raport privind implementarea programului naţional de reformă 2011

RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA

PROGRAMULUI NAŢIONAL DE REFORMĂ 2011-2013

15 martie 2012

MINISTERUL AFACERILOR EUROPENE

Raport privind implementarea PNR 2011-2013

2

CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................................................................................................................................................................3

1. EVOLUŢII MACROECONOMICE RECENTE ................................................................................................................5

2. SUPRAVEGHEREA MACRO-ECONOMIC Ă.......................................................................................................................6

3. REFORME PRIORITARE PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU ........................................................9

3.1 Creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice..............................................9

3.2 Îmbunătăţirea mediului de afaceri..........................................................22

4. OBIECTIVE NA ŢIONALE ŞI MĂSURI PENTRU ATINGEREA LOR....28

4.1 Ocuparea forţei de muncă....................................................................................................................................................................29

4.2 Cercetare, dezvoltare, inovare....................................................................................................................................................32

4.3 Schimbări climatice şi energie.....................................................................................................................................................34

4.4 Educaţia ......................................................................................................................................................................................................................................41

4.5 Incluziunea socială / reducerea sărăciei..................................................................................................................47

5. CONCLUZII ............................................................................................................................................................................................................................................................51



3

Introducere Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă instrumentul de implementare la nivel naţional a strategiei Europa 2020 şi, totodată, platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE).

PNR 2011-2013 a fost adoptat de Guvernul României la 29 aprilie 2011 şi transmis Comisiei Europene (COM) împreună cu Programul de Convergenţă 2011-2014. În urma examinării PNR ale tuturor SM, COM a propus Consiliului European (CONS) din martie 2011 recomandări specifice de ţară. CONS a recomandat României să implementeze măsurile cuprinse în memorandumurile de înţelegere semnate cu UE şi FMI, măsuri incluse în PNR 2011-2013.

Analiza creşterii economice 2012 (AGS) a lansat cel de-al doilea semestru european de coordonare economică consolidată, stabilind - pentru anul în curs - cinci priorităţi majore de acţiune1. Aceste priorităţi, inclusiv cele care vizează reducerea şomajului în rândul tinerilor, finalizarea pieţei unice şi sporirea sprijinului acordat micilor întreprinderi2, vor fi preluate de către statele membre – până la sfârşitul lunii martie 2012 - în programele naţionale de reformă, precum şi în programele de stabilitate / convergenţă actualizate. Consiliul European din 1-2 martie 2012 a aprobat cele cinci priorităţi stabilite în AGS 2012 şi a analizat modul de punere în aplicare a recomandărilor specifice de ţară pentru 2011.

Monitorizarea aplicării PNR 2011-2013 la nivel naţional este asigurată de către Ministerul Afacerilor Europene (MAEur) care, cu sprijinul instituţiilor implicate în implementare, elaborează anual un Plan de acţiune pentru implementarea PNR. Planul conţine măsuri concrete pe termen scurt, derivate din PNR 2011-2013, Raportul anual de creştere al COM, recomandările specifice de ţară emise de COM şi andosate de CONS, precum şi alte măsuri recomandate de COM prin intermediul celor şapte Iniţiative emblematice care fac parte din strategia Europa 2020. Planul de acţiune este monitorizat de către MAEur, care elaborează rapoarte trimestriale de progres pe baza raportărilor transmise de instituţiile care au responsabilităţi de implementare.

Prezentul raport de implementare a fost elaborat pe baza contribuţiilor tuturor ministerelor şi instituţiilor componente ale Grupului de Lucru pentru Strategia Europa 2020, în conformitate cu Metodologia de monitorizare a PNR 2011-2013, aprobată de guvern la data de 14 septembrie 2011. Raportul reflectă progresele înregistrate în perioada aprilie 2011- martie 2012 în aplicarea Planului de acţiuni pentru implementarea PNR şi este structurat în conformitate cu domeniile tematice ale PNR.

Fiecare secţiune tematică este încheiată de o scurtă evaluare a progreselor în domeniu, care pune în evidenţă atât aspectele pozitive, cât şi deficienţele în implementarea planului de acţiune.

Secţiunea care descrie progresele înregistrate în direcţia atingerii ţintelor naţionale Europa 2020 conţine, pentru fiecare obiectiv, o casetă introductivă care oferă o estimare la zi a valorii indicatorului principal pentru măsurarea obiectivului.

Capitolul Concluzii prezintă câteva date statistice cu privire la stadiul de implementare a acţiunilor Planului de acţiune şi scurte sinteze pentru domeniile de referinţă ale planului.

1 Aceste priorităţi vizează: continuarea consolidării fiscale diferenţiate favorabile creşterii; reluarea activităţii normale de creditare; promovarea creşterii şi a competitivităţii în prezent şi viitor; abordarea aspectelor legate de şomaj şi de consecinţele sociale ale crizei; modernizarea administraţiei publice. 2 Consiliul European Informal, 30 ianuarie 2012, Declaraţia a membrilor Consiliului European: Spre o consolidare favorabilă creşterii şi o creştere favorabilă ocupării for ţei de muncă.



4

Versiunea finală a Raportului privind implementarea PNR – stadiul la 15 martie 2012 a fost validată în cadrul reuniunii Grupului de Lucru la Nivel Înalt din data de 27 martie 2012 şi a fost aprobată în şedinţa de guvern din data de 3 aprilie 2012.



5

1. EVOLUŢII MACROECONOMICE RECENTE

Situaţia economică în Uniunea Europeană s-a caracterizat printr-o deteriorare către sfârşitul anului 2011, însă există unele semnale că situaţia se va stabiliza. Produsul intern brut (PIB) în UE-27 a crescut cu 1,5% şi cu 1,4% în zona euro, în principiu conform cu prognoza de toamnă 2011. Totuşi, pierderea de viteză din economia UE de la finele lui 2011 s-a dovedit a fi mai puternică decât cea anticipată în toamna anului trecut. Scăderea drastică a încrederii, criza datoriilor suverane şi o economie globală mai slabă şi-au pus amprenta asupra creşterii economice.

La începutul anului 2012 pieţele financiare arată semne de stabilizare. În timp, statele membre UE au adoptat măsuri suplimentare pentru a îmbunătăţi consolidarea fiscală, criza datoriilor suverane continuă în unele state membre din zona euro, fapt ce poate afecta perspectivele de creştere pe termen scurt. Cele mai recente valori ale indicatorilor care evidenţiază încrederea s-au stabilizat sau chiar au intrat pe un trend ascendent. Pentru începutul lui 2012, se anticipează o oarecare contracţie, atât în UE, cât şi în zona euro, urmată de o redresare modestă, începând cu a doua jumătate a anului, tipică perioadelor ulterioare crizelor financiare,.

Prognoza pentru 2012 a fost revizuită pentru UE-27 de la 0,6% în prognoza de toamnă 2011 la 0% în prognoza interimară de primăvară 2012.

În România, PIB s-a majorat în 2011, în termeni reali, cu 2,5% faţă de anul 2010.

Evoluţia trimestrială evidenţiază faptul că, după o creştere cu 1,7% a PIB în primul trimestru faţă de acelaşi trimestru din 2010, în trimestrul al doilea s-a înregistrat o încetinire a ritmului anual, la 1,4%, după care, în trimestrul III economia României a crescut cu 4,4%. Acesta este cel mai puternic avans economic trimestrial de la începutul lui 2010 până în prezent, evoluţia fiind susţinută de producţia agricolă bună, dar şi de creşterea industriei şi revenirea construcţiilor în teritoriul pozitiv. In trimestrul IV, chiar în condiţiile unui mediu internaţional deteriorat, economia românească a înregistrat o creştere cu 1,9%.

Cererea internă a fost în creştere în 2011 cu 3,1% faţă de 2010, pe fondul majorării consumului privat cu 1,3% şi a formării brute de capital fix cu 6,3%. Consumul guvernamental, care include consumul individual şi colectiv al acestuia, s-a diminuat cu 3,5%. Exporturile de bunuri şi servicii s-au majorat cu 9,9%, în timp ce importurile s-au majorat cu 10,5%, contribuţia exportului net la creşterea reală a PIB fiind negativă, respectiv de 0,8% procente.

Pe latura ofertei, este de remarcat creşterea cu 11,3% a valorii adăugate brute din agricultură şi cu 5,0% a celei din industrie. Construcţiile s-au majorat cu 2,7%, în timp ce sectorul serviciilor s-a diminuat cu 0,1%, dar în cadrul acestuia se evidenţiază creşterea valorii adăugate brute din ramurile „activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii” (4,8%) şi „comerţ; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante” (1,2%).

Exporturile de bunuri realizate în 2011 au cunoscut o creştere a valorii cu 20,5% faţă de anul 2010, ceea ce reprezintă un plus de aproape 7,7 mld. euro. Media lunară a exportului a fost de 3,8 mld. euro, comparativ cu 3,1 mld. euro în anul precedent. Structura exporturilor a înregistrat o îmbunătăţire, concretizată în faptul că 80,9% din exporturile româneşti au constat în produse manufacturate, din care produsele industriei constructoare de maşini şi echipamente de transport au reprezentat 41,2% din total exporturi. Importurile de bunuri s-au majorat cu 16,7%, importurile de produse ale industriei constructoare de maşini şi echipamente de transport reprezentând 34,6% din total importuri. Ca urmare a acestor evoluţii, deficitul comercial FOB-CIF s-a majorat cu 2% faţă de 2010.

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit în creştere cu 3% faţă de 2010 şi a reprezentat 4,2% din PIB. Deficitul a fost rezultatul deficitelor înregistrate de balanţa bunurilor şi veniturilor nete



6

din străinătate, balanţa excedentară a serviciilor şi transferurilor nete din străinătate compensând o parte din negativitatea deficitului de cont curent.

În luna decembrie 2011, creşterea preţurilor de consum, comparativ cu decembrie 2010, a fost de 3,14%, cu 4,82 puncte procentuale mai mică decât cea din perioada corespunzătoare a anului precedent. Pe întregul an, inflaţia medie s-a situat la 5,79%.

2. SUPRAVEGHEREA MACRO-ECONOMIC Ă Politica fiscal-bugetară rămâne – în continuare – o politică prudentă, puternic ancorată în angajamentele asumate de România în relaţia cu instituţiile financiare internaţionale. Potrivit execuţiei bugetului general consolidat, în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2011 deficitul bugetului general consolidat a fost în suma de 23,9 mld. lei, ceea ce reprezintă 4,13% din PIB. Reducerea deficitului bugetar este urmarea implementării unui control strict al cheltuielilor bugetare, în paralel cu măsuri de creştere a bazei de impozitare. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 181,9 mld. lei, au fost cu 7,9% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În structură, a crescut ponderea în PIB a veniturilor din TVA. Comparativ cu anul anterior, încasările din impozitul pe venit au crescut cu 6,2%. Încasările din TVA au înregistrat o creştere de 22,1%. Contribuţiile de asigurări sociale au crescut cu 10,8%.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 205,8 mld. lei, au înregistrat o creştere în termeni nominali cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în principal ca urmare a creşterii cheltuielilor pentru proiecte cu finanţare europeană. Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 7,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ca urmare a plăţilor pentru servicii medicale şi medicamente. Cea mai mare creştere s-a înregistrat la bugetele locale (12,5%) ca urmare a preluării spitalelor de către administraţiile locale. Se menţin în continuare sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent cheltuielile de personal (-10,3%), subvenţii (- 4,9%) şi asistenţă socială(- 0,9%).

De asemenea, potrivit execuţiei bugetului general consolidat, în perioada 1 ianuarie - 29 februarie 2012, deficitul bugetului general consolidat a fost în suma de 2,7 mld. lei, ceea ce reprezintă 0,44% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 29,3 mld. lei, au fost cu 6,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar ponderea în PIB a crescut cu 0,1%, comparativ cu aceeaşi perioadă.

În structură, a crescut ponderea în PIB a veniturilor din TVA, accize şi impozit pe venit. Comparativ cu anul anterior încasările din impozitul pe venit au crescut cu 25,8%. Încasările din TVA, accize, precum şi contribuţiile de asigurări sociale au înregistrat creşteri de 9,4%, 9,9% şi respectiv 10,5%. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 32 mld. lei, au crescut în termeni nominali cu 7,3% faţă de anul precedent, dar s-au menţinut la acelaşi nivel ca procent în PIB de 5,2%.

În privinţa reformării managementului întreprinderilor cu capital majoritar de stat, guvernul a adoptat OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Adoptarea ordonanţei reprezintă implementarea obligaţiilor pe care România şi le-a asumat prin Scrisoarea de Intenţie către FMI (14 septembrie 2011) şi asigură integrarea, în legislaţia românească, a principiilor guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat, dezvoltate de Organizaţiei de Cooperare Economică şi Dezvoltare.

Actul normativ stabileşte, printre altele, procedura de selecţie a managementului şi organelor de administrare ale întreprinderilor publice, într-un context mai larg al extinderii principiilor guvernanţei corporative la societăţile de stat. Ordonanţa de urgenţă se aplică: i) companiilor naţionale, societăţilor naţionale, societăţilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic,



7

majoritar sau la care deţine controlul, ii) regiilor autonome înfiinţate de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale, precum şi iii) societăţilor comerciale la care una sau mai multe întreprinderi publice menţionate la punctele i) şi ii) deţin o participaţie majoritară sau o participaţie care le asigură controlul.

Proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 109/2011 se află în faza dezbaterii parlamentare (a fost adoptat tacit în Senat şi urmează a fi transmis Camerei Deputaţilor).

Mai mult, pentru sectoarele-cheie care generează creştere economică precum sectorul energetic şi cel al transporturilor au fost elaborate planurile strategice de acţiune pentru toate întreprinderile de stat aflate sub autoritatea MECMA şi MTI, în conformitate cu angajamentele asumate de România în relaţia cu FMI/CE/BM. Asigurarea unei funcţionări adecvate şi stabile pentru sectorul financiar

Stabilitatea financiară a rămas robustă pe parcursul anului 2011, în pofida contextului economic intern şi internaţional dificil. Riscurile la adresa sectorului bancar au fost contracarate de către instituţiile de credit prin eforturi proprii întreprinse în contextul activităţii desfăşurate de Banca Naţională a României (BNR) în privinţa reglementării prudenţiale, supravegherii şi gestionării adecvate a riscurilor din sistem, care s-au concretizat în consolidarea nivelurilor de solvabilitate, provizionare şi lichiditate. Majoritatea acţiunilor, aflate în competenţa BNR, menite să contribuie la asigurarea unei funcţionări adecvate şi stabile a sectorului financiar au fost îndeplinite integral, iar pentru restul termenul de finalizare propus este 30 aprilie 2012, în conformitate cu angajamentele asumate de autorităţile române în luna februarie 2012 prin Scrisoarea de Intenţie transmisă Fondului Monetar Internaţional.

Adoptarea IFRS (International Financial Reporting Standards) se încadrează în tendinţa globală de armonizare a standardelor naţionale cu cele internaţionale de raportare financiară, date fiind evoluţiile economice şi financiare actuale în direcţia internaţionalizării operaţiunilor bancare şi, implicit, nevoia sporită de uniformizare la nivel internaţional a regulilor contabile ce stau la baza informaţiei financiare publicate.

Măsurile propuse pentru implementarea IFRS au fost realizate prin: transmiterea către Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a monografiilor contabile comparative în scopul facilitării înţelegerii diferenţelor de tratament contabil; actualizarea cadrului3 de raportare contabil şi statistic din perspectiva introducerii noilor standarde contabile; actualizarea şi transmiterea către instituţiile de credit a precizărilor referitoare la cadrul de raportare a RMO (Rezerve Minime Obligatorii); actualizarea reglementărilor prudenţiale4 şi emiterea propunerilor de filtre prudenţiale menite să asigure în continuare o politică prudentă în ceea ce priveşte solvabilitatea, provizioanele şi rezervele bancare. Modificările aduse cadrului de reglementare nu sunt de natură să genereze schimbări semnificative în nivelurile de capitalizare, provizionare sau lichiditate ale instituţiilor de credit din ţara noastră, datorită faptului că cerinţele prudenţiale în vigoare, implementate de BNR, acoperă într-un grad adecvat riscurile.

În ceea ce priveşte consolidarea sistemului bancar, implementarea măsurilor prevăzute în acordurile de finanţare încheiate cu UE şi FMI pentru perioada 2009 – 2011 a venit în sprijinul aplicării ferme a politicilor macroprudenţiale. Noul acord de tip preventiv încheiat în 2011 cu UE, FMI şi Banca Mondială (BM), alături de angajamentele autorităţilor române asumate în cadrul programelor naţionale,

3 În acest sens, BNR a emis o serie de trei acte normative: Ordinul BNR nr.1/2011, publicat în MO nr.153 şi 153 bis din 2 martie 2011, Ordinul BNR nr.2/2011, publicat în MO nr.418 şi 418 bis din 15 iunie 2011 şi Ordinul BNR nr.3/2011, publicat în MO nr.418 şi 418 bis din 15 iunie 2011. 4 În Monitorul Oficial au fost publicate o serie de 16 acte normative menite să actualizeze reglementările prudenţiale din perspectiva introducerii noilor standarde contabile.



8

constituie repere importante pentru menţinerea stabilităţii financiare şi pentru continuarea reformelor structurale în scopul impulsionării potenţialului de creştere economică.

În vederea întăririi sistemului bancar, începând cu data de 1 septembrie 2011, a intrat în vigoare OG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, act normativ care modifică legislaţia, pe de o parte în sensul permiterii utilizării resurselor Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar (FGDSB) în scopul finanţării măsurilor de restructurare autorizate de BNR referitoare la transferul de depozite, iar pe de altă parte, al asigurării consecvenţei prevederilor actelor normative componente ale cadrului legal privind activitatea FGDSB cu cele aplicabile în domeniul instituţiilor de credit.

De asemenea, la nivelul BNR a fost elaborat cadrul contractual standard pentru achiziţii de active cu preluare de pasive şi sunt în curs de finalizare activităţile5 legate de elaborarea procedurilor interne pentru exercitarea noilor competenţe în domeniul restructurării instituţiilor de credit cu probleme.

În scopul facilitării accesului instituţiilor de credit la lichiditate, începând cu data de 3 octombrie 2011, lista activelor eligibile acceptate la operaţiunile de piaţă monetară ale BNR a fost extinsă prin includerea obligaţiunilor denominate în euro emise de România şi a obligaţiunilor denominate în lei emise de instituţiile financiare internaţionale (IFI), depozitate în sistemul Euroclear, ca urmare a operaţionalizării conexiunii directe SaFIR-Euroclear. Tot în sensul lărgirii listei activelor eligibile, trebuie menţionat faptul că obligaţiunile denominate în lei emise de IFI, depozitate în sistemul RoClear, vor fi acceptate drept active eligibile după semnarea contractului de participare a BNR la sistemul RoClear şi operaţionalizarea conexiunii directe SaFIR-RoClear6.

Pentru stabilirea unui tratament prudenţial al deţinerilor temporare de participaţii, obţinute ca urmare a restructurării creditelor acordate, care să nu conducă la slăbirea poziţiei financiare a băncilor, BNR a elaborat Regulamentul nr. 26/20117.

Totodată, BNR a monitorizat8 atent situaţia creditelor în valută, distinct pentru sectorul companiilor nefinanciare şi cel al populaţiei9 şi va continua să facă acest lucru inclusiv prin adoptarea măsurilor necesare pentru a se asigura că acordarea creditelor în monedă străină se realizează astfel încât riscurile aferente debitorilor neacoperiţi la riscul valutar să fie gestionate în mod corespunzător şi reflectate cu acurateţe în preţurile serviciilor financiare. Acţiunile BNR se încadrează în contextul general european, în care se urmăreşte reluarea echilibrată a creditării, accentul fiind pus pe împrumuturile în monedă naţională faţă de cele acordate în valută, pe lângă gestionarea adecvată a stocului existent de credite în monedă străină. În acest sens, se are în vedere analizarea necesităţii şi oportunităţii ajustării cadrului de 5 La data de 21.01.2012 a intrat în vigoare O.G. nr. 1/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul instituţiilor de credit, care modifică OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului şi O.G. nr. 39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar. De asemenea, a fost creat un grup de lucru, sub coordonarea prim-viceguvernatorului BNR, în cadrul căruia vor fi elaborate toate procedurile necesare implementării noilor atribuţii în domeniul restructurării instituţiilor de credit, inclusiv pentru implementarea măsurilor de stabilizare care fac obiectul OG nr. 1/2012. 6 Conexiunea este finalizată din punct de vedere tehnic, iar AGA a S.C. Depozitarul Central S.A. a acceptat propunerile BNR şi a aprobat lista tarifelor aplicabile băncilor centrale. Urmează ca S.C. Depozitarul Central S.A. să remită BNR contractul de participare, în vederea semnării. Se preconizează că semnarea contractului şi operaţionalizarea conexiunii directe SaFIR – RoClear să aibă loc până la data de 15 martie 2012. 7 Regulamentul BNR nr. 26/2011 privind deţinerile temporare de acţiuni/părţi sociale în cursul unei operaţiuni de asistenţă sau restructurare financiară a unei entităţi din afara sectorului financiar a fost publicat în MO nr. 855/5.12.2011. 8 Cele mai importante concluzii ale monitorizării, precum şi noi măsuri de politici pe care BNR intenţionează să le adopte, au fost publicate în cadrul ultimului Raport asupra Stabilităţii Financiare 2011 (documentul a fost diseminat pe site-ul BNR în luna septembrie 2011). 9 În MO nr. 767/31.10.2011 a fost publicat Regulamentul BNR nr. 24/2011 privind creditele destinate persoanelor fizice.



9

reglementare şi, eventual, extinderii instrumentarului de monitorizare a riscurilor aferente stabilităţii financiare generate de creditarea în valută, pentru a răspunde recomandărilor Comitetului European pentru Risc Sistemic în domeniu.

În vederea dezvoltării unui plan pentru situaţii neprevăzute în sectorul bancar, la nivelul BNR sunt în curs de finalizare10 măsurile menite să conducă la realizarea acestei acţiuni. În acest sens, a fost elaborată procedura internă de identificare a băncilor de importanţă sistemică (procedura va stabili criteriile şi parametrii de evaluare a caracterului sistemic al unei instituţii de credit). Aceasta urmează să fie aprobată la nivelul BNR ca parte a unui pachet mai larg de proceduri referitor la instrumentul bancă punte (bridge bank). De asemenea, a fost elaborat un set de comunicate de presă11 care vizează cele trei tipuri de măsuri de stabilizare prevăzute de OG nr. 1/2012.

Pentru actualizarea setului de politici corective şi a instrumentelor de rezoluţie, BNR va evalua necesitatea completării setului său de instrumente de rezoluţie în conformitate cu prevederile Directivei privind un cadru european de redresare şi soluţionare a situaţiei băncilor problemă, în momentul finalizării şi intrării în vigoare a acesteia.

3. REFORME PRIORITARE PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU Reluarea rapidă a creşterii economice şi înscrierea pe o traiectorie ascendentă a indicatorilor macroeconomici ai României este posibilă doar prin implementarea unor reforme prioritare pe termen scurt, care includ creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi aplicarea prevederilor Pactului Euro Plus. 3.1 Creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice

I. Implementarea reformei strategice pentru îmbunătăţirea eficacităţii administraţiei publice

Potrivit Memorandumului de înţelegere între Comunitatea Europeană şi România din iunie 2009, Guvernul României a contractat asistenţă tehnică de la BM, în vederea realizării, în două etape, a unei analize funcţionale a administraţiei publice centrale. Ambele etape ale analizei au fost finalizate, în cadrul fiecăreia fiind evaluate câte şase instituţii12 şi emise recomandări specifice. Pe baza acestora, s-au întocmit planuri de acţiune, care au fost aprobate de guvern prin memorandum. Analiza funcţională are rolul de a facilita îmbunătăţirile de proces la nivelul Secretariatului General al Guvernului (SGG) şi al celorlalte instituţii vizate, prin creşterea capacităţii de elaborare a politicilor publice şi a calităţii reglementărilor iniţiate de acestea, concomitent cu îmbunătăţirea capacităţii de planificare strategică, de management financiar, management al resurselor umane şi de coordonare a politicilor publice.

Toate instituţiile analizate în cursul primei etape au întreprins demersuri pentru punerea în aplicare a acţiunilor de răspuns la recomandările BM asumate prin PNR. Astfel, pentru o parte dintre acţiuni, au fost propuse proiecte cu finanţare din Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) care vizează, în principal, simplificarea şi flexibilizarea sistemului politicilor publice, îmbunătăţirea credibilităţii bugetului şi a disciplinei fiscal-bugetare, consolidarea capacităţii

10 Termenul propus este 30 aprilie 2012, în conformitate cu prevederile paragrafului 14 din Memorandumul de politici economice şi financiare anexat la Scrisoarea de Intenţie transmisă FMI în luna februarie 2012. 11 Acestea urmează a fi integrate în proiectul de procedură privind comunicarea externă în situaţiile în care BNR decide aplicarea unor măsuri de restructurare a băncilor a căror activitate se consideră că poate afecta buna funcţionare a sistemului financiar, care este parte a procedurilor interne ale BNR privind implementarea instrumentului bancă punte. 12 Etapa 1 - MADR, MFP, MTI, SGG, CC, MECTS (învăţământ pre-universitar); Etapa a 2-a – MMFPS, MDRT, MECMA,

MMP, MS, MECTS (învăţământ universitar şi cercetare).



