RAPORT SPECIAL Cele mai controversate 10 monografii ... · PDF fileCuprins Raport Special – Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014 – 1. Monografie contabila

RAPORT SPECIAL

Informaţii Specializate

NOU!

Cele mai controversate10 monografii contabileale anului 2014

Acesta nu este un Raport special GRATUIT! Preţul de vanzare este de 49 lei.

Dvs. beneficiaţi GRATUIT de acest raport in calitate de client Rentrop&Straton.

Lucrare editata de: RENTROP & STRATON

Grup de Editura si Consultanţa in Afaceri

Presedinte: George Straton

Director General: Florin Campeanu

Director Creaţie-Producţie: Cristina Straton

Director Economic: Mariana Neţoiu

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa, arhivata

sau transmisa sub nicio forma si prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice,

fotocopiere, inregistrare audio sau video, fara permisiunea in scris din partea editorului.

Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionata vreunei

persoane fizice sau juridice care acţioneaza sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii

materialelor publicate in aceasta lucrare.

Serviciul Clienţi: tel.: 021.209.45.45; fax: 021.408.28.99; e-mail: [email protected].

Cuprins Raport Special

– Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014 –

1. Monografie contabila pentru ajustarea TVA aferenta stocului de marfa

2. Monografie contabila pentru societate cu activitate de productie sticle

(vaze, pahare)

3. Inregistrarea in contabilitate a unei plati cu cardul personal al patronului,

aferente unei facturi ale firmei

4. Carduri Shell. Inregistrari contabile

5. Facturi cu TVA la achizitii intracomunitare

6. Evidenta contabila la un anticariat. Aplicarea regimul special pentru

bunuri second hand

7. Reducere de pret in comertul cu amanuntul. Documente si inregistrari

contabile

8. Mese de protocol oferite la un fast food din produse proprii. Functiunea

contului 711

9. Monografie contabile pentru primire bilet la ordin de la o societate

intrata in insolventa

10. Productie de ciuperci. Inregistrari contabile

Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014

Rentrop&Straton – Informatii specializate 1

1. Monografie contabila pentru ajustarea TVA aferenta stocului de marfa

Intrebare:

Firma neplatitoare de TVA in acest moment,cu cod CAEN 4774, doreste sa devina platitoare

de TVA prin optiune deoarece valoarea facturilor cu TVA aferente cheltuielilor este mai mare decat

a marfurilor vandute cu TVA.

Dupa ce se inregistreaza ca platitoare de TVA trebuie sa faca ajustare la TVA pentru marfa

aflata in stoc, si pentru un mijloc fix respectiv dioptron- in valoare de 161.200 lei cu amortizare de

96 luni?

Din pretul de vanzare afisat in magazin se va extrage TVA? (pretul contine deja TVA)

Care este monografia contabila cu ajustarea TVA aferenta stocului de marfa si a utilajului

achizitionat?

Mentionez ca o parte din stoc (proteze) a fost achizitionat cu TVA de 9 %, iar cealalta parte

cu TVA de 24%.

Raspuns:

Potrivit prevederilor pct. 53 din Normele de aplicare a art. 148 din Codul fiscal, persoana

impozabila poate sa ajusteze taxa nededusa aferenta serviciilor neutilizate, bunurilor de natura

stocurilor si activelor corporale fixe, altele decat cele care sunt considerate bunuri de capital conform

art. 149 din Codul fiscal, activelor corporale fixe in curs de executie, constatate pe baza de

inventariere, in situatia in care persoana impozabila castiga dreptul de deducere a taxei.

Ajustarea in acest caz reprezinta exercitarea dreptului de deducere si se evidentiaza in

decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea

sau, dupa caz, intr-un decont de taxa ulterior.

La inregistrarea in scopuri de TVA se ajusteaza taxa deductibila aferenta:

• bunurilor aflate in stoc si serviciilor neutilizate, constatate pe baza de inventariere, in momentul trecerii la regimul normal de taxare;

• activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum si activelor corporale fixe in curs de executie, constatate pe

baza de inventariere, aflate in proprietatea sa in momentul trecerii la regimul de scutire. In

cazul activelor corporale fixe, altele decat bunurile de capital, se ajusteaza taxa aferenta

valorii ramase neamortizate la momentul trecerii la regimul normal de taxa.

• achizitiilor de bunuri si servicii care urmeaza a fi obtinute, pentru care exigibilitatea de taxa

a intervenit inainte de data trecerii la regimul normal si al caror fapt generator de taxa,

respectiv livrarea/prestarea, are loc dupa aceasta data.

• Inregistrare ajustare TVA aferenta stocurilor si activelor ca urmare a inregistrarii ca platitor

de TVA:

4426 = 3xx, 2xx

TVA deductibila Clasa 2 si 3



• Pentru marfa din stoc:

Achizitiile au fost efectuate in perioada in care societatea nu a fost inregistrata ca platitor de

TVA prin urmare, costul de achizitie cuprinde si TVA facturat de furnizor.

Determinare TVA din valoarea contabila a stocurilor

• (Valoare stoc (inclusiv TVA) /1,24) x 24% sau

• (Valoare stoc (inclusiv TVA) /1,09) x 9%

• Inregistrare in contabilitate a TVA calculata prin scaderea valorii stocului cu valoarea TVA ce a fost inclus initial:

4426 = 371

TVA deductibila Marfuri

In cazul in care marfa este evidentiata in contabilitate la pretul cu amanuntul se inregistreaza

si TVA aferenta pretului de achizitie si adaosului comercial:

371 = 4428

Marfuri TVA neexigibila

Ca urmare a inregistrarii ca platitor de TVA, pretul de vanzare va creste cu valoarea TVA

aferenta adaosului comercial.

Mijlocul fix cu durata de amortizare este bun de capital avand o durata de viata mai mare de

5 ani.

Pentru calculul TVA de ajustat in acest caz se vor avea in vedere urmatoarele:

Potrivit art. 149 din Codul Fiscal, perioada de ajustare incepe de la data de 1 ianuarie a anului

in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate, taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in

conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza,

pe o perioada de 5 ani,

Ajustarea deducerii se face in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza

ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare,

incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare.

• TVA inclusa in costul de achizitie 161.200/1,24 x 24% = 31.200 lei

• la data inregistrarii ca platitor de TVA se determina partea din perioada de ajustare ramasa,

perioada de ajustare fiind de 5 ani.

De exemplu daca achizitia a avut loc in anul 2012, iar inregistrarea ca platitor de TVA are loc

in anul 2014 perioada de ajustare este de 5 ani 2012 – 2016 inclusiv iar perioada de ajustare ramasa

este de 3 ani ( 2014- 2016).



