RAPORT - Promo-LEX · sia Electorală Centrală privind rapoartele financiare semestriale, dar și date despre numărul de contravenții inițiate. Analiza datelor din documentele

RAPORT

Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova

RETROSPECTIVA ANULUI 2018

Promovarea democrației și a drepturilor omului

Redactor: Doina Dumbrăveanu-MunteanuDesign, machetare și tipar: „FOXTROT” SRL

Asociația Promo‑LEXbd. Ștefan cel Mare 127, Chișinău, Moldova tel./fax: (+373 22) 45 00 24, 44 96 26 [email protected]

SE DISTRIBUIE GRATUIT

Sursă imagini: imagine preluată de pe web, drepturi autor: https://pavelfilip.md/; https://www.facebook.com/PDM.s.Botanica/; http://www.partidulsor.md/; http://www.socialistii.md/; www.fa-cebook.com/socialistii.moldova/

Toate drepturile sunt protejate. Conținutul Raportului poate fi utilizat și reprodus în scopuri non–pro‑fit și fără acordul prealabil al Asociației Promo‑LEX cu condiția indicării sursei de informație.

Raportul este realizat în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate” finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Opiniile exprimate în cadrul Raportului „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva 2018” aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanțatorului.

– 3 –

CUPRINS

INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

METODOLOGIA DE MONITORIZARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

REZUMAT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

I. ASPECTE LEGALE PRIVIND FINANȚAREA PARTIDELOR POLITICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

1.1. Evoluția cadrului legal privind finanțarea partidelor politice în anul 2018 . . . . . . . . . . . . . . . .9

1.2. Implementarea recomandărilor formulate de Promo-LEX până în anul 2019 cu referire la finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1.3. Organul de supraveghere și control. Reglementări și sancțiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

II. RAPORTAREA FINANCIARĂ A PARTIDELOR POLITICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

2.1. Raportarea partidelor politice. Indici de conformitate și transparență . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212.1.1. Rapoartele semestriale (I) privind gestiunea financiară a partidelor pentru anul 2018 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212.1.2. Rapoartele semestriale (II) privind gestiunea financiară a partidelor pentru

anul 2018 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222.1.3. Rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidelor pentru anul 2018 . . . . 23

2.2. Sursele de finanțare ale partidelor politice reflectate în rapoarte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

2.3. Veniturile și cheltuielile partidelor politice reflectate în rapoarte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

III. MONITORIZAREA CIVICĂ A FINANȚĂRII PARTIDELOR POLITICE ȘI ESTIMAREA CHELTUIELILOR NERAPORTATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

3.1. Monitorizarea activității operaționale a partidelor politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333.1.1. Aspecte generale ce țin de gestiunea financiară a partidelor politice . . . . . . . . . . . . . 33

3.2. Monitorizarea activității promoționale a partidelor politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

3.3. Cheltuielile partidelor politice constatate de monitorii Promo-LEX și nereflectate în raportul anual. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 443.3.1. Estimarea cheltuielilor operaționale ale partidelor politice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 443.3.2. Estimarea cheltuielilor pentru evenimente și promovarea partidelor politice,

care au fost constatate de monitorii Promo-LEX și nereflectate în rapoartele anuale ale partidelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

RECOMANDĂRI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

LISTA DE ABREVIERI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

ANEXE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

– 4 –

INTRODUCEREÎn perioada august 2016 – iulie 2019, Asociația Promo-LEX implementează programul „Democrație, Transparență și Responsabilitate” finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dez-voltare Internațională (USAID). În cadrul acestui proiect, Asociația își propune inclusiv elaborarea unor rapoarte de monitorizare a finanțării semestriale și anuale a partidelor politice, în speță, prin prisma activităților desfășurate și a raportării către organul mandatat – Comisia Electorală Centrală (CEC).

În vederea obținerii unei imagini de ansamblu cu privire la situația finanțelor partidelor politi-ce din Republica Moldova pentru anul 2018, Asociația Promo-LEX a evaluat 1846 de formulare ce prezintă activitățile promoționale desfășurate de 14 partide politice – subiecți ai monitori-zării civice, 254 formulare ce prezintă activitatea operațională a acestora. De asemenea, au fost analizate 44 de rapoarte financiare anuale ale partidelor politice depuse la CEC, inclusiv registrele cotizațiilor de membru de partid pentru anul 2018, registrele donațiilor de la persoanele fizice și juridi‑ce, ale donațiilor sub formă de proprietăți, bunuri, servicii gratuite sau condiții mai avantajoase decât valoarea comercială, care conțin atât date calitative, cât și cantitative cu privire la acest subiect. Au mai fost analizate 7 rapoarte de audit intern depuse de formațiunile politice la CEC. În consecință, din totalul de 46 de partide politice înregistrate, în Raport au fost vizate direct formațiunile care au depus rapoarte financiare și/sau a căror activitate a fost observată de către monitori.1

Prin monitorizarea civică desfășurată pe întreg teritoriul țării, Asociația Promo-LEX a reconstituit ta-bloul activităților a 14 partide politice din Republica Moldova desfășurate în perioada de referință. Tabloul reconstituit de monitorii Promo-LEX poate fi vizualizat în imagini foto și video pe www.monitor.md. Aceste activități au fost analizate împreună cu datele financiare indicate în rapoartele semestriale, anuale și cele de campanie depuse la CEC, pentru alegerile locale noi din 20 mai 2018, dar și pentru alegerile parlamentare 20192. De asemenea, în cazul altor 30 de partide politice au fost examinate doar rapoartele financiare semestriale puse la dispoziția CEC, în condițiile în care monitorii nu au constatat și raportat activități ale acestora în teritoriu.

Prin acest Raport, Asociația Promo-LEX urmărește monitorizarea calității raportării financiare a partidelor, a indicilor de transparență și conformitate cu norma legală, dar și a activității organului mandatat de supravegherea și controlul acestora. Scopul final al Raportului este de a îmbunătăți practicile existente în domeniu și de a preveni cazurile de încălcare a legislației, promovând bune-le practici în materie de raportare financiară de către partidele politice.

1 Datele monitorizării civice reflectate în acest raport cuprind inclusiv informațiile monitorizării Promo-LEX din se-mestrul I 2018 – a se vedea Raportul privind monitorizarea finanțării partidelor politice – Semestrul I 2018, https://bit.ly/2zsiaCs

2 În acest raport se face referire la scrutinul parlamentar, inclusiv la finanțarea perioadei de colectare a semnăturilor pentru desemnarea candidaților în alegeri, perioadă ce a coincis cu a doua jumătate a lunii decembrie 2018.

– 5 –

METODOLOGIA DE MONITORIZAREScopul monitorizării este reconstituirea tabloului general al cheltuielilor partidelor pentru peri-oada anului 2018 și evaluarea corespunderii activității de raportare, evidență și supraveghere cu normele legale în vigoare. Monitorizarea s-a axat pe evenimentele pe care le-au desfășurat par-tidele politice, inclusiv prin organizațiile lor teritoriale în perioada inter-electorală, în afara cam-paniilor electorale pentru alegerile locale noi din 20 mai 2018 și activității grupurilor de inițiativă din perioada electorală a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. Conceptual, s-a ținut cont și de acele partide care nu au avut sedii în unitățile administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul II, precum și de cele care au desfășurat cel puțin o activitate în teritoriul menționat. În consecință, evaluarea finanțării activității partidelor politice din țară a fost efectuată prin metoda cercetării în teren, a utilizării datelor deschise prin scanarea platformelor online ale subiecților monitorizați (rețelele de socializare – Facebook și Odnoklassniki ale organizațiilor teritoriale și centrale de par-tid, pagina web a partidului), în urma consultării surselor locale mass-media (arhiva, bibliotecile), a discuțiilor informale cu actorii din comunitate (Administrația Publică Locală (APL), agenți eco-nomici, cetățeni). Deși Asociația Promo-LEX nu este un organ de anchetă, toate constatările sale din procesul de monitorizare din teren au fost însoțite de probe foto și video care au fost plasate pe platforma online www.monitor.md. În procesul de monitorizare au fost implicați 37 de moni-tori teritoriali (raportați la UAT de nivelul II), 5 coordonatori regionali și membrii echipei centrale a Promo-LEX. Toți monitorii au fost instruiți în ceea ce privește scopul, obiectivele, metodologia și instrumentele de lucru din cadrul proiectului. Fiecare monitor a semnat codul de conduită al Observatorului Promo-LEX. Echipa centrală a elaborat formulare tipizate pentru colectarea datelor cantitative și calitative privind activitatea partidelor politice, prin metoda monitorizării. Datele co-lectate de către monitori în formularele tipizate au fost plasate pe platforma internă și securizată de raportare a Promo-LEX, analizate, validate și sintetizate de către echipa centrală. Analista finan-ciară a comparat informațiile din rapoartele oficiale ale partidelor prezentate la CEC, a analizat informațiile prezentate de monitori, a estimat cheltuielile reale ale partidelor în baza informațiilor raportate din teritoriu. În cele din urmă, a raportat constatările obținute la cadrul legal actual și le-a evaluat conformitatea. Asociația Promo-LEX a solicitat informații clarificatoare de la Comi-sia Electorală Centrală privind rapoartele financiare semestriale, dar și date despre numărul de contravenții inițiate. Analiza datelor din documentele recepționate a fost, de asemenea, inclusă în raport. Valuta utilizată în acest raport este exprimată în lei moldovenești (lei) la cursul 1 EUR = 20,0 MDL.

– 6 –

REZUMATAnalizând evoluția legislației privind partidele politice și a celei electorale, Promo-LEX constată că, în 2018, au fost aduse două îmbunătățiri importante a cadrului legal care vizează donațiile în nu-merar și susținerea financiară a femeilor politiciene. Cu toate acestea, în opinia Asociației, sistemul de finanțare politică din Republica Moldova rămâne încă foarte vulnerabil în ceea ce privește un șir de deficiențe, cum ar fi: interzicerea donațiilor din partea cetățenilor Republicii Moldova care muncesc în afara țării; nivelul ridicat al limitelor anuale pentru donațiile din partea persoanelor fizice și juridice către partidele politice; lipsa supravegherii privind conținutul și a aplicării regulilor privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale din partea CEC și a altor autorități mandatate; ineficiența regimului sancțiunilor existente pentru încălcarea regulilor de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale, inclusiv nivelul scăzut al amenzilor contravenționale; încălcări ce prezumă eludarea prevederilor legale de finanțare a partidelor politice, în speță a pre-vederilor de colectare a veniturilor care în premieră, în anul 2018, au fost probate de înregistrări video și audio. Alte provocări cu care se confruntă exponenții sistemului de finanțare politică se referă la imperfecțiunea modelului de raport financiar propus de către CEC, care limitează accesul la totalitatea informațiilor financiare indicate, eschivarea CEC de la aplicarea sancțiunilor pentru încălcări.

O altă vulnerabilitate identificată de Promo-LEX ține de ascunderea datelor ce ar permite elucida-rea donatorilor, în speță, ascunderea locului de muncă al donatorilor. În opinia Promo-LEX, legea expres obligă CEC să publice în raportul anual domiciliul și locul de muncă al donatorului. În rea-litate, însă, acest lucru nu se întâmplă, CEC invocând contradicția dintre Legea nr. 294 privind par-tidele politice (în continuare LPP 294) și cea privind protecția datelor cu caracter personal. Potrivit Promo-LEX, confidențialitatea este protejată în mod nejustificat prin ascunderea acestor date. Ar-gumentul CEC în privința protecției datelor cu caracter personal decade atât din punct de vedere legal, cât și conceptual atunci când ne referim la interesul public vizavi de transparența finanțării partidelor politice. Prin urmare, aceste date trebuie să fie făcute publice, iar refuzul CEC de a pu-blica aceste date denotă atât încălcarea obligației stabilite de lege, cât și știrbește din imaginea instituției.

În privința auditului intern care trebuia să fie efectuat de unele partide politice în 2019, potrivit Hotărârii CEC nr. 2505 din 28 mai 20193, 7 formațiuni politice (PDM, PSRM, PPȘ, PN, PLDM, PLR, PL) au depus rapoarte de audit intern. Alte 2 formațiuni din cele luate în vizor (PAS4 și PCRM) au fost somate să prezinte rapoartele respective. Promo-LEX constată că prevederea legală ce ține de pre-zentarea rapoartelor de audit se aplică din momentul (anul) în care au fost acumulate venituri de peste 1 mln. de lei. Prin urmare, în cazul PCRM, care începând cu 2016 a colectat venituri de peste 1 mln. lei, somarea de către CEC a fost pe bună dreptate, nu și în cazul PAS, care, abia începând cu 2017, a depășit acest plafon. Mai mult ca atât, nici PPȘ nu a depășit cuantumul de 1 mln. lei în 2016, prin urmare atât PAS, cât și PPȘ au obligația de a depune rapoartele de audit în 2020, atunci când vor depune rapoartele finale privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru a. 2019. Cu toate acestea, salutăm depunerea rapoartelor de către PPȘ și intenția PAS de a depune rapoartele de audit înainte de termenul maxim stabilit de lege.

Asociația a mai constatat prezentarea rapoartelor de audit din partea celor 7 partide nu doar pen-tru un an de zile, ci și pentru ceilalți ani vizați, ceea ce constituie un fapt pozitiv, astfel indirect

3 Hotărârea CEC nr. 2505, https://bit.ly/2Z0H4UT4 La data de 22 mai 2019, PAS a prezentat demersul înregistrat la Comisie sub nr. CEC 7/2505, prin care a solicitat

prelungirea termenului de prezentare a raportului de audit până la 23 iunie 2019, deoarece contractul cu firma de audit a fost semnat abia la 19 aprilie 2019. În privința PCRM, CEC reiterează faptul că raportul de audit nu a fost prezentat și nici nu a recepționat nici o informație despre motivul neprezentării acestuia.

– 7 –

conformându-se față de recomandarea Promo-LEX în privința auditului anual. În același timp, la o analiză generală a rapoartelor de audit (care sunt publicate pe pagina oficială a CEC)5, observăm concluzii și recomandări lipsite de fond, în mare parte. Mai mult ca atât, multe din aceste rapoarte denotă o neclaritate în ceea ce privește tipul de audit intern (de conformitate, operațional etc.) solicitat partidelor politice de către autoritatea mandatată. În concluzie, se impune stabilirea unei clarități de către CEC și Curtea de Conturi în privința termenilor de referință pentru auditul intern al partidelor politice, dar și a unui mecanism de verificare a rapoartelor de audit, inclusiv din partea Curții de Conturi. Asociația regretă că instituțiile vizate nu au formulat acești termeni de referință în momentul adoptării legii, pentru ca aceștia să fie utilizați de către partidele politice vizate.

În privința rapoartelor anuale depuse la CEC, Asociația Promo-LEX constată o conformare de 96% față de norma legală, întrucât 44 de formațiuni din 46 au prezentat rapoartele. În continuare, po-trivit datelor de jure prezentate, nici unul din cele 44 de partide care au depus rapoartele la CEC nu a depășit plafonul maxim permis de legislație de colectare a veniturilor – de 110 766 015 lei. Mai mult ca atât, nici în mod cumulat formațiunile raportoare nu l-au atins, ele înregistrând un cuantum de aproximativ 100 mln. lei. Formațiunea politică cea mai apropiată de acest plafon este PDM, înregistrând o pondere de 46% din plafonul maxim permis.

Analiza datelor din rapoartele financiare depuse la CEC relevă un echilibru și mai mare al surselor de finanțare ale partidelor în anul 2018 comparativ cu anul 2017. Constatăm că principala sursă de finanțare sunt subvențiile de la bugetul de stat, în sumă de 39 094 083 lei (37%), donațiile financi-are a 4 166 persoane fizice în sumă de 26 871 226 lei (25%) și cotizațiile de membru – 27 268 071 lei (25%), donațiile din partea persoanelor juridice – 11 145 700 lei (10%), veniturile din activitatea economică – 1 992 536 lei (2%) și alte venituri provenite din donații materiale/servicii prestate – 714 617 lei (1%).

Potrivit rapoartelor depuse la CEC, din cele 44 de formațiuni politice vizate, 23 au indicat venituri cumulate în sumă de 107 099 841 lei și un total al soldului inițial de 67 374 810 lei. Cuantumul cheltuielilor raportate este de 92 001 093 lei cu un sold final de 82 473 558 lei, care a fost transferat pe contul partidelor pentru anul 2019. Celelalte 21 de partide nu au indicat venituri și cheltuieli. Dintre partidele cu o singură sursă de venit fac parte 7 formațiuni politice (PLR, MPA, PVE, PPCD, PPUCM, PPDA, PL), toți mizând în anul 2018 în exclusivitate pe finanțarea de la bugetul de stat.

În continuare, imperfecțiunea modelului de raport financiar propus de către CEC limitează acce-sul la totalitatea informațiilor financiare. Lipsa rubricilor pentru categoriile de cheltuieli precum „consultanță politică”, „recompense pentru voluntari și agitatori”, dar și lipsa în rapoarte a rubricilor precum „cheltuieli pentru panouri stradale”, „cheltuieli pentru publicitate electronică”, „cheltuieli pentru publicitate promoțională”, cheltuieli pentru publicitate în „presa scrisă”, le permit subiecților raportării să generalizeze datele, minimizând transparența cheltuielilor segregate conform cate-goriilor de cheltuieli menționate.

În anul 2018, 44 de partide politice au raportat la CEC un număr de 314 106 membri de partid, 27,27 mln. lei obținuți din cotizații, 39,09 mln. lei – din subvenții, 38,73 mln. lei – din donații atât de la persoane fizice, cât și juridice, 684 filiale, 243 sedii în locațiune și 294 persoane încadrate. Rezultatele monitorizării civice a finanțelor a 14 partide politice (active în 2019) din partea rețelei de monitori Promo-LEX relevă un tablou diferit de datele prezentate la CEC. Prin urmare, potrivit monitorizării, în anul 2018 14 partide au avut în gestiune cel puțin 289 organizații de partid, 207 sedii, 318 persoane angajate și cel puțin 1716 voluntari. Totodată, aceste partide au desfășurat cel puțin 3491 activități promoționale și evenimente de tipul: întruniri cu cetățenii, campanii politice,

5 Rapoartele de audit, https://bit.ly/2W2oSbh

– 8 –

campanii sociale, manifestații publice (mitinguri, marșuri), activități statutare (ședințe organizato-rice, conferințe), campanii sociale, activități de la ușă la ușă, festivaluri naționale etc. Printre aces-tea s-a regăsit și un număr de cel puțin 95 de activități de caritate ale Fundațiilor filantropice aso-ciate cu partidele politice.

