Raport privind impactul asupra mediului Staţie de sortare ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/2014/Acorduri/EIA/RIMKOROLISSTATIESORTARE.pdfRaport privind impactul asupra mediului

Raport privind impactul asupra mediului Staţie de sortare agregate minerale 2014

1 SC KOROLIS SRL

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru proiectul “Staţie de sortare agregate minerale”,

extravilan comuna Umbraresti, Sat Condrea, T126, P6, judeţul Galaţi

Beneficiar : SC KOROLIS SRL

Autori : SC DANIAS SRL Elaborator studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Zaharia Lăcrămioara PFA Elaborator de studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 321 ȋn Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Bojoi Silvia PFA Elaborator studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, RS, poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Martie 2014


2 SC KOROLIS SRL

CUPRINS Introducere ________________________________________________________________________ 5 1. Informaţii generale ________________________________________________________________ 6 1.1. Informaţii despre titularul proiectului __________________________________________________ 6 1.2. Autorii atestaţi ai Raportului privind impactul asupra mediului ______________________________ 6 1.3. Denumirea proiectului _____________________________________________________________ 6 1.4. Amplasament ___________________________________________________________________ 6 1.5. Descrierea proiectului _____________________________________________________________ 8 1.5.1. Descrierea construcţiei __________________________________________________________ 9 1.5.2. Procese tehnologice de producţie ________________________________________________ 10 1.5.3. Etapa de dezafectare şi reconstrucţie ecologică ______________________________________ 11 1.5.4. Materii prime, materiale, echipamente, energie electrica, substante sau preparate chimice, utilaje, mijloace de transport utilizate _________________________________________________________ 11 1.6. Resurse naturale necesare implementării proiectului ___________________________________ 12 1.7. Căi de acces ___________________________________________________________________ 13 1.8. Organizarea de şantier __________________________________________________________ 13 1.9. Modul de ȋncadrare a proiectului ȋn planurile de amenajare a teritoriului _____________________ 13 2. Proces tehnologic ________________________________________________________________ 14 2.1.1. Flux tehnologic la sortarea – spălarea agregatelor ____________________________________ 14 2.1.2. Dotări _______________________________________________________________________ 15 2.1.3. Program de lucru ______________________________________________________________ 15 2.1.4. Utilităţi ______________________________________________________________________ 15 2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului __________________________________ 16 3. Deşeuri ________________________________________________________________________ 17 4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora ____________ 18 4.1. Apa _________________________________________________________________________ 18 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie ______________________________________________________ 18 4.1.2. Managementul apelor uzate _____________________________________________________ 19 4.1.3. Prognozarea impactului _________________________________________________________ 20 4.1.4. Măsuri de diminuare a impactului _________________________________________________ 21 4.2. Aerul ________________________________________________________________________ 21 4.2.1. Date generale ________________________________________________________________ 21 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi _______________________________________________________ 22 4.2.3. Prognozarea poluării aerului _____________________________________________________ 24 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului _________________________________________________ 25 4.3. Solul şi subsolul ________________________________________________________________ 25 4.3.1. Surse de poluare a solului ______________________________________________________ 26 4.3.2. Prognozarea impactului _________________________________________________________ 26 4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului _________________________________________________ 27 4.4. Zgomot şi vibraţii ________________________________________________________________ 27 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii _______________________________________________________ 27 4.4.2. Prognozarea impactului _________________________________________________________ 28 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului _________________________________________________ 30 4.5. Biodiversitatea _________________________________________________________________ 30 4.5.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului ________________________________________________________________________ 32 4.5.1.1. Aria specială de protecţie avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior ______________ 32 4.5.1.2. Situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior _____________________ 34 4.5.2. Identificarea şi evaluarea impactului _______________________________________________ 36 Impact pe termen scurt sau lung _______________________________________________________ 36 Impactul ȋn faza de construcţie ________________________________________________________ 36


3 SC KOROLIS SRL

Impactul ȋn faza de operare ___________________________________________________________ 36 Impactul în faza de închidere __________________________________________________________ 37 Impactul rezidual ___________________________________________________________________ 37 Impactul cumulativ __________________________________________________________________ 37 2. Proces tehnologic ________________________________________________________________ 14 2.1.1. Flux tehnologic la sortarea - spălarea agregatelor _____________________________________ 14 2.1.2. Dotări _______________________________________________________________________ 15 2.1.3. Program de lucru ______________________________________________________________ 15 2.1.4. Utilităţi ______________________________________________________________________ 15 2.2. Surse tehnologice cu impact potenţial asupra mediului __________________________________ 16 3. Deşeuri ________________________________________________________________________ 17 4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora ____________ 18 4.1. Apa _________________________________________________________________________ 18 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie ______________________________________________________ 18 4.1.2. Managementul apelor uzate _____________________________________________________ 19 4.1.3. Prognozarea impactului _________________________________________________________ 20 4.1.4. Măsuri de diminuare a impactului _________________________________________________ 21 4.2. Aerul ________________________________________________________________________ 21 4.2.1. Date generale ________________________________________________________________ 21 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi _______________________________________________________ 22 4.2.3. Prognozarea poluării aerului _____________________________________________________ 24 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului _________________________________________________ 25 4.3. Solul şi subsolul ________________________________________________________________ 25 4.3.1. Surse de poluare a solului ______________________________________________________ 26 4.3.2. Prognozarea impactului _________________________________________________________ 26 4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului _________________________________________________ 27 4.4. Zgomot şi vibraţii ________________________________________________________________ 27 4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii _______________________________________________________ 27 4.4.2. Prognozarea impactului _________________________________________________________ 28 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului _________________________________________________ 30 4.5. Biodiversitatea _________________________________________________________________ 30 4.5.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului ________________________________________________________________________ 32 4.5.1.1. Aria specială de protecţie avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior ______________ 32 4.5.1.2. Situl de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior _____________________ 34 4.5.2. Identificarea şi evaluarea impactului _______________________________________________ 36 Impact pe termen scurt sau lung _______________________________________________________ 36 Impactul ȋn faza de construcţie ________________________________________________________ 36 Impactul ȋn faza de operare ___________________________________________________________ 36 Impactul în faza de închidere __________________________________________________________ 37 Impactul rezidual ___________________________________________________________________ 37 Impactul cumulativ __________________________________________________________________ 37 4.5.3. Evaluarea semnificaţiei impactului _________________________________________________ 44 4.5.4. Măsuri de reducere a impactului __________________________________________________ 53 4.5.5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate __________________________________________________________________ 54 4.6. Peisajul ______________________________________________________________________ 56 4.7. Mediul social şi economic _________________________________________________________ 56 4.8. Condiţii culturale şi etnice _________________________________________________________ 57 5. Analiza alternativelor ______________________________________________________________ 58 5.1. Alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) ___________________________________________ 58


4 SC KOROLIS SRL

5.2. Alternativa realizării proiectului ____________________________________________________ 58 5.3. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului şi dacă există incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului ________________________________________________________ 58 6. Monitorizarea ___________________________________________________________________ 61 7. Situaţii de risc ___________________________________________________________________ 62 7.1. Situaţii de risc ȋn perioada de construire ______________________________________________ 63 7.2. Situaţii de risc ȋn perioada de funcţionare _____________________________________________ 63 8. Descrierea dificultăţilor ____________________________________________________________ 66 9. Rezumat fără caracter tehnic ________________________________________________________ 67 9.1. Descrierea activităţii _____________________________________________________________ 67 9.2. Metodologia utilizată pentru evaluarea impactului ______________________________________ 68 9.3. Impactul prognozat asupra mediului _________________________________________________ 69 9.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul _____________________________ 70 9.5. Măsuri de diminuare a impactului ___________________________________________________ 70 9.6. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului _________________ 70 9.7. Prognoza asupra calităţii vieţii şi asupra condiţiilor sociale _______________________________ 70 Glosar de termeni __________________________________________________________________ 71 Bibliografie ________________________________________________________________________ 72 Anexe ___________________________________________________________________________ 73

Certificat de urbanism nr. 91/09.07.2013 emis de Primăria Comunei Umbraresti; Certificat de înregistrare ORC SC KOROLIS SRL Contract de comodat nr. 2373 din 23. 10.2012 intre SC Korolis SRL si domnii Radulescu Costel si Radulescu Didina (proprietari) insotit de incheierea de autentificare nr. 2326/18.10.2012

Aviz de gospodarire a apelor nr. 106 din 07 Octombrie 2013 privind investitia "Statie de sortare-spalare agregate minerale, in comuna Umbraresti, judetul Galati: emis de A.N. A.R. A.B.A. Prut - Bȃrlad; Aviz nr. 30501307140/18.09.2013 S.C Filiala de Distributie a Energiei Electrice Electrica Distributie Muntenia Nord SA sucursala de distributie Galati pentru "Statie sortare agregate minerale in comuna Umbraresti, judetul Galati". Aviz nr. 5657/24.09.2013 emis de SNT Gaze Naturale "Transgaz" SA Medias, Departamentul de explaoatre teritoriala Braila pentru "Statie sortare agregate minerale in comuna Umbraresti, judetul Galati" Decizia APM Galaţi nr. 535/27.08.2013 - Etapa de evaluare iniţială Decizia Etapei de ȋncadrare nr. 626/01/10.2013 emisă de APM Galaţi Adresa APM Galaţi nr. 19097/04.10.2013 referitoare la problemele de mediu care trebuiesc analizate în Raportul privind impactul asupra mediului şi în Studiul de evaluare adecvată, cu elementele de îndrumar Adresa APM Galaţi nr 3212/12.02.2014 de acceptare a Studiului de evaluare adecvata Plan de încadrare în zonă Plan de situaţie


5 SC KOROLIS SRL

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

pentru proiectul “Statie de sortare agregate minerale”,

extravilan Comuna Umbraresti, Sat Condrea, T126,P6, judeţul Galaţi

Introducere

Raportul privind impactul asupra mediului solicitat de APM Galaţi prin Adresa nr. 3212/12.02.2014 a fost realizat pentru beneficiarul SC Korolis SRL pentru proiectul de investiţie “Statie de sortare agregate minerale”, propus a fi amplasat ȋ n extravilanul Satului Condrea, T126, P6, comuna Umbraresti, judeţul Galaţi. Raportul face parte din documentaţia procedurii de obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de APM Galaţi în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările şi completările ulterioare. Structura Raportului la Studiul de evaluare a impactului urmăreşte recomandările din Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Conform Deciziei etapei de ȋ ncadrare nr. 626/01.10.2013 emise de APM Galaţi, proiectul propus intră sub incidenţa: - HG nr. 445/2009 fiind încadrat în Anexa nr. 2 – Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului: pct. 10 a – proiecte de dezvoltare a unităţilor/zonelor industriale; 2d iii – foraje pentru alimentarea cu apă; - art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Având în vedere că prin proiect amplasamentul este situat in vecinltatea ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior si in interiorul sitului de importanfi comunitard ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, declarată parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în Român ia prin H.G. nr. 1284/2007, evaluarea impactului asupra mediului va: - identifica dacă speciile şi/sau tipurile de habitate de interes comunitar pentru a căror conservare s-a desemnat situl respectiv se află pe amplasamentul propus; - identifica impactul proiectului asupra acestora în toate fazele de realizare; - propune măsuri de reducere a impactului, măsuri de conservare şi/sau măsuri compensatorii; - identifica potenţialul impact asupra celorlalte specii/habitate, pentru care a fost desemnat situl respectiv, conform Formularului Standard Natura 2000; se va analiza mărimea impactului, durata şi reversibilitatea; - analiza şi prognoza efectele lucrărilor propuse asupra speciilor şi va propune măsuri de reducere a efectelor, după caz; - evalua modul în care se asigură respectarea cerinţelor aplicabile proiectului din Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva Cadru privind Apa 2000/60/EC. În conformitate cu art. 11, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Aliniatul 2) al aceleiaşi ordonanţe precizează că pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea un impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra mediului.


6 SC KOROLIS SRL

1. Informaţii generale

1.1. Informaţii despre titularul proiectului Beneficiarul proiectului este S.C. KOROLIS S.R.L., societate cu capital privat, cu sediul in satul Umbraresti, comuna Umbraresti, judeţul Galaţi. Datele de identificare ale societăţii sunt următoarele:

Adresa: Sat Umbraresti nr. 555, comuna Umbraresti, judetul Galati

Cod unic inregistrare: 15204769

J17/1102/20.04.1994

Persoana de contact: Rădulescu Costel

Telefon: 0741553881 1.2. Autorii atestaţi ai Raportului privind impactul asupra mediului Autorii atestaţi de Ministerul Mediului ai Raportului privind impactul asupra mediului sunt: SC DANIAS SRL – societate certificată de Ministerul Mediului pentru elaborarea studiilor pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; Sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, Judeţul Galaţi, J17/438/1993, CUI 3814348, telefon: 0236 412 126, fax: 0236 435 180, mobil: 0745 116 685; www.mmediu.ro; Zaharia Lăcrămioara PFA, Elaborator de studii pentru protecţia mediului, Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia nr. 321 ȋn Registrul Naţional al Elaboratorilor; Eroare! Referință hyperlink incorectă. social: Bacău, Str. Iosif Cocea, Bl. 12, Sc. B, Ap. 14, judeţul Bacău; Fax: 0334 415 217; mobil: 0745 232 499; www.mmediu.ro; Bojoi Silvia PFA, Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului; Certificat de înregistrare valabil din 17.11.2009 – 17.11. 2014; Sediul social: Galaţi, B-dul Galaţi, Nr. 4, Bloc A13 B, Scara 5, Ap. 98, judeţul Galaţi; Telefon/Fax: 0336 409 180; Mobil: 0751 024 651; www.mmediu.ro; 1.3. Denumirea proiectului “Statie de sortare agregate minerale”extravilan comuna Umbraresti, sat Condrea, T126,P6, judeţul Galaţi Proiectant - S.C. SUPERCONSULT S.R.L. Galati - D.T.C. U. - Lungu Alina Nicoleta Intreprindere Individuala - „Construire Statie sortare agregate minerale” DTAC 1.4. Amplasament Statia de sortare agregate minerale va fi amplasată pe o suprafaţă de 5.000mp situată în tarlaua 126, parcela 6, avȃ nd număr cadastral 100560, ȋ n extravilanul localităţii Condrea, comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi (Figura1). Terenul este proprietatea persoanelor fizice Rădulescu T. Costel şi Rădulescu C. Didina conform Contractului de schimb nr. 2326/18.10.2012 şi dat spre folosinţă SC KOROLIS SRL, conform Contractului de comodat nr. 2373/23.10.2012.


7 SC KOROLIS SRL

Figura 1- Plan de ȋ ncadrare ȋ n judeţul Galaţi a proiectului ’’Staţie de sortare agregate minerale".


8 SC KOROLIS SRL

În prezent terenul este liber de construcţii; conform studiului geotehnic este stabil si fără accidente de teren subterane.

Amplasamentul propus este situat ȋ n apropierea digului de apărare mal stȃ ng s rȃ ului Siret, ȋ n zonă neinundabilă, ȋ n primul nivel de terasă de pe malul stȃ ng al rȃ ului Siret, ȋ n apropierea contactului de terasă ȋ naltă.

Accesul in zona de lucru se va realiza din drumul judetean ce leaga localitatea Condrea de DN 25 Galati- Hanu Conachi-Tecuci, pe un drum de exploatare in lungime de cca. 0,5 km.

Figura 2 - Plan de incadrare in zona Amplasamentul are urmatoarele vecinatati: N - SC Korolis SRL, teren arabil E - drum, DE 596 S - SC Korolis SRL, teren arabil V - SC Korolis SRL, teren arabil

1.5. Descrierea proiectului Scopul investitiei îl constituie crearea unei capacitati de productie ce are în vedere, prelucrarea si valorificarea agregatelor sub forma de sorturi de balastiera pentru lucrari de terasare drumuri, obtinerea betoanelor si mortarelor. Obiectivul proiectat se va executa pe un teren cu suprafaţa de 5.000mp, situat in tarlaua 126, parcela 6, aflat în domeniul privat. Terenul este proprietatea sotilor Radulescu Costel si Radulescu Didina, conform contractului de schimb încheiat cu Primăria Umbraresti - Incheierea de autentificare nr. 2326 din 18.10.2012. Din punct de vedere administrativ terenul face parte din extravilanul localităţii Condrea, comuna Umbraresti, judeţul Galaţi. Terenul a fost pus la dispozitia SC Korolis SA de catre proprietari conform contractului de comodat nr. 2373/23.10.2012 pentru o perioada de 30 de ani.


9 SC KOROLIS SRL

Plan de incadrare in zona In acest sens se are în vedere realizarea unui incinte tehnologice în care se va amplasa statia de sortare – spalare cu dotarile aferente. Proiectul propus de S.C. KOROLIS S.R.L. la nivelul terasei râului Siret, are următoarele obiective: împrejmuirea suprafete de 5000 mp în extravilanul satului Condrea, comuna Umbrăreşti cu plasa de sârmă zincată împletită, montată pe spalieri (stâlpi) din beton amenajarea terenului din incinta prin decopertarea stratului de pamant in vederea realizarii constructiilor realizarea cailor de acces auto si pentru personalul muncitor stratul de pamant vegetal îndepărtat de pe suprafaţa amenajata va fi utilizat la amenajarea perimetrala a terenului (inierbarea terenului si plantarea unor arbusti) amplasarea unei constructii metalice, a unui bazin de alimentare, bazin de decantare, o baracă metalică mobilă si un bazin vidanjabil, cantar si baraca de control, toaleta ecologica,statie sortare intretinerea si exploatarea statiei de sortare a agregatelor minerale Prin proiectul analizat se propune ca din suprafaţa totala a amplasamentului de 0,5 ha, suprafata construita sa fie de 1259,50 mp. 1.5.1. Descrierea constructiei Statia sortare-spalare agregate naturale va fi compusa din: buncar alimentare de 30 mc, cu alimentator vibrant banda alimentare (buncar-ciur sortare) ciur de sortare prevăzut cu 4 nivele de cernere, cu suprafata de 4,5 mp, cu site de 4 mm, 8, 16 si 32 mm; instalaţie de spălare agregate ce va fi montată pe o structură metalică cu scopul de a realize căderea agregatelor spălate pe jgheab, direct ȋ n padocuri;


10 SC KOROLIS SRL

5 benzi transportoare ciur-sortare-padocuri, pentru sorturile prelucrate, inclusiv pentru refuzul de ciur banda nisip (ciur-sortare- padoc nisip); Prin proiect vor mai fi realizate următoarele construcţii:

- bazin de stocare a apei dotat cu pompă de apă, V = 450mc; Ac = 65mp; - bazin de decantare, bicompartimentat, V = 325 mc; Ac = 90mp

Toate constructiile sunt provizorii existand posibilitatea de a fi mutate intr-un alt amplasament. 1.5.2.Procese tehnologice de productie Staţia de sortare a agregatelor minerale va avea capacitatea maxima de 40 mc/oră şi va fi alcătuită din următoarele instalaţii: buncăr de alimentare de 30 mc cu alimentator vibrant; banda de alimentare (buncăr - ciur sortare); ciur de sortare prevăzut cu 4 nivele de cernere cu suprafata de 4,5mp, cu site de 4mm, 8mm, 16mm şi 32mm); instalaţie de spălare agregate ce va fi montată pe o structură metalică cu scopul de a realiza căderea agregatelor spălate pe jgheab, direct ȋ n padocuri; 5 benzi transportoare ciur sortare - padocuri pentru sorturile prelucrate, inclusiv pentru refuzul de ciur; bandă nisip (ciur sortare - padoc nisip) Capacitatea de prelucrare a staţiei: - Capacitate de producţie maximă: 40 mc/h; - Capacitate anuală: 40 mc/h x 8 ore/zi x 210 zile/an = 67.200 mc balast; Regim de funcţionare: 8 ore/zi; 210 zile/an; Sorturile rezultate în urma prelucrării vor fi depozitate în padocuri, cu suprafaţa betonată, separate între ele prin pereţi realizaţi din elemente prefabricate din beton, astfel: sort 0 - 4.0 mm; sort 4.0 - 8.0 mm; sort 8.0 - 16.0 mm; refuz cu dimensiuni mai mari de 16 mm. Procesul tehnologic de sortare - spalare a agregatelor minerale de râu constă în prelucrarea materiei prime (nisip şi pietriş), care este adus din perimetrul de exploatare aflat în exploatarea SC Korolis SRL. Fazele procesului tehnologic de sortare - spălare agregate minerale de râu sunt urmatoarele: transportul materialului brut excavat (nisip şi pietriş) în incinta staţiei; încărcarea buncărului care alimentează staţia de sortare- spălare, cu ajutorul unui încărcător frontal; spălarea materialului şi sortarea pe ciururi vibratoare. Se obţin sorturi: 0-4mm; 4-8mm; 8-16mm şi refuz (agregate cu dimensiuni mai mari 16 mm); depozitarea sorturilor în depozitele de sorturi; decantarea şi recircularea apei de spălare din bazinul de decantare. Nisipul şi pietrişul sub formă de balast din buncărul de alimentare este transportat prin alimentatorul vibrant la banda de alimentare a ciurului. Ciurul de sortare va fi prevăzut cu 4 nivele de cernere, cu suprafaţa de 4,5mp, cu site de 4mm, 8mm, 16mm şi 32 mm. Staţia de sortare va fi echipată cu o instalaţie de spălare a agregatelor.


11 SC KOROLIS SRL

Transportul agregatelor minerale (balast brut) la staţia de sortare se face cu autobasculantele, din perimetrul de exploatare, situat în terasa mal stâng a râului Siret, la cca. 0,2 km faţă de staţia de sortare. Balastul se descarcă direct în buncărul de receptie. Sub buncărul de recepţie se va monta un transportor cu bandă care alimentează grupul de ciururi vibratoare, echipate cu site cu ochiuri 4mm, 8mm, 16mm si 32 mm. Materialele ce rămân pe sitele 16mm, 8mm şi 4mm sunt transportate la depozitele de cu transportoare cu bandă. Materialul ce trece prin sita de 4mm este preluat de un clasor cu şnec care separă apa de nisip; nisipul este transportat cu un transportor cu bandă la depozitul de nisip 0-4 mm. Sorturile rezultate în urma prelucrării vor fi depozitate în padocuri, cu suprafaţa betonată, separate între ele prin pereţi realizaţi din elemente prefabricate din beton, astfel: 0-4mm; 4-8mm; 8-16 mm şi refuz , cu dimensiuni mai mari de 16 mm. Necesarul de apă va fi asigurat din panza freatica, prin intermediul unui bazin de stocare. Bazinul de stocare se va alimenta din acviferul freatic al râului Siret. Volumul bazinului de stocare va fi de 450mc. Bazinul va fi prevăzut cu un echipament de pompare cu P = 20 kw. De la bazinul de stocare al apei, apa necesară pentru scopuri tehnologice va fi pompată la instalaţia de spălare prin intermediul unei conducte cu Dn 100mm. În cazul în care staţia de sortare nu funcţionează, autobasculantele descarcă balastul într-un depozit situat lângă buncărul de alimentare. Balastul depozitat poate fi introdus în circuitul de sortare cu ajutorul unui încărcător frontal pe pneuri cu cupa de la 2.5 mc la 3.4 mc. 1.5.3. Etapa de dezafectare si reconstructie ecologica La încheierea ciclului de viaţă, teoretic, instalatia tehnologica poate fi dezafectată dar, decizia va fi luată în funcţie de comportarea în exploatare. Dezafectarea instalatiei se va face în baza unui proiect supus procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului, conform legislaţiei în vigoare în acest domeniu şi la acel moment. În momentul în care exploatarea instalatiei nu se mai justifică tehnico -economic se vor lua urmatoarele masuri in vederea dezafectarii acesteia: terenul va fi eliberat de toate constructiile anexe completarea stratului de pamant vegetal decopertat pastrarea cotei initiale a terenului innierbarea suprafetei de 5.000 m2 aferenta proiectului. 1.5.4. Materii prime, materiale, echipamente, energie electrica, substante sau preparate chimice, utilaje, mijloace de transport utilizate Alimentarea cu energie electrică a organizării de şantier se va face din reteaua care alimenteaza satul Condrea, iar ulterior dupa construirea statiei se va finaliza racordul din reteaua electrica a comunei. Lungimea retelei de alimentare va fi de cca. 500m. Combustibilii şi materiale utilizate pentru funcţionarea mijloacelor de transport utilizate sunt: motorină, cauciucuri, uleiuri, acumulatori auto.

