiind articolele însemnate ca număr, care au avut ca temă Programul SAPARD, precum şi numărul proiectelor depuse pentru finanţare prin Programul SAPARD. 4.7 Date care să demonstreze că fondurile comunitare nu s-au suprapus cu fondurile deja disponibile Conform prevederilor art. 3 „Complementaritatea şi asistenţa tehnică” din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999 privind ajutorul financiar al Comunităţii destinat măsurilor de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în ţările candidate din centrul şi estul Europei, în perioada de preaderare, „acţiunea Comunităţii completează acţiunile naţionale corespunzătoare sau contribuie la acestea”. Faţă de aceste prevederi, Guvernul României promovează o politică de sprijin a producătorilor agricoli. Pentru sprijinirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi animalier în baza programelor de susţinere financiară promovate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, din bugetul aprobat pentru perioada 2002-2009, au fost alocate următoarele sume:

730.120.000 lei pentru anul 2002; 1.217.560.000 lei pentru anul 2003; 2.027.070.000 lei pentru anul 2004; 2.128.852.251 lei pentru anul 2005; 2.826.043.041 lei pentru anul 2006; 2.743.785.944 lei pentru anul 2007; 3.127.090.019 lei pentru anul 2008; 2.543.791.885 lei pentru anul 2009.

În perioada 2002-2004 România a beneficiat de susţinere financiară a producţiei decât din bugetul de stat. Din bugetul anului 2009, pentru sprijinirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi animalier în baza programelor de susţinere financiară promovate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, a fost alocată suma de 2.543.791.885 lei, astfel: A. Sectorul vegetal: 756.329.584 lei

77.437.936 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli conform schemei „Ajutor de minimis pentru înfiinţarea culturilor agricole în toamna anului 2008”, (H.G nr.1153/2008) în cuantum de 200 lei/ha pentru o suprafaţă de minim 1 ha până la maxim 120 ha pe o exploataţie (grâu-65.964.446 lei, rapiţa-2.706.902 lei, orz/orzoaică-6.490.019 lei, alte culturi-2.588.404 lei);

24.646.810 lei, reprezentând sprijinul financiar achiziţionarea motorinei utilizată la efectuarea lucrărilor mecanice de înfiinţare a culturilor agricole în toamna anului 2008 (H.G. nr. 277/2008), în cuantum de 1 leu/l;


91

309.861.976 lei, reprezentând fonduri publice acordate producătorilor agricoli, conform Legii creditului agricol, reprezentând bonificaţia acordată la volumul creditelor angajate şi rambursate băncilor finanţatoare;

55.427.814 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2008 (H.G. nr. 570/2008), din care:

- Implementarea Sistemului European de Bune Practice Agricole (EUREPGAP) în domeniul legumelor şi fructelor (până la 10.000 lei/contract) – 82.902 lei;

- Ciuperci de cultură produse şi recoltate din spaţii climatizate (800 lei/t) – 1.315.616 lei;

- Legume produse şi recoltate din sere încălzite (600 lei/t) – 12.187.734 lei; - Legume şi fructe destinate prelucrării industriale (castraveţi cornişon 150 lei/t,

fasole păstăi 350 lei/t, mazăre boabe verzi 300 lei/t, ardei 300 lei/t, tomate 350 lei/t, mere 160 lei/t, struguri de masă 300 lei/t, piersici 300 lei/t, prune 200 lei/t) – 16.920.308 lei;

- Achiziţionarea de ambalaje şi alte materiale necesare ambalării legumelor şi fructelor (până la 4 lei/bucata) – 2.102.437 lei;

- Sectorul viticol (autorizare plantaţii de struguri pentru vinuri cu denumire de origine consacrată 10 lei/ha, certificare şi marcare vinuri cu denumire de origine consacrată 12 lei/hl, aplicare tratamente fitosanitare în plantaţiile viticole pe rod 500 lei/ha) – 4.020.675 lei;

- Producţia de cartofi (150 lei/t) – 2.836.744 lei; - Sectorul plante medicinale şi aromatice (pentru culturile la care se utilizează

sămânţa 600 lei/t, pentru culturile la care se utilizează planta întreagă 800 lei/t) – 3.695.632 lei;

- Funcţionare grupuri de producători recunoscute (400 lei/grup) – 200.000 lei; - Energie termică şi electrică culturi realizate în solarii şi sere încălzite (35% din

valoarea facturii) – 11.002.149 lei; - Depozitare produse agricole (mere) – 803.617 lei; - Depozitare cartofi – 259.999 lei.

32.480.550 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli din

sectorul vegetal în anul 2009 (H.G. nr. 693/2009), din care: - Ciuperci de cultură produse şi recoltate din spaţii climatizate (800 lei/t) –

3.006.633 lei; - Legume produse şi recoltate din sere încălzite (600 lei/t) - 15.658.483 lei; - Energie termică şi electrică culturi ciuperci realizate în spaţii climatizate (35%

din valoarea facturii) – 90.779 lei; - Energie termică şi electrică culturi realizate în solarii şi sere încălzite (35% din

valoarea facturii) – 6.099.438 lei; - Legume şi fructe destinate prelucrării industriale (castraveţi cornişon 150 lei/t,

fasole păstăi 350 lei/t, mazăre boabe verzi 300 lei/t, ardei 300 lei/t, tomate 350 lei/t, mere 160 lei/t, struguri de masă 300 lei/t, piersici 300 lei/t, prune 200 lei/t, cireşe 200 lei/t, vişine 200 lei/t) – 944.918 lei;

- Achiziţionarea de ambalaje şi alte materiale necesare ambalării legumelor şi fructelor (până la 4 lei/bucata) – 372.333 lei;

- plante medicinale şi aromatice (pentru culturile la care se utilizează sămânţa 600 lei/t, pentru culturile la care se utilizează planta întreagă 800 lei/t) – 1.554.730 lei;


92

- flori, plante dendrologice şi ornamentale (pentru în câmp 5.000 lei/ha, pentru culturi în sere 10.000 lei/ha) – 200.000 lei;

- Sectorul viticol (autorizare plantaţii de struguri pentru vinuri cu denumire de origine consacrată 10 lei/ha, certificare şi marcare vinuri cu denumire de origine consacrată 12 lei/hl, aplicare tratamente fitosanitare în plantaţiile viticole pe rod 500 lei/ha) – 4.553.236 lei.

18.144.990 lei, reprezentând ajutorul financiar pentru seminţele sau materialul săditor folosite pentru însămânţare sau plantare în campaniile din toamna anului 2008 şi primăvara anului 2009 (H.G. 1343/2008), din care:

- 224.304 lei material săditor pomicol; - 9.541.755 lei material săditor viticol; - 8.363.393 lei cartof; - 15.538 lei arbuşti fructiferi.

24.564.804 lei, reprezentând sprijinul financiar, în cuantum de 300 lei/t, acordat

producătorilor agricoli pentru producţie soia realizată în anul 2008 (H.G. nr. 1387/2008);

37.326.750 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli pentru producţia de sfeclă de zahăr, orez şi in realizată în anul 2008 (H.G. nr. 1380/2008), din care:

- 20.265.000 lei pentru sfecla de zahăr (cuantumul ajutorului este de 30 lei/t); - 17.025.000 lei pentru orez (cuantumul ajutorului este de 500 lei/t); - 36.750 lei pentru in (cuantumul ajutorului este de 250 lei/t).

41.204.198 lei, reprezentând ajutorul de minimis pentru sectorul legume – fructe şi

agricultura ecologică, (H.G. nr. 1195/2008);

66.121.104 lei, reprezentând sprijinul financiar pentru achiziţionarea motorinei utilizată la efectuarea lucrărilor mecanice de înfiinţare a culturilor agricole în anul 2009, (H.G. nr. 1626/2008) în cuantum de 1 leu/l;

832.500 lei, reprezentând susţinerea asociaţiilor din agricultură în vederea participării la organizaţiile constituite la nivel UE (H.G. nr. 569/2009), aferent deconturilor depuse de DADR Bucureşti la minister în data de 7 iulie 2009;

2.341.277 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat pentru pierderile cauzate de îngheţul târziu de primăvară în anul 2007 în sectorul pomicol, (O.U.G. nr. 41/2008);

11.575.198 lei, reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli care au suferit pagube produse de fenomenele meteorologice nefavorabile (inundaţii) produse în perioada iulie – august 2008, pentru culturile însămânţate în toamna anului 2007 şi primăvara anului 2008, (H.G. nr. 1550/2008);

50.295.478 lei, reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2008, acordată în conformitate cu prevederile titlului XI din Legea nr. 247/2005;


93

3.400.000 lei, au fost alocate Fondului de Garantare a Creditului Rural în scopul administrării şi garantării certificatelor de depozit, potrivit prevederilor O.G. nr. 7/2009 pentru instituirea sistemului temporar de sprijinire a derulării afacerilor în domeniul comerţului cu seminţe de consum;

668.199 lei, reprezentând stimularea investiţiilor în agricultură, conform prevederilor Legii nr. 231/2005.

B. Sectorul zootehnic: 1.587.433.739 lei

410.210.067 lei, reprezentând plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic în anul 2008 (H.G. nr. 1230/2008), acordate diferenţial pe specii, 495 lei/cap bovină şi 43,9 lei/cap ovine şi caprine, din care:

- 202.842.905 lei bovine; - 207.367.162 lei ovine şi caprine.

225.574.422 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli din

sectorul zootehnic în anul 2008 (H.G. nr. 3/2008), din care: - Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de porcine prin susţinerea

implementării sistemului de clasificare a carcaselor – carcase clasa (120 lei/carcasă) – 73.323.582 lei;

- Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de porcine prin susţinerea implementării sistemului de clasificare a carcaselor – carcase clasa U (100 lei/carcasă) –6.379.050 lei;

- Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de bovine prin susţinerea implementării sistemului de clasificare a carcaselor (100 lei/carcasă) – 1.103.450 lei;

- Îmbunătăţirea calităţii şi parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin susţinerea producţiei de scrofiţe din ferme comerciale (150 lei/cap) – 1.849.275 lei;

- Îmbunătăţirea calităţii şi parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin susţinerea producţiei de carne de pasăre – pui broiler (1,6 lei/cap) –69.713.917 lei;

- Îmbunătăţirea calităţii şi parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin susţinerea producţiei de ouă de consum (0,05 lei/bucata) – 19.766.982 lei;

- Îmbunătăţirea calităţii producţiei de miere prin susţinerea familiilor de albine (20 lei/familie albine) – 4.285.061 lei;

- Îmbunătăţirea calităţii şi igienei laptelui de vacă (0,3 lei/kg) – 49.127.792 lei; - Achiziţii containere conservare material seminal – 25.313 lei.

1.633.046 lei, reprezentând susţinerea în anul 2008 a achiziţiei de berbeci şi/sau ţapi

pentru reproducţie, (H.G. nr. 1099/2008) în cuantum de 60% din preţul de achiziţie cu T.V.A inclus, dar nu mai mult de 1.000 lei/berbec sau ţap;

3.260.305 lei, reprezentând despăgubiri acordate pentru animalele sacrificate în vederea prevenirii şi combaterii epizootiilor, (H.G. nr. 1415/2004) stabilite la valoarea de înlocuire la preţul pieţei a animalului sacrificat la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală;


94

34.576.005 lei, reprezentând sprijinul direct acordat pentru activitatea de neutralizare a deşeurile de origine animală (H.G. nr. 1211/2005);

542.857.534 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli din sectorul zootehnic în anul 2009 (H.G. nr. 1627/2008), pentru următoarele activităţi:

- Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de porcine prin susţinerea implementării sistemului de clasificare a carcaselor – carcase clasa E (120 lei/carcasă) – 163.655.760 lei;

- Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de porcine prin susţinerea implementării sistemului de clasificare a carcaselor – carcase clasa U (100 lei/carcasă) – 12.815.200 lei;

- Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de bovine prin susţinerea implementării sistemului de clasificare a carcaselor (100 lei/carcasă) –1.918.100 lei;

- Îmbunătăţirea calităţii şi parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin susţinerea producţiei de scrofiţe din ferme comerciale (150 lei/cap) – 4.641.600 lei;

- Îmbunătăţirea calităţii şi parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin susţinerea producţiei de carne de pasăre – pui broiler (1,6 lei/cap) – 189.400.995 lei;

- Îmbunătăţirea calităţii şi parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin susţinerea producţiei de ouă de consum (0,05 lei/bucata) – 39.998.755 lei;

- Îmbunătăţirea calităţii producţiei de miere prin susţinerea familiilor de albine (20 lei/familie albine) – 10.970.499 lei;

- Îmbunătăţirea calităţii şi igienei laptelui de vacă (0,3 lei/kg) – 119.886.422 lei; - Efectuarea controlului oficial al performanţelor la ovine – 58.109 lei; - Achiziţii containere conservare material seminal – 399.613 lei; - Înfiinţare şi conducere registre genealogice la ovine – 35.502 lei.

1.928.053 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat pentru achiziţia în anul 2008 a

materialului seminal congelat provenit de la tauri atestaţi şi autorizaţi oficial, folosit la însămânţare artificială;

3.748.525 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat pentru achiziţia în anul 2009 a materialului seminal congelat provenit de la tauri atestaţi şi autorizaţi oficial, folosit la însămânţare artificială;

274.082 lei, reprezentând finanţarea de la bugetul de stat a unor măsuri pentru

conservarea şi utilizarea resurselor genetice animale în stare critică, în pericol de dispariţie şi al celor vulnerabile, pentru anul 2008;

16.000 lei, reprezentând susţinerea în anul 2009 a achiziţiei de masculi din speciile ovine/caprine pentru reproducţie, (H.G. nr. 700/2009) în cuantum de 50% din preţul de achiziţie cu T.V.A. inclus, dar nu mai mult de 1000 lei/cap;

363.355.700 lei, reprezentând plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic pentru speciile bovine (H.G. nr. 1252/2009) şi ovine în anul 2009 (H.G. nr. 1261/2009), respectiv tranşa I pentru speciile bovine 200 lei/cap (267.765.200 lei) şi ovine/caprine 15 lei/cap (95.590.500 lei).


95

C. Sectorul îmbunătăţiri funciare: 87.547.477 lei 68.184.842 lei, reprezentând cheltuieli cu asigurarea stării de funcţionare a

infrastructurii de îmbunătăţiri funciare în anul 2009 (H.G. nr. 269/2009), aflate în administrarea OUAI – urilor;

19.362.635 lei, reprezentând cheltuieli cu asigurarea stării de funcţionare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare în anul 2008 (H.G. nr. 420/2008), aflate în administrarea OUAI – urilor.

D. Programul SAPARD – 112.481.085 lei

112.481.085 lei, reprezentând cofinanţarea nerambursabilă de la bugetul de stat pentru proiecte de investiţii din cadrul Programului SAPARD (SAPARD românesc) (O.U.G. nr. 59/2006).

4.8 Acţiunile întreprinse în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului SAPARD 4.8.1 Măsuri privind asigurarea personalului necesar În baza prevederilor Acordului Multianual de Finanţare - Legea 316/2001, a fost stabilit cadrul legal pentru funcţionarea Agenţiei SAPARD care avea drept scop implementarea tehnică şi financiară a Programului SAPARD. Cerinţele privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei, stipulate în MAFA au fost puse în aplicare prin realizarea construcţiei instituţionale a Agenţiei SAPARD în baza O.U.G nr.142/2000, aprobată prin Legea nr. 319/2001. Caracteristicile construcţiei instituţionale au reflectat cele două funcţii – de implementare şi de plată ale căror îndeplinire a fost evidenţiată prin structura organizatorică care cuprindea în perioada 2001 – februarie 2006, 2 nivele de organizare – nivel central şi nivel regional reprezentat de 8 birouri regionale şi reflectă separarea celor două funcţii: - de implementare care intra în responsabilitatea directorului general adjunct implementare

tehnică ce avea în coordonare 3 direcţii (Coordonare Program, Selectare Contractare, Asistenţa Tehnică şi Pregătire Profesională) şi serviciile de implementare program din cadrul Birourilor Regionale

- de plată care intra în responsabilitatea directorului general adjunct plăţi ce avea în coordonare 2 direcţii (Plăţi Proiecte şi Economică) şi serviciile de preautorizare plăţi de la nivelul Birourilor Regionale.

- în subordinea directorului general al Agenţiei sunt evidenţiate 3 direcţii (Resurse Umane, Audit Intern şi Control şi Antifraudă) şi Serviciul Informatizare.

În cadrul acestei structuri, autoritatea la nivelul fiecărui departament este îndeplinită de Director ajutat în activitatea sa de şef/ şefi de serviciu. Numărul de posturi aprobat pentru perioada 2001-2002 a fost de 145 de posturi, repartizarea fiind făcută în baza Ordinului ministrului agriculturii, 73 de posturi la nivel central şi 72 de posturi la nivel regional, astfel încât pentru toate structurile să fie respectate prevederile principiului de verificare,,4 ochi” – art. 14 - 2.2.2.din Anexa I – Legea nr. 316/2001, precum


96

şi supervizarea. La nivel regional pentru cele 2 servicii au fost alocate 8 posturi: 5 posturi la serviciul implementare program şi 3 posturi la serviciul de preautorizare plăţi. În funcţie de numărul de măsuri acreditate în baza Planului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în anul 2003 numărul de posturi aprobate a fost de 186. În anul 2004 la nivelul Agenţiei SAPARD a fost realizată preluarea serviciului tehnic delegat din cadrul MLPTL reprezentând 50 de posturi din care 10 posturi au fost repartizate la nivel central creându-se Serviciul Verificare Tehnică cu rol în verificarea cererilor de plată aferentă proiectelor Măsurii 2.1 iar cele 40 de posturi au fost repartizate la cele 8 Centre Regionale unde au fost create Servicii de Verificare Tehnică. În cursul anului 2004 numărul de posturi a fost suplimentat cu 80, astfel numărul de posturi aprobat fiind de 316 posturi. În anul 2005 a fost aprobată suplimentarea numărului de personal al Agenţiei SAPARD cu 160 de posturi, iar numărul de posturi aprobat pentru întreaga instituţie a fost de 476 posturi repartizate la nivel central şi regional. În anul 2006 pentru consolidarea structurii organizaţionale a Agenţiei SAPARD, conform O.U.G nr.1/2006, numărul de posturi a fost suplimentat cu 400 de posturi, iar în baza prevederilor O.U.G nr.13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, a fost realizată preluarea a 386 de experţi ai serviciilor tehnice delegate din cadrul Direcţiilor Generale pentru Agricultură, structura Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit având din martie 2006 3 nivele de organizare: central, regional şi judeţean şi un număr de 1.262 posturi. În perioada septembrie 2006 – decembrie 2007, pentru respectarea criteriilor de acreditare conform Regulamentului CE nr. 885/2006 şi pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor de plată pentru proiectele SAPARD între cele trei niveluri ale Agenţiei, în funcţie de necesităţi, s-a făcut realocarea numărului de posturi vacante conform tabelului. Această realocare a vizat consolidarea Serviciilor de Verificare tehnică de la nivel regional şi a Serviciilor Control Ex post, Monitorizare şi Autorizare Plăţi de la nivel central. Pentru pregătirea fluxului de primire a proiectelor FEADR au fost consolidate Serviciile Control Financiar Preventiv Propriu şi Contabilizare Plăţi prin includerea experţilor cu aceste atribuţii din cadrul Serviciilor de Autorizare Plăţi de la nivel regional la cele 2 servicii de la nivel central, în vederea asigurării separării responsabilităţilor conform Regulamentului CE nr. 885/2006. Consolidarea acestor servicii în cursul anului 2008 a fost făcută astfel încât să nu afecteze activitatea Serviciului Autorizare Plăţi în ceea ce priveşte instrumentarea cererilor de plată aferente Programului SAPARD, având în vedere şi faptul că Programul SAPARD era la sfârşitul perioadei de implementare. În anul 2008 numărul de posturi al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a fost de 1.613 posturi, fiind suplimentat faţă de numărul de posturi aprobat în 2007 cu 350 de posturi conform prevederilor O.U.G nr. 65/2008.

În anul 2009 numărul de posturi aprobat este de 1.613.


97

Evoluţia numărului de personal în perioada 2001-2009 Tabel 4.1.

Anul Nr. de posturi aprobat Grad de

ocupare/nr posturi ocupate

Suplimentare nr. de posturi

2001-2002

145 din care: 73 posturi la nivel central 72 posturi la nivel regional

-

2003 186 din care: 103 posturi la nivel central 83 posturi la nivel regional

173 de posturi ocupate – 93% grad de ocupare

41 de posturi faţă de numărul aprobat în 2002 repartizate astfel: Nivel central – 30 posturi Nivel regional – 11 posturi

pentru serviciile de preautorizare plăţi

2004 316 din care: 150 posturi la nivel central 166 posturi la nivel

regional

300 de posturi ocupate – 94% grad de ocupare

130 de posturi faţă de numărul aprobat în 2003 din care: 80 de posturi vacante primite de

la MAPAM 50 de posturi reprezentând

preluarea personalului cu atribuţii SAPARD din cadrul MTCT

Repartizarea posturilor: Nivel central – 47 posturi Nivel regional – 83 posturi

2005 476 din care: 197 posturi la nivel central 279 posturi la nivel

regional

418 posturi ocupate – 88% grad de ocupare

160 de posturi faţă de numărul aprobat în 2004 din care: Nivel central – 47 posturi Nivel regional – 113 posturi

2006 1262 din care: 213 posturi la nivel central 327 posturi la nivel regional 722 posturi la nivel judeţean Repartizarea posturilor în perioada martie – august 2006 a fost următoarea: Nivel central – 219 posturi Nivel regional – 324

posturi Nivel judeţean – 719

posturi. Repartizarea posturilor în perioada septembrie – decembrie 2006 a fost următoarea: Nivel central -246 posturi Nivel regional – 337


posturi

1.184 posturi ocupate – 94% grad de ocupare

În cursul anului 2006, prin preluarea a 386 experţi ai serviciilor tehnice delegate din cadrul Direcţiilor Generale pentru Agricultură, s-a suplimentat numărul de personal al Agenţiei. 400 posturi vacante repartizate după cum urmează: Nivel central – 16 posturi Nivel regional – 48 posturi Nivel judeţean – 336 posturi

2007 1262 din care: 1.215 posturi


98

Nivel central – 259 posturi Nivel regional – 323


posturi

ocupate – 96% grad de ocupare

2008 1613 din care: Nivel central – 323 posturi Nivel regional – 451


posturi


351 posturi vacante

2009 1613 din care: Nivel central – 325 posturi Nivel regional – 440


posturi


351 posturi vacante

Tabel 4.2

Denumirea instituţiei

Temeiul legal care stă la baza înfiinţării

instituţiei

Evoluţia numărului de angajaţi

de la înfiinţare până în prezent

Unităţile aflate în

subordine

Ordine de ministru prin care s-a modificat

structura organizatorică a

instituţiei

Ordine de ministru

prin care s-au aprobat atribuţiile instituţiei

Agenţia SAPARD

OUG nr.142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală LEGE nr. 309 / 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare

În perioada 2001 -2002 145 angajaţi

8 Birouri Regionale

- Ordinul nr. 203/27.10.2000; - Ordinul nr. 170/ 17.05.2001; - Ordinul nr. 332/28.08.2001; - Ordinul nr. 352/12.09.2009; - Ordinul nr. 446/12.11.2001; - Ordinul nr. 215/27.05.2002; - Ordinul nr. 522/11.11.2002; - Ordinul nr. 933/18.11.2003; - Ordinul nr. 141/31.03.2004; - Ordinul nr. 124/15.04.2004; - Ordinul nr. 160/24.05.2004; - Ordinul nr. 179/30.06.2004; Ordinul nr.

Ordinul nr. 171/17.05.2001; Ordinul nr. 261/24.06.2002; Ordinul nr. 191/23.05.2003; Ordinul nr. 161/24.06.2002; Ordinul nr. 804/10.10.2003; Ordinul nr. 539/30.07.2004.


99

rurală Ordonanţa de Urgenţă nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale

În anul 2003 186 angajaţi În anul 2004 316 angajaţi În anul 2005 476 angajaţi

Începând cu Ordinul nr. 180/23.03.2005 al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, la nivelul instituţiei s-a aprobat prin acelaşi ordin atât structura organizatorică, cât şi regulamentul de organizare şi funcţionare. Ordinul nr. 505/23.05.2005; Ordinul nr. 776/09.08.2005; Ordinul nr. 137/27.02.2006; Ordinul nr. 669/03.10.2006; Ordinul nr. 152/04.07.2008; Ordinul nr. 123/31.03.2009.

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

O.U.G. nr.13/2006 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD Legea nr. 198/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD O.U.G nr. 65/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi

În perioada 2006 -2007 1262 angajaţi În cursul anului 2008 1613 angajaţi

8 Centre Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurala şi Pescuit 42 Oficii Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit


100

Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

În cursul anului 2009 1613 angajaţi

Măsuri de pregătire a personalului 2002 - 2003 Formarea personalului Agenţiei SAPARD, s-a efectuat în baza planurilor de instruire din 2002 şi 2003, realizându-se cursuri de instruire pentru specialişti cu atribuţii directe în implementarea noilor măsuri (1.1, 2.1, 3.1, 3.4 şi 4.1), precum şi instruiri ale personalului implicat în resursele umane, asistenţă juridică, asistenţă tehnică, informatizare şi audit intern. Finanţarea pentru aceste cursuri a fost asigurată din bugetul Agenţiei SAPARD şi prin proiectul de twining Phare 2000- RO-0006.08 „Politica agricolă şi rurală la nivel naţional”, proiectul Phare 2001- RO 01.06.07 şi proiectul Phare 2000 – RO 0006.08.02. Eforturi speciale (seminarii de instruire, instruire la locul de muncă) au fost direcţionate spre personalul Birourilor Regionale direct implicat în implementarea Programului, fiind instruit un număr de 81 experţi. 2004 În baza planului de pregătire al Agenţiei SAPARD au fost organizate sesiuni de pregătire a personalului Agenţiei pe măsurile acreditate 1.1, 2.1, 3.1, 3.4, 4.1 şi în vederea consolidării competenţei profesionale a personalului implicat în aplicarea metodologiei pentru evaluarea, selectarea, contractarea, achiziţiile publice, autorizarea, recuperarea debitelor, efectuarea plăţilor, activitatea de control tehnic, financiar şi antifraudă privind proiectele SAPARD, prin proiectul Phare RO 001/0106.07. Acest proiect a cuprins şase module de pregătire de care au beneficiat 174 de angajaţi cu funcţii de conducere şi de execuţie din cadrul Agenţiei SAPARD de la nivel central şi regional. - 111 persoane nou angajate au beneficiat de un program special de pregătire la locul de muncă cu supervizarea şefilor ierarhici; - 16 persoane cu funcţii de conducere din cadrul compartimentelor de implementare, control şi audit intern au participat la sesiuni internaţionale de pregătire privind modul de derulare a fondurilor structurale. 2006 Pregătirea profesională a personalului APDRP a vizat consolidarea competenţelor profesionale în raport cu cerinţele postului şi cu strategia de dezvoltare a Agenţiei în următoarele domenii: IT, dezvoltare rurală, legislaţie, integrare, management, comunicare, contabilitate. Numărul de angajaţi incluşi în programe de pregătire a fost de 408.


101

2007 Pregătirea profesională a personalului APDRP a vizat consolidarea competenţelor profesionale în raport cu cerinţele postului şi cu strategia de dezvoltare a Agenţiei în următoarele domenii: securitatea informaţiei, măsuri de dezvoltare rurală privind evaluarea, contractarea, autorizarea şi contabilizarea plăţilor, recuperarea debitelor, legislaţie, management, comunicare. Numărul de angajaţi incluşi în programe de pregătire a fost de 934. 2008 Pregătirea profesională a personalului APDRP a vizat consolidarea competenţelor profesionale în raport cu cerinţele postului şi cu strategia de dezvoltare a Agenţiei în următoarele domenii: securitatea informaţiei, măsuri de dezvoltare rurală privind evaluarea, contractarea, autorizarea şi contabilizarea plăţilor, recuperarea debitelor, legislaţie, management, comunicare şi aplicarea unitară a procedurilor de lucru aferente Programului SAPARD şi FEADR. 1.400 de angajaţi au fost incluşi în programe de pregătire. Personalul cu atribuţii SAPARD a beneficiat de training intern, în timp ce personalul cu atribuţii FEADR a beneficiat atât de training intern privind modul de aplicare a procedurilor de lucru cât şi de sesiuni de pregătire în cadrul:

Proiectului de Twinning RO2006/IB/AG/02 "Organizarea structurilor corespunzătoare care să asigure absorbţia fondurilor europene pe dezvoltare rurală, după aderare";

Programului Phare 2005 "Instruirea personalului din cadrul instituţiilor implicate în derularea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi a Programului Operaţional pentru Pescuit, precum şi a potenţialilor beneficiari";

Programului Phare RO 2004/016-772.03.02.01.02 "Pregătire pentru personalul Autorităţii de Management şi al celorlalte instituţii implicate în procesul de programare şi implementare a sistemului privind FEADR şi FEP".

4.8.2. Măsuri privind cadrul legislativ în perioada 2000-2009 În vederea asigurării cadrului legal corespunzător implementării Programului SAPARD, precum şi accelerării gradului de absorbţie a fondurilor derulate, au fost emise următoarele acte normative: 2000 Ordonanţa de Urgenţă nr. 142 din 21 septembrie 2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; 2001 Legea nr. 309 din 7 iunie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; Ordonanţa de Urgenţă nr. 140 din 25 octombrie 2001 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală;


102

2002 Legea nr. 130 din 18 martie 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2001 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; 2003 Legea nr. 240 din 6 iunie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; Ordonanţa de Urgenţă nr. 14 din 13 martie 2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rural;

2004 Ordonanţa de Urgenţă nr. 116 din 24 noiembrie 2004 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; Legea nr. 490 din 10 noiembrie 2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare; Hotărârea Guvernului nr. 1179 din 29 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale; Ordonanţa de Urgenţă nr. 11 din 23 martie 2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale; Legea nr. 165 din 14 mai 2004 pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; Legea nr. 530 din 25 noiembrie 2004 pentru completarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală. 2005 Ordonanţa Guvernului nr. 46 din 11 august 2005 privind accelerarea absorbţiei fondurilor SAPARD prin garantarea creditelor de cofinanţare cu activele achiziţionate în cadrul proiectelor SAPARD;


103

Ordonanţa de Urgenţă nr. 103 din 14 iulie 2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Dezvoltare Rurală şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; Legea nr. 359 din 12 decembrie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Dezvoltare Rurală şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; 2006 Ordonanţa de Urgenţă nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD; Legea nr. 198 din 22 mai 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD; Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 137/27.02.2006 privind aprobarea structurii organizatorice, a regulamentului de organizare şi funcţionare şi a numărului de posturi pentru Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit; 2007 Ordonanţa de Urgenţă nr. 120/2007 referitor la modificarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat; Hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 67 din 13 septembrie 2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat; Hotărârea Guvernului privind aprobarea normelor metodologice ale Ordonanţei Guvernului nr. 79 din 28 august 2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător; Ordonanţa Guvernului nr. 31/2007, privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin Programul SAPARD; Legea nr. 324/2007 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2007, privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin Programul SAPARD; Ordinul nr. 700/2006, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 31/2007, privind


104

reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin Programul SAPARD; 2008 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 65 din 21 mai 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 418 din data de 4 iunie 2008; Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 152 din 4 iulie 2008 privind aprobarea structurii organizatorice, a regulamentului de organizare şi funcţionare şi a numărului de posturi pentru Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit; Ordonanţa Guvernului nr. 20 din 13 august 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător – publicată în Monitorul Oficial nr. 613/20.08.2008; Ordonanţa de Urgenţă nr. 213 din 4 decembrie 2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 4 decembrie 2008, pentru modificarea Acordului anual de finanţare 2006 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 31 octombrie 2006 – publicată în Monitorul Oficial nr. 842/15/12/2009; 2009 Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 123/31.03.2009 privind aprobarea structurii organizatorice, a regulamentului de organizare şi funcţionare şi a numărului de posturi pentru Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. 4.8.3. Acţiuni vizând îmbunătăţirea procedurilor În anul 2009 au fost modificate următoarele manuale de proceduri acreditate pentru implementarea Programului SAPARD: Instrucţiunea 119 de modificare a Manualului de procedura de constatare a neregulilor şi recuperare a datoriilor, cod manual G8-IRD. Prin modificările efectuate au fost implementate recomandările formulate de Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României privind implementarea Planului de acţiune Program SAPARD, observaţiile formulate de DG Agri în urma misiunilor de control şi de modificare a structurii organizatorice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale APDRP, modificări aprobate prin Ordinul MADR nr. 123/2009.

Instrucţiunea 119 a fost aplicată începând cu data de 24.07.2009, după data transmiterii acesteia la CE, precum şi după data comunicării către CR/OJ.


105

Instrucţiunea 120 pentru corelarea următoarelor proceduri cu noua structură organizatorică a APDRP aprobată prin Ordinul MADR nr. 123/2009:

- Manual de autorizare plăţi, cod manual G5-AP; - Manual de contabilizare plăţi, cod manual G5-AP; - Manualul managementului structurii de conducere, cod manual G5-AP; - Manual de metodologie, cod manual G5-AP; - Manual de monitorizare, evaluare şi raportare, cod manual G5-AP; - Manual de Efectuare Plăţi, cod manual G5-AP; - Manual de Control şi Antifraudă, cod manual G9-CA; - Manual de arhivare, cod manual G10-AR; - Manuale de prezentare generală pentru măsurile 2.1, 1.1, 3.1, 3.4, 1.2, 3.2, 3.3, 3.5.

Instrucţiunea 120 a fost aplicată de APDRP începând cu data de 17.08.2009, după data transmiterii acesteia la CE, precum şi după data comunicării ei către CR/OJ. Instrucţiunea 121 de actualizare a procedurilor de Audit Intern şi Relaţii Publice atât pentru Programul SAPARD cât şi pentru FEADR, având în vedere Nota de anulare nr. 11646/03.06.2009 şi înlocuirea acestora cu:

- Manualul de proceduri audit intern, cod manual M02-02; - Manualul de procedura Relaţii Publice, cod manual M02-03.

Manualele de proceduri sunt comune pentru cele două Programe, respectiv Programul SAPARD şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi au fost aprobate prin Ordinul MAPDR nr. 525/2009. Instrucţiunea nr. 121 se aplică de către APDRP începând cu data de 07.12.2009. În ceea ce priveşte procedurile pentru implementarea proiectelor afectate de dezastre naturale acestea au fost modificate şi transmise la Comisia Europeană spre aprobare, în conformitate cu prevederile art. 16 (1) (a) Secţiunea A din MAFA. Agenţia SAPARD a primit Decizia nr. C (2006) 1194 din 11 aprilie 2006 de amendare şi aprobare a procedurilor. 4.8.4. Decizii privind îmbunătăţirea capacităţii de implementare a Programului SAPARD 2002-2003 În scopul implementării corespunzătoare a Programului, Agenţia a încheiat acorduri cadru cu Direcţia de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Alimentaţiei şi Mediului (MAPAM), un protocol de colaborare cu Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, precum şi acte adiţionale la protocoalele de colaborare cu Agenţia Naţională Sanitară Veterinară, Departamentul de Mediu din cadru MAPAM, Ministerul Sănătăţii, acte adiţionale care prevăd anunţarea imediată a Agenţiei la apariţia de modificări a condiţiilor şi avizelor iniţiale. În plus, protocoalele de colaborare şi actele adiţionale încheiate vizează întărirea rolului asigurator al avizelor în ceea ce priveşte respectarea standardelor. De asemenea, pentru eficientizarea monitorizării şi evitarea riscului dublei finanţări, au fost încheiate protocoale cu Ministerul Integrării Europene şi Unitatea de Management a Programului de Restructurare a Întreprinderilor şi Reconversie Profesională (RICOP). În plus, în vederea facilitării accesului la surse de cofinanţare Agenţia a încheiat protocoale cu 26 bănci comerciale în vederea cooperării în implementarea măsurilor SAPARD asigurându-se garantarea creditelor şi prin Fondul de Garantare a Creditului Rural. S-a asigurat o facilitate


106

beneficiarilor care solicită credite bancare pentru asigurarea cofinanţării cu Programul SAPARD, în sensul ca aceştia să nu fie nevoiţi să elaboreze documentaţii suplimentare şi să nu fie supuşi unor noi taxe şi comisioane bancare pentru analiza şi eliberarea scrisorii de confort; 2004 În scopul acordării de facilităţi pentru beneficiarii privaţi ai Programului SAPARD, Agenţia a încheiat o serie de protocoale noi cu autorităţile de resort implicate în implementarea Programului SAPARD. La data de 9 septembrie 2004 Agenţia a încheiat Protocolul de colaborare cu Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România în baza căruia părţile semnatare vor acţiona în comun pentru realizarea următoarelor obiective:

Îmbunătăţirea accesului întreprinderilor private mici şi mijlocii la informaţiile privind activităţile Agenţiei;

Optimizarea şi promovarea activităţilor IMM-urilor din domeniul agriculturii, aplicarea principiilor transparenţei decizionale şi a informaţiilor, la nivel naţional, regional, judeţean şi local;

Stimularea antreprenoriatului, realizarea unei culturi antreprenoriale şi a unei imagini pozitive a întreprinzătorului.

În data de 17 noiembrie 2004 a fost semnat Protocolul cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară (ANSVSA). Acesta are drept obiectiv verificarea de către ANSVSA a conformităţii proiectelor sau, dupǎ caz, unităţilor potenţiale beneficiare/ beneficiare SAPARD cu legislaţia Uniunii Europene privind igiena şi bunăstarea animală şi eliberarea avizelor şi autorizaţiilor sanitar veterinare. De asemenea, în data de 24 noiembrie 2004 a fost semnat protocolul între Agenţia SAPARD, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, Casa de Economie şi Consemnaţiuni, Fondul de Garantare a Creditului Rural, Fondul Naţional pentru Garantarea Creditelor pentru IMM şi Agenţia Naţională pentru IMM şi Cooperaţie. Obiectivul protocolului este sprijinirea solicitanţilor care nu dispun de fondurile proprii de cofinanţare şi nu au posibilitatea să întocmească cererea de finanţare SAPARD, în vederea realizării de investiţii cu valori de până la 10.000 Euro, în cadrul Măsurii 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” şi Măsurii 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative”. În data de 22 decembrie 2004 a fost semnat Protocolul cu Ministerul Sănătăţii (MS). Acesta are drept obiectiv verificarea de către Ministerul Sănătăţii a conformităţii proiectelor sau, după caz, unităţilor potenţiale beneficiare/beneficiare SAPARD cu legislaţia Uniunii Europene privind igiena şi sănătatea publică şi eliberarea avizelor şi autorizaţiilor sanitare. Tot în data de 22 decembrie 2004 a fost semnat Protocolul cu Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA). Acesta are drept obiectiv verificarea de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a conformităţii proiectelor sau, dupǎ caz, unităţilor potenţiale beneficiare/beneficiare SAPARD cu legislaţia Uniunii Europene privind mediul. Protocoalele semnate în anul 2004 cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), MS şi MMGA constituie versiuni consolidate ale


107

protocoalelor semnate anterior cu aceste instituţii, pentru a se răspunde cerinţelor modificărilor fişelor măsurilor acreditate, aprobate de către Comisia Europeană. 2005 În vederea intensificării colaborării instituţionale, Agenţia SAPARD a încheiat o serie de protocoale cu autorităţile de resort implicate în implementarea Programului, după cum urmează:

În data de 25 august 2005 a fost semnat Protocolul cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară (ANSVSA). Acesta are drept obiectiv verificarea de către ANSVSA a conformităţii proiectelor sau, după caz, unităţilor potenţiale beneficiare/beneficiare SAPARD cu legislaţia Uniunii Europene privind igiena şi bunăstarea animală şi eliberarea avizelor şi autorizaţiilor sanitar veterinare;

În data de 28 septembrie 2005 a fost semnat Protocolul cu Ministerul Sănătăţii (MS). Acesta are drept obiectiv verificarea de către Ministerul Sănătăţii a conformităţii proiectelor sau, după caz, unităţilor potenţiale beneficiare/beneficiare SAPARD cu legislaţia Uniunii Europene privind igiena şi sănătatea publică şi eliberarea avizelor şi autorizaţiilor sanitare;

Protocoalele semnate în anul 2005 cu ANSVSA şi MS constituie versiuni consolidate ale protocoalelor semnate anterior cu aceste instituţii, pentru a se răspunde cerinţelor modificărilor fişelor măsurilor acreditate, aprobate de către Comisia Europeană, precum şi celor privind măsurile în curs de acreditare. 2006 În data de 24.03.2006, APDRP şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului au încheiat un protocol prin care se stabileşte cadrul legislativ, administrativ şi operaţional în temeiul căruia pe de o parte Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, având în subordine Agenţiile Teritoriale pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu care la rândul său are în subordine Comisariatele Regionale şi Judeţene şi, pe de altă parte APDRP, vor colabora în vederea verificării proiectelor finanţate prin măsurile Programului SAPARD. Totodată, APDRP a mai semnat încă 3 protocoale de colaborare cu instituţii bancare în vederea acordării de credite beneficiarilor care se încadrează în cerinţele de finanţare ale Programului SAPARD, respectiv:

Protocolul nr. 32 din 07.02.2006 încheiat cu ProCredit Bank S.A.; Protocolul nr. 35 din 24.03.2006 încheiat cu OTP Bank România S.A.; Protocolul nr. 38 din 02.06.2006 încheiat cu Banca C.R. Firenze România S.A.

Astfel, la sfârşitul anului 2006 au fost încheiate un număr total de 34 de protocoale de colaborare încheiate cu instituţii bancare în vederea facilitării absorbţiei fondurilor desfăşurate prin Programul SAPARD. 4.8.5. Acţiuni întreprinse de Serviciul IT în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului Perioada 2000 – 2008 În această perioadă s-au derulat o serie de proiecte Phare pentru dotarea cu echipamente hardware a Agenţiei, precum şi proiecte software:

RO9807.01.03.06.02-L001 privind achiziţionarea de echipamente IT de reţea în vederea stabilirii unei topologii IT iniţiale.


108

RO9807.01.03.06.04 (RO981IB/SPP/03) privind realizarea site-ului web al Agenţiei SAPARD.

RO 0106.07 privind achiziţionarea şi actualizarea de echipamente IT în vederea utilizării reţelei intranet VPN a Agenţiei.

RO 2002/000-586.03.05 privind achiziţionarea de echipamente IT dintre care pot fi menţionate: Application Cluster Server (2 clusters), Database Cluster Server (2 clusters) şi un Data Base Server pentru fiecare din Centrele Regionale.

RO 2002/000-586.03.05 EuropeAid/116225/D/SV/RO privind realizarea unui sistem software integrat pentru derularea Programului SAPARD.

În perioada 2001-2006 a fost implementată şi adaptată în timp, conform modificărilor legislative aplicaţia contabilă Proteus pentru contabilizarea plăţilor UE (Visual Fox PRO) asigurând în principal:

evidenţa contabilă în conturi bilanţiere (înregistrarea angajamentelor şi a plăţilor în registre contabile diferite de registrele de cheltuieli ale Agenţiei SAPARD);

înregistrarea detaliată a datoriilor ce trebuie recuperate; însumarea periodică a cheltuielilor; declaraţiile periodice şi anuale către CE.

În perioada 2006-2007 a fost implementată aplicaţia contabilă Prosys (SGBDR MS-SQL) care a înlocuit aplicaţia Proteus pe partea de contabilitate UE a Programului SAPARD, care să ţină cont de schimbările legislative precum şi a celor impuse de schimbările survenite în reglementărilor interne ale beneficiarului.

În cadrul aplicaţiei: s-au actualizat procedurile de salvare / restaurare a datelor; s-au actualizat politicile de asigurare a securităţii datelor şi a accesului la programe; s-au asigurat înnoiri de programe, realizate de către furnizor.

În intervalul 2001-2008 a fost implementată aplicaţia SIMEC (Sistem Informatic de management economic), aplicaţie pentru contabilitatea internă proprie şi management financiar-contabil, program structurat pe module, elaborat în mediul VISUAL FOX PRO 6:

Managementul Financiar - Contabil Managementul Bugetelor Managementul Partenerilor (Furnizori/Clienţi/Debitori/Creditori) Managementul Mijloacelor Fixe Managementul Stocurilor şi Obiectelor de Inventar Managementul Conturilor Extra-

bilanţiere.

În 2008, SIMEC a fost înlocuit de modulul non-UE al aplicaţiei contabile SIVAPPS. Pentru echipamentele achiziţionate precum şi pentru sistemele de operare MS Windows, bazele de date SQL, securitatea sistemelor informatice au fost realizate mai multe sesiuni de instruire atât pentru experţii IT de la sediul central cât şi pentru cei din Centrele Regionale. A fost realizată o bază de date cu preţuri de referinţă estimative pentru preţurile produselor achiziţionate în cadrul proiectelor SAPARD. A fost realizată o bază de date cu proiecte SAPARD (pentru preluarea datelor istorice din dosarele solicitărilor de finanţare şi din dosarele proiectelor finanţate depuse pentru Programul SAPARD în perioada 2000-2006), conformă cu cerinţele primite de la Comisia Europeană. În cadrul proiectării şi realizării au fost culese informaţiile necesare din dosarele


109

solicitărilor de finanţare şi din dosarele proiectelor finanţate, realizate proceduri de salvare/restaurare a datelor, realizate politici de asigurare a securităţii datelor şi a accesului la baza de date, realizarea şi asigurarea unui mecanism de acordare a drepturilor de acces la nivel de utilizator, asigurarea formatului de export al bazei de date către Comisia Europeană, realizarea unei evidenţe zilnice a datelor introduse în baza de date, elaborarea unor liste de verificări a datelor din baza de date, proiectarea, realizarea şi dezvoltarea unor rapoarte de monitorizare a procesului de încărcare date, realizarea procedurilor de update automat al programelor instalate la utilizatori, realizarea verificării integrităţii şi a corelaţiilor bazei de date care va fi predată la Comisia Europeană. În vederea uniformizării standardelor IT utilizate pentru gestionarea programelor SAPARD şi FEADR manualele IT corespunzătoare au fost unificate în varianta 0.9.3c.

Cu toate că elaborarea unei baze de date cu preţuri de referinţă nu era o cerinţă de acreditare stipulată în criteriile MAFA, autorităţile române au demarat procedurile necesare în vederea contractării unui furnizor de servicii pentru a elabora această bază de date. În data de 25.02.2005 Agenţia SAPARD (actual APDRP) a semnat Contractul cadru ca Autoritate Contractantă cu SIVECO în vederea realizării acesteia. Scopul bazei de date a fost să ghideze beneficiarii şi personalul Agenţiei de Plăţi în evaluare. Rezonabilitatea preţului putea fi verificată în timpul evaluării cererii de finanţare. În stadiul cererii de plată, Agenţia verifică doar facturile prezentate şi ca sumele prezentate să nu depăşească sumele menţionate în contractele de achiziţii. Proiectul „Baza de date cu preturi de referinţă pentru bunuri, lucrări si servicii achiziţionate prin Programul SAPARD” (BDPS) s-a încheiat in data de 21 aprilie 2007. În Procesul Verbal de recepţie s-a menţionat necesitatea asigurării mentenanţei şi a actualizării aplicaţiei curente BDPS. Având în vedere data finalizării acestei baze de date, aceasta a fost utilizată în cadrul procesului de verificare a ofertelor adjudecate pentru proiectele SAPARD. Pe baza contractului încheiat cu SIVECO, baza de date cu preţuri de referinţă a fost implementată pe portalul nou al APDRP, care poate fi accesat şi de către beneficiarii FEADR. Userii au acces la baza de date. Motoarele de căutare au fost îmbunătăţite pentru a genera rezultate consistente. În aceeaşi fereastră, userii au acces la următoarele funcţii: introducerea de criterii de căutare, afişarea rezultatelor în format de tabel, afişarea detaliilor pentru un produs sau serviciu, afişarea selecţiei de produse şi servicii pentru o consultare ulterioară, care pot fi văzute şi în format Microsoft Office Excel. În conformitate cu prevederile art. 26 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1975/ 2006 pentru proiectele finanţate din FEADR caracterul rezonabil al costurilor propuse trebuie evaluat printr-un sistem de evaluare adecvat, cum ar fi costurile de referinţă, compararea diferitelor oferte sau un comitet de evaluare. În timpul evaluării cererii de finanţare, procedura FEADR descrie verificarea rezonabilităţii preţurilor prin compararea valorilor prezentate de beneficiar cu valorile incluse în devizele pe obiect şi cu valorile din baza de date cu preţurile de referinţă, în funcţie de tipul investiţiei şi în cazul în care aceste valori se încadrează în limitele acceptate, specificate în baza de date cu preturi de referinţă, se acceptă. Astfel, APDRP a optat şi pentru compararea unor oferte, obligativitatea prezentării a minim 3 oferte conforme pentru procedura de selecţie de oferte reprezentând un element asigurator în


110

privinţa asigurării rezonabilităţii preţurilor, până la reglementarea costurilor la nivel naţional prin normative interne. Prin verificările efectuate în etapa de verificare a cererilor de plată se urmăreşte ca valoarea autorizată la plată a bunurilor/ serviciilor/ lucrărilor să nu depăşească preţurile bunurilor/ serviciilor/ lucrărilor din ofertele câştigătoare şi contractele de achiziţie, precum şi valorile avizate ale acestora. În prezent, aplicaţia este funcţională şi operaţională putând fi accesată pe site-ul APDRP (Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit) la adresa: http://server4.apdrp.ro/bdps/atât de experţi, cât şi de către beneficiari, consultanţi, furnizori. În anul 2009 Serviciul Informatizare a asigurat pe parcursul acestui an suportul pentru activităţile informatice de înregistrare a derulării şi finalizării Programului SAPARD. 4.8.6. Măsuri privind baza materială SAPARD 2000-2009

În vederea asigurării bazei materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii, în toată perioada de implementare a Programului SAPARD 2000 – 2009 au fost asigurate surse de la bugetul de stat pentru funcţionarea în bune condiţii atât a sediului central cât şi pentru cele opt Birouri Regionale, la care s-au adăugat cele 42 Oficii Judeţene odată cu preluarea acestora în 2006, conform OUG nr. 13 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, aprobată şi modificată prin Legea nr.198/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Sursele primite de la bugetul statului au fost utilizate atât pentru asigurarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare pentru toate structurile enumerate mai sus cât şi pentru asigurarea dotărilor de care personalul Agenţiei a avut nevoie în toată această perioadă, pentru ca Programul SAPARD să fie implementat cu succes. Printre principalele dotări achiziţionate în această perioadă amintim:

Calculatoare PC – staţii de lucru pentru întreg personalul încadrat de la înfiinţare (2000) până la sfârşitul programului;

Servere de reţea; Copiatoare; Faxuri; Autoturisme; Imprimante laser de reţea; Mobilier pentru birouri; Centrale telefonice; Centrale termice; Sistem de acces securizat pentru sediul central şi o parte din structurile din teritoriu; Licenţe; Receptoare GPS pentru măsurători pe teren; Rafturi metalice pentru arhiva sediului central şi pentru toate subunităţile.

Pe lângă dotările menţionate, din sursele primite de la bugetul statului au fost asigurate sume pentru întreţinerea acestora precum şi alte cheltuieli curente pentru desfăşurarea activităţii după cum urmează:

Piese şi accesorii pentru calculatoare şi periferice informatice;


111

Servicii pentru mentenanţă periferică, pentru centrală telefonică, pentru aplicaţii informatice;

Servicii consultanţă pentru auditare achiziţii publice în cadrul Programului SAPARD; Rechizite, papetărie şi alte consumabile de birou; Servicii de arhivare documente; Lucrări de consolidare, amenajare şi reabilitare sediu CRPDRP Satu Mare Lucrări de reparaţii, recompartimentări, igienizări sedii precum şi amenajări spaţii de

arhivare pentru toţi solicitanţii; Servicii de legătorie şi arhivare documente; Servicii de consultanţă în vederea acreditării Agenţiei conform standardului ISO 27

001; Punerea la dispoziţia personalului a mijloacelor de transport, precum şi a materialelor

solicitate pentru efectuarea controalelor pe teren şi a diverselor acţiuni de promovare a Programului SAPARD, în toate zonele ţării unde s-au desfăşurat astfel de acţiuni.

Totodată precizăm că pe parcursul derulării Programului SAPARD, în completarea alocaţiilor primite de la bugetul statului, Agenţia a fost utilizator final al diverselor achiziţii pentru echipamente IT finanţate din fonduri Phare, a căror valoare a depăşit suma de 6.100 mii lei (RON). 4.8.7. Activităţi întreprinse de către Serviciul Achiziţii În cursul anului 2009 Serviciul Achiziţii a desfăşurat acţiuni de coordonare a Centrelor Regionale, după cum urmează: a. Întocmirea şi transmiterea operativă de către Serviciul Achiziţii - APDRP a modificărilor

apărute în legislaţie privind achiziţiile publice, ori de câte ori este cazul (OUG nr. 34/2006 cu modificările şi completările ulterioare, ordine emise de ANRMAP, MEF/UCVAP etc.) către Centrele Regionale.

b. Monitorizarea permanentă a procedurilor de achiziţii prin:

transmiterea informaţiilor necesare către Centrele Regionale la finalizarea fiecărei proceduri de achiziţii;

transmiterea (săptămânală) de către CRPDRP a situaţiei privind stadiul procedurilor de achiziţii pentru fiecare proiect aflat în curs de implementare;

întocmirea (săptămânală) a bazelor de date pentru fiecare măsură privind stadiul procedurilor de achiziţii.

c. Organizarea de cursuri de instruire pentru personalul CRPDRP şi OJPDRP (ori de câte ori este nevoie) cu privire la aplicarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi a instrucţiunilor pentru beneficiarii privaţi (modificări legislative sau procedurale, studii de caz/simulări). d. Organizarea de cursuri de pregătire a reprezentanţilor beneficiarilor publici cu responsabilităţi în aplicarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor. e. Coordonarea şi asistenţă tehnică de specialitate pentru aplicarea corectă a legislaţiei şi prevederilor procedurale privind achiziţiile efectuate de beneficiari publici şi privaţi.


112

f. Informarea permanentă a Centrelor Regionale privind procedurile de cooperare interinstituţionale dintre ANRMAP-MEF/UCVAP şi APDRP în îndeplinirea funcţiilor şi atribuţiilor fiecărei instituţii, conform competenţelor acestora (schimb de informaţii în urma verificărilor efectuate de fiecare parte pentru respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice). g. Elaborarea de puncte de vedere/instrucţiuni (ori de cate ori este nevoie) pentru unele prevederi procedurale care contribuie la implementarea în termenele contractuale a proiectelor. h. Transmiterea de scrisori de informare către beneficiarii publici şi privaţi privind aplicarea procedurilor de achiziţii. i. Realizarea de analize (la sediile CRPDRP) şi monitorizarea atentă a proiectelor aflate în dificultate de către Serviciul Achiziţii Publice Astfel, din problemele întâmpinate privind stadiul procedurilor de achizitii publice, menţionăm următoarele:

În derularea procedurilor de achiziţii publice a existat un număr foarte mare de contestaţii în special la licitaţiile pentru execuţia lucrărilor sau “la pachet”, dar şi la licitaţiile pentru serviciile de proiectare, fapt ce a condus la prelungirea duratei de finalizare a achiziţiilor.

Au existat mulţi beneficiari care au amânat întocmirea dosarelor de achiziţii publice sau organizarea licitaţiilor, preferând să le lase spre finalul termenului contractual.

Moduri de interpretare diferite din partea beneficiarilor publici ale prevederilor Manualului de instrucţiuni pentru contractele de achiziţii publice servicii, bunuri şi lucrări.

Achiziţii private În 2009 s-a elaborat o procedură de reverificare a achiziţiilor pentru privaţi în ceea ce priveşte rezonabilitatea preţurilor şi conformitatea celor 3 oferte. Astfel, s-au reverificat proiectele deja finalizate pe un eşantion de minimum 5%, dar şi proiectele aflate în derulare în plată care au fost reverificate în procent de 100%. În ceea ce priveşte problemele legate de achiziţiile private, dorim să menţionăm că acestea au fost legate de conformitatea ofertelor, ex: ofertanţii nu deţineau codul CAEN specific activităţii pentru care au depus oferta (nu erau autorizaţi să desfăşoare activitatea la momentul ofertei). Referitor la verificarea validităţii celor trei oferte, dificultăţile întâmpinate de către APDRP au vizat în principal: eventualele înţelegeri între ofertanţi; autenticitatea ofertelor, daca cei trei ofertanţi erau entităţi reale la momentul depunerii

ofertelor.


113

4.8.8. Acţiunile întreprinse de către Direcţia Control şi Antifraudă în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului SAPARD

În paralel cu activitatea de control, DCA a lucrat la: îmbunătăţirea procedurii de control pe SAPARD ca urmare a recomandărilor DG

AGRI făcute în Scrisoarea de observaţii din iulie 2008 emisă ca urmare a misiunii DG-AGRI din iunie 2008;

elaborarea Planului de acţiune solicitat de Comisia Europeană (CE).

Acest lucru a presupus modificarea procedurii de control ca urmare a neacceptării CE a prevederilor Instrucţiunii 105;

elaborarea Instrucţiunii 118 privind modificarea procedurii de control; elaborarea unui eşantion majorat la 15% pentru proiectele nefinalizate până la

30.11.2008; participarea la numeroase întâlniri avute cu Autoritatea de Certificare şi Platǎ (ACP) şi

Autoritatea de Management (AM).


114

CAPITOLUL V

REZULTATELE CONTROALELOR EFECTUATE 5.1 Modificări în sistemul de control introduse în timpul perioadei de programare şi informaţii cu privire la momentul în care Comisia a fost informată asupra acestora Îmbunătăţirea procedurii de control pe SAPARD s-a făcut prin Instrucţiunile 118 şi 120. Comisia Europeană a fost informată în data de 26.09.2008 cu privire la modificările procedurale intervenite prin Instrucţiunea 118 şi în data de 30.07.2009 cu privire la modificările procedurale intervenite prin Instrucţiunea 120. 5.2 Misiuni de control efectuate de Direcţia Control şi Antifraudă în perioada 2000-2009. Tipuri şi număr de controale efectuate. Direcţia Control şi Antifraudă (DCA), aflată în subordinea directă a directorului general al APDRP, efectuează, conform procedurilor acreditate, verificări tehnice şi financiare ale proiectelor privind conformitatea, eligibilitatea, selecţia, achiziţiile, plăţile, menţinerea eligibilităţii proiectelor pe perioada de monitorizare de 5 ani de la ultima plată dar şi controlul intern, în scopul prevenirii fraudei şi asigurării utilizării corespunzătoare a fondurilor, cu respectarea cerinţelor de calitate impuse prin proiect. Principalele activităţi de control au constat în:

1. Verificarea proiectelor în perioada de implementare şi execuţie; 2. Verificarea proiectelor după ultima plată (verificare ex-post).

I. Verificarea proiectelor în perioada de implementare şi execuţie

1. Controlul pe eşantion a proiectelor înainte şi după prima plată; 2. Soluţionarea, în limita competenţelor ce îi revin, a petiţiilor, sesizărilor, reclamaţiilor

şi notificărilor venite din interiorul APDRP, de la beneficiari, persoane fizice sau juridice, instituţii implicate, mass-media sau ca urmare a autosesizării, inclusiv pe cele vizând calitatea lucrărilor realizate pe măsura 2.1, cât şi a celorlalte măsuri;

3. Analizarea şi monitorizarea neregularităţilor primite de la celelalte direcţii/servicii angrenate în activitatea de verificare şi control şi raportarea acestora Comisiei Europene prin Fondul Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

4. Analizarea, verificarea documentară şi după caz pe teren, a sesizărilor/solicitărilor primite de la alte organisme de control, OLAF, DLAF, DNA.

Totodată, începând din 2006 Direcţia Control şi Antifraudă, prin consilierii săi, a făcut parte din:

Comisii de verificare a modului de implementare a unor proiecte, în vederea stabilirii prejudiciului şi întocmirii Procesului Verbal de control cu valoare de titlu de creanţă


115

şi de titlu executoriu, în baza O.G. nr. 79/2003, aproximativ 139 procese de control, din care: 23 în 2006, 32 în 2007, 35 în 2008 şi 49 în 2009;

Comisii de soluţionare a contestaţiilor la procesele verbale, aproximativ 117 contestaţii, din care: 10 în 2006, 40 în 2007, 40 în 2008 şi 27 în 2009 .

1. Controlul pe eşantion

Primul control pe eşantion făcut de DCA a fost în anul 2004. Controlul pe eşantion s-a stabilit pe baza „metodei analizei de risc”, din procedura de control şi antifraudă, pe un procent de 5% sau 10% din valoarea totală eligibilă contractată. Determinarea eşantionului s-a făcut pentru fiecare CRPDRP în parte pe baza numărului total de proiecte contractate şi mărimea valorilor acestor proiecte, ţinând cont şi de prevederea din procedura de control ca:

30% din proiectele cuprinse în eşantion să fie controlate înainte de prima plată şi 70% să fie verificate după efectuarea primei plăţi.