10

administrative a instituţiilor, reechilibrarea sectorului transporturi. În acest scop, instituţiile responsabile au depus cereri de finanţare în trimestrele II – III/2011.

Luând în considerare perioada mare de timp necesară evaluării cererilor, unele ministere (de exemplu: MADR, MTI) au solicitat analizarea cu prioritate a acestora, pentru a fi evitate eventuale întârzieri în implementarea acţiunilor. În cele mai multe cazuri, cererile de finanţare se află în etapa de contractare, existând însă şi situaţii (limitate ca număr) în care proiectele au fost deja implementate (de exemplu: Evaluarea reformei procesului politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale), ori se află în curs de implementare (cum ar fi, Dezvoltăm Aptitudini pentru MADR).

Potrivit Analizei funcţionale a BM, îmbunătăţirea performanţei guvernului în domeniul implementării politicilor reprezintă un obiectiv pe termen mediu, a cărui realizare ar trebui să fie strâns corelată cu eforturile de îmbunătăţire a managementului financiar public şi a calităţii cheltuielilor publice.

În acest context, SGG şi-a propus să pregătească un Plan anual de lucru al Guvernului (PALG), ca instrument de planificare strategică şi prioritizare a politicilor guvernamentale. În acest scop, SGG a implementat - în colaborare cu BM - proiectul Evaluarea reformei procesului politicilor publice la nivelul administraţiei publice cu un buget total de 1,93 milioane lei (fără TVA), susţinerea financiară fiind asigurată din FSE prin PO DCA. Obiectivul proiectului a constat în efectuarea unei analize cuprinzătoare şi obiective a impactului reglementărilor în domeniul formulării şi evaluării politicilor publice, precum şi al planificării strategice şi metodologiilor elaborate, respectiv implementate în cadrul ministerelor asupra procesului decizional de la nivelul administraţiei publice centrale.

PALG va include termene pentru elaborarea propunerilor de politici publice şi acte normative majore, precum şi planuri de implementare şi monitorizare a rezultatelor priorităţilor politice şi financiare, în corelare cu priorităţile la nivel european şi cu cele ale Strategiei Fiscal-bugetare, inclusiv cu planurile strategice instituţionale ale ministerelor. În octombrie 2011, au fost finalizate fişele privind priorităţile legislative pentru 2012, acestea fiind completate de către ministere şi centralizate de către SGG într-o bază de date, cuprinzând principalele specificaţii legate de implementarea PALG.

În plus, au fost elaborate instrucţiuni de completare a fişelor de proiect pentru alcătuirea PALG, precum şi propuneri privind conţinutul şi procedura de monitorizare a acestuia, propuneri aflate în curs de aprobare. În condiţiile în care fişele de proiect pentru alcătuirea planului nu au fost aprobate în cursul anului 2011, realizarea variantei finale a PALG nu a fost posibilă în termenul asumat prin PNR (trim. IV/2011). Însă, la sfârşitul lunii februarie 2012, în urma demersurilor întreprinse de către SGG, cu susţinerea Primului-ministru, situaţia privind operaţionalizarea PALG şi, implicit, a Consiliului de planificare strategică (CPS) a fost deblocată. Se estimează că finalizarea PALG va avea loc în iunie 2012. În acest scop, SGG va prezenta în şedinţă de Guvern, în cursul lunii martie 2012, conceptul PALG, ulterior urmând să transmită ministerelor de resort instrucţiunile de completare a planului pentru perioada iulie – decembrie 2012.

Prin elaborarea PALG, se are în vedere, de asemenea, consolidarea rolului reuniunii pregătitoare a şedinţei de guvern. Astfel, prin întocmirea unui plan care să cuprindă principalele priorităţi de politici publice şi legislative ale guvernului, va fi mult mai uşor de urmărit - la nivel tehnic - elaborarea acestor politici şi fundamentarea lor adecvată. Acest fapt va contribui la creşterea calităţii dezbaterilor din cadrul reuniunilor pregătitoare, iar SGG va avea prin PALG un instrument util de monitorizare a politicilor publice elaborate şi adoptate de guvern. Este de subliniat faptul că întârzierea înregistrată cu privire la adoptarea PALG afectează demersurile de punere în aplicare a unui sistem decizional coerent şi predictibil.

Totodată, elaborarea PALG este strâns legată de revitalizarea CPS, condus de către Primul-ministru, organism menit să asigure o mai bună coordonare între procesul decizional şi alocarea bugetului, în



11

concordanţă cu Strategia fiscal-bugetară. Implementarea acestei acţiuni urma să fie susţinută prin intermediul unui proiect finanţat din FSE, prin PO DCA (beneficiar MFP, având ca partener SGG). La sfârşitul lunii noiembrie 2011, MFP a decis să nu mai depună acest proiect, acţiunea fiind suspendată până la găsirea unei alte soluţii de finanţare. În contextul în care premierul şi-a exprimat acordul asupra operaţionalizării CPS, SGG intenţionează să finalizeze această acţiune până în luna decembrie 2012.

Revizuirea sistemului politicilor publice reprezintă o altă măsură asumată de SGG ca răspuns la recomandările BM, prevăzută a se realiza prin intermediul proiectului Evaluarea reformei procesului politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale (finalizat în decembrie 2011). Practic, prin implementarea acestei acţiuni s-a urmărit simplificarea şi flexibilizarea sistemului actual de elaborare şi implementare a politicilor publice, pentru a răspunde mai bine nevoilor iniţiatorilor de astfel de politici de la nivelul administraţiei publice centrale. În acest context, experţii BM au elaborat, în perioada octombrie-decembrie 2011, raportul de propuneri şi recomandări cu privire la revizuirea procedurilor de evaluare a impactului, inclusiv evaluare preliminară şi consultare. În acelaşi timp, se află în pregătire un proiect de HG pentru revizuirea şi codificarea legislaţiei în domeniul evaluării impactului documentelor de politici publice şi al proiectelor de acte normative. În intervalul noiembrie-decembrie 2011, SGG a organizat două runde de dezbateri pe marginea textului proiectului de act normativ cu reprezentanţii la nivel tehnic din ministerele de resort, în special cu cei din cadrul unităţilor de politici publice.

În condiţiile în care termenul de realizare a acţiunii era, conform PNR 2011-2013, trim. IV/2011, iar proiectul de HG se află încă în faza de elaborare, urmând a fi supus consultării publice la sfârşitul lunii aprilie 2012, SGG a propus reprogramarea acesteia (noul termen de finalizare: trim. II/2012). Se estimează că în iunie 2012, proiectul actului normativ va fi adoptat în şedinţă de guvern.

Pentru a asigura creşterea eficacităţii fluxului de documente între SGG şi instituţiile administraţiei publice centrale, SGG şi-a asumat dezvoltarea, până la finele anului 2012, a unui sistem integrat de management al documentelor (pe suport electronic). Acţiunea presupune crearea unei aplicaţii IT specializate pentru gestionarea documentelor prezentate atât în şedinţa de guvern, cât şi în reuniunea pregătitoare a acesteia. În acest scop, SGG a depus o cerere de finanţare din PO DCA a proiectului Sistemul integrat de management al politicilor (SAUP), în valoare totală de 4,5 milioane lei. După acceptarea fără rezerve a ideii de proiect, pe data de 14 februarie 2012, AM PO DCA a comunicat SGG respingerea proiectului. Ca urmare, SGG a solicitat AM PO DCA reanalizarea acestei decizii şi dispunerea reevaluării proiectului.

Acţiunile asumate de MFP în temeiul recomandărilor BM sunt orientate către obiective ce vizează, în principal, îmbunătăţirea credibilităţii bugetului şi a disciplinei fiscal-bugetare, respectiv modernizarea funcţiilor Trezoreriei şi a execuţiei bugetare. Din cele patru acţiuni, trei sunt prevăzute a se realiza prin intermediul unor proiecte cu susţinere financiară din PO DCA.

În ceea ce priveşte institu ţionalizarea estimării prudente a veniturilor bugetare, a fost propus proiectul Creşterea rolului şi independenţei Direcţiei generale de analiză macroeconomică şi politici financiare (valoare totală - 2,1 milioane lei fără TVA), al cărui obiectiv general constă în îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ, prin întărirea credibilităţii bugetului şi a disciplinei fiscal bugetare, precum şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice. Instituţionalizarea estimării prudente a veniturilor bugetare - obiectiv specific al proiectului sus-menţionat - implică dezvoltarea modelului macro-econometric trimestrial existent. Acest model va permite calibrarea politicilor macroeconomice şi fiscal bugetare, prin realizarea de prognoze pe termen scurt şi mediu adecvate structurii şi realităţii economiei româneşti, prin elaborarea de scenarii şi simulări în contextul propunerilor de modificări legislative în domeniul fiscal, precum şi prin evaluarea sustenabilităţii fiscale.

În decembrie 2011, AM PO DCA a respins cererea de finanţare corespunzătoare proiectului sus-menţionat. Ca urmare, la începutul anului 2012, MFP a demarat discuţiile cu BM şi SGG cu privire la o



12

posibilă colaborare pe acest proiect, cu finanţare tot din fonduri europene. Având în vedere întârzierea demersurilor pentru punerea în aplicare a acţiunii, este de semnalat faptul că realizarea acesteia nu va fi posibilă în termenul asumat iniţial prin PNR 2011-2013 (trim. IV/2012).

În ce priveşte fluidizarea în continuare a serviciilor de tranzacţionare bancară, MFP urmăreşte să asigure automatizarea procedurilor referitoare la deschiderea de credite. În luna mai 2011, a fost aprobat (prin OMFP nr. 2016/20.05.2011) un nou formular de Cerere de deschidere de credite bugetare, care va permite procesarea şi în sistem electronic. Formularul este prevăzut cu cod de bare, într-o primă etapă putând fi utilizat pe suport de hârtie, iar ulterior în sistemul automatizat. MFP a decis implementarea acestei acţiuni cu resurse proprii.

Acţiunea de îmbunătăţire a capacităţii de raportare financiară, prevăzută a se realiza în intervalul trim. I/2012 - III/2013, vizează integrarea sistemelor de contabilitate şi de raportare cu sistemul de plăţi al Trezoreriei, precum şi dezvoltarea, în continuare, a sistemului informatic al acesteia (modulul TG/L), care ţine evidenţa tuturor tranzacţiilor financiare legate de buget, angajamente şi plăţi. Acţiunea urmează a fi pusă în aplicare prin proiectul Creşterea responsabilizării administraţiei publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice, în valoare totală de 12,725 milioane lei. Proiectul vizează punerea la dispoziţia instituţiilor publice de instrumente moderne, standardizate, pentru raportarea situaţiilor financiare şi publicarea informaţiilor de detaliu privind utilizarea fondurilor publice, în conformitate cu clasificaţia bugetară. În acest scop, se va elabora un nou formular de raportare a execuţiei bugetare şi a situaţiilor financiare (inclusiv informaţii aferente angajamentelor legale) depuse lunar, de către fiecare instituţie publică, în format electronic, standardizat, securizat, inclusiv prin crearea unui sistem informatic dedicat şi integrat cu sistemul informatic al MFP. Cererea de finanţare a proiectului a obţinut punctajul pentru asigurarea finanţării în cadrul PO DCA. În plus, a fost finalizată procedura de achiziţie publică de servicii profesionale de management de proiect şi analiză de sistem.

Îmbunătăţirea procesului de administrare a datoriei publice se axează, în principal, pe dezvoltarea capacităţii de analiză în domeniul managementului riscului, dezvoltarea managementului datoriei publice şi al administrării lichidit ăţilor, îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi a celui procedural aferent utilizării instrumentelor financiare derivate, automatizarea procesului de rambursare a datoriei publice guvernamentale, reducerea la minimum a circuitului documentelor necesare efectuării plăţilor. Pentru aducerea la îndeplinire a acestor deziderate, a fost propus proiectul Îmbunătăţirea procesului de administrare a datoriei publice (2,80 milioane lei - valoare totală), a cărui cerere de finanţare a fost depusă la AM PO DCA pentru evaluare. Ca urmare a prelungirii procesului de negociere cu BM pentru activitatea în cadrul proiectului, perioada de implementare a acestuia, precum şi costurile aferente au fost modificate. În acest context, MFP a recurs la modificarea termenelor prevăzute iniţial în PNR 2011-2013, punerea în aplicare acţiunii urmând a avea loc în intervalul trim. I/2012 – trim. III/2013. In prezent, MFP negociază contractul de asistenţă tehnică ce urmează a fi semnat cu reprezentanţii BM.

Ca urmare a raportului BM Analiza funcţională a administraţiei din agricultură şi dezvoltare rurală, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR ) şi-a asumat prin PNR 2011-2013 un set de acţiuni axat pe dezvoltarea strategică a instituţiei, eficientizarea cheltuirii alocărilor bugetare şi modernizarea sistemului de management al resurselor umane. Implementarea acţiunilor corespunzătoare recomandărilor BM va conduce la realizarea unor îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice, restructurarea administraţiei agricole, eficientizarea activităţii de management administrativ operaţional, gestionarea eficientă a fondurilor publice. De asemenea, se va obţine o îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor, fapt ce va permite o mai bună alocare a fondurilor publice, precum şi prioritizarea resurselor administrative limitate.



13

În acest context, MADR a depus la AM PO DCA în luna septembrie 2011, patru cereri de finanţare pentru proiecte13 destinate punerii în aplicare a acţiunilor de dezvoltare strategică a ministerului, respectiv eficientizare a cheltuirii alocărilor bugetare. Toate cele patru cereri de finanţare au fost aprobate de către AM PO DCA, iar în trim. I/2012, la solicitarea acestei autorităţi, a demarat procedura administrativă de întocmire a contractelor de finanţare.

Ca urmare a implementării acestor proiecte, vor fi elaborate Strategia sectorului agricol până în 2020/2030, Planul strategic instituţional al MADR, precum şi un raport de analiză privind comasarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Totodată, va fi dezvoltat şi implementat un sistem informatizat de management pentru monitorizarea performanţelor, respectiv un sistem managerial de control intern (etapă precursoare trecerii de la bugetul funcţional la bugetul pe programe), care va contribui la asigurarea unui management performant al fondurilor bugetare prin controlul permanent al cheltuielilor. Este de semnalat faptul că elaborarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 - etapă a acţiunii dezvoltarea strategică a MADR - este condiţionată de adoptarea de către COM a cadrului legislativ de dezvoltare rurală (Regulament), care fixează cerinţele şi priorităţile în domeniu. Astfel, în contextul prezentării de către COM, în octombrie 2011, a pachetului legislativ privind propunerile referitoare la politica de dezvoltare rurală post-2013, a fost lansată pregătirea PNDR 2014-2020. În acest sens, MADR a demarat procesul de elaborare a dosarului de atribuire a proiectului Analiza diagnostic a spaţiului rural, fundamentarea nevoilor de finanţare şi realizarea strategiei în vederea pregătirii programului de dezvoltare rurală.

În ceea ce priveşte modernizarea sistemului de management al resurselor umane, în iunie 2011, a fost încheiat contractul de finanţare pentru proiectul Dezvoltăm Aptitudini pentru MADR. În acest scop, a fost efectuată evaluarea nevoilor specifice de formare şi a fost elaborată Strategia de formare a resurselor umane. În prezent, se află în derulare procedura de contractare a serviciilor specifice, urmând ca în trim. II/2012 să aibă loc şase sesiuni de formare profesională. Se estimează că implementarea acestui proiect va avea un impact pozitiv asupra capacităţii administrative a MADR, generând o îmbunătăţire a nivelului de pregătire profesională a resurselor umane din cadrul ministerului.

În ceea ce priveşte procesul de consolidare a capacităţii administrative a Ministerului Educa ţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), constituie un real progres definitivarea legislaţiei secundare subsecvente Legii educaţiei naţionale (Legea nr. 1/2011), necesară transferului de competenţe şi descentralizării, precum şi redefinirea atribu ţiilor direc ţiilor ministerului, prin aprobarea, în octombrie 2011, a unui nou Regulament de organizare şi funcţionare (OMECTS nr. 5650/10.10.2011). Etapa referitoare la elaborarea şi implementarea sistemului de evaluare/promovare în funcţie de performanţă urmează a se realiza prin intermediul proiectului Dezvoltarea capacităţii administrative a MECTS prin implementarea managementului strategic şi îmbunătăţirea leadership-ului, a cărui cerere de finanţare a fost aprobată de AM PO DCA în februarie 2012. Proiectul va beneficia de susţinere financiară din FSE prin PO DCA, în valoare totală de 18,074 milioane lei.. Obiectivul acestui proiect îl constituie optimizarea structurii instituţionale, dezvoltarea, testarea şi implementarea de instrumente care să contribuie la dezvoltarea competenţelor manageriale ale personalului de execuţie şi de conducere.

Acţiunea privind realizarea mecanismului de consultări periodice cu partenerii sociali a fost îndeplinită la termen (trim. III/2011). Astfel, au fost semnate 73 protocoale cu asociaţiile profesionale şi organizaţiile nonguvernamentale din domeniul educaţiei, care vor contribui la promovarea de

13 Strategii pentru valorificarea potenţialului agroalimentar al României, Planificare strategică pentru administraţia agricolă, Crearea şi implementarea unui Sistem Informatic de Management financiar integrat (SIMFI) la nivelul MADR, Implementarea Sistemului Managerial Intern la nivelul MADR.



14

parteneriate în vederea aplicării prevederilor Legii educaţiei naţionale, creşterea transparenţei sistemului şi, implicit, la facilitarea procesului de luare a deciziei la nivelul MECTS.

Contribuţia MECTS la crearea unei administraţii publice mai eficiente şi mai eficace, prin îmbunătăţirea capacităţii de management şi de implementare a proiectelor, s-a concretizat prin elaborarea şi aprobarea Regulamentului privind plata drepturilor salariale pentru personalul care este nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri comunitare nerambursabile post-aderare (OMECTS nr. 4.666/2011).

Dată fiind importanţa monitorizării cheltuirii fondurilor europene, MECTS propune continuarea acţiunii de îmbunătăţire a capacităţii sale de management şi implementare a proiectelor şi după termenul stabilit în PNR (trim. III/2011), respectiv monitorizarea trimestrială a implementării acesteia, până la finele trim IV/2013.În privinţa reorganizării şi dezvoltării bazei de date a MECTS pentru punerea în aplicare a strategiei învăţământului şi a prevederilor Legii nr. 1/2011, termenul de realizare a acţiunii a fost decalat din cauza întârzierii înregistrate în evaluarea proiectului Sistemul informatic integrat al învăţământului din România. În luna ianuarie 2012, AM PO DCA a aprobat proiectul, urmând a se încheia contractul de finanţare. MECTS estimează că finalizarea acţiunii va avea loc în cursul trim. IV 2012. Proiectul îşi propune crearea unui sistem unitar şi flexibil de gestionare completă a activităţilor din acest domeniu, care se va integra cu Baza de Date Naţională a Educaţiei, alte baze de date şi cu aplicaţii existente.

Implementarea acestui instrument strategic va conduce la creşterea calităţii serviciilor publice oferite, prin livrarea de informaţii publice, precum şi la asigurarea unei interacţiuni eficiente şi transparente la nivelul MECTS, contribuind la eficientizarea comunicării cu cetăţenii şi instituţiile aflate în subordonare şi coordonare.

În 2011, eforturile Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) s-au axat pe consolidarea structurii instituţionale, reechilibrarea transportului feroviar în raport cu cel rutier, respectiv asigurarea de oportunităţi de participare a sectorului privat în transporturi, obiective care răspund recomandărilor BM.

În scopul îmbunătăţirii capacităţii instituţionale a MTI privind elaborarea şi implementarea strategiei generale a sectorului transporturi, a fost elaborat proiectul Punerea în aplicare a unei strategii generale în sectorul de transport, în valoare totală de 16,73 milioane lei (finanţare din PO DCA), cu consultanţă din partea BM. Acţiunile principale ale proiectului vizează acordarea de asistenţă atât pentru realizarea strategiei sus-menţionate, cât şi pentru activităţile de comunicare ale guvernului privind implementarea acesteia, îmbunătăţirea evaluării procesului de recuperare a costurilor diferite de infrastructură rutieră şi feroviară, creşterea capacităţii MTI de evaluare a eficienţei proiectelor de investiţii, asistenţă pentru înfiinţarea unei autorităţi de coordonare în transportul urban.

În februarie 2012, AM PO DCA a declarat proiectul eligibil, contractul de finanţare fiind semnat la începutul lunii martie a.c. De asemenea, a fost semnat contractul de asistenţă tehnică între MTI şi reprezentanţii BM.

În ce priveşte transportul feroviar, MTI va implementa (cu sprijinul experţilor BM) proiectul Sprijin acordat Ministerului Transportului şi Infrastructurii pentru îmbunătăţirea gestionării sectorului de transport feroviar, în scopul punerii în aplicare a unui sistem eficient de monitorizare şi evaluare a serviciilor furnizate de operatorii de transport feroviar cu capital de stat şi privat şi de administratorul infrastructurii feroviare. Susţinerea financiară pentru acest proiect este asigurată din fonduri europene nerambursabile - PO DCA şi bugetul de stat (valoare totală 11,23 milioane lei fără TVA).

Cererea de finanţare a fost depusă la AM PO DCA în septembrie 2011, în prezent, fiind în curs de evaluare. Având în vedere că durata de implementare a proiectului este de 24 de luni din momentul semnării contractului de finanţare cu AM PO DCA, iar cererea de finanţare aferentă acestui proiect se află abia în faza de evaluare tehnică este posibil ca acţiunea îmbunătăţirea gestionarii sectorului de



15

transport feroviar să nu fie realizată conform calendarului stabilit (trim. IV/2013). MTI apreciază că termenul de finalizare pentru această acţiune va fi trim. IV/2014.

Proiectul este menit să aducă o îmbunătăţire la nivelul capacităţii MTI de a determina şi monitoriza eficienţa serviciilor achiziţionate de la CFR SA, CFR Marfă, CFR Călători şi de la operatorii de transport feroviar cu capital privat, respectiv furnizorii de servicii feroviare pentru călători, precum şi în privinţa capacităţii de transpunere şi implementare a cadrului legislativ european specific activităţii de transport feroviar.

Un alt proiect susţinut financiar cu fonduri europene din PO DCA este Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a MTI pentru managementul proiectelor în parteneriat public-privat (valoare totală 4,51 milioane lei, din care cca. 3,84 milioane lei - asistenţă financiară nerambursabilă şi 0,67 milioane lei - contribuţia beneficiarului). În acest scop, în septembrie 2011, MTI a depus la AM PO DCA o cerere de finanţare, care a parcurs toate etapele verificării administrative, tehnice şi financiare. Se estimează că semnarea contractului de finanţare va avea loc în a doua jumătate a lunii martie 2012, urmând ca proiectul să intre în faza de implementare.

Activităţile corespunzătoare proiectului se axează, în principal, pe analizarea cadrului general din România din perspectiva implementării proiectelor de tip PPP, evaluarea ex-ante a acestora, instruirea şi formarea personalului în acest domeniu. Prin implementarea acestui proiect se are în vedere creşterea capacităţii MTI şi a unităţilor care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea sa de a pregăti, atribui, implementa şi evalua proiecte majore de infrastructură, care pot fi realizate în parteneriat public-privat/concesiune.

În contextul recomandărilor BM, Consiliul Concurenţei (CC) şi-a propus să adapteze mai bine mijloacele sale de acţiune, misiunea şi capacitatea instituţională, să eficientizeze investigaţiile, astfel încât să se asigure o mai bună funcţionare a pieţelor, în interesul consumatorilor.

În vederea reorganizării interne a CC, a fost finalizată analiza internă privind realocarea resurselor existente, în cadrul căreia a fost evaluat inclusiv necesarul de resurse pentru îndeplinirea noilor competenţe dobândite de CC în 2011 (combaterea concurenţei neloiale şi funcţionarea Consiliului de supraveghere în domeniul feroviar). Astfel, prin Ordinul preşedintelui CC nr. 101/2.02.2012, a fost adoptat un nou Regulament de organizare, funcţionare şi procedură14, care include şi noua organigramă a instituţiei. Ca urmare, au fost înfiinţate compartimente distincte specializate privind domeniul cartelurilor, respectiv promovarea regulilor de concurenţă. De asemenea, în cadrul CC, funcţionează Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar, structură fără personalitate juridică, precum şi secretariatul acestuia. Prin trecerea acestei structuri de la MTI la CC, au fost întrunite cerinţele Comisiei Europene privind asigurarea independenţei sale funcţionale şi decizionale.

În ceea ce priveşte competenţele de aplicare a prevederilor Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, acestea au fost concentrate, în principal, la nivelul Direcţiei Teritoriale a CC. Mai mult, în scopul eficientizării activităţii, la nivelul instituţiei se vor putea constitui - prin ordin al preşedintelui CC - module de lucru specializate pe anumite domenii de activitate, prin alocarea resurselor în funcţie de priorităţi (în cazul în care nu mai sunt necesare, modulele pot fi desfiinţate sau înlocuite cu altele).