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea anuală Denumirea Cantitate anuală Furnizor

Nisip şi pietriş 67.200 mc

Motorină 35.000 litri Staţie de distribuţie

carburanţi autorizată

Ulei hidraulic 100 litri

Furnizor autorizat Ulei de

transmisie 200 litri


12 SC KOROLIS SRL

Materia prima pentru procesul tehnologic este balastul de rau care este spalat si sortat pe dimensiuni. Refuzul de ciur (pietre cu Φ > 31mm) va fi depozitat intr -un padoc separat. Societatea va prelucra prin spălare - sortare balastul extras. Materialul sortat se va încărca în mijloace auto şi se va transporta la agenţi economici specializaţi autorizaţi în fabricarea betoanelor şi mortarelor. In procesul de sortare a agregatelor minerale nu se folosesc substanţe chimice periculoase. 1.6.Resurse naturale necesare implementarii proiectului Amplasamentul proiectului propus este situat în vecinătatea sitului de importanta avifaunistica ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior (cca 300 m de la limita vestică a perimetrului şi cca 280 m de la limita sudică până la aria de protecţie specială avifaunistică) şi la limita nord-estica a sitului de importanţă comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. In cadrul proiectului propus nu vor fi folosite resurse naturale din aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior. Din situl de importanţă comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior va fi utilizat un volum de 67200 mc agregate minerale/an şi o suprafaţă de teren de 0,5 ha.

Suprafaţa de teren ocupată de proiect la nivelul ariilor naturale protejate din zonă

Resursele naturale utilizate ca urmare a implementării proiectului sunt agregatele minerale şi apa. Subsolul amplasamentului excavat prezintă, până la adâncimea de 7,2 m, un complex aluvionar de nisipuri şi pietrişuri de vârstă Holocen superior, alcătuit din fragmente detritice, alohtone, poligene, de natură predominant sedimentară şi metamorfică, provenite din formaţiunile de platfomă şi cele carpatice, material erodat şi transportat de râul Siret. Poiectul denumit ’’Lucrari de amenajare iaz piscicol’’ aflat in derulare si care apart ine tot S.C. KOROLIS S.R.L pune la dispozitie beneficiarului agregatele minerale excavate si introducerea acestora in procesul tehnologic de sortare. Se preconizează obţinerea unui volum de 619.075 mc, în perioada 2013-2020 ceea ce ofera premiza asigurarii resurselor necesare implementarii proiectului ’’Statie de sortare agregate minerale’’.

AMPLASAMENT

5000 m.p.


13 SC KOROLIS SRL

1.7. Cai de acces Nu vor fi construite drumuri noi, vor fi utilizate drumurile existente iar acolo unde va fi cazul acestea vor fi reamenajate (balastate). 1.8. Organizarea de santier Pentru respectarea măsurilor de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului, beneficiarul proiectului va impune constructorului obligativitatea amplasării organizăriii de şantier în afara teritoriilor ariilor naturale protejate şi a vecinătăţilor imediate ale acestora, zonelor de protecţie ale apelor şi perimetrelor hidogeologice ale surselor de alimentare cu apă pentru consum uman, şi fără să producă disconfort populaţiei. Organizarea de şantier va cuprinde următoarele construcţii şi amenajări: container uzinat standardizat cu funcţiunea de birou; vestiar; toaleta ecologică; platformă de parcare pentru utilaje şi autobasculante; platformă betonată pentru amplasarea containerelor destinate colectării selective a deşeurilor; amenajările pentru amplasarea grupului electrogen; Toate dotarile organizarii de santier se vor afla in interiorul amplasamentului proiectului. Gestionarea deşeurilor se va face cu respectarea prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, în condiţii de siguranţă pentru componentele de mediu, operatorul economic responsabil (constructorul) având următoarele obligaţii: să respecte prevederile legale privind colectarea selectivă (PET-uri, hărtie/carton, metalice, menajere), valorificarea/eliminarea deşeurilor, cu scopul evitării daunelor aduse mediului, biodiversităţii şi oamenilor; să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate, colectate, transportate, depozitate temporar, valorificate şi eliminate (conform modelului prevăzut în Anexa nr. 1 la HG nr. 856/2002, cu completările ulterioare, şi să o transmită anual Agenţiei pentru Protecţia Mediului); pe durata transportului, deşeurile vor fi însoţite de documente din care să rezulte: deţinătorul, destinatarul, tipurile de deşeuri, locul de încărcare, locul de destinaţie, cantitatea; un exemplar al acestor documente va fi transmis beneficiarului proiectului; să instruiască angajaţii care vor fi implicaţi în implementarea proiectului cu scopul gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri generate. gestionarea deşeurilor generate. 1.9. Modul de încadrare a proiectului în planurile de amenajare a teritoriului Conform Certificatului de Urbanism nr. 91/5200 din 09.07.2013, eliberat de Consiliul Judeţean Galati, obiectivul proiectat se va executa pe un teren cu suprafaţa de 5.000mp, situat in tarlaua 126, parcela 6, aflat în domeniul privat. Terenul este proprietatea sotilor Radulescu Costel si Radulescu Didina, conform contractului de schimb încheiat cu Primăria Umbraresti insotit de incheierea de autentificare nr. 2326 din 18.10.2012. Din punct de vedere administrativ terenul face parte din extravilanul localităţii Condrea, comuna Umbraresti, judeţul Galaţi. Terenul a fost pus la dispozitia SC Korolis SA de catre proprietari conform contractului de comodat nr. 2373/23.10.2012 pentru o perioada de 30 de ani. Terenul are urmatoarele vecinătăţi: la Nord – SC Korolis SRL, teren arabil; la Est – Drum de exploatare 596; la Sud - SC Korolis SRL, teren arabil; la Vest - SC Korolis SRL, teren arabil.


14 SC KOROLIS SRL

Accesul la amplasament se va realiza din drumul judetean ce leaga localitatea Condrea de DN 25 – Galati – Hanu Conachi, pe drumul de exploatare DE 596 pe o lungime de 0,5 km Coordonatele topogeodezice ale perimetrului (în sistem Stereografic 1970) au fost stabilite pe baza planurilor de situaţie (ridicări topografice):

Nr. Pct. X (m) Y (m)

1 470207.414 688780.077

2 470207.348 688893.577

3 470191.727 688887.521

4 470157.366 688863.048

5 470157.414 688780.048

2. Proces tehnologic

2.1.1. Fluxul tehnologic la sortarea – spalarea agregatelor Instalatia de sortare, spalare agregate minerale de rau este destinata pentru sortarea si spalarea agregatelor avand urmatoarele date de intrare si iesire:

Date de intrare a sistemului:

Tipul materialului: pietris

Sortarea materialului: umed

Cantitatea materialului: 80 t/h;

Greutatea volumetrica: 1,6 Date de iesire a sistemului:

Sorturi naturale, dispersia 0/4, max 20%: 16t/h




Sorturi naturale, dispersia 25/x, max 20%: 16t/h Pietrisul este adus si depozitat in buncarul de alimentare care este o constructive metalica din table si profile sudate cu pereti inclinati ce formeaza o cuva tip palnie la baza caruia se fixeaza alimentatorul vibrant. Buncarul este fixat pe o platforma betonata, sprijinindu-se pe patru picioare din profile sudate. Din alimentatorul vibrant care este o constructive metalica echipata cu vibrator, pietrisul trece pe banda transportoare . Banda are latimea de 650mm si lungimea de 24 m. Din banda trasportoare, materialul ajunge in utilajul de sortare care este tot o constructive metalica formata din cadru vibrator cu patru nivele de site. Nivele de sortare au o inclinatie de 18 grade fata de orizontala. In imediata apropiere se afla utilajul pentru recuperare sort 0-4 care foloseste atat apa tehnologica, cat si cea recuperata din procesul tehnologic. Utilajul de recuperare sort 0-4 este prevazut cu un jgheab de evacuare a nisipului. Din utilajul de sortare pleaca benzile transportoare destinate transportului materialului catre depozitele de sortuir 4-8, 8-16, 16-25, 25-63 si refuzul de ciur. 2.1.2. Dotari In incinta se vor realiza urmatoarele constructii: Baraca metalica mobile destinata birourilor: 6,00 m x 3,00m – 2 buc Grup sanitar prevazut cu bazin vidanjabil: 1,5m x 2,00m Bazin de decantare amplasat pe o platform betonata : 5,00m x 13,00m; Bazin de alimentare amplasat pe o platformă betonata : 5,00m x 18,00m;


15 SC KOROLIS SRL

Un cantar pentru autovehicule cu baraca metalica de supraveghere: 2,40 x 4,50m Statia de sortare propriu – zisa (Sc = 900mp) formata din:

- Buncar alimentare; - Banda transportoare - Alimentator vibrant - Utilaj pentru sortare - Utilaj pentru recuperare sort - 5 benzi transportoare ale diferitelor sorturi - Sistem alimentare cu apa - Tablou comanda continand dulapul electric cu anexe: 3,00 x 4,00m

2.1.3. Program de lucru: 6 angajati, 8 ore/zi, 210 zile/an

2.1.4. Utilitati 2.1.4.1. Alimentarea cu apa Alimentarea cu apă potabila Necesarul de apă potabila pentru personal va fi asigurat zilnic la pet-uri sau canistre de 65 – 10 l. Alimentarea cu apă tehnologică Sursa de apă: Necesarul de apă va fi asigurat din panza freatica prin saparea sub adancimea de 4,50m (adancimea nivelului hidrostatic in zona). Putul va fi sapat in apropierea statiei de sortare si va fi echipat cu o electropompa cu P = 2,2kW care refuleaza apa in bazinul de stocare. Instalatia de alimentare cu apa tehnologica va fi compusa din:

Bazin de stocare ce va avea volumul de 450mc si Sc = 65 mp

Conducta de transport apa cu Dn35mm si lungimea de 20m

Instalatie de stropire pe ciur Necesar de apa: Cerinta de apa

Qzi max = 192mc/zi (6,66 l/s)

Qzi med = 160mc/zi (5,55 l/s)

Qzi min = 128mc/zi (4,44 l/s)

Qorar max = 24mc/h

Vmax anual = 40,32 mii mc/an

Vmed. Anual = 33,6 mii mc/an

Qzi max = 211,2mc/zi (7,33 l/s)


Qzi min = 140,8mc/zi (4,9 l/s)

Qorar max = 26,4mc/h


Vmed. Anual = 36,9 mii mc/an 2.1.4.2. Evacuare ape uzate Apele uzate de tip menajer vor fi evacuate în toaleta ecologică. Apele uzate de tip tehnologic rezultate de la instalaţia de spălare a staţiei de sortare vor fi colectate şi evacuate prin intermediul unei reţele de canalizare până la bazinul de decantare bicompartimentat de 325 mc. Instalatiile de evacuare si decantare a apei tehnologice vor fi alcatuite din: Cuva de linistire a clasorului cu snec Conducta colectoare de la clasorul cu snec Conducta de evacuare cu Dn 150mm Bazin de decantare bicompartimentat cu V = 325 mc si Sc = 90mp.


16 SC KOROLIS SRL

Apele uzate tehnologice ce vor contine fractiile fine (partea levigabila) vor fi conduse prin conducta de evacuare cu Dn 150 mm la bazinul de decantare, unde suspensiile se vor depune, iar apa decantata se va colecta si evacua in bazinul de stocare, fiind recirculata in statia de sortare. Procentul de recirculare va fi de cca. 80%. 2.1.4.3. Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica se va face prin conectarea la reteaua care alimenteaza satul Condrea. Lungimea retelei de alimentare va f i de cca. 500 m. 2.1.4.4. Alimentarea cu energie termica Nu este cazul. Incalzirea va fi asigurata de sobe. Combustibilul utilizat va fi lemnul. 2.1.4.5. Alimentarea cu combustibil Combustibilul necesar utilajelor va fi asigurat de la statii de distributie carburanti autorizate. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili (motorina, benzina) . 2.2. Surse tehnologice cu potential impact asupra mediului Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele folosite pentru realizarea sortării agregatelor minerale de râu (nisip si pietris). Factorii de mediu care ar putea fi afectaţi de eventualele poluări accidentale sunt aerul ,solul, si apa. In perioada de funcţionare a staţiei de sortare agregate minerale, impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi si gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrarilor de extractie si a tranzitului de sorturi de agregate minerale. Procedeul de sortare agregate minerale este umed, evitȃ nduse răspȃ ndirea particulelor de praf ȋ n aer. Sortarea agregatelor minerale se va realiza ȋ ntr-o zonă unde există curenţii de aer permanenţi specifici cursurilor de apă. Condiţiile de mediu sunt favorabile dezvoltării activităţii, datorită umidităţii natural ridicate, factorii geografici fiind favorabili dispersiei poluanţilor, pulberile emise ȋ n aer fiind nesemnificative. Utilajele pentru transport funcţionează cu motorină. Aceste utilaje pot avea impact asupra mediului prin emisiile în aer generate de functionarea motoarelor si prin zgomotul produs de acestea. Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operational specifice acestui tip de surse: evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s; utilizarea de autovehicule si de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III, ale căror emisii respectă legislatia în vigoare; întreţinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor si a utilajelor; se urmareste utilizarea unor utilaje moderne cu nivel redus de zgomot, care constituie un factor determinant pentru reducerea efectelor negative. Pe amplasament poluarile accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în mediu de hidrocarburi si uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile de combustibil si uleiuri în mediu, utilajele se vor mentine în stare de funcţionare, având inspectiile tehnice periodice efectuate. Personalul care deserveste fiecare utilaj de pe amplasament va fi instruit sa supravegheze functionarea acestora si sa ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător în caz de avarie.


17 SC KOROLIS SRL

Precizăm faptul că eventualele poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate ȋ n rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse.

3.Managementul deseurilor

În perioada de construire se vor genera deşeuri specifice activităţilor de construcţii: pământ şi pietre (02 01 07) extrase în urma operaţiunilor de decopertare, depozitate temporar pe latura lungă a perimetrului de exploatare, într-o zonă amenajată corespunzător; vor fi utilizate la amenajarea drumurilor; deşeuri din construcţii: pământ (17 05 04); se vor utiliza pentru umplerea zonelor limitrofe; deşeuri municipale amestecate (20 03 01) se vor colecta în pungi de plastic amplasate în recipiente metalice şi se vor trasporta cu mijloacele de transport ale societăţii de salubrizare autorizate la cel mai apropiat depozit de deşeuri conform; ambalaje de hârtie, plastic, amestecate (15 01 01, 15 01 02, 15 01 06); se vor colecta în recipiente amplasate în spaţii special amenajate şi se vor valorifica prin societăţi autorizate specializate conform contractului încheiat; Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire (schimburile de ulei de motor, transmisie şi de ungere - cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea filtrelor de ulei - cod 16 01 07*; acumulatorilor uzaţi - cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz - cod 16 01 03, lichide de frână - cod 16 01 13*, fluide antigel - cod 16 01 14*; 16 01 15*) se vor executa în ateliere service specializate autorizate În perioada de operare/funcţionare se vor genera următoarele tipuri de deşeuri: ambalaje de hârtie, plastic, amestecate (15 01 01, 15 01 02, 15 01 06); se vor colecta în recipiente amplasate în spaţii special amenajate şi se vor valorifica prin societăţi autorizate specializate pe baza de contract; deşeuri municipale amestecate (20 03 01); cantitatea generată va fi de cca. 585 kg/an. Se vor colecta în pungi de plastic amplasate în recipiente metalice. Periodic deşeurile menajere vor fi transportate cu mijloacele de transport ale operatorului de salubrizare autorizat, conform contractului încheiat Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire (schimburile de ulei de motor, transmisie şi de ungere - cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea filtrelor de ulei - cod 16 01 07*; acumulatorilor uzaţi - cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz - cod 16 01 03, lichide de frână - cod 16 01 13*, fluide antigel - cod 16 01 14*; 16 01 15*) se vor executa în ateliere service specializate autorizate Transportul deşeurilor se va realiza în conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Concluzie Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deşeurilor menajere de către firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea prin reciclare a deşeurilor de ambalaje.


18 SC KOROLIS SRL

4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a

acestora

4.1. Apa 4.1.1. Hidrologie şi hidrogeologie

A. Apele de suprafaţă Din punct de vedere hidrogeologic, zona este tranzitată de râul Siret. Debitul solid al Siretului este de 254kg/s, turbiditatea oscilează, în medie, între 1 - 2.500g/mc, iar scurgerea solidă specifică de la mai puţin de 0,5 până la 1 to/ha/an. Debitul mediu multianual al Siretului a fost calculat la 194mc/s la Lungoci şi de 210mc/s la Şendreni în judeţul Galaţi. In vara anului 2005 au fost înregistrate două viituri însemnate, cea din 14 iulie fiind istorică, debitul râului Siret atingând 4.650mc/s la staţia hidrometrică Lungoci din aval, care au modificat sensibil plajele şi grindurile din care se exploatau nisip şi pietriş.

B. Apele subterane In zona Condrea-Movileni se dezvoltă un strat acvifer freatic continuu care a fost interceptat într-o serie de foraje în nisipurile şi pietrişurile holocene. Nivelul hidrostatic variază între 5,0 - 5,50m. Nivelul hidrostatic poate fi măsurat şi în bălţile învecinate perimetrului, bălţi formate în urma unor exploatări anterioare. Stratul acvifer freatic constituie principala sursă de apă potabilă în zonă. Sursele de apă subterană pot fi: straturi freatice, straturi de apă cu nivel liber sau de unică presiune; straturi de mică adâncime (sub 50 m: Cosmeşti, Salcia - Lieşti, Cernicari); straturi de medie adâncime (50 - 100 m: Vadu Roşca, Nicoreşti); straturi de mare adâncime (peste 100 m: Rotunda, oraş Tecuci). 4.1.2. Utilizarea apei Alimentarea cu apă pentru scopuri igienico-sanitare Sursa de apă: Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui puţ forat ce va intercepta orizonturile acvifere freatice ale râului Siret; forajul va fi executat pe amplasament. Construcţ i i de captare a apei: Captarea apei se va realiza prin intermediul unui puţ forat, ce va fi prevăzut cu echipament de pompare. Construcţ i i pentru înmagazinarea apei: Nu sunt prevăzute construcţii pentru înmagazinarea apei. Reţea de distr ibuţ ie a apei: apa asigurată din sursă subterană va fi distribuită prin conducte sub presiune la punctele de consum din incinta staţiei de sortare. Al imentarea cu apa tehnologica Sursa de apă: Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui unui bazin de stocare ce va fi executat pe amplasament în partea central-sudică a acestuia. Bazinul de stocare se va alimenta din acviferul freatic al râului Siret. Construcţ i i de captare a apei: Bazinul de stocare va fi executat mecanizat, prin excavaţii şi va avea volumul de 350 mc. Bazinul va fi prevăzut cu un echipament de pompare cu P = 22 kw; electropompa va fi montată pe un ponton metalic ce va fi ancorat de mal cu cabluri metalice. Construcţ i i pentru înmagazinarea apei: Nu sunt prevăzute construcţii pentru înmagazinarea apei. Reţea de distr ibuţ ie a apei: De la bazinul de stocare al apei, apa neceară pentru scopuri tehnologice va fi pompată la instalaţia de spălare prin intermediul unei conducte Dn 100mm. Presiunea de regim în instalaţii va fi asigurată de staţia de pompare tip ponton. Necesar de apa: Cerinta de apa

Qzi max = 192mc/zi (6,66 l/s)


Qzi min = 128mc/zi (4,44 l/s)

Qzi max = 211,2mc/zi (7,33 l/s)


Qzi min = 140,8mc/zi (4,9 l/s)


19 SC KOROLIS SRL

Qorar max = 24mc/h



Qorar max = 26,4mc/h



Conform documentaţiei tehnice de fundamentare, cerinţa de apă a fost calculată luând în considerare un grad de recirculare al apei de 80%. Alimentarea cu apă Bilanţul apei – consumuri (necesarul de apă) Necesarul zilnic de apă menajeră: N = [ U x n ]: 1000 (mc/zi); unde: U – numar persoane. n – necesar de apa specific (l/om zi) Ng = [5 pers. x 50 l/om zi]: 1000 = 0,25 mc/zi - Qn zi med = 0,25 mc/zi; 0,002 l/s ; - Qn zi max = kzi * Qmed zi = 1,1*0,25 mc/zi = 0,28 mc/zi 0,003 l/s; - Qn zi min = 0,8 * Qmed zi = 0,20 mc/zi 0,0023 l/s ; - kzi =1,1- coeficient de neuniformitate a debitului zilnic; Bilanţul consumului de apă (m

3/zi, m

3/an)

P F

Consum total de

apă Col.4,10,11

Apă prelevată din sursă Recirculată/reutilizată

Comentarii Total

Consum menajer

A S

Pentru compensarea pierderilor în

circuit închis

Apă de la

propriul obiectiv

Apă de la alte

obiective

A S

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

44.350 mc/an

- 44.350 mc/an

44.350 mc/an

45 mc/an

45 mc/an

- 8.870 mc/an

35.480 mc/an

- -

P – proces tehnologic, F- furnizor, A- apă subterană, S- apă de suprafaţă

4.1.2. Managementul apelor uzate Sistemul de canalizare şi evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice Din activitatea desfăşurată vor rezulta ape uzate menajere şi ape uzate tehnologice. Apa uzată menajeră Apele uzate de t ip menajer rezultate de la instalaţiile sanitare vor fi evacuate în toaleta ecologică. Ape uzate tehnologice

Evacuarea apei uzate din cuva de spălare se face printr-o conductă metalică cu Ø 150mm, prevăzută cu robinet de închidere, deschidere. Apa uzată intră în bazinul de decantare printr-un distribuitor care are rolul de a linisti curentii care se formează la intrarea în bazin. La capătul opus, apa curătată de părtile în suspensie, este colectată printr-un călugăr si prin intermediul unei conducte metalice este transportată în bazinul de alimentare rezultând un proces de recirculare a apei. Apa de spălare este recirculată în procent de 80% printr-un sistem de conducte metalice ce face legătura între ciurul vibrator tip CV18/45 si bazinul decantor. Diferenta de 20 % volum de apă este antrenată de agregatele spălate, este colectată printr-un sistem de captare si dirijată în bazinul de decantare.