În rezultatul monitorizării, constatăm neraportarea cheltuielilor din partea a 13 partide politice în cuantum total de 17 591 922 lei, categoria de cheltuieli pentru evenimente publice fiind cea mai netransparentă. Potrivit constatărilor, a fost estimat un cuantum de cel puțin 9 935 568 lei ca fiind neraportați. Totodată, dacă e să ne referim la totalul cheltuielilor estimate și neraportate, Promo-LEX reiterează și de această dată faptul că cuantumul estimat nu este unul complet, în-trucât categoria de cheltuieli „pentru presă și materiale promoționale” nu permite elucidarea altor 3 tipuri de cheltuieli efectuate de partide în scopul promovării politice, cheltuieli care sunt semnificative (publicitate TV, publicitate Internet, publicitate stradală și mobilă). De asemenea, inexistența categoriei de cheltuieli „consultanță politică” este la fel de netransparentă și creează ambiguități, deoarece această categorie este de mare interes, fiind tot mai des utilizată, însă con-comitent ea rămâne în obscuritate, partidele fiind impuse să includă cheltuielile pentru aceasta la o cu totul altă categorie de cheltuieli. În același timp, categoria de cheltuieli deplasări în țară și peste hotare ar elucida mai multe informații privitor la cheltuielile efectuate în acest scop, dacă ar fi separată și astfel nu ar trezi suspiciuni de orice fel în privința provenienței banilor pentru achi-tarea acestora.

– 9 –

I. ASPECTE LEGALE PRIVIND FINANȚAREA PARTIDELOR POLITICE

1.1. Evoluția cadrului legal privind finanțarea partidelor politice în anul 2018

Activitatea legislativă a Parlamentului Republicii Moldova

Pe parcursul anului 2018, în vederea racordării cadrului normativ privind finanțarea activității par-tidelor politice, legislativul a aplicat modificări la prevederile legislației în vigoare, și anume la LPP 294.

Modificarea esențială care s-a produs a fost introducerea la art. 26 alin. 41 care reglementează donațiile în numerar din partea persoanelor fizice. Conform acestei modificări, începând cu 1 ia‑nuarie 2019, o persoană fizică, în decursul unui an bugetar, poate face donații în numerar unui sau mai multor partide politice în sumă de până la 3 salarii medii pe economie stabilite pentru anul respectiv. Donațiile care depășesc această limită se vor face exclusiv prin operațiuni bancare6.

În continuare7, la art. 8, alin. (1) au fost schimbate instituțiile care înregistrează formațiunile po-litice, prevederea având următoarea formulare: „Partidul politic se supune înregistrării de stat la Agenția Servicii Publice, în conformitate cu prezenta lege și cu Legea nr. 220/2007 privind înregis-trarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, ultima fiind aplicată doar în măsura în care nu contravine prezentei legi”.

Schimbarea formulei de alocare a banilor de la Bugetul de stat prin amendarea art. 27, alin. (1), care are următorul conținut: „Cuantumul alocațiilor […] se distribuie după cum urmează: a) 40% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile parlamentare; b) 40% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile locale generale; c) 10% – partidelor politice care respectă cota de cel puțin 40% de candidați femei din numărul total al candidaților înaintați în toate circumscripțiile uninominale în alegerile parlamentare. Această ma-jorare se va stabili din suma alocată pentru anul bugetar: d) 5% – partidelor politice proporțional cu numărul de femei alese efectiv în funcția de deputat în Parlament pe circumscripții uninomi-nale; e) 5% – partidelor politice proporțional cu numărul de tineri aleși efectiv în cadrul alegerilor parlamentare și al celor locale generale.” În continuare, art. 28, alineatul (1) a fost completat cu litera l) cu următorul conținut: „l) cheltuieli pentru programe pentru tineret și femei.”

Concomitent, a fost modificat și art. 26, alineatul (6), pentru a condiționa, dar mai cu seamă in-terzice finanțarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susținerea materială sub orice formă, directă și/sau indirectă, a partidelor politice de către: cetățenii Republicii Moldova care nu au îm-plinit vârsta de 18 ani, cetățenii în privința cărora este instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei.

Asociația Promo‑LEX reiterează necesitatea includerii în formula de calcul de alocare a banilor și a voturilor obținute de partide la scrutinul prezidențial.

6 Legea nr. 78 din 03.05.2018 cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 294/2007 privind partidele politice. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=375878

7 Legea nr. 31 din 16.03.2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. http://lex.justice.md/md/375028%20/

– 10 –

Inițiative ale partidelor politice extraparlamentare de modificare a legislației privind finanțarea parti‑delor și a campaniilor electorale

La 11 mai 2018, într-o conferință de presă, un partid extraparlamentar, Partidul Acțiune și Solidari-tate (PAS) a venit cu recomandări vizavi de modificarea legislației privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale8. Acesta a propus modificarea legislației în felul următor:

• în sensul limitării donațiilor în numerar la sume rezonabile – 2–3 salarii medii pe economie;

• permiterea donațiilor în numerar la nivele foarte mici (2–3 salarii medii pe economie) în condiții de transparență (exclusiv prin transfer bancar) din partea cetățenilor Republicii Mol-dova domiciliați în afara țării (diaspora);

• modificarea legislației în sensul interzicerii finanțării indirecte a partidelor prin intermediul fundațiilor controlate sau administrate de politicieni;

• clarificarea modului de aplicare și, după caz, modificarea art. 43 alin. (7) din Codul electoral, pentru a permite partidelor politice să colecteze în campaniile electorale donații pe conturile sale;

• întreprinderea măsurilor necesare în vederea asigurării că organele responsabile ale statu-lui, în special CEC-ul, verifică în realitate aspectele care țin de finanțarea partidelor politice și îi sancționează pe cei care încalcă legislația (pentru cheltuieli nedeclarate, donații fictive, finanțarea din off-shore, finanțarea prin utilizarea magazinelor sociale etc.). Dacă membrii CEC vor ignora în continuare îndeplinirea competențelor care le revin potrivit literei și spiritului legii, aceștia trebuie demiși.

Activitatea observatorilor naționali și internaționali, a OSC de profil cu scopul îmbunătățirii cadrului legal privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale

Asociația Promo-LEX, în prima jumătate a anului 2018, a elaborat mai multe analize și rapoarte de monitorizare referitoare la situația la zi în domeniul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale.

Astfel, la 29 ianuarie 2018, Asociația a publicat o analiză a gradului de realizare a recomandărilor Comisiei de la Veneția adresate Legislativului9. Promo-LEX a dedus un număr de 32 de recomandări din textul Opiniei comune a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept și a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (în continuare „OSCE/ODIHR”), dintre care, con-form Asociației, 12 (37,50%) au fost executate, 14 (43,75%) – parțial executate și 6 (18,75%) – nu au fost executate.

În continuare, la data de 21 iunie 2018, Promo-LEX a publicat Raportul privind monitorizarea finanțării partidelor politice. Retrospectiva anului 201710, și la data de 24 octombrie 2018 – Raportul privind monitorizarea finanțării partidelor politice. Semestrul I 201811. Promo-LEX a reflectat în am-

8 Partidul Acțiune și Solidaritate a înaintat o listă cu șase precondiții fără de care, potrivit liderilor formațiunii, alege-rile parlamentare din 2018 nu pot fi nici măcar parțial libere și parțial corecte. În cadrul unei conferințe de presă, președinta PAS, Maia Sandu, i-a solicitat prim-ministrului Pavel Filip o discuție publică, în fața cetățenilor, la televi-ziunea națională, în cadrul căreia să prezinte solicitările sale în vederea asigurării unor alegeri libere și corecte.

9 Analiza implementării recomandărilor https://bit.ly/2sN8mzx10 Raportul privind monitorizarea finanțării partidelor politice. Retrospectiva anului 2017 https://bit.ly/2N3xWIA11 Raportul privind monitorizarea finanțării partidelor politice. Semestrul I 2018 https://bit.ly/2zsiaCs

– 11 –

bele documente mai multe fenomene îngrijorătoare pentru care a formulat recomandări. Acestea se refereau la:

• deficiențele legate de interzicerea donațiilor din partea cetățenilor Republicii Moldova care muncesc în afara țării;

• nivelul în continuare ridicat al plafoanelor anuale pentru donațiile din partea persoanelor fizi-ce și juridice către partidele politice;

• lipsa supravegherii și aplicării regulilor privind finanțarea partidelor politice din partea Comisi-ei Electorale Centrale și a altor autorități mandatate;

• ineficiența regimului sancțiunilor existente pentru încălcarea regulilor de finanțare a partide-lor politice, inclusiv nivelul scăzut al amenzilor contravenționale;

• încălcări ce prezumă eludarea prevederilor legale de finanțare a partidelor politice, în speță a prevederilor de colectare a veniturilor care, în premieră, au fost probate de înregistrări video și audio.

• imperfecțiunea modelului de raport financiar propus de către Comisia Electorală Centrală care limitează accesul la totalitatea informațiilor financiare indicate12.

La 20 decembrie 2018, Asociația Promo-LEX a lansat Misiunea de observare a alegerilor parlamen-tare din 24 februarie 2019 (MO Promo-LEX) în care și-a propus să observe și finanțarea campani-ei electorale, observarea finanțării campaniilor electorale rămânând în continuare o prioritate a Asociației. În acest sens, Promo-LEX a continuat să compare cheltuielile raportate la CEC de către actorii electorali cu activitățile și cheltuielile estimate în urma observării civice.

Potrivit MO Promo-LEX, în perioada de până la înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru colec-tarea semnăturilor (24 decembrie 2018), cel puțin 3 partide politice (PDM, PPȘ, PSRM) au efectuat cheltuieli pentru activități cu tentă electorală și caracter prielnic colectării semnăturilor. Acestea estimate de misiune atingeau un cuantum de cel puțin 3 766 917 lei. Dacă această sumă ar fi fost luată în calcul pentru fiecare din cei 3 potențiali concurenți electorali, ar fi dus la depășirea plafo-nului maxim stabilit de CEC – 3 136 500 lei și ar fi servit drept temei de sancționare.

1.2. Implementarea recomandărilor Asociației Promo‑LEX formulate până în 2019 cu referință la finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale

În rezultatul monitorizării activității partidelor politice și a finanțelor acestora în perioadele elec-torale și inter-electorale, Asociația Promo-LEX a elaborat de fiecare dată recomandări pentru autoritățile statului în vederea îmbunătățirii continue a legislației în domeniu. În cele mai recen-te Rapoarte de monitorizare a alegerilor locale noi din 20 mai 201813 și alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, Asociația Promo-LEX a atras atenția asupra unui șir de măsuri care necesită a

12 Lipsa categoriilor de cheltuieli precum „consultanță politică”, „recompense pentru voluntari și agitatori”, dar și lip-sa în rapoarte a rubricilor precum „cheltuieli pentru panouri stradale”, „cheltuieli pentru publicitate electronică”, „cheltuieli pentru publicitate promoțională”, cheltuieli pentru publicitate în „presa scrisă”, le permit subiecților raportării să generalizeze datele, minimizând transparența cheltuielilor pe categoriile de cheltuieli menționate.

13 Raport Final al Misiunii Promo-LEX de Observare a Alegerilor Locale Noi din 20 mai 2018, https://bit.ly/2wrd47

– 12 –

fi adoptate de către autorități în vederea implementării recomandărilor respective. Totodată, pe parcursul anului 2018, în Legea nr. 294 privind partidele politice au fost implementate o parte din aceste recomandări, și anume:

• Micșorarea plafoanelor donațiilor în numerar din partea persoanelor fizice în contul „Fond electoral” pentru o campanie electorală la 3 salarii medii lunare pe economie;

• Restabilirea prevederilor afirmative care – prin finanțarea publică a partidelor politice – încu-rajează egalitatea de gen;

• Introducerea posibilității de raportare a donațiilor materiale, precum și a serviciilor de volun-tariat.

Pe de altă parte, Asociația Promo-LEX atrage atenția asupra faptului că autoritățile încă necesită să adopte un șir de măsuri în vederea implementării recomandărilor restante reieșite în rezulta-tul monitorizării activității partidelor politice și a finanțelor acestora în perioadele electorale și inter-electorale14.

Analizând evoluția legislației privind partidele politice și a celei electorale, Promo‑LEX constată că, în 2018, au fost aduse două îmbunătățiri cadrului legal politic care vizează donațiile în numerar și susținerea financiară a femeilor politiciene. În același timp, la fel de îngrijorătoare rămân: deficiențele în privința interzicerii donațiilor din partea cetățenilor Republicii Moldova care muncesc în afara țării; nivelul în continuare ridicat al plafoanelor anuale pentru donațiile din partea persoanelor fizice și ju‑ridice către partidele politice; lipsa supravegherii și aplicării regulilor privind finanțarea partidelor și campaniilor; ineficiența regimului sancțiunilor existente pentru încălcarea regulilor de finanțare a par‑tidelor și a campaniilor, inclusiv prin nivelul scăzut al amenzilor contravenționale, raportarea lacunară a veniturilor și cheltuielilor atât de către formațiunile politice, cât și de către concurenții electorali.

1.3. Organul de supraveghere și control. Reglementări și sancțiuni

La 12 ianuarie 2018, prin Hotărârea nr. 698, CEC a stabilit cuantumul lunar al subvențiilor de la bugetul de stat pentru anul 2018 destinate partidelor politice, conform performanțelor obținute la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 și alegerile locale generale din 14 iunie 2015. În conformitate cu art. 2 alin. (10) din Legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr. 279 din 16 de-cembrie 2016, CEC i-a fost alocată pentru finanțarea partidelor politice suma de 40 000 000 lei15.

14 Asociația Promo-LEX a elaborat de fiecare dată recomandări pentru autoritățile statului în vederea îmbunătățirii continue a legislației în domeniu. Acestea au fost formulate în Rapoartele de monitorizare a alegerilor generale locale din 14 (28) iunie 2015 și a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 30 octombrie (13 noiembrie) 2016, în Studiul „Strategii, practici și instrumente de finanțare a partidelor politice în Republica Moldova” publicat la 30 martie 2016, precum și în Raportul „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldo-va. Retrospectiva anului 2016” lansat la 3 mai 2017. Toate acestea se regăsesc în Raportul privind monitorizarea finanțării partidelor politice – Retrospectiva anului 2017, pag. 15–17 https://bit.ly/2N3xWIA, în Raportul privind monitorizarea finanțării partidelor politice – Semestrul I 2018, pag. 57–58 https://bit.ly/2zsiaCs, în Raportul Final privind Alegerile Locale Noi din 20 mai 2018 pag. 53, https://bit.ly/2wrd47J și în Raportul Final de observare a Alegerilor Parlamentare din 24 februarie 2019 pag. 82–85 https://bit.ly/2M1HJDC

15 Potrivit art. 27 alin. (1) al Legii nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, cuantumul subvențiilor stabilite se distribuie în proporție de 50% – partidelor politice conform performanțelor obținute în alegerile parlamentare și 50% – partidelor politice proporțional cu performanțele obținute în alegerile locale generale. Subvenția lunară pentru fiecare vot valabil exprimat la alegerile parlamentare din 2014 și locale din 2015 este de 1,1102592 lei și, respectiv, de 0,4700385 lei.

– 13 –

Subvențiile alocate de la bugetul de stat au fost virate lunar în conturile bancare special destinate în acest sens, deschise de către partidele politice, informația fiind prezentată la CEC1617. A se vedea tabelul nr. 1, cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocului electo-ral de la bugetul de stat pentru anul 2018, conform performanțelor obținute în alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

În concordanță cu pct. 66 din Regulamen-tul privind finanțarea partidelor politice, formațiunile sunt obligate să prezinte Comi-siei informația lunară privind cheltuielile par-tidului din subvențiile de la bugetul de stat. Aceste rapoarte au fost publicate pe pagina oficială a CEC18. Observațiile CEC la acest capi-tol țin de erori de raportare din partea PPUCM, anume faptul că soldul inițial reflectat la capitolul „subvenții” pentru 2018 nu corespunde cu cel indicat în Raportul privind gestiunea financiară pen‑tru anul 2017.

Potrivit Promo-LEX, din totalitatea partidelor și organizațiilor social-politice care trebuiau să se conformeze față de pct. 66 din Regulamentul CEC, toate au respectat prevederea, o formațiune (PSRM) a publicat informațiile lunare doar pentru 10 luni (lunile mai și iunie 2018 neregăsindu-se printre cele publicate pe pagina oficială a CEC)19.

Tabelul 1. Cuantumul subvențiilor lunare alocate de la bugetul de stat pentru anul 2018 partidelor politice și blocului electoral, conform performanțelor

obținute în alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014

Subvenții alocate din bugetul de stat, lei 20 000 000

Numărul de voturi valabil exprimate 1 598 518

Candidați independenți 18 651

Partidul Politic „Partidul Comunist Reformator” 78 716

Numărul de voturi pentru calcul 1 501 151

16 CEC are mandatul de a verifica și analiza rapoartele financiare ale partidelor politice, având dreptul să solicite, în acest scop, mai multe informații de la partidele politice și instituțiile publice sau private. Rapoartele sunt publice, întrucât se publică pe site-ul CEC în decurs de 48 de ore după ce au fost recepționate și acceptate, precum și pe site-urile partidelor politice, dacă acestea există. De asemenea, CEC stabilește și transferă cuantumuri lunare din veniturile bugetului de stat, partidelor politice eligibile. Potrivit art. 27 din Legea privind partidele politice, parti-dele politice au dreptul să primească anual finanțare de la bugetul de stat, în baza unui regulament aprobat de CEC.

17 Art. 29, alin. (3) stabilește că informația conținută în rapoartele anuale ale partidelor politice privind venituri-le acumulate și cheltuielile efectuate, inclusiv identitatea donatorilor și sumele donate, precum și informațiile concludente (concluziile) din rapoartele (opiniile) de audit independent sunt plasate pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale în termen de 48 de ore de la recepționarea și acceptarea lor, precum și pe paginile web ale partidelor politice, în cazul existenței acestora.

18 Publicarea informației lunare privind cheltuielile din subvențiile de la bugetul de stat https://bit.ly/2woIdZQ19 Luna iunie, https://a.cec.md/download_report/197, luna mai https://a.cec.md/download_report/196

Conform Codului electoral și prevederilor Legii 294, CEC este autoritatea abilitată cu atribuții

ce asigură supravegherea și controlul finanțării partidelor politice din Republica Moldova, ceea

ce include atât controlul finanțării activității obișnuite a partidelor politice, cât și a campanii-lor electorale. Pe lângă CEC, și Curtea de Conturi

(CC), în corespundere cu prevederile ce regle-mentează activitatea acesteia, exercită controlul

asupra utilizării alocațiilor primite de partidele politice de la bugetul de stat.

