Raport privind Impactul asupra Mediului - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea... · 1 Raport privind Impactul asupra Mediului Proiect “ Construire

1

Raport privind Impactul asupra Mediului

Proiect “ Construire ferma pentru cresterea puilor de carne” comuna

Lumina, judetul Constanta

Beneficiar: S.C. LA FERM GRUP S.R.L., comuna Lumina, judeţul

Constanţa

Intocmit: Profesor dr. Ing. Georgescu P. Lucian

Octombrie 2010

2

Cuprins

1. Informatii generale ............................................................................ .. 1.1. Informatii despre titularul proiectului ................................................ 1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu ......................................... 1.3. Denumirea proiectului ........................................................................ 1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia .......................... 1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa .................................................... 1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului ........................................ 1.5. Durata etapei de functionare................................................................... 1.6. Informatii privind productia.............................................................. 1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice 1.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa.......................................................................... 1.9. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica.................................................. 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele.................................................... 2. Procese tehnologice...................................................................................... 2.1. Procese tehnologice de productie .............................................................. 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute in vedere ...................................... 2.1.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile.............................................................................. 2.2. Activitati de dezafectare ........................................................................... 3. Deseuri .......................................................................................................... 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora........................................................ 4.1 APA 4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului .................................... 4.1.2. Alimentarea cu apa ................................................................................. 4.1.3. Managementul apelor uzate.................................................................... 4.1.4. Prognoza impactului ............................................................................... 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului .......................................................... 4.2. Aerul 4.2.1 Date generale.......................................................................................... 4.2.2 Surse si poluanti generati ........................................................................ 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului .................................................................. 4.2.4 Masuri de diminuare a impactului ...........................................................

3

4.3 Solul 4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitie granulometrica, permeabilitate, densitate)................................................................................... 4.3.2 Conditii chimice din sol, activitatea biologica, poluarea in zona ........... 4.3.3 Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante; conditii geotehnice 4.3.4 Tipuri de culturi in vecinatate................................................................. 4.3.5 Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti................................ 4.3.6 Sursele de poluare a solului .................................................................... 4.3.7. Prognoza impactului................................................................................ 4.3.8 Masuri de diminuare a impactului ........................................................... 4.2. Geologia subsolului ................................................................................... 4.4.1 Caracterizarea subsolului pe amplasament............................................... 4.2.2. Impactul prognozat ................................................................................. 4.3. Biodiversitatea............................................................................................ 4.3.1. Informatii despre biotipurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helestee si nisipuri. 4.3.2. Ariile de protectie de interes comunitar SCI .......................................... 4.3.3. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia speciilor............................................................................................................. 4.3.4. Habitate ale speciilor de plante in Cartea Rosie .................................... 4.3.5. Rute de migrare ...................................................................................... 4.3.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci ......................................... 4.3.7. Impact prognozat .................................................................................... 4.4.Peisajul........................................................................................................ 4.4.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia ... 4.4.2. Impactul prognozat ................................................................................. 4.4.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural ......................................... 4.4.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone-tampon); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor.......................................................................................... 4.4.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor. 4.4.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare; numarul si diversitatea punctelor de observare............................ 4.4.7. Masuri de diminuare a impactului .......................................................... 4.5. Mediul social si economic......................................................................... 4.5.1. Evaluarea mediul social si economic ..................................................... 4.5.2. Masuri de diminuare a impactului ......................................................... 4.6. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural.......................................

4

4.6.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale . 4.6.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice .................................. 5. Analiza alternativelor.................................................................................... 5.1. Descrierea alternativelor: amplasament alternative, alt moment pentru demararea proiectului, alte solutii tehnice si tehnologice. Masuri de ameliorare a impactului asupra mediului ......................................................... 5.2. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pentru fiecare componenta de mediu ............................................................ 6.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul desfasurarii lucrarilor de constructie. .................................................................................................... Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functionarii fermei de crestere a puilor ................................................................................................................ 7. Situatii de risc ............................................................................................... 7.1. Riscuri naturale .......................................................................................... 7.2. Accidente potentiale................................................................................... 7.3. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului............................................................................. 7.4. Planuri pentru situatii de risc .................................................................... 7.5. Masuri de prevenire a accidentelor............................................................ 8. Descrierea dificultatilor................................................................................. 9. Rezumat fara caracter tehnic........................................................................ 9.1. Descrierea activitatii, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor stiintifice etc................................................................................. 9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si, daca exista, incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului ......................................................................................................... 9.3. Impactul prognozat asupra mediului ........................................................ 9.4. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu ................. 9.5. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului……………………………………………………………………… 9.6. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact......................................................... 10. Surse de informare ...................................................................................... 11. LISTA ABREVIERILOR .........................................................................

5

Raport privind impactul asupra mediului

Proiect

“Construire ferma mixta pentru cresterea puilor de carne”

1. Informatii generale

1.1 Informatii despre titularul proiectului

S.C. LA-FERM GRUP S.R.L. str. D1 NR.79, Depozit 10-trup Mamaia

Nord, lotul 320,localitatea Navodari, judetul Constanta.Tel:0723208990

1.2 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a

impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu

PFA Georgescu P. Lucian, persoana fizica autorizata, atestata de

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

1.3 Denumirea proiectului

“Construire ferma mixta pentru cresterea puilor de carne”

Scopul evaluarii de mediu

Studierea impactului activitatilor care se vor desfasura, va evidentia

posibilele surse de poluare si efectele pe care le pot determina, pe baza

6

carora se va mentiona necesitatea de a fi luate masuri care sa contracareze

eventualele efecte negative.

Analiza activitatilor si a contextului in care acestea se desfasoara

permite identificarea si estimarea efectelor pe care le determina, efecte pe

baza carora se vor mentiona masurile care le contracareaza pe cele negative.

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileste efectele

ce vor rezulta din impactul activitatii care urmeaza a fi desfasurata in cadrul

investitiei, denumita , „Construire ferma pentru cresterea puilor de carne”,

precum si asupra factorului social si economic.

Obiectivele Studiului de evaluare a impactului au in vedere stabilirea

urmatoarelor:

� modificari posibile pozitive sau negative, ce pot interveni in calitatea

factorilor de mediu prin desfasurarea activitatii;

� nivelul de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei si al

riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major;

� modul de incadrare in reglementarile legale in vigoare privind

protectia mediului;

� masuri ce pot fi luate pentru a se asigura protectia mediului.

Raportul privind Impactul asupra Mediului s-a intocmit conform

recomandarilor din Ghidul metodologic privind etapa de definire a

domeniului evaluarii si de realizare a raportului la studiul de evaluare

aprobat prin OM nr. 863/2002.

La intocmirea Raportului privind Impactul asupra Mediului au fost

analizate urmatoarele documente:

• Contract vanzare cumparare nr.739/26.03.2008

• Certificat de Urbanism nr. 316/2009 “ Construire ferma mixta pentru

cresterea puilor de carne”;

7

• Avize si notificari ale autoritatilor judetului Constanta (aviz DSP

nr.8630/01.102009, notificare ANSVSA DSV Constanta nr.26/

01.10.2009, aviz DADL Constanta nr.78/27.10.2010);

• Adeverinta nr. 8980RP/01.10.2009 Agentia pentru Protectia

Mediului Constanta;

• Plan de incadrare in zona 1:5000;

• Plan de situatie si amplasare in zona

• Studiu de fezabilitate intocmit de SC TWINS MANAGEMNT LCN

SRL;

• Documente de referinta BAT/BREF - Cele mai bune tehnici

disponibile aplicabile pentru proiectul propus.

1.4 1.4 1.4 1.4 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuiaDescrierea proiectului si descrierea etapelor acestuiaDescrierea proiectului si descrierea etapelor acestuiaDescrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

Obiectivele principale urmărite prin realizarea investiţiei sunt următoarele:

Crearea unei exploataţii agricole şi a unei noi capacităţi de producţie

animalieră în condiţii eficiente şi de creştere a competitivităţii între

unităţile de producţie româneşti şi cele din Uniunea Europeană;

Implementarea standardelor comunitare în materie prin adaptarea

acestora la realizarea exploataţiei agricole;

Realizarea de produse cu o valoare adăugată cât mai mare;

Introducerea de echipamente de producere şi utilizare a energie din

surse regenerabile de energie în scopul protejării şi îmbunătăţirii

calităţii mediului împotriva surselor de poluare cu efect de seră.

Sporirea productivităţii muncii în agricultură.

Cresterea gradului de absorbire a fondurilor europene

Avantajul major al amplasamentului ales il constituie plasarea lui in

centrul de interes al activitatilor cu specific agricol si de crestere a

8

animalelor si pasarilor, cu posibilitatea de acces si crearea de utilitati

necesare functionarii in conditii optime.

In plus, beneficiarul se afla in procedura de pregatire a cererii de finantare

pentru fonduri structurale Implementarea proiectului va imbunatati rata

atragerii fondurilor nerambursabile de la UE, va crea locuri de munca si va

utiliza in mod favorabil potentialul economic si social al zonei.

S.C. LA-FERM GRUP S.R.L. detine in proprietate terenul in suprafata de

6,36 ha unda se va amplasa ferma pentru cresterea puilor de carne .

De asemenea un alt avantaj in constituie posibilitatea accesarii Fondului

European Agricol pentru Dezvoltare Rurala implementat prin Programul

National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, Masura 121, „Modernizarea

exploatatiilor agricole”.

Comuna Lumina din judeţul Constanţa are determinat un potenţial MEDIU

agricol pentru categoria păsări potrivit “Studiului pentru determinarea

zonelor de potenţial, a zonelor geografice şi marjelor brute de standard

unitare pentru proiectele din cadrul măsurii 3.1 Investiţii în exploataţiile

agricole” elaborate de către Institutul de Cercetări pentru Podologie şi

Agrochimie (ICPA) – Bucureşti şi Institutul de Cercetare – Dezvoltare

pentru Economie Agrară (ICDEA).

1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa

Amplasamentul obiectivului propus „ Construire ferma pentru

cresterea puilor de carne” aflat in folosinta S.C. LA-FERM GRUP S.R.L.,

conform contractului de vanzare – cumparare autentificat cu nr.

739/26.03.2008, este situat in extravilanul comunei Lumina, sat Sibioara,

judetul Constanta, parcela A 915/21.

9

Suprafata de teren pe care se realizeaza investitia este incadrata

conform Certificatului de urbanism nr.316/2009 ca si folosinta actuala in

categoria „teren arabil”, destinatia stabilita prin planurile de urbanism si de

amanajare a teritoriului aprobate fiind de “teren cu destinatie agricola

TDA”.

Vecinatatile amplasamentului destinat investitiei sunt:

� la Nord – Rizescu Codruta;

� la Est – drum exploatare 914;

� la Sud – drum exploatare 916;

� la Vest – lot 915/20.

Accesul la amplasament se va asigura din drumul de exploatare DE

914 la intilnirea cu DE 916.

• In zona exista in apropierea terenului analizat o linie electrica

de medie tensiune, beneficiarul avind astfel posibilitatea asigurarii

energiei electice prin amplasarea pe teren a unui post de

transformare la sol.

• Deoarece in zona nu exista retele de apa potabila, pentru

asigurarea apei necesare se vor fora 2 puturi de adincime cu un

rezervor de colectare a apei, in imediata vecinatate a puturilor.

• In zona nu exista retele de canalizare astfel incit se va monta o

microstatie de epurare biologica.

Parametrii terenului si constructiilor propuse sunt:

S teren = 4 ha

Suprafata totala construită la sol va fi de Ac = 3000mp

P.O.T. = 4,7 %;

P.O.T. maxim propus = 15%;

10

C.U.T. = 0,047

C.U.T. maxim propus= 0,25

Amplasamentul se inscrie in zona seismica D cu perioada de colt Tc=1s si

coeficient seismic KS=0,16.

1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului

Pe amplasamentul situat in Comuna Lumina, sat Sibioara se va

amenaja o ferma de crestere a puilor pentru carne, proiect ce se va derula in

doua faze:

� I - constructie proiect

� II – punere in functiune ferma crestere a puilor pentru carne.

Investiţia propusă a se realiza constă în:

� Construirea a două hale – adăposturi pentru creşterea intensivă a

puilor pentru carne în localitatea Lumina sat Sibioara judeţul

Constanţa care va avea o capacitate de producţie de

47.600/capete/ciclu/fermă;

� Construirea unui spaţiu care să deservească personalului de

producţie;

� Construirea unei platforme betonate care să aibă ca scop

depozitarea dejecţiilor rezultate în urma încheierii fluxul

tehnologic şi folosirea acestuia ca îngrăşământ organic natural

aplicat solului înainte de înfiinţarea fiecărei culturi conform unui

plan de fertilizare întocmit şi avizat de organismele abilitate,

respectiv Agenţia de Consultaţă în Pedologie şi Agrochimie;

� Amenajarea aleilor betonate în incinta fermei;

� Realizarea împrejmuirii perimetrale a fermei;

11

� Asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţie, energie,

apă, canalizare, gaz etc.;

� Realizarea iluminatului exterior;

� Asigurarea fluxului tehnologic al halelor – adăposturi prin

achiziţionarea sistemelor de transport al hranei, adăpare, ventilaţie

şi climatizare, silozuri depozitare furaje etc.;

� Achiziţionarea echipamentelor tehnologice necesare bunei

funcţionări a fermei luându-se în consideraţie consecinţele şi

impactul producerii unor riscuri precum întreruperea cu energie

electrică a fermei datorită unei defecţiuni sau avarii la sistemul

naţional energetic, motiv pentru care se impune achiziţionarea ca

echipament tehnologic a unui grup electrogen care să asigure

alimentare cu energie electrică a exploataţie pe durata întreruperii

pănâ la restabilirea şi furnizarea energiei electrice din sistemului

naţional energetic;

� Achiziţionarea echipamentelor şi dotarea fermei cu sisteme de

producere a energiei termice prin intermediul surselor regenerabile

de energie, precum panourile solare.