Prin parcurgerea tuturor acestor etape, CC a reuşit să îndeplinească la termen acţiunea de reorganizare internă, concentrând mare parte din resursele sale pe activitatea de aplicare a regulilor de concurenţă, în vederea îmbunătăţirii rezultatelor instituţiei în acest domeniu.

Creşterea alocării resurselor pentru analiză economică şi pentru acoperirea necesarului de competenţe în domeniul juridic presupune recrutarea şi angajarea a şase economişti cu pregătire 14 Noul Regulament de organizare, funcţionare şi procedură a fost publicat în MO nr. 113/14.02.2012.



16

aprofundată în microeconomie, analiză economică cantitativă (econometrie) şi organizare industrială, precum şi de personal cu pregătire şi experienţă superioară în domeniul juridic. În acest context, CC a iniţiat demersuri privind deblocarea de către Guvernul României a posturilor vacante de inspector de concurenţă. Ca urmare, prin legea bugetului de stat pentru anul 2012, CC beneficiază de derogare de la regula privind încadrarea unei persoane numai după plecarea din instituţie a şapte angajaţi. Această derogare este valabilă pentru ocuparea unui număr de 10 posturi, a căror finanţare se aşteaptă a fi realizată cu ocazia primei rectificări bugetare. Anterior acordării acestei derogări, la sfârşitul lunii septembrie 2011, CC a organizat un concurs, în urma căruia a fost ocupat un post de inspector de concurenţă pe perioadă nedeterminată15, cu pregătire superioară în domeniul tehnicilor matematicii aplicate în economie, a celor statistice şi econometrice. Îndeplinirea cu succes a acestei acţiuni va conduce la dezvoltarea resurselor CC, în special în domeniul juridic şi al analizei economice, contribuind la creşterea rezultatelor instituţiei.

II. Asigurarea unei mai bune reglementări la nivelul administraţiei publice centrale

Acţiunea privind măsurarea costurilor administrative şi identificarea sarcinilor administrative, preconizată a fi îndeplinită prin intermediul a opt proiecte de asistenţă tehnică având ca beneficiar SGG, nu va putea fi finalizată la termenul stabilit (trim. IV/2012). Deşi era prevăzută semnarea contractelor de asistenţă tehnică pentru toate cele opt proiecte până la sfârşitul anului 2011, aceasta s-a realizat numai în cazul a două proiecte (aferente domeniilor gestionate de MCSI împreună cu MECMA, respectiv de MAI împreună cu MDRT). Pentru aceste două proiecte au fost demarate activităţile de implementare, fiind identificate aproximativ 600 obligaţii de informare.

Pentru alte trei proiecte (în domeniile gestionate de MFP, MMP şi MTI), ofertele se află în procedură de reevaluare ca urmare a depunerii de către unul dintre ofertanţi a două contestaţii consecutive cu privire la rezultatul procedurii de licitaţie. Semnarea contractelor de asistenţă tehnică pentru aceste proiecte poate avea loc în luna martie 2012, în situaţia în care Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor respinge cea de-a doua contestaţie. În cazul acceptării acesteia, se estimează că semnarea contractelor se va realiza în luna iulie 2012.

Restul de trei proiecte (MADR, MS, MJ) au fost lansate în procedură de avizare de către ANRMAP, urmând ca documentaţia de atribuire avizată să fie postată pe SEAP în cursul lunii martie 2012.

În aceste condiţii , SGG estimează că acţiunea de măsurare şi identificare a sarcinilor administrative se va finaliza în trim. II/2013.

III. Profesionalizarea funcţionarilor publici

În vederea consolidării cadrului strategic institu ţional şi legislativ specific managementului funcţionarilor publici şi funcţiei publice, ANFP a elaborat, în cursul anului 2011, o serie de documente relevante pentru procesul de fundamentare a deciziilor de modificare şi completare a cadrului normativ existent (de exemplu: Sistemul funcţiei publice în Europa, Raportul privind formarea profesională a funcţionarilor publici pe anul 2011, Raportul privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici pe anul 2010 etc.). În perioada ianuarie-februarie 2012, ANFP a continuat activitatea de fundamentare, în contextul modificării şi completării unor acte normative care vizează organizarea şi funcţionarea agenţiei, dosarul profesional al funcţionarilor publici, categoria înalţilor funcţionari publici.

15 Angajarea a fost realizată conform regulii general aplicabile în sistemul public românesc.



17

Pentru creşterea capacităţii administrative, ANFP a definitivat proiectul documentului de politică publică Dezvoltarea standardelor etice în administraţia publică, răspunzând astfel recomandărilor Comisiei formulate în cadrul MCV cu privire la consolidarea rolului şi competenţelor consilierului de etică la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice.

În vederea modernizării şi eficientizării cadrului legislativ necesar profesionalizării corpului funcţionarilor publici, la nivelul Agenţiei au fost constituite grupuri de lucru interdepartamentale, cu rolul de a gestiona procesul de elaborare a proiectelor de modificare a principalelor acte normative din domeniu (de exemplu: Legea nr. 7/2004 – codul de conduită a funcţionarilor publici, Legea nr. 188/1999 – statutul funcţionarilor publici etc.).

ANFP a asigurat, în mod permanent, activitatea de monitorizare a aplicării prevederilor legislaţiei în domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici , elaborând – pe baza datelor colectate - rapoarte semestriale (postate pe site-ul agenţiei) cu privire la respectarea normelor de conduită a funcţionarilor publici, standardele etice şi implementarea procedurilor disciplinare.

O altă componentă a acestei acţiuni este activitatea de control în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice. În contextul formulării de reclamaţii şi sesizări din partea persoanelor fizice/juridice, mass-media, dar şi din iniţiativa preşedintelui ANFP, în perioada aprilie 2011 – martie 2012, au fost efectuate 81 controale. Ca urmare a acestor controale, au fost formulate recomandări cu caracter general şi stabilite măsuri corective, îndrumări de specialitate obligatorii, de natură să elimine neregulile constatate. În scopul înlăturării nelegalităţii actelor administrative descoperite în urma controalelor, ANFP a formulat 10 propuneri de exercitare a tutelei administrative, care s-au concretizat în acţiuni formulate în contencios administrativ.

În ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor profesionale ale funcţionarilor publici, ANFP a organizat 136 programe de formare şi perfecţionare profesională, alte 20 programe având loc în cadrul unor proiecte cu finanţare externă (PO DCA). Totalul participanţilor din administraţia publică centrală şi locală la cursurile de formare se ridică la 15.925 (2.783 participanţi instruiţi în cadrul programelor organizate de ANFP, iar 13.142 - prin intermediul proiectelor cu finanţare externă).

Din cele 11 proiecte ale ANFP referitoare la componenta de formare specializată şi perfecţionare profesională, patru se află în stadiul de implementare, fiind orientate, în principal, către dezvoltarea abilităţilor de operare PC pentru funcţionarii publici, eficientizarea proceselor de management strategic, creşterea accesibilităţii şi flexibilit ăţii ofertei de perfecţionare a agenţiei prin intermediul tehnologiei informaţiei şi comunicării, organizarea unui program modular de formare specializată destinat categoriei înalţilor funcţionari publici (prefecţi şi subprefecţi). Totalul sumelor cheltuite în 2011 a fost de 16,53 milioane lei.

În plus, în cursul anului 2011, ANFP a depus la AM PO DCA, în calitate de beneficiar/partener, şase cereri de finanţare pentru proiecte cu componentă de formare specializată şi perfecţionare profesională a 7.897 funcţionari publici, în valoare totală de 44,4 milioane lei. Dintre acestea, au fost aprobate trei proiecte, care vizează, în special, dezvoltarea abilităţilor de recrutare, selecţie, evaluare, raportare şi management, a competenţelor profesionale ale funcţionarilor MAI implicaţi în transpunerea şi implementarea actelor normative europene, monitorizarea şi controlul respectării acquis-ului comunitar, precum şi asigurarea unei mai bune reglementări a categoriei prefecţilor.

IV. Standardizarea procedurilor administrative

Procesul de codificare a legislaţiei din domeniul administraţiei publice a fost lansat la iniţiativa MAI şi susţinut financiar prin proiectul Un cadru legislativ mai coerent pentru o administraţie publică mai



18

eficientă (valoare totală eligibilă circa 3,5 milioane lei, din care 2,97 milioane lei finanţare nerambursabilă din FSE şi 0,52 mii lei contribuţie naţională). Principalul rezultat al proiectului îl constituie elaborarea şi adoptarea unui cod administrativ, care să aducă predictibilitate, coerenţă şi stabilitate cadrului legislativ din domeniu.

În acest scop, acţiunea de elaborare şi adoptare a Codului Administrativ include patru etape specifice, din care primele trei au fost realizate conform calendarului stabilit prin PNR 2011-2013. În schimb, ultima etapă referitoare la susţinerea proiectului de cod în Parlament, deşi programată pentru decembrie 2011, urmează a se desfăşura în trim. IV/2012. Această decalare de termen este rezultatul complexităţii procesului de analiză şi dezbatere a primei forme a proiectului în cadrul grupului de lucru special constituit la nivelul MAI. Până în iunie 2012, MAI intenţionează să supună proiectul Codului administrativ procedurilor legale de aprobare la nivelul guvernului.

Prin soluţiile legislative propuse în proiectul de cod, se urmăreşte, în principal, asigurarea unei terminologii omogene în domeniul administraţiei publice, reglementarea unitară a legislaţiei-cadru, îmbunătăţirea, clarificarea şi simplificarea anumitor prevederi legale în vigoare, eficientizarea activităţii autorităţilor administraţiei publice şi acoperirea vidului legislativ din domeniu.

V. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune

În vederea creşterii gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, principalele acţiuni întreprinse în cursul anului 2011 au fost orientate spre implementarea măsurilor cuprinse în Planul de măsuri prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune (PMP), dar şi spre soluţionarea unor probleme specifice, inerente procesului de implementare a programelor operaţionale. Una dintre aceste măsuri a vizat reorganizarea Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, ca direcţie generală în cadrul Ministerului Afacerilor Europene (prin OUG nr. 78/2011), în vederea asigurării unei mai bune coordonări a procesului de absorbţie a fondurilor, a accelerării susţinute a acestui proces, precum şi pentru înlăturarea oricăror disfuncţionalităţi. La începutul anului 2012, PMP a fost revizuit în sensul eliminării măsurilor implementate, reformulării şi comasării unor măsuri şi actualizării unor termene, precum şi pentru introducerea de măsuri noi, ca urmare a priorităţilor rezultate din stadiul actual al implementării programelor operaţionale. Versiunea revizuită a PMP a fost discutată cu reprezentanţii Comisiei Europene, iar varianta agreată a fost distribuită tuturor instituţiilor implicate în implementarea măsurilor. Noul plan urmează a fi transmis oficial, Comisiei Europene, în luna martie 2012. Pentru îmbunătăţirea managementului ciclului de proiect realizat de către structurile responsabile de implementarea programelor operaţionale, ACIS a realizat analize la nivelul fiecărei etape de management, informând conducerea ministerelor care au AM/OI în structură cu privire la rezultatele obţinute, precum şi la măsurile întreprinse/avute în vedere de AM-uri pentru depăşirea obstacolelor. În cadrul Comitetelor de Monitorizare a Programelor Operaţionale, au fost discutate aspecte privind problemele întâmpinate în diversele etape ale managementului de proiect, fiind propuse soluţii de remediere a acestora. De asemenea, au fost aprobate propuneri de realocare de fonduri în cadrul unor programe operaţionale. În şedinţa de guvern din data de 14 decembrie 2011, a fost aprobat memorandumul cu tema Necesitatea iniţierii urgente a negocierilor cu Comisia Europeană privind realocarea de fonduri între programele operaţionale. Totodată, în şedinţa de guvern din 22 decembrie 2011, au fost aprobate şi o serie de completări la OUG nr. 64/2009, dintre care cea mai importantă se referă la stabilirea unui termen maxim de 45 de zile lucrătoare, unitar pentru toate programele operaţionale, pentru notificarea beneficiarilor privind plata aferentă cheltuielilor autorizate de AM/OI din cererile de rambursare ale beneficiarilor.



19

Date fiind volumul şi complexitatea procedurilor de verificare şi autorizare a plăţilor aplicabile fiecărui PO, precum şi importanţa măsurilor de simplificare ce vor fi implementate, analiza procedurilor de verificare a fost realizată la sfârşitul anului 2011, deşi termenul propus iniţial pentru finalizare era trimestrul II al acestui an. Astfel, pe baza informaţiilor colectate la nivelul AM/OI, ACIS a elaborat o analiză a documentelor suport şi a circuitului cererilor de rambursare, fiind formulate o serie de recomandări care urmează a fi comunicate tuturor instituţiilor relevante, inclusiv Autorităţii de Audit şi Autorităţii de Certificare şi Plată. Implementarea rezultatelor analizei, prin modificarea efectivă a procedurilor are loc în primul trimestru al anului 2012.

În ceea ce priveşte aspectele financiare legate de gestionarea programelor operaţionale şi a proiectelor, au fost realizate o serie de acţiuni de promovare a mecanismelor de garantare a creditelor contractate de către beneficiarii de fonduri pentru asigurarea surselor de finanţare şi a fost adoptat OMFP nr. 1825/2011, care reglementează posibilitatea de supra-contractare la nivelul axelor prioritare din programele operaţionale. Totodată, a fost aprobată HG nr. 1135/2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin PO, prin care sunt incluse şi cheltuielile cu TVA nedeductibil în categoria de cheltuieli eligibile rambursabile din instrumente structurale. Noul act normativ se aplică proiectelor depuse după data de 1 ianuarie 2012.

Soluţionarea unor problemele cu impact direct asupra absorbţiei instrumentelor structurale (acordarea/retragerea prefinanţării, retragerea finanţării/rezilierea contractului de finanţare în cazul proiectelor cu întârzieri în implementare, etc.) a fost realizată prin elaborarea unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă. Actul normativ aduce reglementări menite să îmbunătăţească fluxurile financiare la nivelul beneficiarilor şi să-i responsabilizeze pe aceştia în privinţa respectării termenelor de implementare a proiectului, termene asumate prin graficul de depunere a cererilor de rambursare aferent contractului de finanţare.

În privinţa procedurilor de achiziţii publice şi a contractelor de achiziţie, în vederea standardizării documentaţiilor de atribuire şi a contractelor aferente pentru o serie de domenii cheie de implementare a instrumentelor structurale, au fost constituite patru grupuri de lucru, a căror activitate a fost concentrată pe stabilirea fişei de date pentru diferitele tipuri de contracte. În sectorul Mediu sunt în curs de definitivare documentaţiile de atribuire pentru deşeuri şi pentru domeniul apei. Se intenţionează obţinerea unui acord între conţinutul fişei de date şi informaţiile cuprinse la nivelul caietului de sarcini. Pentru sectorul Transport, documentaţiile de atribuire sunt supuse dezbaterii publice pe site-ul ANRMAP. Definitivarea documentaţiilor standard va fi realizată în primul trimestru al anului 2012, scopul final fiind acela de a furniza documente de calitate. În vederea delimitării clare a competenţelor instituţionale de verificare/control pentru procedurile de achiziţie publică, au fost aprobate o serie de acte normative, cum ar fi HG nr. 802/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul implementării instrumentelor structurale, prin care au fost revizuite protocoalele dintre ANRMAP/UCVAP/AM-uri. În urma discuţiilor cu reprezentaţii COM, autorităţile române au luat decizia de modificare a acestor protocoale (măsură implementată de toate AM-urile până la data de 9 decembrie 2011), AM-urile păstrând responsabilitatea integrală pentru verificările ex-post asupra procedurilor de achiziţii publice.

Activit ăţile de control şi audit au fost abordate în vederea reglementării unitare a modului de tratare a neregulilor apărute în procesul de implementare a instrumentelor structurale, în acest sens fiind aprobate OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi normele de aplicare a acesteia (HG nr. 875/2011). În ceea ce priveşte asigurarea unei interpretări unitare a



20

prevederilor legale privind tratamentul neregulilor prin constituirea unui grup de lucru permanent care să emită soluţii unitare, Regulamentul de organizare şi funcţionare al Grupului de Lucru privind neregulile a fost revizuit pe baza tuturor observaţiilor primite şi se află pe circuitul de aprobare. De asemenea, a fost lansată analiza independentă asupra modului în care instituţiile externe sistemului de gestionare a instrumentelor structurale intervin în pregătirea şi implementarea proiectelor.

Pentru asigurarea unei capacităţi administrative adecvate structurilor responsabile de implementarea PO, ACIS a realizat o examinare preliminară a distribuţiei de resurse, în scopul realizării unei analize instituţionale pentru fiecare program. Având în vedere complexitatea acestei acţiuni, care implică evaluări detaliate cu fiecare AM, respectiv OI, noul termen propus este trim. III/2012. Analiza realizată în scopul identificării de măsuri prin care să se asigure posibilitatea angajării de personal suplimentar de către instituţii publice, fără grevarea cheltuielilor de personal, a condus la necesitatea elaborării şi promovării unui proiect de act normativ care să reglementeze modalităţi de angajare, pe perioadă determinată, de personal cu atribuţii în managementul de program, respectiv managementul de proiect, în afara schemei de personal existente la nivelul instituţiilor publice.

Măsurile luate pentru consolidarea capacităţii administrative a structurilor care gestionează fonduri structurale şi de coeziune au vizat deblocarea, în vederea ocupării, a unui număr de 100 de posturi vacante, precum şi suplimentarea necesarului de personal cu un număr de 154 posturi, îndeosebi pentru acele funcţii suprasolicitate ale AM/OI, respectiv cele aferente procesului de verificare a cererilor de rambursare. Finalizarea analizei va lua în considerare ocuparea posturilor deja aprobate, precum şi monitorizarea stadiului ocupării acestora.

În ceea ce priveşte întărirea capacităţii şi responsabilităţii beneficiarilor , una dintre măsurile aplicate a vizat rezilierea contractelor de finanţare, la iniţiativa AM/OI, ca urmare a întârzierilor înregistrate în demararea implementării proiectelor. Soluţionarea unor problemele cu impact direct asupra absorbţiei instrumentelor structurale (acordarea/retragerea prefinanţării, retragerea finanţării/rezilierea contractului de finanţare în cazul proiectelor cu întârzieri în implementare etc.) a fost realizată prin elaborarea unui proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 64/2009. Actul normativ aduce reglementări menite să îmbunătăţească fluxurile financiare la nivelul beneficiarilor şi să-i responsabilizeze pe aceştia în privinţa respectării termenelor de implementare a proiectului, termene asumate prin graficul de depunere a cererilor de rambursare, aferent contractului de finanţare. În acelaşi scop, al responsabilizării beneficiarilor, au fost introduse o serie de condiţii suplimentare privind acordarea prefinanţării (OMFP nr. 1825/2011 şi OMFP nr. 2359/2011). În plus, prin intermediul DGACIS, AM şi al OI, au fost organizate până la data de 31 decembrie 2011, sesiuni de formare pentru 6047 beneficiari şi potenţiali beneficiari ai fondurilor structurale.

Până la 31 ianuarie 2012, au fost semnate 7.955 contracte de finanţare cu beneficiarii, contribuţia fondurilor UE la aceste contracte fiind de circa 12,8 mld. euro, ceea ce reprezintă 67% din alocarea UE 2007–2013. Dintre acestea, 215 contracte, în valoare de aproximativ 0,45 mld. euro, au fost semnate în perioada 1 ianuarie – 31 ianuarie 2012, contribuţia UE reprezentând 0,34 mld. euro. În ceea ce priveşte sumele rambursate de către COM, până la 31 ianuarie 2012, plăţile intermediare rambursate însumează 1,066 mld. euro. În luna ianuarie 2012, nu au fost rambursate cheltuieli de la COM.

VI. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru modernizarea administraţiei publice

În anul 2011, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) şi-a îndreptat eforturile spre asigurarea securităţii sistemelor informatice şi lupta împotriva criminalit ăţii informatice . În acest sens, MCSI a înfiinţat în luna iunie 2011 (HG nr. 494/2011) un Centru Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), care a devenit operaţional în a doua jumătate a lunii septembrie.



21

CERT-RO este o structură independentă de expertiză şi cercetare-dezvoltare în domeniul protecţiei infrastructurilor cibernetice, aflată în coordonarea MCSI, scopul său fiind gestionarea şi răspunsul la incidentele de securitate cibernetică în care sunt implicate persoane fizice şi juridice de drept public sau privat din România. Pe parcursul primelor luni de activitate, CERT-RO a stabilit o serie de parteneriate instituţionale cu organizaţii similare din diferite ţări, în special din spaţiul Uniunii Europene. Pe plan internaţional, CERT-RO este listat şi în curs de acreditare la asociaţia europeană a centrelor de tip CERT-TRUSTED INTRODUCER16, fiind şi punct de legătură cu ENISA17.

CERT-RO a demarat implementarea Sistemului naţional de alertă timpurie. În acest sens, au fost semnate un număr de 11 protocoale de colaborare cu ministere, companii naţionale şi autorităţi publice, care prevăd asistenţă în caz de atac cibernetic. La MCSI, CNMSI, SRI şi ANRE au fost montate 4 servere care identifică şi avertizează în timp real posibilitatea producerii unui incident cibernetic.

Echipa CERT-RO a întreprins activităţi de evaluare a securităţii la trei instituţii şi a realizat, în cadrul portalului de securitate CERT-RO, secţiunile referitoare la alerte, ştiri de securitate, programe utile şi ghiduri de securitate.

Pentru realizarea Cadrului Naţional de Interoperabilitate, MCSI a elaborat un proiect de lege, care urmează să fie supus aprobării guvernului.

În ce priveşte realizarea infrastructurii comune de comunicaţii electronice a statului român (ICCES), în martie 2011, guvernul a aprobat HG nr. 319/2011 privind înfiinţarea Consiliului de Coordonare Interministerial pentru coordonarea infrastructurii comune de comunicaţii electronice a statului român şi a centrelor de servicii informatice ca organism inter-instituţional consultativ, fără personalitate juridică, cu rol de a coordona politicile şi strategiile privind funcţionarea, operarea şi dezvoltarea ICCES. În luna decembrie 2011, a fost aprobată OUG nr. 117/2011 privind constituirea infrastructurii comune de comunicaţii electronice a statului.

Referitor la realizarea portalului eRomânia, MCSI a realizat componenta informaţională a acestuia şi a iniţiat demersurile pentru înscrierea în portal a instituţiilor furnizoare de servicii necesare procesului de eGuvernare. Proiectul se află în fază de recepţie finală din luna iunie 2011, finalizarea preconizându-se pentru primul semestru al anului 2012.

Din punct de vedere funcţional, platforma electronică a PCU este disponibilă on-line, în regim public. Până în prezent, sunt înscrise în această platformă 19 autorităţi cu atribuţii în reglementarea şi autorizarea accesului la activităţile de servicii. În urma sesiunilor de instruire şi a suportului tehnic acordat autorităţilor semnatare de Centrul Naţional România Digitală (CNRD), au fost configurate 45 proceduri şi formalităţi care să fie accesate şi derulate on-line după autentificarea în portal (dintr-un total de 125 de proceduri identificate ca fiind necesare accesului la activitatea de servicii). Pentru a sprijini operaţionalizarea PCU, se fac demersuri pentru înfiinţarea unei Autorităţi Coordonatoare, în concordanţă cu Memorandumul de Înţelegere între România, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Până în prezent, 40 de persoane şi-au definit calitatea de administrator şi operator, primind datele de autentificare în sistem din partea administratorului CNRD. Noul termen de finalizare al PCU, asumat prin Memorandumul de Înţelegere, este luna iunie 2012.

În ceea ce priveşte realizarea Sistemului naţional integrat de introducere şi actualizare a informaţiilor legate de evidenţa persoanelor (SNIEP), MAI a elaborat proiectul de sistem informatic în anul 2009 şi a obţinut finanţare din FEADR. În aprilie 2011, a fost semnat contractul de finanţare, iar la 16 decembrie 2011, a fost redeschisă procedura de licitaţie publică, după o serie de contestaţii ce au fost rezolvate. La

16 Organizaţia listează, acreditează şi certifică CERT-urile naţionale. 17 Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor şi a Informaţiilor



22

23 februarie 2012, documentaţia de atribuire a proiectului modificată şi completată a fost republicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.

VII. Dezvoltarea teritorială

Pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), MDRT a întocmit şi înaintat la Autoritatea de Management a Programului Operaţional Asistenţă Tehnică (AM POAT) o cerere de finanţare a proiectului Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru pregătirea viitoarei perioade de programare post 2013. Contractul de finanţare a acestui proiect a fost semnat de AM POAT în luna decembrie 2011.

Fiind strâns legată de activităţile proiectului de asistenţă tehnică, acţiunea de elaborare a SDTR se va încheia odată cu acestea, la sfârşitul sem. I/2013. Deşi termenul prevăzut în PNR pentru acţiunea de elaborare a SDTR (trim. II/2012) nu va putea fi respectat, o parte din rezultatele obţinute în cadrul activităţilor proiectului – studii, rapoarte, propuneri strategice – vor fi disponibile încă din 2012, putând fi utilizate inclusiv în procesul de pregătire a următorului exerciţiu financiar multianual 2014-2020.