• TVA de ajustat:

31.200 x 3 ani/5 ani = 18.720 lei

4426 = 213 18.720 lei

TVA deductibila Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii

Decontul de TVA

- valoarea ajustarii se declara in Decontul 300 la randul 30 Regularizari taxa dedusa

2. Monografie contabila pentru societate cu activitate de

productie sticle (vaze, pahare)

Intrebare

O societate are ca activitate producerea articolelor din sticla (vaze,pahare,etc). Care este

monografia contabila? Ce documente primare trebuie intocmite pentru aceasta productie de sticla?

Raspuns

Achizitia de materii prime si materiale

• pe baza de factura sau bon fiscal:

% = 401 - pret de achizitie

301 Furnizori

Materii prime

302

Materiale consumabile

303

Materiale de natura obiectelor de inventar

4428

TVA neexigibila

• Plata – chitanta sau OP:

401 = 5121/5311

Furnizori Conrturi la banci in lei/Casa in lei

• Deducerea TVA:

4426 = 4428

TVA deductibila TVA neexigibila

Colectarea lunara a cheltuielilor aferente procesului de productie, dupa natura lor.



• Evidentierea salariilor pe baza statelor de salarii:

641 = 421

Cheltuieli cu salariile personalului Personal – salarii datorate

• Evidentierea contributiilor suportate de societate:

6451 = 431

Cheltuieli privind Asigurari sociale

asigurarile si protectia sociala

6452 = 4371

Contributia unitatii pentru Contributia unitatii la

fondul de somaj fondul de somaj

• Retinerile din salarii:

421 = %

Personal – salarii datorate 4312

Contributia personalului la asigurarile sociale

4372

Contributia personalului la fondul de somaj

444

Impozitul pe venituri de natura salariilor

Consumul de materii prime, materiale, materiale de natura obiectelor de inventar, pe baza

bonurilor de consum intocmite la eliberarea din gestiune utilitati specifice pe baza facturilor primite

de la furnizorii de astfel de utilitati:

601 = 301

Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

602 = 302

Cheltuieli cu materialele consumabile Materiale consumabile

603 = 303

Cheltuieli privind materialele Materiale de natura obiectelor de inventar

de natura obiectelor de inventar

605 = 401

Cheltuieli privind energia si apa Furnizori

Amortizarea mijloacelor fixe utilizate:



6811 = 281

Cheltuieli de exploatare Amortizari privind imobilizarile

privind amortizarea imobilizarilor corporale

La sfarsitul fiecarei luni se realizeaza inregistrarea productiei in curs cu o suma egala cu

valoarea cheltuielilor colectate de la inceputul perioadei pana la finele lunii respective si care sunt

aferente acestei constructii.

Valoarea produselor in curs de executie se determina prin inventarierea productiei

neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a

stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.

331 = 711

Produse in curs de executie Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

La sfarsitul lunii, in aceste conturi se colecteaza valoarea totala a cheltuielilor colectate, de la

inceputul productiei pana la finele lunii respective.

La inceputul lunii urmatoare se reia inregistrarea contabila

711 = 331

Venituri aferente Produse in curs de executie

costurilor stocurilor de produse

Aceste inregistrari se repeta lunar (colectarea cheltuielilor in contul 711, cumulate de la

inceputul lucrarilor pana la finele lunii respective la sfarsitul lunii, si reluarea sumei la inceputul

lunii urmatoare) pana la finalizarea procesului de productie si obtinerea produsului finit.

Inregistrarea produsului finit cu valoarea totala a costurilor aferente de la inceputul

productiei:

345 = 711

Produse finite Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

Vanzarea produselor finite si descarcarea de gestiune:

411 = %

Clienti 701

Venituri din vanzarea produselor finite

4428

TVA neexigibila

Si descarcarea de gestiune pe baza facturii emise:

711 = 345

Venituri aferente costurilor Produse finite

stocurilor de produse



Incasarea si colectarea TVA:

5121/5311 = 4111

Conturi la banci in lei/Casa in lei Clienti

4428 = 4427

TVA neexigibila TVA colectata

Pentru determinarea costului de productie al bunurilor se tine seama de prevederile pct. 52

din O.M.F.P. nr. 3.055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare si ale O.M.F.P. nr.

1.826/2003.

Astfel, costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si

materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.

In costul de productie se cuprind cheltuielile directe aferente productiei, cum sunt:

• materiale directe,

• energie consumata in scopuri tehnologice,

• manopera directa si alte cheltuieli directe de productie,

• costul proiectarii produselor, • cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia

acestora.

• costurile indatorarii care sunt direct atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei unui activ cu ciclu lung de fabricatie pot fi incluse in costul acelui activ.

Nu se includ in costul stocurilor, ci se recunosc drept cheltuieli ale perioadei in care au

survenit, urmatoarele elemente:

• pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele

normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;

• cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie.

• regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in

forma si locul final (salarii personal administrativ, chirie sediu, etc.);

• costurile de desfacere; • regia fixa nealocata costului, care se recunoaste drept cheltuiala in perioada in care a aparut.

Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie

(activitate).

• cheltuielile financiare, cu exceptia acelor cheltuieli ce pot fi capitalizate • cheltuielile extraordinare etc.

La identificarea si evaluarea cheltuielilor de productie ce intra in componenta costurilor de

productie ale stocurilor se au in vedere toate particularitatile specifice proceselor de productie,

fundamentate pe criterii economice.

Pentru determinarea acelor cheltuieli care sunt aferente procesului de productie, societatile

organizeaza contabilitatea de gestiune.



In cadrul contabilitatii de gestiune, cheltuielile de exploatare preluate din contabilitatea

financiara se clasifica in:

• Cheltuieli directe; • Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie

inca din momentul efectuarii lor si ca atare se includ direct in costul obiectelor respective.

• Cheltuielile directe cuprind: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe

consumate, energia consumata in scopuri tehnologice, manopera directa (salarii, asigurari si

protectia sociala etc.), alte cheltuieli directe.

• Cheltuieli indirecte; • Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie, ci privesc intreaga productie a unei sectii sau a persoanei

juridice in ansamblul ei.

• Cheltuielile indirecte cuprind: regia fixa de productie si regia variabila de productie. • Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacitatii normale de productie.

• Cheltuieli de desfacere care nu se regasesc in costul bunurilor; • Cheltuieli generale de administratie care nu se regasesc in costul bunurilor.

Pentru evidenta stocurilor se pot folosi urmatoarele formulare, in functie de metoda de

evidenta a stocurilor utilizata:

• Fisa de magazine

• Fisa de cont pentru operatiuni diverse • Balanta analitica a stocurilor sau Registrul stocurilor

Pentru evidenta consumului de elemente de natura materiilor prime, materiale consumabile

se utilizeaza Bonul de consum ca document de eliberare din magazie a materialelor si de scadere din

gestiune.

Pentru evidenta produselor finite obtinute si a incarcarii acestora in gestiune se utilizeaza

Bonul de predare, transfer, restituire.

3. Inregistrarea in contabilitate a unei plati cu cardul personal al patronului,

aferente unei facturi ale firmei

Intrebare

Care este monografia contabila pentru inregistrarea in contabilitate a unei plati cu cardul

personal al patronului, aferente unei facturi ale firmei?