– 14 –

Nr. d/o Partidul Politic

Voturi valabil

exprimate

Cuantumul subvențiilor lunare per

vot (lei)

Suma subvențiilor lunare (lei)

Suma subvențiilor anuale (lei)

1 Partidul Democrat din Moldova

252 489 1,110 2 592 280 328,23 3 363 938,74

2 Partidul Popular Creștin Democrat

11 782 1,1 102 592 13 081,07 156 972,88

3 Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”

11 665 1,1 102 592 12 251,17 155 414,08

4 Partidul Liberal Democrat din Moldova

322 201 1,1 102 592 357 726,62 4 292 719,39

5 Partidul Liberal Reformator 24 956 1,1 102 592 27 707,63 332 491,53

6 Partidul Politic Mișcarea Populară Antimafie

27 846 1,1 102 592 30 916,28 370 995,32

7 Partidul Național Liberal 6 858 1,1 102 592 7 614,16 91 369,89

8 Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

327 912 1,1 102 592 364 067,31 4 368 807,89

9 Blocul electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”

Partidul Soci-al Democrat

55 089 1,1 102 59261

163

,07

30 581,53

733

956,

83

366 978,41

Partidul Re-giunilor din Moldova

30 581,53 366 978,41

10 Partidul Politic „Democrația Acasă”

2 449 1,1 102 592 2 719,02 32 628,30

11 Partidul Politic Partidul Po-pular din Republica Moldova

12 110 1,1 102 592 13 445,24 161 342,86

13 Partidul Liberal 154 518 1,1 102 592 171 555, 03 2 058 660,32

14 Partidul Politic „RENAȘTERE” 4 158 1,1 102 592 4 616,46 55 397,49

15 Partidul Acțiunea Democratică

2 564 1,1 102 592 2 846,70 34 160,45

16 Partidul Politic Partidul Verde Ecologist

1 360 1,1 102 592 1 509,95 18 119,43

17 Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova”

633 1,1 102 592 702,79 8 433,53

18 Partidul Politic „Pentru Neam și Țară”

1697 1,1 102 592 1 884,11 22 609,32

19 Partidul Politic „Patrioții Moldovei”

1498 1,1 102 592 1 663,17 19 958,02

TOTAL 1 501 151 1 666 666,67 20 000 000,00

– 15 –

A se vedea Tabelul nr. 2, cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocurilor electorale de la bugetul de stat pentru anul 2018, conform performanțelor obținute în alegerile locale generale din 14 iunie 2015.

Tabelul 2. Cuantumul subvențiilor lunare alocate partidelor politice și blocurilor electorale din bugetul de stat pentru anul 2018

Subvenții alocate din bugetul de stat, lei 20 000 000

Numărul de voturi valabil exprimate pentru consilieri raionali și municipali, orășenești, comunali și sătești, primari în I tur de scrutin

3 776 831

Candidați independenți 231 022

Numărul de voturi pentru calcul 3 545 809


Voturi valabil

exprimate


vot (lei)



1 Partidul Liberal Democrat din Moldova

757 210 0,4700385 355 917,84 4 271 014,03

2 Partidul Democrat din Moldova

734 567 0,4700385 345 274,75 4 143 297,06

3 Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

558 028 0,4700385 262 294,63 3 147 535,58

4 Partidul Liberal 437 630 0,4700385 205 702,94 2 468 435,27

5 Partidul Comuniștilor din Republica Moldova

364 345 0,4700385 171 256,17 2 055 074,03

6 Partidul Politic „Partidul Nostru”

349 717 0,4700385 164 380,45 1 972 565,36

7 Blocul electoral „Plat-forma Populară Europea-nă din Moldo-va – Iurie Leancă”

Partidul Acțiunea Democratică

246 735 0,4700385

115

974,

94

57 987,47

1 39

1 69

9,33

695 849,7

Partidul Politic Partidul Liberal Reformator

57 987,47 695 849,7

8 Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova

21 084 0,4700385 9 910,29 118 923,50

9 Partidul Național Liberal 19 741 0,4700385 9 279,03 111 348,36

10 Partidul Politic „Șor” 14 918 0,4700385 7 012,03 84 144,41

– 16 –


Voturi valabil

exprimate


vot (lei)



11 Partidul Politic Mișcarea Populară Antimafie

9 353 0,4700385 4 396,27 52 755,24

12 Partidul Politic „Democrația Acasă”

9 033 0,4700385 4 245,86 50 950,29

13 Blocul electoral „LISTA PO-PORULUI”

Partidul Social Democrat

6 487

6 487

0,4700385

0,4700385

3049

,14

1524,57

1524,57

3658

9,68

18294,84

18294,84Partidul Po-litic Uniunea Centristă din Moldova

14 Partidul Politic „Casa Noastră – Moldova”

4 705 0,4700385 2 211,53 26 538,37

15 Partidul Politic Partidul Ver-de Ecologist

3 664 0,4700385 1 722,22 20 666,65

16 Partidul Politic Partidul „RENAȘTERE”

2 815 0,4700385 1 323,16 15 877,90

17 Partidul Socialist din Moldova

1 477 0,4700385 694,25 8 330,96

18 Partidul Regiunilor din Moldova

1 475 0,4700385 693,31 8 319,68

19 Partidul Legii și Dreptății 1 294 0,4700385 608,23 7 298,7620 Partidul Popular Creștin

Democrat701 0,4700385 329,50 3 953,96

21 Partidul „Patrioții Moldovei” 699 0,4700385 328,56 3942,6822 Partidul Popular Socialist

din Moldova131 0,4700385 61,58 738,90

TOTAL 3 545 809 1 666 666,67 20 000 000,00

Dacă e să ne referim la art. 31 din LPP 294 și rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidelor politice depuse la CEC, pentru anii 2016, 2017 și 2018, în 2019, 7 partide politice (PDM, PLDM, PCRM, PSRM, PLR, PL, PN) au obligația de a efectua audit intern pentru că anul de referință pentru depășirea acestui plafon a fost 2016 (a se vedea tabelul nr. 3).

Potrivit Hotărârii CEC nr. 2505 din 28 mai 201920, 7 formațiuni politice (PDM, PSRM, PPȘ, PN, PLDM, PLR, PL) au depus rapoartele de audit la CEC. Alte 2 formațiuni politice din cele luate în vizor (PAS21 și PCRM) au fost somate să prezinte rapoartele respective.

20 Hotărârea CEC nr. 2505, https://bit.ly/2Z0H4UT21 La data de 22 mai 2019, PAS a prezentat demersul înregistrat la Comisie sub nr. CEC 7/2505, prin care a solicitat

prelungirea termenului de prezentare a raportului de audit până la 23 iunie 2019, deoarece contractul cu firma de audit a fost semnat abia la 19 aprilie 2019. În privința PCRM, CEC atrage atenția asupra faptului că raportul de audit nu a fost prezentat și nici nu a recepționat vreo informație despre motivul neprezentării acestuia.

– 17 –

Asociația constată prezentarea rapoartelor din partea celor 7 partide nu doar pentru un an de zile, ci și pentru ceilalți ani vizați, ceea ce este un fapt pozitiv, astfel indirect conformându-se față de re-comandarea Promo-LEX în privința auditului anual. În același timp, la o analiză generală a rapoartelor de audit (care sunt publicate pe pagina oficială a CEC)22, observăm concluzii și recomandări lipsite de fond, în mare parte. Mai mult ca atât, aceste rapoarte denotă o neclaritate în privința tipului de audit in‑tern (de conformitate, operațional etc.) soli-citat partidelor politice de către autoritatea mandatată. În concluzie, se impune stabi-lirea unei clarități de către CEC în privința cerințelor de audit intern, dar și a unui meca-nism de verificare a rapoartelor de audit din partea Curții de Conturi, fie prin reglemen-tarea acestora în Regulamentul CEC privind finanțarea partidelor politice, fie prin elabo-rarea unei instrucțiuni care să ghideze partidele politice în vederea efectuării unui audit intern conform tuturor rigorilor.

În continuare, Promo-LEX consideră că auditarea doar o dată la trei ani este insuficientă și urmea-ză a fi efectuată mai des. În context, amintim că, observând periodicitatea cu care trebuie efectuate misiunile de audit, GRECO a sugerat autorităților să „examineze posibilitatea de a crește frecvența auditurilor periodice.” În același timp, Promo‑LEX în nenumărate rânduri a venit cu recoman‑darea de a obliga partidele politice să efectueze auditul intern o dată pe an, prin modificarea actualei prevederi legislative23.

Adițional, în avizul său din 7 decembrie 2017, Comisia de la Veneția a reiterat recomandarea sa încă neimplementată, potrivit căreia auditorii să fie certificați în conformitate cu legislația în vigoa‑re pentru a asigura transparența și independența deplină a auditorilor. În plus, CEC ar trebui „să aibă, de asemenea, competența de a solicita auditori externi, dacă este necesar, ca parte a funcțiilor sale de supraveghere”.

De asemenea, Comisia de la Veneția a recomandat ca auditarea rapoartelor financiare să fie obliga‑torii pentru toate partidele politice care beneficiază de finanțare publică, și nu doar pentru cele care depășesc anual 1 milion de lei, iar aceste audituri să fie acoperite din fonduri publice pentru a preveni eventualele conflicte de interese.

22 Rapoartele de audit, https://bit.ly/2W2oSbh23 Art. 31 din Legea nr. 294 stabilește că, începând cu anul 2016, partidele politice ale căror venituri sau cheltuieli

anuale depășesc un milion de lei trebuie să efectueze auditul intern cel puțin o dată la trei ani. Auditul trebuie efectuat de către un contabil extern, cu respectarea recomandărilor GRECO. În rezultatul auditului, raportul de audit trebuie depus la CEC odată cu raportul financiar anual. Dacă partidul a beneficiat de subvenții din bugetul de stat, raportul de audit trebuie să fie prezentat și Curții de Conturi. Potrivit rapoartelor anuale depuse la CEC pentru anii 2016 și 2017, în 2019, 8 partide politice vor avea obligația de a efectua audit intern (a se vedea tabelul nr. 4).

Art. 31 din Legea nr. 294 stabilește că partidele politice ale căror venituri sau cheltuieli anuale depășesc un milion de lei trebuie să efectueze

auditul intern cel puțin o dată la trei ani. Auditul trebuie efectuat de către un contabil extern, cu

respectarea recomandărilor GRECO. În rezultatul auditului, raportul de audit trebuie depus la CEC

odată cu raportul financiar anual. Dacă partidul a beneficiat de subvenții din bugetul de stat,

raportul de audit trebuie să fie prezentat și Curții de Conturi.

Art. 31 în redacția LP36 din 09.04.15, MO93/14.04.15 art. 134; în vigoare 01.01.16

– 18 –

Tabelul 3. Lista partidelor politice care au acumulat în cei 3 ani de finanțare publică, venituri în lei, cu depășirea plafonului de un milion de lei

2016 2017 2018

Partid politic Total veni‑turi, lei

Sold inițial, lei

Total veni‑turi, lei

Sold inițial, lei

Total veni‑turi, lei

Sold inițial, lei

1. Partidul Liberal Reformator, PLR

1 034 745 0 33 600 473 193 1 028 341 96 096

2. Partidul Socialiștilor din Republica Moldo-va, PSRM

12 088 239 14 590 3 185 850 2 795 460 7 658 692 208 890

3. Partidul Politic Partidul Nostru, PN

4 449 845 3 510 765 1 995 208 22 420 086 2 871 200 1 435 334

4. Partidul Comuniștilor din Republica Moldo-va, PCRM

6 813 380 48 015 27 581 052 4 268 019 7 893 943 33 213 716

5. Partidul Democrat din Moldova, PDM

53 817 398 8 983 52 135 627 7 504 754 49 281 133 14 999 675

6. Partidul Liberal Democrat din Moldova, PLDM

9 282 097 750 74 408 6 320 897 9 204 106 10 039 962

7. Partidul Liberal, PL

4 993 917 8 3 877 123 11 455 4 529 346 6 881 896

8. Partidul Politic Șor, PPȘ

569 632 0 2 805 947 89 138 13 618 342 14 722

9. Partidul Acțiune și Solidaritate, PAS

551 060 156 385 1 900 819 0 1 105 048 21 409

În privința rapoartelor anuale prezentate la 31 martie 2019 pentru anul 2018, în hotărârea sa nr. 250524 din 28 mai 2019, CEC a menționat partidele politice care au avut lacune de raportare. Ast-fel, CEC a somat PSM, PPFSM și PCRM să prezinte în termen de 15 zile din data de 28 mai 2019, registrul cotizațiilor de membru de partid în formatul stabilit de Comisie; concomitent, PPFSM – Registrul donațiilor de la persoanele juridice; PPUCM – informația lunară corectată privind chel-tuielile partidului din banii de la stat; PAS și PCRM – rapoartele de audit intern pentru anii 2016 – 2018. În continuare, CEC a sesizat SFS în vederea examinării din perspectiva surselor de venit sau obligațiilor fiscale ce decurg din acestea.

Promo-LEX constată că prevederea legală ce ține de prezentarea rapoartelor de audit se aplică din momentul (anul) în care au fost acumulate veniturile de peste 1 mln. de lei. Prin urmare, în cazul PCRM, care începând cu 2016 a colectat venituri de peste 1 mln. Lei, somarea de către CEC a fost pe bună dreptate, nu și în cazul PAS care, începând cu 2017, a depășit acest plafon. Mai mult ca atât, nici PPȘ nu a depășit cuantumul de 1 mln. lei în 2016. Prin urmare, atât PAS, cât și PPȘ

24 Ibidem.

– 19 –

au obligația de a depune rapoartele de audit în 2020, atunci când vor depune rapoartele finale privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru a. 2019. Cu toate acestea, salutăm depu-nerea rapoartelor de audit din partea PPȘ, precum și intenția PAS de a depune aceste rapoarte înainte de termenul maxim stabilit de lege.

Conform mandatului, pentru neprezentarea rapoartelor semestriale și anuale de către partidele politice înregistrate, CEC citează partidele care nu prezintă rapoartele în termen sau în formatul prevăzut de cadrul legal. Astfel, în ceea ce privește rapoartele partidelor pentru anul 2018, la 28 mai 2018, CEC a constatat neprezentarea rapoartelor anuale din partea a 2 formațiuni politice și prezentarea acestora cu depășirea termenului stabilit din partea a 2 formațiuni. Ulterior constată-rii acestor neconformități, CEC a citat cele 2 partide politice în temeiul art. 481 alin. (3) din Codul contravențional, în ceea ce privește aplicarea sancțiunii contravenționale25 în privința persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul acestora. Astfel, potrivit Raportului privind finanțarea partide-lor politice și a campaniilor electorale pentru anul 201826 care trebuie să fie prezentat de către CEC Parlamentului RM, în sem. I 2018, CEC a inițiat procedura contravențională și a întocmit procese verbale în privința a 13 partide și organizații social-politice dintre care 2 procese verbale cu privire la contravenție în privința PRM și PPUM se află încă pe rol în instanța de judecată și urmează a fi examinate. Alte 9 formațiuni au fost sancționate în baza proceselor verbale inițiate (PAS, PSM, MSPRRM, PPEM, PRSM, MSPFN, PC, PFSM, PDA). Procedurile contravenționale inițiate în privința rapoartelor anuale (2018), au fost în privința a 4 partide (PPCNM, PSM, PRSM, PR). (A se vedea gra-ficul nr. 1.)

Graficul 1. Numărul de proceduri contravenționale inițiate de CEC

27

20

13

40

5

0

00

5

10

15

20

25

30

2016 2017 Sem. 1, 2018 Anual, 2018Proceduri inițiate Atenționări

Date obținute în baza rapoartelor anuale și semestriale, publicate de către CEC

25 Neprezentarea de către partidele politice a rapoartelor privind gestiunea lor financiară în termenul și formatul stabilite de către CEC, inclusiv prezentarea unor date incomplete în raport, se sancționează cu amendă de la 180 la 300 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere; echivalentul a 9000 și 15 000 MDL.

26 Hotărârea CEC de aprobare a Raportului privind finațarea partidelor și a campaniilor electorale pentru a. 2018https://bit.ly/2QIK3hv

– 20 –

Potrivit raportului vizat, prin hotărâri judecătorești adoptate în anul 2018 și în primele luni alea-nului 2019, s-a dispus încasarea sumei de 334 mii lei în bugetul de stat, cu toate acestea dovada achitării amenzilor nu a fost prezentată CEC.

În continuare, Asociația Promo-LEX a constatat, în semestrul I al anului 2018, o situație descrisă în sesizarea unei formațiuni politice cu referire la o înregistrare audio care semnalează nereguli de colectare a veniturilor27. În aceste condiții, Promo-LEX a calificat aceste acțiuni drept posibi-le încălcări ce prezumă eludarea prevederilor legale de finanțare a partidelor politice, în speță a prevederilor de colectare a veniturilor. Asociația a sesizat CEC despre aceste posibile încălcări prin Raportul de monitorizare din sem. I, însă până la momentul de față nu au fost luat careva mă-suri. În condițiile în care acțiunile ar fi documentate corespunzător și probate, acestea pot atrage sancțiuni. Asociația Promo-LEX consideră extrem de necesară investigarea exhaustivă și promptă inclusiv a acestei situații și solicită CEC să sesizeze organele competente ca să intervină pentru clarificarea tuturor detaliilor. Din punctul de vedere al Asociației, CEC are suficiente mecanisme și pârghii pentru a verifica autenticitatea semnăturilor donatorilor28, dar și respectarea legislației din perspectiva utilizării MCC în conformitate cu actele normative aprobate de SFS. Astfel de acțiuni ar spori gradul de transparență și echitate în procesul de finanțare a partidelor politice din Republica Moldova, în special ar putea înlătura suspiciunile legate de loialitatea CEC ca instituție față de par-tidul menționat care, de altfel, este și partid aflat la guvernare.

Asociația Promo‑LEX este îngrijorată de tratamentul selectiv și preferențial aplicat partidelor politice. În cazul partidelor care întârzie cu prezentarea rapoartelor pentru semestrul I 2018, CEC pe bună drep‑tate aplică sancțiuni contravenționale. Cu toate acestea, tratamentul este total diferit în cazul parti‑delor de la guvernare, în situații pe larg mediatizate în spațiul public legate de o posibilă simulare a colectării cotizațiilor și donațiilor.

Promo‑LEX reiterează și de această dată că regimul sancțiunilor actuale pentru încălcări ale legislației partidelor și regulilor de finanțare a campaniilor este ineficient și nu încurajează respectarea legii. În plus, nivelurile amenzilor disponibile în temeiul prevederilor Codului contravențional menționate mai sus – în unități convenționale – sunt prea mici, mai ales în comparație cu sumele care pot fi dona‑te unui partid sau alocațiile de la bugetul de stat ce pot fi încasate de partidele politice. Prin urmare, Promo‑LEX consideră oportună mărirea amenzilor peste nivelul actual, dar și aplicarea sancțiunilor alternative – reducerea sau limitarea alocațiilor de la bugetul de stat.

Mai mult ca atât, Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR recomandă să fie revizuit actualul regim al sancțiunilor pentru încălcări ale regulilor de finanțare a partidelor și campaniilor, astfel încât să se garanteze sancțiuni disuasive și eficiente, inclusiv prin creșterea nivelului amenzilor administrative. În același timp, trebuie să se înțeleagă și conceptul de pedeapsă proporțională, să fie inclus explicit în toate dispozițiile relevante, în conformitate cu declarațiile anterioare în domeniu ale Comisiei de la Veneția și ale OSCE/ODIHR.

27 A se vedea Raportul privind monitorizarea finanțării partidelor politice. Semestrul I 2018 pag. 19 https://bit.ly/2zsiaCs

28 CEC dispune de un mecanism de verificare a semnăturilor în listele de subscripție și, prin urmare, poate proba dacă anumite semnături sunt valabile sau nu.

– 21 –

II. RAPORTAREA FINANCIARĂ A PARTIDELOR POLITICE

2.1. Raportarea partidelor politice. Indici de conformitate și transparență

În concordanță cu art. 29 (1) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice și p. 65 din Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin hotărârea CEC nr. 4401 din 23 decembrie 2015, partidele politice au obligația de a prezenta semestrial și anual la CEC rapoarte privind gestiunea financiară.

