Embed Size (px)
Citation preview
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 1
Raport privind Impactul asupra Mediului
Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de descarcare a
energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile de
exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare, organizare
de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati.
1. Informa ţii generale
1.1 Informa ţii despre titularul proiectului
Electrica S.A.
Dezvoltatorul proiectului: SC Eolian Expert SRL si Electrica S.A.
1.2 Informa ţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului
asupra mediului şi al raportului la acest studiu
- SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă atestată de Ministerul Mediului şi
Gospodăririi Apelor, pentru RIM-15.12.2009.
- Facultatea de Geografie (Universitatea din Bucuresti), cu sediul in Bucuresti, Bd.
N. Balcescu nr. 1, sector 1 si
- SC Eolian Expert SRL ,
Coordonatori: Lector univ. dr. Alfred Vespremeanu-Stroe Ing. dr. Dan Pavunev Colaboratori: Drd. Florin Tatui MSc. Mirela Vasile MSc. Razvan Popescu
1.3 Denumirea proiectului
Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de descarcare a
energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile de
exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare, organizare
de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati.
Scopul studiului privind impactul asupra mediului
Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura, va evidenţia posibilele surse
de poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza cărora se va menţiona
necesitatea de a fi luate măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 2
Analiza activităţilor şi a contextului în care acestea se desfăşoară permite
identificarea şi estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor
menţiona măsurile care le contracarează pe cele negative.
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileşte efectele, ce vor rezulta
din impactul activităţii care urmează a fi desfăşurată în cadrul investiţiei, denumită " Parc
eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de descarcare a energiei
electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile de exploatare,
construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare, organizare de santier,
construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati.", asupra mediului, precum şi
asupra factorului social şi economic.
Obiectivele Studiului privind impactul asupra mediului au în vedere stabilirea
următoarelor propuneri:
• modificări posibile pozitive sau negative, ce pot interveni în calitatea factorilor de
mediu prin desfăşurarea activităţii;
• nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei şi al riscului
declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;
• modul de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului;
• măsuri ce pot fi luate pentru a se asigura protecţia mediului.
Obiectivul de investiţii se încadrează conform Hotărârii Guvernului nr. 445/2009
privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) în anexa
2 lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului
asupra mediului punctul 3. Industria energetică, litera i) instalaţii destinate producerii de
energie prin exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene).
Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului se va întocmi conform recomandărilor
din Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a
raportului la studiul de evaluare aprobat prin OM nr. 863/2002.
1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia
Necesitatea realizării obiectivului – Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW,
construire retea de descarcare a energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de
acces din drumurile de exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de
exploatare, organizare de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet
Galati.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 3
- are ca rezultat dezvoltarea de surse alternative de energie din surse regenerabile,
ca răspuns la creşterea consumului de energie ca urmare a dezvoltării economice şi
demografice mondiale, a necesităţii de a reduce poluarea şi în perspectiva epuizării
resurselor de combustibili fosili( petrol, gaze, cărbune).
Lucrările efectuate în cadrul proiectului au vizat în principal:
� evaluarea oportunităţii dezvoltării unor tehnologii pentru obţinerea de energie din
surse regenerabile;
� evaluarea potenţialului local al surselor regenerabile;
� proces de obţinere energiei electrice utilizând potenţialul eolian al zonei;
� diseminarea informaţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul proiectului.
Proiectul de investiţie Parc eolian, propune lucrări de organizare şantier pentru
modernizarea drumurilor de exploatare, construire drumuri de acces, realizarea fundaţilor,
a platformelor macara precum si lucrări de montaj/construcţie, realizarea racordurilor
electrice, necesare pentru amplasarea a 15 turbine eoliene cu puterea nominala de maxim
3 MW/turbina cu scopul obţinerii energiei electrice prin valorificarea potenţialului eolian din
zona judeţului Galaţi, comuna Frumuşiţa.
Electrica S.A. urmăreşte producerea de energie eoliană în locaţia din extravilanul
comunei Frumuşiţa, judeţul Galaţi, în partea de vest a comunei.
Proiectul se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi
atingerii ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a
stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice
a României.
Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului
eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind
desemnată ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei
din surse regenerabile.
Turbinele eoliene din ansamblul eolian de la Frumuşiţa sunt montate respectând o
anumită dispunere in teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament
aerodinamic atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta
ţine cont de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an
calendaristic. În vederea modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru
evaluarea performanţelor energetice ale proiectului, Eolian Expert a efectuat măsurători in
situ pe Dealul Ijdileni în intervalul noiembrie 2008 – septembrie 2009. Corelate cu valorile
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 4
de vânt de la staţiile meteorologice Galaţi şi Isaccea din aceeaşi perioadă, şi cu fondul de
date eoliene pentru intervalul 1961-2009 de la staţia meteo Galaţi (23 km Sud faţă de
Parcul Frumuşiţa), datele in situ au permis crearea unei statistici eoliene cuprinzând
distribuţia vitezei şi frecvenţei vântului pe direcţii (roza vitezelor şi roza frecvenţelor), roza
energiei şi calculul profilului vântului în funcţie de înălţime (Tabel 1).
Tabel 1 - Viteza vântului extrapolat ă în Parcul eolian Frumu şiţa
(26 noiembrie 2008–26 noiembrie 2010) pentru în ălţimile 20-60m şi estimat ă pentru în ălţimile de 80m şi 100m
Amplasamentul propus realizării proiectului Parc eolian compus din 15 turbine
eoliene se desfăşoară pe o suprafaţă totală de 740676 mp, fiind înscrisă în cartea
funciară a localităţii Frumuşiţa, identificat prin T36 P113/1/43, P113/2/1, T42 P138/1/1,
P138/1/6, T43, P167/1, P167/12, P164/38, P167/1/46; T164, P1139, P1139/4, P1139/1,
P1139/2, P1139/3, având în prezent destinaţia de teren arabil, drumuri de exploatare,
neproductiv situat în extravilan conform Certificatului de Urbanism nr. 209/7599 din
08.11.2010.
Suprafaţa de teren de 740676,00 mp aferentă proiectului se află în proprietatea SC
Eolian Expert SRL (conform Contractului de vanzare cumparare nr 2973/01.10.2010),
urmând ca beneficiarul, Electrica SA, să dispună de această suprafaţă în regim de
închiriere (conform Contractului de inchiriere nr 415/ 13.10.2010).
Înălţime (m)
DEC IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV MEDIA
100 8.32 8.30 7.49 7.24 6.52 6.48 6.63 7.28 6.52 7.04 7.47 7.16 7.20 80 7.95 7.99 7.26 7.03 6.34 6.32 6.36 6.98 6.25 6.75 7.16 6.84 6.94 60 7.52 7.33 6.82 7.04 5.95 6.05 6.14 6.14 5.92 6.15 6.46 5.86 6.45 50 7.33 7.16 6.67 6.92 5.87 5.89 5.97 5.97 5.80 6.13 6.36 5.71 6.31 40 7.01 6.83 6.39 6.63 5.61 5.64 5.69 5.62 5.54 5.85 6.13 5.56 6.04 30 6.75 6.58 6.19 6.42 5.42 5.37 5.40 5.43 5.33 5.64 5.79 5.25 5.80 20 6.43 6.21 5.87 6.04 5.08 4.95 4.98 5.03 4.94 5.21 5.44 4.97 5.43
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 5
Tabel nr. 2. Coordonate geografice in sistem de proiecţie Stereo 1970 ale perimetrelor
implicate în amplasarea turbinelor eoliene;
Parcela Nr.
Punct
Coordonate in proiecţie Stereo 70 puncte de contur ale perimetrelor
X Y
T42, P138/1/1/1 (360027 mp)
1 734675.69 466118.14 2 735271.26 466116.88 3 735280.80 465467.33 4 734720.08 465344.70
T36, P113/1/43 (104499 mp)
1 734188.04 466617.70 2 734410.65 466606.46 3 734472.77 466132.42 4 734250.81 466138.68
T36, P113/2/1 (100282 mp)
1 735384.60 466146.12 2 735319.70 466568.39 3 735415.12 466567.88 4 735464.86 466152.64
T42/1, P138/1/26 (23276 mp)
1 734738.42 465018.99 2 735165.62 465028.09 3 735166.52 464973.49 4 734741.42 464964.49
T43, P167/1 (10013 mp)
1 736109.44 465620.14 2 736105.94 465719.84 3 736179.54 465754.24 4 736225.24 465630.84
T43, P167/1/12 (20694 mp)
1 736440.54 465170.94 2 736465.84 465073.44 3 736259.74 465054.24 4 736232.50 465150.51
T43, P167/1/46 (21374 mp)
1 736796.04 464586.24 2 736755.24 465214.14 3 736789.48 465219.64 4 736831.08 464590.11
T164, P1139 (14632mp), P1139/4 (42804 mp)
1 736454.78 463895.52 2 736398.81 464504.69 3 736506.76 464513.35 4 736563.38 463896.28
T164, P1139/46/1 + 2 + 3 (38600 mp)
1 736892.18 464129.37 2 737410.48 464114.50 3 737424.03 464040.28 4 736899.03 464055.21
T43, P164/38 (4475 mp)
1 735825.87 464791.40 2 735825.87 464832.10 3 735927.09 464833.14 4 735928.13 464793.49
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 6
Tabel nr. 3. Coordonate geografice ale turbinelor eoliene prevăzute in proiect;
Nr Turbina
Proiecţie stereo 1970
X Y
T1 734380.1 466404.4
T2 735415.8 466246.3
T3 734734 466060.1
T4 735091.5 466050
T5 734759.6 465560.3
T6 735109.2 465586.1
T7 734827 464987.6
T8 735151 464995.7
T9 736158.5 465684.5
T10 736324.9 465112.2
T11 736460.2 464466.1
T12 736507.2 463947.9
T13 736774.9 465165.5
T14 736808.1 464642
T15 737048.2 464086.6
Proiectul Parc eolian compus din 15 turbine eoliene de producere a energiei
electrice amenajat în extravilanul localităţii Frumuşiţa este format din:
� 15 turbine eoliene – putere maxim 3 MW/turbină;
Din cadrul-suport al parcului, construcţiile vor ocupa următoarele suprafeţe:
� - Fundaţii turbine – 5700 mp (380 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă)
� - Platforme de montaj – 22500 mp (1500 mp – suprafaţa ocupată de o platformă)
� - Drumuri de acces la turbine şi drumuri de exploatare (5620 m x 5 m + 8270 m x 4
m ) – 61.180 mp
� - Componente electrice (punct comun de colectare, staţii) – 2000 mp
� - Parcelele destinate amplasării fermei eoliene se încadrează în prezent
următoarelor categorii de folosinţă: arabil, păşune şi viţă de vie, urmând să fie
scoase din circuitul agricol.
Etapele , ce vor fi parcurse pentru construcţia şi începerea activităţilor investiţiei:
Etapa I – Realizarea organizării de şantier
Etapa II - Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul de exploatare
Etapa III – Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea turbinelor
eoliene
Etapa IV – Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul eolian la staţia
de transformare
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 7
Etapa V – Funcţionarea parcului eolian
Etapa I. - Realizarea organiz ării de şantier
Deoarece lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare, realizarea racordului
aferent şi a drumurilor de acces sunt părţi ale aceleaşi investiţii, va fi necesară o singură
organizare de şantier pe amplasamentul destinat parcului, iar lucrările de organizare ce se
vor desfăşura vor cuprinde:
� construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită satisfacerea
obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul execuţiei;
� toate materialele, instalaţiile şi dispozitivele, sistemele de control necesare execuţiei
în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.
În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:
� stabilirea baracamentelor (trei containere modulare);
� modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;
� racorduri temporare la utilitati;
� modul de depozitare al materialelor folosite;
� numărul de utilaje de construcţie necesar;
� instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.
Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a
amplasamentului lucrării, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie
executate de proiectant.
În faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene,
este necesară realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală a parcului eolian
(eventual zona platformelor macara T7 T8), astfel încât să faciliteze accesul rapid la
punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale şi va fi utilizată şi ca zonă de
parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier. Mai mult, zonele în care se
lucrează vor fi împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele
străine pe şantier, împrejmuirea poate fi realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren
pentru a garanta o perfectă stabilitate la acţiunea vântului cu bare dispuse orizontal, sau
împrejmuire metalică semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.
Etapa II - Realizarea drumurilor de acces
Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente utilizate în
perioada construcţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 8
apoi după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces a
vehiculelor la turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este relativ redusă în timpul
funcţionării, drumurile sunt proiectate să reziste la utilizări extreme, datorate gabaritelor
mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor
opera pe amplasament.
Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor
avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de întoarcere (viraj), iar la proiectarea
căilor de acces se vor lua în consideraţie condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul
acestora pe amplasament. Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în
perioada de construcţie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a
turnului, masă ce poate ajunge la peste 100 tone. Individual camionul de transport este
proiectat la încărcare cu masa autorizată de 10 tone pe ax (osie) si până la 15 tone pe ax
(osie) masa maximă autorizată pentru betoniere. Astfel pentru a permite accesul
materialelor, utilajelor şi a suporta încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt
proiectate să îndeplinească următoarele cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul
turbinelor eoliene :
� lăţimea minimă de 5 metri a benzii de rulare în linie dreaptă
� maxim 8º înclinarea longitudinală;
� înclinarea laterală a drumului de acces trebuie să fie de maxim 2º;
� masa maximă suportată pe axul drumului în condiţii umede şi uscate de trebuie să
fie de minimum 17 tone;
� presiunea maximă suportată de axul drumului trebuie să fie de minim 180 kN/m2;
� raza de curbură a drumului de acces trebuie să îndeplinească cerinţele de
transport pentru tipurile de camioane, utilaje şi echipamente operate şi
transportate;
� raza de curbură longitudinală (convexă sau concavă) a drumului de acces nu
trebuie să fie mai mică de 200 metri;
� vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de minim 6,6 m de la
suprafaţa acestuia;
� compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie să fie bine gradată pe tipuri
de agregate utilizate păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către
rigole, zone adiacente;
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 9
� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor macaralei, zonelor
de depozitare sunt proiectate pentru a asigura controlul şi drenajul natural al
apelor către zonele libere.
Drumurile de acces sunt conectate pe de o parte drumurilor de exploatare şi pe de
altă parte la platformele de operare a macaralelor.
În urma investigaţiilor şi a informaţiilor din teren s-au stabilit principalele
caracteristici ale infrastructurii proiectului propus prin plan:
� drumurile de acces propuse vor fi realizate conform proiectului fiind nivelate şi
compactate cu un strat de balast având o lăţime maxim ă de 5,00 m ;
� drumurile de exploatare existente vor fi reabilitate nivelate, compactate şi
pietruite având o lăţime maxim ă de 4,00 m;
Drumurile de acces sunt conectate la drumurile de exploatare şi pe de altă parte la
platformelor de operare a macaralelor.
Alcătuirea profilelor transversale se va face în conformitate cu STAS 10.144/3 –
Elemente geometrice ale străzilor, STAS 10.144/5 – Calculul capacitaţii de circulaţie a
străzilor, STAS 10.144/6 – Calculul capacitaţilor de circulaţie a intersecţiilor de străzi.
Suprafa ţa total ă a drumurilor de acces (in teritoriul proprietate E olian Expert)
este de 28.100 mp (5620 m x 5 m latime).
Drumurile de exploatare (domeniu public) vor avea c aracteristici constructive
similare cu drumurile de acces si o lungime totala de 8270 metri (8270 m x 4 m =
33.080). Drumurile de exploatare existente vor fi reamenajate pentru a suporta
sarcini mari de transport.
Total drumuri amenajabile 28.100 + 33.080 = 61.180 mp
Etapa III. - Realizarea funda ţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea
turbinelor eoliene
Realizarea funda ţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura
litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de
solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în
care se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de
geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o
fundaţie rectangulară din beton armat cu bare de oţel-beton PC52, adâncimea de fundare
fiind cuprinsă între 2,55 - 3 m pe o suprafaţă de circa 380 mp (D=22 mp).
Suprafa ţa total ă a funda ţiilor turbinelor eoliene este de 15 x 380 m = 5700 mp .
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 10
Fundaţia este realizată din beton C30/37 şi C35/45 şi C16/20 iar pe zona centrala
sunt montate buloanele de ancoraj. După finalizarea turnării fundaţiei aceasta se
compactează cu argila şi se acoperă cu un strat de sol vegetal pana la baza inferioara a
fundaţiei (inel exterior).
Inelul exterior al funda ţiei r ămas descoperit are o circumferin ţa de 467,5 cm şi
o suprafa ţă de 23 mp.
Figura nr. 1 Variant ă propus ă de plan funda ţie
Fig. nr. 2 - Ancorare turbina pe fundaţie
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 11
Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau roţi) sunt realizate din pat de
balast fiind utilizate doar în perioada de ridicare/asamblare a componentelor turbinei
eoliene.
Toate platformele de operare trebuie să fie finalizate înainte de livrarea
componentelor turbinei către amplasament şi menţinute pe perioada construcţiei şi
instalării parcului eolian. Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să
îndeplinească următoarele cerinţe specificate de furnizorul şi constructorul turbinei
eoliene:
� înclinarea maximă laterală şi longitudinală a platformei trebuie să fie de maxim 2˚;
� platforma trebuie să reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/m2, presiune
testată în fiecare colţ al platformei;
� înclinarea laterală a pereţilor platformei trebuie să fie de maxim 45˚ pentru a asigura
scurgerea apelor pluviale;
� compoziţia constructivă a platformei trebuie să fie bine gradată pe tipuri de agregate
utilizate, păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole;
� rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt proiectate astfel încât să
asigure o captare eficientă şi un drenaj către zonele libere;
� diferenţa înălţimii dintre platformă şi fundaţia turbinei nu trebuie să depăşească 5
metri.
Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de
exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor
de operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi
construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special
masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare
tonaj.
Suprafeţele proiectate vor suporta presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea
şi ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.
Amplasamentul turbinelor permite ca suprafeţele necesare platformelor de montaj
să se suprapună pe zonele de acces la turbine, Braţul macaralei va efectua o „măturare” a
unui unghi de 90˚. Subansamblele turbinei vor fi preluate direct din autovehicule ce le
transportă şi poziţionate, fără depozitare temporară, evitând astfel deformările ce se pot
produce la manevre şi depozitări pe sol fără suporţii de protecţie folosiţi pe utilajele de
transport.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 12
Suprafaţa unei platforme de asamblare componente va fi 1500 mp. Totalul
suprafeţelor platformelor de montaj Sp = 15 x 1500 mp = 22500 mp.
Construc ţie – montaj turbine eoliene
Fiecare centrală eoliană este alcătuită dintr-un turn/pilon metalic din trei tronsoane,
conice cu diametre şi grosimi variabile ale peretelui pentru structură cu o lungime maximă
de 120 m . Pe tronsonul III este montat generatorul asincron şi elicea. Întreg ansamblu se
montează pe o fundaţie din beton armat.
Înălţimea maximă a acestor turbine este de 185 m, incluzând rotorul cu cele 3 pale.
Principalele etape în amplasarea turbinei eoliene :
Montarea turnului pe funda ţie – în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e
formată din fragmente tubulare din oţel care ajung la o înălţime maximă de 120 m şi care
constau în 3 module asamblabile, ce au interior reticular din oţel cu diametrul la bază
aproximativ 6 m.
Amplasarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme
anexe, care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este
fabricată din fibră de sticlă armată; nacela este montată pe turn, într-un mod ce permite
rotirea acesteia în jurul axei (180°), pentru capta rea energiei vântului în funcţie de direcţia
acestuia. Rotaţia nacelei se realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este
prevăzută cu un sistem de menţinere a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare
hidraulic.
Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi
controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel
al acelor de ceasornic; diametrul rotorului fiind de 112 m; lungime pală 54,6, înălţimea
totală a instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală +185 m.
Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire de
690 V şi o putere variabila până la 3 MW în funcţie de viteza vântului. De la generator
coboară un conductor de cupru până la transformatorul ridicător de tensiune de la 690V la
20 KV. Transformatorul şi legătura cu turbina sunt echipamente furnizate de producător.
Transformatorul este echipat cu celulă de separaţie cu protecţie şi legătură la pământ,
posedă o putere aparentă nominală de 3400 kVA.
Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe
arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 13
rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor
în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul
de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de
înclinare a paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în
cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.
Montajul dispozitivelor de m ăsur ă şi control:
Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după
direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în
funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse,
nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară
prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare.
Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este
montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte
3…4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25m/s.
Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic
conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi
generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este
format din 2 anemometre.
Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi
software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt
transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă
monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la
distanţă (precum închiderea şi deschiderea).
Etapa IV - Re ţele desc ărcare (transport) energie electric ă
Realizarea conexiunii electrice
În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei
electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE), astfel soluţia
de racordare are vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de
medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în parcul eolian fiind
introdusă în sistemul energetic naţional. Energia produsă de cele 15 de centrale eoliene,
va fi distribuită în sistemul energetic naţional, într-o staţie de transformare şi conexiuni
aparţinând Transelectrica SA (statia Frumusita, statie ce va fi modernizata printr-un proiect
ce va face obiectul altui CU)
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 14
Legătura la medie tensiune – între generatorul turbinei şi transformatorul ridicător
de tensiune (substaţie de transformare) se va realiza o conexiune printr-un conductor de
cupru unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport, cabluri electrice
îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi postate pe cât posibil în
spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să reducă la minimum
dimensiunile reţelei.
Legatura la statia de transformare Frumusita va fi executata, deasemenea prin LES
pe traseul indicat in figura nr 3
Sunt prevazute maxim cinci puncte de conexiune în aria de competenţă a
constructorului parcului eolian pentru „inciorchinarea” a cate trei turbine, cu urmarea a
doua alternative de racord (ambele prin LES) la statia Frumusita :
-cu o statie ridicatoare de tensiune (5 x 10 mp) de la 20 la 110 kV, in aria parcului,
si apoi prin LES 110 kV in statia Frumusita, sau
-din PC prin LES 20 kV catre statia Frumusita.
Staţia de transformare 20/110 kV subdivizată este aria dedicată transformării
energiei de tensiune medie în înaltă tensiune. Sistemul de legătura va fi constituit de un
tablou de tip industrial, pentru găzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 20 KV,
provenite de la turbinele eoliene, cu întrerupători dotaţi cu protecţie electronică de o înaltă
sensibilitate împotriva scurtcircuitului şi legăturii cu solul şi un tablou constituit din
aparaturi, (secţionatori, întrerupători).
Figura nr 3 Racord parc eolian la statia de transfo rmare Frumusita
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 15
Tabelul nr. 4 Graficul desf ăşurării lucr ărilor de construc ţie-montaj
Activitate Perioada (luni )
1(il) 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Mobilizare şi stabiliment al amplasamentului
Amenajarea zonelor temporare de transport
şi depozitare
Construc ţia funda ţiilor şi reţelei electrice de
transformare/transport
Montajul/amplasarea turbinelor eoliene
Realizarea conexiunilor şi punerea în func ţiune
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 16
Etapa a V-a –Func ţionarea parcului eolian
Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian SC ELECTRICA SA, aşa
cum a fost prezentat mai înainte au principiu de funcţionare similar cu cel al morilor de vânt,
rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale având profil aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel
mai puţin supuse unor solicitări mecanice importante şi având costuri mai scăzute.
Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta fiind cea mai utilizată,
deoarece este simplă şi dă cele mai bune rezultate pentru puteri mari: nu are suprafeţe de
direcţionare, eforturile de manevrare sunt mai reduse şi are o stabilitate mai bună. Turbinele
eolienele montate în amonte mai prezintă un avantaj, respectiv vântul suflă pe faţa palelor, iar
rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia vântului. Acest tip de turbină
eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă cel mai ridicat interes pentru producerea
de energie electrică la scară industrială.
Turbina eoliană utilizează energia cinetică a vântului pentru a antrena arborele rotorului,
aceasta este transformată în energie mecanică, care la rândul ei este transformată în energie
electrică de către generatorul cuplat mecanic la aceasta.
Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dacă turbina şi generatorul au viteze de
acelaşi ordin de mărime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteză.
Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în
acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate sarcini
izolate. Sistemele eoliene de conversie au şi pierderi. (ale generatorului şi ale eventualelor
sisteme de conversie), astfel, se poate menţiona un randament de ordinul a 89 - 95 %.
Operarea şi întreţinerea parcului eolian este asigurată în perioada de garanţie a
echipamentelor de către producător, acesta asigurând servicii de întreţinere şi reparaţii
conform programului:
Tabel nr. 5 Activit ăţi de între ţinere propuse în cadrul parcului eolian
Perioada Activit ăţi de între ţinere
Lunar Verificări şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a infrastructurii amplasamentului incluzând echipamentul de control, sistemul
electric de transformare şi transport
Semestrial Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspecţia mecanismelor de frânare, nivel de ulei , filtre ulei
Anual Examinări ale subansamblelor turbinei: pale , rotor, componente 4 ani Service complet al componentelor turbinei, lucrări anticoroziune
La cerere Monitorizare a factorilor de mediu, biodiversitate
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 17
1.5 Durata etapei de func ţionare
Perioada de funcţionare a parcului eolian este estimată la 20 de ani, reprezentând de
altfel durata medie de funcţionare a turbinelor eoliene furnizate de producător.
1.6 Informa ţii privind produc ţia
Tabel nr. 6 Informa ţii privind produc ţia şi necesarul resurselor energetice
Produc ţia Resurse folosite în scopul asigur ării produc ţiei Denumire Cantitate anual ă Denumire Medie anual ă Furnizor
Energie electric ă 165779 MWh Energie eoliană 7-9 m/s -
Producţia energetică a Parcului eolian “Frumuşiţa” – indici sintetici:
Producţia medie anuală: 165779 MWh.
Eficienţa generală a parcului: 93.5%.
Producţia medie anuală per turbină: 11052 MWh.
Randamentul parcului (capacity factor): 42%.
Ore echivalente (full load equivalent): 3684 ore/an.
Total ore de operare: 8440 ore/an.
1.7 Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice
Tabel nr. 7 Informa ţii despre materiile prime şi despre substan ţele sau preparatele
chimice
Denumirea materiei prime, a
substan ţei sau a
preparatului chimic
Cantitatea anual ă/ existent ă
în stoc
Clasificarea şi etichet area substan ţelor sau a preparatelor chimice*)
Categorie- Periculoase/
Nepericuloase (P/N)
Periculozitate**) Fraze de risc*)
Ulei hidraulic 675 litri P Poate provoca efecte adverse pe termen
lung asupra mediului acvatic
R53, S23, S51
Ulei
transmisie 5400 litri P
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 18
1.8 Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi de activitatea propus ă T
ipul
pol
uăr
ii
Sursa de poluare
Numărul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru
om
si
med
iu)
Poluare de fond
Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere
Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente
obiectivului, conform
legisla ţiei in vigoare
Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate
cu luarea în considerare a polu ării de fond
Fără masuri de eliminare/ reducere a
polu ării
Cu implementarea măsurilor de
eliminare/ reducere a
polu ării
Perioada de construc ţie
Pol
uare
atm
osfe
rică
Trafic rutier (utilaje şi
autovehicule de transport)
emisii specifice
activităţilor de transport,
particule de praf
Funcţie de numărul
utilajelor şi autovehiculelor
care vor fi utilizate în
cadrul organizării de şantier
CMA STAS
12574-87 -
Verificarea periodică a stării tehnice a utilajelor aflate în
dotare
Transportul şi descărcarea materialelor
(pulberi, COV, etc.)
CMA STAS
12574-87 -
Praf antrenat de curenţii
atmosferici in zonele vecine
Acoperirea materialelor in timpul transportului
Pol
uare
a so
lulu
i Depozitarea necontrolată a
materiilor prime şi
materialelor, a deşeurilor generate
Ord.
MAPPM 756/1997
-
Respectarea condiţiilor impuse în urma organizării
de şantier, amenajarea depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea
unei platforme betonate pentru operaţiunile de
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 19
Tip
ul p
oluăr
ii
Sursa de poluare
Numărul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru
om
si
med
iu)
Poluare de fond
Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere
Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente
obiectivului, conform
legisla ţiei in vigoare
Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate
cu luarea în considerare a polu ării de fond
Fără masuri de eliminare/ reducere a
polu ării
Cu implementarea măsurilor de
eliminare/ reducere a
polu ării încărcare-descărcare
Scurgeri de produse petroliere
Funcţie de starea tehnică a
utilajelor şi maşinilor
MAPPM 756/1997 -
Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnică realizată în
mod regulat Schimburile de ulei se vor realiza de către
persoane instruite/autorizate
Pol
uare
a fo
nică
Funcţionarea utilajelor
Funcţie de numărul
utilajelor utilizate in cadrul
organizării de şantier
STAS 10009/88 Monitorizarea nivelului de
zgomot
Pol
uare
a ap
ei
Evacuarea necontrolată a
apelor menajere
În cazul apariţiei unor poluări
accidentale în perioada
organizării de şantier
NTPA 002/2002
Menţinerea într-o stare bună de funcţionare a sistemului de colectare a apelor uzate
menajere (toalete ecologice)
Acumulări de ape pluviale
In funcţie de nivelul
precipitaţiilor
Menţinerea/întreţinerea rigolelor pentru dirijarea
apelor pluviale către exteriorul amplasamentului
Perioada de func ţionare
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 20
Tip
ul p
oluăr
ii
Sursa de poluare
Numărul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru
om
si
med
iu)
Poluare de fond
Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere
Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente
obiectivului, conform
legisla ţiei in vigoare
Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate
cu luarea în considerare a polu ării de fond
Fără masuri de eliminare/ reducere a
polu ării
Cu implementarea măsurilor de
eliminare/ reducere a
polu ării
Pol
uare
a so
lulu
i Depozitarea necontrolată, a deşeurilor rezultate în
urma întreţinerii turbinelor eoliene
MAPPM 756/1997
Respectarea condiţiilor impuse în funcţionării instalaţiei, amenajarea
depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea
unei platforme betonate pentru operaţiunile de încărcare- descărcare
Pol
uare
a fo
nică
Funcţionarea turbinelor eoliene
Funcţie de numărul
turbinelor utilizate in
cadrul parcului eolian
STAS 10009/88
Monitorizarea nivelului de zgomot produs de către
utilaje la limita amplasamentului.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 21
1.8.1 Zgomot şi vibra ţii
Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie
Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri de
utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot.
Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite
instalaţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare:
� Zgomot de sursă;
� Zgomot de câmp apropiat;
� Zgomot de câmp îndepărtat
Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul
zgomotului la sursă studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp
liber. Aceasta fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei,
independent de ambianţa ei de lucru. Măsurile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât
pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o
informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.
În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj
este amplasat într-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz,
interesează nivelul acustic obţinut la distanţe medii şi mari faţă de sursă.
Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică înscrisă trebuie sa fie însoţită de distanţa la
care s-a efectuat măsurarea. Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de câmp liber,
acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei (reflexii), sau atenuat
prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de măsură.
Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje,
este evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt, zgomotul
unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat.
Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns
legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva
sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi:
� fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului,
� gradientul de temperatură si de vânt;
� absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către sol, fenomen
denumit „efect de sol”;
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 22
� absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta
spectrală a zgomotului;
� topografia terenului;
� vegetaţia.
La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general, la întregul
obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în aprecierea poluării sonore
în zona unui front de lucru.
Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite
în construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind
nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.
Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:
� buldozere Lw ≈ 115 dB(A);
� încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A);
� excavatoare Lw ≈ 117 dB(A);
� compactoare Lw ≈ 105 dB(A);
� finisoare Lw ≈ 115 dB(A);
� basculante Lw ≈ 107 dB(A).
Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului
Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt emisiile
sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.
Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în
general cam acelaşi. Datorită faptului că marii constructori de turbine au optimizat construcţia
acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu extremităţi mult mai silenţioase)
pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea palelor, respectiv a creşterii randamentului
instalaţiei de obţinere a electricităţii.
Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe. La
viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problemă nesemnificativă
în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va
masca în general complet orice sunet de turbină.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 23
Reflecţiile sunetului sau absorbţia de către suprafaţa solului sau clădirilor poate determina
percepţia sunetului diferită în locaţii diferite. În general, se percep sunete foarte slabe dinspre
turbine.
Pentru determinarea intensităţii sunetului se foloseşte aşa-zisa scală dB(A) sau decibeli
(A) pentru a cuantifica măsurătorile sunetului.
Sistemul dB(A) spune că presiunea sunetului la frecvenţele cel mai auzibile trebuie
multiplicată cu numere mari în timp ce frecvenţele sunetelor mai puţin auzibile sunt multiplicate
cu numere mici, după care totul este adunat pentru obţinerea unui index.
Scala dB este logaritmică, o scală relativă. Asta înseamnă ca dublând presiunea
sunetului, indexul creşte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB conţine astfel de 2 ori
energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru măsurarea sunetului în acest fel este acela
că urechea noastră percepe sunetul mai degrabă în termeni de logaritmi ai presiunii sunetului,
decât presiunea sunetului însăşi.
S-ar putea concluziona că, dacă creşte dB(A) cu 10, se dublează tăria sunetului. Energia
undelor sunetului va scădea cu sfertul distanţei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte, dacă te
deplasezi 200 m de la turbina eoliană, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamnă 100 m
depărtare.
În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,
turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat
între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-se
o intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170 m şi de 40 dB(A) la 260 m distanţa.
Figura nr. 4 Varia ţia intensit ăţii
sunetului func ţie de distan ţa faţă de surs ă
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 24
Dublarea distanţei va face nivelul dB să scadă la 6. În practică, amortizarea sunetului şi
reflecţia poate avea un rol într-o anumită zonă şi poate modifica rezultatele prezentate aici.
Pentru o imagine de ansamblu asupra nivelului de zgomot emis de parcul eolian studiat
s-au realizat simulări pentru întregul parc pentru nivelurile minim şi maxim de zgomot. Hărţile de
zgomot sunt prezentate în figurile de mai jos.
Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensităţii vântului conform
tabelului:
Tabel. 8 Varia ţia intensit ăţii sunetului produs de o turbin ă eolian ă în func ţie de
viteza vântului
Caracteristici de m ăsurare Vitez ă vânt Nivel intensitate sonor ă (dB(A))
Cota +10 m teren Înălţime turn 80 m
Densitate aer 1,225 kg/m3
4 m/s 94,4 dB(A) 5 m/s 99,4 dB(A) 6 m/s 102,5 dB(A) 7 m/s 103,6 dB(A)
>8 m/s 104 dB(A)
În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,
turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat
între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-se
o intensitate a zgomotului de 40- 44dB(A) la 200 m şi sub 40 dB(A) la peste 400 m distanţă.
Se poate observa că începând de la distanţe de mai mari de 500 m în orice direcţie faţă
de parc eolian nivelul zgomotul produs nu va depăşi 30 – 34 dB(A).
Datorită caracteristicilor geografice ale zonei, distanţa faţă de zonele naturale protejate şi
zonele locuite, zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului nu
produce un impact semnificativ asupra factorilor de mediu si confortului uman.
În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot
afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 25
Tabel nr. 9 Volumul de decibeli emi şi la diferite distan ţe faţă parcul eolian
Figura nr. 5 Localizarea Parcului Eolian
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 26
Pentru a evita impactul negativ, produs de zgomot, măsurile tehnologice luate de
fabricanţii de turbine sunt speciale, astfel încât aceştia garantează limitele superioare a
zgomotului produs. Pentru turbinele moderne majoritatea fabricanţilor garantează o presiune
acustică de 100 dB(A).
Din studii, nivelul acustic echivalent la o distanţa de 50 m este de 50 - 60 dB(A), ceea ce
echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La o distanţa de 150 m zgomotul scade
la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţa. La distanţa de peste 300 m
zgomotul turbinei se confundă cu zgomotul produs de vântul ce o antrenează.
Datorită caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimează că zgomotul
generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului poate fi măsurat după
instalarea acestora, luându-se şi măsurile necesare pentru reducerea impactului.
Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a direcţiei
predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în satele apropiate,
zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate mai mică decât nivelul
de zgomot din interiorul unei case.
În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă care pot
afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.
Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra structurilor de
rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra mediului. Turbinele ce se
vor amplasa vor fi turbine de ultima generaţie, certificate după standardele internaţionale de
calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor efecte reduse asupra mediului ambiant.
1.8.2. Interferen ţele electromagnetice
Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele
eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele
centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat.
Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din două motive:
� datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor);
� datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei.
Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în cazul
lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibră de sticlă şi
materiale compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 27
Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă
generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse au o
influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.
Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (120 m
înălţime faţă de sol) şi la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs de
radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.
Natura şi volumul de interferenţe electromagnetice produse de turbinele eoliene depind
de:
� localizarea relativă a turbinei eoliene faţa de transmiţător şi receptor;
� caracteristicile palelor turbinei;
� frecvenţa semnalului interferat;
� caracteristicile receptorului;
� modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate (Sengupta & Senior
1983).
1.9 Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă
Nu este cazul.
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea
motivelor alegerii uneia dintre ele
Această secţiune conţine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în corelare
cu:
� alegerea amplasamentului;
� capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora;
� numărul de turbine ales, capacitatea şi amplasarea acestora;
� alternativa 0 – de neimplementare.
Alegerea loca ţiei amplasamentului
Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian
existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind desemnată
ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse
regenerabile.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 28
Turbinele eoliene din ansamblul eolian de la Frumuşiţa sunt montate respectând o
anumită dispunere in teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament
aerodinamic atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine cont
de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În vederea
modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru evaluarea performanţelor energetice
ale proiectului, Eolian Expert a efectuat măsurători in situ pe Dealul Ijdileni în intervalul
noiembrie 2008 – septembrie 2009. Corelate cu valorile de vânt de la staţiile meteorologice
Galaţi şi Isaccea din aceeaşi perioadă, şi cu fondul de date eoliene pentru intervalul 1961-2009
de la staţia meteo Galaţi (23 km Sud faţă de Parcul Frumuşiţa), datele in situ au permis crearea
unei statistici eoliene cuprinzând distribuţia vitezei şi frecvenţei vântului pe direcţii (roza vitezelor
şi roza frecvenţelor), roza energiei şi calculul profilului vântului în funcţie de înălţime (Tabel 1).
Tabel 10 - Viteza vântului extrapolată în Parcul eolian Frumuşiţa (26 noiembrie 2008–26 noiembrie 2010) pentru înălţimile 20-60m şi estimată pentru înălţimile de 80m şi100m
Înălţime (m)
DEC IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV MEDIA
100 8.32 8.30 7.49 7.24 6.52 6.48 6.63 7.28 6.52 7.04 7.47 7.16 7.20 80 7.95 7.99 7.26 7.03 6.34 6.32 6.36 6.98 6.25 6.75 7.16 6.84 6.94 60 7.52 7.33 6.82 7.04 5.95 6.05 6.14 6.14 5.92 6.15 6.46 5.86 6.45 50 7.33 7.16 6.67 6.92 5.87 5.89 5.97 5.97 5.80 6.13 6.36 5.71 6.31 40 7.01 6.83 6.39 6.63 5.61 5.64 5.69 5.62 5.54 5.85 6.13 5.56 6.04 30 6.75 6.58 6.19 6.42 5.42 5.37 5.40 5.43 5.33 5.64 5.79 5.25 5.80 20 6.43 6.21 5.87 6.04 5.08 4.95 4.98 5.03 4.94 5.21 5.44 4.97 5.43
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 29
Figura nr. 6 Harta poten ţialului eolian al României
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 30
Figura 7: Frecven ţa vântului pe direc ţii şi profilul vertical al vitezei vântului
Figura 8: Distribu ţia vitezei vântului în amplasamentul Parcului eolia n Frumu şiţa (date masurate in-situ timp de 2 ani)
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 31
De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:
� existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;
� teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;
� distanţă considerabilă fată de zonele locuite;
� accesul la infrastructura rutieră.
Capacitatea parcului, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora
Capacitatea maximă a parcului eolian satisface necesarul de utilizare a resurselor eoliene
din zona amplasamentului şi se încadrează în capacitatea sistemului de distribuţie a energiei
electrice.
Amplasarea turbinelor eoliene pe locaţie se face evitând impactul asupra:
� zonelor cu vegetaţie importantă pentru habitatul existent şi zonele de hrănire a păsărilor;
� culoarelor şi rutelor de migrare a păsărilor.
Neimplementarea proiectului în zona analizat ă va avea ca impact :
� până la 165779 MWh energie pe an generată din surse regenerabile nu va fi produsă în
reţeaua naţională (suficientă pentru consumul a 19.000 locuinţe)
� emisii de 90.000 tone rezultate ca urmare a utilizării instalaţiilor de producere a energiei
din surse neregenerabile;
� lipsa locurilor de muncă;
� pierderea unor surse de finanţare la bugetului local.
In cazul neimplementării planului, amplasamentul studiat îşi va păstra actuala folosinţă,
fiind insuficient exploatat şi în neconcordanţă cu actuala intenţie în ceea ce priveşte dezvoltarea
durabilă a comunei Frumuşiţa şi cu cerinţele actuale de valorificare din punct de vedere
economic a resurselor din zonă, respectiv a potenţialului eolian.
1.11 Localizarea geografic ă şi administrativ ă a amplasamentelor pentru
alternativele la proiect
Amplasamentul propus realizării proiectului Parc eolian compus din 15 turbine eoliene se
desfăşoară pe o suprafaţă totală de 740676 mp, fiind înscrisă în cartea funciară a localităţii
Frumuşiţa, identificat prin T36 P113/1/43, P113/2/1, T42 P138/1/1, P138/1/6, T43, P167/1,
P167/12, P164/38, P167/1/46; T164, P1139, P1139/4, P1139/1, P1139/2, P1139/3, având în
prezent destinaţia de teren arabil, drumuri de exploatare, neproductiv situat în extravilan
conform Certificatului de Urbanism nr. 209/7599 din 08.11.2010.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 32
Suprafaţa de teren de 740676,00 mp aferentă proiectului se află în proprietatea SC
Eolian Expert SRL (conform Contractului de vanzare cumparare nr 2973/01.10.2010), urmând
ca beneficiarul, Electrica SA, să dispună de această suprafaţă în regim de închiriere (conform
Contractului de inchiriere nr 415/ 13.10.2010).
Figura nr. 9 Planul de încadrare obiectiv analizat
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 33
1.12 Informa ţii despre documentele/reglement ările existente privind planificarea
/amenajarea teritorial ă în zona amplasamentului proiectului
Conform Certificatului de Urbanism nr. 209/7599 din 08.11.2010, amplasamentul este
încadrat ca teren arabil, drumuri de exploatare, neproductiv situat în extravilan.
Folosinţa actuală a terenului este conform regimului economic teren arabil, drumuri de
exploatare existente .
Suprafaţa totală a obiectivului evaluat este de 740676 mp.
Din totalul suprafatei aproximativ 7 ha vor fi ocupate de construcţii fiind scoase din circuitul agricol
pe durata funcţionării parcului eolian.
Figura nr. 10 Zonare teritorial ă - comuna Frumusita
1.13 Informa ţii despre modalit ăţile propuse pentru conectare la infrastructura
existent ă
Accesul in zona se realizeaza pe doua alternative de circulaţie:
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 34
� DN 26, drum ce leagă localităţile Galaţi şi Murgeni;
� DN 24 D, drum ce leagă localităţile Galaţi – Cuca - Băleni;
Drumul naţional DN 26 este de categoria II-a. Suprafaţa carosabilului are îmbrăcăminte
asfaltică cu lăţimea de 6.50 m şi benzi de acostament de pământ în extravilan. În intravilan
drumul respectiv este mărginit de rigole. Starea tehnica este buna.
Drumul naţional DN 24 D este de categoria II-a. Suprafaţa carosabilului are îmbrăcăminte
asfaltica cu lăţimea de 6.50 m şi are acelaşi echipament ca mai sus. Starea tehnica este bună.
S-au efectuat unele reparaţii parţiale.
Organizarea circulaţiei se bazează pe caracteristicile traficului actual şi de perspectivă, cu
asigurarea unor căi de acces corespunzătoare la toate centralele eoliene. Traseul drumurilor
existente se păstrează la fel.
Energia produsă de cele 15 centrale eoliene, va fi distribuită în sistemul energetic
naţional, în staţia de transformare Frumusita. În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua
naţională de transport a energiei electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel
naţional (ANRE), astfel soluţia de racordare are în vedere optimizarea pierderilor care apar în
transformarea energiei de medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în
parcul eolian fiind introdusă în sistemul energetic naţional.
Transmiterea energiei electrice produsă de centralele eoliene se va face printr-un cablu
subteran pozat de-a lungul drumurilor de acces, drumurilor de exploatare de la fiecare din cele
doua zone ale parcului până la punctul de conexiuni şi de aici de-a lungul drumului de
exploatare pana la . staţia de transformare Frumusita care va fi marita/modernizata printr-un
proiect ce va face obiectul altui Certificat de Urbanism
Soluţia de racordare trebuie să aibă în vedere optimizarea pierderilor care apar în
transformarea energiei de medie tensiune în energie de înaltă tensiune astfel încât energia
produsă în parcul eolian să fie introdusă în SEN.
Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de
alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată
amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată).
Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apă uzată
fecaloid/menajere generate doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 35
Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al
personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării parcului
eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.
2. Procese tehnologice
2.1. Procese tehnologice de produc ţie
Principiul de func ţionare al turbinei eoliene
Turbinele eoliene funcţionează după un principiu simplu. Energia vântului roteşte palele
rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul producând electricitate.
Turbinele de vânt sunt montate pe un turn la înălţime (84-120 m) pentru a capta cea mai mare
parte din potenţialul eolian.
Figura nr. 11 - Func ţionarea unei turbine eoliene
Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura nr.11, dar
în principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene, sunt:
o butucul rotorului;
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 36
o paletele;
o nacela;
o pilonul (turnul);
o arborele principal (de turaţie redusă);
o multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;
o dispozitivul de frânare;
o arborele de turaţie ridicată;
o generatorul electric;
o sistemul de răcire al generatorului electric;
o girueta;
o anemometrul;
o sistemul de control (PLC).
Caracteristici tehnice echipament – turbin ă eolian ă
Turbina eoliană este cu viteză variabilă cu diametrul rotorului de 90 – 120 m şi o putere
nominală de max 3000 kW.
Date generale
� Turn – înălţime maximă 120 m şi greutate de 245 tone;
� Tip - rotor cu 3 pale, axă orizontală, orientare pe direcţia vântului.
� Putere nominală – max 3000 kW la 12 m/s viteza vânt.
� Viteza vântului de start – 3 m/s.
� Autoprotecţie – 25 m/s.
� Timp de exploatare estimat - 20 ani.
� Domeniu temperatură de exploatare - -20 ..... +400C;
� Altitudine maxima de exploatare 1500m.
Rotorul este constituit din 3 pale amplasate pe un arbore dotat cu sistem de ghidare
independent pe 3 axe. Palele rotorului sunt confecţionate din material compozit. Palele sunt
echipate cu un sistem de protecţie împotriva descărcărilor electrice incluzând şi un paratrăsnet
ce protejează rotorul.
Specifica ţiile rotorului
� Diametru – 90 – 120 m.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 37
� Aria de desfăşurare – 6358 – 11.304 m2.
Specifica ţii pale
� Material – compozit.
� Lungime – 45 60 m.
Nacela ce are în componenţă arborele rotor, cutie viteze, generator, sistem de frânare,
convertor sistem de răcire.
Date tehnice nacela:
� Înălţime – 3,9 m.
� Lungime – 14 m.
Specifica ţii cutie viteze
� Tip – 3 trepte de viteză.
� Putere nominală – maxim 3000 kW.
� Lubrifiant - ulei tip VG 320 – 360 litri.
Generatorul este de tip – dublu asincron cu putere nominală de maxim 3000 kW echipat cu
circuit de răcire pe bază de apă-glycol (antigel).
� Tensiune nominală – 690 V.
� Frecventa de funcţionare – 50 Hz.
Sistemul de frânare – dispozitiv de control a mişcării de rotaţie a palelor şi rotorului de tip
aerodinamic şi pe sistem hidraulic/mecanic.
� Tip – disc frână – cu acţionare hidraulică sau electrică.
� Diametru disc – 1000 mm.
� Tip ulei hidraulic - VG32 – aprox. 45 l.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 38
Figura. nr 12 Sistem integrat de control a parcului eolian
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor
necesare; alternative avute în vedere
Nu este cazul.
2.1.2. Valorile limit ă atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune
tehnici disponibile
Nu este cazul
2.2. Activit ăţi de dezafectare
În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art. 6 alin(1).
„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi
instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de
construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi subterane,
precum şi a oricăror amenajări se face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în
prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4."
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 39
Investiţia analizată se doreşte a fi durabilă - aproximativ 20 ani, fiind proiectată pentru o
perioadă de funcţionare cât mai lungă, însă, în momentul în care investiţia nu va mai satisface
necesităţile beneficiarului şi se va dori schimbarea destinaţiei de bază a terenului se vor efectua
lucrări de dezafectare şi demolare în sensul invers de punere în operă a acestora, pentru care
se va respecta legislaţia de protecţia mediului în vigoare la momentul dezafectării.
3. Deşeuri
3.1 Generarea de şeurilor, managementul de şeurilor, eliminarea şi reciclarea
deşeurilor
Surse de generare a de şeurilor
În timpul amenajării parcului eolian, nu vor rezulta deşeuri din demolări de clădiri sau din
alte dezafectări (dezafectări de conducte hidro, etc.) – pe amplasament.
Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de
construc ţie:
• deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 1,0 tone;
• deşeuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje de
materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate.) – 1,5 tone;
• deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 1,0 tone;
• pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) – 30000 mc.
Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de
func ţionare:
1. Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri
uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată
de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un
contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este estimată la aproximativ 360
l/turbina si 5400 l/schimb parc eolian.
Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase
şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12
şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 02 05* - uleiuri
minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 40
2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri uzate
hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi
realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va
încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la
aproximativ 45 l/turbina si 675 l/schimb parc eolian.
Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase
şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12
şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 01 10* - uleiuri
minerale hidraulice neclorinate.
3. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi
electronice , trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de
echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi
electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente
electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face
separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil,
marcat corespunzător.
Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 - deşeuri
nespecificate în altă parte, grupa 16 02 - deşeuri de la echipamente electrice şi electronice,
codul 16 02 14 - echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13. În
cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia toate
măsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului.
Tabelul nr. 11 - Managementul de şeurilor
V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;
Denumirea deşeului*)
Cantitate generat ă
an
Starea S, L,
semisol SS
Codul deşeului conform HG nr.
856/2002
Codul privind
principala proprietate periculoas ă
**)
Colectare
Managementul deşeurilor
kg/an
V E R
construc ţie
Municipale 1,0 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 -
Ambalaje 1,5 S 15 01 01
- spaţii
special amenajate
R5 - - S 15 01 02 S 15 01 03
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 41
Denumirea deşeului*)
Cantitate generat ă
an
Starea S, L,
semisol SS
Codul deşeului conform HG nr.
856/2002
Codul privind
principala proprietate periculoas ă
**)
Colectare
Managementul deşeurilor
kg/an
V E R
S 15 01 06
Deşeuri metalice
1,0 t/perioada construcţie
S 17 04 05 -
spaţii special
amenajate R4 - -
S 17 04 07
Pământ excavat
30000 mc/ perioada
construcţie S 17 05 04 - -
Reintroducere în lucrările de sistematizare
a terenului
- -
func ţionare Ulei uzat de motor
5400 l L 13 02 05*
- Recipiente metalice
- D10 -
Ulei uzat hidraulic
675 l L 13 01 10*
- Recipiente metalice
- D10 -
Deşeuri electrice şi electronice
- S 16 02 14 spaţii
special amenajate
R7 D9 -
Prognozarea impactului
Deşeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spaţii special amenajate, pe platforme
betonate, în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu influenţeze desfăşurarea activităţilor pe
amplasament.
Stocarea temporară a deşeurilor se realizează în conformitate cu legislaţia specifică în
vigoare, astfel:
� pe platforme betonate şi acoperite/descoperite;
� spaţii special amenajate;
� în containere transportabile, butoaie metalice;
� în spaţii închise şi acoperite.
Măsuri de diminuare a impactului
Societatea va deţine un plan de gestionare a deşeurilor, generate pe amplasament, în
care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului, cantitatea produsă, cantitatea
valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent la sfârşitul anului. Poluarea, datorată
generării deşeurilor, se consideră că se va situa în domeniul nesemnificativ.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 42
În perioada de construcţie cât şi în cea funcţionare societatea va lua toate măsurile
necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor se va realiza controlat, fără a duce la
poluarea mediului înconjurător, astfel încât nu se preconizează un impact direct şi semnificativ
asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri de către
firmele specializate.
În cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - Unelte electrice şi
electronice, societatea are ca obligaţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind
deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporară a acestora se va realiza
într-un spaţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.
Colectarea deşeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va realiza cu o
firmă specializată/autorizată conform contractului de schimbare/ eliminare a uleiurilor uzate
generate de pe amplasament.
4. Impactul poten ţial, inclusiv cel transfrontier ă, asupra componentelor mediului şi
măsuri de reducere a acestora
Terenul destinat construcţiei parcului eolian se află în extravilanul comunei Frumusita
conform CU nr 2097599 din 08.11.2010.
Suprafaţa de teren de 740676,00 mp aferentă proiectului se află în proprietatea SC
Eolian Expert SRL (conform Contractului de vanzare cumparare nr 2973/01.10.2010), urmând
ca beneficiarul, Electrica SA, să dispună de această suprafaţă în regim de închiriere (conform
Contractului de inchiriere nr 415/ 13.10.2010).
Pe perioada amenajării terenului şi construcţiei parcului eolian sunt generate emisii de
pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care transportă materiale şi din construcţia propriu-zisă a
obiectivului.
În perioada desfăşurării lucrărilor de amenajare şi construcţie a obiectivului constructorul
va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât antrenarea pulberilor sedimentabile
de pe sol să fie limitată.
Racordurile pentru sistemul de distribuţie (energia electrică), necesare pe timpul
execuţiei, se vor realiza pe traseele racordurilor definitive.
Pe durata amenajării/construirii, constructorul va urmări în permanenţă respectarea
normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în parte şi va asigura
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 43
respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a mediului pentru tot
personalul de execuţie.
Nu sunt generate ape uzate pe perioada construcţiei/amplasare, dar pot fi antrenate cu
apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de suspensii în ape. Pot fi de
asemenea antrenate diverse substanţe de pe şantier care pot ajunge să fie spălate de apele
pluviale. De aceea vor fi luate măsurile de depozitare separată a materialelor şi a substanţelor
periculoase, care să asigure protecţia şi managementul eficient al acestora.
Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat, aflat la o distanta de 5600 m de
frontiera nu are impact transfrontalier deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi propuse din
Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra
mediului în context transfrontalier.
4.1. Apa
4.1.1 Condi ţiile hidrogeologice ale amplasamentului
Hidrologie - Amplasamentul viitorului Parc eolian Frumuşiţa se găseşte în perimetrul bazinului
hidrografic Chineja-Brateş.
Râul Chineja este afluent pe partea dreaptă al Prutului. Se formează la Bereşti, prin unirea a trei
văi scurte: Ţepei, din Nord (are obârşia la 245 m alt.), Măturii dinspre Est (are obârşia la 255 m
alt.) şi Târgului (cu obârşia la 275 m alt.) şi străbate apoi toată jumătatea de Est a judeţului,
vărsându-se în Prut la Est de oraşul Galaţi prin intermediul canalului Ghimia. Străbate teritoriile
administrative ale localităţilor Bereşti, Mereşti-Meria, Băneasa, Târgu-Bujor, Fârţăneşti,
Măstăcani, Folteşti, Frumuşiţa, Tuluceşti şi Galaţi. Traversează intravilanele localităţilor Bereşti,
Balinteşti, Băneasa, Moscu, Târgu-Bujor, Umbrăreşti, Fârţăneşti şi Chiraftei şi trece pe lângă
satele Viile, Măstăcani, Folteşti, Stoicani, Tămăoani, Frumuşiţa, Ijdileni, Şiviţa, Tătarca şi
Tuluceşti. Are lungimea de 79 km, panta medie de 3‰ (8‰ în amonte de Moscu), iar
coeficientul de sinuozitate de 1.11. Fundul văii are caracter nisipos în cursul superior şi mâlos în
cel inferior. Suprafaţa bazinului hidrografic (extins în Colinele Covurluiului şi Câmpia Înaltă a
Covurluiului) este de 780 kmp. Bazinul Chineja are o altitudine medie de 137 m (201 m amonte
de Băneasa), lăţimea maximă de 17 km şi un procent de împădurire de 9.8% (16% în amonte
de Băneasa). Trece prin marginea pădurilor Balineşti, Marginea Bănesii, Coasta Moscu. În aval
de Folteşti, din 1964 Chineja este canalizată.
Afluenţi: pe stânga – Slivna, Mieloaia, Rădiciu, Roşcani
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 44
pe dreapta – Băneasa, Bujor, Covurlui, Frumuşiţa, Ijdileni
Râul Suprafaţa
bazinului hidrografic Lungimea Lăţimea maximă
a bazinului hidrografic Slivna 64 kmp 19 km 3 km
Mieloaia 20 kmp 12 km 2.5 km Rădiciu 36 kmp 14 km 3 km Roşcani 92 kmp 27 km 5.9 km Băneasa 27 kmp 17 km 2 km
Bujor 93 kmp 30 km 6 km Covurlui 115 kmp 32 km 5 km
Frumuşiţa 22 kmp 11 km 3 km Ijdileni 92 kmp 20 km 7.5 km
Tabel 12: Caracteristicile morfometrice ale principalelor org anisme hidrografice din
Bazinul Chineja Văile cu scurgere nepermanentă Ijdileni şi Frumuşiţa sunt cele care mărginesc, respectiv
traversează locaţia turbinelor eoliene (vezi Figura 3).
- pârâul Frumu şiţa izvorăşte din dealul Donceşti (125 m alt.) la 3 km Nord de Fântânele şi se
varsă în Chineja la Frumuşiţa (5 m alt.). Traversează teritoriul administrativ al comunelor
Folteşti şi Frumuşiţa şi străbate pe 0.5 km partea de Nord a satului omonim. Morfometria
organismului hidrografic este exprimată de următorii parametri: lungimea de 11 km, panta medie
a cursului de 9‰, direcţia de curgere NV-SE şi coeficientul de sinuozitate de 1.06. Afluenţi: văile
Cărpiniş şi Preotesei pe stânga, Şerpoaicei pe dreapta.
- pârâul Ijdileni are obârşia în dealul Căligar (2 km NE de Cuca), la 150 m altitudine, vărsându-
se în Chineja la Ijdileni (4 m alt.). Are 20 km lungime, o pantă medie a cursului de 7‰, evoluând
pe direcţie NV-SE cu un coeficient de sinuozitate de 1.21. Bazinul său hidrografic are altitudinea
medie de 117 m. Afluenţi: văile Coşarelor, Mâţelor, Adâncă pe stânga şi Rediu, Strâmbilor,
Ijdileni, Lungă pe partea dreaptă. Versantul drept al văii are caracter de cuestă.
Dacă fundul văilor cu scurgere permanentă cuprinde depozite aluviale, pe fundul celor
temporare sunt depozite loessoide groase de 3-6 m. Scurgerea medie lichidă este cuprinsă între
1 şi 2 l/s/kmp numai în Nordul Colinelor Covurluiului, în restul judeţului fiind sub 1 l/s/kmp.
Scurgerea medie de aluviuni în suspensie are valori de 1-5 t/ha/an în Colinele Covurluiului, 1-
1.25 t/ha/an în Colinele Tutovei, iar în restul judeţului nu depăşeşte 1 t/ha/an. Teritoriul judeţului
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 45
se încadrează nivelului mediu de vulnerabilitate la inundaţii. Ca tipuri de regim hidrologic,
jumătatea de Nord a judeţului se încadrează tipului „pericarpatic estic” (ape mici de iarnă, ape
mari în martie şi începutul verii şi ape mici de vară-toamnă), iar cea de Sud tipului „prepontic-
danubian” (scurgere maximă primăvara şi minimă toamna, dar cu caracter torenţial). În medie
formaţiunile de gheaţă durează 60-80 de zile.
4.1.2 Alimentarea cu ap ă
Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de
alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată
amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată).
4.1.3. Managementul apelor uzate
Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apă uzată
fecaloid/menajere generate doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.
Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al
personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării parcului
eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.
4.1.4 Prognozarea impactului
Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie
Principalele surse de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:
� tehnologiile de execuţie propriu-zise;
� utilajele terasiere şi cele de transport;
� activitatea umană.
Lucrările de amenajare a terenului şi de execuţie a fundaţiilor turbinelor eoliene constituie
principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de suprafaţă şi subterane. Mişcările de
terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi depozitarea unor cantităţi de
pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorică.
Ca urmare a precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de suprafaţă care
antrenează fracţiuni de material sau mase de pământ. Deoarece lucrările de excavare şi
pregătire a fundaţiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din
săpături, riscul poluării apelor de suprafaţă şi subterane este minim.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 46
Executarea lucrărilor de construcţii (fundaţiile turbinelor, drumurile de acces) pot avea un impact
asupra apelor subterane, însă riscul este minim, datorită adâncimii mari a stratului freatic în zonă (15m).
Utilajele terasiere şi de transport
Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot provoca în
timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi construcţie, poluări ale apelor.
Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să afecteze
calitatea apei prin:
� spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol;
� repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;
� remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările de
excavaţii;
� stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.
Activitatea uman ă
Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu
impact asupra apelor, deoarece:
� produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi antrenate
de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană;
� evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele să
afecteze calitatea apelor, dacă toaletele sunt improvizate.
Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de exploatare
Principalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi:
� depozitare necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din funcţionarea
parcului eolian (cap. III.8);
În perioada de funcţionare a parcului, nu este sesizabil niciun impact negativ al acţiunii turbinelor
asupra factorului de mediu apă, având în vedere că nu există reţea de canalizare, nu există ape
menajere sau tehnologice, iar apele pluviale se scurg în mod normal, gravitaţional şi prin
infiltraţie.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 47
4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului
Măsuri de protec ţie a apelor în perioada de amenajare/construc ţie:
� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea
timpilor tehnologici necesari;
� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii;
� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de
uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locuri special amenajate;
� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de
încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în
staţiile de epurare;
� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul
apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;
� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va face
astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;
� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.
Tabelul nr. 13 M ăsuri diminuare pentru factorul de mediu ap ă
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Amenajare Construc ţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport
de sedimente prin crearea unui sistem de drenare a apelor pluviale urmând linia pantelor naturale.
√ √
Limitarea zonelor decopertate durata de expunere a solului.
√ √
Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea.
√ √
Minimizarea utilizării materialelor de construcţie în afara zonei destinate şantierului. √
Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea acestora la distanţă faţă de zonele de drenaj a
apelor pluviale. √ √
Prin măsurile luate se consideră că funcţionarea parcului eolian, nu are impact
semnificativ asupra factorului de mediu apă.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 48
4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul Ap ă
Figura nr. 13 Harta hidrologic ă a comunei Frumusita
4.2. Aerul
4.2.1 Date generale
Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord-est şi spre sud-vest,
el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin sudice, lipsind aproape
cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi.
Regimul climatic pe teritoriul judeţului Galaţi este temperat-continental, cu caracter de ariditate.