Raspuns

Pentru inregistrarea bonurilor fiscale in contabilitate trebuie tinut cont si de unele precizari

emise de Ministerul Finantelor Publice in Ghidul practic privind reflectarea in contabilitate a unor

operatiuni economice.



Potrivit acestuia:

„II 1. In cazul achizitionarii carburantilor auto pe baza de bon fiscal, bonurile sunt documente

justificative care stau la baza inregistrarii cheltuielilor in contabilitate daca sunt stampilate si au

inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare a autovehiculului.

2. (1) Bonurile fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale in baza O.U.G. nr. 28/1999

privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale,

republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt documente care atesta efectuarea platii si

se anexeaza la Registrul de casa.

(2) Inregistrarea in contabilitate a bunurilor achizitionate sau a serviciilor prestate, achitate cu

numerar sau card bancar, pe baza de bon fiscal, se poate efectua in urmatoarele conditii:

(i) entitatea solicita furnizorului factura aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate, avand ca

anexa bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal;

sau

ii) entitatea justifica cheltuielile efectuate fie prin documente care atesta intrarea in gestiune a

bunurilor achizitionate, fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la

care se anexeaza bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizeaza

efectuarea acestor cheltuieli. In cazul utilizarii decontului de cheltuieli, documentul utilizat este

„Decont de cheltuieli – cod 14-5-5” aprobat prin Ordinul 3.512/2008 privind documentele financiar-

contabile, care va fi adaptat in mod corespunzator pentru decontari interne.”

Astfel, pe baza facturii intocmite pe numele societatii, conform prevederilor de la art. 155

alin. (5) din Codul fiscal, bonul de la casa de marcat si chitanta de la POS cu care patronul a achitat

factura, se va intocmi un decont de cheltuieli cod 14-5-5” aprobat prin O.M.F.P. nr. 3.512/2008

privind documentele financiar-contabile, care va reprezenta dovada platii.

Monografie contabila:

542 = 5311/5121

Avansuri de trezorerie Casa in lei/Conturi la banci in lei

% = 542

401 Avansuri de trezorerie

Furnizori

6xx

Cheltuieli



4. Carduri Shell. Inregistrari contabile

Intrebare

Am primit factura pentru plata cardurilor shell Ungaria. Ulterior am primit factura de

recuperare TVA emisa de FDE. Care sunt inregistrari contabile?

Raspuns

Factura pentru plata cardurilor:

% = 401

635 Furnizori taxa de drum, alte taxe inclusiv TVA

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si

varsaminte asimilate

6022 combustibil inclusiv TVA

Cheltuieli privind combustibilii

Factura cu TVA recuperat care de fapt storneaza o parte din factura initiala:

635 (sau 6022) = 401 cu suma in minus.

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si Furnizori

varsaminte assimilate (sau Cheltuieli privind

combustibilii)

• Sau (depinde de ce scrie pe factura initiala si cum priviti cheltuielile):

Factura initiala:

624 = 401 taxa de drum, combustibil, etc.

Cheltuieli cu transportul de Furnizori

bunuri si personal

461 = 401 TVA aferenta pe care stiti ca o veti recupera

Debitori diversi Furnizori

La primirea facturii cu recuperarea TVA:

461 = 401 cu suma cu minus

Debitori diversi Furnizori



5. Facturi cu TVA la achizitii intracomunitare

Intrebare:

In data de 30.06.2014 am achizitionat materiale de la o firma din Italia. Factura a fost emisa

cu TVA dar, am descoperit ca firma nu era inregistrata in Registrul Operatorilor intracomunitari.

Factura am platit-o cu tot cu TVA dar nu am inregistrat TVA deductibil. Am comunicat acest fapt

firmei din Italia si am inregistrat materialele ca si cand nu sunt purtatoare de TVA. In data de

01.08.2014, am primit de la firma din Italia o factura de discount cu valoarea TVA achitata la prima

factura (la care s-a aplicat din nou TVA) cu mentiunea ca acum s-au inregistrat in ROI. Care sunt

inregistrarile contabile si implicatiile fiscale?

Raspuns

Corect era ca factura din 30.06.2014 sa o inregistrati: 301 = 401 cu valoarea totala a facturii,

incorporand TVA in valoarea stocului ca pe oirice alta taxa nerecuperabila.

Factura din 01.08.2014 este incorect intocmita de firma din Italia, ea netrebuind sa contina

TVA daca ambele firme sunt inregistrate in ROI.

Factura din august o veti inregistra ca pe orice reducere comerciala primita ulterior facturii:

401 = 609 cu suma totala de pe factura cu plus

Furnizori Reduceri comerciale primite

Sau:

609 = 401 cu suma cu minus *

Reduceri comerciale primite Furnizori

*(daca sistemul dvs. informatic nu va permite 609 pe credit)

Daca factura contine o reducere financiara (este acordata pentru ca plata s-a facut inainte de

scadenta) atunci veti inregistra:

401 = 767

Furnizori Venituri din sconturi obtinute

Niciuna din cele 2 facturi nu vor fi mentionate in declaratia recapitulativa 390VIES.

In decontul de TVA le veti trece la randurile de achizitii scutite de taxa.

Pe viitor atrageti atentia firmei din Italia ca facturile emise de ea trebuie sa fie intocmite fara

TVA iar la primirea lor dvs. veti inregistra taxare inversa.



6. Evidenta contabila la un anticariat. Aplicarea regimul special pentru

bunuri second hand

Intrebare

Cum se tine evident contabila la un anticariat?

Raspuns

Conform punctului 154 alin. (1) litera a) din Reglemenatrile contabile aprobate prin O.M.F.P.

nr. 3.055/2009, marfurile sunt elemente de stoc pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii.

Astfel, bunurile pe care doriti sa le comercializati se incadreaza in categoria marfurilor (sunt

achizitionate si revandute ca atare, fara a fi modificate), dar fac parte din categoria bunurilor second

hand.

Din punct de vedere contabil, monografia este una specifica oricarui comert de marfuri,

probabil cu amanuntul.

Fiind vorba de carti (probabil astfel de produse doriti sa comercializati), le veti achizitiona de

la persoane fizice, carora le veti achita contravaloarea cartilor pe loc.

In acest caz, se va intocmi un Borderou de achizitie (Cod 14-4-13), ale carui instructiuni de

completare, utlizare si model se regasesc in O.M.F.P. nr. 3.512/2008 privind documenle efinanciar-

contabile.

Acest borderou se intocmeste de catre cumparator (de catre firma dvs), intocmindu-se si

dispozitia de plata a sumei de bani catre persoana fizica, ce va semna de primire.