Asociația Promo-LEX constată că pentru anul integral 2017 – 42 de partide din 45 au depus ra-poarte anuale la CEC, pentru 2018 au raportat 44 de formațiuni politice din 46, astfel înregistrân-du-se o pondere de 96% de conformare față de norma de raportare, comparativ cu 93% în 2017 (A se vedea Graficul 2).

Graficul 2. Respectarea de către partidele politice a cerinței de prezentare a rapoartelor financiare anuale

27 3141

65 62

93 96

0

20

40

60

80

100

120

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

pond

erea

con

form

ității

, %

perioada de raportare, ani

Date obținute în baza rapoartelor anuale și semestriale, publicate de către MJ și CEC

2.1.1. Rapoartele semestriale (I) privind gestiunea financiară a partidelor pentru anul 2018

Constatările Promo-LEX arată că până la data de 15 iulie 2018, 33 din 46 de formațiuni politice înregistrate la MJ au prezentat rapoarte semestriale autorității mandatate29. Odată cu depășirea

29 PLD, PE, MSPFN, PUN, PPCD, PSD, PSRM, PReg, PPNȚ, PDM, PUCM, PVE, PPEM, PLDM, PL, PLR, PRSM, PPPDA, PMAE.

– 22 –

termenului stabilit, în intervalul de după 15 iulie 2018, alte 5 formațiuni politice30 au prezentat rapoartele obligatorii. Celelalte 8 formațiuni politice31 nu au prezentat rapoarte semestriale.

Asociația Promo-LEX a constatat că din 38 de partide care au raportat la CEC, în 7 cazuri rapoartele partidelor politice au fost deficiente, și anume: Partidul Politic Partidul Regiunilor din Moldova, Partidul Politic Partidul Unității Naționale, Partidul Conservator, Mișcarea Social-Politică a Romilor din RM, Partidul Politic Partidul Agrar din Moldova, Partidul Politic „Casa Noastră – Moldova”, Par-tidul Liberal Reformator. Deficiența constă în necompletarea liniilor de buget cu informație finan-ciară, fapt pentru care, potrivit legislației, formațiunile puteau fi sancționate, însă nu au fost. Din 38 de partide, 1 este pasibil de răspundere contravențională, întrucât a raportat sedii în locațiune, fără a raporta cheltuieli legate de întreținerea acestora (PAM).

Pe parcursul semestrului I al anului 2018, au fost organizate alegeri locale noi la care au participat 14 formațiuni politice32. Din datele publicate pe pagina web a CEC, printre partidele care nu au prezentat rapoarte financiare de campanie se numără PPCNM și PPPVE, întrucât au fost în impo-sibilitate legală de a-și deschide cont bancar, astfel fiind în imposibilitate legală de a efectua chel-tuieli de campanie electorală33. În continuare, doar 9 din 12 formațiuni politice au inclus în rapoar-tele semestriale (I) pentru 2018 cheltuieli de campanie în sumă de 9 609 576 lei. În același timp, 3 formațiuni nu au reflectat astfel de cheltuieli în rapoartele pentru semestrul I al 2018 – PPPDA nu a raportat cheltuieli de campanie în sumă de 552 021 lei, PRSM – 20 600 lei și PPDA care a prezentat raport de campanie, însă nu a prezentat raport semestrial I, 201834.

Din cele 44 de partide care au depus rapoarte semestriale la CEC, 23 de partide35 nu au pagini ofici-ale, respectiv, acestea nu au publicat date privind gestiunea lor financiară semestrială. Din celelal-te 21 de formațiuni politice care au pagini web, doar 7 au publicat rapoartele semestriale (I) 201836, dintre care doar o formațiune politică (PAS) publică informația respectivă nu doar semestrial, ci și lunar, așa cum prevede art. 29, alin. 3 al LPP nr. 29437 (A se vedea graficul nr. 3).

2.1.2. Rapoartele semestriale (II) privind gestiunea financiară a partidelor pentru anul 2018

Asociația Promo-LEX constată că nici pentru anul 2018, similar experienței de monitorizare pentru 2016 și 2017, CEC nu a solicitat partidelor să raporteze veniturile și cheltuielile lor pentru al doilea semestru, aceștia vehiculând cu doar 2 perioade de raportare (semestrul I și anual). Reiterăm anu-al apelul lansat la 7 ianuarie 2017, prin care Promo-LEX s-a expus privind necesitatea prezentării și examinării rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru semestrul II al anului.

30 PAM, PPRM, PC, PFSM, PPDA, PAS, PCRM, PCNM, PAD, MPA, PL, MPSN, PN, PPȘ, PMUEM.31 PSM, PPUM, PNOI, PE, PPDM, PPM, PSM, PReg, PSP, PRM.32 PSRM – 6 candidați, PDM – 6 candidați, PCRM – 4 candidați, PPȘ – 3 candidați, PL – 2 candidați, PPPDA – 2 candidați

și PAS – 1 candidat. Cei mai mulți concurenți au fost înregistrați pentru funcția de primar al s. Mereni (r. Anenii Noi) – 7 candidați și al s. Răcovăț (r. Sorocă) – 5 candidați. Niciun candidat nu și-a retras candidatura.

33 Demersul PPCNM https://bit.ly/2P0Ld6G; Demersul PVE https://bit.ly/2N9X8x634 Raportul final ALN 2018 PPPDA https://bit.ly/2DEYksI; Raportul final ALN 2018 PRSM https://bit.ly/2OUAHgV; Ra-

portul final ALN 2018 PPDA https://bit.ly/2IQQVpr35 PAD, PPP, MPSN, PPCD, PMUEM, PMAE, PLD, PE, PFSM, PAM, PPNT, PPUCM, MSPSN, PPCNM, MPA, PPVP, PRSM.36 PDM, PPPDA, PAS, PSRM, PLDM, PReg, PPEM.37 Potrivit normei legale, informația conținută în rapoartele anuale/semestriale ale partidelor depuse la CEC se pu-

blică (…) și pe paginile web ale partidelor politice, în cazul existenței acestora.

– 23 –

Reamintim că, Codul Contravențional, prin art. 48, prevede aplicarea sancțiunilor pentru uti-lizarea de către partidele politice a unor fonduri nedeclarate, neconforme sau venite din străi-nătate. Potrivit art. 30 din Codul Contravențional, termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale este de un an. Aceasta înseamnă că, ipotetic vorbind, despre utilizarea unui fond nedeclarat la 20 iulie a.c. organul abilitat CEC poate afla doar la începutul lunii aprilie a anului următor. În context, prin excluderea obligației partidelor politice de a prezenta rapoarte pentru al doilea semestru al anului, este scurtat de facto termenul în care poate fi sancționat partidul pentru anumite abateri contravenționale. Prin urmare, organele de poliție sesizate de CEC ar avea la dispoziție, în mod obiectiv, circa 3 luni de zile pentru cercetarea cazului și aplicarea sancțiunii. În cazul depășirii acestui termen, sancțiunile nu vor putea fi aplicate din cauza expirării termenului de prescripție.

2.1.3. Rapoartele anuale privind gestiunea financiară a partidelor pentru anul 2018

Potrivit constatărilor Promo-LEX, până la data de 31 martie 2019, 44 din 46 de formațiuni politice au prezentat autorității mandatate rapoarte anuale. Dintre acestea, cu depășirea termenului sta-bilit, în intervalul respectiv, 2 formațiuni politice nu au prezentat rapoartele anuale obligatorii (A se vedea tabelul nr. 4).

Tabelul 4. Conformarea partidelor politice la norma legală de raportare anuală a veniturilor și cheltuielilor

Au prezentat în termen (42) Cu depășirea termenului (2) Nu au prezentat deloc (2)

PPȘ, PN, PAS, MPA, PPP, PSP, PRSM, PLD, PE, PC, PMUEM, PPMAE, MSPRM, MPSN, PPPAM, PSD, PPCD, PPEM, PSRM, PPDM, PPVP, PPPNT, PUN, PPUCM, PReg, PPRM, PAD, PVE, PNL, PPPDA, PCRM, PDM, PL, PPCNM, PLDM, PLR, PFSM, PRM, PPNOI, MSPFN, PPUM, PPDA, PSM, PPSM.

PR, PPM PRSM, MSPRM

Conform analizei Promo-LEX, CEC a respectat termenii de publicare a rapoartelor financiare anua-le recepționate în termen. În același timp, a constatat lacune de raportare din partea a 3 formațiuni politice (PSM, PCRM, PPFSM) în privința registrelor cotizațiilor aferente raportului anual, depus la CEC. Concomitent, Promo-LEX a constatat că CEC a somat PSM, PCRM, PPFSM să prezinte, în termen de 15 zile din data de 28 mai 2019, registrul cotizațiilor de membru de partid în formatul stabilit de Comisie; de asemenea, i-a solicitat PPFSM Registrul donațiilor de la persoanele juridice; PPUCM – informația lunară corectată privind cheltuielile partidului din banii de la stat; în adresa PAS și PCRM – a solicitat rapoartele de audit intern pentru anii 2016–2018. În continuare, CEC a se-sizat SFS în vederea examinării din perspectiva surselor de venit sau obligațiilor fiscale ce decurg din acestea. În condițiile unui indice înalt de raportare pentru perioada anului 2018, a crescut sem-nificativ numărul membrilor de partid, al filialelor, sediilor și personalului angajat, cuantumurilor donațiilor, cotizațiilor și subvențiilor, comparativ cu semestrul I 2018 (a se vedea graficul nr. 3)38.

38 Pentru comparație, a se vedea graficul. nr. 3 din Raportul de monitorizare pentru sem. I 2018, https://bit.ly/2zsiaCs

– 24 –

Graficul 3. Date generale prezentate în rapoartele anuale pentru 2018

2.2. Sursele de finanțare ale partidelor politice

Potrivit Legii nr. 294 privind partidele politice, art. 25 alin. (1) și Regulamentului CEC privind finanțarea partidelor politice, pct. 4, sursele de finanțare ale partidelor politice sunt: a) cotizațiile; b) donațiile; c) subvențiile de la bugetul de stat; d) alte venituri legale obținute și prevăzute în mod expres în statutul partidului politic și care nu sunt interzise prin lege39. Totodată, legea prevede expres că partidele politice nu pot folosi alte surse de finanțare decât cele prevăzute la alin. (1). În corespundere cu alin. (5) al aceluiași articol, veniturile obținute din sursele legale de finanțare se scutesc de impozit sau se impozitează în conformitate cu prevederile Codului fiscal.

De menționat că, potrivit legii, veniturile anuale ale unui partid politic provenite din cotizații de membru și donații nu pot depăși echivalentul a 0,3% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv. Astfel, pentru anul 2018, acest plafon s-a ridicat la 110 766 015 lei40.

Potrivit rapoartelor anuale, nici unul din cele 44 de formațiuni care au depus rapoartele la CEC nu a depășit acest plafon. Mai mult ca atât, nici în mod cumulat formațiunile raportoare nu l-au atins, ele înregistrând un cuantum de aprox. 100 mln. lei. (A se vedea graf. nr. 3)

Promo‑LEX își reiterează recomandarea anterioară cu privire la modificarea prevederii plafonului ma‑xim anual de acumulare a veniturilor, permis partidelor politice. Ținând cont de faptul că acest plafon este unul mai mult decât suficient, Asociația recomandă Legislativului modificarea art. 26 alin. (3) al Legii 294 privind partidele politice prin introducerea în enunțul „provenite din cotizații de membru și

39 Prevederile legale stipulează că partidele politice pot obține venituri, inclusiv din activitatea editorială, activitatea legată nemijlocit de administrarea proprietății, precum și din alte activități ce aduc venituri pentru nevoile parti-dului, conform art. 24 alin. (3) al LPP nr. 294.

40 Rezultatul a fost obținut în contextul în care veniturile din bugetul de stat pentru anul 2018 au constituit 36 922 005,0 mii de lei https://bit.ly/2xMMLKU

– 25 –

donații” a sintagmei „și subvenții de la stat”, astfel asigurându‑se că plafonul maxim permis de lege să vizeze și o a treia sursă de venit – subvențiile de la stat.

Rapoartele anuale ale partidelor politice pentru 2018 denotă că principala sursă de finanțare a acestora au constituit-o subvențiile de la bugetul de stat (37%), următoarele surse de finanțare fiind donațiile persoanelor fizice (25%) și cotizațiile de membru (25%), donațiile din partea persoa-nelor juridice (10%), veniturile din activitatea economică (2%) și alte venituri provenite din donații materiale/servicii prestate (1%) (A se vedea graficul nr. 4).

Graficul 4. Sursele de finanțare ale partidelor politice 2016–2018, %

11

49

1

39

0 0

14

32

2

31

2

20

25

25

10

37

1

2

0

20

40

60

80

100

120

Cotizaţii Donaţii Pers. Fizice

Donaţii Pers. Juridice

Subvenţii Donații materiale

Venituri din activitatea economică

2016 2017 2018

Date obținute în baza rapoartelor anuale publicate de către CEC

Întrucât, potrivit OSCE/ODIHR41, legislația ar trebui să aibă rolul de a crea un echilibru între contribuțiile publice (alocațiile de la bugetul de stat) și cele private (donații, cotizații) ca surse de finanțare ale parti‑delor politice, Promo‑LEX, în perioada monitorizată, constată apropierea practicii colectării veniturilor de către anumite formațiuni politice din Republica Moldova față de standardul enunțat. Totodată, în nici un caz, alocarea fondurilor publice nu ar trebui să limiteze sau să interfereze cu independența unui partid politic.

Astfel, pentru anul 2018 co-raportul dintre finanțarea publică și cea privată este de 37% la 63%, ceea ce reprezintă un proces de echilibrare în repartizarea resurselor. Totodată, este esențial să observăm destinația utilizării fondurilor de la stat, astfel încât acestea să fie folosite în principal pentru activități de consolidare a partidelor.

Sursele de finanțare ale partidelor sunt constituite din:

• alocații de la bugetul de stat pentru 19 formațiuni politice în cuantum de 39 094 083 lei (PPȘ, PDM, PN, PPPDA, PSRM, PCRM, PL, PPCNM, PLDM, PLR, PSD, PPRM, MPA, PReg, PNL, PVE, PPCD, PPUCM, PPDA);

41 Extras din Liniile directorii ale OSCE/ODIHR privind Cadrul legal al partidelor politice, http://cesko.ge/res/docs/8600.pdf

– 26 –

• cotizații din partea membrilor de partid pentru 12 formațiuni (PPȘ, PDM, PN, PAS, PUN, PPPDA, PSRM, PCRM, PL, PLDM, PNL, PSM) în sumă totală de 27 268 071 lei;

• donații financiare a 4 166 persoane fizice în sumă de 26 871 226 lei pentru 11 formațiuni (PAS, PPȘ, PPEM, PPRM, PPPDA, PSRM, PDM, PPCNM, PLR, MPSN, PNL);

• donații din partea a 7 persoane juridice pentru 2 formațiuni politice în sumă de 11 145 00 lei (PPȘ, PPPDA);

• donații materiale în sumă totală de 647 314 lei pentru 5 formațiuni (PLDM, PAS, PPPDA, PPC-NM, PN).

Conform analizei MO Promo-LEX, două partide politice (PPȘ și PDM) au înregistrat donații cu indi-cele – „mari” – de la 75 mii până la 1 mln lei, PPȘ – din partea a 3 donatori, persoane fizice, PDM – din partea unui donator. Aceștia cad sub incidența pct. 20 din Regulamentul CEC privind finanțarea campaniei electorale, în speță, în ceea ce privește necesitatea verificării de către Serviciul Fiscal de Stat a provenienței contribuțiilor financiare virate concurenților electorali.

La capitolul cotizații, analiza Promo-LEX constată faptul că, deși 40 din 44 de partide au raportat membri, doar 12 formațiuni au indicat colectarea cotizațiilor de membru în a. 2018 (PPȘ, PDM, PN, PAS, PUN, PPPDA, PSRM, PCRM, PL, PLDM, PNL, PSM).

În continuare, potrivit rapoartelor financiare anuale prezentate la CEC de către 42 de formațiuni politice care au raportat membri, reiese că numărul total al membrilor de partid pentru anul 2018 a fost de 314 106, iar conform informației prezentate la CEC de către partidele politice pentru 2017, acesta a fost de 295 146 persoane. Totodată, observăm că, în anul 2018, comparativ cu 2017, 8 partide au avut supliniri de membri de partid: PPȘ – 44 550, PDM – 5 120, PAS – 657, PSRM – 568, PPPDA – 500, MPSN – 206, PN – 159, PReg – 7. Pe de altă parte, potrivit rapoartelor depuse la CEC, 14 formațiuni au înregistrat mai puțini membri decât în 2017, printre care cei mai mulți membri au pierdut: PLR – 4 100, PPNT – 4 008, PPUM – 3 978, PUN – 2 208, PCRM – 1 827, PL – 1 789, PLD – 980, PNL – 555.

Promo‑LEX atrage atenția asupra majorării semnificative a numărului de membri ai PPȘ, constatând că aceasta a avut loc pe fundalul unor alegații de corupere a cetățenilor prin oferirea gratuită a cardu‑rilor sociale de către PPȘ în schimbul carnetelor de membru de partid. Asociația amintește despre scru‑tinul prezidențial din 2016, în care un concurent electoral a fost exclus din cursa electorală pe motiv de nedeclarare a tuturor cheltuielilor în cadrul raportului financiar depus de concurentul electoral, în speță a cheltuielilor pentru cardurile oferite gratuit cetățenilor pentru a procura bunuri în magazinele sociale „Merișor” și tentativa de corupere a alegătorilor42 (a se vedea graficul nr. 5).

42 A se vedea Raportul Final al Misiunii de observare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 30 octombrie 2016, pag. 58, https://bit.ly/2qVCdTy

– 27 –

Graficul 5. Fluctuațiile membrilor de partid, 2016–2018

14000

7456

6586

5500

0

11100

4500

4846

7483

5625

4443

7825

5050

13635

50286

6532

18200

8218

4235

20778

5132

3152

0

183

0

0

1

5123

4503

0

4235

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

13500

7456

6536

5500

4700

12844

4500

4800

7208

5640

4443

7825

5050

13124

49608

6476

15200

8208

0

20778

5200

1196

4350

175

4370

0

0

5123

0

8700

5242

6345

5887

4050

5620

4453

5693

1

4320

6261

4003

0

0

0

14000

8113

6130

5500

4700

13412

4488

4800

7367

5180

4443

7825

0

11297

54728

6476

11100

7653

0

18989

5200

1203

4350

160

4370

0

0

5123

0

0

49792

4137

5887

4000

4640

445

5693

207

4211

5693

25

5400

1

2300

0 10000 20000 30000 40000 50000 60000

PPPDA

PAS

PAD

PC

MPA

PSRM

PVE

PPDA

PN

PPRM

PPP

PPEM

PRSM

PCRM

PDM

PLDM

PLR

PNL

MSPRM

PL

PSD

PReg

PPSM

PPCNM

PPUCM

PM

MSPFN

PPCD

PSP

PPDM

PPȘ

PUN

PPNOI

PPPAM

PLD

PPNT

PSM

MPSN

PPMAE

PPFSM

PPUM

PPVP

PMUEM

PRM

Anul 2018 Anul 2017 Anul 2016

Date obținute în baza rapoartelor anuale (2016, 2017, 2018) publicate de către CEC

– 28 –

2.3. Veniturile și cheltuielile partidelor politice reflectate în rapoarte

Conform rapoartelor anuale prezentate la CEC, din 44 de formațiuni politice vizate, 23 au indicat venituri în sumă de 107 099 841 lei și un total al soldului inițial de 67 374 810 lei. Cuantumul chel-tuielilor raportate este de 93 979 491 lei, cu un sold final care a fost transferat pe contul partidelor în semestrul I din 2019 de 82 473 558 lei. Celelalte 21 partide nu au indicat venituri și cheltuieli.