Procesele parcurse in faza de constructie a proiectului sunt:

Lucrari de constructii, pentru obiectivele:

Hale-adaposturi pentru cresterea puilor de carne de inaltime P, cu

Sc=1219mp/hala

Spatiu administrativ P Sc=200mp

Platforma betonata pentru depozitarea dejectiilor

Microstatie de epurare a apelor uzate

Puturi forate si rezervor colectare apa

12

Lucrari de montaj, hidro ce cuprind:

• executare instalatii electrice;

• iluminat artificial interior;

• amplasare utilaje;

• conectare sisteme de automatizare;

• alimentare utilitati;

Lucrarile propuse a se executa pentru realizarea fermei constau in

construirea a:

o doua hale-adaposturi pentru cresterea puilor de carne de

la 1 zi pina la 42 de zile.

o spatiu administrativ in suprafata de 180 mp

o 2 puturi forate

o Rezervor de colectare a apei

o microstatie de epurare biologica a apelor uzate

o platforma betonata pentru depozitare deseuri

o siloz furaj

Constructiile vor fi cu caracter definitiv potrivit legii 50/1991 cu

modificarile si completarile ulterioare.

Toate lucrarile de constructii si constructii-montaj aferente realizarii

investitiilor propuse se vor desfasura cu respectarea prevederilor OUG

195/2005 modificata si completata cu legea 265/2006 privind protectia

mediului pe perioada de executie si exploatare.

HALELE – ADĂPOST

Lucrarile propuse a se executa pentru realizarea fermei constau in construirea

a doua hale, nivel parter – adaposturi pentru cresterea intensivă a puilor de

13

carne de la 1 zi pana la 42 zile. Suprafata construita la sol a unei hale va fi de

1200 mp/hala, construcţia va fi

realizată pe structură metalică,

cu fundaţie de beton, având

pereţi din panouri

termoizolante de tip

“sandwich” cu urmatoarele

dimensiuni

L = 85 m ; l = 14 m ; H

coama=3.5 m.

Halele sunt amplasate in partea de est a amplasamentului , catre drumul de

exploatare DE 914.Orientarea este motivata de functionalitate, de punctele

cardinale si de accesul rutier. Relatia rutiera se va face dinspre drumul de

exploatare DE 914 care la randul lui are acces din DE 916 care vine din DN

22A Tulcea-Constanta.

Cladirile propuse vor avea regimul de inaltime parter, considerindu-se cota

zero deasupra drumului de acces si se vor realiza pe structura metalica cu

inchideri usoare (panouri Rompan,izolatie din vata minerala,invelitoare din

panouri Rompan, tabla cutata sau onduline).Fundatiile se vor face din beton

armat, izolate, in zona stilpilor metalici de sustinere ai intregii structuri.

CONSTRUIRE PLATFORMĂ BETONATĂ

Construirea unei platforme betonate cu dimensiunile L x l= 32 m x 13

m=416 m.p, prevazuta cu acoperis, care să aibă ca scop depozitarea

dejecţiilor/a patului epuizat rezultate în urma încheierii fluxul tehnologic şi

folosirea acestuia ca îngrăşământ organic natural aplicat solului înainte de

Figură 1 – Hala adăpost proiectată pentru creşterea

puilor de carne

14

înfiinţarea fiecărei culturi conform unui plan de fertilizare întocmit şi avizat

de organismele abilitate, respectiv Agenţia de Consultanţă în Pedologie şi

Agrochimie Constanta. Capacitatea de stocare a platformei va fi de aprox.

500 mc. (32 x13x1,2)

Birou administrativ + laborator + filtru sanitar

Investiţia cuprinde şi construirea unui spaţiu care

să deservească personalului de producţie,

respectiv, birourile maistrului, medicului veterinar,

a şefului de fermă, un spaţiu de servire a mesei,

grupurile sanitare şi nu în ultimul rând vestiarele

filtru conform normelor sanitar – veterinare în

vigoare.

Spaţiul va avea o suprafaţă construită de 180 mp

Se vor amenaja in trei camere separate ce au ca scop desfasurarea

activitatiilor de birou: arhivarea documentatiei, intocmirea si urmarirea

tuturor activitatilor curente precum si a activitatilor din ferma sub aspect

sanitar. Zona de filtru sanitar cuprinde: vestiar dezechipare personal, dus,

vestiar echipare personal, hol, curatatorie echipament lucru sala de mese si

camera odihna personal. Vestiarul – filtru este amplasat la limita zonei de

productie, astfel incat intrarea persoanelor in vestiar sa se faca din afara

zonei de productie, iar iesirea din vestiar sa asigure accesul direct in zona de

productie a exploatatiei. La intrarea si iesirea din vestiarul – filtru vor fi

amenajate sisteme de dezinfectie pentru incaltaminte.

Figură 2 spatiile care deservesc

personalului de producţie

15

In laboratorul veterinar se vor desfasura activitati specifice de analiza,

conservare, cercetare. Laboratorul va fi dotat cu echipamente specifice:

calculator, aparate de diagnostic si analiza, microscop etc.

Pentru realizarea constructiilor aferente biroului administrativ, filtrului

sanitar si laboratorului se vor executa lucrari de realizare a fundatiilor,

constructie/montaj pereti, structuri acoperis, instalatiilor electrice, utilitati

etc.

2 PUTURI FORATE cu H= 15m, executate in sistem hidraulic cu

noroi subtiat si continuate in partea superioara sialterata a sisturilor verzi cu

3-5m si echipate cu pompe.

1 REZERVOR DE COLECTARE A APEI -tip hidrosfera si cu

V=70mc, care va fi utilizat atat pentru inmagazinarea apei cat si pentru

rezerva de apa intangibila pentru incendii.

1 MICROSTATIE DE EPURARE BIOLOGICA

CARACTERISTICI TEHNICE: • Diametru 1,6 m

• Lungime 1,83 m

• Volum util 3000 litri

• Nu necesita bioactivatori

Statia este prevazuta cu:

-Recipient cilindric orizontal dublu compartimentat cu volum util de

3000 litri

-Separator de grasimi

-Dispozitiv de dispersie a aerului ( tub cu membrana de cauciuc

perforata pentru aerarea cu bule )

-Aerator(suflanta de aer)

16

-Furtune, mufe, racorduri necesare punerii in functiune a instalatiei

-Racorduri intrare – iesire flexibile pe teava PVC 110 mm

-Gura de vizitare/vidanjare cu h= 400 mm si diametrul de 1000 mm

-Capac pentru gura de vizitare.

Modul de functionare se poate descrie astfel: in bazinul de sedimentare

materia organica cu greutate specifica mai mare decat a apei sedimenteaza,

iar restul se ridica la suprafata apei formand un strat de cativa centimetri. In

bazinul de aerare sub actiunea bacteriilor aerobe apa isi imbunatateste

parametri si totodata aici se formeaza flocoane de namol care se depun pe

fundul bazinului.

Siloz furaj tip Chore-Time 1.0 buc 45-00905 9 FT. / 2.75 m cu urmatoarele caracteristici :

Capacitate stocare : 19.4 t

Volum : 30.3 m³

Inaltime : 7.7 m

Diametru : 2.75 m

Umplere pneumatica cu tub de umplere de 160 mm si tub de evacuare aer de

102 mm.

Moara cu ciocanele MC 11 CV

Caracteristici tehnice :

- capacitate de macinare : boabe – cca. 1,1 – 1,4 t/h

stiuleti – cca. 0.6 t/h

orz – ovaz – cca. 0.6 – 0.9 t/h

- putere instalata – 13.2 kW/380V

- actionare - EM - 11 kW/3000 rot/min

- EM - 2.2 kW/3000 rot/min

17

- numar de ciocanele – 40 buc

- dimensiuni orificii site – 3-5 mm

- suprafata necesara (de lucru) – 2,5x2,5 mp

- inaltime (pentru ciclon) – cca. 2800 mm

- greutate – cca. 450 kg

ÎMPREJMUIREA PERIMETRALĂ

Se va realiza împrejmuirea perimetrală pe întreaga suprafaţă a fermei

avicole.

Lungimea totală a împrejmuirii este de 400 ml. In interiorul incintei se vor

asigura conditii de apropiere a autoutilitarelor p.s.i fata de toate constructiile

care se vor executa in acest sens se a pietrui si se va compacta si drumul de

acces.

Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi

cultivate cu culturi specifice si necesare cresterii pasarilor.

Se recomanda ca pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia

cladirii sa se evite impermeabilizarea terenului peste minimul necesar pentru

accese.

In zonele din imediata vecinatate a sediului administrativ se recomanda

plantarea speciilor de arbori ale caror radacini contribuie la stabilizarea

terenurilor.

ALIMENTAREA CU APĂ

- Sursa: subteran, in incinta fermei, constand in doua puturi forate cu H=15 m; Qmax.4-8 mc/ora.

18

Apa va fi pompată în reţeaua de distribuţie prin intermediul a unui hidrofor,

amplasat adiacent rezervorului de înmagazinare a apei.

Hidroforul de tip Gardena asigura alimentarea automata cu apa a halelor, a

sediului administrativ asigurind un debit si o presiune constanta.

Pompa porneste automat atunci cand este nevoie de apa si se opreste

automat cand consumul de apa inceteaza.

Volume de apa captate din subteran (conform Avizului DADL) :

-Necesarul de apa

Mediu zilnic=25,40mc (0,30 l/s)

Maxim zilnic=33,02mc (0,38 l/s)

Maxim orar=2,75mc (0,76 l/s)

-Cerinta de apa

Mediu zilnic =27,20mc (0,31l/s)

Maxim zilnic =35,36mc (0,41l/s)

- Volume evacuate:

zilnic maxim 0,69 mc, anual 251,85 mc

zilnic mediu 0,55 mc, anual 200,75mc

- Instalatii de aductiune si inmagazinare: conducta de aductiune a apei de la

foraje la rezervorul de inmagazinare a apei va fi executata din metal cu

D=4”.

-Retea de distributie: este din otel, cu Dn 3-4 toli.

-Apa pentru stingerea incendiilor – este asigurata din rezervorul tip

hidrosfera de V= 70 mc, prin hidranti interiori, hidranti exteriori .

Aparate de masura si control- apometru amplasat pe conducta de alimentare.

UTILITATI, RETELE

19

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Alimentarea cu energie electrică a fermei pentru creşterea intensivă a puilor

de carne se va realiza prin construirea unui post de transformare la sol în

anvelopă având o tensiune nominal de 100kVA care să asigure cantitatea

necesară de energie electrică pentru funcţionarea în bune condiţii a activităţii

de creştere a puilor broiler.

Alimentarea cu energie electrică se va efectua în două etape, şi anume:

1. Racordul postului de transformare la reţeaua electrică aeriană de medie

tensiune existentă în partea de sud amplasamentului.

2. Alimentarea cu joasă tensiune a halelor şi a spaţiului de deservire a

personalului de producţie.

În vederea racordării la reţeaua electric aeriană de medie tensiune

beneficiarul investiţiei SC LA – FERM GRUP S.R.L va solicita

operatorului de reţea din zonă, în speţă S.C ENEL DISTRIBUŢIE

DOBROGEA S.A – UNITATEA TERITORIALĂ REŢEA CONSTANŢA,

eliberarea unui aviz tehnic de racordare. După obţinerea acestui aviz tehnic

de racordare prin care se aprobă racordarea la reţeaua electrică de distribuţie

se va întocmi un proiect tehnic conform Legii 50/1991 pentru alimentarea cu

energie electrică a fermei.

Proiectul tehnic va fi întocmit de către un operator economic atestat în

condiţiile Legii 13/2008 a energiei electrice de către autoritatea competentă,

în speţă ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul

Energiei şi supus avizării în comisia tehnică de avizare din cadrul Unităţii

Teritoriale Reţea ENEL Constanţa.

Partea de racord la reţeaua electrică de distribuţie de medie tensiune se va

efectua prin plata de către beneficiar a tarifului de racordare care este un tarif

20

reglementat conform HG 90/2008 – privind aprobarea Regulamentului de

racordare a utilizatorilor la reţelele electrice de interes public.

Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial,

aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe, ventilatoare, instalatii

frigorifice, moara de cereale destinata producerii furajelor, transportoare

melcate, sisteme de asigurare a furajelor si a apei in halele de crestere a

puilor.