Prin controlul pe eşantion în perioada 2004-2009 au fost verificate un număr de 352 proiecte, din care: 14 în 2004, 62 în 2005, 101 în 2006, 44 în 2007, 68 în 2008 şi 63 în 2009. Pentru proiectele verificate documentar şi pe teren s-au întocmit rapoarte de control aprobate de Directorul general şi pentru care situaţia se prezintă în felul următor: în 2004 – 14 proiecte pe măsura 1.1 (eşantion 10%) din care la 12 proiecte s-au

descoperit neregularităţi fără implicaţii financiare (86% raportat la numărul de proiecte) şi la 2 proiecte la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare (14% raportat la numărul de proiecte);

în 2005 – 62 proiecte pe măsura 2.1 (eşantion 10%) pentru care situaţia se prezintă

astfel: 41 proiecte (respectiv 66,13%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 21 proiecte (respectiv 33,87%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare. Raportând valoarea implicaţiilor, respectiv sumele pentru care s-a solicitat deja constituirea ca debit la fiecare din cele 21 proiecte, la valoarea totală eligibilă a celor 62 proiecte rezultă un procent de circa 1,8%;

în 2006 - 54 proiecte pe măsura 3.1 (eşantion 10%) şi 47 proiecte pe măsura 3.4

(eşantion 10%) pentru care situaţia se prezintă astfel: - pentru măsura 3.1 au fost 50 proiecte (respectiv 92,6%) la care nu au fost

descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 4 proiecte (respectiv 7,4% ) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare.

- pentru măsura 3.4 au fost 36 proiecte (respectiv 76,59%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare, 6 proiecte (respectiv 12,76%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare, 2 proiecte reziliate (respectiv 0,04%) şi 3 proiecte (respectiv 0,06%) au fost transmise la poliţie pentru investigaţii suplimentare. În momentul de faţă două dintre ele sunt încă in investigaţii iar pentru cel de-al treilea proiect nu s-au confirmat suspiciunile.


116

în 2007- 17 proiecte pe măsura 1.1 (eşantion 5%) şi 27 proiecte pe măsura 3.1 (eşantion 5%) pentru care situaţia se prezintă astfel:

- pentru măsura 1.1 au fost 16 proiecte (respectiv 94,11%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 1 proiect (respectiv 5,88%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare.

- pentru măsura 3.1 au fost 21 proiecte (respectiv 77,7%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 6 proiecte (respectiv 22,23%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare.

în 2008 – 29 proiecte pe măsura 3.1 (eşantion 5%), 26 proiecte pe măsura 2.1 (eşantion 10%), şi 13 proiecte pe măsura 3.5 (eşantion 10%), pentru care situaţia se prezintă astfel:

- pentru măsura 3.1 au fost 26 proiecte (respectiv 89,65%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare, 2 proiecte (respectiv 6,89%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare şi 1 proiect (respectiv 3,44%) trimis la Garda Financiară pentru investigaţii suplimentare şi pentru care nu s-a primit încă răspuns.

- pentru măsura 2.1 au fost 23 proiecte (respectiv 88,5%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare, 3 proiecte (respectiv 11,5%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare. Raportând valoarea debitelor constituite de 259.262,17 lei la valoarea totală eligibilă a celor 26 proiecte din eşantion de 145.068.889,0 lei, rezultă că debitele constituite reprezintă un procent de 0,18%.

- pentru măsura 3.5 au fost 13 proiecte (respectiv 100%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare.

În ceea ce priveşte controlul DCA pe eşantion în anul 2009, în conformitate cu recomandările ACP şi DG AGRI cuprinse în scrisoarea nr. D/28332/25.11.2008 cu referire la Planul de acţiune, DCA a procedat la extinderea eşantionului de la 10%, aşa cum este prevăzut în procedura de control acreditată, la 15% din valoarea totală eligibilă contractată pentru proiectele nefinalizate la 30.11.2008. Eşantionul a fost stabilit pentru fiecare centru regional pe baza numărului total de proiecte nefinalizate la data de 30.11.2008, respectiv 412 proiecte şi mărimea valorilor acestor proiecte, rezultând un număr de 63 proiecte de verificat. Misiunile de control stabilite s-au desfăşurat în conformitate cu Planurile de control aprobate şi înregistrate sub nr. 636/14.01.2009 şi 2012/30.01.2009. În urma verificării celor 63 proiecte nefinalizate la 30.11.2008 s-au încheiat rapoarte de control aprobate de directorul general pentru toate proiectele, situaţia prezentându-se astfel:

a) Proiecte la care nu au fost descoperite nereguli sau la care neregulile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare – 60 proiecte, respectiv 95,24%;


117

b) Proiecte la care au fost descoperite nereguli cu implicaţii financiare – 3 proiecte, respectiv 4,76%. Menţionăm că au fost considerate neregularităţi cu implicaţii financiare doar acelea care au presupus constituirea unui debit.

Principalele neregularităţi fără implicaţii financiare au fost următoarele:

deficienţe constatate în teren, în execuţia lucrărilor; neexecutarea branşamentelor individuale şi renunţarea la o parte din cişmelele

stradale; nu s-a regăsit pe teren un bun achiziţionat prin Programul SAPARD; achiziţia animalelor s-a făcut înainte de finalizarea lucrărilor, acest fapt influenţând

negativ condiţiile de viaţă ale acestora; în urma verificării comparative a copiilor cu documentele originale ale beneficiarului

s-a constatat că unele dintre copiile Hotărârilor de Consiliu Local nu corespund cu originalele, iar numerele de înregistrare înscrise pe acestea sunt diferite;

efective incomplete de animale achiziţionate prin Programul SAPARD; lucrări neexecutate la momentul controlului dar solicitate la plată de către beneficiar în

cererea de plată aflată în instrumentare la structurile teritoriale ale APDRP; lipsa panoului publicitar corespunzător cerinţelor; depăşirea cu 500 m a lungimii drumului prevăzut în proiectul tehnic; pe anumite tronsoane de drum şanţurile de evacuare a apelor pluviale erau colmatate; contabilitatea beneficiarului aferentă proiectului implementat prin Programul

SAPARD nu reflecta toate înregistrările aferente investiţiei derulate prin proiect; drumurile laterale sunt amenajate cu îmbrăcăminţi adecvate pe o lungime de 10 m şi

nu 30 m cum prevede Studiul de fezabilitate; neinscripţionarea pe mijloacele fixe achiziţionate a numerelor de inventar atribuite de

serviciul contabilitate.

Principalele propuneri rezultate în urma controlului proiectelor au fost următoarele: remedierea deficienţelor constatate în teren în termenele stabilite de APDRP şi

verificarea acestor remedieri de către structurile teritoriale ale APDRP; achiziţionarea din surse proprii a bunului ce nu a fost regăsit pe teren; suma autorizată la plată de APDRP reprezentând cote care nu se regăsesc în oferta

constructorului, va fi scăzută din valoarea cheltuielilor eligibile care vor fi admise la următoarea tranşă de plată;

transmiterea de adrese scrise autorităţilor competente (Autoritatea de sănătate publică, Agenţia pentru protecţia mediului) pentru verificarea proiectelor cu ferme de creştere a animalelor pentru reverificarea proiectului din punct de vedere al autorizaţiilor de funcţionare şi monitorizarea ex-post în fiecare an a proiectului până la expirarea perioadei de 5 ani de la data ultimei plăţi;

transmiterea aspectelor constatate, spre investigare, Inspectoratului de Poliţie Judeţeană;

atenţionarea beneficiarului cu privire la obligativitatea de a prevedea în Bugetul Consiliului Local cheltuieli de întreţinere;

achiziţia numărului lipsă de juninci gestante de la acelaşi furnizor în termenul stabilit de APDRP;

finalizarea lucrărilor neexecutate în termenele stabilite de APDRP; neacceptarea la ultima tranşă de plată a cheltuielilor aferente lucrărilor neexecutate

până la momentul controlului;


118

realizarea publicităţii proiectului conform cerinţelor; refacerea evidenţei contabile aferentă Programului SAPARD; decolmatarea şanţurilor de evacuare a apelor pluviale şi prevederea în bugetul

Consiliului Local a cheltuielilor de întreţinere a investiţiei; nedecontarea la plată a porţiunii de drum care a depăşit lungimea de drum prevăzută în

proiectul tehnic; beneficiarul va realiza amenajarea intrărilor drumurilor laterale cu îmbrăcăminţi

adecvate pe o lungime de 30 m, iar CRPDRP va verifica remedierea acestor deficienţe; inscripţionarea pe mijloacele fixe achiziţionate, până la depunerea ultimei tranşe de

plată, a numerelor de inventar atribuite de serviciul contabilitate; verificarea ex-post pentru constatarea remedierii deficienţelor şi verificarea în vederea

menţinerii eligibilităţii proiectului pe o perioadă de 5 ani de la finalizare; monitorizarea păstrării activităţii specifice prevăzută în contract şi în cererea de

finanţare de către Serviciul Control Ex-post. Principalele neregularităţi cu implicaţii financiare au fost următoarele:

decontarea cheltuielilor privind unele cote din încheierea de deviz care nu au fost incluse în oferta constructorului;

depăşirea perioadei de execuţie prevăzută în actul adiţional, modificarea soluţiei tehnice fără încheierea unui act adiţional, nerespectarea criteriului de eligibilitate specific E.S. 2.4 (capacitate de cazare depăşită).

Pentru neregularităţile cu implicaţii financiare s-a iniţiat procedura de recuperare debite conform prevederilor legale în vigoare (OG nr. 79/2003, norme metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003). Neregularităţile care au avut ca rezultat, spre exemplu remedierea deficienţelor constatate în teren în termenele stabilite de Agenţie şi verificarea acestor remedieri de către structurile teritoriale, înştiinţarea centrelor regionale în vederea nedecontării anumitor sume în cazul în care beneficiarul le va solicita au fost incluse în categoria neregularităţilor fără implicaţii financiare. DCA a considerat că neregularităţile fără implicaţii financiare, nu influenţează eligibilitatea proiectelor, propunându-se astfel implementarea lor în continuare. Pentru cazul în care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare, s-a iniţiat procedura de recuperare debite conform prevederilor legale în vigoare (OG 79/2003, norme metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003. 2. Contestaţii, reclamaţii şi sesizări DCA a soluţionat în perioada 2002-2009 un total de 799 divergenţe, sesizări, reclamaţii şi contestaţii, din care:

- 112 în anul 2002 pentru care s-au întocmit 112 rapoarte de control; - 161 în anul 2003 pentru care s-au întocmit 161 rapoarte de control; - 150 în anul 2004 pentru care s-au întocmit:

119 rapoarte de control aferente sesizărilor şi contestaţiilor (pentru toate contestaţiile aferente licitaţiei desfăşurate la un consiliu local s-a întocmit un raport de control);


119

- 155 în anul 2005 pentru care s-au întocmit: 128 rapoarte de control aferente contestaţiilor (pentru toate contestaţiile

aferente licitaţiei desfăşurate la un consiliu local s-a întocmit un raport de control);

- 62 în anul 2006 pentru care s-au întocmit: 36 rapoarte de control aferente contestaţiilor; 3 note de clasare; 14 răspunsuri la solicitările venite din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie

(DNA), precum şi DLAF privind modul de implementare a unor proiecte, sesizări şi nereguli constatate pe parcursul derulării lor şi modul de soluţionare a acestora;

9 procese verbale de rezolvare a contestaţiilor privind constituirea debitelor.

- 94 în anul 2007 pentru care s-au întocmit: 71 rapoarte de control aferente sesizărilor şi contestaţiilor; 23 adrese de răspuns fără întocmire de rapoarte de control;

- 34 în anul 2008 pentru care s-au întocmit:

20 rapoarte de control aferente sesizărilor şi contestaţiilor; 14 adrese de răspuns fără întocmire de rapoarte de control;

- 31 în anul 2009 pentru care s-au întocmit:

17 rapoarte de control aferente sesizărilor şi contestaţiilor; 13 adrese de răspuns fără întocmire de rapoarte de control;

Din totalul sesizărilor menţionate, au fost admise în procent de:

36,77% în 2005 25,80% în 2006 4,25% în 2007 8,82% în 2008 38,70% în 2009

Una dintre sesizări a fost clasată. Aspectele vizate în sesizările şi contestaţiile instrumentate de către DCA în perioada menţionată inclusiv 2009 sunt: modul de desfăşurare şi de adjudecare a licitaţiilor de servicii, bunuri şi lucrări, conflict de interese, utilizarea fondurilor SAPARD în alte scopuri, situaţii de plată achiziţionarea de utilaje second-hand, deficient în executarea lucrărilor (lucrări neexecutate sau executate necorespunzător), eligibilitatea proiectelor, divergenţe între SVT-DPP şi SVT-CRPDRP în cadrul unei tranşe de plată, divergenţe între experţii CRPDRP şi auditorii Autorităţii de Audit cu privire la modul în care beneficiarul a desfăşurat achiziţiile de bunuri, neachitarea în totalitate de către beneficiar a facturilor emise de către executantul lucrării cu toate ca lucrarea e finalizată şi sumele sunt decontate de APDRP, nerespectarea clauzelor contractuale pe o perioadă de 5 ani de la data ultimei plăţi, reverificarea unor cheltuieli neacceptate la plată, neacceptarea de acte adiţionale, realizarea investiţiei pe domeniul diferit de cel public, suspiciuni de fraude, modul de verificare a procedurii de achiziţie publică la nivel CRPDRP, respectiv DSC-SAP, decontarea unor cheltuieli în avans, terenuri în litigiu pe care se construiesc pensiuni, etc., pe măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.4.


120

Cele mai multe nereguli constatate ca fiind întemeiate s-au datorat celor care au implementat proiectul şi nu aplicării necorespunzătoare a sistemului de control intern, neregulile datorate acestuia din urmă fiind într-un procent de sub 1% din totalul neregulilor constatate. În cazurile depistate din cauza nerespectării sistemului de control intern, persoanele găsite vinovate au fost sancţionate în cadrul comisiilor de disciplină ale APDRP. În urma rapoartelor de control, s-au întocmit şi transmis :

Scrisori de răspuns către petenţi; Scrisori de informare către consiliile locale aferente autorităţilor care au făcut

sesizarea; Note de răspuns asupra unor probleme ridicate de Comisia Europeană sau OLAF,

prin MAPDR; Note reprezentând o sinteză a raportului de control şi măsurile care urmează a fi

întreprinse, notă transmisă serviciilor implicate; Note către Cancelaria Primului Ministru - Compartimentul inspecţii în cazul unor

suspiciuni de fraudă; Concluziile investigaţiilor DCA către CRPDRP-urile implicate, către DLAF, Curtea

de Conturi, Garda de Mediu, IJP, după caz ; Note către Serviciile de Verificare Tehnică din cadrul CRPDRP-urilor privind

obligativitatea verificării ducerii la îndeplinire de către beneficiari a măsurilor propuse de Direcţia Control şi Antifraudă şi informarea DCA cu privire la aceste verificări.

Toate aceste sesizări au fost întocmite şi transmise la DCA de către:

Directorul General ca urmare a raportului Curţii de Conturi, Direcţiile din cadrul APDRP şi /sau CRPDRP-uri;

Instituţiile de administraţie publică centrală şi locală (Fondul Naţional, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, DLAF, DNA, Poliţie, Garda Financiară, Protecţia Consumatorului, Curtea de Conturi, etc.);

Societăţile comerciale participante în calitate de ofertant la procedura de achiziţie publică;

Persoanele fizice (locuitori ai comunelor beneficiare ale Programului SAPARD, Consilieri locali ai Consiliilor Locale beneficiare ale Programului SAPARD);

Diverse articole apărute în presă; DG AGRI şi OLAF Bruxelles.

În vederea soluţionării acestor sesizări s-au efectuat :

control documentar; control pe teren, care a constat în: examen fizic şi măsurători, săpături şi prelevare

probe din structura rutieră, examinare vizuală a acestora şi efectuare de măsurători asupra straturilor componente; preluarea de probe şi transmiterea acestora la laboratoare autorizate în vederea stabilirii compoziţiei probelor prelevate, verificarea prin sondaj a conductelor montate în traseele reţelelor de distribuţie şi aducţiune stabilite prin proiect, în cazul proiectelor de alimentare cu apă.

Măsurile propuse de Direcţia Control şi Antifraudă şi transmise entităţilor implicate au constat în:

clarificarea situaţiei expuse de fiecare petent;


121

reevaluarea ofertelor cu o nouă comisie; refacerea caietului de sarcini şi reluarea licitaţiei; anularea licitaţiei şi reluarea procedurii de achiziţii conform OG 34; refacerea lucrărilor degradate; constituire debit (lucrări executate dar nepuse în operă, subcontractarea în totalitate a

lucrărilor de construcţii unei societăţi al cărui asociat şi administrator este una şi aceeaşi persoana sau neachitarea în totalitate de către beneficiar a facturilor emise de către executantul lucrării cu toate că lucrarea e finalizata şi sumele sunt decontate de APDRP) sau nedecontarea cheltuielilor pentru lucrările necorespunzătoare;

rezilierea contractelor; transmiterea spre cercetare DLAF (suspiciuni de fals în documente). În funcţie de

rezultatele investigaţiilor DLAF se vor lua măsurile necesare; transmiterea spre cercetare DNA (amplasarea unor pensiuni în spaţiul urban sau

periurban). În funcţie de rezultatele investigaţiilor DNA se va proceda la rezilierea sau nu a contractelor cu beneficiarii;

suspendarea contractului de finanţare şi a plăţilor până la finalizarea problemelor judiciare (terenul pe care se construieşte pensiunea este în litigiu);

crearea pe site-ul APDRP a „Listei firmelor de proiectare la care au fost descoperite nereguli în implementarea Programului SAPARD”;

înaintarea spre cercetarea faptelor către Inspectoratele de Poliţie judeţene (fals şi uz de fals);

Dacă proiectele nu au prezentat nereguli în urma controalelor DCA, s-a propus continuarea implementării proiectelor. 3. Analiza şi monitorizarea neregularităţilor În perioada 2000-2009 s-au întocmit şi înregistrat un număr de 529 neregularităţi cu sau fără implicaţii financiare (IR 1.1) din care în anul:

2004 – 111 neregularităţi; 2005 – 116 neregularităţi; 2006 – 74 neregularităţi din care 5 neregularităţi fără implicaţii financiare şi 69

neregularităţi cu implicaţii financiare; 2007 – 85 neregularităţi cu implicaţii financiare; 2008 – 94 neregularităţi cu implicaţii financiare; 2009 – 49 neregularităţi cu implicaţii financiare.

4. Analizarea şi verificarea sesizărilor/solicitărilor primite de la alte organisme de control

27 răspunsuri către OLAF în urma Notelor de control întocmite de DLAF şi transmise la OLAF;

124 răspunsuri la solicitarea OLAF, DNA, DLAF, IGP, GF, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, pentru care au fost verificate şi în teren unele proiecte;

au fost verificate documentar 42 proiecte pe măsura 1.1 ca urmare a recomandărilor CE (DG AGRI şi OLAF).

19 răspunsuri la solicitările OLAF ca urmare a unor sesizări instrumentate de aceasta instituţie sau transmiterea de informaţii referitoare la unele proiecte;

4 controale efectuate în urma notificărilor DLAF, DNA, MFP; 20 controale pe teren în urma solicitărilor OLAF; Instrumentarea a 31 de Note de informare transmise de DLAF către APDRP;


122

159 răspunsuri la solicitarea de documente şi informaţii din partea DNA şi DLAF, IGP;

Misiuni de control pentru identificarea conflictului de interese în cazul a 85 cereri de plată la solicitarea Direcţiei de Audit Intern (2004).

Activitatea de analiză şi verificare a sesizărilor/solicitărilor primite de la alte organisme de control s-a concretizat în anul 2009 în:

38 răspunsuri la solicitările OLAF ca urmare a unor sesizări instrumentate de această instituţie sau transmiterea de informaţii referitoare la unele proiecte;

3 controale efectuate în urma notificărilor DLAF, DNA, MFP; 10 controale pe teren în urma solicitărilor OLAF; 94 de răspunsuri la solicitarea de documente şi informaţii din partea DNA şi DLAF; 4 răspunsuri la solicitarea IGP.

II. Verificarea proiectelor după ultima plată (Controlul ex-post) Controlul ex-post care a devenit posibil ca urmare a creării serviciului de control ex-post prin O.G. nr. 13/2006, în cadrul Direcţiei Control şi Antifraudă. Misiunile de control privind verificarea proiectelor pe eşantionul ex-post au avut ca obiective verificarea următoarelor criterii de menţinere a eligibilităţii, criterii stabilite în conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finanţare:

- păstrarea localizării (amplasamentului) activităţii productive cofinanţate conform Contractului şi Cererii de Finanţare;

- păstrarea naturii proprietăţii asupra tuturor elementelor de infrastructură; - păstrarea naturii proprietăţii asupra mijloacelor de producţie; - păstrarea condiţiilor de implementare prevăzute în contract; - acordarea unei firme sau organism public a unui avantaj nejustificat; - păstrarea activităţii specifice prevăzută în Contract şi în Cererea de finanţare; - încetarea activităţii productive cofinanţate.

Conform Planurilor de control ex-post, începând din anul 2006 până în 2009 a fost verificat un număr de 231 proiecte după cum urmează: Verificare ex-post 2006 – 53 proiecte pe măsurile 1.1, 2.1. 3.1, 3.4

În urma verificărilor au fost descoperite nereguli fără implicaţii financiare.

Verificare ex-post 2007 – 50 proiecte pe măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4. În urma verificărilor au fost descoperite:

- nereguli cu implicaţii financiare la 5 proiecte; - nereguli fără implicaţii financiare la 45 proiecte.

Verificare ex-post 2008 - 61 proiecte pe măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4

În urma verificărilor au rezultat următoarele: - nereguli cu implicaţii financiare la 2 proiecte; - nereguli fără implicaţii financiare la 59 proiecte.

În urma efectuării misiunilor de control, Direcţia Control şi Antifraudă a emis şi Directorul General a aprobat rapoartele de control aferente misiunilor respective. În perioada 2006-2008, principalele constatări şi recomandări formulate în urma misiunilor de control şi prezentate în rapoartele de control se referă la următoarele deficienţe:


123

a) Neregularităţi fără implicaţii financiare: panouri publicitare neconforme; autorizaţii sanitare, sanitar veterinare, mediu expirate sau în curs de reactualizare; neinformarea APDRP de schimbarea reprezentantului legal / tehnic; înregistrarea eronată în documentele financiar - contabile a investiţiei; investiţii afectate de calamităţi aflate în curs de reparare şi îndepărtare a efectelor datorate calamităţilor; clarificarea situaţiei juridice asupra construcţiilor şi terenurilor în urma finalizării investiţiei; încheierea contractelor de întreţinere şi exploatare a investiţiilor ce privesc alimentarea cu apă şi canalizarea localităţilor cu operatori autorizaţi de către A.N.R.S.C.; zone de drum cu porţiuni deteriorate aflate în curs de reparare. b)Neregularităţile cu implicaţii financiare: neutilizarea bunurilor achiziţionate conform specificaţiilor din cererea de finanţare şi proiectul tehnic; retragerea certificatului de clasificare de către Autoritatea Naţională pentru Turism; încetarea activităţii productive. Direcţia Control şi Antifraudă a considerat că neregularităţile fără implicaţii financiare semnalate mai sus nu influenţează eligibilitatea proiectelor. În cazul proiectelor controlate la care s-au descoperit neregularităţi fără implicaţii financiare, acestea au fost supuse monitorizării până la remedierea deficienţelor. În cazul proiectelor aflate sub monitorizare, în situaţia în care beneficiarii nu au adus la îndeplinire solicitările APDRP conform clauzelor contractuale, s-a declanşat procedura de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil. Această situaţie s-a identificat în cazul a două proiecte. În cazul proiectelor la care s-au descoperit nereguli cu implicaţii financiare, s-au întocmit Rapoarte de control cu propunerea de constituire debit şi s-a demarat procedura de recuperare a debitului. Începând cu anul 2007 Serviciul Control Ex-Post prin consilierii săi a participat alături de consilieri din cadrul DCA şi din cadrul altor direcţii la instrumentarea şi soluţionarea unor sesizări, reclamaţii, recomandări ale altor autorităţi cu atribuţii de control. Astfel:

au fost verificate ex-post şi monitorizate 20 de proiecte, în vederea formulării de răspunsuri la constatările şi recomandările Autorităţii de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României;

au fost formulate răspunsuri la constatările şi recomandările Direcţiei de Audit Intern din cadrul APDRP;

au fost formulate răspunsuri la solicitări O.L.A.F., Parchet, D.L.A.F., răspunsuri ce au avut la bază controale asupra proiectelor;

au fost soluţionate sesizări venite din partea cetăţenilor, presei, asupra cărora s-a efectuat control documentar şi pentru o parte a fost necesar şi control pe teren;

desfăşurarea activităţii de monitorizare asupra 85% din proiectele controlate pe teren, în vederea remedierii deficienţelor constatate în urma controalelor.

Verificare ex-post 2009

În anul 2009, odată cu descentralizarea activităţii de control ex-post la nivelul structurilor regionale, activităţile specifice controlului ex-post pe teren au fost efectuate atât prin intermediul Serviciului Control Ex-Post din cadrul Direcţiei Control şi Antifraudă cât şi prin intermediul Birourilor Control Proiecte Finalizate constituite la nivelul Centrelor Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Activităţile de control ex-post desfăşurate au fost executate cu scopul de a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la menţinerea eligibilităţii pentru co-finanţarea Comunităţii în sensul că


124

proiectele nu au suferit o modificare substanţială pe o perioadă de 5 ani de la data plăţii finale realizate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Astfel, în cursul anului 2009 au fost desfăşurate următoarele activităţi de control ex-post:

Serviciul Control Ex-Post din Cadrul Direcţiei Control şi Antifraudă În cursul anului 2009 s-au desfăşurat următoarele activităţi de control ex-post:

- control pe teren conform Plan control ex-post asupra a 67 proiecte, repartizate astfel: - Măsura 1.1 7 proiecte; - Măsura 2.1 38 proiecte; - Măsura 3.1 18 proiecte; - Măsura 3.4 3 proiecte; - Măsura 3.5 1 proiect;

Din cele 67 proiecte supuse verificărilor pe teren de către Serviciul Control Ex-Post în anul 2009, 52 proiecte reprezintă eşantionul de minimum 10% (stabilit în baza metodei analizei de risc) din proiectele verificate ex-post pe teren de către centrele regionale, restul de 15 proiecte fiind introduse în planul de control ca urmare a unor sesizări primite de la D.A.I., Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, D.L.A.F., O.L.A.F., etc.

- control pe teren, suplimentar faţă de Planul de control ex-post aferent anului 2009, ca urmare a înregistrării la APDRP de sesizări şi reclamaţii primite de la cetăţeni, Comisia Europeană, Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, O.L.A.F., D.L.A.F. şi autosesizări ale APDRP, asupra a 7 proiecte, repartizate astfel:

- Măsura 1.1 1 proiect; - Măsura 2.1 2 proiecte; - Măsura 3.1 1 proiect; - Măsura 3.4 3 proiecte;

din care:

o 2 proiecte verificate ca urmare a autosesizării APDRP; o 2 proiecte verificate ca urmare a reclamaţiilor formulate de cetăţeni; o 1 proiect verificat ca urmare a sesizării D.L.A.F.; o 1 proiect verificat ca urmare a recomandărilor Autorităţii de Audit de pe lângă Curtea

de Conturi a României; o 1 proiect verificat ca urmare a sesizării transmisă de Comisia Europeană.

- pentru 7 proiecte s-a efectuat monitorizare, în vederea formulării de răspunsuri la

constatările şi recomandările transmise de Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, iar în cazul a 3 dintre proiecte se va efectua şi control ex-post pe teren în anul 2010;

- realizarea bazei de date necesară la întocmirea Planului de control ex-post ce se va derula în cursul anului 2010 atât la nivel regional cât şi la nivel central;

- întocmire Procese Verbale de control cu valoare de titlu de creanţă şi a deciziilor de soluţionare a contestaţiilor la titlurile de creanţă;

- întocmire şi redactare răspuns la observaţiile formulate de DG Agri.

În cadrul Serviciului Ex-Post au fost desfăşurate activităţi de monitorizare a proiectelor controlate pe teren, în vederea remedierii deficienţelor constatate în urma controalelor pe teren. Activitatea de monitorizare a acoperit circa 85% dintre proiectele controlate.


125

În urma efectuării misiunilor de control, Direcţia Control ş Antifraudă a emis şi Directorul General a aprobat rapoartele de control aferente misiunilor respective. De asemenea, Serviciul Control Ex-Post din cadrul Direcţiei Control şi Antifraudă a verificat prin planul de control ex-post şi modul în care experţii cu atribuţii ex-post din cadrul structurilor regionale au respectat prevederile procedurale privind acest tip de control.

Birourile Control Proiecte Finalizate din cadrul Centrelor Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

Birourile Control Proiecte Finalizate constituite la nivelul Centrelor Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit au efectuat, în cursul anului 2009, verificări asupra a 500 proiecte Program SAPARD, repartizarea pe regiuni a acestora fiind următoarea:

Total proiecte/ Regiune

Măsura 1.1 Măsura 2.1. Măsura 3.1 Măsura 3.4

C.R.P.D.R.P. 1 115 9 87 17 2 C.R.P.D.R.P. 2 107 7 63 35 2 C.R.P.D.R.P. 3 73 2 35 33 3 C.R.P.D.R.P. 4 30 3 24 2 1 C.R.P.D.R.P. 5 93 5 9 66 13C.R.P.D.R.P. 6 31 7 11 9 7 C.R.P.D.R.P. 7 46 9 8 16 13 C.R.P.D.R.P. 8 5 3 0 0 2

Total 500 45 237 175 43 Controlul ex-post efectuat de Birourile Control Proiecte finalizate s-a desfăşurat astfel:

- în perioada 01.01.2009 - 16.08.2009 controlul ex-post pe teren s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Manualului de proceduri privind controlul şi antifrauda – G9-CA versiunea 02, consolidate prin Instrucţiunea nr. 118;

- în perioada 17.08.2009 - 31.12.2009 controlul ex-post pe teren s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Manualului de proceduri privind controlul şi antifrauda – G9-CA versiunea 03, modificat prin Instrucţiunea nr. 120.

În urma efectuării misiunilor de control au fost întocmite şi aprobate Notele de Control aferente misiunilor respective. Principalele constatări şi recomandări formulate în urma misiunilor de control şi prezentate în rapoartele de control se referă la următoarele deficienţe: a) Nereguli fără implicaţii financiare: panouri publicitare neconforme; autorizaţii sanitare, sanitar veterinare, mediu expirate sau în curs de reactualizare; neinformarea A.P.D.R.P. de schimbarea reprezentantului legal/tehnic; înregistrarea eronată în documentele financiar - contabile a investiţiei; nereactualizarea inventarului domeniului public cu investiţia realizată prin Program SAPARD în cazul beneficiarilor publici; investiţii afectate de calamităţi aflate în curs de reparare şi îndepărtare a efectelor datorate calamităţilor; clarificarea situaţiei juridice asupra construcţiilor şi terenurilor în urma finalizării investiţiei; încheierea contractelor de întreţinere şi exploatare a investiţiilor ce privesc alimentarea cu apă şi canalizarea localităţilor cu operatori autorizaţi de către A.N.R.S.C.; zone de drum cu porţiuni deteriorate aflate în curs de reparare.


126

În cazul proiectelor controlate la care s-au descoperit nereguli fără implicaţii financiare, acestea au fost supuse monitorizării până la remedierea deficienţelor. b) Nereguli cu implicaţii financiare: neutilizarea bunurilor achiziţionate conform specificaţiilor din cererea de finanţare şi proiectul tehnic, încetarea activităţii productive, înstrăinarea bunurilor achiziţionate prin Program SAPARD şi înregistrarea unor rezultate economico-financiare negative. În cazul a 22 proiecte la care în urma controalelor s-au identificat nereguli cu implicaţii financiare s-au întocmit Rapoarte de control/Note de Control cu propunerea de constituire debit şi s-a declanşat procedura de recuperare debite conform legislaţiei în vigoare. La un număr 3 proiecte s-a constatat că beneficiarii au intrat în procedura de insolvenţă în vederea reorganizării. Urmare a acestui fapt a fost informată Direcţia Juridică care a depus cererea APDRP de înscriere la masa credală. În urma constatărilor făcute ca urmare a activităţii de control ex-post s-a propus şi urmărit îndeplinirea următoarelor măsuri:

remedierea deficienţelor constatate; purtarea de corespondenţă cu beneficiarii în vederea remedierii deficienţelor

constatate la vizita pe teren; acordarea de termene în vederea realizării lucrărilor de remediere a deficienţelor

constatate asupra proiectelor finanţate prin Program SAPARD; întocmirea procesului verbal de constatare în vederea recuperării ajutorului financiar

nerambursabil în cazul proiectelor la care s-au identificat nereguli cu implicaţii financiare;

reverificarea pe teren a unor proiecte în cursul anului 2010 în vederea constatării modului în care beneficiarii au dus la îndeplinire recomandările formulate de către Birourile Control Proiecte Finalizate.

Rezultatele controalelor efectuate pe fiecare măsură şi indicarea procentului de beneficiari parţial sau integral neconformi Măsura 1.1 37 proiecte din care la 33 proiecte (89,19%) nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 4 proiecte (10,81%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare. În anul 2009 din 7 proiecte verificate la 5 proiecte nu s-au constatat neregularităţi (71,42%), iar la 2 proiecte au fost descoperite neregularităţi (28,57%). Măsura 2.1 102 proiecte din care la 78 proiecte (76,47%) nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 24 proiecte (23,53%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare.

În anul 2009 din 30 proiecte verificate la 26 proiecte nu s-au constatat neregularităţi (86,66%), iar la 4 proiecte au fost descoperite neregularităţi (13,33%). Măsura 3.1


127

123 proiecte din care la 110 proiecte (89,44%) nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 13 proiecte (10,56%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare. În anul 2009 din 16 proiecte verificate la 14 proiecte nu s-au constatat neregularităţi (87,5%), iar la 2 proiecte au fost descoperite neregularităţi (12,5%). Măsura 3.4 67 proiecte din care la 54 proiecte (80,60%) nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare, 10 proiecte (14,92%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare şi 3 proiecte (4,48%) integral neconforme (proiecte reziliate).

În anul 2009 din 30 proiecte verificate la 24 proiecte nu s-au constatat neregularităţi (80%), iar la 6 proiecte au fost descoperite neregularităţi (20%). Măsura 3.5 20 proiecte (respectiv 100%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare. În anul 2009 din 8 proiecte verificate la 7 proiecte nu s-au constatat neregularităţi (87,5%), iar la 1 proiect au fost descoperite neregularităţi (12,5%).

Măsura 1.2 3 proiecte (respectiv 100%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare. 5.3 Lista neregularităţilor detectate şi comunicate către OLAF, precum şi debitele constituite Situaţia raportării neregularităţilor constatate de diverse organisme cu atribuţii de control al modului de utilizare a fondurilor europene (OLAF, DLAF, DNA) în cursul anilor 2008 şi 2009 este prezentată în Anexa nr. 2. Menţionăm că pentru rapoartele respective APDRP nu a întocmit debite la nivelul anului 2008 şi 2009, dar fie au fost constituite debite la nivelul anului 2010, fie sunt în investigaţie la diverse organisme cu atribuţii în acest sens, urmând ca la finalizarea acestor investigaţii APDRP să ia măsurile care se impun. Situaţie debitori 2004 În anul 2004 au fost constituite 32 de debite în cuantum de 417.067,73 lei (102.986,63 Euro – la cursul de schimb de la data constituirii), toate aceste debite au fost recuperate integral, suma recuperată fiind de 417.067,73 lei (103.102,26 Euro – la cursul de schimb de la data recuperării). De asemenea, datorită neachitării la termen a sumelor datorate au fost constituite şi recuperate majorări de întârziere în cuantum de 8.947,86 lei. Pentru debitele constituite în anul 2004 nu au fost depuse contestaţii.


128

Măsura M 1.1 M 1.2 M 2.1 M 3.1 M 3.3 M 3.4 M 3.5 Total 2004 Nr.

debite 2 0 30 0 0 0 0 32

Situaţie debitori 2005 În anul 2005 au fost constituite 71 de debite, dintre acestea un număr de 5 debite au fost anulate în urma unor decizii emise de către APDRP sau de către instanţele naţionale. Debitele constituite au fost în cuantum de 2.689.268,51 lei (738.546,59 Euro – la cursul de schimb de la data constituirii), din cele 66 de debite fiind recuperate 64 în cuantum de 2.632.675,23 lei (714.794,81 Euro – la cursul de schimb de la data recuperării). Majorări de întârziere constituite şi recuperate au fost în cuantum de 961.069,20 lei. Cele 2 debite rămase de recuperat au fost transmise înspre executare silită, iar valoarea aferentă contribuţiei CE a fost prescrisă. Pentru anul 2005 au fost depuse 7 contestaţii administrative şi 16 contestaţii la instanţele naţionale.

Măsura M 1.1 M 1.2 M 2.1 M 3.1 M 3.3 M 3.4 M 3.5 Total 2005

Nr. debite

4 0 60 1 0 1 0 66

Situaţie debitori 2006 În decursul anului 2006 au fost constituite 64 de debite, dintre acestea un număr de 4 debite au fost anulate în urma unor decizii emise de către APDRP sau de către instanţele naţionale. Cuantumul celor 60 de debite este de 5.433.000,33 lei (1.541.394,52 Euro – la cursul de schimb de la data constituirii), dintre acestea au fost recuperate 56 de debite, valoarea sumei recuperate fiind de 2.106.217,64 lei (579.214,13 Euro – la cursul de schimb de la data recuperării), în timp ce majorările de întârziere recuperate au fost în cuantum de 689.560,62 lei. Debitele rămase de recuperat sunt transmise înspre executare silită, iar valoarea aferentă contribuţiei CE a fost prescrisă. Pentru anul 2006 au fost depuse 19 contestaţii administrative şi 16 contestaţii la instanţele naţionale.

Măsura M 1.1 M 1.2 M 2.1 M 3.1 M 3.3 M 3.4 M 3.5 Total 2006

Nr. debite

2 0 46 6 0 6 0 60

Situaţie debitori 2007 În anul 2007 au fost constituite 83 de debite, dintre acestea un număr de 8 debite au fost anulate în urma unor decizii emise de către APDRP sau de către instanţele naţionale. Debitele constituite au fost în cuantum de 15.035.063,41 lei (4.492.820,74 Euro – la cursul de schimb de la data constituirii). Un număr de 66 de debite au fost recuperate din cele 75, valoarea sumelor recuperate fiind în cuantum de 7.951.900,16 lei (2.184.902,39 Euro – la cursul de schimb de la data recuperării), în timp ce majorările de întârziere constituite şi recuperate au fost în cuantum de 1.441.620,41 lei. Cele 11 debite rămase de recuperat au fost transmise înspre executare silită, iar valoarea aferentă contribuţiei CE a fost prescrisă. Pentru anul 2007 au fost depuse 32 contestaţii administrative şi 8 contestaţii la instanţele naţionale.


129


debite 11 1 30 12 0 21 0 75

Cele 11 debite constituite în anul 2007 şi prescrise în anul 2009 se regăsesc în lista de mai jos:

Număr

fisa debit

Dată fişă debit

Debitor Cod contract de

finanţare

191 08-May-07 SC TERALUCA METAL CONSTRUCT SRL C 3.40211260500015

194 08-May-07 CL PAULESTI PRAHOVA C 2.131033100079

206 04-Jun-07 AF LUPU NICOLAE RASINARI SIBIU C 3.4024273400018

219 24-Jul-07 SC SUPER MAX SRL SALAJ C 3.40213263300023

222 03-Aug-07 CL PAULESTI PRAHOVA C 2.131033100079

224 03-Aug-07 CL VOINESTI DAMBOVITA C 2.121031600019

225 08-Aug-07 SC CASA CRISTINA SRL C 3.4029230300016

241 31-Oct-07 ACL POPRICANI IASI C 2.111012400145

243 31-Oct-07 CL VLADENI IASI C 2.111012400116

246 20-Nov-07 SC SAFIR COM SRL C 3.11122261300113

249 21-Nov-07 CL ROZAVLEA MARAMURES C 2.121062400098 Situaţie debitori 2008 În decursul anului 2008 au fost constituite 150 de debite, dintre acestea un număr de 15 debite au fost anulate în urma unor decizii emise de către APDRP. Cuantumul celor 135 de debite este de 21.752.446,37 lei (6.022.113,62 Euro - la cursul de schimb de la data constituirii), dintre acestea au fost recuperate 82 de debite, valoarea sumei recuperate fiind de 5.756.050,99 lei (1.511.112,61 Euro – la cursul de schimb de la data recuperării), în timp ce majorările de întârziere recuperate au fost în cuantum de 172.946,45 lei. Debitele rămase de recuperat sunt transmise înspre executare silită, iar pentru debitele care au împlinit 2 ani de la data constituirii contribuţia CE a fost prescrisă. Pentru anul 2008 au fost depuse 82 contestaţii administrative şi 1 contestaţie la instanţele naţionale.


debite 21 1 28 13 45 25 2 135

Situaţie debitori 2009 Pentru anul 2009 debitele constituite au fost în număr de 118, un număr de 10 dintre acestea fiind anulate în urma unor decizii emise de către APDRP. Cele 108 debite sunt în cuantum de 59.102.723,11 lei (14.012.029,10 Euro - la cursul de schimb de la data constituirii). Cuantumul mare al debitelor constituite se datorează existenţei unui număr mare de proiecte


130

cu valoare mare care au fost reziliate 15 dintre acestea având valoarea mai mare de un milion de lei. Din 108 debite constituite au fost recuperate 47, valoarea sumei recuperate fiind în cuantum de 4.051.779,82 lei (1.511.112,61 Euro - la cursul de schimb de la data recuperării), de asemenea au mai fost recuperate majorări de întârziere în cuantum de 124.016,28 lei. Toate debitele care nu au fost achitate de către beneficiari în termen au fost transmise către autorităţile statului în vederea executării silite. Contestaţiile administrative depuse de către beneficiari fiind în număr de 62.


debite 30 1 23 21 1 30 2 108

În momentul de faţă sunt înregistrate în Registrul debitorilor 108 debite. Debitele anulate din cele constituite în anul 2009 fiind următoarele:

Număr fisa debit

Data fişă debit

Debitor Cod contract de

finanţare

402 14/01/2009 SC ALINVEST TOUR SRL C 3.40203524100138

407 23/01/2009 SC MARIA TRADING SRL C 3.10101531900381

408 26/01/2009 SC MARIA TRADING SRL C 1.10202531200059

457 10/06/2009 SC LABORATOARELE FARES BIO VITAL SRL C 3.11201452200162

458 22/06/2009 CL DELENI IASI C 2.121012400133

460 22/06/2009 CL PLUGARI IASI C 2.121012400120

462 25/06/2009 SC EURO-CASA PROD SRL C 3.11102531600529

463 02/07/2009 ACL TANSA IASI C 121012400123

508 23/11/2009 SC TRANS-ANBER SRL C 3.40203572100439

519 22/12/2009 CL SACELU GORJ C 2.121042000038 Situaţia detaliată a tuturor debitelor constituite în perioada 2004 – 2009 se găseşte în Anexa nr. 3.

Diminuarea unor debite Informaţiile cu privire la diminuarea unor debite se regăsesc completate în coloana de „Observaţii” din „Registrul debitorilor”, de asemenea tot în Registrul debitorilor există o coloană unde este înregistrată „Valoarea debitului iniţial” care în cazul debitelor diminuate diferă de „Valoarea debitului lei”. Conform datelor din Registrul debitorilor au fost diminuate următoarele debite, astfel:

Număr

fişă debit

Data fişă debit

Debitor Valoare Debit

Iniţial Valoarea

debitului lei

223 03/08/2007 CL TATARANI DAMBOVITA 110. 609,20 21.050,58

224 03/08/2007 CL VOINESTI DAMBOVITA 38.677,35 14.498,88

226 09/08/2007 SC ITALOVINI SRL 64. 663,66 26.850,76


131

254 23/01/2008 CL SAGNA NEAMT 236.070,26 109.951,35

255 29/01/2008 CL BUCHIN CARAS SEVERIN 54.196,48 40.257,28

264 20/03/2008 CL IORDACHEANU PRAHOVA 274.813,35 96.280,25

345 29/10/2008 SC TRANSIM SRL 202.220,64 10.118,81

404 16/01/2009 ACL TIGANASI - PROBOTA 285.538,89 190.298,89

409 26/01/2009 SC TURUL 2004 SRL HARGHITA 78.943,72 40.050,49

419 09/03/2009 SC NOVA HYGEIA SRL 319.720,54 14.849,00

439 14/05/2009 SC LEGOFRUCT SRL 501.672,63 45.532,63

464 03/07/2009 SC PASTOREL SRL 1.303.937,00 292.963,91469 10/07/2009 D.S.V.S.A. SUCEAVA 45.000,00 27.000,00

527 27/01/2010 CL PLUGARI IASI 3.483.518,68 599.423,44

628 08/09/2010 SC ELECTRICA SA 113.371,83 14.180,86

o În ceea ce priveşte debitul constituit în sarcina Consiliului Local al Comunei Tatarani, judeţul Dâmboviţa: Prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 895/18.02.2009 pronunţată în dosarul nr. 168/42/2008 s-a dispus de către această instanţă anularea în parte a deciziei nr. 19.019/26.09.2007 de soluţionare a contestaţiei şi a procesului verbal de control nr. 15.038/27.07.2007, respectiv pentru suma de 89.558,62 lei, întrucât această sumă reprezintă cheltuială eligibilă efectuată pentru bunuri (construcţii montaj şi echipamente pentru realizarea instalaţiilor electrice) ce rămân în proprietatea utilizatorului de reţea, ci nu a operatorului de reţea.

o În ceea ce priveşte debitul constituit în sarcina Consiliului Local al Comunei Voineşti, judeţul Dâmboviţa: Prin sentinţa civila nr. 111/20.06.2009 pronunţată in dosarul nr. 2050,8/42/2007, Curtea de Apel Ploieşti a admis în parte acţiunea formulata de către Consiliul Local al Comunei Voineşti şi a dispus anularea în parte a procesului verbal de control nr. 878/24.07.2007, in sensul ca suma datorata de acest beneficiar cu titlu de cheltuieli neeligibile, nu este de 38.677,35, ci de 14.498,88 lei, această din urmă sumă reprezentând cheltuială neeligibilă întrucât aceste cheltuieli reprezintă valoarea instalaţiilor ce au intrat in patrimoniul SDFEE Târgovişte, ci nu al beneficiarului aşa cum cer regulile de finanţare. Menţionăm că recursul promovat de către A.P.D.R.P. împotriva acestei sentinţe a fost respins de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce înseamnă ca sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti a rămas definitivă şi irevocabilă.

3. SC Italovini SRL – debitul a fost redus, fiind admisă în parte contestaţia, deoarece: conflictul de interese descoperit nu putea fi reţinut în sarcina beneficiarului care şi-a

îndeplinit obligaţia contractuală de a obţine o ofertă conformă de la un singur furnizor. Procedurile de achiziţie SAPARD nu prevedeau obligativitatea obţinerii a trei oferte, ci beneficiarul era obligat să obţină o singură ofertă conformă, clauză contractuală ce a fost respectată de beneficiar.

Furnizorul de servicii de proiectare despre care se constatase că nu putea presta activitatea de proiectare, neavând obiect de activitate adecvat, s-a dovedit din


132

documentele puse la dispoziţie de Oficiul Registrului Comerţului Român, că avea ca obiect secundar de activitate, activitatea de proiectare în construcţii.

Dovedirea acestor aspecte au dus la exonerarea contestatarului de obligaţia de plată a sumei de 37812,9 lei.

4. CL SAGNA Neamţ - S-a anulat debitul pentru amenajarea intersecţiilor, deoarece în urma verificărilor la

teren s-a constatat că doua dintre ele erau amenajate, iar celelalte două reprezentând intrări în curţi, nu trebuiau amenajate .

- S-a anulat debitul referitor la podeţe deoarece din verificarea documentara a reieşit că lucrările găsite în teren, aferente podeţelor, au valoare mai mare decât valoarea decontată. Din situaţiile de plată reiese ca au fost plătite un număr de 17 podeţe, în timp ce în teren au fost găsite 21 de podeţe similare ca şi construcţie cu cele din documentaţie.

5. CL BUCHIN, Caraş Severin Debitul în cuantum de 13939,20 lei, care a fost anulat prin Decizia de soluţionare a

contestaţiei, a fost constituit de APDRP deoarece firma care a executat lucrările de construcţie a cuprins la încheierea de deviz la lucrările executate cheltuieli indirecte un procent de 9,5%, iar în situaţiile de lucrări transmise de DLAF reiese că această firmă a cuprins la încheierea de deviz la lucrările executate cheltuieli indirecte de 5,5%. Debitul a fost anulat deoarece au fost decontate cheltuieli indirecte de 5,5%, deci nu au existat diferenţe de cheltuieli directe între ofertă şi ce s-a decontat.

6. CL IORDĂCHEANU, Prahova - 12.500 lei pentru serviciile de dirigenţie de şantier, întrucât contractul dintre Consiliul

Local IORDACHEANU şi SC CORIMEX INTERNATIONAL SRL a fost încheiat în data de 12.08.2003, iar termenul scadent pentru datoriile acumulate de societate era în data de 25.08.2003, sumele din certificatul mai sus menţionat nu pot fi considerate obligaţii restante datorate bugetului de stat.

- 5.600 lei pentru serviciile de verificare proiect, întrucât aspectul semnalat de către DLAF nu a fost o neregulă care să influenţeze eligibilitatea contractantului, fiind o eroare umană care însă nu a atras după sine prejudicierea fondurilor comunitare (certificatele depuse de verificatorul de proiect au fost depuse ulterior datei semnării contractului)

- 160.433,01 lei profitul SC CONDORII SULT SRL, întrucât, ofertantul SC CONDORII SULT SRL era eligibil la momentul contractării, iar DNA, prin rezoluţia din data de 31.03.2008, a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de persoanele implicate în realizarea proiectului în cazul suspiciunii de fals şi uz de fals semnalat de DLAF.

- Ulterior, la solicitarea OLAF, proiectul a fost reziliat.

7. SC TRANSIM SRL, jud. Argeş Debitul a fost redus reţinându-se doar profitul din contractul de execuţie de lucrări

deoarece, deşi nu s-au găsit probe concludente, a existat suspiciunea că lucrarea ar fi fost executată de altă firmă decât cea câştigătoare a licitaţiei.

8. ACL ŢIGĂNAŞI, Probota A fost admisă în parte contestaţia pentru că:


133

Societatea (IPTANA) care a efectuat serviciile de proiectare a fost acuzată ca având datorii la bugetul statului - s-a făcut dovada că datoriile fuseseră achitate înainte de semnarea contractului şi pentru acest motiv a fost redus debitul cu suma de 96.250,06 lei (= contravaloarea contractului de proiectare).

9. SC TURUL 2004 SRL, Harghita

Neregulă: facturi achitate de beneficiar cu numerar Prin Decizia de soluţionare a contestaţiei, s-a recalculat debitul în baza documentelor

financiare depuse în cadrul tranşelor de plată şi s-a ajuns la concluzia că din debitul iniţial de 78.943,72 lei se scade valoarea considerată eligibilă în urma calculului, respectiv 38.893,235 lei, debitul final ajungând de 40.050,485 lei.

10. NOVA HYGEIA SRL

Neregula: încălcarea contractului de finanţare anexa IV – instrucţiuni de achiziţii pentru beneficiarii privaţi, prin care atribuirea contractelor trebuia să respecte principiul liberei concurenţe şi al transparenţei şi conform art.293 lit.g din Legea nr.34/2006, privind achiziţiile publice, încălcarea principiului tratamentului egal, principiul liberei concurenţe si principiul transparentei, constituie în acest caz contravenţie, care se sancţionează cu amendă conform art.294 din aceeaşi lege (aşa cum se menţionează şi în contestaţia beneficiarului).

În anexa I la Contractul de Finanţare articolul 17 (3) este precizat faptul ca Autoritatea Contractantă poate aplica posibile sancţiuni, în situaţia nerespectării unor obligaţii în ceea ce priveşte depistarea unor nereguli.

Comisia de soluţionare a contestaţiei apreciază că poate aplica sancţiuni în ceea ce priveşte încălcarea principiului tratamentului egal, principiului liberei concurente şi principiului transparenţei. Sancţiunea aplicată constă în reducerea cu 5% (profit) din situaţiile de plată pentru lucrări construcţii –montaj reprezentând o valoare totală de 14.849 lei (aferentă sumei 319.720,54 lei).

11. SC LEGOFRUCT SRL

A fost anulat debitul în valoare de 456.140 lei, constituit pentru serviciile de consultanţă (contract nr. 06/31.10.2005 încheiat între SC LEGOFRUCT SRL şi SC EURO AGRI PROIECT SRL) conform PVC nr. 9930/14.05.2009, întrucât beneficiarul a făcut dovada faptului ca SC ALFA PROIECT SRL, firma participantă la selecţie de oferte, era constituită ca şi persoană juridică la data depunerii ofertelor cât şi la data finalizării procedurii de selecţie.

12. SC PĂSTOREL SRL În condiţiile în care investiţia a fost realizată integral în conformitate cu proiectul depus, este funcţională şi nu s-au descoperit nereguli sau prejudicierea fondurilor nerambursabile pe parcursul execuţiei proiectului, aşa cum rezultă din verificările efectuate de OJPDRP Timiş şi CRPDRP 5 Timişoara, considerăm că decizia de reziliere a contractului luată de echipa de control pentru aspecte de forma si nu de fond este o măsură disproporţionată fata de neregulile constatate. Astfel, comisia de soluţionare a contestaţiei a reţinut că întemeiată doar neregula referitoare la achiziţia de mijloace de transport, fapt pentru care consideră că se impune anularea debitului stabilit prin Procesul verbal de constatare nr. 14.410/03.07.2009 şi constituirea unui debit în valoare de 292.963,91 lei (Tranşa I = 161.811,00 lei, Tranşa II = 131.152,91 lei) reprezentând contravaloarea achiziţiei de mijloace de transport.


134

13. DSVSA Suceava Motivul debitului l-a constituit divizarea fragmentarea sumei destinate inspectorilor de şantier (beneficiarul încheiase 3 contracte pentru inspector şantier structură, inspector şantier instalaţii şi inspector şantier instalaţii electrice).

Comisia de soluţionare a contestaţiei a apreciat că atunci când beneficiarul a decis fragmentarea sumei destinate inspectorilor de şantier a acţionat justificat în cazul inspectorului de şantier structură, dar nejustificat în cazul inspectorilor de şantier instalaţii, fiind vorba doar de două domenii de atestare (structură şi instalaţii), nu de trei aşa cum a considerat beneficiarul. Astfel a fost anulat debitul aferent serviciilor de inspector şantier structura.

14. CL PLUGARI, Iaşi Debitul a fost diminuat deoarece în urma controlului efectuat pe teren s-a constatat că

apa furnizată prin sistem de alimentare nu se încadrează în indicatorii de potabilitate datorită utilizării concomitente şi a sursei de suprafaţă prin drenuri cu indicatori de potabilitate necorespunzători. Echipa de soluţionare a Contestaţiei a considerat că singura componentă neeligibilă a proiectului finanţat prin Program SAPARD, este sursa de alimentare cu apă de suprafaţă, motiv pentru care s-a constituit debit numai pentru lucrările reprezentând sursa de captare de suprafaţă – drenuri. S-a avut în vedere faptul că restul sistemului de apă realizat prin Program SAPARD asigură apă potabilă către populaţie, nefiind necesară recuperarea ajutorului financiar nerambursabil.

15. SC ELECTRICA SA

Debitul iniţial a fost făcut pentru toate situaţiile de lucrări, motiv pentru care s-a efectuat o evaluare corecta a tuturor lucrărilor plătite care nu au fost conforme cu proiectul tehnic iniţial. Pentru astfel de lucrări, comisia, pe baza proiectului tehnic, ofertei câştigătoare, si situaţiilor de plata a întocmit debite în mod analitic, pe articole de deviz, pentru fiecare situaţie neconforma menţionată în Procesul verbal de constatare nr.18905/07.09.2010. Astfel, s-au constituit debite doar pentru articole de deviz neexecutate, respectiv 28361,71 lei (50% - 14.180,86lei). Lucrările neexecutate nu afectează funcţionalitatea proiectului.

Principalele nereguli constatate de către echipele de control APDRP, care au condus la constituirea debitelor în cadrul Proceselor Verbale de Constatare şi motivele anulării acestora ulterior, prin Deciziile de soluţionare a contestaţiilor, ca urmare a verificării punctelor slabe semnalate în Procesele Verbale de Constatare, au fost după cum urmează:

Un participant la selecţia de oferte nu avea obiect de activitate corespunzător iar reprezentantul acestei firme a declarat DLAF că nu a participat la selecţia de oferte.

Debitul a fost anulat prin Decizia de soluţionare a contestaţiei, deoarece beneficiarul a demonstrat că participantul la licitaţie avea obiect de activitate corespunzător iar reprezentantul acestei firme a declarat contrar celor declarate la DLAF că a participat la această selecţie de oferte.

DNA a dat Neînceperea Urmăririi Penale în acest caz. S-au autorizat la plata cheltuieli neeligibile reprezentând situaţii de lucrări ce

conţin cantităţi ale materialelor mai mari decât cele real puse în opera. Comisia de soluţionare a contestaţiei a analizat condica de betoane ataşată cererii de plată împreună cu situaţia de lucrări şi extrasul de material şi a constatat ca s-


135

au folosit mărci de betoane superioare calitativ care necesita un consum mai mare de componente (ciment). Astfel, valoarea surplusului de material este considerate cheltuială eligibilă.

Conflict de interese –fost expert APDRP a acordat servicii de dirigenţie de şantier la un proiect SAPARD.

Din verificările efectuate la momentul soluţionării contestaţiei s-a ajuns la concluzia că expertul respectiv nu a avut nicio implicare în dosarul pentru acordarea finanţării, astfel încât în speţă nu se poate retine existenţa vreunui conflict de interese, motiv pentru care debitul referitor la serviciile dirigenţie de şantier s-a anulat.

PVC-ul a fost făcut pe baza rechizitoriului DNA. Contestaţia a fost admisă pentru că din punct de vedere juridic rechizitoriul nu este material probant. Beneficiarul are dreptul de a beneficia de prezumţia de nevinovăţie.

Firma câştigătoare la o selecţie de oferte organizată de beneficiar, înregistra datorii la bugetul de stat. Debitul a fost anulat la soluţionarea contestaţiei, întrucât beneficiarul a făcut dovada faptului că societatea respectivă nu înregistra debite la bugetul de stat.

La controlul ex-post pe teren s-a constatat ca sistemul de alimentare cu apă nu funcţiona, iar beneficiarul nu a prezentat documente care să ateste funcţionarea sistemului: autorizaţii de funcţionare, buletine de analiză care să ateste potabilitatea apei, contract abonament încheiat cu Apele Române, procese verbale care să confirme volumele de apă captate din subteran, situaţia branşamentelor individuale la sistemul public de alimentare cu apă.

La soluţionarea contestaţiei, s-a constatat că toate deficienţele au fost remediate de către beneficiar, investiţia funcţiona, era autorizată, iar beneficiarul a prezentat documente care să ateste că sistemul public de alimentare era funcţional şi îşi demonstra utilitatea publică.

Schimbarea a doi experţi cheie – servicii proiectare, în timpul elaborării proiectului tehnic. Prin Decizie s-a dovedit ca experţii cheie au fost înlocuiţi din motive întemeiate, iar noii experţi cheie aveau pregătire profesională corespunzătoare.

Întârziere în implementarea proiectului care a dus la nedepunerea în termen a cererii de plată. La soluţionarea contestaţiei, s-a constatat ca întârzierea implementării proiectului nu s-a datorat beneficiarului ci procesului ce a avut loc între beneficiar si constructor care s-a derulat cu întârziere, acest lucru ducând la anularea debitului.

Nefuncţionarea staţiei de epurare pentru o perioadă de timp în care clădirea acesteia a fost sigilată de către Inspectoratul Judeţean de Poliţie. Debitul a fost anulat deoarece nefuncţionarea staţiei de epurare nu s-a datorat beneficiarului ci a sigilării acesteia de către Poliţie până la finalizarea procesului în urma furtului unor componente ale echipamentelor din staţie.

Furnizorul serviciilor de consultanţă avea înscris în certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului codul 7412 şi nu codul 7414 care prevede „activităţi pentru consultanţă în afaceri şi management”. Debitul a fost anulat deoarece s-a constatat că şi codul înscris în certificat acoperă activităţile de consultanţă pentru care s-a încheiat contractul.

Menţionăm că, în afara debitelor anulate prin Decizie de soluţionare a contestaţiei, au fost şi debite anulate ca urmare a contestaţiilor judiciare.