Din partidele cu o singură sursă de venit fac parte 7 formațiuni politice (PLR, MPA, PVE, PPCD, PPUCM, PPDA, PL), toate mizând în anul 2018 în exclusivitate pe finanțarea de la bugetul de stat. Surse moderat diversificate au fost constatate la alte 7 formațiuni: PUN, PCRM, PPCNM, PSD, PPRM, PPEM, PSM, acestea indicând sume fie sub formă de cotizații, fie donații, fie contribuții de la bu-getul de stat ori de la persoane juridice. Alte 8 formațiuni au indicat surse mult mai diversificate, atât din donații (din partea pers. fizice/juridice, materiale), cotizații, cât și subvenții ori alte venituri: PPȘ, PDM, PN, PAS, PPPDA, PSRM, PLDM, PNL (A se vedea graficul nr. 6).

Promo‑LEX atrage atenția asupra faptului că practica colectării veniturilor ar trebui să fie una echili‑brată și diversă, astfel încât să nu existe mari decalaje între contribuțiile publice (alocațiile de la bugetul de stat) și cele private (donații, cotizații). Or, din graficul de mai jos se observă predominanța culorii gri, caracteristică subvențiilor de la bugetul de stat, care este, în speță, o sursă utilizată de partidele extra‑parlamentare. Mai mult ca atât, potrivit monitorizării rețelei Promo‑LEX, formațiunile enumerate, nu au efectuat activități notorii de promovare politică în a. 201843.

Graficul 6. Surse de finanțare segregate pe partid politic, lei

13 486 700

22 052 023

54 245

968 092

254 730

1 069 258

600

27 117

590 365

27 500

31 852

7 332

9 972

151 200

47 498

19 721 874

844 390

101 166

203 000

30 630

6 095 409

169 190

15 875

11 600

25 789

84 144

7 507 236

1 972 565

155 414

7 516 343

5 777 098

4 527 096

26 538

8 563 733

1 028 341

385 273

280 266

423 751

375 298

202 718

38 786

160 927

26 765

41 791

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

PPȘ

PDM

PN

PAS

PUN

PPPDA

PSRM

PCRM

PL

PPCNM

PLDM

PLR

PSD

PPRM

MPA

PReg

PNL

PVE

PPCD

PPEM

PPUCM

PPDA

PSM

Donații Cotizații Subvenții

Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru 2018, publicate de către CEC

În privința cheltuielilor anuale ale partidelor politice, cheltuielile pentru presă și materiale promoționale au înregistrat cea mai mare pondere (48%) – 46 638 238 lei din totalul cheltuielilor; cheltuieli pentru sedii – 25% (25 287 495 lei), cheltuieli de personal – 14% (14 408 588 lei), catego-ria de cheltuieli pentru campania electorală din 2018 – 3 380 896 lei (3%); urmate de cheltuielile pentru evenimente și manifestații publice (4%) – 4 144 940 lei, cheltuieli pentru deplasări interne și externe (3%) – 2 729 225 lei; cheltuieli pentru telecomunicații (2%) – 2 434 991 lei; alte cheltuieli (4%) – 4 346 777 lei (A se vedea graficul nr. 7).

43 A se vedea capitolul III al acestui raport.

– 29 –

Promo‑LEX a constatat carențe de raportare în rapoartele anu‑ale la rubrica cheltuieli de cam‑panie electorală din partea a 5 formațiuni politice care au par‑ticipat la alegerile locale noi din mai 2018 (PPȘ, PDM, PUN PPP‑DA, PPDA). Acestea nu au inclus în rapoarte un cuantum de 4 027 468 lei, astfel diminuând gradul de transparență a mijloacelor financiare colectate și utilizate pe parcursul anului 2018, dar și mimând procesul de raportare la CEC44.

Graficul 7. Ponderea cheltuielilor pe categorii de cheltuieli, lei

Sedii; 25287495; 25%

Personal; 14408588; 14%

Presa& Promo; 46638238; 45%

Deplasări in & out; 2729225; 3%

Telecom.; 2434991; 2%

Evenimente publice; 4144940; 4%

Campanie; 3380896; 3%

Alte ; 4346777; 4%

Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru 2018, publicate de către CEC

Promo-LEX atrage atenția asupra faptului că, potrivit bunelor practici în domeniul finanțării parti-delor și a campaniilor electorale, este imperios necesară „plafonarea cheltuielilor partidelor politi-ce sau a concurenților electorali pentru asigurarea libertății și egalității votului cetățenilor cu drept de vot sau a unui proces democratic nedistorsionat de potențiale cheltuieli disproporționate din partea anumitor partide sau candidați”45. Concomitent, este esențial ca „guvernele statelor mem-bre să adopte, în legislația națională, reguli clare împotriva corupției în sistemul de finanțare al partidelor politice și al campaniilor electorale” cu menționarea specifică a cerințelor privind limi-tele de cheltuieli.46

44 A se vedea rapoartele finale pentru Alegerile Locale Noi 2018 publicate pe pagina oficială a CEC, https://bit.ly/2W1Y2Ff

45 Paragraful 19 din Comentariul general nr. 25 al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului 1996, la Articolul 25 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice (ICCPR), https://bit.ly/2NTGerI

46 Recomandarea Rec (2003) 4 a Consiliului Comitetului de Miniștri al Europei privind normele comune împotriva corupției UE în finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. https://bit.ly/2NTGerI

Acolo unde nu există plafoane pentru cheltuieli ori plafoane-le sunt exagerat de mari, există risc de corupție politică și de

alte practici nedemocratice conexe. În același timp, trebuie garantată egalitatea între părți, dar deseori acest deziderat

pare să fie pus în pericol în favoarea partidelor de masă care, datorită oamenilor influenți cu venituri mari, colectează sume

impresionante de bani și obțin scoruri mari în alegeri, astfel beneficiind, pe deasupra, de subvenții publice considerabile. Așadar, scopul major al plafonării cheltuielilor anuale ale par-

tidelor politice, precum și a campaniilor electorale este de a satisface cerințele inerente costului inevitabil al democrației.

Pentru ca procesul democratic să funcționeze bine, este necesară atât plafonarea cheltuielilor, și chiar diminuarea

plafoanelor acestora.

Comisia de la Veneția, CDL(2008)148

– 30 –

Tabe

lul 5

. Cu

antu

mul

che

ltuie

lilor

par

tidel

or p

oliti

ce în

anu

l 201

8, le

i

Part

id

polit

ic

Chel

tuie

li pe

ntru

se

dii

Chel

tuie

li de

per

so‑

nal

Chel

tuie

li pe

ntru

pre

să

și m

ater

iale

pr

omo

Chel

tuie

li pe

ntru

eve

‑ni

men

te/

într

unir

i

Chel

tuie

li pe

ntru

de

plas

ări

Chel

tuie

li de

te le

co‑

mu n

i ca ț

ii

Co ti

za‑

ții

Inve

stiț

ii în

bun

uri

mob

ile ș

i im

obile

Biro

ti‑

că/c

o‑m

isio

n ba

ncar

Chel

tuie

li în

cam

pa‑

nia

elec

to‑

rală

Alt

eTo

tal

PDM

4,14

7,65

084

9,18

432

,003

,735

1,91

3,61

71,

707,

083

641,

420

174,

049

019

2,32

10

142,

226

41,771

,285

PL1,

140,

858

2,76

9,98

31,

014,

389

191,

995

299,

818

29,7

1116

2,33

725

3,73

146

,851

1,64

3160

07,55

2,83

3PN

1,62

9,04

412

8,16

234

9,37

00

33,0

0018

7,58

80

7,68

715

,264

622,

329

95,6

553,06

8,09

9PN

L28

,046

204,

849

00

00

00

2,89

02,

319

748

238,85

2PA

S18

4,87

191

,114

253,

022

84,9

0216

,160

3,75

519

,956

4,20

013

,027

11,7

2813

8,70

582

1,44

0PP

Ș3,

883,

497

1,22

0,61

15,

120,

977

898,

135

097

1,21

666

,780

1,20

3,07

115

8,24

90

84,6

0013

,607

,136

PUN

116,

228

063

,922

00

16,6

540

02,

840

012

,660

212,30

4PP

CNM

44,0

420

00

05,

805

00

2,24

50

052

,092

PSRM

1,00

7,70

435

6,65

22,

261,

657

152,

500

016

2,79

697

0,75

917

,115

12,0

043,

885,

701

1,50

68,82

8,39

4PP

PDA

123,

395

026

7,51

03,

440

5500

7,89

00

21,5

0019

,083

01,

000

449,31

8M

PA93

,034

177,

102

57,0

4731

,564

00

014

,537

2,86

10

037

6,14

5PS

D27

,500

326,

687

61,3

200

00

00

3,63

00

041

9,13

7PP

CD16

2,64

00

00

00

00

00

016

2,64

0PP

EM13

2,07

20

00

015

,497

00

5,31

00

015

2,87

9PP

UCM

00

01,

380

11,8

020

00

00

013

,182

PReg

1894

823

5,76

81,

725

9,71

728

,158

4,00

80

15,2

828,

151

00

321,75

7PP

RM11

5,69

098

169,

013

12,6

9016

,500

50,4

840

20,1

687,

433

29,1

200

421,19

6PA

D12

1,62

345

9,89

622

6,75

421

,637

50,8

156,

840

097

,600

00

098

5,16

5PC

RM44

1,36

12,

124,

884

1,68

2,33

526

6,95

923

,582

55,7

0939

,200

158,

006

75,0

220

3,68

74,87

0,74

5PL

DM

878,

481

4,32

2,30

870

3,49

721

2,14

946

2,94

712

3,72

272

,576

214,

129

57,2

590

564,

595

7,61

1,66

3PL

R29

6,09

145

2,24

162

,369

30,0

0067

,100

14,4

690

82,3

0012

,307

00

1016

,877

PVE

9,71

20

2,28

029

50

1,26

19,

435

01,

004

00

23,987

MPS

N12

,000

00

00

990

5,49

01,

004

00

18,593

PPD

A6,

175

020

,300

7,91

91,

500

4,29

60

01,

457

034

41,681

PSM

00

6,49

39,

800

5,26

02,

300

00

2,00

00

025

,853

Total

25,287

,495

14,408

,588

46,638

,238

4,14

4,94

02,72

9,22

52,43

4,99

154

4,33

32,11

4,81

664

2,21

23,38

0,89

61,04

5,41

693

,979

,491

– 31 –

Într-un exercițiu de simulare privitor la cheltuielile raportate pentru locațiunea sediilor și întreținerea acestora, reieșind din datele privind numărul de sedii publicate de CEC, Promo-LEX a divizat cuantumurile raportate la numărul de sedii în locațiune pe care le-au raportat partidele și la cele 12 luni calendaristice. În rezultat, a ieșit în evidență PPDA cu un cuantum anual total de 6 175 lei pentru 1 sediu luat în locațiune, în timp ce lunar ar ieși 515 lei, următorul în clasament este PVE cu 1 sediu în locațiune și cheltuieli anuale de 9 712 lei sau lunare per sediu – de 809 lei; MPSN – 12 000 lei pentru 1 sediu, având cheltuieli lunare de 1 000 lei. Pe de altă parte PPRM, PAM, PPNOI au declarat câte un sediu în locațiune, însă cheltuieli raportate la CEC – 0 lei. (A se vedea tabelul nr. 6).

Promo‑LEX atrage atenția CEC în privința rezultatului exercițiului de mai sus, care scoate în evidență unele situații dubioase în privința cheltuielilor raportate pentru sediile luate în locațiune și care pot servi drept temei de investigații ulterioare de către organul mandatat cu supravegherea și controlul finanțării partidelor politice.

Tabelul 6. Segregarea cheltuielilor pentru sedii per lună calendaristică

Nr. Partid politic Număr sedii în locațiune

Cheltuieli anuale per sedii în locațiune, lei

Cheltuieli lunare per sediu în locațiune, lei

1 PPȘ 55 3,883,497 5,8842 PN 24 1,629,044 5,6563 PAS 4 184,871 3,8514 MPA 1 93,034 7,7535 MPSN 1 12,000 1,0006 PAM 1 0 07 PSD 2 27,500 1,1468 PPCD 1 162,640 13,5539 PPEM 1 132,072 11,006

10 PSRM 45 2,365,765 4,38111 PUN 3 116,228 3,22912 PPRM 2 115,690 4,82013 PAD 1 121,623 10,13514 PVE 1 9,712 80915 PNL 1 28,046 2,33716 PPPDA 7 123,395 1,46917 PCRM 11 441,361 3,34418 PDM 25 4,147,650 13,82619 PL 25 1,140,858 3,80320 PPCNM 1 44,042 3,67021 PLDM 21 878,481 3,48622 PLR 7 296,091 3,52523 PRM 1 0 024 PPNOI 1 0 025 PPDA 1 6,175 515

Total 243 15,959,775 104,817

Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru a. 2018, publicate de către CEC

– 32 –

Un exercițiu similar a fost efectuat și în cazul cheltuielilor raportate pentru personalul angajat. Astfel, Promo-LEX a constatat că cel mai bine își achită lunar staff-ul: PLDM – 9 735 lei, PAD – 9 581 lei, PNL – 8 535 lei, MPA – 7 379 lei, PSD – 6 806 lei, PCRM – 6 106 lei. La coada clasamentului se situează PPȘ – 1 183 lei și PSRM – 2 421 lei. Pentru comparație, cuantumul minim garantat al sala-riului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continuare – unități) se stabilește în mărime de 15,44 lei pe oră, sau 2 610 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună47. (A se vedea tabelul nr. 7)

Tabelul 7. Segregarea cheltuielilor pentru personal, lunar și anual

Nr. Partid po‑litic

Personal înca‑drat

Cheltuieli anuale de perso‑nal

Cheltuieli lunare de perso‑nal

1. PPȘ 86 1,220,611 1,1832. PN 3 128,162 3,5603. PAS 0 91,114 n/a4. MPA 2 177,102 7,3795. PSD 4 326,687 6,8066. PSRM 36 1,045,701 2,4217. PReg 4 235,768 4,9128. PPRM 0 98 n/a9. PAD 4 459,896 9,581

10. PNL 2 204,849 8,53511. PCRM 29 2,124,884 6,10612. PDM 25 849,184 2,83113. PL 53 2,769,983 4,35514. PLDM 37 4,322,308 9,73515. PLR 8 452,241 471116. PRM 1 0 0

Total 294 14,408,588 69,694

Date obținute în baza rapoartelor anuale pentru a. 2018, publicate de către CEC

Promo‑LEX atrage atenția asupra faptului că sunt situații în care partidele și‑ar fi achitat lunar angajații cu salarii sub nivelul cuantumului salariului minim garantat în 2018, adică sub 2 610 lei. Prin urmare, atenționăm organele competente, în speță Inspectoratului de Stat al Muncii, pentru verificarea parti‑delor care oficial și‑au achitat angajații mai puțin decât 2 610 lei lunar. Acestea sunt PPȘ și PSRM.

Promo‑LEX constată în mare parte că nivelul raportării cheltuielilor la CEC atât pentru locațiunea și întreținerea sediilor, cât și pentru remunerarea personalului se încadrează preponderent în segmentul prețurilor de pe piață, raportat și la perioada vizată. Totuși, datele prezintă doar aspectul declarat al activității partidelor politice, discrepanțele dintre informațiile raportate la CEC și informațiile obținute în baza monitorizării vor fi prezentate în capitolul III al acestui raport.

47 http://lex.justice.md/md/333943/

– 33 –

III. MONITORIZAREA CIVICĂ A FINANȚĂRII PARTIDELOR POLITICE ȘI ESTIMAREA CHELTUIELILOR NERAPORTATE

3.1. Monitorizarea activității operaționale48 a partidelor politice

3.1.1. Aspecte generale ce țin de gestiunea financiară a partidelor politice

Potrivit monitorizării efectuate de Promo-LEX la nivelul oficiilor centrale și teritoriale ale partide-lor politice, în anul 2018, 22 de partide politice au avut înregistrate cel puțin 289 organizații la nivel teritorial, 207 sedii în gestiune, 318 persoane angajate, 49 unități de transport. Totodată, organizațiile teritoriale au implicat în activitățile lor ordinare un număr de cel puțin 1 716 volun-tari, despre care partidele nu au raportat la CEC. Datele prezentate de Promo-LEX, în baza moni-torizării, indică discrepanțe dintre acestea și cele prezentate autorității mandatate de verificarea rapoartelor (A se vedea tabelul nr. 8). În privința activităților de voluntariat, Promo-LEX reiterează necesitatea reflectării cheltuielilor pentru activitățile realizate pro bono de voluntari pentru toate cele 22 de partide politice monitorizate la nivel teritorial/raional. În același timp, Asociația con-stată lipsa respectivei categorii de cheltuieli atât în modelul de raport financiar semestrial, cât și anual, ceea ce ar explica absența cheltuielilor.

Promo-LEX mai reamintește că, potrivit art. 43, alin (10), toate serviciile și acțiunile prevăzute la alin. (8), prestate gratuit de persoane fizice și juridice, precum și toate acțiunile de voluntariat în perioada de colectare a semnăturilor și în perioada campaniei electorale în favoarea candidatului sau concurentului electoral se evaluează de către grupul de inițiativă și de către concurentul elec-toral și se indică obligatoriu în raportul financiar, conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Astfel, Promo‑LEX își reiterează recomandarea privind uniformizarea formularelor de raportare finan‑ciară ale partidelor politice în timpul campaniilor electorale și în afara acestora, în speță prin introdu‑cerea categoriei de „Cheltuieli pentru recompensele voluntarilor/agitatorilor”, linie de buget similară celei din modelul de raport privind finanțarea campaniilor electorale.

48 Monitorizarea activității operaționale a partidelor ține de observarea practicilor și mecanismelor interne de funcționare ale acestora, a proceselor specifice activității, dar și a resurselor pe care organizațiile respective le posedă, le gestionează și le combină cu cele publice, la care au acces din contul oportunității aflării la guvernare. Termenul „operațional” provine de la sintagma „operație”, „procedură”, care se referă la operații și care permite efectuarea în condiții optime a unor proceduri specifice activității. Așadar, activitatea operațională a partidelor ține de funcționarea lor zilnică, de rutină, în condiții optime, prin utilizarea și controlul resurselor umane pe care le gestionează, a celor materiale, financiare, informaționale, într-un cuvânt – prin valorificarea activelor și pasivelor lor.