Se înregistrează unele diferenţe între unităţile componente, în funcţie de relief (îndeosebi
altitudinea) şi de orientarea reţelei hidrografice. Din ansamblul teritoriului se detaşează partea
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 49
sudică, cea mai joasă, alcătuită din cele trei văi cu lunci reunite şi terase – Siret, Dunăre, Prut –
în care valorile elementelor climatice sunt întotdeauna mai mari decât în restul judeţului. Sudul
Podişului Bârladului este situat într-o zonă de tranziţie de la climatul continental al Europei
Estice la climatul temperat premediteranean al Peninsulei Balcanice. Acesta prezintă, sub raport
climatic, caracteristici cu totul aparte faţă de restul ţării datorită poziţiei sale geografice,
conformaţiei reliefului şi altor factori de interferenţă. Clima este continental excesivă, cu
amplitudini mari de temperatură şi precipitaţii reduse (520 mm /an), veri călduroase, ierni reci,
marcate de viscole.
Temperaturi
Această zonă este delimitată de izoterma anuală de 10°C, care intersecteaz ă teritoriul judeţului
la Sud de Umbrăreşti, trecând către Sud-Est pe la Nord de confluenţa Siret-Bârlad, pe la Sud de
Slobozia Conachi apoi spre Nord-Est pe la Vest de Vânători, Tuluceşti, Frumuşiţa şi Folteşti,
atingând Prutul aproximativ în dreptul localităţii Vlădeşti.
În judeţ există 3 staţii meteorologice (Galaţi, Tecuci, Bereşti), care aparţin Centrului
Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi, şi câteva posturi pluviometrice.
Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la Galaţi de
100C şi la Tecuci de 9,80C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între 210C la Tecuci si
21,30C la Galaţi.
În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care
produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,20C -30C.
Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -40C. Temperatura
medie a lunii iulie este de 21,70C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de peste
100C.
Radiaţia solară variază între 118 şi 123 kcal/cm2/an, iar durata medie de strălucire a soarelui
este de 2235.7 h/an, valoare ridicată, asemănătoare staţiilor Medgidia şi Sf. Gheorghe Deltă (cu
2311.8 h/an, respectiv 2370.3 h/an), distribuite astfel: în semestrul cald se înregistrează 1579 h
iar în semestrul rece 656.7 h.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Max. 468 600 870 970 1047 1096 1061 956 963 803 558 377 Min. 7 13 18 31 33 43 41 40 35 19 17 10
Tabel 14: Valorile maxime şi minime ale radia ţiei solare globale pe suprafa ţa normal ă la
sta ţia Gala ţi (W/m 2)
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 50
Parametrii temperaturii solului urmăresc îndeaproape, dar cu o anumită inerţie, ciclul anual al
radiaţiei solare, având în vedere că pe parcursul anului se înregistrează un maxim, în general în
iulie şi un minim, preponderent în ianuarie. Temperatura medie anuală reprezintă cel mai sintetic
parametru al temperaturii solului, care pune în evidenţă, mai ales, rolul acestuia de sursă de
căldură. Faţă de temperatura medie anuală a aerului, aceasta este superioară cu 2-3°C. La
staţia Galaţi se înregistrează valori între 11 şi 12°C, valorile absolute fiind de 65.5°C (8.VII.19 68)
respectiv -30.1°C (18.I.1963). Durata medie a inter valului anual fără îngheţ la sol este un
parametru important, atât din punct de vedere teoretic (ca indicator al potenţialului termic al
diferitelor zone), cât şi din punct de vedere practic, diferite ramuri economice, în primul rând
agricultura, fiind influenţate de durata acestui interval. La Galaţi această perioadă cuprinde între
170-180 zile pe an.
Temperatura medie multianuală a aerului variază între 9.1°C în Nord şi 10.5°C în Sud
(Drăguşeni 9.3°C, Bere şti 9.6°C, Tecuci 9.9°C, Gala ţi 10.5°C).
Datorită interacţiunii dintre procesele advective şi cele de circulaţie locală generate de bilanţul
caloric al suprafeţei active, temperatura medie a lunii ianuarie variază între -3°C la Tecuci şi -
2.6°C la Bere şti, iar în luna iulie media multianuală se încadrează între 21.2°C la Bere şti şi
22.5°C la Gala ţi. Temperatura maximă absolută înregistrată a depăşit 40°C pe 11.VIII.1951
(40.6°C la Târgu Bujor-Moscu) şi pe 5.VII.2000 (40.2°C la Gala ţi), iar temperatura minimă
absolută a fost de -32°C (la Dr ăguşeni, pe 11.II.1929). Valoarea cea mai mare a amplitudinii
termice absolute s-a înregistrat la Drăguşeni (70.5°C). Temperaturile medii lunare şi pe
anotimpuri înregistrează aceleaşi valori uşor diferite între partea de Sud şi cea nordică. Cea mai
rece lună a anului este ianuarie (-2.2°C la Gala ţi, -3.6°C la Tecuci), urmat ă de februarie (-0.4°C
la Galaţi, -1.1°C la Tecuci). Temperaturile medii lunare al e primăverii au treceri aproape brusce:
de la 4.1°C, media lunii martie la Gala ţi, la 10.9°C în aprilie şi 16.7°C în mai, iar la Tecuci de la
3.6°C la 9.9°C şi la 15.9°C. Aproape acela şi ritm înregistrează şi temperaturile medii ale lunilor
de toamnă: de la 17.1°C în septembrie la 11.2 în octombrie şi 5.2°C în noiembrie la Gala ţi,
respectiv 16.7, 10.5 şi 4.4°C la Tecuci.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media anuală
Amplitudine medie
-2.2 -0.4 4.1 10.9 16.7 20.5 22.3 21.6 17.1 11.2 5.2 0.1 10.6 24.5
Tabel 15: Temperaturile medii lunare şi anuale şi amplitudinea medie la staţia Galaţi
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 51
Pe lângă temperatura medie anuală a anului, temperaturile medii anotimpuale şi semestriale
reprezintă parametri sintetici care redau mersul anual al temperaturii aerului pe intervale
calendaristice de timp, des utilizate în diferite domenii de activitate (Tabel 6).
Staţia meteorologic ă
Anotimpuri Semestre
Iarna Primăvara Vara Toamna Med. sem. rece
Med. sem. cald
Tecuci -1.4 10.2 20.8 10.3 2.4 17.6 Galaţi -0.8 10.6 21.5 11.1 3 18.2
Tabel 16: Temperaturi medii sezoniere şi semestriale la sta ţiile Tecuci şi Gala ţi (1961-2000)
Temperatura medie anuală în cadrul Parcului Frumuşiţa este de cca 11°C (12.6°C s-au
înregistrat pe Dealul Ijdileni în intervalul nov 2008 – nov 2009). Iernile sunt reci, înăsprite
adeseori de crivăţ, iar verile sunt calde şi secetoase.
Precipitaţii
Precipitaţiile atmosferice însumează pe teritoriul judeţului Galaţi valori dintre cele mai reduse din
ţară. Acest fapt este nu numai rezultatul influenţelor estice, continentale, dar şi o consecinţă a
foenizării maselor de aer care circulă dinspre Vest şi Nord-Vest. Cantitatea medie anuală de
precipitaţii atmosferice se apropie sau depăşeşte 500 mm în Colinele Covurluiului şi Tutovei
(564 mm la Băleni, 530.8 mm la Drăguşeni, 504 mm la Bălăbăneşti, 495.4 mm la Nicoreşti),
scăzând în Câmpia Înaltă a Covurluiului la 394.4 mm la Pechea şi 368 mm la Schela, în Sudul
judeţului (Tabel 7). Precipitaţiile sunt variabile şi se produc la intervale mari. Circa jumătate din
totalul precipitaţiilor (53 %) cad în intervalul cald al anului.
Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 480 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform
repartizate, cele mai mari cantităţi căzând vara, în luna iunie, iar cele mai mici cantităţi căzând
iarna în lunile ianuarie şi februarie.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual 27.5 28.9 27.3 39.8 54.1 67.8 47.5 44.2 43.4 30.9 35.5 34.9 481.6
Tabel 17: Cantit ăţile medii (mm) lunare şi anuale de precipita ţii la sta ţia Gala ţi (1961-2000)
Fenomenele de uscăciune şi secetă sunt posibile în orice perioadă din an; din totalul cazurilor
de secetă înregistrate, cele „extreme” deţin 3.2% la Tecuci şi 1.7% la Galaţi, iar cele „grave”
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 52
deţin 29.1% la Tecuci şi 1.7% la Galaţi. Cea mai ridicată valoare a cantităţii maxime de
precipitaţii căzute în 24 de ore (205.2 mm) s-a înregistrat la Oancea, pe 4.VII.1987.
Nebulozitatea
Valorile de nebulozitate medie anuală variază între 5 şi 5.25 zecimi, fiind relativ ridicată, dar
apropiată valorilor care se înregistrează în general în Moldova (în comparaţie cu Câmpia de
Vest sau Depresiunea Transilvaniei unde se înregistrează şi 6 zecimi). Numărul mediu al zilelor
cu cer senin (nebulozitate medie 0-3.5 zecimi) este de 127.4 la Galaţi (maximele fiind în lunile
august – 18.5, septembrie – 17.2, iulie – 16.6) şi 126.9 la Tecuci.
Presiunea atmosferică şi Umiditatea relativă a aerului
Influenţa presiunii aerului asupra celorlalţi parametri climatici este importantă prin rolul pe care
aceasta îl are în deplasarea maselor de aer la nivel local şi regional. În zona de amplasare a
parcului presiunea atmosferică medie anuală (1961-2000) are valori cuprinse între 980 şi 1000
hPa, caracteristice suprafeţelor de tranziţie între zona de deal şi cea de câmpie. Media
multianuală la Galaţi este de 1008.2 hPa.
Starea higrometrică a aerului este exprimată de variaţia anuală, lunară şi diurnă a umezelii
relative a aerului. Anual, valoarea medie înregistrată în zona de interes este de 76-78%. În
timpul primăverii (luna aprilie) aceasta are valori medii de 74-77%, iar în sezonul rece de 84-
88%.
Regimul eolian
În cursul anului, la Galaţi şi Tecuci cea mai mare frecvenţă o au vânturile din direcţia Nord
(23.8%, respectiv 26.6%), iar la Bereşti din direcţia NV (22%), cele mai reduse frecvenţe
avându-le cele din direcţiile Est (2.1% la Bereşti, 2.2% la Tecuci) şi Vest (5.5% la Galaţi).
Cele mai ridicate viteze medii le au vânturile din direcţiile Nord (4.7 m/s la Bereşti şi 5.6 m/s la
Galaţi) şi NV (5.1 m/s la Tecuci). Valoarea medie a calmului atmosferic variază între 10% la
Galaţi şi 29.4% la Bereşti. Iarna este specific crivăţul, iar în unele veri suhoveiul. În medie, în
zonă se înregistrează anual între 25 şi 50 de zile cu vânt tare (1961-2000), respectiv zile în care
viteza vântului a depăşit 16 m/s. Pe suprafaţa viitorului amplasament al Parcului eolian
Frumuşiţa, valoarea extrapolată a vitezei vântului variază între 6.8 şi 7.8 m/s (Figura 4).
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 53
Fenomene atmosferice periculoase
Frecvenţa zilelor cu oraje (electrometeori ce constau în manifestări vizibile şi/sau sonore ale
electricităţii atmosferice) este medie – cca 30-35 de zile. Furtunile cu grindină sunt mai frecvente
în lunile iunie-iulie.
Bruma se formează în medie în cca. 50 de zile pe an, iar vulnerabilitatea la polei, viscol şi îngheţ
este ridicată.
Poluarea aerului
Poluarea atmosferică se produce în zona Galaţi constând în aportul în aer a substanţelor
precum CO, SO2, NO, NO2, F2Ca, H2S, NH2, Cl, pulberi, funingine, fum, cenuşi, vpori, iar la
Tecuci cu diferite pulberi.
Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Climatul comunei
are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbinţi şi uscate şi ierni reci cu
viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la 260C.
4.2.2 Surse şi poluan ţi genera ţi
I. Perioada de construc ţie/amenajare
Luând în considerare specificul sectorului de amplasare a turbinelor şi parcului eolian,
zona fiind preponderent agricolă, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt
reprezentate de gazele de evacuare ale maşinilor agricole, respectiv de praful generat de
trecerea acestora pe drumurile de exploatare si terenuri, in perioadele de lucrari.
În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra
calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.
Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de
altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere
distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de
transport folosite.
Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor
de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor
lucrări specifice.
Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de
nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 54
lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a fronturilor
de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în
ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.
Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii
diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale de
poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează:
Activitatea utilajelor de construc ţie
Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de la
organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi construcţie.
Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi,
respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe poluante:
NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care se
desfăşoară aceste activităţi.
Poluan ţii rezulta ţi sunt:
� Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea
motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;
� Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a instalaţiilor.
Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de eşapament evacuate de acestea conţin: oxizi
de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon
(CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi
aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Conform EMEP/EEA (air pollutant emission
inventory guidebook 2010), factorii de emisie estimaţi pentru astfel de maşini-unelte se
încadrează în următoarele valori:
Nox CH4 VOC CO N2O CO2
Control moderat, consum carburant de 30.8/100 km
Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800
g/kg comb. 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138
g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9
Tabelul 18: Cantitatea de substan ţe emise de utilajele de şantier
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 55
Particulele rezultate se încadrează, în marea lor majoritate, în categoria particulelor respirabile.
Particulele cu diametre ≤ 15 µm se regăsesc în atmosferă ca particule în suspensie. Cele cu
diametre mai mari se depun rapid pe sol
Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori:
� nivelul tehnologic al motorului;
� puterea motorului;
� consumul de carburant pe unitatea de putere;
� capacitatea utilajului;
� vârsta motorului/utilajului;
� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.
Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai
avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea
de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.
Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi
reparaţii ale utilajelor este redusă.
Activitatea organiz ării de şantier
Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată.
Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de
executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu
un regim maxim de 10 ore/zi.
II. Perioada de exploatare
În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a
atmosferei.
Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta factorul de mediu aer în
perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer
datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii
aerului.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 56
4.2.3 Prognozarea polu ării aerului
În perioada executării lucrărilor de construcţie a parcului eolian impactul asupra factorului
de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a
intensificării traficului auto în zonă, a lucrărilor specifice construcţiei şi a tranzitului de materii
prime şi materiale.
Având în vedere următoarele aspecte:
� zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului;
� natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase.
Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local
manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul va fi
redus.
În perioada funcţionării obiectivului şi a instalaţiilor aferente, nu se vor crea potenţiale
emisii semnificative de poluanţi ai aerului.
4.2.4 Măsuri de diminuare a impactului
Măsuri de protec ţie a aerului
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada de
execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate pune
problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat/
gazelor reziduale;
Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă
condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata
utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;
Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de
monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în funcţiune
numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare
carburanţi;
Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic,
sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru
sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 57
Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a
se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.
Tabelul nr. 19 M ăsuri de diminuare a aerului
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Amenajare Construc ţie Operare Limitarea zonelor decopertate pe durata de
expunere a solului. √ √
Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea.
√ √
Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea pulberilor antrenate de vânt.
√ √
Restricţionarea traficului în zona de lucru şi impunerea limitelor de viteză
√ √
Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru
√ √ √
4.3 Solul şi subsolul
4.3.1 Date generale
Solul este factorul de mediu, care integrează toate consecinţele poluării, cu influenţă şi
asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el constituind, pe de o
parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă parte, un mijloc de răspuns
dinamic la procesul de acumulare.
Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă asupra
celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie – apă – animale – oameni. În funcţie de natura şi
intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea
modificărilor este diferită.
Elemente de geomorfologie
Localitatea Frumuşiţa este amplasată în Câmpia Înaltă Covurlui, subunitate a Podişului
Moldovei. Aceasta se întinde la sud de culmile deluroase ale podisului Covurluiului si se
desfăsoară până la lunca Prutului fiind o zonă de terase cu poduri largi. Fundamentul cristalin,
de vârstă precambriană, alcătuit din şisturi verzi, se află, în această zonă, la adâncimi cuprinse
între 500 şi 1000 m şi reprezintă continuarea formaţiunilor existente la suprafaţă în Dobrogea
Centrală (soclul assyntic). Cuvertura de sedimente nedeformate ce acoperă fundamentul s-a
format în multiple cicluri sedimentare cu o cronologie complexă. Dacă în partea nordică a
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 58
Podişului Moldovei s-au identificat trei mari cicluri de sedimentare ( proterozoic superior -
silurian, cretacic şi badenian superior – levantin) separate de două lacune stratigrafice
(devonian – jurasic şi paleogen – miocen inferior), spre periferia sa sudică şi vestică oscilaţiile
au fost mult mai numeroase, fapt care a condus la formarea unei coloane stratigrafice mai
bogată în termeni, cu lacune stratigrafice mai multe, dar cu amplitudini mai reduse.
Substratul geologic în arealul Frumuşiţa este alcătuit din două tipuri de depozite. Pe
interfluvii sunt prezente depozite loessoide sub forma unei cuverturi groase de luturi nisipoase,
aparţinând pleistocenului superior ce acoperă prundişurile villafranchiene şi argilele nisipoase
depuse în pleistocenul mediu. Aceste depozite sunt prezente pe toate interfluviile din zona
sudică a Podişului Moldovei începând de la latitudinea localităţii Homocea, din sud-vestul
Colinelor Tutovei şi până la Dunăre. În regiunea Poiana-Nicoreşti-Cozmeşti grosimea luturilor
oscilează între 20-100 m, favorizând dezvoltarea abrupturilor importante ale versantului stâng al
văii Siretului. Pe interfluviile din parte nordică a Podişului Covurluiului grosimea lor oscilează
între 5 şi 15 m, pentru ca spre S şi SE să crească până la 30-70 m (60-70 m la N de Galaţi). În
acelaşi sens cu creşterea grosimii se constată o scădere continuă a particulelor nisipoase şi o
creştere a celor mai fine, luto argiloase.
O caracteristică importantă a depozitelor loessoide din această parte a Moldovei este
dată de prezenţa unui mare număr de soluri fosile (2-3 în jurul municipiului Galaţi şi 7-8 în zona
Costi-Smârdan-Izvoarele. De asemenea, în masa luturilor loessoide se întâlnesc uneori lentile
de nisipuri şi chiar prundişuri, care indică originea lor deluvio-proluvială. În sectoare mai
restrânse se întâlnesc însă şi depozite loessoide eluviate (mai ales în partea nordică a Podişului
Covurluiului) şi de origine fluviatilă, în sectorul sudic supus fenomenului de subsidenţă.
Pe văile din zonă sunt întâlnite depozite de tipul argilelor, nisipurilor şi pietrişurilor formate
în neogenul superior (levantin) şi pleistocenul inferior, ca urmare a degajării de către râuri a
depozitelor mai recente. Acestea sunt răspândite pe o mare parte a teritoriului Moldovei
meridionale, începând de la E de oraşul Bârlad şi până spre Tuluceşti-Izvoarele. Depuse în
condiţiile unui stadiu avansat de colmatare a lacului pliocen, formaţiunile acestea sunt alcătuite
din două faciesuri deosebite: unul continental şi altul lacustru. Primul format din prundişuri cu
intercalaţii de nisipuri, este prezent pe versanţii dintre Siret şi Berheci, la N de Nicoreşti, precum
şi în regiunea Măluşteni-Bereşti. Celui de-al doilea facies îi revin nisipurile cu lentile de gresii şi
argile nisipoase cu unionide, dezvoltate în Podişul Covurluiului, la sud de paralela localităţilor
Cudalbi-Fârţăneşti. Pe măsura retragerii spre sud a liniei de ţărm, faciesul fluvio-lacustru,
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 59
generat de aportul sporit al râurilor ce veneau dinspre NV şi N s-a extins, fiind continuat la
partea superioară de depozite mai recente, pleistocene.
În ceea ce priveşte activitatea tectonică şi neotectonică, Podişul Covurluiului face parte
din zona de mişcări radiare negative din pliocen până în pleistocenul mediu, de ridicare în
pleistocenul superior şi negative în holocen. În prezent, mişcare negativă (de scufundare)
prezintă viteze cuprinse între 0 şi 1 mm/an.
Podişul Moldovei este afectat de cutremurele provenite din două grupări de focare
seismice: una în interiorul depresiunii subcapratice a Vrancei, cu hipocentre la adâncimi
cuprinse între 100 şi 200 km şi alta la exterior, în zona Focşani-Mărăşeşti-Tecuci cu hipocentre
mai puţin adânci, sub 60 de km. Propagarea şi intensitatea mişcărilor seismice depinde de
poziţia şi distanţa la care se află diferite regiuni faţă de focarul cutremurelor, de magnitudinea şi
energia seismului, constituţia geologică a scoarţei etc. Faţă de primul focar, localitatea
Frumuşiţa se află la o distanţă aproximativă de 105 km iar faţă de cea de-a doua la aproximativ
65 km. Arealul de interes este situat în zona seismică 8 (intensitate MSK) cu o perioadă de
revenire de minimum 50 de ani.
Solurile
Principalii factori pedogenetici sunt relieful, condiţiile bioclimatice, roca de bază, apele
superficiale şi omul.
Partea sudică a Podişului Moldovei ce corespunde stepelor şi silvostepelor sarmato-
pontice aparţine zonei (etajului) cernisolurilor sau solurilor molice (cernoziomice). În arealul
localităţii Frumuşiţa sunt întâlnite cernoziomurile, cernoziomurile carbonatice şi cernoziomurile
levigate. Cernoziomurile levigate cusubtipurile de evoluţie: slab, moderat şi puternic levigate
(argilice) sunt caracteristice culmilor largi interfluviale, versanţilor slab înclinaţi, teraselor şi
glacisurilor bine drenate. Se caracterizează printr-o ridicată fertilitate naturală şi efectivă, datorită
proprietăţilor fizice: permeabilitate moderată, textură mijlocie (lut-nisipoasă, lut-argiloasă),
structură glomerulară realtiv stabilă etc.; chimice: conţinut apreciabil de humus predominant
huminic (3-5%), azot total (0,15-0,25%), fosfor total (0,10-0,20%) şi alte elemente de nutriţie,
grad ridicat de saturaţie în baze (85-90%), reacţie neutră şi subneutră (pH: 6,6-7,2); biologice: o
bună mobilizare a substanţelor nutritive, o ridicată capacitate de amonificare şi
nutrificare.Intervalele valorice menţionate sunt valabile pentru orizonturile superioare specific
rizoferice, ale cernoziomurilor moderat levigate, care predomină.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 60
Cernoziomurile corespund stepei propriuzise. Sunt soluri cu o fertilitate naturală ridicată,
indicată de calităţile orizontului superior (A, cu o grosime de 40-50 cm), bogat în humus huminic
(3,5-5,5%), azot (0,15-0,25%) şi fosfor (0,12-0,20%), cu grad ridicat de saturaţie în baze (90-
100%), cu racţie neutră sau slab alcalină (pH: 7-7,5%). Însuşirile fizice (afânare, structură
glomerulară, textură mijlocie, drenaj normal etc.) şi biologice (intensă activitate biologică,
humificare, nitrificare, amonificare).
Cernoziomurile carbonatice, formate în partea mai uscată a stepei din sud estul Podişului
Covurluiului şi cu apariţii izolate pe văi şi versanţi şi văi, se apropie mult de însuşirile
cernoziomurilor semicarbonatice, de care se deosebesc doar printr-o mai slabă dezvoltare şi
diferenţiere a profilului, şi prin unii parametri ai chimismului lor: humus în procente mai reduse
(în jur de 3%), carbonaţi de la suprafaţă, completă saturaţie în baze (100%), reacţie alcalină (pH
în jur de şi peste 8) ce demonstrează un stadiu mai puţin evoluat. Potenţialul fertilităţii lor
naturale este şi mai slab valorificat, datorită frecventelor perioade de uscăciune climato-edafică.
4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului
Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de amenajare
teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi:
� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;
� scurgeri accidentale de produse petroliere;
� transport utilizând utilaje de mare tonaj.
Odată cu decopertarea şi depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, o cantitate de
elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrată acestui circuit, pe masură ce stratul
vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologică a teritoriului, inclusiv a învelişului de
sol, acolo unde aceasta se va preta. Important de menţionat este faptul că aceste modificări ale
solului sunt reversibile, putând fi deci readus în starea iniţială după expirarea duratei de
executie.
Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale profilului
de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul prevăzând o
serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului:
� utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea
condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale
utilajelor tehnologice;
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 61
� utilizarea unor tehnologii avansate de construire;
� refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi a
platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea
vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;
Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul îmbunătăţirii
părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m, precum şi refacerea
infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar şi
întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de funcţionare.
Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii
căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor electrice
de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului prevăzute în
proiect.
Un factor ce influenţează mediul îl constituie eroziunea provocată de vânt care însoţeşte
în mod inerent lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei, pentru un anumit
interval de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiunii vântului. Praful generat de
manevrarea materialelor de construcţii şi de eroziunea vântului este, în principal, de origine
naturala (particule de sol, praf mineral).
Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai mulţi factori printre care:
apropierea de sursele majore producătoare de praf, direcţia vânturilor dominante.
Poluarea cu praf nu are efect negativ de durată asupra solului. Efectul negativ, pregnant
se manifestă asupra vegetaţiei prin depunerea pe aparatul foliar, generând închiderea partială
sau totală a stomatelor şi perturbarea proceselor fiziologice şi biochimice ale plantelor. Impactul
activităţii de construcţie a obiectivului asupra solului şi subsolului va avea o perioadă limitată în
timp.
Etapa de exploatare/func ţionare
Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra factorului de
mediu sol pot fi:
� deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce prin
depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 62
4.3.3 Prognozarea impactului
Amenajarea/construcţia şi funcţionarea parcului eolian, se va desfăşura în condiţii de
siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din fazele de
proiectare şi construcţie.
Realizarea investiţiei analizate, nu va contribui la poluarea solului, deoarece:
� deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare;
� s-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de construcţie/montaj;
� apele uzate/menajere sunt evacuate corespunzător.
4.3.4 Măsuri de diminuare a impactului
Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului
În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi în
atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare
măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execuţie
impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:
� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din
punct de vedere al facilităţilor;
� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru;
� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care
spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi,
pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul
freatic;
� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din
perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de
materiale etc.;
� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea tuturor
deşeurilor rezultate.
Tabelul nr. 20 M ăsuri de diminuare pentru sol
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Amenajare Construc ţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi
transport de sedimente. √ √
Limitarea zonelor decopertate pe durata de √ √
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 63
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Amenajare Construc ţie Operare expunere a solului.
Managementul traficului în zona obiectivului cu scopul de a reduce producerea pulberilor
şi a eroziunii solului
√ √
Management corect al deşeurilor rezultate. √ √ √ Verificarea periodică a utilajelor şi
echipamentelor de lucru √ √
1.3.4 Hărţi la capitolul Sol
Figura nr. 14 Harta solurilor din comuna Frumusita
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 64
4.5. Biodiversitatea
Parcul eolian este situat la o distanţă de 5,5 km faţă de sit-ului de Importanţă Comunitară
ROSCI0105 – Lunca Joas ă a Prutului cu importanţă specială din punct de vedere al protecţiei
mediului şi ROSPA 0070 - Lunca Prutului - Vl ădeşti - Frumu şiţa, şi 8,0 km până la situl de
importanţă comunitară ROSCI 0163 Pădurea Mogo ş Mâţele, 5,5 km pana la ROSCI 0151
Pădurea Garboavele .
� ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vl ădeşti - Frumu şiţa
Situl de importanţă avifaunistică Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa ROSPA0070, se
întinde şi pe zona administrativă a comunei Frumuşiţa având o suprafaţă totală de 7 657.0 ha şi
coordonatele geografice fiind latitudine N 45º 45' 55'' şi longitudine E 28º 8' 50'', aflându-se în
proprietatea atât a statului cât şi privată. Ca vulnerabilitate se pot evidenţia activităţi antropice cu
impact negativ asupra ecosistemului, păşunat, pescuit, vânătoare.
Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform
datelor avem următoarele categorii: 29 de specii conform Anexei 1 a Directivei Păsări, 23 de
specii migratoare, conform convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn), 3 specii periclitate la
nivel global.
Bird Life International a adoptat în anul 2000 următoarele categorii de periclitare pentru
speciile de păsări europene:
P – periclitată (Endangered); NP – nepericlitată (Least Concern); V – vulnerabilă
(Vulnerable); R – rară (rare); D – în declin (Declining);
În acest sens au fost întocmite 4 categorii SPEC (Species of European Concearn):
SPEC 1 - cuprinde specii europene a căror conservare este ameninţată la nivel global.
(European species of global conservation concern)
SPEC 2 - cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ
nefavorabil. (Unfavourable conservation status in Europe, concentrated in Europe)
SPEC 3 - cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ
nefavorabil. (Unfavourable conservation status in Europe, not concentrated in Europe)
Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică specii
care nu sunt concentrate în Europa şi ale căror populaţii europene se află într-o situaţie
favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite şi imediate pentru protecţia
lor. (Favourable conservation status in Europe, not concentrated in Europe).
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 65
In tabelul nr. 21 sunt prezentate într-o forma concisă toate detaliile necesare caracterizării sitului RO SPA Lunca Prutului –
Vlădeşti Frumuşiţa cu evidenţierea statutului de conservare, cu indicarea numărului populaţiilor la nivel naţional conform rapoartelor
IUCN şi Bird Life International .
Cod Denumire specie Denumirea popular ă
Directiva Păsări
OUG 57/2007
Categoria SPEC
Statut de conservare
Popula ţie la nivel naţional
Popula ţie la nivelul sitului
cuib ărit iernat pasaj
A019 Pelecanus onocrotalus Pelican comun Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 3500 - 4000 p - - 120 - 600 i
A060 Aythya nyroca Raţă roşie Anexa I Anexa 3 SPEC 1 vulnerabilă 5500 - 6500 p 32 - 40 p - -
A097 Falco vespertinus Vânturelul de seară - Anexa 3 SPEC 3 vulnerabilă 1300 -1600
p 28 - 33 p - -
A231 Coracias garrulus Dumbrăveancă Anexa 3 Anexa I SPEC 2 vulnerabilă 4600 -6500
p 40 - 50 p - -
A393 Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic Anexa 1 Anexa 3 SPEC 1 nepericlitată 11500 -14000
p - -
220 – 260 i
A229 Alcedo atthis Pescăraş albastru Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 12000 -15000 p
50 -70 p - -
A029 Ardea purpurea Stârc roşu Anexa 1 - SPEC 3 nepericlitată 850-1000 p 10 -15 p - - A024 Ardeola ralloides Stârc galben Anexa 3 Anexa I SPEC 3 nepericlitată 5500-6500 15-20 p - - A021 Botaurus stellaris Buhai de baltă Anexa 3 Anexa I SPEC 3 nepericlitată 1500-2000 3-5 p - -
A196 Chlidonias hybridus Chirighiţă cu obraji albi
Anexa 3 Anexa I SPEC 3 nepericlitat 8000 – 12.000
150-270 p
- -
A031 Ciconia ciconia Barză albă Anexa 3 Anexa I SPEC 2 nepericlitată 4000 – 5000 - - 3000-4500 i
A081 Circus aeruginosus Herete de stuf - Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 1700-2500 5-7 p - -
A238 Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar/pestriţă mijlocie
Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 20000 – 24000
20-30 p - -
A429 Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădini Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată
24000 – 32000 50-70 p - -
A236 Dendrocopos martius Ciocănitoare neagră Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 40000 – 60000
15-20 p - -
A026 Egretta garzetta Egretă mică Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 4000 – 5000 40-50 p - 100-200
i A098 Falco columbarius Şoim de iarnă Anexa I - NonSPEC nepericlitată 400 – 1500 - 10-15 i - A103 Falco peregrinus Şoim călător Anexa I - NonSPEC nepericlitată 8 – 15 - 5-7 i - A075 Haliaeetus albicilla Codalb - Anexa 3 SPEC 1 nepericlitată 28 – 33 - - 5-10 i A131 Himantopus himantopus Cătăligă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 400 – 600 - - 30-40 i A338 Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 1380000 – 30-35 p - -
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 66
Cod Denumire specie Denumirea popular ă
Directiva Păsări
OUG 57/2007
Categoria SPEC
Statut de conservare
Popula ţie la nivel naţional
Popula ţie la nivelul sitului
cuib ărit iernat pasaj 2600000
A023 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 6500 – 8000 25-50 p - - A094 Pandion haliaetus Vulturul pescar Anexa I - SPEC 3 nepericlitată - - - 3-5 i
A234 Picus canus Ghionoaie sură Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 45000 – 60000
30-50 p - -
A032 Plegadis falcinellus Ţigănuş Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 2500 – 2800 - - 50 – 100 i
A132 Recurvirostra avosetta Ciocîntors Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 300 - 500 - - 50 - 60 i
A193 Sterna hirundo Chiră de baltă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 5500 – 7500 120 – 150 p
- -
A038 Cygnus cygnus Lebădă de iarnă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 2000 - 4500 - > 4 i -
A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 8500 – 10000
20 – 60 i - -
A339 Lanius minor Sfrâncioc cu frunte
neagră Anexa I Anexa 3 SPEC 2 nepericlitată 364000 – 857000 10 – 30 i - -
A034 Platalea leucorodia Lopătar Anexa I Anexa 3 SPEC 2 nepericlitată 1100 – 1500 - - 10 – 30
i A151 Philomachus pugnax Bătăuş Anexa I - SPEC 3 nepericlitată - - - P
A234 Picus canus Ghionoaie sură Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 45000 – 60000
> 4 p - -
A166 Tringa glareola Fluierar de mlaştină Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată - - - R
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 67
Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi se
încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea
platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurluiului care este subdivizată la
rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au
separat 3 unităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului. Relieful luncii se
prezintă în general plan, cu o pantă continua de la nord la sud.