Pe baza acestui borderou, cumparatorul va intocmi NIR-ul (cod 14-3-1A), pe care se vor

completa cantitatile receptionate si preturile de achizitie si valorile respective, dar si preturile de

vinzare cu amanuntul pentru produsele achizitionate pe baza de borderou. De asemenea, cu ajutorul

acestui borderou se va inregistra in contabilitate intrarea de marfa prin formula contabila consacrata

pentru cometul cu amanuntul:

371 = % - valoarea totala a marfii, la pret de vinzare cu amanuntul

Marfuri 401 - cu valorea marfii achitata persoanelor fizice, la pret de achizitie

Furnizori

378 - cu adaosul comercial (sau marja de profit)

Diferente de pret la marfuri

4428 - cu TVA neexigibila aferenta marjei de profit.

TVA neexigibila

Se pune intrebarea de ce TVA neexigibila se calculeaza la marja de profit si nu la intreaga valoare cu

amanuntul a marfii?

Conform art. 1522 din codul fiscal, puteti sa optati pentru aplicarea regimului special de TVA

pentru bunuri second hand, situatie in care nu deduceti TVA la achizitie (de altfel, nici nu aveti cum,



odata ce bunurile sint achizitionate de la persoane fizice), iar TVA colectata nu se va aplica la

inteaga valoare de vinzare (cum este in cazul regimului normal de taxa), ci doar la marja de profit.

Marja profitului, asupra careia se va aplica procentul de TVA in conditiile optarii pentru

regimul special, asa cum este definita la art. 1522 alin. (1) litera g) din Codul fiscal, este diferenta

dintre pretul de vinzare aplicat de persoana impozabila revinzatoare si pretul de cumparare, in care:

1. pretul de vinzare constituie suma obtinuta de persoana impozabila revanzatoare de la cumparator

sau de la un tert, inclusiv subventiile direct legate de aceasta tranzactie, impozitele, obligatiile de

plata, taxele si alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport si asigurare, percepute

de persoana impozabila revinzatoare cumparatorului, cu exceptia reducerilor de pret;

2. pretul de cumparare reprezinta tot ce constituie suma obtinuta, conform definitiei pretului de

vinzare, de furnizor, de la persoana impozabila revanzatoare.

Insa trebuie titnuta o evidenta distinca a bunurilor pe cote de TVA, avind in vedere faptul ca

pentru carti se aplica procentul de 9%, iar pentru alte bunuri second hand (de exemplu, CD-uri,

casete audio etc) se aplica procentul de 24% (art. 140 alin. (1) si (2) din Codul fiscal si punctul 23

alin. (1), (2) si (3) din normele aferente).

Tinand cont ca veti vinde catre persoane fizice (populatie), trebuie sa utilizati casa de marcat

cu ajutorul careia veti emite bonul fiscal catre cumparator.

La finalul fiecarei zile, pe baza raportului zilnic Z, se vor inregistra in registrul de casa

incasarile din ziua respectiva, iar nota contabila va fi urmatorea:

5311 = %

Casa in lei 707 / 9%

Venituri din vanzarea marfurilor

4427 / 9% - TVA colectata aplicata la marja de profit.

TVA colectata

si / sau

5311 = %

Casa in lei 707 / 24%

Venituri din vanzarea marfurilor

4427 / 24% - TVA colectata la marja de profit

TVA colectata

Insa daca se aplica regimul special de tva pentru bunuri secomd hand, care presupune

determinarea TVA colectata doar la marja de profit, care se determina la finalul perioadei fiscale

(luna / trimestrul), conform art. 1522 alin. (13) din Codul fiscal si punctului 64 alin. (4) si (7) din

normele de aplicare aferente, atunci TVA colectata nu se va cunoste in cursul perioadei fiscale, ci

doar la fialul acesteia.

Rezulta ca pe baza raportului fiscal zilnic nu se poate imnregistra TVA colectata aferenta

vinzarii bunurilor respective.

Ca urmare, nota care se va face zilnic ar trebui sa fie fara TVA evidentiat (5311 = 707 cu

valoarea totala a incasarilor), urmind ca la finele lunii/trimestrului, dupa stabilirea marjei (bazei) de

impozitare a TVA si dupa stabilirea TVA colecatat, sa se procedeze la regularizare astfel:



5311 = 707 / analitic cota de TVA - cu minus suma TVA

Casa in lei Venituri din vanzarea marfurilor

si

5311 = 4427 - cu valoarea TVA colectata, pe fiecare cota in parte.

Casa in lei TVA colectata

Totodata, la finele lunii/perioadei fiscale, se va proceda la adescarcarea de gestiune a marfii

vindute, cu ajutorul coeficientului K.

Formula de calcul al coeficietului K este cea stabilita la punctul 160 alin. (4) din

Reglementarile contabile aprobate prin O.M.F.P. nr. 3.055/2009:

K = (SIC 378 de la inceputul anului + RC 378 pe cumulat de la inceputul anului pana la

finele perioadei) / (SID 378 fara TVA neexigibila + RD 371 pe cumulat de la inceputul anului pana

la finele perioadei).

Acest coeficiet sa va inmulti cu valorea vanzarilor efectuate pe cumulat de la inceputul anului

pina la finele perioadei, fara TVA, obtinandu-se adaosul comercial aferent vanzarilor pe cumulat de

la inceputul anului pana la finele perioadei.

Din aceasta suma se va scadea RD 378 pe cumulat de la inceputul anului pana la finele

perioadei precedente si se va obtine adaosul comercial aferent perioadei curente.

Dupa stabilirea acestui adaos, care la randul sau se va deteremina pe cote de TVA (9% si/sau

24%), se va inregistra nota contabila privind descarcarea din gestiune a marfii vandute in perioada

fiscala curenta, pe cote de TVA

% = 371

cu valoarea vanzarilor

totale din perioada

respectiva (suma

rapoartelor zilnice)

inclus TVA

378 Marfuri

cu valoarea adaosului

comercial stabilit mai

sus pentru perioada

curenta

Diferente de pret la

marfuri

4428

TVA neexigibila egala

cu valoarea TVA

colectata determinata

la marja, la finele

perioadei

TVA neexigibila

607 cheltuiala cu marfa

vanduta, stabilita ca



diferenta intre RC 371

si suma dintre RD 378

si RD 4428

Cheltuieli privind

marfurile

Aceasta ar fi in mare monografia contabila aferenta evidentei contabile in cazul utilizarii

regimului special de TVA pentru bunuri second hand.

Daca un client solicita factura pentru marfa achizitionata si aplicati acest sistem, factura se va

intocmi cu valoarea totala de vanzare, nesparta in baza si TVA, iar TVA nu se va evidentia distinct

pe factura, facindu-se mentiunea “regimul marjei - bunuri second hand” - conform art. 155 alin. (19)

litera o) din Codul fiscal.

In vederea aplicarii regimului special de taxa pentru bunuri second hand, pentru stabilirea

corecta a bazei de impozitare a TVA (marja de profit), societatea este obligata sa tina evidenta

operatiunilor si sa intocmeasca documentele prevazute la punctul 64 din normele date in aplicarea

art. 1522 din Codul fiscal.