– 34 –

Tabe

lul 8

. Pa

sive

le p

artid

elor

pol

itice

în a

nul 2

018

Nr.

Part

id

polit

ic

Filia

leSe

dii î

n lo

cați

une

Pers

onal

înca

drat

Volu

ntar

iTr

ansp

ort

Dat

e di

n ra

port

fina

lD

ate

în b

aza

mon

itor

izăr

iiD

ate

din

rapo

rt fi

nal

Dat

e în

baz

a m

onit

oriz

ării

Dat

e di

n ra

port

fina

lD

ate

în b

aza

mon

itor

izăr

iiD

ate

din

ra‑

port

fina

lD

ate

în b

aza

mon

itor

izăr

ii

Dat

e în

baz

a m

onit

ori‑

zări

i

1PD

M46

4525

3925

54−

195

21 u

nit.

2PL

DM

2315

2115

3740

−11

415

3PS

RM44

4245

3536

36−

740

34

PL39

2225

1653

55−

472

5PC

RM41

2611

1729

30−

461

6PA

S21

184

20

2−

74−

7PP

PDA

3618

77

05

−80

−8

PN28

2724

213

6−

179

29

PLR

221

71

82

−33

210

PUN

010

34

02

−10

−11

PPȘ

5542

5542

8686

−16

23

12PR

eg0

−0

−4

−−

−−

13PS

M21

−0

−0

−−

−−

14PN

L29

51

22

−−

26−

15PP

CNM

6−

1−

0−

−−

−16

PPEM

2111

12

0−

−5

−17

PPCD

23−

1−

0−

−−

18PA

D0

−1

−4

−−

−−

19PP

RM0

22

20

−−

5−

20PA

M19

−1

−0

−−

−−

21M

PA0

−1

−2

−−

−−

22PP

VP22

20

−−

−−

−−

23PP

P0

−0

−0

−−

−−

– 35 –

Nr.

Part

id

polit

ic

Filia

leSe

dii î

n lo

cați

une

Pers

onal

înca

drat

Volu

ntar

iTr

ansp

ort

Dat

e di

n ra

port

fina

lD

ate

în b

aza

mon

itor

izăr

iiD

ate

din

rapo

rt fi

nal

Dat

e în

baz

a m

onit

oriz

ării

Dat

e di

n ra

port

fina

lD

ate

în b

aza

mon

itor

izăr

iiD

ate

din

ra‑

port

fina

lD

ate

în b

aza

mon

itor

izăr

ii

Dat

e în

baz

a m

onit

ori‑

zări

i

24PL

D16

−0

−0

−−

−−

25PE

18−

0−

0−

−−

−26

PC0

−0

−0

−−

−−

27PM

UEM

0−

0−

0−

−−

−28

PPM

AE

28−

0−

0−

−−

−29

MPS

N0

−1

−0

−−

−−

30PS

D27

−2

−4

−−

−−

31PP

NT

19−

0−

0−

−−

−32

PPU

CM21

−0

−0

−−

−−

33PR

eg0

−0

−4

−−

−−

34PV

E19

−1

10

−−

−−

35PF

SM21

−0

−0

−−

−−

36PR

M0

−1

−1

−−

−−

37PP

NO

I1

−1

−1

−−

−−

38M

SPFN

0−

0−

0−

−−

−39

PPU

M0

−0

−0

−−

−−

40PP

DA

0−

1−

0−

−−

−41

PPSM

19−

0−

0−

−−

−TO

TAL

684

289

243

207

294

318

01

716

49

Dat

e ob

ținut

e în

baz

a m

onito

rizăr

ii Pr

omo‑

LEX

și în

baz

a ra

poar

telo

r par

tidel

or p

oliti

ce p

reze

ntat

e la

CEC

– 36 –

3.2. Monitorizarea activității promoționale a partidelor politice

Potrivit constatărilor Promo-LEX, în anul 2018, 14 formațiuni au desfășurat 3491 de activități promoționale și evenimente de tipul: întruniri cu cetățenii, campanii sociale, manifestații publi-ce (mitinguri, marșuri), activități statutare (ședințe organizatorice, conferințe), campanii sociale, activități de la ușă la ușă, festivaluri naționale etc. Pentru comparație, în anul 2017, partidele poli-tice din Republica Moldova au desfășurat cel puțin 2510 de activități promoționale și evenimente, potrivit monitorizării Promo-LEX (a se vedea tabelul 9).

Toate activitățile enumerate au fost constatate de monitorii Promo-LEX și probate prin dovezi foto și video care au fost plasate pe platforma online a www.monitor.md, de tip ushahidi și care este publică pentru fiecare cetățean interesat49.

Analiza activității de promovare a partidelor politice din anul 2018 relevă preponderent specificul politic preelectoral, de dinainte de alegerile parlamentare, precum și alegerile locale noi din 20 mai 2018 în mun. Bălți, Chișinău și com. Jora de Mijloc (r. Orhei).

Imagine preluată de pe web, www.pavelfilip.md

Acestea s-au desfășurat, în mare parte, în contextul evenimentelor electorale, sărbătorilor naționale, dar și internaționale, sărbătorilor bisericești și evenimentelor sportive. Dacă în anul 2017 la ordi-nea zilei au fost campaniile politice, în anul 2018 au continuat să iasă în evidență campaniile soci-ale în număr de cel puțin 280 de cazuri. Au avut, de asemenea, întâietate evenimentele culturale, și anume concertele (88), sărbătorile religioase, acestea însumând cel puțin 87 de cazuri, oferirea cadourilor, ajutoarelor materiale, produselor alimentare persoanelor social vulnerabile a atins un

49 Platforma Promo-LEX, http://monitor.md/electorala/main

– 37 –

plafon de cel puțin 186 cazuri.50. Activitățile din ușă în ușă au fost pe larg răspândite. Acestea au fost cele mai utilizate tipuri de activități de către 2 formațiuni politice (PDM – 114 activități din ușă în ușă și PSRM – 109) (A se vedea tabelul nr. 10).

În ceea ce privește promovarea politică la general, menționăm că activitatea PDM din semestrul I al anului 2018 a fost consiliată de către compania americană Cogent Strategies LLS, pentru care PDM a avut cheltuieli nete de 2 170 483 MDL pentru perioada contractului ce prevedea primele 6 luni ale anului 201851. De exemplu, aceasta a oferit consultanță strategică asupra afacerilor ex-terne, inclusiv în privința strategiilor de comunicare – comunicare digitală și în domeniul rețelelor de socializare ale partidului. Promo-LEX a constatat că cheltuielile efectuate de PDM pentru com-pania de consultanță, care trebuiau să fie reflectate în raportul depus la CEC până la data de 15 iulie 2018, nu au o categorie aparte pentru a fi reflectate. Din păcate, nu există o linie de buget la care s-ar fi încadrat aceste cheltuieli în actualul model de raport financiar. În această ordine de idei, Promo-LEX a recomandat în nenumărate rânduri modificarea acestuia pentru a-i extinde funcționalitatea și a-i oferi o capacitate mai mare de regăsire a situațiilor financiare de facto ale partidelor politice din R. Moldova. Totodată, Promo-LEX presupune că acestea s-ar regăsi la cate-goria de cheltuieli apropiată ca specific – cheltuieli pentru presă și materiale promoționale, incluzân-du-le la categoria respectivă atunci când a efectuat estimările în baza raportării monitorilor.

Imagine preluată de pe web, www.facebook.com/PDM.s.Botanica/

50 Pentru comparație, a se vedea raportul Promo-LEX pentru semestrul I al a. 2017, https://bit.ly/2xEodCg51 Partidul Democrat a achitat peste 128 de mii de dolari companiei americane Cogent Strategies LLS pentru ser-

viciile prestate în primele șase luni ale 2018. Suma este indicată de companie în raportul de activitate prezentat Departamentului de Justiție al SUA și în a cărei posesie a intrat TV8. https://bit.ly/2IyOffH

– 38 –

Tabe

lul 9

. Ti

pul e

veni

men

telo

r org

aniz

ate

pe p

arcu

rsul

anu

lui 2

018

de c

ătre

par

tidel

e po

litic

e

Crăc

iun

7 ia

nuar

ie /

25 d

ec.

Fest

iva‑

luri

tra d

i‑ți

o na l

e

1 iu‑

nie

Hr a

‑m

uri

1/8

mar

‑ti

e

Sărb

ător

i tr

a di ț

i o‑

na le

Cam

‑pa

nii

soci

ale

Mar

șuri

Pr

otes

te

Flas

hmob

Ziua

fa

mi‑

liei

1 m

ai /

9 m

ai

Dep

lasă

ri

pest

e ho

tare

Ac t

i vi t

ăți

stat

utar

e

Alt

e ac

ti‑

vi tă

ți d

e pa

rtid

Tota

l ev

eni‑

men

te

PDM

1350

287

1589

232

154

83

521

537

1576

PSRM

15

128

218

154

421

204

248

305

829

PL1

1−

−−

−4

2−

−−

1533

54

PCRM

−−

−−

2−

4−

−2

412

1135

PN−

12

−−

−4

−−

638

1061

PPEM

−−

−−

−−

−−

−−

2−

2

PPȘ

74

111

32

107

7−

222

163

158

485

PLD

M−

1−

−−

21

2−

−−

2212

40

PLR

−−

−−

−−

−−

−−

2−

2

PAS

−−

−−

−−

15

−−

613

1332

PNL

−−

−−

−−

−−

−−

31

4

PPPD

A1

−−

−−

−3

13−

−−

1715

49

PUN

1−

−−

−−

−3

−−

59

15

PPRM

−−

−−

−−

−−

−−

5−

5

Tota

l24

626

126

2211

131

289

538

391

081

1 10

4X

– 39 –

Tabe

lul 1

0. T

ipur

i de

activ

ități

desf

ășur

ate

de p

artid

ele

polit

ice

în c

adru

l eve

nim

ente

lor

Part

id p

olit

icTi

puri

de

acti

vită

țiPS

RMPD

MPA

SPN

PLPP

EMPP

P‑D

APP

ȘPC

RMPL

DM

PLR

PNL

PUN

Tota

l

Întâ

lniri

cu

cetă

țeni

i23

762

723

3010

−8

644

1−

−4

1008

Conc

erte

/eve

nim

ente

pub

lice

1815

2−

1−

−−

971

1−

−1

270

Din

ușă

în u

șă16

713

03

221

−8

22−

3−

−4

360

Part

icip

ări l

a pr

otes

te ș

i mar

șuri

pro/

cont

ra42

155

−2

−13

71

2−

−3

90

Dez

bate

ri5

211

−−

−1

2−

1−

−−

31

Com

petiț

ii sp

ortiv

e15

66−

22

−1

42

−−

−−

92

Salu

briz

ări

1361

−−

−−

−1

2−

−−

−77

Mes

e fe

stiv

e6

30−

−−

−−

17−

−−

−−

53

Mar

ș au

tom

obili

stic

42

−−

2−

1−

−−

−−

−9

Conf

erin

țe d

e pr

esă

3625

−2

3−

310

−4

1−

185

Cado

uri/p

ache

te a

limen

tare

136

167

−4

−−

562

2−

−−

−37

6

Mag

azin

e so

cial

e−

−−

−−

−−

52−

−−

−−

52

Inau

gură

ri de

mon

umen

te/s

edii

de p

artid

1867

−−

1−

−18

2−

−−

−10

6

Dep

uner

i de

flori

−29

−−

−−

−−

−2

−−

−31

Alte

le13

215

1−

−32

29

129

2826

14

251

6

Tota

l82

915

7632

6153

249

485

4240

24

15X

– 40 –

Numărul activităților statutare este de două ori mai mare în 2018 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Activitățile statutare ale partidelor politice au vizat ședințe organizatorice, de-plasări în teritoriu, instruiri interne, întâlniri cu cetățenii, dar și cu angajații întreprinderilor din Mol-dova, susținerea conferințelor/briefing-urilor de presă, organizarea protestelor pro sau împotriva anumitor pachete legislative promovate de către organul legislativ etc.

Suplimentar, pe fundalul acestor evenimente menționate, au fost desfășurate o serie de activități prin care partidele politice transmiteau cetățenilor mesajul lor, fie prin discuții, fie prin campanii de informare – cu ajutorul materialelor poligrafice și promoționale, a panourilor stradale, prin pu-blicitate online, fie prin felicitări cu ocazia sărbătorilor, în care le ofereau cadouri sau donații sub formă de bunuri materiale sau monetare. Toate aceste activități nu au putut fi realizate fără anu-mite cheltuieli.

Privitor la activitatea fundațiilor de caritate, amintim că Promo-LEX a calificat-o drept o practică a utilizării transferului de imagine prin activități promoționale desfășurate fie de organizațiile filan-tropice asociate politicienilor, fie de SRL-uri asociate partidelor. În anul 2018, au fost identificate două fundații de acest gen și un SRL. Prin intermediul acestor entități asociate cu PDM, PSRM și PPȘ își fac transfer de imagine și publicitate politică: Fundația lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS”, Fundația de binefacere „Din suflet” și SRL Magazine Sociale / Asociația „Pentru Orhei”. Ținem să menționăm că SRL-ul amintit supra a fost înregistrat la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), fondator fiind Asociația „Pentru Orhei”, iar până la 18 august 2017, acesta era condus de femeia de afaceri Ilona Șor. Cheltuielile estimate pentru activitatea acestora sunt de cel puțin 10 327 900 lei. Nici un partid afiliat celor 3 entități menționate mai sus nu suportă costuri aferente activității de promo-vare obținută în rezultatul activităților de caritate enumerate în tabelul nr. 11. (A se vedea tabelul nr. 11).52

Imagine preluată de pe web , www.partidulsor.md

52 Pentru compararea rezultatelor cu anii precedenți și vizualizarea activităților de caritate ale fundațiilor respective raportate de monitorii Promo-LEX pentru semestrul I al anului 2017, accesați pag 34 https://bit.ly/2xEodCg

– 41 –

Totodată, reiterăm că, potrivit legislației, fundația este o organizație necomercială, apolitică, care nu acordă asistență politică/electorală niciunui concurent sau actor politic. Or, utilizând instrumentul transferului de imagine, prin activitățile sale, fundațiile, precum și entitățile comerciale, care conțin în denumirea lor numele politicienilor sau sunt asociate cu anumiți politicieni (partide politice), se im‑plică indirect în activități de promovare politică pentru care nu suportă cheltuieli, ceea ce presupune activități de finanțare netransparentă a partidelor politice.

Tabelul 11. Practica utilizării transferului de imagine de către organizațiile filantropice asociate politicienilor ori de SRL‑uri asociate partidelor

Localitatea Data donației

Suma/canti‑tatea donată Beneficiarii donației

SRL Magazi-ne Sociale / Asociația „Pen-tru Orhei”

or. Călărași 02–06.2018 n/a 2 camionete zilnic circulă prin satele r. Călărași cu magazinul social mobil și vând produse alimentare


mun. Chișinău Buiucani, Calea Ieșilor 11/5

05.04.2018 n/a Partidul Șor a deschis un magazin social la Buiucani


or. Ialoveni 02.06.2018 n/a Activități ale magazinului social Merișor, Ialoveni


or. Sîngerei 30.06.2018 n/a În piața „Rio” din or. Sînge-rei activează un magazin social, de unde se aprovizi-onează persoanele în etate


or. Fălești 30.06.2018 n/a În preajma blocurilor de locuit nr. 143–147 din oraș, pe. str. Șt. cel Mare a fost deschis un magazin ambu-lant social


or. Rîșcani 04.05.2018 n/a Deschiderea magazinului social „Merișor” în Rîșcani

Fundația „Din suflet”

raionul Ocnița s. Călărășeuca

27.02.2018 Aprox. 400 000 lei

Deschiderea spitalului renovat de către Fundația de binefacere „Din Suflet”. Comunicarea membrilor PSRM Ocnița cu cetățenii. Donație din partea lui Igor Dodon sub formă de calcu-lator și imprimantă.

– 42 –




or. Soroca 02.04.2018 Aprox. 50 000 lei

Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) a împărțit de Paști cel puțin 300 da-ruri53 în numele Fundației de Binefacere „Din Suflet”.


r. Anenii Noi s. Roșcani s. Gura Bâcului s. Varnița s. Ciobanovca s. Troița Nouă s. Telița s. Maximovca s. Șerpeni s. Speia

03.04.2018 Aprox. 150 000 lei

Oferirea a cel puțin 1000 de daruri locuitorilor raio-nului Anenii Noi cu ocazia sărbătorilor de Paști din partea Fundației de Binefa-cere „Din suflet”. A partici-pat Președintele OT PSRM din Anenii Noi – Ion Vicol.


Toată țara 20.08.2018 Aprox. 2 500 000 lei

Oferirea a 25 000 de ghioz-dane pentru 25 000 copii din clasele primare, la solicitare.54


or. Chișinău 26.12.2018 Aprox. 10 000 lei

În ajun de Revelion a fost organizată o serbare pen-tru 100 copii cu ocazia săr-bătorilor de iarnă. La acest eveniment dedicat copiilor au participat și consilierii municipali Dinari Cojocaru, Alexandr Odințov și depu-tatul Adrian Lebedinschi

Fundația lui Vlad Plahotniuc „EDELWEISS”

satele Scoreni, Saca r. Strășeni

20.04.2018 Aprox. 2 000 lei

Campania „Respect pentru seniori”


orașele Strășeni, Nisporeni, Ialo-veni, Hîncești, Criuleni, Sîngerei

18.04–13.06.2018

Aprox. 500 000 lei

Cel puțin 50 de mame și nou-născuții lor au bene-ficiat de cadouri în cadrul campaniei „O nouă viață”


mun. Chișinău 21.04.2018 Aprox. 30 000 lei

Seminar pentru 200 de mame tinere


s. Glinjeni r. Șoldănești

27.04.2018 50 000 lei Donație pentru reparația fântânii din sat

53 Costul estimativ al unui dar „pachet de Paști” este de cel puțin 150 lei.54 Menționăm că, în urma verificărilor de rigoare, adresa de contact unde puteau fi ridicate ghiozdanele era adresa

sediului OT PSRM Bălți, precum și numărul de tel. la care puteau fi făcute solicitările de a primi un atare număr de ghiozdane.

– 43 –




or. Nisporeni 24.05.2018 10 000 lei Donații materiale, cadouri pentru elevi și profesori ai Liceului „Bogdan Cazacu”


s. Bursuc r. Nisporeni

01.06.2018 Aprox. 90 000 lei

Lansarea unui parc de distracții. Donații mate-riale pentru copiii din or. Nisporeni



200 de burse pentru elevi a câte 500 lei/lunar



Premii bănești a câte 20 000 lei x 10 pers.


or. Nisporeni 16.06.2018 Aprox. 480 000 lei

Renovarea spitalului raio-nal din Nisporeni


r. Cantemir, r. Criuleni, r. Ștefan Vodă, r. Cahul, r. Fălești, r. Hâncești, m. Bălți, Soroca, Ungheni

04.07.2018–27.11.2018

Apox. 1 000 000 lei

Cel puțin 100 mame și nou-născuții lor au beneficiat de cadouri în cadrul cam-paniei „O nouă viață”


r. Nisporeni 10.10.2018 Aprox. 600 000 lei

12 terenuri de joacă amenajate


Or. Chișinău 23.11.2018 Aprox. 505 900 lei

Spectacol dedicat persoa-nelor cu nevoi speciale. Concert.