Este de menţionat că MDRT are în vedere achiziţionarea unor servicii de consultanţă şi comunicare pentru proiectul SDTR, termenul prevăzut pentru semnarea contractelor necesare fiind trim. II/2012.

În ceea ce priveşte elaborarea Pactului teritorial la nivel naţional (termen de realizare trim. IV/2012), pentru fundamentarea soluţiilor de implementare a acestuia, pe lista temelor de studii finanţate prin bugetul MDRT pe anul 2011 au fost incluse două teme: Pact teritorial – conţinut cadru şi experimentare prin proiecte pilot şi Atlas teritorial al României 2020. Au fost elaborate caietele de sarcini pentru aceste studii, urmând ca procedura de licitaţie publică să fie finalizată în trim. II/2012 (cu întârziere faţă de termenul stabilit iniţial – trim. IV/2011). După finalizarea studiilor de fundamentare, prevăzută pentru sem. II/2012, va putea fi iniţiată semnarea pactelor teritoriale-pilot.

În perioada mai-noiembrie 2011, MDRT a organizat trei reuniuni de consultare cu factorii relevanţi (reprezentanţi ai ministerelor, structurilor asociative ale autorităţilor locale, mediului academic, Comitetului Regiunilor) cu privire la conceptul de pact teritorial, la oportunităţile şi modalităţile de implementare de pacte teritoriale la nivel naţional. De asemenea, MDRT a organizat, la 15 decembrie 2011, Conferinţa Coeziune teritorială şi competitivitate în contextul Strategiei Europa 2020 - Contribuţii naţionale la dezbaterea europeană privind conceptul de coeziune teritorială care a avut printre obiective clarificarea acţiunilor privind pactul teritorial.

3.2 Îmbunătăţirea mediului de afaceri

Strategii şi politici pentru mediul de afaceri

Îmbunătăţirea mediului de afaceri constituie unul dintre obiectivele prioritare ale Programului de guvernare 2008-2012 şi ale angajamentelor asumate de către România faţă de Uniunea Europeană. Pentru susţinerea întreprinzătorilor privaţi şi stimularea liberei iniţiative au fost propuse mai multe măsuri care vizează îmbunătăţirea actului calităţii actului administrativ, a procesului decizional şi a managementului coordonării orizontale a politicilor publice, stimularea investiţiilor, reducerea barierelor administrative, eliminarea arieratelor, accelerarea procesului de privatizare a companiilor cu capital majoritar de stat, precum şi simplificarea şi modernizarea procedurilor fiscale.

Pentru îmbunătăţirea calităţii actului administrativ, a procesului decizional şi a managementului şi coordonării orizontale a politicilor publice, MECMA a elaborat în anul 2011 două acte normative - unul pentru aprobarea Strategiei guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de



23

afaceri, iar celălalt pentru aprobarea Strategiei guvernamentale dezvoltarea sectorului IMM până în 2013. Proiectele de HG pentru adoptarea strategiilor au fost reintroduse în circuitul de avizare interministerială, având în vedere modificarea componenţei guvernului.

În ceea ce priveşte stimularea capacităţii firmelor de a crea, adăuga, capta şi reţine valoarea în lanţul naţional productiv, o serie de scheme de ajutor de stat se implementează de către instituţiile direct responsabile MECMA/AIPPIMM şi MFP. MFP a continuat susţinerea realizării de investiţii de către IMM-uri şi întreprinderi mari prin scheme de ajutor de stat, valoarea totală a ajutorului acordat în 2011 ridicându-se la 345,6 milioane lei, astfel:

• schema de ajutor de stat privind stimularea creşterii economice prin sprijinirea realizării de investiţii18, valoarea ajutorului de stat plătit către cele patru întreprinderi beneficiare a fost de 104,01 milioane lei;

• schema de ajutor de stat pentru dezvoltare economică durabilă19au fost efectuate plăţi pentru 19 întreprinderi beneficiare în valoare totală de 61,62 milioane lei;

• schema de ajutor de minimis pentru IMM-uri, în perioada 2007-2010 au fost aprobate spre finanţare un număr de 905 proiecte de investiţii pentru dezvoltare şi modernizare, în valoare totală de cca. 100 milioane euro. Din cele 905 proiecte de investiţii aprobate au fost finalizate 821 de investiţii pentru care, în anul 2011, a fost plătit un ajutor de minimis de 179,97 milioane lei;

• schema de ajutor de stat privind dezvoltarea regională pentru investiţii mari a fost emis un singur acord de finanţare, în perioada 2008-2009, pentru o valoare a ajutorului de stat de 36 milioane euro. Până la sfârşitul lunii ianuarie 2012 nu au fost efectuate plăţi în cadrul acestei scheme.

Ajutorul de stat individual pentru SC FORD ROMANIA SA în valoarea totală de 143 milioane lei, conform OUG nr. 109/2008 se acordă sub forma unor rambursări parţiale ale cheltuielilor eligibile, aferente finalizării a două proiecte de investiţii în valoare totală de 675 milioane euro20. Valoarea ajutorului de stat acordat societăţii în 2011 pentru aceste proiecte a fost de 19,3 milioane euro. Proiectul de act adiţional la contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 61 din 12 septembrie 2007, cât şi proiectul de modificare a OUG nr. 109/2008 se află în analiză la Comisia Europeană - DG Competition. Acestea urmează să fie promovate şi supuse aprobării guvernului, după obţinerea avizului prealabil al Comisiei Europene.

MECMA/AIPPIMM a continuat implementarea programelor destinate susţinerii IMM-urilor sub forma acordării de ajutoare de minimis pentru finanţarea start-up-rilor, dezvoltarea culturii antreprenoriale şi promovarea serviciilor de piaţă şi meşteşugurilor. În cadrul acestor programe, în 2011, au beneficiat de finanţări nerambursabile în valoare de 8,905 milioane lei un număr de 757 de IMM-uri. La data de 21 februarie 2012, în cadrul programului Mihail Kogălniceanu, iniţiat în 2011, erau înscrise 4033 de IMM-uri, din acestea 3380 de dosare depuse de IMM-uri au fost admise la finanţare pentru a primi credite. Beneficiarii pot opta una din cele 13 instituţii financiare participante în program. Până în prezent, au fost încheiate 507 contracte de creditare şi au fost plătite subvenţii în valoare totală de 88.239 lei pentru un număr de 327 de credite contractate de IMM-uri.

18 Valoarea ajutorului de stat aprobat în perioada 2007-2009 a fost de 103,2 milioane euro 19 Valoarea ajutorului de stat aprobat în perioada 2009-2011 a fost de 224,14 milioane euro 20 Proiectul de investiţii destinat producerii de automobile, în sumă de 494 milioane euro şi proiectul de investiţii destinat producerii de motoare, în sumă totală de 181 milioane euro



24

În vederea reducerii barierelor administrative în calea înfiinţării şi derulării afacerilor, a devenit operaţional, în iunie 2011, biroul unic pentru IMM-uri One Stop Shop (www.immoss.ro), prin intermediul căruia a demarat şi procesul de implementare a principiului Only Once în activitatea autorităţilor centrale şi locale.. De asemenea, au fost identificate şi reduse un număr de 12 taxe şi tarife cu caracter fiscal şi nefiscal dintr-un număr de 261 existente la începutul anului 2011. A fost lansată licitaţia restrânsă pentru contractarea serviciilor de consultanţă specializată cu finanţare prin PO DCA, în vederea continuării procesului de identificare şi reducere a barierelor administrative cu care se confruntă mediul de afaceri.

A fost definitivat şi a devenit operaţional site-ul pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri realizat în cadrul proiectului de asistenţă tehnică privind Întărirea capacităţii instituţionale de management al reformei privind îmbunătăţirea mediului de afaceri din România (www.proiect-ima.ro).

Pentru susţinerea şi îmbunătăţirea mediului de afaceri, au fost avute în vedere acţiuni vizând eliminarea arieratelor din economie. Astfel, au fost îndeplinite ţintele stabilite în Memorandumul tehnic de înţelegere cu FMI pentru trim. I, II, III şi IV de reducere a arieratelor aferente autorităţilor locale, iar la 31 decembrie 2011 plăţile restante la nivelul bugetelor locale erau în valoare de 752,8 milioane lei. În ceea ce priveşte reducerea arieratelor la cele 18 companii de stat prevăzute în Acordul preventiv cu FMI, ţinta pe trim. IV/2011 de 15.900 milioane lei) a fost atinsă, valoarea totală a arieratelor înregistrată de aceste companii la sfârşitul trim. IV/2011 fiind de 14.700 milioane lei.

Accelerarea procesului de privatizare/restructurare/vânzare a companiilor cu capital majoritar de stat a inclus acţiuni de selectare şi angajare a intermediarului ofertei publice pentru valorificarea la bursă a unui procentaj din acţiunile deţinute la un număr de agenţi economici:

- în cazul OMV Petrom S.A., va fi relansată SPO pentru 9,84% din acţiuni la sfârşitul anului 2012;

- pentru ROMGAZ S.A., a fost încheiat contractul de consultanta juridică; în data de 28 noiembrie 2011 a fost publicat anunţul pentru selectarea acestuia; la 28 februarie 2012, a fost iniţializat de părţi, contractul de intermediere cu ofertantul câştigător şi urmează semnarea acestui contract.

- pentru TRANSGAZ S.A., în data de 16 noiembrie 2011 s-a publicat anunţul pentru selectarea intermediarului ofertei publice; termenul de depunere a ofertelor a fost 8 decembrie 2011; la 25 ianuarie 2012 a fost semnat contractul de intermediere pentru derularea ofertei publice şi în prezent se derulează activităţile de lansarea acestei oferte;

- pentru SC Transelectrica SA a fost deja angajat intermediarul ofertei publice pentru valorificarea la bursă a unui procent de acţiuni şi s-a demarat derularea activităţilor contractuale; în data de 9 septembrie 2011 a fost publicat anunţul pentru selectarea intermediarului. În data de 14 noiembrie 2011 a fost semnat contractul de intermediere şi a fost aprobat şi publicat Prospectul preliminar al ofertei pe site-urile membrilor sindicatului de intermediere şi al S.C. Transelectrica S.A.

- pentru SC Cuprumin SA a fost încheiat contractul de consultanţă juridică şi s-a publicat în data de 28 octombrie 2011 anunţul pentru privatizare prin licitaţie a întregului pachet de acţiuni deţinut de statul român; în prezent, se derulează procesul de due-diligence efectuat de potenţialii investitori în societate.

- pentru SC Oltchim SA a fost încheiat contractul de consultanţă juridică şi a fost selectat şi consultantul de privatizare, iar în data de 8 decembrie 2011 a fost semnat contractul de consultanţă pentru privatizare; în prezent, consultantul de privatizare desfăşoară activităţi privind pregătirea procesului de privatizare prin efectuarea unei analize-diagnostic a societăţii pe aspecte juridice, tehnice, financiare, comerciale, resurse umane şi de mediu, în baza căreia va recomanda o strategie de privatizare a societăţii;



25

- pentru SC Termoelectrica SA a fost convenit cu FMI un plan de restructurare inclus în Memorandumul Tehnic de Înţelegere din luna septembrie 2011; prin urmare, a fost emisă OUG nr. 84/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale şi de plată a unor contribuţii la organisme internaţionale, care este în curs de implementare.

În vederea revitalizării industriilor culturale şi creative, în 2011, MCPN a iniţiat procesul de elaborare a unei Propuneri de politică publică de susţinere a creativităţii în sectorul cultural şi a proiectului de Plan de acţiuni aferent. Dintre obiectivele generale ale proiectului de politică publică menţionăm: susţinerea şi stimularea sectorului cultural şi creativ inter alia prin facilitarea accesului la finanţare pentru susţinerea şi stimularea IMM-urilor din industriile culturale şi creative - considerate motoare de creştere, creatoare de locuri de muncă şi inovare - dezvoltarea şi profesionalizarea resurselor umane din sectorul cultural şi creativ, precum şi stimularea consumului cultural. Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru format din reprezentanţi ai mai multor structuri de specialitate din minister, precum şi ai Centrului de Cercetare şi Consultanţă în domeniul Culturii, fiind finalizat la începutul anului 2012. În prezent, documentul se află în procedură de avizare internă, urmând să fie lansat în dezbatere publică în cursul următoarelor luni.

În ceea ce priveşte simplificarea şi modernizarea procedurilor fiscale, la nivelul anului 2011 a fost promovată depunerea on-line a declaraţiilor fiscale. Din totalul declaraţiilor fiscale depuse de contribuabili, în lunile decembrie 2011 şi ianuarie 2012, 87,26 %, şi respectiv 79,16 % au fost transmise la distanţă prin mijloace electronice. A fost acordată asistenţă de specialitate pentru facilitarea depunerii on-line a declaraţiei unice, astfel că în luna decembrie 2011 şi luna ianuarie 2012 procentajul declaraţiilor valide depuse on-line a fost mai mare, respectiv de 90%.

Reglementarea eşalonărilor la plată a obligaţiilor fiscale restante în conformitate cu prevederile OUG nr.29/2011 a condus la o mai bună colectare a arieratelor, precum şi la prevenirea apariţiei de noi arierate. Astfel, până la data de 31 decembrie 2011, un număr de 2.438 de contribuabili au beneficiat de eşalonare la plată, valoarea totală a eşalonărilor la plată a fost de 1.069,1 milioane lei. Referitor la simplificarea formalităţilor vamale, au fost aprobate/revizuite până în luna ianuarie 2012, 17 proceduri.

Politica industrială

În vederea îmbunătăţirii procesului de elaborare şi monitorizare a performanţelor industriei , au fost finalizate studiile privind identificarea depozitelor de deşeuri din industrie (metalurgie, chimie şi petrochimie, producerea energiei electrice, minerit), prin care au fost elaborate 15 soluţii de reutilizare/reciclare/valorificare/eliminare a deşeurilor. De asemenea au fost finalizate unele cercetări privind aplicaţii practice în minerit (mina Lonea şi Petrila) şi industria de apărare pentru a veni în sprijinul acestor sectoare industriale.

Este în curs de finalizare pregătirea lansării operaţiunii poli de competitivitate21, care va avea la bază ghidul solicitantului revizuit şi două scheme de finanţare realizate în cadrul unui proiect de asistenţă tehnică. Au fost aprobate prin ordine ale ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri cele două scheme de ajutor de stat privind sprijinul financiar acordat polilor de competitivitate22, iar varianta revizuită a ghidului solicitantul a fost publicată pe site în luna ianuarie 2012. Ordinul comun MECMA, MAEur şi MFP privind cheltuielile eligibile este în curs de reavizare, urmând publicarea acestuia în MO.

21 POS CCE, Domeniul major de intervenţie 1.3 Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului, Operaţiunea 1.3.1 22 O schemă de ajutor de stat aprobată prin Ordinul nr. 363/23.02.2012 şi o schemă de ajutor de minimis, aprobată prin Ordinul nr 3118/12.12.2011, publicat în MO nr.54/23.01.2012



26

Lansarea operaţiunii şi depunerea cererilor de finanţare va demara până la sfârşitul trimestrului I 2012. În cadrul operaţiunii vor fi finanţate pachete integrate de proiecte, stimulându-se astfel agregări economice, sub forma parteneriatelor cu vizibilitate naţională şi internaţională.

Proiectul de asistenţă tehnică a contribuit, de asemenea şi la analizarea situaţiei curente a clustere/poli de competitivitate din România23 (din punct de vedere a capacităţii de inovare, de export şi de utilizare a forţei de muncă înalt calificate). Din analiza situaţiei curente a rezultat eterogenitatea clusterelor româneşti şi potenţialul unora dintre acestea de a se coagula în poli de competitivitate. Pentru integrarea IMM-urilor cu potenţial ridicat de interacţiune în clustere şi lanţuri de furnizori 24, în luna ianuarie a.c. a fost atribuit în urma procedurii de achiziţii publice, firmei GEA Strategy & Consulting S.A contractul pentru realizarea serviciilor de consultanţă destinate elaborării ghidului solicitantului şi schemei de ajutor de stat privind sprijinul financiar acordat acestor structuri. Se estimează că la sfârşitul lunii aprilie va fi elaborată schema de ajutor de stat, precum şi ghidul solicitantului pentru a fi lansat în consultare publică.

În ceea ce priveşte promovarea parteneriatelor de inovare în cadrul clusterelor în domenii economice cu potenţial de dezvoltare şi de cooperare transnaţională, conform planului sectorial de cercetare-dezvoltare din industrie al MECMA, a fost demarat, în luna octombrie 2011, studiul pentru definirea modelului românesc de cluster inovativ. Până în prezent, în cadrul studiului au fost realizate schimburi de experienţă cu instituţii de specialitate şi clustere inovative din Germania şi Belgia, analize de benchmarking cu Polonia, s-a creat Asociaţia clusterelor din România (care cuprinde 15 clustere membre) şi au fost identificate 300 de IMM-uri inovative. A fost creat portalul http://www.clustero.eu/ro/asociatia-clusterelor-din-romania şi a început procesul de evaluare a performanţelor clusterelor inovative din România. În acest domeniu, MECMA participă în trei proiecte25 finanţate din fonduri europene prin care se urmăreşte integrarea în reţele transnaţionale a clusterelor din sud-estul Europei.

În cadrul iniţiativei JEREMIE (POS CCE) se implementează schema de garantare şi schema de fond de capital de risc26, pentru susţinerea accesului la finanţare a IMM-urilor inovative şi a celor cu capacitate de dezvoltare rapidă. De la începutul anului 2011 este activă schema de ajutor “de minimis”27 pentru instrumentul de garantare în valoare totală de 63 milioane euro. În prezent, schema se derulează prin trei bănci comerciale selectate de Fondul European de Investiţii (BCR - 42,5 milioane euro, Raiffeisen - 20,5 milioane euro şi Unicredit Tiriac Bank28 - 17,5 milioane euro). La nivelul anului 2011, din portofoliu total existent la nivelul primelor două bănci au fost acordate 142 de garanţii, în valoare totală de 11,66 milioane euro. În ceea ce priveşte schema de capital de risc, urmează să devină operaţional un singur fond de capital de risc (cu un capital de 20 milioane euro, din care 17,5 milioane euro fonduri JEREMIE), pentru care intermediarul financiar selectat de FEI a atras de la investitori privaţi (valoarea fondurilor atrase fiind de 7,5 milioane euro). În urma deciziei Comitetului de Investiţii, suma de 17,5 milioane euro, disponibilă după retragerea celui de al doilea intermediar pentru fondul de capital de risc a fost realocată, în luna octombrie 2011, componentei de garantare.

23 Dintre domeniile în care activează clusterele se pot menţiona: mijloace de transport, electronică-mecatronică, TIC, industria alimentară, industria mobilei şi prelucrarea lemnului, energii regenerabile şi turism 24 POS CCE, Domeniul major de intervenţie 1.3 Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului, Operaţiunea 1.3.3 25 Prin proiectele Adriatic Danubian Clustering, SEENECO şi Cluster PolySEE prin acestea se vor realiza Strategia pentru promovarea clusterelor în sud estul Europei, Strategia transnaţională de susţinere a clusterelor din domeniile mecatronică, logistică, agrofood şi modern housing şi instruirea managerilor de clustere. 26 Domeniul major de intervenţie – Accesul IMM-urilor la finanţare. 27 În conformitate cu Regulamentului CE de minimis 1998/2006, publicată în MO nr. 521 din 27/07/2010. 28 Contractul cu FEI a fost semnat în decembrie 2011, iar schema este operaţională de la 1 martie 2012.



27

În vederea consolidării capacităţii tehnologice a întreprinderilor, în special a IMM-urilor 29 au fost aprobate un număr de 1.493 de proiecte de investiţii pentru modernizarea şi dezvoltarea proceselor şi tehnologiilor (1.254 au fost propuse de IMM-uri şi 239 de întreprinderi mari) în valoare totală de 8,9 mld. lei. Din acestea au fost contractate 994 de proiecte (926 contracte încheiate cu IMM-uri şi 68 contracte încheiate cu întreprinderi mari) prin care se preconizează crearea a 1700 de locuri de muncă. Până la data de 1 martie 2012, au fost finalizate 298 de proiecte de investiţii (din care 14 proiecte de investiţii pentru întreprinderi mari în valoare totală de 152,6 milioane lei şi 284 proiecte propuse de IMM-uri în valoare totală de 463,9 milioane lei). Plăţile totale efectuate reprezintă 26,9% din totalul plăţilor efectuate la nivel întregului program operaţional. Printre sectoarele pentru care întreprinderile au solicitat modernizarea capacităţilor de producţie şi îmbunătăţirea proceselor tehnologice pentru a face faţă provocărilor de creştere a competitivităţii se numără: industria auto şi echipamente pentru industria auto, prelucrarea lemnului şi industria mobilei, prelucrarea metalelor şi echipamente pentru industria grea, industria constructoare de maşini şi echipamente pentru industrie, prelucrarea celulozei şi a hârtiei, industria îmbrăcămintei şi a confecţiilor, prelucrarea deşeurilor şi reciclarea materialelor, construcţii, industrie farmaceutică.

Unul dintre proiectele prioritare urmărite la nivel naţional cu impact în dezvoltarea industriei de componente auto este ,,Competitivitate, extindere, dezvoltare - Marquardt Schaltsysteme SCS"30 în valoare totală de 22,51 milioane euro, din care 17, 86 milioane euro este contribuţia beneficiarului. Proiectul urmăreşte creşterea competitivităţii societăţii Marquardt Schaltsysteme SCS prin creşterea capacităţii de producţie de sisteme electromecanice şi electrice şi alinierea produselor realizate la cerinţele de cantitate şi calitate ale pieţei auto, cu accent pe durabilitate şi pe componenta ecologică. În urma realizării proiectului, se vor crea 812 de noi locuri de muncă. În prezent, este în derulare construcţia halei industriale.

De asemenea, creşterea competitivităţii IMM-urilor este susţinută prin finanţarea proiectelor pentru implementarea standardelor internaţionale şi certificare, internaţionalizare şi consultanţă (POS CCE31) pentru care au fost finalizate 144 de proiecte cu o valoare totală de 18,59 milioane lei. Indicatorii de program s-au realizat astfel: 24,3% pentru indicatorul număr IMM-uri certificate/standarde internaţionale implementate; 7% pentru indicatorul număr IMM-uri asistate financiar pentru pătrunderea pe noi pieţe şi respectiv 2,4% pentru indicatorul număr IMM-uri asistate financiar pentru achiziţionarea de servicii de consultanţă.

Pentru creşterea contribuţiei IMM-urilor la economiile locale/regionale şi antrenarea lor în dezvoltarea spaţială urbană au fost contractate prin POR 65 de proiecte pentru crearea şi dezvoltarea structurilor de afaceri regionale. Din acestea, şapte proiecte sunt contractate în cadrul domeniului major de intervenţie Planuri integrate de dezvoltare urbană, prin care se preconizează crearea a 611 de locuri de muncă. Realizarea indicatorilor de output se situează la un prag de 46,7% pentru - numărul de structuri create şi la 40,8% pentru - locurile de muncă create menţinute în cadrul acestor structuri. Pentru restul de 57 de proiecte contractate în cadrul domeniului major de intervenţie Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală. prin care urmează să fie create 7.680 locuri 29 POS CCE, Domeniul major de intervenţie 1.2 Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM 30 Beneficiar SC Marquardt Schaltsysteme SCS, cu sediul la Sibiu . Proiectul a demarat în iunie 2011 şi va fi finalizat în martie 2013. Întreprinderea este prezentă pe piaţa românească din 2004. În 2010 cifra de afaceri realizată a fost de 417,6 milioane Lei. În 2011 întreprinderea a decis dezvoltarea capacităţii de ăproducţie. Marquardt Schaltsysteme Germania are unităţi de producţie şi în Franta, Elvetia, SUA, Tunisia, China si India. Exporturile de echipamente ale întreprinderii sunt destinate companiilor Audi, BMW, Daimler Chrysler, Volkswagen si Porsche 31 Domeniile majore de intervenţie – 1.3 Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului”, operaţiunea 1.3.2 şi 1.1 „Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM, operaţiunile 1.1.2. Standarde şi 1.1.3. Internaţionalizare



28

de muncă, indicatorul număr de structuri de sprijinire a afacerilor asistate - este depăşit cu 235 %, iar numărul de locuri de muncă nou create este depăşit cu 156%.

În ceea ce priveşte reabilitarea site-urilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi, s-a contractat un singur proiect, care reprezintă 46,7% alocarea aferentă. Prin acest proiect, indicatorul site-uri industriale poluate şi neutilizate reabilitate şi pregătite pentru noi activităţi economice este îndeplinit în proporţie de 55% (41,6 ha), iar pentru indicatorul locuri de muncă nou create în structurile de sprijinire a afacerilor se acoperă în proporţie de 30% ţinta propusă.