136

5.4 Misiuni de audit

5.4.1. Stadiul implementării recomandărilor Comisiei Europene ca urmare a misiunilor de audit În perioada 2000-2009 au fost efectuate următoarele misiuni de audit de către reprezentanţii Comisiei Europene: 1) Cu privire la lichidarea conturilor Agenţiei SAPARD conform art. 11, Secţiunea A din MAFA au fost transmise Scrisori de Observaţii pentru anii 2003-2009 în baza informaţiilor transmise de Agenţie cu privire la conturile anuale, declaraţiile de cheltuieli şi în baza Raportului de certificare al conturilor emis de Organismul de Certificare. 2) Cu privire la lichidarea de conformitate conform art. 12, Secţiunea A din MAFA:

în perioada 28 iunie - 2 iulie 2004 pentru anul 2004 cu privire la Măsura 1.1; în perioada 24-28 octombrie 2005 pentru anul 2005 cu privire la Măsurile 1.1, 2.1, 3.1

şi 3.4; în perioada 18-22 septembrie 2006 pentru anul 2006 cu privire la Măsurile 1.1 şi 2.1; în perioada 17-21.09.2007 pentru anul 2007 cu privire la Măsurile 1.1, 2.1 şi 3.1; în perioada 08-12.09.2008 pentru anul 2008 cu privire la Măsurile 1.2, 3.1, 3.3 şi 3.5; în perioada 23-27.11.2009 pentru anul 2009, având ca obiect verificarea sistemului de

gestionare şi control şi dacă cheltuielile efectuate în cadrul Programului SAPARD respectă dispoziţiile legislaţiei UE;

3) Cu privire la verificarea respectării criteriilor de acreditare conform cerinţelor MAFA în perioada 03-13.06.2008. Principalele recomandări formulate în urma acestor misiuni de audit au vizat următoarele aspecte, iar stadiul implementării lor este prezentat în continuare:

în baza recomandării privind detalierea rapoartelor de control pentru Măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4 formulată în anii 2004, 2005, 2006, 2008 şi 2009 s-a realizat modificarea procedurii de autorizare plăţi cu privire la verificările pe teren astfel încât rapoartele să cuprindă detalii în ceea ce priveşte verificarea fizică şi administrativă, metoda şi rezultatul controlului efectuat, aplicarea de sancţiuni în cazul în care se constată nerespectarea condiţiilor impuse prin proiect;

cu privire la verificările administrative privind studiile de fezabilitate pentru Măsura 2.1 realizate în anii 2004, 2005, 2006 şi parţial 2007 Comisia Europeană a recomandat realizarea unor verificări mai detaliate ale datelor calitative şi economice prezentate în studiile de fezabilitate pentru a obţine asigurări rezonabile cu privire la utilitatea şi fezabilitatea soluţiei de proiectare. Pentru acest punct autorităţile române au prezentat explicaţii şi documente justificative cu privire la controalele existente în proceduri şi în legislaţia naţională cu privire la studiile de fezabilitate astfel încât să se demonstreze utilitatea proiectului;

în ceea ce priveşte identificarea riscului de conflict de interese prin procedurile de lucru pentru achiziţii publice pentru Măsura 2.1, Comisia Europeană a preluat constatările şi recomandările autorităţilor române din anii 2003 şi 2004, iar prin măsurile întreprinse, inclusiv constituirea şi recuperarea de debite, Agenţia a demonstrat că a adresat corespunzător această recomandare;


137

în ceea ce priveşte rezonabilitatea preţurilor auditorii CE au recomandat implementarea unor proceduri suplimentare prin care să se poată stabili în ce măsură preţurile prezentate de beneficiari erau sau nu rezonabile. În baza răspunsurilor formulate de autorităţile române această recomandare a fost considerată închisă pentru anii 2004-2007. În plus pentru a adresa această recomandare în anul 2009 a fost elaborată o procedură de reverificare a achiziţiilor efectuate de beneficiarii privaţi ai Programului SAPARD din punct de vedere al conformităţii ofertelor depuse de către operatorii economici participanţi la licitaţie şi a rezonabilităţii preţurilor din oferta câştigătoare, în baza căreia au fost efectuate reverificări suplimentare;

în ceea ce priveşte respectarea principiului separării responsabilităţilor pentru controalele ex-post Agenţia a luat măsuri suplimentare şi asiguratorii prin crearea unui birou de control al proiectelor finalizate la nivelul fiecărui centru regional;

îmbunătăţirea de către agenţie a procedurilor cu privire la debitori şi raportarea neregulilor, îmbunătăţirea formei şi conţinutului datelor din Registrul Debitorilor şi transmiterea de numeroase informaţii suplimentare şi documente justificative cu privire la etapele parcurse de la identificarea neregulii şi până la constituirea debitului pentru un număr foarte mare de debite. Agenţia a asigurat îmbunătăţirea procedurilor de lucru cu privire la debitori, modificarea Registrului Debitorilor şi a furnizat toate informaţiile solicitate de auditori pentru misiunile de lichidare a conturilor aferente anilor 2007, 2008 şi 2009 pentru care s-a formulat această recomandare. Până în decembrie 2010 Comisia Europeană nu a comunicat o decizie cu privire la lichidarea conturilor pentru perioada menţionată.

furnizarea de explicaţii pentru depăşirea termenului de trei luni între data primirii documentelor justificative necesare efectuării plăţii şi data efectuării plăţii către beneficiari prevăzut de art. 8, par. 6, secţiunea A din MAFA. Agenţia a transmis informaţiile şi documentele justificative solicitate, dar până în decembrie 2010 Comisia Europeană nu a comunicat o decizie cu privire la lichidarea conturilor pentru perioada 2007-2009.

Precizăm că Scrisorile de Observaţii ale Comisiei Europene cu privirea la lichidarea conturilor pentru anii 2006-2009 au inclus şi observaţii referitoare la munca desfăşurată de Organismul de Certificare în principal cu privire la următoarele aspecte:

în ceea ce priveşte modalitatea de evaluare a erorilor din Rapoartele Organismului de Certificare pentru anii 2007, 2008 auditorii CE au recomandat ca aceasta trebuie să fie în strictă concordanţă cu liniile directoare şi recomandările Comisiei formulate cu privire la eşantionarea şi evaluarea erorilor;

monitorizarea permanentă de către Organismul de Certificare a recomandărilor formulate în rapoartele anterioare elaborate;

dar implementarea lor este responsabilitatea Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi (Organismul de Certificare). În baza analizării răspunsurilor formulate şi a documentelor justificative prezentate de autorităţile române, la data elaborării prezentului raport (mai 2011) stadiul misiunilor de audit ale Comisiei Europene era următorul:

pentru misiunile de audit de lichidare a conturilor pentru anii 2003-2007 nu au fost propuse corecţii financiare de reprezentanţii Comisiei Europene;

pentru misiunea de audit de lichidare a conturilor pentru anul 2008 s-au desfăşurat două întâlniri bilaterale în 19-21.05.2010 şi 13.10.2010, urmând a fi primită o decizie a Comisiei Europene cu privire la lichidarea conturilor Agenţiei;


138

pentru misiunea de audit de lichidare a conturilor pentru anul 2009 Agenţia a transmis în septembrie 2010 autorităţilor naţionale (Autoritatea de Certificare şi Plată din cadrul MFP) răspunsurile şi documentele justificative necesare pentru Scrisoarea de Observaţii a Comisiei Europene.

pentru misiunile de audit de lichidare de conformitate desfăşurate în anii 2004 şi 2005 au fost aplicate corecţii financiare pentru Măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4 după desfăşurarea unei întâlniri bilaterale cu reprezentanţii DG AGRI şi a unei reuniuni cu Organismul de Conciliere din cadrul Comisiei Europene;

pentru misiunea de audit de lichidare de conformitate desfăşurată în anul 2006 au fost propuse corecţii financiare pentru Măsurile 1.1 şi 2.1 după desfăşurarea unei întâlniri bilaterale cu reprezentanţii DG AGRI şi a unei reuniuni cu Organismul de Conciliere din cadrul Comisiei Europene ca urmare a demersurilor întreprinse de autorităţile române. Precizăm că ulterior desfăşurării reuniunii cu Organismul de Conciliere Comisia Europeană a decis aplicarea corecţiilor financiare propuse pentru Măsurile 1.1 şi 2.1;

pentru misiunea de audit de lichidare de conformitate desfăşurată în 2007 au avut loc două întâlniri bilaterale cu reprezentanţii DG AGRI în data de 16.10.2008 şi 28.10.2010, urmând a fi primită o decizie a Comisiei Europene cu privire la lichidarea de conformitate a Agenţiei;

pentru misiunea de audit de lichidare de conformitate desfăşurată în 2008 a avut loc o întâlnire bilaterală în 28.10.2010, urmând a fi primită o decizie a Comisiei Europene cu privire la lichidarea de conformitate a Agenţiei;

pentru misiunea de audit desfăşurată în 2008 cu privire la respectarea criteriilor de acreditare, în urma elaborării şi implementării unui Plan de acţiune de către autorităţile române, plăţile din fonduri comunitare au fost reluate în iulie 2009. Totodată Comisia Europeană a comunicat în octombrie 2010 decizia de a nu aplica corecţii financiare ca urmare acestei misiuni de audit;

pentru misiunea de audit de lichidare de conformitate desfăşurată în 2009 a avut loc o întâlnire bilaterală în 28.10.2010, urmând a fi primită o decizie a Comisiei Europene cu privire la lichidarea de conformitate a Agenţiei. .

5.4.2. Misiuni de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern din cadrul APDRP Misiuni de audit efectuate în anul 2003 În cursul anului 2003 Direcţia de Audit Intern a efectuat o serie de activităţi, conform planului anual de audit intern pentru 2003 care face parte din Planul Strategic de Audit 2003-2005, întocmit de către Directorul Direcţiei Audit Intern şi aprobat de către Directorul General al Agenţiei SAPARD în data de 20 Decembrie 2002. Astfel, au fost planificate şi efectuate următoarele misiuni de audit:

misiuni de audit privind reverificarea în proporţie de 100% a proiectelor depuse în sesiunea august 2002 pentru măsurile 2.1 şi 1.1;

autoevaluarea acreditării măsurilor 3.1, 3.4 şi 4.1; urmărirea recomandărilor menţionate în raportul de audit emis de firma de audit

Deloitte&Touche pentru acreditarea Măsurii 3.1, Măsurii 3.4 şi Măsurii 4.1; urmărirea recomandărilor menţionate în Scrisorile cu Observaţii emise de CE pentru

acreditarea Măsurii 1.1, Măsurii 2.1, Măsurii 4.2, Măsurii 3.1, Măsurii 3.4 şi Măsurii 4.1;


139

urmărirea recomandărilor menţionate în raportul de audit emis de Organismul de Certificare în aprilie 2003 referitor la certificarea conturilor anuale pentru anul 2002;

urmărirea recomandărilor menţionate în raportul preliminar de audit emis de Organismul de Certificare în decembrie 2003 referitor la certificarea conturilor anuale pentru anul 2003;

rezultatele misiunii de urmărire a implementării recomandărilor au fost înaintate Fondului Naţional şi auditorilor externi;

misiuni speciale de audit referitoare la evaluarea propunerilor de modificare a procedurilor acreditate emise de următoarele entităţi: Direcţia Coordonare-Promovare, Direcţia Selectare-Contractare, Direcţia Plăţi Proiecte, Direcţia Asistenţă Tehnică şi Formare Profesională, Serviciile Tehnice Delegate pentru implementarea Măsurii 1.1, Serviciile Tehnice Delegate pentru implementarea Măsurii 2.1.

Activităţile desfăşurate în anul 2003 de către Direcţia de Audit Intern au fost planificate şi executate conform Planului Strategic de Audit pentru perioada 2003-2005, cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte:

Structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru Măsura 2.1 au fost funcţionale aşa cum au fost ele prevăzute în proceduri;

Obiectivele Agenţiei SAPARD au fost realizate la standardele cerute şi au fost în concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul de Finanţare Multianual şi cu toate reglementările în vigoare (Legislaţie Naţională, Cerinţele Comisiei Europene);

Procedurile Agenţiei SAPARD au fost respectate de către experţi; Interesele financiare ale UE au fost protejate; Controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările

premergătoare plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei SAPARD funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor;

Proiectele au fost evaluate conform procedurilor acreditate, atât în stadiul implementării tehnice, cât şi în stadiul implementării financiare;

Concluziile referitoare la eligibilitatea cererilor de finanţare şi autorizarea cererilor de plată au fost corecte.

Planul Strategic de Audit 2003-2005 a fost întocmit de către Directorul Direcţiei Audit Intern şi aprobat de către Directorul General al Agenţiei SAPARD în data de 20 Decembrie 2002. În urma efectuării acestor misiuni de audit, Direcţia de Audit Intern a emis rapoarte de audit care au fost înaintate conducerii Agenţiei SAPARD, Fondului Naţional şi auditorilor externi. Rezumatul de mai jos subliniază principalele constatări din rapoartele de audit menţionate mai sus:

a) Management financiar solid Auditorii externi şi auditorii interni ai Agenţiei SAPARD, pe parcursul activităţii desfăşurate în anul 2003, au identificat necesitatea existenţei unei baze de date cu preţuri estimative pentru bunurile, materiile prime şi cantităţile de materiale necesare în procesul de execuţie a proiectului, a lucrărilor etc., astfel încât să existe un control mai bun asupra plăţilor efectuate pentru măsurile acreditate. Conducerea Agenţiei SAPARD a iniţiat elaborarea unei astfel de baze de date, procesul aflându-se în derulare.


140

b) Verificările Bugetului Indicativ Auditorii interni au recomandat ca experţii implicaţi în procesul de verificare a plăţilor să verifice dacă plăţile au fost incluse în capitolele de cheltuieli menţionate în Bugetul Indicativ. Conducerea Agenţiei SAPARD a luat în considerare recomandările formulate de Direcţia de Audit Intern, dar pentru o îmbunătăţire a verificărilor a fost necesară efectuarea unei verificări unitare de către experţii Direcţiei Plăţi Proiecte – Serviciul Autorizare.

c) Capacitatea administrativă şi instituţională Auditorii interni au observat lipsuri în capacitatea administrativă şi instituţională la entităţile implicate în implementarea Programului SAPARD. Acest aspect putea conduce la întârzieri atât în procesul de verificare a proiectelor cât şi în procesul de plată al proiectelor, afectând astfel beneficiarii. Conducerea Agenţiei SAPARD a luat în considerare recomandările formulate de Direcţia Audit Intern dar, pentru a se asigura o verificare consecventă, trebuiau aduse îmbunătăţiri astfel încât experţii Direcţiei Plăţi Proiecte – Serviciul Autorizare să efectueze o verificare unitară.

d) Site-ul Agenţiei SAPARD Auditorii interni au identificat necesitatea ca site-ul Agenţiei SAPARD ar trebui să fie actualizat, în concordanţă cu ultimele informaţii privitoare la modificările din procedurile măsurilor acreditate care ar putea fi de interes pentru potenţialii beneficiari. Conducerea Agenţiei SAPARD a actualizat site-ul Agenţiei şi a desemnat o persoană pentru a asigura întreţinerea acestuia.

e) Dubla verificare Auditorii interni au accentuat importanţa asigurării separării responsabilităţii pe parcursul verificării eligibilităţii, efectuate atât la nivel central cât şi regional, astfel încât să se îmbunătăţească, calitatea verificărilor şi să sporească responsabilitatea fiecărei entităţi implicată în procesul de implementare a Programului SAPARD. Recomandarea Direcţiei de Audit Intern a fost acceptată şi însuşită de către Conducerea Agenţiei SAPARD, excepţie făcând Măsura 2.1 pentru care nu s-a mai depus nici un proiect.

f) Dubla finanţare Direcţia de Audit Intern a recomandat Agenţiei SAPARD să se asigure că experţii verificatori verificau dacă proiectele primesc şi alte fonduri nerambursabile decât cele alocate prin Programul SAPARD. Conducerea Agenţiei SAPARD a hotărât ca înaintea efectuării plăţilor să se facă reconcilieri între Agenţie şi alte instituţii care sunt implicate în gestionarea altor fonduri internaţionale. Recomandarea Auditului Intern a fost ca toate verificările şi reconcilierile efectuate să fie documentate.

g) Sistemul de raportare Direcţia de Audit Intern a recomandat Agenţiei SAPARD să achiziţioneze/dezvolte un soft astfel încât să asigure monitorizarea şi raportarea stadiului proiectelor pentru fiecare măsură acreditată. La nivelul Agenţiei SAPARD a fost decisă achiziţionarea unui sistem VPN, pentru implementarea Programului SAPARD, cu scopul îmbunătăţirii securităţii datelor, traficului pe


141

Internet, restricţiilor de acces, politicii de securitate informaţională, atât la nivel central, cât şi regional.

h) Calitatea verificării eligibilităţii Divergenţele în ceea ce priveşte cheltuielile eligibile/neeligibile şi criteriile de selecţie erau soluţionate la nivelul Birourilor Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD. Direcţia Selectare-Contractare ar fi trebuit să stabilească un procent (de exemplu 10%) din valoarea eligibilă a proiectului în cazul în care apăreau divergenţe între Birourile Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD şi Serviciile Tehnice Delegate. Conducerea Agenţiei SAPARD a decis ca divergenţele privind cheltuielile eligibile/neeligibile şi criteriile de selecţie să fie rezolvate de către experţii Serviciului Evaluare Selectare.

i) Calitatea verificărilor autorizării plăţilor Direcţia de Audit Intern a recomandat ca toate documentele să fie corect şi exact completate şi/sau verificate de experţi, semnate, datate şi ştampilate ca dovada că verificările au fost efectuate. În urma recomandării formulate de Auditul Intern, calitatea documentelor interne întocmite de experţii Direcţiei Plăţi Proiecte şi calitatea verificărilor efectuate s-au îmbunătăţit.

j) Securitatea Informaţiei şi Sistemul informatic Atât securitatea logică cât şi cea fizică a sistemului Proteus folosit de Direcţia Plăţi Proiecte-Serviciul Contabilizare Plăţi a fost nesatisfăcătoare comparativ cu practica din acest domeniu, activitatea Serviciului IT fiind concentrată pe îmbunătăţirea Sistemului de Securitate Informaţională.

k) Verificări pe teren efectuate de Serviciile Tehnice Delegate Manualele de proceduri pentru experţii regionali nu conţineau indicaţii adecvate pentru înregistrarea verificărilor pe teren. Aşadar, când s-au auditat aceste regiuni nu au fost găsite evidenţe ale verificărilor pe teren. Recomandarea auditului a fost să se întocmească un raport după fiecare vizită pe teren şi ca beneficiarul să ştampileze ordinele de deplasare ale experţilor. Conducerea Serviciilor Tehnice Delegate a actualizat manualul procedurii, pentru Măsura 1.1, în concordanţă cu recomandările formulate de Direcţia de Audit Intern, dar pentru Măsura 2.1 recomandarea se afla în curs de implementare la acea dată.

l) Constatări specifice şi recomandări rezultate din verificarea proiectelor pe Măsura 1.1

Ghidul solicitantului Condiţiile privind stabilirea cheltuielilor eligibile prezentate spre plată erau prevăzute doar în procedura Serviciilor Tehnice Delegate - Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, Secţiunea B, “Cererea de plată”, fără a fi incluse în Ghidul Solicitantului. Ghidul Solicitantului trebuia corelat cu toate cerinţele stipulate în procedura Serviciilor Tehnice Delegate. Conducerea Serviciilor Tehnice Delegate pentru Măsura 1.1 a agreat implementarea recomandărilor formulate de Direcţia Audit Intern.


142

Planul de Afaceri Experţii Agenţiei SAPARD/ Serviciilor Tehnice Delegate verificau doar corectitudinea cifrelor din tabelele care conţin indicatorii financiari fără să analizeze şi să concluzioneze asupra performanţei economico-financiare a companiei beneficiarului. Informaţiile oferite de Declaraţiile Financiare ar fi trebuit să fie utilizate în scopul analizării viabilităţii economice a companiei beneficiarului şi veridicităţii proiecţiei Planului Financiar. Conducerea Agenţiei SAPARD a agreat implementarea recomandărilor formulate de Direcţia Audit Intern.

m) Constatări specifice şi recomandări rezultate din verificarea proiectelor pe Măsura 2.1

Achiziţii Conform procedurii de achiziţii, experţii Serviciului de Achiziţii verificau numai din punct de vedere procedural dosarele de achiziţii pentru proiectele pe Măsura 2.1. Ulterior, în etapa de pre-autorizare şi autorizare a plăţii nu se mai efectua verificarea conţinutului dosarelor de achiziţii în detaliu din punct de vedere al validităţii şi exactităţii documentelor. În procedura de achiziţii publice trebuiau incluse referinţe clare privind verificările detaliate ale validităţii documentelor ataşate dosarelor de achiziţii. Conducerea Agenţiei SAPARD a agreat implementarea recomandărilor formulate de Direcţia Audit Intern. Misiuni de audit efectuate în anul 2004 În conformitate cu planul anual de audit pentru 2004, Direcţia Audit Intern a realizat următoarele activităţi:

misiuni de audit la sediul central al Agenţiei SAPARD fiind auditate următoarele direcţii: Direcţia Selectare-Contractare–Serviciul Evaluare-Selectare, Serviciul Achiziţii Publice, Serviciul Contractare, Direcţia Plăţi Proiecte – Serviciul Autorizare Plăţi şi Recuperare Debite, Serviciul Efectuare Plăţi, Serviciul Contabilizare, Direcţia Resurse Umane, Direcţia Economică; Serviciul IT;

100% Re-performance pentru Măsura 3.1, Măsura 3.4 şi Măsura 4.2; urmărirea recomandărilor menţionate în Scrisorile cu Observaţii emise de CE pentru

acreditarea Măsurii 1.1, Măsurii 2.1, Măsurii 4.2, Măsurii 3.1, Măsurii 3.4 şi Măsurii 4.1;

urmărirea recomandărilor formulate de Comisia Europeană cu privire la Instrucţiunile de modificare a procedurilor;

urmărirea recomandărilor menţionate în rapoartele de audit emise de Organismul de Certificare în decembrie 2003 şi aprilie 2003 referitor la certificarea conturilor anuale pentru anul 2003;

urmărirea recomandărilor formulate în rapoartele DAI referitoare la misiunea de audit 100% re-performance pentru măsurile 1.1 şi 2.1;

misiuni speciale de audit cu privire la evaluarea propunerilor de modificare a procedurilor acreditate formulate de către următoarele entităţi din cadrul Agenţiei SAPARD: Direcţia de Coordonare Program, Direcţia Promovare Comunicare şi Relaţii Mass Media, Direcţia Selectare – Contractare, Direcţia Plăţi Proiecte, Direcţia Asistenţă Tehnică şi Formare Profesională, Direcţia Control şi Antifraudă;


143

misiuni speciale de audit efectuate la solicitarea Directorului General al Agenţiei SAPARD care au vizat: verificarea modului de respectare a procedurilor de preautorizare a plăţii cu privire la termenele de efectuare a verificărilor de către personalul BRIPS 3 Târgovişte; evaluarea cunoştinţelor personalului BRIPS implicat în aplicarea noilor proceduri de pre-autorizare a plăţii pentru Măsura 2.1; evaluarea atribuţiilor personalului Agenţiei SAPARD prevăzute în fişa postului; verificarea modului de respectare a procedurii de achiziţii şi a Instrucţiunii referitoare la verificarea conflictului de interese pentru Măsura 2.1 de către personalul BRIPS Iaşi; clarificarea aspectelor referitoare la modul de calcul şi decontare a cotei de aprovizionare pentru materiale din situaţiile de lucrări.

Direcţia Audit Intern a efectuat misiuni de audit cu privire la Măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4 şi 4.2 la Agenţia SAPARD, Birourile Regionale şi Serviciile Tehnice Delegate pentru a furniza conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte:

structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii cererilor de finanţare şi cererilor de plată pentru aceste măsuri au fost funcţionale aşa cum au fost ele prevăzute în proceduri;

proiectele au fost evaluate conform procedurilor acreditate, atât în etapa de implementare tehnică cât şi în etapa de implementare financiară;

procedurile de evaluare a eligibilităţii cererilor de finanţare şi autorizare a cererilor de plată au condus la concluzii corecte;

procedurile Agenţiei SAPARD au fost respectate de către experţi; controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările

premergătoare plăţilor, contabilizare şi procedurile de plăţi ale Agenţiei SAPARD funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor;

obiectivele Agenţiei SAPARD au fost realizate la standardele cerute şi în concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul de Finanţare Multianual şi cu toate reglementările în vigoare. (Legislaţie Naţională, Cerinţele Comisiei Europene);

interesele financiare ale UE au fost protejate.

Principalele constatări şi recomandări formulate în rapoartele de audit întocmite în anul 2004, precum şi modul de soluţionare al acestora de către conducerea Agenţiei SAPARD, au fost următoarele:

a) Management financiar solid Auditorii interni ai Agenţiei SAPARD, pe parcursul activităţii desfăşurate în anul 2004, au identificat necesitatea existenţei unei baze de date cu preţuri estimative pentru bunurile, materiile prime şi cantităţile de materiale necesare în procesul de execuţie a proiectului, a lucrărilor etc., astfel încât să existe un control mai bun asupra plăţilor efectuate pentru măsurile acreditate. Conducerea Agenţiei SAPARD a iniţiat elaborarea unei astfel de baze de date, procesul fiind în derulare.

b) Protejarea adecvată a intereselor financiare ale Uniunii Europene şi ale României Auditorii interni au verificat în cadrul misiunilor de audit efectuate în cursul anului 2004 corectitudinea şi acurateţea modului de efectuare a plăţilor pentru măsurile acreditate în cadrul Programului SAPARD. În acest sens au fost efectuate misiuni de audit având ca obiect verificarea respectării manualelor de proceduri de verificare a cererilor de plată. Auditorii interni au formulat recomandări vizând corectarea deficienţelor constatate. În acele cazuri în


144

care a fost constatată efectuarea plăţii unor sume necuvenite către beneficiari, auditorii interni au solicitat declanşarea procedurii de constituire a debitelor, în vederea recuperării integrale a tuturor sumelor plătite necuvenit. Conducerea Agenţiei SAPARD a agreat recomandările auditorilor interni şi a dispus întreprinderea de acţiuni în sensul implementării recomandărilor formulate de către auditorii interni.

c) Fluidizarea procedurilor de verificare a proiectelor şi descentralizarea procesului de verificare pentru Măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3 4.

În anul 2004 au fost iniţiate de către conducerea Agenţiei SAPARD propuneri de modificare a procedurilor acreditate, vizând descentralizarea procesului de verificare a proiectelor, prin transferul de responsabilităţi şi atribuţii de la nivelul central al Agenţiei SAPARD la nivelul Birourilor Regionale. De asemenea s-au modificat procedurile în sensul eliminării redundanţelor şi paralelismelor existente între atribuţiile diverselor entităţi implicate în procesul de verificare. Direcţia Audit Intern a evaluat aceste propuneri pentru a se asigura că prin modificările propuse se asigura respectarea în continuare a criteriilor de acreditare. Auditorii interni au recomandat ca în condiţiile descentralizării sistemului de verificare să fie menţinută o funcţie de supervizare şi monitorizare la nivel central. Conducerea Agenţiei SAPARD a luat în considerare recomandările formulate de Direcţia Audit Intern şi a îmbunătăţit propunerile de modificare a procedurilor.

d) Prevenirea, tratarea şi soluţionarea conflictelor de interese În cursul misiunilor de audit, în urma identificării de către auditorii interni şi auditorii externi a unor situaţii susceptibile să dea naştere unor conflicte de interese şi formulării de recomandări, a fost elaborată o procedură de verificare menită să prevină apariţia pe viitor a unor situaţii similare. Auditorii interni au evaluat această procedură şi au formulat recomandări cu privire la conţinutul acesteia. De asemenea, urmare identificării de către auditorii interni a unor conflicte de interese au fost formulate recomandări cu privire la constituirea de debite pentru proiectele verificate. Conducerea Agenţiei SAPARD şi-a însuşit recomandările auditorilor interni şi a luat măsurile necesare în vederea corectării deficienţelor constatate şi recuperării debitelor.

e) Dubla verificare Auditorii interni au accentuat importanţa asigurării separării responsabilităţii pe parcursul verificării eligibilităţii, efectuate atât la nivel central cât şi regional, astfel încât să se îmbunătăţească în primul rând calitatea verificărilor şi să sporească responsabilitatea fiecărei entităţi implicată în procesul de implementare a Programului SAPARD. Recomandarea Direcţiei de Audit Intern a fost acceptată şi însuşită de către conducerea Agenţiei SAPARD.

f) Dubla finanţare Direcţia de Audit Intern a recomandat Agenţiei SAPARD să se asigure ca experţii verificau dacă proiectele primesc şi alte fonduri nerambursabile decât cele alocate prin Programul SAPARD. Conducerea Agenţiei SAPARD a hotărât ca înaintea efectuării plăţilor să se efectueze reconcilieri între Agenţie şi alte instituţii care sunt implicate în gestionarea altor fonduri


145

internaţionale. Recomandarea Auditului Intern a fost ca toate verificările şi reconcilierile efectuate să fie documentate.

g) Exactitatea situaţiilor contabile Direcţia de Audit Intern a formulat recomandări vizând îmbunătăţirea modului de elaborare a situaţiilor contabile, în sensul reflectării în mod fidel a situaţiei existente. Conducerea Agenţiei SAPARD şi-a însuşit recomandările Agenţiei în ceea ce priveşte îmbunătăţirea sistemului contabil.

h) Calitatea verificărilor autorizării plăţilor Direcţia de Audit Intern a recomandat ca toate documentele să fie corect şi exact completate şi/sau verificate de experţi, semnate, datate şi ştampilate drept dovadă că verificările au fost efectuate. În urma recomandării formulate de Auditul Intern calitatea documentelor interne întocmite de experţii Direcţiei Plăţi Proiecte şi calitatea verificărilor efectuate s-au îmbunătăţit.

i) Verificarea Planului de Afaceri În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că în proceduri se prevede doar verificarea corectitudinii cifrelor din tabelele care conţin indicatorii financiari fără să analizeze şi să concluzioneze asupra performanţei economico-financiare a firmei beneficiare. Direcţia Audit Intern a recomandat ca informaţiile oferite de Declaraţiile Financiare să fie utilizate în scopul analizării viabilităţii economice a companiei beneficiarului şi veridicităţii proiecţiei Planului Financiar. Conducerea Agenţiei SAPARD a agreat implementarea recomandărilor formulate de Direcţia Audit Intern.

j) Securitatea Informaţiei şi Sistemul informatic Atât securitatea logică, cât şi cea fizică a sistemului Proteus folosit de Direcţia Plăţi Proiecte-Serviciul Contabilizare Plăţi a fost considerată ca fiind nesatisfăcătoare comparativ cu practica din acest domeniu, activitatea Serviciului IT fiind concentrată pe îmbunătăţirea Sistemului de Securitate Informaţională.

k) Verificarea dosarelor de achiziţii pentru proiectele aferente Măsurii 2.1 Conform procedurii de achiziţii, experţii Serviciului de Achiziţii verificau numai din punct de vedere procedural dosarele de achiziţii pentru proiectele pe Măsura 2.1. Ulterior, în etapa de pre-autorizare şi autorizare a plăţii nu se mai efectua verificarea conţinutului dosarelor de achiziţii în detaliu din punct de vedere al validităţii şi exactităţii documentelor. În procedura de achiziţii publice trebuia să se includă referinţe clare privind verificările detaliate ale validităţii documentelor ataşate dosarelor de achiziţii. Conducerea Agenţiei SAPARD a agreat implementarea recomandărilor formulate de Direcţia Audit Intern. Misiuni de audit efectuate în anul 2005 În anul 2005 Direcţia Audit Intern a desfăşurat o serie de activităţi conform Planului Anual pentru 2005 şi Planului Strategic de Audit pentru perioada 2004-2006, precum şi la solicitarea Directorului General al Agenţiei SAPARD. Misiunile de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern au vizat următoarele aspecte:

procesul de autoevaluare în vederea acreditării Măsurilor 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5; auditarea entităţilor de la nivel central, regional şi judeţean pentru Măsura 3.1 şi 3.4;


146

misiuni de urmărire a stadiului de implementare a recomandărilor din rapoartele de audit privind reverificarea proceselor în proporţie de 100% (”100% re-performance”) pentru Măsura 2.1, Măsura 1.1, Măsura 3.1, Măsura 3.4 şi Măsura 4.2 (conform solicitării Comisiei Europene);

verificarea modului de utilizare a alocărilor bugetare şi verificarea modului de respectare a legislaţiei naţionale în ceea ce priveşte achiziţiile publice la Direcţia Economică;

verificarea integralităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor contabile ale Agenţiei SAPARD;

monitorizarea proiectului de asistenţă tehnică pentru consolidarea şi extinderea sistemului de aplicaţii în cadrul Tehnologiei Comunicaţiei şi Informatizării pentru programul SAPARD;

misiuni de audit efectuate la nivelul Direcţiilor Agenţiei SAPARD: Direcţia Economică şi Direcţia Control şi Antifraudă (conform prevederilor MAFA);

misiuni de audit speciale referitoare la evaluarea propunerilor de modificare a procedurilor acreditate (conform solicitării Directorului General);

urmărirea stadiului de implementare a recomandărilor din rapoartele precedente emise de Direcţia Audit Intern;

urmărirea stadiului de implementare a recomandărilor auditorilor externi şi asistarea acestora (Comisia Europeană, Curtea de Conturi a României, Curtea de Conturi Europeană).

Misiunile Direcţiei Audit Intern au fost efectuate cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte: structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru Măsurile

1.1, 2.1, 3.1, 3.4 au fost funcţionale aşa cum au fost ele prevăzute în proceduri; obiectivele Agenţiei SAPARD au fost realizate la standardele cerute şi au fost în

concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul Multianual de Finanţare şi cu toate reglementările în vigoare (Legislaţie naţională, cerinţele Comisiei Europene);

procedurile Agenţiei SAPARD au fost respectate de către experţi; interesele financiare ale UE au fost protejate; controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările premergătoare

plăţilor, procedurile de plăţi şi contabilizare ale Agenţiei SAPARD funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor;

proiectele au fost evaluate conform procedurilor acreditate, atât în stadiul implementării tehnice, cât şi în stadiul implementării financiare;

concluziile referitoare la eligibilitatea cererilor de finanţare şi autorizarea cererilor de plată au fost corecte;

propunerile de modificare a procedurilor asigurau verificarea conformităţii cu prevederile MAFA;

au fost luate măsurile corespunzătoare pentru implementarea recomandărilor auditorilor interni şi externi.

În urma efectuării acestor misiuni de audit Direcţia Audit Intern a emis rapoarte de audit care au fost înaintate conducerii Agenţiei SAPARD, Fondului Naţional şi auditorilor externi din cadrul Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României, Comisiei Europene şi Curţii Europene a Auditorilor.


147

Principalele constatări şi recomandări formulate în urma misiunilor de audit şi prezentate în rapoartele de audit întocmite în anul 2005 vizau următoarele deficienţe:

a) Principiile unui management financiar solid Conform prevederilor MAFA evaluarea proiectelor trebuia să se conducă după principiile unui management financiar solid. În vederea respectării acestui principiu personalul Agenţiei trebuia să dispună de o bază de date orientativă cuprinzând preţurile estimative ale principalelor bunuri, materii prime şi cantităţi de materiale necesare în procesul de execuţie a proiectului, lucrări etc. Recomandarea auditului intern cu privire la crearea de baze de date cu preţurile practicate în zona respectivă aplicabile obiectului cererii de finanţare era în curs de implementare în acel moment, baza de date urmând a fi livrată în cursul trimestrului I 2006 şi a fi actualizată periodic până la 21.02.2007.

b) Protocoale încheiate cu entităţile implicate în implementarea noilor Măsuri 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5

La data emiterii Raportului de Autoevaluare privind acreditarea noilor Măsuri 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5 nu erau semnate protocoale cu entităţile implicate în implementarea acestor Măsuri, şi anume Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională Sanitar Veterinară şi Siguranţa Alimentelor. În urma recomandărilor auditului intern au fost încheiate protocoale cu entităţile menţionate.

c) Activitatea serviciilor tehnice delegate Deşi în Acordurile Cadru de delegare de atribuţii era prevăzut ca personalul STD să fie disponibil pentru activităţile pentru implementarea Programului SAPARD, personalul STD desfăşura şi alte activităţi decât cele menţionate în fişa postului de către experţii STD. Auditul intern a formulat recomandări cu privire la respectarea prevederilor Acordurilor Cadru şi fişelor de post, această deficienţă urmând a fi eliminată prin preluarea personalului STD în structura Agenţiei, implementarea recomandării DAI fiind urmărită în misiunile de audit ulterioare.

d) Fişele Tehnice ale noilor Măsuri 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5 La data emiterii Raportului de Autoevaluare privind acreditarea noilor Măsuri 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5 existau neconcordanţe între versiunea în limba română şi versiunea în limba engleză a Fişelor Tehnice a Măsurilor 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5. În urma recomandărilor auditului intern diferenţele constatate au fost corectate.

e) Descrierea verificărilor în procedurile de lucru Există situaţii în care verificările experţilor nu se realizează în mod unitar datorită faptului că procedurile de lucru ale Agenţiei SAPARD nu reglementează anumite aspecte identificate de către experţi pe parcursul verificării proiectelor. Auditul intern a formulat recomandări privind îmbunătăţirea descrierilor din procedurile de lucru cu privire la aspectele constatate. O parte a recomandărilor formulate au fost implementate, procedurile de lucru fiind modificate corespunzător. Existau neconcordanţe între procedurile de verificare a proiectelor pentru Măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3 4 şi 4.2 şi prevederile Fişelor Tehnice ale acestor măsuri. În urma recomandărilor auditului intern o parte a recomandărilor formulate au fost implementate, procedurile de lucru fiind modificate corespunzător.


148

În procedurile de autorizare a plăţilor nu era menţionat cursul de schimb lei/euro ce se utiliza pentru determinarea valorii eligibile (lei) în cazul importurilor de bunuri pentru care se efectua plata în euro. Auditul intern a formulat recomandări cu privire la detalierea instrucţiunilor elaborate şi urmărirea aplicării lor unitare pentru toate verificările efectuate care nu au fost încă implementate.

f) Calitatea verificărilor privind stabilirea eligibilităţii cererilor de finanţare şi autorizarea plăţilor

Pentru un proiect din patru verificate (25%) pentru Măsura 3.4 s-a constatat că verificările în vederea stabilirii eligibilităţii cererii de finanţare au fost de o calitate necorespunzătoare deoarece nu s-a asigurat respectarea prevederilor legislaţiei naţionale. Recomandările auditului intern cu privire la reanalizarea eligibilităţii proiectului nu au fost implementate. Pentru un număr de 8 proiecte din 63 verificate (12%) pentru Măsurile 2.1, 3.1 şi 3.4 s-a constatat că au fost autorizate la plată cheltuieli pe baza unor verificări incomplete sau a unor documente justificative insuficiente. În urma recomandărilor auditului intern Agenţia SAPARD a luat măsuri corespunzătoare pentru implementarea recomandărilor formulate cu privire la reanalizarea eligibilităţii cheltuielilor decontate pentru două din cele opt proiecte menţionate. În cazul a 2 proiecte din 33 proiecte verificate (6%) pentru măsura 3.4 nu au fost îndeplinite condiţiile minime prevăzute în legislaţia naţională pentru clasificarea unei pensiuni turistice la nivel de 3 flori deoarece fie nu existau grupuri sanitare proprii pentru fiecare spaţiu de cazare, fie nu era menţionat modul de organizare a spaţiului de servire a mesei pentru turişti. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul unui proiect având ca obiectiv construirea unei pensiuni turistice, nu au fost depuse de către beneficiar dosarele de achiziţii complete pentru lucrări/ servicii şi nu au fost întocmite documente justificative conform prevederilor procedurale şi legislaţiei naţionale, deşi o parte a lucrărilor pentru construirea acestei pensiuni turistice fuseseră finalizate. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul a 3 din cele 33 de proiecte verificate (9%) pentru Măsura 3.4 firmele ofertante pentru achiziţiile de lucrări/ servicii/ bunuri nu aveau prevăzut în obiectul de activitate categoriile de lucrări/ servicii pentru care au depus ofertă (conform codului CAEN). Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul a 3 proiecte din cele 33 verificate (9%) pentru Măsura 3.4 au fost identificate potenţiale conflicte de interese în ceea ce priveşte existenţa unor potenţiale legături între firmele ofertante în cadrul procedurilor de achiziţii pentru lucrări/ bunuri. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul unui proiect pentru Măsura 3.4 existau în dosarul de achiziţii devize ofertă care conţineau erori de calcul şi pe baza cărora s-au efectuat decontări de către Agenţia SAPARD. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul a două proiecte este imposibilă delimitarea spaţiului aferent unor investiţii realizate de doi beneficiari ai Măsurii 3.4 deoarece proiectele aveau ca obiectiv modernizarea unei


149

clădiri comune cu două intrări separate. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul unui proiect pentru Măsura 3.4 au fost decontate facturi emise anterior datei de semnare a contractului de achiziţii. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. Au fost sub-contractate servicii de proiectare fără informarea Agenţiei SAPARD de către un beneficiar al Măsurii 3.4. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul a 5 proiecte din cele 33 proiecte verificate (15%) pentru Măsura 3.4 au fost nerespectate prevederile din studiul de fezabilitate şi/ sau proiectul tehnic sau din cererea de finanţare. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. Raportările contabile întocmite de 6 beneficiari din 30 verificaţi (20%) pentru Măsura 3.4 au fost incomplete sau eronate. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul a 2 proiecte din cele 33 proiecte verificate (6%) pentru Măsura 3.4 nu au fost respectate prevederile din legislaţia naţională cu privire la clasificarea pensiunilor turistice. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată.

g) Standardele minime de igienă şi sanitar-veterinare Emiterea avizelor/ autorizaţiilor cu privire la respectarea standardelor Uniunii Europene în domeniul igienei publice şi sanitar–veterinar nu s-a realizat cu respectarea prevederilor din protocoalele încheiate cu instituţiile emitente. Auditul intern a formulat recomandări cu privire la urmărirea respectării acestor protocoale de către Agenţia SAPARD şi MAPDR care nu au fost implementate.

h) Contabilizarea plăţilor Situaţiile contabile cu privire la angajamente nu erau complete în ceea ce priveşte înregistrarea în contabilitate a sumelor dezangajate pentru 7 din 30 de contracte verificate (23%) pentru Măsurile 1.1, 2.1 şi 3.1. În urma recomandărilor auditului intern Agenţia SAPARD a luat măsuri pentru corectarea situaţiilor contabile în cazul a 5 din cele 7 contracte, iar pentru 2 contracte recomandarea formulată este în curs de implementare.

i) Securitatea informaţiilor şi a sistemelor informatice Procedurile descrise în noul manual IT elaborat nu sunt respectate şi nu au fost actualizate în condiţiile modificării infrastructurii IT a Agenţiei SAPARD, una din cauze fiind numărul de personal insuficient în cadrul Serviciului Informatizare. Auditul intern a formulat recomandări cu privire la adaptarea manualului de proceduri IT la cerinţele standardelor în domeniu şi la infrastructura existentă care sunt în curs de implementare, termenul stabilit de conducerea Agenţiei pentru elaborarea unui nou manual de proceduri fiind iunie 2006. Existau întârzieri în ceea ce priveşte desfăşurarea proiectului privind implementarea sistemului informatic integrat. Auditul intern a formulat recomandări cu privire la diminuarea riscurilor generate de aceste întârzieri, care au fost însuşite de conducerea Agenţiei şi se aflau în curs de implementare la acea dată.


150

j) Pregătirea personalului Serviciilor Tehnice Delegate Era necesară pregătirea personalului STD în domeniile de implementare a Măsurilor derulate prin Programul SAPARD din cauza lipsei calificării personalului STD în aceste domenii. Recomandarea auditului intern cu privire la asigurarea pregătirii corespunzătoare a personalului STD se afla în curs de implementare în momentul respectiv. Conducerea Agenţiei SAPARD şi MAPDR a iniţiat măsurile necesare pentru asigurarea pregătirii personalului. Direcţia Audit Intern a formulat recomandări de îmbunătăţire cu privire la aspectele menţionate mai sus şi le-a adus la cunoştinţa conducerii Agenţiei. Conducerea Agenţiei SAPARD a întreprins măsuri pentru implementarea unor recomandări formulate de către Direcţia Audit Intern, care erau încă în curs de implementare la acea dată. Misiuni de audit efectuate în anul 2006 În anul 2006 Direcţia Audit Intern a desfăşurat o serie de activităţi conform Planului anual de audit pentru 2006 şi Planului strategic de audit pentru perioada 2006-2008, precum şi unele activităţi la solicitarea directorului general al Agenţiei. Activităţile şi misiunile de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern în cursul anului 2006 au vizat următoarele aspecte:

verificarea integralităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor contabile ale Agenţiei; verificarea modului de respectare a procedurilor acreditate şi a legislaţiei naţionale de

către personalul Direcţiei Control şi Antifraudă; verificarea conflictelor de interese identificate de Agenţie în perioada 2003-2005 în

regiunea Satu-Mare; reverificarea în proporţie de 100% a proiectelor aferente Măsurii 4.1; verificarea omogenităţii şi acurateţei modului de aplicare a procedurilor consolidate

pentru Măsurile 1.1, 3.1, 3.4 la nivel central, regional şi judeţean; verificarea modului de respectare a procedurii de achiziţii publice pentru proiectele

aferente măsurii 2.1 din regiunile afectate de calamităţi; verificarea cheltuielilor de capital pentru anii 2003, 2004, 2005 şi cheltuielilor de

deplasare în ţară şi străinătate pentru anii 2004, 2005; monitorizarea proiectului de asistenţă tehnică pentru consolidarea şi extinderea

sistemului de aplicaţii în cadrul Tehnologiei Comunicaţiei şi Informatizării pentru Programul SAPARD;

misiuni de audit ad-hoc privind evaluarea procedurilor noi elaborate şi a propunerilor de modificare a procedurilor acreditate ca urmare a modificării fişelor tehnice ale măsurilor, modificării legislaţiei naţionale cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei, experienţei acumulate în aplicarea procedurilor acreditate, necesităţii accelerării absorbţiei fondurilor alocate pentru Programul SAPARD şi a recomandărilor auditorilor interni şi externi;

misiuni de audit de urmărire a recomandărilor formulate de auditorii interni şi externi (Comisia Europeană, Curtea Europeană a Auditorilor, Fondul Naţional, Organismul de Certificare);

activităţi de consiliere a conducerii Agenţiei.


151

Activităţile desfăşurate în anul 2006 de către Direcţia Audit Intern au fost planificate şi executate conform Planului anual pentru 2006 şi Planului strategic de audit intern pentru perioada 2006 - 2008, cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte:

structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru Măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4, 4.2 şi 4.1 au fost funcţionale, astfel cum au fost ele prevăzute în proceduri;

obiectivele Agenţiei au fost realizate la standardele cerute şi sunt în concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul de Finanţare Multianual şi cu toate reglementările în vigoare (legislaţie naţională, cerinţele Comisiei Europene);

procedurile Agenţiei au fost respectate de către experţi; interesele financiare ale Comisiei Europene au fost protejate; controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările

premergătoare plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor;


procedurile noi elaborate şi propunerile de modificare a procedurilor acreditate asigurau verificarea conformităţii cu prevederile MAFA;

au fost luate măsurile corespunzătoare pentru implementarea recomandărilor auditorilor interni şi externi.

În urma efectuării acestor misiuni de audit Direcţia Audit Intern a emis rapoarte de audit care au fost înaintate conducerii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală, Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării şi auditorilor externi din cadrul Autorităţii de Audit – Curtea de Conturi a României, Comisiei Europene şi Curţii Europene a Auditorilor. Principalele constatări şi recomandări cu nivel înalt de importanţă formulate în urma misiunilor de audit şi prezentate în rapoartele de audit întocmite în anul 2006 vizau următoarele deficienţe: 1. Aplicarea procedurilor de lucru 1.1. Nerespectarea prevederilor legale pentru clasificarea pensiunilor turistice Pentru două proiecte aferente Măsurii 3.4 s-a constatat că nu au fost îndeplinite condiţiile minime prevăzute în legislaţia naţională pentru clasificarea unei pensiuni turistice la nivelul de 3 flori, astfel:

pensiune amplasată într-o zonă cu trafic intens, expusă la poluare fonică şi noxe (centură oraş);

în cazul altei pensiuni dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor nu erau în exclusivitate la dispoziţia turiştilor, clădirea, inclusiv anexele gospodăreşti, necesitând renovare şi întreţinere/ curăţenie permanentă, căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare nu erau bine întreţinute, spaţiul pentru prepararea mesei nu era corespunzător şi nu era igienic, mobilierul nu era uniform ca stil şi nici de calitate corespunzătoare, iar dotările camerelor nu respectau prevederile legislaţiei naţionale în domeniu.


152

Auditul intern a recomandat: să se solicite informaţii suplimentare de la MTCT – Autoritatea Naţională pentru

Turism şi efectuarea unor reverificări cu privire la modul în care proiectele îndeplinesc criteriile minime de clasificare ca pensiuni turistice;

să se analizeze situaţiile prezentate şi posibilitatea de respingere a proiectelor care, deşi au obţinut toate certificatele şi autorizaţiile, la verificările efectuate cu ocazia vizitei pe teren se constată că nu respectă standardele minime sanitare şi de igienă şi luarea măsurilor de remediere corespunzătoare;

la efectuarea vizitelor pe teren, în cazul în care s-a constatat că nu au fost respectate standardele minime sanitare şi de igienă, să se menţioneze aceste aspecte în rapoartele întocmite de experţii Oficiilor Judeţene, chiar dacă beneficiarii prezintă documente din care rezultă că acestea sunt îndeplinite.

Recomandările se aflau în curs de implementare la acea dată. Implicaţiile financiare pentru aceste constatări au fost de 398.391,08 RON. 1.2 Conflicte de interese În cazul a 4 proiecte aferente Măsurii 1.1, 1 proiect aferent Măsurii 2.1 şi 3 proiecte aferente Măsurii 3.1 în cadrul procedurilor de achiziţii pentru lucrări/ servicii/ bunuri s-au identificat potenţiale conflicte de interese, astfel:

existenţa unor potenţiale legături între beneficiarii măsurilor din cadrul Programului SAPARD şi firmele ofertante;

existenţa unor legături între acţionarii firmelor ofertante sau firmele ofertante au acţionari comuni.

Auditul intern a recomandat să se reanalizeze legăturile existente între beneficiari şi firmele ofertante sau între firmele ofertante/ acţionarii firmelor ofertante şi să se aplice procedura de recuperare a debitelor în cazul identificării unor conflicte de interese. De asemenea s-a recomandat îmbunătăţirea procedurii şi a fişelor de verificare a conflictului de interese prin includerea verificării structurii acţionariatului tuturor ofertanţilor participanţi la licitaţie şi a beneficiarilor care sunt firme cu capital străin. Recomandările nu au fost agreate şi nu au fost implementate. Implicaţiile financiare pentru aceste constatări au fost de 681.189,7 RON. 1.3 Calitatea verificărilor pe teren în vederea autorizării plăţilor În urma verificărilor efectuate pe teren pentru un proiect aferent Măsurii 3.4 s-a constatat că structura funcţională a construcţiei executate nu corespunde specificaţiilor Proiectului Tehnic. Auditul intern a recomandat să se solicite beneficiarului documente prin care să se clarifice şi să se fundamenteze modificările aduse, iar în cazul în care aceste documente nu vor fi depuse să se ia măsurile care se impun conform prevederilor contractuale. Modul de soluţionare a problemei identificate a fost agreat de audit, beneficiarul prezentând documentele care să justifice modificările realizate. Această constatare nu are implicaţii financiare. 1.4 Contabilizarea angajamentelor şi plăţilor În cazul Măsurilor 1.1, 2.1, 4.2, 2.2, 3.2, 3.5 şi 4.1 s-au constatat diferenţe în plus şi/ sau în minus între valorile alocaţiilor financiare naţionale prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.


153

668/2005, valorile înregistrate în contabilitatea Agenţiei şi valorile menţionate în evidenţele Serviciului Monitorizare, Evaluare şi Raportare. Auditul intern a recomandat luarea măsurilor necesare pentru înregistrarea în evidenţele contabile, respectiv evidenţele Serviciului Monitorizare, Evaluare şi Raportare a valorilor prevăzute de actul normativ în vigoare la data efectuării verificărilor. Recomandarea nu a fost implementată, dar ulterior emiterii Raportului final de audit intern au fost modificate alocaţiile financiare aferente Programului SAPARD printr-un nou act normativ. Implicaţiile financiare ale acestei constatări au fost de 24.607.361,02 Euro (reprezentând aproximativ 91.712.237,86 RON). Pentru măsura 2.1 au fost încheiate şi înregistrate în contabilitate contracte a căror valoare totală este mai mare decât valoarea alocaţiilor pentru această măsură menţionate în Hotărârea Guvernului nr. 668/2005, aferente anilor 2000 – 2004, pentru care au fost ratificate Acordurile Anuale de Finanţare. S-a recomandat să se întreprindă demersurile necesare către MAPDR pentru a fi prevăzute în bugetul MAPDR sumele care să acopere valoarea contribuţiei Comunităţii Europene pentru contractele de finanţare încheiate sau pentru a se semna şi ratifica Acordurile Anuale de Finanţare pentru anii 2005 şi 2006. Recomandarea nu a fost implementată, dar, ulterior emiterii Raportului final de audit au fost modificate alocaţiile financiare aferente Programului SAPARD printr-un nou act normativ. Implicaţiile financiare ale acestei constatări au fost de 16.445.211,89 euro (contribuţia Comunităţii Europene), respectiv 12.877.139,02 euro (contribuţia de la bugetul naţional). 2. Evaluarea procedurilor şi a instrucţiunilor de modificare a procedurilor acreditate 2.1 Nedetalierea atribuţiilor în proceduri S-a constatat că procedurile noi elaborate şi propunerile de modificare a procedurilor acreditate nu stabileau sau nu detaliau suficient atribuţiile personalului în Fişele de post sau atribuţiile descrise în Fişele de posturi nu corespundeau fluxului procedural şi activităţilor reale realizate.

Auditul intern a recomandat să se întocmească Fişele de post pentru posturile nou create, să se stabilească şi să se detalieze atribuţiile specifice şi menţionarea în cadrul procedurii a responsabilităţilor ce le revin, conform organigramei APDRP. Recomandarea a fost implementată prin stabilirea şi detalierea atribuţiilor specifice în procedură şi în fişele de post.

2.2 Efectuarea modificărilor în versiuni de procedură veche Modificările manualului „Prezentare Generală” pentru măsurile 1.1, 3.1 şi 3.4 au fost realizate pe baza unei versiuni care nu era ultima din punct de vedere cronologic. Auditul intern a recomandat utilizarea ultimei versiuni de procedură pentru efectuarea modificărilor. Recomandarea a fost implementată.


154

2.3 Neactualizarea procedurilor în conformitate cu Fişele tehnice Propunerile de modificare a procedurilor pentru implementarea măsurilor 1.1, 2.1, 3.4 şi 4.1 nu au reflectat întotdeauna integral şi corect modificările aduse fişelor tehnice ale acestor măsuri. Auditul intern a recomandat corelarea şi actualizarea procedurilor în conformitate cu modificările din fişele tehnice ale măsurilor publicate în Monitorul Oficial. Recomandarea a fost implementată. 2.4 Nedetalierea fluxului procedural În procedura de metodologie nu au fost menţionate etapele care trebuiau parcurse, paşii de executat în cadrul fiecărei etape, termenele care trebuiau respectate şi persoanele (experţii) implicaţi în desfăşurarea fiecărei activităţi. În procedura de contractare şi procedura de pre-autorizare a plăţii la nivel regional nu se prevede transmiterea unor documente (dosar de achiziţii, pista de buget) entităţilor cu atribuţii în verificarea acestora sau care trebuiau să cunoască informaţiile cuprinse de acestea (OJPDRP).

Recomandările auditului intern au făcut referire la introducerea şi detalierea în proceduri a tuturor etapelor/paşilor de realizat, evidenţierea termenelor care trebuiau respectate şi a persoanelor implicate în desfăşurarea fiecărei etape/activităţi. Recomandarea a fost implementată în procedura de pre-autorizare a plăţilor la nivel regional. 2.5 Necorelarea procedurilor S-a constatat existenţa unor necorelări între informaţiile existente în cadrul diferitelor proceduri, inclusiv ghidul solicitantului, şi formulare cu privire la depunerea şi verificarea dosarului cererii de plată. S-a recomandat să se precizeze în mod unitar în toate procedurile fluxul procedural pentru depunerea şi verificarea dosarului cererii de plată. Recomandarea a fost parţial implementată. 2.6 Necorelare/ lipsă prevederi în fişele tehnice ale măsurilor S-a constatat că nu au fost prevăzute anumite informaţii sau există necorelări în cadrul fişelor tehnice ale măsurilor 2.1 şi 3.4, atât între prevederile din versiunea în limba română, cât şi între prevederile variantei în limba română şi engleză. Recomandarea auditului intern a fost de a se corela între ele prevederile fişelor tehnice ale măsurilor, precum şi corelarea acestora cu legislaţia naţională în vigoare şi corelarea variantei în limba engleză cu cea în limba română. Recomandarea cu privire la fişa tehnică a măsurii 2.1 era în curs de implementare. Recomandarea cu privire la corelarea fişei tehnice a măsurii 3.4 nu a fost implementată. 2.7 Lipsă prevederi procedurale În urma evaluării procedurilor pentru implementarea măsurilor 2.1, 3.1, 3.4 şi a procedurii de contabilizare s-au identificat o serie de lacune şi de formulări ambigue care nu ofereau o asigurare rezonabilă privind concluzia verificărilor efectuate. Recomandarea auditului intern a fost să se detalieze în proceduri toate verificările efectuate de către experţi şi introducerea acelor documente necesare în vederea emiterii unei concluzii certe şi neechivoce privind rezultatul verificărilor efectuate. Recomandarea a fost implementată.


155

2.8 Nedetalierea instrucţiunilor de modificare a procedurilor Instrucţiunile de modificare a procedurilor nu au fost detaliate suficient pentru a putea justifica aceste modificări şi de asemenea nu se făcea referire la capitolele care se modificau în proceduri. Recomandarea auditului intern a fost de a fundamenta toate modificările aduse procedurilor prin instrucţiuni şi de a anexa la instrucţiuni documente de susţinere şi de fundamentare a modificărilor aduse procedurilor. Recomandarea a fost implementată. 3. Implementarea sistemului informatic integrat la nivelul Agenţiei 3.1 Întârzieri în testarea şi implementarea sistemului informatic integrat S-a constatat că la începutul anului 2006 exista o întârziere generală în desfăşurarea proiectului cu consecinţa accelerării finalizării proiectului pe finalul contractului şi a apariţiei de erori în dezvoltarea sistemului, în procedura de testare şi acceptanţă. Recomandările auditului intern vizau urmărirea de către managerul de proiect desemnat de Agenţie a termenelor stabilite de comun acord cu furnizorul, precum şi respectarea acestora. 3.2 Testarea la nivelul locaţiilor regionale ale Agenţiei Auditul intern a recomandat efectuarea de teste la nivelul unui centru regional situat la distanţă de Bucureşti (Târgovişte) pentru a simula cât mai bine situaţia din realitate, deoarece am considerat că un roll out în cele 8 locaţii de la nivel regional trebuie efectuat doar după cel puţin o testare a sistemului integrat. 3.3 Testele de acceptanţă Auditul intern a recomandat ca realizarea testelor de acceptanţă să dureze cel puţin 3 zile în fiecare locaţie, iar la fiecare test de acceptanţă să fie prezent şi un expert din partea Serviciului Informatizare care să ofere suport tehnic persoanei responsabile cu semnarea testelor, precum şi un expert din cadrul Direcţiei Audit Intern pentru a prezenta şi verifica punctele care necesită o atenţie deosebită din partea Agenţiei. 3.4 Generarea rapoartelor în format electronic Pe parcursul derulării proiectului Serviciul Monitorizare, Evaluare, Raportare a transmis furnizorului un nou set de rapoarte care trebuie introduse în sistem. S-a recomandat urmărirea implementării rapoartelor, precum şi instruirea unei persoane din cadrul Serviciului Informatizare pentru a putea realiza transformarea rapoartelor în funcţie de cerinţele Serviciului Monitorizare după finalizarea contractului. 3.5 Interfaţa cu sistemului integrat cu aplicaţiile informatice existente în cadrul Agenţiei Având în vedere că reprezentanţii furnizorului au afirmat că integrarea se va rezuma la prezentarea specificaţiilor tehnice prin care alt program poate fi interconectat cu softul integrat, iar în calendarul proiectului nu a fost menţionat nici un termen pentru rezolvarea acestei probleme exista riscul ca sistemul integrat să nu comunice cu sistemele informatice preexistente în cadrul Agenţiei. Auditul intern a recomandat clarificarea acestei situaţii şi desemnarea entităţii responsabile cu efectuarea integrării sistemelor informatice existente. 3.6 Manualul utilizatorilor Deoarece s-a considerat că manualele şi documentaţia pentru utilizatori trebuiau prezentate în limba română şi să fie prezentate acestora de către o persoană din cadrul Serviciului


156

Informatizare, înainte de prezentarea acestora de către furnizor în cadrul procedurii de instruire a utilizatorilor finali, Direcţia Audit Intern a recomandat pregătirea utilizatorilor şi punerea la dispoziţia acestora a manualului de utilizare a sistemului integrat în limba română înainte de realizarea testărilor şi a acceptanţelor. De asemenea, Direcţia Audit Intern a înaintat conducerii Agenţiei, Serviciului Informatizare şi managerului de proiect o propunere a termenelor şi perioadelor în care ar trebui să se desfăşoare principalele etape ale proiectului, astfel încât să se atingă obiectivele propuse cu respectarea termenului de prelungire a contractului încheiat cu furnizorul. Misiuni de audit efectuate în anul 2007 În anul 2007 Direcţia Audit Intern a desfăşurat o serie de misiuni conform Planului Anual de Audit pe 2007 şi Planului Strategic de Audit pentru perioada 2007-2009 pentru Programul SAPARD, precum şi unele misiuni ad-hoc la solicitarea directorului general al Agenţiei. Misiunile de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern în cursul anului 2007 au cuprins verificări cu privire la:

evaluarea sistemelor de control intern şi gestionare a recuperării creanţelor rezultate din nereguli şi/sau fraudă, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare şi a fondurilor de cofinanţare aferente;

verificarea modului de respectare a procedurilor aferente implementării Măsurilor 1.2, 3.3, 3.5 şi 4.1 („100% Re-performance”);

verificarea omogenităţii şi acurateţei modului de aplicare a procedurilor consolidate pentru Măsura 1.1, Măsura 3.1, Măsura 3.4 de către experţii AS, CRPDRP, OJPDRP;

verificarea integralităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor contabile ale Agenţiei pentru perioada 01.01-31.12.2007;

evaluarea modului de organizare şi de exercitare a controlului financiar preventiv propriu în anii 2004-2007.