20 SC KOROLIS SRL

Pentru completarea necesarului de apă (în perioadele secetoase când nivelul hidrostatic al zonei scade sub o cotă care să asigure necesarul tehnologic) este prevăzută o fântână cu adâncimea de 7,00m, dotată cu tuburi din beton cu Dn =1000mm. Aceasta va fi dotată cu o electropompă cu următoarele caracteristici tehnice: - Q = 35l/min - Hp = 45mCA - P = 0,79kw Pompa are o conductă de aspiratie din PEHD cu Dn = 25mm si lungimea de 8m. Iesirea apei din pompa se face pe o conducta din PEHD cu Dn = 35mm si cu lungimea de 20m care are la capătul dinspre bazinul de alimentare montat un robinet. Aparatura de măsurare: va fi prevăzut un apometru pe conducta de refulare a electropompei bazinului de stocare. Apele pluviale se vor infiltra direct în sol datorită permeabilităţii ridicate a substratului, fără a modif ica compoziţ ia chimică a apei freatice. Nu există riscul afectării calităţii solului şi a pânzei de apă freatică. Drumul de acces în perimetru de exploatare este protejat de şanţuri de gardă pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale, asigurând stabilitatea în timp a căii de acces.

Bilanţul apelor uzate (m3/zi, m3/an)

Sursa apelor uzate

Proces tehnologic

Totalul apelor uzate

generate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/recirculare

Obs. Menajere Industriale Pluviale În acest obiectiv

Către alte obiective

Zi m

3/zi

A m

3/an

Zi m

3/zi

An m

3/an

Zi m

3/zi

An m

3/an

Zi m

3/zi

An m

3/an

Zi m

3/zi

An m

3/an

Zi m

3/zi

An m

3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Ape de spălare la staţia de spălare

211,2 44.350 - - 42,2 8870 - - 169 35.480 - - -

Ape menajere

0,25 45 0,25 45 - - - - - - - - -

P – proces tehnologic, F- furnizor, A- apă subterană, S- apă de suprafaţă

4.1.3. Prognozarea impactului Nu vor exista evacuări directe de ape uzate în emisar (râul Siret). Beneficiarul va colecta apele uzate de tip menajer într-un bazin vidanjabil, ce va fi vidanjat prin intermediul unui operator specializat autorizat, iar apele uzate vidanjate vor fi evacuate în sta ţia de epurare a municipiului Tecuci. Prin infiltrarea în sol a apelor pluviale şi în absenţa agenţilor poluatori nu există riscul afectării solului şi a apei freatice. Drumul de acces în perimetru de exploatare este protejat de şanţuri de gardă pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale, asigurând stabilitatea în timp a căii de acces. Staţia de sortare agregate minerale nu se află în zona de protecţie sanitară sau hidrogeologică a unor surse pentru alimentarea cu apă potabilă.


21 SC KOROLIS SRL

Având în vedere categoria de ape uzate care va rezulta de la obiectivul analizat (ape uzate tehnologice provenite de la spălarea balastului) şi măsurile luate prin proiect pentru preepurare (decantare suspensii în decantor) se consideră că valorile limită admisibile pentru indicatorii de calitate specifici vor fi respectate. Evacuarea apelor uzate tehnologice preepurate rezultate la sortarea agregatelor minerale nu are un impact asupra calităţii apelor subterane ş i solului; decantarea apei se va realiza într-un decantor bicompartimentat cu capacitatea de 350mc; suspensiile se vor curăţa, separa şi livra ca sort de nisip; 4.1.4. Măsuri de diminuare a impactului Perioada de construire Pentru asigurarea unor conditii normale de lucru, sub aspectul protecţiei mediului, precum şi pentru reducerea la minim a posibilităţilor de poluare a apelor subterane, se vor adopta următoarele măsuri: La finalizarea lucrărilor de excavaţii a bazinului de decantare ape uzate tehnologice, taluzurile decantorului vor fi protejate prin execuţia unui pereu din piatră brută sau prin lucrări de dalare cu dale din beton armat, conform normativelor tehnice în vigoare. La finalizarea lucrărilor de execuţie a forajului, beneficiarul va solicita executantului acestuia întocmirea fişei de inventariere a forajului, conform machetei din Anexa 1 .a) din Ordinul MMGA nr. 661/2006 şi va preda un exemplar la SGA Galaţi. In amplasament nu se vor depozita carburanţi. Alimentarea cu carburanţi a utilajelor şi autobasculantelor se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate; precizăm faptul că eventualele poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate ȋ n rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. Reparaţiile la utilaje se vor efectua în unităţi service autorizate; Deşeurile generate se vor stoca temporar în containere, amplasate în locuri special amenajate. In cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane. In perioada de funcţionare, activităţile se vor desfăşura pe suprafeţe betonate. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorilor de mediu, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse.

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale Poziţionat pe valea Siretului, amplasamentul beneficiază de un climat temperat-continental, influenţat de poziţia şi evoluţia centrilor barici de la nivelul continentului. Aceste condiţii barice împreună cu factorii radiativi şi suprafaţa adiacentă, asigură condiţiile de manifestare locală pentru elementele climatice. Circulaţia maselor de aer la nivelul ţării este influenţată de două arii anticiclonale, poziţionate deasupra Arhipelagului Azore şi în zona Siberiei şi a două arii ciclonale, situate deasupra insulei Islanda şi a Mării Mediterane. Aceşti centri barici, prin valorile de presiune existente impun direcţia de deplasare a maselor de aer la nivelul continentului european. Interpunerea lanţului muntos al Carpaţilor Orientali redirecţionează masele de aer de la o direcţie vest -est spre o direcţie dominantă în toată aria Moldovei, de la nord spre sud sau invers.


22 SC KOROLIS SRL

Temperaturile din zonă cuprind un maxim mediu în luna iulie, între 210C – 23 0C şi un minim mediu în luna ianuarie : între – 4 0C şi – 6 0C. Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 430 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din sud, direcţiile lor fiind determinate de circulaţia generală a maselor de aer şi influenţate de orientarea formelor de relief. Adâncimea maximă de îngheţ este de 1.00 m, iar frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu T< 00C este de 91,3 zile/an. Factorii radiativi reprezintă principala sursă de căldură pentru suprafaţa pământului. Radiaţia globală directă este în zonă de 115-117 Kcal/cm2. Cea mai mare parte este primită ca radiaţie directă în lunile de vară (68,7 Kcal/cm²), în timp ce în lunile de iarnă se primeşte doar 10% din cantitatea anuală. Condiţiile orografice influenţează gradul de înmagazinare a factorilor radiativi şi formare de noi substanţe chimice. Prezenţa doar a suprafeţelor orizontale asigură înmagazinarea diferenţiată a radiaţiei în funcţie de starea atmosferică şi de poziţia Soarelui pe bolta cerească. Toate aceste elemente determină o manifestare diferenţiată a elementelor climatice (temperatură, precipitaţii, umiditate, vânturi etc.) de la o zi la alta, de la o lună la alta sau de la un anotimp la altul. 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi Sursele de impurificare ale atmosferei sunt reprezentate de particule cu un spectru dimensional larg şi poluanţi specifici gazelor de eşapament generaţi de arderea combustibilului solid (lemn), utilaje, utilaje mobile şi autovehicule pentru transportul materiilor prime şi produselor finite. În perioada de construire Pentru realizarera obiectivului se vor executa lucrări de excavaţii, transportul betoanelor, utilajelor, etc. care implică utilizarea mijloacelor de transport grele: autocamion, autobasculantă, buldoexcavator, automacara, autobetonieră. Poluanţii pentru aer în timpul execuţiei sunt: praful, gazele de eşapament. Se apreciază că poluanţii emişi în atmosferă de aceste surse, ca debite masice şi concentratii, sunt nesemnificative, deoarece, mijloacele de transport şi utilajele acţionează în perioade scurte de timp şi în număr redus, maxim 2 unităţi simultan. Acestea sunt echipate cu motoare cu ardere internă, la care emisiile de noxe în atmosferă se încadrează în prevederile normelor de funcţionare. Pentru reducerea prafului rezultat în timpul rulării mijloacelor de transport pe căile de acces în incinta obiectivului, în timpul execuţiei sistematizării pe orizontală, verticală, împrăştiere balast, compactare, construire, se va avea în vedere umezirea permanentă a căilor de rulare şi a platformei staţiei de sortare - spălare agregate minerale de râu. Poluarea factorului de mediu aer este de scurtă durată, limitată în timp (perioada de execuţie a lucrărilor proiectate). In perioada de funcţionare Sursele de impurificare ale atmosferei, caracteristice perioadei de funcţionare a staţiei de sortare agregate minerale vor fi reprezentate de funcţionarea utilajelor şi autovehiculelor, care vor transporta agregatele minerale din perimetrul de extracţie în staţia de sortare şi apoi din staţia de sortare la beneficiari (gaze de eşapament de la motoarele utilajelor). Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport.


23 SC KOROLIS SRL

Cantitatea de emisie de praf pe un segment de drum nepavat variază liniar cu volumul traficului. Investigaţiile de teren au demonstrat că emisia depinde şi de parametrii de corecţie (viteza medie, greutatea medie, numărul mediu de roţi al vehiculului, textura suprafeţei drumului, respectiv umiditatea acestuia). Pentru evaluarea emisiilor s-a folosit metodologia US- EPA/AP-42. Pentru drumuri nepavate, emisiile (kg/km drum parcurs) se apreciază după următoarea relaţie:

E – factor de emisie, exprimat în kg/km de drum parcurs; K – coeficient/factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor (adimensional); K = 0,095, pentru particule cu d < 2,5 µm s – conţinutul de praf al materialului de pe suprafaţa drumului (s = 12 %); S – viteza medie a autovehiculelor (S = 21 km/h); W – greutatea vehiculului (W = 10 Mg); w – nr. de roţi al vehiculului (w = 6); p – nr. zilelor uscate/an cu cantităţi de precipitaţii de cel puţin 0,254 mm (p = 218); kdp – km de drum parcurs; E = 0,0862 kg/km de drum parcurs Conform evaluărilor din traficul mediu zilnic de şantier în perioada de extracţie pentru o distanţă de 5 km parcursă de 490 vehicule grele/an, factorul de emisie va avea următoarea valoare: E = 0,0862 kg/km x 5 km x 2 x 490 = 422,38 kg/an E = 422,38 kg/an Aceste valori sunt considerate valori maxime realizate în perioadele lipsite de precipitaţii, pe drumuri neamenajate, din pământ fără stropirea drumului. În amplasament, pentru reducerea emisiilor de praf în aer, pe drumuri se aşterne balast şi se practică udarea drumurilor de acces. Conform metodologiei CORINAIR, pentru Trafic rutier, factorii de emisie pentru autovehiculele grele (>3,5 t) – motorină sunt conform Tabel 7.12:

NOx CH4 VOC CO N2O CO2

Control moderat, consum carburant de 30,8 l/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800

g/kg combustibil 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138

g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Factorii de emisie pentru “Alte surse mobile, utilaje, motoare Diesel”, Tabel 8.1. sunt:

Utilaje cu motor Diesel NOx CH4 VOC CO N2O PM

g/kg combustibil 48,8 0,17 7,08 15,8 1,3 5,73

kdpkgpw

xW

xS

xs

xKE /,365

365

47.248127,1

5,07,0


24 SC KOROLIS SRL

Emisii din arderea combustibilului solid (lemn) Încălzirea se va realiza cu combustibilul solid (lemn) ȋ n sobă; consumul de lemn estimat este de 17 kg/h. Poluanţii caracteristici sunt: pulberi, monoxid de carbon, oxizi de azot. Emisiile de gaze arse sunt evacuate prin coşul de fum, cu diametrul interior Di = 200 mm şi înălţimea de H = 6m. Emisiile în atmosferă sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Cantitatea de lemn consumată

Volumul de gaze

arse

Pulberi (100mg/Nm

3)

CO (159mg/Nm

3)

SOX (0mg/Nm

3)

NOX (500mg/Nm

3)

Kg m3 Nm

3/h kg/h Kg/h kg/h kg/h

Consum orar mediu

17 0,0377 99,62 0,009962 0,01587 0 0,04981

Consum mediu zilnic

408 0,906 2390,88 0,239 0,380 0 1,195

Consum mediu anual

148.920 330,933 872.671,2 87,235 138,7 0 436

Valori limită ale poluanţilor emişi (pulberi, CO, SO x, NOx) se vor încadra în prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Având în vedere cele menţionate mai sus, direcţiile dominante ale vântului (NE şi N), precum şi amplasamentul noului obiectiv faţă de locuinţe (distanţă şi poziţionare), se poate afirma că noul obiectiv va avea un impact relativ scăzut asupra mediului în general şi asupra factorului de mediu aer în special, şi asupra confortului locuitorilor din zonă precum şi asupra biodiversităţii. Analiza rezultatelor Conform Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1269/2008, pentru aprobarea încadrării localităţilor din Regiunea 2 în liste, potrivit prevederilor Ordinului Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 746/4.11.2008, Comuna Umbraresti, judeţul Galaţi este încadrată în lista 3 - unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită şi nu depăşesc pragul inferior de evaluare: sublista 3.1. - zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între acestea şi pragul superior de evaluare pentru pulberi în suspensie (PM10); sublista 3.3. - zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6). 4.2.3. Prognozarea poluării aerului

Perioada de construire Toate activităţile desfăşurate în faza de execuţie a lucrărilor proiectate pentru pregătirea viitorului amplasament sunt surse de emisie fugitive de praf, precum şi de poluanţi specifici de gaze de eşapament, zgomote şi vibraţii: emisii fugitive de praf, poluanţi din gazele de eşapament care includ NOx, CO, SO2, aldehide, pulberi în suspensie, VOC pentru motoarele pe motorină.

Perioada funcţionare

In perioada de funcţionare a staţiei de sortare agregate minerale, impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de sorturi de agregate minerale. Procedeul de sortare al agregatelor minerale este umed care evită răspândirea particolelor de praf în aer.


25 SC KOROLIS SRL

Sortarea agregatelor minerale se va realiza într-o zonă unde există curenţii de aer permanenţi specifici cursurilor de apă. Condiţiile de mediu din zonă sunt favorabile dezvoltării activităţii, datorită umidităţii naturale ridicate, factorii geografici fiind favorabili dispersiei poluaţilor , pulberile emise în aer fiind nesemnificative. Având în vedere faptul că prin natura lucrărilor nu se vor utiliza substanţe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona staţiei de sortare, deci impactul asupra atmosferei va fi direct, local, reversibil, nesemnificativ. 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului Pentru factorul de mediu aer (emisii de la mijloace de transport ) parametrii la care vor funcţiona mijloacele auto din dotarea societăţii vor asigura respectarea Normelor RAR; valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în anexa Certificatului de Inmatriculare auto la efectuarea inspecţiei tehnice periodice. Verificarea tehnica periodica a utilajelor si la constatarea unor depasiri de emisii se va interzice utilizarea utilajului pana la data functionarii acestuia in parametrii tehnici din anexa certificatului de inmatriculare.

4.3. Solul şi subsolul

Invelişul de sol reprezintă partea cea mai subţire şi mai nouă a litosferei formată în holocen; grosimea nu depăşeste doi-trei metri când aceasta nu se asociază cu alte soluri mai vechi (fosile). Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţioneaza învelişul vegetal şi calitatea apei, în special a râurilor şi a apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă şi serveşte ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi apei prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi resturile organice. O caracteristică a zonei studiate o reprezintă faptul că pe o suprafaţă nu foarte mare se succed următoarele fâşii de soluri pe direcţia est-vest: cernoziomuri argiloiluviale (acestea pretându-se, cu rezultate bune, pentru culturi legumicole, pajişti etc.). Aceste soluri zonale s-au transformat în loess sau depozite loessoide, textura lor de suprafaţă fiind predominant mijlocie. Condiţiile favorabile de sol şi relief explică caracterul predominant cerealier al regiunii. Terenul pe care se vor amenaja obiectivele propuse (staţie de sortare) nu pune probleme din punct de vedere al stabilităţii generale. In subteranul zonei nu sunt prezente săruri solubile sau nisipuri lichefiabile, care în condiţii specifice (dizolvari datorate infiltrării apelor sau şocuri seismice ) ar putea să producă deformaţii nedorite la suprafata terenului. Pietrişurile prezente sunt bune pentru fundare. Cel mai frecvent tip de sol întâlnit este cernoziomul agroiluvial pseudorendzinic, a cărui caracteristici sunt prezentate în continuare; cernoziomul argiloiluvial pseudorendzinic (1404) cu profil Am-Bt-Cpr este format pe depozite loessoide şi marne, în câmpii: - slab alcalin la suprafaţă, pH = 7,8 şi moderat alcalin în profunzime cu pH = 8,2; - foarte humifer cu un conţinut de hummus pe grosimea 27 cm de 4,1 %. - slab la moderat carbonatic (1.1-9.1%), foarte bine aprovizionat în azot total (0,24 g %) Toate constructiile au caracter provizoriu fiind tip, achizitionate de beneficiar. Platformele pentru amplasare vor fi din beton armat cu grosime de minim 15 cm, Bc200.


26 SC KOROLIS SRL

O atentie deosebita se va acorda fundatiilor pentru montarea utilajelor, la adancimea impusa constructiv de stratul de loess galben cu o incastrare corespunzatoare in terenul natural.

Harta solurilor

4.3.1. Surse de poluare a solului Sursele potentiale de poluare a solului şi subsolului pot fi: - pierderi accidentale de produse petroliere de la autovehiculele ce asigura operaţii de transport - încărcare sau alte lucrări; - depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor rezultate din activităţile de şantier; - pierderi accidentale de ape uzate sau alte substanţe. - circulaţia auto în incinta obiectivului, prin: pulberile de substanţe minerale şi chimice provenite de pe suprafaţa carosabilă, care prin acţiunea curenţilor de aer pot fi transportate şi depuse pe sol ; - apele pluviale de pe platforma unitatii; Principalul impact asupra solului în perioada de implementare a proiectului este consecinţa ocupării temporare de terenuri pentru drumuri provizorii, platforme, baze de aprovizionare şi producţie, organizări de şantier, depozitare deşeuri etc. Reconstrucţia ecologică a zonei este recomandată după finalizarea lucrărilor. Activităţile care se vor desfăşura nu vor reprezenta surse de poluare a solulului şi subsolului.

4.3.2. Prognozarea impactului

Nu va exista un impact direct asupra componentelor subterane, lucrările în sine fiind de natura să protejeze atât solul, cât şi subsolul. Se apreciază că, odată cu adoptarea unor măsuri minimale precum cele prezentate mai jos, afectarea solului şi subsolului prin lucrările proiectate este nesemnificativă.


27 SC KOROLIS SRL

4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului Perioada de construire

terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizărilor de şantier, a drumurilor şi platformelor provizorii se vor limita la suprafeţele necesare frontului de lucru; se vor lua măsuri pentru evitarea poluarii solului cu carburanţi sau uleiuri ca urmare a funcţionării defectuoase a utilajelor; dotarea cu material absorbant ca in cazul unor poluari accidentale sa se intervina imediat si eficient; se vor lua măsuri pentru evitarea împrăştierii pe sol a deşeurilor sau altor materiale rezultate din trafic; în cazul unor poluări accidentale cu produse petroliere sau cu alte materiale dăunatoare solului se vor lua măsuri pedoameliorative; deşeurile rezultate din activitatea zilnică desfăşurată în cadrul organizărilor de şantier vor fi colectate în pubele tipizate amplasate în locuri special destinate acestui scop; pubelele vor fi preluate periodic de către operatorul de salubritate din zonă, pe bază de contract; pentru suprafeţele de teren contaminate accidental în timpul execuţiei se va excava volumul de pământ afectat şi se va transporta la societăţi specializate autorizate în valorificarea sau eliminarea acestuia.

Perioada de funcţionare Se interzice schimbul de ulei/lubrefianti/reparatii utilaje pe suprafata perimetrului de exploatare; Deşeurile rezultate din activitatea zilnică desfăşurată în cadrul obiectivului vor fi colectate în pubele tipizate amplasate în locuri special destinate acestui scop; pubelele vor fi preluate periodic de către operatorul de salubritate din zonă, pe baza de contract; Betonarea sau asfaltarea zonelor pe care se desfăşoară activităţi de manipulare şi transport; Se recomandă urmărirea activităţii utilajelor din dotare pentru evitarea scurgerilor de produse petroliere care ar afecta proprietăţile solului, iar în cazul producerii unor astfel de incidente se vor utiliza substanţe neutralizante pentru reducerea efectelor negative.

4.4. Zgomot şi vibraţii

4.4.1. Surse de zgomot şi vibraţii 4.4.1.1. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de construire Sursele de zgomot şi vibraţii fixe sunt reprezentate de activităţile specifice lucrărilor de construcţii: excavare, manevră şi transport: excavator: Lw ≈ 115 dB (A); încărcător frontal cu cupa Lw ≈ 110 dB(A); autobasculante cu capacitatea de 16 m3 Lw ≈ 107 dB(A). Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Din măsurători, efectuate la societăţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distanţa de 10 – 15 m prezintă valori de 60 –115 dB(A) pentru zona de acţiune a mijloacelor auto; 70 –75 dB(A) pentru zona de acţiune a încărcătorului frontal. 4.4.1.2. Surse de zgomot şi vibraţii în perioada de funcţionare Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea staţiilor de sortare , transportul materiilor prime (agregate). Vibraţiile au ca sursă circulaţia mijloacelor de transport. Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în: surse de zgomot şi vibraţii fixe şi surse de zgomot mobile. Surse de zgomot şi vibraţii fixe sunt reprezentate de activităţile curente desfăşurate pe amplasamentul analizat: manevră şi transport: banda transportoare, ciur, incarcator frontal, autobasculante). Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor


28 SC KOROLIS SRL

în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Din măsurători, efectuate la societăţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distanţa de 10 – 15 m prezintă valori de 60 –115 dB(A) pentru zona de acţiune a mijloacelor auto; 70 –75 dB(A) pentru zona de acţiune a încărcătorului frontal. 4.4.2. Prognozarea impactului 4.4.2.1. Perioada de construire Se estimează că sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat, având în vedere faptul că lucrările se vor desfăşura pe o perioadă scurtă de timp. Nivelul zgomotului p rodus de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transporta materialele necesare realizării obiectivului, materialele excavate se va înscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescând însă frecvenţa de apariţie a acestuia, datorită creşterii intensităţii traficului. Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă, iar viteza va fi redusă atât pe drumul de exploatare, cât şi în localităţi pentru a se evita deteriorarea căilor de circulaţie şi a construcţiilor din cauza trepidaţiilor. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. Standardul românesc STAS 10009-88: Acustica urbană: Limite admisibile ale nivelului de zgomot se referă la limitele admisibile de zgomot în zonele urbane, diferenţiate pe zone şi arii cu folosinţă specifică şi pe categorii tehnice de străzi; se conformează cu alte reglementări tehnice specifice referitoare la sistematizare şi protecţia mediului.