Toate localitățile din r. Nisporeni

17.09.2018–08.12.2018

Aprox. 3 000 000 lei

„Caravana Vederii” – oferi-rea consultațiilor oftal-mologice gratuite și acor-darea de ochelari gratuiți persoanelor în etate, 6000 pers.


Mun. Chișinău 16.11.2018 Aprox. 200 000 lei

Amenajarea unei săli de sport la UTM


S. Borogani, r. Leova

02.11.2018 Aprox. 50 000 lei

Amenajarea unui teren de joacă pentru copii

– 44 –

Imagine preluată de pe web , www.facebook.com/constantin.tutu.73

3.3. Cheltuielile partidelor politice constatate de monitorii Promo‑LEX și nereflectate în raportul anual

3.3.1. Estimarea cheltuielilor operaționale ale partidelor politice

a) Cheltuieli pentru întreținerea și/sau locațiunea sediilor

Potrivit constatărilor Promo-LEX, 15 partide au raportat cheltuieli pentru întreținerea și/sau locațiunea sediilor în rapoartele lor anuale, însă nu toate cheltuielile corespund estimărilor Asociației. Pentru 207 sedii ale celor 15 partide, constatate de monitorii Promo-LEX, a fost estimat cuantumul minim în valoare de 15 404 572 lei, în același timp la CEC a fost raportat un cuantum de 14 112 044 lei din partea partidelor monitorizate. Baza de calcul utilizată de Promo-LEX în vederea

– 45 –

estimării cheltuielilor de locațiune constă în înmulțirea suprafeței sediului partidului, estimată de monitorii Promo-LEX, la prețul pentru 1 m2 de spațiu de la nivelul raional (a se vedea anexa nr. 1). Calculele privind cheltuielile aferente locațiunii sediilor au drept bază de calcul înmulțirea tarifului minim lunar de energie electrică per sediu – 150 lei, apă – 100 lei, gaz – 50 lei, la perioada de acti-vitate – de 12 luni.

În rezultatul conectării datelor estimate cu cele raportate, per fiecare partid, am constatat că cel puțin 9 formațiuni politice au raportat mai puțin decât a estimat Promo-LEX, atingând cumulativ un cuantum total nedeclarat de cel puțin 2 209 663 lei.

Astfel, diferențele dintre datele raportate la CEC si cele estimate de Promo-LEX sunt următoare-le: PSRM – cel puțin 747 176 lei estimați ca fiind neraportați, în situația în care acesta a raportat 45 sedii, iar monitorii au observat 35 sedii; PCRM – cel puțin 535 079 lei, în situația în care acesta a raportat 11 sedii în locațiune, iar monitorii au constatat 17 sedii; PNL – cel puțin 58 354 lei, în situația în care acesta a raportat un sediu, iar monitorii au constatat existența a 2 sedii; PPPDA – cel puțin 198 205 lei la un număr egal de sedii raportate și observate; PN – 385 696 lei, în situația în care acesta a raportat 24 sedii, iar observatorii au raportat 21 sedii; PLDM – 66 615 lei, având 21 sedii raportate la CEC și 15 observate de Promo-LEX, PL – 99 918 lei, având 25 sedii raportate și 16 observate, PUN – 100 732 lei, având 3 sedii raportate și 4 observate, PVE – 17 888 lei la un număr egal de sedii raportate și observate. (A se vedea graficul nr. 13).

Graficul 8. Cheltuieli pentru locațiunea și/sau întreținerea sediilor, lei

PDM PPȘ PAS PSRM PPPDA PN PPEM PCRM PLDM PLR PNL PL MPA PUN PVE PPRM

25 55 4 45 7 24 1 11 21 7 1 25 1 3 1 2

4147

650

3883

497

1848

71 1007

704

1233

95

1629

044

1320

72

4413

61

8784

81

2960

91

2804

6 1140

858

9303

4

1162

28

9712

1156

90

39 42 2 35 7 21 2 17 15 1 2 16 1 4 1 2

3317

280

2632

200

1680

00

1754

880

3216

00

2014

740

4400

0

9764

40

9450

96

1200

0

8640

0 1240

776

8600

0

2169

60

2760

0

9597

6

Nr. sedii raportate Cheltuieli anuale raportate la CECNr. sedii obervate Cheltuieli anuale estimate de Promo-LEX

Date obținute în baza monitorizării de Promo‑LEX în anul 2018

b) Cheltuieli pentru telecomunicații

Conform informațiilor primite din partea interlocutorilor55, în mare parte cheltuielile de telecomunicații ale partidelor monitorizate sunt introduse în contractele de locațiune ale sediilor,

55 În cadrul mesei rotunde de prezentare a raportului de monitorizare a finanțării partidelor politice pentru anul 2017, reprezentanții partidelor politice au menționat despre aspectul încadrării cheltuielilor de telecomunicații la capitolul locațiune și întreținere.

– 46 –

motiv pentru care și Promo-LEX le-a inclus pe acestea la acel capitol, mai ales că estimarea cheltu-ielilor de telefonie mobilă nu poate fi efectuată. Calculele au fost efectuate conform metodologiei Promo-LEX de estimare a cheltuielilor partidelor, cheltuielile pentru telecomunicații constând din servicii de telefonie fixă și internet. Pentru calcularea acestor cheltuieli a fost luat numărul de sedii al fiecărui partid politic, raportat de observatorii Promo-LEX, înmulțit la tarifele minime ale acestor servicii (telefonia fixă – tarif minim de 12 lei, internet per sediu – tarif de 200 lei), toate înmulțite la perioada de activitate – de 12 luni. Potrivit raportării la CEC, 20 de formațiuni au indicat astfel de cheltuieli în rapoartele lor. Potrivit monitorilor Promo-LEX, în perioada vizată, partidele au utilizat servicii de comunicații aferente sediilor (telefonie fixă și internet) (A se vedea graficul nr. 13).

c) Cheltuieli pentru retribuirea muncii

Asociația Promo-LEX a luat drept bază de calcul cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real pentru anul 2018 – de 2 610 lei pe lună56 – înmulțit la numărul de angajați raportați de moni-torii Promo-LEX și la durata perioadei monitorizate – de 12 luni.

Conform constatărilor monitorilor Promo-LEX, cel puțin 17 partide au angajat minim 289 de persoane în reprezentanțele centrale și teritoriale ale partidelor. Pentru retribuirea muncii lor, Promo-LEX a estimat un cuantum minim de cheltuieli totale de cel puțin 9 959 760 lei pentru 289 persoane, în timp ce cuantumul cumulat, raportat la CEC de către 16 partide pentru 281 de persoane este de 12 697 090 lei. În final, cuantumul total estimat ca fiind neraportat se ridică la 2 289 014 lei. Diferențele dintre numărul de persoane încadrate se datorează numărului de personal observat și raportat de către monitorii Promo-LEX.

Diferențele se constată la PSRM – de cel puțin 770 868 lei, în situația în care acesta a raportat 34 de persoane încadrate, iar monitorii au observat 36 de persoane încadrate, la PDM – de cel puțin 842 096 lei, care a raportat 25 de persoane încadrate, în timp ce monitorii au observat 54 de persoane, la PN – de cel puțin 59 758 lei, care a raportat 2 persoane, în timp ce monitorii au observat 6; la PPȘ – de 1 472 909 lei, care a raportat 86 de persoane, observatorii raportând 86; la PPPDA – de 156 600 lei, în situația în care acesta nu a raportat nici o persoana angajată, în timp ce monitorii au raportat 5 persoane; la PUN – de 62 640 lei, care nu a raportat nici o persoană angajată, monitorii raportând 2 (a se vedea graficul nr. 13).

Promo‑LEX reiterează că a constatat situații în care partidele și‑ar fi achitat lunar angajații cu salarii sub nivelul cuantumului salariului minim garantat în 2018, adică sub 2 610 lei. În această ordine de idei, atragem atenția organelor competente, în speță Inspectoratului de Stat al Muncii pentru verifica‑rea partidelor care oficial au achitat angajaților mai puțin de 2 610 lei, acestea fiind PPȘ și PSRM.

56 Începând cu 1 mai 2018, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continua-re – unități) se stabilește în mărime de 15,44 lei pe oră sau de 2610 lei pe lună, calculat pentru un program com-plet de lucru în medie de 169 de ore pe lună. http://lex.justice.md/md/333943/

– 47 –

Graficul 9. Cheltuieli de personal, lei

PSRM PDM PLDM PN PL PPȘ PAS PLR PCRM MPA PNL PUN PPPDA PSD PReg PPRM PAD

36 25 37 3 53 86 0 8 29 2 2 0 0 4 4 0 4

3566

52 8491

84

4322308

1281

62

2769

983

1220

611

9111

4

4522

41

2124

884

1771

02

2048

49

0 3266

87

2357

68

98

4598

96

36 54 40 6 55 86 2 2 30 0 0 2 5 0 0 0 0

1127

520 16

9128

0

1252

800

1879

20

1722

600

2693

520

6264

0

6264

0

9396

00

6264

0

1566

00

0 0 0 0

Personal încadrat, raportat la CEC Cheltuieli raportate la CEC Personal încadrat, observat Promo-LEX Cheltuieli estimate de Promo-LEX

Date obținute în baza monitorizării de Promo‑LEX în anul 2018

f) Cheltuieli pentru deplasări în țară și peste hotare

Imagine preluată de pe web, www.socialistii.md

– 48 –

1) Deplasări peste hotare

Pentru estimarea cheltuielilor de deplasare în afara țării a fost luat costul biletelor de avion și costul minim protocolar pentru cazare per delegat. Deplasările au variat de la caz la caz, PSRM și PCRM au avut cele mai multe deplasări în Federația Rusă și China, PDM – în SUA, Israel și România, PAS – în SUA, Italia, Ucraina, Belgia, Lituania și Letonia, PPȘ – în Belgia și Italia.57

2) Deplasări în țară

Formula de calcul utilizată pentru estimarea cheltuielilor pentru deplasări în țară reflectă un me-diu de consum de 10 l/100 km (automobil), 11 l/100 km (microbuz), 35 l/100 km (autocar) înmulțit la distanța parcursă și la prețul de combustibil de 18 lei. Asociația Promo-LEX a estimat cheltuielile pentru deplasări în țară în baza distanțelor parcurse raportate de către monitori.

Potrivit observatorilor Promo-LEX, cel puțin 12 partide politice au efectuat cheltuieli de deplasare în țară și peste hotare în vederea organizării diferitor activități promoționale ori statutare, inclusiv a celor raportate supra. În concluzie, potrivit estimărilor Promo-LEX, cel puțin 8 partide politice nu au raportat un cuantum de 1 379 016 lei pentru deplasările respective (PCRM – 217 940 lei, PPȘ – 362 567 lei, PPEM – 10 582 lei, PSRM – 563 045 lei, PN – 43 830 lei, PPPDA – 83 262 lei, PUN – 41 997 lei, PAS – 55 793 lei).

Graficul 10. Cheltuieli pentru deplasări, lei

1707

083

0

3300

0

0

2998

18

5500 23

582

0 1616

0

4629

47

6710

0

0

1737

30

1368

13

5965

2

1058

2

5250

1

2290

4

1919

5

3348

35

1519

2

7692

3

2461

3

0

1781

11

4262

32

1717

8

0 1537

5

6585

8.5 2223

27

2773

2

5676

1

7497

0

4750

.5

4199

7

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000

PDM PSRM PN PPEM PL PPPDA PCRM PPȘ PAS PLDM PLR PUN

Cheltuieli raportate la CEC Cheltuieli pentru deplasări în țară estimate de Promo-LEX

Cheltuieli pentru deplasări peste hotare estimate de Promo-LEX

Date obținute în baza monitorizării Promo‑LEX în anul 2018

57 A se vedea tabelul 12 din Raportul de monitorizare pentru semestrul I, 2018.

– 49 –

Amintim că și anterior, precum și de această dată Promo‑LEX a calificat și califică deplasările în străină‑tate achitate de către organizatori, inclusiv schimbul de delegații la nivel internațional, drept donații și, în lipsa unei mențiuni exprese la art. 25 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, cheltuielile pentru acestea sunt, de facto, cheltuieli de deplasare acoperite de către altă persoană decât de către partid. Astfel, la efectuarea unei deplasări, achitată din contul altei per‑soane decât partidul, cel din urmă va indica cheltuielile legate de deplasare în Registrul donațiilor sub formă de proprietăți, bunuri, servicii gratuite sau în condiții mai avantajoase decât valoarea comer‑cială, achitarea unor bunuri sau servicii utilizate de partid58 la compartimentul „bunuri sau servicii utilizate de partid.”

Promo‑LEX își reiterează recomandarea privind delimitarea categoriilor de cheltuieli pentru deplasări în țară și peste hotare în două linii distincte de buget (destinații de cheltuieli) cu scopul de a aduce cla‑ritate asupra acestor tipuri diferite de cheltuieli, diferite ca și cost, dar și ca implicații aferente (cazare, diurnă etc.).

3.3.2. Estimarea cheltuielilor pentru evenimente și promovarea partidelor politice, care au fost constatate de monitorii Promo‑LEX și nereflectate în rapoartele anuale ale partidelor

a) Cheltuieli pentru evenimente publice

Cheltuielile pentru această linie de buget constau din onorariile persoanelor implicate în orga-nizarea și desfășurarea evenimentelor (spre ex., artiști, animatori, moderatori, traineri – onorariul fiecărui artist (tariful de piață înmulțit la timpul de facto utilizat per eveniment), costurile de închi-riere a spațiului, scenă, sonorizare, mediatizarea evenimentelor pe www.privesc.eu, în mass-media locală și regională, materiale poligrafice, promoționale, panouri stradale și mobile, cheltuieli de transport etc.

Potrivit monitorilor Promo-LEX, cel puțin 5 partide politice au efectuat cheltuieli pentru organi-zarea a 274 de concerte cu ocazia hramurilor orașelor și satelor sau în cadrul anumitor campanii sociale, activități de divertisment, printre care și o proiecție de film, etc. Pe lângă cele 274 de con-certe care estimativ au costat 8 845 270 lei, partidele au desfășurat diverse campanii sociale în cadrul cărora au oferit ajutoare materiale, financiare, cadouri ce au costat alte 7 370 210 lei. Reiterăm că aceste cheltuieli trebuie reflectate în raportul financiar depus la CEC.

Potrivit estimărilor, cele 5 partide politice (PPȘ, PDM, PN, PSRM, PPPDA), despre care au fost operate date, au omis raportarea cheltuielilor în cuantum cumulat de cel puțin 9 935 568 lei. (A se vedea graficul nr. 16).

PDM a organizat cel puțin 152 de concerte. Pentru PDM au evoluat cel puțin 30 de colective locale de muzică și dans și artiștii: Fuego (2), Formatia „Tharmis” (2), colectivul de dansuri „Iuventa” (3), an-samblele folclorice „Valenasele” (2) din s. Văleni și „Roata Norocului” (2) din Andrușul de Sus, Adria-na Ochișanu (6), Ansamblul Izvoraș, Lenuța Gheorghiță (7), formația „Potcoava”, Maria Sarabaș, an-samblurile de dansuri „Cociulenii” din s. Tochile Răducani și s. Covurlui, Doinița Gherman, Igor Rusu (5), Anatolie Mîrzenco (5), artiști de la Casa de Cultură Țaul, r. Dondușeni, orchestra „Alboteanca” (2),

58 Anexa 6 la Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, aprobat prin hot. CEC nr. 4401 din 23.12.2015

– 50 –

ansamblul de dans „Spicușor” (coregraf, Vladimir Beiu) de la Palatul de cultură Țaul (3), Vitalie Dani (2), formația Duet, actori de la teatrul din Comrat, Gabriel Nebunu, Ady, Mariana Șura (3), trupa DoReDos, Anișoara Puică (6), Vasile Macovei, Nicolae Cebotari, formațiile „Bucuria”, „Smărăndițele”, Tatiana Timuș și Vasile Macovei, ansamblurile raionale C. Bațura, „Busuioc”, „Izvoraș”, Nicolae Bot-gros (2), formația Milenium (2), orchestre militare, orchestra „Plai Moldovenesc”, Frații Advahov, Amelia și Valentin Uzun (4), Irina Rimeș, formația „Blue”, Delia (2), Thomas Anders; clovni – 4, per-soane mascate – 6, moderator și interpret – Doinița Gherman, Igor Cuciuc (10), Natalia Gordienco (2), Ian Raiburg, „Zdob și Zdup” formația „Acord” (2), Corina Țepeș (6) și Costi Burlacu (6), ansamblul de muzică și dans „Fluieraș”, Vladimir Beșleagă, Eugeniu Doga, Nicolae Botgros, Ion Palade, Olga Ciolacu, Alex Calancea Band și Trupa Lupii, ansamblul Cimbrișor, Gălești; Căluții, Scoreni; Strămoșii, Micleușeni; DJ Flavy și Eva; Zinaida Julea, lăutarii și soliștii orchestrei de muzică populară „Mugurel” (2), conducător și dirijor, artistul emerit al poporului, compozitorul Petru Dascăl; soliștii orches-trei: Maria Sarabaș, Constantin Rotaru, Natalia Munteanu, Nicolae Robu (trompetă), Cătălin Dascăl (nai), Marcel Dascăl (vioară), Brio Sonores (7), Nelly Ciobanu (2), Vali Boghean, Dj Vergiliu Lupescu, Ricci e Poveri, Margareta Ivanuș, Pavel Stratan, Guz, El Radu, Kapushon, Leenah, Gabriela Liulea, Nicolae Botgros și „Lăutarii”, grupul folcloric „Vatra Dorului”, orchestra FOLCLOR și dirijorul Petre Neamțu, DJ Michael OST, ansamblurile folclorice „Strămoșii” din Micleușeni și Cimbrișor, Gălești, Adrian Ursu, Surorile Osoianu, dansatori din Romania, Ion Paladi, Carolina Gorun, Victoria Lungu (2), Nicolae și Isidor Glib, ansamblul folcloric local „Pădureanca”, ansamblul folcloric local „Izvoraș”. Toate concertele au fost conduse de moderatori. Cheltuielile estimate sunt de cel puțin 5 109 779 lei.

Imagine preluată de pe web , www.facebook.com/socialistii.moldova/

PPȘ a organizat cel puțin 97 de concerte cu implicarea a cel puțin 35 de animatori și cel puțin 20 de formații de artiști locali. Pentru PPȘ au evoluat: Ion și Marcela Oprea (2), Doinița Gherman (2), Gheorghe Țopa (2), o formație din 3 muzicieni, Ionel Istrati (4) și Mariana Colța, Igor Cuciuc

– 51 –

(4) și un ansamblu de dansuri țigănești (2), Aura (2), Vitalie Dani, Adrian Ursu, LARA, „Doredos”, Geta Burlacu, „Brio sonores”, trupa „Holograf” împreună cu Dan Bitman, Irina Rimeș, Antonia, trupa de teatru cu spectacolul „Testamentul”, 4 artiști din ansamblul „Asorti”, ansamblul de dans din or. Comrat „DIUZ AVA” și 3 animatori, Anastasia Lazariuc (3), Ian Raiburg (3), Verka Serdiucika (2), Mari-ana Mihăilă (2), Nadejda Cepraga, Formația Noroc, Fly project, Pepe, Formația Tharmis, Sun Stroke Project, Brio sonores, formația Lume, formația Asorti, Natan (2), Ady, 4 formații de muzică clasică. Cheltuielile estimate se ridică la cel puțin 2 667 243 lei, dintre care onorariile artiștilor constituie cel puțin 2 363 231 lei, iar cheltuielile pentru scenă – cel puțin 304 012 lei.