Misiunile desfăşurate în anul 2007 de către Direcţia Audit Intern au fost planificate şi executate cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte:

structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru Măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4, 4.2 şi 4.1 au fost funcţionale, astfel cum au fost ele prevăzute în proceduri;

obiectivele Agenţiei au fost realizate la standardele cerute şi au fost în concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul de Finanţare Multianual şi în reglementările în vigoare (legislaţie naţională, cerinţele Comisiei Europene);

procedurile Agenţiei au fost respectate de către experţi; interesele financiare ale Comisiei Europene au fost protejate; controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările

premergătoare plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor;


concluziile referitoare la eligibilitatea cererilor de finanţare şi autorizarea cererilor de plată au fost corecte.


157

În urma efectuării acestor misiuni de audit, Direcţia Audit Intern a emis rapoarte de audit care au fost înaintate conducerii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării, Direcţiei Audit din cadrul MADR, auditorilor externi din cadrul Autorităţii de Audit – Curtea de Conturi a României, Comisiei Europene şi Curţii Europene de Conturi. Principalele constatări şi recomandări cu nivel înalt de importanţă formulate în urma misiunilor de audit şi prezentate în rapoartele de audit întocmite în anul 2007 vizau următoarele deficienţe: 1. Verificarea proiectelor: 1.1 Calitatea verificărilor privind autorizarea plăţilor Pentru un proiect aferent Măsurii 1.2 s-a constatat existenţa unei erori de calcul în cadrul verificării valorilor eligibile ce trebuiau a fi decontate beneficiarului, în sensul că preţurile descrise în anexa la factură erau mai mari decât cele din ofertă. Direcţia Audit Intern a recomandat ca diferenţa constatată a fi eronată să fie scăzută la următoarea tranşă de plată din totalul cheltuielilor ce vor fi decontate către beneficiar şi reflectarea acestui fapt în situaţiile contabile. Recomandarea formulată a fost implementată. 1.2 Rezonabilitatea preţurilor Pentru 7 proiecte aferente Măsurii 3.5 şi pentru 6 proiecte aferente Măsurii 2.1, în etapa de implementare tehnică, la verificarea preţurilor s-au constatat următoarele:

experţii Agenţiei nu au efectuat în toate cazurile o verificare efectivă a preţurilor întrucât baza de date cu preţuri de referinţă era incompletă sau în curs de finalizare;

existenţa unor neconcordanţe între verificările efectuate de către personalul Agenţiei de la nivel central şi regional cu privire la verificarea preţurilor cu baza de date întrucât, pentru aceleaşi bunuri, personalul de la nivel regional a menţionat în fişele de verificare că a verificat preţurile cu baza de date, iar personalul de la nivel central a menţionat în fişele de verificare că nu au regăsit acele bunuri în baza de date şi au descris modalitatea de verificare prin analiza ofertelor depuse de beneficiar.

Direcţia Audit Intern a recomandat experţilor din cadrul Centrelor Regionale, ca pe viitor, să consulte baza de date, iar în cazul în care nu regăsesc preţurile pentru anumite bunuri să se informeze din alte surse ataşându-le ca documente justificative şi să menţioneze în fişa de verificare modalitatea de comparaţie a rezonabilităţii preţurilor pentru proiectele verificate şi să se realizeze propuneri periodice de completare şi actualizare a bazei de date cu preţurile de referinţă ale materialelor/ lucrărilor/ bunurilor care nu se regăseau sau pentru care experţii verificatori constataseră că nu erau rezonabile (limitele minime şi maxime). Recomandarea trebuia urmărită cu ocazia misiunilor de audit viitoare. 1.3 Potenţiale conflicte de interese În cazul unui proiect aferent Măsurii 3.5 s-a constatat existenţa unor legături între firmele ofertante pentru achiziţia unui utilaj, privind acţionariatul acestora. S-a considerat că astfel au fost încălcate prevederile MAFA cu privire la existenţa a minim 3 oferte conforme în cazul achiziţiilor efectuate de beneficiari privaţi care depăşesc valoric pragul de 10.000 EURO. În cazul unui proiect aferent Măsurii 2.1 s-a constatat existenţa unei posibile relaţii de rudenie între beneficiar şi acţionarul uneia dintre firmele ofertante, iar în cazul a altor două proiecte


158

aferente aceleiaşi măsuri s-a constatat existenţa unor acţionari comuni şi/sau înrudiţi, respectiv legături economice ale firmelor participante la achiziţie. Direcţia Audit Intern a recomandat reanalizarea corectitudinii efectuării achiziţiilor organizate de către beneficiari şi, în situaţia în care se constată existenţa unui conflict de interese, să se constituie debit pentru valoarea achiziţiei afectată de conflictul de interese. Recomandarea formulată nu a fost implementată. 1.4 Deficienţe rezultate din analiza prevederilor aplicabile eligibilităţii cheltuielilor pentru

Măsura 3.4 În urma verificării unui proiect aferent Măsurii 3.4 au fost constatate următoarele deficienţe:

necorelarea prevederilor între versiunea în limba română şi cea în limba engleză a Listei cheltuielilor eligibile pentru Măsura 3.4 transmisă spre aprobare Comisiei Europene de către Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD din cadrul MADR.

existenţa unui punct de vedere distinct al Autorităţii de Management pentru Programul SAPARD, faţă de cel al APDRP privitor la cheltuielile eligibile aferente Măsurii 3.4, submăsura Turism rural;

existenţa posibilităţii de interpretare a Listei cheltuielilor eligibile pentru Măsura 3.4, având în vedere faptul că prevederile generale ale OUG nr. 109/ 2005 privind transporturile rutiere nu au fost corelate scopului implementării Programului SAPARD. Conform prevederilor OUG nr. 109/ 2005, mijloacele de transport pasageri care pot fi finanţate având în vedere Lista cheltuielilor eligibile, sunt clasificate după următoarele categorii: autoturism, autobuz, autocar, microbuz;

informarea beneficiarilor de către Agenţie asupra cheltuielilor eligibile aferente Măsurii 3.4, submăsura Turism rural fără a se obţine asigurarea asupra aprobării de către Comisia Europeană a ultimei versiuni a Listei cheltuielilor eligibile pentru măsura 3.4;

publicarea pe site-ul Agenţiei www.sapard.ro de informaţii contradictorii privitoare la cheltuielile eligibile pentru Măsura 3.4;

punerea la dispoziţia potenţialilor beneficiari a Ghidului solicitantului neactualizat cu informaţiile publicate pe site-ul Agenţiei privitoare la cheltuielile eligibile pentru Măsura 3.4, realizându-se astfel discriminarea persoanelor care ar fi dorit accesarea Programului SAPARD.

Au fost întreprinse măsuri de corectare a situaţiei create, însă deficienţele constatate nu au fost pe deplin remediate de către departamentele de specialitate ale APDRP. 1.5 Realocări de sume În urma verificărilor efectuate s-a constatat că nu s-a respectat încadrarea în sumele alocate pe fiecare măsură în parte, astfel:

pentru Măsura 1.2 realocarea sumelor către alte măsuri derulate prin Programul SAPARD a fost efectuată neluându-se în calcul valoarea angajată în cadrul măsurii la momentul efectuării realocărilor;

pentru Măsura 4.1 datorită realocărilor către alte măsuri s-a depăşit valoarea alocărilor financiare anuale din bugetul total specificat în Scrisoarea de invitaţie.

Direcţia Audit Intern a recomandat întreprinderea acţiunilor necesare pentru acoperirea sumelor contractate. Recomandările formulate au fost implementate.


159

În urma verificărilor efectuate asupra valorii alocărilor financiare aferente Măsurii 3.5 s-a identificat o neconcordanţă, între Decizia Comisiei Europene din decembrie 2006 şi Hotărârea Guvernului nr. 177/2007, cu privire la valorile alocărilor financiare. Direcţia Audit Intern a recomandat conducerii Agenţiei să comunice Direcţiei Generale pentru Dezvoltare Rurală din cadrul Autorităţii de Management pentru Programul SAPARD neconcordanţa dintre Hotărârea Guvernului şi Decizia CE. Recomandarea a fost implementată ulterior emiterii raportului de audit prin apariţia Hotărârii de Guvern nr. 725/ 2007. 2. Sistemul de control intern 2.1 Înregistrări contabile eronate În cazul unui proiect aferent Măsurii 3.5, înregistrările contabile cu privire la angajamentele bugetare şi legale au fost efectuate în mod eronat, având în vedere şi prevederile contractului de finanţare încheiat cu Agenţia, iar în ceea ce priveşte acurateţea conturilor contabile ale APDRP pentru anul 2006, Direcţia Audit Intern a constatat o serie de deficienţe privind:

înregistrările în contabilitate a sumelor reprezentând alocările financiare de la bugetul naţional;

plăţile efectuate şi reflectate în „Rapoartele contabile privind plăţile efectuate”; debite provenite din penalităţi/ întârzieri.

Direcţia Audit Intern a recomandat următoarele: rectificarea înregistrărilor contabile şi a valorilor reflectate în contabilitate cu privire

la angajamentele bugetare şi legale aferente proiectului în cauză, astfel încât acestea să reflecte conţinutul documentelor justificative în baza cărora au fost efectuate;

efectuarea demersurilor necesare pentru modificarea soft-ului contabil, în sensul restricţionării efectuării de modificări în situaţiile raportate ulterior încheierii exerciţiului financiar;

menţionarea integrală, corectă şi la timp a sumelor ce constituie debite constituite/ de recuperat/ recuperate în „Registrul debitorilor”.

Conducerea Serviciului Contractare din cadrul Direcţiei Selectare Contractare şi a Serviciului Contabilizare Plăţi din cadrul Direcţiei Plăţi Proiecte şi-au însuşit recomandările şi au luat măsuri pentru remedierea deficienţelor. 2.2 Efectuarea de modificări în soft-ul contabil ulterior încheierii exerciţiului financiar Pe parcursul desfăşurării misiunii de audit ”Verificarea integralităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor contabile ale Agenţiei pentru anul 2006”, Direcţia Audit Intern a constatat că a fost posibilă efectuarea de modificări/ corecţii în anul 2007 asupra înregistrărilor din soft-ul contabil al Agenţiei, ulterior încheierii exerciţiului financiar al anului 2006. Direcţia Audit Intern a recomandat conducerii DPP-SCP şi conducerii Serviciului Informatizare să efectueze demersurile necesare pentru modificarea soft-ului contabil, în sensul restricţionării efectuării de modificări în situaţiile raportate, ulterior încheierii unui exerciţiu financiar. Răspunsul conducerii Serviciului Contabilitate Plăţi a vizat faptul că eventualele corecţii ale situaţiilor prezentate în rapoartele contabile se datorau sesizării unor erori ce au necesitat intervenţia dezvoltatorului aplicaţiei.


160

2.3 Aplicarea cu întârziere a procedurilor acreditate pentru autorizarea plăţilor la nivel central

S-a constatat aplicarea cu întârziere a ultimei versiuni a manualului de proceduri privind autorizarea plăţilor la nivelul central al Agenţiei pentru Programul SAPARD deoarece experţii nu au fost informaţi în scris şi la timp cu privire la data intrării în vigoare a acestor versiuni ale procedurii.

Direcţia Audit Intern a recomandat să se stabilească data intrării în vigoare/data aplicării instrucţiunilor de modificare după comunicarea către Comisia Europeană a acestora sau după primirea de către APDRP a deciziei CE de aprobare a unei modificări a procedurilor şi ca pe viitor să se asigure implementarea unitară a modificărilor aduse procedurilor prin comunicarea formală către toate entităţile implicate a datei aprobării şi a datei aplicării modificărilor procedurilor şi a conţinutului modificărilor aduse procedurilor aprobate. Recomandarea a fost implementată pentru modificările aduse procedurilor APDRP ulterior emiterii raportului de audit. 2.4 Deficienţe în întocmirea documentelor privind procedura de achiziţii publice În unele cazuri documentele întocmite pentru evidenţa procedurilor de achiziţii publice, respectiv verificarea conflictelor de interese pentru beneficiarii publici fie au fost completate de persoane neautorizate, fie nu au fost semnate şi datate pentru verificare, nu au fost întocmite la momentul prevăzut în procedură sau nu au fost înregistrate la CRPDRP.

Direcţia Audit Intern a recomandat ca pe viitor să se asigure o completare riguroasă a documentelor privitoare la procedura de achiziţii, respectiv la verificarea conflictelor de interese şi efectuarea de stagii de pregătire a experţilor care vor realiza în viitor verificări asupra procedurii de achiziţii desfăşurate de beneficiarii publici. Recomandarea formulată a fost urmărită cu ocazia misiunilor de audit ulterioare. 3. Elaborarea de proceduri 3.1 Prevederile Instrucţiunii nr. 66/ 10.05.2004 Prevederile Instrucţiunii nr. 66/ 10.05.2004 privind verificarea conflictului de interese în cadrul achiziţiilor efectuate de beneficiarii privaţi ai proiectelor SAPARD sunt incomplete. Direcţia Audit Intern a recomandat ca experţii verificatori să se asigure că, pentru plăţile ce au mai rămas de efectuat în cadrul Programului SAPARD, nu vor fi decontate cheltuieli neeligibile rezultate din achiziţii realizate pe baza unui contract viciat prin existenţa unui conflict de interese şi ca pe viitor să se asigure verificarea integrală a eventualelor conflicte de interese ce pot apărea în procesul de achiziţii desfăşurat de beneficiarii privaţi ai asistenţei FEADR. Recomandarea formulată era în curs de analiză la data emiterii raportului de audit. Misiuni de audit efectuate în anul 2008 În anul 2008 Direcţia Audit Intern a desfăşurat următoarele tipuri de activităţi/ misiuni de audit :

auditul modului de respectare a procedurilor aferente implementării Măsurilor 1.2, 3.2, 3.3 („100% Re-performance”) şi urmărirea recomandărilor aferente acestor verificări;

integritatea, acurateţea şi veridicitatea conturilor contabile ale Agenţiei pe anii 2006 şi 2007;


161

auditul modului de respectare a procedurii de achiziţii publice pentru proiectele aferente Măsurii 2.1 din regiunile afectate de calamităţi;

evaluarea aplicaţiei informatice PROSYS; evaluarea modului de stabilire a procedurii de achiziţii publice (G3 ACP), aplicabile

pentru achiziţiile desfăşurate în anul 2007 de beneficiarii Măsurilor 1.2 şi 2.1; identificarea cauzelor care au determinat apariţia unor diferenţe între evidenţele

direcţiilor Agenţiei pentru proiectele finanţate prin Programul SAPARD; evaluarea pistei de audit pentru instrucţiunile şi circularele emise în vederea

modificării procedurilor pentru implementarea Programului SAPARD; evaluarea Manualului de proceduri de înregistrare şi recuperare datorii G8 IRD; evaluarea propunerilor de modificare a procedurii de efectuare plăţi, G6–EP; evaluarea propunerilor de modificare a procedurilor elaborate pentru implementarea

Programului SAPARD în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 63/ 2008; evaluarea propunerilor de modificare şi completare a procedurilor elaborate pentru

implementarea Programului SAPARD în conformitate cu recomandările Comisiei Europene din adresa nr. 16.859/ 09.07.2008;

urmărirea recomandărilor şi observaţiilor formulate de către entităţile externe abilitate, şi anume: Curtea Europeană a Auditorilor, auditorii Comisiei Europene, Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Audit Public Intern, Departamentul de Control al Guvernului, Direcţia Generală de Inspecţii Tehnice şi Control din cadrul MADR.

Activităţile desfăşurate în anul 2008 de către Direcţia Audit Intern au fost planificate şi executate conform Planului anual pentru 2008 şi Planului strategic de audit intern pentru perioada 2008 – 2010 pentru Programul SAPARD, cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte:

structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru Măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1 şi 4.2 erau funcţionale, astfel cum au fost ele prevăzute în proceduri;

obiectivele Agenţiei au fost realizate la standardele cerute şi au fost în concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul Multianual de Finanţare dintre Comunitatea Europeană şi România pentru SAPARD;

procedurile Agenţiei au fost respectate de către personalul Agenţiei; interesele financiare ale Comisiei Europene au fost protejate; controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările premergătoare

plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor;


concluziile referitoare la eligibilitatea cererilor de finanţare şi autorizarea cererilor de plată au fost corecte.

În urma efectuării acestor misiuni de audit, Direcţia Audit Intern a emis rapoarte de audit care au fost înaintate conducerii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării, Direcţiei de Audit din cadrul MAPDR, auditorilor externi din cadrul Autorităţii de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Audit Public Intern şi Comisiei Europene.


162

Principalele constatări şi recomandări cu nivel înalt de importanţă formulate în urma misiunilor de audit şi prezentate în rapoartele de audit întocmite în anul 2008 vizau următoarele deficienţe:

a) Efectuarea unei plăţi în exces S-a constatat că în cazul unei cereri de plată pentru Măsura 1.2 depusă la CRPDRP Timiş a fost aprobată la plată o sumă mai mare decât cea cuvenită. S-a recomandat să se ţină cont de suma constatată ca plătită necuvenit prin scăderea acesteia din tranşa de plată următoare sau constituirea de debit pentru recuperarea sumei. Recomandarea cu nivel înalt de importanţă a fost implementată prin constituirea unui debit pentru plata în exces şi recuperarea acestuia.

b) Nerespectarea principiului bunei gestionări financiare (sound financial management), conform prevederilor MAFA, Secţ. B, art. 4

Pentru un număr de 3 proiecte din regiunea 3 Târgovişte şi pentru toate proiectele din Regiunea 4 Craiova s-au identificat efectuarea de verificări incomplete sau neefectuarea verificărilor cu privire la rezonabilitatea preţurilor materialelor, lucrărilor. S-au recomandat următoarele:

să se consulte baza de date de către experţii Centrelor Regionale 3 Târgovişte şi 4 Craiova, iar în cazul în care nu regăsesc preţurile pentru anumite servicii/ materiale/lucrări experţii verificatori să se informeze din alte surse, ataşându-le ca documente justificative, şi să menţioneze în Fişa de verificare a contractului modalitatea de comparaţie a rezonabilităţii preţurilor pentru proiectele verificate;

să se realizeze propuneri periodice de completare/modificare/actualizare DSC – SA şi CRPDRP a bazei de date cu preţurile de referinţă ale materialelor/lucrărilor/ serviciilor care nu se regăsesc sau pentru care experţii verificatori constată că nu sunt rezonabile;

reverificarea rezonabilităţii de către experţii DSC – SA pentru proiectele din Regiunea 4 a preţurilor din oferta declarată câştigătoare, iar în cazul în care se constată că acestea nu sunt rezonabile să se procedeze la neavizarea contractelor de lucrări/ servicii sau reducerea corespunzătoare a valorii acestuia.

În baza răspunsurilor primite, opinia auditului referitoare la recomandările formulate era următoarea:

recomandarea referitoare la consultarea bazei de date cu preţurile de referinţă nu a fost implementată;

recomandarea referitoare la realizarea de propuneri periodice de completare/ modificare/ actualizare de către personalul DSC – SA şi CRPDRP a bazei de date cu preţurile de referinţă ale materialelor/ lucrărilor/ serviciilor care nu se regăsesc sau pentru care experţii verificatori constată că nu sunt rezonabile se va urmări pentru proiectele depuse pentru FEADR;

recomandarea referitoare la reverificarea de către experţii DSC – SA a proiectelor din Regiunea 4 nu a fost agreată.

c) Completarea şi/sau clarificarea procedurilor de achiziţii În Circulara nr. 164/ 30.08.2006 prin care s-a completat procedura de achiziţii publice G3-ACP, versiunea 010 cu „Alternativa 3 – licitarea la pachet a serviciilor de proiectare şi a execuţiei lucrărilor” se menţiona că „documentaţia pentru oferta financiară de lucrări va fi întocmită în preţuri unitare defalcate pe material, manoperă, utilaj şi transport fără a exista un proiect tehnic”.


163

Menţionăm că în circulară nu au fost precizate următoarele: termenul în care trebuie realizat şi înaintat proiectul tehnic la Centrul Regional; persoanele responsabile şi termenele în care trebuie să se realizeze verificarea

concordanţei dintre oferta declarată câştigătoare şi proiectul tehnic. S-a recomandat ca, pentru proiectele cărora le sunt aplicabile prevederile Circularei nr. 164/30.08.2006, conducerea DSC să stabilească şi să informeze Centrele Regionale şi beneficiarii cu privire la:

termenul în care trebuie realizat şi înaintat proiectul tehnic la Centrul Regional astfel încât să se respecte termenele de realizare a investiţiilor din cererile de finanţare;

persoanele responsabile şi termenele în care trebuie să se realizeze verificarea concordanţei dintre oferta câştigătoare şi proiectul tehnic.

Opinia auditului: Recomandarea a fost considerată închisă având în vedere că la data emiterii raportului de audit erau finalizate procedurile de achiziţii publice pentru măsura 2.1 în proporţie de 94%, deşi nu au fost întreprinse măsuri pentru implementarea ei.

d) Necorelarea manualului de proceduri G8 – IRD cu alte proceduri APDRP elaborate

pentru Programul SAPARD ori alte documente din legislaţia naţională Există necorelări între Manualul de proceduri G8 – IRD şi Manualul de proceduri pentru control şi antifraudă G9 – CA sub următoarele aspecte:

situaţia suspendării plăţii; efectuarea de către DCA a controlului preliminar, respectiv a verificărilor cu privire la

sesizările din partea organismelor cu atribuţii de control/ investigaţie; competenţa exclusivă a DCA de a analiza neregulile primite atât din interiorul, cât şi

din exteriorul APDRP, actualizarea procedurii cu legislaţia naţională referitoare la recuperarea creanţelor şi cu prevederile Circularei nr. 152/ 2006, întocmirea de documente care nu mai sunt necesare desfăşurării fluxului;

S-a recomandat corelarea prevederilor din cele două manuale pentru aplicarea unitară a procedurilor, respectiv nedublarea activităţilor. Recomandarea formulată a fost implementată.

e) Nerespectarea prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare cu privire la achiziţiile publice

S-a constatat că pentru 5 proiecte aferente măsurii 2.1, respectiv 8 proiecte aferente măsurii 1.2, pentru care unele proceduri de achiziţii au fost demarate după data de 01.01.2007 (anunţ de participare în 2007) nu au fost aplicate prevederile legislaţiei naţionale cu privire la achiziţiile publice, nefiind astfel respectate prevederile MAFA şi notificările Comisiei Europene în ceea ce priveşte regulile aplicabile după data aderării României la Uniunea Europeană.

S-a recomandat să se excludă din declaraţia de cheltuieli sumele deja plătite pentru achiziţiile aferente proiectelor în cauză cât şi neincluderea în declaraţie a sumelor viitoare pentru achiziţiile care urmează a fi plătite. Recomandarea nu a fost implementată.

f) Lipsa adoptării de măsuri asiguratorii S-a constatat că APDRP a decis anularea licitaţiilor aflate în derulare conform manualului elaborat pe baza manualului Comisiei pentru 5 beneficiari publici şi reluarea acestora conform


164

prevederilor legislaţiei naţionale fără a elabora un plan de monitorizare pentru derularea proiectelor pentru a se încadra în termenele contractuale stabilite. S-a recomandat să se monitorizeze îndeaproape derularea acestor proiecte astfel încât să se asigure finalizarea acestora în termenele stabilite iniţial prin contractul de finanţare Recomandarea formulată a fost implementată.

g) Utilizarea unui manual de proceduri care nu respectă cerinţele Comisiei Europene S-a constatat că până la sfârşitul lunii februarie 2007 nu a fost întocmit manualul de proceduri privind achiziţiile publice conform OUG nr. 34/ 2006, deşi Agenţia a fost informată de către Comisia Europeană prin scrisoarea nr.35029/ 22.12.2006 că prevederile Regulamentului de tranziţie de la Programul SAPARD la Programele de dezvoltare rurală post – aderare privind procedurile de achiziţie publică vor fi aplicabile retroactiv începând cu data aderării precum şi faptul că forma draft a regulamentului incluzând clauza de aplicare retroactivă a fost avizată pozitiv în Comitetul Star din noiembrie 2006. S-a recomandat ca pe viitor să se analizeze modificările legislative din momentul existenţei primelor informaţii cu privire la aceste modificări şi impactul acestora asupra procedurilor existente pentru a preîntâmpina situaţii similare. Recomandarea nu a fost agreată.

h) Prevederi procedurale incomplete h1. Prevederi procedurale incomplete în ceea ce priveşte introducerea, identificarea şi corectarea operativă a informaţiilor eronate sau incomplete în sistem S-a constatat că prevederile procedurale în ceea ce priveşte introducerea, identificarea şi corectarea operativă a informaţiilor eronate sau incomplete în sistem sunt inconsistente. S-a constatat faptul că prevederile procedurale doar vizează eliminarea posibilităţii procesării electronice a unor informaţii eronate însă, în fapt, nu exista un cadru adecvat care să diminueze rata erorilor cauzate de introducere a unor informaţii eronate sau incomplete. Calitatea informaţiei prezentată în format electronic a fost influenţată de gradul de acoperire a unor necesităţi specifice:

procesul de gestionare a informaţiilor din sistem, mai exact organizarea, exploatarea şi protejarea corespunzătore a acestora;

supervizării activităţii de introducere, extragere şi raportare a informaţiilor, în sensul lipsei de supervizare a conformităţii datelor introduse în sistem cu documentele primare.

S-a recomandat să se stabilească norme procedurale specifice asigurării calităţii informaţiei introduse în sistem, care să asigure în mod real acurateţea, integritatea, completitudinea consistenţa şi încrederea în informaţiile provenite din zonele de colectare. Recomandarea nu a fost implementată. h2. Prevederi procedurale incomplete – Monitorizare, Evaluare şi Raportare S-a constatat că DC-SMER colectează, prelucrează, centralizează şi transmite diferite informaţii către entităţi din cadrul APDRP şi către AM, deşi nu există prevederi procedurale în acest sens. Aceste informaţii colectate de la nivel regional şi prelucrate de către DC-SMER au fost primite doar în format electronic şi nu exista certitudinea că acestea au fost corect culese şi supervizate. S-a recomandat luarea măsurilor pentru includerea în procedura DC-SMER a unor prevederi care să acopere activităţile pe care le desfăşoară în momentul respectiv în afara prevederilor procedurale.


165

Recomandarea formulată a fost implementată. h3. Prevederi procedurale incomplete - Contractare S-au identificat următoarele deficienţe în modul de derulare a reconcilierilor lunare cu privire la contractele şi actele adiţionale încheiate de Agenţie, astfel:

serviciile implicate în derularea reconcilierilor (DSC-SC, DPP-SCP, DC-SMER, DAT) nu completau un formular unic de reconcilieri;

reconcilierea dintre DC-SMER şi DSC-SC se efectua prin preluarea de către DC-SMER a bazelor de date transmise de DSC-SC şi compararea cu sumele din cadrul DC-SMER – sume preluate tot de la DSC-SC, fără a mai exista o sursă independentă de comparare a sumelor cu privire la contracte;

explicarea diferenţelor era realizată de DC-SMER şi viza rotunjirile valorilor contractelor generate de denominare, însă aceste diferenţe deveneau de ordinul zecilor de lei cu riscul de a se înmulţi, fapt care nu a fost sesizat în reconcilierile DSC-SC cu DPP-SCP;

o altă explicaţie a diferenţelor rezultate din reconcilierile DC-SMER şi DSC-SC viza contractele reziliate care erau preluate în baza de date de către DC-SMER în luna în care rezilierea a fost efectuată iar de către DSC-SC şi DPP-SCP în momentul primirii înştiinţării de către DPP a efectuării rezilierii;

existenţa diferenţelor în cadrul reconcilierilor pentru contractele reziliate era şi din cauza transmiterii cu întârziere a înştiinţărilor cu privire la rezilieri fapt datorat timpului relativ mare cu care se operează dezangajarea sumelor provenite din rezilieri (semnarea de către SCFPP, ordonator de credite etc);

înregistrările în baza de date a DSC-SC a contractelor, actelor adiţionale, contractelor reziliate sau operarea dezangajărilor de sume nu se efectua în momentul primirii documentelor aferente ci spre sfârşitul lunii de reconciliere sau la o anumită perioadă de timp, de către o singură persoană din cadrul serviciului, fapt care afecta operativitatea acestei activităţi şi putea genera erori independente de voinţa expertului responsabil;

reconcilierea dintre DSC-SC şi DC-SMER se efectua pe rulajul lunii aferente reconcilierii (intrările curente) fără să existe o reconciliere a valorilor globale ale contractelor din cadrul Programului SAPARD cu riscul ca în cazul strecurării unei greşeli într-o lună anterioară, aceasta să nu fie descoperită;

reconcilierea contractelor şi a actelor adiţionale (CP 18.J.1.) dintre SCP, DSC şi DAT exceda cadrului procedural deoarece în cazul listelor cu contractele şi actele adiţionale care făceau obiectul reconcilierilor nu se făcea dovada însuşirii acestora, prin semnătură, de către persoanele responsabile din cadrul părţilor implicate sau nu erau menţionate numele semnatarilor.

S-au recomandat următoarele: 1. să se efectueze reconcilieri între toate cele trei servicii implicate în procesul raportărilor cu privire la sumele contractate în cadrul Programului SAPARD (DSC-SC, DPP-SCP, DC-SMER), în cadrul unui formular unic în care să se explice diferenţele rezultate şi acestea să fie însuşite de cei trei semnatari. În acest mod toate cele trei servicii vor cunoaşte ce diferenţe pot exista cu privire la sumele contractate în cadrul Programului SAPARD şi nu doar între serviciile care se reconciliază, aşa cum este în prezent (DC-SMER şi DSC-SC sau DSC-SC şi DC-SMER). De asemenea, s-a recomandat ca reconcilierile să fie efectuate atât lunar, pe intrările curente, dar şi pe sumele globale înregistrate de la începutul Programului până în prezent.


166

2. în cazul în care diferenţele din reconcilieri rezultate din rotunjiri ale valorilor contractelor datorate denominării tindeau să devină semnificative, s-a recomandat luarea măsurilor pentru identificarea contractelor care generează aceste diferenţe şi corectarea sumelor în toate bazele de date existente la nivelul APDRP. 3. să se stabilească cu exactitate momentul în care trebuia operată în bazele de date înregistrarea cu privire la contractele reziliate pentru a nu mai exista astfel de diferenţe în cadrul reconcilierilor ţinându-se seama şi de decalajul generat de semnarea si aprobarea „Propunerii de angajare a unei cheltuieli”. 4. pentru operativitatea înregistrării în baza de date a DSC-SC şi efectuarea reconcilierilor cu privire la sumele contractate era necesară alocarea mai multor experţi pentru această activitate. 5. ca raportările întocmite la nivelul serviciilor/ direcţiilor să cuprindă funcţia, numele şi semnătura persoanelor implicate. În baza răspunsurilor primite, auditul a opinat că primele 3 recomandări nu au fost implementate, în timp ce ultima recomandare a fost implementată. h4. Prevederi procedurale incomplete - Plăţi S-a constatat că după plata ultimei tranşe efectuate către beneficiar şi în cazul în care exista o diferenţă între valoarea contractată şi valoarea totală plătită, în lipsa unui document prin care să se efectueze dezangajarea sumei rămase, era o perioadă foarte mare în care suma rămâne indisponibilă pentru a fi reangajată pentru alte contracte. S-a recomandat luarea măsurilor pentru scurtarea termenului în care se efectuează dezangajarea sumelor neutilizate prin urmărirea termenului de contestaţie a beneficiarilor şi demararea procedurii de dezangajare a acestor sume. S-a considerat recomandarea închisă pentru implementarea SAPARD deoarece gradul de absorbţie al fondurilor nu mai poate fi afectat. h5. Prevederi procedurale incomplete În ceea ce priveşte întocmirea „Declaraţiei de cheltuieli” s-au constatat următoarele deficienţe:

1. este întocmită manual prin culegerea informaţiilor direct din documentele justificative existând riscul omiterii unor înregistrări sau înscrierii unor cifre care nu erau de actualitate;

2. era întocmită de către o singură persoană (Şeful SCP), fără să existe o dovadă cu privire la supervizarea acesteia.

Această constatare a mai fost reiterată cu ocazia altor misiuni de audit când au fost constatate o serie de erori în Declaraţiile de cheltuieli. S-au recomandat următoarele:

1. implicarea mai multor persoane în întocmirea Declaraţiei de cheltuieli pentru asigurarea unui nivel corespunzător de control şi expertiză.

2. introducerea unei raportări care să stea la baza Declaraţiei de cheltuieli care să fie oferită de către softul contabil pe baza informaţiilor din contabilitate.

În baza răspunsurilor primite, opinia auditului referitoare la recomandările formulate este următoarea:

1. recomandare implementată; 2. recomandare parţial implementată întrucât softul utilizat nu generează Declaraţia de

Cheltuieli.


167

h6. Comunicarea deficitară În privinţa utilizării procedurilor de autorizare plăţi s-a constatat că au fost utilizate versiuni diferite ale acestor proceduri la nivelul OJ si CR (CRPDRP – 11.06.2007, OJPDRP – 17.09.2007 - cea oficială), cauzate de comunicarea ineficientă a modificărilor procedurale operate în timp la nivelul APDRP, a modificărilor efectuate cu track changes, a folosirii procedurilor postate pe domeniul comun fileserver alocat Serviciului Metodologie. De asemenea, nu exista un tabel de luare la cunoştinţă de către experţii CR si OJ cu privire la modificările procedurale. S-a recomandat îmbunătăţirea atât a procesului de comunicare şi transmitere de documente între entităţile de la nivelul APDRP cât şi întărirea controlului intern. Recomandare parţial implementată. Misiuni de audit efectuate în anul 2009 În cursul anului 2009, Direcţia Audit Intern a efectuat următoarele misiuni de audit:

Auditul cheltuielilor de capital pentru anii 2006, 2007, 2008: oportunitatea, realitatea şi legalitatea achiziţiilor publice de bunuri şi a serviciilor;

Verificarea faptului că noile locaţii erau adecvate pentru continuarea desfăşurării activităţilor, în special cu privire la sistemele de securitate, conform recomandării CE din misiunea de audit din 3 - 13 iunie 2008;

Auditul cheltuielilor privind deplasările în ţară şi străinătate ale personalului pe anii 2006, 2007 şi 2008: oportunitatea şi eficienţa deplasărilor;

Verificarea omogenităţii şi acurateţei modului de aplicare a procedurilor de autorizare, efectuare şi contabilizare plată pentru Măsura 2.1 de către experţii APDRP de la nivel central, regional şi judeţean;

Verificarea integralităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor contabile ale Agenţiei pentru perioada 01.01. 2008 - 30.09.2009;

Urmărirea recomandărilor MAPDR-DA din misiunile de audit efectuate în cursul anului 2008 la APDRP;

Urmărirea constatărilor şi recomandărilor rezultate în urma evaluării aplicaţiei informatice PROSYS pentru Programul SAPARD.

În cursul anului 2009 Direcţia Audit Intern a efectuat următoarele misiuni de audit ad-hoc solicitate de către Directorul General:

Evaluarea propunerilor de modificare a procedurilor elaborate pentru implementarea Programului SAPARD în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 123/ 2009;

Urmărirea implementării recomandărilor DAPI-MFP cuprinse în rapoartele de audit anterioare privind Programul SAPARD;

Efectuarea unei misiuni cu privire la verificarea a 5% dintre proiectele afectate de aplicarea circularei 172/26.06.2007.

În cursul anului 2009 Direcţia Audit Intern a desfăşurat o serie de activităţi de consiliere cu privire la activităţile aferente implementării Programului SAPARD după cum urmează:

participarea DAI în cadrul unui grup de lucru cu privire la identificarea riscurilor apărute în urma elaborării specificaţiilor tehnice în vederea contractării unui potenţial studiu privind analiza rezonabilităţii preţurilor bunurilor achiziţionate de către beneficiarii proiectelor finanţate prin Măsura 1.1, sub – măsura 0.2;


168

centralizare nereguli identificate de către CCR, ACP, CE şi DAI care au făcut obiectul unei prime constatări administrative sau juridice;

emitere punct de vedere Direcţiei Audit Intern cu privire la observaţiile formulate de Direcţia de Audit Public Intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice în urma analizării propunerilor de modificare a procedurii de constatare nereguli, recuperare datorii G8- IRD prin intermediul Instrucţiunii nr. 119;

observaţii formulate de către DAI în ceea ce priveşte procedura de re-verificare a achiziţiilor efectuate de beneficiarii privaţi ai Programului SAPARD;

punctul de vedere al Direcţiei Audit Intern asupra modului de implementare a observaţiilor ACP referitoare la propunerile de modificare a Instrucţiunii nr. 120;

punctul de vedere al DAI privind nominalizarea persoanelor responsabile cu înregistrarea IRD – 01;

punct de vedere cu privire la respectarea principiului separării responsabilităţilor la nivelul controlului ex-post;

punct de vedere cu privire la propunerile de modificare a manualelor de proceduri pentru Audit Intern M 02-02 şi Relaţii Publice M 02-03 şi modul în care aceste modificări ar putea să afecteze criteriile de acreditare.

În cursul anului 2009, auditorii interni au urmărit modul de implementare a recomandărilor Comisiei Europene, după cum urmează:

urmărirea recomandărilor Comisiei Europene pentru închiderea conturilor Agenţiei pentru Programul SAPARD formulate ca urmare a misiunii de audit din perioada 8-12 septembrie 2008;

urmărirea recomandărilor Comisiei Europene rezultate în urma misiunii de audit privind verificarea sistemului de gestionare şi control şi cheltuielile efectuate în legătură cu Programul SAPARD - Lichidare conturi 2008.

În cursul anului 2009 auditorii interni au participat ca observatori la misiunea de audit a ECA cu privire la auditul plăţilor şi al sistemelor de control instituite pentru Programul SAPARD – DAS 2009. Tot în cursul anului 2009, auditorii interni au urmărit modul de implementare a recomandărilor MFP – DAPI cuprinse în rapoartele de audit anterioare privind Programul SAPARD. De asemenea, s-a realizat o prioritizare a misiunilor de audit şi cele care au fost considerate ca fiind foarte importante, au fost realizate cu întâietate. Pe parcursul anului 2009 Direcţia Audit Intern a demarat toate misiunile de audit prevăzute în planul anual pentru SAPARD 2009. Majoritatea misiunilor de audit au fost finalizate cu emiterea unui raport parţial sau final de audit intern. Activităţile desfăşurate în anul 2009 de către Direcţia Audit Intern au fost planificate şi executate, cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte:

obiectivele Agenţiei au fost realizate la standardele cerute şi au fost în concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul Multianual de Finanţare dintre Comunitatea Europeană şi România pentru SAPARD;


169

procedurile au fost respectate de către personalul Agenţiei; interesele financiare ale Comisiei Europene au fost protejate; controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările premergătoare

plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor.

Direcţia Audit Intern a alocat importante resurse pentru activităţile de monitorizare a misiunilor de audit din partea Comisiei Europene şi Curţii Europene de Conturi prin pregătirea documentelor solicitate sau prin însoţirea auditorilor externi la vizitele efectuate la centrele regionale şi judeţene dar şi la locul de implementare al proiectelor. Principalele constatări şi recomandări cu nivel înalt de importanţă formulate în urma misiunilor de audit şi prezentate în rapoartele de audit întocmite în anul 2009 vizau următoarele deficienţe: 1) Necesitatea elaborării unei proceduri interne pentru desfăşurarea achiziţiilor publice În urma derulării misiunii nr. 2/2009 s-a constatat că nu a fost elaborat un manual de procedură pentru specificul activităţii de achiziţii publice conform OMFP 946/ 2005 cu modificările şi completările ulterioare, care să detalieze etapele procedurale precum şi atribuţiile Direcţiei Economice pentru această activitate. Din personalul Serviciului Administrativ, doar şeful serviciului are în fişa de post atribuţii detaliate în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurii de achiziţie publică. S-a recomandat elaborarea de norme procedurale interne în care să se detalieze etapele şi documentele necesare pentru atribuirea contractelor de achiziţii, în mod special cele care nu sunt reglementate prin OUG 34/2006 (ex: achiziţie directă), respectiv îmbunătăţirea fişelor de post ale angajaţilor Direcţiei Economice cu prevederi privind respectarea legislaţiei naţionale în domeniu şi a procedurii interne. 2) Deficienţe cu privire la securitatea şi protecţia spaţiului de lucru În ceea ce priveşte verificările efectuate la sediul CRPDRP 6, Satu Mare, la sediul OJPDRP Arad, OJPDRP Dolj, OJPDRP Bihor, OJPDRP Buzău s-au constatat următoarele deficienţe:

nu exista un sistem de control/monitorizare al accesului persoanelor în incintă; sistemul de alarmă existent la cele 3 niveluri amenajate ale clădirii unde funcţionează

CRPDRP 6 NV Satu Mare, era funcţional, dar nu era conectat la sistemul de alarmare al poliţiei, al unei firme de pază şi securitate, sau la telefonul unei persoane autorizate din cadrul CRPDRP-ului;

nu existau sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor: sistem de detectare a fumului, sistem de sprinklere, drencere, hidranţi, etc.;

nu erau afişate în loc vizibil normele/ instrucţiunile specifice, hărţile de evacuare, posibilităţile de evacuare în caz de urgenţă, numerele de telefon utile;

nu existau echipamente specifice necesare efectuării verificărilor pe teren (instrumente de măsurat, echipamente de protecţie, etc.

clădirea nu era prevăzută cu rampă pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi aşa cum este menţionat în Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap cu completările ulterioare. De asemenea, s-a constatat că datorită construcţiei clădirii nu era posibil accesul persoanelor cu dizabilităţi la etajele superioare ale clădirii.


170

S-a recomandat adoptarea măsurilor ce se impun pentru remedierea deficienţelor constatate: achiziţionarea bunurilor şi echipamentelor necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime şi în deplină siguranţă a activităţii şi asigurarea securităţii documentelor (în curs de implementare); amenajarea unei rampe pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi (implementată); postarea în loc vizibil a unor afişe care să conţină informaţiile menţionate (implementată). 3) Neîntocmirea documentelor specificate de legile în vigoare sau întocmirea lor incompletă În urma verificării dispoziţiilor de plată aferente avansului acordat pentru deplasare, precum şi cele aferente restituirii diferenţei de încasat de către titular pentru cheltuielile neacoperite din avans, s-a constatat faptul că dispoziţiile de plată aferente mai multor avansuri acordate pentru deplasare, precum şi cele aferente restituirii diferenţei de încasat de către titulari pentru cheltuielile neacoperite din avans au fost întocmite şi achitate fără ca acestea să conţină toate aprobările necesare, conform legislaţiei în vigoare. S-a recomandat respectarea prevederilor legale în vigoare privind plata cheltuielilor, respectarea separării funcţiilor de ordonator de credite, şef compartiment financiar - contabil, casier şi CFPP, precum şi luarea măsurilor necesare pentru organizarea la nivelul OJPDRP a controlului financiar preventiv propriu ţinând cont de posibilitatea utilizării sistemului informatic integrat existent şi de personalul cu atribuţii CFPP deja existent. Recomandarea se afla în curs de implementare la momentul emiterii raportului de audit. 4) Nerespectarea legislaţiei privind înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor privind încasările şi plăţile în valută Contravaloarea în lei din registrul de casă în valută aferent avansurilor acordate pentru deplasări externe era întocmit la un curs valutar diferit de cursul BNR din ziua înregistrării, contrar prevederilor din Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice aprobate prin Ordinul 1917/ 2005. S-a recomandat ca înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor privind încasările şi plăţile în valută la cursul zilei, comunicat de BNR, în conformitate cu Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice din Ordinul 1917/ 2005. Recomandarea a fost implementată. 5) Nerespectarea legislaţiei în vigoare privind acordarea de avansuri Acordarea sumelor drept avans unui singur titular cu toate că justificarea acestui avans conţine diurne şi cheltuieli de cazare pentru 3 persoane. Astfel au fost încălcate prevederile art. 30 din Anexa la Decretul nr. 209/ 1976 privind transmiterea avansului (Ex.: Târziu Viorel, avans 1215 euro/ 14.06.2006 pentru 3 persoane; Gârban Gabriel avans 6200 euro/ 14.01.2008 pentru 3 persoane). S-a recomandat ca pe viitor să se respecte prevederile art. 30 din Anexa la Decretul nr. 209/ 1976 privind transmiterea avansului, şi de asemenea deschiderea unui cont în EURO la care să fie ataşate mai multe carduri pentru a permite mai multor persoane să efectueze deplasări în străinătate. Recomandarea se afla în curs de implementare la momentul emiterii raportului de audit. 6) Nerespectarea procedurii de autorizare a plăţilor şi a prevederilor contractuale În urma testelor efectuate au fost constatate următoarele deficienţe:


171

6.1 Declararea cererii de plată „conformă cu observaţii/ neconformă“ pentru CL Baldovineşti, jud. Olt. (astfel, din Fişa de verificare tehnică şi financiară, Secţiunea A1, elaborată de Serviciul Verificare Cereri de Plată-OJPDRP (AP 1.4) documentele în baza cărora cererea de plată a fost declarată conformă cu observaţii erau ordinele de plată şi extrasele de cont, deşi conform procedurii documentele în baza cărora cererile de plată pot fi declarate “conforme cu observaţii” erau doar autorizaţiile de mediu, sanitar şi sanitar-veterinar. Ulterior, deşi cererea de plată a fost declarată conformă cu observaţii, iar beneficiarul a depus extrasele de cont şi ordinele de plată, Secţiunea A1 a Fişei de verificare tehnică şi financiară nu a fost refăcută aşa cum era prevăzut în procedură. De asemenea, aceeaşi fişă de verificare tehnică şi financiară elaborată de Serviciul Verificare Tehnicǎ-CRPDRP, Secţiunea A2 (AP 1.4) prezintă puncte de verificare care nu au fost completate, nu era semnată de expertul 2 şi de şeful SVT, era datată anterior (01.07.2007) datei de depunere a cererii de plată (cerere de plată depusă pe 26.07.2007) deşi din verificările realizate de către experţii SAP – CRPDRP şi prezentate în cadrul Fişei de verificare a dosarului cererii de plată de către SAP (AP 2.1) rezultă că a fost respectată procedura cu privire la verificarea conformităţii, conţinutului şi a condiţiilor contractuale şi administrativ procedurale). S-a recomandat respectarea procedurii în vigoare în ceea ce priveşte verificarea conformităţii dosarului cererii de plată şi exercitarea controlului intern de către şefii de serviciu. Recomandarea se va urmări cu ocazia altor misiuni de audit. 6.2 Nerespectarea prevederilor contractuale: a) prin depăşirea perioadei în care beneficiarul se angajează să elaboreze proiectul tehnic, cu mai mult de 6 luni de la semnarea contractului de finanţare (CL Brăeşti); b) prin nefuncţionarea investiţiei: în cazul beneficiarului ANIF RA Vaslui, cu toate că proiectul fusese finalizat nu fuseseră executate lucrări de întreţinere a canalelor şi zonelor adiacente acestea fiind invadate de vegetaţie spontană. c) nemenţinerea criteriilor de eligibilitate cu consecinţa prejudicierii fondurilor alocate de Comisia Europeană şi bugetul de stat. Astfel, în cazul CL Livada, reprezentantul legal a precizat faptul că pentru a putea depune ultima cerere de plată au fost necesare lucrări de reabilitare a celor două staţii de pompare vechi existente şi a staţiei de epurare. Pentru primirea autorizaţiei de funcţionare aceste lucrări trebuiau finalizate. Stadiul real din teren nu reflecta realizarea de lucrări la staţia de epurare, iar aceasta nu funcţiona, deşi are o capacitate prevăzută de 1.560 mc/zi (18l/secundă) pentru reţele de canalizare pe 8,33 km (2,2 km de reţea existentă şi 6,13 km construiţi prin proiect). S-a recomandat ca în momentul efectuării vizitelor pe teren cu ocazia monitorizării ex-post să se verifice faptul că beneficiarul execută lucrări de întreţinere, conform angajamentelor asumate, pe o perioadă de 5 ani de la finalizarea proiectului şi că se asigură integritatea investiţiei, iar în cazul în care sunt deteriorate/ distruse elemente acestea să fie înlocuite pentru a menţine funcţionalitatea proiectului pe toată durata de viaţă. Recomandarea se afla în curs de implementare la momentul emiterii raportului de audit. 6.3 Expirarea termenului de valabilitate a documentelor. Astfel, în cazul CL Livada, s-a constatat expirarea termenului de valabilitate a contractului de asigurare a lucrărilor pe perioada execuţiei, a garanţiei de bună execuţie pentru servicii şi lucrări al cărei termen de valabilitate expirase în momentul finalizării lucrărilor; a autorizaţiei de construcţie care nu mai era valabilă la data finalizării lucrărilor.


172

S-a recomandat să se ia toate măsurile pentru a se asigura că toate documentele depuse la această tranşă de plată au respectat condiţiile de valabilitate şi acoperă întreaga perioadă până la momentul finalizării lucrărilor. Recomandarea a fost implementată. 6.4 Nerespectarea prevederilor procedurale în cazul a doi beneficiari: CL Urmeniş şi CL Silivaşu de Câmpie care nu au dat în folosinţă investiţiile finalizate, întrucât până la data efectuării vizitei pe teren (18.06.2009), nu se încheiase un contract de preluare a reţelei de alimentare în vederea gestionării şi furnizării apei potabile. S-a recomandat monitorizarea proiectelor în vederea asigurării că acesta îşi menţine condiţiile de eligibilitate pe perioada de 5 ani de la data finalizării, astfel încât să îşi dovedească viabilitatea tehnică şi funcţională. Recomandarea se afla în curs de implementare la momentul emiterii raportului de audit. 7) Prevederi procedurale incomplete În urma testelor efectuate, s-a constatat că au fost elaborate două instrucţiuni şi proceduri distincte pentru Programul SAPARD finanţat din bugetul de stat şi bugetul CE şi pentru Programul SAPARD finanţat integral de la bugetul de stat, dar ambele conţin prevederi referitoare la ambele programe. S-a recomandat specificarea în procedura de autorizare plăţi a prevederilor care sunt aplicabile exclusiv Programului SAPARD comunitar şi includerea acestora şi în instrucţiunile de modificare, fie, crearea unor proceduri de autorizare a plăţilor distincte pentru fiecare program (Programul SAPARD finanţat integral din bugetul de stat şi finanţat din bugetul de stat şi bugetul CE) care să includă exclusiv prevederile aplicabile programului respectiv. Recomandarea a fost implementată. Totodată, s-a constatat şi faptul că în instrucţiune şi în procedură se precizează că Şeful de Serviciu Control Ex-post împreună cu Directorul DCA verifică modul în care Birourile Control Proiecte Finalizate respectă prevederile procedurale, dar nu a fost prezentată nici o fişă de verificare specifică acestei activităţi. S-a recomandat elaborarea în cadrul procedurii de control şi antifraudă a unei fişe de verificare pentru asigurarea supervizării activităţii Birourilor Control Proiecte Finalizate din cadrul Centrelor Regionale, de către Şeful de Serviciu Ex-post şi Directorul DCA cu privire la modul de respectare a procedurilor. Recomandarea a fost implementată.


173

CAPITOLUL VI

IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

6.1 Implementarea financiară 6.1.1. Situaţia tuturor cheltuielilor programate, angajate şi plătite pentru întreg programul şi întreaga perioadă de programare Pentru întregul Program, la finalul anului 2009, suma totală angajată este de 1.354,929 mil. Euro, rezultând într-un grad de angajare de 89,06% în raport cu alocările 2000-2006. În ceea ce priveşte plăţile efectuate, la 31 decembrie 2009 s-a înregistrat suma totală de 1.348,016 mil. Euro, rezultând într-un grad de consumare de 88,60% în raport cu alocările 2000-2006. Situaţia detaliată a angajărilor şi plăţilor pe fiecare măsură şi submăsură este prezentă la punctul 6.2.3.6.


174

Sume alocate/ angajate/plătite în cadrul Programului SAPARD la data de 31.12.2009 Tabel 6.1

EURO

Măsură

Alocare 2000-2006

Contribuţie Publică Contribuţie UE Buget de stat

Suma angajată (31.12.2009)

Contribuţie UE Buget de stat

Gradul de angajare % din alocare 2000-2006

Suma plătită (31.12.2009)

Contribuţie UE Buget de stat

Gradul de consumare

% din alocare

2000-2006

Total certificat (Contribuţie UE +

buget de stat) Contribuţie UE Buget de stat

1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”

379.513.279,37 285.868.434,00 93.644.845,37 337.407.826,18 253.661.607,26 83.746.218,92 88,91% 351.024.392,26 263.854.389,25 87.170.002.82 92,49% 348.353.225,23 261,851,014,04 86,502,211,19

1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”

37.791.593,33 28.343.695,00 9.447.898,33 33.697.636,09 25.273.227,07 8.424.409,02 89,17% 29.355.166,21 22.016.374,66 7.338.791,55 77,68% 29.355.106.70 22,016,330,01 7,338,776,69

2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”

678.160.438,67 524.809.099,00 153.351.339,67 619.066.735,75 470.081.713,49 148.985.022,27 91,29% 600.300.647,49 455.897.363,06 144.403.284,53 88,52% 592.515.682,45 450.039.170,98 142.476.511,47

3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” 259.072.564,55 195.418.480,00 63.654.084,55 230.537.693,17 173.616.585,47 56.921.107,70 88,99% 236.839.730,49 178.382.259,70 58.457.470,94 91,42% 235.251.279,00 177.176.672,96 58.074.606,04

3.2 „Înfiinţarea grupurilor de producători” 1.000.000,00 750.000,00 250.000,00 75.114,59 56.335,94 18.778,65 7,51% 57.200,22 42.900,16 14.300,05 5,72% 57.200,21 42.900,16 14.300,05

3.3 „Metode agricole de productie proiectate pentru protejarea mediului înconjurător şi conservarea peisajului rural”

1.849.504,00 1.387.128,00 462.376,00 14.250,03 10.687,52 3.562,51 0,77% 190.681,04 143.010,78 47.670,26 10,31% 129.936,14 97.452,16 32.483,98

3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”

84.220.533,41 63.255.547,00 20.964.986,41 66.768.022,93 50.119.198,59 16.648.824,34 79,28% 68.196.079,21 51.191.508,68 17.004.570,74 80,97% 66.251.897,82 49.733.372,48 16.518.525,34

3.5 „Silvicultură” 74.451.006,67 55.838.255,00 18.612.751,67 63.086.089,98 47.314.567,49 15.771.522,50 84,74% 57.599.443,58 43.199.582,69 14.399.860,90 77,37% 57.389.061,30 43.041.795,92 14.347.265,38

4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” 3.949.238,67 2.961.929,00 987.309,67 2.901.044,70 2.175.783,53 725.261,18 73,46% 3.028.493,44 2.271.370,07 757.123,36 76,69% 3.028.493,44 2.271.370,07 757.123,37

4.2 „Asistenţă tehnică” 1.441.406,25 1.153.125.00 288.281,25 1.374.497,80 1.099.598,24 274.899,56 95,36% 1.424.016,47 1.139.213,16 284.803,29 98,79% 1.424.016,45 1.139.213,15 284.803,30

TOTAL

1.521.449.564,92 1.159.785.692,00 361.663.872,92 1.354.928.911,22 1.023.409.304,60 331.519.606,63 89,06% 1.348.015.850,40 1.018.137.972,21 329.877.878,44 88,60% 1.333.755.898,74 1.007.409.291,93 326.346.606,81

*Diferenţa între valoarea plăţilor efectuate şi valoarea contractelor provine de la contractele reziliate pentru care au fost efectuate plăţi. Diferenţa dintre valoarea plăţilor efectuate şi valoarea sumelor certificate este reprezentată de valoarea debitelor.


175

6.1.2. Aspecte generale legate de monitorizarea acreditării Programului SAPARD în anul 2009 În conformitate cu prevederile art. 6 din Regulamentul CE nr. 248/2007, cu privire la măsurile referitoare la acordurile multianuale şi la acordurile anuale de finanţare semnate pe baza Programului SAPARD, precum şi la tranziţia de la Programul SAPARD la programele pentru dezvoltare rurală, Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării (RNAF) a informat Comisia Europeană imediat ce au fost propuse modificările legate de implementarea Programului SAPARD, în anul 2009. Ca urmare a recomandărilor emise de către auditorii CE - DG Agri, rezultate în urma a misiunii de monitorizare a Programului SAPARD în România, desfăşurată în perioada 3-13 iunie, 2008, autorităţile române au stabilit un plan de acţiune pentru a aborda punctele slabe şi deficienţele identificate de către auditori CE în legătură cu funcţionarea sistemelor de management şi control, precum şi în vederea respectării criteriilor de acreditare ale Programului SAPARD, în conformitate cu MAFA. Prin adresa nr. 372837/06.05.2009, RNAF a confirmat că aspectele majore cuprinse în planul de acţiune au fost implementate de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) şi Fondul Naţional (ACP) şi anume că autorităţile române au luat măsurile necesare în vederea implementării recomandărilor CE şi că sistemele de management şi control au fost îmbunătăţite în mod semnificativ. Acest lucru a fost confirmat şi de Organismul de Certificare (OC), prin intermediul raportului final privind implementarea planului de acţiune, emis în aprilie 2009 şi transmis către CE cu ocazia adresei RNAF mai sus-menţionată. La data de 30.06.2009 RNAF a transmis CE o nouă adresa (nr. 373791) de răspuns la scrisoarea CE nr. 142600/16.06.2009 în vederea clarificării aspectelor legate de:

utilizarea în procesul de verificare a unei baze de date cu preţuri de referinţă care să fie permanent actualizată;

testele/verificările efectuate de OC asupra preţului de referinţă pe un eşantion de 20 de cazuri verificate, având la bază procedurile SAPARD aprobate de către RNAF la data de 24 martie 2009;

faptul că gradul de materialitate de 2% nu a fost atins în cadrul verificărilor de conformitate efectuate;

înregistrarea debitelor şi neregulilor în registrul debitorilor. În exercitarea rolului său în monitorizarea acreditării, RNAF a continuat să se bazeze pe funcţia proprie de audit intern, după cum urmează: Conform planului de audit intern DAPI-MFP pentru anul 2009, în luna martie 2009 s-a efectuat o misiune de audit intern de sistem privind menţinerea criteriilor de acreditare SAPARD – semestru I 2009. Misiunea de audit intern a contribuit totodată la monitorizarea la nivel naţional a implementării planului de acţiuni care a fost stabilit de autorităţile române implicate în implementarea tehnică şi financiară a Programului SAPARD, aceasta fiind una dintre recomandările CE rezultate ce urmare a misiunii de audit din perioada 03 – 13.06.2008.


176

Concluziile auditorilor au avut la bază: evaluarea respectării cadrului legal şi procedural: Ca urmare a verificării documentelor suport furnizate echipei de audit, operaţiunile avute în vedere în cadrul obiectivului general au un grad ridicat de conformitate cu cadrul legal şi procedural aplicabil. evaluarea sistemului de control intern: Gradul de asigurare furnizat de echipa de audit se bazează pe evaluarea menţinerii criteriilor de acreditare, exclusiv/numai prin prisma obiectivelor specifice stabilite, formulate pe baza analizei nivelului de conformitate, cu cadrul legal şi procedural şi cu diagnoza sistemului de control intern. În acest sens, auditorii consideră că, în mod rezonabil, criteriile de acreditare SAPARD, aşa cum sunt prevăzute în MAFA, secţiunea A, art. 14, sunt respectate. DAPI a realizat în perioada 25.05-24.07.2009 misiunea de audit cu “privire la monitorizarea implementării recomandărilor incluse în misiunile de audit intern anterioare, pentru Programul SAPARD”, respectiv pentru recomandările emise în perioada 2007-2008. Această misiune a luat în considerare rezultatele misiunii realizate în anul 2008, de această dată fiind evaluate recomandările neimplementate la acel moment cât şi recomandările emise ulterior de DAPI. Obiectivul general a fost de a evalua stadiul implementării recomandărilor şi pentru a oferi o asigurare rezonabilă reprezentaţiilor MFP şi RNAF în legătură cu corectitudinea structurilor de management auditate.