Diagrama dispersiei zgomotului produs de motoarele utilajelor

Impactul în perioada de construire este tranzitoriu (temporar) deoarece o dată cu încetarea activităţilor de şantier biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate (amfibieni, reptile, pasari, mamifere). Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul planului analizat, consideram că impactu l asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri/recomandari de reducere a acestuia.


29 SC KOROLIS SRL

Activităţile de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate se încadrează catego ria locurilor de muncă de muncă în spaţiu deschis şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Sănătate şi Securitatea Muncii, care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală a atenţ iei 87 dB (A) nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale). 4.4.2.2. Perioada de funcţionare Nivelul de decibeli emis la o funcţionare normală a staţiei este mai mic de 80. Menţionăm faptul că staţia nu se va învecina cu clădiri cu înălţime similară; vibraţia/reverberaţia va fi doar la limita amplasamentului. După intrarea în funcţiune a obiectivului şi, ţinând cont de amplasarea staţiei, sunt necesare determinări asupra nivelului de zgomot şi dacă acesta va depăşi valorile admise legal să se impună măsuri de diminuare a acestui nivel. In timpul funcţionării/operării staţiilor de sortare se apreciază că nivelul de zgomot va fi mult mai redus decât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente amplasamentului.

Distanţa faţă de staţia de sortare agregate minerale (m) 10 20 40 60 80 100

Nivel de zgomot (dB) 78 72 66 62 60 58

Pentru zgomot şi vibraţii se vor respecta condiţiile impuse de: - STAS 10009/1988 – Acustica urbană – Limite admisibile ale nivelului de zgomot; - STAS 6156/1986 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale – limite admisibile şi parametrii de izolare acustică; - Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 (nivel acustic la limita incintei); - HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental; Toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile HG nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. Activităţile staţiilor de sortare se încadrează categoria locurilor de muncă de muncă în spaţiu deschis şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Sănătate şi Securitatea Muncii, care prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi


30 SC KOROLIS SRL

psihosenzorială normală a atenţiei 87 dB (A) nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale). Din punct de vedere al biodiversităţii, deranjul cauzat de prezenţa fizică a operatorilor nu va determina un disconfort mare speciilor de păsări din zona proiectului deoarece majoritatea speciilor folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri sau copaci de-a lungul drumurilor sau în livezi. Aceste specii depind de vegetaţia arboricolă, iar cele din vecinătatea drumului sunt de obicei obişnuite cu traficul, ele pot fi afectate de defrişări (nu este cazul) sau în perioada lucrărilor efectuate în imediata vecinătate a cuiburilor (nu este cazul – suprafaţa analizată a amplasamentului şi zonele învecinate sunt acoperite de asociaţii vegetale ierboase specifice solurilor cu deficit de umiditate).

Deoarece pe suprafaţa amplasamentului şi în vecinătate nu există locuri pentru cuibărit (vegetaţie arborescentă redusă şi predominarea speciilor ierboase) zgomotele produse pe amplasament nu vor perturba speciile de păsări. La limita incintei, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje se va încadra în prevederile legislaţiei în vigoare.

4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului Obiectivul studiat va înregistra un nivel de zgomot rezultat din efectul cumulativ al nivelului de zgomot produs de activitatea obiectivului în incintă, de traficul rutier din zona studiată, fără a se putea delimita zgomotul produs strict de activitatea obiectivului. In vederea diminuarii zgomotului in perioada de functionare se recomanda imprejmuirea statiei de sortare cu panouri fonoabsorbante in partea dinspre cea mai apropiata locuinta.

4.5. Biodiversitate

Suprafaţa de teren care va fi supusă proiectului prin lucrări de construire a unei statii de sorta re agregate minerale este încadrată în extravilanul comunei Umbrăreşti conform certificatului de urbanism nr. 91/5200 din 09.07.2013. Zona nu cuprinde riscuri naturale speciale de alunecări de teren sau inundaţii. Amplasamentul proiectului ’’Statie de sortare agregate minerale ’’ propus este situat în vecinătatea sitului de importanta avifaunistica ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior (la cca 600 m distanţă de aria de protecţie specială avifaunistică), dar întreaga suprafaţă propusă prin proiect este cuprinsă în limitele sitului de importanţă comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Suprafaţa amplasamentului dar şi terenurile învecinate sunt acoperite cu vegetaţie alcătuită din specii xeroterme ierboase şi arbuşti din speciile Crataegus monogyna şi Rosa canina si Elaeagnus angustifolia. În lungul sectorului de râu situat în zona amplasamentului analizat, atât pe malul stâng cât şi pe malul drept, există diguri situate în vecinătatea malurilor pentru protecţia împotriva inundaţiilor.


31 SC KOROLIS SRL

Pozitionarea obiectivului Statie de sortare a agregatelor minerale în raport cu ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Lucrările realizate de S.C. KOROLIS S.R.L nu vor afecta schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret deoarece amplasamentul este situat la distanţă faţă de albia minoră a râului, în exteriorul digului de protecţie al canalului hidroenergetic

Suprafaţa de teren ocupată de proiect la nivelul ariilor naturale protejate din zonă

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Amplasament

staț ie sortare

Amplasament iaz piscicol

ROSPA 0071 Lunca

Siretului Inferior


32 SC KOROLIS SRL

4.5.1 Date privind ariile natural protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului 4.5.1.1 Aria Specială de Protecţie Avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior Amplasamentul proiectului Statie de sortare agregate minerale este situat în vecinătatea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. nr. 1284/31.10.2007 modificată prin H.G. nr. 971/2011. Aceasta regiune a fost declarată arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 22 specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului este de 36.492 ha. Clasele de habitate existente la nivelului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt: plaje de nisip (2 %); râuri, lacuri (17 %); mlaştini, tubării (4 %); pajişti naturale, stepe (4 %); culturi (teren arabil) ( 36 %); păşuni (7 %); păduri de foioase (22 %); habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %). Unităţile administrativ teritoriale pe raza cărora care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente): Judeţul Brăila: Măxineni (4%), Siliştea (4%), Vădeni (5%); Judeţul Vrancea: Adjud (31%), Bilieşti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%), Mărăşeşti, (16%), Năneşti (10%), Ploşcuţeni (30%), Pufeşti (17%), Rugineşti (4%), Suraia (21%), Vânători (12%), Vulturu (6%): Judeţul Galaţi: Braniştea (58%), Cosmesti (28%), Fundeni (79%), Independenţa (46%), Iveşti (4%), Lieşti (5%), Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoresti (15%), Piscu (33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%), Şendreni (3%), Tudor Vladimirescu (59%), Umbrăresti (15%). Obiective de conservare care stau la baza declarării zonelor protejate şi implicit a ROSPA 0071 sunt: protecţia şi conservarea speciilor menţionate în Anexele I şi II a Directivei Consiliului 79/409/CEE; protecţia şi conservarea habitatelor favorabile pentru hrănire şi cuibărit. In figura de mai jos este localizata suprafata proiectului propus in raport cu ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.


33 SC KOROLIS SRL

Amplasarea statiei de sortare în raport cu ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Managementul sitului este realizat de către Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani cu sediu în oraşul Focşani (str. Vrâncioaia, nr. 7, tel: 0727 559 024, fax: 0337 103 166, e-mail: [email protected]), în baza Convenţiei de Custodie (nr. 0046/23.02.2010), încheiată cu Ministerul Mediului şi Pădurilor. Custodele a întocmit Regulamentul ROSPA Lunca Siretului

Amplasamentul staț iei de sortare


34 SC KOROLIS SRL

Inferior (Figura 10), conform căruia, până la aprobarea Planului de Management se vor respecta măsurile provizorii de conservare stabilite de către custode. Vulnerabilitatea acestui sit este determinata de activităţile cu impact negativ necontrolate asupra stării de conservare si anume:

păşunatul,

poluarea apei,

pescuitul sportiv,

abandonarea diferitelor categorii de deşeuri,

vânătoarea,

liniile de cale ferată,

inundaţiile,

exploatările de pietriş şi nisip,

drumurile,

eutrofizarea.

4.5.1.2 Situl de Importanţă Comunitară ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Proiectul „Statie de sortare agregate minerale în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi” este amplasat în Situl de Importanţă Comunitară 0162 Lunca Siretului Inferior (Figura 11) in apropierea unui alt proiect aflat in derulare (Amplasament iaz piscicol). Acest sit a fost declarat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011. Regiunea a fost declarată sit de importanţă comunitară ca urmare a identificării unui număr de 7 habitate de interes comunitar şi a: 2 specii de mamifere, 1 specie de reptile, 2 specii de amfibieni, 11 specii de peşti şi a 2 specii nevertebrate menţionate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE. Suprafaţa ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior (Figura 10) este de 25.081 ha şi se întinde pe 4 judeţe:

Bacău 2 %, Vrancea 42 %, Galaţi 49 % şi Brăila 7 %.

Clasele de habitate existente la nivelului ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior, identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt:

plaje de nisip (4 %) Cod N04; râuri, lacuri (25 %) Cod N06; mlaştini, tubării (5 %) Cod N07; pajişti naturale, stepe (5 %) Cod N09; culturi (teren arabil) ( 8 %) Cod N12; păşuni (8 %) Cod N14; păduri de foioase (34 %) Cod N16; habitate de păduri (păduri de tranziţie) (11 %) Cod N26.

Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se aduga mici portiuni de terasa (de ex. trupul de padure Hanu Concachi), precum si partea inferioara a luncii unor afluenti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) - 45 %; Pajijti seminaturale umede, preerii mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile – 5%; Paduri caducifoliate - 25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicatie, rampe de depozitare, mine, zone industriale)-2%.


35 SC KOROLIS SRL

Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief predominant plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in partea inferioara a sitului, la cca. 300 m in partea superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari perioadice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspre aval, fiind caracteristic etajului colinar in partea superioara a sitului si stepei, in partea mijlocie si inferioara a sitului.. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviosol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri). Vulnerabilitatea sitului este data de fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca urmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor din salcam, plopi euramericani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul în padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. In ceea ce priveste desemnarea sitului a fost emis avizul favorabil nr. 819/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Româna, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si înaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice. In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20 % din suprafata sitului. Peste 6 500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci.

Amplasament proiect in raport cu ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior


36 SC KOROLIS SRL

4.5.2 Identificarea si evaluarea impactului a) Impactul direct se va manifesta asupra terenului în suprafaţă de 5.000mp, în extravilanul comunei Umbraresti, judeţul Galaţi, într-o zonă neinundabilă, pe un teren aflat în proprietatea SC Korolis SRL, pe care se va construi staţia de sortare. Nu există impact direct asupra habitatelor terestre identificate, ele fiind reprezentate prin vegetaţie de comunităţi ruderale, fără importanţă conservativă. b) Impactul indirect se va produce asupra speciilor de faună (ex. specii de faună: reptile, păsări, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investiţie). Păsările vor ocoli suprafeţele prevăzute activităţilor din plan, găsindu-şi spaţiu suficient de hrănire, odihnă şi cuibărit în terenurile învecinate din Lunca Siretului Inferior.

Impact pe termen scurt sau lung Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului prin realizarea amplasării staţiei de sortare şi a depozitului de agregate minerale, specificate în obiectivele investiţiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare. Impactul în faza de construcţie. În această fază putem vorbi de un impact negative permanent şi un impact negativ tranzitoriu. Impactul direct. Acest impact se va regăsi în realizarea lucrărilor de excavare a agregatelor minerale din râu (nisip, pietriş şi bolovăniş). Menţionăm că exploatarea balastului şi a materialului levigabil din perimetrul Condrea se va efectua strict între limitele perimetrului balastierei. În funcţie de obiectivele şi parametrii tehnici ai planului, suprafeţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existenţei investiţiei. Considerăm, totuşi, că pierderea de habitat va fi minimă şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea perimetrului proiectului şi a zonei învecinate. Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investiţie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de amplasare a staţiei de sortare şi a depozitului de agregate minerale, îl poate avea zgomotul provenit de la utilajele folosite (ex: buldozer, ce va executa decoperta şi amenajări de drumuri; excavator, pentru executarea săpăturilor pentru extragerea balastului din terasă; autobasculante necesare transportului de la punctul de extracţie la buncărul de alimentare al staţiei de sortare). Astfel, speciile de faună (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este temporar; odată cu încetarea activităţilor de şantier, biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveşte fauna, nu vor fi afectate populaţiile de nevertebrate (insecte) şi vertebrate (amfibieni, reptile, păsări, mamifere). Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul proiectului analizat, considerăm că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ şi se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica recomandari de reducere a acestuia. Impactul în faza de operare Nu se preconizează un impact semnificativ asupra biodiversităţii, deoarece speciile de faună se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie, fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire. Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul şi vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona. Zgomotul şi vibraţiile. Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea de extracţie a agregatelor minerale şi de transportul agregatelor cu mijloacele auto. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de exploatare şi staţia de sortare, respectiv staţia de sortare - beneficiari. Pentru a se aprecia impactul zgomotului produs în afara amplasamentului, s-au luat în considerare: nivelul de zgomot la sursă: cca. 75 dB(A) si nivelul de zgomot la limita incintei: cca. 45


37 SC KOROLIS SRL

dB(A). Conform STAS 10009/86, valorile maxim admise ale nivelul de zgomot sunt: 65 dB(A) la limita incintei şi 50 dB(A) la limita receptorilor protejaţi. In concluzie, nu se produc vibraţii care să afecteze negativ factorii de mediu, în timpul procesului de producţie. Activităţile ce se vor desfăşura în perimetrul staţiei de sortare - spălare agregate minerale de râu nu vor influenţa negativ factorii de mediu, implicit biodiversitatea privind nivelul de zgomot şi vibraţii. Emisiile în aer şi în apă. Sursele de poluare a atmosferei, caracteristice perioadei de funcţionare a staţiei de sortare agregate minerale vor fi reprezentate de funcţionarea utilajelor şi autovehiculelor, care vor transporta agregatele minerale din perimetrul de extracţie în staţia de sortare şi apoi din staţia de sortare la beneficiari (gaze de eşapament de la motoarele utilajelor). Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport. Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui puţ forat ce va intercepta orizonturile acvifere freatice ale râului Siret; forajul va fi executat pe amplasament. Nu vor exista evacuări directe de ape uzate în emisar (râul Siret), acestea fiind evacuate în staţia de epurare a municipiului Tecuci. Staţia de sortare agregate minerale nu se află în zona de protecţie sanitară sau hidrogeologică a unor surse pentru alimentarea cu apă potabilă Impactul în faza de inchidere. În faza de închidere a realizării obiectivelor planului, nu se va semnala impact negativ, deorece nu vor fi necesare lucrări de dezafectare Impactul rezidual. Studiul de faţă înaintează recomandari de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi imediata vecinătate. Prin respectarea legislaţiei de mediu, a recomandărilor propuse de reducere a impactului nu va exista un impact rezidual urmare a realizării obiectivelor proiectului. Din analiza impactului direct, indirect, pe termen scurt, a impactului rezidual rezultă că implementarea proiectului are un impact negativ redus pe termen scurt. Impactul pe termen lung este pozitv. Impactul cumulativ Implementarea proiectelor care presupun lucrări de construcţie produc disconfort pentru speciile de faună a căror habitate sunt în imediata vecinătate a amplasamentelor acestora deoarece sunt activităţi generatoare de zgomot şi vibraţii produse de utilajele folosite şi de autovehiculele; emisii de gaze arse în atmosferă de la motoarele utilajelor şi autovehiculelor care transportă agregatele minerale. Proiectele care există în zonă şi care pot genera impact cumulat împreună cu proiectul supus analizei sunt: Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă, propus a se realiza în perimetrul Umbrăreşti, T22, P1, P2, P3, Judeţul Galaţi, propus de S.C. BALASCOND S.R.L. – proiect propus a se realize în terasa râului Siret, extravilan comuna Umbrăreşti, la nord de proiectul propus de S.C. KOROLIS S.R.L. la o distanţă de 2,2 km; Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1, derulat de S.C. WEST STAR S.R.L. Iaşi – proiect aflat în derulare în albia râului Siret, la nord de proiectul propus de S.C. KOROLIS S.R.L. la o distanţă de 3,57 km; “Lucrări de amenajare iaz piscicol în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, derulat de S.C. KOROLIS S.R.L. şi care se află la o distanţă de 0,2 km faţă de staţia de sortare.


38 SC KOROLIS SRL

Proiectele propuse în extravilanul comunei Umbrăreşti consirate pentru analiza efectului cumulat

Zona care a fost luată în considerare pentru analiza impactului cumulat are o rază de 5 km în jurul amplasamentului propus de S.C. KOROLIS S.R.L. pentru implementarea proiectului propus. Terenurile din vecinătatea amplasamentului sunt utilizate ca imaş, suprafeţele fiind intens păşunate de vitele locuitorilor comunei Umbrăreşti. Efectele negative se datorează următoarelor aspecte implicate de proiectele propuse:

• funcţionarea utilajelor; • prezenţa oamenilor în zonă; • transportul agregatelor minerale; • excavarea agregatelor minerale din mediul acvatic.

Funcţionarea utilajelor, atât pentru excavare cât şi pentru transport, determină zgomot care poate afecta fauna prezentă în zonă.

S.C. BALASCOND S.R.L.

S.C. WEST STAR S.R.L.

S.C. KOROLIS S.R.L.

Amenajare iaz

S.C. KOROLIS S.R.L. Amplasare staț ie de

sortare


39 SC KOROLIS SRL

Titularul

proiectului/stadiul

realizării lucrării

Denumirea

proiectului

Suprafaţă

(mp)

Adâncimea de

exploatare

(m)

Volum

propus spre

exploatare

(mc)

Utilaje folosite Lucrări determinate de

implementarea proiectului

medie maximă

S.C. BALASCOND

S.R.L.

Proiectul se află în

procedură de

avizare

Lucrări de excavaţie

în vederea extragerii

de agregate

naturale de râu şi

amenajare piscicolă,

propus a se realiza

în perimetrul

Umbrăreşti, T22,

P1, P2, P3, Judeţul

Galaţi,

137.951 mp 7,5 8,0 778.474,4 - excavator tip Hunday

920, cu cupa de 1m3–

1 buc. ;

- buldozer tip S 1500

pentru decoperta,

nivelari, execuţ ie pat

de înaintare si

excavare, ȋ ntreţinere

drum de acces – 1buc.;

- încarcator Komatsu

W 380, cu cupa de

2,3m3 fiecare, pentru

încarcat materialul

extras în auto-

basculante – 2 buc. ;

- autobasculante Raba

de 16 t - 2 buc.

Metoda cadru de exploatare

consta în extracţia nisipului si

pietrisului în 2 trepte, cu

adâncimi de 3,5m, respectiv

3,0m, încadrabila în normele

de protecţia muncii în

exploatari miniere la zi.

La stabilirea bermei de lucru

s-au luat în calcul gabaritul

mijlocului de transport,

încarcatorului, la care s-au

adaugat 3m siguranţa, în acest

mod laţimea bermei atingând

10m. Unghiul de taluz va fi de

450.

Exploatarea se va face în cea

mai mare parte a timpului

deasupra nivelului hidrostatic;

în etapa finala, odata cu

definitivarea taluzelor bazinului

piscicol se va avansa cu 2,0-

2.5 m sub nivelul hidrostatic.

Decalajul minim între trepte

este de 10m. Se va acţiona

pentru prevenirea surparii sau

a alunecarilor de teren.

Suprafaţa va fi împarţita în

fasii paralele, laţimea acestora

fiind de 10 m.

Atacarea fasiilor se va face în

felii excavate dinspre latura 1-


40 SC KOROLIS SRL

2.

S.C. WEST STAR

S.R.L. Iaşi

Proiectul de află în

derulare

Exploatarea

agregatelor

minerale din albia

raului Siret –

Balastiera Condrea

1

30.380 mp 1,70 2,50 - lucrări de pregătire şi deschidere; - extracţia minieră extractia agregatelor minerale din raul Siret cu ajutorul unei dragline; - nivelarea şi compactarea taluzurilor; - transportul agregatelor la staţia de sortare proprie pe o distanta de 4 km in - autobasculante cu capacitati de 25 t; - lucrari de prelucrare - spalarea si sortarea balastului in statiile de sortare - prevazute cu ciur vibrator de 7,5 m2 cu 4 site pentru sorturi, cu instalatie - de splare si clasor cu snec in vederea separarii nisipului si instalatii - evacuare ape uzate; - depozitare la statia de sortare; - valorificarea produselor livrare produse de balastiera sortate in vagoane CF si prin autobasculante.

S.C. KOROLIS

S.R.L.

Proiectul de află în

derulare

„Lucrări de

amenajare iaz

piscicol în comuna

Umbrăreşti, judeţul

Galaţi”.

100.000 mp 6,2 6,2 619075 excavator;

încărcător;

autobasculante.

Excavarea pietrişului şi

nisipului în 3 trepte orizontale

va respecta caracteristicile

geometrice precizate în

documentaţiile de specialitate,

respectiv:

înălţime prima treaptă: maxim

4,00m; înălţime a doua treaptă

maxim 1,00m; înălţime a treia

treaptă maxim 2,00m.


41 SC KOROLIS SRL

Excavarea fiecărei trepte va

fi făcută după un unghi de

taluz de 450 lăţime berme între

trepte 1 – 1,5m.

Excavarea agregatelor

minerale se va realiza sub

nivelului hidrostatic cu 2,5m.

Digurile de contur, vor fi

realizate din materialul rezultat

în urma lucrărilor de excavaţii

a cuvetei, respectând

granulometria şi

caracteristicile geotehnice ale

terenului.

Sterilul va fi utilizat în

totalitate în lucrările de

reconstrucţie ecologica a

perimetrului:

Suprafeţele taluzate care nu

asigură retenţia apei vor fi

însămânţate cu iarbă pentru a

nu fi erodate de scurgerea

apelor pluviale pe suprafaţa

acestora. Pe suprafaţa

taluzelor nu se vor administra

fertilizante sau pesticide,

pentru a evita poluarea cu

substanţe chimice a apelor din

bazine şi a pânzei freatice.