Referitor la susţinerea dezvoltării micro-întreprinderilor (POR32), la nivelul proiectelor contractate (1.299 de proiecte, din care 383 finalizate), ponderea în total alocare financiară 2007-2013 reprezintă 87,7%, iar plăţile efective 26,8%. Indicatorul număr de microîntreprinderi sprijinite este îndeplinit în proporţie de 86,6%, iar cel referitor la numărul de locuri de muncă nou create a fost depăşit cu 101,6%. Raportat la contractele finalizate, aceşti indicatori sunt îndepliniţi în proporţie de 25,5% număr de microîntreprinderi sprijinite, şi respectiv 54% pentru numărul de locuri de muncă nou create.

În ceea ce priveşte crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice (POR33), au fost contractate 90 de proiecte, din care 60 au ca beneficiari IMM-uri, dintre acestea au fost finalizate 12 contracte. Pentru proiectele contractate, procentul de realizare a indicatorului număr de IMM-uri sprijinite este îndeplinit doar în proporţie de 17,2%, iar cel referitor la numărul de locuri de muncă nou create/menţinute este depăşit cu peste 55%. În ceea ce priveşte proiectele finalizate, procentele sunt foarte mici respectiv 3,42% pentru număr de IMM-uri sprijinite şi 41,4% pentru numărul de locuri de muncă nou create/menţinute. Plăţile realizate reprezintă 22,16% (222,09 milioane lei) din plăţile efectuate la nivelul întregului domeniu.

Două proiecte prioritare finanţate prin POR sunt urmărite la nivel naţional: unul destinat dezvoltării infrastructurii de afaceri în Bucureşti34, iar celălalt modernizării infrastructurii turistice de agrement din comuna Fântânele, judeţul Arad35, în. valoare totală a de 40,1 milioane euro, din care contribuţia beneficiarului este de 9,7 milioane euro. În urma implementării acestor proiecte, vor fi create 361 de noi locuri de muncă. Structura de afaceri, cu o suprafaţă totală de 16.909,46 mp va găzdui peste 52 de IMM-uri, iar baza de agrement va încuraja turismul transfrontalier, urmând ca de serviciile de agrement să beneficieze cca. 21.900 de persoane.

4. OBIECTIVE NA ŢIONALE ŞI MĂSURI PENTRU ATINGEREA LOR

Baza PNR o constituie valorile naţionale pentru obiectivele Strategiei Europa 2020, care au fost aprobate de guvern în luna iulie 2010. Pentru fiecare obiectiv Europa 2020, PNR conţine direcţii de acţiune menite să conducă la atingerea ţintei naţionale la orizontul anului 2020, iar Planul de acţiune pentru implementarea PNR include măsuri specifice pentru încadrarea României pe o traiectorie care să conducă, pas cu pas, la realizarea dezideratului propus.

32 Domeniul major de intervenţie 4.3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor 33 Domeniul major de intervenţie 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice 34 „Centrul pentru sprijinirea afacerilor West Gate Business Center”, benefiar ALMA TRADE SRL. Proiectul a început în februarie 2011 şi va fi finalizat în noiembrie 2012 35 „Baza de agrement cu terenuri de golf, de sport, piscine, functiuni complementare (club, vestiare, depozite, cabina poarta), cai de acces, parcari, utilitati aferente bazei de agrement, Comuna Fantanele, Judetul Arad”, beneficiar BELLAVISTA GOLF VILLAS & RESORT S.R.L. Proiectul a început în aprilie 2010 şi va fi finalizat în aprilie 2013.



29

4.1 Ocuparea forţei de muncă

Evoluţia indicatorului de realizare a obiectivului

Având în vedere dificultăţile din economie, rata de ocupare a înregistrat o reducere moderată în ultimii doi ani, de 0,2 p.p. în anul 2010 şi de circa 0,4 p.p. în anul 2011, faţă de nivelul atins în anul 2009, când a fost de 63,5%.

Conform celor mai recente date publicate de INS, în trimestrul IV 2011, rata de ocupare a populaţiei din grupa vârstă 20-64 ani a fost de 62,3%, la o distanţă de 7,7 puncte procentuale faţă de ţinta naţională.

Rata de ocupare în rândul tinerilor (grupa de vârstă 15-24 ani) a fost de numai 23,1%. În scopul îmbunătăţirii func ţionării pie ţei muncii, ca urmare a modificării Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii a fost necesară elaborarea legislaţiei subsecvente referitoare la registrul general de evidenţă a salariaţilor în format electronic şi funcţionarea şi autorizarea agentului de muncă temporară.

În acest scop, guvernul a aprobat HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor , ceea ce conduce la crearea bazei de date complete care să reflecte cât mai corect activitatea desfăşurată de salariaţi, impactul urmărit fiind de diminuare a fenomenului muncii nedeclarate şi de integrare a unui număr cât mai mare de angajaţi în economia formală. De asemenea, la data de 4 ianuarie 2012 a fost publicată HG nr. 1256/2011 privind condiţiile de funcţionare, precum şi procedura de autorizare a agentului de muncă temporară, prin care au fost revizuite prevederile referitoare la instituţia agentului de muncă temporară, în conformitate cu dispoziţiile Directivei 2008/104/CE privind munca prin agent de muncă temporară.

Pentru combaterea muncii nedeclarate, a fost adoptată Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, precum şi normele metodologice de aplicare a legii. În acest mod au fost simplificate procedurile de ocupare în cazul lucrătorilor zilieri pentru ca aceste persoane să aibă posibilitatea de a-şi asigura un venit de subzistenţă şi pentru a se evita evaziunea fiscală.

Conform angajamentelor asumate de România în Acordul preventiv încheiat cu FMI, în scopul implementării reformei legislaţiei privind dialogul social, a fost adoptată Legea nr. 62/2011 privind dialogul social. Legea a introdus ca element de noutate contractele de muncă încheiate la nivel sectorial şi a eliminat contractul colectiv de muncă la nivel naţional. Astfel, modul de stabilire a salariilor ţine cont de evoluţia productivităţii muncii în România, fiind diminuate efectele generate de vechiul contract colectiv de muncă la nivel naţional ce puteau produce dezechilibre economice, datorită faptului că erau stabilite anumite obligaţii financiare care depăşeau posibilităţile bugetare ale agenţilor economici.

În vederea dezvoltării sistemelor complementare de pensii private, Guvernul României a urmărit reglementarea organizării şi funcţionarii Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private şi a sistemului de plată a pensiilor private, precum şi a fondurilor de pensii ocupaţionale. În acest scop, a fost adoptată Legea nr. 187/2011 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private, prin care se reglementează modul de constituire, regimul juridic, modul de utilizare a fondului, precum şi nivelul şi periodicitatea plăţii contribuţiei la acesta.

În ceea ce priveşte proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private, pe parcursul procesului de avizare au fost formulate observaţii ce au fost analizate şi preluate parţial. Proiectul de lege se află din nou în procedură de avizare inter-instituţională, ca urmare a schimbării componenţei guvernului.



30

Proiectul de Lege privind pensiile ocupaţionale s-a aflat în procedură de avizare interministerială, fiind în discuţie în cadrul grupului de lucru pentru analizarea observaţiilor transmise de către instituţiile avizatoare.

Ţinând cont de procesul de adoptare a proiectelor Legii privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private, respectiv al Legii privind pensiile ocupaţionale, MMFPS a propus modificarea termenelor pentru adoptarea de către guvern a celor două proiecte de lege. Pentru proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private termenul propus este trim. I/2012, iar pentru proiectul de Lege privind pensiile ocupaţionale este trim. IV/2012.

Pentru facilitarea tranzi ţiei de la şomaj sau inactivitate la ocupare, MMFPS a elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării for ţei de muncă cu modificările şi completările ulterioare. Modificările incluse în proiectul de lege urmăresc (i) introducerea unor noi măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă, astfel încât acestea să contribuie la echilibrarea cererii şi a ofertei pe piaţa muncii şi reducerea deficitelor sectoriale de forţă de muncă; (ii) îmbunătăţirea actualelor măsuri pentru ca acestea să devină mai atractive pentru beneficiari, asigurând tranziţia mai rapidă de la şomaj la un loc de muncă; (iii) simplificarea modului de implementare a măsurilor de stimulare a ocupării şi adaptarea acestora la contextul economic actual şi la cerinţele pieţei muncii. Proiectul de act normativ urmează să fie înaintat spre aprobare guvernului până la data de 31 martie 2012.

În perioada 01.01.2011 – 31.01.2012, ca urmare a implementării Programului de ocupare finanţat din bugetul asigurărilor de şomaj (BAŞ), 981.686 persoane au participat la măsurile active, din care 386.130 persoane au fost ocupate. Conform prevederilor Legii nr. 76/2002, prin acordarea de subvenţii companiilor au fost angajate 29.814 persoane aparţinând categoriilor dezavantajate, alte 1.915 persoane fiind angajate ca urmare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.

Complementar programelor susţinute din BAŞ, până la data de 24 februarie 2012, MMFPS a finanţat din Fondul Social European (FSE) 417 proiecte36 destinate stimulării angajării şomerilor pe termen lung37, plăţile efectuate însumând 490,47 milioane lei, cca. 39,54% din valoarea totală a contractelor. La programele de măsuri active au participat 33.796 de persoane, din care 16.022 femei şi 8.784 tineri. Ponderea şomerilor participanţi la programele de măsuri active care au obţinut certificarea a fost de 25% (31% în cazul femeilor şi 41% în cazul tinerilor).

Pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale a Serviciului Public de Ocupare (SPO), ca urmare a implementării proiectelor destinate achiziţionării de echipamente IT, 23 agenţii de ocupare oferă deja clienţilor servicii de tip self-service, în alte 11 agenţii de ocupare sunt în curs de implementare proiecte destinate îmbunătăţirii capacităţii instituţionale pentru a putea asigura astfel de servicii.

Până la data raportării, 3.199 angajaţi ai SPO au participat la cursuri de instruire pentru dezvoltarea competenţelor lingvistice şi de comunicare, a competenţelor de utilizare a calculatorului, cursuri de antreprenoriat şi schimburi de experienţă cu instituţii similare din statele membre. În scopul consolidării competenţelor profesionale ale forţei de muncă, MMFPS a elaborat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aflat în procedură de dezbatere parlamentară. Elemente de noutate introduse în proiectul de lege vizează realizarea formării profesionale de către persoane fizice şi juridice, de drept public sau privat, stabilite atât în România, cât şi în alte state membre sau în statele aparţinând Spaţiului Economic European, conform Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieţei interne. Ţinând cont de procedura prelungită de adoptare de către Parlament a proiectului de lege, MMFPS a propus, din nou, decalarea

36 Valoarea mai mică comparativ cu raportarea anterioară se datorează rezilierii a şapte contracte. 37 POS DRU – DMI 5.1. Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare



31

termenului de finalizare a acţiunii în trim. II/2012, nefiind înregistrate evoluţii faţă de precedenta raportare.

La data de 20 iunie 2011, a fost publicată Legea nr. 106/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Noua reglementare a abrogat dispoziţiile referitoare la autorizarea persoanelor juridice şi fizice care angajează ucenici şi a introdus obligativitatea ca angajatorul să suporte costurile aferente evaluării realizată printr-un centru de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale. La data de 28 decembrie 2011, a fost publicată H.G. nr. 1212/2011 pentru modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă.

Pentru consolidarea capacităţii furnizorilor de servicii pentru formarea profesi onală continuă (FPC) a adulţilor38 au fost contractate 17 proiecte finanţate din FSE, plăţile efectuate însumând 39,55 milioane lei, cca. 27,27% din valoarea totală a contractelor. Până la 24 februarie 2012, 25 de furnizori de FPC au beneficiat de finanţare, fiind dezvoltate 36 de calificări profesionale. Ponderea furnizorilor de FPC care au fost autorizaţi/certificaţi conform standardelor de asigurare a calităţii a fost de 11,68%.

Prin programele de FPC pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, finanţate din bugetul asigurărilor de şomaj, în perioada 1 ianuarie 2011 – 31 ianuarie 2012, au fost instruite 50.155 persoane, din care 17.850 persoane au fost încadrate în muncă.

Complementar, prin FSE au fost finanţate 696 de proiecte destinate formării profesionale continue a lucrătorilor39, plăţile efectuate însumând 1,004 mld. lei, cca. 32,04% din valoarea totală a contractelor. Până la 24 februarie 2012, 107.091 de persoane au participat la cursuri de instruire, din care 38.255 femei. Indicatorii de realizare au fost îndepliniţi în proporţie de 33% în cazul participanţilor la programe de FPC care au fost certificaţi, 27% din participanţii la programe de formare profesională au iniţiat noi afaceri, 58% dintre cursanţi au fost certificaţi în managementul şi organizarea muncii şi 78% dintre cursanţi au fost certificaţi pentru actualizarea/îmbunătăţirea competenţelor.

Pentru creşterea calităţii ocupării persoanelor rezidente în mediul rural, a tinerilor şi a femeilor, în cadrul măsurii de formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe finanţată din FEADR, până la 15 martie 2012, 9.160 de persoane au finalizat cursurile de formare profesională.

Prin măsura de instalare a tinerilor fermieri, până la 15 martie 2012, MADR a sprijinit financiar 5.653 de tineri, din care 2.259 femei.

În vederea creării de locuri de muncă alternative pentru populaţia din mediul rural MADR a finanţat din FEADR investiţii în activităţi non-agricole. În ceea ce priveşte înfiinţarea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor în sectorul non-agricol, până la 15 martie 2012, au fost reziliate 30 contracte, astfel că numărul total al micro-întreprinderilor înfiinţate a scăzut la 2.168, ca urmare a implementării acestor proiecte fiind create 4.260 noi locuri de muncă.

Prin măsura de încurajare a activităţilor turistice, MADR a finanţat din FEADR 1.088 proiecte, din care aprox. 700 aparţin tinerilor sub 40 de ani şi femeilor. Din punct de vedere al pieţei muncii, impactul acestei măsuri este redus, până la 15 martie 2012 fiind înregistrate doar 50 de locuri de muncă nou create, nefiind înregistrate progrese semnificative faţă de precedenta raportare.

Complementar, prin FSE este sprijinită asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale, MMFPS a contractat 268 proiecte, pentru care au fost făcute plăţi însumând 356,01 milioane lei, cca. 32,63% din valoarea totală a contractelor. Până la 24 februarie 2012, 42.757 persoane au participat la programe integrate (consiliere şi formare profesională, cursuri în domeniul antreprenorial). Ponderea

38 POS DRU – DMI 2.3. Acces şi participare la FPC 39 POS DRU - DMI 2.3. Acces şi participare la FPC, DMI 3.1. Promovarea culturii antreprenoriale, DMI 3.2. Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi în vederea creşterii adaptabilităţii



32

persoanelor ce au fost certificate ca urmare a participării la programe de formare profesională şi care au obţinut un loc de muncă a fost de cca. 4%.

4.2 Cercetare, dezvoltare, inovare


Conform traiectoriei estimative prevăzute în PNR, nivelul investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI), la sfârşitul anului 2011, ar fi trebuit să fie de 0,48% PIB (0,33% PIB - surse publice şi 0,15% PIB – surse private).

Pe baza ultimelor date furnizate de INS40 - valoarea estimată41 a investiţiilor în CDI, în anul 2011, este de 0,48% PIB (0,30% PIB - surse publice şi 0,18% PIB - surse private).

Până la mijlocul lunii martie 2012, în domeniul CDI au fost înregistrate o serie de progrese, canalizate pe cele trei direcţii principale de acţiune incluse în PNR 2011-2013.

Necesitatea întăririi capacit ăţii şi performanţelor sistemului cercetării, dezvoltării şi inovării (CDI) a determinat revizuirea cadrului legislativ, mai ales în ceea ce priveşte finanţarea instituţională. Astfel, prin adoptarea OG nr. 6/2011, este introdus un nou sistem de evaluare, clasificare şi certificare a organizaţiilor de cercetare-dezvoltare (CD), corelat cu un nou sistem de finanţare instituţională (de bază şi complementară). Prin prevederile sale, actul normativ creează cadrul implicării evaluatorilor străini în procesul de evaluare a programelor, proiectelor şi instituţiilor CD.

Au fost, de asemenea, adoptate acte normative privind revizuirea normelor metodologice de contractare, finanţare, monitorizare şi evaluare a programelor şi proiectelor cuprinse în Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007-2013 (PNCDI), precum şi pentru aprobarea normelor metodologice pentru evaluarea şi clasificarea în vederea certificării a unităţilor şi instituţiilor din sistemul CD. Pe baza ultimului set de norme menţionate, a fost lansat procesul de evaluare a institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare. În prezent se desfăşoară evaluarea unui prim grup de opt institute naţionale, pentru care au fost fixate echipele de evaluatori şi programul vizitelor.

În scopul dezvoltării resurselor umane pentru cercetare, în anul 2011, au fost selectate, în cadrul programului Resurse umane, 216 proiecte (pentru stimularea tinerelor echipe de cercetare independente şi a cercetării postdoctorale) şi 287 proiecte de cercetare exploratorie, în cadrul programului Idei. La data de 1 martie 2012, în cadrul aceloraşi programe componente ale PNCDI 2007-2013 au fost lansate apeluri de proiecte pentru anul 2012.

Promovarea proiectelor de mare anvergură, asociate iniţiativelor pan-europene, susţine şi contribuie efectiv la realizarea Spaţiului European de Cercetare. De aceea, dezvoltarea bazei materiale pentru cercetare a vizat, mai ales, infrastructurile mari, de înaltă performanţă, cu impact ştiinţific şi tehnologic major.

În cadrul POS CCE au fost finalizate două proiecte de infrastructură publică CD (din totalul de 39 de proiecte de infrastructură contractate) şi patru de infrastructură privată (din totalul de 45 de proiecte contractate). Trei dintre infrastructurile CD finalizate se încadrează în categoria infrastructurilor mari: 40 Publicaţiile INS: Cercetare - dezvoltare în România - Colecţie de date statistice - (2005 - 2010) ISSN-L 1220 - 644Xnn ISSN 2067 – 2578nn, ©INS 2011 şi Anuarul Statistic al României, ISSN: 1841 - 5431; ISSN-L : 1220 – 3246, © INS 2012. 41 Estimare realizată de ANCS, utilizând valorile GBAORD (Government Budget Appropriations or Outlays for Research-Development activity - Credite bugetare alocate activităţii de cercetare-dezvoltare) pentru anul 2011 din Cercetare - dezvoltare în România - Colecţie de date statistice - (2005 - 2010) INS 2011 şi presupunând că ponderea din surse private rămâne la nivelul celei din anul 2010, adică 0,18% PIB, conform Anuarului Statistic al României, INS 2011.



33

cele din INCD „Fizica Materialelor” şi din Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (infrastructură publică), precum şi cea aparţinând sectorului privat (SC Polipharma Industries SRL, Sibiu).

În cadrul proiectelor mari de dezvoltare a infrastructurilor de cercetare, au fost achiziţionate echipamente în valoare de peste 13 milioane lei şi au fost demarate lucrările pentru realizarea unor lasere de mare putere.

A fost aprobat raportul final de evaluare a Strategiei naţionale CDI 2007-2013 (SNCDI) şi a Planului Naţional CDI 2007-2013. Pe baza examinării stadiului actual al îndeplinirii obiectivelor strategiei, precum şi a dinamicii sectorului CDI (comparativ cu media UE 27), raportul final conţine recomandări privind necesităţile de adaptare şi revizuire ale celor două documente, în acord cu tendinţele şi provocările actuale, naţionale şi globale.

Pentru stimularea creşterii investiţiilor CDI din sectorul privat, au fost susţinute parteneriatele dintre universităţi/institute de cercetare şi întreprinderi, precum şi iniţiativele care promovează inovarea în cadrul întreprinderilor, inclusiv start-up-urile şi spin-off-urile inovative. Activităţile de acest tip au fost sprijinite financiar atât prin PNCDI 2007-2013 (cca. 464 de proiecte aflate în derulare), cât şi prin POS CCE (48 proiecte contractate în 2011 pentru susţinerea parteneriatelor între universităţi/institute de cercetare şi întreprinderi).

Au fost, de asemenea, finalizate patru studii prospective în domeniile nanotehnologii, energie verde, terapii celulare şi ştiinţa serviciilor. Lansate în regim “top-down”, aceste studii vor constitui elemente de fundamentare a viitoarei strategii naţionale de CDI pentru perioada 2014-2020. Sunt, de asemenea, în curs de elaborare, două studii care urmăresc evaluarea potenţialului naţional de cercetare şi elaborarea strategiilor naţionale de cooperare internaţională, în domeniul fizicii şi al chimiei.

Pentru a încuraja IMM-urile să investească în activităţi CD proprii, în cadrul PNCDI – programul Inovare – au fost aprobate, prin Decizia ANCS nr. 9039/01.03.2012 şi Decizia ANCS nr. 9038/01.03.2012, pachetul de informaţii şi schema de minimis referitoare la cecurile pentru inovare, care pot fi utilizate în orice domeniu economic sau ştiinţific şi care au ca scop accelerarea transferului tehnologic între instituţiile de cercetare şi IMM-uri. Cecul pentru inovare reprezintă un ajutor de minimis care va deveni operaţional începând cu trimestrul al doilea 2012.

Pentru pregătirea elaborării Strategiei naţionale în domeniul inovării , se află în derulare un proiect de dezvoltare a capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul inovării şi al transferului tehnologic. Prin acest proiect, sunt vizate: crearea unei reţele naţionale de manageri de inovare în administraţia publică centrală şi locală; elaborarea unui standard naţional pentru procesul de transfer tehnologic; crearea unei platforme pentru colectarea datelor şi furnizarea de statistici relevante privind performanţele în domeniul inovării şi transferului tehnologic. Procesul de elaborare a Strategiei naţionale în domeniul inovării este întârziat, în principal din cauza întârzierii elaborării Raportului final de evaluare intermediară a Strategiei naţionale CDI 2007-2013 (SNCDI) şi a Planului Naţional CDI 2007-2013.

Dimensiunea europeană/internaţională a CDI a fost consolidată prin asigurarea finanţării şi derularea unui număr de peste 100 de proiecte cu participare românească în cadrul programelor PC7, CERN şi a celor de colaborare cu China, Coreea de Sud, Franţa şi Slovacia, precum şi prin activităţile realizate în vederea creării Centrului Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră.

Aplicarea măsurilor de dezvoltare a dimensiunii europene a politicilor şi programelor CDI a contribuit la creşterea vizibilităţii, a gradului de relaţionare şi implicare, precum şi a capacităţii de afirmare a cercetătorilor şi echipelor de cercetare din România, în cadrul organismelor şi programelor internaţionale CDI.



34

În calitatea sa de stat membru al Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), România s-a remarcat prin lansarea în spaţiu, la data de 16 februarie 2012, a satelitului Goliat, primul satelit proiectat şi construit în întregime în România, finanţat prin PNCDI, programul Parteneriate. Controlul misiunii este asigurat de la centrul de control comun ROSA - Institutul de Ştiinţe Spaţiale aflat la Măgurele. Evenimentul contribuie la îmbunătăţirea semnificativă a vizibilităţii şi competitivităţii sistemului CDI naţional.

Promovarea celor două proiecte strategice - Extreme Light Infrastructure (ELI) şi Centrul Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră - contribuie la creşterea accesului la surse de informare-documentare şi la infrastructuri de nivel european şi internaţional, precum şi la creşterea nivelului de acces al cercetătorilor şi echipelor de cercetare din România, la producţia ştiinţifică şi tehnică realizată în parteneriat internaţional, în domenii de înaltă tehnologie.

ELI, prima facilitate de cercetare pan-europeană construită în Estul Europei, va propulsa România în grupul ţărilor deţinătoare de infrastructuri de cercetare pan-europene. În cadrul proiectului ELI, realizat în colaborare de România, Cehia şi Ungaria, se va dezvolta cea mai importantă facilitate pan-europeană din domeniul civil al laserului. Unitatea nuclear-fotonică ELI-NP, dedicată testelor din domeniul fizicii nucleare, va fi localizată în România şi va reprezenta unul dintre cei mai importanţi piloni ai sistemului laser ELI.

România a alocat, până la sfârşitul anului 2011, cca. 4,8 milioane euro pentru realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic. La sfârşitul lunii noiembrie, guvernul a aprobat realocarea sumei de 180 milioane euro, între axele POS - CCE, pentru susţinerea proiectului ELI (în perioada 2012-2015).

La data de 16 februarie proiectul ELI a fost admis de către Comisia Europeană - DG Regio pentru a intra în procedură de analiza si verificare42.

Pentru susţinerea contribuţiilor româneşti la Strategia UE pentru Regiunea Dunării , au fost create premisele realizării Centrului Internaţional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră. Au avut loc dezbateri privind structura, direcţiile ştiinţifice, activităţile, guvernanţa şi finanţarea centrului. A fost realizată versiunea preliminară a unei Cărţi Albe privind domeniile ştiinţifice ce vor fi abordate de centrul internaţional, document ce urmează să fie discutat în cadrul unei reuniuni internaţionale, în cursul lunii mai.