Nivelul de asigurare emis de auditori a fost satisfăcător, recomandările neimplementate/în curs de implementare fiind referitoare la necesitatea modificării cadrului legal la nivel naţional sau la unele restricţii bugetare, nici una dintre acestea nefiind de natură să afecteze implementarea Programului SAPARD în România. În perioada 07.09-30.11.2009, DAPI e efectuat misiunea de audit “Menţinerea criteriilor de acreditare SAPARD – trimestrul II 2009” având ca:

obiective generale: asigurarea reprezentanţilor MFP, RNAF în special, cu privire la respectarea

criteriilor de acreditare aferente programului SAPARD, în conformitate cu prevederile MAFA, art.14;

menţinerea criteriilor de acreditare.

obiectiv suplimentar: asigurarea faptului că informaţiile furnizate de APDRP către serviciile RNAF, cu

privire la planul de acţiuni emis ca urmare a misiunii 3-13.06.2008, sunt corecte.

Elementele cheie pentru acest obiectiv sunt: utilizarea procedurii de re-verificare pentru achiziţiile publice pentru beneficiarii

privaţi ai Programului SAPARD şi re-evaluarea acestei activităţi la nivelul APDRP; existenţa re-verificărilor realizate pentru proiectele din cadrul măsurii 1.1, sub-măsura

“Carne şi produse din carne şi ouă”; stadiul recuperării debitelor care se aflau în procedură de conciliere cu Autoritatea de

Audit.


177

Concluzia auditorilor: evaluarea respectării cadrului legal şi procedural aplicabil: Ca urmare a verificării documentelor suport furnizate echipei de audit, operaţiunile avute în vedere în cadrul obiectivului general au un grad ridicat de conformitate cu cadrul legal şi procedural aplicabil. evaluarea sistemului de control intern: Gradul de asigurare furnizat de echipa de audit se bazează pe evaluarea menţinerii criteriilor de acreditare, exclusiv/numai prin prisma obiectivelor specifice stabilite, formulate pe baza analizei nivelului de conformitate cu cadrul legal şi procedural şi cu verificarea sistemului de control intern. În acest sens, auditorii consideră că, în mod rezonabil, criteriile de acreditare SAPARD, aşa cum sunt prevăzute în MAFA, secţiunea A, art. 14, sunt respectate. obiectivul suplimentar Informaţia furnizată serviciilor RNAF de către APDRP este corectă, iar DAPI a constatat doar deficienţe minore, însă nici una dintre acestea nu afectează respectarea criteriilor de acreditare. Mai mult decât atât APDRP a iniţiat măsuri corective imediate şi a implementat recomandările. 6.1.3. Declaraţii de cheltuieli şi cereri de plată la Comisia Europeană - 2009 Suma totală alocată de Comisia Europeană Programului SAPARD în perioada 2000-2006 a fost de 1.159.785.692,00 Euro, iar cea mai mare parte a acestei sume (în proporţie de 99,65%) a fost alocată priorităţilor 1, 2 şi 3 (Îmbunătăţirea competitivităţii produselor procesate agricole şi piscicole; Îmbunătăţirea infrastructurii pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi Dezvoltarea economiei rurale). La data de 31 iulie 2007, România a încetat procesul de semnare a contractelor cu beneficiarii finali ai Programului SAPARD, iar suma totală contractată a fost în valoare de 1.131.853.787,75 Euro contribuţie UE, aferentă unui număr de 4.746 de contracte semnate. La 31 decembrie 2009, valoarea totală contractată a fost de 1.023.409.304,60 Euro contribuţie UE, pentru un număr de 4.451 proiecte, scăzând cu 9,58% faţă de valoarea contractată şi cu 6,22% faţă de numărul de proiecte aprobate, datorită rezilierii anumitor proiecte. În conformitate cu declaraţia suplimentară de cheltuieli şi aplicaţia finală de plată nr. 41, cu dată de raportare decembrie 2009, valoarea totală a cheltuielilor incluse în declaraţiile de cheltuieli transmite CE de la începerea Programului până la decembrie 2009 este de 1.007.409.291,93 Euro, sumă care include de asemenea şi 685.167,89 Euro, care reprezintă plăţi efectuate din dobânda acumulată în contul Euro SAPARD şi care, în conformitate cu recomandările CE, a fost inclusă în tabelul A1 al declaraţiilor de cheltuieli şi cererilor de fonduri (începând cu declaraţia de cheltuieli nr. 36 transmisă în 2008). În perioada implementării Programului, România a primit din partea Comisiei Europene suma de 1.030.733.815,52 Euro din care, suma de 75.074.955,00 Euro reprezintă valoarea celor două avansuri primite în 2002 şi 2004, şi suma de 955.658.860,52 Euro care reprezintă


178

rambursări aferente declaraţiilor de cheltuieli şi cererilor de plată transmise la CE. Suma de 1.030.733.815,52 Euro include şi corecţia financiară în valoare de 13.964.315,00 Euro în conformitate cu Decizia Comisiei C(2009)3850 din 20.05.2009 şi care a fost deja reţinută de CE conform notificării nr. GJV/FK/fa/D(2009) 218502 / DG AGRI – G4 nr. 193901 din 31.07.2009. În anul 2009, Fondul Naţional a transmis la CE-DG AGRI, declaraţii de cheltuieli şi cereri de fonduri în valoare de 97.445.415,14 Euro, din care 49.879.371,11 Euro reprezintă valoarea declaraţiilor de cheltuieli aferente anului financiar 2009, iar 47.566.044,03 Euro reprezintă valoarea declaraţiei suplimentare de cheltuieli nr. 37 din luna decembrie 2008. În plus, valoarea totală a declaraţiilor de cheltuieli efectuate în anul 2009, în sumă de 49.879.371,11 Euro, poate fi împărţită pe trimestre după cum urmează:

declaraţia de cheltuieli şi cererea de fonduri nr. 38, aferentă trim. I 2009, în sumă de 9.379.818,51 Euro, transmisă Comisiei Europene prin adresa nr. 373525 din data de 7 august 2009;

declaraţia de cheltuieli şi cererea de fonduri nr. 39, aferentă trim. II 2009, în sumă de 18.606.620,71 Euro, transmisă Comisiei Europene prin adresa nr. 375190 din data de 09 octombrie 2009;

declaraţia de cheltuieli şi cererea de fonduri nr. 40 aferentă trim. III 2009, în sumă de 9.426.023,27 Euro, transmisă Comisiei Europene prin adresa nr. 377210 din data de 19 noiembrie 2009;

declaraţia suplimentară de cheltuieli şi cererea de fonduri nr. 41, cu dată de raportare 11 decembrie 2009, în sumă de 12.466.908,62 Euro, transmisă Comisiei Europene prin adresa nr. 377890 din data de 29 decembrie 2009.

Pe parcursul anului 2009, Comisia Europeană a aprobat spre rambursare Fondului Naţional o sumă totală de 187.919.754,22 Euro din suma totală eligibilă solicitată prin declaraţiile de cheltuieli aferente anilor 2008 şi transmise în 2008 (declaraţia de cheltuieli aferentă trimestrului I 2008 şi declaraţia suplimentară de cheltuieli, cu termen de raportare 30.11.2008) şi 2009 (declaraţia suplimentară de cheltuieli, aferentă lunii decembrie 2008). Suma de 187.919.754,22 Euro include şi corecţia financiară în valoarea de 13.964.315,00 Euro în conformitate cu Decizia Comisiei C(2009)3850 din 20.05.2009 şi care a fost deja reţinută de CE conform notificării nr. GJV/FK/fa/D(2009) 218502 / DG AGRI – G4 nr. 193901 din 31.07.2009. Rambursări de la Comisia Europeană în anul 2009

Tabel nr. 6.2

Nr. declaraţiei

Declaraţia de cheltuieli şi cererea de plată

Suma solicitată

Data transmiterii la Comisia Europeană

Suma transferată de

Comisia Europeană

Data transferului

34 Declaraţie de cheltuieli şi

cerere de plată aferentă trim. I 2008

28.332.290,40

12-Jun-08 29.479.040,00 22-iul.-2009


cerere de plată aferentă trim. III 2008

0.00 3-Nov-08 0.00


179

36 Declaraţie suplimentară de

cheltuieli şi cerere de plată -30.11.2008

112.021.419,79 19-Dec-08 111.199.596,00 29-iul.-2009


cerere de plată aferentă trim. IV 2008

47.566.044,03 19-Mai-09 32.552.495,00 6-aug.-2009


cerere de plată aferentă trim. I 2009

9.379.818,51 7-Aug-09


cerere de plată aferentă trim II 2009

18.606.620,71 9-Oct-09


cerere de plată aferentă trim III 2009

9.426.023,27 19-Noi-09

41 Declaraţie suplimentară de

cheltuieli şi cerere de plată – 11.12.2009

12.466.908,62 29-Dec-09

TOTAL Din care:

2008

2009

237.799.125,33

187.919.754,22

49.879.371,11

173.231.131,00

Suma transferată, în valoare de 173.231.131,00 Euro a fost mai mică decât suma declarată, în valoare totală de 187.919.754,22 Euro, diferenţa de 14.688.623,22 Euro, reprezintă în principal corecţia financiară pentru anii 2004-2005 (în sumă de 13.964.315,00 Euro) şi plăţile efectuate din dobânda acumulată în contul Euro SAPARD (în sumă de 685.167,89 Euro), incluse în tabelul A1 din declaraţia de cheltuieli şi cererea de fonduri nr. 36, care nu mai trebuia rambursată. Menţionăm faptul că valoarea cheltuielilor declarate pentru anul 2009, în valoare de 49.879.371,11 Euro nu va fi rambursată de CE, deoarece acestea reprezintă justificarea unei părţi din avansul primit de la CE în perioada 2002-2004. 6.1.4. Plăţi de la Fondul Naţional către Agenţia SAPARD în 2009 Agenţia SAPARD a pregătit şi transmis Fondului Naţional cereri de fonduri de 2 ori pe lună sau o dată pe lună. Pe parcursul anului 2009, Fondul Naţional a transferat Agenţiei SAPARD suma totală de 52.774.534,43 Euro, care reprezintă contribuţia CE la Programul SAPARD. Datorită epuizării sumei disponibile în contul Euro SAPARD, determinată de diferenţa de timp între utilizarea acesteia şi rambursarea sumelor de la Comisia Europeană, în anul 2009 a fost transferată din Fondul de indisponibilităţi temporare al Agenţiei SAPARD, suma de 26.549.853,53 Euro. La finele anului 2009, contul Fondului de indisponibilităţi temporare a fost reîntregit cu suma de 144.213.522,66 Euro (sumă utilizată în anul 2008 şi nereîntregită şi suma utilizată în anul 2009). Această sumă a fost returnată bugetului de stat după reluarea de către CE a efectuării plăţilor către România.


180

6.1.5. Dobânda acumulată Dobânda acumulată la data de 31.12.2009 este în sumă de 2.900.294,10 Euro (suma acumulată în anul 2009 a fost de 812.669,83 Euro). De asemenea, dobânda totală acumulată în contul Euro SAPARD la data de 31.05.2010 este în sumă de 3.281.410,88 Euro. Prin urmare, suma care urmează să fie rambursată Comisiei Europene va fi soldul final al contului euro SAPARD, care va include şi dobânda acumulată în contul Euro SAPARD până la data transferului la CE. Au fost întâmpinate probleme în ceea ce priveşte virarea cu întârziere, de către Administraţiile fiscale, a sumelor recuperate prin executare silită. În urma acestor probleme s-au organizat întâlniri şi au fost purtate discuţii cu persoanele abilitate din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) cu privire la obligativitatea respectării prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi a normelor de aplicare ale OG 79/2003 de către structurile teritoriale. În urma acestor discuţii, ANAF şi-a luat angajamentul de a aduce la cunoştinţa tuturor structurilor subordonate prevederile OG 79/2003 şi de a sublinia importanţa respectării acestor prevederi şi implicaţiile acestora. 6.1.6. Debite prescrise în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A a anexei MAFA Începând cu anul 2007 au fost prescrise primele debite, iar suma totală a acestora de la începutul programului până la luna martie 2010 este în valoare de 3,20 milioane Euro, sumă cu care contul Euro SAPARD a fost reîntregit din fonduri de la bugetul de stat. Suma penalităţilor recuperate aferente debitelor prescrise cu care a fost de asemenea reîntregit contul Euro SAPARD este 367.905,09 Euro. Debitele prescrise în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A a anexei la MAFA au fost menţionate în Tabelul A4 –„Debite prescrise în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A a anexei la MAFA şi deduse din prezenta Declaraţie” (ataşat la fiecare declaraţie de cheltuieli). Pentru debitele prescrise în anul 2009 Fondul Naţional a reîntregit contul Euro SAPARD cu suma totală de 1.954.053,25 Euro, sume de la bugetul de stat.

Tabel nr. 6.3

Nr. crt

Nr/Data debit

Cod neregulă Beneficiar Data

aprobării de către RNAF

Suma anulată aferentă

contribuţiei CE (RON)

Suma anulată aferentă

contribuţiei CE (Euro)

Penalităţi recuperate şi

care au reîntregit contul euro SAPARD

Declaraţia de cheltuieli şi

cererea de plată din care a fost

dedus

1 191/ 08.05.2007

RO/07/011/S SC Teraluca Metal Construct SRL, Bihor

373021/ 21.05.2009

71.826,97 21.685,57 nerecuperate încă Decl. nr. 39/2009

2 194/ 08.05.2007

RO/07/013/S CL Paulesti, jud. Prahova

373021/ 21.05.2009

1.165.743,28 346.534,87 164.367,17 Decl. nr. 39/2009

3 206/ 04.06.2007

RO/07/020/S AF Lupu Nicolae, jud.Sibiu

373845/ 24.06.2009

2.027,60 612,16 nerecuperate încă Decl. nr. 39/2009


181

4 219/ 24.07.2007

RO/07/031/S SC Super Max SRL, jud.Salaj

375085/ 12.08.2009

17.873,97 5.644,53 nerecuperate încă Decl. nr.40/2009

5 222/ 03.08.2007

RO/07/033/S CL Paulesti, jud. Prahova

375090/ 12.08.2009

18.379,24 5.797,50 3.049,37 Decl. nr. 40/2009

6 224/ 03.08.2007

RO/07/035/S CL Voinesti, jud. Dambovita

375091/ 12.08.2009

18.133,85 5.720,10 nerecuperate încă Decl. nr 40/2009

7 225/ 08.08.2007

RO/07/036/S SC Casa Cristina SRL

375218/ 14.08.2009


8 241/ 31.10.2007

RO/07/045/S ACL Popricani si Movileni, jud.Iasi

377049/ 09.11.2009

2.374.876,29 703.646,19 nerecuperate încă Decl. nr. 41/2009

9 243/ 31.10.2007

RO/07/047S CL Vladeni, jud. Iasi

377048/ 09.11.2009


10 246/ 20.11.2007

RO/07/049/S SC Safir Com SRL, jud Cluj

377580/ 27.11.2009


11 249/ 21.11.2007

RO/07/052/S CL Rozavlea, jud. MM

377581/ 27.11.2009


Total: 6.574.253,42 1.954.053,25 167.416,54

Agenţia SAPARD este de asemenea responsabilă pentru recuperarea acestor debite în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările şi completările ulterioare, prescrierea dreptului de recuperare a debitului intervenind în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale. Procedura de recuperare se desfăşoară în continuare pentru toţi debitorii (după închiderea Programului SAPARD), fiind aplicate toate metodele legale în vederea recuperării debitelor (notificări, executare silită, instanţa) cât şi „Procedura de constatare a neregulilor şi recuperare a datoriilor pentru Programul SAPARD” aflată în vigoare. 6.1.7. Deciziile de lichidare a conturilor şi de lichidare referitoare la conformitate Deciziile de lichidare a conturilor Până în prezent CE a transmis României, deciziile de confirmare a lichidării conturilor pentru anii 2003, 2004, 2005 şi 2006. Activităţi privind lichidarea conturilor în 2009 şi 2010

Pe parcursul anului 2009, au fost continuate procedurile prevăzute în MAFA cu privire la decizia de lichidare a conturilor pentru anul financiar 2007, pentru care autorităţile române au pregătit şi transmis la CE informaţii şi explicaţii/clarificări suplimentare, referitoare la recomandările emise de auditorii CE, ca urmare a misiunii de audit aferente.


182

În data de 01.09.2009, reprezentanţii Fondului Naţional şi ai APDRP au participat la întâlnirea bilaterală de la Bruxelles (prima), în vederea analizării/clarificării unor aspecte cu privire la constatările DG AGRI din adresa nr. DG AGRIGK/DA/D (2009) 187654/15.07.2009. Adresa nr. 187654, de asemenea, face referire şi la corespondenţa transmisă de autorităţile române (nr. 314716/19.09.2008 şi nr. 314716/29.09.2008), ca urmare a solicitărilor DG AGRI din adresa nr. 17426/15.07.2008. După întâlnirea bilaterală care a avut loc la Bruxelles, au fost transmise CE informaţii suplimentare, în principal prin e-mail, în conformitate cu solicitările auditorilor CE. În perioada 19-21.05.2010, a avut loc cea de-a doua întâlnire bilaterală, în principal, în vederea clarificării aspectelor legate de decizia de lichidare a conturilor pentru anul financiar 2007. În conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finanţare, Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării a transmis la CE “Declaraţia Anuală a Conturilor pentru anul 2008”, însoţită de Certificatul şi Raportul de audit pentru anul financiar 2008, emis de Organismul de certificare în data de 06.05.2009 (Declaraţia Anuală a APDRP, Certificatul şi Raportul Organismului de Certificare), prin adresa nr. 372837 şi în data de 15.05.2009 (versiunea în limba engleză a raportului de audit). Totodată, aspecte suplimentare legate de lichidarea conturilor pentru anii financiari 2006, 2007 şi 2008, au fost abordate, de asemenea, în cadrul vizitei DG AGRI desfăşurate în România în perioada 19-21.05.2010, reprezentând cea de-a doua întâlnire bilaterală mai sus menţionată, iar autorităţile române aşteaptă concluziile CE cu privire la deciziile de lichidare a conturilor pentru respectivii ani. De asemenea, potrivit Acordului Multianual de Finanţare, Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării a transmis la CE "Declaraţia anuală de Conturi pentru anul 2009", însoţită de Certificatul emis de Organismul de Certificare şi Raportul de audit pentru anul 2009, în data de 30 aprilie 2010, prin adresa nr. 467406 (Declaraţia Anuală a APDRP, Certificatul Organismului de Certificare, Raportul de audit), şi în data de 12 mai 2010 versiunea în limba engleză a raportului de audit şi a certificatului emis de Organismul de Certificare). Deciziile de lichidare referitoare la conformitate Până în prezent, serviciile CE au emis decizia de lichidare referitoare la conformitate doar pentru perioada 2004-2005. În acest sens, în vederea emiterii deciziei de conformitate a închiderii conturilor pentru cheltuielile declarate de România în cadrul Programului SAPARD în anii 2004 şi 2005, serviciile DG AGRI au propus (în conformitate cu art.12, secţiunea A din anexa la MAFA) o corecţie forfetară în sumă totală de 21.447.601 Euro.

Ca urmare a consultării cu Agenţia SAPARD, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea de Audit (Organismul de Certificare), RNAF a cerut Organismului de Conciliere, demararea procedurii de conciliere, în conformitate cu art.12, (3), Secţiunea A din Anexa la MAFA şi punctul 9, secţiunea F din anexa la MAFA.


183

În colaborare cu toate autorităţile române implicate în sistemul de management pentru implementarea Programului SAPARD în România, a fost elaborat un document care a inclus argumentele susţinute de către autorităţile române în scopul de a diminua corecţia financiară propusă. Acest document a fost transmis Organismului de Conciliere în data de 09.10.2007, împreună cu adresa nr. 204926 cu privire la cererea pentru procedura de conciliere. În urma audierii DG AGRI din data de 11.12.2007, şi a audierii autorităţilor române în data de 13.02.2008, Organismul de Conciliere a emis raportul final. În concluzia raportului, Organismul de Conciliere a recomandat DG AGRI să reevalueze propunerea de corecţie financiară. Ca urmare a reevaluării argumentelor prezentate de autorităţile române, CE a decis aplicarea unei corecţii financiare pentru anii 2004-2005 în valoare de 13.964.315,00 euro. Această sumă au fost reţinută de CE din sumele rambursate în 2009. 6.2 Implementarea măsurilor Programului SAPARD 6.2.1. Sinteza stadiului implementării Programului SAPARD Pentru cele 10 măsuri acreditate din cadrul Programului SAPARD, în cursul anului 2009 s-a continuat implementarea proiectelor contractate, efectuându-se un număr de 479 tranşe de plată către beneficiarii Programului SAPARD, cu o valoare totală de 69,272 milioane euro. Astfel, la finalul anului 2009 valoarea totală a angajamentelor financiare prin Programul SAPARD se ridica la 1.354,929 milioane euro, rezultând un grad de acoperire de sută la sută a AFA pentru anii 2000-2005 inclusiv, şi de 32,04% pentru AFA 2006. În ceea ce priveşte consumul fondurilor alocate, la finalul anului 2009 valoarea totală a plăţilor efectuate către beneficiarii Programului SAPARD se cifrează la 1.348,016 milioane euro, rezultând un grad de consum de 100% pentru AFA 2000 – 2005 inclusiv şi de 29,22% pentru AFA 2006 (Tabel 6.4).

Tabel 6.4

Alocare Suma alocată

(mil. Euro) Angajat Consumat

Termen consumare

fonduri AFA 2000 204,235 100% 100% Consumat

AFA 2001 208,420 100% 100% Consumat

AFA 2002 214,164 100% 100% Consumat

AFA 2003 217,776 100% 100% Consumat

AFA 2004 211,578 100% 100% Consumat

AFA 2005 220,264 100% 100% Consumat

AFA 2006 245,013 78,50 mil. euro

32,04% 71,58 mil. euro

29,22% Decembrie

2009*

Total 1.521,450 mil. euro1.354,93 mil. euro

89,06% 1.348,01 mil. euro

88,60%

* AFA 2006 = n+3 Notă: Cuantumul alocărilor reflectă valoarea publică – contribuţie CE şi contribuţia naţională


184

Per total program, la finalul anului 2009, suma totală angajată (1.354,929 mil. euro), reflectă un grad de angajare de 89,06% în raport cu alocările 2000-2006. Defalcat pe măsuri, situaţia angajărilor în cadrul Programului SAPARD se prezintă astfel (Tabel 6.5):

pe măsura 1.1, valoarea publică contractată aferentă contractelor a fost de 337,408 mil. Euro, respectiv 24,90% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD;

pe măsura 1.2, valoarea publică contractată a fost de 33,698 mil. Euro, respectiv 2,49% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD;








pe măsura 4.2, valoarea publică contractată a fost de 1,374 mil. Euro, respectiv 0,10% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD.

Tabel 6.5

MĂSURA

2008 2009

Nr. proiecte angajate la data

de 31.12.2008

Sumele angajate la data de 31.12.2008 (mil. euro)

Nr. proiecte angajate la data

de 31.12.2009

Sumele angajate la data de 31.12.2009 (mil. euro)

Măsura 1.1 469 351,458 459 337,408Măsura 1.2 20 36,104 20 33,698Măsura 2.1 845 633,129 847 619,067Măsura 3.1 1.952 238,506 1.935 230,538Măsura 3.2 4 0,086 3 0,075Măsura 3.3 47 0,217 1 0,014Măsura 3.4 1.083 70,060 1.058 66,768Măsura 3.5 114 66,677 113 63,086Măsura 4.1 5 2,901 5 2,901Măsura 4.2 10 1,374 10 1,374

TOTAL 4.549 1.400, 512 4.451 1.354,929


185

În ceea ce priveşte plăţile efectuate către beneficiari, suma totală înregistrată la finalul anului 2009 (1.348,016 milioane euro) rezultă într-un grad de consumare de 88,60% în raport cu alocările 2000-2006. Situaţia pe măsuri se prezintă după cum urmează (Tabel 6.6): 351,024 mil. Euro pentru măsura 1.1, reprezentând 26,04% din totalul plăţilor efectuate; 29,355 mil. Euro pentru măsura 1.2, reprezentând 2,18% din totalul plăţilor efectuate; 600,301 mil. Euro pentru măsura 2.1, reprezentând 44,53% din totalul plăţilor efectuate; 236,840 mil. Euro pentru măsura 3.1, reprezentând 17,57% din totalul plăţilor efectuate; 0,057 mil. Euro pentru măsura 3.2, reprezentând 0,004% din totalul plăţilor efectuate; 0,191 mil. Euro pentru măsura 3.3, reprezentând 0,01% din totalul plăţilor efectuate; 68,196 mil. Euro pentru măsura 3.4, reprezentând 5,06% din totalul plăţilor efectuate; 57,599 mil. Euro pentru măsura 3.5, reprezentând 4,27% din totalul plăţilor efectuate; 3,028 mil. Euro pentru măsura 4.1, reprezentând 0,22% din totalul plăţilor efectuate; 1,424 mil. Euro pentru măsura 4.2, reprezentând 0,11% din totalul plăţilor efectuate.

Tabel 6.6

MĂSURA

2008 2009

Nr. plăţi la data de 31.12.2008

Valoarea plăţilor la data de 31.12.2008 (mil. euro)

Nr. plăţi la data de 31.12.2009

Valoarea plăţilor la data de 31.12.2009 (mil. euro)

Măsura 1.1 1.594 340,683 1.629 351,024

Măsura 1.2 41 17,853 54 29,355

Măsura 2.1 3.043 578,747 3.164 600,301

Măsura 3.1 3.169 229,412 3.266 236,840

Măsura 3.2 3 0,029 6 0,057

Măsura 3.3 48 0,187 49 0,191

Măsura 3.4 2.448 64,832 2.564 68,196

Măsura 3.5 261 42,548 347 57,599

Măsura 4.1** 15 3,028 15 3,028

Măsura 4.2** 22 1,424 22 1,424

TOTAL 10.644 1.278,744 11.116 1.348,016 ** Pentru măsurile 4.1 şi 4.2, valoarea plăţilor în lei este egală cu valoarea contractelor semnate în lei. Pentru exprimarea în euro a valorii contractelor şi respectiv a plăţilor, s-au folosit cursuri de schimb diferite. Din această cauză apar diferenţe între valorile totale plătite exprimate în euro şi valorile contractelor exprimate în euro.

6.2.2. Descriere cantitativă şi calificativă bazată pe indicatorii de rezultat Monitorizarea derulării Programului SAPARD se realizează cu ajutorul indicatorilor corespunzători caracterului specific al asistenţei şi situaţiei socio-economice, structurale şi de mediu din România. La nivelul APDRP, indicatorii de monitorizare sunt grupaţi astfel: indicatori regionali, indicatori de monitorizare financiară şi indicatori de realizare.

Indicatorii regionali oferă informaţii referitoare la localizarea sprijinului SAPARD în funcţie de regiunile de dezvoltare din România şi sunt utili pentru a evidenţia corelarea Programului SAPARD cu strategiile de dezvoltare regională.


186

Indicatorii de monitorizare financiară evidenţiază gradul de execuţie a alocărilor financiare, reliefând, pentru întregul Program, dar şi pe fiecare măsură, cheltuielile totale eligibile programate, angajate şi executate. Aceşti indicatori pot fi folosiţi ca instrument pentru programarea alocărilor la nivel naţional şi regional. De asemenea, indicatorii scot în evidenţă şi anumite deficienţe care pot surveni pe parcursul implementării Programului, pe fluxul financiar alocări - angajamente - plăţi. Indicatorii de realizare măsoară efectele directe obţinute prin activităţile derulate în cadrul fiecărei măsuri din Program, cuantificând obiectivele operaţionale ale măsurilor. De exemplu, numărul de proiecte aprobate, capacităţile implicate, cheltuielile eligibile, contribuţia publică plătită beneficiarilor pentru realizarea investiţiilor în capacităţi de prelucrare, înmagazinare şi marketing (măsura 1.1) sau pentru modernizarea drumurilor comunale (măsura 2.1) sunt indicatori de realizare. Monitorizarea presupune colaborarea actorilor implicaţi în acest proces la nivel regional şi naţional. La nivel local, experţii responsabili cu monitorizarea din cadrul Centrelor Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ale Programului SAPARD colectează lunar datele primare şi completează tabelele de monitorizare cu indicatori regionali. Tabelele de monitorizare cu indicatori regionali se transmit la sediul central, unde se centralizează şi, pe baza acestora, se obţin indicatorii de monitorizare la nivel naţional. Tabelele de monitorizare aprobate de către conducerea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit se transmit ulterior Autorităţii de Management care le înaintează Comisiei Europene în vederea pregătirii reuniunilor Comitetelor de Monitorizare. Informaţii detaliate sunt prezentate în Anexele „Indicatori de monitorizare” (Tabele financiare - Anexa 4, Tabele de monitorizare – Anexa 5, Proiecte aprobate – Anexa 6). Pentru asigurarea unui sistem eficient de urmărire şi evidenţiere a stadiului implementării Programului SAPARD s-au realizat o serie de acţiuni pentru monitorizare, concretizate în diverse situaţii zilnice, săptămânale sau lunare privind colectarea informaţiilor şi a indicatorilor în diverse etape pe care le parcurge proiectul: depunere, selecţie, notificare, contractare, depunere cerere de plată, autorizare plată şi plata efectivă a tranşei. În ceea ce priveşte indicatorii de rezultat aceştia au fost stabiliţi pe fiecare măsură din cadrul programului. Având în vedere că aceşti indicatori presupun cercetări statistice complexe, nu există o cuantificare a lor în situaţiile de monitorizare anuale prezentate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ei urmând a fi completaţi/cuantificaţi în evaluarea ex-post a Programului SAPARD. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 11 al Secţiunii B “Managementul, monitorizarea şi evaluarea programului”, din MAFA încheiat între Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD, este responsabil de realizarea evaluării ex-post a implementării Programului SAPARD în România în perioada 2000-2009. Având în vedere faptul că rezultatele trebuie comunicate Comisiei Europene până la sfârşitul anului 2011, Autoritatea de Management a iniţiat demersurile în vederea organizării acesteia. La sfârşitul anului 2009, AM a iniţiat, prin intermediul măsurii 511 de asistenţă tehnică din


187

cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, proiectul „Elaborarea evaluării ex-post privind implementarea Programului SAPARD în România în perioada 2000-2008”. În acest sens, au fost elaboraţi termenii de referinţă şi a fost publicat anunţul de participare cu numărul 92422 în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) în data de 24.12.2009. În urma finalizării licitaţiei a fost desemnat câştigătorul, în cursul lunii iunie 2010 urmând a fi semnat contractul cu acesta.

6.2.3. Analiza progreselor înregistrate în implementarea măsurilor SAPARD. Evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse la nivel de program, măsură şi submăsură pentru perioada de implementare. 6.2.3.1. Situaţia proiectelor aprobate Măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” – proiecte necalamitate Pe parcursul celor 48 de sesiuni desfăşurate în perioada august 2002 - iulie 2006, din cele 736 proiecte depuse, au fost contractate 456 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 1.198.480,560 mii LEI, respectiv 331,350 mil. Euro. Aproximativ 43% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează sectorului carne, produse din carne şi ouă, vizând preponderent îmbunătăţirea standardelor de procesare pentru unităţile mixte (138 proiecte aprobate), pentru abatoare (51 proiecte aprobate), pentru unităţile procesare porc (2 proiecte aprobate), unităţile procesare păsări (4 proiecte aprobate) şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare şi ambalare ouă (1 proiect aprobat). De asemenea, sectorul lapte şi produse lactate deţine o pondere de 20% din totalul proiectelor aprobate pentru măsura 1.1, fiind, în principal, orientat spre unităţile de procesare a laptelui, pentru care au fost aprobate 88 proiecte. Graficul de mai jos (Graficul 6. 1) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 1.1, în perioada de referinţă, şi în funcţie de sectorul căruia se adresează: lapte şi produse lactate (1), carne, produse din carne şi ouă (2), fructe, legume şi cartofi (3), vin (4), peşte (5), cereale (6) şi oleaginoase (7).

Grafic 6.1


188

Din punct de vedere al obiectivului, proiectele aprobate vizează, în principal, îmbunătăţirea sau raţionalizarea procedeelor de procesare (aprox. 46%) şi realizarea de noi investiţii în capacităţi de prelucrare, depozitare şi marketing (aprox. 36%). Diferenţa de 18% proiecte aprobate pentru măsura 1.1, reprezintă proiecte care au ca obiectiv alinierea la standardele Uniunii Europene privind igiena alimentară, calitatea produselor alimentare şi mediul, îmbunătăţirea prezentării şi pregătirii produselor, îmbunătăţirea şi controlul calităţii producţiei şi adoptarea de tehnologii pentru produsele noi, pentru îmbunătăţirea ambalării, îmbunătăţirea capacităţilor de înmagazinare, îmbunătăţirea calităţii monitorizării, o mai bună utilizare şi eliminare a produselor secundare sau a reziduurilor rezultate în urma procesării, şi altele. Măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” – proiecte calamitate Pe parcursul celor 3 sesiuni desfăşurate în perioada mai 2006 - iulie 2006, din cele 4 proiecte depuse, au fost contractate 3 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 21.384,746 mii LEI, respectiv 6,057 mil. Euro. Cele 3 proiecte contractate aparţin submăsurii cereale (2) şi submăsurii carne, produse din carne şi ouă (1), iar din punct de vedere al obiectivului acestea vizează îmbunătăţirea capacităţilor de înmagazinare, îmbunătăţirea sau raţionalizarea procedurilor de procesare şi noi investiţii în capacităţi de prelucrare, înmagazinare şi marketing. Graficul de mai jos (Graficul 6.2) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 1.1, în perioada de referinţă, şi în funcţie de sectorul căruia se adresează:

Grafic 6.2


189

Măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor” Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada mai 2006 - octombrie 2006, din cele 20 proiecte depuse, au fost contractate 20 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 120.917,084 mii LEI, respectiv 33,698 mil. Euro. În cadrul acestei măsuri, ponderea cea mai mare o deţine submăsura control sanitar – veterinar cu 85% (17 proiecte aprobate), submăsura Control fitosanitar deţine o pondere de 10% (2 proiecte aprobate), iar submăsura Controlul calităţii produselor alimentare deţine o pondere de 5%. Cele 20 proiecte contractate vizează extinderea, modernizarea construcţiilor şi dotarea cu echipamente şi aparatură specifică (18) şi reţeaua informaţională naţională, achiziţionare de mijloace informatice specifice (2). Graficul de mai jos (Graficul 6.3) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 1.2, în perioada de referinţă:

Grafic 6.3

Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” – proiecte necalamitate Pe parcursul celor 9 sesiuni care s-au desfăşurat în perioada august – noiembrie 2002 şi în perioada aprilie – august 2006, pentru măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, din cele 781 proiecte depuse, au fost contractate 764 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 2.062.894,879 mii LEI, respectiv 561,250 mil. Euro. Situaţia proiectelor depuse, a celor respinse şi contractate, pe submăsuri, este prezentată în Graficul de mai jos (Graficul 6.4).


190

Grafic 6.4

Din numărul total de proiecte aprobate pentru măsura 2.1, aproximativ 50% aparţin Submăsurii Drumuri în zonele rurale (382 proiecte aprobate), 36% sunt pe Submăsura de Alimentare cu apă (273 proiecte aprobate), 11% sunt proiecte aprobate pentru Submăsura privind canalizarea (87 proiecte aprobate) şi 3% sunt proiecte aprobate pentru Submăsura privind lucrările de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor (22 proiecte aprobate). Dacă în cazul Submăsurii Drumuri, 92% din proiecte vizează modernizarea drumurilor existente, în cazul Submăsurilor privind Alimentarea cu apă şi Canalizarea, 67% şi, respectiv, 82% din numărul de proiecte aprobate vizează executarea de lucrări noi. Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” – proiecte calamitate Pe parcursul celor 4 sesiuni care s-au desfăşurat în perioada aprilie – iulie 2006, pentru măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, din cele 96 proiecte depuse, au fost contractate 83 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 206.566,640 mii LEI, respectiv 57,817 mil. Euro. Situaţia proiectelor calamitate depuse, a celor respinse şi contractate, pe submăsuri, este prezentată în Graficul de mai jos (Graficul 6.5).

Grafic 6.5


191

Din numărul total de proiecte aprobate pentru măsura 2.1 calamitat, aproximativ 72% aparţin Submăsurii Drumuri în zonele rurale (60 proiecte aprobate), 23% sunt pe Submăsura de Alimentare cu apă (19 proiecte aprobate) şi 5% sunt proiecte aprobate pentru Submăsura privind Canalizarea (4 proiecte aprobate). Dacă în cazul Submăsurii Drumuri, 83% din proiecte vizează modernizarea drumurilor existente, în cazul Submăsurii privind Alimentarea cu apă 63% din numărul de proiecte aprobate vizează executarea de lucrări noi, iar în ceea ce priveşte Submăsura Canalizare, 50% din proiecte vizează refacerea sistemelor de canalizare.

Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” - proiecte necalamitate Pe parcursul celor 32 sesiuni desfăşurate în perioada decembrie 2003 - iulie 2006, din cele 2.984 proiecte depuse, au fost contractate 1.904 de proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 805.853,100 mii LEI, respectiv 223,405 mil. Euro. Aproximativ 62% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura Culturi de câmp (1.186 proiecte aprobate), vizând, cu preponderenţă, achiziţia de utilaje şi echipamente independente. De asemenea, Submăsura Animale pentru lapte, deţine o pondere de 12% (227 contracte) din totalul proiectelor aprobate pentru măsura 3.1, investiţiile fiind, în principal, orientate către construcţia de grajduri pentru vaci şi bivoliţe (70% din investiţiile pe această submăsură, respectiv, 160 de contracte) şi numai în proporţie de 12%, respectiv, 28 proiecte contractate vizează achiziţionarea de animale cu valoare genetică ridicată. Corespunzător celor 2 submăsuri la care se face referire mai sus, 56% din total, respectiv, 323 de agricultori tineri sunt beneficiari de investiţii pe culturile de câmp şi 13%, respectiv, 74 de agricultori tineri sunt beneficiari de investiţii pentru animale de lapte. Graficul de mai jos (Graficul 6.6) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.1, în perioada de referinţă, şi în funcţie de sectorul căruia se adresează: Culturi de câmp (1), Horticultură (2), Viticultură (3), Pomicultură (4), Sere (5), Animale pentru lapte (6), Creştere şi îngrăşare taurine (7), Creştere oi/capre (8), Îngrăşare berbecuţi (9), Porcine (10), Păsări (11), Alte tipuri de ferme vegetale, animale şi păsări (12).

Grafic 6.6


192

Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” - proiecte calamitate Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada martie 2006 - iulie 2006, din cele 45 proiecte depuse, au fost contractate 31 de proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 25.298,870 mii LEI, respectiv 7,133 mil. Euro. Graficul de mai jos (Graficul 6.7) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.1, în perioada de referinţă:

Grafic 6.7

Aproximativ 87% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura Culturi de câmp (27 proiecte aprobate), vizând, cu preponderenţă, achiziţia de utilaje şi echipamente independente. Măsura 3.2 „Constituirea grupurilor de producători” Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada iulie 2006 - noiembrie 2006, au fost depuse 4 proiecte, din care 3 proiecte contractate cu o valoare eligibilă totală aprobată de 266,640 mii LEI, respectiv 0,075 mil. Euro. Proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura Lapte. Graficul de mai jos (Graficul 6.8) prezintă situaţia proiectelor depuse şi aprobate pentru măsura 3.2, în perioada de referinţă:


193

Grafic 6.8

Măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural” Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada iulie 2006 - noiembrie 2006, au fost depuse 48 proiecte, din care s-a contractat 1 proiect cu o valoare eligibilă totală aprobată de 50,100 mii LEI, respectiv 0,014 mil. Euro. Proiectul contractat vizează tipuri de activităţi privind conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale. Graficul de mai jos (Graficul 6.9) prezintă situaţia proiectelor depuse şi aprobate pentru măsura 3.3, în perioada de referinţă:

Grafic 6.9


194

Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” – proiecte necalamitate Pe parcursul celor 32 de sesiuni desfăşurate în perioada decembrie 2003 - iulie 2006, din cele 1.658 proiecte depuse, au fost contractate 1.055 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 239.856,313 mii LEI, respectiv 66,336 mil. Euro. Aproximativ 59% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura Turism rural (625 proiecte aprobate). De asemenea, submăsura „Alte activităţi” deţine o pondere de 31% (330 contracte) din totalul proiectelor aprobate pentru măsura 3.4, investiţiile preponderente fiind orientate către apicultură (213 contracte reprezentând 65% din total submăsură) şi într-o mai mică măsură către creşterea melcilor şi broaştelor (85 contracte reprezentând 26% din total submăsură). Graficul 6.10 prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.4 în perioada de referinţă şi în funcţie de submăsura vizată: Turism rural (1), Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural (2), Activităţi meşteşugăreşti (3), Acvacultură (4), Alte activităţi (5) - Melci şi broaşte, Apicultura, Ciuperci, Procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi.

Grafic 6.10

Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” – proiecte calamitate Pe parcursul celor 2 de sesiuni desfăşurate în perioada iunie - iulie 2006, din cele 7 proiecte depuse, au fost contractate 3 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 1.577,918 mii LEI, respectiv 0,432 mil. Euro. Graficul 6.11 prezintă situaţia proiectelor calamitate depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.4 în perioada de referinţă şi în funcţie de submăsura vizată:


195

Grafic 6.11

Măsura 3.5 „Silvicultură” Pe parcursul celor 3 de sesiuni desfăşurate în perioada mai - iulie 2006, din cele 158 proiecte depuse, au fost contractate 113 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 223.773,710 mii LEI, respectiv 63,086 mil. Euro. În cadrul acestei măsuri, ponderea cea mai mare este deţinută de investiţiile pe drumuri forestiere cu 66% (75 proiecte aprobate). Graficul 6.12 prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.5 în perioada de referinţă şi în funcţie de submăsura vizată:

Grafic 6. 12


196

Măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” În ceea ce priveşte măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”, până la sfârşitul anului 2009, au fost aprobate 5 proiecte în valoare 10.521,610 mii LEI, reprezentând 2,901 mil. Euro, toate aceste proiecte fiind contractate în decursul anului 2005. Prin proiectele aprobate se asigură îmbunătăţirea pregătirii profesionale pentru practici de producţie, pregătirea şefilor de exploataţii agricole şi silvice în domeniile economic, tehnic şi juridic, diversificarea sau reconversia diferitelor activităţi în spaţiul rural, procesarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole în conformitate cu tehnologiile specifice, protecţia mediului. Măsura 4.2 „Asistenţă tehnică” Până la sfârşitul anului 2009, prin măsura de asistenţă tehnică au fost aprobate 10 proiecte în valoare 5.214,570 mii LEI, reprezentând 1,374 mil. Euro. Prin proiectele aprobate se asigură asistenţă tehnică pentru întâlnirile Comitetului de Monitorizare (1 proiect), seminarii naţionale (2 proiecte), informare şi campanii publicitare (2 proiecte), realizarea de studii pregătitoare pentru alte măsuri (3 proiecte) şi realizarea evaluării intermediare a Programului (2 proiecte). Concluzie Până la data de 31 decembrie 2009, au fost aprobate 4.316 proiecte cu o valoare publică de 1.279,214 milioane Euro, pe măsurile de investiţii, din care 10,57% reprezintă contracte pe măsura 1.1, 0,46% reprezintă contracte pe măsura 1.2, 17,70% reprezintă contracte pe măsura 2.1, 44,11% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.1, 0,07% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.2, 0,02% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.3, 24,44% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.4, respectiv, 2,62% sunt proiectele contractate pe măsura 3.5. Valoarea publică contractată aferentă contractelor pe măsura 1.1 a fost de 331,350 mil. Euro, reprezentând 25,90% din totalul angajamentelor APDRP. Pe măsura 1.2, valoarea publică contractată a fost de 33,698 mil. Euro, respectiv 2,63% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 561,250 mil. Euro, respectiv 43,87% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 223,405 mil. Euro, respectiv 17,46% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.2 valoarea publică contractată a fost de 0,075 mil. Euro, respectiv 0,01% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.3 valoarea publică contractată a fost de 0,014 mil. Euro, respectiv 0,001% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.4 valoarea publică contractată a fost de 66,336 mil. Euro, respectiv 5,19% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.5, valoarea publică contractată a fost de 63,086 mil. Euro, respectiv 4,93% din totalul angajamentelor APDRP. De asemenea, până la data de 31 decembrie 2009, au fost aprobate 120 proiecte calamitate cu o valoare publică de 71,439 milioane Euro, pe măsurile de investiţii, din care 2,50% reprezintă contracte pe măsura 1.1, 69,17% reprezintă contracte pe măsura 2.1, 25,83% reprezintă contracte pe măsura 3.1, respectiv, 2,50% sunt proiectele contractate pe măsura 3.4.


197

Valoarea publică contractată aferentă contractelor calamitate pe măsura 1.1 a fost de 6,057 mil. Euro, reprezentând 8,48% din totalul angajamentelor APDRP. Pe măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 57,817 mil. Euro, respectiv 80,93% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 7,133 mil. Euro, respectiv 9,98% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.4, valoarea publică contractată a fost de 0,432 mil. Euro, respectiv 0,60% din totalul angajamentelor APDRP. Detaliile referitoare la proiectele aprobate (cod proiect, beneficiar, valoare proiect) sunt prezentate în Anexa nr. 6 - Proiecte aprobate.


198

Tabel 6.7. Tabel centralizator proiecte aprobate

1 Nord-Est Iaşi

72 45 650 161.24 3 5 689 299.31 203 155 534 006.51 309 34 551 567.83 0 0.00 0 0.00 178 12 137 686.14 17 7 465 999.74

2 Sud Est Constanta

79 49 092 678.98 2 3 296 322.96 126 87 060 844.71 476 44 952 369.98 0 0.00 0 0.00 85 4 765 967.80 0 0.00

3 Sud Muntenia

Târgovişte70 58 199 781.14 2 3 654 452.78 147 110 860 087.09 362 51 781 650.64 0 0.00 0 0.00 71 4 173 201.04 2 483 892.76

4 Sud Vest Oltenia Craiova

28 24 103 089.43 2 3 450 919.28 105 70 577 062.68 119 15 593 049.21 0 0.00 0 0.00 146 6 099 937.15 5 2 931 520.18

5 Vest Timişoara

44 42 806 997.84 2 3 668 794.11 56 40 106 504.72 214 24 888 545.94 0 0.00 0 0.00 89 5 626 075.66 18 11 338 130.66

6 Nord -Vest Satu

Mare55 28 898 316.11 2 3 024 944.85 59 45 005 929.94 242 28 869 436.07 0 0.00 0 0.00 144 9 253 996.01 34 20 716 800.65

7 Centru Alba Iulia

80 56 075 004.20 3 4 509 861.84 61 47 152 400.38 161 19 547 307.86 3 75 114.60 1 14 250.03 331 23 760 060.36 37 20 149 746.30

8 Bucureşti Ilfov

28 26 524 418.87 4 6 403 040.95 7 4 953 282.67 21 3 220 608.66 0 0.00 0 0.00 11 519 287.83 0 0.00

TOTAL 456 331 350 447.82 20 33 697 636.09 764 561 250 118.71 1 904 223 404 536.18 3 75 114.60 1 14 250.03 1 055 66 336 212.00 113 63 086 090.29

M 3.1 M 3.2 M 3.3 M 3.4

Regiunea

M 1.1 M 1.2 M 2.1

Valoare contractată

(Euro)

M 3.5

Nr. Proiecte


(Euro)

Nr. Proiecte


(Euro)

Nr. Proiecte


(Euro)

Nr. Proiecte


(Euro)

Nr. Proiecte

Nr. Proiecte


(Euro)


(Euro)

Nr. Proiecte


(Euro)

Nr. Proiecte

* Conversia în Euro s-a realizat la cursul existent la data semnării raportului de selecţie.


199

Tabel 6.8. Tabel centralizator proiecte aprobate calamitate

1 Nord-Est Iaşi 0 0.00 17 12 493 594.69 2 233 900.35 0 0.00

2 Sud Est Constanta

0 0.00 12 5 977 842.99 0 0.00 0 0.00

3 Sud Muntenia Târgovişte

0 0.00 17 12 410 044.31 2 726 801.51 0 0.00

4 Sud Vest Oltenia Craiova

1 303 511.74 16 11 659 083.78 1 45 862.94 0 0.00

5 Vest Timişoara 1 2 766 838.19 1 945 110.16 23 5 265 565.20 0 0.00

6 Nord -Vest Satu Mare

0 0.00 8 5 976 047.74 0 0.00 0 0.00

7 Centru Alba Iulia 1 2 987 026.34 9 6 218 622.76 3 861 025.94 3 431 813.96

8 Bucureşti Ilfov 0 0.00 3 2 136 270.38 0 0.00 0 0.00

TOTAL 3 6 057 376.27 83 57 816 616.78 31 7 133 155.94 3 431 813.96

Valoare contractată (Euro)

Nr. ProiecteValoare contractată

(Euro)

Regiunea

M 1.1 M 2.1 M 3.1 M 3.4

Nr. ProiecteValoare contractată

(Euro)Nr. Proiecte

Valoare contractată (Euro)

Nr. Proiecte


200

6.2.3.2. Cheltuielile pe măsuri Până la data de 31 decembrie 2009, valoarea proiectelor plătite pe măsuri a fost de 1.348,016 mil. Euro, respectiv 69,272 mil. Euro în anul 2009, din care:






0,191 mil. Euro pentru măsura 3.3, respectiv 0,004 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 2% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008.

68,196 mil. Euro pentru măsura 3.4, respectiv 3,364 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 reflectă o creştere cu 5% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; din totalul plăţilor efectuate pentru măsura 3.4, 0,444 mil. Euro reprezintă valoarea plăţilor efectuate pentru proiectele calamitate;


Valoarea plăţilor efectuate pentru măsura 4.1, este de 3,028 mil. Euro; Valoarea plăţilor efectuate pentru măsura 4.2, este de 1,424 mil. Euro.

Graficul 6.13 prezintă situaţia comparativă pe măsuri. Valorile sunt exprimate în milioane Euro.


201

Grafic 6.13

În ceea ce priveşte distribuţia cheltuielilor totale pe fiecare submăsură în parte, situaţia se prezintă ca în graficele de mai jos. Valorile sunt exprimate în milioane Euro.

Grafic 6.14


202

Grafic 6.15

Grafic 6.16


203

Grafic 6.17

Grafic 6.18


204

Grafic 6.19

Grafic 6.20


205

Grafic 6.21

Grafic 6.22


206

Grafic 6.23

Grafic 6.24


207

Grafic 6.25

Grafic 6.26


208

Grafic 6.27

6.2.3.3. Proiecte finalizate Până la 31 decembrie 2009, au fost finalizate 4.374 proiecte, din care 450 proiecte pe măsura 1.1, din care 3 proiecte finalizate fiind calamitate, 19 proiecte pe măsura 1.2, 843 proiecte pe măsura 2.1, din care 83 proiecte finalizate fiind calamitate, 1.916 proiecte pe măsura 3.1, din care 31 proiecte finalizate fiind calamitate, 1.018 proiecte pe măsura 3.4 din care 3 proiecte finalizate fiind calamitate, 113 proiecte pe măsura 3.5, 5 proiecte pe măsura 4.1, iar pe măsura 4.2 s-au finalizat 10 proiecte. Din totalul de 4.374 proiecte, în cursul anului 2009, a fost finalizat un număr de 409 proiecte, din care: 20 proiecte pe măsura 1.1, 13 proiecte pe măsura 1.2, 94 proiecte pe măsura 2.1, 109 proiecte pe măsura 3.1, 116 proiecte pe măsura 3.4, 57 proiecte pe măsura 3.5. Pentru întregul Program, la finalul anului 2009, se înregistra următoarea situaţie a proiectelor finalizate: Pentru măsura 1.1, distribuţia proiectelor finalizate pe submăsuri este următoarea:

Lapte şi produse lactate – 91 proiecte; Carne, produse din carne şi ouă – 192 proiecte, din care 1 proiect fiind calamitat; Fructe, legume şi cartofi – 39 proiecte; Vin – 43 proiecte; Peşte – 18 proiecte; Plante textile – 1 proiect; Cereale – 63 proiecte, din care 2 proiecte fiind calamitate; Oleaginoase – 3 proiecte.

Pentru măsura 1.2, distribuţia proiectelor finalizate pe submăsuri este următoarea:

Control sanitar-veterinar– 16 proiecte; Control fitosanitar – 2 proiecte; Controlul calităţii produselor alimentare– 1 proiect.


209


Drumuri în zona rurală – 441 proiecte, din care 60 proiecte calamitate; Aprovizionarea cu apă potabilă prin reţele centralizate în zona rurală – 292

proiecte, din care 19 proiecte calamitate; Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale – 91 proiecte, din care 4 proiecte

calamitate;. Lucrări de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor – 19 proiecte.


Culturi de câmp – 1.209 proiecte, din care 27 proiecte fiind calamitate; Horticultură – 76 proiecte; Viticultură – 62 proiecte; Pomicultură - 71 proiecte; Sere – 44 proiecte; Animale pentru lapte – 223 proiecte, din care 3 proiecte fiind calamitate; Creştere şi îngrăşare taurine – 15 proiecte; Creştere oi /capre – 23 proiecte; Îngrăşare berbecuţi – 9 proiecte; Porcine – 86 proiecte; Păsări – 80 proiecte; Alte tipuri de ferme vegetale, animale şi păsări – 18 proiecte, din care 1 proiect

fiind calamitat.

Pentru măsura 3.4, distribuţia proiectelor finalizate pe submăsuri este următoarea: Servicii agricole – 2 proiecte; Turism rural – 595 proiecte, din care 3 proiecte fiind calamitate; Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural – 63 proiecte; Activităţi meşteşugăreşti – 17 proiecte; Acvacultură – 16 proiecte; Melci şi broaşte – 82 proiecte; Sericicultură – 1 proiect; Apicultură – 211 proiecte; Ciuperci – 22 proiecte; Procesarea fructelor de pădure şi arbuşti fructiferi – 6 proiecte; Procesarea plantelor medicinale şi aromatice – 2 proiecte; Procesarea la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate – 1 proiect.


Împăduriri – 3 proiecte; Pepiniere – 1 proiect; Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi a marketingului

produselor forestiere – 34 proiecte; Drumuri forestiere – 75 proiecte.

Pe măsura 4.1 s-au finalizat 5 proiecte;


210

Pentru măsura 4.2, distribuţia pe categorii de cheltuieli a proiectelor finalizate este următoarea:

Întâlnirile Comitetului de Monitorizare – 1 proiect; Informare şi campanii publicitare – 2 proiecte; Seminarii – 2 proiecte; Studii pregătitoare pentru alte măsuri – 3 proiecte; Evaluarea intermediară – 2 proiecte.

Menţionăm că au fost încadrate în monitorizare ca fiind proiecte finalizate, acele proiecte cu grad de realizare 100% şi pentru care s-a efectuat plata finală. Informaţii detaliate sunt prezentate în tabelele de monitorizare anexate (Anexa nr. 5) care conţin indicatorii de monitorizare. 6.2.3.4. Sectoare sensibile Situaţia proiectelor care au primit finanţare SAPARD şi care implică investiţii în sectoarele sensibile se prezintă conform tabelului de mai jos (Tabelul 6.9):


211

Tabel 6.9 Sectoarele sensibile - pentru investiţiile în îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului

produselor agricole şi piscicole Perioada 1 August 2002 - 31 Decembrie 2009

Sector Activitate /produs Unitate de referinţă

Capacitate naţională1 în

2004

Capacitatea sprijinită prin SAPARD

începând cu 2000*

Total capacitate naţională

începând cu 20003

Carne Capacitate de abatorizare pentru:

Total 000 tone/an 421,050 mixt 000 tone/an 203,913 suine 000 tone/an 39,784 bovine 000 tone/an 33,922 ovine 000 tone/an 2,700 păsări 000 tone/an 140,731

Ouă Capacitate de ambalare Milioane ouă/an

Lapte

Capacitate de utilizare globală 000 hl/an 4.460,888 Capacitate de producere a laptelui de consum 000 hl/an 962,989 Capacitate de producere a laptelui praf, din care:

degresat 000 tone/an 0,322 integral 000 tone/an 0,326

Capacitate de producere a brânzeturilor (pe sortimente)

000 tone/an

42,627

Capacitate de producere a untului 000 tone/an 1,952 Capacitate de producere a cazeinei 000 tone/an 0,000 Capacitate de producere a zerului, din care:

praf 000 tone/an 1,080 lichid 000 tone/an 256,830

Amidon Capacitate de producere a amidonului din:

cartofi 000 tone/an 0,000 porumb 000 tone/an 0,000 grâu 000 tone/an 0,000 alte cereale 000 tone/an 0,000

Morărit Capacitate de măcinare a:

grâu comun 000 tone/an 293,607 grâu dur 000 tone/an 0,000 orez 000 tone/an 0,000 alte cereale 000 tone/an 91,625

Malţ Capacitate de producere a malţului 000 tone/an 0,000


212

Zahăr Capacitate de producere a zahărului:

capacitate zilnică

tone/zi

0,000

pe campanie 000 tone/campanie

0,000

Vin

Capacitate de producere a vinului, din care:

Total hectolitri/an 464.644,589 vin soiuri nobile (QWPSR4)

hectolitri/an

277.890,019

vin de masă hectolitri/an 186.754,570

* Sunt luate în considerare capacităţile nou înfiinţate şi creşterile de capacitate din cadrul proiectelor de modernizare. Capacităţile menţionate în această coloană nu sunt identice cu cele din tabelul 6.a.1.1. Aceasta deoarece în tabelul 6.a.1.1 sunt contabilizate capacităţile totale implicate din proiectele contractate în timp ce în acest tabel sunt contabilizate pentru proiectele contractate pentru investiţiile noi capacităţile totale implicate şi pentru modernizări este contabilizată doar diferenţa dintre capacitatea care se va obţine la sfârşitul proiectului şi capacitatea existentă când s-au solicitat fonduri SAPARD. 1 - Conceptul de "capacitate" care se va utiliza trebuie să fie acelaşi pentru coloanele aferente. 2 - Dacă nu sunt disponibile informaţii pentru anul 2000, a se indica cele mai recente date specificând anul de referinţă. 3 - Se ia în considerare capacitatea sprijinită prin SAPARD, creşterea capacităţii realizată fără asistenţă SAPARD şi închiderile de capacităţi.


213

Tabel 6.10

Sectoarele sensibile - pentru investiţiile în îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole – pentru proiectele calamitate

Perioada 1 Aprilie 2006 - 31 Decembrie 2009

Sector Activitate /produs Unitate de referinţă

Capacitate naţională1 în

2004

Capacitatea sprijinită prin

SAPARD începând cu

2000*

Total capacitate naţională începând

cu 20003

Carne Capacitate de abatorizare pentru:

Total 000 tone/an 11,250 mixt 000 tone/an 11,250 suine 000 tone/an 0,000 bovine 000 tone/an 0,000 ovine 000 tone/an 0,000 păsări 000 tone/an 0,000

Ouă Capacitate de ambalare Milioane ouă/an

Lapte

Capacitate de utilizare globală 000 hl/an 0,000 Capacitate de producere a laptelui de consum 000 hl/an 0,000 Capacitate de producere a laptelui praf, din care:

degresat 000 tone/an 0,000 integral 000 tone/an 0,000

Capacitate de producere a brânzeturilor (pe sortimente)

000 tone/an

0,000

Capacitate de producere a untului 000 tone/an 0,000 Capacitate de producere a cazeinei 000 tone/an 0,000 Capacitate de producere a zerului, din care:

praf 000 tone/an 0,000

lichid 000 tone/an 0,000

Amidon Capacitate de producere a amidonului din:

cartofi 000 tone/an 0,000 porumb 000 tone/an 0,000 grâu 000 tone/an 0,000 alte cereale 000 tone/an 0,000


214

Morărit Capacitate de măcinare a:

grâu comun 000 tone/an 4,875 grâu dur 000 tone/an 0,000 orez 000 tone/an 0,000 alte cereale 000 tone/an 0,800

Malţ Capacitate de producere a malţului 000 tone/an 0,000

Zahăr Capacitate de producere a zahărului:

capacitate zilnică tone/zi 0,000 pe campanie 000 tone/campanie 0,000

Vin

Capacitate de producere a vinului, din care:

Total hectolitri/an 0,000 vin soiuri nobile (QWPSR4)

hectolitri/an

0,000

vin de masă hectolitri/an

0,000

*Sunt luate în considerare capacităţile nou înfiinţate şi creşterile de capacitate din cadrul proiectelor de modernizare. Capacităţile menţionate în această coloană nu sunt identice cu cele din tabelul 6.a.1.1. Aceasta deoarece în tabelul 6.a.1.1 sunt contabilizate capacităţile totale implicate din proiectele contractate în timp ce în acest tabel sunt contabilizate pentru proiectele contractate pentru investiţiile noi capacităţile totale implicate şi pentru modernizări este contabilizată doar diferenţa dintre capacitatea care se va obţine la sfârşitul proiectului şi capacitatea existentă când s-au solicitat fonduri SAPARD. 1 - Conceptul de "capacitate" care se va utiliza trebuie să fie acelaşi pentru coloanele aferente. 2 - Dacă nu sunt disponibile informaţii pentru anul 2000, a se indica cele mai recente date specificând anul de referinţă. 3 - Se ia în considerare capacitatea sprijinită prin SAPARD, creşterea capacităţii realizată fără asistenţă SAPARD şi închiderile de capacităţi.