42 SC KOROLIS SRL

Activitatea de sortare a agregatelor minerale produce disconfort pentru speciile de faună a căror habitate specifice sunt în imediata vecinătate a perimetrelor de exploatare deoarece sunt activităţi generatoare de: zgomot şi vibraţii produse de utilajele folosite şi de autovehiculele care transportă agregatele minerale; emisii de gaze aer si în atmosferă de la motoarele utilajelor şi autovehiculelor care transportă agregatele minerale. Impactul cumulat al proiectului asupra factorului de mediu-aer Posibilele surse de emisii atmosferice sunt: decopertarea stratului superficial al solului in vederea realizarii constructiilor transportul solului rezultat din săpături; traficul generat de lucrările desfăşurate (transportul agregatelor minerale). Emisiile conţin în principal următorii poluanţi: pulberi în concentraţii nesemnificative; gaze de combustie rezultate din arderea combustibililor în utilajele implicate în realizarea investiţiei. Pulberile sedimentabile rezultate din descărcarea nisipului şi pietrişului din benele auto-basculantelor conţin: CaCO3, MgCO3, SiO2 şi Fe2O3. Cantitatea prafului generat este infimă deoarece pietrişul şi nisipul sunt descărcate din mijloacele de transport prin bascularea benei. Prin arderea combustibililor în motoarele cu ardere internă ale vehiculelor care transportă agregatele minerale şi ale utilajelor implicate în realizarea lucrărilor de construcţie rezultă gaze de eşapament care sunt eliminate în atmosferă. Cantităţile de substanţe cu potenţial poluant pentru factorul de mediu aer sunt prezentate în tabelul de mai jos. Emisiile vehiculelor şi utilajelor sunt reglementate prin inspecţiile tehnice periodice. Realizarea lucrărilor la Statia de sortare agregate minerale presupune utilizarea următoarelor utilaje şi mijloace de transport: excavator, basculante. Consumul de carburanti (motorina) este prezentat in tabelul 33.

Consumul de carburanţi mediu pentru fiecare utilaj

Nr. Crt. Utilaj Nr.

bucăţi

Consum specific/ oră de

funcţionare

Timp de funcţionare

efectiv ore/zi Consum zi (l)

1. Excavator 1 15 4 60

2. Basculanta 1 7 5 35

Consum/oră = 22 l

Consum total zilnic = 95 l

Consum lunar = 95 x 20 zile = 1900 l/lună

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrărilor de construcţie nu poate fi făcută în raport cu prevederile OM 462/1993 “Condiţii tehnice privind protecţia atmosferei“ deoarece aceste surse sunt nedirijate, iar limitele prevăzute de ordinul menţionat se referă la surse dirijate. Pentru realizarea proiectului am luat in considerare o calculatie ce se refera la un numar minim de utilaje respectiv un excavator (necesar in prima parte a proiectului) si o basculanta, în medie pe zi, pentru transportul substratului decopertat si apoi alimentarea statiei cu agregate minerale. În concluzie, putem afirma că emisiile de poluaţi atmosferici rezultaţi la amenajarea statiei si transportul si sortarea agregatelor minerale este minima si se poate încada în limitele STAS- ului 1257/87.


43 SC KOROLIS SRL

Poluanţii rezultaţi din arderea carburaţilor sub forma gazelor de eşapament sunt: particulele; dioxidul de sulf (SO2); monoxidul de carbon (CO); oxizii de azot (NOx); compuşii organici volatili(COV). Prin combustia unei cantităţi de 1000 l motorină rezultă următoarele cantităţi de noxe: particule: 0,222 kg; SOx: 0,005 kg; CO: 0,001 kg; hidrocarburi: 0,480 kg; NOx: 1,450 kg; aldehide şi cetone: 0,120 kg.

Conform datelor din tabelul anterior, consumul total de motorină/ora pentru desfăşurarea lucrărilor este de 22 l/implementare proiect si 7 litri/in timpul exploatarii statiei. Daca luam in calcul combustia cantităţii de 22 l motorină într-o oră, rezultă următoarele cantităţi de noxe prezentate în tabelul 35.

Calculul noxelor functie de consumul de combustibil/ora

Poluant Factor de

emisie/1000 l Debit masic g/h/lucrare

Debit masic g/h/toate lucrările

SOx 0,005 0,011 0,143

CO 0,001 0,022 0,286

Hidrocarburi 0,480 1,051 13,663

NOx 1,450 0,316 4,108

Menţionăm că utilajele existente nu funcţionează simultan. Un alt impact care se poate cumula, în special la nivel local, prin utilizarea în comun a unor căi de acces, este antrenarea de pulberi în atmosferă prin deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile de exploatare. Cantitatea de pulberi antrenată variază în funcţie de intensitatea activităţii şi condiţiile meteo. Astfel în perioadele ploioase nu sunt antrenate particule în atmosferă, în timp ce în perioadele secetoase cantitatea lor creşte. Din măsurătorile efectuate de unii autori în alte locaţii asupra surselor de poluare a aerului rezultă că pulberile minerale în suspensie au o valoare de 0,08 mg/mc (în condiţii de mediu umed la 280C, umiditate relativă de 71 %, calm atmosferic), valoare sub limita admisă de 0,15 mg/mc. Pentru evitarea antrenării unei cantităţi mari de pulberi în perioadele secetoase a fost propusă ca măsură de reducere a impactului stropirea drumurilor de exploatare. Prin aplicarea acestei recomandări această categorie de impact dispare. Impactul cumulat al proiectului asupra factorului de mediu-apa In urma procesului de sortare a agregatelor minerale rezulta apa tehnolog ica ce este recuperata intr-o instalatie speciala (bazin de decantare) si refolosita. Bazinul de decantare este decolmatat si vidanjat periodic ceea ce inlatura orice pierdere care ar putea influenta panza freatica. Executarea lucrărilor de amenajare a proiectui propus nu determină modificarea parametrilor fizico - chimici ale apei râului Siret în condiţiile funcţionării normale a utilajelor si verificarea permanenta a etanseitatii conductelor de evacuare a apei tehnologice. Ca urmare a funcţionării defectuoase a utilajelor pot să apară poluări accidentale cu apa tehnologica, situaţie în care trebuie luate următoarele măsuri imediate:


44 SC KOROLIS SRL

oprirea circuitului de transport al apei tehnologice identificarea sparturilor si oprirea scurgerilor inlocuirea conductelor afectate verificarea etanseitatii conductelor sau a bazinului de decantare Realizarea lucrărilor la statia de sortare nu va avea nici un impact asupra factorului de mediu apă subterană in conditiile monitorizarii permanente a fluxului normal de lucru. Impactul cumulat al proiectului asupra factorului de mediu sol Amenajarea statiei de sortare pe suprafata de 5000 m.p. presupune dezafectarea stratului de pamant vegetal doar pe o suprafata de 1259,50 m.p. unde vor fi amplasate constructiile aferente statiei. Stratul de pamant vegetal (care nu depaseste 20-25 cm grosime pe aria respectiva) va fi pozitionat in suprafetele limitrofe constructiilor unde va fi util pentru inierbarea si plantarea unor specii autohtone de arbusti. Proiectul propus poate afecta solul din zonă în care se lucrează, din urmatoarele cauze: defecţiuni ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în proiect; depozitarea deşeurilor rezultate din activitatea de sortare sau a celor menajere pe suprafeţe nemenajate de la nivelul teraselor; deplasarea utilajelor şi mijloacelor de transport pe alte suprafeţe decât căile de acces.

Realizarea lucrărilor de amenajare a spatiilor neconstruibile din proiect prin inierbarea si plantarea de arbusti forestieri are impact pozitiv asupra zonei prin fixarea ternului cu ajutorul sistemului radicular al fanerofitelor şi implicit menţinerea habitatelor terestre. Având în vedere caracteristicile investiţiei propuse, impactul asupra factorilor de mediu şi căile de cumulare a impactului, menţionăm că limita temporală a evaluării a fost perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie şi de funcţionare a obiectivului. Din punct de vedere al extiderii spaţiale, efectul cumulat apreciat luându -se în considerare faptul că atât lucrările de montare cât şi cele de exploatare a staţiei de sortare au impact redus asupra factorilor de mediu, impact care se manifestă local. În acest sens a fost realizată evaluarea impactului cumulat cu obiectivele situate pe o rază de maxim 5 km distanţă. 4.5.3 Evaluarea semnificatiei impactului Evaluarea si interpretarea semnificatiei impactului, conform Ordinului nr. 19/2010, are o importanta deosebita, indispensabila pentru intreaga evaluare. Aceasta evaluare se face la nivelul fiecarei arii naturale protejata de interes comunitar tinandu-se cont de statutul de conservare al speciilor de plante si animale din habitatele incluse in regiunile biogeografice analizate. Perimetrul proiectului Statie de sortare agregate minerale este amplasat în vecinatatea Aria de Protecţie Specială Avifaunistică – Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284 din 31.10.2007 modificată prin H.G. 971/2011. Regiunea a fost declarată iniţial arie de protecţie specială avifaunistică ca urmare a identificării unui număr de 21 specii de păsări cuprinse în anexa I a Directivei Consiliului European 79/409/CE – Directiva Păsări. Suprafaţa sitului este de 36.492 ha. Prin H.G. 971/2001 a mai fot introdusă o specie printre obiectivele de conservare ale ariei naturale: chirighiţa neagră(Chlidonias niger). Clasele de habitate existente la nivelului ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, identificate conform formularului standard Natura 2000 sunt urmatoarele:

plaje de nisip (2 %); râuri, lacuri (17 %); mlaştini, tubării (4 %); pajişti naturale, stepe (4 %); culturi (teren arabil) ( 36 %); păşuni (7 %);


45 SC KOROLIS SRL

păduri de foioase (22 %); habitate de păduri (păduri de tranziţie) (8 %).

La nivelul regiunii biogeografice în care se încadrează amplasamentul proiectului în cadrul ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, speciile de interes comunitar se află într -o stare de conservare bună. Pentru a realiza evaluarea semnificaţiei impactului luam in calcul următorii indicatori -cheie cuantificabili:

procentul din suprafaţa habitatului care va f i pierdut; procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar; exprimarea in procente a fragmentarii habitatelor de interes comunitar durata sau persistenţa fragmentării habitatelor; durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar; distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar; schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţa); scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului; indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale une i arii naturale protejate de interes comunitar.

Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut Sigurul habitat afectat direct de proiectul Statie de sortare agregate minerale propus de S.C. KOROLIS S.R.L. este situat pe malul stâng al râului Siret. Zona în care va fi implementat proiectul a fost o zona unde s-au depozitat de catre localnici resturi provenite din gospodarii astfel încât pe amplasament nu s-au dezvoltat asociaţii vegetale caracteristice zonei ci plante ruderale unele adventive. Deoarece aceste habitate nu se regăsesc în formularele standard Natura 2000 pentru desemnarea ariilor de protecţie nu se supun obligativităţii menţinerii funcţiilor şi suprafeţei ca un criteriu al statutului de conservare. Transportul agregatelor minerale la statia de sortare se va face pe căi de acces existente utilizate către locuitorii din zonă . Implementarea proiectului propus de S.C. KOROLIS S.R.L. nu va determina reducerea suprafeţelor ocupate de habitatele de importanţă comunitară menţionate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar Speciile care fac obiectul protecţiei celor două arii naturale ROSPA 0071 şi ROSCI 0162 nu folosesc suprafaţa propusă perntru implementarea proiectului, în mod preferenţial, ca habitat pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere. La aceasta se adaugă şi faptul că zona este supusă presiunii antropice prin încadrarea amplasamentului în categoria teren arabil, culturi, prezenţa stânii şi păşunarea, depozitarea neconformă a deşeurilor, etc. In mod ocazional pe suprafaţa proiectului propus pot fi prezente 3 – 4 exemplare ale speciilor genului Lanius (specii menţionate în anexa I a Directivei Păsări şi în anexa I la OUG 57/2007 aprobată prin Legea 49/2011). Proiectul Statie de sortare agregate minerale ocupă cca 0,04 % din suprafaţa clasei de habitate culturi (teren arabil) de la nivelul sitului şi 0,002 % din întreaga suprafaţă a sitului ROSCI 0162. Specii influenţate de implementarea proiectului sunt speciile genului Lanius sp. şi Circus aeruginosus si anume de deranjul produs de tranzitarea drumurilor cu mijloacele de transport -


46 SC KOROLIS SRL

basculante. Totusi, cei doi taxoni identificaţi sunt frecvent întâlniţi cuibărind în arbuştii şi arborii din vecinătăţile căilor de acces. Prin urmare, considerăm impactul ca fiind negativ nesemnificativ. Speciile de interes comunitar citate pentru ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior nu utilizează pentru reproducere sau hrănire suprafeţele din aria proiectului propus. Transportul si sortarea agregatelor minerale nu vor afecta habitatele utilizate pentru înmulţire şi hrănirea speciilor de păsări de interes comunitar care constituie obiective de protecţie din ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior. Implementarea proiectului nu va determina pierderea de suprafeţe utilizate pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere de către speciile menţionate în formu larul standard Natura 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior. Proiectul ocupă cca 0,04 % din suprafaţa clasei de habitate culturi (teren arabil) de la nivelul sitului şi 0,002% din întreaga suprafaţă a sitului. Având în vedere aceste aspecte rezultă că implementarea proiectului va determina un impact negativ nesemnificativ (pentru că oricum suprafaţa este antropizată şi folosită ocaziunal de un numar redus de specii – respectiv 2 din genul Lanius) datorita suprafetelor mici si neinsemnate floristic, ca hrana, reproducere si adapost pentru pasari. Exprimarea in procente a fragmentarii habitatelor de interes comunitar Proiectul nu va afecta habitate de interes comunitar deoarece intre obiectivele stabilite prin formularul standard Natura 2000 pentru Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lunca Siretului Inferior nu sunt menţionate habitate de interes comunitar.. În cadrul ROSCI 0162 există 7 habitate de importanţă comunitară care constituie obiectivele de conservare ale acestei arii naturale protejate. Implementarea proiectului nu va avea ca efect fragmentarea acestor habitate. Deoarece activităţile propuse prin proiect nu au nici un impact asupra habitatelor de interes comunitar nu este cazul analizei fragmentării acestora. Durata sau persistenţa fragmentării Datorita faptului ca implementarea proiectului nu va avea ca efect fragmentarea acestor habitate nu se impune evaluarea duratei sau persistenţei acestui fenomen. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar Amplasamentul proiectului Statie de sortare agregate minerale este situat în vecinătatea Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică – Lunca Siretului Inferior declarată prin H.G. 1284 din 31.10.2007 modificată prin H.G. 971/2011 şi este situat în limitele sitului de importanta comunitara ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior Durata perturbării speciilor de interes comunitar afectate de implementarea proiectului coincide cu durata de exploatare a statiei de sortare. Perturbarea nu va fi continuă, manifestându-se numai în perioadele de funcţionare a statiei.

Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţa) Concomitent cu implementarea proiectului vor fi afectate cateva specii de păsări de interes comunitar ce sunt menţionate în formularul standard Natura 2000 si care constituie obiective de conservare ale ROSPA 0071 si anume:

Lanius collurio şi Lanius minor , Circus aeruginosus.


47 SC KOROLIS SRL

Lanius collurio (15 - 25 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071) şi Lanius minor (20 - 35 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071). Impactul potenţial generat de implementarea proiectului propus asupra acestor specii este determinat de zgomotul produs de utilajele. Deoarece ambele specii sunt prezente in habitate din aceasta zona, caracterizata de prezenta clara a fenomenului antropic (circulatie intensa pe tot malul stang al Siretului), am considerat impactul potenţial ca fiind negativ nesemnificativ. De asemenea, speciile au fost identificate în ecosisteme situate în vecinătatea drumurilor din terasă utilizate pentru transportul agregatelor minerale. In mod ocazional pe suprafaţa proiectului propus pot fi prezente 3 – 4 exemplare ale speciilor genului Lanius (specii menţionate în anexa I a Directivei Păsări şi în anexa I la OUG 57/2007 aprobată prin Legea 49/2011). Densitatea populaţiei va fi influenţată nesemnificativ, schimbările fiind generate doar de evitarea amplasamentului propus pentru implementarea proiectului. Circus aeruginosus (6 - 12 perechi cuibăritoare la nivelul ROSPA 0071) - transportul agregatelor minerale pe drumurile care tranzitează suprafeţe cu vegetaţie ierboasă – zone din care specia îşi procură hrana – poate determina potenţial impact negativ nesemnificativ asupra speciei. Ca urmare a deplasarilor realizate in teren mentionam ca aceasta specie nu a fost identificată în zona de implementare a proiectului. Tinand cont ca acest sit a fost declarat sit de importanta avifaunistica pe baza diversitatii avifaunei si ca a evoluat în condiţiile existenţei exploatărilor de agregate minerale şi a staţiilor de sortare cele mai multe dintre acestea funcţionând de cca 15-20 ani la nivelul luncii râului Siret, considerăm că implementarea proiectului Statie de sortare agregate minerale nu va afecta în mod semnificativ patrimoniul natural din sit. Transportul agregatelor minerale se va realiza pe drumuri existente utilizate în acelaşi scop de societăţile din zonă deja avizate din punct de vedere al protecţiei mediului si va determina un impact redus al proiectului asupra habitatelor din zonă. Totusi, zgomotul este principalul factor perturbator pentru populaţiile de păsări din zonă dar şi prezenţa oamenilor. Impactul poate fi redus prin respectarea drumurilor de exploatarea şi interzicerea personalului care deserveşte perimetrul de exploatare şi utilajele de transport de a intra în zonele ocupate de habitate seminaturale din zonă. Astfel, realizarea plantarilor de arbusti foiosi din speciile Crataegus monogyna sau Elaeagnus angustifolia, in zona perimetrala a proiectului, pot oferi conditii prielnice de adapost si protectie multor specii de pasari. Prin amplasarea propusă de SC Korolis SRL Galati lucrările de amplasare şi funcţionare ale statiei de sortare nu vor influenta mediul lotic al raului Siret.


48 SC KOROLIS SRL

Amplasarea proiectului in raport cu zona lotica a raului Siret

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului Deoarece habitatele naturale listate in ROSCI 0162 si ROSPA 0070 nu vor fi afectate de proiect nu este necesară evaluarea perioadei de timp în care se vor reface. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Implementarea proiectului nu are ca efect eliminarea de emisii care pot produce impurificări ale factorilor de mediu si prin urmare nu este cazul evaluării indicatorilor chimici care pot determina modificări legate de factorii naturali. Impactul rezidual, rămas în urma aplicării măsurilor de reducere a impactului proiectului, se manifestă prin două componente de intensitatea redusă: cantitate redusă de pulberi antrenată în aer de deplasarea autocamioanelor pe drumurile balastate si prezenţa utilajelor şi a oamenilor în zonă pe perioada programului de lucru de 8 ore. Pentru a evalua impactul final al proiectului asupra speciilor care constituie obiectivele de conservare ale ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior a fost realizată o matrice de evaluare a impactului realizată pe baza informaţiilor descriptive prezentate în capitolele anterioare. Valoarea impactului generat de implementarea proiectului Statie de sortare agregate minerale asupra speciilor de plante si animale va lua în considerare probabilitatea si consecinţele în funcţie de gradul de afectare şi posibilitatea producerii. Se va utiliza urmatoareaformula de calcul:

Impact = probabilitate x consecinţă Categoriile de probabilitate vor fi definite conform datelor din tabelul de mai jos.

S.C. KOROLIS S.R.L. Amplasare staț ie de

sortare

2,5 km


49 SC KOROLIS SRL

Categorii de probabilitate

Probabilitate Valoare Observaţii

Inevitabil 5 Efectul se va produce cu certitudine

Foarte probabil 4 Efectul se va manifesta frecvent

Probabil 3 Efectul va apărea cu frecvenţă redusă

Improbabil 2 Efectul se va manifesta ocazional

Foarte improbabil 1 Efectul va apărea accidental

Consecinţele se vor calcula conform datelor din tabelul 37 luându-se permanent în calcul consecinţele maxim previzibile.

Descrierea consecinţelor

Grad de afectare Valoare Descriere

Dezastroase 5 Reducerea populaţiilor locale cu 81 – 100 %

Foarte importante 4 Reducerea populaţiilor locale cu 61 – 80 %

Importante 3 Reducerea populaţiilor locale cu 41 – 60 %

Moderate 2 Reducerea populaţiilor locale cu 21 – 40 %

Nesemnificative 1 Reducerea populaţiilor locale cu 0 – 20 %

Nivelul de impact se va calcula functie de valorile cumulate (numeric) si sunt explicate in tabelul urmator.

Valoare Nivel impact

15 -25 Semnificativ

5 – 12 Moderat

1 - 4 Nesemnificativ

Matricea de impact se va calcula în funcţie de probabilitatea apariţiei impactului şi a consecinţelor maxim previzibile. Tinand cont de consecinţele şi probabilitatea apariţiei efectelor negative si functie de particularităţile zonei, caracteristicile tehnice ale proiectului, etologia şi fenologia speciilor de importanţă comunitară, gradul de reversibilitate a efectelor produse şi observaţiile efectuate în teren am obtinut o analiza a nivelului de impact privind implementarea proiectului Statie de sortare agregate minerale propus de S.C. KOROLIS S.R.L. prezentata in matricele de mai jos. Rezultatul asupra speciilor care constituie obiectivele de protecţie ale ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior este definit ca nivel al impactului la valoarea 1 (unu).