DENUMIRE MATERIAL UM CANTITATE DESTINATIE

1. PLATBANDA 40X4 M 580 PRIZA PAMANT-ORIZONTALA

2. TARURI-TEAVA OLZN-2.5” 36 M 120 PRIZA PAMANT- VERTICALA

3. CUTI SEPARATIE CU ECLISA BUC 16 PRIZA PAMANT

4. PLATBANDA OL ZN25X4 ML 70 CAPTARE PARATRAZNET

5. CAPTATOR PARATRAZNET BUC DCC+ PARATRAZNET

6. TIJA SUSTINERE CAPTATOR OL

ZN 11/4”

ML 6M PARATRAZNET

7. CLEME FIXARE PLATBANDA BUC 70 PARATRAZNET

8. STALP MT SC 15015 BUC 2 RETEA MT

9. DESCARCATORI MT 24KV

DOMS-24

BUC 3 MT-STALP1

10. SUPORT DESCARACTORI STPS

DOMS-24

BUC 1 MT-STALP1

11. SEPARATOR STEPno 24 KV BUC 1 MT-STALP1

12. CONSOLA DERIVATIE MT CDVi-

550

BUC 1 MT-STALP EXISTENT

13. CONSOLA INTINDERE CIT-140 BUC 1 MT-STALP1/STALP2

14. IZOLATORI INTINDERE24KV BUC 12 MT-STALP

EXISTENT/STALP1/STALP2

15. TUB PROTECTIE

MECANIC(ENEL) CABLU MT

KGEM 125/3M-S

M 12 MT-STALP1

16. CABLU MT(LEC) ARE45H5RX

1X150 3x(1x150)

M 20 MT-LEC

17. Bratara metalica suport cablu

DS1206

BUC 5 MT-STALP1

18. Kit cap terminal 20 Kv DJ-

4476/1(2X3)

BUC 2 MT-LEC

19. POST TRAFO MT 100KVA-

COMPLET ECHIPAT MT SI

MASURA JT

BUC 1 MT-TRAFO

20. CABLU ACYABY3X35+16 M 100 JT- ALIM. HA1

21

21. CABLUACYABY3X25+16 M 40 JT- ALIM. HA2

22. CABLU ACYABY 4X16 M 30 JT- ALIM. SEDIU ADM

23. CABLU CYABY4X2.5 M 600 CIRC ILUM EXT

24. STALPI ILUMINAT METALICI

H=6.5 TIP KLMK(DUOVERIZIO)

BUC 5 ILUM EXT

25. CORPURI DE ILUMINAT

EXTERIOARE 250W PVB

BUC 8 ILUM EXT.

26. TABLOU CU FOTOCELULA –

LUXOMAT 1

BUC 1 ILUM EXT

27. FIRIDA BRANSAMENT FB3 BUC 3 H1+H2+ PAV ADM

28. LINII FURAJARE BUC/HALA 3 FLUX TEHNOLOGIC

29. SISTEM SUPENDARE SI DE

RIDICATLINII DE FURAJARE

BUC/HALA 3 FLUX TEHNOLOGIC

30. SISTEM DE ADAPARE PUI DE

CARNE LA SOL


31. SIST DE SUSPENDARE SI

RIDICARE LINII DE ADAPARE


32. TRANSP DE FURAJARE CU

SPIRALA


33. SISTEM DE CONTROL AL

FURAJULUI SI CANTARIRE

SILOZ FURAJAT


34. PLACA DE CANTARIRE HG-

20INCLUSIV SOFTWARE


35. SILOZ FURAJAT BUC/HALA 1 FLUX TEHNOLOGIC 36. VENTILATOARE MINIMA

VENTILATIE

BUC/HALA VEZI LISTA

UTILAJE

DETALIATA

SISTEME HALA

37. CLAPETI DE AER BUC/HALA VEZI LISTA

UTILAJE

DETALIATA

SISTEME HALA

38. VENTILATOARE PENTRU

MAXIMA VENTILATIE

BUC/HALA VEZI LISTA

UTILAJE

DETALIATA

SISTEME HALA

39. CLAPET VENT. TUNEL BUC/HALA VEZI LISTA

UTILAJE

DETALIATA

SISTEME HALA

40. CORTINE ACOPERIRE

PANOURIDE RACIRE

BUC/HALA VEZI LISTA

UTILAJE

DETALIATA

SISTEME HALA

41. PANOURI DE RACIRE BUC/HALA VEZI LISTA

UTILAJE

DETALIATA

SISTEME HALA

42. SISTEM DE ALARMA BUC/HALA VEZI LISTA

UTILAJE

SISTEME HALA

22

DETALIATA

43. SISTEM ILUMINAT ORION -

LAMPA11W –U-V pentru hala-

(FARA CABLU)

BUC/HALA VEZI LISTA

UTILAJE

DETALIATA

SISTEME HALA

44. COMPUTER CONTROL CLIMAT BUC/HALA VEZI LISTA

UTILAJE

DETALIATA

SISTEME HALA

45. SISTEM INCALZIRE CU

AEROTERME AER CALD ERMAF

BUC/HALA VEZI LISTA

UTILAJE

DETALIATA

SISTEME HALA

46. SISTEM COMUNIATII DATE BUC/HALA VEZI LISTA

UTILAJE

DETALIATA

SISTEME HALA

47. CABLU CYYF 3X2.5 M/HALA 600 SISTEME HALA

48. CABLU CYY F4X4 M/HALA 400 SISTEME HALA

49. JGHEAB METALIC 200 mm M/HALA 200 INST ELECTRICE

50. CORP ILUMINAT TIP PO –HOL

TAMPON

BUC/HALA 4 INST ELECTRICE/HALA

51. INTRERUPATOR BUC/HALA 5 INST ELECTRICE/HALA 52. CABLU CYY-F 3X1.5 M/HALA 400 INST ELECTRICE/HALA 53. CABLU CYY-F 3X2.5 M/HALA 50 INST ELECTRICE/HALA 54. CABLU 4X2.5 M/HALA 50 INST ELECTRICE/HALA 55. CABLU CYYF 4X6 ML/HALA 10

56. PRIZA 220V 16A BUC/HALA 2 INST ELECTRICE/HALA 57. PRIZA 380V 16A BUC/HALA 1 INST ELECTRICE/HALA 58. CORP ILUMINAT SIGURANTA

/EVACUARE 2X8W


59. TABLOU GENERAL TG-10

MODULE Pi-30KW


60. CORP ILUMINAT FIDI/FIDA

4X18W 220V

BUC 30 INST ELECTRICE/ PAV ADM.

61. CORP IL SIG 2X8W 220V BUC 4 INST ELECTRICE/ PAV ADM. 62. INSTRERUPATOARE 220V BUC 6 INST ELECTRICE/ PAV ADM. 63. PRIZA ST 220V BUC 16 INST ELECTRICE/ PAV ADM. 64. CODUCTOR FY2.5 M 500 INST ELECTRICE/ PAV ADM. 65. CONDUCTOR FY1.5 M 250 INST ELECTRICE/ PAV ADM. 66. TUB PVC M 300 INST ELECTRICE/ PAV ADM. 67. CONDUCTOR FY6 M 20 INST ELECTRICE/ PAV ADM. 68. CABLU TCS 2X2X0.5 M 50 INST TEL/ PAV ADM

69. FIRIDA/JB/ TELEFONIE FIXA BUC 1 INST TEL/ PAV ADM

Achiziţionarea echipamentelor tehnologice necesare bunei funcţionări a

fermei luându-se în consideraţie consecinţele şi impactul producerii unor

riscuri precum întreruperea cu energie electrică a fermei datorită unei

23

defecţiuni sau avarii la sistemul naţional energetic, motiv pentru care se

impune achiziţionarea ca echipament tehnologic a unui grup electrogen care

să asigure alimentare cu energie electrică a exploataţie pe durata întreruperii

pănâ la restabilirea şi furnizarea energiei electrice din sistemului naţional

energetic.

ALIMENTAREA CU GAZ

Distanta de siguranta fata de diferite obiective :

- cladire, spatii de productie, anexe – 10 m

- limita de proprietate – 10 m

- linii de inalta tensiune – 25 m

Caracteristici rezervor, fundatie si imprejmuire rezervor :

- rezervor - Lungime 4.70 m

- latime 1.20 m

- inaltime 1.56 m

- fundatie (placa beton) – Lungime 5.50 m, latime 2.00 m, grosime 15

cm (deasupra solului)

- imprejmuire – inaltime plasa 1.80 m

Realizarea sistemelor de canalizare

Evacuarea apelor uzate menajere, rezultate de la spatiul destinat

personalului, precum si a apelor uzate tehnologice, provenite de la

igienizarea halelor, se va face intr-un bazin betonat cu capacitatea de 50mc.

Inainte de evacuare apele uzate sunt epurate intr-o ministatie de epurare,care

se va monta la limita sud-vestica a amplasmentului. Reteaua de canalizare se

va executa din conducte PVC-KG cu D=160 mm. Apa din bazin va fi

utilizata la irigarea terenului agricol detinut de SC LA FERM GRUP SRL.

24

Pichet incendiu - In interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de

incendiu complet echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii

inceputurilor de incendii: topor-tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI;

cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu CO2 si pulbere, lopata

PSI, lada cu nisip etc. Vor fi achizitionate ca mijloace de prima interventie in

caz de incediu 32 stingatoare portabile tip P6.

Obiective in cadrul proiectului

Obiectivele generale si

obiectivele specifice

Obiectivele urmarite prin proiect Descrierea modului in care se

urmareste atingerea

obiectivelor

EG1 – Proiectul respecta:

conformitatea cu obiectivul

general al măsurii:

cresterea competitivitatii

sectorului agricol printr-o

utilizare mai buna a resurselor

umane si a factorilor de

productie si indeplinirea

standardelor nationale si a

standardelor comunitare

a) şi cu cel puţin unul din

obiectivele specifice:

Crearea unei noi exploataţii

agricole în scopul creşterii puilor

de carne

construirea unei ferme mixte

pentru creşterea puilor de

carne de la o zi până la 42 de

zile cu o greutate medie la

sacrificare de 1,970 kg.

înfiinţarea culturilor de cîmp în

special porumb şi grâu.

a) Adaptarea

exploataţiilor la standardele

comunitare;

b) Creşterea veniturilor

exploataţiilor agricole sprijinite;

Implementarea standardului

privind protecţia apelor împotriva

poluării cu nitraţi proveniţi din

surse agricole

Construirea unei platforme

betonate pentru colectarea

şi depozitarea dejecţiilor

solide rezultate în urma

încheierii fiecărui ciclu de

producţie şi folosirea

acestuia ca îngrăşământ

natural organic înainte de

înfiinţarea culturilor de camp

25

conform planului de

fertilizare a solului.

Obiectivele generale si

obiectivele specifice

Obiectivele urmarite prin proiect Descrierea modului in care se

urmareste atingerea

obiectivelor*

EG2 - Proiectul să fie în acord

cu:

a) potenţialul agricol al zonei20 şi

b) să demonstreze

îmbunătăţirea performanţei

generale a exploataţiei agricole

la data dării în exploatare a

investiţiei:

Obiective tehnice:

- achiziţia de tractoare,

combine, maşini, utilaje,

echipamente etc, care

determină creşterea

productivităţii muncii,

îmbunătăţirea calităţii

produselor agricole,

introducerea de tehnologii

performante,

îmbunătăţirea condiţiilor de

lucru;

- construirea şi/sau

modernizarea clădirilor

Construirea fermei pentru

creşterea puilor de carne

Construirea a două hale –

adăposturi pe structură

metalică cu fundaţii izolate la

stâlpii de sustinere, zid

perimetral care să unească

fundaţiile stâlpilor, pereţii vor fi

din panouri termoizolante de

tip “sandwich”, învelitoarea va

fi din acelaşi material ca pereţii

şi va avea o grosime de 0,70

mm.

Adăposturile va asigura

microclimatul necesar

bunăstării şi sănătăţii

26

operaţionale care conduc la

asigurarea conformităţii cu

standardele comunitare;

- diversificarea producţiei în

funcţie de cerinţele pieţei,

realizarea de noi produse şi

introducerea de noi tehnologii .

Obiective economico-

financiare:

- creşterea viabilităţii

economice.

Obiective de mediu

- reducerea emisiilor

dăunătoare cu efect de seră şi

o mai bună gestionare a

deşeurilor rezultate din

activitatea de producţie;

- reducerea emisiilor de

amoniac (şi a altor gaze), în

special în exploataţiile de

creştere a animalelor prin

respectarea standardelor

sanitar-veterinare, de igienă şi

de bunăstare a animalelor;

- asigurarea respectării

cerinţelor fitosanitare,

ecologice etc.;

animalelor conform normelor

sanitar – veterinare în vigoare.

Montarea panourilor solare

pentru asigurarea energiei

termice si electrice în spaţiile

destinate personalului de

producţie;

Sisteme moderne de

climatizare şi ventilaţie

amplasate în halele –

adăposturi pentru asigurarea

microclimatului puilor

Microstatie de epurare a apei

uzate

27

Constructie Dotari Caracteristici constructive

Hale Adapost

Sistemul de crestere (adapostire)

Sistemul de crestere utilizat este „la sol” folosind asternut

permanent

Sitemul de hranire si alimentare cu apa

Halele adapost sunt prevazute cu 4 linii de adapare si 3 linii de

furajare.Hala adapost cuprinde si o camera tampon.

Sistem de furajare pui de carne la sol

Sistem hranire,compus din hranitori model C2-Shallow

w/windows, assy, control hranitoare,unitate de control,

motoreductor 0,37 kW -380 V-3 ~ inclusiv releu protective

motor,si buncar

- Capacitate:23.800 pui/hala

- suprafata construita: Sc = 1.200 mp lungime: L = 85 m

- latime: l = 14 m

- inaltime utila (interioara, la streasina): Hstreasina = 3,00 m

- inaltime la coama: Hcoama = 3,50 m

- 3.0 buc x Linie furajare cu urmatoarele caracteristici:

lungime Linie : 79.3 m

lungime tub hranire : 3.05 m

numar tuburi de hranire: 26.0 buc

numar hranitori / tub : 4 .0 buc

numar hranitori / linie: 105.0 buc

kit buncar model 150 plastic: 1.0 buc

- motoreductor cu releu de protectie : 1.0 buc

28


Sistem de suspendare si ridicare linii de furajare

Lungime linie furajare: 79.3 m

Sistem de adapare pui de carne la sol

4 linii de adapare prevazute cu nipluri /hala

Sistem de suspendare si ridicare linii de adapare

Lungime linie adapare: 79.3 m

-3.0 buc x Sistem complet cu actionare manuala, scripeti,

cabluri, un punct de suspendare la fiecare 2,44 m, cu inaltimea

medie de max. 4,00 m

4.0 buc x Linie de adapare cu urmatoarele caracteristici :

� lungime linie adapare : 79.3 m

� lungime tub adapare : 3.05 m

� numar tuburi adapare / linie 26.0 buc

� distanta intre niple: 15.0 cm

� numar niple / tub 20.0 buc

Inclusiv releu protectie motor, buncar si accesorii.