Tabelul nr. 22 - Alte specii importante din punct d e vedere avifaunistic
Denumire specie Denumirea popular ă
Directiva Păsări
OUG 57/2007
Categoria SPEC
Statut de conservare
Specii cuib ătoare Aythya nyroca Raţă roşie Anexa I Anexa 3 SPEC 1 vulnerabilă
Falco vespertinus Vânturelul de seară - Anexa 3 SPEC 3 vulnerabilă Coracias garrulus Dumbrăveancă Anexa 3 Anexa 3 SPEC 2 vulnerabilă Ardea purpurea Stârc roşu Anexa I - SPEC 3 nepericlitată Ardeola ralloides Stârc galben Anexa 3 Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată
Ciconia nigra Barza neagră Anexa I Anexa 3 SPEC 2 nepericlitată
Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădini Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată
Egretta alba Egreta albă Anexa I Anexa 3 - - Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată
Sterna hirundo Chiră de baltă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată Egretta garzetta Egretă mică Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată
Chlidonias hybridus Chirighiţă cu obraji albi Anexa 3 Anexa I SPEC 3 nepericlitat
Circus aeruginosus Herete de stuf - Anexa 3 NonSPEC nepericlitată
Dendrocopos martius Ciocănitoare neagră Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată
Aythya nyroca Raţă roşie Anexa I Anexa 3 SPEC 1 vulnerabilă Picus canus Ghionoaie sură Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată
Specii importante în perioada de migra ţie Phalacrocorax
pygmeus Cormoran mic Anexa I Anexa 3 SPEC 1 nepericlitată
Ciconia ciconia Barză albă Anexa 3 Anexa I SPEC 2 nepericlitată Pelecanus onocrotalus Pelican comun Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată
Pandion haliaetus Vulturul pescar Anexa I - SPEC 3 nepericlitată Recurvirostra avosetta Ciocîntors Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată
Haliaeetus albicilla Codalb - Anexa 3 SPEC 1 nepericlitată Himantopus himantopus Cătăligă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată
Limosa limosa Sitar de mal Anexa II/2 - SPEC 2 vulnerabilă Anser albifrons Gârliţa mare Anexa 1 Anexa 5E NonSPEC nepericlitată
Anser anser Gâscă de vară Anexa II/1, Anexa 5E SPEC 3 nepericlitată
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 68
Denumire specie Denumirea popular ă
Directiva Păsări
OUG 57/2007
Categoria SPEC
Statut de conservare
III/2 Tringa erythropus Fluierar negru Anexa II/2 - SPEC 3 nepericlitată Tringa stagnatilis Fluierar de lac - - NonSPEC nepericlitată
Pluvialis squatarola Ploier argintiu Anexa II/2 - NonSPEC nepericlitată Phalacrocorax carbo Cormoran mare Anexa I - NonSPEC nepericlitată Anas platyrhynchos Raţa mare Anexa III/1 Anexa 5C NonSPEC nepericlitată
� Caracterizate sit Lunca Joas ă a Prutului
Situl este codificat ROSCI 0105 Lunca Joas ă a Prutului
Situl de Importanţă Comunitară – Lunca Joasă a Prutului se află situat pe
teritoriul judeţului Galaţi (100%).
Coordonatele geografice de localizare a sitului se află cuprinse între N 45°45'55''
latitudine nordică şi E 28°8'50'' longitudine estic ă, ocupând o suprafaţă de 5 656 ha.
Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de
interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară,
habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă
comunitară, sunt:
Cod denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto - Nanojuncetea
0.2 B C B B
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubric şi Bidention 1 B C B B
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 0.1 B C B B
91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
5 A C B B
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 1 B C B B
3150 Lacuri eutrofe natural cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 40 B B B B
3160 Lacuri distrofice şi iazuri 15 C B C C
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 15 A B B B
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 69
Specii de mamifere: 2021 Sicista subtilis (Şoarece săritor de stepă);
Specii de amfibieni şi reptile:
1188 – Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie);
1220 – Emys orbicularis (Broasca ţestoasă de apă);
1993 – Triturus dobrogicus (Triton dobrogean).
Specii de pe şti:
2511 Gobio kessleri (Porcuşorul);
1130 Aspius aspius (Avat);
1134 Rhodeus sericeus amarus (Boarta);
1145 Misgurnus fossillis (Varlarul/Ţipar);
1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă);
1159 Zingel zingel (Pietrar);
1160 Zingel streber (Fusar mic);
2522 Pelecus cultratus (Sabiţă).
Specii de nevertebrate:
1078 – Callimorpha quadripunctaria (Fluturele tigru de Jersey);
Alte specii importante de flor ă şi faun ă
− I Hyponephele lycaon
− I Tomares nogelii
− P Hippuris vulgaris
− P Salvinia natans
− P Trapa natans
− P Orchis laxiflora ssp. elegans
− P Stratiotes aloides
− P Vallisnerua spiralis
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 70
Tabelul nr. 23 - Corespondenţa habitatelor Natura2000 în sistemul de clasificare
românesc (Doniţă et al., 2005).
Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubric şi Bidention
R5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crusgalli şi Polygonum hydropiper
6430
Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin
R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus)
91F0
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
R4404 Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
R3716 Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis
R3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius
3150 Lacuri eutrofe natural cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
R2202 Comunitãþi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza
R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoides
R2204 Comunităţăþi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans
R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris
R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis şi Najas marina
3160 Lacuri distrofice şi iazuri R2207 Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton natans
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius
R4407 Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Rubus caesius
R4408 Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Lycopus exaltatus
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 71
� ROSCI 0151 - Pădurea Gârboavele
Situl de Importanţă Comunitară – Pădurea Gârboavele se află situat pe teritoriul
judeţului Galaţi.
Coordonatele geografice de localizare a sitului se află cuprinse între N 45º 34'
34'' latitudine nordică şi E 27º 59' 56'' longitudine estică, ocupând o suprafaţă de 217
ha.
Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de
interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară,
habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă
comunitară, sunt:
Cod Denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global 40C0* - Tufărişuri ponto sarmatice 3 A C B B 91AA – Vegetaţie forestieră ponto – sarmatică cu stejar pufos 53 A C B B 91I0* – Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 14 A C B B
Cod Denumire specie
Denumirea popular ă
Directiva Habitate
OUG 57/2007 Reziden ţa Sit.
Pop Conservare Izolare Global
Specii de nevertebrate 1083 Lucanus cervus Radaşca Anexa 3 Anexa 3 P C A C B
1088 Cerambyx cerdo Croitor Anexa 4 Anexa 3 P C A C B
4033 Erannis ankeraria - Anexa 4 Anexa 3 R B B A B
Specii de plante
4067 Echium russicum
Capul şarpelui Anexa 2 Anexa 3 R C B C B
4097 Iris aphylla spp. hungarica Iris Anexa 2 Anexa 3 R C B C B
Tabelul nr. 24 - Alte specii importante de flor ă şi faun ă
Cat Specia Denumirea popular ă Popula ţie Motiv Directiva Habitate OUG 57/2007
A Bufo bufo Broasca raioasa bruna C D - Anexa 4B A Rana dalmatina Broasca de padure C D Anexa 4 Anexa 4A
I Parnassius mnemosyne - C A Anexa 4 Anexa 4A
R Lacerta agilis Soparla cenusie C D Anexa 4 Anexa 4A
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 72
Cat Specia Denumirea popular ă Popula ţie Motiv Directiva Habitate OUG 57/2007
R Natrix natrix Şarpele de casă C D Anexa 4 -
A Pelobates fuscus
Broasca de pământ, Broasca gheboasă C A Anexa 4 Anexa 3
A Rana esculenta Broasca verde de lac P D Anexa 5 Anexa 5A
I Tomares nogelii - - B - Anexa 4B
R Lacerta viridis Guşter C B Anexa 4 Anexa 4A
Cat Specia Denumirea popular ă Popula ţie Motiv Directiva Păsări OUG 57/2007
B Caprimulgus europaeus Caprimulg D C Anexa 1 Anexa 3
B Dendrocopos syriacus
Ciocănitoare (pestriţă) de gradină D C Anexa 1 Anexa 3
B Himantopus himantopus Cătăligă D C Anexa 1 Anexa 3
B Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră D C Anexa 1 Anexa 3
B Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar C C Anexa 1 Anexa 3
B Emberiza hortulana Presura de gradina D C Anexa 1 Anexa 3
B Lanius collurio Sfrancioc roşiatic D C Anexa 1 Anexa 3 B Picus canus Ghionoaie sură D C Anexa I Anexa 3
Tabelul nr. 25 - Corespondenţa habitatelor Natura 2000 în sistemul de clasificare
romanesc (Doniţă et al., 2005).
Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire
40C0* Ponto-Sarmatic deciduous
thickets
R3128 Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi) (p.)
R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) (p.)
R3132 Tufărişuri ponto-sarmatice de Caragana frutex
R3133 Tufărişuri de cătină albă (Hippophaë rhamnoides)
91AA Eastern white oak woods
R4161 Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium (p.)
R4162 Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina
R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Echinops banaticus
91I0* Euro-Siberian steppic woods with Quercus spp.
R4138 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum
R4142 Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 73
Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire
turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica
R4146 Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş (Prunus avium) cu Acer tataricum
R4148 Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis
R4156 Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum
R4157 Păduri-rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum
R4159 Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana
Situl este localizat în sud-estul Podişului Moldovenesc, în etajul fitoclimatic de
silvostepă la nord de oraşul Galaţi (în apropierea localităţii Tuluceşti) la o altitudine de
65-80m, pe substrate loessoide şi luturi, soluri cernoziomuri levigate şi ocupă o parte
din pădurea de agrement Gârboavele. Tipul dominant de vegetaţie sunt pădurile şi
rariştile de stejar pufos (Quercus pubescens) şi stejar brumariu (Quercus
pedunculiflora). Stejarul pufos este localizat preponderent pe zonele inclinate spre
pârăul Manolache în timp ce stejarul brumăriu se cantonează în zonele de platou şi se
grupează în pâlcuri mici şi făşii înguste la limita sitului. Limita exacta intre habitatul
91AA edificat de stejarul pufos şi habitatul 91I0 edificat de cel brumăriu este dificil de
realizat având în vedere răspândirea mozaicată a acestor două specii precum şi gradul
de amestec variabil. Procentul de suprafaţă din sit cuprins la categoria „Păduri de
monocultură (plopi sau arbori exotici)”, reprezintă plantaţii de salcâm.
Se remarcă structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin:
diversitatea de specii în etajul arborilor, în subarboret şi în pătura erbacee şi alternarea
porţiunilor de pădure închisă cu rarişti şi poieni. Trebuie menţionată prezenta formelor
„virescens” şi „atrichoclados” la stejarul brumăriu cât şi a formei hibridogene Q. x
corcyrensis (Q. pedunculiflora x Q. pubescens). De asemenea este prezent Quercus
virgiliana (chiar exemplare de Q. virgiliana forma „pungens”). Pe lângă stejarul pufos şi
cel brumăriu, în etajul arborilor mai apar jugastrul (Acer campestre) şi vişinul turcesc
(Prunus mahaleb) iar in subarboret măceşul (Rosa canina), păducelul (Crataegus
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 74
monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), cornul (Cornus mas), scumpia (Cotinus
coggygria). Datorită subarboretului foarte dens regenerarea naturală a stejarilor este
redusă (prezentă doar în ochiuri şi luminişuri). În pătura erbacee trebuie menţionată
prezenţa bujorului românesc (Paeonia peregrina).
Figura nr. 15 Localizarea parcului eolian fa ţa de zonele protejate
Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul parcului Eolian faţă de
zonele protejate şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii
de floră şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire,
realizarea investiţiei nu influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 75
Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar afectate (suprafa ţa, loca ţia, speciile caracteristice) şi a rela ţiei acestora
cu ariile naturale protejate de interes comunitar î nvecinate şi distribu ţia acestora
Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în
dezvoltarea planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le
oferă despre starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de
management activ, face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice
având un rol important în predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce
permite luarea unor măsuri, în timp util, pentru conservarea acestora.
Acţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci
s-au realizat într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a
reprezentat o etapă importantă a programului de monitorizare.
Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor
protocoale (planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o
formă standardizată, astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de
timp diferite să fie comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.
Obiectivele urmărite au constat în:
� monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele
mai reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor
modificări ale factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale
factorilor de mediu (apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);
� cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii
vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor
prezente;
� schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;
� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.
� evidenţierea prezentei speciilor de plante şi animale;
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 76
Analiza florei şi faunei: specii, asocia ţiilor vegetale, habitate din perimetrul
implicat
HABITATE, FLOR Ă ŞI VEGETAŢIE
Înainte de a începe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie
sa amintim următoarele definiţii conforme cu Directiva Habitate:
Habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin
anumite caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale.
Habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici si biotici specifici, în
are se regăseşte o specie la orice stadiu al ciclului său biologic.
Primele habitate prezintă diferite grade de importanţă conservativă, sunt
interpretate în manuale în care se descriu speciile edificatoare şi caracteristice precum
şi date despre altitudine, climă, geologie etc.
Acest habitate trebuie amintite, acolo unde există, cartografiate şi estimat impactul
asupra acestora.
Habitatele speciilor pot sa se suprapună pe unul sau mai multe tipuri de habitate
naturale dar pot cuprinde şi alte tipuri de habitate neclasificate şi fără importanţă
conservativă statuată.
Chiar dacă legislaţia din România şi Europa nu prevede cartarea şi estimarea altor
tipuri de habitate, în afara celor naturale noi totuşi apreciem că datorită importanţei
unora dintre ele pentru speciile de animale pe care le conţin este importantă
cunoaşterea acestora, aceasta ajutând la estimarea impactului datorat pierderilor de
habitat asupra speciilor cu importanţă conservativă.
Habitate naturale
Pe teritoriul parcului se află mici suprafeţe acoperite de habitate cvasinaturale cum
ar fi pajişti – aproximativ 0,3% din suprafaţa parcului eolian.
Pajişti
Probabil că în trecut pajiştile din zona de impact a proiectului Frumuşiţa
(ELECTRICA SA) se încadrau în tipul R3414 Pajişti ponto-panonice de Festuca
valesiaca. Conform lucrării Habitatele din România acestea au o valoare conservativa
redusă.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 77
Noi consider ăm că valoarea de conservare este nul ă. Chiar dac ă exist ă unele
dintre speciile caracteristice, structura şi compozi ţia floristic ă a acestor paji şti
sunt puternic alterate.
Cu toate că sunt alterate şi sunt, din punctul de vedere al habitatelor naturale, lipsite
de valoare conservativă acestea constituie habitate ale unor specii de animale cu
valoare conservativă ridicată aşa cum sunt popândăii Spermophilus citellus. De
asemenea există unele specii de insecte întâlnite aici printre care cea mai frecventă
este crizomelidul Chrysomela sanguinolenta.
Un alt factor puternic de alterare este eroziunea puternică a acestor tipuri de
păşuni, eroziune apărută probabil din cauza unui cumul de factori antropici care
amplificată caracterul cvazinatural (invazia speciilor de plante alohtone).
Un alt factor al alterării acestor tipuri de habitate este constituit din pătrunderea
apelor pluviale si freatice bogate în fertilizatori artificiali şi substanţe insecto-fungicide
din culturile aflate în apropiere.
Oricum pajiştile nu vor fi afectate în nici un fel de amplasarea turbinelor, acestea
fiind dispuse exclusiv în terenurile agricole cultivate.
De asemenea pajiştile nu vor fi afectate de săparea şanţurilor pentru cablurile
electrice îngropate acestea urmând exclusiv drumurile de acces din terenurile cultivate.
Alte tipuri de habitate
Au fost identificate trei tipuri de habitate în aria de studiu.
Acestea sunt:
1. terenurile agricole cultivate intensiv;
2. asociaţiile ruderale;
3. tufărişuri de mici dimensiuni de-a lungul drumurilor de acces.
Terenuri agricole cultivate intensiv
Sunt reprezentate pe întreaga suprafaţă a parcului eolian. Acest tip de habitate este
considerat de multe ori şi în mod eronat ca fiind unul nesemnificativ pentru speciile de
păsări şi mamifere sălbatice (unele dintre acestea importante din punct de vedere al
conservării). Parte dintre aceste specii, se întâlnesc pe tot parcursul anului, populează
suprafeţele cu culturi anuale intensive şi cu preponderenţă în perioadele de migraţie.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 78
Cele mai importante specii de păsări protejate care se regăsesc în acest tip de
habitat, care cuibăresc, iernează sau fac pasaj pe tot parcursul anului, sunt: ciocârlia de
câmp (Alauda arvensis), ciocârlanul moţat (Galerida cristata), rândunica (Hirundo
rustica), ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra), dumbrăveanca (Coracias
garrulus), prepeliţa (Coturnix coturnix), potarnichea (Perdix perdix), vânturelul roşu
(Falco tinnunculus), eretele vânat (Circus cyaneus) şi şorecarul comun (Buteo buteo).
Speciile de păsări cel mai frecvent întâlnite aici sunt: cioara de semanatura (Corvus
frugilegus), varbia de camp (Passer montanus), vrabia de casa (Passer domesticus),
ciocarlia (Alauda arvensis), ciocarlanul motat (Galerida cristata), randunica (Hirundo
rustica), lastunul de mal (Delicon urbica), albinarelul (Merops apiaster), ciocarlia de
Baragan (Melanocorypha calandra) si cotofana (Pica pica)
Una dintre cele mai importante specii de păsări protejate care se regăsesc în acest
tip de habitat, care cuibăresc, care se hrănesc iernează sau fac pasaj, este ciocârlia de
Barăgan (Melanocorypha calandra).
Speciile mai puţin importante care se regăsesc în acest tip de habitat, în special
toamna, iarna şi la începutul primăverii, sunt ciorile de semănătură (Corvus frugilegus),
graurii (Sturnus vulgaris), stăncuţele (Corvus monedula) şi ciorile grive (Corvus corone
cornix). Acestea folosesc acest tip de habitat pentru căutarea hranei şi uneori, pentru
unele specii cum sunt ciorile de semănătură, pentru odihnă.
Cel mai frecvent mamifer diurn care a putut fi observat pe marginea ariilor cultivate
este popândăul (Spermophilus citellus).
Alte rozătoare, cum ar fi şoarecii de câmp (Apodemus agrarius) sunt şi ele prezente
frecvent, reprezentând principala sursă de hrană pentru carnivore, cum ar fi vulpile
(Vulpes vulpes).De asemenea au fost observaţi şi iepurii (Lepus europaeus) zona
culturilor din periferia parcului precum si in interiorul acestuia.
Am folosit acest exemplu amplu de specii de animale regăsite în zonele intens
cultivate pentru a arăta că aceste tipuri de habitate nu sunt cu nimic mai puţin
importante pentru conservarea animalelor sălbatice şi că aceste zone pot susţine
populaţii de specii, unele importante din punctul de vedere al conservării.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 79
Buruieni şuri şi asocia ţii ruderale
Aceste comunităţi sunt localizate pe marginile drumurilor, cărărilor şi terenurilor
cultivate. Aceste tipuri de habitat pot fi importante ca habitate de cuibărit şi hrănire
pentru unele specii de păsări, cum ar fi: sfrâncioci (Lanius collurio), ciocârlanul moţat
(Galerida cristata) şi alte specii, în special când în acest habitat există tufişuri şi copaci.
De asemenea acesta este si cel mai folosit habitat de către popândăii din zonele
cultivate intens.
Câteva dintre speciile erbacee anuale găsite aici:
• Agropiron repens
• Artemisia absinthium
• Artemisia vulgaris
• Bassia hirsute
• Canabis sp.
• Capsella bursa-pastoris
• Cardaria draba
• Carduus acanthoides
• Chondrilla juncea
• Cichorium intybus
• Cirsium arvense
• Consolida regalis
• Conium maculatum
• Coronilla varia
• Daucus carota
• Dichanthium ischaemum
• Dipsacus fullonum
• Echinops sphaerocephalus
• Echium vulgare
• Eragrostis minor
• Eryngium campestre
• Geum urbanum
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 80
• Hordeum sp.
• Linaria vulgaris
• Leonurus cardiaca
• Malva neglecta
• Matricaria recutita
• Melilotus sp.
• Onopordum acanthium
• Plantago media
• Papaver sp.
• Taraxacum officinale
Dintre cele 32 de specii identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte
dintre speciile listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect
conservarea naturii. De asemenea nu fac parte dintre speciile listate în cele 5 liste roşii
produse de diferiţi specialişti români.
De obicei speciile cu valoare ridicată de conservare sunt si specii sensibile care ar fi
eliminate de cele ruderale şi de asemenea sunt de multe ori specii caracteristice sau
edificatoare habitatelor naturale care lipsesc cu totul din zona studiată.
Tufărişuri
Arbuştii sunt, în general, rari în aria de proiect. De obicei s-au găsit doar grupuri
izolate mai mari sau mici de tufişuri.
Este un habitat important care furnizează hrană (fructe), adăpost şi loc de cuibărit
pentru păsări şi adăpost şi loc de hrănire pentru unele mamifere.
Cea mai importantă specie din punct de vedere al conservării şi care populează
acest tip de habitat este sfrânciocul roşietic (Lanius collurio).
Alte specii cum ar fi presurile, presura sură (Emberiza calandra) şi presura de
grădină (Emberiza hortulana), folosesc aceşti arbuşti ca locuri de cântat sau pentru
etalarea nupţială a masculilor.
Speciile de arbuşti observate în zonă sunt:
• Crataegus monogyna
• Prunus spinosa
• Rosa sp.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 81
Considera ţii generale cu privire la habitatele prezente
Chiar dacă aceste tipuri de habitat sunt considerate ca sărace din punct de vedere
al biodiversităţii şi neimportante pentru păsări şi alte animale sălbatice, cercetarea în
teritoriu a relevant importanţa acestor zone cultivate, a marginilor de culturi şi drumuri şi
a arbuştilor răsfiraţi pentru specii cum ar fi:
Speciile de păsări cele mai frecvent întâlnite aici sunt: cioara de semanatura
(Corvus frugilegus), graurul (Sturnus vulgaris), varbia de camp (Passer montanus),
vrabia de casa (Passer domesticus), ciocarlia (Alauda arvensis), ciocarlanul motat
(Galerida cristata), stancuta (Corvus monedula), randunica (Hirundo rustica), lastunul
de mal (Delicon urbica), albinarelul (Merops apiaster), caneparul (Carduelis canabina),
florintele (Cloris cloris) Ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra) si cotofana
(Pica pica)
Terenuri agricole cultivate intensiv
Sunt situate la periferia parcului eolian. Acest tip de habitate este considerat de
multe ori şi în mod eronat ca fiind unul nesemnificativ pentru speciile de păsări şi
mamifere sălbatice (importante din punct de vedere al conservării). Unele dintre specii,
pe tot parcursul anului, populează ariile de cultură intensivă cu preponderenta in
perioadele de migraţie.
Cele mai importante specii de păsări protejate care se regăsesc în acest tip de
habitat, care cuibăresc, iernează sau fac pasaj pe tot parcursul anului, sunt: ciocârlia de
câmp (Alauda arvensis), ciocârlanul moţat (Galerida cristata), rândunica (Hirundo
rustica), ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra), dumbraveanca (Coracias
garrulus), prepeliţa (Coturnix coturnix), potarnichea (Perdix perdix), vânturelul roşu
(Falco tinnunculus), heretele vânat (Circus cyaneus) şi şorecarul comun (Buteo buteo).
Dintre aceste specii unele folosesc acest tip de habitat ca loc de cuibarire si hrănire iar
rapitoarele ca teren de vânătoare, mai puţin ca locuri de odihnă.
Speciile mai puţin importante care se regăsesc în acest tip de habitat, în special
toamna, iarna şi la începutul primăverii, sunt ciorile de semănătură (Corvus frugilegus),
graurii (Sturnis vulgaris), stăncuţele (Corvus monedula) şi ciorile grive (Corvus corone
cornix). Acestea folosesc acest tip de habitat pentru căutarea hranei şi uneori, pentru
unele specii cum sunt ciorile de semănătură, pentru odihnă.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 82
Cel mai frecvent mamifer diurn care a putut fi observat pe marginea ariilor cultivate
este popândăul (Spermophilus citelus).
Alte rozătoare, cum ar fi şoarecii de câmp (Apodemus agrarius), (Microtus arvalis)
sunt prezente frecvent, reprezentând principala sursă de hrană pentru pasarile
rapitoare precum si pentru mamiferele carnivore, cum ar fi vulpile (Vulpes vulpes).
Iepurii (Lepus europaeus) au fost observaţi şi ei în zona culturilor.
Am folosit acest exemplu de specii de animale regăsite în zonele intens cultivate
pentru a arăta că aceste tipuri de habitate nu sunt cu nimic mai puţin importante pentru
conservarea animalelor sălbatice şi că aceste zone pot susţine populaţii de specii
importante din punctul de vedere al conservării.
Buruieni şuri şi asocia ţii ruderale
Aceste comunităţi sunt localizate pe marginile drumurilor, cărărilor, canalelor de
irigaţii şi terenurilor cultivate.
Aceste tipuri de habitat pot fi importante ca habitate de cuibărit şi hrănire pentru
unele specii de păsări, cum ar fi: ciocârlanul moţat (Galerida cristata), sfranciocul
rosietic (Lanius collurio) şi alte specii, în special când acest habitat are o suprafaţă mai
extinsă. De asemenea acesta este şi cel mai folosit habitat de către popândăii
(Spermophilus citelus) din zonele cultivate intens.
Dintre speciile identificate în acest tip de habitat, în afara de popândău, nici una nu
face parte dintre speciile listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu
obiect conservarea naturii.
Din punct de vedere vegetal speciile cu valoare ridicată de conservare sunt si specii
sensibile care sunt eliminate de cele ruderale specii care se gasesc dominant in acest
tip de habitate. In acelasi context speciile sensibile sunt de cele mai multe ori specii
care caracterizeaza habitatelor naturale si care lipsesc total din zona studiată.
Tufărişuri
Arbuştii sunt concentraţi în zonele necultivate datorita pantelor prea mari sau a
solului pietros nepropice plantarii vitei de vie. În general aceste suprafeţe sunt mici
comparativ cu suprafeţele cultivate privind aria proiectului. Este un habitat important
care furnizează hrană (fructe), adăpost şi loc de cuibărit pentru păsări şi adăpost şi loc
de hrănire pentru unele mamifere. Cea mai importantă specie din punct de vedere al
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 83
conservării şi care populează acest tip de habitat este sfrânciocul roşietic (Lanius
collurio).
Alte specii cum ar fi presura sură (Emberiza calandra), folosesc aceşti arbuşti ca
locuri de cântat sau pentru etalarea nupţială a masculilor.
Speciile de arbuşti observate în zonă sunt:
• Crataegus monogyna
• Prunus spinosa
• Rosa sp.
BIODIVERSITATEA ASOCIATA ECOSISTEMELOR NATURALE
Investigarea biodiversității faunei de artropode s-a făcut pe parcursul a doi ani,
respectiv, 2009-2010.
În legătură cu categoria din care fac parte artropodele au fost selectate și adaptate
metodele specifice de prelevare a faunei:
� pentru dăunătorii din sol a fost aleasă Metoda sondajelor în sol- caracterizată
prin folosirea unei rame metrice având dimensiunea de 25 cm/25cm. Întregul
volum de sol din suprafața delimitată, pe adâncimea de 25 cm, a fost mărunțită,
depusă pe o folie de plastic rezistent, și examinată amănunțit. Artropodele
colectate au fost introduse în flacoane conținând alcool diluat și transportate în
laborator în vederea trierii și determinării la nivel de specie/grup sistematic.
� Pentru speciile de la suprafața solului:
A. Metoda vizuala.
Aceasta a constat in prelevarea de eșantioane din cel puțin patru zone diferite,
alese aleator sau după anumite criterii și pe aceste suprafețe s-au colectat/numărat toți
indivizii din speciile observate.
B. Metoda filetărilor.
Este o metoda utilizată pentru stabilirea structurii populaţiilor de insecte prezente la
nivelul superior al plantelor, se folosește fileul entomologic, un număr de 50 de “cosiri”
reprezentând un eșantion reprezentativ pentru fiecare din cele 4 zone examinate în
cultură. Materialul colectat a fost transferat în borcane cu capac, in interior având un
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 84
tampon de cloroform pentru anestezierea materialului biologic care a fost ulterior adus
în laborator pentru triere și determinare.
Pentru determinarea materialului biologic au fost utilizate determinatoare specifice
grupului sistematic din care fac parte artropodele( Albu Paula, 1980; Bogoescu C.,
1958; Constantineanu M., 1965; Kis B., 1985 etc.)
REZULTATE:
Structura faunistica a celor 3 ecosisteme agricole a totalizat un număr de 83 de
specii de artropode, apartenente la 14 ordine sistematice. Dominante au fost speciile
din Ord. Coleoptera(27 specii), urmate de reprezentanţii ord. Hemiptera(17 specii) si
Orthoptera(8 specii). Fără excepţie, speciile listate in tabelul… nu au fost pana in
prezent evaluate pentru includerea eventuala în listele roşii. In cele ce urmează vom
face o scurta trecere în revista a ordinelor mai importante din cercetările noastre.
ACARI Ord. Trombidiformes Familia Trombidiidae – Reprezentata in probele de
specia Trombidium holosericeum L., care este un acarian pradator, colectat in culturile
de cereale.
Araneele - din Familiile Lycosidae si Salticide au fost colectate constant, pe tot
parcursul cercetarilor, in numar mare. Lycosidele sunt vanatori agili, robusti, cu o
vedere foarte buna si comportament solitar, numiti si paienjeni-lup. Raspandirea lor
acopera o gama larga de habitate, inclusiv in zonele aride. Se hranesc cu insecte sau
alte artropode.
Familia Salticidae (cunoscuți sub numele popular Păinajeni-s ăritori ), conține mai
mult de 500 de genuri și circa 5000 de specii descrise, făcând-o cea mai mare familie
de aranee, cu aproximativ 13% din totalul speciilor. Păianjenii săritori au o vedere bună
și o folosesc la vânătoare și navigare. Sunt capabili să sară din loc in loc, atașați de un
fir de mătase si traiesc intr-o mare varietate de habitate.
ORTHOPTERA- 8 specii au fost colectate pe parcursul studiului. Reprezentantii
acestui ordin se hranesc cu aproape orice este verde, multe dintre specii fiind omnivore,
prin cresterea exagerata a populatiilor, in anumite conditii pot provoca pagube mari
culturilor agricole.
HEMIPTERA. Atat afidele, cicadele cat si majoritatea plosnitelor colectate fac parte
din categoria insectelor fitofage, cu importanta economica mai ales pentru culturile de
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 85
cereale. Face exceptie specia Nabis ferus L., pradator redutabil al afidelor si larvelor de
lepidoptere.