50 SC KOROLIS SRL

Matricea probabilităţii apariţiei efectelor negative în perioada implementării proiectului

asupra speciilor de interes comunitar din ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Pro

ba

bil

ita

te

Alc

ed

o a

tth

is

Ard

ea

pu

rpu

rea

Ard

eo

la r

allo

ide

s

Ayth

ya

nyro

ca

Ch

lid

on

ias h

yb

rid

us

Ch

lid

on

ias n

ige

r

Cic

on

ia c

ico

nia

Cir

cu

s a

eru

gin

osu

s

Cyg

nu

s c

yg

nu

s

Eg

rett

a a

lba

Eg

rett

a g

arz

ett

a

Ge

loch

elid

on

nilo

tica

Gla

reo

la p

rati

nco

la

Ixo

bry

ch

us m

inu

tus

La

niu

s c

ollu

rio

La

niu

s m

ino

r

La

rus m

inu

tus

Nyctico

rax n

ycti

co

rax

Pe

leca

nu

s o

no

cro

talu

s

Pla

tale

a l

eu

co

rod

ia

Re

cu

rvir

ostr

a

avo

se

tta

Ste

rna

hir

un

do

5

4

3 • •

2

1 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Matricea consecinţelor implementării proiectului asupra speciilor de interes comunitar din

ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Co

ns

ec

inţe

Alc

ed

o a

tth

is

Ard

ea

pu

rpu

rea

Ard

eo

la r

allo

ide

s

Ayth

ya

nyro

ca

Ch

lid

on

ias h

yb

rid

us

Ch

lid

on

ias n

ige

r

Cic

on

ia c

ico

nia

Cir

cu

s a

eru

gin

osu

s

Cyg

nu

s c

yg

nu

s

Eg

rett

a a

lba

Eg

rett

a g

arz

ett

a

Ge

loch

elid

on

nilo

tica

Gla

reo

la p

rati

nco

la

Ixo

bry

ch

us m

inu

tus

La

niu

s c

ollu

rio

La

niu

s m

ino

r

La

rus m

inu

tus

Nyctico

rax n

ycti

co

rax

Pe

leca

nu

s o

no

cro

talu

s

Pla

tale

a l

eu

co

rod

ia

Re

cu

rvir

ostr

a a

vo

se

tta

Ste

rna

hir

un

do

5

4

3

2

1 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Matricea impactul determinat de implementarea proiectului

asupra speciilor de interes comunitar din ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Imp

ac

t

Alc

ed

o a

tth

is

Ard

ea

pu

rpu

rea

Ard

eo

la r

allo

ide

s

Ayth

ya

nyro

ca

Ch

lid

on

ias h

yb

rid

us

Ch

lid

on

ias n

ige

r

Cic

on

ia c

ico

nia

Cir

cu

s a

eru

gin

osu

s

Cyg

nu

s c

yg

nu

s

Eg

rett

a a

lba

Eg

rett

a g

arz

ett

a

Ge

loch

elid

on

nilo

tica

Gla

reo

la p

rati

nco

la

Ixo

bry

ch

us m

inu

tus

La

niu

s c

ollu

rio

La

niu

s m

ino

r

La

rus m

inu

tus

Nyctico

rax n

ycti

co

rax

Pe

leca

nu

s o

no

cro

talu

s

Pla

tale

a l

eu

co

rod

ia

Re

cu

rvir

ostr

a a

vo

se

tta

Ste

rna

hir

un

do

15 -25

5 – 12

1 - 4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 3 3 1 1 1 1 1 1


51 SC KOROLIS SRL

Nivele de impact

Valoare Nivel impact

15 -25 Semnificativ

5 – 12 Moderat

1 - 4 Nesemnificativ

Matricea probabilităţii apariţiei efectelor negative în perioada implementării proiectului

asupra habitatelor de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Pro

ba

bil

ita

te

Cu

rsu

ri d

e a

pă

din

zo

ne

le d

e

câ

mp

ie,

pâ

nă

la

ce

le

mo

nta

ne

, cu

ve

ge

taţi

e d

in

Ra

nu

ncu

lio

n f

luit

an

tis

şi

Ca

llitri

ch

o-B

atr

ach

ion

Pa

jişti a

luvia

le d

in C

nid

ion

du

bii

Pă

du

ri r

ipa

rie

ne

mix

te c

u

Qu

erc

us r

ob

ur,

Ulm

us

lae

vis

, F

raxin

us e

xce

lsio

r

sa

u F

raxin

us

Râ

uri

cu

ma

luri

nă

mo

loa

se

cu

ve

ge

taţie

de

Ch

en

op

od

ion

ru

bri

şi

Bid

en

tio

n

Ză

vo

aie

cu

Sa

lix a

lba

şi

Po

pu

lus a

lba

Ve

ge

taţi

e d

e s

ilvo

ste

pă

eu

rosib

eri

an

ă c

u Q

ue

rcu

s

sp

p.

Pă

du

ri a

luvia

le c

u A

lnu

s

glu

tin

osa

şi F

raxin

us

exce

lsio

r (A

lno

-Pa

dio

n,

Aln

ion

in

ca

na

e,

Sa

licio

n

alb

ae

)

5

4

3

2

1 • • • • • • •

Matricea consecinţelor implementării proiectului asupra habitatelor de interes comunita r

din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Co

ns

ec

inţe

Cu

rsu

ri d

e a

pă

din

zo

ne

le d

e

câ

mp

ie,

pâ

nă

la

ce

le

mo

nta

ne

, cu

ve

ge

taţi

e d

in

Ra

nu

ncu

lio

n f

luit

an

tis

şi

Ca

llitri

ch

o-B

atr

ach

ion

Pa

jişti a

luvia

le d

in C

nid

ion

du

bii

Pă

du

ri r

ipa

rie

ne

mix

te c

u

Qu

erc

us r

ob

ur,

Ulm

us

lae

vis

, F

raxin

us e

xce

lsio

r

sa

u F

raxin

us

Râ

uri

cu

ma

luri

nă

mo

loa

se

cu

ve

ge

taţie

de

Ch

en

op

od

ion

ru

bri

şi

Bid

en

tio

n

Ză

vo

aie

cu

Sa

lix a

lba

şi

Po

pu

lus a

lba

Ve

ge

taţi

e d

e s

ilvo

ste

pă

eu

rosib

eri

an

ă c

u Q

ue

rcu

s

sp

p.

Pă

du

ri a

luvia

le c

u A

lnu

s

glu

tin

osa

şi F

raxin

us

exce

lsio

r (A

lno

-Pa

dio

n,

Aln

ion

in

ca

na

e,

Sa

licio

n

alb

ae

)

5

4

3

2

1 • • • • • • •


52 SC KOROLIS SRL


asupra habitatelor de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Im

pa

ct

Cu

rsu

ri d

e a

pă

din

zo

ne

le

de

câ

mp

ie,

pâ

nă

la

ce

le

mo

nta

ne

, cu

ve

ge

taţi

e d

in

Ra

nu

ncu

lio

n f

luit

an

tis

şi

Ca

llitri

ch

o-B

atr

ach

ion

Pa

jişti a

luvia

le d

in C

nid

ion

du

bii

Pă

du

ri r

ipa

rie

ne

mix

te c

u

Qu

erc

us r

ob

ur,

Ulm

us

lae

vis

, F

raxin

us e

xce

lsio

r

sa

u F

raxin

us

Râ

uri

cu

ma

luri

nă

mo

loa

se

cu

ve

ge

taţie

de

Ch

en

op

od

ion

ru

bri

şi

Bid

en

tio

n

Ză

vo

aie

cu

Sa

lix a

lba

şi

Po

pu

lus a

lba

Ve

ge

taţi

e d

e s

ilvo

ste

pă

eu

rosib

eri

an

ă c

u Q

ue

rcu

s

sp

p.

Pă

du

ri a

luvia

le c

u A

lnu

s

glu

tin

osa

şi F

raxin

us

exce

lsio

r (A

lno

-Pa

dio

n,

Aln

ion

in

ca

na

e,

Sa

licio

n

alb

ae

)

15 -25

5 – 12

1 - 4 1 1 1 1 1 1 1

Matricea probabilităţii apariţiei efectelor negative în perioada implementării

proiectului asupra speciilor de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului

Inferior

Pro

ba

bil

ita

te

Lu

tra

lu

tra

Sp

erm

op

hilu

s

cit

ellu

s

Em

ys o

rbic

ula

ris

Tri

turu

s c

rista

tus

Bo

mb

ina

bo

mb

ina

Asp

ius a

sp

ius

Co

bit

is t

ae

nia

Go

bio

ke

ssle

ri

Go

bio

alb

ipin

na

tus

Gym

no

ce

ph

alu

s

sch

rae

tze

r M

isg

urn

us f

ossilis

Pe

lecu

s c

ultra

tus

Rh

od

eu

s s

eri

ce

us

am

aru

s

Sa

ba

ne

jew

ia a

ura

ta

Zin

ge

l str

eb

er

Zin

ge

l zin

ge

l

Lu

ca

nu

s c

erv

us

Ve

rtig

o a

ng

usti

or

5

4

3

2

1 • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Matricea consecinţelor implementării proiectului asupra speciilor de in teres comunitar din

ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Co

ns

ec

inţe

Lu

tra

lu

tra

Sp

erm

op

hilu

s

cit

ellu

s

Em

ys o

rbic

ula

ris

Tri

turu

s c

rista

tus

Bo

mb

ina

bo

mb

ina

Asp

ius a

sp

ius

Co

bit

is t

ae

nia

Go

bio

ke

ssle

ri

Go

bio

alb

ipin

na

tus

Gym

no

ce

ph

alu

s

sch

rae

tze

r M

isg

urn

us f

oss

ilis

Pe

lecu

s c

ultra

tus

Rh

od

eu

s s

eri

ce

us

am

aru

s

Sa

ba

ne

jew

ia a

ura

ta

Zin

ge

l str

eb

er

Zin

ge

l zin

ge

l

Lu

ca

nu

s c

erv

us

Ve

rtig

o a

ng

usti

or

5

4

3

2

1 • • • • • • • • • • • • • • • • • •


53 SC KOROLIS SRL


asupra speciilor de interes comunitar din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Imp

ac

t

Lu

tra

lu

tra

Sp

erm

op

hilu

s

cit

ellu

s

Em

ys o

rbic

ula

ris

Tri

turu

s c

rista

tus

Bo

mb

ina

bo

mb

ina

Asp

ius a

sp

ius

Co

bit

is t

ae

nia

Go

bio

ke

ssle

ri

Go

bio

alb

ipin

na

tus

Gym

no

ce

ph

alu

s

sch

rae

tze

r M

isg

urn

us f

ossilis

Pe

lecu

s c

ultra

tus

Rh

od

eu

s s

eri

ce

us

am

aru

s

Sa

ba

ne

jew

ia a

ura

ta

Zin

ge

l str

eb

er

Zin

ge

l zin

ge

l

Lu

ca

nu

s c

erv

us

Ve

rtig

o a

ng

usti

or

15 -25

5 – 12

1 - 4 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Din analiza efectuată anterior rezultă că impactul implementării proiectului asupra speciilor de păsări de importanţă comunitară din ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior este nesemnificativ. Pentru analiza nivelului impactului implementării proiectului propus de S.C. KOROLIS S.R.L. asupra habitatelor şi speciilor care constituie obiectivele de protecţie ale ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior am luat în considerare consecinţele şi probabilitatea apariţiei efectelor negative ţinând cont de particularităţile zonei, caracteristicile tehnice ale proiectului, etologia şi fenologia speciilor de importanţă comunitară, gradul de reversibilitate a efectelor produse şi nu in ultimul rand observaţiile efectuate în teren. Rezultatul asupra speciilor care constituie obiectivele de protecţie ale ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior este definit ca nivel al impactului la valoarea 1 (unu). Putem concluziona ca impactul implementării proiectului asupra speciilor de păsări de importanţă comunitară din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior este nesemnificativ.

4.5.4 Masuri de reducere a impactului Din analiza rezultatelor obtinute in acest studiu de evaluare adecvata, privind proiectul Statie de sortare agregate minerale, tinand cont de tipul activitatilor in implementarea proiectului in stransa legatura cu zona destul de antropizata si semnalarea faptului ca acest proiect nu pericliteaza habitate si/sau specii de plante si animale de interes comunitar, se desprind urmatoarele masuri (operationale) de reducere a impactului in vederea protectiei factorilor de mediu: respectarea conditiilor (avize, acorduri, termene) din certificatul de urbanism si ulterior din autorizatia de construire etapele de lucru ale proiectului vor tine cont de documentatia tehnica prezentata si respectarea fazelor determinante accesul in perimetrul statiei de sortare se va face numai pe drumul special amenajat (existent) mijloacele de transport si utilajele folosite sau inchiriate vor fi verificate anterior i ntrarii in incinta statiei iar cele care prezinta defectiuni (pierderi de carburanti sau lubrifianti) vor fi excluse agregatele minerale utilizate vor fi depozitate strict in perimetrul benzilor transportoare din incinta (in cantitati necesare procesului tehnologic) fara a fi afectata zona limitrofa schimburile de lubrifianti si reparatiile utilajelor folosite in incinta statiei nu se vor desfasura in perimetrul proiectului propus personalul muncitor angajat sau inchiriat vor verifica permanent funct ionarea corecta a utilajelor si vor semnala imediat eventualele defectiuni toate interventiile la basculantele necesare transportului de agregate minerale se vor face doar la unitati specializate pe toata perioada implementarii si exploatarii statiei de sortare se vor efectua revizii tehnice periodice pentru mijloace auto si utilaje, conform prevederilor legale


54 SC KOROLIS SRL

administratorul SC KOROLIS SRL Umbraresti va instrui permanent personalul muncitor cu privire la respectarea normelor SSM si PSI administratorul SC KOROLIS SRL Umbraresti va instrui angajatii si va urmari modul de depozitare corecta a deseurilor menajere administratorul SC KOROLIS SRL Umbraresti nu va permite personalului muncitor din incinta statiei sa depoziteze deseuri in ecosistemele din vecinatatea amplasamentului administratorul SC KOROLIS SRL Umbraresti va lua toate masurile ce se impun ca in sezonul cald sa impiedice antrenarea de pulberi in aer; in acest sens toate caile de acces folosite de basculante vor fi stropite cu apa administratorul SC KOROLIS SRL Umbraresti va urmari permanent prin personalul angajat modul de evacuare a apei tehnologice in bazinul decantor administratorul SC KOROLIS SRL Umbraresti va remedia imediat eventualele defectiuni pe traseul conductelor de alimentare si evacuare a apei administratorul SC KOROLIS SRL Umbraresti se angajeaza ca odata cu imprejmuirea terenului aferent statiei de sortare sa foloseasca stratul de pamant decopertat in vederea inierbarii si plantarii unor specii de arbori si arbusti cu crestere rapida specifici zonei cum ar fi Salix fragilis, Salix alba, Crataegus monogyna –păducel, Rosa canina-măceş, Salix viminalis- mlaje, Tamarix ramossisima-cătina roşie, pe tot perimetrul exterior al amplasamentului; perioada de plantare este recomandata a fi toamna intrucat procentul de prindere al fanerofitelor este mai ridicat datorita acumularii de apa din sezonul rece; este recomandat ca operatiunile de plantare sa se faca cu puieti de talie mijlocie (pana la 1 m inaltime cu radacini nude) de catre firme specializate. Inierbarea suprafetelor limitrofe constructiilor se poate realiza pe cale naturala, pastrand stratul de pamant vegetal, intrucat procentul de 32% de plante anuale identificate in teren asigura o diseminare suficienta de seminte. avantajele realizarii plantatiei perimetrale sunt multiple: alegerea speciilor repede crescatoare poate delimita intr-un timp foarte scurt (2-3 ani) zona de lucru; diminuarea zgomotului produs de statia de sortare propagate pe directia vantului; stoparea emisiilor de praf in afara amplasamentului; crearea unor locuri de protectie pentru fauna din zonele limitrofe. pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă;

4.5.5 Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de

interes comunitar afectate Realizarea evaluării adecvate a fost solicitată în cadrul procedurii de emitere a Acordului de mediu derulată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi, în conformitate cu prevederile ordinului MMP nr. 135/2010. Studiul de evaluare adecvată a fost realizat conform metodologiei indicată în Ordinul MMP nr.19/2010 pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proi ectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Pentru efectuarea acestui studiu au fost utilizate informaţii referitoare la amplasamentul obiectivului şi la zonele învecinate care ar putea fi afectate de activitatea desfăşurată. În acest scop au fost consultate materialele puse la dispoziţie de conducerea societăţii, au fost făcute cercetări de birou care au constat în analiza informaţiilor colectate din documente (date referitoare la starea trecută,


55 SC KOROLIS SRL

actuală a amplasamentului, proiectul investiţiei, planuri de situaţie) şi consultări cu factorii locali. Informaţiile referitoare la caracteristicile ecosistemelor, relief şi factori de mediu specifici regiunii şi a particularităţilor comunităţii locale au fost preluate cu ocazia deplasărilor în teren. Pentru evaluarea populaţiilor au fost utilizate atât metode calitative cât şi metode cantitative. Metoda observaţiei comportă două aspecte: o formă mai simplă şi mai frecvent utilizată:

- pentru vegetaţie: identificarea tipurilor de habitate pe baza speciilor indicatoare, aspectul vegetaţiei;

- pentru nevertebrate: identificarea speciilor din zonă şi a tipurilor de ecosisteme; deplasărilor în teren.

- Pentru evaluarea populaţiilor au fost utilizate atât metode calitative cât şi metode cantitative. - Metoda observaţiei comportă două aspecte: o formă mai simplă şi mai frecvent utilizată: - pentru vegetaţie: identificarea tipurilor de habitate pe baza speciilor indicatoare, aspectul

vegetaţiei; - pentru nevertebrate: identificarea specii lor din zonă şi a tipurilor de ecosisteme; - pentru speciile de peşti - nu au fost necesare - speciile din mediul acvatic al râului Siret nu vor

afectate de implementarea proiectului; - pentru amfieni: identificarea habitatelor favorabile în zonă; - pentru speciile de păsări observaţii ornitologice, de distribuţie a avifaunei; - pentru mamifere: observaţii pe transecte pentru identificate de indivizi, urme sau galerii.

Habitate şi plante Identificarea tipurilor de habitate se realizează pe baza tipului de vegetaţie. La rândul său tipul de vegetaţie fiind definit în funcţie de speciile dominante. Dominanţa este variabila care exprimă influenţa unei specii faţă de celelalte specii. În cazul comunităţilor vegetale ierboase, dominanţa este apreciată în funcţie de gradul de acoperire, ea este definită ca proiecţia pe sol a părţilor aeriene ale tuturor indivizilor unei specii din comunitate. Acesta se poate determina riguros cu ajutorul cadrului-reţea (ramă metrică) prin numărarea subdiviziunilor cadrului-reţea în care sunt prezenţi indivizi din specia a cărei frecvenţă-abundenţă dorim să o stabilim. Dacă numărul subunităţilor ramei metrice este de 100, atunci valoarea acestui indice se poate exprima direct procentual. Speciile dominante se stabilesc pe baza valorilor indicelui frecvenţă-abundenţă ( indicele Braun- Blanquet). Cercetarea vegetaţiei a avut la baza principiile şcolii fitocenologice a lui BRAUNBLANQUET în Europa, iar în România a lui Al. BORZA. Această şcoală are la bază teoria potrivit că reia compoziţia floristică a unei fitocenoze reflectă cu fidelitate ansamblul factorilor ecologici din biotopul pe care îl ocupă.Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociaţia vegetală. Asociaţia vegetală este unitatea cenotaxonomică de bază. Aceasta reprezintă o comunitate de plante cu compoziţie floristică unitară, fizionomie şi structură caracteristică. Este alcătuită din indivizi de asociaţie cu întindere variabilă, care nu au o compoziţie şi structură identică ci numai asemănatoare. În etapa de teren s-au ales suprafeţe de probă din porţiuni ale covorului vegetal cu fizionomie şi condiţii ecologice omogene. Suprafaţa eşantioanelor este cuprinsă între 4-30 m2. Datele prelevate au fost consemnate în relee fitocenologice. Fişele fitocenologice reprezintă eşantioane reprezentative ale fitocenozelor. Aceste fişe conţin informaţii referitoare la aşezare, condiţii de biotop, lista speciilor din suprafaţa de probă, în dreptul fiecăreia notându-se abundenţa-dominanţa (AD) şi frecvenţa locală. Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren şi etapa de laborator. În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în mai multe perioade ale anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice. În etapa de laborator s-a definitivat determinarea speciilor, s-a întocmit conspectul florei vasculare şi s-a realizat interpretarea în ansamblu a materialului. Pentru evaluarea starii de conservare se va tine cont si de criteriile incluse in tabelele de evaluare a starii favorabile de conservare disponibile, pentru unele specii, pe pagina web a Ministerului Mediului si Padurilor la adresa: http://www.mmediu.ro/protectia_naturii /protectia_naturii.htm


56 SC KOROLIS SRL

Nevertebrate Metoda colectării cu fileul entomologic prin cosirea vegetaţiei Pentru analiza cantitativă şi calitativă a speciilor de insecte se utilizează metoda cosirii vegetaţiei cu fileul entomologic pe o anumită suprafaţă, procedându-se ulterior la determinarea speciilor. Amfibieni Pentru evaluarea speciilor de amfibieni au fost efectuate deplasări în teren în vederea identificării habitatelor folosite de aceste specii în zona de implementare a proiectului. Păsări Numărarea păsărilor de-a lungul unui transect Aceasta este una dintre metodele de recensământ şi de monitorizare cele mai des aplicate. Metoda se bazează pe numărarea păsărilor în timplul deplasării cu o viteză constantă de-a lungul unei linii fiind utilizată în habitate deschise, fără obstacole. Cea mai simplă variantă a acestei metode este deplasarea cu viteză constantă, nu foarte repede de-a lungul transectului şi numărarea, respectiv notarea tuturor exemplarelor văzute. Astfel sunt obţinute informaţii despre speciile prezente, respectiv cu repetarea observaţiilor putem obţine date despre schimbările în efective. Mamifere În zona identificarea prezenţei speciilor de mamifere s-a efectuat de-a lungul unor transecte reprezentate de fâsii paralele latura lungă a amplasamentului. Observaţiile s-au efectuat cu ajutorul binoclului. Identificarea speciilor s-a realizat vizual, fără capturarea sau imobilizarea exemplarelor. Determinarea speciilor s-a realizat cu ajutorul cheilor de determinare.

4.6. Peisajul

Peisajul de pe malul stâng al râului Siret, situat în primul nivel de terasă al malului stâng, în apropierea contactului dintre acest nivel de terasă şi terasa înaltă este antropizat fiind teren neproductiv. Impactul prognozat Având în vedere faptul că pe amplasament şi în vecinătatea acestuia singurele activităţi desfăşurate sunt cele de exploatare agregate minerale, iar distanţa faţă de aşezările umane conform Memoriului de prezentare este de 5 km, impactul produs de activitatea de extragere a agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret asupra peisajului va fi unul direct, local. Măsuri de diminuare a impactului

- sistematizarea unei excavaţii rămase în urma valorificării agregatelor naturale de râu; - atragerea în circuitul economic a unor suprafeţe de teren neproductive prin realizarea

amenajării piscicole; - inierbarea şi plantarea de arbori şi arbuşti decorativi;

In concluzie, impactul asupra peisajului va fi pozitiv semnificativ.

4.7. Mediul social şi economic

Comuna Umbrăreşti, în componenţa căreia intră satele Umbrăreşti, Umbrăreşti Deal, Torceşti, Condrea, Salcia şi Siliştea este aşezată în partea de vest a judeţului Galaţi. Suprafaţa teritoriului administrativ al Comunei Umbrăreşti este de 8.092ha, din care teren agricol 5.639ha şi 2.453ha teren neagricol. Profilul economic al comunei Umbrăreşti este predominant agricol, cu rezultate bune în condiţii climaterice normale. Pe teritoriul comunei se derulează activităţ i economice dintre cele mai variate: comerţul, servicii, construcţii, agricol, creşterea animalelor Comuna Umbrăreşti este străbătută de drumul judeţean DN25, care face legătura cu Municipiul Tecuci, precum şi de drumul judeţean DJ253 care se desprinde din drumul naţional DN24 şi face legătura cu comunele Cudalbi, Băleni şi Viile.