4.0 buc x Sistem complet cu actionare manuala,scripeti,

cabluri, un punct de suspendare la fiecare 2,44 m,cu inaltimea

medie de max. 4,00 m

29


Controlul climatului in hale

Computer Controlul Climatului CC36 Vision 911/16 R

1 computer/hala

Sistem de Ventilatie Ventilatoare pentru minima ventilatie

1 Ventilator 1450 C 200-240V/50 Hz

Clapeti de admisie aer 1 buc/hala

4 Senzori de temperatura, 16 iesiri digitale cu releu si 2 iesiri analogice 0-10 V Control turatie ventilator variabil Speedtronic 506, 20 Amp Senzor umiditate H-701 Senzor presiune statica 355 0-10V Cutie cu 16 relee Tub protectie cablu (rola 100 m) Cablu pentru senzori de temperatura si Comunicare PC, 1x2x0.8, Perechi torsadate (Rola 500 m) Cablu senzor de umiditate,3 x 0,8,rosu,Rola 100 m) Presetupa PG 16 Piulta pentru Presetupa PG 16 Clapeta de inchidere pentru ventilator 1450C Grilaj de protectie pentru ventilator 1450C Clapet admisie tronson lateral,PU,Dim. LxHxW=650x270x95mm Plasa protectie Kit scripete si Sfoara Clapet admisie Fronton,PU,Dim. LxHxW=842x305x120mm Plasa protectie Kit scripete si Sfoara Clapet admisie Fronton,PU,2 Nivele,Dim. LxHxW=1500x800x135mm

30


Ventilatoare pentru maxima ventilatie

1 ventilator Tip 140 R/S /hala

Cortina automata pentru sistemul de racire

1 /hala

Sistem de racire cu panouri evaporative closed top

1 buc/hala

Sistem de încalzire cu aeroterme aer cald Ermaftip GP 95

1buc/hala

clapeta de inchidere grilaj de protectie, elice otel inox . Intreruptor manual Scripete D= 22mm material plastic Clema plastic pentru reglare cablu Troliu cu motor WM125 / 300KG 230-240V 50/60HZ 1PH Senzor transmitere pozitie Set Montaj WM125 / WM250 Ghidaj cablu WM125 / WM250 Dia.80 + 2.5mtr. cable Intreruptor protectie motor Panou Racire - 1'x6' - Acoperire G.COR KIT,COOL SUMP - (9/03) SUB Pompa,Submersilbila - DOC7T W/FITT TROUGH,T-COOL 24"X100MILX31'' - KIT,TURBO COOL PAD FRAME 30'' - Intreruptor,Automat protectie pompa la lipsa apa Generator de aer cald GP 95, Gaz Lichefiat, 230V - 95kW Kit furtun Gaz Lichefiat Robinet Gaz 3/4"

1 camera tampon in fiecare hala

Camera – filtru este asezata inainte de intrarea in ferma, este prevazuta cu o antecamera, dotata cu dulapuri metalice, unde personalul va lasa hainele de strada. De aici se trece intr-o incapere aseptica, unde cei care intra in ferma se vor echipa cu echipamentul de protectie, (halat, boneta, talpici). Iesirea

31


din aceasta incapere este, practic, intrarea in ferma si se face prin traversarea unui filtru dezinfectat, format din solutii dezinfectante speciale, impregnate intr-un suport textil special.

Siloz depozitare

furaje 1.0 buc tip 45-00905 9 FT. / 2.75 m

Capacitate stocare : 19.4 t Volum : 30.3 m³ Inaltime : 7.7 m Diametru : 2.75 m

Statie de Epurare 1 microstatie de epurare biologica

CARACTERISTICI TEHNICE: • Diametru 1,6 m • Lungime 1,83 m • Volum util 3000 litri Frecventa vidanjare – 2 ani

platforma

depozitare

dejectii/patului

epuizat

1 platforma betonata

Dimensiunile platformei sunt L = 32 ml, l = 13 ml. Platforma va fi acoperita, iar capacitatea de stocare va fi calculata astfel incat sa permita inmagazinarea gunoiului din cele doua hale pentru intreaga perioada din an in care este interzisa imprastierea gunoiului de grajd pe terenurile agricole (noiembrie - februarie, respectiv iulie – august)

Birou

administrativ –

laborator, filtru

sanitar

Birouri, calculator, aparate de diagnostic si analiza,

microscop.

Vestiar, dus.

Panouri solare Venti SV 30- 2 buc

suprafata construita: Sc = 180 mp Cladirea va fi dispusa pe un singur nivel se vor amenaja in trei camere separate ce au ca scop desfasurarea activitatiilor de birou: arhivarea documentatiei, intocmirea si urmarirea tuturor activitatilor curente precum si a activitatilor din ferma sub aspect sanitar.

32

Pentru punerea in functiune si desfasurarea activitatilor specifice fermei de crestere a puilor de carne se vor derula

urmatoarele procese tehnologice:

· probe tehnologice ale instalatiilor si utilajelor;

· aprovizionarea cu materii prime;

· punerea in functiune a obiectivului – “Ferma crestere pui de carne “

Dotari tehnologice auxiliare

Dotari Caracteristici

Sistem de epurare fizico-chimica a apelor menajere si tehnologice

Capacitatea statiei de epurare 3mc/zi.

Alimentarea cu apa potabila

Din 2 foraje de adancime si stocare intr-un rezervor tampon

Panou de alimentare cu energie electrica

Racord trifazat 380V

.

33

1.5 Durata etapei de functionare

Ferma de crestere a puilor de carne din comuna Lumina sat Sibioara, judetul Constanta, va functiona o perioada

nedeterminata de timp in functie de cerinta de carne de pasare, de conditiile economico-sociale generale, de

existenta conditiilor legale de functionare precum si de strategia de dezvoltare pe termen lung a proprietarului.

1.6 Informatii privind productia

Halele – adăposturi din cadrul exploataţiei propusă a se infiinţa vor avea o capacitate de 23.800 pui/hala rezultând

o densitate de populare de 20 pui/m2

În cadrul exploataţiei se vor construi 2 hale – adăposturi şi capacitatea totală de producţie va fi de 23.800 x 2 =

47.600 pui/fermă/ciclu.

Fluxul tehnologic în creşterea puilor pentru carne, pe aşternut permanent este de 8 săptămâni din care: cresterea

pasarilor 6 saptamâni, curatirea si igienizarea halelor 2 saptamâni.

Denumirea activităţii Durata/săptămâni Zile

Creşterea păsărilor 6 săptămâni 42 zile

Curăţare şi igienizare

hală

2 săptămâni 14 zile

34

Acest flux permite creşterea a 6,5 cicluri/an pe aceeaşi suprafaţă.

Perioada de crestere a puilor pentru carne cuprinde trei faze :

Start (0-2 saptamani) – faza cea mai dificila din viata puilor, dar si cea mai importanta;

Crestere (de la varsta de doua saptamani pana la cca o saptamana inainte de livrare) – faza cea mai lunga din

viata puilor unde realizeaza cel mai mare spor in greutate si consuma cea mai mare parte a furajelor;

Finisare (in ultima saptamana inainte de livrare).

1.7 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice.

Principalele materii prime si materiale auxiliare (raportate la produsele finite rezultate (47600

capete pui de carne/serie ). Pentru fiecare categorie de pui de carne (greutate corporala) se folosesc categorii de

nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate conform tabelului:

35

Materii prime

Proces tehnologic/ activitate in care se utilizeaza

Natura chimică/ Compoziţia

Cantitati zilnice/ anuale/capacitati maxime

Destinaţie in mediu

Mod de depozitare

Periculozitate pentru mediu (prin natura chimica sau mod de depozitare)

1 2 3 4 5 6 7

Nutreturi combinate

Hrana pui Conform Retetei

4,3 kg hrana/pui/serie (2,7 kg furaj/kg pui viu)

100% metabolizat 80% eliminat si evacuat o data cu dejectiile

Se aduce de la FNC la ferma si se va depozita pe amplasament in buncarele prevazute pentru fiecare hala

Nu

Apa pentru consum menajer si in scopuri tehnologice - din care

Apa de baut pentru pui

Prelevata din subteran; calitate potabila

8,4 l/pui/serie calculat la 0,2l/pui/zi

partial metabolizata, partial eliminata si evacuata o data cu dejectiile

Nu se stocheaza Nu

Spalari hale pui 0,36mc/mp/an mai maredecat in BAT calculat cu dif.de 0,15 l/pui/zi

Evacuare in reteaua de canalizare a fermei.

Nu

Energie electrica

Iluminat interior si exterior; Functionare motoare linii de furajare, electropompe si ventilatoare

5kW/h/pasar

e/serie Se preia din Sistemul Energetic National printr-un post TRAFO de 250 kVA Pentru situatii de avarii: grup electrogen.

Nu

36

GPL

Incalzirea halelor Functionarea aerotermelor pentru aer cald tip Ermaf

270 000Nmc/an

evacuat in aer sub forma de gaze arse

Alimentare din rezervor de GPL

Nu

Asternut (paie sau rumegus)

Asternut in hale

Material lemnos Rumegus sau paie

max. 400 tone/an

evacuat o data cu dejectiile si folosit ca material fertilizant pentru terenurile agricole

Pe amplasament pe platforma betonata amenajata in acest sens.

Nu

Medicamente

Medicatia necesara puilor (administrate in apa de baut si in furaje)

Vitamine

Conform prescriptiilor medicului epizootolog

Absorbit in organism

Cantitatile necesare fiecarei serii se aduc de la unitati specializate si se pastreaza In frigider special in cladirea filtrului sanitar

Nu

Vaccinuri

Medicatia necesara puilor (administrate in aerosoli si in apa de baut)

STRESOL

COLINA

Conform prescriptiilor medicului epizootolog

Absorbit in organism

Cantitatile necesare fiecarei serii se aduc de la unitati specializate si se pastreaza In frigider special in cladirea filtrului sanitar

Da Datorita naturii biologice

Materiale degresante si dezinfectante

Dezinfectia/igienizarea halelor dupa fiecare ciclu de productie; desinfectia asternutului proaspat

DM CID S - desogerme-sanishoc - clorura de var.

40 litri 64 litri

Evacuat o data cu dejectiile

Cantitatile necesare fiecarei serii se aduc de la unitati specializate in bidoane de plastic (sau pungi de plastic) si sunt depozitate pe perioade scurte de timp in magazia inchisa.

Nu: in cantitate mica si solutie diluata

37

1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de

eliminare/reducere

Pe zone rezidentiale, de recreere

sau alte zone protejate cu luarea in

considerare a poluarii de fond

ipul

pol

uarii

Sursa de poluare Numarul surselor de

poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i med

iu)

polu

are

de f

ond

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de

protectie/

restrictie

aferente

obiectivului,

conform

legislatiei in

vigoare

Fara masuri

de

eliminare/

reducere a

poluarii

Cu implementarea

masurilor de

eliminare/ reducere

a poluarii

Masuri de eliminare/

reducere a poluarii

Perioada de constructie

Trafic rutier (utilaje si

autovehicule de

transport) emisii

specifice activitatilor de

transport, particule de

praf

CMA STAS

12574-87 - da

Verificarea periodica a starii

tehnice a utilajelor aflate in

dotare

Pol

uare

atm

osfe

rica

Transportul si

descarcarea materialelor

Functie de numarul

utilajelor si

autovehiculelor care vor

fi utilizate in cadrul

organizarii de santier

CMA STAS

12574-87

- da Pulberi antrenate

de curentii

Acoperirea materialelor in

timpul transportului

38


eliminare/reducere




ipul

pol

uarii


poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i med

iu)

polu

are

de f

ond

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de

protectie/

restrictie

aferente

obiectivului,

conform

legislatiei in

vigoare

Fara masuri

de

eliminare/

reducere a

poluarii

Cu implementarea

masurilor de

eliminare/ reducere

a poluarii


reducere a poluarii

de constructie (pulberi,

COV etc.)

atmosferici in

zonele vecine

Depozitarea necontrolata

a materiilor prime si

materialelor, a deseurilor

Ord. MAPPM

756/1997 - da

Respectarea conditiilor

impuse in urma organizarii

de santier, amenajarea

depozitelor specifice fiecarui

tip de material, amenajarea

unei platforme betonate

pentru operatiunile de

incarcare-descarcare Pol

uare

a so

lulu

i

Scurgeri de produse

petroliere

Functie de starea tehnica

a utilajelor si masinilor

Ord. MAPPM

756/1997 - da

Utilizarea unor utilaje cu

revizia tehnica realizata in

mod regulat Schimburile de

39


eliminare/reducere




ipul

pol

uarii


poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i med

iu)

polu

are

de f

ond

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de

protectie/

restrictie

aferente

obiectivului,

conform

legislatiei in

vigoare

Fara masuri

de

eliminare/

reducere a

poluarii

Cu implementarea

masurilor de

eliminare/ reducere

a poluarii


reducere a poluarii

ulei se realizeazade catre

persoane instruite/autorizate

Pol

uare

a fo

nica

Functionarea utilajelor

Functie de numarul

utilajelor utilizate in

cadrul organizarii de

santier

STAS

10009/88 da

Monitorizarea nivelului de

zgomot

Scurgeri accidentale de

produse petroliere

In cazul aparitiei unor

poluari accidentale in

perioada organizarii de

santier

NTPA

001/2002 da



mod regulat Schimburile de

ulei se realizeazade catre

persoane instruite/autorizate

Pol

uare

a ap

ei

Acumulari de ape

pluviale

In functie de nivelul

precipitatiilor

NTPA

001/2002 da

Mentinerea/intretinerea

rigolelor pentru dirijarea

apelor pluviale catre

40


eliminare/reducere




ipul

pol

uarii


poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i med

iu)

polu

are

de f

ond

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de

protectie/

restrictie

aferente

obiectivului,

conform

legislatiei in

vigoare

Fara masuri

de

eliminare/

reducere a

poluarii

Cu implementarea

masurilor de

eliminare/ reducere

a poluarii


reducere a poluarii

exteriorul amplasamentului

Perioada de functionare

Utilaje, masini de

transport

Utilaje si autovehicule

ce vor realiza

aprovizionarea cu

materii prime

CMA STAS

12574-87 - da

Monitorizarea starii tehnice

a utilajelor

Pol

uare

a ae

rulu

i

Hale de crestere a puilor

de carne

statii de tratare/epurare

platforma betonata pentru

depozitare dejectii

2 hale crestere

1 statie

1 platforma

STAS 12574-

87

da Perdea vegetala

perimetrala

amplasamentului si

statiei de epurare

pentru limitarea

impactului asupra

sanatatii populatiei.