4.3 Schimbări climatice şi energie

Combaterea schimbărilor climatice şi promovarea dezvoltării durabile


Conform ultimelor date disponibile (aferente anului 2010) din Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES), nivelul emisiilor GES din principalele sectoare economice se prezintă astfel: în sectorul energetic, emisiile GES au scăzut cu 58,02% între 1989 şi 2010, considerând nivelul de emisii din anul de bază 1989 drept nivel de referinţă în realizarea INEGES; în aceeaşi perioadă emisiile de GES din sectorul „procese industriale” au scăzut cu 67,84%; emisiile de GES din agricultură au scăzut cu 52,80%; stocările de CO2 au crescut cu 15,38 %. În ceea ce priveşte sectorul „deşeuri”, emisiile au crescut cu 34,12% faţă de nivelul înregistrat în anul 1989.

Pe ansamblu, totalul emisiilor de GES (excluzând LULUCF43) a scăzut cu 51.48% între 1990 şi 2010 (de la 255.350,08 Gg CO2 echivalent la 123.904,19 Gg CO2 echivalent), iar totalul emisiilor de GES

42 Procedura durează, în principiu, 90 de zile. 43 LULUCF - utilizarea terenului, schimbarea utilizării terenului şi silvicultură



35

(incluzând LULUCF) a scăzut cu 56.55 % între 1990 şi 2010 (de la 227.947,70 Gg CO2 echivalent la 99.041,50 Gg CO2 echivalent), ambele valori situându-se cu mult sub plafonul maxim de emisii de GES în care trebuie să se încadreze România pentru anul 2020.

România a iniţiat şi continuat politicile care vizează reducerea emisiilor de GES şi promovarea producerii de energie din surse regenerabile. Este în elaborare Strategia Naţională privind Schimbările Climatice, 2013-2020. Pentru componenta de adaptare la schimbările climatice a acestei strategii a fost demarată recent o colaborarea cu Banca Mondială pentru realizarea Planului de acţiune pentru adaptarea la schimbările climatice. În anul 2011 au fost aprobate 51 de proiecte care contribuie la creşterea ponderii energiei din surse alternative, nepoluante şi fără emisii de GES în total consum de energie, iar 11.964 de gospodării private şi 170 de persoane juridice au primit fonduri publice pentru instalarea unor sisteme de producere a energiei din surse regenerabile şi fără emisii de GES. De asemenea, prin Planul European de Redresare Economică (PERE), care alocă României o suplimentare de fonduri de 101,7 milioane euro, au fost contractate până în prezent 264 de proiecte cu o valoare publică de 20,7 milioane euro care au ca termen de finalizare sfârşitul anului 2012. Aceste proiecte se referă în principal la producerea de energie din surse regenerabile, combaterea schimbărilor climatice, gestionarea resurselor de apă. Tot pentru acest domeniu, sunt în derulare, prin POS Mediu, 7 proiecte în valoare totală de 2.033,72 milioane lei pentru retehnologizarea unor unităţi mari de ardere şi stimularea produceri de energie din surse nepoluante.

Pentru modernizarea sectorului transporturi în vederea eficientizării consumului de resurse, reducerii emisiilor de GES şi sporirii performanţelor tehnice şi energetice ale parcului de material rulant, la nivelul operatorilor naţionali de transport feroviar, în anul 2011, au fost achiziţionate/modernizate: 81 vagoane, în valoare de 183,28 milioane lei, 11 automotoare în valoare de 81,18 milioane lei şi 10 locomotive în valoare de 41,53 milioane lei. În ceea ce priveşte „autovehiculele curate”, în anul 2011, în cadrul Registrului Auto Român au fost înregistrate 329 vehicule hibride şi 5 vehicule electrice.

Pentru stocarea emisiilor de GES, România a demarat studii de cercetare pentru identificarea zonelor majore cu potenţial de stocare geologică de CO2 şi a iniţiat proiectul pentru implementarea sistemelor de stocare a dioxidului de carbon. Până în prezent, pentru dezvoltarea acestui proiect, a fost alocată suma de 1,2 milioane lei de la bugetul de stat. Pe teritoriul României au fost identificate şapte zone majore cu potenţial de stocare geologică de CO2: Platforma Moldoveneasca; Platforma Scitica, Orogenul Nord Dobrogean, Platforma Moeşica, Depresiunea Getica, Depresiunea Panonică, Depresiunea Transilvaniei.

În vederea atenuării efectelor schimbării climatice şi pentru stocarea dioxidului de carbon, în anul 2011, anul internaţional al pădurii, România a avut o campanie consistentă de împăduriri . Astfel, au fost împădurite 1524 ha şi s-au constituit perdele forestiere pe 24 ha.

În vederea susţinerii dezvoltării durabile şi îmbunătăţirii calit ăţii mediului, România a continuat în 2011 programele de infrastructur ă de mediu. Astfel, sistemul naţional de colectare şi epurare a apelor uzate urbane a fost extins, ajungându-se în luna decembrie 2011 la 983 de reţele de canalizare, care deservesc 634 aglomerări umane şi 511 staţii de epurare a apelor uzate urbane, de care beneficiază 534 aglomerări.

În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, sunt demarate 18 proiecte în cadrul POS Mediu, în valoare totală de 3.200 milioane lei, iar prin Fondul pentru Mediu, 42 de operatori economici au implementat sisteme de management al deşeurilor. Populaţia care beneficiază de sisteme de management integrat al deşeurilor, la nivel judeţean, este în număr de 9.078.550 locuitori.

În ceea ce priveşte protecţia naturii , siturile Natura 2000 ocupă peste 17% din teritoriul ţării. Pentru aceste arii, a fost intensificat procesul de îmbunătăţire a managementului. Au fost atribuite în



36

custodie/administrare 664 de arii naturale protejate. S-au elaborat studiile specifice şi au fost aprobate44 115 noi situri de importanţă comunitară şi au fost extinse 28 de situri de importanţă comunitară existente. Totodată, au fost aprobate 40 de noi arii de protecţie avifaunistică şi extinderea a 20 de arii de protecţie avifaunistică existente. În domeniul protecţiei naturii şi conservării biodiversităţii, se află în implementare, 87 de proiecte, în valoare totală de 477,03 milioane lei finanţate prin POS Mediu.

Pentru dezvoltarea unei infrastructuri publice de interes local care să promoveze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, a fost elaborat Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), pentru care MDRT are calitatea de ordonator principal de credite, alături de MMP. Finanţarea proiectelor prioritare din cadrul PNDI se asigură din sume alocate anual cu această destinaţie, din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, de la bugetul de stat (prin bugetele MDRT şi MMP), precum şi din alte surse de finanţare legal constituite.

Printre proiectele prioritare din cadrul PNDI, a căror implementare a fost iniţiată de către MDRT, se află cel referitor la realizarea/modernizarea a 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local, precum şi cel aferent realizării de reţele de canalizare şi epurare a apelor uzate şi alimentare cu apă potabilă a localităţilor.

MDRT a semnat cinci contracte de lucrări pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de modernizare şi reabilitare a drumurilor judeţene şi de interes local pentru 11 judeţe, cu execuţie în perioada 2011-2013, în valoare totală de 3.534.534 lei (inclusiv TVA), pentru un total de 2.617,109 km, din care 355,265 km drumuri judeţene şi 2.261,844 km drumuri de interes local.

În cadrul proiectului prioritar Sistem de canalizare, epurare a apelor uzate şi alimentarea cu apă a localităţilor, pentru componenta de canalizare, epurare a apelor uzate, au fost avizate în Consiliul tehnico-economic al MDRT şi, după caz, în Consiliul interministerial de avizare lucrări publice de interes naţional şi locuinţe, un număr de peste 1168 obiective de sisteme de canalizare şi epurare, iar pentru componenta de alimentare cu apă a localităţilor , peste 891 de obiective de alimentare cu apă a localităţilor. În cadrul proiectului de canalizare şi epurare a apelor uzate şi alimentare cu apă a localităţilor, sunt demarate procedurile de achiziţie publică de servicii pentru proiectare şi execuţie pentru 425 obiective de investiţii.

Surse regenerabile de energie


Valoarea, în 2011, a ponderii energiei din SRE în consumul final brut de energie a fost estimată în două ipoteze de lucru: � Cu luarea în considerare a consumului de biocarburanţi – valoarea indicatorului este de 23,3%

(valoare foarte apropiată de ţinta pentru anul 2020). Metodologia de calcul a utilizat următoarele date, estimate pe baza informaţiilor disponibile la 15

martie 2012: - Consumul final brut de energie în anul 2011: 24.700 mii tep - Consum total de energie din SRE, în anul 2011: 5750 mii tep, din care:

- 3950 mii tep în procese de încălzire şi răcire (din care 3900 mii tep lemne de foc/biomasă); - 1540 mii tep energie electrică; - 290 mii tep în transporturi (din care 260 mii tep biocarburanţi şi 30 mii tep energie electrică).

44 OM nr. 2387/29.09.2011 privind modificarea şi completarea OM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România



37

� Fără consumul de biocarburanţi - valoarea indicatorului este de 22,2 % - net superioară celei din traiectoria orientativă prevăzută de Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile

Valoarea ridicată a ponderii energiei din SRE este determinată, în primul rând, de consumul ridicat de lemne de foc/biomasă.

Pentru atingerea ţintei naţionale asumate în domeniul surselor regenerabile de energie, a fost continuată promovarea acestora prin intermediul certificatelor verzi .

Pe baza cerinţelor specificate în autorizarea acordată de COM în luna iulie 2011, caz SA. 33134 (11/N), a fost aprobată OUG nr. 88/2011 de modificare şi completare a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Ca urmare a aprobării ordonanţei, au fost adaptate, modificate şi aprobate: - Regulamentul de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie

pentru aplicarea sistemului de promovare (Ordinul ANRE nr. 42/2011); - Regulamentul de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi (Ordinul ANRE nr. 44/2011); - Regulamentul de emitere a certificatelor verzi (Ordinul ANRE nr. 43/2011); - Metodologia de stabilire a cotelor anuale de achiziţie a certificatelor verzi (Ordinul ANRE nr.

45/2011).

Au fost, de asemenea, adoptate: - HG nr. 1232/2011 pentru aprobarea Regulamentului de emitere şi urmărire a garanţiilor de origine

pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie; - Ordinul ANRE nr. 4/2012 privind actualizarea valorilor limită de tranzacţionare a certificatelor verzi şi a contravalorii unui certificat verde neachiziţionat, aplicabile pentru anul 2012.

Aplicarea schemei de acordare a certificatelor verzi, în perioada ianuarie 2011 - 15 martie 2012, a condus la punerea în funcţiune a 881 MW instalaţi în grupuri energetice utilizând surse regenerabile45. În consecinţă, puterea instalată în centralele care beneficiază de sistemul de promovare, la data de 15.03.2012, este de 1623 MW.

La finanţarea sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile contribuie consumatorii finali, prin preţul plătit pentru energia electrică, şi furnizorii, prin eforturile proprii de eficientizare a activităţii.

În vederea modernizării şi realizării de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, a fost continuată, prin intermediul POS CCE46, sprijinirea investiţiilor pentru valorificarea biomasei, a resurselor hidro-energetice (în unităţile cu putere instalată mai mică sau egală cu 10 MW), solare, eoliene şi a biocombustibililor. În urma licitaţiilor de proiecte (desfăşurate în perioada 2008-2010), au fost contractate 14 proiecte47 (cu o valoare totală de circa 630 milioane lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de circa 298 milioane lei).

Numărul mare de proiecte care au primit punctajul minim necesar finanţării a determinat, în octombrie 2010, decizia de suplimentare a bugetului DMI 2 cu 100 milioane euro (prin realocare de la alte operaţiuni ale AP 4). Majorarea bugetului DMI 2 a implicat modificarea actului normativ (HG nr. 750/2008) de aprobare a schemei de ajutor de stat. Proiectul actului normativ de modificare a HG nr.

45 Situaţie la data de 15.03.2012 46 Axa prioritară 4 (AP 4): Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice/ Domeniul major de intervenţie 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi (DMI 2) 47 Numărul total de proiecte contractate a fost iniţial 17, din care3 au fost ulterior reziliate.



38

750/2008, înaintat Guvernului la începutul lunii septembrie 2011, spre adoptare, nu a fost inclus pe ordinea de zi a şedinţei de guvern.

O a doua suplimentare a bugetului operaţiunii de valorificare a SRE, tot cu 100 milioane euro, a fost decisă în reuniunea - din luna noiembrie 2011 - a Comitetului de Monitorizare. Suplimentarea se va realiza prin realocare de la operaţiunea de investiţii în instalaţii mari de ardere. Ca urmare, a fost necesară iniţierea unui alt proiect de act normativ pentru modificarea schemei de ajutor de stat, care să prevadă suplimentarea bugetului cu suma totală de 200 de milioane de euro. Proiectul de act normativ, elaborat şi avizat de MECMA, se află în circuitul inter-ministerial de avizare.

Promovarea SRE, prin intermediul Fondului pentru Mediu , a fost continuată prin două mecanisme distincte de finanţare: - Prin Programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile, au fost finanţate,

până la data de 15 martie 2012, 51 de proiecte de investiţii, a căror finalizare va conduce la realizarea unor sisteme de încălzire cu o putere de 236,79 MW;

- Programul Casa verde a susţinut financiar, până la data de 15 martie 2012, 11.964 gospodării individuale şi 170 de persoane juridice, pentru instalarea unor sisteme de încălzire care utilizează SRE.

Pentru asigurarea cerinţelor de certificare pentru instalatorii care operează în domeniul SRE48, a fost contractat, în luna noiembrie, un proiect de asistenţă tehnică în cadrul programului Energie Inteligentă pentru Europa. Derularea proiectului va începe în 2012 şi va conduce la crearea unei platforme naţionale de calificare, care să reunească toţi factorii principali implicaţi în calificarea şi formarea profesională în domeniul eficienţei energetice şi al utilizării în clădiri a energiei din surse regenerabile.

Eficienţa energetică


Consumul de energie primară, în anul 2011, poate fi estimat la 35.500 mii tep49. Pentru calculul reducerii consumului de energie primară, în 2011, este necesară valoarea prognozată pentru acest indicator, cu ajutorul modelului PRIMES50.

În anul 2007, COM a prognozat pentru România un consum de energie primară de 41.890 mii tep, în anul 2010, şi de 46.946 mii tep, în anul 2015. Nu sunt precizate valori de prognoză pentru anul 2011, dar se poate estima o valoare de 42.900 mii tep.

Rezultă, astfel, pentru anul 2011, o reducere a consumului de energie primară de 7.400 mii tep (17,3%) faţă de prognoza PRIMES din anul 200751.

48 Conform Art. 14 (3) al Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, „statele membre se asigură că sisteme de certificare sau sisteme de calificare echivalente devin sau sunt disponibile până la 31 decembrie 2012 pentru instalatorii de cazane şi sobe mici pe bază de biomasă şi de sisteme fotovoltaice solare şi termice solare, de sisteme geotermice de mică adâncime şi pompe de căldură”. 49 Estimare ICEMENERG 50 PRIMES este un sistem de modelare care simulează o soluţie de echilibru de piaţă între cererea şi oferta de energie din statele membre ale UE. PRIMES a fost conceput pentru efectuarea de previziuni, construirea de scenarii şi analiza impactului politicilor şi este utilizat în scopuri generale. Modelul acoperă un orizont de timp mediu spre lung. Este modular şi permite atât utilizarea sa integrală, cât şi utilizarea parţială a unor module, în vederea oferirii unei baze pentru anumite studii specifice din domeniul energiei. Modelul PRIMES este utilizat de COM în analizele şi prognozele sale. 51 Conform PNR 2007-2013, în stabilirea ţintei naţionale de economisire a energiei s-a avut în vedere prognoza consumului de energie primară, realizată cu ajutorul modelului PRIMES 2007.



39

În vederea creşterii eficienţei energetice, la data de 1 aprilie 2011, a devenit operaţională schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă. Schema prevede acordarea unui sprijin financiar producătorilor de energie electrică şi termică ce deţin sau exploatează comercial centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, care realizează economii de combustibil de cel puţin 10% faţă de producerea separată.

În perioada aprilie - februarie 2012, 37 de operatori au beneficiat de schema de sprijin. Finanţarea măsurii este extrabugetară, cheltuielile fiind suportate de toţi consumatorii şi de furnizorii exportatori de energie. Sumele totale acordate ca bonus în perioada aprilie 2011 – februarie 2012 sunt în valoare de 864,249 milioane lei.

În cadrul campaniilor de informare a populaţiei şi a mediului de afaceri privind importanţa creşterii eficienţei energetice, pentru promovarea contractului de performanţă energetică şi dezvoltarea pieţei de servicii energetice au fost organizate la Iaşi, Braşov şi Mediaş, 3 seminarii de formare profesională, la care au participat peste 150 de reprezentanţi ai autorităţilor locale şi companiilor ESCO52. Au fost organizate, de asemenea, seminarii cu companiile de gaze naturale şi energie electrică, la Iaşi, Bacău, Mediaş, Târgu-Mureş şi Mangalia.

Au fost organizate, de asemenea, 3 seminarii la Iaşi, Sibiu şi Bucureşti, cu managerii energetici autorizaţi de ANRE, în vederea analizării activităţii acestora în perioada de autorizare, precum şi pentru identificarea măsurilor necesare aplicării prevederilor noii propuneri de directivă privind eficienţa energetică.

Pe pagina de internet a ANRE, au fost diseminate documentele standard pentru contractul de performanţă energetică, iar informaţii privind acest contract au fost promovate prin intermediul publicaţiilor de specialitate, interviuri TV, prin oficiile teritoriale (cu rol în identificarea şi promovarea proiectelor pilot) şi prin prezentări la conferinţele organizate la Bucureşti, Ploieşti şi Braşov.

În vederea informării şi educării consumatorilor, a fost deschis la Cluj, Centrul de Informare pentru Eficienţă Energetică şi Energii Regenerabile. În cadrul centrului, sunt organizate acţiuni de distribuire de materiale de informare, prezentări de echipamente prototip, vizite pentru elevi.

În vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor, s-au repartizat de la bugetul de stat pentru anul 2011, în cadrul programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort (componenta căldură), 42,8 milioane lei, pentru 27 de unităţi administrativ-teritoriale, din care s-au cheltuit efectiv 35,46 milioane lei de către 22 unităţi administrativ teritoriale. Contribuţia proprie de la bugetele locale a fost de 28,7 milioane lei. Cauzele neutilizării integrale a sumelor alocate de la bugetul de stat au fost nefinalizarea în timp util, de către unităţile administrativ teritoriale, a procedurii de achiziţie de bunuri şi servicii pentru lucrările propuse şi lipsa surselor de finanţare, la nivelul bugetelor locale, pentru constituirea contribuţiei proprii. O soluţie pentru corectarea situaţiei o reprezintă modificarea Regulamentului de implementare a programului, în sensul diminuării nivelului contribuţiei proprii finanţate din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare; în felul acesta, ar putea creşte atractivitatea programului.

Prin finanţarea proiectelor incluse în programul Termoficare 2006-2015 căldură şi confort (componenta căldură), până la data de 15 martie 2012, au fost realizate, în principal, lucrări privind:

În anul 2009, utilizându-se acelaşi model (cu date de intrare modificate şi cu luarea în considerare a efectelor crizei economice), s-a prognozat pentru România un consum de energie primară de 39.111 mii tep în anul 2010 şi de 41.409 mii tep în anul 2015. Datele de care dispunem nu precizează valori de prognoză pentru anul 2011, dar se poate evalua această valoare la 39.570 mii tep. Rezultă, în acest caz, o reducere a consumului de energie primară de 4.070 mii tep (10,3%) faţă de prognoza PRIMES din anul 2009. 52 Companii de servicii energetice



40

- reabilitarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (Piteşti, Reşiţa, Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Botoşani, Panciu, Odobeşti);

- reabilitarea şi modernizarea reţelelor de transport a agentului termic (Tulcea, Iaşi, Botoşani, Bacău, Braşov);

- modernizarea/retehnologizarea punctelor termice şi a reţelelor termice secundare (Focşani, Galaţi, Brad, Alexandria, Buzău, Reşiţa, Giurgiu, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Tulcea, Botoşani, Brăila);

- modernizarea/automatizarea centralelor termice (Cluj-Napoca);

- modernizarea surselor de producere energie termică (Motru);

- înlocuirea cazanelor alimentate cu combustibil lichid uşor cu cazane pe bază de biomasă (Horezu);

- modernizarea instalaţiei de desprăfuire electrică de la cazane (C.J. Vâlcea).

Lucrările efectuate vor contribui la creşterea eficienţei energetice (prin eficientizarea sistemelor centralizate de producere, transport şi distribuţie a energiei termice), dezvoltarea pieţei de energie termică, eficientizarea producţiei de energie termică în cogenerare. Eficienţa energetică – exprimată în tep/an economii – este de 10.334 tep/an.

Se poate estima, de asemenea, scăderea preţurilor de producţie şi a pierderilor în reţea, creşterea calităţii energiei termice, precum şi optimizarea consumului de combustibil.

Pentru anul 2012, pentru finanţarea programului s-au alocat prin legea bugetului de stat 43,8 milioane lei. Această sumă va fi repartizată de către Comisia interministerială de coordonare unităţilor administrativ-teritoriale, în baza solicitărilor de finanţare şi a documentaţiilor tehnico-economice.

În ceea ce priveşte Programul naţional de eficienţă energetică pe perioada 2011-2013, proiectul de act normativ pentru aprobarea acestuia nu a primit avizul MFP, deşi a fost avizat de MECMA şi MAI. Suma prevăzută pentru cofinanţarea proiectelor, în 2011, era de 6,9 milioane lei (1,65 milioane euro).

Pentru sprijinirea investi ţiilor în instala ţiile şi echipamentele care conduc la economii de energie în întreprinderile din industrie, în cadrul POS CCE, au fost semnate 8 contracte de finanţare în valoare totală de circa 247 milioane lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de circa 88 milioane lei. Sunt în curs de contractare un număr de 16 proiecte (14 selectate în urma licitaţiei de proiecte derulate în cursul anului 2010 şi 2 proiecte selectate în urma licitaţiei din 2011). 1 contract de finanţare a fost reziliat.

Au fost continuate, de asemenea, acţiunile de reabilitare termică a clădirilor. În cadrul Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe (aprobat prin OUG nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe), până la data de 15 martie 2012, s-au efectuat plăţi pentru creşterea performanţei energetice la 836 blocuri de locuinţe (37.438 apartamente), în valoare de 136,027 milioane lei. Din totalul blocurilor finanţate, la un număr de 505 blocuri de locuinţe (18.926 apartamente) s-au efectuat recepţiile la finalizarea lucrărilor. În cazul reabilitării termice a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală (conform OUG nr. 69/2010), s-au acordat cinci credite, pentru care plăţile au o valoare de 4.817,45 lei.

Având în vedere că, după reabilitare termică, consumul pentru încălzire se reduce cu 35%, se poate estima că reabilitarea celor 18.926 apartamente va conduce la realizarea unei economii de circa 46.369 Gcal/an, iar emisiile de CO2 se vor reduce cu 13.786 t/an.



41

4.4. Educaţia

Impactul legii educaţiei naţionale asupra sistemului educaţional românesc

Legea educaţiei naţionale (LEN) nr. 1/2011 oferă cadrul legal general şi unitar pentru atingerea ţintelor naţionale în domeniul educaţional propuse prin strategia Europa 2020 şi, în consecinţă, pentru aplicarea măsurilor propuse prin PNR 2011-2013.

Dintre actele normative subsecvente Legii educaţiei naţionale, au fost finalizate toate cele planificate pentru primul an de la adoptarea legii, celelalte urmând a fi elaborate în perioada 2012-2015. Aceste acte normative vizează accesul egal la educaţie, calitatea şi eficienţa procesului instructiv-educativ, deschiderea sistemului de învăţământ către alte sisteme (economic, social, cultural etc.). MECTS implementează noile prevederi prin programe şi proiecte educaţionale, programe sociale şi programe pentru grupuri dezavantajate, un număr semnificativ dintre acestea beneficiind de finanţare europeană.

Printre metodologiile finalizate de către MECTS, cele care contribuie la atingerea ţintelor naţionale aferente educaţiei din strategia Europa 2020 vizează: subvenţionarea costurilor aferente frecventării şcolii, atât pentru elevii de liceu provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantajate, cât şi pentru cei care frecventează şcoala profesională; sprijinirea unităţilor de învăţământ preuniversitar particular şi confesional acreditate; organizarea şi funcţionarea centrelor comunitare de învăţare permanentă; utilizarea instrumentelor Europass53 şi Youthpass54. De asemenea, au fost finalizate metodologiile pentru aplicarea prevederilor LEN din domeniul Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii.

În vederea asigurării corectitudinii şi echităţii evaluării în educaţie, printre cele mai importante măsuri luate de MECTS au fost cele care au avut în vedere monitorizarea atentă a examenelor şi concursurilor naţionale.

În baza mai multor acte normative s-a realizat, pentru prima dată în România, clasificarea universităţilor , pe următoarele trei categorii:

a) universităţi centrate pe educaţie; b) universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică; c) universităţi de cercetare avansată şi educaţie.

Clasificarea este motivată de necesitatea creşterii performanţei şi a calităţii sistemului naţional de învăţământ universitar din România, în vederea îndeplinirii obiectivelor strategice pentru educaţie şi formare profesională. De asemenea, a fost realizată ierarhizarea programelor de studii, ce oferă posibilitatea universităţilor să-şi amelioreze eficienţa activităţilor.