De asemenea, se retine faptul ca marja de profit se determina la finele fiecarei perioade

fiscale in parte, iar pentru ultima perioada fiscala a anului, aceasta se va determina in conformitate

cu punctul 64 alin. (4) litera c) din norme.

In cazul in care se aplica regimul normal de taxa, in sensul ca societatea va deduce tva de pe

documentele de achizitie (daca achizitia, evident, nu se realizeaza de la persoane fizice sau

neinregistrate in scop de TVA) si va colecta TVA la intreaga valoare de vinzare, articolele contabile

sint aceleasi ca mai sus, cu mentiunea ca la nota de intrare marfa TVA neexigibila se determina

pronind de la intreaga valoare a marfii intrate calculata la pret de vinzare cu amanuntul, prin formula

valoare marfa * cota de TVA / 100+cota de TVA (practic se extrage TVA din valoarea totala a

marfii intrate).

Pe baza raportului zilnic, se va inregistra marfa vinduta prin evidentierea atat a venitului din

vinzare, cat si a TVA clectata, iar la descarcarea din gestiune, pentru care se utilizeaza acelasi

coeficient K, RD al contului 4428 este egal cu RC al contului 4427 rezultat din vinzarea marfi pe

baza de bon fiscal.

In aceasta situatie, daca se emite factura la soclicitarea unui client, aceasta va contine atat

baza TVA, cat si valoarea TVA colectata.

Documentele fiscale sunt jurnalele de vanzari si de cumparari, din care va rezulta taxa dedusa

(daca este cazul) si taxa colectata, pe fiecare document in parte.

Si in aceasta situatie, evidenta marfii se va tine pe cote de TVA.



7. Reducere de pret in comertul cu amanuntul. Documente

si inregistrari contabile

Intrebare

Care este monografia contabila si ce documente trebuiesc intocmite in vederea reducerilor de

pret, dar nu sub pretul de achizitie, la o societate cu obiect de activitate comert cu amanuntul care

tine evidenta stocurilor la pret de vanzare?

Raspuns

Documentele care se intocmesc in vederea reducerii pretului de vanzare cu amanuntul sunt:

• decizia administratorului privind aprobarea reducerii preturilor de vanzare cu amanuntul;

• decizia administratorului in vederea desemnarii unei comisii de inventariere, in care se vor

mentiona componenta comisiei (numele si prenumele presedinteui comisiei si numele si

prenumele membrilor), precum si perioada alocata efectuarii inventarierii. Daca societatea

are un numar mic de salariati, atunci inventarierea se va face de catre o singura persoana,

raspunderea pentru corectitudinea inventarierii revenind administratorului societatii.

• listele de inventariere a marfurilor supuse modificarii de pret, din care trebuie sa rezulte, in

principal, denumirea produselor si pretul actual (nemodificat) de vanzare;

• evident, se va proceda la stabilirea si inregistrarea unor eventuale diferente rezultate din inventariere, intre soldul faptic si cel din contabilitate;

• pe baza listelor de inventariere se va intocmi un proces verbal de inventariere, in care se vor

mentiona rezultatele inventarierii, produsele inventariate, noile preturi de vanzare si valoarea

acestora;

• se stabilesc diferentele dintre valoarea marfurilor inventariate pe baza pretului de vanzare

vechi si valoarea marfurilor pe baza noului pret de vanzare;

• daca aveti produse cu cote de tva diferite, in mod normal evidenta marfurilor trebuie tinuta

pe cote de TVA, prin utilizarea analiticelor la conturile 371, 378, 4428 si 607;

• intocmirea notei contabile si inregistrarea in contabilitate a diferentelor de pret rezultate.

De asemenea, diferenta in minus de valoare se va inregistra si in raportul de gestiune, fiind

trecuta cu minus pe rubrica de “intrari”, astfel incit soldul marfurilor din acest registru sa fie

actualizat.

Efectuarea inventarierii se efectueaza in principal in conformitate cu punctele 1, 2, 6, 34, 35,

42, 43 din normele din 9 octombrie 2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor

de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, aprobate prin Ordinul nr. 2.861/2009.

La punctul 160 alin. (8) ultima teza din Reglementarile contabile aprobate prin O.M.F.P. nr.

3.055/2009 se arata: “Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.”

Asadar, din aceasta prevedere legala deducem faptul ca reducerea de pret va conduce la

modificarea marjei brute, adica la modificarea, in sensul reducerii, a adaosului comercial si a TVA

neexigibila. Reducerea de pret nu va afecta costul marfurilor, acesta fiind egal cu pretul de achizitie

al bunurilor respective.



Reducerea de pret se va inregistra in contabilitate, doar valoric, astfel:

371 = % cu valoarea reducerii in minus

Marfuri 378 – minus


4428 – minus

TVA neexigibila

Exemplu

• Pret achizitie fara TVA = 2.000 lei • Pret de vanzare cu amanuntul (inclus TVA neexigibila) = 3.100 lei - format din:

pret de achizitie = 2.000 lei; adaos comercial = 500 lei; TVA neexigibila = 600 lei.

In urma efectuarii inventarierii si a procesului verbal, rezulta o reducere valorica de pret de

700 lei, de la 3100 lei la 2400 lei (aceasta este noua valoare a marfii stabilita pe baza noilor preturi

de vinzare cu amanuntul).

Diferenta de 700 lei (3.100 lei – 2.400 lei) se inregistreaza astfel in contabilitate astfel (cu

sume in minus):

371 = % - 700 lei

Marfuri 378 - 564,52 lei (700 lei - 135,48 lei)


4428 - 135,48 lei (700 lei * 24 / 124).

TVA neexigibila

Rezulta ca noul adaos comercial este de 64,52 lei (500 lei – 564,52 lei) si noua TVA

neexigibila este de 464,52 lei (600 lei – 135,48 lei).

8. Mese de protocol oferite la un fast food din produse proprii.

Functiunea contului 711

Intrebare

Cum se inregistreaza in contabilitatea unui Fast-Food mesele de protocol oferite de societate, cat si

descarcarea lor din gestiune atat la produse finite (mancaruri) cat si la marfuri (sucuri)? Ce implicatii

fiscale sunt?

Propun urmatorul exemplu:

1. Raportul produselor obtinute in cursul lunii sunt in valoare de 3.050 lei.

Conform raportului lunar am urmatoarele:

Incasari din vanzari produse finite 2.000 lei din care TVA 387,10 lei;



Incasari din vanzari marfuri 500 lei din care TVA 96,77 lei;

Protocol 550 lei din care TVA 106,45 lei

Total 3.050 lei din care TVA 590,32 lei

2. Ce se intampla cu contul 711 la sfarsit de luna cat si la inceputul lunii urmatoare?

Raspuns

1) Problematica majora care intervine la acordarea produselor respective gratuit, drept protocol este

ridcata de TVA, daca se colecteaza TVA odata cu acordarea acestor produse in mod gratuit.