Monitorizarea imisiilor in

aerul inconjurator.

Mentinerea nivelului optim

al pernei de apa pentru

inhibarea proceselor

degradative si limitarea

producerii gazelor rezultate

41


eliminare/reducere




ipul

pol

uarii


poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i med

iu)

polu

are

de f

ond

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de

protectie/

restrictie

aferente

obiectivului,

conform

legislatiei in

vigoare

Fara masuri

de

eliminare/

reducere a

poluarii

Cu implementarea

masurilor de

eliminare/ reducere

a poluarii


reducere a poluarii

Folosirea

inhibitorilor de

miros.

prin fermentatie

Pol

uare

a so

lulu

i




rezultate.

Ordin

MAPPM

756/1997

da Respectarea conditiilor

impuse in functionarii

instalatiei, amenajarea

depozitelor specifice fiecarui

tip de material, amenajarea

unei platforme betonate

pentru operatiunile de

42


eliminare/reducere




ipul

pol

uarii


poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i med

iu)

polu

are

de f

ond

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de

protectie/

restrictie

aferente

obiectivului,

conform

legislatiei in

vigoare

Fara masuri

de

eliminare/

reducere a

poluarii

Cu implementarea

masurilor de

eliminare/ reducere

a poluarii


reducere a poluarii

incarcare- descarcare

Scurgeri de produse

petroliere

Functie de starea tehnica

a utilajelor si masinilor

ce vor realiza

aprovizionarea sau

achizitionarea de

produse finite

Ordin

MAPPM

756/1997

da



mod regulat

Schimburile de ulei se

realizeaza de catre persoane

instruite/autorizate

Pol

uare

a

foni

ca

Traficul rutier

Functie de numarul

autovehiculelor care vor

tranzita amplasamentul

STAS

10009/88 da

Monitorizarea starii tehnice

a utilajelor ce vor tranzita

amplasamentul

43


eliminare/reducere




ipul

pol

uarii


poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i med

iu)

polu

are

de f

ond

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de

protectie/

restrictie

aferente

obiectivului,

conform

legislatiei in

vigoare

Fara masuri

de

eliminare/

reducere a

poluarii

Cu implementarea

masurilor de

eliminare/ reducere

a poluarii


reducere a poluarii

Functionarea utilajelor

Utilajelor utilizate in

cadrul activitatii de

functionare a Fermei de

crestere a puilor de carne

STAS

10009/88 da

Monitorizarea nivelului de

zgomot produs de catre

utilaje.

Pol

uare

a ap

ei

Evacuarea necontrolata a

apelor uzate tehnologice

In cazul aparitiei unor

poluari accidentale in

perioada de functionare

prin eliminarea apelor in

receptori naturali

NTPA

001/2002 da

Mentinerea intr-o stare buna

de functionare a sistemului

de epurare si a bazinului

colector a apelor uzate

tehnologice

Hale de crestere a puilor

de carne

statii de tratare/epurare

platforma depozitare

dejectii

2 hale crestere

1 statie

1 platforma

STAS 12574-

87 da

Perdea vegetala

perimetrala

amplasamentului si

statiei de epurare

pentru limitarea

Monitorizarea imisiilor in aerul

inconjurator.

Mentinerea nivelului optim al

pernei de apa pentru inhibarea

proceselor degradative si limitarea

44


eliminare/reducere




ipul

pol

uarii


poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i med

iu)

polu

are

de f

ond

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de

protectie/

restrictie

aferente

obiectivului,

conform

legislatiei in

vigoare

Fara masuri

de

eliminare/

reducere a

poluarii

Cu implementarea

masurilor de

eliminare/ reducere

a poluarii


reducere a poluarii

impactului asupra

sanatatii populatiei.

Folosirea

inhibitorilor de

miros.

producerii gazelor rezultate prin

fermentatie




rezultate.

MAPPM

756/1997 da

Respectarea conditiilor impuse in

functionarii instalatiei, amenajarea

depozitelor specifice fiecarui tip de

material, amenajarea unei

platforme betonate pentru

operatiunile de incarcare-

45


eliminare/reducere




ipul

pol

uarii


poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i med

iu)

polu

are

de f

ond

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de

protectie/

restrictie

aferente

obiectivului,

conform

legislatiei in

vigoare

Fara masuri

de

eliminare/

reducere a

poluarii

Cu implementarea

masurilor de

eliminare/ reducere

a poluarii


reducere a poluarii

descarcare

46

1.91.91.91.9 Alte tipuri de poluare fizica sau biologicaAlte tipuri de poluare fizica sau biologicaAlte tipuri de poluare fizica sau biologicaAlte tipuri de poluare fizica sau biologica

Nu este cazul.

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor

alegerii uneia dintre ele

In ceea ce priveste alternativele alese acestea nu au fost supuse analizei deoarece locatia fermei de crestere a puilor

de carne din extravilanul localitatii Lumina detine infrastructura necesara punerii in exploatare a unei ferme de

crestere a puilor de carne. Comuna Lumina judeţul Constanţa are o tradiţie în domeniul creşterii păsărilor deoarece

aici a existat încă din anul 1976 înfiinţat complexul avicol “Lumina” unde avea o capacitate de producţie de

180.000 pui de carne pe serie.

Avantajele amplasamentului ales constau în existenta drumurilor de acces (DE 914 si De 916), respectarea distantei

fata de zonele locuite, prevazute in Ord. Ministerului Sanatatii nr.536/1997, precum si distanta considerabila fata

de o alta instalatie similara, respectiv SC AVICOLA LUMINA SA (7km).

Amplasamentul ales asigura masuri de protectie pentru functionarea proiectului.

47

2.Procese tehnologice

2.1 Procese tehnologice de productie

Constructiile ce urmeaza a fi construite pentru cresterea puilor pentru carne vor avea regimul de inaltime

parter, considerindu-se cota zero deasupra drumului de acces, se vor realiza pe structura metalica cu inchideri

usoare (panouri Rompan, izolatie din vata minerala, invelitoare din panouri Rompan, tabla cutata sau onduline.)

Fundatiile se vor face din beton armat, izolate in zona stilpilor metalici de sustinere a intregii structuri. Arhitectura

cladirilor va respecta caracterul specific fermelor de crestere a pasarilor, cu acoperisul in doua ape.Suprafata

actuala a amplasamentului se va mentine neschimbata. Indicii de ocupare rezultati vor fi POT max propus=15%;

CUT max propus=0,25.

Lucrari propuse pentru realizarea proiectului:

• Construire hale-adapost

• Construire puturi forate

• Construire spatiu administrativ

• Construire microstatie de epurare biologica

• Construire silozuri depozitare furaje

• Construire platforma betonata pentru depozitarea deseurilor.

• Construire rezervor de colectare a apei

48

• Construire drumuri si alei de acces

• Construire post trafo la sol

• Amenajare spatii: birou, laborator veterinar, filtru sanitar;

• Construire sistem canalizare.

Ferma de crestere a puilor de carne va functiona in regim de aproximativ 6,5 serii de productie/an, o serie de

productie (un ciclu de crestere) avand o durata de cca 8 saptamani, din care 6 saptamani de crestere si 2 saptamani

perioada necesara igienizarii halelor (vidul sanitar). Puii ajung la sfarsitul unui ciclu de crestere la o greutate de

1,3-1,6 kg, cu un consum specific de cca 2,7 kg furaj/ kg pui viu.

Cei 47.600 pui de carne/serie sunt crescuti la sol pe asternut din paie in strat gros, la o densitate maxima de

populare a halelor de 20/m2.Procesul tehnologic al fermei este de crestere a puilor de carne la sol, pe asternut de

paie, in sistem intensiv, in flux continuu, pe principiul „totul-plin totul-gol”. Durata totala a ciclului de productie

(inclusiv igienizarea) este de 56 de zile (pana la greutatea de 1,3-1,6 kg). Anual se cresc aproximativ 6,5 cicluri x

47600 capete de pui/ciclu (serie).Ferma de crestere a puilor ce carne este alcatuita din 2 hale-adapost, fiecare hala

avind si o camera tampon.

Halele – adăposturi din cadrul exploataţiei propusă a se infiinţa vor avea o capacitate de 23.800 pui/hala rezultând

o densitate de populare de 20 pui/m2

49

În cadrul exploataţiei se vor construi 2 hale – adăposturi şi capacitatea totală de producţie va fi de 23.800 x 2 =

47.600 pui/fermă/ciclu.

Fiecare hala a fi prevazuta cu 4 linii de adapare si 3 linii de furajare.

Descrierea fluxului tehnologic

Fluxul tehnologic in cresterea puilor pentru carne, pe asternut permanent, este de 8 saptamani, din care :

6 saptamani (42 zile) cresterea puilor;

2 saptamani (14 zile) curatare si igienizare hala;

Acest flux permite cresterea a 6,5 cicluri/an pe aceeasi suprafata.

Pregatirea adapostului pentru populare

Inainte de popularea adapostului cu pui de o zi se vor lua toate masurile ca aceasta sa fie pregatit pentru populare, iar

instalatiile sa fie functionale. Astfel:

Se va asigura o hranitoare pentru fiecare 70 pui ;

50

Se va asigura un picurator pentru fiecare 10 pui ;

Se va incalzi adapostul cu cateva ore inainte pentru a se realiza temperatura optima in adapost ;

Se va asigura apa in adaposturi cu 2-3 ore inainte de populare, pentru a se incalzi la o temperature de 16 – 18

grade C. Apa trebuie sa contina vitamine si antibiotice.

Folosirea unui asternut curat, uscat, întins uniform pe toată suprafaţa adăpostului.

Popularea cu pui de o zi

Puii pentru populare trebuie să prezinte urmatoarele însusiri :

� să aibă picioarele drepte;

� tonicitatea sau marimea abdomenului normal;

� ombilicul să fie uscat, cu plaga inchisa;

� sa aiba puful uscat, neaglutinat, fara resturi de ou şi să fie sănătoşi.

Puii de o zi se transportă in mijloace de transport adecvate, curate, dezinfectate si aerisite. De asemenea, transportul

trebuie sa fie cat mai scurt si mai putin stresat.

51

Puii de o zi trebuie introdusi in adapost cat mai repede dupa ce au fost eclozinati. Principalul argument al

introducerii cat mai urgente in hala dupa acloziune este nevoia acestora de a consuma apa. Lipsa prelungita a

adaparii determina deshidratarea puilor.

Furajele vor fi puse in hranitori la 2-3 ore dupa populare. In primele 3 zile se aplica tratamentul antistres.

Vaccinarea contra preudopestei aviare se face la 9, 24, si 42 de zile, iar pentru bursita la 14 zile cu vaccinuri

recomandate de medicul veterinar. Ultima vaccinare trebuie aplicata cu 7 zile inainte de livrarea la abator. La fiecare

vaccinare se intervine antistresant cu Stresol 10 g + 2 ml Colina la 10 litri apa.

Se va urmarii tot timpul comportamentul puilor pentru a putea depista si remedia orice problema aparuta.

Cresterea puilor de carne


Start (0-2 saptamani) – faza cea mai dificila din viata puilor, dar si cea mai importanta;

Crestere (de la varsta de doua saptamani pana la cca o saptamana inainte de livrare) – faza cea mai lunga din

viata puilor unde realizeaza cel mai mare spor in greutate si consuma cea mai mare parte a furajelor;

Finisare (in ultima saptamana inainte de livrare). In cresterea puilor pentru carne se folosesc doua retete de nutret combinat :

52

O reteta de crestere (start) 21 – 1;

O reteta de continuare si finisare 21 – 2.

In ceea ce priveste proteina bruta, normele prevad in perioada 0-4 saptamani 22.8% PB si 22.2% PB in perioada 4-6

saptamani.

De asemenea, nivelul energetic al ratiei furajere trebuie sa fie de cca 3.000 kgcal/kg pe intreaga perioada de crestere.

O reteta cu nivel energetic ridicat, dar neechilibrata su raport proteic va aduce la depuneri de grasime pe carcase si

viscera, lucru nedorit atat de crescator, cat si de consumator.

Alimentatia rationala a pasarilor presupune si :

Asigurarea frontului optim de furajare care influenteaza cresterea puilor;

Administrarea de ratii elaborate dupa un program de furajare strict, in functie de tehnologia de crestere;

Elaborarea unei ratii echilibrate pentru mentinerea apetitului si evitarea carentelor nutritionale.

Necesarul total de apa este de 0.25 litri/pui/zi, din care 0.1 litri/pui/zi consum biologic.

In ceea ce priveste iluminatul artificial, pentru puii de carne indicele de iluminare normal este de 2.5 – 1.0 W/m.p. in

primele zile, apoi scade in asa fel incat la opt zile este de 0.7 – 0.9 W.m.p. iar intensitatea luminii este de 5-20 lucsi.