HYMENOPTERA- speciile colectate sunt importanti parazitoizi ai altor insecte,
gazdele obisnuite fiind larvele si/sau pupele de coleoptere, lepidoptere sau diptere.
Ord. COLEOPTERA Din punct de vedere a diversităţii taxonomice, familiile de
coleoptere colectate pe parcursul celor doi ani pot fi vizualizate in diagrama din fig…..
Cea mai numeroasă a fost familia Carabidae, incluzând 7 specii, ceea ce reprezintă
25,9% din numărul total de specii identificate în această zonă, urmată de familiile
Coccinellidae, Chrysomelidae si Curculionidae cu cate 4 specii (14,8%) si
Scarabaeidae si Elateridae reprezentate fiecare de 3 specii(11%).
Familia Carabidae . În fauna mondială sunt cunoscute cca. 40 mii specii de
carabide, în cea europeană – peste 6000 specii. În fauna ecosistemelor naturale din
zona parcului eolian au fost identificate 7 specii. Reprezentative s-au dovedit a fi
genurile: Harpalus (4 specii), Amara, Clivina si Carabus .
Familia Coccinellidae- este o familie de coleoptere a carei reprezentanti sunt prin
excelenta entomofagi redutabili, in studiul nostru acesta a fost reprezentata de 4 specii,
prezente in ambii ani de cercetare.
Familia Chrysomelidae si Familia Curculionidae. Atat din punct de vedere al
numarului de specii exclusiv fitofage cat si al abundentelor relative in probele colectate,
reprezentantii acestor familii au fost dominanti in ambii ani de cercetare.
Familia Scarabaeidae . Este reprezentată în fauna mondială prin cca. 20 mii specii.
Pentru teritoriul investigat fauna scarabeidelor a fost reprezentată prin 3 specii ale căror
larve consumă rădăcini şi humusul din sol, iar adulţii se hrănesc cu frunzele plantelor.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 86
Tabelul nr. 26 Fauna de nevertebrate din zona Parcu lui eolian Frumu şiţa
Nr. crt Grupul sistematic Specia
Anul Ecosiste-
mul
Statutul de
vulnerabiliate 09 10
Ord. TROMBIDIFORMES
1 Fam. Trombidiidae Trombidium holosericeum
L. + + Cereale NE
Ord. OPILIONES 2 Fam. Phalangiidae Phalangium opilio L. + + Cereale NE Ord. ARANEAE
3
Fam. Lycosidae
Pardosa italica Tong. + + Porumb, cereale
NE
4 Alopecosa sulzeri P. + + Porumb, Rapita
NE
5 Lycosa tarentula + + Porumb
6 Fam. Salticidae Salticus scenicus + + Porumb, Cereale NE
Ord. LITHOBIOMORPHA 7 Fam. Lithobiidae Lithobius forficatus Leach + + Porumb NE Ord. JULIDA 8 Fam. Julidae Julus terrestris L. + + Porumb NE Ord. COLLEMBOLA
9 Fam. Entomobryidae Entomobryia arborea Tullb. + + Porumb, Cereale, Rapita
NE
Ord. DIPLURA 10 Fam. Japygidae Japyx sp. - + Cereale NE Ord. DERMAPTERA
11 Fam. Forficulidae Forficula auricularia L. + + Porumb NE Ord. ORTHOPTERA
12
Fam. Acrididae
Locusta migratoria L. + + Cereale NE
13 Dociostaurus maroccanus
Thunb. + +
Porumb, Cereale
NE
14 Caliptamus italicus L. + + Porumb, Cereale
NE
15 Fam. Tettigoniidae
Tettigonia viridissima L. + + Porumb, Cereale NE
16 Decticus verrucivorus L. + + Porumb, Cereale
NE
17
Fam. Gryllidae
Gryllus campestris L. + + Porumb, Cereale
NE
18 G. desertus L. + + Porumb NE
19 Gryllotalpa gryllotallpa - + Porumb, Cereale
NE
Ord. THYSANOPTERA 20 Fam. Phloethripidae Haplothrips tritici Kurdj. + + cereale NE Ord. HEMIPTERA
21 Fam. Aphididae
Schizaphis graminum Rond.
+ + cereale NE
22 Rhopalosiphum maidis
Fitch. + + porumb NE
23 Fam. Membracidae Ceresa bubalus L. - + Cereale NE 24 Fam. Cercopidae Cercopis sanguinolenta + + Porumb, NE
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 87
Nr. crt
Grupul sistematic Specia Anul Ecosiste-
Statutul de Scop. Cereale
25 Fam. Miridae
Lygus pratensis L. - + Rapita NE 26 Adelphocoris seticornis F. - + Cereale NE 27
Fam. Pentatomidae
Dolycoris baccarum L. + + cereale NE 28 Pentatoma rufipes L. + + cereale NE 29 Carpocoris fuscispinus L. + + cereale NE 30 Palomena prasina L. + + cereale NE 31 Eurydema oleracea L. + + cereale NE 32 E. ornata L. + + cereale NE 33 Aelia rostrata Boh. + + cereale NE 34 A. acuminata L. + + cereale NE
35 Graphosoma lineatum L. + + Cereale, Porumb
NE
36 Fam. Scutelleridae
Eurygaster integriceps L. + + Cereale NE 37 E. maura L. + + Cereale NE 38 E. austriaca Schr. + + Cereale NE
39 Fam. Nabidae Nabis ferus L. + + Cereale, Porumb
NE
Ord. HYMENOPTERA 40 Fam. Vespidae Vespa germanica L. + + Cereale NE 41
Fam. Formicidae Formica rufa L. + + Rapita NE
42 Lasius niger + + Porumb NE
43 Fam. Chalcididae + + Rapita, cereale
NE
44 Fam. Ichneumonidae Pimpla turionellae L. + + cereale NE 45 Tryphon succinaeus Gr. + rapita NE 46 Fam. Cephidae Cephus pygmaeus L. + cereale NE 47 Fam. Tenthredinidae Athalia rosae L. + + Rapita NE Ord. COLEOPTERA
48
Fam. Carabidae
Carabus cancelatus Illig. + + Porumb NE 49 Clivina fossor L. + + Cereale NE
50 Amara aenea DeGeer + + Cereale, porumb
NE
51 Harpalus aeneus F. + + Cereale, porumb
NE
52 H. azureus F. + + Cereale NE
53 H. distinguendus Duft. + + Cereale, porumb
NE
54 H. griseus Panz. + + Cereale, porumb
NE
55
Fam. Coccinellidae
Adalia bipunctata L. + + Cereale NE
56 Coccinella septempunctata L.
+ + Cereale, porumb
NE
57 Thea 22-punctata L. + + Cereale, porumb
NE
58 Propylea 14-punctata L. + + Cereale, porumb
NE
59
Fam. Chrysomelidae
Phylotreta sp. + + Porumb NE
60 Chrysomela sanguinolenta
L. + + cereale NE
61 Aphthona coerulea Geoff. + + cereale NE 6263
Haltica oleracea L. + + cereale NE
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 88
Nr. crt
Grupul sistematic Specia Anul Ecosiste-
Statutul de
64
Fam. Scarabaeidae
Pentodon Idiota Herbst. + + Cereale, porumb
NE
65 Melolontha melolontha L. + + cereale NE
66 Anoxia vilosa F. + + Cereale, porumb
NE
67 Fam. Tenebrionidae Opatrum sabulosum L. + + Cereale, porumb
NE
6869
Fam.Curculionidae
Tanymecus dilaticollis Gyll + + Cereale, porumb
NE
70 Psalidium maxilosum + + Porumb, Rapita
NE
71 Ceuthorhynchus assimilis + Rapita NE 72 C. quadridens + Rapita NE 73
Fam. Elateridae
Agriotes lineatus L. + + Cereale NE
74 A. obscurus L. + + Cereale, porumb
NE
75 A. ustulatus Schall. + + Cereale, porumb
NE
76 Fam. Dermestidae Dermestes frischi Kugl. + + Cereale NE Ord. DIPTERA
77 Fam. Bibionidae Bibio marci L. + + Rapita NE
78 Fam. Agromyzidae + + Cereale, porumb
NE
79 Fam. Chloropidae + + Cereale, porumb
NE
80 Fam. Sciaridae + + Cereale NE Ord. LEPIDOPTERA
81 Fam. Noctuidae
Agrotis ipsilon Hufn. + + Cereale NE 82 A. exclamationis L. + + cereale NE 83 A. segetum Den&Schiff. + + Cereale NE
Amfibieni
În perimetrul amplasamentului nu au fost observaţi amfibieni însă nu putem exclude
prezenţa unor exemplare de Pseudepidalea (Bufo) viridis . Nu au fost observate bălţi
folosite de această specie pentru reproducere.
Reptile
Nu au fost observate reptile pe amplasament însă nu putem exclude prezenţa unor
mici populaţii de Lacerta agilis şi Podarcis taurica.
Păsări
Observaţiile privind populatiile de păsări, biologia, ecologia, etologia, precum şi
dinamica acestora au fost studiate în toate perioadele anului. Aceste studii sistematice
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 89
au fost efectuate pe întreg parcursul anului 2009 precum şi în prima parte a anului
2010, însă colectarea de date cu privire la avifauna Podişului Moldovenesc au fost
efectuate şi în anii anteriori.
Rezultatele cercetarilor finalizate în această perioadă se vor continua şi în anii
viitori prin studiile de evaluare a zonelor mai sensibile din punct de vedere a compoziţiei
avifaunei corelate cu efectul fazei de construcţie şi precum şi a impactului eolienelor
active în faza de operare.
Efectivele de păsări cuibăritoare şi a celor care iernează au fost estimate pe
perimetrul parcului în întregimea sa.
Motivele au fost:
1. Existenţa pasărilor de talie mare, care în timpul migraţiei se deplasează fie
grupate în stoluri fie migrând individual şi zboară de obicei la înălţime de peste 150 m,
pe deasupra zonelor de observaţie.
2. Populaţiile de păsări prezente se pot evalua global în mod corelat, din punct de
vedere calitativ şi cantitativ, pe parcursul unui an, precum si evaluarea eventualului
impact provocat de dezvoltarea parcului asupra păsărilor care migrează în zonă în
perioada de şantier şi în cea de exploatare.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 90
Figura nr. 16 Direc ţia de migra ţie a avifaunei în sectorul Pod. Bârladului – culoar ul Prutului
MIGRAŢIA DE PRIMĂVARĂ
Migraţia de primăvară, perioada (prevernal – vernala) a populaţiilor de păsări a fost
studiată în perioada dintre începutul lunii martie şi sfârşitul lunii mai, în anii 2009 şi
2010.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 91
Punctele de observaţie au fost alese în zonele cele mai înalte şi cu cea mai bună
vizibilitate. Aceleaşi puncte de monitorizare fiind folosite şi pentru observaţiile legate de
migraţia de toamnă.
În timpul migraţiilor au fost realizate observaţii timp de câte 20 zile pe lună. Cele
mai multe păsări de talie medie/mare cu zbor planat au fost observate mai mult în
partea de est a zonelor amintite în proiect.
Direcţia dominantă a zborului păsărilor migratoare de talie mare a fost dinspre sud
spre nord.
Metodologia de înregistrare
Păsările observate au fost trecute în fişe speciale în care sunt înregistrate:
- Locaţia;
- Data;
- Ora şi minutul observaţiei;
- Specia (codul EURING);
- Temperatura;
- Nebulozitatea;
- Viteza şi direcţia vântului;
- Direcţia de zbor a păsărilor;
- Nr. exemplarelor observate;
- Înălţimea aproximativă de zbor;
- Observaţii (exemplar unic, stol, etc).
Nu au putut fi stabilite modele constante privind direcţia de zbor, în deosebi pentru
speciile de paseriforme. în aceasta perioadă paseriformele trec în pasaj mult mai
repede peste zona parcului în comparaţie perioada corespunzătoare migraţiei de
toamnă. Viteza şi direcţia de zbor variază mult în funcţie de direcţia şi intensitatea
vântului, nebulozitate, precum şi presiunea atmosferică din timpul migraţiei.
Interesul principal l-a reprezentat migraţia răpitoarelor şi a berzelor care au zbor
planat şi care ar putea suferi un posibil impact cauzat de dezvoltarea viitorului parc de
eoliene.
În acest sens avem în vedere că cele mai susceptibile de a suferi coliziune directă
cu rotoarele sunt speciile de păsări răpitoare şi alte specii de talie mare cum sunt
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 92
berzele şi stârcii. Acestea au fost monitorizate cu atenţie deosebită şi s-a analizat
intensitatea migraţiei în zona de impact potenţial în celor doua parcele.
Speciile prezentate în tabelul următor, reprezintă numărul total/specii, a indivizilor
de păsări răpitoare şi berze din perioada de primăvară.
Doar exemplarele care manifestau un comportament tipic pentru migraţiune au
fost numărate. Acestea sunt cele care au o direcţie constantă de zbor dinspre sud
spre nord.
Tabelul nr. 27 Specii p ăsări identificate – migra ţia de Prim ăvară
Nr. Crt Specia Nr. total
indivizi
Dimensiunea popula ţiei in
Romania (perechi cuib ăritoare)
Statut de protec ţie conf. OUG 57/2007
Fam. Ciconiidae
1. Ardea cinerea 5 2000-4000
2. Ciconia ciconia 87 4000-5000 OUG 57/2007/anexa3
3. Ciconia nigra 3 40-100 OUG 57/2007/anexa3
Ordinul Falconiformes
Fam. Accipitridae
4. Circus cyaneus 3 OUG 57/2007/anexa3
Circus pygargus/macrourus 3 0-20 OUG 57/2007/anexa3
5. Accipiter nisus 11 1200-1400
6. Buteo buteo 30 28000-340000
7. Buteo rufinus 2 65-110 OUG 57/2007/anexa3
8. Buteo lagopus 12 500-2000 OUG 57/2007/anexa3
Milvus migrans 7 100-300 OUG 57/2007/anexa3
9. Pernis apivorus 25 2000-2600 OUG 57/2007/anexa3
10. Circus aeruginosus 2 1700-2500 OUG 57/2007/anexa3
11. Accipiter gentiles 5 5000-7000
12. Aquila pomarina 2 80-200 OUG 57/2007/anexa3
13. Aquila pennata 1 10-80 OUG 57/2007/anexa3
Fam. Falconidae
14. Falco tinnunculus 16 10000-14000 OUG 57/2007/anexa4B
15. Falco subbuteo 8 3200-4000 OUG 57/2007/anexa4B
16. Falco peregrinus 1 8-15 OUG 57/2007/anexa3
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 93
În timpul migraţiei de primăvară s-a înregistrat în zonă un număr total de 223
indivizi aparţinând la 15 specii de păsări răpitoare şi 2 specii de barză.
Cel mai mare număr de indivizi înregistraţi de la o singură specie privind păsările
răpitoare aparţine speciei şorecarului comun (Buteo buteo) cu 30 de exemplare.
Barza alba (Ciconia ciconia) reprezinta cel mai mare număr de indivizi observaţi în
timpul migraţiei cu un număr de 87 de indivizi. Barza neagră (Ciconia nigra) a fost
observată de numai trei ori la înălţime de peste 150 m la periferia zonei estice a
parcului. În perimetrul parcului cu mici excepţii, pe perioada de migraţie păsările zboară
la o altitudine de peste 150 m.
Direcţia dominantă de zbor a fost dinspre S spre N. Cea mai mare intensitate a
migraţiei a fost înregistrată în luna aprilie.
Migraţia păsărilor primăvara este mai dificil de analizat, păsările fiind foarte grăbite
spre locurile de cuibărit şi foarte mult influenţate de condiţiile nefavorabile
meteorologice.
De asemenea în această perioada au fost înregistrate şi speciile de păsări, altele în
afara de cele cu zbor planat (răpitoare şi berze), care au trecut în pasaj, care au vizitat
perimetrul pentru hrănire, popas sau care au manifestat comportament de teritorialitate.
Tabelul nr. 28 Specii p ăsări identificate – migra ţia de Prim ăvară
Nr. Crt Specia
Numarul total
indivizi
Dimensiunea populatiei in
Romania (perechi cuibaritoare)
Statut de protectie conf. OUG 57/2007
Fam. Phasianidae
Perdix perdix 16 40000-60000
Coturnx coturnx 21 30000-50000
1. Phasianus colchicus 12 200000-300000
Subordinul LARI
Fam. Laridae
3. Larus cachinnans/michaelis 89 3500-5000
Ordinul Columbiformes
Fam. Columbidae
4. Streptopelia decaocto 28 400000-600000
Fam. Meropidae
6. Merops apiaster 38 15000-20000 OUG 57/2007/anexa4B
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 94
Nr. Crt Specia
Numarul total
indivizi
Dimensiunea populatiei in
Romania (perechi cuibaritoare)
Statut de protectie conf. OUG 57/2007
Fam. Coraciidae
7. Coracias garrulus 12 2000-4000 OUG 57/2007/anexa3
Fam. Upupidae
8. Upupa epops 5 24000-30000 OUG 57/2007/anexa4B
Ordinul Passeriformes
Fam. Alaudidae
9. Melanocorypha calandra 15 85000-105000 OUG 57/2007/anexa3
10. Alauda arvensis 37 460000-850000
11. Galerida cristata 41 220000-300000
Fam. Hirudinidae
12. Hirundo rustica 52 800000-1000000
13. Riparia riparia 53 55000-80000
14. Delichon urbica 14 120000-220000
Fam. Motacillidae
Anthus campestris
16. Motacilla alba 31 1500000-1900000 OUG 57/2007/anexa4B
Motacilla flava 21 800000-1200000
Fam. Laniidae
17. Lanius minor 1 364000-857000 OUG 57/2007/anexa3
18. Lanius collurio 6 1380000-2600000 OUG 57/2007/anexa3
Fam. Emberizidae
24. Miliaria calandra 15 940000-1100000 OUG 57/2007/anexa4B
25. Emberiza melanocephala 2 29-45
Fam. Fringillidae
26. Fringilla coelebs 71 2450000-6300000
27. Carduelis carduelis 52 887000-964000 OUG 57/2007/anexa4B
29. Chloris chloris 61 850000-910000 OUG 57/2007/anexa4B
30. Carduelis cannabina 34 71000-1100000 OUG 57/2007/anexa4B
Fam. Ploceidae
31. Passer montanus 91 1354000-2873000
32. Passer domesticus 35 1200000-3400000
Fam. Sturnidae
33. Sturnus vulgaris 429 840000-1224000
Fam. Corvidae
34. Pica pica 6 624000-780000
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 95
Nr. Crt Specia
Numarul total
indivizi
Dimensiunea populatiei in
Romania (perechi cuibaritoare)
Statut de protectie conf. OUG 57/2007
35. Corvus frugilegus 623 350000-420000
36. Corvus corone cornix 11 240000-320000
37. Corvus monedula 12 250000-400000
Din numărul total de păsări de 1811 observate în perioada prevernal-vernala,
aparţin la 2 ordine, 1subordin şi 15 familii. Dintre cele 37 de specii, 11 specii au caracter
de protecţie conform OUG 57/2007. Acestea reprezintă 11,04% din numărul total de
păsări care trec în pasaj sau care vor fi rezidente pe teritoriul parcului eolian şi fac parte
dintre păsările cu o densitate redusă. Restul de 59% dintre păsările observate, nu sunt
specii cu caracter de protecţie conform legislaţiei în vigoare (OUG57/2007).
MIGRAŢIA DE TOAMNĂ
A fost folosită aceeaşi metodologie ca cea din sezonul de primăvara şi în
aceasta perioadă, utilizând pentru observaţie şi monitorizare aceleaşi 4 puncte fixe
localizate, două în punctele din extremitatea sudică precum şi două în zona nordică a
parcului eolian.
Pe teritoriul parcului nu există în apropiere păduri, plantaţii de arbori, zone
umede sau stufărişuri de mici sau mari dimensiuni care sa funcţioneze ca locuri de
odihnă pentru speciile migratoare.
În timpul migraţiilor au fost realizate observaţii timp de câte 20 zile pe lună în
august, septembrie şi 10 zile în octombrie, asemanator ca metodologie cu perioada de
primavara.
Cele mai multe păsări de talie medie/mare cu zbor planat au fost observate în
extremitatea estica a parcului.
Direcţia dominantă a zborului păsărilor migratoare de talie mare a fost dinspre
nord spre sud.
Altitudinea medie de zbor pe deasupra parcului a fost în cele mai multe zile şi
pentru mai mult de 89% dintre păsări mai mare de 200 m. Altitudinea a fost apreciată cu
ajutorul structurilor de înălţime cunoscută (stâlpi electrici, stâlpi anemometrici etc.).
Zborul la înălţime mare se poate explica prin existenţa zonelor generatoare de
curenţi ascendenţi calzi, generaţi de zona colinara a Podişului Moldovenesc de Sud (Dl.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 96
Ijdileni). Păsările se ridică la mari înălţimi folosind aceşti curenţii ascendenţi generaţi de
încălzirea în timpul zilei a zonelor cu geologie înaltă, după care planează spre sud.
Altitudinea de zbor este corelata cu intensitatea şi direcţia vântului, presiunea
atmosferică, intensitatea precipitaţiilor etc. Păsările care zboară în condiţii dificile de
zbor (condiţii climatice extreme), sunt în general în număr foarte mic, acestea evitând
să-şi continue deplasarea în aceste condiţii.
În migraţia de toamnă 2009 au fost observate trei vârfuri, unul pentru berze
(Ciconia ciconia si Ciconia nigra) în mijlocul lunii august, unul pentru viespari (Pernis
apivorus) în partea a doua a lunii august şi unul pentru şorecarii comuni (Buteo buteo)
în luna octombrie.
Doar păsările care au zburat la o altitudine şi direcţie constanta au fost
considerate ca migratoare. Am încercat astfel să le separăm de cele rezidente au care
au sosit în zonă pentru iernare.
Migraţia berzelor s-a concentrat în partea centrala si de est a parcului la limita
acestuia, in zona de câmp deschis cu agricultura intensiva.
Migraţia speciilor de sorecar comun (Buteo buteo) şi viespar (Pernis apivorus) a
avut un model clar din nord spre sud.
Pentru celelalte specii de păsări migratoare cu zbor planat şi a celor răpitoare de
mai mici dimensiuni in general dinamica a pastrat acelasi model de deplasare, după
datele culese din teren.
Berzele şi păsările răpitoare observate în timpul migraţiei în zona parcului eolian
în timpul migraţiei de toamnă 2009
Tabelul nr. 29 Specii p ăsări identificate – migra ţia de Toamn ă
Nr. Crt Specia
Numarul total
indivizi
Dimensiunea populatiei in
Romania (perechi cuibaritoare)
Statut de protectie conf. OUG 57/2007
Fam. Ciconiidae
1. Ciconia ciconia 93 4000-6000 OUG
57/2007/anexa3
2. Ciconia nigra 2 40-100 OUG
57/2007/anexa3
Ordinul
Falconiformes
Fam. Accipitridae
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 97
3. Circus cyaneus 3 OUG 57/2007/anexa3
4. Accipiter nisus 7 1200-1800
5. Pernis apivorus 21 OUG
57/2007/anexa3 5. Buteo buteo 28 28000-2900
6. Buteo rufinus 7 65-75 OUG
57/2007/anexa3 7. Buteo lagopus 15 500-600
8. Aquila sp. 1 - OUG
57/2007/anexa3 Fam. Falconidae
9. Falco tinnunculus 11 3000-5000 OUG 57/2007/anexa4B
10. Falco subuteo 5 necunocut
• Păsările cu zbor planat, in aceasta zona zboară la înălţimi mari, de cele mai
multe ori mult mai mari de 200 m pentru că folosesc avantajul curenţilor termali
ascendenţi de mare înălţime.
• Cel mai mare număr de păsări este reprezentat de berze albe, şorecari comuni şi
viespari.
• În unele zile cu condiţii meteo nefavorabile modelul de zbor descris nu se mai
aplică păsările zburând şi la altitudini inferioare dar în număr foarte mic.
De asemenea şi în această perioadă au fost înregistrate şi speciile de păsări, altele
în afara de cele cu zbor planat (răpitoare şi berze), care au trecut în pasaj, care au
vizitat perimetrul pentru hrănire şi popas.
Tabelul nr. 30 Specii p ăsări identificate – migra ţia de Toamn ă
Nr. Crt Specia Nr.
indivizi
Dimensiunea popula ţiei in
Romania
Statut de protec ţie conf. OUG 57/2007
Fam. Phasianidae
1. Phasianus colchicus 5 200000-300000
Subordinul LARI
Fam. Laridae
2. Larus cachinnans/michaelis 49 3500-5000
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 98
Nr. Crt Specia Nr.
indivizi
Dimensiunea popula ţiei in
Romania
Statut de protec ţie conf. OUG 57/2007
Ordinul Coraciiformes
Fam. Meropidae
3. Merops apiaster 39 15000-20000 OUG 57/2007/anexa4B
Fam. Coraciidae
4. Coracias garrulus 12 2000-4000 OUG 57/2007/anexa3
Fam. Upupidae
5. Upupa epops 5 24000-30000 OUG 57/2007/anexa4B
Ordinul Passeriformes
Fam. Alaudidae
6. Melanocorypha calandra 15 85000-105000 OUG 57/2007/anexa3
7. Alauda arvensis 38 460000-850000
8. Galerida cristata 28 220000-300000
Fam. Hirudinidae
9. Hirundo rustica 52 800000-1000000
10. Riparia riparia 53 55000-80000
11. Delichon urbica 14 120000-220000
Fam. Motacillidae
12. Anthus campestris 28 15000-30000
13. Motacilla alba 31 1500000-1900000 OUG 57/2007/anexa4B
14. Motacilla flava 21 800000-1200000
Fam. Laniidae
15. Lanius collurio 6 1380000-2600000 OUG 57/2007/anexa3
Fam. Emberizidae
16. Miliaria calandra 15 940000-1100000 OUG 57/2007/anexa4B
17. Emberiza melanocephala 4 29-45
Fam. Fringillidae
18. Fringilla coelebs 65 2450000-6300000
Fringilla montifringilla 31
19. Carduelis carduelis 41 887000-964000 OUG 57/2007/anexa4B
20. Chloris chloris 18 850000-910000 OUG 57/2007/anexa4B
21. Carduelis cannabina 17 71000-1100000 OUG 57/2007/anexa4B
Fam. Ploceidae
22. Passer montanus 93 1354000-2873000
23. Passer domesticus 12 1200000-3400000
Fam. Sturnidae
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 99
Nr. Crt Specia Nr.
indivizi
Dimensiunea popula ţiei in
Romania
Statut de protec ţie conf. OUG 57/2007
24. Sturnus vulgaris 130 840000-1224000
Fam. Corvidae
25. Pica pica 28 624000-780000
26. Corvus frugilegus 562 350000-420000
27. Corvus corone cornix 18 240000-320000
28. Corvus monedula 12 250000-400000
Din numărul total de păsări de 1441 observate în perioada serotinal-autumnal-
prehivernala, aparţin la 2 ordine, un subordin si 12 familii. Dintre cele 28 de specii, 10
specii au caracter de protecţie conform OUG 57/2007. Acestea reprezintă 9,9% din
totalul păsărilor observate in aceasta perioada, având de asemenea şi densităţi
specifice mici.
PĂSĂRILE CARE IERNEAZĂ ÎN ZONA PROIECTULUI
În timpul iernii au fost observate 29 specii de păsări. Au fost luate în considerare
păsări observate cu deosebire din perimetrul parcului dar si din zona de limita a
parcului.
Dintre acestea doar trei specii prezintă o oarecare importanţă din punct de
vedere al impactului cu centralele eoliene. Acestea sunt şorecarul comun Buteo buteo,
eretele vânăt Circus cyaneus, vânturelul roşu Falco tinnunculus pentru care literatura de
specialitate bazată pe studii efectuate în perioada de operare arată un impact redus. În
acelaşi timp este important de menţionat faptul ca speciile menţionate frecventează în
mod special periferia parcului, zone mai atractive pentru vânătoare, aici fiind câmpuri
agricole deschise, propice vânătorii de micromamifere.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 100
Tabelul nr. 31 Speciile şi num ărul maxim de exemplare observate
Nr. Crt Specia
Nr.total de indivi
zi
Dimensiu-nea populatiei in
Romania (numar perechi)
Statut de protectie conf. OUG 57/2007
Ordinul Falconiformes
Fam. Accipitridae
1. Accipiter nisus 6 1200-1800
2. Buteo buteo 9 28000-29000
3. Circus cyaneus 2 OUG 57/2007/anexa3
4. Buteo lagopus 6 500-600
5. Accipiter gentiles 2 5000-7000
Fam. Falconidae
6. Falco tinnunculus 4 3000-5000 OUG 57/2007/anexa4B
Ordinul Galiformes
Fam. Phasianidae
7. Perdix perdix 15
8. Phasianus colchicus 6 200000-400000
Subordinul Lari
Fam. Laridae
9. Larus
cachinnans/michaelis
21 3500-5000
Ordinul
Passeriformes
Fam. Alaudidae
10. Galerida cristata 14 220000-400000
Fam. Fringillidae
11. Fringilla montifringilla 58
12. Fringilla coelebs 68 2450000-
6300000
13. Carduelis carduelis 12 780000-810000 OUG
57/2007/anexa4B
14. Chloris chloris 17 850000-910000 OUG
57/2007/anexa4B
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 101
Din numărul total de 505 păsări observate în perioada hivernală, aparţin la 4
ordine, un subordin, 10 familii. Dintre cele 21 de specii, 4 specii au caracter de
protecţie conform OUG 57/2007. Aceste 4 specii reprezintă 7% din totalul de păsări
găsite în aceasta perioadă şi care au de asemenea o densitate foarte redusă, restul de
93% dintre păsările observate, sunt specii cu densitate relativă mai ridicată, acestea ne
fiind specie cu caracter de protecţie conform legislaţiei în vigoare.
• nu au fost observate stoluri de gâ şte şi oricum zona parcului nu ar putea
folosit ă ca zon ă de odihn ă sau de hr ănire pentru acestea, datorit ă
configura ţiei culturilor agricole şi în concluzie poten ţialul de impact al
acestor specii cu turbinele eoliene din parcul eoli an analizat este nul.
• Numărul păsărilor care se întâlnesc aici, cu excepţia corvidelor (Corvus
frugilegus) si a cintezelor (Fringilla coelebs) si (Fringilla montifringilla), este foarte
mic în special datorită faptului că terenurile agricole pe care s-a efectuat arătura
de toamnă sunt sărace în hrană.
• Păsările au fost observate ca fiind dispersate aleatoriu fără a se constata locuri
preferate sau de acumulare. Inclusiv cele cu comportament de stol vizitând toată
suprafaţa parcului.
• Păsările de pradă nu formează aglomerări şi vizitează doar zonele de la periferia
parcului.
15. Acantis cannabina 8 780000-800000
Fam. Ploceidae
16. Passer montanus 22 1354000-
1500000
17. Passer domesticus 14 1200000-
1600000
Fam. Corvidae
18. Pica pica 13 624000-780000
19. Corvus frugilegus 160 350000-420000
20. Corvus corone cornix 2 240000-320000
21. Corvus monedula 29 250000-400000
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 102
Aspecte legate de cuib ărit
Au fost observate 26 specii cuibăritoare în apropiere (periferia) parcului eolian, în
perioada mai-iulie.
Au fost luate în considerare atât speciile din perimetrul proiectului cât şi din
imediata apropiere dar care au legătură directă cu zona parcului, folosind perimetrul
proiectului uneori ca loc de hrănire.
Şase dintre speciile ce cuibăresc aici sunt listate în anexa OUG 57/2007.
Metodologia utilizată pentru studierea populaţiilor cuibăritoare a fost cea a
observaţiilor din punct fix pe transect, descrise în capitolul privind metodele de lucru.
Transectele folosite au fost transecte proporţionale cu dimensiunile habitatelor
existente: zonele cu agricultură intensivă (vii şi culturi anuale), tufişurile, pajişti, canalele
de irigaţie etc. În habitatele respective punctele de observaţie au fost fixate la distanţă
de 150 m unele de altele, de-a lungul unui transect linear (vezi metodele de lucru).