57 SC KOROLIS SRL

Conform datelor furnizate de Direcţia de statistică - recensământul din anul 2007, populaţia comunei Umbrăreşti este de 7200 locuitori, naţionalitate română 100%. În privinţa densităţii populaţiei (număr locuitori raportaţi la suprafaţa teritoriului administrativ al comunei), comuna Umbrăreşti dispune de 87,68 loc/km2 şi se încadrează în categoria 65,10 - 105,00 locuitori/km2, sub media pe ţară, care este de 94,00 locuitori/km2. Comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi este considerată centru cu activităţi industriale până la 20 de salariaţi. Facilităţile oferite investitorilor constau în accesul în teritoriu: distanţa până la municipiul Tecuci este de 17,6 km. Proiectul propus va determina o creştere economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă şi furnizarea de materiale pentru realizarea de noi construcţii Prognozarea impactului Activitatea propusă va determina o creştere economică în zonă prin crearea de noi locuri de muncă, contribuţii la bugetul local şi furnizarea de materiale de construcţii. Măsuri de diminuare a impactului Nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului asupra mediului social şi economic. Proiectul propus nu va influenţa negativ calitatea mediului social şi economic din zonă.

4.8. Condiţii culturale şi etnice

Proiectul propus nu va avea influenţe asupra condiţiilor culturale, etnice sau de patrimoniu din zonă. Conform Ordinului Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2361/2010 pentru modificarea Anexei nr. 1 la Ordinul Ministrului Culturii şi Cul telor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice actualizată şi a Listei Monumentelor istorice dispărute, publicată în M.O. 670 bis din 01.10.2010, pe teritoriul Comunei Umbrăreşti, la marginea de est a Satului Umbrăreşti se află situl arheologic "Mahalaua de la Tămăşeni"- mil. IV a Chr. Eneolitic târziu, Cultura Gumelniţa (aspect Stoicani - Aldeni) - cod GL-I-s-b-02996. Aria de răspândire a culturii Gumelniţa corespunde, în general, cu a culturii Boian în Muntenia. Cu tot aspectul unitar al culturii, au putut fi definite câteva variante regionale: una nord- dunăreană, alta dobrogeană, cea de a treia sud-balcanică, la care se adaugă aspectul cultural Stoicani - Aldeni din nord-estul Munteniei şi sud-estul Moldovei, care a trecut şi la est de Prut, în zona situată imediat la nord de Dunăre. Cultura Gumelniţa are, ca de altfel toate culturile neolitice, elementele ei specifice. Am sublinia în primul rând multitudinea de aşezări de tip tell, alături de care le aflăm pe acelea situate în terase, ostroave, martori de eroziune etc., întărite sau nu cu sisteme artificiale de apărare/ protejare şi constituite invariabil în preajma unor surse naturale de apă (izvoare, râuri, pârâuri, lacuri, mlaştini etc.) şi resurse naturale uşor exploatabile: ape, terenuri prielnice agriculturii, creşterii animalelor, vânătorii etc., acestea toate constituindu-se într-o anume categorie a relaţiilor omului cu mediul înconjurător. Pentru situl arheologic menţionat s-a instituit o zonă de protecţie necesară 500,00m (extravilan) şi 200,00 m în intravilan pe contur, care să asigure conservarea integrată a monumentelor istorice şi a cadrului său natural sau construit. S-a întocmit studiul istoric, ca documentaţie separată şi parte componentă a prezentei lucrări - pentru stabilirea insitu a sitului arheologic (conform Studiului istoric comuna Umbrăreşti). Orice intervenţie asupra sitului arheologic din comuna Umbrăreşti, se face numai în condiţiile stabilite de Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi a Listei Monumentelor Istorice actualizate şi a listei monumentelor istorice dispărute publicată în publicată în M.O. 646 bis din 16.07.2004. În vecinătatea amplasamentului nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice. În cazul în care pe amplasament, în timpul executării lucrărilor proiectate se vor descoperi vestigii arheologice, lucrările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în acest domeniu.


58 SC KOROLIS SRL

5. Analiza alternativelor

Alternativele relevante posibile care au fost studiate pentru proiectul analizat pot fi grupate în două categorii: alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) şi alternativa realizării proiectului. 5.1. Alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) Prin nerealizarea proiectului propus, zona analizată va continua să fie o zonă nevalorificată la potenţial maxim şi va fi supusă în continuare unor depozitari de deseuri necontrolate, contribuind astfel la o imagine deranjanta a peisajului comunei. 5.2. Alternativa realizării proiectului Alternativele realizării proiectului relevante posibile care au fost studiate pentru proiectul analizat pot fi grupate în doua categorii: de amplasament şi de proiect. 5.2.1. Alternative de alegere a amplasamentului Selectarea amplasamentului a fost realizată pe considerente tehnico-economice: - asigurarea utilităţilor; - amplasament (drumuri de acces, tip de sol,); - titlul de proprietate asupra terenului ce apartine titularului; - pozitionarea balastierelor ce pot livra agregate minerale la statia de sortare. 5.2.2. Alternative de proiect Alternativele de proiect analizate au fost: - construire staţie de sortare mobilă (ce poate fi demontata si mutata relativ usor intr-un alt amplasament); - construire staţie de sortare fixă; Alternativa propusă de proiect (staţie de sortare mobilă) prezintă următoarele avantaje: - cost redus de transport, montare şi punere în funcţiune, comparativ cu cea de -a doua alternativă de proiect (staţie de sortare fixă); - costuri reduse de întreţinere şi exploatare; - durata redusă de montare; - posibilitatea relocării. Dezavantaje: nu au fost identificate.

5.3. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului şi dacă există incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului 5.3.1. Generalităţi Pentru evaluarea impactului global al realizării proiectului asupra mediului înconjurător, s -a utilizat metoda propusă de V. Rojanschi, metodă prezentată în revista „Mediul încojură tor”, vol.II, nr.1-2/1991. S-au luat în considerare următorii factori de mediu care au rezultat ca potenţial cei mai afectaţi: apa, aer, sol, flora şi faună (biodiversitate) şi factorul uman. Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de impact calculat cu relaţia: IP = CE / CMA, în care: - CE este valoarea caracteristică efectivă a factorului care influenţează mediul înconjurător, sau în unele cazuri concentraţia maximă calculată (Cmax); - CMA este valoarea caracteristică maximă admisibilă a aceluiaşi factor stabilită prin acte normative atunci când acestea există, sau prin asimilare cu valori recomandate în literatura de specialitate, când lipsesc normativele; Impactul asupra mediului se apreciază pe baza indicelui de impact Ip din Scara de Bonitate.


59 SC KOROLIS SRL

Este evident faptul că orice activitate umană aduce modificări asupra stării actuale a factorilor de mediu. Aceste modificări pot fi vizibile sau mai puţin vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative să nu existe, sau să fie diminuate, astfel încât efectele lor asupra mediului să aibă consecinţe cât mai mici posibile. 5.3.2. Scara de bonitate Luând în considerare starea naturală neafectată de activitatea umană şi situaţia ireversibilă de deteriorare a unui factor de mediu se obţine o scara de bonitate exprimată prin note de la “1” Ia “10”, care pune în evidenţă efectul poluanţilor asupra mediului înconjurător.

Note de bonitate, valori ale indicelui de poluare (ip) şi efecte asupra omului şi mediului înconjurător corespunzătoare

Nota de bonitate

Valoarea Ip = Cmax./CMA

Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

10 IP = 0 - Calitatea factorilor de mediu naturală, de echilibru.

9 IP = 0,0 - 0,25 - Fără efecte.

8 IP = 0,25 - 0,50 - Fără efecte decelabile cazuistic. - Mediul este afectat în limite admise – nivel 1.

7 IP = 0,50 - 1,0 - Mediul este afectat în limite admise – nivel 2.

6 IP = 1,0 – 2,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 1. - Efectele sunt accentuate.

5 IP = 2,0 – 4,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 2.

4 IP = 4,0 – 8,0 - Mediu afectat peste limitele admise - nivel 3.

3 IP = 8,0 – 12,0 - Mediul este degradat - nivel 1. - Efectele sunt letale la durate medii de expunere.

2 IP = 12,0 – 20,0 - Mediul este degradat - nivel 2. - Efectele sunt letale la durate scurte de expunere.

1 IP = peste 20,0 - Mediul este impropriu formelor de viaţă.

Cmax – concentraţia maximă calculată CMA – concentraţia maximă admisibilă din STAS

Când nu există modificări ale calităţii factorilor de mediu, deci nu există poluare, acest indice este egal cu 1. Grafic, figura geometrică ilustrând starea reală a mediului se suprapune pe figura ilustrând starea ideală. Când există modificări ale calităţii factorilor de mediu, indicele de poluare globală IPG va căpăta, progresiv valori supraunitare, pe măsura reducerii triunghiului, deci a afectării factorilor de mediu. Conform datelor din literatura de specialitate, au fost făcute aprecieri ale indicelui de poluare globală a mediului, pentru diverse situaţii, în urma cărora s-a stabilit o scară de evaluare pentru valorile IPG de la 1 la 6, din care rezultă impactul asupra mediului, respectiv efectul activităţii antropice asupra factorilor de mediu.

Valori ale indicelui stării de poluare globală (Ipg)

şi impactul asupra mediului corespunzător

Valoarea IP.G ;

IP.G = Si / Sr Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

IPG = 1 Mediul este natural, neafectat de activitatea umană.

IPG = 1 -2 Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile.

IPG = 2 – 3 Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţă.

IPG = 3 – 4 Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă.

IPG = 4 – 6 Mediul este afectat de activitatea umană periculos formelor de viaţă.

IPG > 6 Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă.


60 SC KOROLIS SRL

5.3.3. Impactul prognozat asupra mediului S-au luat în considerare următorii factori de mediu care au rezultat ca potenţial cei mai afectaţi: apa, aer, sol, flora şi fauna (biodiversitatea) ş i factorul uman. Impactul asupra fiecăruia dintre ei s-a evaluat printr-o notă în intenvalul 1... 10. Nota 1 corespunde unei poluări maxime a factorului de mediu respectiv, iar nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecărui factor de mediu din cei cinci consideraţi s-au stabilit din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare: - pentru factorul de mediu apa: nota 8,00; - pentru factorul de mediu aer: nota 8,00; - pentru factorul de mediu sol: nota 9,00; - pentru factorul de mediu biodiversitate: nota 8,00; - pentru factorul de mediu factorul uman: nota 9,00; Raportul rezultat între cele două suprafeţe, Si fiind suprafaţa figurii geometrice, care ilustrează starea ideală a celor cinci factori, iar Sr suprafaţa figurii geometrice care ilustrează starea reală a aceloraşi cinci factori, la un moment dat, datorită activităţii, a dus la un indice de poluare globală: IPG = 1,38, care corespunde unui mediu supus efectului antropizării, în limite admisibile. În figura de mai jos se prezintă reprezentarea grafică a valorilor care au condus la Indicele de risc global produs de funcţionarea obiectivului (staţie de sortare) asupra factorilor de mediu şi a factorului uman.

0

2

4

6

8

10apa

aer

solfactorul uman

biodiversitate

starea ideala

starea reala

5.3.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul Indicele de poluare globală obţinut (IPG < 2) estimează faptul că activităţile ce se desfăşoară în cadrul obiectivului/proiectului analizat, produc o afectare globală a factorilor de mediu apă, aer, sol, biodiversitate şi factorul uman ce se situează în limitele admisibile. 5.3.5. Concluzii rezultate din evaluarea impactului asupra mediului Concluzia generală, ca urmare a analizei raportului privind impactul asupra mediului efectuată în baza informaţiilor, datelor şi documentelor puse la dispoziţie, încadrează impactul generat de activitatea analizată la un nivel nesemnificativ. 5.3.6. Prognoza asupra calităţii vieţii, standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact Prin realizarea acestui proiect, cu respectarea măsurilor de diminuare a impactului pentru fiecare categorie de factor de mediu analizat, considerăm că prognoza asupra calităţii vieţii se menţine în condiţiile anterioare, iar prin activitatea sa, atât în faza de realizare, cât şi de exploatare condiţiile sociale ale comunităţii din localitate se vor îmbunătăţii, atât prin forţa de muncă solicitată, cât şi prin calitatea forţei de muncă, prin sporirea numărului de specialişti şi a


61 SC KOROLIS SRL

condiţiilor de muncă, în conformitate cu actualele standarde europene. Impactul realizării obiectivului va fi pozitiv prin crearea de locuri de muncă, valorificarea materialelor din zonă şi asigurarea cu materiale de construcţii a populaţiei din zonă. Realizarea acestei investiţii va contribui la creşterea veniturilor la bugetul local.

6. Monitorizarea

6.1. Consideraţii generale Implementarea monitorizării implică, pe de o parte, verificarea respectării aplicării proiectului conform specificaţiilor prevăzute şi aprobate în documentaţia care a stat la baza evaluarii impactului şi, pe de altă parte, verificarea eficienţei măsurilor de minimizare în atingerea scopului urmărit. Astfel de verificări implică inspecţii fizice (amplasarea construcţiilor, materiale de construcţii, depozitarea deşeurilor) sau măsurători (asupra emisiilor), folosind aparatură specifică şi metode profesionale de prelucrare şi interpretare. Monitorizarea este implementată cu respectarea unui set de norme legislative: planificarea folosirii terenului, autorizaţii de construcţie, proceduri de control al poluării, etc. Principalul rol al monitorizării constă în a evidenţia că funcţionarea proiectului respectă condiţiile impuse la momentul aprobării sale. Aplicarea monitorizarii poate să nu fie necesară pentru orice proiect sau pentru oricare amplasament. 6.2. Monitorizarea implementării proiectului Pe durata execuţiei proiectului se va urmări evaluarea următoarelor aspecte: - Calitatea solului rezultat din excavaţii pentru a se decide asupra locaţiilor de depozitare a acestuia. Prin contractele de antrepriză încheiate de beneficiar aceasta este sarcina contractuală a executantului. - Calitatea solului din zona riverană pentru a servi ca probe martor în timpul monitorizării impactului proiectului. - Nivelul apelor subterane în perimetrul excavaţiilor, calitatea acestor ape, în cazul în care nivelul ridicat al acestora impune realizarea epuismentelor; pe baza lor se va decide asupra posibilităţilor de debuşare a acestor ape. - Nivelul imisiilor din aer, pentru a servi ca probe martor în timpul impactului proiectului. - Nivelul zgomotului la limita amplasamentului în perioada de excuţie a lucrărilor de excavaţii. În perioada de construire Monitorizarea activităţii în perioada de construire este necesară pentru reducerea impactului produs asupra mediului înconjurător. Urmărirea activităţii se va face prin verificări periodice care să analizeze modul în care se conformează societatea în perioada de excavare. Factorul de mediu Aer - monitorizarea emisiilor de pulberi în suspensie, NOx , SOx şi COx şi a emisiilor de metale grele. Periodic se va face inspecţia tehnică a utilajelor utilizate pe amplasament. Personalul care utilizează utilaje (excavatorul, încărcătorul) va verifica funcţionarea corectă a utilajelor, iar eventualele defecţiuni vor fi remediate în cel mai scurt timp. In perioadele lipsite de precipitaţii, titularul va asigura monitorizarea calităţii aerului în cadrul şantierului, în principal a poluării cu pulberi. Frecvenţa monitorizării va fi stabilită de autoritatea locală pentru protecţia mediului, fiind obligatorie raportarea către aceste instituţii a rezultatului monitorizărilor. Evidenţa gestiuni deşeurilor - Înregistrarea volumelor de pământ se va face în fişe speciale, în care se vor menţiona cantitatea extrasă şi cea valorificată. Factor de mediu apa - In perioada execuţiei lucrărilor se vor lua toate măsurile care se impun pentru protecţia factorilor de mediu, a zonelor adiacente, de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, în special cu produse petroliere, ca urmare a exploatării utilajelor tehnologice. Se interzice evacuarea de ape uzate în apele de suprafaţă sau în subteran. Factorul de mediu sol Se vor preleva probe de material excavat şi se vor efectua analiza de laborator în vederea stabilirii amplasamentului de depozitare; se vor analiza metalele grele şi produsele petroliere, iar rezultatele se vor compara cu valorile maxim admise conform Ordinului nr. 756/1997 pentru


62 SC KOROLIS SRL

aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului. Analizele de laborator din materialul excavat depus pe sol se efectuează lunar pe fiecare front de lucru. Zgomot şi vibraţii - monitorizarea funcţionării echipamentelor implicate în procesul tehnologic, precum şi activitatea utilajelor, ce pot provoca disconfort zonelor aflate la limita zonelor functionale din mediul urban sau receptorilor localizaţi aproape de axa drumului, prin depăşirea nivelelor admisibile de zgomot stabilite prin STAS 10009/88 şi vibraţii stabilite prin SR 12025/1994. In perioada de operare/exploatare Factorul de mediu apa In vederea supravegherii calităţii factorilor de mediu se vor efectua periodic măsurători şi analize de către instituţiile abilitate pentru calitatea apei uzate deversate la canalizare, la fiecare vidanjare. Factorul de mediu Aer Verificarea cosurilor de fum la sobele cu incalzire pe lemne se var face după un program astfel încât să nu existe posibilitatea degajării unei cantităţi de noxe provenite de la procesul de ardere a lemnului. Factorul de mediu sol Nu este cazul. Activităţile se vor desfăşura pe suprafeţe betonate. Evidenţa gestiuni deşeurilor Evidenţa gestiunii deşeurilor se va face conform HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, Anexa nr. 1 (cap 1 generarea deşeurilor, cap 2 stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor, cap 3 valorificarea deşeurilor, cap 4 eliminarea deşeurilor), titularul având obligaţia ţinerii acestor evidenţe, precum şi raportarea acestora la instituţiile abilitate;

7. Situaţii de risc

În general factorii naturali care pot provoca dezastre sunt determinaţi de potenţialul seismic, corelat cu traseul faliilor tectonice, reţeaua hidrografică, clima, gradul de acoperire cu vegetaţie, compoziţia solului, dispunerea straturilor geologice, tasările, tipul terenului. Există 2 tipuri de riscuri :

a. riscuri naturale: inundaţii, cutremure, sau alte evenimente naturale, independent de voinţa titularului pot genera accidente care să producă poluări accidentale;

b. riscuri datorate activităţii desfăşurate. Riscurile naturale sunt: a.endogene: erupţii vulcanice – nu este cazul; cutremure – activitate mare în zonă; Zona se încadrează din punct de vedere al macrozonării seismice (SR 11.100/1/93) în zona cu gradul 8 de seismicitate: Conform normativului pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor P 100/2006, amplasamentul se află în zona cu perioada de colt Tc = 1.0 sec şi valoarea de vârf a acceleraţiei ag = 0,28. b.exogene: climatice – pentru perioada de iarnă – zona II cu Te = - 150 C conform STAS 10101/23-78 Şi normativ C107/3-1997; încărcarea din vânt conform codului de proiectare Bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor. Acţiunea Vântului, indicativ NP082/2004 pe intervalul de recurenţă de 50ani este qref. = 0.5 KPa, Uref. = 32m/s; Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor: conform indicativ CR 1-1-3/2005 amplasamentul se situează în zona „D”, în care intensitatea normală a încărcării date de zăpadă este de 250 daN/mp. Adâncimea de îngheţ: 100cm, conform STAS 6054/77; geomorfologice (deplasări în masă, eroziuni) – zona prezintă tasări datorită terenului: conform Studiului geotehnic categoria terenului aparţine grupei „B” de terenuri sensibile la umezire; conform Normativului NP 074/2007 privind principiile, exigenţele şi metodele geotehnice ale


63 SC KOROLIS SRL

terenului de fundare categoria geotehnică este 2, ceea ce corespunde unui risc geotehnic moderat; hidrologice (inundaţii) – terenul studiat nu este inundabil; digul de apărare al localităţii Condrea, comuna Umbrarestii asigură protecţia la inundaţii. biologice (epidemii, invazii de insecte, rozătoare) – potenţial moderat; biofizice (focul) – potenţial moderat; astrofizice – neaplicabil;

7.1. Situaţii de risc în perioada de construire Riscurile ce vor decurge ca urmare a realizării obiectivului de investiţii sunt : Risc de producere a unor poluări accidentale: este importantă luarea unor măsuri de remediere rapidă a poluării (în cazul în care aceasta s-a produs) şi de reabilitare a calităţii apei şi solului afectate . Risc de poluare accidentală ca urmare a producerii de acte de vandalism şi efracţii Pentru protejarea contra încercărilor de pătrundere prin efracţie din exterior în interiorul amplasamentului s-a propus un sistem de detecţie, monitorizare cu camere video . Risc de producere a unor accidente de muncă (electrocutări, risc de lovire, strivire, etc. ) – au fost prevazute urmatoarele : - instalaţie de paratrasnet şi pentru protecţia împotriva tensiunilor accidentale de atingere; - deplasare pe căile de acces amenajate; - depozitarea controlata a materialelor. 7.2. Situaţii de risc în perioada de funcţionare După punerea în funcţiune, SC Korolis SRL va întocmi planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991, Legii nr. 265/2006 de aprobare a O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului şi Ordinului MAPPM nr. 278/1997. Cauzele care pot determina poluarea mediului sunt: - zgomotul produs de instalaţie, apreciat în cartea tehnică la o valoare mai mică de 80 dB; - emisiile de pulberi în aerul atmosferic ca urmare a exp loatării necorespunzătoare a staţiei; Aceste situaţii pot determina poluarea atmosferică prin creşterea pulberilor emise în aerul atmosferic şi disconfort personalului angajat sau din vecinătăţi prin nivelul de zgomot emis. Societatea trebuie să stabilească echipele care vor acţiona în cazul poluării accidentale, lista punctelor critice unde se pot produce poluări accidentale, precum şi fişa poluaţilor cu impact mare – emisiile atmosferice. În situaţii de urgenţă, de stopare a poluărilor şi de eliminare a efectelor acestora se va urmări: - oprirea imediată a staţiei; - comunicarea rapidă a informaţiilor despre eventualele poluări depistate; - recepţia şi prelucrarea datelor; - atribuirea responsabilităţilor; - pregătirea de măsuri operative de intervenţ ie; - transmiterea informaţiilor populaţiei, dacă este cazul. Planurile de prevenire şi măsuri necesare pentru controlul poluării, cu responsabilităţile pe oameni, trebuie avizate de conducătorul unităţii, care are răspunderea realizării la timp şi în bune condiţii a măsurilor şi lucrărilor stabilite.


64 SC KOROLIS SRL

Factor de mediu Poluant Pericol Mod de poluare Probabilitate Gravitate Risc Remediere

Aer

Pulberi în suspensie şi sedimentabile

Asfixiant Dispersie în aer

2 2 4 Da

Dioxid de sulf 1 1 1 Da

Dioxid de azot 1 2 2 Da

CO (CO2) 2 2 4 Da

Apa de suprafaţă (râul Siret)

Variaţii de debit Temporar Inundaţii 2 1 2 Nu

pH

Acţiune sistematică

Dispersie în apă

- Apele uzate tehnologice provenite de la staţia de sortare agregate minerale se recirculă în proces, excesul fiind preluat in bazinul de decantare. - Apele uzate menajere vor fi vidanjate periodic şi evacuate în reţeaua de canalizare a Municipiului Tecuci (NTPA 002/2002).