Cresterea pentru carne în perioada 0 - 3 saptamani

53

In primele saptamani de viata, puii au nevoie de o temperatură apropiată de aceea de incubatie, o hrana deosebit de

echilibrata si proaspata, o ingrijire atenta din partea crescatorului.

Asigurand aceste conditii se va limita la minimum pierderile prin mortalitate si se va obtine pui sanatosi, vigurosi si

apti de a da sporuri foarte bune in greutate.

In primele zile de viata, puii se hranesc si se adapa din tavite si adapatori simple.

Se va administra cantitati mici de furaje, in tainuri cat mai dese, astfel incat furajul sa fie permanent proaspat si sa

trezeasca intersul puilor fata de consumul de foraj.

La doua saptamani, tavitele si adapatorile simple vor fi scoase si se vor instala hranitori si instalatia de adapare.

De asemenea, intensitatea luminii este mai puternica deoarece puii au o vedere mai slaba in primele zile de viata,

astfel ca in prima saptamana din 24 de ore ale zilei programul de iluminat este de 23 ore lumina cu o ora intuneric.

O grija deosebita se va acorda mentinerii unui asternut uscat si curat.

Cresterea puilor pentru carne in perioada 3 - 6 saptamani

In aceasta perioadă problemele principale care trebuie avute in vedere sunt hranirea, adaparea si microclimatul.

Puiul de carne se dezvolta foarte repede, atat ca greutate corporala, cat si ca inaltime. Pentru aceasta crescatorul

trebuie sa aiba grija ca inaltimea hranitorilor sa fie usor superioara inaltimii spinarii puilor (10-20 cm).

54

Daca inaltimea este mai mica, hranirea si adaparea sunt incomode si are loc risipa de furaje si apa; puii circula greu

si se lovesc, deteriorandu – se calitatea carcaselor dupa taiere. De asemenea, nu trebuie sa existe o distantă mai

mica de 50 cm intre doua hranitori tronconice deoarece puii se hranesc concomitant la ambele si se jeneaza,

neputandu – se furaja normal.

Pentru cresterea puilor de carne pentru o serie de productie, pornind de la popularea halelor cu pui de o zi, este

necesara o cantitate de 2,70 kg de hrana/cap de pui/ciclu de ingrasare pentru un spor de un kg. Incalzirea fiecarei

hale se face cu aeroterme, echipate complet cu termostate cu reglare electronica. Programul de lumina asigurat

pentru cresterea puilor este variabil, durata variind in functie de varsta puilor.

Totodata, nu mai este nevoie ca tainurile sa se administreze de mai multe ori pe zi ca in primele saptamani. Furajul

se poate administra o data pe zi sau chiar o data la doua – trei zile, fara a influenta negative sporul in greutate.

Furajul administrat va fi de tip finisare si trebuie sa asigure din punct de vedere calitativ toate elementele nutritive

necesare acestei perioade de dezvoltare.

Necesarul de substante nutritive

Tipul

hibridului

E.M.

Kcal./kg

P.B.

%

M.

%

M.+C.

%

L.

%

Ca.

%

P.

%

Ross 3225 19-21 0.47 0.85 1.13 0.85 0.44

Hybro 3200 17.5 0.35 0.70 0.94 0.80-0.85 0.39

Nota :

E. M. – energie metabolizabila

P. B. – proteina bruta

55

M. – metionima

M.+ C. – metionima + cristina

L. – lizina

Ca. – calciu

P – fosfor

Evacuarea dejectiilor rezultate in urma cresterii puilor de carne din cadrul fermei se face la sfarsitulul unei serii,

dejectiile solide fiind colectate la sfarsitul ciclului de productie in interior in capatul fiecarei hale.

Din hala dejectiile se incarca direct in mijloacele auto urmand a fi transportate la platforma proprie de depozitare a

dejectiilor prevazuta cu pereti cu inaltimea de minim 1,5 m. Platforma de depozitare a dejectiilor este executata din

beton si este prevazuta cu acoperis, in acest fel evitandu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica, a apei in

amestec cu dejectiile, in cazul in care, potential pot aparea fisuri in fundatia platformei. Totalul volumului de

stocare a platformei este de aproximativ 624 m3 Din care capacitatea efectiva (utila) este de 500 m3.

Colectarea, transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se vor face de doua ori pe an. Perioadele

optime de imprastiere a acestora sunt: toamna, dupa recoltare si primavara, inainte de insamantare.

Igienizare hale si utilaje

Dupa depopulare, halele intra in perioada de vid sanitar, in care are loc curatirea, spalarea si igienizarea

acestora.

56

Procesul de igienizare a halelor si utilajelor consta intr-o succesiune de activitati:

� sunt evacuate pasarile din adapost;

� Se ridica liniile de adapare si liniile de furajare ,

� se evacueaza asternutul impreuna cu dejectiile

� se scoate de sub tensiune reteaua electrica a spatiului in care urmeaza a se executa decontaminarea;

� se umezeste – cu apa sub presiune - intreaga suprafata vizata a fi decontaminata;

� se executa o curatire mecanica cu perii si dispozitive de ras suprafete;

� sunt executate reparatiile curente necesare reluarii procesului de productie;

� se aplica dezinfectantul;

� se realizeaza dezinfectia cu cloramina si produse specifice admise de ANSVSA.

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute

in vedere.

Nu au fost studiate alte tehnologii, tehnici sau echipamente, intrucât titularul a optat pentru echipamente

care corespund prevederilor BAT/BREF pentru cresterea puilor de carne .

2.1.2 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile

57

Cele mai bune tehnici disponibile aplicabile pentru proiect propus „Ferma mixta de crestere puilor de carne”

sunt:

� Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs, July 2003;

� Draft Reference Document on Best Available Techniques on emissions from storage, January 2005;

� References Document on the General Principles of Monitoring, July 2003.

Activitatea propusa a se desfasura pe amplasament „ferma de crestere a puilor de carne” va respecta de la

bun inceput cele mai bune tehnici disponibile (BAT) prin masurile luate in proiectarea intregului procesul

tehnologic de crestere a pasarilor.

Selectia materiilor prime

In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie, care asigura dejectii cu continut scazut de

azot si fosfor. Astfel:

� operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor de materii prime si

materiale auxiliare.

� furajele pentru hranirea pasarilor sunt preparate in conformitate cu recomandarile BAT. Pentru fiecare

categorie de animale se folosesc categorii de nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima

de transformare furaj/greutate.

58

Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestibilitatea nutrientilor. Prin echilibrarea

concentratiei diferitelor componente esentiale cu componente nediferentiate de N se urmareste imbunatatirea

eficientei sintezei de proteine a corpului.

De asemenea, nivelul energetic al ratiei furajere trebuie sa fie de cca 3.000 kgcal/kg pe intreaga perioada de crestere.

O reteta cu nivel energetic ridicat, dar neechilibrata su raport proteic va aduce la depuneri de grasime pe carcase si

viscera, lucru nedorit atat de crescator, cat si de consumator.

Alimentatia rationala a pasarilor presupune si :

Asigurarea frontului optim de furajare care influenteaza cresterea puilor;

Administrarea de ratii elaborate dupa un program de furajare strict, in functie de tehnologia de crestere;

Elaborarea unei ratii echilibrate pentru mentinerea apetitului si evitarea carentelor nutritionale.

Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile privind consumul de furaje. Activitatea in ferma de crestere a puilor de carne

Cerinte BAT Conformare (Da / Nu)

1 2 3 a) Tehnici de nutritie Puii sunt hraniti dupa retete diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala. Se utilizeaza furaje combinate pe

Hranire in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala a puiului

Da

59

baza de porumb, soia, faina de peste si alte microelemente Faza de start Proteina -19-21 % Fosfor total -0,65-0,75 % Faza de crestere Proteina -19-21 % Fosfor total- 0,60-0,70 % Faza de final Proteina – 18- 20 % Fosfor total 0,57-0,67%

Faza 1 Proteina – 20 – 22 % Fosfor total – 0,65 – 0,75 % Faza 2 Proteina – 19 – 21 % Fosfor total – 0,60 – 0,70 % Faza 3 Proteina – 18 – 20 % Fosfor total – 0,57 – 0,67 % Nota: Valorile sunt indicative deoarece depind de continutul energetic al hranei. De aceea nivelurile trebuie sa fie adaptate la conditiile locale.

Da

Activitatea in ferma de crestere a puilor de carne

Cerinte BAT Conformare (Da / Nu)

b) Consum de nutret Consum mediu de nutret de 2,7 kg/ kg pui viu. Avand in vedere greutatea medie de 1,6 kg, rezulta o cantitate medie consumata de 4.32 kg furaj/ pui

Cantitatea medie consumata este de 3,3 – 4,5 kg furaj/ pui/ ciclu de productie (BREF ILF Sectiunea 3.2.1.1, tabelul 3.2)

Da

Utilizarea eficienta a apei

In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de apa proaspata aplicand urmatoarele

recomandari BAT:

60

� consumul de apa potabila va fi contorizat si inregistrat lunar in evidentele societatii;

� igienizarea adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa sub presiune;

� se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a puilor;

Se va urmari permanent detectarea scurgerilor si repararea imediata a defectiunilor constatate.

Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT), privind consumul de apa in cadrul fermei Activitatea in ferma Cerinte BAT Conformare

(Da / Nu) a) Apa de baut Linii de adapare moderne, cu picuratori Suspendate, 6 pui la picurator (conform BAT).

Reducerea consumului de apa de baut nu este considerata o masura practica. Este obligatoriu sa se asigure accesul permanent la apa pentru pasari. S-au inregistrat consumuri mai mici la sistemul cu picuratori decat la cele rotunde datorita pierdrilor mai reduse (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.1) dar nu s-a ajuns la o concluzie care anume dintre ele este BAT (BREF ILF Sectiunea 5.3.3)

Da

Consum de cca. 0,2 l/ pui /zi Consum mediu pt. apa de baut: 40 – 70 l/ pui/ an (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.1, tabel 3.11)

Da

Presiunea apei si inaltimea liniilor de adapare se regleaza in functie de varsta pasarilor, astfel incat pasarile sa aiba in permanenta acces la apa dar fara a se produce scurgeri si deversari.

Calibrarea periodica a instalatiei de baut pentru evitarea deversarilor (BREF ILF Sectiunea 5.3.3).

b) Curatarea si igienizarea halelor Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de Da

61

Halele se curata uscat dupa fiecare ciclu de productie, apoi se spala cu poma de spalat, folosind apa la presiunea inalta, precum si dezinfectanti.

productie. (BREF ILF Sectiunea 5.3.3) Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa si mentinerea curateniei. (BREF ILF Sectiunea 5.3.3).

Se foloseste o cantitate de 0,0032 m3/m2 de pardoseala/ciclu

Consumul mediu de apa pentru curatenie per ciclu: 0,012 – 0,120 m3/ m2 de pardoseala (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.2; tab. 3.12)

Da

c) Monitorizarea consumului de apa Se face doar inregistrarea consumului total. Nu exista apometre la hale.

Evidente privind consumul de apa. (BREF ILF Sectiunea 5.3.3).

Da

d) Detectarea si remedierea pierderilor necontrolate Scurgerile se detecteaza prin control vizual si eventualele defectiuni se remediaza cat mai repede posibil.

Detectarea si remedierea scurgerilor. (BREF ILF Sectiunea 5.3.3).

Da

Sistemele de crestere a puilor de carne

Sistemele de adapostire pentru pui din cadrul fermei corespund cerintelor BAT datorita echiparii halelor:

halele sunt echipate cu 3 linii de furajare si 4 linii de adapare. Activitatea de creştere intensivă a puilor se va face

pe aşternut permanent. Aşternutul este constituit din reziduri vegetale (paie) şi rumeguş care se aplică pe

pardoseală, cu scopul de a asigura puilor un loc călduros, moale, elastic şi uscat. Rolul acestuia este de a reduce

diferenţa de temperatură dintre pui şi suprafaţa pardoselii.

62

Acest tip de aşternut are capacitatea de izolare termică şi absorbţie mare,este

elastic, netoxic şi nu are capacitatea de iritare a pielii fiind neaderent la

pene.

Aşternutul se va aduna la sfârşitul fiecărui ciclu de producţie şi se va

aşeza pe platforma betonată în scopul obţinerii unui îngrăşământ

natural bine fermentat.


Se va asigura un picurator pentru fiecare 10 pui;

In primele zile de viata, puii se hranesc si se adapa din tavite si adapatori

simple. La doua saptamani, tavitele si adapatorile simple vor fi scoase si se

vor instala hranitori si instalatia de adapare.

In perioada 3-6 saptamini crescatorul trebuie sa aiba grija ca inaltimea

hranitorilor sa fie usor superioara inaltimii spinarii puilor (10-20 cm).

De asemenea, nu trebuie sa existe o distantă mai mica de 50 cm intre doua

hranitori tronconice deoarece puii se hranesc concomitant la ambele si se

jeneaza, neputandu – se furaja normal.

63

Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT), privind sistemul de crestere in cadrul fermei Activitatea in ferma Cerinte BAT Conformare

(Da / Nu)

1 2 3

Crestere la sol pe asternut de rumegus si paie de 10 – 15 cm grosime; - Fiecare hala este incalzita cu aeroterme cu ardere completa; - ventilare mecanica; - apa de baut se asigura prin instalatie dotata cu linii de picuratori fara scurgeri, cu reglarea presiunii si inaltimii liniilor de adapare in functie de varsta pasarilor.