Vom porni analiza de la definitia servciului de alimentatie publica, din O.G. nr. 99/2000 privind

privind comercializarea produselor si serviciilor de piata – republicata – cu modificarile si

completarile ulterioare, in care, la art. 4 lit. g) serviciile de alimentaie publica sint definite astfel:

“serviciu de alimentatie publica – activitatea de pregatire, preparare, prezentare si servire a

produselor si a bauturilor pentru consumul acestora in unitati specializate sau la domiciliul/locul de

munca al consumatorilor”.

Din punct de vedere fiscal, mai exact din perspectiva TVA, la punctul 142 din normele date

in aplicarea art. 133 alin. (4) din Codul fiscal este prevazuta o definitie a activitatilor de restaurant si

a catering: „in sensul art. 133 alin. (4) lit. d) si f) din Codul fiscal, atat serviciile de restaurant, cat si

cele de catering sunt caracterizate printr-un complex de activitati in care predomina serviciile, iar

furnizarea de hrana si/sau de bauturi este doar o componenta. Serviciile de restaurant constau in

furnizarea, la locatia prestatorului, de hrana preparata sau nepreparata si/sau bauturi pentru consum

uman, insotite de suficiente servicii aferente care sa permita consumul imediat, in timp ce serviciile

de catering constau in aceleasi activitati, desfasurate insa in afara locatiei prestatorului.”

Tot in Codul fiscal, la art. 129 destinat prezentarii prestarilor de servicii cu plata si asimilate

prestarilor de servicii cu plata, la alin. (5) se arata ca nu constituie prestare de servicii efectuata cu

plata in sensul alin. (4) al aceluiasi articol 129, fara a se limita la acestea, operatiuni precum:

“a) […] prestarea de servicii in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, mecenat sau

protocol, in conditiile stabilite prin norme;”

In normele date in aplicarea art. 129, la punctul 7 alin. (7) se arata: “In sensul art. 129 alin.

(5) lit. a) din Codul fiscal, nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata [….] prestarea de

servicii in mod gratuit in cadrul actiunilor de protocol in masura in care actiunile de protocol sint

realizate in scopuri legate de activitatea economica a persoanei impozabile, nefiind aplicabil plafonul

prevazut la pct. 6 alin. (10) lit. a).”

Nota: plafonul prevazut la punctul 6 alin. (10) litera a) este de 100 lei fara TVA si se refera la suma

maxima a unui cadou pentru care nu se colecteaza TVA, in cazul acordarii de bunuri in cadrul

actiunilor de protocol.

O definitie a cheltuielilor de protocol o regasim in normele date in aplicarea art. 48 din Codul

fiscal: “cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de

afaceri, efectuate in scopul afacerii”.



Fata de cele prezentate, rezulta ca activitatile desfasurate pe baza codului CAEN 5610 sint

prestari de servicii de restaurnat si caterig si nu livrari de bunuri. Ca urmare, din punctul de vedere al

TVA, sumele acordate de dvs ca protocol nu se considera prestare de serviciu cu plata pentru a se

colecta TVA, insa cheltuielile respetive se vor incadra ca deductibile limitat in plafonul de 2% din

profit, prevazut la art. 21 alin. (3) litera a) din Codul fiscal.

Activitatile de restaurant si catering fiind considerate prestari de servicii si nu livrari de

bunuri, in cazul in care se presteaza gratuit in cadrul activitatilor de protocol, nu se vor incadra in

plafoul de 100 lei prevazut la livrarea de bunuri gratuite in cadrul actiunilor de protocol si, deci, nu

se va colecta TVA.

Insa trebuie avut in vedere faptul ca societatea este obligata, conform prevederilor legislatiei

domestice (Codul fiscal) si ale jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene, pentru aplicarea

prevederilor art. 129 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal (de a nu se colecta TVA), sa demonstreze ca

serviciile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol sunt realizate in scopuri legate de

activitatea economica a acesteia.

Justificarea se poate face cu diverse note explicative / referate ale organizatorului

evenimentelor in cadrul carora s-au prestat gratuit servicii de restaurant, in care sa se prezinta

importanta si scopul evenimentului, eventualii particianti, la care se vor anexa copii de pe

corespondenta cu persoanele participante, invitatii, acceptari etc.

Demonstrarea efectuarii protocolului in scopul activitatii economice trebuie sa se axeze pe

faptul ca intilnirile cu oamenii de afaceri au avut drept scop acapararea de noi piete de desfacere (de

exemplu, s-a luat masa cu un detinator al unui spatiu in care societatea dvs doreste sa-si deschisa un

nou restaurant), pastrarea actualelor relatii comerciale (de exemplu, cu furnizorul de carne, deoarece

are un raport calitate-pret-timp de livrare extrem de acceptabil) etc.

In cadrul exemplului propus de dvs, vom considera ca suma aferenta protocolului de 550 lei

este formata din 200 lei marfuri si 350 lei produse finite.

Marfurile intrate si produsele finite obtinute, acordate ca prtocol, se inregistreaza normal.

Dupa acordarea acestora gratuit, in cadrul actiunilor de protocol, descarcarea din gestiune a

lor se va face cu ajutorul contului 623/protocol.

De remarcat faptul ca in reglementarile contabile aprobate prin O.M.F.P. nr. 3.055/2009, la

functiunea conturilor 371 si 345, acestea nu apar ca se crediteaza in corespondenta cu debitul

contului de cheltuiala privind protocolul, 623, dar se crediteaza (la iesire din unitate) prin conturile

de cheltuiala 658, in cazul in care sint donate, sau 671, daca sint iesite din cauza unor calamitati.

La inceputul capitolului VII functiunea conturilor se arat ca functiunea conturilor prezentata

nu este limitativa.

Asadar, pentru descarcarea gestiunii cu produsele acordate drept protocol se va utiliza contul

de cheltuiala 623/protocol - situatie pe care puteti s-o mentionati in manualul de politici contabile al

firmei.

Deci, pentru cei 200 lei acordati gratuit ca marfa, descarcarea se va face:

% = 371 200 lei

378 Marfuri




4428 38,71 lei

TVA neexigila

623/protocol

Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate

Contul 378 se stabileste exact ca in cazul unei iesiri de marfa prin vinzare, prin determinarea

coeficientului K, iar contul 623/protocol se determina ca si cum am avea contul 607 si nu 623.

Pentru cei 350 lei acordati gratuit ca produse finite (mincare), descarcarea se face pornind se

la cantitatile cuprinse in aceasta suma si costul lor de productie, prin nota contabila:

623/protocol = 345

Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate Produse finite

Se observa ca in loc de RD 711 se foloseste RD 623, in rest, analiza si calculele sunt aceleasi

ca pentru orice iesire prin vanzare.

Suma din contul 623/protocol va intra in plafonarea de 2% din profit pentru a fi deductibila la

calculul impozitului pe profit.