215

6.2.3.5. Proiecte sancţionate şi reziliate Până la 31 decembrie 2009, conform datelor oficiale au fost reziliate şi sancţionate datorită iregularităţilor 1.021 proiecte, dintre care 139 proiecte pe măsura 1.1, 3 proiecte pe măsura 1.2, 254 proiecte pe măsura 2.1, 209 proiecte pe măsura 3.1, 1 proiect pe măsura 3.2, 92 proiecte pe măsura 3.3, 303 proiecte pe măsura 3.4, 9 proiecte pe măsura 3.5, 2 proiecte pe măsura 4.1 şi 9 proiecte pe măsura 4.2. Pe măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, au fost reziliate 60 de contracte de finanţare, la cererea beneficiarilor sau din diverse motive. Pentru 21 proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului, în valoare de 36.045,689 mii LEI. În decursul anului 2009 s-au reziliat 10 proiecte pe această măsură. Alte 79 proiecte au fost sancţionate (din care 30 proiecte au fost sancţionate în decursul anului 2009), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, valoarea sancţiunilor totalizând 59.637,662 mii LEI. Pe măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor pentru realizarea controlului calităţii, veterinar şi fitosanitar pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor” au fost sancţionate 3 proiecte (din care 1 proiect a fost sancţionat în decursul anului 2009), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, în valoare de 45,220 mii LEI. Pe măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, s-au reziliat 17 contracte de finanţare cu APDRP din diverse motive sau la cererea beneficiarilor. Pentru 5 proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului, în valoare de 16.181,369 mii LEI. Alte 237 proiecte au fost sancţionate (din care 28 proiecte au fost sancţionate în decursul anului 2009), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, valoarea sancţiunilor totalizând 42.254,437 mii LEI. Pe măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole”, s-au reziliat 149 contracte de finanţare cu APDRP din diverse motive sau la cererea beneficiarilor, 17 beneficiari solicitând rezilierea contractelor în cursul anului 2009. Pentru 17 proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului, în valoare de 8.416,086 mii LEI. Alte 60 proiecte au fost sancţionate (din care 24 proiecte au fost sancţionate în decursul anului 2009), valoarea sancţiunilor totalizând 14.112,042 mii LEI. Pe măsura 3.2 „Înfiinţarea grupurilor de producători”, în cursul anului 2009 s-a reziliat 1 contract de finanţare cu APDRP. Pentru acest contract nu se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului. Pe măsura 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural”, în cursul anului 2009 s-au reziliat 46 contracte de finanţare cu APDRP. Pentru aceste proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului, în valoare de 596,789 mii LEI. Alte 46 proiecte au fost sancţionate (din care 1 proiect a fost sancţionat în decursul anului 2009), valoarea sancţiunilor totalizând 596,785 mii LEI.


216

Pe măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”, s-au reziliat 213 contracte de finanţare cu APDRP din diverse motive sau la cererea beneficiarilor, 25 beneficiari solicitând rezilierea contractelor în cursul anului 2009. Pentru 48 proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractelor, în valoare de 5.732,758 mii LEI.

Alte 90 proiecte au fost sancţionate (din care 60 proiecte au fost sancţionate în decursul anului 2009), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, valoarea sancţiunilor totalizând 9.570,361 mii LEI. Pe măsura 3.5 „Silvicultură” au fost reziliate 5 contracte, la cererea beneficiarilor sau din diverse motive, pentru care nu se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului. În decursul anului 2009 s-a reziliat 1 proiect pe această măsură.

Au fost sancţionate 4 proiecte în decursul anului 2009, valoarea sancţiunilor totalizând 138,474 mii LEI. Pe măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” au fost reziliate 2 contracte. În ceea ce priveşte măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”, au fost reziliate 9 proiecte. 6.2.3.6. Concluzii privind diferenţele înregistrate în implementarea proiectelor între regiuni, măsuri, submăsuri

Efectuarea de plăţi către beneficiarii Programului SAPARD a început în luna septembrie 2003, situaţia plăţilor lunare efectuate în perioada septembrie 2003 – decembrie 2009 fiind prezentată în graficele de mai jos.

Grafic 6.28


217

Grafic 6.29

Grafic 6.30


218

Grafic 6.32

Grafic 6.31


219

Grafic 6.33

Grafic 6.34


220

Grafic 6.35

Grafic 6.36


221

Analizând stadiul implementării proiectelor contractate, rezultă că din 4.451 proiecte contractate pe măsurile acreditate au fost finalizate 4.374. La 31 decembrie 2009, distribuţia celor 4.451 proiecte contractate (cu o valoare publică totală de 4.922.656.378,232 LEI, reprezentând 1.354.928.911,230 Euro) pe măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1 şi 4.2 este următoarea:

- 459 proiecte pe măsura 1.1; - 20 proiecte pe măsura 1.2; - 847 proiecte pe măsura 2.1; - 1.935 proiecte pe măsura 3.1; - 3 proiecte pe măsura 3.2; - 1 proiecte pe măsura 3.3; - 1.058 proiecte pe măsura 3.4; - 113 proiecte pe măsura 3.5; - 5 proiecte pe măsura 4.1; - 10 proiecte pe măsura 4.2.

Cele 4.374 proiecte finalizate sunt divizate pe măsuri după cum urmează:

- 450 proiecte pe măsura 1.1; - 19 proiecte pe măsura 1.2; - 843 proiecte pe măsura 2.1; - 1.916 proiecte pe măsura 3.1; - 1.018 proiecte pe măsura 3.4; - 113 proiecte pe măsura 3.5; - 5 proiecte pe măsura 4.1; - 10 proiecte pe măsura 4.2.

Grafic 6.37


222

Din totalul de 1.521,450 mil. Euro reprezentând alocările financiare aferente Acordurilor Anuale de Finanţare 2000-2006, corespunzătoare măsurilor acreditate în cadrul Programului SAPARD, situaţia sumelor angajate şi a plăţilor efectuate se prezintă astfel:

- Valoarea proiectelor contractate 1.354,929 mil. Euro - Valoarea plăţilor efectuate 1.348,016 mil. Euro

Din analiza angajamentelor existente în acest moment, rezultă că 46% din totalul sumei angajate (1.354,929 milioane Euro) este reprezentată de angajamentele pe măsura 2.1, în valoare de 619,067 mil. Euro.

Făcând o comparaţie a stadiului submăsurilor implementate în cadrul Programului SAPARD, se observă că cea mai mare atractivitate o au următoarele submăsuri:

Carne, produse din carne şi ouă (197 proiecte contractate) - măsura 1.1; Lapte şi produse lactate (91 proiecte contractate) - măsura 1.1; Culturi de câmp (1.213 proiecte contractate) - măsura 3.1; Ferme de vaci de lapte şi bivoliţe (230 proiecte contractate) - măsura 3.1; Turism rural (628 proiecte contractate) - măsura 3.4; Alte activităţi (330 proiecte contractate) - măsura 3.4.

O sinteză a stadiului măsurilor implementate de România, până la sfârşitul anului 2009, arată că pentru măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, valoarea publică contractată aferentă a fost de 337,408 mil. Euro, reprezentând 25% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 459 de proiecte contractate pentru măsura 1.1 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 1.241.691,988 mii LEI, reprezentând 351,024 milioane Euro (Tabel 6.12) – 92,49% din alocările PNADR 2000-2006. Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este prezentată în Tabelele 6.11 şi 6.12.

Tabel 6.11

Situaţia angajărilor efectuate pe măsura 1.1 până la data de 31.12.2009 Euro

SUBMĂSURA % din

măsură Alocare

2000 – 2006 Valoare proiecte

contractate

Grad de consumare %

2000-2006

Carne 23 87.288.054,26 174.703.218,09 200,15 Lapte şi produse lactate 23 87.288.054,26 48.469.277,83 55,53 Cereale 10 37.951.327,94 41.250.559,87 108,69 Seminţe oleaginoase 3 11.385.398,38 3.104.913,10 27,27 Vin 9 34.156.195,14 27.996.534,69 81,97 Fructe şi legume 16 60.722.124,70 30.926.482,44 50,93 Peşte şi produse piscicole 6 22.770.796,76 10.288.694,85 45,18 Zahăr 4 15.180.531,17 0,00 0,00 Plante textile 6 22.770.796,76 668.145,32 2,93

TOTAL 100 379.513.279,37 337.407.826,18 88,91


223

Tabel 6.12 Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 1.1 până la data de 31.12.2009 Euro

SUBMĂSURA % din

măsură Alocare

2000 – 2006 Valoare plăţi

efectuate

Grad de consumare %

2000-2006

Carne 23 87.288.054,26 181.929.449,66 208,42 Lapte şi produse lactate 23 87.288.054,26 50.255.143,89 57,57 Cereale 10 37.951.327,94 42.003.902,06 110,68 Seminţe oleaginoase 3 11.385.398,38 3.470.690,76 30,48 Vin 9 34.156.195,14 29.809.022,13 87,27 Fructe şi legume 16 60.722.124,70 32.181.771,62 53,00 Peşte şi produse piscicole 6 22.770.796,76 10.647.658,32 46,76 Zahăr 4 15.180.531,17 0,00 0,00 Plante textile 6 22.770.796,76 726.753,81 3,19

TOTAL 100 379.513.279,37 351.024.392,26 92,49 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor necalamitate pentru măsura 1.1, Regiunea 7 Alba Iulia deţine cea mai mare pondere, respectiv 17,54% din total proiecte aprobate pe această măsură urmata de Regiunea 2 Sud Est cu o pondere de 17,33%, iar Regiunea 1 Nord – Est Iaşi deţine o pondere de aproximativ 15,79% din total proiecte aprobate. Astfel, aceste trei regiuni deţin 50,66% din totalul proiectelor aprobate, aspect care poate fi explicat prin faptul că aceste regiuni includ zone cu tradiţie în producţia de lapte şi carne, sectoare care de altfel sunt preponderente în totalul proiectelor aprobate pentru măsura 1.1. Distribuţia regională a proiectelor necalamitate pentru 1.1 este prezentată în Graficul 6.38.

Grafic 6.38


224

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor calamitate pentru măsura 1.1 este prezentată în Graficul 6.39.

Grafic 6.39

În privinţa măsurii 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor”, se observă că valoarea publică contractată a fost de 33,698 mil. Euro, respectiv 2,49% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 20 proiecte contractate pentru măsura 1.2 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 114.654,165 mii LEI, reprezentând 29,355 milioane Euro –77,68% din alocările PNADR 2000-2006. Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este prezentată în Tabelele 6.13 şi 6.14.

Tabel 6.13

Situaţia angajărilor efectuate pe Măsura 1.2 până la data de 31.12.2009

Euro

SUBMĂSURA % din

măsură Alocare

2002 – 2006 Valoare proiecte

contractate

Grad de consumare %

2002-2006

Control sanitar-veterinar 0.00 29.883.203,12 79,07

Control fitosanitar 0.00 2.173.096,33 5,75

Controlul calităţii produselor alimentare

0.00 1.641.336,63 4,34

TOTAL 100 37.791.593,33 33.697.636,09 89,17


225

Tabel 6.14

Situaţia plăţilor efectuate pe Măsura 1.2 până la data de 31.12.2009 Euro

SUBMĂSURA % din

măsură Alocare

2002 – 2006 Valoare plăţi

efectuate

Grad de consumare %

2002-2006

Control sanitar-veterinar - 25.775.281,08 68,20 Control fitosanitar - 1.960.054,03 5,19

Controlul calităţii produselor alimentare

- 1.619.831,10 4,29

TOTAL 100 37.791.593,33 29.355.166,21 77,68 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 1.2, ponderea cea mai mare o deţine Regiunea 8 Bucureşti Ilfov, respectiv 20% din total proiecte aprobate pe această măsură, Regiunea 1 Nord Est deţine o pondere de 15% şi Regiunea 7 Alba Iulia deţine o pondere de 15% din total proiecte aprobate pe această măsură . Astfel, aceste trei regiuni deţin 50% din totalul proiectelor aprobate pe această măsură. În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 1.2, aceasta este prezentată în Graficul 6.40.

Grafic 6.40

În ceea ce priveşte măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, se observă că valoarea publică contractată a fost de 619,067 mil. Euro, respectiv 45,69% din totalul angajamentelor APDRP.


226

La finalul anului 2009, pentru această măsură valoarea totală a contractelor, respectiv 619,067 milioane Euro, raportată la sumele alocate prin AFA 2000-2006 reprezintă un grad de angajare de 91,29% (Tabel 6.15). Pentru cele 847 proiecte contractate pentru măsura 2.1 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 2.265.940,628 mii LEI, reprezentând 600,301 milioane Euro (Tabel 6.16) – 88,52% din alocările PNADR 2000-2006.

Tabel 6.15


SUBMĂSURA % din

măsură Alocare

2000 - 2006 Valoare proiecte

contractate

Grad de consumare %

2000-2006

Drumuri în zonele rurale 50 339.080.219,17 334.229.944,39 98,57

Alimentare cu apă 35 237.356.153,42 183.152.646,25 77,16 Canalizare în zonele rurale

9,6 65.103.402,08 74.627.655,37 114,63

Infrastructura de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor

5,4 36.620.663,67 27.056.489,75 73,88

TOTAL 100 678.160.438,33 619.066.735,75 91,29

Tabel 6.16 Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 2.1 până la data de 31.12.2009

Euro

SUBMĂSURA % din

măsură Alocare

2000 - 2006 Valoare plăţi

efectuate

Grad de consumare %

2000-2006

Drumuri în zonele rurale

50 339.080.219,17 324.048.229,78 95,57

Alimentare cu apă 35 237.356.153,42 177.007.658,43 74,57 Canalizare în zonele rurale

9,6 65.103.402,08 75.275.288,39 115,62

Infrastructura de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor

5,4 36.620.663,67 23.969.470,89 65,45

TOTAL 100 678.160.438,33 600.300.647,49 88,52 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor necalamitate aprobate pentru această măsură, trei regiuni, respectiv Regiunea 1 Nord Est Iaşi (26,57%), Regiunea 2 Sud Est Constanţa (16,49%) şi Regiunea 3 Sud-Muntenia Târgovişte (19,24%), deţin împreună un procent de 62,30% din totalul proiectelor aprobate pentru această măsură. Distribuţia regională a proiectelor aprobate pentru măsura 2.1 este prezentată în Graficul 6.41.


227

Grafic 6.41

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor calamitate aprobate pentru această măsură, două regiuni, respectiv Regiunea 1 Nord Est Iaşi si Regiunea 3 Sud – Muntenia deţin o pondere de 20,48%, iar Regiunea 4 Sud – Vest Oltenia deţine o pondere de 19,28% din totalul proiectelor calamitate aprobate. Astfel cele trei regiuni deţin o pondere de 60,24% din totalul proiectelor calamitate aprobate. Distribuţia regională a proiectelor aprobate pentru măsura 2.1 este prezentată în Graficul 6.42.

Grafic 6.42


228

Pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 230,538 mil. Euro, respectiv 17,01% din totalul angajamentelor. Pentru cele 1.935 de proiecte contractate pentru măsura 3.1 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 832.173,659 mii LEI, reprezentând 236,840 milioane Euro (Tabel 6.18) – 91,42% din alocările PNADR 2002-2006. Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este prezentată în Tabelele 6.17 şi 6.18.

Tabel 6.17


SUBMĂSURA % din

măsură Alocare

2002-2006 Valoare proiecte

contractate

Grad de consumare %

2002-2006

Culturi de câmp 19 49.223.787,26 110.053.117,13 223,58 Horticultură (din care din floricultură 1,5%)

8 20.725.805,16 2.975.614,81 14,36

Viticultură 8 20.725.805,16 7.295.246,95 35,20 Pomicultură 8 20.725.805,16 5.006.015,53 24,15 Sere 4 10.362.902,58 5.283.973,55 50,99 Ferme de vaci de lapte/bivoliţe

14 36.270.159,04 31.063.456,23 85,64

Creştere şi îngrăşare de taurine

14 36.270.159,04 3.247.704,63 8,95

Ferme de oi/capre 3 7.772.176,94 3.927.494,87 50,53 Îngrăşătorii de berbecuţi 3 7.772.176,94 2.122.949,21 27,31 Ferme de porci 10 25.907.256,45 30.175.157,90 116,47 Ferme de păsări 5 12.953.628,23 26.494.631,99 204,53 Alte ferme vegetale şi de creştere a animalelor şi păsărilor specializate în obţinerea de produse pentru consumul uman

4 10.362.902,58 2.892.330,36 27,91

TOTAL 100 259.072.564,55 230.537.693,17 88,99

Tabel 6.18 Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 3.1 până la data de 31.12.2009 Euro

SUBMĂSURA % din

măsură Alocare

2002-2006 Valoare plăţi

efectuate

Grad de consumare %

2002-2006

Culturi de câmp 19 49.223.787,26 112.857.939,49 229,28 Horticultură (din care din floricultură 1,5%)

8 20.725.805,16 3.138.607,68 15,14

Viticultură 8 20.725.805,16 7.738.594,03 37,34 Pomicultură 8 20.725.805,16 5.377.173,74 25,94 Sere 4 10.362.902,58 5.603.422,56 54,07


229

Ferme de vaci de lapte/bivoliţe

14 36.270.159,04 31.591. 311,97 87,10

Creştere şi îngrăşare de taurine

14 36.270.159,04 3.789.031,29 10,45

Ferme de oi/capre 3 7.772.176,94 3.601.519,02 46,34 Îngrăşătorii de berbecuţi 3 7.772.176,94 1.956.771,00 25,18 Ferme de porci 10 25.907.256,45 30.415.481,06 117,40 Ferme de păsări 5 12.953.628,23 27.762.626,08 214,32 Alte ferme vegetale şi de creştere a animalelor şi păsărilor specializate în obţinerea de produse pentru consumul uman.

4 10.362.902,58 3.007.252,58 29,02

TOTAL 100 259 072 564.55 236.839.730,49 91,42 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor necalamitate pentru măsura 3.1, Regiunea 2 Sud Est deţine cea mai mare pondere, respectiv 25,00% din total proiecte aprobate pe această măsură, Regiunea 3 Sud - Muntenia deţine o pondere de aproximativ 19,01% din total proiecte aprobate, iar Regiunea 1 Nord Est Iaşi deţine 16,23%. Astfel, aceste trei regiuni deţin 60,24% din totalul proiectelor aprobate, aspect care poate fi explicat prin faptul că aceste regiuni conţin zone cu tradiţie în producţia de lapte. De altfel, aceste regiuni sunt preponderente şi în totalul proiectelor aprobate pentru măsura 1.1. Distribuţia regională a proiectelor pentru 3.1 este prezentată în Graficul 6.43.

Grafic 6.43

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor calamitate pentru măsura 3.1, Regiunea 5 Vest Timişoara deţine cea mai mare pondere, respectiv 74,19% din total proiecte aprobate pe această măsură.


230

Distribuţia regională a proiectelor calamitate în cadrul măsurii 3.1 este prezentată în Graficul 6. 44.

Grafic 6.44

În privinţa măsurii 3.2 „Constituirea grupurilor de producători”, se observă că valoarea publică contractată a fost de 0,075 mil. Euro, respectiv 0,01% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 3 proiecte contractate pentru măsura 3.2 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 226,983 mii LEI, reprezentând 0,057 milioane Euro (Tabel 6.20) – 5,72% din alocările PNADR 2002-2006. Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este prezentată în Tabelele 6.19 şi 6.20.

Tabel 6.19 Situaţia angajărilor efectuate pe Măsura 3.2 până la data de 31.12.2009 Euro

SUBMĂSURA % din

măsură Alocare 2005-

2006

Valoare proiecte

contractate

Grad de consumare %

2005-2006

Cereale şi plante tehnice 0,00 0,00 0,00

Plante medicinale şi aromatice 0,00 0,00 0,00 Culturi specializate (Tutun, Hamei)

0,00 0,00 0,00

Legume şi cartofi 0,00 0,00 0,00

Fructe, inclusiv struguri de masă 0,00 0,00 0,00

Struguri de vin 0,00 0,00 0,00

Ciuperci 0,00 0,00 0,00

Flori şi plante ornamentale 0,00 0,00 0,00

Lapte 0,00 75.114,59 7,51

Carne 0,00 0,00 0,00


231

Ouă de consum 0,00 0,00 0,00 Miere de albine şi produse apicole

0,00 0,00 0,00

Produse pescăreşti 0,00 0,00 0,00

Produse silvice 0,00 0,00 0,00

TOTAL 100 1.000.000,00 75.114,59 7,51

Tabel 6.20

Situaţia plăţilor efectuate pe Măsura 3.2 până la data de 31.12.2009 Euro

SUBMĂSURA % din

măsură Alocare


efectuate

Grad de consumare %

2005-2006

Cereale şi plante tehnice 0,00 0,00 0,00 Plante medicinale şi aromatice 0,00 0,00 0,00

Culturi specializate (Tutun, Hamei)

0,00 0,00 0,00

Legume si cartofi 0,00 0,00 0,00 Fructe, inclusiv struguri de masă 0,00 0,00 0,00 Struguri de vin 0,00 0,00 0,00 Ciuperci 0,00 0,00 0,00 Flori şi plante ornamentale 0,00 0,00 0,00 Lapte 0,00 57.200,22 5,72 Carne 0,00 0,00 0,00 Ouă de consum 0,00 0,00 0,00 Miere de albine şi produse apicole

0,00 0,00 0,00

Produse pescăreşti 0,00 0,00 0,00 Produse silvice 0,00 0,00 0,00 TOTAL 100 1.000.000,00 57.200,22 5,72

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.2, aceasta este prezentată în Graficul 6.45.

Grafic 6.45


232

În privinţa măsurii 3.3 „Metode agricole de producţie, proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural”, se observă că valoarea publică contractată a fost de 0,014 mil. Euro, respectiv 0,001% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru proiectele contractate pe măsura 3.3 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 646,889 mii LEI, reprezentând 0,191 milioane Euro – 10,31% din alocările PNADR 2000-2006. Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este prezentată în Tabelele 6.21 şi 6.22.

Tabel 6.21

Situaţia angajărilor efectuate pe Măsura 3.3 până la data de 31.12.2009 Euro

SUBMĂSURA % din

măsură Alocare

2005-2006

Valoare proiecte

contractate

Grad de consumare %

2005-2006

Conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii

40 739.801,60 0,00 0,00

Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale

20 369.900,80 14.250,03 3,85

Agricultura ecologică 40 739.801,60 0,00 0,00 TOTAL 100 1.849.504,00 14.250,03 0,77

Tabel 6.22 Situaţia plăţilor efectuate pe Măsura 3.3 până la data de 31.12.2009 Euro

SUBMĂSURA % din

măsură Alocare


efectuate

Grad de consumare %

2005-2006

Conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii

40 739.801,60 0,00 0,00

Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale

20 369.900,80 190.681,04 51,55

Agricultura ecologică 40 739.801,60 0,00 0,00 TOTAL 100 1.849.504,00 190.681,04 10,31

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3,3, aceasta este prezentată în Graficul 6.46.


233

Grafic 6.46

În conformitate cu art. 2 din Regulamentul Comisiei Europene (CE) nr. 248/2007 din 8 martie 2007, privind măsurile referitoare la acordurile de finanţare multianuale şi acordurile de finanţare anuale încheiate pe baza Programului SAPARD, precum şi la tranziţia de la Programul SAPARD la programele de dezvoltare rurală, în vederea finalizării Contractelor de finanţare SAPARD, Agenţia a parcurs următoarele etape în vederea transferării valorilor nedecontate, angajate legal şi financiar în cadrul PNADR, din Programul SAPARD, pentru decontarea din cadrul PNDR – FEADR:

S-a procedat la dezangajarea valorilor nedecontate până la 31.12.2009, aferente Contractelor de finanţare SAPARD care fac obiectul transferului în cadrul PNDR – FEADR şi la care, conform fişelor tehnice ale Măsurilor 3.2, 3.3 şi 3.5 prevăzute în PNADR, valoarea sprijinului nerambursabil este de 75% contribuţie UE şi 25% contribuţie naţională;

S-a procedat la angajarea valorilor rămase a fi decontate din FEADR pentru fiecare Contract de finanţare, şi conform fişelor tehnice aferente măsurilor prevăzute în PNDR valoarea sprijinului nerambursabil va fi angajată cu intensitate de 80% contribuţie UE şi 20% contribuţie naţională pentru Masurile 142 şi 221, iar pentru Măsura 214 contribuţie UE 82% şi contribuţie naţională 18%;

S-au instrumentat actele adiţionale prin care contractele de finanţare s-au prelungit pentru următorul an de execuţie şi prin care s-au angajat valorile aferente următorului an de execuţie;

Pentru identificare, contractele de finanţare au primit codificare dublă, respectiv au fost înscrise şi înregistrate prin actele adiţionale atât codul alocat în cadrul Programului SAPARD, cât şi codul nou, alocat pentru finanţarea din FEADR;

Valoarea maximă a finanţării nerambursabile acordată de Autoritatea Contractantă este angajată anual, în baza sumelor înscrise în Anexa III la Contractul de finanţare, respectiv în bugetul indicativ al Contractului de finanţare;

Cofinanţarea Comunitară şi Naţională se acordă în limita maximă admisă de PNDR, respectiv de Fişa tehnică a fiecărei măsuri;


234

Actul adiţional se instrumentează în baza Raportului AP 1.5 asupra verificării cererii de plată, întocmit de Serviciul Verificare Cereri de Plată (SVCP) – OJPDRP sau serviciul Verificare Tehnică (SVT) – CRPDRP, care certifică îndeplinirea/neîndeplinirea condiţiilor privind acordarea finanţării nerambursabile;

Verificarea cererilor de plată se efectuează de către SVCP – OJPDRP sau SVT – CRPDRP, conform procedurii de plată aplicată Contractelor de finanţare SAPARD;

Celelalte condiţii şi termeni ai Contractului de finanţare SAPARD rămân neschimbate.

În cadrul măsurii 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative”, valoarea publică contractată a fost de 66,768 mil. Euro, respectiv 4,93% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 1.058 de proiecte contractate pentru măsura 3.4 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 239.583,771 mii LEI, reprezentând 68,196 milioane Euro (Tabel 6.24) – 80,97% din alocările PNADR 2002- 2006.

Tabel 6.23

Situaţia angajărilor efectuate pe măsura 3.4 până la data de 31.12.2009

Euro

SUBMĂSURA % din

măsură Alocare


contractate

Grad de consumare %

2002-2006

Servicii agricole 2 1.684.410,67 188.523,40 11,19 Turism rural 25 21.055.133,35 52.727.268,33 250,42 Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural

20 16.844.106,68 5.053.667,17 30,00

Meşteşuguri 10 8.422.053,34 1.203.674,36 14,29 Acvacultură 8 6.737.642,67 1.839.806,41 27,31 Alte activităţi 10 8.422.053,34 5.719.993,06 67,92 Procesarea la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi / sau ecologice certificate

25 21.055.133,35 35.090,19 0,17

TOTAL 100 84.220.533,41 66.768.022,93 79,28

Tabel 6.24

Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 3.4 până la data de 31.12.2009

Euro

SUBMĂSURA % din

măsură Alocare

2002-2006 Valoare Plăţi

efectuate

Grad de consumare %

2002-2006 Servicii agricole 2 1.684.410,67 203.213,87 12,06 Turism rural 25 21.055.133,35 53.783.611,09 255,44

Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural

20 16.844.106,68 5.250.202,22 31,17

Meşteşuguri 10 8.422.053,34 1.170.444,86 13,90 Acvacultură 8 6.737.642,67 1.830.000,58 27,16 Alte activităţi 10 8.422.053,34 5.922.139,08 70,32


235

Procesarea la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi / sau ecologice certificate

25 21.055.133,35 36.467,51 0,17

TOTAL 100 84.220.533,41 68.196.079,21 80,97 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor necalamitate pentru măsura 3.4, Regiunea 7 Centru Alba Iulia deţine cea mai mare pondere, respectiv 31,37% din total proiecte aprobate pe această măsură, Regiunea 1 Nord Est Iaşi deţine o pondere de aproximativ 16,87% în total proiecte aprobate, iar Regiunea 4 Sud Vest Oltenia deţine 13,84%. Astfel, aceste trei regiuni deţin 62,08% din totalul proiectelor aprobate, aspect care poate fi explicat prin faptul că aceste regiuni conţin zone cu tradiţie în agroturism. Distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.4 este prezentată în Graficul 6.47.

Grafic 6.47

Distribuţia regională a proiectelor calamitate pentru măsura 3.4 este prezentată în Graficul 6.48.

Grafic 6.48


236

În cadrul măsurii 3.5 „Silvicultură”, valoarea publică contractată a fost de 63,086 mil. Euro, respectiv 4,66% din totalul angajamentelor APDRP. Valoarea totală a contractelor încheiate pentru această măsură (63,086 milioane Euro) reprezintă 84,74% AFA 2002-2006 (Tabel 6.25). Pentru cele 113 proiecte contractate pentru măsura 3.5 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 218.828,750 mii LEI, reprezentând 57,599 milioane Euro (Tabel 6.26) – 77,37% din alocările PNADR 2002- 2006.

Tabel 6.25

Situaţia angajărilor efectuate pe măsura 3.5 până la data de 31.12.2009

Euro

SUBMĂSURA % din

măsură Alocare


contractate

Grad de consumare %

2003-2006

Împăduriri 10 7.445.100,67 100.732,07 1,35 Pepiniere 5 3.722.550,33 23.892,09 0,64 Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi a marketingului produselor forestiere

15 11.167.651,00 6.030.959,90 54,00

Drumuri forestiere 20 14.890.201,33 56.930.505,93 382,34 Gospodărire de păduri 50 37.225.503,33 0,00 0,00

TOTAL 100 74.451.006,67 63.086.089,98 84,74

Tabel 6.26

Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 3.5 până la data de 31.12.2009

Euro

SUBMĂSURA % din

măsură Alocare


efectuate

Grad de consumare %

2003-2006

Împăduriri 10 7.445.100,67 96.403,36 1,29 Pepiniere 5 3.722.550,33 24.965,08 0,67 Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi a marketingului produselor forestiere

15 11.167.651,00 6.409.488,72 57,39

Drumuri forestiere 20 14.890.201,33 51.068.586,42 342,97 Gospodărire de păduri 50 37.225.503,33 0,00 0,00

TOTAL 100 74.451.006,67 57.599.443,58 77,37 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.5, Regiunea 7 Centru Alba Iulia deţine cea mai mare pondere, respectiv 32,74% din total proiecte aprobate pe această măsură, Regiunea 6 Nord Vest deţine o pondere de aproximativ 30,09% în total


237

proiecte aprobate, în timp ce Regiunea 5 Vest România deţine o pondere de 15,93%. Astfel cele trei regiuni deţin o pondere de 78,76% din total proiecte aprobate pe această măsură. Distribuţia regională a proiectelor aprobate pentru măsura 3.5 este prezentată în Graficul 6.49.

Grafic 6.49

Pentru măsura 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” valoarea publică contractată a fost 2,901 mil. Euro, respectiv 0,21% din totalul angajamentelor APDRP.

Pentru cele 5 proiecte contractate pentru măsura 4.1 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 10.521,61 mii LEI, reprezentând 3,028 milioane Euro (Tabel 6.27 şi 6.28) – 76,69% din alocările PNADR 2002- 2006.

Tabel 6.27


Măsura 4.1 Alocare


contractate

Grad de utilizare %

2002-2006

TOTAL 3.949.238,67 2.901.044,70 73,46

Tabel 6.28

Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 4.1 până la data de 31.12.2009 Euro

Măsura 4.1 Alocare

2002 - 2006 Valoare plăţi efectuate

Grad de utilizare %

2002-2006

TOTAL 3.949.238,67 3.028.493,43 76,69


238

Pentru măsura 4.2 „Asistenţă tehnică” valoarea publică contractată a fost 1,374 mil. Euro, respectiv 0,10% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 10 proiecte contractate pentru măsura 4.2 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 5.214,570 mii LEI, reprezentând 1,424 milioane Euro (98,79% din alocările PNADR 2000- 2006) (Tabel 6.30).

Tabel 6.29


Măsura 4.2 Alocare


contractate Grad de utilizare %

2000-2006

TOTAL 1.441.406,25 1.374.497,80 95,36

Tabel 6.30

Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 4.2 până la data de 31.12.2009 Euro

Măsura 4.2 Alocare

2000 - 2006 Valoare plăţi

efectuate Grad de consumare %

2000-2006

TOTAL 1.441.406,25 1.424.016,47 98,79

În vederea absorbţiei fondurilor Programului SAPARD, precum şi pentru a stimula derularea investiţiilor, a fost modificată Procedura de autorizare plăţi pentru Măsura 2.1 prin includerea tranşelor de plată parţiale, procedură care a fost agreată de către reprezentanţii Comisiei Europene la data respectivă. Această procedură presupunea primirea şi verificarea Dosarelor cererilor de plată, iar după finalizarea verificării, beneficiarii erau notificaţi în vederea prezentării documentelor de plată şi a extraselor de cont (total/ parţial). Astfel, beneficiarii puteau finaliza proiectele finanţate prin Programul SAPARD. De asemenea, pe parcursul implementării Programului SAPARD au fost efectuate plăţi în urma reverificării documentaţiei beneficiarilor ca urmare a contestaţiilor depuse de către aceştia, conform prevederilor legislaţiei naţionale şi a Procedurii de autorizare plăţi în vigoare. Termenul de plată de 3 luni nu se aplică contestaţiilor, deoarece beneficiarul nu depune un dosar cerere de plată care implică realizarea tuturor etapelor de verificare conform prevederilor Procedurii de autorizare plăţi în vigoare. De asemenea, precizăm faptul că, o dată cu depunerea contestaţiilor, beneficiarii aduc clarificări şi/ sau documente justificative suplimentare pentru sumele care au fost respinse la plată.


239

6.2.3.7. Evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse, atât la nivel de program, măsură şi submăsură pentru întreaga perioadă de implementare Măsura 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” Obiectivul general al măsurii este creşterea eficienţei procesării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, rezultând în produse de calitate care să contribuie la implementarea acquis-ului comunitar, la creşterea competitivităţii şi valorii adăugate a produselor şi la crearea de noi locuri de muncă. Investiţiile realizate în cadrul acestei măsuri trebuie să contribuie la: orientarea producţiei în acord cu tendinţele previzibile de piaţă, îmbunătăţirea sau raţionalizarea reţelelor de colectare şi comercializare en-gross, îmbunătăţirea prezentării şi condiţionării produselor agricole şi piscicole pe piaţă, creşterea eficienţei prin utilizarea de tehnologii moderne, îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi a controlului calităţii produselor alimentare cu respectarea cerinţelor minime ale siguranţei alimentare, promovarea metodelor de producţie care nu dăunează mediului, creşterea numărului de locuri de muncă în mediul rural, precum şi menţinerea celor existente. Datele privind investiţiile finanţate în perioada de referinţă per obiectivul principal al proiectului sunt prezentate în Anexa nr. 5 Tabele de monitorizare, respectiv tabelul a.1.1 şi a.3.1 calamitat. Capacităţile prevăzute a fi realizate sau modernizate prin această măsură, pentru proiectele necalamitate şi pentru cele calamitate sunt prezentate în tabelele de mai jos.

Tabel 6.31 Proiecte Necalamitate

Sector

Număr de proiecte

Unitatea de referinţă pentru proiectele aprobate

Aprobate Unitate de

măsură Capacităţi implicate

Nouă Îmbunătăţită

Lapte şi produse lactate 91 hl/an 2.677.455 6.881.813

din care colectare lapte 2 hl/an 9.612 120.000unităţi procesare lapte

88 hl/an 2.667.843

6.610.813

Carne şi produse din carne şi ouă- din care:

196 t/an 346.828 774.273

mii buc ouă/an

0 6.000

procesare

vită 0 t/an 0 0

porc 2 ' 0 14.200

oaie 0 ' 0 0păsări 4 ' 9.097 3.240

mixt 138 156.724 502.661

abatoare 51 ' 181.007 254.172

laboratoare 0 ' 0 0

Fructe, legume şi cartofi 40 ' 132.964 147.308


240

din care: proaspete 20 ' 125.659 25.329

prelucrate 20 ' 7.305 121.979

Vin 44 ' 51.122 254.063

din care: laboratoare 5 ' 3.000 3.140capacităţi de depozitare

12 16.147 136.662

Peşte 18 ' 19.541 22.154

Plante textile 1 300 0

Cereale 63 ' 2.660.242

Oleaginoase 3 ' 0 252.600

Zahăr 0 ' 0

TOTAL 456

Tabel 6.32 Proiecte calamitate

Sector

Număr de proiecte

Unitatea de referinţă pentru proiectele aprobate

Aprobate Unitate de

măsură

Capacităţi implicate

Nouă Îmbunătăţită

Lapte şi produse lactate 0 hl/an 0,000 0,000

din care colectare lapte 0 hl/an 0,000 0,000 unităţi procesare lapte

0 hl/an 0,000 0,000

Carne şi produse din carne şi ouă- din care:

1 t/an 11.250,000 0,000

mii buc ouă/an

0 0

procesare

vită 0 t/an 0,000 0,000

porc 0 ' 0,000 0,000 oaie 0 ' 0,000 0,000 păsări 0 ' 0,000 0,000 mixt 0 0,000 0,000

abatoare 1 ' 11.250,000 0,000

laboratoare 0 ' 0,000 0,000

Fructe, legume şi cartofi 0 ' 0,000 0,000

din care: proaspete 0 ' 0,000 0,000 prelucrate 0 ' 0,000 0,000

Vin 0 ' 0,000 0,000

din care: laboratoare 0 ' 0,000 0,000 capacităţi de depozitare

0 0,000 0,000

Peşte 0 ' 0,000 0,000

Plante textile 0 0,000 0,000 Cereale 2 ' 18.500,000

Oleaginoase 0 ' 0,000 0,000 Zahăr 0 ' 0,000 TOTAL 3


241

În ceea ce priveşte submăsura Lapte şi produse lactate, cea mai mare pondere a investiţiilor este orientată către unităţile de procesare lapte, pe ansamblul sectorului fiind prevăzute a fi realizate capacităţi noi de colectare şi procesare a laptelui de 2.677,455 mii hl/an şi îmbunătăţite capacităţi de 6.881,813 mii hl/an. În ceea ce priveşte submăsura Carne, produse din carne şi ouă va fi realizată o capacitate nouă de procesare de aproximativ 346,828 mii tone/an şi vor fi modernizate capacităţi în valoare de 774,273 mii tone/an şi 6.000 mii bucăţi de ouă/an, iar pentru proiectele calamitate va fi realizată o capacitate nouă de aproximativ 11,250 mii tone/an. Ponderea cea mai mare a capacităţilor se concentrează în sectorul de procesare de carne mixtă şi de abatorizare.

Prin submăsura Fructe, legume şi cartofi sunt prevăzute a fi realizate capacităţi noi de 132,964 mii tone, cu precădere axate către depozitarea şi sortarea legumelor proaspete, în timp ce capacităţile îmbunătăţite, de 147,308 mii tone/an, sunt orientate în special către procesarea legumelor, fructelor şi cartofilor. Pe submăsura Vin, reprezentată prin 44 contracte, se preconizează crearea unei capacităţi noi de 51,122 mii tone/an şi îmbunătăţirea unei capacităţi de 254,063 mii tone/an. În sectorul Pisciculturii, se vor crea capacităţi noi de cca. 19,541 mii tone/an şi se vor îmbunătăţi capacităţile existente de circa 22,154 mii tone/an. Prin submăsura Plante textile, se vor crea capacităţi noi de cca. 0,300 mii tone/an. În ce priveşte Cerealele, prin proiectele contractate se vor îmbunătăţi capacităţile existente de circa 2.660,242 mii tone/an pentru proiectele necalamitate, şi circa 18,500 mii tone/an pentru proiectele calamitate. Prin contractele finanţate pe submăsura Oleaginoase, se vor îmbunătăţi capacităţile existente de circa 252,600 mii tone/an. Datele complete privind capacităţile prevăzute a fi realizate sau modernizate sunt prezentate în Tabelele 6.31 şi 6.32. Concluzionând, în ceea ce priveşte evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse menţionăm că potrivit PNADR se estimase realizarea a 2.100 proiecte care se încadrează în măsura de prelucrare şi marketing al produselor agricole, pentru următoarele sectoare: lapte, carne, cereale, oleaginoase, vin, fructe şi legume, cartofi, peşte. Pe Măsura 1.1 până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 456 proiecte. Prin fişa măsurii se precizează că în cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 30.000 – 4.000.000 Euro. Respectând regula din fişa măsurii cele 456 de proiecte au reuşit să absoarbă întreaga sumă alocată acestei măsuri.


242

Măsura 1.2 „Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor” Capacităţile prevăzute a fi realizate prin această măsură, pentru proiectele aprobate sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabelul 6.33

Laboratoare Număr proiecte aprobate

Capacitate

nr. tipuri de analize control sanitar-veterinar 17 2.232 control fitosanitar 2 13 controlul calităţii produselor alimentare

1 65

TOTAL 20 În cadrul acestei măsuri, ponderea cea mai mare o deţine numărul de tipuri de analize pentru controlul sanitar – veterinar, respectiv 2.232 tipuri de analize. Datele complete privind capacităţile prevăzute a fi realizate sunt prezentate în Tabelul 6.33. Concluzionând, în ceea ce priveşte evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse menţionăm că potrivit PNADR se estimase realizarea a 178 de proiecte de îmbunătăţire a sistemului de control al calităţii. Pe Măsura 1.2 până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 20 proiecte. Prin fişa măsurii se precizează că în cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 50.000-2.000.000 Euro. Respectând regula din fişa măsurii cele 20 de proiecte au reuşit să absoarbă întreaga sumă alocată acestei Măsuri. Având în vedere că semnarea contractelor pentru această măsură a început în septembrie 2006, o serie de proiecte ce s-au avut în vedere în PNADR au fost realizate din bugetul naţional.

Măsura 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” Prin proiectele aprobate în perioada de referinţă pentru această măsură se prevede realizarea a 60,670 km de noi drumuri comunale, modernizarea a 2.397,494 km de drumuri comunale şi 73,898 km refăcuţi pentru drumurile calamitate, ponderea cea mai mare deţinând-o modernizarea drumurilor comunale, respectiv 95% din total lucrări. Pentru proiectele calamitate se prevede modernizarea a 259,450 km de drumuri comunale şi refacerea a 27,918 km pentru drumurile calamitate. În cazul submăsurii pentru alimentare cu apă, numai 28% din lucrările contractate reprezintă modernizări ale reţelelor deja existente, cea mai mare pondere a investiţiilor fiind orientată către executarea de lucrări noi de aprovizionare cu apă potabilă, cca. 3.669,075 km de conductă. Pentru refacerea sistemelor de alimentare cu apă potabilă pentru zonele calamitate se prevăd executarea a cca. 55,989 km de conductă.


243

Pentru proiectele calamitate se prevede executarea a 150,149 km noi de conductă, modernizarea a cca. 86,310 km de conductă şi refacerea a 12,337 km de conductă. În ceea ce priveşte submăsura de canalizare în sistem centralizat, aceasta îşi propune execuţia de lucrări pe un total de cca. 862,69 km de conducte din care execuţia de noi lucrări reprezentând 86%, modernizarea sistemelor existente reprezentând 14%; pentru refacerea sistemelor de canalizare se prevede a se realiza 0,200 km de conductă. Pentru proiectele calamitate din cadrul acestei submăsuri, se prevede realizarea a 5 km noi de conductă, modernizarea a 0,910 km de conductă şi refacerea a 6,100 km de conductă. Pentru submăsura de lucrări de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor se prevede realizarea a 112,725 km. Aceste procente sunt corelate cu situaţia infrastructurii rurale prezentate în secţiunea de diagnoză a PNADR. Implementarea submăsurilor pentru alimentare cu apă şi canalizare are impact asupra unui număr total de cca. 1,33 milioane locuitori, respectiv 0,05 milioane locuitori pentru proiectele calamitate. Datele complete privind tipul obiectivelor ce vor fi realizate prin măsura 2.1 sunt prezentate în tabelele de mai jos.

Tabel 6.34 Proiecte necalamitate

Acţiune Număr de proiecte aprobate

Unitatea de referinţă

Unitate de măsură

Cantitate Proiecte aprobate

Proiecte finalizate

Proiecte în derulare

Drumuri în zonele rurale din care:

382 km 2.532,062 2.509,078 22,985

Construirea de noi drumuri comunale

10 km

60,670 62,083 -1,413

Modernizarea drumurilor comunale

353 km

2.397,494 2.373,097 24,398

Refacerea drumurilor calamitate 19 km 73,898 73,898 0,000

Aprovizionarea cu apă potabilă prin reţele centralizate în zonele rurale, din care:

273

km de conducte

5.136,063 5.135,344 0,719

nr. de locuitori

vizaţi 983.795 983.797

-2

Executarea de noi lucrări de aprovizionare cu apă potabilă

184 km de

conducte 3.669,075 3.669,951 -0,875

Extindere şi /sau modernizare 78 km de

conducte 1.410,999 1.410,977 0,022

Refacere sisteme alimentare cu apă potabilă pentru zonele calamitate

11 km de

conducte 55,989 54,416 1,573

Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale, din care:

87

km de conducte

862,690 861,388 1,302

nr. de locuitori

vizaţi 340.788 339.318 1.470


244

Executarea unor noi lucrări de canalizare

71 km de

conducte 740,075 740,512 -0,437

Extindere şi/sau modernizare 15 km de

conducte122,415 120,676 1,739

Refacere sisteme canalizare pentru zonele calamitate

1 km de

conducte 0,200 0,200 0,000

Lucrări de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor

22 km 112,725 111,775 0,950

ha 3.522,180 3.333,750 188,430

TOTAL 764


Acţiune Număr de proiecte aprobate

Unitatea de referinţă

Unitate de măsură

Cantitate Proiecte aprobate

Proiecte finalizate

Proiecte în derulare

Drumuri în zonele rurale din care:

60 km 287,368 282,474 4,894

Construirea de noi drumuri comunale

0 km 0,000 0,000 0,000

Modernizarea drumurilor comunale

50 km 259,450 251,181 8,269

Refacerea drumurilor calamitate 10 km 27,918 31,293 -3,375

Aprovizionarea cu apă potabilă prin reţele centralizate în zonele rurale, din care:

19

km de conducte

248,796 249,220 -0,424

nr. de locuitori

vizaţi 45.332 45.332 0

Executarea de noi lucrări de aprovizionare cu apă potabilă

12 km de

conducte 150,149 150,573 -0,424

Extindere şi /sau modernizare 5 km de

conducte 86,310 86,310 0,000

Refacere sisteme alimentare cu apă potabilă pentru zonele calamitate

2 km de

conducte 12,337 12,337 0,000

Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale, din care:

4

km de conducte

12,010 11,779 0,231

nr. de locuitori

vizaţi 8.327 8.327 0

Executarea unor noi lucrări de canalizare

1 km de

conducte 5,000 4,889 0,111

Extindere şi/sau modernizare 1 km de

conducte 0,910 0,910 0,000

Refacere sisteme canalizare pentru zonele calamitate

2 km de

conducte 6,100 5,980 0,120

Lucrări de prevenire si de protecţie împotriva inundaţiilor

0 km 0,000 0,000 0,000

ha 0,000 0,000 0,000

TOTAL 83


245

Concluzionând, în ceea ce priveşte evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse menţionăm că potrivit PNADR se estimase realizarea a 1.800 km de drumuri comunale, ce reprezintă o creştere de 180% din totalul drumurilor modernizate existente. Pe Măsura 2.1 necalamitat submăsura drumuri în zonele rurale până la sfârşitul anului 2009, s-au finalizat 382 proiecte cu o capacitate de 2.509,078 km. De asemenea, 60 proiecte calamitate pe submăsura drumuri în zonele rurale s-au finalizat cu o capacitate de 282,474 km.

Totodată, se estimase realizarea a 2.700 km de ţevi pentru apă potabilă, ce reprezintă o creştere cu 20% faţă de lungimea existentă. Menţionăm că pe Măsura 2.1 necalamitat submăsura Aprovizionarea cu apă potabilă prin reţele centralizate în zonele rurale până la sfârşitul anului 2009 s-au finalizat 273 proiecte cu o capacitate de 5.135,344 km. De asemenea, 19 proiecte calamitate pe submăsura Aprovizionarea cu apă potabilă prin reţele centralizate în zonele rurale s-au finalizat cu o capacitate de 249,220 km.

PNADR prevedea şi realizarea a 1.300 km de ţevi pentru apă reziduală (canalizare), ce reprezintă de 1,6 ori mai mult decât lungimea existentă (864 km). Pe Măsura 2.1 necalamitat submăsura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale până la sfârşitul anului 2009 s-au finalizat 87 proiecte cu o capacitate de 861,388 km. De asemenea 4 proiecte calamitate pe submăsura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale s-au finalizat cu o capacitate de 11,779 km. Măsura 3.1 „Investiţii în exploataţiile agricole” În urma investiţiilor aprobate pentru această măsură, în studiile de fezabilitate pentru proiectele contractate sunt prevăzute următoarele capacităţi (Tabelele 6.36 şi 6.37):

modernizarea sau construcţia a 879 de grajduri şi alte construcţii în ferme; respectiv, 5 grajduri şi alte construcţii în ferme pentru proiectele calamitate;

modernizarea a 16 sere pe o suprafaţă de 1,432 ha şi construcţia a 79 noi sere pe o suprafaţă de 20,299 ha.

achiziţionarea a 8.388 de utilaje şi echipamente, din care 99% sunt tractoare, combine şi alte echipamente, respectiv achiziţionarea a 244 de utilaje şi echipamente pentru proiectele calamitate;

achiziţionarea a 9.894 de capete de animale cu valoare genetică ridicată; înfiinţarea sau modernizarea a 725,003 ha de plantaţii pomicole şi 886,590 ha

plantaţii viticole.


Tip de investiţie Număr de proiecte aprobate

Unitate de referinţă pentru proiectele aprobate

Unitate de măsură

Cantitate / Suprafaţă

număr ha

Construcţii 347 bucăţi 974 209,861

din care:

Grajduri pentru vaci/bivoliţe 160 bucăţi 312 36,788

Îngrăşătorii porci 71 bucăţi 276 89,156Ferme pentru păsări 38 bucăţi 179 54,586Alte grajduri 18 bucăţi 67 4,891


246

Sere şi echipamente adecvate

Suprafaţa acoperită nou construită

36 bucăţi/ha 79 20,299

Suprafaţa acoperită modernizată

8 bucăţi/ha 16 1,432

Alte construcţii în fermă 16 bucăţi 45 2,710

Utilaje şi echipamente independente 1.400 bucăţi 8.388 520.181,943

din care:

Tractoare, combine, alte echipamente 1.377 bucăţi 8.271 515.051,365Canalizare /instalaţii de tratare a apelor uzate

0 bucăţi 0 0,000

Instalaţii de irigat 20 bucăţi 75 5.105,372Instalaţii pentru procesarea complexă a furajelor pentru animale

3 bucăţi 42 25,205

Fose septice şi platforme gunoi de grajd 0 bucăţi 0 0,000Achiziţionarea de animale cu valoare genetică ridicată

43 capete 9.894 967,005

din care: Vaci de lapte /bivoliţe 28 capete 724 526,730Porci 1 capete 170 0,000Oi / capre 14 capete 9.000 440,275

Plantaţii agricole: 62 ha 85 1.611,593

din care: Pomicole 34 ha 39 725,003 Viticole 28 ha 46 886,590

Şcoli viţă de vie 0 ha 0 0,000Altele 52 227 2.185,175TOTAL 1.904


Tip de investiţie Număr de proiecte aprobate


Unitate de măsură

Cantitate /Suprafaţă număr ha

Construcţii 3 bucăţi 5 0,192

din care:

Grajduri pentru vaci /bivoliţe 1 bucăţi 1 0,081

Îngrăşătorii porci 0 bucăţi 0 0,000Ferme pentru păsări 0 bucăţi 0 0,000Alte grajduri 1 bucăţi 1 0,071

Sere şi echipamente adecvate

Suprafaţa acoperită nou construită

0 bucăţi /ha 0 0,000

Suprafaţa acoperită modernizată

0 bucăţi /ha 0 0,000

Alte construcţii în fermă 1 bucăţi 3 0,040

Utilaje şi echipamente independente 28 bucăţi 244 7.910,210

din care:

Tractoare, combine, alte echipamente 28 bucăţi 244 7.910,210Canalizare /instalaţii de tratare a apelor uzate

0 bucăţi 0 0,000

Instalaţii de irigat 0 bucăţi 0 0,000Instalaţii pentru procesarea complexă a furajelor pentru animale

0 bucăţi 0 0,000


247

Fose septice şi platforme gunoi de grajd 0 bucăţi 0 0,000

Achiziţionarea de animale cu valoare genetică ridicată

0 capete 0 0,000

din care: Vaci de lapte/bivoliţe 0 capete 0 0,000Porci 0 capete 0 0,000Oi / capre 0 capete 0 0,000

Plantaţii agricole: 0 ha 0 0,000

din care: Pomicole 0 ha 0 0,000 Viticole 0 ha 0 0,000

Şcoli viţă de vie ha Altele 0 - 0 0,000TOTAL 31

Concluzionând, în ceea ce priveşte evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse menţionăm că potrivit PNADR se estimaseră 40.000 ha cu condiţii îmbunătăţite pentru irigaţii şi drenaj, ceea ce reprezintă 5% din actuala suprafaţă folosită. Pe Măsura 3.1 tipul de investiţii-instalaţii de irigat până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 20 de proiecte cu suprafaţa de 5.105,372 ha.

PNADR prevedea realizarea a 11.000 de proiecte pentru investiţii în exploataţiile agricole, ce se vor adresa la circa 12.000 de producători agricoli, din care 20% vor fi tinerii fermieri. Pe Măsura 3.1 Investiţii în exploataţii agricole până la sfârşitul anului 2009, au mai rămas contractate 1.904 proiecte, ce vizează 580 agricultori tineri beneficiari.

Prin fişa măsurii se precizează că în cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5000 - 500.000 Euro.

Valoarea totală eligibilă poate să ajungă la 2.000.000 Euro numai pentru proiectele al căror obiectiv este implementarea acquis-lui comunitar în fermele de creştere a animalelor şi păsărilor, după realizarea investiţiei. Valoarea totală a contractelor de pe această măsură (1904) fiind cuprinsă între 5.000-2.000.000 Euro. De asemenea, pe Măsura 3.1 s-au contractat 31 proiecte calamitate ce vizează 14 agricultori tineri beneficiari.

PNADR prevedea şi realizarea a 10.600 de echipamente pentru mecanizarea agriculturii; Pe Măsura 3.1 pe tipul de investiţie Utilaje şi echipamente independente până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 1.400 proiecte ce au o capacitate de 8.388 utilaje şi echipamente. De asemenea, pe Măsura 3.1 s-au contractat 28 proiecte calamitate ce au o capacitate de 244 utilaje şi echipamente.

De asemenea, realizarea a 2.200 de grajduri nou construite sau modernizate a fost estimată a se realiza conform PNADR. Pe Măsura 3.1 tipurile de investiţie Grajduri pentru vaci/bivoliţe şi Alte grajduri până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 178 proiecte prin care se fac 379 grajduri. De asemenea, pe această măsura a fost contractat şi un proiect calamitat ce a avut ca tip de investiţie construirea unui grajd pentru vaci/bivoliţe şi un proiect pe tipul de investiţie Alte grajduri ce are capacitatea de 1 grajd.


248

Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative” În urma investiţiilor aprobate pentru această măsură, în studiile de fezabilitate, pentru proiectele contractate sunt menţionate următoarele capacităţi (Tabelele 6.38 şi 6.39):

pentru cele 2 proiecte aprobate pe servicii agricole se înregistrează un număr de 6 organizaţii şi 8 persoane;

modernizare sau creare de spaţii de cazare (9.944 paturi în turismul rural) precum şi 50 paturi pentru proiectele calamitate şi 1.258 pe alte tipuri de activităţi turistice în mediul rural;

implicarea în activităţile meşteşugăreşti a 164 artizani; producerea şi procesarea a cca. 1.008,938 tone de produse de acvacultură, 510,634

tone de melci şi broaşte, 2.169,600 kg produse sericicultură, 1.363,897 tone de produse apicole, 3.706,384 tone de ciuperci, 2.628,720 tone fructe de pădure şi de arbuşti fructiferi şi 335,100 tone plante medicinale şi aromatice procesate;

procesarea la nivelul fermei a produselor tradiţionale atestate a 38.607,000 hl/an şi a 196,000 t/an.


Acţiuni Număr de proiecte aprobate


Unitate de măsură Cantitate

Servicii agricole 2 nr. organizaţii 6nr. persoane 8

Turism rural 625 nr. paturi 9.944

Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural

63 nr. paturi 1.258

Activităţi meşteşugăreşti 18 nr. artizani 164

Acvacultură 16 tone/an 1.008,938

Melci şi broaşte 85 tone/an 510,634

Sericicultură 1 kg/an 2.169,600

Apicultură 213 tone/an 1.363,897

Ciuperci 23 tone/an 3.706,384

Procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi

6 tone/an 2.628,720

Procesarea plantelor medicinale şi aromatice

2 tone/an 335,100

Procesarea la nivelul fermei a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate, din care:

1 hl/an 38.607,000

tone/an 196,000

Procesare produse ecologice 0 hl/an 0,000

tone/an 0,000

Procesare produse tradiţionale 1 hl/an 38.607,000

tone/an 196,000TOTAL 1.055


249


Acţiuni Număr de proiecte aprobate



Servicii agricole 0 nr. organizaţii 0 nr. persoane 0

Turism rural 3 nr. paturi 50 Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural

0 nr. paturi 0

Activităţi meşteşugăreşti 0 nr. artizani 0 Acvacultură 0 tone/an 0 Melci şi broaşte 0 tone/an 0 Sericicultură 0 kg/an 0

Apicultură 0 tone/an 0

Ciuperci 0 tone/an 0 Procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi

0 tone/an 0

Procesarea plantelor medicinale şi aromatice

0 tone/an 0

TOTAL 3 Concluzionând, în ceea ce priveşte evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse menţionăm că potrivit PNADR se prevedea realizarea a 7.000 de proiecte de diversificare a activităţii economice din care 3.700 de unităţi pentru agroturism şi silvoturism (ce reprezintă 1,2 din cele existente). Pe Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative” până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 1.055 din care 625 proiecte vizând tipul de acţiune Turism rural şi 63 proiecte pe Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural. De asemenea, pe Măsura 3.4 s-au contractat 3 proiecte calamitate pe tipul de acţiune Turism rural. Măsura 3.5 „Silvicultură” Capacităţile prevăzute a fi realizate prin această măsură, pentru proiectele aprobate sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 6.40

Măsuri Număr proiecte aprobate



Împăduriri

private 3 ha 115,000

mii buc 468

publice 0 ha 0,000

mii buc 0Pepiniere 1 ha 4,500

Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării 34 Nr. buc, 207


250

primare a lemnului şi a marketingului produselor forestiere

echipamente, utilaje

m3/an 736.251,000

Drumuri forestiere din care private 1 km 20,700publice 74 km 583,415

Gospodărire de păduri 0 nr. utilaje 0

nr. construcţii 0

din care Asociaţii ale proprietarilor de păduri

0 nr. membrii 0

0 nr. utilaje 00 nr. construcţii 0

TOTAL 113 Concluzionând, în ceea ce priveşte evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse menţionăm că potrivit PNADR se estimase construirea a 1.200 km de drum forestier construit sau îmbunătăţit.

În cadrul Măsurii 3.5 pe submăsura Drumuri forestiere-private până la sfârşitul anului 2009 a fost contractat un proiect cu o capacitate de 20,700 km, iar pe Drumuri forestiere-publice s-au contractat 74 proiecte cu o capacitate de 583,415 km. Având în vedere că semnarea contractelor pentru această Măsură a început în octombrie 2006, o serie de proiecte ce s-au avut în vedere în PNADR nu s-au mai putut realiza.

PNADR prevedea şi realizarea a 15.000 ha împăduriri în principal pe terenuri agricole degradate. Pe Măsura 3.5 submăsura Împăduriri-private până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 3 proiecte cu o capacitate de 115,000 ha. Conform PNADR se estimase sprijinirea a 400 de societăţi de exploatare a lemnului şi de susţinere a procesării lemnului. Pe Măsura 3.5, submăsura Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi a marketingului produselor forestiere până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 34 proiecte.

În cadrul măsurii 3.2 “Constituirea grupurilor de producători” în PNADR se estima sprijinirea a 500 de grupuri de producători, ce vor include circa 16.800 de fermieri din care 3.300 tineri. Pe Măsura 3.2 până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 3 proiecte ce vizează 3 grupuri de producători ce au 98 agricultori tineri beneficiari. Semnarea contractelor pentru această Măsura a început în ianuarie 2007.