Conform BREF ILF sectiunea 5.3.2.2, pentru puii de carne BAT este: • Hala ventilata natural cu podea acoperita complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri (sistem descris in BREF ILF Sectiunea 2.2.2 si Sectiunea 4.5.3) sau • Hala bine izolata, ventilata cu ventilatoare, cu podea acoperita complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri (sistem VEA descris in BREF ILF Sectiunea 4.5.3) Masuratori foarte precise au aratat ca ambele sisteme (considerate ca sistem de referinta) au acelasi factor de emisie pentru emisiile de amoniac si anume: 0,08 kg NH3/ loc/ an (BREF ILF

Sectiunea 4.5.3)

Da

Reducerea emisiilor de amoniac din aer de la sistemele de adapostire a puilor

de carne se va realiza pe baza urmatoarelor principii:

· ventilatie automata a halelor ce asigura aerarea si mentinerea unei

temperaturi scazute a dejectiilor;

· aplicarea masurilor si a tratamentelor suplimentare: inhibatori de miros,

evacuarea si aerarea periodica pentru a realiza scaderea temperaturii

dejectiilor.

64

Evacuarea apelor uzate si managementul dejectiilor

Dejectiile solide colectate la sfarsitul unui ciclul de productie (serie) se

colecteaza in interior in capatul fiecarei hale de unde se incarca direct in

mijloacele auto si transportate la platforma betonata pentru stabilizare in

vederea utilizarii ca material fertilizant pe terenuri arabile. Tehnica utilizata

in cadrul fermei este BAT. Platforma va fi prevazuta cu rigola pentru

preluarea apelor pluviale (levigatului) din dejectii si dirijarea acestora in

statia de epurare. Apele uzate rezultate de la spalarea halelor se colecteaza

prin intermediul sistemului de canalizare intern din hale si se dirijeaza catre

statia de epurare proprie.

Tehnica este BAT reclamand insa respectarea cerintelor stipulate atat in

legislatia nationala.

Depozitarea dejectiilor pe platforma are ca efect compostarea ce duce la

pierderi de azot, potasiu si fosfor. Cea mai mare parte din azot se evapora in

aer sub forma de amoniac si numai o mica parte ramane in ingrasamant.

Evaporarea azotului sub forma de amoniac NH3 este iminuata/evitata prin

acoperirea fractiei solide cu paie si rumegus pana la utilizarea acestea ca

fertilizant pe terenurile agricole.

Imprastierea acestora pe teren sub forma de ingrasamant organic, se va face

de doua ori pe an, primavara si toamna, cand terenul agricol nu este cultivat.

Depozitarea fracţiei solide pe platformă are ca efect compostarea.

Evaporarea azotului sub forma de amoniac NH3 este diminuată prin

acoperirea fracţiei solide cu paie şi rumeguş până la utilizarea acestea ca

fertilizant pe îngrăşămintele agricole. Platforma betonată, are scop duplicitar

atât în ceea ce priveşte depozitarea şi apoi folosirea dejecţiilor rezultate în

urma încheierii ciclului de producţie ca îngrăşământ natural organic înainte

65

de înfiinţarea culturilor conform planului de fertilizare întocmit de către

organismele abilitate sau centre şi institute de cercetare – dezvoltare în

agrochimie şi pedologie, cât şi în ceea ce priveşte protejarea apelor

împotriva nitraţilor care pot, după cum am arătat pot genera nitriţi şi în

cantităţi mari aceştia pot avea un impact negativ asupra sănătăţii oamenilor

cât şi a mediului.

Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole

Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole si utilajele

necesare aplicarii pot varia in functie de:

� tipul si natura dejectiilor;

� utilizarea si structura terenului de aplicare;

conditii meteorologice.

Utilizarea compostului (fractiei solide) ca fertilizant se va face cu

respectarea prevederilor Ord.MMGA nr.344/2004-Ord.MAPDR 708/2004,

prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor

impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA

1182/2005 - Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA

nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005.

Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul dejectiilor si al apelor uzate Activitatea in ferma Cerinte BAT Conformare

(Da/ Nu) 1 2 3

a) Stocarea dejectiilor

solide

In fermele de pasari se impune sa fie mentinute

dejectiile solide in forma uscata pentru a reduce

Da

66

Exista prevazuta o

platforma de depozitare,

acoperita, amenajata

special, pentru

depozitarea

dejectiilor solide

emisiile de amoniac si pentru o mai usoara

manevrare sau manipulare. (BREF ILF

Sectiunea 2.12).

De obicei se utilizeaza un spatiu de depozitare

inchis, acoperit, cu pat impermeabil, echipat cu

deschideri pentru ventilatie si cu o usa de acces

pentru facilitarea transportului.

Pentru mentinerea unor emisii gazoase reduse,

dejectiile trebuie sa fie ferite de influente

externe cum sunt ploaia si lumina solara (BREF

ILF Sectiunea 4.8.1.3) BAT este depozitarea

intr-un hambar cu podea impermeabila si cu

ventilatie suficienta. Capacitatea depozitului

trebuie sa fie suficienta pentru pastrarea

dejectiilor pana la tratarea ulterioara

sau aplicarea pe camp (BREF ILF Sectiunea

5.3.5).

b) Aplicarea

dejectiilor

Nu este o activitate

proprie fermei

BAT este (BREF ILF Sectiunea 5.1):

1. Cantitatea de dejectii aplicata trebuie sa tina

cont de necesitatile prognozate ale culturilor in

ce priveste azotul si fosforul precum si de

aportul acestora din sol si ingrasamintele

aplicate.

2. Trebuie sa se tina cont de caracteristicile

terenului: panta, tipul de sol, conditii climatice,

ploaie, irigatii, practici agricole si de folosire a

Nu se poate stabili

67

terenului, asolament

3. Dejectiile nu vor fi aplicate pe teren atunci

cand campul este saturat cu apa, inundat,

inghetat, acoperit cu zapada.

4. Dejectiile nu vor fi aplicate pe terenuri cu

panta accentuate sau pe cele din apropierea

cursurilor de apa.

5. Aplicarea dejectiilor trebuie sa tina cont de

vecinatati pentru a evita neplacerile din cauza

mirosurilor (sa nu se aplice in timpul zilei, sa se

evite zilele de weekend si de sarbatoare, sa se

tina cont de directia vantului.

BAT pentru aplicarea dejectiilor de pasare -

uscate sau umede –este incorporarea intr-un

interval de 12 ore. Doua State Membre nu

sprijina aceasta parere sustinand ca BAT este

incorporarea intrun

interval de 24 de ore cu o reducere de 60-70 %

a emisiilor de amoniac (BREF ILF Sectiunea

5.3.7)

Stocarea si Tratarea

apelor de spalare

Colectarea in sistemul

de canalizare al fermei

si descarcarea in statia

de epurare proprie.

Apele uzate, care inseamna amestecul de ape de

spalare, ape menajere si ape pluviale care au

fost contaminate cu dejectii, pot fi amestecate

cu dejectiile lichide sau semisolide si

gospodarite in

acelasi fel.

68

In fermele de pasari, de obicei, apa uzata este

stocata in rezervoare

si gospodarita separat. Daca se stocheaza

separat, apa uzata poate fi 1) aplicata pe teren

prin masini de irigat cu rata/debit redus sau

2) tratata intr-o instalatie de tratare a apelor

reziduale (BREF ILF sectiunea 2.12).

Se va tine cont de urmatoarele conditii:

- la tratarea in statii de epurare cu evacuarea

efluentului in receptorii naturali: respectarea

tuturor reglementarilor nationale cu privire la

protectia apelor impotriva poluarii cu poluantii

specifici

- la stocarea in rezervoare si aplicarea pe camp:

respectarea reglementarilor comunitare privind

protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati

proveniti din surse agricole.

2.2 Activitati de dezafectare

In conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea si

completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de

constructii, art. 6 alin(1):

„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, partiala sau totala, a

constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, a instalatiilor si utilajelor

tehnologice, inclusiv elementele de constructii de sustinere a acestora,

inchiderea de cariere si exploatari de suprafata si subterane, precum si a

69

oricaror amenajari se face numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute

in prealabil de la autoritatile prevazute la art. 4."

Constructiile se vor debransa de la utilitati numai cu acordul detinatorului de

retele de apa, energie electrica, gaze.

Investitia analizata se doreste a fi durabila, fiind proiectata pentru o

perioada de functionare cat mai lunga, insa, in momentul in care investitia nu

va mai satisface necesitatile beneficiarului si se va dori schimbarea

destinatiei de baza a terenului se vor efectua lucrari de dezafectare si

demolare in sensul invers de punere in opera a acestora, pentru care se va

respecta legislatia de protectia mediului in vigoare la momentul dezafectarii.

Activitatile implicate in dezafectarea proiectului sunt:

- Punerea în siguranţă a instalaţiilor;

- Oprirea alimentării cu energie electrică, gaz metan şi apă

industrială;

- Golirea tuturor instalaţiilor;

- Eliminarea completă, în deplină siguranţă, a uleiurilor şi emulsiilor

de răcire din echipamentele tehnologice, colectarea lor în recipiente

adecvate şi predarea lor la unităţi specializate de

valorificare/eliminare;

- Dezafectarea tuturor zonelor de stocare materii prime;

- Demontarea instalaţiilor şi valorificarea/eliminarea materialelor

rezultate

- Colectarea deşeurilor generate în spaţii amenajate şi

valorificarea/eliminarea lor corespunzătoare prin firme autorizate;

- Investigaţii privind nivelul de contaminare a solului şi a apei

subterane şi compararea rezultatelor cu valorile determinate initial;

- La demolarea şi demontarea instalaţiilor tehnologice materialele

70

feroase şi neferoase, precum şi cele provenite din construcţii vor fi

valorificate prin societăţi autorizate;

- Ecologizarea întregului amplasament, după dezafectarea tuturor

instalaţiilor;

- Asigurarea pazei non-stop a obiectivului şi menţionarea într-un

registru de evidenţă a tuturor evenimentelor ce apar pe

amplasamentul instalaţiei;

- Anunţarea oricărui eveniment la Agenţia Regională pentru Protecţia

Mediului Galaţi.

La încetarea activităţii se va analiza impactul produs de activitatea

tehnologică asupra solului pentru a constata gradul de poluare şi necesitatea

oricăror remedieri în vederea aducerii terenului într-o stare satisfăcătoare din

punct de vedere al categoriei de folosinţă avută anterior.

Dezafectarea, demolarea instalaţiilor şi construcţiilor se va face obligatoriu

pe baza unui proiect de dezafectare. Solicitarea şi obţinerea acordului de

mediu sunt obligatorii pentru proiectele de dezafectare aferente activităţii cu

impact semnificativ asupra mediului.

3. Deseuri.

Surse de generare deseuri in perioada de constructie

In timpul construirii obiectivului de investitie „I nfiintare ferma de

crestere a puilor de carne”, vor rezulta deseuri specifice organizarii de

santier, rezultate ca urmare a lucrarilor de constructie, amenajare hale si

montaj instalatii si utilaje.

Din activitatile de amenajare hale si amplasare utilaje vor rezulta

urmatoarele deseuri:

71

� deseuri de materiale de constructie, materiale inerte: pietris, beton,

tencuieli;

� deseuri metalice, fractii metalice;

� deseuri ambalaje: material plastic, hartie, lemn, carton;

� deseuri menajere – din activitati igienico-sanitare ale personalului

angajat.

Deseurile rezultate din activitatea de constructie si deseurile

municipale/menajere vor fi colectate selectiv si eliminate prin firme

autorizate.

Surse de generare deseuri in perioada de functionare a

obiectivului

In urma activitatilor desfasurate in cadrul fermei de crestere a puilor

de carne pe amplasament vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

o Deseuri menajere municipale, deseuri ce sunt depozitate in container tip

Europubela si sunt ridicate periodic de catre societati de salubritate

autorizate specializate.

o Dejectii animaliere– sunt colectate separat si depozitate pe platforma

betonata impreuna cu asternutul din reziduri vegetale(paie) si rumegus

care se aduna la sfarsitul fiecarui ciclu de productie in scopul obtinerii unui

ingrasamint natural bine fermentat.

o Deseuri de medicamente neutilizate, degradate sau expirate,

ambalajele de deseuri periculoase-substante folosite la dezinsectie,

deratizare .

Sunt deseuri a caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri speciale

pentru prevenirea contaminarii.

72

Aceste deseuri periculoase stocate in recipiente etanse sunt depozitate in

cadrul filtrului sanitar si sunt predate societatilor specializate pentru

neutralizarea lor.

Deseurile de medicamente vor fi depozitate in cutii speciale si colectate de

catre serviciul veterinar si predate unei companii specializate in incinerarea

materialelor cu respectarea reglementarilor legale.

o Deseuri de tesuturi animale - cadavre rezultate in urma mortalitatii

efectivelor de pasari pot prezinta un risc potential in constituirea focarelor

de imbolnavire a animalelor sau a oamenilor sunt stocate in lada frigorifica,

in incinta sub filtru sanitar si protectie. Aceste deseuri periculoase sunt

predate unei companii specializate in incinerarea deseurilor de tesuturi

animale cu respectarea reglementarilor legale.

o DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) –rezultate ca

urmare a casarii, defectarii, scoaterii din uz a instalatiilor sau componente

din instalatii electronice si electrice sunt colectate separat si stocate intr-

un spatiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzator.

Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si

monitorizata de catre serviciul de protectie a mediului al beneficiarului.

Surse de generare a deseurilor in perioada de dezafectare a

obiectivului

Din activitatile de dezafectare/demolare hale si a utilajelor componente vor

rezulta urmatoarele deseuri:

� deseuri de materiale de constructie, materiale inerte: pietris, beton,

tencuieli;

� deseuri metalice, fractii metalice;

� deseuri ambalaje: material plastic, hartie, lemn, carton;

73

� deseuri menajere – din activitati igienico-sanitare ale personalului

angajat.

Deseurile rezultate din activitatea de demolare/dezafectare vor fi

colectate selectiv si eliminate prin firme autorizate.