Ca urmare a clasificării, finanţarea din surse publice a instituţiilor de învăţământ superior de stat se va face diferenţiat, pe categorii de universităţi, precum şi în funcţie de poziţia în ierarhie a programelor de studii.

Conform evaluării f ăcute de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), guvernul a aprobat o hotărâre55, prin care se prevede, pentru prima dată în România, capacitatea maximă de şcolarizare la nivel naţional pentru fiecare program de studiu.

53 Europass este o iniţiativă la nivelul Uniunii Europene pentru a spori transparenţa calificărilor şi a încuraja mobilitatea cetăţenilor în Europa. 54 Certificatul Youthpass este un document de recunoaştere a activităţilor de formare şi a competenţelor obţinute în cadrul Programului Tineret în Acţiune (TiA), program care vizează susţinerea activităţilor de învăţare non-formală pentru tineri. 55 HG nr. 966/2011 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/ programelor de studii universitare, a structurii instituţiilor de învăţământ superior, a domeniilor şi programelor de studii universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, a locaţiilor geografice de desfăşurare, a numărului de credite de studii transferabile pentru fiecare



42

Procedurile de selecţie a cadrelor universitare sunt mult mai transparente, accesul la posturile de conferenţiar şi profesor universitar făcându-se după standarde europene.

Complementar, guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă incluzând măsuri anti-plagiat56, ţintită pe reglementarea aspectelor de etică din mediul universitar şi din cel al cercetării.

Au mai fost elaborate şi aprobate o serie de acte normative privind: finanţarea învăţământului superior, ocuparea posturilor didactice şi de cercetare vacante, Codul studiilor universitare de doctorat, organizarea examenelor de absolvire, licenţă, diplomă, selecţie, disertaţie etc.

Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii


Pe fondul adâncirii crizei economice globale, rata părăsirii timpurii a şcolii (PTS) a crescut, cu repercusiuni atât asupra economiei, cât şi asupra societăţii româneşti. Rata PTS a fost de 18,4% în anul 2010, în creştere cu 2,5 p.p. faţă de anul 2008 (15,9%). Se constată o tendinţă de reducere a acesteia la 17,8% în trim. II/2011 şi chiar la 16,7% în trim. III/2011, dar cu diferenţe semnificative pe medii de rezidenţă (27,9% în rural, faţă de 7,4% în urban, valori înregistrate în trim. III/2011), după cum se poate observa în graficul următor:

* Observaţie: datele pentru anul 2011 sunt aferente trimestrului III. Sursa: Date INS pe baza Anchetei forţei de muncă în gospodării

Pe sexe, se constată o rată a părăsirii timpurii a şcolii mai redusă în rândul fetelor, cu 1,7 p.p., în trim. III/2011, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos:

Rata părăsirii timpurii a şcolii pe ani şi gen -% -

2008 2009 2010 Trim. I 2011

Trim. II 2011

Trim. III 2011

Total 15,9 16,6 18,4 18,8 17,8 16,7 Masculin 15,9 16,1 18,6 20,2 18,7 17,6 Feminin 16,0 17,2 18,2 17,4 16,8 15,9

program de studii universitare, forma de învăţământ sau limba de predare, precum şi a numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi. 56 OUG nr. 28/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare.



43


În continuare, sunt evidenţiate progresele înregistrate pe principale direcţii de acţiuni prioritare pentru atingerea ţintei.

Pentru extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii , se continuă, cu ajutorul FSE-POSDRU, implementarea a două proiecte naţionale complementare: Programul pentru Educaţie Timpurie Incluzivă (PETI)57 şi Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (PRET), ultimul cofinanţat de BDCE şi Guvernul României. Prin PETI au fost elaborate standardele privind materialele educaţionale şi normativul pentru dotarea minimală a grădiniţelor. A mai fost revizuit Curriculum naţional pentru copiii cu vârste cuprinse intre 3 - 6/7 ani şi a fost elaborat Ghidul metodologic de aplicare a curriculumului revizuit. Prin PRET a fost elaborat un curriculum de formare, respectiv un program de formare profesională pentru cadrele didactice din grădiniţe, pentru consilieri şi pentru directorii de grădiniţe. Programul de formare profesională s-a concentrat asupra dezvoltării de noi competenţe ale personalului didactic (inclusiv cel auxiliar), în vederea aplicării curriculumului nou revizuit pentru educaţia timpurie a copilului de la 3 la 6/7 ani.

În privinţa acordării suportului necesar pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii prin desfăşurarea de programe sociale, MECTS a elaborat şi publicat deja metodologiile de implementare pentru programul Şcoala după şcoală, urmând ca acesta să fie implementat la începutul fiecărui an şcolar, la nivelul unităţilor de învăţământ, în funcţie de deciziile consiliilor de administraţie ale acestora.

Pentru a susţine revenirea la şcoală a celor care au părăsit timpuriu sistemul de educaţie, MECTS a elaborat şi publicat deja metodologiile de implementare pentru programele de tipul A doua şansă şi a elaborat metodologia programului Alfabetizarea funcţională. Toate aceste programe vor oferi oportunităţi de reintrare în sistem a persoanelor care au părăsit timpuriu educaţia. Totodată, prin implementarea programelor anuale de sprijin social Rechizite şcolare58, Bani de liceu59 şi Euro 20060 (finanţate de la bugetul de stat) şi prin programul Cornul şi laptele (finanţat de la bugetele locale), sunt create condiţii pentru asigurarea de şanse egale la educaţie pentru elevii proveniţi din grupurile dezavantajate.

În scopul creşterii relevanţei pregătirii elevilor prin orientarea procesului de educaţie către formarea de competenţe a fost demarat procesul de creare a Cadrului curricular de referinţă. A fost constituit Consiliul pentru Curriculum şi au fost elaborate planul cadru şi programele şcolare pentru clasa pregătitoare, documente ce sunt supuse dezbaterii publice. Noile planuri şi programe şcolare pentru învăţământul preuniversitar vor fi elaborate şi vor intra în vigoare progresiv, începând cu anul şcolar 2012 – 2013. Sunt în curs de elaborare şi programele şcolare pentru învăţământul profesional şi tehnic. Se află în curs de implementare programe de formare continuă pentru cadre didactice (în special pentru personalul din grădiniţe61 şi din învăţământul profesional şi tehnic).

57 Componentă a Proiectului pentru Incluziune Socială (cofinanţat de către BM şi Guvernul României). 58 727.826 de elevi beneficiari în anul şcolar 2010-2011 şi 769.210 elevi beneficiari în anul şcolar 2009-2010. 59 121.145 elevi beneficiari în anul şcolar 2011-2012 (HG nr. 1488/2004 cu modificările şi completările ulterioare prevede acordarea sumei de 180 lei elevilor care provin din familii al căror venit este maxim 150 lei), faţă de 128.475 elevi beneficiari în anul şcolar 2010-2011. Se remarcă o evoluţie descendentă a numărului beneficiarilor ca urmare a anchetelor sociale derulate. 60 22.440 elevi beneficiari în anul şcolar 2009-2010 şi 21.598 elevi beneficiari în anul şcolar 2010-2011. Şi aici se remarcă o evoluţie descendentă a numărului beneficiarilor ca urmare a derulării anchetelor sociale. 61 Au fost formate 39.184 cadre didactice din 11.041 grădiniţe din întreaga ţară, 3.112 directori de grădiniţe, 18.139 membri ai personalului auxiliar din grădiniţe (îngrijitori, consilieri etc.).



44

Au fost realizate metodologii specifice privind noile evaluări naţionale în învăţământul primar, ghiduri metodologice de implementare a evaluărilor naţionale în învăţământul primar, programe de formare a cadrelor didactice pentru implementarea noilor evaluări naţionale (în curs de acreditare) în învăţământul primar. Astfel, au fost depuse pentru acreditare la Direcţia Formare Continuă a Personalului din Învăţământul Preuniversitar (DFCPIP) patru programe naţionale de formare a personalului didactic. Programele de formare au primit decizie de acreditare de la DFCPIP, iar derularea acestora a început în martie 2012. Totodată, a fost depus pentru acreditare la DFCPIP un alt program naţional de formare a competenţelor inspectorilor şcolari, a directorilor caselor corpului didactic şi a responsabililor cu gestionarea bazelor de date aferente examenelor şi evaluărilor naţionale de la nivelul fiecărui judeţ. Programul este finanţat prin POS DRU, iar demararea activităţilor în cadrul acestuia este prevăzută tot pentru luna martie 2012.

Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi a celui postliceal este susţinută prin asigurarea finanţării de locuri de la bugetul de stat pentru aceste forme de educaţie, prin programe de formare a cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic precum şi prin două proiecte finanţate prin FSE-POS DRU, şi anume: Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii şi Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale. Prin primul proiect au fost deja sprijinite 1088 de unităţi de învăţământ care şcolarizează elevi în învăţământul profesional şi tehnic (IPT), prin monitorizarea Planurilor de Acţiune ale Şcolilor (PAS - documente de planificare strategică), de către membrii Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) şi prin furnizarea Planurilor Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI). Prin cel de-al doilea proiect, sunt sprijinite 96 unităţi şcolare, membre în reţelele parteneriale; au fost actualizate şi dezvoltate 3 standarde şi proceduri; a fost elaborată o strategie/metodologie de implementare a Cadrului European de Referinţă în Asigurarea Calităţii (EQARF) în învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT); au fost realizate 96 planuri de activitate anuale la nivelul reţelelor parteneriale dintre şcoli, iar în perioada septembrie - decembrie 2011, 234 de persoane active în domeniile educaţie şi formare au participat la programe de formare profesională, fiind şi certificate până la data de 15 martie 2012.

Tot în scopul formării cadrelor didactice din ÎPT, sunt în curs de implementare alte proiecte finanţate prin FSE - POS DRU. Proiectul Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic-profil servicii, pentru extinderea metodei moderne interactive vizează pregătirea a 600 cadre didactice din ÎPT în acest profil, în vederea formării competenţelor profesionale necesare implementării metodei interactive de învăţare (firma de exerciţiu). Se urmăreşte formarea competenţelor pentru un proces de predare - învăţare care să favorizeze formarea abilităţilor antreprenoriale la elevi. Până la 15 martie 2012 a fost finalizat şi al doilea modul de formare a cadrelor didactice (din cele 3 module de formare prevăzute în proiect). Până la aceeaşi dată, au mai fost realizate: aplicarea chestionarului de nevoi de formare şi interpretarea rezultatelor; seturile de competenţe aferente fiecăruia din cele patru cursuri de formare; planurile de învăţământ şi conţinutul fiecărui curs.

În ceea ce priveşte deschiderea şcolii spre comunitate şi mediul de afaceri, îndeosebi în zonele dezavantajate, eforturile se concentrează spre dezvoltarea competenţelor-cheie, ca premisă a incluziunii sociale, prin proiecte finanţate prin FSE - POS DRU. Astfel, prin proiectul Oferte educaţionale incluzive, extracurriculare şi extraşcolare, pentru formarea stilului de viaţă sănătos şi a cetăţeniei active pentru copiii din comunităţi dezavantajate, cu precădere rurale, în învăţământul preuniversitar au fost instruiţi 12.800 elevi şi 1950 cadre didactice şi a fost elaborată o politică publică în domeniu.

În ceea ce priveşte focalizarea formării cadrelor didactice spre domeniile de impact/schimbare ce încurajează participarea şcolară în condiţii de calitate, prin intermediul proiectelor FSE - POS DRU,



45

au fost formate cadre didactice pentru formarea de noi competenţe, pornind de la nivelul preşcolar până la nivel liceal şi postliceal.62

Pentru anul şcolar 2011 - 2012, MECTS a iniţiat realizarea unor acţiuni prioritare, detaliate la nivelul întregului sistem de învăţământ preuniversitar printr-o Foaie de parcurs, urmărindu-se două direcţii majore de acţiune: sporirea accesului tuturor copiilor la o educaţie de calitate şi creşterea ratei de succes şcolar prin reducerea absenteismului, evaluarea cu scop de orientare şi optimizare a învăţării şi îmbunătăţirea competenţelor de lectură.

Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiară


Ca urmare a demarării măsurilor de adaptare a învăţământului superior la cerinţele pieţei muncii şi a sporirii accesului la educaţia terţiară, ponderea populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiară a înregistrat, în ultimii ani, o creştere de 4.1 p.p. faţă de anul 2008, ajungând de la 16% în 2008, la 18,1% în anul 2010 şi la 20,5% în trim. III/2011, după cum se poate observa din graficul de mai jos:


Observând creşterea continuă a indicatorului, se observă că realizările au atins deja ţinta intermediară propusă pentru anul 2013 (20,25%). Pe sexe, se constată o diferenţă de 1 p.p. în favoarea fetelor, în trimestrul III/2011, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos:

Ponderea populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel terţiar de educaţie pe ani şi sexe - % -

2008 2009 2010 Trim. I 2011 Trim. II 2011

Trim. III 2011

Total 16,0 16,8 18,1 20,3 19,7 20,5 Masculin 14,9 15,2 16,7 18,9 19,6 20,0 Feminin 17,1 18,5 19,6 21,7 19,8 21,0 * Observaţie: datele pentru anul 2011 sunt aferente trimestrului III.

62 De exemplu, prin proiectul Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale, ce are ca scop formarea reţelelor parteneriale de şcoli, au fost formaţi 234 profesori ce predau în învăţământul profesional şi tehnic.



46

Sursa: Date INS pe baza Anchetei forţei de muncă în gospodării

În vederea dezvoltării unui Cadru Naţional al Calificărilor adecvat nivelului de dezvoltare economică actuală şi asimilării lui la nivelul pieţei muncii, au fost descrise 573 calificări în termeni de competenţe faţă de ţinta iniţială propusă de 500 calificări şi a fost elaborată metodologia, aflată în curs de aprobare, pentru implementarea Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior (CNCIS). Prin proiectele Dezvoltarea capacităţii de implementare a Sistemului de calificări din învăţământul superior şi Implementarea şi validarea Cadrului Naţional al Calificărilor, implementate de Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC)63, a fost proiectat portalul www.rncis.ro ce reprezintă platforma on-line pentru formarea de evaluatori, în curs de realizare. Scopul creării acestei platformei on-line îl constituie formarea de evaluatori de calificări care să facă parte din comisiile de evaluare a calificărilor, constituite la nivelul ANC, precum şi formarea cadrelor didactice universitare pentru aplicarea unor metode inovative de evaluare a competenţelor studenţilor.

În scopul adaptării înv ăţământului superior la cerinţele pieţei muncii, sunt în curs de implementare proiectele Studiu naţional de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul superior (proiect pilot derulat în 55 universităţi) şi Registrul Matricol Unic al universităţilor de stat şi particulare din România, ca modalitate de monitorizare a participării la acest nivel de educaţie şi de control riguros al diplomelor. Prelungirea studiilor de monitorizare pentru alte promoţii de absolvenţi şi participarea a noi universităţi la aceste studii vizează creşterea capacităţii instituţionale de efectuare periodică a unor astfel de studii de monitorizare. Acest lucru contribuie la asigurarea sustenabilităţii rezultatelor, precum şi la o mai largă diseminare a instrumentelor şi metodologiilor specifice dezvoltate şi aplicate până în prezent, în condiţiile noilor cerinţe implicate de procesul de evaluare instituţională. Concluziile derulării proiectului pilot urmează să fie formulate pe baza analizei rezultatelor obţinute în urma aplicării chestionarului de monitorizare pe absolvenţii promoţiilor 2005 şi 200964 ai universităţilor participante.

De asemenea, proiectul Registrul Matricol Unic (finalizat în octombrie 2011) contribuie semnificativ la operaţionalizarea Registrului Matricol Unic al Universităţilor din România (RMUR) conform LEN, în vederea monitorizării participării în învăţământul superior şi a controlului riguros al diplomelor emise de universităţile de stat şi particulare din România.

În scopul creării mecanismelor de recunoaştere a competenţelor dobândite prin rute de nivel terţiar, a fost adoptat Ordinul Ministrului nr. 5487 din 29 septembrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind recunoaşterea în învăţământul terţiar non-universitar a studiilor obţinute în cadrul învăţământului liceal - filiera tehnologică sau vocaţională.

Pentru crearea unui cadru de selecţie obiectiv, care să permită atragerea tinerilor cu aptitudini către calificările care asigură implementarea unui model predeterminat de dezvoltare economică şi în scopul corelării înv ăţământului superior cu cerinţele pieţei muncii, au fost demarate studii naţionale periodice privind corelarea învăţământului superior cu cerinţele pieţei muncii. Prin proiectul POS DRU Managementul corelării sistemului de învăţământ cu piaţa muncii, ce se implementează în perioada noiembrie 2010 – octombrie 2013, se urmăreşte crearea unei reţele de colectare de date calitative şi cantitative şi prin elaborarea de instrumente, proceduri şi metodologii ce vor îmbunătăţi şi actualiza permanent cunoştinţele şi competenţele furnizate de către sistemul universitar, în concordanţă

63 Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC) a fost înfiinţată prin reorganizarea Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor (CNCFPA) şi a Unităţii Executive a Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor (UECNCFPA). Conform prevederilor HG nr. 556/2011, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, ANC a preluat toate drepturile şi obligaţiile ale CNCFPA şi ale UECNCFPA, instituţii care s-au desfiinţat. 64 Din cei aproximativ 150.000 absolvenţi ai promoţiilor 2005-2009, care au fost invitaţi să participe la studiu, au răspuns 39.000.



47

cu cerinţele pieţei muncii. La finalul celor trei ani de implementare a acestui proiect, se preconizează obţinerea unui instrument integrat de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, care să ofere răspuns în timp real viitorului student care doreşte să înceapă o carieră bazată pe predictibilitate.

În vederea realizării unui sistem de creditare pentru studenţii români , Agenţia de Credite şi Burse de Studii (ACBS) a analizat, împreună cu reprezentanţii BNR, posibilităţile de structurare a unui sistem de creditare pentru studenţi, rezultând că BNR nu poate impune băncilor acordarea de credite şi dobânzi pentru studenţi. BNR a recomandat negocierea directă a MECTS cu băncile, dar numai după stabilirea cu exactitate a dimensiunii plafonului de garantare. În contextul crizei economice prelungite, dificultăţile întâmpinate în cadrul acestor negocieri sunt legate de identificarea resurselor financiare necesare punerii în practică a sistemului de creditare. Se impune identificarea cât mai curând posibil a unei soluţii comune MECTS - MFP -BNR.

În ceea ce priveşte scutirea de la plata a 75% din împrumutul acordat pentru studii acelor absolvenţi de studii superioare care vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural , direcţiile de specialitate din MECTS şi MFP analizează modalitatea de operaţionalizare a acestei prevederi legale. Măsura este direct legată de realizarea sistemului de creditare pentru studenţi.

Pentru schimbarea sistemului de acordare a burselor a fost elaborată şi adoptată o hotărâre de guvern65 prin care s-a urmărit o mai bună gestionare a burselor Pârvan şi Iorga, în sensul extinderii domeniilor de aplicaţie şi diminuarea duratei stagiului, în aşa fel încât un număr cât mai mare de candidaţi să poată beneficia de aceste burse. MECTS mai lucrează la un proiect de hotărâre de guvern prin care să se ofere şi alte tipuri de burse faţă de cele decurgând din protocoalele bilaterale, ca formă de susţinere a excelenţei în educaţie şi ca modalitate de implicare a statului român în politica de formare a specialiştilor în străinătate.

Pentru stimularea învăţării permanente a fost elaborat proiectul Strategiei învăţării pe tot parcursul vieţii şi continuă consultările cu toate părţile interesate astfel încât, pe parcursul trim. I/2012, să se definitiveze varianta care va fi supusă dezbaterii publice. Au fost elaborate metodologiile pentru învăţarea în contexte formale, informale şi nonformale, prin aceste metodologii ţintindu-se flexibilizarea sistemului educaţional, accesul egal la educaţie, asigurarea calităţii, deschiderea sistemului educaţional către nevoile comunităţii.

Măsurile MECTS cu impact direct asupra lărgirii accesului la educaţia terţiară a tinerilor care vizează domenii variate de intervenţie au fost susţinute de proiecte finanţate din fonduri europene, ca de exemplu: Dezvoltarea unui sistem operaţional al calificărilor din învăţământul superior din România – DOCIS; Calitate şi leadership pentru învăţământul superior românesc; Îmbunătăţirea managementului universitar etc.

4.5 Incluziunea socială / reducerea sărăciei


În ultimii doi ani au fost implementate măsuri de sprijinire a categoriilor defavorizate de populaţie, ceea ce a făcut ca rata sărăciei relative (conform metodologiei EU-SILC66) să ajungă în anul 2010 la

65 HG nr. 918/2011 pentru modificarea HG nr. 101/2002 privind instituirea burselor de cercetare şi formare postuniversitară şi postdoctorală „Vasile Pârvan” la Accademia di Romania din Roma şi „Nicolae Iorga” la Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica din Veneţia. 66 Statistica EU-SILC a fost introdusă în perioada 2003-2005 în baza prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1177/2003 privind statisticile comunitare referitoare la venit şi la condiţiile de viaţă. EU-SILC a devenit sursa de date pentru analiza distribuţiei veniturilor şi a incluziunii sociale la nivelul UE, fiind un instrument axat pe analiza veniturilor, a condiţiilor de locuit, de



48

21,1%, faţă de 23,4% cât era în anul 2008 (sursa: INS şi Eurostat). Aceasta a însemnat o scădere a numărului persoanelor sărace cu 466 mii persoane.

Menţionăm că pentru rata sărăciei relative67 nu există raportări trimestriale (ca în cazul indicatorilor privind ocuparea), datele rezultând din analiza corelată a unor indicatori derivaţi, precum: raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat şi câştigul salarial mediu brut, raportul dintre cele mai scăzute câştiguri salariale şi câştigul salarial mediu brut.

Această analiză a indicat o uşoară scădere a ratei sărăciei relative în anul 2011, estimându-se că aceasta poate atinge nivelul de 21,0%. Ca urmare, CNP a estimat pentru anul 2011 o reducere a numărului persoanelor sărace cu aproximativ 500 mii persoane, faţă de 2008.

În contextul implementării reformei sistemului de asistenţă socială, la data de 20 decembrie 2011 a fost publicată Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale. Elementele de noutate introduse de lege se referă la abordarea unitară a sistemului de asistenţă socială şi a componentelor acestuia, respectiv sistemul de beneficii sociale şi sistemul de servicii sociale, în vederea creşterii ponderii serviciilor comparativ cu beneficiile sociale; clasificarea, criteriile de acordare, precum şi organizarea şi administrarea beneficiilor şi a serviciilor sociale; reglementarea contractării serviciilor sociale către furnizori privaţi; reglementarea modului de calcul şi stabilire a cuantumului beneficiilor sociale în baza unui indicator unic – indicatorul social de referinţă utilizat şi la stabilirea drepturilor de şomaj. S-a urmărit simplificarea procedurilor administrative prin stabilirea unui singur punct de contact pentru depunerea cererilor şi instituirea unui formular unic de solicitare, precum şi consolidarea unor beneficii sociale - venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei - cu focalizarea acestora spre categoriile sociale aflate în cel mai mare risc de sărăcie şi de excluziune socială.

Executivul a aprobat la data de 14 decembrie 2011 Strategia Guvernului României de incluziune a minorităţii romilor pentru perioada 2011-2020, prin care se urmăreşte includerea, pe agenda autorităţilor publice centrale şi locale, a unor măsuri concrete care să conducă la creşterea gradului de incluziune socio-economică a acestei minorităţi.

Proiectele destinate reducerii excluziunii sociale în rândul copiilor şi tinerilor sunt în curs de implementare:

- în vederea creşterii calităţii serviciilor sociale pentru copii, prin Programul de interes naţional nr. 1 - Închiderea instituţiilor de tip vechi şi înfiinţarea de centre de recuperare, de case de tip familial şi/sau apartamente, MMFPS a finanţat achiziţionarea a opt apartamente în care pot fi găzduiţi minimum 64 de copii. Pentru aceste opt apartamente au fost finalizate procedurile de achiziţii în vederea dotării lor cu mobilier, iar pentru alte opt case de tip familial şi două centre de recuperare au fost demarate procedurile de licitaţii publice privind atribuirea contractelor de execuţie pentru lucrările de construcţii;

- pentru integrarea socială a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi, în cadrul proiectului Şi ei trebuie să aibă o şansă! - Program de sprijin pentru integrarea socială şi profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist68 au participat la cursuri de formare profesională 588 de medici, psihologi şi psihopedagogi, specialişti în recuperarea tinerilor cu tulburări de spectru autist, din care 325 de

muncă, de sănătate, a datelor demografice şi a celor din domeniul educaţiei, făcând posibilă studierea aspectelor multidimensionale ale excluziunii sociale. 67 Indicator al incidenţei sărăciei ce reprezintă ponderea, în totalul populaţiei, a persoanelor din gospodăriile care au un venit disponibil pe adult echivalent (inclusiv sau exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii) mai mic decât nivelul pragului de sărăcie - 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent. 68 Proiectul este implementat de către Fundaţia Romanian Angel Apeeal în calitate de beneficiar, MMFPS având calitatea de partener în proiect.