Această metodă este utilizată pentru monitorizarea păsărilor mici (în principal a
paseriformelor). Transectul este parcurs dimineaţa devreme, între orele 6-9 (când
păsările sunt foarte active, iar masculii au cantece de teriatorialitate). În fiecare punct
cei doi observatori stau timp de 5 minute pentru a asculta şi a privi păsările şi pentru a
nota fiecare specimen detectat. Păsările sunt notate conform observaţiilor în interiorul
unui cerc imaginar in care sunt ascultaţi masculii şi sunt observate păsările. Aceasta
metoda a fost aplicata pentru habitatele uniforme cu suprafeţe mari (vii, culturi de câmp,
canale de irigaţii).
Specii ce cuibăresc în habitate tipice pentru tufărişuri, pajişti, etc, cu suprafeţe reduse
în perimetrul proiectului, putându-se face numărări directe a masculilor cântători.
Tabelul nr. 32 Speciile şi densit ăţile ob ţinute sunt prezentate în urm ătorul tabel
Nr. crt
Specia Nr.total
de indivizi
Dimensiunea populatiei in
Romania (numar perechi)
Statut de protectie conf. OUG 57/2007
Ordinul Galiformes
Fam. Phasianidae
1. Coturnix coturnix 4 30000-50000
2. Perdix perdix 6 40000-60000
3. Phasianus colchicus 6 200000-400000
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 103
Nr. crt
Specia Nr.total
de indivizi
Dimensiunea populatiei in
Romania (numar perechi)
Statut de protectie conf. OUG 57/2007
Fam. Meropidae
4. Merops apiaster 24 10000-20000 OUG57/2007/anexa4B
Fam. Coraciidae
5. Coracias garrulus 8 2000-4000 OUG 57/2007/anexa 3
Fam. Upupidae
6. Upupa epops 4 24000-30000 OUG57/2007/anexa4B
Ordinul Passeriformes
Fam. Alaudidae
7. Melanocorypha calandra 18 20000-40000 OUG 57/2007/anexa 3
8. Alauda arvensis 24 2000-4000
9. Galerida cristata 28 100000-300000
Fam. Hirudinidae
10. Hirundo rustica 52 200000-500000
11. Delichon urbica 34 120000-300000
Fam. Laniidae
12. Lanius collurio 6 60000-100000 OUG 57/2007/anexa3
Fam. Turdidae
14. Oenanthe oenanthe 2 225000-300000
Fam. Emberizidae
15. Miliaria calandra 8 940000-120000 OUG 57/2007/anexa4B
Fam. Fringillidae
16. Carduelis carduelis
17. Chloris chloris 6 850000-120000 OUG 57/2007/anexa4B
18. Carduelis cannabina 32 780000-810000
19. Fam. Ploceidae
20. Passer montanus 68 1354000-2500000
21. Passer domesticus 32 1200000-2000000
Fam. Corvidae
22. Pica pica 18 624000-850000
23. Corvus frugilegus 162 350000-450000
24. Corvus corone cornix 16 240000-300000
25. Corvus monedula 88 250000-350000 Cu „bold” speciile care cuibăresc în perimetrul proiectului
Scurte note cu privire la speciile listate OUG 57/2007, şi care cuibăresc în apropierea
parcului eolian:
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 104
1. Dumbraveanca (Coracias garrulus), 3-4 perechi cuibăresc în zonele afectate de
eroziune şi în scorburile unor arbori izolaţi din afara proiectului. Nu a fost
identificată ca specie cuibăritoare în perimetrul proiectului dar a fost văzută
hranindu-se la periferia parcului eolian in zona culturilor anuale.
2. Ciocarlia de Baragan (Melanocoripha calandra), 3-4 perechi în interiorul ariei de
proiect. Au fost observaţi masculi cântători în periferia parcelelor cultivate cu
grausi de asemenea in zonele cu arbusşti din vestul parcului.
3. Sfranciocul rosietic (Lanius collurio), 2-3 perechi cuibăresc în zone care au
tufişuri rare din habitatele cu arbuşti şi în tufărişurile.
4. Pupăza (Upupa epops), 2-3 perechi, probabil cuibăritoare în podurile fermelor
viticole, Ciocarlia (Alauda arvensis) au fost întâlnite la periferia şi în interiorul
culturilor de cereale,
5. Presura sură (Miliaria calandra), a fost intalnita in general in boschetii de pe
marginea loturilor cultivate, si dupa numarul de masculi care se manifestau prin
cantece de teritorialitate, presupunem ca in aceste zone exista 3-4 cuiburi.
Din experienta anterioara, nici una dintre speciile cuibăritoare, presupunem a nu fi
afectată la nivel populaţional de către instalaţiile eoliene însă nu putem exclude
eventuale accidente în faza de operare.
MAMIFERE
Fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică pentru mediul în care se
practică o agricultură intensivă.
Cel mai mare număr este reprezentat de rozătoare, cum ar fi Microtus arvalis şi
Apodemus agrarius. Aceste specii nu au valoare din punct de vedere al conservării.
De asemenea popândăii (Spermophilus citellus) sunt frecvenţi în zona proiectului la
periferia parcului, în sectorul estic, unde există zone de vegetaţie spontană specifică
habitatelor pe care aceasta specie le frecventează. Apreciem că există până la 10-20
indivizi adulţi în aria proiectului în această zonă. Acest număr mic faţă de suprafaţa
mare a ariei proiectului se explica prin absenţa zonelor extinse cu vegetaţie ierboasă
sălbatică de care specia este strict dependentă.
Exemplare izolate sau mai rar colonii foarte mici formate din 2-3 complexe de galerii
se află în zona de periferie pe marginea drumurilor din terenurile cultivate intensiv.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 105
Această specie este protejată de Directiva Europeană asupra habitatului şi de
legislaţia românească în domeniu. În zonă au mai fost observate alte 2 mamifere
neprotejate de legile din România şi Europa.
� Lepus europaeus – iepurele de câmp, între 4 – 5 exemplare adulte. Numărul
maxim a fost observat la sfârşitul verii când un mare număr de exemplare tinere
populează aria proiectului.
� Vulpes vulpes – probabil 2 familii sau femele cu pui.
Liliecii
Liliecii sunt trataţi într-un capitol special atât datorită valorii conservative ridicate a
acestora cât şi evidenţei faptului că liliecii sunt puternic afectaţi de instalaţiile eoliene în
cazul când acestea se suprapun pe linii de migraţie sezonieră sau deplasare zilnică, în
apropierea coloniilor şi a adăposturilor sau în apropierea habitatelor propice de
vânătoare.
Zona parcului eolian, a fost studiat din punctul de vedere al prezentei liliecilor în
perioada mai-octombrie 2009.
Metoda de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost făcute observaţii
punctuale în fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafeţei propuse pentru parcul
eolian.
Ca aparatură au fost folosite detectoare de ultrasunete Bat Box Duet.
Liliecii au fost identificaţi în teren cu ajutorul detectorului de ultrasunete BatBox
Duet şi notaţi în fişe speciale. Zona reprezintă o importanţă scăzută din punctul de
vedere al conservării liliecilor, nu au fost identificate adăposturi sau coridoare de zbor
intens folosite. Habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole) sunt folosite
ocazional de un număr redus de lilieci datorita tehnologiei de întreţinere a culturilor de
viţă de vie, unde tratamentele fitosanitare cu insecto-fungicide este foarte intens şi din
acest motiv există o cantitate foarte redusă de hrană . O parte a liliecilor din adăposturi
antropice aflate în satele din vecinătate pot folosi ca habitate de hrănire zonele
marginale ale parcului eolian.
Zona studiat ă în general poate fi caracterizat ă cu o activitate redus ă a
liliecilor, datorit ă lipsei ad ăposturilor (cu excep ţia localit ăţilor învecinate), iar
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 106
habitatele prezente în zon ă (terenuri agricole cultivate intensiv, paji şti degradate)
au o importan ţă foarte redus ă ca habitate de hr ănire pentru lilieci.
În luna august s-a constatat o activitate mai intensă a liliecilor în cursul transectelor
realizate, probabil datorită faptului că puii născuţi în acest an, încep să zboare şi să
vâneze în această perioadă. Aceste exemplare tinere datorită lipsei de experienţă
probabil frecventează mai intens şi habitatele de hrănire de o calitate mai slabă cu
surse de hrană reduse, ca de exemplu terenurile agricole.
În septembrie activitatea liliecilor se menţine la un nivel aproape de nivelul din
august, dar din octombrie se poate constata o reducere a activităţii, paralel cu încetarea
sezonului de vegetaţie şi cu reducerea puternică a faunei de insecte şi aşa redusă, în
terenurile agricole din zona parcurilor de eoliene.
Pe teritoriul studiat nu au fost identificate corid oare de zbor importante,
elemente de conexiune între ad ăposturi şi habitate de hr ănire.
În cursul analizării datelor din teren liliecii au fost identificaţi la nivel de specie sau
grupuri de specii. În unele cazuri sunetele nu pot fi identificate la nivel de specie datorită
faptului că în cazul unor perechi sau grupuri de specii (de ex. Eptesicus serotinus şi
Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula şi Vespertilio murinus, Pipistrellus kuhlii şi Pipistrellus
nathusii) caracteristicile sunetelor (frecvenţa principală, frecvenţa maximă, frecvenţa
minimă, durata sunetelor etc.) se suprapun.
Pe baza sunetelor speciile identificate sunt liliacul pitic al lui Kuhl (Pipistrellus kuhlii),
liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul de amurg (Nyctalus noctula), liliacul cu aripi
late (Eptesicus serotinus).
Cei mai mulţi lilieci au fost observaţi pe transectul 1 care urmează graniţa estică a
parcului eolian. Numărul relativ ridicat din transectele 4 şi 5 se datorează probabil
şirurilor de arbori de pe limita de nord a perimetrului proiectului, ce mărginesc DJ şi
respectiv apropierii de localitatea Frumuşiţa şi faptului că există o varietate mai mare de
microhabitate.
Speciile cele mai comune, întâlnite în zona parcului eolian sunt liliacul de amurg şi
liliacul mic.
Apare necesitatea continuării studiilor în perioada de construcţie şi operare a
turbinelor mai ales pentru identificarea impactului real.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 107
Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar
Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat
implementării planului. Habitatul identificat – culturi agricole şi comunităţi ruderale nu
reprezintă un habitat de interes comunitar, are o stare de conservare redusă şi o
capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare.
Speciile de floră şi faună identificate în zona de implementare a planului şi în
vecinătatea acestuia nu sunt cuprinse în anexele OUG nr. 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
Date privind structura şi dinamica popula ţiilor de specii afectate (evolu ţia
numeric ă a popula ţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes c omunitar,
procentul estimativ al popula ţiei unei specii afectate de implementarea PP,
suprafa ţa habitatului este suficient de mare pentru a asigu ra men ţinerea speciei
pe termen lung)
Inexistenţa speciilor de floră şi faună specifice habitatelor de interes comunitar
permite implementarea planului în arealul propus. Realizarea proiectului nu va afecta
numeric şi structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele
prioritare ale ariilor naturale din vecinătatea parcului eolian (ROSCI0105 – Lunca Joasă
a Prutului, ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele, ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele,
ROSPA 0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa).
Amplasamentul propus realizării proiectului Parc eolian compus din 15 turbine
eoliene se desfăşoară pe o suprafaţă totală de 740676 mp, fiind înscrisă în cartea
funciară a localităţii Frumuşiţa, identificat prin T36 P113/1/43, P113/2/1, T42 P138/1/1,
P138/1/6, T43, P167/1, P167/12, P164/38, P167/1/46; T164, P1139, P1139/4, P1139/1,
P1139/2, P1139/3, având în prezent destinaţia de teren arabil, drumuri de exploatare,
neproductiv situat în extravilan conform Certificatului de Urbanism nr. 209/7599 din
08.11.2010.
Suprafaţa de teren de 740676,00 mp aferentă proiectului se află în proprietatea
SC Eolian Expert SRL (conform Contractului de vanzare cumparare nr
2973/01.10.2010), urmând ca beneficiarul, Electrica SA, să dispună de această
suprafaţă în regim de închiriere (conform Contractului de inchiriere nr 415/ 13.10.2010).
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 108
Amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu va produce
fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata
vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minima. Habitatele prezent
nu sunt de interes comunitar, au valoare de conservare redusă şi o capacitate de
regenerare mare.
Evaluând aceste date considerăm ca habitatul nu prezintă un interes ridicat
pentru speciilor prezente, planul propus nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de
flora sau de faună.
Relaţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei
naturale protejate de interes comunitar
Zona de interes economic existentă (terenuri agricole cultivate intensiv) ce se
găseşte la distanţe considerabilă fată de zonele protejate învecinate, respectiv 5,5 km
faţă de sit-ului de Importanţă Comunitară ROSCI0105 – Lunca Joasă a Prutului cu
importanţă specială din punct de vedere al protecţiei mediului şi ROSPA 0070 - Lunca
Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa, şi 8,0 km până la situl de importanţă comunitară ROSCI
0163 Pădurea Mogoş Mâţele, 5,5 km pana la ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele nu este
generatoare de fragmentare a habitatelor prezente în aria naturală protejată, nu
distruge relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita
integritatea acestuia.
Echilibrul sitului este generat de densitatea avifaunistică şi habitatele specifice
determinate de o mare varietate staţionară. Activitatea desfăşurata în realizarea şi
operarea proiectului este la scară restrânsă şi nu va afecta integritatea şi stabilitatea
sitului natural.
Obiectivele de conservare a ariei naturale protejat e de interes comunitar,
acolo unde au fost stabilite prin planuri de manage ment
Siturile Natura 2000, ROSCI0105 – Lunca Joasă a Prutului, ROSPA 0070 –
Lunca, Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa, au plan de management în fază de proiect, iar
pentru ROSCI 0163 Pădurea Mogoş Mâţele, ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele, nu
există până în prezent planuri de management aprobate, ce stabilesc obiective de
conservare şi măsurile ce se vor lua pentru integritatea ariei naturale protejate. În
aceste condiţii, măsurile pentru protecţia ariei naturale de interes comunitar care este
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 109
avută în vedere pentru implementarea proiectului vor avea ca scop conservarea
habitatelor şi speciilor de floră şi faună prioritare de interes comunitar a căror măsuri de
conservare a dus la instituirea ariei natural protejate.
În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii
şi fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes avifaunistic
posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure
obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000. Obiectivele de
conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului
favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite
prin planurile de management aprobate la nivel naţional. Stabilirea obiectivelor de
conservare s-a făcut ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de
interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de
conservare etc).
Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejat e de interes
comunitar, inclusiv evolu ţii/schimb ări care se pot produce în viitor
În cazul ariei naturale protejate starea sa de conservare este dată de totalitatea
factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate
afecta pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea
speciilor caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabilă” atunci când sunt
îndeplinite condiţiile:
� arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui
areal sunt stabile sau în creştere;
� habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe
termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este
mare;
� speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă
(aşa cum aceasta este definită în continuare).
Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă,
se vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi
culturale specifice zonei.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 110
În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus şi a
habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constată o stare de
conservare bună a speciilor şi lipsa factorilor ce acţionează asupra integrităţii ariei
naturale protejate şi care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa
populaţiilor speciei respective la nivel comunitar.
Starea se considera „favorabilă” deoarece sunt îndeplinite condiţiile:
� datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se
menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung, ca o componentă viabilă
a habitatului natural;
� arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în
viitorul apropiat;
� exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice
să se menţină pe termen lung.
Putem concluziona astfel că implementarea planului nu va avea un efect direct
asupra habitatelor prioritare şi speciilor protejate din compoziţia arilor naturale protejate.
De asemenea amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu va
produce fragmentări ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în
imediata vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minimă.
Impactul proiectului asupra ariei naturale protejat e şi integrit ăţii sitului
Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o
serie de efecte:
� modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament;
� restrângerea suprafeţelor habitatelor existente fără afectarea suprafeţei unor
habitate naturale protejate sau habitate forestiere;
� modificări a populaţiilor de plante, dar fără afectarea unor specii de interes
comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă;
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 111
Impactul prognozat asupra habitatelor locale
Impactul în faza de construc ţie
Datorită inexistenţei habitatelor naturale cu valoare ridicată de conservare şi a
plantelor de importanţă conservativă nu există impact asupra acestora.
Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor şi a fertilizatorilor este mult mai mare.
Tote turbinele se instalează exclusiv în terenuri agricole cultivate intensiv iar şanţurile
pentru cabluri vor fi acoperite după instalarea acestora.
Un impact deosebit de important a cărei monitorizare trebuie să fie făcută este
posibila apariţie şi dezvoltare populaţiilor a plantelor alohtone invazive, mai ales în
perioada de organizare de şantier.
Impact în faza de operare
Impactul asupra în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.
Concluzii
Având în vedere distanţele mari faţă de ariile naturale protejate şi specificul
lucrărilor realizate în cadrul proiectului concluzionam ca proiectul analizat nu va afecta
integritatea siturilor Natura 2000.
Prin realizarea proiectului vor fi afectate habitatele din zona de exploatare,
suprafaţa afectata se modifică pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct
negativ, de lungă durată, parţial ireversibil, local, dar de foarte mică amploare.
Considerăm că habitatele prezente nu sunt de referinţă şi au valoare conservativă
redusă, neadăpostind specii de plante şi animale de interes comunitar, prin urmare
exploatarea nu va afecta major resursele de biodiversitate locala. Vegetaţie specifică
perimetrului se regenerează foarte bine în condiţiile de sol şi climatice date.
Având în vedere inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare şi a
faptului că nu va avea loc o fragmentare a habitatelor specifice ariilor naturale protejate
mai sus menţionate, apreciem că impactul asupra lor va fi nesemnificativ.
Impactul prognozat asupra popula ţiilor de plante şi animale
Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere,
sunt determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferenţiază punctual la
fiecare grup de faună.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 112
Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o
reacţie normală a acestora a fost de retragere către zonele mai puţin afectate din
apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat prezenţei omului şi a activităţilor
industriale pe care acesta le desfăşoară, astfel ca în habitatele din zona se evidenţiază
prezenţa speciilor cu capacitate de regenerare mare şi conservare redusă.
Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populaţii
de floră şi faună supuse presiunii antropice şi impactului.
In faza de implementare a planului, suprafaţa afectata de 740676,00 mp vor fi
supuse impactului speciile de floră şi de nevertebrate ce ocupă în prezent suprafaţa
amplasamentului, mai puţin ornitofauna şi mamiferele mici şi mari, deoarece nu s-au
semnalat cuiburi de păsări, vizuini ale mamiferelor în perimetrul monitorizat.
Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoa rece zona destinat ă
proiectului nu afecteaz ă popula ţiile de plante şi animale ce se reg ăsesc în lista
speciilor de interes comunitar.
Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul
perimetrului destinat implementării proiectului putem prognoza impactul asupra
biodiversităţii locale în 2 etape: faza de construcţie şi faza de operare.
Impactul prognozat în asupra Nevertebratelor
În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra
nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de
decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de
reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate.
Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor
nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică
fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare
conservativă redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari
de nevertebrate nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un
habitatul ce se va fi restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără
sa determine pierderi iremediabile de biodiversitate.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 113
Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate
aflate la o distanţă mai mare, este efectul iluminării excesive în timpul nopţii, în cazul în
care lucrările de construcţie s-ar efectua pe timpul nopţii.
Impactul prognozat în asupra Vertebratelor
Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul
impact:
� Amfibieni şi reptile
Impact în faza de construc ţie
Impactul va fi strict asociat pierderilor de habitat. Pentru amfibieni impactul va fi
foarte mic sau nul cu excepţia probabilă a câtorva exemplare de Bufo viridis posibil
afectate în faza de construcţie. Nu există bălţi de reproducere care să fie distruse de în
această fază a proiectului.
Pentru reptile există posibilitatea unui impact produs de trafic, a prafului şi
depozitarea incorectă a materialului săpat. Datorită populaţiei scăzute al acestor specii
impactul va fi nesemnificativ la nivel local sau regional, rezumându-se la unul punctual.
Populaţia îşi va reveni la nivelul iniţial în perioada de post-construcţie.
Impact în faza de operare
În această fază impactul va fi nul atât pentru amfibieni cât şi pentru reptile.
Impactul negativ direct
Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalata vegetaţia prezentă în zona de
studiu sunt strâns legate de habitatele de tufăriş limitrofe amplasamentului. Aceste
specii se vor refugia odată cu începerea decopertării în zona de exploatare fiind
afectate de zgomot, de vibraţii prin urmare eventualele pierderi diminuându-se. În urma
observaţiilor din teren nu au fost observate reptile pe amplasament însă nu putem
exclude prezenţa unor mici populaţii de Lacerta agilis şi Podarcis taurica.
Tot în timpul fazei de construcţie poate apărea accidental mortalitatea directă a
amfibienilor şi reptilelor din zona de impact cauzată de capturarea involuntară în gropi,
sub grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale
temporare inundate determinând moartea ouălor şi puietului).
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 114
Datorită populaţiei scăzute impactul va fi nesemnificativ la nivel local, regional
şi/sau naţional rezumându-se la unul punctual. Populaţia îşi va reveni la nivelul actual în
perioada de post-construcţie.
Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor cu
efect în migrarea speciilor reptile şi amfibieni către zonele din jur cu habitate care oferă
condiţii mai bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.
Impact pozitiv - Speciile de amfibieni se vor refugia odată cu începerea lucrărilor
de construcţie existând posibilitatea dezvoltării în condiţii mai bune de hrănire şi
reproducere în habitatele limitrofe.
� Păsări
Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit
în zona de impact, vor avea mai puţin de suferit de pe urma dezvoltării proiectului.
Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor, în care sunt strâns
legate de locurile de cuibărit.
Păsări cuib ăritoare
Impact în faza de construcţie
În faza de construcţie păsările cuibăritoare pot suferi un impact negativ datorat
pierderilor de habitat şi a deranjului provocat de activităţile asociate şantierului.
Datorită faptului că fundaţiile turbinelor ocupă doar o mică parte a teritoriului de
cuibărit a unei perechi estimăm că impactul va fi unul mic şi reversibil.
Speciile care cuibăresc pe terenurile agricole nu vor fi afectate în mod sever.
Ipoteza noastră este aceea că un oarecare impact negativ este posibil să afecteze
comportamentul nupţial din perioada cuibăritului la anumite specii prin prezenta
oamenilor, precum si prin perturbarile fonice produse de activităţile de pe şantier.
Cu toate acestea cercetări privind efectele turbinelor eoliene asupra speciilor au
arătat că nu există diferenţe privind densitatea şi distribuţia spaţială a acestora înainte şi
după construcţia fermelor eoliene. De asemenea comportamentul nupţial, în special
durata, frecvenţa şi intensitatea cântecului nu a suferit modificări după construirea şi în
faza de operare a fermei analizate (Bergen, 2001).
Impact în faza de operare
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 115
Având în vedere faptul că majoritate speciilor cuibăritoare sunt păsări adaptate
agro-ecosistemelor, specii care în conformitate cu studii recente nu sunt afectate
semnificativ de fermele eoliene, impactul va fi nesemnificativ.
Specii ca şorecarul comun şi vânturelul roşu, consideram de asemenea ca vor fi
puţin afectate datorita prezentei acestora cu deosebire in zonele periferice ale parcului
unde pot găsi surse de hrană.
Păsări migratoare
Impact în faza de construcţie
Nu există nici un impact în această fază.
Impact în faza de operare
Teoretic speciile de păsări cu zbor planat care trec si pe deasupra spaţiului de
acţiune a turbinelor, astfel exista posibilitatea impactului.
Există modele ale riscului de coliziune cu rotoarele însă acestea iau drept constantă
viteza de zbor a păsării şi faptul că aceasta nu ar încearcă să evite turbina.
Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei, datorită altitudinii mari de
zbor.
În timpul migraţiei estimăm un impact potenţial minim produs la specii cum ar fi
barza albă, şoricar comun şi viespar.
Din calculul statistic a riscului de coliziune reiese că în cazul berzelor de exemplu
(atunci când nu ar încerca să evite turbina) acesta este de 15% în cazul în care o barză
străbate volumul dislocat de rotor. Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul
Band.
Datorită faptului că mai puţin de 10% din berze au fost observate zburând în timpul
migraţiei la altitudini mai mici 100 şi 150 m şi datorită faptului că riscul de coliziune
calculat în ipoteza în care pasărea nu ia nici o m ăsur ă de evitare a turbinei , lucru
care în natură se întâmplă extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi
nesemnificativ, cu atât mai mult cu cat in cazul no stru particular aceasta specie
evita constant acest tip de peisaj (viile) .
Cu toate acestea exista posibilitatea unor eventuale accidente datorate în special
schimbărilor bruşte de temperatură şi presiune, a direcţiei şi intensităţii vântului în timpul
migraţiei, fapt care poate influenţa altitudinea la care zboară păsările.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 116
Păsări care ierneaz ă în sit
Impact în faza de construcţie
Nu estimăm impact negativ semnificativ în această fază. În urma monitorizării altor
şantiere s-a putut constata că unele specii ca vântureii roşi, şorecarii comuni şi cei rari
folosesc structuri nou apărute ca locuri de urmărire a prăzilor.
Impact în faza de operare
În general speciile de păsări răpitoare evită zona parcului eolian în special datorită
faptului că acesta este neatractiv ca zonă pentru surse de hrană. Deci coliziune la
aceste specii este minimă sau chiar nulă. Cu atât mai mult în ceea ce priveşte eretele
vânăt, studii recente efectuate chiar asupra relaţiei dintre parcuri eoliene şi această
specie au arătat un impact nesemnificativ, chiar nul în ceea ce priveşte impactul de
coliziune. Această situaţie este explicată în special prin utilizarea de către această
specie a unui „strat” altitudinal aflat mult sub zona de activitate a palelor turbinelor.
Accidentele rămânând însă posibile.
Impactul în faza de operare
Impactul negativ direct prognozat în faza de construcţie este datorat în special
deranjării speciilor din cauza zgomotului şi prafului.
Se vor aplica măsuri de reducere a impactului care vor diminua impactul negativ
asupra acestor specii. Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în
habitatul specific zonei proiectului, şi habitatul din zona de impact este larg reprezentat
în imediata apropiere, speciile de păsări prezente nu vor fi afectate la nivel local,
regional şi/sau naţional.
Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor
agricole cu efect în migrarea speciilor de păsări către zonele din jur cu habitate care
oferă condiţii mai bune de hrănire şi cuibărire, numite habitate „receptori”.
Impactul pozitiv - Nu este cazul.
Impactul în faza de operare
Având în vedere faptul că majoritate speciilor cuibăritoare sunt păsări adaptate
agro- ecosistemelor, specii care în conformitate cu studii recente nu sunt afectate
semnificativ de fermele eoliene, impactul va fi nesemnificativ.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 117
Cu toate acestea există posibilitatea vizitării zonei parcului, chiar dacă nu au fost
semnalate, a unor specii cu o mare valoare de conservare care cuibăresc în siturile
Natura 2000 din apropierea proiectului. Chiar daca probabilitatea este redusă, datorită
faptului că majoritatea speciilor pentru care situl a fost desemnat sunt specii
dependente de mediul acvatic şi palustru, apreciem posibilitatea ca indivizi din speciile
mari (ex. Ciconia ciconia ) să ajungă în aria critica de impact a rotorului şi să apară
accidente.
În teorie toate speciile de păsări cu zbor planat care trec prin spaţiul de acţiune a
turbinelor sunt posibil de coliziune cu palele turbinelor eoliene.
Nu estim ăm un impact semnificativ în timpul migra ţiei de toamn ă şi
prim ăvara datorit ă neamplas ării proiectului pe coridoarele de migrare a p ăsărilor
dar şi datorita altitudinii înalte de zbor a speciilor m igratoare care pot ap ărea
întâmpl ător în zona.
Mamifere
Altele decât liliecii
Impact în faza de construcţie
În această fază estimăm că impactul va fi mai mare şi se va manifesta prin pierdere
de habitate specifice (acolo unde este cazul), accidente de trafic, apariţia de noxe etc.
Considerăm că impactul va fi resimţit de către populaţiile de popândău
(Spermophilus citellus) care, sesizate în zonele de periferie, pe marginea drumurilor,
vor părăsi locaţiile de lucrări la traseele de cabluri, relocându-se temporar în suprafeţele
vecine, neafectate.
Estimăm o scădere populaţională uşoară dar care să nu depăşească variaţiile
multianuale ale acestui rozător. Ipoteza este susţinută de faptul că toate turbinele vor fi
amplasate exclusiv în teren arabil, habitatul cel mai sărac în popândăi din zona
proiectului.
Impact în faza de operare
Pentru aceasta specie nu va exista nici un impact în faza de operare.
Liliecii
Impact în faza de construcţie
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 118
Tabelul nr. 33 Impactul probabil al parcului eolian în faza construc ţiei asupra
faunei de lilieci din zona studiat ă
Impact Perioada
Vară Perioada migra ţiei de toamn ă
Pierderea adăposturilor datorită construcţiei de drumuri, fundaţii etc.
Impact redus, datorită lipsei de adăposturi
adecvate pentru lilieci în zona ocupată de fermele
eoliene
Impact redus
Pierderea habitatelor de hrănire datorită
construcţiei de drumuri, fundaţii etc.
Impact redus, datorită structurii habitatelor, care nu reprezintă un interes
ridicat din punctul de vedere al liliecilor
Impact redus
Dispariţia elementelor de conexiune între diferite structuri ale habitatului
folosit de lilieci
Impact redus, datorită numărului mic de astfel de structuri de conexiune (de ex.cursuri de apă, şiruri de
arbori)
Impact redus, datorită lipsei unor structuri care ar putea fi folosite de lilieci în cursul migraţiei (de ex. văi, creste de deal împădurite
etc.)
Impact în faza de operare
Impactul în faza de operare este încă puţin cunoscut dar dovedit mai ales prin
studii din America. Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de impact a
proiectului şi datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii
dezvoltării unor populaţii viabile, apreciem că impactul va fi foarte redus.
Nu excludem însă apariţia unor victime, de ordinul a câtorva exemplare, produse
de coliziune în special în lunile august şi septembrie când exemplare juvenile vizitează
aria.
Impact negativ direct
Mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepuri, rozătoare au o mobilitate mare şi
vor părăsi zona de influenţă a proiectului stabilindu-se în zonele din jurul
amplasamentului care conţin acelaşi tip de habitat. O bună gospodărire a habitatelor
limitrofe va atenua impactul asupra populaţiilor de mamifere existente.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 119
Liliecii de asemeni pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire
şi reproducere dar în acest caz zona de referinţă nu prezintă habitate specifice
populaţiilor de lilieci.
Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de impact a proiectului şi
datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii dezvoltării unor
populaţii viabile, apreciem că impactul în faza de exploatare a proiectului va fi foarte
redus.
În cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza şi prin
apariţia de gropi, canale, şanţuri neacoperite precum şi prin atitudinea negativă a
lucrătorilor.
Concluzii
In zona de implementare a proiectului efectele directe şi indirecte cu impact
potenţial asupra faunei de vertebrate sunt limitate, rezumându-se în general la deranjul
potenţial creat pe perioada lucrărilor de construcţie, ce va fi însă resimţit local, pe o
scurtă durată, nefiind în măsură a destabiliza populaţiile ce fac obiectul protecţiei,
respectiv speciile de interes comunitar care au stat la baza desemnării siturilor Natura
2000. Habitatele speciilor identificate urmează a fi afectate însă limitat din punct de
vedere spaţial (1,54 ha).
Concluzii Generale privind impactul proiectului asu ra factorilor de mediu
Condi ţii primare
Habitate, flor ă, vegeta ţie
• Nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endem ice, cu importan ţă
conservativ ă medie, mare sau foarte mare în zona de impact.
• În zona proiectului au fost întâlnite doar habitate agricole sau puternic
afectate de activitatile antropice.
• Toate habitatele au, conform clasific ării române şti şi europene din
manualele de interpretare publicate pân ă în prezent, importan ţă conservativ ă
redus ă.