PNADR prevedea şi realizarea a 36.000 de ha acoperite de măsuri de agromediu în cadrul măsurii 3.3 „Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural”. Pe această măsură până la sfârşitul anului 2009 a mai rămas contractat 1 proiect pe tipul de activitate B2 Conservarea păşunilor şi fâneţelor alpine ce are o suprafaţă implicată de 50 ha. Având în vedere că semnarea contractelor pentru această măsură a început în ianuarie 2007, iar condiţiile de finanţare erau mai avantajoase prin Programul FEADR, o serie de beneficiari şi-au retras proiectele contractate prin Programul SAPARD, preferând să acceseze Programul FEADR.

De asemenea, prin PNADR, măsura 4.1 “Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”, se estimase sprijinirea a 150.000 de fermieri sau proprietari de pădure instruiţi prin programe specializate. Pe Măsura 4.1 încadrarea Pregătirea şefilor de exploataţii agricole şi silvice în domeniile: economic, tehnic, juridic, fiscal, din care: silvice, a participat un număr de 412 cursanţi până la sfârşitul anului 2009.


251

Tabel 6.41


252


253

6.2.4. Evaluarea impactului economic, social şi de mediu al Programului la diferite nivele O evaluare preliminară a rezultatelor implementării şi a atingerii obiectivelor stabilite pentru măsurile SAPARD a fost prezentată la începutul acestui capitol. O analiză cantitativă şi calitativă a efectelor implementării progreselor din punct de vedere socio-econonic şi de mediu va fi disponibilă la finalizarea Raportului evaluării ex-post a Programului SAPARD. Implementarea Programului SAPARD a demonstrat efecte considerabile asupra indicatorilor relevanţi utilizaţi pentru a măsura rezultatele şi impactul. Aceste efecte includ contribuţii importante la creşterea economică a beneficiarilor sprijiniţi financiar, în special în sectorul agricol şi de prelucrare a alimentelor, cu mult peste rata de creştere economică medie din România, crearea de numeroase locuri de muncă în producţia primară şi în sectorul prelucrării, şi o competitivitate şi productivitate îmbunătăţită realizată în conformitate cu standardele UE privind calitatea şi siguranţa produselor, mediul înconjurător, condiţiile de lucru şi bunăstarea animalelor.


254

Programul SAPARD a contribuit în mod semnificativ la îmbunătăţirea nivelului de trai din zona rurală prin investiţii în infrastructura rurală şi prin crearea de noi posibilităţi de obţinere de venituri alternative. Programul a făcut ca spaţiul rural să fie un loc cu condiţii mai bune de trai comparativ cu situaţia în care nu ar fi existat sprijinul financiar al Programului. Totodată, a contribuit la dezvoltarea competenţelor şi calificărilor relevante pentru administrarea programelor UE în cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (central, regional şi judeţean) şi a MADR, şi a contribuit de asemenea la dezvoltarea competenţelor actorilor implicaţi şi beneficiarilor în general, asigurând o dezvoltare viitoare promiţătoare a sectorului. Sprijinul acordat prin Programul SAPARD a adus un aport important şi a completat investiţiile de pe plan local. Pagubele cauzate de inundaţiile din 2005 au dovedit într-o oarecare măsură nevoia unei întreţineri adecvate a investiţiilor făcute, precum şi consecinţele care pot apărea în lipsa resurselor necesare. Nivelul calităţii vieţii populaţiei rurale s-a îmbunătăţit mult datorită sprijinului, totodată îmbunătăţindu-se şi capacitatea zonelor rurale de a-şi păstra populaţia pe plan local. Importanţa modernizării producţiei agricole din România a fost evidentă, având în vedere fragmentarea excesivă a terenurilor şi structura proprietăţii din acest sector, precum şi nivelul tehnologic relativ redus. Creşterea competenţei şi a nivelului de calificare ca urmare a cursurilor de formare organizate în cadrul măsurii 4.1 „Îmbunătăţirea pregătirii profesionale” a contribuit la atingerea obiectivelor globale ale Programului, din perspectiva angajării, veniturilor şi creşterii economice în zonele rurale. Impactul acestei măsuri se va materializa în noua perioadă de programare, unde cunoştinţele dobândite vor avea un rol important în utilizarea noului program.

Răspunzând observaţiei CE cu privire la evaluarea impactului asupra mediului a Programului prezentăm în continuare o parte din informaţiile solicitate, urmand ca după finalziarea evaluării ex-post a Programului să fie disponibile şi alte informaţii.

Obiectivul Programului SAPARD în România legat de problemele de mediu a fost reprezentat de:

satisfacerea standardelor UE în domeniul politicii agricole, siguranţei alimentelor şi protecţiei consumatorului, sănătăţii şi bunăstării animalelor, sănătăţii plantelor şi protecţiei mediului, precum şi implementarea programelor de protecţie a mediului care decurg din Directivele CE privind protecţia mediului, Directiva Azotaţilor, Directiva apei reziduale urbane, Natura 2000, etc.

realizarea unei dezvoltări durabile a agriculturii şi a spaţiului rural prin modernizare, investiţii în infrastructură, dezvoltarea afacerilor, diversificare economică şi dezvoltarea resurselor umane.

Evoluând de la subzistenţă la activităţi comerciale, agricultura şi silvicultura au avut drept obiectiv producţia, bazată pe disponibilul de resurse naturale, ceea ce a condus la presiuni crescute asupra mediului înconjurător. Progresul tehnologic şi nevoia de a maximiza


255

rezultatele cu costuri cât mai scăzute au avut drept rezultate intensificarea agriculturii, ceea ce a contribuit în mod treptat la degradarea solului, a apei şi a aerului, şi a reprezentat o ameninţare la adresa peisajului natural şi a biodiversităţii. Efecte similare au apărut ca rezultat al abandonului utilizării terenurilor agricole, datorită forţelor care acţionează în cadrul economiei. Toate aceste aspecte au condus la efecte negative asupra mediului înconjurător. Evaluarea impactului de mediu a fost analizată în cadrul evaluării ex-ante, intermediare şi a actualizării acesteia şi urmează a fi prezentată şi în evaluarea ex-post a Programului SAPARD. Evaluarea ex-ante menţiona că eroziunea solului reprezintă cea mai serioasă problemă de mediu în România rurală, şi necesită detalii suplimentare. Totodată, au fost descrise unele aspecte privind poluarea, fără a se da detalii asupra surselor sau cauzelor, în special privind contribuţia agriculturii la poluarea apei şi solului. Alte aspecte au fost legate de informaţiile insuficiente privind evoluţia în timp a poluării generale datorată activităţilor agricole. Evaluarea intermediară menţiona efecte pozitive ale Programului pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dar sublinia şi anumite dificultăţi, printre care pot fi amintite disponibilul limitat de date şi cunoştinţe legate de forţele şi procesele de antrenare. În comparaţie cu aspectele economiei agricole şi alimentare care s-au bucurat de cea mai mare pondere în analize, aspectele de agromediu şi evaluarea impactului asupra mediului s-au bucurat de mult mai puţină atenţie, în parte datorită lipsei de date, analize şi rezultate ale evaluărilor anterioare. Evoluţia relaţiei agricultură - mediu a fost dependentă în principal de evoluţia sectorului zootehnic şi de folosirea îngrăşămintelor; în ultimii ani remarcându-se o uşoară scădere a numărului de animale, însoţită de scăderea utilizării de îngrăşăminte. Acest lucru a avut drept rezultat o scădere a impactului general al activităţilor agricole asupra mediului înconjurător. Programul SAPARD, prin măsurile sale, a contribuit cu o pondere importantă la această tendinţă generală de îmbunătăţire a calităţii mediului, unele măsuri având un rezultat deosebit. În ceea ce priveşte solul, eroziunea şi alunecările de teren au afectat aproximativ 7 mil. ha în fiecare an şi s-a datorat atât factorilor naturali cât şi celor antropogeni. Factorii naturali cum ar fi eroziunea eoliană şi eroziunea solului au fost adesea exacerbaţi de activităţile de tăiere a pădurilor şi a lizierelor de arbori, de practicile agricole neadecvate, cum ar fi aratul în direcţia pantei şi compactarea şi formarea unei cruste dure în urma folosirii utilajelor agricole. Păşunatul excesiv a creat probleme în anumite zone specifice şi a reprezentat o problemă gravă pe plan local. În sectorul agricol, cauzele poluării surselor de apă au fost mai ales fermele zootehnice, depozitele de gunoi de grajd de la fermă, evacuarea apelor şi deşeurilor provenind de la întreprinderile de procesare a produselor agricole, fabricile de produse lactate, etc. În ceea ce priveşte poluarea difuză a apei, poluarea resurselor de apă de către ferme şi sate a constituit o problemă frecventă. Aceasta s-a datorat în parte fermelor mici şi gospodăriilor individuale care cresc animale pe suprafeţe mici unde gunoiul de grajd care se acumulează şi urina care se infiltrează în pământ ajung în final să polueze apa din fântâni şi din cursurile de apă. În ceea ce priveşte calitatea aerului, începând cu anul 1990 emisiile de amoniac rezultate din activităţile agricole par a deţine o pondere importantă; chiar dacă au fost reduse cu peste 30%, mai sunt totuşi probleme locale cum ar fi funcţionarea intensivă a unor ferme mari de creştere


256

a animalelor, care au fost considerate răspunzătoare de această problemă. De asemenea activităţile agricole în general şi localităţile rurale în special ar putea fi luate în calcul ca o sursă de poluare a aerului chiar dacă încă din 1989 au scăzut în mod semnificativ emisiile de bioxid de carbon, metan şi oxid de azot care contribuie la efectul de seră.

Urmare a implementării Programului SAPARD poluarea solului şi apei de suprafaţă prin practici agricole s-a redus semnificativ, datele arătând o îmbunătăţire generală a calităţii apei. Totuşi, poluarea apei freatice constituie încă o problemă în unele zone datorită administrării greşite a gunoiului de grajd, continuând să se raporteze fântâni publice şi private cu standarde bacteriologice inacceptabile şi niveluri excesive de nitraţi/nitriţi.

Totodată, efectele practicării unei agriculturi intensive (scăderea fertilităţii solului, reducerea diversităţii biologice şi genetice, creşterea riscului de poluare a mediului înconjurător prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor, a pesticidelor, a apei de irigaţie necorespunzătoare calitativ şi cantitativ, în special pe terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrări) au fost ameliorate prin Program.

Diversitatea de specii şi habitate şi varietatea peisajelor rurale tradiţionale care caracterizează spaţiul rural românesc sunt o rezultanta a restructurării agriculturii (trecerea in ultimii ani de la un număr mic de ferme comerciale mari la milioane de gospodarii familiale de dimensiuni mici), a reîntoarcerii la un tip de agricultura tradiţională şi implicit a aplicării de practici extensive. Pe de altă parte, deşi a existat o tendinţă generală de extensivizare şi de utilizare redusă a produselor chimice în agricultură, o serie de terenuri agricole au fost afectate de utilizarea incorectă a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, de irigări, drenaje sau de aplicarea unor lucrări mecanice inadecvate, motiv pentru care componentele de mediu (în special solul şi apa), pe suprafeţe reduse, au fost puternic degradate.

De asemenea, abandonul activităţilor agricole şi practicile agricole inadecvate apărute ca urmare a lipsei de cunoştinţe de specialitate ori a resurselor financiare limitate, au influenţat în mod negativ biodiversitatea şi au determinat apariţia sau accentuarea fenomenului de eroziune a solului. Scăderea şeptelului a condus la abandonul practicării păşunatului, motiv pentru care multe pajişti au fost degradate datorita apariţiei succesiunii ecologice, manifestata prin apariţia unor specii invazive.

Fără a dispune de date concrete este greu de estimat proporţia de teren agricol abandonat pentru activităţi agricole, însă se pot semnala unele zone unde acest fenomen are o intensitate mai mare. Astfel, abandonul afectează în Romania în special zonele consacrate păşunatului tradiţional – în ultimul timp şi ca urmare a impunerii bruşte de standarde sanitar – veterinare care afectează viabilitatea acestor sisteme de păşunat tradiţional, şi arabilul, în special în zonele de câmpie care duce lipsa de umezeală şi unde sistemele de irigaţii au fost desfiinţate sau sunt nefuncţionale, zonele cu nivel ridicat de sărăcie care se caracterizează şi printr-o emigraţie sporită şi zonele limitrofe marilor oraşe, unde unele terenuri agricole sunt scoase din circuitul agricol de regula pentru a răspunde ulterior unor proiecte de extindere a zonelor rezidenţiale sau comerciale. În acelaşi timp, creşterea economică susţinută înregistrată în mod consecutiv în ultimii 7 ani începe să ameninţe multe specii de plante şi animale prin intensivizarea agriculturii şi conduce la degradarea resurselor naturale si la modificarea peisajului rural.

Suprafeţe largi ale României prezintă limitări naturale ale productivităţii agricole. Acestea sunt legate în special de Munţii Carpaţi şi de Delta Dunării, dar şi de alte zone cu specificităţi ale condiţiilor de sol sau climă. Aceste zone defavorizate agricol sunt de regulă asociate cu un nivel ridicat de biodiversitate.


257

România deţine suprafeţe largi ce pot fi considerate zone defavorizate (conform Regulamentului (CE) 1257/1999), datorită caracteristicilor nefavorabile de mediu care limitează considerabil condiţiile de utilizare a terenurilor agricole şi care conduc la producţii agricole mai mici.

România este caracterizată de un nivel ridicat de biodiversitate – din punct de vedere al numărului de specii, al habitatelor şi al ecosistemelor pe care le formează şi din punct de vedere al suprafeţelor deţinute de acestea, însă modificările actuale de peisaj pun în evidenţă ameninţări serioase: intensificarea activităţilor agricole ce afectează cu precădere zonele mai productive şi abandonarea activităţilor agricole ce se manifesta mai ales în zonele slab productive.

Urmare solicitării Comisiei Europene prezentăm în continuare cateva informaţii referitoare la impactul privind dezvoltarea sectoarelor socio-economic, politic sau legislativ asupra implementării Programului, cu precizarea că o analiză cantitativă şi calitativă a efectelor implementării progreselor din punct de vedere socio-economic şi de mediu va fi disponibilă la finalizarea Raportului evaluării ex-post a Programului SAPARD.

Răspunzând solicitării Comisiei Europene de a prezenta impactul privind dezvoltarea sectoarelor socio-economic, politic sau legislativ asupra implementării Programului prezentăm în continuare o parte din informaţiile solicitate, urmând ca o analiză cantitativă şi calitativă a efectelor implementării progreselor din punct de vedere socio-economic şi de mediu să fie disponibilă după fianliyarea evaluării ex-post. Au existat o serie de modificări legislative care au avut impact semnificativ asupra evoluţiei Programului SAPARD. Pentru finanţarea şi garantarea investiţiilor din agricultură, în special pentru asigurarea cofinanţării proiectelor realizate din fonduri SAPARD a fost elaborat un pachet de acte normative intitulat Programul „Fermierul”, care a constituit principalul instrument pentru creşterea absorbţiei fondurilor SAPARD. Pentru ca sectorul agricol să devină atractiv pentru instituţiile de credit, pentru a elimina inconvenienţele apărute datorită lipsei cofinanţării private şi a garanţiilor ce trebuiau asigurate de către beneficiari, precum şi pentru a asigura premisele finanţării prin credite a investiţiilor din agricultură a fost înfiinţat „Fondul pentru creditarea investiţiilor” conform Legii nr. 231/2005 utilizat pentru acordarea de credite, acoperirea costurilor întocmirii documentaţiilor tehnico-economice pentru acordarea creditelor, acordarea de granturi, calculate ca procent din volumul creditului acordat beneficiarilor de credite. De asemenea, în completarea actului normativ menţionat a fost elaborată şi Legea nr. 218/2005, prin care s-a constituit Fondul de garantare a creditelor, în scopul acordării de garanţii instituţiilor de credit, prin intermediul Fondului de Garantare a Creditului Rural SA şi Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii SA. Totodată, prin Ordonanţa Guvernului nr. 46/2005 privind accelerarea absorbţiei fondurilor SAPARD prin garantarea creditelor de cofinanţare cu activele achiziţionate în cadrul proiectelor SAPARD beneficiarii Programului SAPARD au putut garanta creditele bancare de cofinanţare a proiectelor de investiţii din cadrul Programului, precum şi creditele pentru capitalul de lucru necesar operării acestor investiţii cu activele finanţate prin Programul SAPARD, cu respectarea prevederilor art. 4 din secţiunea B a anexei la Acordul Multi-Anual


258

de Finanţare dintre România şi Comisia Comunităţilor Europene, ratificat prin Legea nr. 316/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 5 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare. Creditele bancare au putut fi garantate cu activele achiziţionate prin proiectele finanţate în cadrul măsurilor 1.1 “Îmbunătăţirea marketingului şi prelucrării produselor agricole şi piscicole”, 3.1 “Investiţii în exploataţiile agricole”, 3.4 “Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative” şi 3.5 “Silvicultură”. O altă măsură întreprinsă de MADR în vederea aplicării prevederilor art. 16 – Secţiunea A din MAFA privind dezastrele naturale excepţionale, a constituit-o iniţierea unui proiect de Hotărâre de Guvern, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru declararea localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005, ca zone calamitate. În acest sens a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 1512/2005 (MO nr.1132/14.12.2005) prin care a fost stabilită lista localităţilor afectate şi a fost determinat gradul fizic de afectare a fiecărei localităţi pe baza unei fişe de evaluare. În ceea ce priveşte sectorul politic precizăm că au avut loc mai multe reorganizări ale ministerelor, printre care şi transferul Autorităţii de Management din cadrul Ministerului Finanţelor Publice în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Urmare acestui transfer întregul sistem de management şi de control al programului a arătat o mai mare capacitate de organizare, care a coincis cu o accelerare a performanţei financiare a programului şi cu realizarea de mai multe proiecte, în conformitate cu schimbările din contextul socio-economic al ţării. În ceea ce priveşte impactul socio-economic al Programului precizăm că informaţii cu privire la numărul de locuri de muncă nou create sau menţinute, numărul de locuri de muncă ocupate de femei sau de tineri, măsura în care s-a îmbunătăţit venitul beneficiarilor, etc., vor fi prezentate în cadrul evaluării ex-post a Programului SAPARD.

6.2.5. Principalele recomandări rezultate în urma evaluării intermediare a Programului SAPARD şi punctul de vedere al autorităţilor române Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD pentru perioada 2000-2005 a fost realizată de un evaluator independent, consorţiul Agrotec incluzând Kvistgaard Consult/DDH Consulting în asociaţie cu un număr de experţi locali şi internaţionali, în perioada 27 octombrie 2005 – 28 februarie 2006. Aceasta s-a realizat prin intermediul unui proiect finanţat din măsura 4.2 „Asistenţă tehnică”, proiect care s-a finalizat cu un Raport supus analizei Comitetului de Monitorizare şi înaintat Comisiei Europene în data de 5 mai 2006. Poziţia Autorităţii de Management şi a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit cu privire la concluziile şi recomandările formulate de evaluator, transmise prin adresa nr. 73133 din data de 05.05.2006 sunt prezentate în continuare.


259

Tabel 6.42

Nr. crt

Recomandări ale Raportului de Evaluare Intermediară Recomandări acceptate Recomandări neacceptate şi

motivaţia Recomandări: Managementul instituţional al Programului Recomandările privind managementul instituţional al Programului se referă la cadrul general instituţional care contribuie la buna implementare a programului. 1 Sporirea rolului Autorităţii de Management

Concluzie: Transferul Autorităţii de Management de la Ministerul Integrării Europene la Ministerul Finanţelor şi apoi la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în toamna anului 2004, a fost un pas fezabil în scopul întăririi implementării programului şi efectul este reprezentat de numărul de proiecte contractate. Această afirmaţie este sprijinită de diverşii actori implicaţi. Totuşi, de-a lungul întregii perioade din 2003 până în prezent, personalul AM nu a reuşit să asigure întregul sprijin necesar pentru implementarea programului datorită unor cauze diverse, generând critici din partea beneficiarilor. Lipsa personalului şi nevoia de a recruta personal nou a restricţionat capacitatea AM de a pregăti proceduri de licitaţie pentru proiectele din cadrul măsurii 4.1 privind Instruirea profesională şi în cadrul măsurii 4.2 Asistenţă Tehnică. Nivelul relativ scăzut al salariilor personalului din Minister comparativ cu sursele alternative de venituri din afara ministerului a contribuit de asemenea la dificultăţi în atragerea uui număr suficient de personal bine calificat. În primul trimestru al anului 2006 va fi recrutat personal nou, chiar dacă se aşteaptă că acest lucru nu va contribui prea curând la îmbunătăţirea implementării programului. Recomandare: Este necesar ca MAPDR sa angajeze cât mai curând personal nou şi să ofere condiţii mai atractive de muncă.

Fluctuaţia în actul decizional a avut ca şi consecinţă majoră întârzieri în implementarea Programului SAPARD (din 2001până în sem. I 2004 AM s-a aflat la MIE, iar apoi, până în trim. II 2004 la MFP). Începând cu toamna anului 2004 AM a trecut la MAPDR, astfel observându-se o îmbunătăţire a implementării Programului SAPARD. În perioada 2001-2003 au fost contractate 536 proiecte cu o valoare de 401 mil. Euro. În anul 2004 au fost contractate 461 proiecte cu o valoare 182,5 mil. Euro, iar în 2005 au fost contractate 827 proiecte cu o valoare de 128,2 mil. Euro. Referitor la proiectele din cadrul măsurii 4.1, de la data la care AM a trecut la MAPDR, iar ANCA, în calitate de structura implicată în implementarea măsurii 4.1, a


260

Nivelul de intervenţie : MAPDR cât mai curând posibil.

revenit în subordinea MAPDR, se poate vorbi de un real progres în implementarea acestei măsuri, fiind contractate 7 proiecte. Dintre acestea, au fost deja demarate procedurile de achiziţii de servicii pentru 4 proiecte, iar pentru primul proiect, se află în curs de semnare Contractul de servicii, urmând ca implementarea să demareze cât de curând. Pentru dezvoltarea capacităţii AM, în prima parte a anului 2006, au fost organizate trei sesiuni de concurs, în urma cărora au fost ocupate 10 posturi. În ceea ce priveşte salarizarea personalului din cadrul A.M, o creştere a drepturilor salariale cu 75% va fi aplicată în cursul acestui an. În acest sens, există deja un proiect de Hotărâre de Guvern, care a fost aprobat de către Guvern în data de 26 aprilie 2006.

2

Întărirea organizării instituţionale pe o singură linie şi două niveluri începând cu 2007 Concluzie: Sistemul de implementare a implicat trei niveluri de implementare: central (AS), regional (BRIPS) şi local (la nivel de judeţ, prin DADR ca serviciu tehnic delegat pentru verificarea în teren). Evaluarea indică faptul că eficacitatea cadrului instituţional care implică trei niveluri de implementare poate fi îmbunătăţită prin reducerea numărului de niveluri operaţionale şi prin îndepărtarea

Pentru noul program se va avea în vedere fluidizarea sistemului de implementare pentru care sunt disponibile mai multe variante, respectiv: - fie menţinerea celor trei nivele şi primirea documentaţiei la nivel judeţean;


261

potenţialelor fricţiuni cauzate de implicarea multi instituţională în operaţiuni. Sunt disponibile mai multe modele. Un model constă în transferul DADR de la MAPDR aşa cum s-a planificat, începând cu 1.04.2006, în cadrul AS şi să se includă sarcinile acestora în cadrul BRIPS în scopul obţinerii unei organizări pe o singură linie cu responsabilităţi comune şi linii de comandă şi operare numai la două niveluri. Birourile judeţene ale DADR ar putea fi transformate în birouri de informare care să acţioneze ca ambasadori ai SAPARD şi ai noului program din 2007, având avantajul distanţei mici faţă de potenţialii solicitanţi. Recomandare: Îmbunătăţirea cadrului instituţional al administrării Programului pe o singură linie, cu două niveluri de organizare şi cu un nivel naţional şi regional. Nivelul de intervenţie: MAPDR pentru perioada programului 2007-2013

- fie organizarea cu o singură linie de comandă şi două niveluri de implementare.

3 Utilizarea în mod activ a indicatorilor de output, rezultat şi impact Concluzie: O monitorizare atentă a implementării programului, dar şi a dezvoltării economiei rurale şi agricole va permite să se intervină cu ajustări oportune privind prioritizarea măsurilor, elaborarea criteriilor de eligibilitate şi va permite pe termen scurt modificări ale criteriilor de selecţie. În cadrul AM, pentru monitorizarea outputului, rezultatului şi impactului, au fost elaboraţi indicatori precum şi fişe de proiect pe fiecare submăsură pentru fiecare proiect realizat; aceste fişe includ indicatorii mai sus menţionaţi. Totuşi, monitorizarea implementării programului se bazează în prezent în mod exclusiv pe indicatorii de input şi output, şi nu există nici o informaţie disponibilă pentru Comitetul de Monitorizare în ceea ce priveşte realizările din cadrul programului. Singurele aspecte prezentate şi discutate în cadrul întâlnirilor este numărul de proiecte aprobate şi sumele de bani angajate şi plătite. Aceste informaţii nu oferă Comitetului de

Monitorizarea Programului SAPARD se realizează de către APDRP şi AM. În cadrul AM pentru monitorizarea indicatorilor de rezultat, realizare şi impact au fost elaborate fişe de proiect pe fiecare submăsură pentru fiecare proiect finalizat; fişe care includ indicatorii mai sus menţionaţi. Exemplu: Măsura 3.1, submăsura Culturi de câmp a) număr de utilaje agricole – valoarea lor; b) număr de tractoare – valoarea lor;


262

Monitorizare posibilitatea să facă legătura între inputuri şi obiectivele programului, şi în acelaşi timp, Comitetul de Monitorizare nu poate să evalueze eficacitatea şi eficienţa resurselor cheltuite, cu excepţia oferirii unui punct de vedere asupra eficacităţii financiare. Pe baza acestor observaţii, CM nu este capabil să-şi îndeplinească obligaţiile în conformitate cu statuturile CM şi AMF. Recomandare: Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi a sistemului de colectare a datelor în scopul de a oferi CM informaţii referitoare la inputuri, outputuri, rezultate şi impact din cadrul implementării programului, incluzând indicatori cu privire la aspectele de mediu, distribuţia beneficiilor pe suprafaţă şi pe tipuri de beneficiari.

Nivelul de intervenţie: AM şi AS, cât de curând posibil pentru programul SAPARD, sau MAPDR pentru perioada programului 2007- 2013.

c) număr de combine – valoarea lor; d) suprafaţa lucrată în fermă înainte de implementarea proiectului şi după implementarea lui; e) număr de locuri de muncă nou create; f) număr total de locuri de muncă. AM în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică este în curs de a-şi definitiva indicatorii pentru noul Program.

4 Creşterea gradului de participare a actorilor implicaţi Concluzie: Actorii implicaţi relevanţi în dezvoltarea zonelor rurale din România sunt reprezentaţi în cadrul Comitetului de Monitorizare, şi o parte din aceştia au participat la întâlnirile de până acum ale CM, desfăşurate pe întreaga perioadă a programului. Apreciem implicarea multora dintre aceşti actori, dar trebuie să evidenţiem că anumiţi parteneri extrem de importanţi solicită mai multe discuţii cu MAPDR. Considerăm că eforturile de a rezolva provocările din mediul rural românesc merită un nivel ridicat de consens între diverşii actorii implicaţi. Recomandare: Luarea unor măsuri (întâlniri, activităţi de informare etc.) pentru a creşte gradul de implicare a actorilor (ministere, organizaţii, instituţii, etc.) în general şi a membrilor CM în special în implementarea programului pe bază de informare şi printr-o conştientizare a rolului şi responsabilităţilor în facilitarea implementării programului. Acest lucru va crea relaţii, structuri şi

În scopul realizării unui dialog mai susţinut cu partenerii economici şi sociali şi, în special, cu membrii CM, precum şi pentru conştientizarea rolului pe care aceştia îl au în implementarea Programului, AM a organizat, începând cu luna august 2005, reuniuni ale grupurilor de lucru consultative pe măsurile din cadrul Programului SAPARD, conform Deciziei nr. 5 din 11.07.2005, a membrilor Comitetului de Monitorizare. Componenţa grupurilor este formată atât membri ai CM, cât şi din reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale, ONG-


263

capacităţi tehnice capabile să implice partenerii publici şi sociali într-un proces de planificare participativ în scopul elaborării obiectivelor SMART (specifice, măsurabile, realizabile, în timp realist) pentru dezvoltarea agricolă şi rurală până la perioada de programare 2007- 2013. Nivelul de intervenţie: AM şi AS, cât de curând posibil pentru a intensifica implementarea programului.

urilor şi instituţiilor de învăţământ superior şi ai institutelor de cercetare, şi permite astfel informarea, consultarea şi implicarea activă în implementarea programului. În cursul anului 2006, AM a propus organizarea unor noi întâlniri ale acestor grupuri de lucru consultative.

5 Consolidarea ANCA Concluzie: Este important ca ANCA să se consolideze, pentru a-i face pe consultanţi şi mai utili în asistarea beneficiarilor cu pregătirea proiectului şi implementarea acestuia. Îmbunătăţirea competenţelor şi calificărilor este necesară, deşi recunoaştem eforturile depuse recent prin implicarea în proiecte intenţionale de asistenţă tehnică. În mod special recomandăm să se realizeze consultanţa săptămânală în cadrul unui birou de consultanţă local sau chiar la sediul fermierului, pentru a-i informa pe beneficiari şi pentru a discuta cu aceştia aspecte legate de Programul SAPARD şi ulterior despre Programul de Dezvoltare Rurală, după obţinerea calităţii de membru al Uniunii Europene. ANCA ar putea să se dezvolte şi pentru a facilita creşterea spiritului antreprenorial al beneficiarilor şi comportamentului economic al acestora. Recomandare: Elaborarea unei evaluări a competenţelor şi nivelului de calificare al angajaţilor ANCA şi dezvoltarea unor iniţiative menite să consolideze ANCA pentru a fi capabilă să contribuie la o implementare îmbunătăţită a programului. Nivelul de intervenţie: MAPDR în cooperare cu ANCA, cât mai

Sincopele în activitatea de consultanţă datorate deciziei luate de divizarea sistemului administrativ între două ministere (MAPDR – coordonarea ANCA - nivel central şi MAI - coordonare OJCA – nivel judeţean) au influenţat consultanţa acordată beneficiarilor pentru implementarea proiectelor. Această situaţie a fost remediată la începutul anului 2005 şi sunt deja elaborate 26 proiecte tipizate. În cadrul proiectului „Asistenţa tehnică pentru întărirea capacităţii administrative a organismelor publice de a furniza informaţii specifice solicitanţilor de finanţare SAPARD în elaborarea şi implementarea proiectelor şi


264

curând posibil.

consolidarea efectivă a impactului programului, derulat în perioada decembrie 2004 - septembrie 2005 şi finanţat prin Programul PHARE, 200 de consultanţi din cadrul ANCA, OJCA şi CLCA au fost instruiţi în vederea sprijinirii potenţialilor solicitanţi SAPARD la pregătirea şi implementarea proiectelor pe măsurile 3.1 şi 3.4. De asemenea, instruirea personalului ANCA se realizează şi prin proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaşterea în Agricultură”, finanţat prin Banca Mondială.

Recomandări: Design-ul programului Concluziile şi recomandările cu privire la design-ul programului sunt în strânsă legătură cu alegerea criteriilor de eligibilitate şi de selecţie şi cu alte caracteristici tehnice ale proiectării actualului program ce restricţionează implementarea programului. 6 Dezvoltarea sistemului de sprijin pentru accesarea Programului

Concluzie: Absorbţia scăzută a fondurilor de până acum este fără nici o îndoială legată de problemele privind co-finanţarea privată sau de ezitările beneficiarilor de a utiliza serviciile băncilor din diverse motive sau de ezitările băncilor de a acorda împrumuturi beneficiarilor. Noul Fond de Garantare a Creditului Rural şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii oferă garanţie băncilor până la 70% din valoarea împrumutului şi considerăm acest instrument util în vederea înlăturării riscurilor pe care şi le-ar asuma banca, riscuri datorită cărora băncile în prezent sunt reticente în a se implica în proiecte agricole şi rurale. Totuşi, este important să participe în cadrul programului cât mai multe bănci, evitând tendinţele de monopol, astfel încât să nu se prefere unele

Pentru atingerea acestor obiective a fost elaborat un pachet legislativ ce conţine următoarele acte normative: Legea nr. 218/ 2005 (MO 610/ 2005) privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare HG 876/ 2005 (MO nr. 739/2005) pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 218/ 2005; Legea nr. 231/ 2005 privind


265

bănci în defavoarea altora. Este extrem de important să se obţină aprobarea Băncii Naţionale şi să se aprobe reglementările relevante cat mai curând posibil. Recomandare: Se recomandă ca MAPDR să implice cât mai multe bănci în Programul Fermierul şi să se obţină aprobarea Băncii Naţionale şi a altor reglementări relevante . Nivelul de intervenţie: MAPDR, cât mai curând posibil

stimularea investiţiilor în agricultură (MO nr. 608/2005); În temeiul prevederilor acestei legi se constituie la dispoziţia MAPDR un fond pentru creditarea investiţiilor în agricultură care e derulat prin societăţi bancare si instituţii financiare, selectate în urma unui proces de licitaţii publice. HG nr. 934/ 2005 (MO 784/2005) privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/ 2005; Ordinul ministrului nr. 979/ 2005 pentru aprobarea listei obiectivelor de investiţii şi plafonul maxim al creditelor ce se acordă în anul 2005; OUG nr. 46/ 2005 (MO nr. 755/ 2005) privind accelerarea absorbţiei fondurilor SAPARD prin garantarea creditelor de cofinanţare cu activele achiziţionate în cadrul proiectelor SAPARD; Legea 245/ 2005 (MO nr. 653/ 22.07.2005) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei precum şi unele măsuri adiacente care instituie renta viageră contribuind la concentrarea


266

suprafeţelor agricole si exploataţiilor. La licitaţia care a avut loc in luna februarie a.c. cu privire la derularea fondurilor prin Programul Fermierul au fost selectate 3 instituţii financiare, respectiv, BRD, CEC şi Banca Carpatica, acestea alăturându-se BCR care a fost selectată anul trecut. Având în vedere că fondurile alocate prin Programul Fermierul nu au fost epuizate în urma acestor selecţii, trebuie subliniat că procesul de licitaţie a fost reluat in vederea desemnării şi a altor bănci. Referitor la fondurile de garantare, trebuie precizat că procentul de garantare pe care FGCR îl poate acorda a crescut de la 70% la 100%, toţi împrumutaţii care derulează proiecte SAPARD apelând la sistemul bancar având astfel garantat creditul integral. În baza OUG nr. 28/2006, BNR are atribuţii de reglementare şi în sectorul financiar nebancar. În prezent, BNR analizează posibilitatea ca garanţiile acordate prin intermediul FGCR să fie


267

considerate diminuatoare de risc de credit.

7 Creşterea gradului de comasare a terenurilor Concluzie: Dificultăţile potenţialilor beneficiari de a avea acces la credite de la bănci sunt în strânsă legătură cu datoriile mari ale acestora şi cu lipsa unor active pentru garantare. Fondul de Garantare a Creditului Rural şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii descrise anterior pot contribui la rezolvarea acestei probleme, dar o altă soluţie ar fi intensificarea comasării terenurilor. Proprietatea asupra terenurilor agricole este foarte fărâmiţată în prezent şi favorizează aranjamente informale de arendare, neputând lăsa fermierilor posibilitatea de a garanta cu pământul pentru obţinerea creditului de la bancă. Recomandare: Sporirea eforturilor la nivel naţional şi în cadrul programului în direcţia creşterii gradului de comasare a terenurilor Nivelul de intervenţie: MAPDR în pregătirile pentru noua perioadă a programului 2007- 2013.

În vederea stimulării creşterii comasării terenurilor a fost adoptată Legea 245/ 2005 (MO nr. 653/ 22.07.2005) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei precum şi unele măsuri adiacente care instituie renta viageră contribuind la concentrarea suprafeţelor agricole si exploataţiilor.

8 Utilizarea strategică a criteriilor de eligibilitate şi selecţie din 2007 Concluzie: Recomandăm înlăturarea multora din restricţiile în implementarea programului, pentru a putea îmbunătăţi absorbţia fondurilor. Totuşi, suntem convinşi că o aplicare strategică a criteriilor de selecţie este utilă pentru realizarea obiectivelor generale bine-definite ale programului. Se recomandă prin urmare să se asigure o coerenţă între proiectele aprobate - şi de asemenea şi între măsuri - pentru a obţine beneficii în urma sinergiei efectelor, ceea ce este de asemenea în linie cu politicile CE pentru 2007-2013. Selecţia proiectelor se poate asigura prin utilizarea de- facto a criteriilor de selecţie. Un instrument în asigurarea coerenţei şi sinergiei ar putea fi crearea unor grupări geografice de proiecte sau acordarea priorităţii proiectelor integrate pe întreg parcursul lanţului valoric de la producţia

Respectarea criteriilor de eligibilitate e o condiţie obligatorie pentru implementarea Programului, multe din aceste criterii fiind de fapt condiţii impuse prin MAFA. Criteriile de selecţie care se regăsesc în fişele tehnice ale măsurilor sunt în conformitate cu strategia naţională de dezvoltare a agriculturii şi de asemenea contribuie la o dezvoltare armonioasă a spaţiului rural. Numărul redus de proiecte care au


268

materiilor prime la procesare, marketing şi distribuţie. Pentru a reduce diferenţele teritoriale sau pentru a exploata potenţialul regional, ar trebui să se ia în considerare abordarea anumitor zone rurale prin adoptarea unor criterii economice de selecţie suplimentare (rata ridicată a şomajului, nivelul scăzut al creşterii economice, etc.). Recomandare: Se recomandă asigurarea coerenţei între proiectele aprobate şi de asemenea între măsuri, pentru a obţine beneficii din sinergia efectelor. Nivel de intervenţie: MAPDR pentru noua perioada a programului 2007-2013

fost depuse nu a creat posibilitatea aplicării criteriilor de selecţie cu excepţia măsurii 2.1 “Infrastructură rurală”.

9 Realism în stabilirea obiectivelor Concluzie: Am observat în multe cazuri obiective mult prea înalte şi nerealiste definite în cadrul PNADR. Comparând realizările intervenţiilor din cadrul programului cu obiectivele stabilite ajungem la concluzia că programul are un nivel scăzut de eficacitate, care în realitate în mai multe cazuri se datorează obiectivelor prea înalte, şi nu nivelului scăzut de activitate. Îmbunătăţirea cuantificării obiectivelor vizate, a costurilor unitare factuale ale proiectelor, ale outputurilor proiectelor precum şi o analiză realistă a capacităţii de absorbţie a potenţialilor beneficiari ar putea reduce riscul apariţiei lobby-ului pentru actorii implicaţi, al nemulţumirilor actorilor implicaţi şi al realocărilor greşite între măsuri. Recomandare: Îmbunătăţirea cuantificării obiectivelor pentru programul 2007-2013 Nivelul de intervenţie: MAPDR şi AS pentru noul program.

Pentru noul Program se va avea în vedere această recomandare.

Obiectivul principal al PNADR l-a constituit pregătirea României pentru aderare. În contextul analizei spaţiului rural, a strategiei de sprijinire a formării clasei de mijloc şi a fondurilor alocate prin program au fost stabiliţi indicatori de realizare, rezultat şi impact.


269

10 Iniţierea activităţilor de marketing generic Concluzie: Până în prezent, nu au existat proiecte în cadrul programului care să urmărească sprijinirea marketingului generic de produse agro-alimentare. Proiectele din cadrul măsurii 1.1 au avut ca obiectiv principal pentru beneficiarii individuali dezvoltarea unităţilor de producţie. Se recomandă iniţierea în rândul principalilor actori implicaţi, al asociaţiilor industriale etc., formularea proiectelor care vizează activităţile de marketing generic. Ar putea fi iniţiat un efort comun pentru promovarea produselor dintr-o anumită zonă specifică (Timişoara, Constanţa sau alte regiuni) sau tipuri de produse (carne de porc, pasăre, peşte, fructe şi legume sau alte produse) pentru a crea efecte de sinergie. Recomandare: Iniţierea în rândul principalilor actori implicaţi a formulărilor de proiecte care să se concentreze asupra activităţilor de marketing generic. Nivelul de intervenţie: AS şi MAPDR

MAFA nu permite includerea în categoria cheltuielilor eligibile a celor privind promovarea produselor prin reclame, publicitate şi organizarea de expoziţii.

11 Posibilitatea contractării în euro Concluzie: În prezent, contractele se încheie în RON, fapt care duce la pierderi pentru beneficiari, deoarece RON pierde valoare în timp faţă de euro. Dacă pregătirea, procesarea şi implementarea durează foarte mult, preţurile proiectului şi costurile de investiţie pot creşte pur şi simplu datorită modificărilor ratei de schimb euro/RON. Această problemă a fost menţionată şi în evaluarea intermediară anterioară, şi nu s-au operat schimbări pentru a rezolva această problemă, deşi MAPDR şi Agenţia SAPARD au încercat de mai multe ori să rezolve problema în dialog cu Fondul Naţional de la Ministerul Finanţelor. Recunoaştem însă că recomandarea merge dincolo de nivelul programului, iar schimbările trebuie să fie agreate la nivelul Comisiei Europene.

MAPDR şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit au solicitat în numeroase rânduri Fondului Naţional contractarea proiectelor în Euro. În acest sens a fost menţionat exemplul Programului Special Pregătitor finanţat din PHARE. Până în prezent, FN nu a acceptat această solicitare.


270

Recomandare: Luarea unor măsuri în vederea posibilităţii de semnare a contractelor în euro în cadrul noului program din 2007- 2013. Nivelul de intervenţie: MAPDR în colaborare cu reprezentanţii Comisiei.

12 Eliminarea restricţiei privind numărul de proiecte pe beneficiar Concluzie: Pe perioada desfăşurării actualului program, beneficiarilor li s-a permis contractarea a maxim două proiecte (în cadrul perioadei programului). Motivele care stau la baza acestei decizii au fost acelea de a asigura o largă diseminare a fondurilor şi de a se evita monopolizarea fondurilor de către beneficiarii cei mai mari şi mai bogaţi. Totuşi, s-a dovedit că acest fapt reprezintă o restricţie în calea eficacităţii financiare a programului, şi de aceea, pentru viitoarele programe, se recomandă eliminarea acestei restricţii, cel puţin pentru o anumită perioadă de timp. Câteva din noile state membre nu au avut restricţii din acest punct de vedere şi beneficiarii au putut contracta proiecte multiple, fără apariţia unor efecte grave de monopolizare. Însă dacă efectele sunt considerate inacceptabile din punct de vedere politic, restricţia ar putea fi reintrodusă. Recomandare: Se recomandă ca beneficiarilor să li se permită să contracteze mai multe proiecte în acelaşi timp şi pe parcursul perioadei programului, deoarece în absenţa acestei facilităţi, se restricţionează absorbţia fondurilor şi situaţia devine mai dificilă pentru procesatorii alimentari care vor să îşi modernizeze unitatea, deoarece este foarte dificil şi scump să realizeze acest lucru într-o singură etapă. Nivelul de intervenţie: MAPDR trebuie să schimbe criteriile de eligibilitate ale programului şi/ sau să elimine aceste restricţii în cadrul noului program.

Această recomandare va fi avută în vedere pentru noul program de Dezvoltare Rurală unde nu vor mai există limitări din punct de vedere al numărului de proiecte.

13 Limite de buget mai mari sau lipsa restricţiilor bugetare Concluzie: Acest program a avut până în prezent o limită superioară de

Trebuie să se reţină faptul că odată cu creşterea plafonului de finanţare


271

buget (plafon) pentru investiţiile eligibile din cadrul proiectelor finanţate. Limitele au fost crescute de câteva ori (Măsura 1.1 de la 2 milioane euro la 4 milioane euro; Măsura 3,1 de la 0,5 milioane la 2 milioane euro), iar aceste creşteri sunt apreciate de către beneficiari şi actorii implicaţi, întrucât limitele restricţionează posibilităţile beneficiarilor de a implementa investiţii de mărime satisfăcătoare. Recomandăm fie eliminarea acestei restricţii bugetare, fie creşterea limitei de buget, în funcţie de caracterul măsurilor. Recomandare: Înlăturarea sau ridicarea limitelor de buget pentru investiţiile eligibile în cadrul proiectelor individuale, pentru a intensifica absorbţia fondurilor . Nivelul de intervenţie: MAPDR să schimbe criteriile de eligibilitate în cadrul programului şi/sau să asigure eliminarea restricţiilor în cadrul noului program.

(de ex. măsura 1.1 de la 2,0 mil. Euro la 4,0 mil. Euro, sau măsura 3.1 ferme zootehnice de la 0,5 mil Euro la 2,0 mil. Euro) au crescut şi exigenţele programului în sensul că întreaga unitate /fermă trebuie să respecte la finalizarea investiţiei standardele UE. Pentru măsura 3.1 şi numai pentru investiţiile de până la 0,5 mil. Euro condiţia este ca ferma să funcţioneze în acord cu standardele naţionale şi numai investiţia să respecte standardele UE. Menţionăm că această condiţie este in acord cu strategia naţională şi poate fi respectată, în prezent, de o mare parte din potenţialii beneficiari.

14 Renunţarea la cerinţa conformităţii depline după realizarea proiectului Concluzie: Ca o consecinţă a recentelor ajustări din cadrul programului, investiţiile realizate în cadrul măsurii 1.1 trebuie să asigure că firma se conformează standardelor Uniunii Europene, în momentul terminării proiectului. Împreuna cu plafonul mai mare al investiţiilor eligibile şi restricţiile impuse numărului de proiecte pe beneficiar, această cerinţă face dificilă implicarea unor beneficiari, mai ales a celor mai mici, în proiecte de investiţii. Prin urmare, acest criteriu restricţionează absorbţia fondurilor. Recomandare: Recomandăm acordarea posibilităţii beneficiarilor de a-şi moderniza unităţile la nivelul standardelor europene, pas cu pas, pe

Respectarea standardelor UE este obiectivul Programului SAPARD.


272

parcursul a mai multor proiecte, în conformitate cu puterea financiară a acestora. Nivelul de intervenţie: MAPDR trebuie să schimbe criteriile de eligibilitate şi/ sau să asigure eliminarea restricţiilor în cadrul noului program în dialog cu reprezentanţii Comisiei.

15 Eliminarea verificării privind funcţionalitatea care constituie un obstacol în acordarea ultimei plăţi în cadrul proiectului Concluzie: În prezent există necesitatea unei aşa-numite verificări a funcţionalităţii investiţiei, înaintea executării ultimei plăţi din cadrul proiectului. Nu este întotdeauna necesară şi ar putea fi administrată într-un mod mult mai flexibil, de exemplu să fie aplicabilă numai investiţiilor care depăşesc o anumită valoare, sau pentru anumite tipuri de investiţii şi să nu încalce principiul general conform căruia proiectele trebuie să funcţioneze. Ar putea fi solicitate controale ex-post care să verifice investiţiile într-o fază ulterioară. Recomandare: Re-evaluarea necesităţii verificării funcţionalităţii noilor investiţii înaintea efectuării ultimei plăţi. Nivelul de intervenţie: MAPDR trebuie să se ocupe de schimbarea criteriilor de eligibilitate şi/ sau de asigurarea eliminării restricţiilor în cadrul noului program.

Nu se pot efectua plăţi pentru un obiectiv de investiţii care nu funcţionează. Această condiţie este prevăzută inclusiv de legislaţia naţională.

16 Pragul schimbărilor în ceea ce priveşte soluţiile tehnice ale proiectelor Concluzie: EIM consumă foarte mult timp de obicei şi întârzie aprobarea şi începerea propriu-zisă a investiţiei. EIM este corelată cu o soluţie tehnică specifică. Dacă este necesară o noua soluţie tehnică, o nouă EIM trebuie elaborată, care întârzie şi mai mult implementarea investiţiei. Acest lucru face ca soluţiile tehnice să fie inflexibile, deoarece o nouă EIM va întârzia şi mai mult proiectul. Ar putea fi stabilit un prag pentru a îmbunătăţi funcţionalitatea soluţiilor tehnice

Necesitatea unei noi EIM deriva din prevederile legislaţiei naţionale de mediu, armonizata cu legislaţia UE. Schimbarea soluţiei tehnice adoptate poate avea un impact diferit asupra mediului, motiv pentru care este necesara o noua EIM. Totodată,


273

specifice fără a mai consuma timp cu elaborarea unei noi EIM. Recomandare: Evaluarea posibilităţilor pentru adoptarea unui prag al schimbărilor în ceea ce priveşte soluţiile tehnice ale proiectelor. Nivelul de intervenţie: MAPDR trebuie să se ocupe de schimbarea criteriilor de eligibilitate şi/ sau de asigurarea eliminării restricţiilor în cadrul noului program.

respectarea standardelor de mediu reprezintă un obiectiv al Programului.

17 Eliminarea cererilor de documentare inutile pentru produsele importate Concluzie: În prezent, trebuie să fie disponibile o multitudine de documente pentru produsele importate. Mai mulţi beneficiari sunt nemulţumiţi de aceste cerinţe. Ar putea fi evaluată posibilitatea de a reduce cerinţele, împreună cu alte autorităţi relevante, pentru a putea găsi, dacă este posibil, o modalitate de simplificare. Recomandare: MAPDR şi AS în cooperare cu alte autorităţi publice relevante Nivelul de intervenţie: La nivelul programului

In conformitate cu MAFA, toate bunurile achiziţionate prin Programul SAPARD trebuie să respecte regula originii. In aceste sens, pentru a demonstra originea bunurilor, beneficiarii trebuie sa prezinte unul din următoarele documente:

- certificat de origine; - certificat tip EUR I; - declaraţia pe factura

data de un exportator autorizat.

Totodată, pentru bunurile importate direct de beneficiari aceştia trebuie sa prezinte declaraţiile vamale pentru a confrunta valoarea bunurilor importate cu valoarea prezentata spre decontare.

18 Reducerea numărului de cereri de plată de la 5 la 3 Concluzie: Dacă timpul disponibil de procesare şi aprobare a cererilor

Numărul cererilor de plată în program poate fi între 1-5,


274

de plată este foarte mare şi consumă foarte mult timp pentru AS, conducând la întârzieri de plată şi nemulţumiri din partea beneficiarilor, ar fi relevant să se reducă aceste cereri de plată de la 5, cum se practică în prezent, la 3, de exemplu. Acest lucru ar reduce volumul de muncă care se realizează în legătură cu această activitate. Recomandare: MAPDR şi AS ar trebui să schimbe procedurile Nivelul de intervenţie: La nivelul programului

reprezentând opţiunea beneficiarului în funcţie de natura investiţiei (achiziţii, construcţii).

19 Aprobarea de a iniţia proiecte înainte de semnarea contractului proiectului, dar pe propriul risc al beneficiarului Concluzie: În prezent, părţile din investiţii iniţiate înainte de aprobarea proiectului nu pot fi susţinute financiar în cadrul programului. Totuşi, timpul de la depunerea cererii de proiect până la începerea investiţiei ar putea fi destul de lung, iar condiţiile specifice l-ar putea forţa pe beneficiar să dorească să iniţieze investiţia înainte de aprobarea cererii. În asemenea situaţii, acest lucru ar trebui permis, dacă este justificat, şi dacă se dovedeşte prin documente că activităţile nu au început înainte de data depunerii cererii. Acest lucru se va face pe propriul risc al beneficiarului, şi dacă cererea sa este respinsă, el nu va beneficia de nici un sprijin financiar pentru lucrările executate. Recomandare : Faceţi posibilă acordarea sprijinului pentru investiţiile iniţiate înainte de aprobarea cererii de proiect, dar pe propriul risc al beneficiarului. Nivelul de intervenţie : MAPDR şi reprezentanţii Comisiei pentru modificarea reglementării

Această recomandare contravine MAFA. In cazul acceptării aplicării acestei recomandări Agenţia nu ar putea verifica situaţia iniţială prezentată documentar de beneficiar si nici realitatea eventualelor lucrări ascunse rezultate din implementarea proiectului realizată anterior contractării.

20 Procedura de selecţie rapidă pentru proiectele mai mici pe propriul risc al beneficiarului Concluzie: Una dintre problemele menţionate de mai mulţi beneficiari este timpul relativ lung necesar pentru procesarea cererilor de către

Această recomandare contravine MAFA.


275

autorităţile de implementare. Pe de o parte trebuie acceptat că procesarea cererilor pentru noi proiecte trebuie să respecte formalităţile cerute în regulament, dar pe de altă parte este dificil ca beneficiarii să înţeleagă că trebuie - câteodată - să aştepte câteva luni pentru a se lua o decizie şi pentru ca activităţile proiectului să poată începe. Ca soluţie s-ar putea recomanda deschiderea aşa-numitei proceduri de aprobare rapidă a cererilor de proiecte care se încadrează în anumite limite financiare şi/sau caracterizate de o anumită simplitate, precum investiţiile în noi echipamente şi altele asemănătoare. Recomandare: Introducerea procedurii de aprobare rapidă pe riscul beneficiarului. Nivelul de intervenţie: MAPRD şi Comisia pentru schimbarea programului şi regulamentului conform recomandării.

21 Susţinerea costului investit Concluzie: Noile investiţii, inclusiv înlocuirea echipamentelor vechi existente a condus adesea la încetarea activităţilor pe perioada instalării noilor tehnologii sau a construcţiei noilor clădiri. În timpul acestor operaţiuni, beneficiarii nu obţin venituri. Este necesar ca beneficiarii să includă aceste pierderi din încetarea activităţilor în costul total al investiţiei, dar aceste costuri nu sunt eligibile în prezent şi în consecinţă rata cofinanţării este adesea mai mare de 50 %. Se recomandă ca aceste costuri investite să fie incluse în cadrul investiţiilor eligibile şi să se ofere sprijin pentru instalare, pentru înfiinţarea şi testarea noii investiţii pe o perioadă limitată de timp în scopul compensării pierderilor suportate în timpul fazei de iniţiere a proiectului. Recomandare: Să se considere costurile de investiţie şi pierderile operaţionale suportate pe perioada introducerii noilor investiţii ca şi costuri acceptabile şi includerea acestora în categoria investiţiilor

Această recomandare contravine MAFA


276

eligibile. Nivelul de intervenţie: Reprezentanţii MAPDR şi ai Comisiei la nivelul programului şi al regulamentelor.

22 Renunţarea la transmiterea manuală a cererilor Concluzie: În prezent, este necesar ca documentele să fie transmise manual la BRIPS şi beneficiarul împreună cu responsabilul BRIPS semnează împreună şi în acelaşi timp un document privind primirea cererii. Este foarte costisitor pentru beneficiar să se deplaseze până la biroul BRIPS, să aştepte verificarea conformităţii şi să semneze împreună cu reprezentantul BRIPS documentul de înregistrare a cererii. În multe cazuri, verificarea conformităţii arată că beneficiarul trebuie să prezinte o documentaţie suplimentară şi trebuie să se întoarcă la BRIPS cu această documentaţie înaintea semnării documentului de primire. Recomandăm ca această procedură să fie schimbată şi transmiterea documentaţiei să se poată face şi prin poştă, iar documentul de primire să fie transmis de către BRIPS beneficiarului. Suntem conştienţi de faptul că acest lucru implică costuri suplimentare legate de serviciul poştal, dar ne aşteptăm la un beneficiu net, care elimină alte dezavantaje suplimentare, cum ar fi riscul potenţial de lipsă de încredere a solicitanţilor în personalul de la BRIPS. Mai târziu, s-ar putea transmite cererile şi în mod electronic sau scanate, permiţând folosirea semnăturii electronice, renunţându-se astfel la procedura curentă. Recomandare: Se recomandă ca procedura de transmitere manuală să fie schimbată, acceptându-se transmiterea cererii prin poştă şi transmiterea scrisorii de confirmare de primire a cererii de la AS BRIPS către beneficiar.

În MAFA şi în proceduri, verificarea cererilor se face prin sistemul informatic realizat. Soluţia poate induce timpi mari de transmitere a documentaţiilor prin poşta precum şi timpi suplimentari de poşta pentru informarea potenţialilor beneficiari asupra necesităţii completării documentaţiilor transmise.


277

Nivelul de intervenţie: MAPDR şi Agenţia SAPARD la nivelul programului.

Recomandări: Administraţia şi dezvoltarea instituţională Recomandările privind administraţia se concentrează asupra aspectelor legate de cadrul administrativ al programului care să îmbunătăţească eficacitatea administrativă a programului. 23 Creşterea rolului BRIPS

Concluzie: Comentariile primite de la beneficiari în timpul interviurilor şi cele conţinute în chestionarele returnate indică faptul că aptitudinile şi competenţele personalului din BRIPS, mai ales în ceea ce priveşte deschiderea şi dialogul cu beneficiarii, poate fi îmbunătăţit. Personalul de la AS cere de asemenea competenţe sporite în acest domeniu. Am constatat de asemenea că există critici privind organizarea internă a BRIPS, în special în ceea ce priveşte verificarea noilor cereri, considerată a fi un blocaj în procesarea cererilor. Deşi beneficiarii sunt persoane individuale care pot reacţiona în mod subiectiv la întrebările de evaluare, o anumită atenţie ar trebui acordată comentariilor lor. Recomandare: Creşterea cunoştinţelor şi competenţelor personalului BRIPS, în special în ceea ce priveşte deschiderea şi dialogul cu beneficiarii. Nivelul de intervenţie: Instruirea personalului la AS

Instruirea personalului Agenţiei este un proces continuu care se realizează în baza planului de pregătire profesională anual aprobat de conducerea Agenţiei şi care sintetizează nevoile de pregătire ale personalului. Referitor la dialogul cu beneficiarii, în Codul de Conduită al personalului AS sunt prevăzute norme clare privind comportamentul personalului în relaţia cu beneficiarii.

24 Îmbunătăţirea informării în cadrul BRIPS Concluzie: Există o nevoie continuă de a îmbunătăţi calitatea informaţiei de la BRIPS în scopul oferirii unor informaţii consistente în timp şi spaţiu. Uniformitatea consultanţei este absolut necesară. Actualizarea paginii de internet trebuie să se realizeze în mod continuu. Aproape 90 % din totalul beneficiarilor trebuie să ofere informaţii şi documente suplimentare pentru a li se înregistra cererile. Dacă cererile de proiecte sunt mai bune, atunci timpul nu este irosit nici pentru beneficiari, nici pentru AS. Recunoaştem efortul de

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va urmări perfecţionarea informaţiilor transmise, acestea urmând a fi diseminate în funcţie de interesul economic al fiecărui potenţial beneficiar în parte. Astfel, se va putea îmbunătăţi şi mai mult calitatea informaţiei oferite,


278

informare întreprins în anul 2005 şi ne aşteptăm ca rezultatele acestui efort să fie şi mai vizibile în anul 2006 în comparaţie cu perioada evaluării. Recomandare: AS trebuie să asigure în mod constant îmbunătăţirea calităţii informaţiei. Nivelul de intervenţie : AS

concentrată strict pe zona de interes economic a potenţialului beneficiar. Trebuie precizat că informaţiile acordate în acest moment potenţialilor beneficiari s-au îmbunătăţit considerabil din punctul de vedere al calităţii şi acurateţii, constatare bazată pe analizarea fiselor de evaluare care se centralizează lunar la nivel central. Potenţialii beneficiari ce au primit informaţii de la Centrele Regionale se declara satisfăcuţi de calitatea si cantitatea acestora. Mai mult rezultatele campaniei de promovare derulate in anul 2005 s-au evidenţiat prin numărul record de proiecte depuse in cadrul sesiunilor din decembrie 2005 – martie 2006. In ceea ce priveşte actualizarea paginii de internet, APDRP va pune in scurt timp la dispoziţia potenţialilor beneficiari ai Programului o noua versiune a acestei pagini care va cuprinde informaţii complexe si actualizate, si mai mult vom oferi modele de documente tip pentru a facilita accesul la fondurile nerambursabile SAPARD.


279

25 Direcţionarea informaţiilor Concluzie: În general, informaţia adresată beneficiarilor trebuie să fie mai directă, mai bine direcţionată şi mai relevantă pentru fiecare beneficiar în parte. Este necesar un mai bun input pentru dezvoltarea proiectului, precum cel de la ANCA. Se recomandă de asemenea intensificarea informaţiilor la nivel regional şi local pentru sectoarele subperformante, cum sunt creşterea ovinelor şi a porcilor. Deşi efectele ultimei campanii de informare din 2005 nu s-au materializat încă în întregime, aşteptăm ca acestea să fie pozitive, având de asemenea în vedere nevoile specifice de informare la nivel regional şi local. Recomandare: Informaţia trebuie să vizeze necesităţile specifice ale potenţialilor beneficiari, evitându-se informaţiile generale. Nivelul de intervenţie: AS si ANCA

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a planificat deja derularea în cursul anului 2006 a doua campanii de informare: una la nivel intern care va implica OJPDRP cu identificarea si informarea directa a potenţialilor beneficiari printr-un circuit informaţional la nivelul a 2.000 de comune. A doua campanie de publicitate se va derula prin Măsura 4.2, printre obiectivele acesteia fiind şi identificarea cu acurateţe a necesităţilor specifice ale potenţialilor beneficiari prin derularea unei cercetări sociologice de teren. De asemenea, se vor tipări materiale informative mult mai accesibile potenţialilor beneficiari. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a renunţat încă din al treilea trimestru al anului 2004 la acordarea informaţiilor cu caracter general, urmărindu-se îndeaproape acordarea răspunsurilor concrete la toate problemele ridicate de potenţialii beneficiari.