49

persoane au fost certificate. Au fost înfiinţate în parteneriat cu autorităţile publice locale 40 de centre de consiliere şi asistenţă, care au fost dotate cu mobilier şi echipamente IT. De asemenea, în cadrul proiectului a fost elaborată varianta finală a Strategiei naţionale pentru integrarea socială şi profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist;

- pentru prevenirea abandonului şcolar în rândul copiilor provenind din medii defavorizate socio-economic, prin proiectul Centre de Orientare şi Resurse pentru Educaţie Incluzivă - Servicii educaţionale complexe pentru prevenirea şi corectarea abandonului şcolar69 a fost finanţată înfiinţarea a 32 de centre de orientare şi resurse pentru educaţie incluzivă. Centrele au fost înfiinţate în 30 de judeţe - din regiunile de dezvoltare Nord Vest, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia şi Centru şi în municipiul Bucureşti - sectoarele 2 şi 5. Totodată, în cadrul proiectului au participat la cursuri de formare profesională 82 de persoane, iar 3.437 copii au beneficiat de servicii educaţionale. Deoarece cererile de rambursare au fost verificate cu întârziere iar plăţile, de asemenea, s-au efectuat cu mari întârzieri de către Organismul Intermediar POS DRU, începând cu data de 23 ianuarie 2012 proiectul a fost suspendat pe o perioadă de trei luni;

- pentru crearea sistemului public standardizat în domeniul îngrijirii pe timp de zi a copiilor – în cadrul proiectului Femei pentru femei - program de calificare şi acreditare a femeilor în ocupaţia de bona angajată în sistemul public70 au fost selectate 665 de femei ce urmează a fi calificate pentru ocupaţia de bonă, fiind demarate trei sesiuni de instruire în municipiul Bucureşti.

Până la data de 24 februarie 2012, în domeniul incluziunii sociale active, au fost finanţate din FSE 60 de proiecte destinate facilitării accesului persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile la piaţa muncii, pentru care plăţile efectuate au însumat 228,86 milioane lei (cca. 32,60% din valoarea totală a contractelor). La programele de calificare/recalificare şi reconversie profesională au participat 6.855 de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile, din care 1.483 persoane de etnie romă, 1.070 persoane cu dizabilităţi, 19 tineri care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi 685 persoane dependente de droguri şi de alcool. Ponderea participanţilor la programele de calificare/recalificare care au obţinut certificarea a fost de 66%.

Proiectul Legii privind economia socială se afla în etapa finală de elaborare, la data de 14 decembrie 2011, fiind publicat pe website-ul MMFPS pentru a fi supus consultării publice. Finalizarea acestei acţiuni a fost decalată, din nou de MMFPS, pentru trim. IV/2012 pentru consultarea tuturor factorilor interesaţi şi parcurgerea procedurii legislative necesară adoptării actului normativ. Decalarea termenului de finalizare a acestei acţiuni a fost determinată de extinderea numărului de factori interesaţi, fiind necesară o prelungire a termenelor de consultare a acestora.

În scopul îmbunătăţirii calit ăţii serviciilor sociale prin reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale destinate persoanelor aparţinând categoriilor sociale dezavantajate71, până la 24 februarie 2012, MDRT a contractat 30 proiecte. Plăţile efectuate însumează 5,118 milioane lei, ceea ce reprezintă doar 4,7% din valoarea totală a contractelor.

Un singur proiect destinat reabilitării şi modernizării căminului de persoane vârstnice din Alba Iulia este finalizat, acesta având o capacitate de a găzdui 100 persoane.

Din analiza distribuţiei regionale a proiectelor, se constată că acestea au o pondere mai ridicată în regiunile NV - opt contracte, NE - şapte contracte şi Centru - şase contracte. În ceea ce priveşte reabilitarea locuinţelor sociale, MDRT a contractat un singur proiect în regiunea Nord Vest.

69 Proiect implementa de către Organizaţia Salvaţi Copiii în calitate de beneficiar, MMFPS având calitatea de partener. 70 Proiect implementat de către Fundaţia Romanian Angel Apeeal în calitate de beneficiar şi MMFPS în calitate de partener 71 POR, DMI 1.1. - Planuri integrate de dezvoltare urbană



50

Pentru reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate72, până la 24 februarie 2012 a fost finalizată reabilitarea a nouă unităţi medicale, plăţile efectuate pentru aceste proiecte ridicându-se la 34,614 milioane lei. Pentru proiectele finalizate, unităţile medicale reabilitate reprezintă 17% din valoarea propusă în POR. Ponderea cea mai mare a proiectelor finalizate se regăseşte în regiunile Nord Vest cu trei unităţi medicale reabilitate, Nord Est şi Sud Est cu câte două unităţi medicale reabilitate, iar Vest şi Sud Vest cu câte o unitate medicală reabilitată.

Proiectul destinat reabilitării Spitalului Judeţean de Urgenţă Vâlcea, contractat din POR la data de 9 septembrie 2011, este inclus în Lista de proiecte prioritare finanţate din fonduri structurale şi de coeziune. Până la data de 31 ianuarie 2011, proiectul a fost implementat în proporţie de 3%, se estimează că în urma finalizării acestuia, numărul de persoane care pot beneficia de serviciile medicale oferite în acest spital va creşte cu 12,5%.

În vederea reabilitării/moderniz ării/dezvoltării şi echipării infrastructurii serviciilor sociale 73, până la 24 februarie 2012, au fost finalizate 26 centre sociale, plăţile efectuate însumând 30,527 milioane lei. Faţă de ţinta propusă în POR, centrele sociale reabilitate - raportate la numărul de proiecte finalizate - reprezintă aproximativ 9,6%. Ponderea mare a contractelor finalizate se regăseşte în regiunea Nord Est –opt contracte, Sud Est – patru contracte finalizate, iar Centru şi Nord Vest – câte trei contracte finalizate.

În scopul îmbunătăţirii dot ării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă74, până la 24 februarie 2012, au fost echipate 40 unităţi mobile aferente unui singur contract finalizat, plăţile realizate însumând 29,197 milioane lei. Faţă de ţinta propusă în POR, unităţile mobile echipate - raportate la numărul de proiecte finalizate – reprezintă doar 8%. Din punct de vedere al distribuţiei regionale, două dintre contractele destinate îmbunătăţirii bazelor operaţionale SMURD prin achiziţionarea a 98 de echipamente sunt în regiunea Nord Est.

În ceea ce priveşte reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesional ă continuă75, până la 24 februarie 2012, au fost reabilitate 38 unităţi de învăţământ destinate educaţiei preuniversitare, ceea ce reprezintă 29,23% faţă de ţinta propusă în POR, plăţile efectuate însumând 65,42 milioane lei. Din analiza distribuţiei regionale, se constată că ponderea mai mare a contractelor finalizate se regăseşte în regiunile Sud Est cu 12 unităţi de învăţământ reabilitate şi Nord Vest cu 10 unităţi de învăţământ reabilitate.

În cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, pentru proiectul privind modernizarea localităţilor a fost reluată procedura de achiziţii publice pentru servicii de execuţie de lucrări la 690 obiective de investiţii (creşe şi grădiniţe). Pentru aceste obiective de investiţii, MDRT a aprobat proiecte tip - pentru o grupă copii, pentru 2 grupe copii şi pentru 3 grupe copii.

Ministerul Sănătăţii a continuat reforma sistemului naţional de sănătate. Astfel, în scopul îmbunătăţirii accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate, se află în curs de realizare, la nivel naţional, 18 intervenţii profilactice şi curative în domeniul sănătăţii femeii şi copilului destinate prevenirii îmbolnăvirilor, al depistării precoce a bolii şi al păstrării sănătăţii, dar şi vindecării bolii, prevenirii complicaţiilor ei sau cel puţin pentru ameliorarea suferinţei, pentru care s-au cheltuit 39,863 milioane lei. De asemenea, un număr de 146 pacienţi au beneficiat de sprijinul necesar pentru asigurarea tratamentului în străinătate, iar 650.722 de pensionari (cu venituri sub 700 de lei/lună) au beneficiat de

72 POR, DMI 3.1. - Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate 73 POR, DMI 3.2. - Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale 74 POR, DMI 3.3. - Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă 75 POR, DMI 3.4. - Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă



51

prevederile Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor. Strategia de asistenţă medicală primară şi servicii medicale în mediul rural pentru perioada 2012-2020 a fost finalizată de către consultant (Oxford Policy Management) pe data de 24 ianuarie 2012 (termenul prevăzut iniţial era trimestrul IV/2011), urmând ca Ministerul Sănătăţii să demareze implementarea măsurilor propuse în cadrul acesteia.

Pentru eficientizarea economică a sistemului de sănătate, se află în curs de realizare programele Sistemul Informatic Unic Integrat şi Cardul Naţional de Sănătate, iar proiectele Fişa Electronică a Pacientului, e-Prescrierea şi Aplicarea procesului de descentralizare în sistemul de sănătate vor fi implementate pe parcursul anului 2012. În vederea reorganizării şi eficientizării spitalelor, au fost clasificate un număr de 465 de spitale şi a fost aprobată legislaţia care reglementează înfiinţarea centrelor multifuncţionale, fiind dezvoltat sistemul de asistenţă primară şi ambulatorie prin înfiinţarea unui centru multifuncţional şi funcţionarea a 192 de centre de permanenţă.

În vederea dezvoltării şi modernizării infrastructurii furnizorilor de servicii medicale şi a dotării acestora cu aparatură/echipamente medicale şi mijloace de transport, au fost întreprinse măsuri în vederea (i) continuării investiţiilor la Institutele Regionale de Oncologie din Iaşi şi Timişoara, dar şi la alte şase spitale, (ii) reabilitării secţiilor de obstetrică şi neonatologie din 21 spitale, (iii) dotării cu aparatură/echipamente medicale a unităţilor medicale de primiri urgenţe, a secţiilor care acordă servicii mamei şi nou-născutului, precum şi secţiilor de cardiologie şi (iv) achiziţionării unui număr de 203 ambulanţe şi a unui elicopter.

5. CONCLUZII

Planul de acţiune pentru implementarea PNR conţine 226 de acţiuni, din care 86 au avut termen de finalizare până la data de 15 martie 2012. Din cele 86 de acţiuni, 63 au fost realizate, ceea ce reprezintă 73,2%; 6 acţiuni (7%) sunt nefinalizate şi se află în diverse stadii de implementare, iar pentru 17 acţiuni nerealizate (19,8%) s-a propus decalarea termenului.

Pe capitolele PNR, sinteza realizării acţiunilor scadente anterior datei de 15 martie 2012 se prezintă după cum urmează:

► Supravegherea macro-economică

Total 8 acţiuni, 7 realizate, 1 nerealizată pentru care BNR a propus decalarea termenului pentru 30 aprilie 2012

MFP a realizat toate acţiunile vizând consolidarea fiscal-bugetară, creşterea veniturilor şi monitorizarea cheltuielilor bugetului.

Majoritatea acţiunilor, aflate în competenţa BNR, menite să contribuie la asigurarea unei funcţionări adecvate şi stabile a sectorului financiar, au fost îndeplinite integral, iar pentru restul termenul de finalizare propus este 30 aprilie 2012, în conformitate cu angajamentele asumate în contextul programului de asistenţă financiară de tip preventiv cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială.

► Reforme prioritare pe termen scurt şi mediu

• Creşterea eficienţei administraţiei publice

Total 8 acţiuni scadente în 2011, din care: 1 acţiune realizată; 7 acţiuni nerealizate, pentru care instituţiile responsabile au propus decalarea termenelor de finalizare



52

Deşi au fost înregistrate unele evoluţii pozitive în implementarea acţiunilor asumate în urma primei faze a analizei funcţionale a BM, se constată întârzieri la mai multe instituţii (SGG, MFP, MECTS), acestea venind cu propuneri de reprogramare a acţiunilor. Pe fondul acestor întârzieri, au fost depuse eforturi pentru deblocarea situaţiei, cum ar fi cazul SGG care intenţionează să operaţionalizeze în cursul anului 2012 atât PALG, cât şi CPS.

În privinţa acţiunii de măsurare a costurilor administrative şi identificare a sarcinilor administrative (cu termen de realizare în trim. IV/2012), din cauza întârzierilor înregistrate în implementare, nu se poate evalua dacă România îşi va respecta angajamentul privind reducerea cu 25%, până în 2012, a sarcinilor administrative generate exclusiv de legislaţia naţională.

• Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune

Total 12 acţiuni, din care: 10 acţiuni realizate şi 2 acţiuni nerealizate, pentru care s-a propus decalarea termenului

Chiar dacă implementarea PMP nu va duce la o accelerare imediată a absorbţiei instrumentelor structurale, progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestui plan sunt importante, conducând la îmbunătăţirea accesului la fonduri structurale şi de coeziune.

• Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru modernizarea administraţiei publice

Total 1 acţiune nerealizată

Nefinalizarea de către MCSI a PCU la termenul prevăzut (deja decalat cu 2 ani), poate atrage după sine nerespectarea angajamentelor luate de România în memorandumul cu FMI şi UE şi declanşarea procedurii de infringement.

• Îmbunătăţirea mediului de afaceri

Total 13 acţiuni, din care: 10 acţiuni realizate, 2 nefinalizate şi o acţiune amânată

Înfiin ţarea CoNaCo constituie o bază importantă pentru fundamentarea Strategiei Naţionale de Competitivitate a României 2012-2020 şi urmărirea dezvoltării unei economii competitive.

Pentru mediul de afaceri, se impune urgentarea adoptării Strategiei guvernamentale pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri şi a Strategiei guvernamentale dezvoltarea sectorului IMM, prin care sunt instituie o serie de instrumente de evaluare şi monitorizare a performanţelor mediului de afaceri şi a sectorului IMM şi de adaptare la politicile europene.

► Obiective naţionale şi măsuri pentru atingerea lor

• Ocuparea forţei de muncă

Total 14 acţiuni, din care: 10 acţiuni realizate şi 4 acţiuni nerealizate pentru care s-a propus decalarea termenului

Prin adoptarea Legii nr. 62/2011 privind dialogul social, România a făcut un pas important în consolidarea parteneriatului social pentru extinderea şi flexibilizarea negocierii colective şi a altor forme de dialog la toate nivelurile.

MMFPS trebuie să aibă în vedere respectarea termenului (trim. I/2012) prevăzut pentru adoptarea de către guvern a proiectului de lege de modificare şi completare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării for ţei de muncă.



53

MMFPS trebuie să urmărească respectarea termenelor propuse pentru adoptarea de către guvern a proiectelor de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private şi cel privind pensiile ocupaţionale, şi anume trim. I/2012, respectiv trim. IV/2012.

Se constată un impact mai scăzut al proiectelor, cu finanţare din FSE, destinate stimulării angajării şomerilor pe termen lung, doar 33.796 de persoane – din care 16.022 femei şi 8.784 tineri - participând la programe de măsuri active de ocupare. De asemenea, remarcăm faptul că ponderea persoanelor rezidente în mediul rural care au participat la programe de formare profesională şi care, ulterior, au obţinut un loc de muncă a fost de doar 4%.

Impactul a fost mai ridicat în cazul proiectelor destinate formării profesionale continue a lucrătorilor, 107.091 de persoane - din care 38.255 femei - au participat la cursuri de instruire sau pentru actualizarea şi/sau îmbunătăţirea competenţelor.

• Cercetare, dezvoltare, inovare

Total 2 acţiuni, ambele realizate.

Au fost realizate progrese în ceea ce priveşte revizuirea cadrului legislativ, prin introducerea unui nou sistem de evaluare, clasificare şi certificare a organizaţiilor de CD, corelat cu un nou sistem de finanţare instituţională (de bază şi complementară).

A fost consolidată baza materială pentru cercetare, prin finalizarea a trei infrastructuri de mari dimensiuni şi demararea lucrărilor pentru realizarea unor lasere de mare putere.

Pentru stimularea creşterii investiţiilor CDI din sectorul privat, au fost susţinuţi financiar circa 500 operatori economici implicaţi în programe/proiecte de CD finanţate din fonduri publice şi au fost aprobate pachetul de informaţii şi scheme de ajutor de minimis referitoare la cecurile de inovare.

Trebuie acordată o atenţie specială procesului de elaborare a Strategiei naţionale în domeniul inovării .

• Schimbări climatice şi energie

Combaterea schimbărilor climatice şi promovarea dezvoltării durabile

Total 3 acţiuni, toate realizate.

Pentru îmbunătăţirea procesului de inventariere, monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră au fost întreprinse mai multe măsuri: prin HG nr. 674/2011 s-a înfiinţat un serviciu specializat asociat elaborării INEGES, în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM); o echipă de experţi austrieci a derulat un set de cursuri de instruire a personalului de specialitate din ANPM; au fost elaborate trei studii pentru furnizarea datelor necesare îmbunătăţirii INEGES. Rezultatele studiilor au fost introduse în cadrul INEGES 2012 care a fost transmis Comisiei Europene, ulterior urmând a fi transmis comisiei UNFCCC.

În vederea conformării cu prevederile Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, instituţiile de resort trebuie să depună eforturi mai mari pentru atingerea obiectivelor asumate prin Tratatul de Aderare.

Surse regenerabile de energie

În domeniul surselor regenerabile de energie, deşi termenele de finalizare ale celor 4 acţiuni aflate în implementare, sunt ulterioare anului 2012, au fost înregistrate progrese în aplicarea schemei de acordare a certificatelor verzi, precum şi în finanţarea proiectelor de investiţii prin Fondul pentru Mediu.



54

O atenţie specială trebuie acordată promovării actului normativ care prevede suplimentarea bugetului alocat schemei de ajutor de stat pentru valorificarea resurselor regenerabile.

Eficienţa energetică

În domeniul eficienţei energetice, deşi pentru cele 6 acţiuni aflate în implementare nu au fost planificate termene de finalizare în 2012, 32 de operatori economici au beneficiat în anul 2011, de schema de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, sumele totale acordate ca bonus în perioada aprilie – octombrie fiind de 717,305 milioane lei.

Au fost realizate lucrări de reabilitare a sistemelor centralizate de alimentare a localităţilor cu energie termică (Programul Termoficare 2006-2015 căldură şi confort), în valoare totală de 35,46 milioane lei, din care 28,7 milioane lei reprezintă contribuţia unităţilor teritoriale beneficiare. Deşi se aştepta ca Programul naţional de eficienţă energetică pe perioada 2011-2013 să contribuie la realizarea obiectivului Europa 2020, actul normativ de aprobare a programului nu a primit avizul MFP. Mai mult, în lipsa actului normativ de aprobare a programului, nu a fost prevăzută nici linia bugetară pentru acesta, în bugetul 2012 (suma prevăzută de la bugetul de stat, în 2011, era de 6,9 milioane lei).

În perioada următoare, este necesară intensificarea eforturilor pentru sprijinirea investiţiilor în instalaţiile şi echipamentele care conduc la economii de energie, în întreprinderile din industrie, prin creşterea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin în cadrul POS CCE.

• Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii

Total 13 acţiuni, din care: 12 acţiuni realizate şi o acţiune nefinalizată, aflată în curs de implementare

MECTS a elaborat şi publicat metodologiile de implementare pentru programele Şcoala după şcoală, A doua şansă şi a elaborat metodologia de implementare a programului Alfabetizarea funcţională, în paralel cu continuarea implementării programelor anuale de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate. Au fost lansate în dezbatere publică planul cadru şi programele şcolare pentru clasa pregătitoare şi sunt întreprinse măsuri de revigorare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (ÎPT).

Din cauza faptului că rata părăsirii timpurii a şcolii a suferit o evoluţie, pe ansamblu, defavorabilă în perioada 2009-2010, sunt necesare mai multe măsuri bine ţintite în scopul încadrării fenomenului într-o curbă constant descendentă şi pentru a confirma şi susţine evoluţia favorabilă din primele 3 trimestre ale anului 2011.

• Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiară

Total 7 acţiuni, din care: 5 acţiuni realizate, o acţiune în curs de realizare (pentru care nu există date de raportare) şi una pentru care s-a propus prelungirea termenului.

Au fost intensificate eforturile de modernizare a sistemului de calificări din învăţământul superior şi de corelare a acestuia cu cerinţele pieţei muncii şi sunt depuse eforturi pentru o mai bună gestionare şi repartizare a burselor în învăţământul superior.

Se remarcă, totodată, întârzieri în procesul de elaborare a Strategiei învăţării pe tot parcursul vieţii care are ca termen de realizare trim. II/2012, MECTS propunându-şi lansarea în dezbatere publică a unei prime variante până la finalul trim. I, însă aceasta nefiind publicată până la data finalizării prezentului raport.



55

Există, de asemenea, riscul ca sistemul de creditare pentru studenţi şi realizarea scutirii de la plata a 75% din împrumutul acordat pentru studii acelor absolvenţi de studii superioare care vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural să nu se realizeze, riscurile fiind legate de dificultatea identificării resurselor financiare necesare punerii în practică a acestui sistem. Se impun demersuri suplimentare pentru realizarea acestei acţiuni.

• Incluziunea socială / reducerea sărăciei

Total 5 acţiuni, din care: 3 acţiuni realizate; 1 acţiune nefinalizată, aflată în curs de implementare; 1 acţiune nerealizată, pentru care s-a propus decalarea termenului

În domeniul incluziunii sociale active, se constată un impact foarte scăzut al măsurilor implementate cu finanţare din FSE, doar 6.855 de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile au participat la programe de calificare/recalificare (din care 1.483 persoane de etnie romă, 1.070 persoane cu dizabilităţi şi 685 persoane dependente de droguri şi de alcool). În cazul tinerilor care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului, aceste măsuri nu au avut nici un impact, doar 19 tineri au participat la programe de incluziune socială activă.

Având în vedere impactul social al crizei economico-financiare din ultimii ani, trebuie intensificate eforturile pentru implementarea sistemului de management al informaţiei, utilizat pentru plata prestaţiilor sociale şi detectarea cazurilor suspecte de erori sau fraudă prin verificarea încrucişată a informaţiei din bazele de date publice.

În vederea îmbunătăţirii accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate, a fost iniţiată implementarea programelor naţionale care răspund problemelor de sănătate publică prioritare şi nevoilor grupurilor populaţionale vulnerabile. A fost elaborată Strategia de asistenţă medicală primară şi servicii medicale în mediul rural pentru perioada 2012-2020 (termenul prevăzut iniţial era trim. IV/2011).



56

ANEXA TABELUL

valorilor obiectivelor naţionale Europa 2020 şi stadiul acestora la 15 martie 2012

Obiectiv UE-27 Valoare finală RO / Valori intermediare 2011

1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta de 20-64 ani – 75%

70% 2011: 62,3% (trim. IV - date INS)

2. Investiţii în cercetare şi dezvoltare – 3% din PIB 2% 2011: 0,48% PIB 76 (0,30% - surse publice + 0, 18% - surse private)

3. Energie şi schimbări climatice (20/20/20) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de anul de bază 1990– 20 %

20% 201077: - reducerea emisiilor de GES (excluzând

LULUCF 78): 51,48%; - reducerea emisiilor de GES (incluzând LULUCF): 56,55%.

Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut – 20%

24% 2011: valori estimate în 2 ipoteze de lucru: 1. cu luarea în considerare a consumului de

biocarburanţi: -23,3%; 2. fără consumul de biocarburanţi: -22,2 %.

Creşterea eficienţei energetice79 – 20% 19% (10 Mtep, exprimat ca reducere a consumului de energie primară)

2011: 7,400 Mtep (17,3%) faţă de prognoza PRIMES din anul 2007

4. Educaţie Rata părăsirii timpurii a şcolii – 10% 11,3%

2011: 16,7% (trim. III - date INS) Rata populaţiei cu vârsta de 30-34 ani absolventă a unei forme de educaţie terţiară – 40%

26,7% 2011: 20,5% (trim. III - date INS)

5. Promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei80 - reducerea cu cel puţin 20 milioane a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială

580.000 persoane 2011: CNP a estimat, la nivelul lunii decembrie 2011, o reducere a numărului de persoane sărace cu aproximativ 500 mii81, faţă de anul 2008.

76 Estimare realizată de ANCS, utilizând valorile pentru anul 2011 din Cercetare - dezvoltare în România - Colecţie de date statistice - (2005 - 2010) INS 2011 şi presupunând că ponderea din surse private rămâne la nivelul celei din anul 2010, adică 0,18% PIB, conform Anuarului Statistic al României, INS 2011. 77 Conform obligaţiilor de raportare asumate prin ratificarea Convenţiei LRTAP, în anul n se elaborează şi raportează inventarul naţional final al emisiilor de GES pentru anul n-2. 78 LULUCF - utilizarea terenului, schimbarea utilizării terenului şi silvicultură. 79 Acest obiectiv este indicativ pentru statele membre. 80 Aceasta valoare corespunde indicatorului rata sărăciei relative. Consiliul EPSCO din 8 iunie 2010 a propus încă doi indicatori pentru a reflecta şi alte faţete ale sărăciei (privaţiuni materiale şi gospodării fără nici un membru ocupat. 81 O estimare mai corectă a ratei sărăciei relative se va putea realiza doar după publicarea datelor oficiale de la recensământul populaţiei.

Documents

raport privind implementarea programului naţional de reformă 2011