Suspensii, reziduu fix

Ioni de metale grele

Sulfaţi, Ca, Mg

Ape subterane

Variaţii de debit Temporar Inundaţii 1 1 1 Nu

pH


Dispersie în apă

1 1 1 Nu

Suspensii, reziduu fix 1 1 1 Nu

Ioni de metale grele 1 1 1 Nu

Sulfaţi, Ca, Mg 1 1 1 Nu

Sol

Distrugerea fertilităţii


Contact direct Nu este cazul. Activităţile se vor desfăşura pe suprafeţe betonate.

Metale grele

Hidrocarburi (HTP)

Ocupare teren

Pierderea utilităţii iniţiale

Zgomot şi vibraţii

Intensitate

Efecte psihologice şi

ontologice Propagare în aer

2 2 4 Da

Influenţe asupra biosferei şi aşezărilor umane

2 1 2 Da

Disconfort psihic 1 2 2 Da

Disconfort ergonomic 2 2 4 Da

Ecosisteme

Fauna acvatică Dispariţie - 1 1 1 Nu

Fauna terestră

Afectare specie

- 1 2 2 Nu

Flora spontană - 1 1 1 Nu

Păsări - 1 2 2 Nu

Fond silvic - 1 1 1 Nu


65 SC KOROLIS SRL

Conform datelor din tabelul de mai sus rezultă următoarele valori ale gradului de risc:

Riscul pentru factorul de mediu Aer

0 2 4 6 8 10 12

Pulberi în suspensie şi sedimentabile

Dioxid de sulf

Dioxid de azot

CO (CO2)

risc

aer

Riscul pentu factorul de mediu Apa de suprafaţă (Siret)

0 0.5 1 1.5 2 2.5

Variaţii de debit

Ph



Sulfaţi, Ca, Mg

risc

Apa de suprafaţă (Siret)

Riscul pentru factorul de mediu Ape subterane

0 1 2 3 4 5 6

Variaţii de debit

Ph



Sulfaţi, Ca, Mg

risc

Ape subterane

Nr. Crt. Factori de mediu Valoare grad de risc

1. Aer 11

2. Apă de suprafaţă 2

3. Apă subterană 5

4. Sol 0

5. Zgomot şi vibraţii 12

6. Ecosisteme 7


66 SC KOROLIS SRL

Riscul pentru factorul de mediu Zgomot şi vibraţii

0 2 4 6 8 10 12 14

Intensitate

Influenţe asupra biosferei şi aşezărilor

umane

Disconfort psihic

Disconfort ergonomic

risc

Zgomot şi vibraţii

Riscul pentru factorul de mediu Ecosisteme

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Fauna acvatică

Fauna terestră

Flora spontană

Păsări

Fond silvic

risc

ecosisteme

Din cele prezentate în tabelul de mai sus rezultă că factorii de mediu cei mai afectaţi pot fi solul şi aerul, angajaţii (zgomot, vibraţii), cu disconfort ergonomic.

Riscul pentru factorii de mediu

0 2 4 6 8 10 12 14

aer

apă de suprafaţă

apă subterană

sol

zgomot, vibraţii

ecosisteme

risc

8. Descrierea dificultăţilor

Nu au fost semnalate dificultăţi.


67 SC KOROLIS SRL

9. Rezumat fără caracter tehnic

Denumirea proiectului: Statie de sortare agregate minerale”extravilan comuna Umbraresti,sat Condrea, T126,P6, judeţul Galaţi Titularul proiectului: SC KOROLIS SRL Galaţi Amplasamentul: extravilan comuna Umbraresti,sat Condrea, T126,P6, judeţul Galaţi Terenul pe care va funcţiona obiectivul are ca vecinătăţi:

N- SC Korolis SRL, teren arabil

E- drum, DE 596

S- SC Korolis SRL, teren arabil

V- SC Korolis SRL, teren arabil Conform Certificatului de Urbanism nr. 91/5200 din 09.07.2013, eliberat de Consiliul Judeţean Galati, obiectivul proiectat se va executa pe un teren cu suprafaţa de 5.000mp, situat in tarlaua 126, parcela 6, aflat în domeniul privat. Terenul este proprietatea sotilor Radulescu Costel si Radulescu Didina, conform contractului de schimb încheiat cu Primăria Umbraresti insotit de incheierea de autentificare nr. 2326 din 18.10.2012. Din punct de vedere administrativ terenul face parte din extravilanul localităţii Condrea, comuna Umbraresti, judeţul Galaţi. Terenul a fost pus la dispozitia SC Korolis SA de catre proprietari conform contractului de comodat nr. 2373/23.10.2012 pentru o perioada de 30 de ani. 9.1. Descrierea activităţii Scopul investitiei îl constituie crearea unei capacitati de productie ce are în vedere, prelucrarea si valorificarea agregatelor sub forma de sorturi de balastiera pentru lucrari de terasare drumuri, obtinerea betoanelor si mortarelor. Obiectivul proiectat se va executa pe un teren cu suprafaţa de 5.000mp, situat in tarlaua 126, parcela 6, aflat în domeniul privat. Terenul este proprietatea sotilor Radulescu Costel si Radulescu Didina, conform contractului de schimb încheiat cu Primăria Umbraresti insotit de incheierea de autentificare nr. 2326 din 18.10.2012. Din punct de vedere administrativ terenul face parte din extravilanul localităţii Condrea, comuna Umbraresti, judeţul Galaţi. Terenul a fost pus la dispozitia SC Korolis SA de catre proprietari conform contractului de comodat nr. 2373/23.10.2012 pentru o perioada de 30 de ani Staţia de sortare a agregatelor minerale va avea capacitatea maxima de 40 mc/oră . Productia anuala estimata va fi de : 67.200 mc; 210 zile/an, un schimb pe zi 8 ore Sorturile rezultate în urma prelucrării vor fi depozitate în padocuri, cu suprafaţa betonată, separate între ele prin pereţi realizaţi din elemente prefabricate din beton, astfel:

sort 0 - 4.0 mm;

sort 4.0 - 8.0 mm;

sort 8.0 - 16.0 mm;

refuz cu dimensiuni mai mari de 16 mm. Procesul tehnologic de sortare - spalare a agregatelor minerale de râu constă în prelucrarea materiei prime (nisip şi pietriş), care este adus din perimetrul de exploatare aflat în exploatarea SC Korolis SRL. Fazele procesului tehnologic de sortare - spălare agregate minerale de râu sunt urmatoarele:

transportul materialului brut excavat (nisip şi pietriş) în incinta staţiei;

încărcarea buncărului care alimentează staţia de sortare- spălare, cu ajutorul unui încărcător frontal;

spălarea materialului şi sortarea pe ciururi vibratoare. Se obţin sorturi: 0-4mm; 4-8mm; 8-16mm şi refuz (agregate cu dimensiuni mai mari 16 mm);

depozitarea sorturilor în depozitele de sorturi;

decantarea şi recircularea apei de spălare din bazinul de decantare .


68 SC KOROLIS SRL

Nisipul şi pietrişul sub formă de balast din buncărul de alimentare este transportat prin alimentatorul vibrant la banda de alimentare a ciurului. Ciurul de sortare va fi prevăzut cu 4 nivele de cernere, cu suprafaţa de 4,5mp, cu site de 4mm, 8mm, 16mm ş i 32 mm. Staţia de sortare va fi echipată cu o instalaţie de spălare a agregatelor . Transportul agregatelor minerale (balast brut) la staţia de sortare se face cu autobasculantele, din perimetrul de exploatare, situat în terasa mal stâng a râului Siret, situat la cca. 0,2 km faţă de staţia de sortare.

Balastul se descarcă direct în buncărul de receptive. Sub buncărul de recepţie se va monta un transportor cu bandă care alimentează grupul de ciururi vibratoare, echipate cu site cu ochiuri 4mm, 8mm, 16mm si 32 mm. Materialele ce rămân pe sitele 16mm, 8mm şi 4mm sunt transportate la depozitele de cu transportoare cu bandă. Materialul ce trece prin sita de 4mm este preluat de un clasor cu şnec care separă apa de nisip; nisipul este transportat cu un transportor cu bandă la depozitul de nisip 0-4 mm. Sorturile rezultate în urma prelucrării vor fi depozitate în padocuri, cu suprafaţa betonată, separate între ele prin pereţi realizaţi din elemente prefabricate din beton, astfel: 0-4mm; 4-8mm; 8-16 mm şi refuz , cu dimensiuni mai mari de 16 mm.

Necesarul de apă va fi asigurat din panza freatica, prin intermediul unui bazin de stocare. Bazinul de stocare se va alimenta din acviferul freatic al râului Siret. Volumul bazinului de stocare va fi de 450mc. Bazinul va f i prevăzut cu un echipament de pompare cu P = 20 kw. De la bazinul de stocare al apei, apa necesară pentru scopuri tehnologice va fi pompată la instalaţia de spălare prin intermediul unei conducte cu Dn 100mm.

În cazul în care staţia de sortare nu funcţionează, autobasculantele descarcă balastul într-un depozit situat lângă buncărul de alimentare. Balastul depozitat poate fi introdus în circuitul de sortare cu ajutorul unui încărcător frontal pe pneuri cu cupa de la 2.5 mc la 3.4 mc.

9.2. Metodologia utilizată pentru evaluarea impactului Pentru aprecierea impactului produs asupra mediului înconjurător de activităţile ce se vor desfăşura în cadrul obiectivului s-a utilizat o metodă de evaluare comparativă între starea ideală a mediului şi starea posibilă datorată activităţii viitoare, luându-se în discuţie cinci factori de mediu: aer, apa, sol, factorul uman, biodiversitatea. In acest sens, pentru obiectivul analizat, s-a realizat încadrarea calităţii fiecărui factor de mediu, pe o scara de bonitate de la 1 la 10 şi s-au acordat urmatoarele note: - pentru factorul de mediu apa: nota 8,00; - pentru factorul de mediu aer: nota 8,00; - pentru factorul de mediu sol: nota 9,00; - pentru factorul de mediu biodiversitate: nota 8,00; - pentru factorul de mediu factorul uman: nota 9,00; Raportul rezultat între cele două suprafeţe, Si fiind suprafaţa figurii geometrice, care ilustrează starea ideală a celor cinci factori, iar Sr suprafaţa figurii geometrice care ilustrează starea reală a aceloraşi cinci factori, la un moment dat, datorită activităţii, a dus la un indice de poluare globală: IPG = 1,38, care corespunde unui mediu supus efectului antropizării, în limite admisibile. În figura de mai jos se prezintă reprezentarea grafică a valorilor care au condus la Indicele de risc global produs de funcţionarea obiectivului (staţie de sortare) asupra factorilor de mediu şi a factorului uman.


69 SC KOROLIS SRL

0

2

4

6

8

10apa

aer

solfactorul uman

biodiversitate

starea ideala

starea reala

9.3. Impactul prognozat asupra mediului Factorul de mediu APA Pentru noua investiţie apa se foloseşte la spălarea agregatelor - Apa uzată menajeră va fi colectată într-un bazin betonat vidanjabil(V13,5 mc) si apoi predata la societatile autorizate. - Apele uzate tehnologice provenite de la staţia de sortare se vor recircula în proces (cca 80%), excesul fiind evacuat prin intermediul unei retele de canalizare. - Ape pluviale de pe acoperişul clădirilor se vor infiltra direct in sol neexistand riscul unei poluari. Apele pluviale colectate de pe suprafeţele betonate, perimetrul staţiilor (sortare), suprafaţa spaţiilor de parcare vor fi dirijate prin pante şi rigole colectoare către un separator de hidrocarburi, iar din separator apa curată va fi dirijată către bazinul decantor, prin intermediul unei conducte din polipropilenă. Factorul de mediu AER - Verificarea cosurilor de fum la sobele cu incalzire pe lemne se var face după un program astfel încât să nu existe posibilitatea degajării unei cantităţi de noxe provenite de la procesul de ardere a lemnului. Factorul de mediu SOL - Agregatele se depozitează pe sortimente într-un buncăr de agregate . - Platformele staţiilor şi căile de acces sunt betonate asigurând protecţia solului. Factorul de mediu biodiversitate Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimet rul planului analizat, considerăm că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ ş i se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica măsuri/recomandări de reducere a acestuia. Apreciem că impactul va fi nesemnificativ pentru factorii de mediu analizaţi: apă, aer, sol, factorul uman, biodiversitate. Impactul cumulativ Zona care a fost luată în considerare pentru analiza impactului cumulat are o rază de 5 km în jurul amplasamentului propus de S.C. KOROLIS S.R.L. pentru implementarea proiectului propus. Proiectele care există în zonă şi care pot genera impact cumulat împreună cu proiectul supus analizei sunt:


70 SC KOROLIS SRL

Lucrări de excavaţie în vederea extragerii de agregate naturale de râu şi amenajare piscicolă, propus a se realiza în perimetrul Umbrăreşti, T22, P1, P2, P3, Judeţul Galaţi, propus de S.C. BALASCOND S.R.L. – proiect propus a se realize în terasa râului Siret, extravilan comuna Umbrăreşti, la nord de proiectul propus de S.C. KOROLIS S.R.L. la o distanţă de 2,2 km;

Exploatarea agregatelor minerale din albia raului Siret – Balastiera Condrea 1, derulat de S.C. WEST STAR S.R.L. Iaşi – proiect aflat în derulare în albia râului Siret, la nord de proiectul propus de S.C. KOROLIS S.R.L. la o distanţă de 3,57 km;

“Lucrări de amenajare iaz piscicol în comuna Umbrăreşti, judeţul Galaţi”, derulat de S.C. KOROLIS S.R.L. şi care se află la o distanţă de 0,2 km faţă de staţia de sortare. Terenurile din vecinătatea amplasamentului sunt utilizate ca imaş, suprafeţele fiind intens păşunate de vitele locuitorilor comunei Umbrăreşti. Efectele negative se datorează următoarelor aspecte implicate de proiectele propuse:

• funcţionarea utilajelor; • prezenţa oamenilor în zonă; • transportul agregatelor minerale; • excavarea agregatelor minerale din mediul acvatic.

Funcţionarea utilajelor, atât pentru excavare cât şi pentru transport, determină zgomot care poate afecta fauna prezentă în zonă. Menţionăm că in realizarea obiectivelor proiectului propus „Statie de sortare agregate minerale”extravilan comuna Umbraresti,sat Condrea, T126,P6, judeţul Galaţi nu se poate vorbi de un impact cumulat în perioada de execuţie. În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii. 9.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul Nu va exista o zonă care să fie afectată în mod semnificativ de realizarea investiţiei. Concentraţiile apelor uzate nu vor afecta biodiversitatea. Imisiile se vor situa sub valorile limită pentru sănătate şi vegetaţie. 9.5. Măsuri de diminuare a impactului Faţă de măsurile propuse în proiect nu sunt necesare alte măsuri pentru diminuarea impactului. 9.6. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Raportul privind impactul asupra mediului pentru proiectul de investiţie Statie de sortare agregate minerale”extravilan comuna Umbraresti, sat Condrea, T126, P6, judeţul Galaţi a evidenţiat impactul asupra componentelor mediului (apă, aer, sol, geologie, biodiversitate, perisaj, mediul social şi economic, zgomot) şi măsurile de reducere a impactului în etapele de construcţie, operare şi dezafectare.

Staţia de sortare agregate minerale este la nivelul tehnicii actuale, parametrii de funcţionare sunt controlaţi automat. In cazul unor defecţiuni sau avarii se poate interveni în cel mai scurt timp pentru remedierea acestora.

Utilajele sunt verificate din punct de vedere tehnic, astfel încât nu vor exista pierderi de produse petroliere în timpul rulării pe amplasament.

Activitatea ce se va desfăşura în cadul obiectivului de investiţie nu va avea impact semnificativ asupra factorilor de mediu. 9.7. Prognoza asupra calităţii vieţii şi asupra condiţiilor sociale - Impactul realizării obiectivului va fi pozitiv prin crearea de locuri de muncă, valorificarea materialelor din zonă şi asigurarea cu materiale de construcţii a populaţiei din zonă. - Realizarea acestei investiţii va contribui la creşterea veniturilor la bugetul local.


71 SC KOROLIS SRL

Glosar de termeni Acord de mediu - actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect; Deşeuri – orice substanţă sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a -l arunca ; Eliminare – orice operaţiune efectuată asupra deşeurilor , conform definiţiei prevăzute în Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor; Emisie – evacuarea directă sau indirectă de substanţe, vibraţii, căldură, zgomot în aer, apă ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalaţiei; Evaluarea impactului asupra mediului – proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului; Impact asupra mediului – orice efect direct sau indirect al unei activităţi umane definită într -o anumită zonă, care produce o schimbare a sensului de evoluţie, a stării de calitate a ecosistemului, schimbare ce poate afecta sănătatea omului, integritatea mediului, a patrimoniului cultural sau condiţiilor socio-economice; Monitorizarea mediului – supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun; Poluant – orice substanţă, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie (radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii) care, introdusă în mediu, modifică echilibrul constituenţilor acestuia şi al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale; Poluare – introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, de substanţe, vibraţii, căldura, zgomot în aer, apă ori sol, susceptibile să aduca prejudicii sănătăţii umane sau calitaţii mediului, să determine deteriorarea bunurilor materiale sau să afecteze ori să împiedice utilizarea în scop recreativ a mediului şi/sau alte utilizări ale acestuia în sensul prevederilor legislaţiei în vigoare ; Prag de alertă – concentraţii de poluanti în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/ evacuări ; Prag de intervenţie – concentraţii de poluanţi în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări;


72 SC KOROLIS SRL

Bibliografie OUG nr. 195/2006 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare; Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu completările şi modificările ulterioare; HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului Legea apelor nr. 107/1996, modificată şi completată cu Legea nr. 310/2004 şi Legea nr. 112/2006; HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic al apelor uzate, modificată şi completată prin HG nr. 352/2005; OUG nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/2002; Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidul de carbon şi ozonului în aerul înconjurător; STAS 12574/87 privind calitatea aerului în zonele protejate; OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare; HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase; STAS 10009/88 privind protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor; Ordinul nr. 58/19/2004 pentru aprobarea Instrucţiunilor tehnice privind aplicarea şi urmărirea măsurilor stabilite în programul de conformare, planul de refacere a mediului şi proiectul tehnic, modificat prin Ordinul nr. 27/2005; OUG nr. 57/2007 privind regimul ariiilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice; Grigore P. şi colaboratorii – Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982 (Harta geologică şi harta hidrologică) Sanda V, Alexiu V – Vegetaţia prundişurilor şi a luncilor râuri lor din România, Revistă de educaţie ecologică şi ocrotire a naturii, 2008; Ciocă Doina - Măsuri de conservare pentru speciile de păsări de interes comunitar din România, dependente de zonele umede, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Direcţia Generală Implementări Politici de Mediu, Direcţia conservarea naturii, biodiversităţii, protecţie sol şi subsol 2006; dr. C-tin Pârvu, dr. Stoica Preda Godeanu, Ing. Laurenţiu Stroe - Călăuză în lumea plantelor şi animalelor, Editura Ceres, Bucureşti, ediţia 1985; S. Cărăuşu - Tratat de ihtiologie, Editura Academiei, 1952;


73 SC KOROLIS SRL

Bibliografie Biodiversitate 1. Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London 2. Asher J., Warren M., Fox R., Harding P., Jeffcoate G. & Jeffcoate S. 2001. The Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press 3. Askew R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England 4. Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford; 5. Bense U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany; 6. Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis 7. Bunalski M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava 8. Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti 9. Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 10. Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed. Acad. Române, Buc., 274 11. Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations: estimates şi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK. 12. Dietz, Ch., Helversen, O. von & D. Nill 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart 13. Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science 14. Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas 15. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucureşti 16. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucureşti 17. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca 18. Gibbons B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press, Wiltshire 19. Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB 20. Lafranchis T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris 21. Lucas M d et al (editors) 2007 Birds and Wind Farms risk assessment and mitigation, Quercus 22. Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins Publishers, London 23. Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii Ornitologice Române, Cluj 24. Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti 25. Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura Academiei Române, Bucureşti 26. Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti 27. Ruicănescu A. 2002. Lista roşie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din România. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136 28. Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti 29. Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu 30. Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages.


74 SC KOROLIS SRL

31. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International 32. Valenciuc, N. 2002, Fauna României, vol XVI, fascicula 3 Chiroptera, Editura Academiei Române, Bucureşti Documentaţii tehnice puse la dispoziţia elaboratorilor de SC Korolis SRL Certificat de urbanism nr. 91/09.07.2013 emis de Primăria Comunei Umbraresti, judeţul Galaţi Contract de comodat nr. 2373 din 23.10.2012 ȋncheiat intre SC Korolis SRL si domnii Radulescu Costel si Radulescu Didina (proprietari) - Incheiere de autentificare nr. 2326/18.10.2012 Aviz de gospodărire a apelor nr. 106 din 07 Octombrie 2013 privind investiţia: “Statie de sortare-spalare agregate minerale, comuna Umbraresti, judetul Galati” emis de A.N. A.R., ABA Prut - Bȃ rlad; Aviz nr. 30501307140/18.09.2013 S.C Filiala de Distributie a Energiei Electrice Electrica Distributie Muntenia Nord SA Sucursala de distributie Galati pentru "Statie sortare agregate minerale in comuna Umbraresti, judetul Galati". Certificat de înregistrare ORC SC KOROLIS SRL Aviz nr. 5657/24.09.2013 emis de SNT Gaze Naturale "Transgaz" SA Medias, Departamentul de exploatare teritoriala Braila pentru "Statie sortare agregate minerale in comuna Umbraresti, judetul Galati" Decizia APM Galaţi nr. 535/27.08.2013 - Etapa de evaluare iniţială; Decizia Etapei de ȋ ncadrare nr. 626/01/10.2013 emisă de APM Galaţi; Adresa APM Galaţi nr. 19097/04.10.2013 referitoare la problemele de mediu care trebuiesc analizate în Raportul privind impactul asupra mediului şi în Studiul de evaluare adecvată, cu elementele de îndrumar; Studiul de evaluare adecvată pentru "Statie sortare agregate minerale in comuna Umbraresti, judetul Galati" - Autor Zaharia Lăcrămioara, Elaborator de studii pentru protecţia mediului, RM, RIM, BM, EA, poz. nr. 321 ȋn Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Adresa APM Galaţi nr 3212/12.02.2014 de acceptare a Studiului de evaluare adecvata Proiect nr. 16/03.2014 -„Construire Statie sortare agregate minerale”, faza DTAC; pentru obţinerea Autorizaţiei de construire; Elaborat de Lungu Alina Nicoleta Intreprindere Individuala Memoriu tehnic General pentru proiectul “Staţie de sortare agregate minerale”, Elaborat de S.C. SUPERCONSULT S.R.L. Galati - faza D.T.C. U. Plan de încadrare în zonă; Plan de situaţie; Abrevieri : PP – Plan/Proiect

http://www.mmediu.ro/

Documents

Raport privind impactul asupra mediului Staţie de sortare ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/2014/Acorduri/EIA/RIMKOROLISSTATIESORTARE.pdfRaport privind impactul asupra mediului