2) Contul 711 este un cont bifunctional si are atat rol de “venit”, cat si rol de “cheltuiala”.

Rolul sau de venit apare atunci cind se obtin produsele finite, pe baza bonului de predare,

prin formula:

345 = 711

Produse finite Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

In aceasta situatie, rolul de venit consta in a contracara, in a contrabalansa cheltuielile (601,

6021, 6028, 605, 641, 64xx etc) efectuate pentru obtinerea prodului finit, deoarece, pana nu se vand,

rezultatul contabil trebuie sa fie zero din activitatea de productie.

Putem sa ne gandim la intrarea de marfa: facem 371 = 401, fara ca rezultatul contabil (cont

121) sa fie afectat in vreun fel.

La vanzarea produselor finite, evident trebuie sa avem descarcarea din gestiune a acestora,

deci trebuie sa avem o cheltuiala.

Prin similitudine, la scaderea din gestiune a marfii vindute facem 607 = 371, dar avem o

singura cheltuiala cu marfa.

La productie, atunci cind se vind produsele finite, ar trebui sa avem ca si cheltuiala la

descarcarea din gestiune toate conturile de cheltuieli ocazionate de obtinerea produsului finit

respectiv: 601, 6021, 605 etc.

Dar nu putem face acest lucru, deoarece:

a) ar fi foarte greu de tinut o evidenta a fiecareia dintre aceste cheltuieli la vinzarea produsului

obtinut din ele

si

b) suma tuturor acestor cheltuieli care au concurat la producerea produsului finit a fost

contrabalansata de RC 711.



Deci, noi acum nu mai avem cheltuieli aferente contului 345, ci avem doar contul 711, care a

inghitit suma tuturor respectivelor cheltuieli.

Asadar, la vanzarea produselor finite, cheltuiala care apare cu produsele finite iesite din

gestiune este data, de fapt, tot de contul 711, dar pe debit - in acest fel avind rol de cheltuiala:

711 = 345

Venituri aferente costurilor stocurilor de produse Produse finite

La finalul lunii, avem un RC al contului 711 si un RD al contului 711.

De remarcat faptul ca diferenta dintre cele doua rulaje (adica soldul acestui cont, care poate fi

atit creditor, cit si debitor sau creditor cu minus) trebuie inchis prin contul 121.

In reglementarile contabile, la functiunea contului 121 apare o mentiune foarte interesanta si

utila, si anume:

“In creditul contului 121 “Profit sau pierdere” se inregistreaza:

- la sfirsitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7 (701 la 786).”

Deci, indiferent de soldul contului 711 (creditor/debitor sau creditor cu minus), acesta se va

inchide prin creditul contului 121 cu suma cu plus, daca 711 are sold creditor (RC cont 711 > RD

cont 711) sau cu suma cu minus, daca 711 are sold debitor sau sold creditor cu minus (RC cont 711

< RD cont 711).

Situatia in care la finele perioadei contul 711 prezinta sold debitor poate sa apara atunci cand

in luna curenta nu s-au prea produs mancaruri, iar vanzarile s-au facut din stocul lunii precedente

(insa nu cred ca la un restaurant fast food apare stoc de produse finite din luna precedenta). In

aceasta situatie, RC 711 – aferent productiei realizate – este mai mic decat RD 711 – aferent

cheltuielii cu produsele finite vandute in special din stocul lunii precedente.

Deci, inchiderea soldului contului 711 (RC minus RD) se face doar la finalul lunii astfel:

121 = 711 cu plus, daca RC > RD

Profit sau pierdere Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

sau

121 = 711 cu minus, daca RC < RD.

Profit sau pierdere Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

La inceputul lunii urmatoare, nu se intimpla absolut nimic cu contul 711, nu se reia, nu i se

face nimic.

In cursul lunii urmatoare, se inregistreaza productia obtinuta (345 = 711), se descarca

gestiunea de produse finite vandute (711 = 345), iar la finalul lunii se calculeaza un nou sold al

contului 711, care se va inchide prin credit 121 conform celor deja specificate, indiferent de natura

lui: creditor (cu plus) sau debitor (cu minus).



Problema apare la bilant, mai exact la formularul 20 Cont de profit si pierdere", in care pe

rindurile 07 sau 08 trebuie trecut soldul creditor, respectiv soldul debitor al contului 711.

Cum adica soldul creditor/debitor, cind luna de luna am inschis soldul acestui cont prin 121?

Simplu. La data de 30.06 sau 31.12, cind trebuie completat formularul 20, din softul de

contabilitate utilizat se da o fisa de cont 711 = 121 pe 6 luni sau 12 luni (adica credit cont 121 prin

debit cont 711).

Astfel, avem toate inchiderile de solduri lunare (creditoare sau debitoare) ale contului 711

prin credit 121.

Totalul acestei fise de cont se trece pe randul 07 ca sold credtor al contului 711 (daca totalul

este pozitiv) sau pe rindul 08 ca sold debitor al contului 711 (daca totalul este negativ).

Practic se aduna toate soldurile lunare ale contului 711 inchise numai prin credit 121, iar

suma obtinuta se trece pe randul 07 – daca suma este pozitiva – sau pe randul 08 - daca suma este

negativa.

9. Monografie contabile pentru primire bilet la ordin de la o societate

intrata in insolventa

Intrebare

O societate ALFA primeste de la un client BETA un bilet la ordin in alb, ca si garantie, BO

fiind avalizat persoana fizica – administratorul clientului.

Ulterior, clientul BETA intra in insoventa iar societatea ALFA se inscrie la masa credala cu

valoarea creantei restanta.

Societatea ALFA decide sa folosesca biletul la ordin pentru recuperarea creantei de la

administratorul avalist.

1. Care este monografia contabila cu privire la BO in alb primit garantie.

2. Poate administratorul sau o terta persoana (in contul acestuia) sa platesca creanta catre ALFA, in

contul garantiei depusa fara a fi contesatata plata de catre administratorul judiciar.

Raspuns

Potrivit art. 83 din Legea nr. 85/2014 dupa ramanerea definitiva a hotararii de deschidere a

procedurii, toate actele si corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidatorul

judiciar vor cuprinde, in mod obligatoriu si cu caractere vizibile, in limbile romana, engleza si

franceza, mentiunea “in insolventa”, “in insolvency”, “en procedure collective”.

Dupa intrarea in reorganizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta

mentiunea “in reorganizare judiciara”.

Toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt

nule de drept.

Debitorul si/sau, dupa caz, administratorul judiciar sunt/este obligati/obligat sa intocmeasca

si sa pastreze o lista cuprinzand toate incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea



procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora, precum si a datelor de identificare a

cocontractantilor.

In perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si

poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a

activitatii curente, dupa cum urmeaza:

a) sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare,

b) sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.