Chiar dacă aceste tipuri de habitat nu prezintă o importanţă directă din punct de
vedere al conservării, unele specii importante de păsări şi mamifere folosesc aceste
habitate pentru hrănire, cuibărit si adăpost. Reprezentând totuşi habitatele unor
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 120
specii de animale acestea au fost descrise şi cartografiate amintindu-se şi speciile
pentru care aceste habitate sunt importante.
• Impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ .
Nevertebrate
• Au fost observate 167 de specii de insecte şi păianjeni în zona de impact a
proiectului acestea reprezentând probabil doar o parte din fauna de nevertebrate a
zonei de impact a proiectului.
• Nu există în literatura recentă, care tratează arii din apropierea proiectului
(Glavan 2008), date cu privire la existenţa unor populaţii importante de nevertebrate în
apropiere.
• Nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importanţă comunitară în zona
de impact al proiectului.
• Lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul antropic datorat în
special agriculturii (arare, incendieri de mirişti, folosire de insecticide etc) face ca zona
studiată să fie neimportantă pentru nevertebrate.
• Impactul asupra nevertebratelor va fi nesemnificati v.
Amfibieni şi reptile
• Au fost întâlnite trei specii de amfibieni şi o specie de reptile în perimetrul
proiectului. Alte 2 specii au fost observate în imediata apropiere.
• Nu există zone de reproducere pentru amfibieni cu excepţia unor bălţi care se
formează primăvara în mica mlaştină din nord vestul zonei studiate.
• Nu se estimeaz ă nici un fel de impact asupra popula ţiilor de amfibieni în
nici una dintre fazele proiectului .
Păsări
• Cincizeci de specii de păsări au fost observate în cursul unui an în, douăzeci şi
patru cuibărind în perimetrul proiectului şi imediata vecinătate.
• Chiar dacă nu cuibăresc în interiorul perimetrului afectat unele specii care
cuibăresc în vecinătate vizitează zona proiectului în căutare de hrană.
• Aproape toate speciile cuib ăritoare sunt adaptate agrosistemelor specii
care, conform datelor din literatura de specialitat e sunt pu ţin afectate de
parcurile eoliene.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 121
• Toate speciile cuib ăritoare, cu excep ţia ciocârliilor înregistreaz ă efective
reduse în aria de impact a proiectului .
• Suprafa ţa parcului eolian nu se suprapune cu suprafe ţe ale Ariilor de
Importan ţă Avifaunistic ă, SPA, sau rezerva ţie natural ă având drept obiectiv
protec ţia păsărilor.
• Suprafaţa proiectului este neatractivă pentru păsările cu zbor planat din cauza
absenţei formaţiunilor geologice generatoare de curenţi ascendenţi cum ar fi stâncăriile
si a saraciei surselor de hrana.
• Aproape toate p ăsările migratoare cu zbor planat au fost observate to amna
zburând la mai mult de 200 m altitudine . Aprecierea altitudinii de zbor a fost făcută
prin comparaţie cu suporturi de înălţime cunoscută cu ar fi stâlpi de medie tensiune,
stâlpi anemometrici etc.
• Nu există un model clar stabilit în timpul migraţiei de primăvară, altitudinea şi
numărul păsărilor variind mult în funcţie de condiţiile meteo.
• Cel mai mare număr de păsări migratoare cu zbor planat, aparţin speciilor barza
albă, viespar şi şoricar comun estic.
• Nu au fost observate stoluri de gâ şte care s ă foloseasc ă ari a de studiu ca
loc de iernare.
• În timpul iernii s-a constatat prezen ţa unui num ăr mic de exemplare dintre
speciile observate în special datorit ă sărăciei în resurse a ar ăturilor de toamn ă.
• Estimăm că impactul asupra acestora este mic şi nu există ipoteza apariţiei unui
impact semnificativ asupra integrităţii sitului.
• Impactul asupra p ăsărilor cuib ăritoare va fi redus şi poate fi evitat u şor
printr-o atent ă planificare a lucr ărilor în faza de construc ţie.
• Cu toate că nu se estimează un impact semnificativ pentru păsările migratoare,
datorită înălţimii mari de zbor, a faptului că se vor folosi turbine moderne şi a numărului
relativ mic de păsări care tranzitează suprafaţa proiectelor în timpul migraţiei, nu putem
exclude apariţia unor accidente în special în timpul migraţiei de primăvară.
• Impactul asupra p ăsărilor care ierneaz ă în zona proiectului va fi mic.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 122
• Au fost descrise măsuri pentru reducerea impactului printre care cea mai fezabilă
ni se pare acoperirea rotoarelor cu vopsea care să reflecte UV şi iluminarea, daca este
cazul. Cu lumină roşie intermitentă.
Mamifere
Lilieci
• Zona parcurilor eolian Eolian Invest, au fost studiate din punctul de vedere al
prezentei liliecilor în perioada mai-septembrie 2009.
• Zona reprezint ă o important ă scăzută din punctul de vedere al conserv ării
liliecilor, nu au fost identificate ad ăposturi sau coridoare de zbor intens folosite .
• Habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole, şi buruienişuri) sunt
folosite ocazional de un număr redus de lilieci ca terenuri de vânătoare.
• Probabil clădirile din satele apropiate oferă adăposturi pentru câteva specii de
lilieci.
• Impactul asupra liliecilor va fi foarte mic în peri oada de construc ţie dar pot
apărea accidente în perioada de operare.
Popândău
• Au fost identificate 5 colonii de popândăi
• Abundenţa cea mai mare se află in zona de sud-est a parcului eolian.
• Această specie este protejată de Directiva Europeană asupra habitatului şi de
legislaţia românească în domeniu.
• Prin măsurile luate atât de constructor, cât şi de beneficiar, Implementarea
proiectului nu va genera un impact negativ asupra acestei specii.
Impactul prognozat asupra biodiversit ăţii locale în faza de închidere
proiectului
Materialul decopertat, respectiv solul va servi la consolidarea, delimitarea
marginilor exploatării dar şi la ecologizarea zonei după încheierea etapei de exploatare.
El va trebui depozitat astfel încât apa pluvială sau vântul să nu îl mobilizeze în
atmosferă sau în cursurile de apă din vecinătate. Treptat în fazele succesionale de
închidere a parcului eolian vegetaţia şi habitatele se vor extinde spre zona decopertată,
acoperind-o. Se vor instala într-o primă fază specii pioniere, heliofile, chiar unele
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 123
ruderale. în timp habitatele se vor reface, daca se vor avea în vedere măsuri de
diminuare a eroziunii pluviale şi eoliene.
Măsurile de diminuare a eroziunii sunt suficiente pentru a asigura refacerea
zonei decopertate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.
Un impact negativ asupra biodiversităţii în zona de impact îl consta refacerea
vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare. Având
în vedere ecologia speciilor de plante existente în vecinătatea zonei de impact
considerăm că acest impact va fi foarte limitat, speciile prezente în habitat au de
asemenea capacitate de regenerare mare.
4.5.2 Măsuri de diminuare a impactului
Principalul risc asupra populaţiei de păsări şi chiroptere din zonă, precum şi cele
ce tranzitează zona parcului eolian îl constituie coliziunea cu zona de acţiune a
turbinelor eoliene. Riscul de coliziune a păsărilor şi chiropterelor survine numai în zona
de acţiune a rotorului turbinei cca 100 m diametru la o distanta situată între 50 şi 150 m
faţă de sol. Acest risc este influenţat de viteză de mişcare a turbinei precum şi de
comportamentul de zbor al păsărilor şi chiropterelor (înălţime, tip, durată şi perioadă
dezbor) variind de la o specie la alta.
Figura nr. 17 Harta siturilor Natura 2000 în Romani a pe grupe taxonomice
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 124
Pentru minimizarea acestui potenţial risc de mortalitate la păsări şi chiroptere
proiectantul a luat o serie de măsuri privind alegerea amplasamentului şi proiectarea
parcului eolian.
� zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a
rutelor de migrare a păsărilor;
� parcul eolian este de mărime medie – 15 turbine;
� sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost
proiectat subteran;
� turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;
� zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de
hrană pentru păsări şi chiroptere;
� în cazul în care se vor identifica chiroptere rănite/moarte, beneficiarul are
obligaţia de a monta pe fiecare turbină eoliană câte un dispozitiv de bruiere a
semnalului electromagnetic.
Analizând aceşti factori putem consideră că sensibilitatea amplasamentului faţă
de posibilii factori de risc este medie. Studiile efectuate asupra cauzelor de mortalitate
la păsări au evidenţiat faptul că turbinele eoliene prezintă un risc mult mai scăzut decât
ceilalţi factori de mortalitate la păsări.
Figura nr. 18 Cauzele mortalit ăţii la p ăsări
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 125
Măsuri de protec ţie a florei şi faunei
Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se
iau din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:
� amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor
de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;
� suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată
judicios la strictul necesar;
� traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de
lucru specificat;
� se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru
protecţia mediului;
� refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea
de şantier.
� Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost
proiectat subteran;
� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;
4.6. Peisajul şi impactul vizual
Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea să se manifeste asupra
locuitorilor din vecinătate, activitatea de construcţie ca şi cea de exploatare a parcului
eolian au efecte minore, insesizabile, efecte limitate şi de distanţa faţă de zonele locuite
(distanţa de 0,95 km faţă de satul Ijdileni, 1,6 km faţă de Frumuşiţa, 4 km faţă de
Tămăoani, 3,7 km faţă de Fântânele şi 1,5 km faţă de Scânteieşti).
Amplasamentul parcului eolian respectă distanţele de siguranţă impuse de
legislaţia în vigoare, respectiv Ordinul 4/9.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice
privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice
– revizia I, conform Anexei 3.
Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investiţiei este caracterizat
printr-o serie de coline ce întrepătrund câmpia înaltă - formaţiune care se extinde în cea
mai mare parte a zonei.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 126
4.6.1 Impactul prognozat
Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului parcului eolian îl
constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin modul de folosinţa al
terenurilor.
Valoarea estetică a peisajului este redusă deoarece nu există elemente cu valoare
deosebită în cadrul natural şi cel arhitectural, aşa încât nu va fi afectată. Dimpotrivă, în
cele mai multe locuri din România turiştii sunt atraşi de asemenea ansambluri, deseori
modificându-şi traseele pentru a le vedea. În acelaşi context, pe teritoriul viitorului parc
nu există păduri sau zone naturale folosite în scopuri recreative care ar fi putut fi
disturbate de funcţionarea turbinelor eoliene. În perioada de construcţie poate exista un
impact vizual neplăcut datorat aspectului şantierului în lucru (utilaje, mijloace de
transport, materiale de construcţie etc.). De asemenea, căile de transport pot avea un
aspect neplăcut pe durata amenajării lor.
În cazul parcurilor eoliene, impactul cel mai important asupra mediului are loc în timpul
perioadei de construcţie. Specificul acestei perioade este cel al oricărui şantier,
caracterizată printr-o concentrare de personal uman şi de utilaje, precum şi de activităţi
de modificare a aspectului locaţiei.
Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o
persoană la alta prin diferenţa de percepţie.
Efectele ambientale ale parcului eolian sunt pozitive, turbinele eoliene având o siluetă
elegantă care se integrează armonios în peisaj şi constituie atracţie turistică.
4.6.2 Măsuri de diminuare a impactului
Tabelul nr. 34 M ăsuri de diminuare a impactului pentru factorul de m ediu peisaj
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Design Amenajare Construc ţie Operare Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc contrastul între structurile turbinei şi peisaj. Utilizarea de vopsele mate pentru finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a luminii soarelui.
√
Design şi construcţie a substaţiilor în corelare cu zona amplasamentului.
√ √
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 127
Refacerea zonelor de teren afectate √ √ Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a drumurilor de acces de pe amplasament
√
4.7. Mediul social şi economic
Se apreciază că investiţia în înfiinţarea unui parc eolian şi obţinerea de energie eoliană
va avea un impact pozitiv asupra economiei locale (atât pe perioada de construcţie a
parcului cât şi pe durata funcţionării acestuia) evaluând următoarele posibilităţi: crearea
de noi locuri de muncă, preponderent din rândul populaţiei locale, investiţii
complementare direcţionate către spaţiul comercial aferent zonei, plata de taxe şi
impozite ce vor fi absorbite de bugetul local şi utilizate de comunitate, creşterea
generală a potenţialului economic al zonei şi atragerea de investitori în domeniul
energiei eoliene, precum şi eventuala extindere a acestui sector în zonă.
În ceea ce priveşte impactul potenţial asupra activităţilor economice, se iau în calcul
următoarele: pentru sectorul agricol se prevede întreruperea sau perturbarea
temporară a activităţilor tipice (lucrări agricole) în arealul de amplasare a turbinelor
eoliene. Acest impact va fi limitat în timp în funcţie de perioada de organizare a
şantierului.
Se adaugă consecinţele scoaterii din circuitul agricol al suprafeţelor pe care vor fi
montate instalaţiile, punctul comun de colectare şi platformele de montaj. Acest impact
este permanent, pe toată perioada de funcţionare a parcului. Suprafaţa afectată este
extrem de redusă (5,8 ha). În general, terenul agricol poate fi cultivat până la 0.5 m
distanţă de fundaţia turbinei.
Realizarea obiectivului nu implică efecte negative asupra sănătaţii oamenilor din zonă,
în codiţiile respectării cerinţelor legislative în vigoare referitoare la organizările de
şantier, la desfăşurarea activităţii de ridicare a parcului, la normele de poluare in
vigoare.
Pe parcursul funcţionării instalaţiilor impactul se poate materializa prin zgomotul şi
efectul vizual produs de turbinele eoliene. În ceea ce priveşte zgomotul centralele
eoliene sunt silenţioase şi devin din ce în mai silenţioase. În privinţa efectul vizual este
posibilă perceperea efectului de licărire al palelor dacă sunt bătute direct de soare, care
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 128
ar putea deranja şi care se poate percepe şi la distanţe mai mari. Însă acest fenomen
nu este foare des întâlnit, producându-se doar în zilele senine de la răsăritul soarelui
până la prânz doar dacă vântul bate dinspre direcţia privitorului.
Tot în etapa de construcţie vor apărea modificări ale traficului normal, datorită
transportului subansamblelor turbinelor (dimensiuni mari). Perturbările din trafic vor fi
cele specifice oricărui vehicul cu gabarit depăşit şi vor fi în strânsă legătură cu graficul
lucrărilor pe amplasament.
Înfiinţarea parcului eolian în zona de amplasament aduce şi modificări asupra
indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna Frumuşiţa. Tehnologia de
construcţii - montaj a Instalaţiilor de Turbine Eoliene implică operaţiuni atât simple cât şi
complexe ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt
asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În concluzie pentru aceste
operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 10 oameni/zi. O altă implicare a planului
este cea dată activitatea economică a unui agent care reprezintă o sursă de venituri
pentru comună.
Luând în considerare impactul realizării proiectului asupra indicatorilor sociali se poate
spune:
- aceştia devin semnificativi pentru zonă numai dacă sunt montate un număr mai mare
de cinci turbine (cu referire la dezvoltarea urbană);
- în perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine indicator social
semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare;
- dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial determină
modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.
- ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie menţionat
că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa
actual să se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor găsi soluţii
alternative până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul
din motivele pentru care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.
- tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci
şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 129
în care producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea
preţului energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.
Factori: caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului
propus vor include:
Faza de construc ţie
� capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian;
� faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni;
� perioadă de exploatare a proiectului de 20 ani;
� pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de 80-90 angajaţi.
Faza de operare
� generare de energie regenerabilă;
� suprafaţa totală ocupată de parcul eolian este de 740676 mp (din care doar 5,8
ha vor fi scoase din circuitul agricol) nu constituie un impact semnificativ asupra
activităţilor agricole;
� parcul eolian va utiliza doar o parte din suprafaţa totală a amplasamentului;
� va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.
Evaluare cost-beneficiu
Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt reprezentate de:
� costuri de construcţie;
� costuri de operare şi întreţinere.
� beneficiile proiectului de investiţie constau în:
� producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;
� reducerea poluării cu până la 120 000 tone CO2 echivalent în gaze cu efect de
seră;
� proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi recrutat local
dacă este posibil.
4.7.1 Impactul prognozat
Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unui proiect de anvergură
(parc eolian – producere energie electrică) va fi de natură socială cu potenţiale beneficii:
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 130
� crearea unui număr de 80-90 locuri de muncă permanente în perioada de
construcţie/amenajare estimată la 16 luni;
� 3-4 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian;
� impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale.
� surse suplimentare de venit la bugetul local.
Concluzii
Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate în
economia şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona
asociat dezvoltării proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi temporare,
servicii şi dezvoltare economică.
4.7.2 Măsuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.8. Condi ţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
Nu sunt prezente situri arheologice, monumente istorice, obiective culturale sau
religioase pe suprafaţa în cauză a căror activitate să fie influenţată negativ de
funcţionarea parcului. Situl arheologic de la Ijdileni (cod GL-I-s-B-02986, aşezare sec.
XIV-XVII Epoca medievală, aşezare sec. IX-XI Epoca medievală timpurie, aşezare sec.
IV Epoca migraţiilor, aşezare sec. XI-X î.Hr., Hallstatt cf. Listei Monumentelor Istorice
din judeţul Galaţi emisă de Ministerul Culturii şi Cultelor) se află în partea estică a
satului, la 200 m Sud de fosta incintă a C.A.P., opus ca direcţie zonei parcului eolian şi
la o depărtare de aprox. 3 km. De asemenea, Gara de călători Frumuşiţa (GL-II-a-B-
03081, Ansamblul gării de la Frumuşiţa, sat Frumuşiţa, com. Frumuşiţa, 1909, ce
include staţia de călători-gară, magazie mărfuri, magazie cereale) se află în intravilanul
satului Frumuşiţa, în partea estică a acestuia şi nu va fi afectată în nici un fel.
În cazul în care pe amplasament se vor descoperi vestigii arheologice în timpul
lucrărilor de amenajare, lucările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în
acest domeniu.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 131
Ansamblul eolian nu va interacţiona în nici un fel pe durata construcţiei şi funcţionării cu
obiective ale patrimoniului cultural, arhitectonic sau arheologic, neexistând, aşadar, nici
un fel de impact asupra acestora.
4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de
implementarea celor noua parcuri eoliene (SC BIXENT A Impex SRL, SC GAMISA
ENERGY SRL, SC ALLWIND Electric SRL, SRL AMMONIT EN ERGY SRL, SC
PALACE Construct SRL, SC MONEY INVEST SRL, SC ODIS SRL, Apollo 1 si 2),
folosind Matricea de tip Leopold
Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold.
Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc
în mod curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ
pe baza unor note care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.
Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la
studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate
în domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării
parcurilor eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări
de minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.
Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru
identificarea impactului generat de implementarea celor noua parcuri eoliene (SC
BIXENTA Impex SRL, SC GAMISA ENERGY SRL, SC ALLWIND Electric SRL, SRL
AMMONIT ENERGY SRL, SC PALACE Construct SRL, SC MONEY INVEST SRL, SC
ODIS SRL, Apollo 1 si 2), după cum urmează:
� s-a definit o matrice simplă în care aspectele de mediu se înscriu pe o axă, iar
efectele asupra mediului pe cealaltă axă.
� s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta
constând în folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală
predefinită cu cinci niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea
unor valori numerice în situaţii de decizie.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 132
Niveluri de referin ţă Defini ţie
5. Foarte important
- Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang - Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luată în considerare
4. Important
- Este relevant pentru problemă - Prioritate de ordinul doi - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor probleme - Poate să nu fie rezolvată în întregime
3. Importan ţă medie
- Poate fi relevantă pentru problemă - Prioritatea de ordinul trei - Poate avea impact - Poate fi un factor determinant pentru probleme majore
2. Mai pu ţin important
- Relevanţă nesemnificativă - Prioritate scăzută - Are impact mic - Nu este un factor determinant pentru problemele majore
1. Neimportant - Fără prioritate - Fără relevanţă - Nu are efecte măsurabile
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 133
Tabel nr. 35 Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea celor noua parcuri eoliene (SC BIXENTA Impex SRL, SC GAMISA ENERGY SRL, SC ALLWIND Electric SRL, SRL AMMONIT ENERGY SRL, SC PALACE Construct SRL, SC MONEY INVEST SRL, SC ODIS SRL, Apollo 1 si 2), folosind Matricea de tip Leopold
Aspecte de
mediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI
Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen scurt
Termen mediu
Termen lung Permanente Temporare Pozitive Negative
Biodiversitatea 1 3 Mediu social şi economic 5 1
Solul 1 2 Apa 1 2 Aerul 2 2 Factorii climatici 5 1 Patrimoniul cultural 1 1 Patrimoniul arhitectonic si arheologic
1 1
Peisajul 3 1 Zgomot 1 2
Total 3 5 3 3 5 3 3 3 5 21 16
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 134
Din examinarea lor se desprind următoarele:
• Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a preveni, reduce şi
compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului.
• Ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate
observa că raportul între impactul pozitiv şi cel negativ este în favoarea celui
pozitiv, având un caracter secundar, temporar pe termen scurt.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 135
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 136
Justificarea acord ării punctajelor la efectele pozitive şi negative
Biodiversitatea
S-a considerat un impact pozitiv fără efecte măsurabile datorită următoarelor
aspecte:
� conform planurilor de încadrare în zonă anexate reiese că amplasamentele analizate
nu se află în interiorul unei arii naturale protejate;
� aria strict de influenţă a proiectului nu este atractivă pentru speciile de pradă sau
pentru berze, specii cu zbor planat, datorită lipsei structurilor generatoare de curenţi
ascendenţi
� nu au fost identificate stoluri de gâşte care să folosească suprafaţa de studiu ca loc
de hrănire
� numărul speciilor observate este mic;
� numărul indivizilor aparţinând aceleaşi specii este mic, excepţie făcând corvidele şi
graurii.
� nu au fost observate locuri preferate pentru păsări, acestea fiind dispersate uniform
� aproape toate speciile cuibăritoare sunt adaptate agrosistemelor specii care,
conform datelor din literatura de specialitate sunt puţin afectate de parcurile
eoliene.
� toate speciile cuibăritoare, cu excepţia ciocârliilor înregistrează efective reduse în
aria de impact a proiectului.
� suprafaţa proiectului este neatractivă pentru păsările cu zbor planat din cauza
absenţei formaţiunilor geologice generatoare de curenţi ascendenţi cum ar fi
stâncăriile si a saraciei surselor de hrana.
� aproape toate păsările migratoare cu zbor planat au fost observate toamna zburând
la mai mult de 200 m altitudine. Aprecierea altitudinii de zbor a fost făcută prin
comparaţie cu suporturi de înălţime cunoscută cu ar fi stâlpi de medie tensiune,
stâlpi anemometrici etc.
� nu există un model clar stabilit în timpul migraţiei de primăvară, altitudinea şi
numărul păsărilor variind mult în funcţie de condiţiile meteo.
� cel mai mare număr de păsări migratoare cu zbor planat, aparţin speciilor barza
albă, viespar şi şoricar comun estic.
� nu au fost observate stoluri de gâşte care să folosească ari a de studiu ca loc de
iernare.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 137
� in timpul iernii s-a constatat prezenţa unui număr mic de exemplare dintre speciile
observate în special datorită sărăciei în resurse a arăturilor de toamnă.
� impactul asupra păsărilor cuibăritoare va fi redus şi poate fi evitat uşor printr-o
atentă planificare a lucrărilor în faza de construcţie.
� au fost descrise măsuri pentru reducerea impactului printre care cea mai fezabilă ni
se pare acoperirea rotoarelor cu vopsea care să reflecte UV şi iluminarea, daca
este cazul cu lumină roşie intermitentă.
În privinţa elementelor de mediu estimate a fi afectate de decopertarea solului, se
anticipează perturbarea activitatii faunei prezente pe amplasament. Deoarece utilizarea în
scopuri agricole a zonei presupune activitati de distrugere a faunei locale (prin imprastieri
de insecticide, ierbicide etc), se poate afirma ca decopertarea stratului fertil nu va afecta
biodiversitatea zonei.
Singurul caz când amplasamentele ar putea dezvolta un potenţial efect negativ
asupra biodiversităţii este pe durata migraţiei, atunci când păsările tranzitează zona în
cadrul unei căi secundare de migraţie. Totuşi sunt de mentionat avantaje datorate
particularităţilor zonei:
� distanţe mari faţă de zonele protejate;
� amplasarea turbinelor eoliene din parcurile din zona preponderent, in siruri, pe
directia N-S fara a constitui bariere E –V pe rute de deplasare;
� crearea de culoare de trecere intre sirurile de turbine si zonele rezidentiale;
� dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de orice urmă de
pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea
faunei şi florei sălbatice;
� în afara rutelor de migraţie ce se derulează, majoritar, de-a lungul apelor, cu evitarea
zonelor aşezărilor omeneşti; cât şi tendinţa păsărilor migratoare de a zbura la
altitudini considerabil mai mari decât înălţimea turbinelor
În ceea ce priveşte speciile de păsări care tranzitează zona studiată către diferite
locuri de hrănire sau cuibărit, impactul produs de turbinele eoliene este cu atât mai mic cu
cât acestea tind să tranziteze zona în zbor la altitudini mai mari decât înălţimea turbinelor,
cauză datorită căreia impactul este aproape inexistent.
După cum se poate observa în harta de mai sus, localizarea parcurilor eoliene, nu
se află în apropierea unei zone dens populate cu specii de chiroptere. Inexistenţa zonelor
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 138
împădurite în vecinătatea amplasamentului asigură un impact nesemnificativ al parcului
eolian asupra acestor specii.
Mediu social şi economic
S-au acordat 5 puncte pentru efectul pozitiv generat de implementarea parcurilor
eoliene datorită următoarelor beneficii :
� creşterea surselor de finanţare la nivel local;
� angajări de personal atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de
funcţionare;
� stoparea diminuării resurselor neregenerabile, un plus de 165 MW/h energie din
surse regenerabile;
Micşorarea suprafeţelor de teren agricol şi implicit al veniturilor din această
activitate va fi compensată de veniturile obţinute din taxele de concesionare, creşterea
preţurilor terenurilor, dezvoltarea infrastructurii rutiere din zonă.
S-a acordat un 1 punct pentru efectul negativ ca urmare a disconfortului generat în
perioada de construcţie.
Solul
S-a acordat 1 punct pentru efectul pozitiv al implementării proiectelor ţinând cont de
faptul că suprafaţa destinată efectiv construirii parcurilor eoliene este scăzută comparativ
cu suprafaţa totală propusă pentru implementarea proiectelor, mai mult nu se
prognozează o schimbare importantă a destinaţiei terenurilor din folosinţă agricolă în
neagricolă. Deci nu se poate vorbi de un efect semnificativ asupra solului şi subsolului din
zona de implementare a proiectelor decât în perioada de construcţie, fapt pentru care s-a
acordat un punctaj negativ (2 puncte).
Operaţiile de construcţie, funcţionare şi mentenanţă a parcurilor eoliene vor avea un
impact negativ asupra drumurilor locale, adăugându-se la traficul existent un număr relativ
mic de tranzituri, pe o perioadă determinată de timp, însă având ca dezavantaj gabaritul
mare al utilajelor de transport. De asemenea un impact negativ ar putea surveni prin
construirea simultană (pe perioade restranse) a celor noua parcuri, camioanele şi utilajele
de transport putând să afecteze infrastructura existentă, pe termen scurt pot apărea
probleme la transportul şi manipularea centralelor eoliene. Suprapunerea perioadelor de
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 139
constructie este putin probabila deoarece sunt proiecte in diferite faze de implementare si
chiar si in cazul aceluiasi investitor constructia este programata pe fiecare proiect separat.
Ţinând cont de măsurile pe care dezvoltatorul proiectelor le va lua prin amenajarea
căilor de transport necesare punerii în aplicare a investiţiei se estimează un impact
cumulativ diminuat.
Apa
S-a acordat 1 punct pentru efectul pozitiv al implementării proiectelor ţinând cont că
în toată perioada de funcţionare nu este necesară utilizarea apei în scopul producerii de
energie şi nici nu vor fi generate ape uzate.
S-au acordat 2 puncte pentru efectul negativ ca urmare a disconfortului generat în
perioada de construcţie. Prin măsurile pe care beneficiarul le va lua atât pe perioada de
construcţie cât şi de funcţionare a parcurilor eoliene asupra gestionării apelor uzate
menajere sau eventualelor poluări accidentale cu substanţe petroliere provenite de la
vehiculele de transport, antrenate de către apele meteorice, nu se poate preconiza un
impact cumulativ suplimentar celui deja existent.
Aerul
S-a acordat 2 puncte pentru efectul pozitiv al implementării proiectelor ţinând cont
de faptul că pe perioada de funcţionare nu există nici un fel de emisii în aer
S-au acordat două puncte negative datorate efectului negativ al implementării
proiectelor, datorită emisiilor de gaze de la utilajele şi mijloacele de transport care pot
contribui la creşterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune. Totuşi
ţinând seama de gradul tehnologic ridicat al utilajelor folosite fata de emisiile utilajelor
agricole folosite la activităţile specifice, precum şi de parametrii calitativi ai aerului din
zonă, impactul va fi unul redus, local şi temporar.
Impactul asupra calităţii aerului poate fi sesizat prin emisiile temporare de praf în
perioada de construcţie.
Impactul depinde de mai mulţi factori:
� durata şi perioada construcţiei;
� eficienţa măsurilor de reducere a impactului;
� distanţa dintre proiecte.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 140
Ţinând seama ca lucrările de excavare se vor suprapune cu perioada lucrărilor
agricole (când emisiile de praf de la utilajele agricole sunt foarte mari) şi că proiectele vor fi
finalizate pe faze, impactul va fi local, temporar şi nesemnificativ.
Factorii climatici
S-au acordat 5 puncte pozitive datorate efectului pozitiv generat de implementarea
parcurilor eoliene luându-se în considerare beneficiile aduse de utilizarea energiei cinetice
a vântului. S-a ţinut cont de respectarea principiilor dezvoltării durabile şi de politicile de
dezvoltare ale Uniunii Europene, care promovează reducerea utilizării combustibililor din
surse neregenerabile şi nu în ultimul rând, ţinând cont de ţintele asumate de România cu
privire la producerea de energie din surse regenerabile.
S-a acordat 1 punct negativ ca urmare a disconfortului generat în perioada de
construcţie.
Patrimoniul cultural
Nu este cazul, în zonă nu s-au identificat obiective de patrimoniu cultural.
Patrimoniul arhitectonic si arheologic
Nu este cazul, în zonă nu s-au identificat obiective de patrimoniu arhitectonic şi
arheologic.
Peisajul
S-au acordat 3 puncte pozitive datorate implementării parcurilor eoliene ţinând cont
de faptul că pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât
acela al stâlpilor de înaltă tensiune care transportă curentul electric din centralele de mare
putere la centrele de distribuţie, unde tensiunea este adusă la un nivel corespunzător
utilizării în gospodării. În România, numărul stâlpilor de înaltă tensiune este foarte mare,
pe când numărul turbinelor eoliene este mic astfel că impactul vizual nu constituie o
problemă.
Impactul vizual cumulativ al parcurilor eoliene poate fi resimţit numai în vecinătăţile
acestora.
De asemenea, din practica celorlalte ţări europene, care au un avans considerabil în
ceea ce priveşte producerea energiei electrice din surse regenerabile (în special, energie
eoliană) s-a constatat că amplasarea turbinelor eoliene s-a realizat la 50 m faţă de parcuri
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 141
naturale (Germania –Parcul Natural Friedrich Wilhelm lubke koog wind park , Italia –Parcul
Natural Abruzzi), fără ca peisajul să aibă foarte mult de suferit. Având în vedere ca
amplasarea parcurilor eoliene în judeţul Galaţi sunt în fază incipientă se poate aprecia că
acestea vor constitui o atracţie turistică semnificativă, iar vizitarea parcului cu urcarea în
nacela unei turbine poate deveni un important punct de atracţie.