PSRM a organizat cel puțin 18 concerte și show-uri de animatori cu ocazia hramurilor localităților și cu implicarea a cel puțin 8 animatori. Pentru PSRM au evoluat Elena Ter, Valentin Ormanji, Pio-tr Petcovici, Anna Dragu, formația Tozy, Alexandr Lozanciuc, Denis Maidanov, Olga Ciolacu, Ian Raiburg, Mihail Budurin, ansamblul „Enigma romilor”, 8 ansambluri locale de artiști. Cheltuielile estimate se ridică la cel puțin 607 086 lei.

PN a organizat o proiecție de film și 4 concerte. Pentru PN au evoluat: Mariana Șura, Angela Cabari, El Radu, Florin Rusu, Gabriela Ciule, Capușon și ansamblul Nemuritorii, 2 colective de dansatori și artiști locali, cheltuielile estimate fiind de cel puțin 70 826 lei.

PL a organizat cel puțin 2 concerte. Pentru PL au evoluat artiștii Tudor Ungureanu (2), ansamblul Etnofolcloric din Ștefan Vodă, Maria Stoianov, Costi Burlacu și Corina Țepeș, Maria Iliuț, surorile Osoianu, Daniela Pleșca, Valeriu Râșniță, Silvia Zagoreanu, Ileana Țurcanu, Veta Ghimpu, Costi Bur-lacu, Corina Țepeș. Cheltuielile estimate se ridică la cel puțin 101 181 lei. PL a raportat însă un cuantum ce depășește estimările Asociației – de 191 995 lei.

Graficul 11. Cheltuieli pentru manifestații publice, lei

8981

35 1913

617

4487

41

1919

95

8490

2

3440 21

2149

0 2732

7126

810

5329

779

6660

86

1011

81

5000

6000

5000

7082

6

2000

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

8000000

PPȘ PDM PSRM PL PAS PPPDA PLDM PN PPPDA

Cheltuieli anuale raportate la CEC Cheltuieli estimate de Promo-LEX


c) Cheltuieli pentru presă și materiale promoționale

În vederea estimării cheltuielilor pentru materiale promoționale și poligrafice, drept bază de calcul a fost luat fiecare tip de material promoțional raportat de monitorii Promo-LEX înmulțit la prețurile

– 52 –

minime identificate pe piață. Conform verificărilor, prețul minim lunar estimativ al unei unit. de poster format A3, hârtie lucioasă constituie 2,5 lei pentru un tiraj de 5 000 exemplare; 1 unit. de calendar format A3, hârtie lucioasă color – de 2,5 lei; a unei unit. de poster A4, hârtie mată – de 0,5 lei pentru un tiraj de 15 000, costul unei broșuri/carte de 110 pagini – de 49,9 lei, costul unei unit. de ziar A3 – de 0,48 lei pentru un tiraj de 100 000 ex., costul unei unit. de pliant 21 × 20 cm2 – de 2 lei; 1 unit. de flyer pentru mâner, tir. 200 000 ex., hârtie lucioasă – de 2,5 lei; 1 unit. de pliant 15 × 20 cm2 la un tir. 300 000 ex. – de 0,5 lei; 1 unit. de pliant 10 × 12 cm2 la un tir. 50 000 ex. – 1 leu, 1 balon imprimat cu mesaj și logo – 2,5 lei, 1 magnet cu mesaj și logo – 3,5 lei, 1 flyer A5 – 0,5 lei, 1 abțibild 9 × 11,5 cm2 – 3 lei.

Potrivit monitorilor Promo-LEX, cel puțin 11 partide politice au efectuat cheltuieli pentru presă și materiale promoționale. În 2 din 10 cazuri Promo-LEX a constatat și estimat cheltuieli mai mari decât cele pe care le-au raportat partidele, în celelalte 8 cazuri estimările au fost mai mici din cauza imposibilității de a segrega datele conform subcategoriilor publicității (presa scrisă, mijloace de informare online, publicitate TV, publicitate radio, publicitate stradală, asociația atrăgând atenția repetat asupra necesității stringente de modificare a Raportului privind gestiunea financiară a par-tidelor politice (anexa 8 a Regulamentului CEC) prin desfășurarea compartimentului III al raportu-lui vizat.

În concluzie, se recomandă delimitarea categoriilor de cheltuieli „presa” și „materiale promoționale”, unde categoria „presa” să însemne „publicitate” și să includă subcategoriile specifice publicității: TV, radio, mijloace de informare electronică, presa scrisă, panouri/pu‑blicitate stradală și mobilă. Am identificat în această situație o breșă ce le-ar permite partidelor să camufleze destinațiile plăților după bunul lor plac. Menționăm că formularul de raport utilizat în perioada electorală este unul mai detaliat comparativ cu acesta, iar liniile de buget se referă strict la câte o categorie, și nu la 3 ori 4 la un loc. Adițional, amintim că în cazul lipsei categoriei de cheltuieli pentru consultanță politică, am inclus la respectiva categorie cheltuielile suportate de PDM pentru serviciile companiei americane Cogent Strategies LLS, în cuantum de peste 128 de mii de dolari, echivalentul a 2 170 483 lei, suportate în primele șase luni din 2018. (A se vedea graficul 17).

Așadar, Promo‑LEX recomandă introducerea subcategoriilor de cheltuieli Publicitate TV, Publicitate radio, Publicitate în rețeaua internet, Publicitate în presa scrisă, Publicitate stradală și mobilă, la cheltuielile majore, similar raportului financiar pe care concurenții electorali îl prezintă la CEC în campaniile electorale.

Totodată, Promo‑LEX consideră esențială necesitatea reglementării publicității politice în perioada dintre alegeri, astfel încât, ca și în campania electorală, aceasta să conțină sintagma „publicitate poli‑tică”, datele de identificare ale entității care a achitat pentru aceasta și data ordinului bancar de plată.

– 53 –

Graficul 12. Cheltuieli pentru presă și materiale promoționale, lei

3200

3735

4572

180

3493

70

1014

389

5120

977

1682

335

2530

22

2675

10

7034

97

6392

2

0

6043

058

2728

853

3047

39

1714

520

8958

60

2112

56

5481

0

8675

9

6701

5

4589

2673

0

10000000

20000000

30000000

40000000

Cheltuieli raportate la CEC Cheltuieli estimate de Promo-LEX, lei


În final, constatăm neraportarea cheltuielilor din partea a 13 partide politice în cuantum total de 17 591 922 lei. Categoria de cheltuieli pentru evenimente publice fiind cea mai netransparentă, potrivit constatărilor, având un cuantum de cel puțin 9 935 568 lei estimați ca fiind neraportați. Totodată, dacă e să ne referim la totalul cheltuielilor estimate și neraportate, Promo-LEX reiterează și de această dată faptul că cuantumul estimat nu este unul complet, întrucât categoria de cheltu-ieli „pentru presă și materiale promoționale” nu permite elucidarea altor 3 tipuri de cheltuieli efectuate de partide în scopul promovării politice și care sunt semnificative – „cheltuieli pentru pu-blicitate TV”, „cheltuieli pentru panouri stradale”, „cheltuieli pentru publicitate electronică”, „cheltu-ieli pentru publicitate promoțională”, cheltuieli pentru publicitate în „presa scrisă”. De asemenea, inexistența categoriei de cheltuieli „consultanță politică” creează neclarități, deoarece aceasta este de mare interes, fiind tot mai des utilizată, însă rămâne în obscuritate, partidele fiind impuse să includă cheltuielile pentru aceasta la o cu totul altă categorie de cheltuieli, care conform celor descrise mai sus, este la fel de netransparentă. În același timp, categoria de cheltuieli deplasări în țară și peste hotare ar elucida mai multe informații privitor la cheltuielile efectuate pentru aces-tea, dacă ar fi separată și astfel nu ar trezi suspiciuni de orice fel în privința provenienței banilor pentru achitarea acestora.

Din aceste considerente, Promo-LEX constată lipsa de transparență în raportarea de facto a chel-tuielilor partidelor la categoria presă și materiale promoționale și deplasări în țară și peste hotare, precum și faptul că actualul model de raport financiar contribuie la obscurizarea anumitor tipuri de cheltuieli ale partidelor politice din Republica Moldova (A se vedea graficul nr. 18).

– 54 –

Graficul 13. Total cheltuieli neraportate constatate de către Promo‑LEX, lei

8064

151

4258

258

2298

434

7530

19

8000

49

5601

10

4406

27

2053

69

1788

8

6661

5

6102

7

5579

3

1058

2

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

8000000

9000000


– 55 –

RECOMANDĂRIParlamentului Republicii Moldova:

• Amendarea LP 294/2017 prin excluderea prevederii care interzice finanțarea campaniilor elec-torale și a partidelor politice de către cetățenii Republicii Moldova aflați temporar în străinăta-te;

• Exceptarea deplasărilor în străinătate de la interdicția finanțării sau prestării serviciilor cu titlu gratuit ori susținerii materiale sub orice formă, direct și/sau indirect, a partidelor politice de către alte state și organizații internaționale, în condițiile în care reprezentanții partidelor poli-tice sunt invitați să participe la întruniri desfășurate peste hotarele țării, cheltuielile legate de deplasare fiind suportate de organizatori59;

• Reglementarea publicității politice în perioada dintre alegeri, astfel încât publicitatea să fie însoțită de următoarele însemne: sintagma „publicitate politică”, datele de identificare ale per-soanei care a achitat pentru aceasta și data ordinului bancar de plată;

• Modificarea Legii 294/2017 prin micșorarea plafoanelor donațiilor efectuate de către persoa-nele fizice și juridice pentru partidele politice, corespunzător nivelului mediu de trai, adică a cel mult 12 salarii medii pe economie;

• Modificarea sancțiunilor art. 48, 481 din Codul contravențional prin majorarea cuantumului amenzilor prevăzut pentru săvârșirea contravențiilor legate de finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale;

• Modificarea art. 26, alin. 3 al Legii 294/2017, prin introducerea după textul „provenite din cotizații de membru și donații” a sintagmei „și subvenții de la bugetul de stat”.

Comisiei Electorale Centrale:

• Uniformizarea formatului Rapoartelor privind gestiunea finanțelor partidelor cu cel al Rapoarte‑lor privind finanțarea campaniilor electorale. Modificarea formularului de raport financiar pri-vind gestiunea finanțelor partidelor, cel puțin prin:

- delimitarea categoriilor de cheltuieli de deplasare în țară și peste hotare în două linii de buget distincte;

- separarea categoriei de cheltuieli „Întreținerea și/sau locațiunea sediilor” în două linii de buget distincte;

- introducerea subcategoriilor de cheltuieli la categoriile majore ale raportului financiar anual, similar raportului financiar pe care concurenții electorali îl prezintă în campani-ile electorale. De exemplu: „Cheltuieli pentru recompensele voluntarilor/agitatorilor”, subcategoriile specifice publicității: TV, radio, mijloace de informare electronică, presa scrisă, panouri/publicitate stradală și mobilă etc.;

- includerea în structura raportului financiar a unei categorii noi de cheltuieli – „cheltuieli pentru consultanță”;

59 Prin acceptarea donațiilor reprezentanții partidelor politice își asumă pe propria răspundere că organizațiile finanțatoare sunt de bună credință, iar sursele de finanțare ale acestora sunt legale și transparente.

– 56 –

• Calificarea Anexelor drept parte componentă a Rapoartelor privind gestiunea finanțelor publice și asigurarea publicității acestora.

• Publicarea și asigurarea transparenței reale a donațiilor privind suma donată, identitatea do-natorului (numele/prenumele deplin, denumirea și forma organizatorică), domiciliul/sediul și ocupația/locul de muncă sau genul de activitate.

• Clarificarea cerințelor de audit intern (tipul auditului, regulile, indicatorii cantitativi și calitativi solicitați etc.) prin reglementarea acestora în Regulamentul CEC privind finanțarea partidelor politice sau prin elaborarea unei instrucțiuni care să ghideze partidele politice în vederea efec-tuării unui audit intern.

• Reglementarea în Regulamentul CEC privind finanțarea partidelor politice a mandatului Curții de Conturi în vederea verificării rapoartelor de audit intern ale partidelor politice și stabilirea mecanismului de verificare.

Partidelor politice:

• Asigurarea transparenței în acumularea veniturilor și utilizarea mijloacelor financiare cheltuite în perioada inter-electorală prin reflectarea de facto a cheltuielilor;

• Respectarea prevederilor legale în privința colectării cotizațiilor și donațiilor, neadmițând fals în acte, fie prin utilizarea Mașinilor de Casă și Control, fie prin eliberarea bonurilor de plată;

• Respectarea cadrului legal privind: plasarea contului bancar special pe pagina web a parti-dului, rapoartele semestriale și anuale, informația referitoare la mărimea cotizației și modul achitării;

• Includerea în rapoartele anuale privind gestiunea financiară a muncii voluntarilor;

• Crearea paginilor oficiale (web) din partea partidelor politice care beneficiază de alocații de la bugetul de stat și publicarea rapoartelor financiare privind costurile lunare din banii de la stat, plasarea rapoartelor de audit intern, concomitent cu furnizarea informațiilor despre acestea Comisiei Electorale Centrale;

Curții de Conturi

• Stabilirea unui mecanism de verificare a rapoartelor de audit din partea Curții de Conturi;

Inspectoratului de Stat al Muncii:

• Investigarea, în conformitate cu prevederile legislației contravenționale sau penale, a cazu-rilor menționate în acest raport, în special, simularea procedurii de colectare a donațiilor și cotizațiilor de către partidele politice.

– 57 –

LISTA DE ABREVIERIAPL – Administrația Publică Locală

art. – articolul

CC – Curtea de Conturi

CEC – Comisia Electorală Centrală

CICDE – Centrul de Instruire Continuă și Cercetare în Domeniul Electoral

ENEMO – Rețeaua Europeană de Organizații de Monitorizare a Alegerilor

GRECO – Grupul de State împotriva Corupției

LPP – Legea nr. 294 privind partidele politice

MCC – Mașini de casă și control

MJ – Ministerul Justiției al R. Moldova

MPA – Partidul politic Mișcarea Populară Antimafie

MPSN – Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда”

MSPFN – Mișcarea social-politică „Forța Nouă”

MSPRRM – Mișcarea Social-Politică a Romilor din Republica Moldova

OSCE/ODIHR – Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului

OT – Organizații teritoriale

PAD – Partidul Acțiunea Democratică

PAM – Partidul Politic Partidul Agrar din Moldova

PAS – Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”

PC – Partidul Conservator

PCNM – Partidul politic „Casa Noastră – Moldova”

PCRM – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova

PPDA – Partidul Politic „Democrația Acasă”

PDM – Partidul Democrat din Moldova

PE – Partidul European

PFSM – Partidul Politic „Frontul Salvării Moldovei”

PL – Partidul Liberal

PLD – Partidul Legii și Dreptății

PLDM – Partidul Liberal Democrat din Moldova

PLR – Partidul Politic „Partidul Liberal Reformator”

PMAE – Partidul Mișcarea „Acțiunea Europeană”

PMUEM – Partidul „Moldova Unită – Единая Молдова”

– 58 –

PN – Partidul politic Partidul Nostru

PNAIAA – Planul Național de Acțiuni pentru Implementarea Acordului de Asociere RM-UE

PNL – Partidul Național Liberal

PNOI – Partidul Politic Noua Opțiune Istorică

PPCD – Partidul Popular Creștin Democrat

PPPDA – Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”

PPDM – Partidul Politic „Partidul Popular Democrat din Moldova”

PPEM – Partidul Politic „Partidul Popular European din Moldova”

PPM – Partidul „Patrioții Moldovei”

PPNT – Partidul Politic „Pentru Neam și Țară”

PPP – Partidul Politic „PATRIA”

PPRM – Partidul Politic Partidul Popular din Republica Moldova

PPSM – Partidul Popular Socialist din Moldova

PPȘ – Partidul Politic Șor

PR – Partid Politic Partidul „RENAȘTERE”

PReg – Partidul Regiunilor din Moldova

PRM – Partidul Republican din Moldova

PRSM – Partidul Politic „Partidul Ruso-Slavean din Moldova”

PSD – Partidul Social Democrat

PSM – Partidul Socialist din Moldova

PSP – Partidul Politic „Partidul Societății Progresiste”

PSRM – Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

PUCM – Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova

PUM – Partidul Politic pentru Unirea Moldovei

PUN – Partidul Unității Naționale

PVE – Partidul Politic Partidul Verde Ecologist

PPVP – Partidul Politic Partidul Voința Poporului

SFS – Serviciul Fiscal de Stat

– 59 –

ANEXE

Anexa nr. 1 Lista prețurilor raionale pentru estimarea 1 m2 de spațiu în locațiune60

1 Orhei 1 m2 = 240 lei2 Șoldănești 1 m2 = 100 lei3 Hîncești 1 m2 = 150 lei4 Cahul 1 m2 = 103 lei5 Telenești 1 m2 = 96 lei6 mun. Bălți 1 m2 = 150 lei7 Vulcănești 1 m2 = 100 lei8 Basarabeasca 1 m2 = 80 lei9 Soroca 1 m2 = 80 lei

10 Cimișlia 1 m2 = 50 lei11 mun. Chișinău 1 m2 = 300 lei12 UTA Găgăuzia 1 m2 = 98 lei13 Ștefan Vodă 1 m2 = 90 lei14 Taraclia 1 m2 = 80 lei15 Leova 1 m2 = 11616 Ocnița 1 m2 = 120 lei17 Drochia 1 m2 = 100 lei18 Anenii Noi 1 m2 = 100 lei19 Florești 1 m2 = 110 lei20 Criuleni 1 m2 = 161 lei21 Sîngerei 1 m2 = 170 lei22 Glodeni 1 m2 = 50 lei23 Dubăsari 1 m2 = 20 lei24 Rîșcani 1 m2 = 100 lei25 Dondușeni 1 m2 = 100 lei26 Edineț 1 m2 = 110 lei27 Briceni 1 m2 = 100 lei28 Fălești 1 m2 = 100 lei29 Călărași 1 m2 = 100 lei30 Strășeni 1 m2 = 170 lei31 Nisporeni 1 m2 = 110 lei32 Căușeni 1 m2 = 100 lei33 Rezina 1 m2 = 110 lei34 Ungheni 1 m2 = 270 lei35. Ialoveni 1 m2 = 150

60 Conform constatărilor monitorilor Promo-LEX.

Documents

RAPORT - Promo-LEX · sia Electorală Centrală privind rapoartele financiare semestriale, dar și date despre numărul de contravenții inițiate. Analiza datelor din documentele