Potrivit art. 75 din legea mentionata de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept

toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor

asupra averii debitorului. Valorificarea drepturilor acestora se poate face numai in cadrul procedurii

insolventei, prin depunerea cererilor de admitere a creantelor.

Biletul la ordin in alb este o garantie a unei creante.

Primirea biletului la ordin se inregistreaza extracontabil in debitul contului 8021 “Giruri si

garantii primite” la o valoare egala cu valoarea creantei.

Potrivit prevederilor Legii nr. 58/1934 cu modificarile si completarile ulterioare, girul trebuie

scris pe biletul la ordin; el trebuie sa fie semnat de girant.

Girul este valabil chiar daca beneficiarul nu este mentionat sau girantul a pus numai

semnatura (gir in alb).

In acest din urma caz, girul pentru a fi valabil, trebuie sa fie scris pe document.

Girul transmite toate drepturile izvorate din bilet la ordin.

Daca girul este in alb posesorul poate:

1) sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele altei persoane;

2) sa gireze din nou in alb sau in ordinul unei anume persoane;

3) sa predea documentul unui tert fara sa completeze girul in alb si fara s-o gireze.

Girantul, daca nu s-a stipulat altfel, raspunde de acceptare si de plata.

Persoanele impotriva carora s-a pornit actiune cambiala nu pot opune posesorului

exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale, cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afara

numai daca posesorul dobandind cambia a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.

Plata unei cambii (bilet la ordin) poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga suma sau

numai pentru o parte din ea.

Aceasta garantie poate fi data de un tert sau chiar de un semnatar.

Avalul se da pe cambie (bilet la ordin) sau pe adaos.

El se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice alta formula echivalenta si este

semnat de avalist.

Avalul este socotit ca rezulta din simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cambiei (biletul

la ordin), afara numai daca semnatura este a trasului sau a tragatorului.

Avalul trebuie sa arate pentru cine este dat. In lipsa acestei aratari se socoteste dat pentru

tragator.

Avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat.

Obligatiunea sa este valabila chiar daca obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula din orice

alta cauza decat un vitiu de forma.



Cand avalistul plateste cambia,(biletul la ordin) el dobandeste drepturile izvorand din ea

impotriva celui garantat, cum si impotriva acelora care sunt tinuti catre acesta din urma, in temeiul

cambiei (biletului la ordin)

Prin urmare, pe perioada insolventei, procedurile judiciare si extrajudiciare de recuperare a

creantelor din averea debitorului sunt suspendate.

Prin utilizarea biletului la ordin se poate incasa creanta de la administrator. Ulterior, acesta se poate

indrepta asupra societatii debitoare.

Inregistrarea in contabilitate a incasarii creantei de la administrator presupune stingerea

datoriei societatii debitoare.

5121 = 411/soc. debitoare

Conturi la banci in lei Clienti

Concomitent se inregistreaza in creditul contului 8021 “Giruri si garantii primite” o valoare

egala cu valoarea creantei creantei stinse.

10. Productie de ciuperci. Inregistrari contabile

Intrebare

Care sunt inregistrarile contabile pentru inregistrarea in contabilitate a productiei de

ciuperci,principalele inregistrari, in special partea de productie efectiva si scaderea din gestiune la

vanzarea produselor finite (ciuperci)?

Raspuns

Costul de productie cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor

consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.

Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al

imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie

consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, costul

proiectarii produselor, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca

fiind legata de fabricatia acestora.

Inregistrarea productiei de ciuperci trebuie sa puna in evidenta cheltuielile efectuate pentru

obtinerea productiei, inregistrarea productiei in curs si a productiei finite la costul standard stabilit.

1. Achizitia de materii prime si materiale pentru infiintarea culturii

% = 401

3025 Furnizori

Seminte si materiale de plantat



3028

Alte materiale consumabile

2. Consumul materiilor prime si materialelor

• materiale de plantat:

6025 = 3025

Cheltuieli privind semintele si Seminte si materiale de plantat

materialele de plantat

• fertilizatori, ingrasaminte, etc

6028 = 3028

Cheltuieli privind alte Alte materiale consumabile

materiale consumabile

• Salariile personalului care participa la obtinerea productiei:

641 = 421

Cheltuieli cu salariile personalului Personal - salarii datorate

• Contributiile sociale datorate de angajator:

645 = %

Cheltuieli privind asigurarile 431

si protectia sociala Asigurari sociale

437

Ajutor de somaj

4. Cheltuieli cu energie electrica si apa:

605 = 401

Cheltuieli privind energia si apa Furnizori

5. Combustibil

• Aprovizionare:

3022 = 401

Combustibili Furnizori

• Consum:

6022 = 3022

Cheltuieli privind combustibilii Combustibili



6. Amortizarea aferenta diverselor utilaje agricole

6811 = 2813

Cheltuieli operationale privind Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de

amortizarea mijloacelor fixe transport, animalelor si plantatiilor

7. Cheltuieli cu alte servicii prestate de terti sau cheltuieli de recoltare:

628 = 401

Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti Furnizori

8. La finele fiecarei luni, productia in curs se inregistreaza prin creditul contului 711 la o valoare

egala cu cheltuielile de productie cumulate de la inceputul productiei:

331 = 711

Produse in curs de Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

executie

La inceputul lunii urmatoare, scaderea din gestiune a valorii produselor in curs de executie, la

nivelul sumelor cumulate la sfarsitul lunii precedente

711 = 331/analitic - suma inregistrata anterior

Venituri aferente costurilor Produse in curs de executie


Evidenta se tine pe analitice pentru fiecare tip de cultura grau/porumb.

Inregistrarile de mai sus se repeta lunar pana la obtinerea productiei

9. Inregistrarea productiei finite obtinuta

Valoarea productiei obtinuta se determina prin cantarirea productiei si inmultirea cantitatii

obtinute cu costul standard determinat anterior sau se poate inregistra productia la costul efectiv de

productie.

345/analitic grau = 711

Produse finite Venituri aferente costurilor


- Diferentele de pret efectiv fata de costul standard

- Diferente nefavorabile (costul efectiv este mai mare decat costul standard)

348 = 711

Diferente de pret la produse Venituri aferente costurilor stocurilor de

de produse



- diferentele de pret favorabile aferente (costul efectiv este mai mic decat costul standard)

711 = 348

Venituri aferente costurilor stocurilor de Diferente de pret la produse

de produse

10. Vanzarea ciupercilor

411 = 701

Clienti Venituri din vanzarea produselor finite

11. Descarcare gestiunii de produsele vandute

711 = 345

Venituri aferente costurilor Produse finite


• diferentele inregistrate:

711 = 348

Venituri aferente costurilor Diferente de pret la produse


sau

348 = 711

Diferente de pret la produse Venituri aferente costurilor stocurilor de

de produse

Documents

RAPORT SPECIAL Cele mai controversate 10 monografii ... · PDF fileCuprins Raport Special – Cele mai controversate 10 monografii contabile ale anului 2014 – 1. Monografie contabila