Pentru impactul negativ generat de construirea celor cinci parcuri eoliene s-a
acordat 1 punct negativ luând în considerare disconfortul generat de organizarea de
şantier
Mai mult datorită diferenţelor de nivel şi a întinderii arealului evaluat nu se poate
preconiza un efect cumulativ negativ din punct de vedere al aspectului vizual, deoarece
parcurile eoliene nu sunt vizibile din satele învecinate în schimb sunt vizibile de-a lungul
drumului DJ 261.
Zgomot
S-a acordat un punct pozitiv pentru implementarea proiectelor având în vedere
faptul că în perioada de funcţionare conform calculelor şi graficelor pentru fiecare proiect
în parte nu se poate sesiza o amplificare a zgomotului produs de vecinătatea celor cinci
proiecte.
S-au acordat 2 puncte negative pentru impactul generat de realizarea parcurilor
eoliene în perioada de construcţie sănătatea şi siguranţa rezidenţilor din zona analizată
care poate fi afectată de către impactul generat de către zgomotul produs într-un interval
redus de timp în perioada de construcţie.
Impactul va fi sesizat la nivelul persoanelor care lucrează, sau care tranzitează
zona, deoarece zonele locuite sunt la distante apreciabile fără posibilitatea de a fi
influenţate.
Pentru evaluarea zgomotului produs de funcţionarea simultană a parcurilor eoliene
s-a realizat o prognozare a intensităţii zgomotului în zona parcurilor eoliene şi extins în
zonele învecinate. Dispersia intensităţii zgomotului produs s-a realizat prin calcul utilizând
soft de dispersie a sunetului („wind turbine sound calculator” – Danish Wind Industry
Association) pentru nivelul maxim produs de o turbină eoliană – 106,5 dB.
În perioada de funcţionare a parcurilor eoliene conform proiecţiei de dispersie a
zgomotului în zonele parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor din
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 142
vecinătatea parcurilor eoliene, nivelul intensităţii zgomotului situându-se în intervalul de 30
– 40 dB – nivel de zgomot asociat cu zgomotul de fond.
5. Analiza alternativelor
Această secţiune conţine o descriere a alternativelor propuse pentru dezvoltarea
proiectului în corelare cu:
� alegerea amplasamentului;
� conexiunea la sistemul/reţeaua de transport a energiei electrice;
� capacitate turbine, număr propus şi locaţie;
� alternativa de neimplementare a proiectului
Alegerea loca ţiei amplasamentului
Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă suprafaţă totală de
740676 mp, înscrisă în cartea funciară a localităţii Frumuşiţa, identificat prin T36
P113/1/43, P113/2/1, T42 P138/1/1, P138/1/6, T43, P167/1, P167/12, P164/38,
P167/1/46; T164, P1139, P1139/4, P1139/1, P1139/2, P1139/3, având în prezent
destinaţia de teren arabil, drumuri de exploatare, neproductiv situata în extravilan conform
Certificatului de Urbanism nr. 209/7599 din 08.11.2010 îl reprezintă potenţialul eolian al
zonei.
Turbinele eoliene din ansamblul eolian de la Frumuşiţa sunt montate respectând o
anumită dispunere in teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament
aerodinamic atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta
ţine cont de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an
calendaristic. În vederea modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru
evaluarea performanţelor energetice ale proiectului, Eolian Expert a efectuat măsurători in
situ pe Dealul Ijdileni în intervalul noiembrie 2008 – septembrie 2009
Datele obţinute au arătat că zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă.
De asemenea îl alegerea amplasamentului au contat şi factori privind:
� apropierea de liniile de transport a energiei electrice;
� existenţa terenurilor libere fără a crea un posibil impact asupra florei şi faunei din
zonă;
� distanţa faţă de zonele locuite;
� accesul la infrastructura rutieră.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 143
Conexiunea la sistemului de distribuţie a energiei electrice din zonă se va realiza
datorită avantajului economic de a putea transmite în reţea energia produsă de parcul
eolian la costuri minime, capacitatea sistemului de distribuţie a energiei electrice fiind
influenţată de diferiţi factori:
� diametrul conductorului electric;
� distanţa dintre surse – generator la cea mai apropiată linie de distribuţie;
� temperatura ambientală.
Transmiterea energiei electrice produsă de centralele eoliene se va realiza printr-un
cablu subteran până la punctele de conexiune ale fiecarei zone şi de aici de-a lungul
drumului la staţia de transformare Frumusita (cu o viitoare lucrare de modernizare ce va
face obiectul unui alt CU).
Caracteristicile cablului şi tehnologia de pozare va respecta prescripţiile ENEL:
- DC 4385 RO - Cabluri de medie tensiune tripolare cu elice vizibila pentru
montare subterană, izolate în polietilenă reticulară de grosime redusă, cu ecran
în tub de aluminiu sub înveliş de PVC sau PE.
Reţeaua de descărcare a energiei electrice de la turbine la staţia de transformare
se realizează îngropat, cablul electric poziţionându-se pe un strat de nisip şi protejat cu o
placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică, iar la partea superioară va fi protejat
cu o folie avertizoare PVC. Traseul cablului electric va fi semnalizat prin borne de marcaj.
Traseul cablului traversează în întregime terenul beneficiarului.
Realizarea conexiunilor reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu
Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul
Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru
centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel
prevederile avizului tehnic de racordare emis.
Alegerea capacităţii parcului eolian – maxim 45 MW şi numărul de turbine – 15, a
fost dimensionată pe baza studiilor efectuate în zonă privind potenţialul eolian şi
capacitatea de distribuţie a reţelei electrice existente asigurând astfel o viabilitatea
economică a investiţiei.
Locaţia turbinelor (amplasarea) s-a bazat pe utilizarea optimă a sursei de vânt
necesitând si o distanţă minimă de separaţie între turbine pentru a limita impactul cumulat
şi a interferentelor de vânt.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 144
Alternativa de neimplementare a proiectului are ca consecin ţe:
� până la 165 GWh/an energie electrică nu este produsă din surse regenerabile;
� pierderea oportunităţii de a reduce emisia a cca. 90 000 tone/an gaze cu efect de
seră;
� pierderea oportunităţii de dezvoltare economică a comunei şi locuri de muncă.
In cazul neimplementării planului, amplasamentul studiat îşi va păstra actuala
folosinţă, fiind insuficient exploatat şi în neconcordanţă cu actuala intenţie în ceea ce
priveşte dezvoltarea durabilă a comunei Frumuşiţa şi cu cerinţele actuale de valorificare
din punct de vedere economic a resurselor din zonă, respectiv a potenţialului eolian.
Valorificarea potenţialului natural al zonei este o oportunitate care trebuie abordată
cu maximă exigenţă profesională, cu discernământ critic, pentru ca efectele prezenţei unui
astfel de obiectiv să nu producă niciodată disfuncţionalităţi urbanistice, degradări
ireparabile ale condiţiilor de mediu, modificări ale ecosistemelor prezente în zonă.
6. Monitorizarea
Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi
determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru
factorii de mediu apă, aer, sol.
6.1. Factorul de mediu ap ă
Monitorizarea pe şantier va avea în vedere următoarele aspecte:
� verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de
construcţie a parcului eolian;
� monitorizarea managementului apelor uzate provenite din OS prin vidanjarea
corespunzătoare a toaletelor ecologice şi încadrarea în parametri NTPA 001/2002
de evacuare a apelor uzate;
� în perioada de funcţionare a Parcului Eolian nu se generează ape uzate.
6.2. Factorul de mediu aer
Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze monitorizarea pulberilor în
suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest posibil
poluant se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de funcţionare.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 145
În perioada de construcţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impuşi de
STAS 12574/87 Aer din zonele protejate şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea
Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor
de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în
suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în
aerul înconjurător.
Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de funcţionare.
6.3. Factor de mediu sol şi subsol
În perioada de construcţie, depozitarea temporară a componentelor turbinelor şi a
materialelor de construcţie precum şi o mare parte a organizării de şantier va trebui să se
realizeze cât mai eficient, astfel încât să se evite pe cât posibil efectul de tasare a solului
prin deplasări repetate ale maşinilor şi pentru a se diminua riscul producerii de accidente.
Scurgerile de carburanţi sau lubrefianţi, datorate unor scurgeri accidentale, vor fi diminuate
prin utilizarea produselor absorbante.
Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru
sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi
raportarea imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.
Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanţă prin utilizarea unor
echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat, funcţiile
turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unităţi de comandă şi
control.
6.4. Factor de mediu biodiversitate
În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă deosebită
asupra potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona. Astfel pentru
identificarea eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va monitoriza numărul de
carcase păsări şi chiroptere pe o perioada de un an de zile. După prezentarea raportului
de monitoring şi analizarea rezultatelor de către autoritatea competentă pentru protecţia
mediului se va lua decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.
Planul de monitorizare a impactului asupra biodiver sitatii
Monitorizarea biodiversit ăţii în faza de construc ţie În această fază va fi monitorizat impactul asupra reptilelor, păsărilor şi micromamiferelor.
Monitorizarea se va realiza până la terminarea lucrărilor.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 146
Reptile
Se va monitoriza impactul pe care şantierul îl provoacă asupra habitatelor de la
marginea drumurilor existente. Toate aspectele negative vor consemnate. Toate reptilele
găsite captive în şanţuri, gropi vor fi eliberate.
Reptilele care vor fi găsite moarte dar şi cele captive vor fi înregistrate în fişe de
teren special concepute pentru acest scop, în care vor fi trecute data observaţiei, specia,
gradul de alterare etc. Raportul va fi trimis autorităţii pentru protecţia mediului.
Păsările
Se va monitoriza impactul pe care şantierul îl are asupra populaţţilor de păsări. Se
va urmări: cuiburi distruse, număr de ouă distruse, indivizi morţi. Observaţiile vor fi
înregistrate în fişe care vor conţine: data observaţiei, condiţiile meteo, spacia, gradul de
alterare a indivizilor, sexul acestora, gradul de alterare a cuiburilor, ouălor. Raportul va fi
trimis autorităţii pentru protecţia mediului.
Micomamifere – popând ăi
Se va monitoriza impactul traficului în şantier asupra popândăilor. Popândăii care
vor fi găsiţi morţi ca urmare a traficului vor fi înregistraţi în fişe de teren special concepute
pentru acest scop cu detalii privind sexul şi vârsta. Raportul va fi trimis autorităţii pentru
protecţia mediului.
Monitorizarea impactului asupra biodiversit ăţii în faza de operare
În perioada de operare va fi monitorizat impacul asupra păsărilor şi liliecilor prin
metoda căutării cadavrelor de păsări şi lilieci, cel puţin trei ani.
Datele privind cadavrele găsite vor fi trecute în fişe speciale în care vor fi notate
specia, sexul, vârsta, data, condiţiile meteo.
Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de
perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabel
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Flora Păsări
cuib ăritoare
Păsări sedentare
Păsări de pasaj
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 147
Păsări care
ierneaz ă
Chiroptere
Amfibieni, reptile
Mamifere
Nevertebrate terestre
Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei
categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte
de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot
influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor
obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să
fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele
unui stagiu, după cum urmează:
păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de
cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;
păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de
migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul
perioadei de migraţie;
păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor
în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de
cuibărit;
păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările
cuibăritoare şi cele care iernează.
PLAN MONITORIZARE FAUN Ă
GRUPARE TAXONOMICĂ
OBIECTIVE INDICATORI
Reptile
1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente în cadrul amplasamentului;
2. Minimizarea impactului pe durata activităţilor de amplasare a turbinelor
1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;
2. Derularea lucrărilor doar în perioadele
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 148
prin organizarea durabilă a planului de construcţie şi stabilirea de măsuri clare în cadrul acestuia;
recomandate
Păsări cuibăritoare
1. Continuarea monitorizării răspândirii speciilor cuibăritoare în cadrul amplasamentului parcului eolian;
2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări cuibăritoare atât pe perioada amplasării turbinelor cât şi pe perioada de funcţionare;
3. Planificarea etapelor de construcţie a parcului eolian astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a cuibăritului acestor specii;
1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare
2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial
3. Respectarea perioadelor recomandate
Păsări de pasaj
1. Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul parcului eolian cât şi zonele adiacente;
2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata amplasării turbinelor precum şi pe durata funcţionării lor, în vederea asigurării unor condiţii optime de pasaj.
1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare
2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial
Păsări oaspeţi de iarnă
1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale populaţiilor de păsări în sectorul lor de iernare;
1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare
Mamifere
1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum şi a celor care pot tranzita amplasamentul parcului în căutarea hranei;
2. Monitorizarea dinamicii migraţiei speciilor de chiroptere în cadrul amplasamentului;
1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare
2. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 149
7. Situa ţii de risc
Atât în faza de construcţie, cât şi funcţionare şi dezafectare nu se poate vorbi de un
accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele naturale şi
antropice, se poate vorbi însă despre poluare accidentală pe perioada ante şi post
construcţie prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce tranzitează
amplasamentul pe perioada construcţiei parcului eolian.
Instalaţiile pot avea ca şi cauze de producere a poluărilor accidentale următoarele:
Cauze interne
a. Defecte de proiectare sau execuţie a instalaţiilor, a elementelor de control
sau de automatizare.
Ele se datorează:
� proiectării greşite din punct de vedere al rezistenţei mecanice, la coroziune, la
variaţiile de temperatură, etc;
� proiectării în lipsa unei documentări suficiente;
� nerespectării normelor tehnice de securitate;
� dotarea insuficientă cu aparatură de control, de siguranţă, sau de alarmare;
� lipsa studiilor accidentelor previzibile (avaria controlată).
b. Defecte de material se referă la fiabilitatea elementelor de construcţie
(aparatură de siguranţă, control şi alarmare). Ele se datorează eficienţei scăzute de
control.
Pe acest principiu, o avarie poate fi previzibilă şi trebuie să se asigure sisteme de
înlocuire sau de dublare care să evite propagarea în lanţ a efectului.
c. Defecte de exploatare
Ele se datorează:
� insuficienţei calitative şi cantitative a operatorilor unei instalaţii;
� insuficienţei instrucţiunilor şi instructajelor de exploatare;
� căderilor psihologice, fiziologice.
Cauzele externe
� schimbările situaţiei meteo: inversiuni termice, furtuni, etc;
� diverselor acte de sabotaj;
� calamităţilor naturale;
� dezastrelor majore.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 150
Pentru a spori caracterul de anticipare a oricăror evenimente, accidente, pentru ca
acestea să nu se transforme în accidente ecologice, vor fi luate în considerare de către
firmă:
� sursele potenţiale de accident, date de identificare;
� cauzele care pot produce evenimentul;
� factorul de mediu vizat;
� poluanţii potenţiali;
� aria posibilă de răspândire a poluantului şi de afectare în lanţ a altor surse
potenţiale;
� măsurile concrete de:
� prevenirea şi pregătirea pentru intervenţie;
� intervenţia operativă după declanşarea fenomenelor periculoase;
� intervenţia ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.
� mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi măsurile de asigurare operativă
a lor;
� echipele de intervenţie, responsabilităţi;
� măsurile şi metodele de organizare, înştiinţare şi alarmare a echipelor de
intervenţie;
� asigurarea reţelei de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru controlul
construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor factorilor de mediu -
cu obligaţia, în cazul detectării avariilor sau al depăşirilor valorilor admisibile ale
contaminării să înştiinţeze organismele stabilite prin schemele de înştiinţare şi să ia
măsurile de punere sub control a instalaţiilor;
� programele de instruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a echipelor de
intervenţie.
Ca surse de accidente de natură electrică, le reprezintă toate utilajele acţionate de
energia electrică şi bineînţeles, sistemul de distribuţie a energiei electrice.
Riscurile unor electrocutări există, în special, în cazul personalului de întreţinere a
instalaţiilor electrice. Evitarea unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea
unor oameni cu o bună calificare, responsabili şi conştienţi privind riscurile care există la
instalaţiile electrice.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 151
Substan ţe periculoase
Din punct de vedere al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident
major în care sunt implicate substanţe periculoase, substanţele utilizate în procesul
tehnologic (funcţionarea turbinelor eoliene) şi specificate în tabelul următor prezintă fraze
de risc R relevante, şi anume:
Tabelul nr. 36 Identificarea substan ţelor periculoase
Denumirea materiei prime,
a substan ţei sau a
preparatului chimic
Cantitatea anual ă/ existent ă în stoc
Clasificarea şi etichetarea substan ţelor sau a preparatelor chimice*)
Categorie - Periculoase/
Nepericuloase (P/N)
Periculozitate**) Fraze de risc*)
Ulei hidraulic 180 litri P Poate provoca efecte adverse pe termen
lung asupra mediului acvatic.
R53, S23, S51 Ulei transmisie 1440 litri P
Antigel P R22 R36 S26 S36 S37 S39
S45 S53
Riscuri naturale
Riscurile naturale la care este expusă zona de amplasare a Parcului Eolian, sunt:
� căderile masive de zăpadă;
� inundaţiile;
� cutremurele.
Căderi masive de z ăpadă
Obiectivul analizat – Parc Eolian – se va amplasa în extravilanul comunei
Frumusita, într-o zonă geografică cu căderi medii de zăpadă. Din acest motiv, se
consideră că prezintă un risc foarte scăzut la căderi masive de zăpadă, care să afecteze
buna funcţionare a turbinelor eoliene.
Inunda ţii
Nu există posibilitatea apariţiei unor inundaţii, principalele cursuri de apă situându-
se la o distanţă apreciabilă faţa de amplasamentul obiectivului.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 152
Seisme
Din punct de vedere seismic (conform S.R.11100/1-93: "Zonare seismică-
macrozonarea teritoriului României") amplasamentul se încadrează în macrozona de
intensitate seismică 81 având valoarea de vârf a acceleraţiei terenului de proiectare
ag=0,18 g, şi perioada de colţ Tc = 1.0 secunde. Potrivit normativului P 100/92, se va lua
în calcul zona "B" cu un coeficient ks = 0,75 şi o perioadă de colţ Te = 1,5 sec.
8. Descrierea dificult ăţilor
Pe parcursul elaborării Raportului privind Impactul asupra Mediului, pentru investiţia
analizată nu s-au întâmpinat dificultăţi practice sau tehnice.
9. Rezumat f ără caracter tehnic
Proiectul de investiţie „Parc eolian format din 15 turbine a cate 3 MW, construire retea de
descarcare a energiei electrice in statia Frumusita, construire drum de acces din drumurile
de exploatare, construire platforma macara, modernizare drumuri de exploatare,
organizare de santier, construire racord electric” in comuna Frumusita, judet Galati.” se
realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi atingerii ţintelor
naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a stimulării
realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a
României.
Amplasamentul propus realizării proiectului Parc eolian compus din 15 turbine
eoliene se desfăşoară pe o suprafaţă totală de 740676 mp, fiind înscrisă în cartea
funciară a localităţii Frumuşiţa, identificat prin T36 P113/1/43, P113/2/1, T42 P138/1/1,
P138/1/6, T43, P167/1, P167/12, P164/38, P167/1/46; T164, P1139, P1139/4, P1139/1,
P1139/2, P1139/3, având în prezent destinaţia de teren arabil, drumuri de exploatare,
neproductiv situat în extravilan conform Certificatului de Urbanism nr. 209/7599 din
08.11.2010.
Suprafaţa de teren de 740676,00 mp aferentă proiectului se află în proprietatea SC
Eolian Expert SRL (conform Contractului de vanzare cumparare nr 2973/01.10.2010),
urmând ca beneficiarul, Electrica SA, să dispună de această suprafaţă în regim de
închiriere (conform Contractului de inchiriere nr 415/ 13.10.2010) având următoarea
împărţire:
- Fundaţii turbine – 5700 mp (380 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă)
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 153
- Platforme de montaj – 22500 mp (1500 mp – suprafaţa ocupată de o platformă)
- Drumuri de acces la turbine şi drumuri de exploatare (5620 m x 5 m + 8270 m x 4 m ) –
61.180 mp
- Componente electrice (punct comun de colectare, staţii) – 2000 mp
9.1. Descrierea activit ăţii
Amplasamentul destinat investiţiei va rămâne cu destinaţie agricolă pe durata
derulării şi funcţionării proiectului, doar o mică suprafaţa din acesta fiind utilizată în scopul
propus.
Realizarea lucr ărilor specifice proiectului
Etapele propuse în realizarea proiectului sunt realizate cronologic astfel:
� Etapa I – Realizarea organizării de şantier
� Etapa II - Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul de
exploatare;
� Etapa III – Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea
turbinelor eoliene
� Etapa IV – Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul
eolian la staţia de transformare.
Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de
funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale.
Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în
acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate
sarcini izolate.
9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului
Evaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desfăşura în proiectul propus
s-a realizat ţinându-se cont de:
� legislaţia specifică pentru: apă, aer, sol şi subsol, deşeuri, factorul uman;
� normele metodologice, stabilite de legislaţia de protecţia mediului, pentru evaluarea
impactului;
� grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra
mediului;
� evaluarea de mediu cu ajutorul Matricei de tip Leopold.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 154
9.3 Impactul prognozat asupra mediului
Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie
Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:
� tehnologiile de execuţie propriu-zise;
� utilajele terasiere şi cele de transport;
� activitatea umană.
Surse de poluan ţi pentru aer
În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact
asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. În perioada
de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a atmosferei.
Surse de poluare a solului şi subsolului
Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de
amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele
activităţi:
� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;
� scurgeri accidentale de produse petroliere;
� transport utilizând utilaje de mare tonaj
Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării Parcului Eolian, asupra
factorului de mediu sol pot fi:
� deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot
produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;
Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie
Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor
grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de
zgomot.
Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului
Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt
emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.
Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a
direcţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în
satele apropiate, zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate
mai mică decât nivelul de zgomot din interiorul unei case.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 155
Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra
structurilor de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra
mediului.
Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultimă generaţie, certificate după
standardele internaţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor
efecte reduse asupra mediului ambiant.
Interferen ţele electromagnetice
Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele
eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de
palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel
reflectat.
Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă
generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse
au o influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.
Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice
(120 m înălţime faţă de sol) şi la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale
impactul produs de radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian
este nesemnificativ.
Biodiversitate
Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în calea
pasărilor migratoare sau a păsărilor ce se deplasează în diferite zone (zone de cuibărire,
hrănire sau zone de odihnă).
9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul
Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă, îl reprezintă potenţialul
ridicat al resurselor de vânt ce asigură viabilitate financiară a proiectului. Datele obţinute
au arătat că zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă.
De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:
� existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;
� teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;
� distanţă considerabilă fată de zonele locuite;
� accesul la infrastructura rutieră.
9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de med iu
Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 156
� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu
respectarea timpilor tehnologici necesari;
� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din
precipitaţii;
� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de
uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special;
� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor
de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti
şi în staţiile de epurare;
� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru
managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;
� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va
face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;
� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.
Măsuri de protec ţie a aerului
� sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în
perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. ca
urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare
în atmosferă a aerului impurificat/ gazelor reziduale;
� referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă
condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe
toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;
� utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul
de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi
puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
� alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de
alimentare carburanţi;
� procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt
puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub
acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;
� drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă
pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.
Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 157
În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de
poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea
mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise.
În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:
� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare
din punct de vedere al facilităţilor;
� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de
lucru;
� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,
care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele
pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând
solul şi stratul freatic;
� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din
perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea
de materiale etc.;
� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea
tuturor deşeurilor rezultate.
Măsuri de protec ţie a florei şi faunei
Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau
din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:
� amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor
de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;
� suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată
judicios la strictul necesar;
� traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de
lucru specificat;
� se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru
protecţia mediului;
� refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de
şantier.
� zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a rutelor
de migrare a păsărilor;
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 158
� parcul eolian este de mărime medie – 15 turbine;
� sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost
proiectat subteran;
� turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;
� zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de hrană
pentru păsări şi chiroptere.
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 159
Bibliografie: 1. Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI; Prof. univ. de. Florina BRAN; Dr. ec.
Simona DIACONU; Sef lucrari univ. ecolog Florian GRIGORE, Evaluarea impactului
ecologic şi auditul de mediu, Editura Economică, 2006
2. ROJANSCHI, V., BRAN, F. Politici şi strategii de mediu, Bucureşti, Editura
Economică, 2002
3. Montana Department of Natural Resources and Conservation Northeastern Land
Office - Environmental Impact Statement For Martinsdale Wind Farm LLC, Horizon
Wind Energy- February 2009
4. GREEN BEAN DESIGN - SILVERTON WIND FARM STAGES 1 AND 2 -
LANDSCAPE AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT - 30th July 2008
5. Heggies PtyLtd Suite6, Bulleen Road Balwyn North Australia - SILVERTON WIND
FARM – Noise Impact Assessment 23 iulie 2008
6. NGHenvironmental Suite1 216 Carp Street (PO Box 470) Bega NSW 2550, -
SILVERTON WIND FARM -Biodiversity Assessment, martie 2008
7. Rodger Ubrihien, Bega Duo Designs - TRAFFIC AND TRANSPORT IMPACT
STUDY, martie 2008
8. U.S. Department of Energy Western Area Power Administration Rocky Mountain
Region Loveland, Colorado - Western Area Power Administration - Mitigation Action
Plan for the Spring Canyon Wind Project - June 8, 2005
9. Florida Power and Light (FPL) Energy North Dakota - Wind Energy Center
(Edgeley/Kulm Project) – Environmental Assessment
10. Woodlawn Wind Energy Joint Venture - Woodlawn Wind Farm – august 2004
11. Department of Sustainability and Environment (DSE) Australia - RYAN CORNER
WIND FARM ENVIRONMENT EFFECTS STATEMENT- decembrie 2005
12. ENERGI E2 A/S Teglholmen A.C. Meyers Vænge 9 DK-2450 København SV -
Environmental impact assessment and monitoring - The Danish Offshore Wind
Farm
13. Demonstration Project: Horns Rev and Nysted Offshore Wind Farms ScottishPower
Renewables UK Limited An Iberdrola Renovables Company - Proposed
Queniborough Wind Farm, Leicestershire - December 2008
14. Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, Păsările din România şi Europa.
Determinator Ilustrat, versiunea românească Dan Munteanu, Societatea
Ormitologică din România;
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 160
15. Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti;
16. Curtean Bânăduc., Aspecte tehnice ale implementării reţelei Natura 2000 în
România, Vol III, 2006;
17. Darouczi, J., Sz., Zeitz, R., 2000, Cinci ani de experienţă – Programul pentru
Studiul şi Protecţia păsărilor, Alcedo 2000, nr.13/14;
18. Doniţă N et. al., 1992 – “Vegetaţia României”, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti;
19. Doniţă, N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Editura
Tehnicã Agricolã, Bucureşti;
20. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 –
“Habitatele din România”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti,. (ISBN 973-96001-4-X);
21. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2006 –
“Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva
Habitate (92/43/EEC)”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, (ISBN 973-96001-4-X);
22. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei
Române, Bucureşti;
23. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura
Academiei Române, Bucureşti;
24. Fortlage, C.A. (1990) Environmental assessment. A Practical Guide Gower
Publishing Company, England;
25. Glasson, J., Therivel R. and Chadwick A. (1994) Introduction to Environmental
Impact Assessment, UCL Press, London;
26. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura
2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca;
27. IUCN – Romania, 1996, National Strategy, Action Plan for Biodiversity
Conservation, Sustainable Use of its Components;
28. Lee, N. and Colley, R. (1992) Reviewing the Quality of Environmental Statements
Occasional Paper 24 (second edition), Department of Planning and Landscape,
University of Manchester;
29. Munteanu, D, Papadopol D, Weber, P, Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din
Romania, Publicatiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 2, Cluj Napoca 1994;
30. Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii,
sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti;
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 161
31. Papp T, Fântână C, 2008 - Ariile de Importanţă avifaunistică din România,
publicaţie comună a SOR şi Asociaţia “Grupul Milvus”
32. Sadler, B. (1996) Environmental Assessment in a Changing World: Evaluating
Practice to Improve Performance Canadian Environmental Assessment Agency and
IAIA - International Study of the Effectiveness of Environmental Assessment;
33. Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., 2008, Fitocenozele din România;
34. Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucureşti;
35. Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretică” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca;
36. Stefan Nicolae, Botanică sistematică, Ed Universitatea Al. Ioan Cuza, 2007;
37. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation
strategy for the wider environment. Cambridge, U.K.: BirdLife International;
� http://www.eukarya.ro/
� http://www.efloras.org/
� http://www.hear.org/
� http://plants.sagebud.com/
� http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/
� http://www.henriettesherbal.com/
� http://www.treknature.com/
� http://www.salvaeco.org
� http://ec.europa.eu/
� http://www.sor.ro/
� http://www.rspb.org.uk/
� http://www.birdlife.org/
� www.iucn.org
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 162
CUPRINS
1. Informaţii generale ................................................................................................................... 1
1.1 Informaţii despre titularul proiectului .................................................................................... 1
1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului
şi al raportului la acest studiu ...................................................................................................... 1
1.3 Denumirea proiectului............................................................................................................ 1
1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia ..................................................... 2
1.5 Durata etapei de funcţionare .............................................................................................. 17
1.6 Informaţii privind producţia .................................................................................................. 17
1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice ........................ 17
1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de
activitatea propusă ..................................................................................................................... 18
1.8.1 Zgomot şi vibraţii ............................................................................................................... 21
1.8.2. Interferenţele electromagnetice ...................................................................................... 26
1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică .......................................................................... 27
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea
motivelor alegerii uneia dintre ele ............................................................................................. 27
1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la
proiect .......................................................................................................................................... 31
1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea
/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ................................................. 33
1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă ... 33
2. Procese tehnologice .............................................................................................................. 35
2.1. Procese tehnologice de producţie ..................................................................................... 35
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare;
alternative avute în vedere ........................................................................................................ 38
2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici
disponibile ................................................................................................................................... 38
2.2. Activităţi de dezafectare ..................................................................................................... 38
3. Deşeuri .................................................................................................................................... 39
3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor .. 39
4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi măsuri
de reducere a acestora .............................................................................................................. 42
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 163
4.1. Apa ....................................................................................................................................... 43
4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ............................................................. 43
4.1.2 Alimentarea cu apă ........................................................................................................... 45
4.1.3. Managementul apelor uzate ........................................................................................... 45
4.1.4 Prognozarea impactului ................................................................................................... 45
4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................... 47
4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul Apă ....................................................................................... 48
4.2. Aerul ..................................................................................................................................... 48
4.2.1 Date generale .................................................................................................................... 48
4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi ................................................................................................ 53
4.2.3 Prognozarea poluării aerului ............................................................................................ 56
4.2.4 Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................... 56
4.3 Solul şi subsolul ................................................................................................................... 57
4.3.1 Date generale .................................................................................................................... 57
4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului ......................................................................... 60
4.3.3 Prognozarea impactului ................................................................................................... 62
4.3.4 Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................... 62
1.3.4 Hărţi la capitolul Sol .................................................................................................... 63
4.5. Biodiversitatea ..................................................................................................................... 64
4.5.2 Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................. 123
4.6.1 Impactul prognozat ......................................................................................................... 126
4.6.2 Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................. 126
4.7. Mediul social şi economic ................................................................................................ 127
4.7.1 Impactul prognozat ......................................................................................................... 129
4.7.2 Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................. 130
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural .............................................................. 130
4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea celor noua
parcuri eoliene .......................................................................................................................... 131
5. Analiza alternativelor ........................................................................................................... 142
6. Monitorizarea ........................................................................................................................ 144
6.1. Factorul de mediu apă ...................................................................................................... 144
6.2. Factorul de mediu aer ...................................................................................................... 144
6.3. Factor de mediu sol şi subsol .......................................................................................... 145
RIM SC ELECTRICA SA
MEDIU Consulting 164
7. Situaţii de risc ....................................................................................................................... 149
8. Descrierea dificultăţilor ........................................................................................................ 152
9. Rezumat fără caracter tehnic .............................................................................................. 152
9.1. Descrierea activităţii ......................................................................................................... 153
9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului ................................................................. 153
9.3 Impactul prognozat asupra mediului ................................................................................ 154
9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul ................................................................. 155
9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu ........................................ 155
Bibliografie: ............................................................................................................................ 159