26 Îmbunătăţirea ghidurilor pentru solicitanţi Concluzie: Ghidurile solicitanţilor, specifice pentru fiecare măsură în parte, pot fi îmbunătăţite. Unii beneficiari consideră manualele BRIPS

Pană la definitivarea iniţiativei de a selecta operatori care să realizeze


280

ca fiind mult prea complicate în acest sens şi versiuni mai scurte şi mai simple ale acestora sunt necesare urgent. Acest lucru a fost recunoscut de către AS şi MAPDR, şi deja au fost luate unele iniţiative (licitaţii) pentru măsura 4.2, pentru selectarea de operatori care să realizeze aceste ghiduri şi se aşteaptă ca proiectul sa fie implementat în cursul anului 2006. Recomandare: Trebuie luate măsuri astfel încât versiuni scurte şi simplificate ale ghidurilor pentru solicitanţi să fie disponibile pentru potenţialii beneficiari cât mai curând posibil. Nivelul de intervenţie: MAPDR şi AS cât mai curând posibil.

aceste ghiduri, APDRP a luat deja decizia de a informa potenţialii beneficiari asupra noilor măsuri care se vor implementa in cursul acestui an prin publicarea versiunilor draft a acestora. De asemenea, sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Ghidurile sinteză pentru fiecare măsură în parte, care conţin informaţiile esenţiale prezentate în mod succint necesare unei informări rapide a potenţialilor beneficiari. Mai mult începând din 23 martie 2006, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit primeşte cereri de finanţare pentru ultimele patru Măsuri de finanţare aferente Programului SAPARD. Primirea cererilor de finanţare şi crearea unui portofoliu de proiecte în aşteptare este menită să accelereze ritmul de angajamente şi să fie evitaţi timpii morţi de la depunere la contractare.

27 Realizarea de dosare standard pentru proiecte Concluzie: Pentru ca beneficiarii să poată elabora mai repede şi mai bine cererile de proiecte, şi pentru ca personalul AS sa evalueze mai

În cadrul proiectului Phare 2002/000-586.03.05-Asistenta tehnica pentru consolidarea


281

rapid proiectele, pot fi elaborate documente standard pentru proiecte specifice pentru fiecare submăsură. Documentele standard pot fi folosite ca modele de cerere pentru proiecte specifice, unde doar modificări minore vor fi necesare. Un proiect Phare pentru sprijinirea ANCA a propus măsuri similare, şi solicităm Agenţiei SAPARD să urmeze această idee în viitor. Recomandare: Realizarea de dosare standard pentru proiecte, pentru a face ca cererile să fie mult mai eficace. Nivelul de intervenţie: AS

informaţiei si sprijin solicitanţilor SAPARD prin ANCA, in cadrul componentei C-Asistenta Tehnica la nivel central in vederea sprijinirii si întăririi capacităţii personalului ANCA de a oferi consultanta, din cele 51 de proiecte întocmite de către personalul OJCA, a fost selectat un număr de 26 de proiecte model. După verificarea finală a acestora din punct de vedere tehnic si economic de către experţii proiectului, modelele au fost prezentate şi dezbătute cu consultanţii ANCA de la nivel central în cadrul unor sesiuni aplicative de asistenţă tehnică. In cadrul aceluiaşi proiect s-au distribuit către toate OJCA 250 CD-uri conţinând proiecte model pe măsurile 3.1 şi 3.4 împreună cu un proiect model reprezentativ in forma tipărită.

28 Cereri de plată îmbunătăţite realizate prin îmbunătăţirea instrucţiunilor oferite beneficiarilor Concluzie: O mai bună informare a beneficiarilor referitoare la modalitatea de pregătire a facturilor şi cererilor de plată, pentru a urgenta procesul de plată, este necesară şi cerută de către beneficiari. În prezent, pot trece şi 90 de zile până la efectuarea plăţii după

Pentru Programul SAPARD nu exista o modalitate specifica de pregătire a facturilor. Acestea sunt prezentate împreună cu documentele care atesta


282

depunerea cererii finale de plată. Acest proces trebuie accelerat pentru a reduce costurile la beneficiari (dobânzi) şi a creşte eficacitatea procesării cererilor de plată. Recomandare: Îmbunătăţirea informaţiilor şi instrucţiunilor oferite beneficiarilor referitoare la elaborarea cererilor de plată. Nivelul de intervenţie: AS

efectuarea plăţii şi extrasele de cont. În prezent, cu excepţia cererilor de plata pentru care beneficiarii nu furnizează documentele solicitate, între depunerea cererii de plată şi rambursarea efectivă nu trec mai mult de 40-50 de zile. Considerăm ca instrucţiunile oferite beneficiarilor sunt suficiente.

29 Dezvoltarea şi implementarea sistemului de tehnologia informaţiei Concluzie: Procesarea cererilor de proiecte şi a cererilor de plată poate fi îmbunătăţită şi eficientizată daca vor fi proiectate şi implementate sistemele de tehnologia informaţiei. Aceasta este o necesitate urgentă, şi suntem încântaţi de faptul că proiectul prezent de dezvoltare a promis să realizeze un sistem IT operaţional de administrare a proiectelor până la 15 martie. Introducerea sistemului IT ar putea afecta în mod negativ eficacitatea procesării cererilor de proiecte într-o primă etapă, însă când instruirea şi rutina îşi vor face simţit efectul, eficienţa va creşte, sperăm în timp util anul acesta pentru a putea contribui la procesarea mai multor noi cereri de proiecte şi cereri de plată care vor apărea în ultima parte a perioadei acestui program. Un aspect important este acela că atât conducerea cât şi personalul sunt conştiente de riscul reducerii eficienţei în cursul implementării sistemului IT şi se iau măsuri pentru prevenirea acestui lucru. Recomandare: Pregătirea pentru instalarea efectivă a noului sistem administrativ IT Nivelul intervenţiei: AS

In acest moment se afla in faza de implementare proiectul “Technical Assistance for the consolidation and extension of the application of ICT in the management of SAPARD Programme”, noul sistem de management al documentelor fiind in curs de finalizare. Licitaţia pentru achiziţionarea de staţii de lucru si servere pentru Oficiile Judeţene este in desfăşurare. Noul sistem IT cuprinde si un sistem de videoconferinţa, echipamentele urmând sa fie utilizate la finalizarea procedurii de achiziţie care are loc tot in aceasta perioada.


283

30 Evaluarea necesităţilor de instruire a noului personal Concluzie: Dublarea numărului personalului în AS în vara anului 2005 a reprezentat o provocare uriaşă la adresa Departamentului de Resurse Umane cât şi pentru conducerea AS şi BRIPS în general. Am primit confirmarea din partea AS că întreg personalul nou a participat la programul de instruire deja realizat, şi că noul personal este la acelaşi nivel profesional ca şi angajaţii mai vechi. Totuşi s-a raportat din partea unor beneficiari că o parte din noul personal nu a oferit o consultanţă adecvată beneficiarilor şi prezintă unele lacune în ceea ce priveşte procedurile relevante. Motivele faptului că beneficiarii au adus critici capacităţii profesionale a noului personal ar putea fi multiple, incluzând dificultăţile întâmpinate de beneficiari în a înţelege şi a folosi în mod adecvat informaţiile primite, independent de calitatea pregătirii profesionale ca atare. Totuşi, aceasta este sarcina conducerii AS, să îi mulţumească cât mai mult posibil pe beneficiari de serviciile oferite de agenţie. Prin urmare, se recomandă monitorizarea instruirii noului personal, pentru ca acesta să devină cât mai eficient şi durabil, evitându-se astfel nemulţumirile în rândul beneficiarilor. Recomandare: Se recomandă monitorizarea instruirii noului personal, pentru ca acesta să devină cât mai eficient şi durabil, evitându-se astfel nemulţumirile în rândul beneficiarilor. Nivelul de intervenţie: AS

Evaluarea nivelului de pregătire a personalului SAPARD privind însuşirea procedurilor de lucru acreditate nu se poate baza exclusiv pe opiniile subiective rezultate din discuţiile cu unii beneficiari. Programele de pregătire profesională pentru personalul existent şi nou angajat sunt realizate în conformitate cu procedurile acreditate şi cu nevoile de instruire individuale, implementarea acestor programe este monitorizată de direcţia de specialitate din cadrul AS.

Recomandări: Evaluarea Impactului de Mediu

31 Realizarea unor proceduri EIM mult mai eficace Concluzie: Trebuie luată în considerare orice posibilitate de scurtare a unor etape din cadrul procedurilor EIM, în principal pentru proiectele ce fac obiectul procedurii complete EIM şi consultării publice. Recomandare: Evaluarea posibilităţilor pentru o procedură EIM mai

Procedurile EIM sunt elaborate de către Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor si sunt in concordanta cu normele UE.


284

simplă şi mai rapidă Nivelul de intervenţie: AS împreună cu APM în dialog cu reprezentanţii CE

32 Elaborarea unui pachet standard pentru pregătirea EIM Concluzie: Procedurile EIM sunt adesea lungi ca perioadă de timp şi conduc la întârzieri în implementarea proiectelor. Beneficiarii cer ca procedurile EIM să devină mai eficace. Recomandare: Elaborarea unui pachet standard pentru desfăşurarea EIM Nivelul de intervenţie: AS in colaborare cu APM

Se va lua în considerare tratarea diferenţiată în funcţie de impactul asupra mediului a diferitelor tipuri de proiecte, realizându-se astfel o simplificare a procedurilor şi finalizarea intr-un timp mai scurt.

33 Întărirea capacităţii personalului din BRIPS şi AS în problemele legate de EIM Concluzie: În urma interpretării rezultatelor chestionarelor adresate Agenţiei SAPARD şi BRIPS, se evidenţiază necesitatea întăririi pe viitor a capacităţii de lucru a personalului din domeniul EIM, în special în cadrul Agenţiei SAPARD, deşi EIM nu trebuie realizată de personalul AS. Recomandare: Întărirea capacităţii personalului din BRIPS şi AS în domeniul Evaluării Impactului de Mediu Nivelul de intervenţie: AS în cooperare cu APM

Personalul de la BRIPS-uri nu analizează Evaluarea impactului de mediu aceasta fiind sarcina MMGA. În baza Protocolului de colaborare încheiat între Agenţie şi Ministerul Mediului, experţii celor două structuri colaborează pentru clarificarea aspectelor punctuale ce pot sa apară.


285

34 Măsura 3.3 să devină o prioritate Concluzie: In cadrul măsurii 3.3: Metode de producţie agricolă menite să protejeze mediul înconjurător şi să susţină zona rurală, problema cel mai des întâlnită este cea referitoare la suprapaşunat, aceasta putând fi prioritizată şi mai mult în viitor. Recomandare: Considerarea măsurii 3.3 ca fiind prioritară Nivelul de intervenţie: MAPDR şi AS, cât mai curând posibil şi în cadrul noului program 2007 – 2013.

În Programul SAPARD, măsura 3.3 se implementează ca măsură pilot Această măsura va căpăta o importanţă deosebită în cadrul noului program.

35 Măsura 3.5 să devină strategică Concluzie: În cadrul măsurii 3.5: Silvicultură, câţiva parametri adiţionali pot fi luaţi în considerare în legătură cu criteriile de selecţie şi rata de cofinanţare. Aceşti parametri se referă în principal la: introducerea unui management mai durabil pentru pădurile municipalităţilor, selectarea de specii native/autohtone de arbori şi arbuşti, şi un suport crescut pentru proiectele de împăduriri sinergice cu implementarea directivelor CE privind Pasările şi Habitatele. Măsura este inclusă în Axa a II-a a noului program. Recomandare: Evaluarea posibilităţilor de dezvoltare a criteriilor de selecţie specifice obiectivelor acestei măsuri în cadrul noului program 2007 – 2013. Nivelul de intervenţie: MAPDR şi AS

În noul program, sunt mai multe măsuri care se referă la sectorul forestier, de exemplu: procesarea lemnului (axa I) şi împădurirea terenului agricol şi neagricol (axa II).


286

36 Intensificarea instruirii pe probleme de agro-mediu Concluzie: În cadrul măsurii 4.1: Instruire, trebuie luată în considerare şi dezvoltarea instruirii în domeniul agro-mediu, în conformitate cu prevederile şi regulamentele UE. Aceasta trebuie să includă instruire specifică în domeniul deşertificării şi eroziunii, unde sunt necesare tehnologii şi maşini specifice. Se cunosc proiectele de instruire pregătite în cadrul măsurii 4.1, care sunt relevante în acest context. Recomandare: Intensificarea instruirii pe probleme de agro-mediu Nivelul de intervenţie: MAPDR şi AS, cât mai curând posibil.

Constituie o prioritate pentru AM. MAPDR implementează, în prezent un proiect finanţat prin măsura 4.1 “Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor privind metodele agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural. Obiectivul proiectului este de a permite cursanţilor sa asimileze cunoştinţe privind regulile şi principiile specifice agriculturii ecologice necesare accesării fondurilor din cadrul măsurii 3.3. din Programul SAPARD. De asemenea, cursanţii vor dobândi cunoştinţe privind conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii, precum si conservarea bio-diversitătii prin metode agricole tradiţionale. În prezent, proiectul se află în faza primirii aplicaţiilor pentru începerea procedurii de selectare a candidaţilor incluşi pe lista scurtă.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL SAPARD

CAPITOLUL VII

COORDONAREA PROGRAMULUI SAPARD CU ALTE INSTRUMENTE FINANCIARE DE SPRIJIN INTERNAŢIONAL

7.1 Cadru general În conformitate cu prevederile art. 1 – secţiunea C din MAFA, Comisia Europeană şi România trebuie să asigure coordonarea asistenţei dintre SAPARD şi instrumentele de preaderare ISPA, PHARE şi asistenţa de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), precum şi alte instrumente financiare internaţionale. România are obligaţia, potrivit dispoziţiilor MAFA, ca în cazul în care un proiect SAPARD, datorită naturii sale, este în întregime sau parţial potenţial eligibil pentru asistenţă în cadrul unuia dintre celelalte instrumente menţionate, să evite orice risc ca această cheltuială să fie suportată mai mult decât o dată. În vederea evitării suprapunerilor şi asigurării transparenţei utilizării instrumentelor cu finanţare internaţională, România a creat structurile necesare pentru asigurarea coordonării, informării şi monitorizării asistenţei financiare internaţionale. Comisia Europeană a analizat cu regularitate progresele înregistrate de România în utilizarea fondurilor alocate prin cele trei instrumente financiare de pre-aderare PHARE, ISPA şi SAPARD. În acest scop s-au organizat anual reuniuni ale Comitetului Mixt de Monitorizare (CMM) la care au participat atât reprezentanţi ai Comisiei Europene cât şi ai autorităţilor române implicate în managementul fondurilor de pre-aderare. CMM a fost responsabil de supervizarea progresului programelor de asistenţă financiară comunitară (PHARE, ISPA, SAPARD). Astfel, în perioada 2005 – 2009 au fost organizate 5 reuniuni ale Comitetului Mixt de Monitorizare.

Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2004 (M.O. nr. 65/26.01.2004) a fost constituit Comitetul de transparenţă pentru urmărirea utilizării fondurilor comunitare care are rolul de a asigura fluxul permanent de informaţii privind programele comunitare de finanţare, modul de accesare şi de implementare a acestora, precum şi de a dezbate şi face propuneri privind priorităţile şi măsurile din strategiile sectoriale, respectiv din Planul naţional de dezvoltare, care se afla la baza alocărilor fondurilor comunitare.


288

Structura instituţională de monitorizare, care furnizează informaţii privind contractarea şi utilizarea fondurilor comunitare, a fost formată din instituţii responsabile pentru selectarea, contractarea şi utilizarea fondurilor acordate României de către UE, respectiv: Guvernul României – Cancelaria Primului-Ministru – Departamentul de Inspecţie al Primului-Ministru şi urmărire a utilizării transparente a fondurilor comunitare, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Finanţelor Publice, Agenţiile de Implementare a fondurilor ISPA şi SAPARD precum şi Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti. În scopul evitării dublei finanţări, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a colaborat cu instituţiile furnizoare de finanţare pentru proiecte similare celor finanţate prin Programul SAPARD, în scopul identificării şi eliminării posibilităţii apariţiei de situaţii de dublă finanţare. Astfel, în baza Protocolului de colaborare nr. 11515 din 29.09.2003 încheiat de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit cu Ministerul Integrării Europene şi a Protocolului de colaborare nr. 9 din 01.10.2003 încheiat cu Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi instituţiile menţionate se informează reciproc cu privire la proiectele aprobate. Verificările realizate au vizat identificarea şi eliminarea eventualelor situaţii de dublă finanţare prin analiza comparativă a bazelor de date de proiecte aprobate. 7. 2 Asistenţa acordată prin Programul PHARE în perioada 2000-2009 2000-2003 Proiectul Phare “Acţiuni Rurale, Program Pregătitor Special” RO 9807.01.03.05, finalizat în 2002 a inclus în cadrul Programului SAPARD următoarele măsuri:

Investiţii în întreprinderi agricole; Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole; Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice în vederea generării activităţilor

multiple şi veniturilor alternative; Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale

În anul 2004 Agenţia SAPARD a beneficiat de asistenţă prin intermediul programului PHARE 2001 RO 0106.07 - Consolidarea capacităţii instituţionale a României de a implementa măsurile din PNADR în valoare de 1.963.347 Euro. În acest sens, personalul din cadrul Direcţiei de Audit Intern a Agenţiei SAPARD, personalul Direcţiei Generale de Audit Intern şi al Fondului Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, precum şi personalul Curţii de Conturi a României implicaţi în implementarea Programului SAPARD au beneficiat de asistenţă tehnică. Asistenţă Tehnică în audit pentru Direcţia Audit Intern a Agenţiei SAPARD RO 01.06.07.01. Furnizorul de servicii a fost firma KPMG. În cadrul proiectului s-a acordat asistenţă tehnică personalului din Direcţia Audit Intern privind:

îmbunătăţirea experienţei în implementarea standardelor internaţionale de audit recunoscute;

îmbunătăţirea activităţii de audit privind implementarea măsurilor acreditate;


289

îmbunătăţirea activităţii de audit privind implementarea măsurilor care urmează să fie acreditate;

asigurarea din partea contractorului a experţilor pentru auditul IT; dezvoltarea unei strategii pe termen lung de către conducerea Direcţiei Audit Intern.

În anul 2004, Curtea de Conturi a României în calitate de Organism de Cerificare şi Fondul Naţional în calitate de Autoritate Competentă, au beneficiat de asistenţă tehnică prin Programul PHARE, pentru îmbunătăţirea capacităţii lor instituţionale privind realizarea funcţiilor care le revin pentru Programul SAPARD, prin următoarele proiecte de asistenţă tehnică: Asistenţa tehnică în audit pentru Fondul Naţional RO 01.06.07.05. Furnizorul de servicii a fost Deloitte & Touche. Prin acest proiect, Contractorul a acordat asistenţă tehnică Fondului Naţional pentru: realizarea preacreditării sistemului şi a procedurilor de implementare elaborate de către Agenţia SAPARD, pentru încă 5 măsuri ale Programului SAPARD; transfer de cunoştinţe pentru a pune de acord îndeplinirea obligatorie a funcţiilor de audit ale Fondului Naţional şi monitorizarea funcţiilor, activităţilor, sistemelor şi procedurilor Fondului Naţional privind implementarea Programului SAPARD; examinarea, actualizarea şi îmbunătăţirea instrucţiunilor pentru acreditarea naţională, elaborate de către Fond. Asistenţă tehnică în audit pentru Curtea de Conturi a României RO 01.06.07.08. Furnizorul de servicii KPMG. În cadrul proiectului s-a realizat: supervizarea activităţii îndeplinite de către personalul Curţii de Conturi a României în auditarea externă a fondurilor instrumentate prin Programul SAPARD în anul financiar 2003 şi finalizarea certificatului de audit şi a raportului pentru acelaşi an; transferul continuu de cunoştinţe către personalul Curţii de Conturi privind planificarea, tehnici şi metode de audit, evaluarea sistemului IT. Aceste activităţi au fost realizate în cadrul unor seminarii interactive, prin materiale documentare şi studii de caz”. De asemenea, personalul Agenţiei SAPARD, al MAPDR şi al Autorităţii de Management din cadrul Ministerului Finanţelor Publice a beneficiat de pregătire profesională în scopul asigurării eficienţei în implementarea şi monitorizarea Programului. Pregătire profesională de specialitate pentru personalul Agenţiei SAPARD şi a altor persoane implicate în Programul SAPARD (Autoritatea de Management) în vederea implementării eficiente a programului şi întărirea capacităţii Autorităţii de Management în monitorizarea Programului SAPARD RO 01.06.07.02. Furnizorul de servicii a fost firma ICON Institut. În cadrul proiectului s-au desfăşurat 8 module de curs şi au vizat: prezentarea standardelor de contabilitate internaţionale, specializarea personalului Agenţiei SAPARD de la nivel central şi regional privind implementarea procedurilor de autorizare a plăţilor, specializarea personalului Agenţiei SAPARD şi Autorităţii de Management privind selectarea şi evaluarea proiectelor şi monitorizarea şi evaluarea Programului SAPARD.


290

Asistenţă Tehnică în serviciile de IT – RO 01.06.07.04. Furnizorul de servicii a fost firma ASTEC. În cadrul proiectului, asistenţă tehnică s-a concentrat pe acordarea de sprijin Serviciului IT privind: configurarea şi managementul noilor module de aplicaţii în deplină concordanţă cu noul echipament de la nivel central şi regional al Agenţiei SAPARD; achiziţionarea şi configurarea modului de securitate pe Iplanet web server; definirea specificaţiilor/nevoilor pentru implementarea unei baze de date; îmbunătăţirea aplicaţiilor software privind sistemul informatic de bază SAPARD; pregătire profesională.

RO 2002/000-586.03.05 - Consolidarea şi extinderea sistemului de aplicaţii în cadrul Tehnologiei Comunicaţiei şi Informatizării pentru Programul SAPARD (software) Buget: 1.000.000 Euro Valoarea Contractului de Servicii: 940.000 Euro Perioada de implementare: 29.11.2004 – 15.03.2006 Obiectivul proiectului a fost realizarea unui sistem IT acreditat cu capacitatea de a susţine întregul proces de evaluare a aplicaţiilor până la plata către beneficiar şi toate verificările cerute şi monitorizarea funcţiilor. Rezultatele proiectului au fost următoarele:

1. elaborarea Electronic Digital Conversion Management System (EDCMS), care este input pentru EDWMS, şi constă în conversia documentelor pe hârtie existente la momentul actual, în formatul digital necesar procesării informaţiilor conţinute, în cadrul fluxului automatizat.

2. elaborarea şi testarea pe diferite măsuri a Electronic Document and Workflow Management System (EDWMS) care îndeplineşte următoarele funcţii:

preluare de date din formularele electronice, de la utilizatorii sistemului, de la documentele introduse în sistem ale beneficiarilor şi în plus metode şi verificări ale conţinutului documentelor scanate şi preluate din EDCMS;

aplicarea regulilor de transformare a documentelor şi a conţinutului lor, pe parcursul fluxului procedural pe fiecare măsură conform cu procesul de completare/validare de către personalul autorizat pe nivelul de acces respectiv;

asigurarea concordanţei datelor din sistem cu sistemele financiare folosite de agenţie şi a disponibilităţii datelor din raportări pentru persoanele care au nevoie de acestea;

realizarea unui modul de raportare; cursuri de pregătire pentru experţii APDRP privind scanarea şi preluarea de

date la fiecare locaţie regională, şi de asemenea în locaţia centrală cu experţii pe probleme de monitorizare;

cursuri de pregătire pentru utilizatorii programului; realizarea de formulare electronice pe baza documentelor utilizate în

procedurile de lucru pentru implementarea Programului SAPARD; furnizarea documentelor: Process Reengineering Planning, Model de Referinţă

şi Manual de administrare şi utilizare.


291

RO-2002/000 - 586.03.05 Întărirea şi extinderea Sistemului de Implementare a Programului SAPARD înfiinţat pentru România RO 2002/000-586.03.05 - Asistenţa Tehnică şi formare profesională pentru pregătirea şi implementarea măsurilor din PNADR, prin Programul SAPARD Buget: 496.100 Euro Perioada de implementare: 29.11.2004 – 15.12.2005 Obiectivele proiectului au vizat îmbunătăţirea aptitudinilor şi cunoştinţelor profesionale a personalului SAPARD, prin instruire şi asistenţă tehnică, pentru a îndeplini cerinţele Comisiei pentru un management eficient şi corect al ajutorului financiar al UE. Activităţi derulate în cadrul proiectului au fost:

1. �Activităţile de asistenţă tehnică şi instruire: Modulul 1: Evaluarea - selectarea - contractarea proiectelor şi achiziţia în

cadrul SAPARD Modulul 2: Pre-autorizarea, autorizarea, contabilitatea şi efectuarea plăţilor Modulul 3: Control şi anti-fraudă legate de implementarea Programului

SAPARD Modulul 4: Abilităţi manageriale, management strategic şi managementul

resurselor umane Modulul 5: Promovare, comunicare şi relaţii cu publicul Modulul 6: Monitorizare, evaluare şi raportare Modulul 7: Managementul proiectului

2. �Seminarii şi schimb de experienţă cu statele membre Seminarii pentru transfer de know-how şi relatare a modului de implementare

şi plata proiectelor la măsurile 1.2, 2.2 şi 3.3; Schimb de experienţă pentru amplificarea expertizelor implementării

Programului SAPARD.

RO 2002/000-586.03.05 – Asistenţă tehnică pentru întărirea capacităţii administrative a instituţiilor publice – ex. Agenţia Naţională pentru Consultanţă Agricolă - în vederea furnizării de informaţii şi consultanţă solicitanţilor de proiecte SAPARD Buget: 374.675 Euro Perioada de implementare: 25.11.2004 – 25.09.2005 Obiectivele proiectului au avut în vedere asigurarea unei utilizări eficiente a ajutorului SAPARD, maximizarea impactului pozitiv al Programului şi creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor SAPARD, prin întărirea capacităţii administrative şi manageriale pentru ANCA, sprijinind de urgenţă, la nivel naţional, un număr mare de solicitanţi ai ajutorului SAPARD pentru a fi capabili să elaboreze şi să implementeze proiecte finanţate prin programele descentralizate de asistenţă UE. Activităţile derulate au fost următoarele:

1. Asistenţă Tehnică preliminară:


292

Evaluarea instruirii, bazată pe o bună înţelegere a funcţiilor şi procedurilor specifice, de ANCA, OJCA şi nivelul existent al expertizei.

Elaborarea unui Plan de instruire pentru personalul ANCA, amândouă pentru proiectul curent şi pentru viitoarele proiecte în vederea viitorului rol al ANCA. De asemenea, în serviciile de extindere în agricultură, ANCA va ajuta categoria de aplicanţi mai puţin educaţi şi pregătiţi pentru a accesa fondurile comunitare şi viitorul PAC subvenţionat prin diferitele programe suport. Acestea sunt noi cerinţe pentru personalul ANCA şi asistenţa externă este pentru a intensifica capacitatea ANCA pentru a face faţă acestor noi responsabilităţi.

Pregătirea suportului de curs, folosind prezentele PNADR (Fişele tehnice ale măsurilor), Ghidurile Aplicanţilor pentru măsurile acreditate (publicate pe web site www.sapard.ro şi manualele de proceduri de implementare SAPARD elaborate de Agenţia SAPARD. Aplicaţiile specifice de calculator ale Agenţiei SAPARD vor fi folosite pentru a se completa aplicaţiile în format electronic.

Stabilirea pachetului metodologic cu modelul tip de proiect pentru a fi elaborat de fiecare din cele 8 grupuri. Un număr al pachetelor metodologice cu proiecte model au fost schiţate de fiecare din cele 8 grupuri în pregătirea componentei B, acoperind toate (sub)măsurile.

Modelul de pachet metodologic al proiectelor a fost finalizat cu detalii complete în a doua etapă a asistenţei tehnice la OJCA pilot.

Organizarea activităţilor de instruire, asistenţă la ANCA în selectarea participanţilor.

2. Instruire: Modulul I: Măsura 3.1 „Investiţii în Exploataţii Agricole” Modulul II: Măsura 3.4 „Dezvoltarea şi Diversificarea Activităţilor Economice

provenind din Activităţi Multiple şi Venituri Alternative” Modulul III: Implementarea Proiectului Modulul IV: Măsura 4.1 „Pregătire Profesională” Repartizare pentru aplicaţiile practice ale cunoştinţelor primite Asistenţă Tehnică Pregătirea la nivel regional Asistenţă Tehnică la nivel central

RO 2002/000-586.03.05 - Asistenţă Tehnică pentru consolidarea şi dezvoltarea sistemului TCI-Tehnologia Comunicării şi Informatizării în managementul Programului SAPARD Buget: 940.000 Euro Perioada de implementare: 29.11.2004 – 15.03.2006 Obiectivul proiectului a fost reprezentat de integrarea unui sistem IT acreditat cu capacitatea de a susţine întregul proces de evaluare a aplicaţiilor până la plata la beneficiar şi toate verificările cerute şi monitorizarea funcţiilor. Activităţile rezultate au fost următoarele:

Instruire profesională pentru experţii SAPARD pentru a folosi tehnologia PILOT EDCMS bazat pe tehnologia KOFAX

Grup de lucru cu experţii SAPARD pentru informaţiile EDWMS


293

Testarea şi acceptarea a EDWMS-EDCMS, Integrarea la SAPARD HQ Îndeplinite cu succes.

Furnizarea şi testarea pentru acceptare a primelor 5 procese PILOT EDWMS la SAPARD HQ

Integrarea aplicaţiilor interne SAPARD, Grup de lucru pentru plăţi şi înregistrarea analizărilor

Transfer de know-how pentru transformarea documentelor pentru a prezenta formularele.

Proiectul a urmărit dezvoltarea unui sistem comprehensiv de gestionare a proiectelor, necesar pentru funcţiile de implementare tehnică şi financiară şi monitorizarea Programului SAPARD, consolidarea structurii de implementare şi mărirea capacităţii Agenţiei SAPARD şi Organismelor Tehnice Delegate. RO 2002/000-586.03.05 - Achiziţia de echipament IT pentru Agenţia SAPARD Buget: 292.035 Euro Perioada de implementare: 25.10.2004 – 14.02.2005 Obiectivul proiectului l-a constituit achiziţia de echipament IT pentru Agenţia SAPARD. Activităţile furnizate în cadrul proiectului au fost următoarele: 1. Achiziţia de echipament IT:

1 bucată Application Clustered Server 1 bucată Database Clustered Server 1 bucată HQ - Rack system 1 bucata Channel Storage System 1 bucată Software for Storage Management 1 bucată Storage Management Server 8 bucaţi Server System 8 bucaţi Rack System Spare Parts

2. Furnizarea, transportarea la locul livrării 3. �Instalarea, configurarea, conectarea la reţea, punerea într-o operaţie pentru toată

documentaţia echipamentelor şi instruirea personalului IT la nivel central şi regional.

RO 2004/016-772.03. 02.01.02 EuropeAid/122610/D/SER/RO - Pregătirea personalului Autorităţii de Management şi a organismelor implicate în procesul de programare şi în stabilirea sistemului de implementare Buget: 500.000 Euro Valoarea Contractului de Servicii: 499.400 Euro Perioada de implementare: 13 luni Obiectivul proiectului l-a constituit îmbunătăţirea cunoştinţelor profesionale ale personalului instituţiilor implicate în implementarea programelor de dezvoltare rurală şi pescuit 2007-2013, prin asistenţă tehnică şi instruire, pentru îndeplinirea cererilor legislaţiei Uniunii Europene. Rezultate proiectului au fost următoarele:


294

Elaborarea unui plan detaliat de training pe o durată de 3 ani, în colaborare cu autorităţile române, ce acoperă personalul ce va fi implicat în implementarea PNDR şi POP;

Instruirea a 134 persoane la nivel naţional, din cadrul Autorităţii de Management pentru PNDR, Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit şi din cadrul instituţiilor cu responsabilităţi orizontale pentru FEADR şi FEP;

Instruirea a 575 persoane la nivelul structurilor regionale / judeţene din cadrul Autorităţii de Management pentru PNDR, Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit, cât şi din cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, la nivel regional / judeţean.

Contractul a fost semnat în data de 30.11.2006. Proiectul s-a încheiat în data de 09.02.2008. PHARE 2004/016-772.03.02 - EU PHARE Proiect de Twinning – Consolidarea capacităţii instituţionale a Agenţiei SAPARD la nivel central şi regional pentru dezvoltarea competenţelor profesionale în implementarea programelor de dezvoltare rurală finanţate de Uniunea Europeană - RO04-IBAG-12 Buget: 921.500 Euro Valoarea Contractului de Twinning: 921.500 Euro Perioada de Implementare: 8.12.2005 - 8.06.2007 Obiectivele proiectului:

Dezvoltarea capacităţii instituţionale a Agenţiei SAPARD – în prezent Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit pentru implementarea programelor de dezvoltare rurală şi asigurarea absorbţiei fondurilor UE;

Creşterea capacităţii instituţionale a Agenţiei pentru dezvoltarea şi implementarea eficientă a măsurilor SAPARD şi a politicilor generale de dezvoltare rurală.

Rezultate proiectului au fost următoarele:

„Revizuirea eficacităţii sistemului de management a Programului SAPARD”, inclusiv analiza SWOT a acestuia;

Stabilirea liniilor directoare pentru ofertant în vederea furnizării sistemului IT şi organizarea unor ateliere de lucru pentru prezentarea soluţiilor IT elaborate de către Administraţiile din Franţa şi Italia;

Stabilirea liniilor directoare pentru actualizarea procedurilor de implementare utilizate de către Agenţie;

Stabilirea liniilor directoare şi a exemplelor privind documentele care trebuie să fie elaborate de către Agenţie şi transmise Organismului de Coordonare;

Stabilirea liniilor directoare şi a sugestiilor privind modul de simplificare a procedurilor de achiziţii publice, cel puţin pentru beneficiarii privaţi;

Organizarea unor ateliere de lucru pentru prezentarea metodologiei de instruire a resurselor umane şi elaborarea unui Raport privind identificarea aptitudinilor personalului şi a nevoilor de pregătire a programelor de instruire;

Asistenţă în evaluarea instruirilor personalului; 5 programe de instruire pentru viitorii instructori/traineri; 4 vizite de studii în Statele Membre UE îndeplinite; 39 persoane din statele

beneficiare instruite în diferite sisteme de management adoptate pe durata celor 4 vizite de studii;


295

5 vizite de lucru în Statele Membre ale UE; 10 persoane din statele beneficiare instruite în diferite sisteme de management adoptate;

305 sesiuni de lucru efectuate pentru sprijinirea Agenţiei în implementarea recomandărilor;

Organizarea unor ateliere de lucru în vederea prezentării planului de lucru a proiectelor din PNDR, a metodelor şi sugestiilor asupra modului de accelerare şi simplificare a proceselor legate de primirea, înregistrarea şi procesarea cererilor de finanţare;

Stabilirea liniilor directoare pentru schiţarea procedurilor pentru selecţie, contractare, monitorizare şi raportare a datelor, plată, contabilizare şi audit, stabilirea listelor de prioritizare, precum şi prezentarea unor metode şi mijloace viabile pentru evaluarea şi controlul măsurilor ce vor fi implementate de către Agenţie;

Elaborarea liniilor directoare privind cerinţele pentru fiecare nivel de implementare, scopul şi responsabilităţile acţiunilor relevante, programarea paşilor procedurali pentru măsurile de dezvoltare rurală şi pescuit.

Proiectul s-a finalizat. A fost aprobat Raportul Final în data de 08.09.2007. Toate obiectivele proiectului au fost atinse cu succes. EU PHARE Twinning Project RO 2004/IB/AG-16 TL PHARE 2004/016 772.03.02 - Sprijin pentru întocmirea procedurilor Organismului de Coordonare al Agenţiilor de Plăţi Buget: 190.000 Euro Valoarea Contractului de Twinning: 190.000 Euro Perioada de implementare: ianuarie 2007 – iunie 2007 Obiectivul proiectului a avut în vedere sprijinul acordat Organismului de Coordonare al Agenţiilor de Plăţi din România pe parcursul procesului de acreditare, implementare şi utilizare eficientă a instrumentelor şi procedurilor necesare raportării, verificării şi prelucrării fluxului de date dintre Agenţiile de Plăţi şi Organismul Coordonator al Agenţiilor de Plăţi şi dintre Organismul Coordonator al Agenţiilor de Plăţi şi Comisia Europeană. Rezultate proiectului au fost următoarele:

sprijin în elaborarea procedurilor; instruirea personalului Organismului de Coordonare în domeniile procesării datelor şi

transmiterii declaraţiilor de cheltuieli lunare; vizite de studiu în Statele Membre ale UE pentru personalul Organismului de

Coordonare; instruirea personalului Organismului de Coordonare în domeniul procesării datelor şi

încărcării acestora în sistemul informatic al CE. Contractul de twinning a fost semnat în 30.11.2007. Proiectul s-a finalizat.

Contractul cadru ROSU 41-RO 2004/016-772.03.02.02.13.03 - Elaborarea Specificaţiilor Tehnice pentru Sarcina 4 din MAP Buget: 169.075 Euro Valoare Contract de Servicii: 169.075 Euro Perioada de implementare: 01.08.2006 – 1.12.2006


296

Obiectivele proiectului au fost:

elaborarea Strategiei IT pentru Autoritatea de Management şi APDRP; elaborarea Specificaţiilor Tehnice (inclusiv Dosarul de Licitaţie şi Anunţul de

Participare) pentru achiziţia de echipamente IT; elaborarea Specificaţiilor Tehnice pentru software-ul necesar pentru implementarea

fondurilor de dezvoltare rurală şi pescuit de către APDRP. S-au elaborat specificaţiile tehnice pentru achiziţia de echipamente. A fost aprobat Raportul Final, conţinând Specificaţiile tehnice pentru software şi Strategia IT. RO 2004/016-772.03.02.01.08 - EuropeAid/123015/D/SUP/RO - Achiziţia de echipamente de comunicaţii şi IT pentru un management şi o implementare eficientă a fondurilor de dezvoltare rurală şi pescuit (hardware) Buget: 4.000.000 Euro Valoarea Contractului: 2.838.788 Euro Perioada de implementare: 11.02.2007 – 22.06.2007 Obiectivele proiectului au fost:

creşterea eficienţei muncii pentru îndeplinirea sarcinilor operaţionale ale Oficiilor Judeţene;

asigurarea securităţii datelor şi protejarea informaţiei; asigurarea unei infrastructuri viabile pentru noua aplicaţie integrată a Agenţiei de

Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit; îmbunătăţirea procedurii de recuperare în caz de dezastru, a procedurii de back-up şi

a procedurii de arhivare; îmbunătăţirea cunoştinţelor personalului IT privind infrastructura generală IT şi în

particular pentru reţele prin documentaţii şi training. Livrabilele proiectului:

10 x Server 1 93 x Server 2 1 x Tape library for backup 1 x Storage Area Network 2 x Rack System 1 2 x Rack System 2 790 x Workstation 1 x Graphical workstation 20 x Laptop-uri 133 x Switch 119 x Laser Network Printer A4 5 x Laser Network Printer A3 4 x Laser Network Color Printer A3 96 x Scanner A4 55 x See thru flatbed scanner 1 x licenta + disc pentru Microsoft ISA Server 2004 102 x kitt-uri de instalare pentru Windows 2003 Server Enterprise 1 x kitt de instalare pentru Trivoli Storage Management Client


297

25 x LTO tapes pentru driver LTO Training 1 x Camera Foto 1 x Camera Video 1 x Video-proiector

Contractul a fost semnat cu furnizorul în data de 30.11.2006. Proiectul s-a finalizat în data de 22.06.2007. Toate echipamentele, inclusiv instruirea experţilor IT, au fost livrate corespunzător către APDRP, AM PNDR şi ANPA. RO 2005/017-553.03.02.01 - Pregătirea personalului instituţiilor implicate în pregătirea şi implementarea Programului pentru Dezvoltare Rurală şi Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 şi activităţi de comunicare ale organismelor responsabile pentru implementarea programelor Buget: 800.000 Euro Valoarea Contractului de Servicii: 797.920 Euro Perioada de implementare: 10 luni Obiectivele proiectului au fost: instruirea tuturor angajaţilor APIA, APDRP şi ai celor două Autorităţi de Management responsabile cu funcţiile de implementare şi plată pentru Programele de Dezvoltare Rurală şi de Pescuit; instruirea viitorilor membri ai Comitetelor de Monitorizare pentru Programele de Dezvoltare Rurală şi de Pescuit; pregătirea de informaţii detaliate pentru principalii actori implicaţi şi pentru potenţialii beneficiari ai Programelor de Dezvoltare Rurală (PDR) şi de Pescuit (POP) privind oportunităţile de finanţare disponibile şi procedurile administrative care trebuie urmate. Rezultatele proiectului au fost următoarele:

furnizarea de training introductiv şi intermediar privind diverse aspecte ale implementării PDR şi POP pentru diferitele instituţii implicate;

realizarea a două seminarii pentru organismele şi principalii actori implicaţi privind PDR şi POP;

realizarea de materiale de informare de înaltă calitate - broşuri, ghiduri detaliate, pagini web, afişe etc. - pentru a sprijini implementarea PDR şi POP în România.

Contractul a fost semnat în data de 30.11.2007, iar activităţile au demarat în data de 24.01.2008. Proiectul s-a finalizat. RO 2005/017-553.03.02.03 - Asistenţă Tehnică pentru elaborarea software-ului necesar implementării fondurilor de dezvoltare rurală şi pescuit Buget: 4.000.000 Euro Valoarea Contractului de Servicii: 2.499.998 Euro Perioada de implementare: 31.11.2007 – 31.09.2008 Specificaţiile tehnice au fost elaborate în cadrul proiectului Contract Cadru ROSU 41, forma finală incluzând toate observaţiile formulate de beneficiari. Obiectivul proiectului l-a constituit echiparea instituţiilor implicate în implementarea programelor de dezvoltare rurală şi pescuit (Autoritatea de Management, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi organismele delegate) cu software-ul necesar


298

Managementului Sistemului Informatic pentru operarea eficientă la toate nivelele de management şi în toate etapele (programare, licitaţie, contractare, monitorizare, evaluare, audit, control şi proceduri orizontale). Rezultate aşteptate:

analiza cerinţelor utilizatorului (funcţii şi date); definirea cerinţelor utilizatorului. Cerinţele trebuie captate/interpretate/ completate de

către contractor într-un document ce va fi completat interactiv pe tot parcursul proiectului;

documentul privind elaborarea aplicaţiei software – arhitectura detaliată a sistemului şi specificaţii de funcţionare;

crearea unei baze de date incluzând diagrame relaţionale detaliate şi corecte; un set de unităţi testate, sistem testat şi module de aplicaţie implementate; un set de unităţi testate, sistem testat şi module de interfaţă implementate; un set de unităţi testate, sistem testat şi module de conversie a datelor implementate.

Modulele de conversie a datelor implementate vor fi realizate în scopul integrării datelor aflate în diferite formate (spre exemplu tip MS Office, .pdf şi altele);

documentaţie tehnică de referinţă pentru aplicaţia software şi modulele de conversie a datelor;

medii de configurare a software-ului pentru dezvoltarea, testarea, testul pentru acceptanţă a utilizatorului şi a versiunilor de producţie ale aplicaţiei;

planuri şi rezultate privind testarea unităţilor şi sistemelor; instruirea utilizatorului, incluzând materiale de instruire şi lucrări practice; şi

documentarea utilizatorului incluzând ghidul utilizatorului şi manualul utilizatorului Contractul de Servicii a fost semnat în data de 31.11.2007. Proiectul s-a finalizat în data de 27 februarie 2009.

Subprogram PHARE RO 01.06.07- Consolidarea capacităţii instituţionale a României de a implementa măsurile PNADR 1. Deloitte & Touche – Asistenţa tehnică pentru întărirea funcţiei de audit şi certificarea fondurilor comunitare a Fondului Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice RO 01.06.070.02.01 Buget: 349.575 Euro Perioada de implementare: 27 noiembrie 2003 - 31 august 2005 Obiectivele proiectului au fost:

asigurarea sprijinului Guvernului României pentru a implementa o politică de dezvoltare rurală în conformitate cu strategia de coeziune economică şi socială adoptată în contextul procesului de pre-aderare;

consolidarea capacităţii instituţionale a organismelor publice din România (Agenţia SAPARD, Fondul Naţional, Autoritatea de Management şi Organismul de Certificare) implicate în Programul SAPARD.

În cadrul proiectului, au fost derulate următoarele activităţi:

Fondul Naţional a participat la pre-acreditarea Agenţiei SAPARD. Activităţile de pre-acreditare din contract au fost realizate. Finalizarea procedurilor de evaluare a


299

Agenţiei SAPARD. Pachetul de pre-acreditare care cuprinde raportul şi procedurile Agenţiei SAPARD a fost trimis către serviciile CE.

Toate procedurile şi sistemele există şi operează efectiv. Recomandări pentru îmbunătăţirea sistemelor Agenţiei SAPARD. Indicaţiile pentru acreditarea naţională elaborate, actualizate şi îmbunătăţite Transfer de know-how către unitatea de Audit Intern a Fondului Naţional.

2. KPMG – Asistenţă Tehnică pentru optimizarea activităţii Direcţiei de Audit Intern din cadrul Agenţiei SAPARD Buget: 449.975 Euro Perioada de implementare: 15.10.2003 – 14.04.2005 Obiectivele proiectului au fost consolidarea capacităţii administrative a Direcţiei de Audit Intern (DAI) în vederea conformităţii cu MAFA şi standardele internaţionale de audit acceptate, respectiv:

intensificarea experienţei în audit a personalului şi formarea unor calificări internaţionale durabile în audit a DAI;

întărirea capacităţii DAI pentru a promova un control intern efectiv, conştientizarea riscului şi managementul riscului; întărirea capacităţii DAI pentru respectarea cerinţelor stipulate în MAFA; asistenţă tehnică pentru personalul DAI pentru facilitarea obţinerii calificărilor

certificate de audit intern. PHARE Twinning Project RO 2006/IB/AG/02 - Stabilirea structurilor adecvate pentru asigurarea absorbţiei fondurilor europene pentru dezvoltare rurală şi pescuit după aderare Buget: 750.000 Euro Valoarea Contractului de Servicii: 750.000 Euro Perioada de implementare: 10.10.2007 – 10.01.2009 Obiectivul proiectului a avut în vedere îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor necesare României, după aderare. Au fost obţinute următoarele rezultate:

întărirea capacităţii instituţionale a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi îmbunătăţirea cadrului operaţional pe baza legislaţiei şi a capacităţii personalului;

instruirea personalului de la nivel central, regional şi judeţean cu privire la manualele operaţionale;

instruirea personalului Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit în concordanţă cu Politica Agricolă Comună şi cu strategia de dezvoltare rurală;

dezvoltarea sistemului şi funcţionalitatea acestuia pe deplin. Contractul a fost semnat în data de 10.10.2007, iar activităţile au demarat în data de 3.12.2007.


300

7. 3 Alte instrumente financiare 7.3.1. Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni finanţat prin FIDA România, reprezentată prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA) au semnat, la 10 mai 1999, la Roma, Acordul de împrumut privind proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni, ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 115/1999, aprobată prin Legea nr. 25/2000. Obiectivul principal al Acordului l-a reprezentat creşterea veniturilor gospodăriilor şi îmbunătăţirea nivelului de trai ale comunităţilor mai sărace din mediul rural montan, precum şi crearea de noi locuri de muncă în mediul rural. Valoarea finanţării asigurată prin acest program a fost de 12,4 mil. DST (Drept Special de Tragere), în echivalent 16,4 mil. USD, împrumut ce trebuie rambursat începând cu 1 iunie 2004 până la 1 decembrie 2018. Programul a fost finalizat la data de 31 decembrie 2006, ultima dată de tragere a fondurilor fiind 30 iunie 2007. Începând cu anul 2007 Programul FIDA se derulează sub formă de credit tip revolving până în anul 2018. Acţiunile finanţate în cadrul Programului au vizat:

investiţii care vizează dezvoltarea, modernizarea şi retehnologizarea unor capacităţi mici şi mijlocii de prelucrare a laptelui, cărnii, prin echiparea cu utilaje specifice;

achiziţionarea de animale pentru efective matcă de reproducţie, construirea unor adăposturi moderne care să asigure condiţii optime de creştere a animalelor;

dotarea gospodăriilor cu utilaje şi maşini agricole specifice; agroturism – modernizarea construcţiilor existente, cu păstrarea arhitecturii

tradiţionale a zonei, realizarea unei compartimentări corespunzătoare în interiorul locuinţelor;

activităţi meşteşugăreşti şi de artizanat tradiţionale; producţie agricolă, concretizată în:

- înfiinţarea culturilor vegetale - lucrări mecanice, achiziţionarea de sămânţă, îngrăşăminte, carburanţi, etc.

- fermele zootehnice - achiziţionarea de nutreţuri concentrate, vitamine, premixuri, etc.

Implementarea programului s-a realizat de către Unitatea de Coordonare a Proiectului (UCP) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritate de Management pentru PNDR care a monitorizat implementarea proiectului şi Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cele 15 judeţe care au acordat consultanţă potenţialilor beneficiari ai Programului FIDA. 7.3.2. Proiecte finanţate prin Banca Mondială Proiectul de Dezvoltare Rurală (PDR) finanţat prin Banca Mondială s-a desfăşurat în perioada 2002 - 30 septembrie 2007 şi a beneficiat de un împrumut în valoare de 40 de milioane USD. Contribuţia părţii române fiind de 13,02 milioane USD.


301

Proiectul a fost coordonat de Ministerul Administraţiei şi Internelor cu sprijinul unei Unităţi de Management a Proiectului şi a 5 Unităţi de Implementare la nivel de judeţ şi s-a adresat comunelor, asociaţiilor de comune, precum şi comunităţilor sărace. Proiectul a avut două mari obiective:

îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice locale şi a comunităţilor sau a grupurilor de utilizatori de a iniţia şi implementa o serie de investiţii publice viabile din punct de vedere socio-economic şi tehnic care să răspundă nevoilor şi preferinţelor locale;

ameliorarea accesului locuitorilor din zonele rurale sărace la o infrastructură viabilă, precum şi la alte bunuri şi servicii publice.

Proiectul a fost implementat în 5 judeţe ale ţării: Botoşani, Călăraşi, Dolj, Sălaj şi Tulcea. Iniţial au fost selectate 20 de comune în fiecare judeţ. Ulterior, ca urmare a unor divizări administrative în cadrul unora din aceste comune s-a ajuns la un număr de 105 comune. Prin proiect, s-au acordat granturi de până la 300.000 USD pentru fiecare comună selectată. De regulă, în cadrul sumei de 300.000 USD s-au realizat 2 subproiecte distincte. Lucrările de infrastructură finanţate prin PDR au fost de modernizare de drumuri săteşti şi comunale prin împietruire, realizarea de poduri şi de pasarele pietonale, sisteme de alimentare cu apă şi modernizări de uzine de apă. Proiectul privind „Reabilitarea şi Reforma Sectorului de Irigaţii” a avut următoarele obiective: creşterea productivităţii agricole în aria proiectului, promovarea coeziunii şi iniţiativei comunitare în managementul irigaţiilor şi întărirea sustenabilităţii instituţionale în sectorul irigaţiilor.

Proiectul a fost structurat pe mai multe componente, respectiv:

Reabilitarea amenajărilor de irigaţii; Consolidarea instituţională; Tehnologii pentru reducerea consumului de energie şi managementul apei în

amenajările interioare; Managementul proiectului.

Proiectul de finanţare rurală a asigurat suportul financiar pentru Programul Guvernului României pe termen lung, menit să dezvolte din punct de vedere economic zonele rurale şi să ridice nivelul de trai al populaţiei din aceste zone. Implementarea Proiectului de Finanţare Rurală a fost asigurată de Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP-RFP). Proiectul de Finanţare Rurală a fost definit în cadrul Acordului de Împrumut nr. 4602, dintre România (reprezentată prin MFP) şi BIRD ce a fost semnat la 30 aprilie 2001 şi ratificat prin OUG nr. 8/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 307/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Proiectul de finanţare rurală a urmărit realizarea următoarelor obiective generale:

accelerarea transformării economiei rurale prin creşterea fluxului de investiţii de capital în acest sector;


302

întărirea rolului sectorului privat în economia rurală; întărirea capacităţii statului român de a absorbi fondurile SAPARD; reducerea sărăciei rurale prin finanţarea investiţiilor agricole şi non-agricole pentru

segmentele sărace ale populaţiei. În scopul îndeplinirii obiectivelor prezentate, proiectul a avut următoarele componente:

Partea A: Credit rural şi facilităţi de leasing (A1 şi A2) – şi-a propus, în principal, acordarea de credite prin intermediul băncilor comerciale private, în scopul finanţării activităţilor rurale productive, finanţarea leasing-ului de active amortizabile şi acordarea de microîmprumuturi, prin intermediul agenţilor de microcreditare, pentru persoane fizice rezidente în zona rurală sau micro întreprinderi din zonele rurale sau a căror activitate este legată de economia rurală.

Partea B: Servicii financiare în zonele rurale - îşi propune dezvoltarea unei reţele de unităţi bancare şi puncte de lucru pentru acordarea de credite şi microcredite în mediul rural de către bănci comerciale şi furnizori de servicii.

Partea C: Managementul proiectului şi asistenţa tehnică pentru dezvoltarea pieţei financiare rurale – şi-a propus în principal dezvoltarea unui sistem de certificate de depozit; furnizarea de informaţii şi asistenţă tehnică către beneficiarii eligibili asupra modului de accesare a resurselor financiare din cadrul proiectului şi din cadrul Programului SAPARD; campanie de informare publică asupra noilor opţiuni financiare oferite în cadrul acestui proiect; evaluarea impactului social şi financiar al proiectului de finanţare rurală ş.a.

Pentru credit bancar şi leasing au fost selecţionate şi au semnat cu MFP Acorduri de Împrumut Subsidiar: Banca Românească, Robank (OTP), Banca Transilvania, Banca Comercială Carpatica SA, Banca Romexterra, Unicredit Leasing şi Motoractive Leasing. Proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură” (MAKIS) a avut ca obiectiv principal acordarea asistenţei financiare a Guvernului României pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative în vederea creşterii competitivităţii fermierilor şi agro-procesatorilor în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Acest obiectiv a fost realizat prin întărirea capacităţii instituţionale a Autorităţii Naţionale Sanitare – Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a Unităţilor Fito-sanitare, modernizarea sistemului naţional de cercetare agricolă şi îmbunătăţirea serviciilor de consultanţă şi instruire. Astfel, s-a asigurat accesul comunităţii agricole la tehnologii de producţie şi la informaţii relevante în vederea atingerii standardelor Uniunii Europene. Proiectul a fost finanţat printr-un împrumut în valoare de 41,4 milioane Euro, cofinanţarea Guvernului României fiind de 18,48 milioane Euro. Perioada de implementare a proiectului a fost de cinci ani, începând cu anul 2005, şi a avut trei componente:

Sprijin pentru Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi pentru Unităţile Fito-Sanitare astfel încât acestea să poată implementa noua legislaţie în domeniul siguranţei alimentare;

Sprijin pentru Cercetarea Agricolă în vederea îmbunătăţirii competitivităţii agriculturii româneşti;

Sprijin pentru Sistemul de Consultanţă şi Informare Agricolă care să asigure şi să faciliteze accesul la informaţiile şi cunoştinţele agricole relevante.


303

CAPITOLUL VIII

EXPERIENŢA CÂŞTIGATĂ DIN IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SAPARD În vederea unei implementări eficiente a noului program de dezvoltare rurală au fost luate în considerare cauzele absorbţiei scăzute a fondurilor SAPARD în primii ani de implementare a programului printre care se numără şi lipsa informării beneficiarilor, lipsa accesului la cofinanţarea privată, lipsa dorinţei băncilor de a-şi asuma riscul şi lipsa dorinţei beneficiarilor de a-şi asuma riscul. În privinţa problemelor cu caracter general care au afectat implementarea Programului SAPARD trebuie menţionat că acestea au fost mult mai accentuate în prima parte a perioadei de programare când, atât capacitatea administrativă şi lipsa de experienţă a autorităţilor române implicate în derularea programului, cât şi conjunctura economică şi lipsa unei politici coerente orientate spre încurajarea potenţialilor beneficiari au reprezentat un impediment pentru derularea corespunzătoare a Programului. Aceste probleme au fost însă rezolvate pe parcurs. Dificultăţile majore întâmpinate în implementarea Programului SAPARD care au fost avute în vedere în implementarea noului program sunt următoarele:

concentrarea cvasitotală a activităţilor la nivel central şi crearea cu întârziere a cadrului instituţional adecvat în vederea asigurării eficacităţii activităţilor desfăşurate;

procedurile rigide de implementare, volumul extrem de mare de documente justificative solicitate aplicanţilor, precum şi insuficienta consiliere a acestora de către organismele abilitate care au condus la o îngreunare a procesului de depunere a aplicaţiilor;

termenele procedurale foarte lungi de evaluare şi selectare a dosarelor, respectiv de autorizare a plăţilor;

nivelul redus de informare a populaţiei determinat de insuficienta popularizare a conţinutului Programului;

accesul dificil la serviciile de consultanţă pentru pregătirea şi implementarea proiectelor, costul ridicat al acestora şi nu de puţine ori calitatea slabă a serviciilor, coroborat cu nivelul de funcţionalitate redus al Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă;

costul mare al creditelor bancare de cofinanţare în contextul general al unor rate medii de rentabilitate modeste pentru activităţile cu specific agricol sau conexe, precum şi lipsa cvasigeneralizată a garanţiilor pentru accesarea acestor credite, în special la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii şi a micilor fermieri;

lipsa de strategii viabile şi de interes a băncilor comerciale şi a altor categorii de instituţii de credit în ceea ce priveşte finanţarea agriculturii şi dezvoltării rurale;

existenţa datoriilor la bugetele de stat, la nivelul agenţilor economici, datorată blocajului financiar existent în economie care a împiedicat accesul la finanţările SAPARD;


304

dificultăţi în dovedirea dreptului de proprietate sau de folosinţă asupra bunurilor imobile (terenuri, construcţii care vor face obiectul modernizării) datorate nereglementării definitive a regimului juridic al proprietăţii şi instabilităţii existente în acest domeniu care a generat numeroase litigii.

Experienţa din implementarea Programului SAPARD demonstrează necesitatea punerii la dispoziţia beneficiarilor a unor facilităţi de cofinanţare şi preluarea riscului prin intermediul operaţiunilor de inginerie financiară, precum şi eliminarea restricţiilor identificate drept cauze limitative pentru absorbţia fondurilor. În acest scop, pentru noua perioadă de programare au fost aduse îmbunătăţiri condiţiilor de finanţare care urmăresc să răspundă mai bine necesităţilor potenţialilor beneficiari. Astfel, beneficiarii vor putea contribui în natură la execuţia proiectului, operaţiunile de leasing vor fi acceptate la finanţare, iar beneficiarii măsurilor 121, 122, 123, 125, 312, 313 şi 322 vor putea solicita plata unui avans din ajutorul acordat în limitele şi condiţiile stabilite prin program. Lecţiile învăţate din implementarea Programului SAPARD în special în ceea ce privesc dificultăţile de punere în aplicare au fost luate în considerare în elaborarea noului program. Aşa cum s-a constatat ca urmare a implementării Programului SAPARD este necesar ca informaţiile să fie bine structurate şi să existe o abordare coerentă la nivelul întregii ţări. Structurile de implementare la nivel judeţean au fost pregătite mai bine pentru a susţine publicitatea programului. De asemenea, s-a impus dezvoltarea competenţelor specifice ale experţilor judeţeni pentru a îmbunătăţi contactul cu beneficiarii/potenţialii beneficiari, oferirea de consultanţă privind oportunităţile Programului în contextul dezvoltării mediului de agri-business la nivel de judeţ, naţional şi european. Având în vedere faptul că problematica cofinanţării private reprezintă un aspect cheie şi pentru noua perioadă de programare, se impune continuarea măsurilor ce au determinat creşterea absorbţiei fondurilor comunitare. De asemenea, având în vedere experienţa acumulată, respectiv dificultăţile create în prima perioadă de implementare a Programului SAPARD, în special, de procedurile extrem de rigide şi de complexitatea cerinţelor procedurale cărora potenţialii beneficiari trebuiau să le facă faţă, s-a decis simplificarea procesului de implementare, prin simplificarea documentelor solicitate la depunerea proiectelor, precum şi implementarea PNDR pe trei niveluri: central, regional şi judeţean/local – unde va fi asigurat contactul direct cu beneficiarii Programului. IX. Anexe:

1. Tabelul financiar în vigoare; 2. Situaţia raportării neregularităţilor constatate de diverse organisme cu atribuţii de

control al modului de utilizare a fondurilor europene (OLAF, DLAF, DNA) în cursul anilor 2008 şi 2009;

3. Situaţia detaliată a tuturor debitelor constituite în perioada 2004 – 2009; 4. Tabele financiare; 5. Tabele de monitorizare; 6. Proiecte aprobate.

Documents

Raportul Final privind implementarea Programului …...POP – Programul Operaţional pentru Pescuit RNAF – Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării SAPARD – Programul