Prognozarea impactului

Deseurile rezultate vor fi stocate temporar, in spatii special amenjate,

pe platforme betonate, in conditii corespunzatoare, astfel incat sa nu

influenteze desfasurarea activitatilor pe amplasament.

Stocarea temporara a deseurilor se realizeaza in conformitate cu

legislatia specifica in vigoare, astfel:

� pe platforme betonate si acoperite/descoperite;

� spatii special amenajate pentru deseurile periculoase;

� in containere transportabile, butoaie metalice;

� in spatii inchise si acoperite.

Masuri de diminuare a impactului

Societatea va realiza un Plan de gestionare a deseurilor, generate pe

amplasament, in care se va specifica denumirea deseului produs, codul

deseului, cantitatea produsa, cantitatea valorificata, destinatia deseului,

precum si stocul existent la sfarsitul anului.

Prin masurile luate inca din faza de proiectare a procelor tehnologice

desfasurate in cadrul proiectului, poluarea datorata generarii deseurilor se

considera a fi situata in domeniul nesemnificativ.

Atat in perioada de constructie in faza de functionare cat si in faza de

dezafectare societatea va lua toate masurile necesare, astfel incat eliminarea

si valorificarea deseurilor se realizeaza controlat, fara a duce la poluarea

mediului inconjurator, astfel incat nu se preconizeaza un impact direct si

74

semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin

eliminarea acestor deseuri de catre firmele specializate.

In cazul DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) -

Unelte electrice si electronice, societatea va realiza reciclarea acestora,

conform HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si

electronice.

Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporara a

acestora se realizeaza intr-un spatiu special amenajat, impermeabil, marcat

corespunzator.

Toate lucrarile de constructii si constructii-montaj aferente realizarii

investiei propuse se vor desfasura cu respectarea preederilor OUG 195/2005

modificat si completat cu legea 265/2006 privind protectia mediului pe

perioada de executie si exploatare.

Reconstructia ecologica a zonelor, gropilor de imprumut si carierelor

este indispensabila.In aceeasi situatie se afla si depozitele platformelor cu

materiale,organizarea de santier, productia de materiale(betoniera,

echipament pentru fabricarea asfaltului) .Pentru protectia mediului

inconjurator se vor respecta prevederile actelor normative cu privire la

organizarea de santier, depozitarea combustibililor, materialelor de

constructii in locuri special amenajate. Excedentul de pamint se va depozita

in spatiile puse la dispozitie de catre administratia publica locala.

La executarea lucrarilor se vor folosi numai utilaje si mijloace de

transport ce corespund din punct de vedere tehnic in vederea evitarii poluarii

mediului cu noxe sau materiale de constructie in vrac.Se interzice deversarea

pe sol sau in reteaua hidrografica de produse petroliere, uleiuri uzate.

Deseurile rezultate in perioada executiei obiectivului vor fi gestionate

cu respectarea prevederilor Ordonantei nr.78/2000, respectiv legii

75

426/2001.La finalizarea lucrarilor suprafetele de teren se vor reda folosintei

anterioare in starea initiala.

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra

componentelor mediului si masuri de reducere a acestora

Activitatea de crestere intensiva a puilor de carne determina aparitia unor

fenomene negative, directe sau indirecte asupra mediului cum ar fi: poluarea

aerului (NH3, H2S, SO2, NOx), eutrofizarea (N, P), afectarea stratului de

ozon, producerea efectului de sera (CO2, CH4, N2O), perturbari ale

ambientului local (miros, zgomot), cresterea continutului de metale grele in

sol. Datorita cunoasterii tot mai profunde a diferitelor cauze ale acestor

fenomene, a avut loc o sporire a atentiei acordate aspectelor de mediu

datorate cresterii intensive a puilor.

Aspectul cheie este strans legat de procesul natural de viata si anume de

faptul ca animalele metabolizeaza hrana si elimina resturile de nutrienti prin

dejectii.

Din punct de vedere ecologic, eficienta cu care pui de carne transforma

hrana in energie, viteza de crestere si alimentatia sunt foarte importante.

Pentru a se asigura ca cerintele nutritionale sunt indeplinite, se

obisnuieste in mod frecvent ca animalele sa fie hranite cu nutrienti in exces.

Totodata, emisiile de amoniac in mediul inconjurator sunt in mare parte o

consecinta a acestui dezechilibru.

Calitatea si compozitia dejectiilor, respectiv modul in care sunt

gestionate si depozitate acestea sunt factori determinanti pentru nivelele de

emisii in cazul cresterii intensive a puilor.

76

În anul 2000 a fost adoptată Hotărârea Guvernului României nr. 964 prin

care aproba Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva nitraţilor

proveniţi din surse agricole, act normativ care transpunea în legislaţia

naţională Directiva Consiliului nr. 91/676/CEE din 12 decembrie 1981.

Conform Planului de acţiune se prevedea instituirea unei comisii care să

adopte măsuri în vederea protejării mediului înconjurător, a solului si a

apelor subterane şi de suprafaţă împotriva nitraţilor proveniţi din surse

agricole.

Potrivit Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împoriva

poluării cu nitra ţi unde se defineşte nitraţii ca fiind acele substanţe care pot

genera nitriţi care în cantităţi mari au efecte nocive asupra sănătăţii umane1.

De asemenea, dacă fosfaţii şi nitriţii ajung pe diferite căi în apele stătătoare

contribuie la producerea şi intensificarea procesului de eutrofizare care în

final determină degradarea acestora, şi distrugerea parţială sau chiar totală a

faunei prin eliminarea oxigenului şi formarea unor compoşi chimici.

Reducerea impactului egativ asupra mediului înconjurător se poate realiza,

în primul rând prin mijloace de prevenire a poluării prin utilizarea raţională

şi conservarea resurselor naturale.

În concluzie, investiţia ce se va realiza va cuprinde ca obiect şi platforma

betonată, investiţie care scop duplicitar atât în ceea ce priveşte depozitarea şi

apoi folosirea dejecţiilor rezultate în urma încheierii ciclului de producţie ca

îngrăşământ natural organic înainte de înfiinţarea culturilor conform planului

de fertilizare întocmit de către organismele abilitate sau centre şi institute de

cercetare – dezvoltare în agrochimie şi pedologie, cât şi în ceea ce priveşte

1 Codul de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, revizuit în luna noiembrie

2005

77

protejarea apelor împotriva nitraţilor care pot, după cum am arătat pot

genera nitriţi şi în cantităţi mari aceştia pot avea un impact negativ asupra

sănătăţii oamenilor cât şi a mediului.

4.1 APA

4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Obiectivul este amplasat din punct de vedere geomorfologic in

Dobrogea Centrala, limitata la nord de falia Pecineaga – Camena si la sud de

falia Capidava Ovidiu.

Partea centrala a Dobrogei are aspectul unui platou, a carui altitudine

descreste de la N la S si catre Marea Neagra.

In lungul vaii Casimcea se distinge o zona mai joasa denumita

depresiunea Casimcea. Aceasta depresiune separa podisul Ulmetum spre N,

de podisul Tortomanului spre S, podisul Tortomanului cuprinzand partea

centrala a Dobrogei intre Vaile Casimcea si Carasu. Acest podis prezinta

spre E o zona mai joasa denumita podisul Litoralului, in care este amplasat

obiectivul proiectat.

Platoul dobrogean este strabatut de vai putin adanci care sunt tributare

la doua bazine hidrografice distincte: al Marii Negre catre E si al Dunarii

catre W. Vaile, cu exceptia vaii Casimcea, sunt lipsite de apa in afara

perioadelor de precipitatii abundente.

In zona Lumina - Sibioara podisul atinge cote maxime de +100 m in

partea de nord a bazinului hidrografic al vaii Sibioara, in partea sa vestica

spre localitatea M Kogalniceanu platoul aeroportului avand cote de 95,0 –

100,0 m si +80,0 m in zona amplasamentului investitiei. Amplasamentul

78

investitiei face parte din bazinul hidrografic al lacului Siutghiol in apropierea

liniei de cumpana cu bazinul hidrografic al lacului Tasaul.

Date hidrogeologice

In zona analizata au fost puse in evidenta urmatoarele orizonturi

acvifere :

- Orizontul acvifer din depozitele calcaroase jurasice care apar in

sinclinalul Casimcea, in zona carierei Sitorman si in satul Piatra, puse in

evidenta de forajele hidrogeologice executate pe valea Sitorman si de pestera

lui Ivan gasita la limita SW a satului Piatra. Stratul impermeabil al acestui

orizont acvifer il constituie depozitele marnoase intalnite la baza jurasicului,

sau sisturile verzi.

- Orizontul acvifer cuaternar cantonat in depozitele loessoide care

acopera cea mai mare parte a zonei studiate, care are ca strat impermeabil

sisturile verzi care sunt in general lipsite de apa subterana. Alimentarea

acestui acvifer se face din precipitatii

In zona amplasamentului fermei de crestere a puilor de carne, s-a

format un acvifrer freatic cantonat la baza loessurilor si in zona alterata a

sisturilor verzi, avand ca strat impermeabil sisturile verzi compacte intlnite

in aceasta zona la adancimea de cca. 15,0 m.

Starea apelor subterane

Analizele chimice executate pe probe de apa recoltate din forajele

executate in zona in special in localitatea Sibioara si in drenul existent pe

valea Sibioara, amonte de drumul national DN 22 Constanta - Tulcea, arata

ca apa subterana de la baza depozitelor cuaternare loessoide are un continut

relativ ridicat de saruri, respectiv 1.100 – 1235 continut situat la limita

79

prevederilor legii nr 458 privind calitatea apei potabile. Se inregistreaza

depasiri fata de legea apei potabile la sulfati si azotati.

Debitele reduse solicitate de beneficiar, precum si faptul ca in zona

apropiata, captarile existente sunt reduse, ne conduc la concluzia ca executia

lucrarilor proiectate, vor avea o influienta redusa asupra regimului apelor de

suprafata sau subterane din zona

Starea apelor de suprafata

Apele de suprafaţă sunt reprezentate prin Lacurile Taşaul şi Corbu.

Acestea sunt alimentate în special din Canalul Poarta Albă – Midia

Năvodari, aportul de suprafaţă (Râurile Casimcea şi Corbu) fiind

nesemnificativ.

Principalul afluent al Lacului Taşaul (Râul Casimcea), are un debit mediu

annual de 1,2 mc/s. Apa lacului, având un volum de cca. 49 milioane mc, are

un character mixt – oligohalin suferind, în ultimii ani, un intens proces de

eutrofizare sub influenţa factorilor poluanţi din bazinul său de recepţie ani,

un intens proces de eutrofizare sub influenţa factorilor poluanţi din bazinul

său de recepţie.

În cazul Lacului Tăbăcărie, lac cunoscut pentru procesele intense de

eutrofizare, asociaţia fitoplanctonică a prezentat, în ultimii ani, o dezvoltare

explozivă, cu producerea proceselor de eutrofizare, cu elemente algale

aparţinând grupului sistematic Cyanopliyta.

În ultimii ani, valorile medii înregistrate de fitoplancton au fost de 25

mil.celule/l – densitate şi 14 mg/l – biomasă.

Procesele de „înflorire” algală menţionate, determină calitatea

necorespunzătoare a apei ecosistemelor acvatice considerate, concretizată

prin : scăderea transparenţei apei până la câţiva zeci de cm., suprasaturaţii

mari de oxigen la suprafaţa apei şi carenţa de oxigen în straturile de fund ale

80

apei, miros specific, sărăcirea şi chiar dispariţia faunei bentonice, înlocuirea

descompunătorilor aerobi cu cei anaerobi, fenomene care pot fi însoţite şi de

mortalităţi piscicole.

Ceea ce atrage atenţia în mod deosebit în acest sector este sistemul

lacustru ( Siutghiol, Taşaul, Corbu), separat de mare printr-o barieră lungă şi

îngustă de nisip, sprijinită cu un capăt pe pintenul Tăbăcăriei constituit din

calcare lumaşelice sarmaţiene şi Capul Midia constituit din conglomerate şi

calcare jurasice. Marea a constituit acest cordon în tendinţa ei de regularizare

a ţărmului, ca şi în alte părţi de altfel, ceea ce ne face să presupunem că nu

este un ţărm de dată recentă; dimensiunile barierei sunt diferite – mai lată în

nord, ajungând la cca. 1400m. în dreptul oraşului Năvodari şi mai îngustă în

sud, cca. 400m, în dreptul Staţiunii Mamaia; altimetric, scade de la 6 – 7m în

sud, la 4 – 5m, în nord.

Lacul Siutghiol, situat la capătul unui sinclinal faliat (Falia Palazu),

spre deosebire de celelalte lacuri din zona litorală, prezintă o cuvetă de

origine tectonică – singurul lac tectonic de altfel din ţara noastră în faza

actuală – fapt care-i explică şi adâncimea maximă pe care o are, 17m; fundul

acestuia prezintă multe neregularităţi, fapt care se pune pe seama evoluţiei

îndelungate a calcarelor.

Ceea ce atrage atenţia este o altă particularitate – aceea că apele

acestui lac sunt ape dulci şi nu sărate ca ale Mării Negre, fiind alimentat prin

izvoare bogate de fund. Nivelul lacului, raportat la acel al Mării Negre, este

mai ridicat decât al acesteia cu cca. 2m. Belşugul de ape subterane, datorat

structurii geologice din aceată zonă, îi asigură Lacului Siutgiol rolul de

„regulator” între apele sărate ale Mării Negre şi captările de apă potabilă din

partea de sud al lacului.

81

Lacul Siutghiol este unul din lacurile mari de pe litoral, având o

suprafaţă de 18 km2 (lung de 8km, iar cea mai mare lăţime ajunge la 3,5km).

Lacul Taşaul, ocupă o suprafaţă de 1830 ha. Configuraţia alungită dă

imaginea clară a unui sector din valea Casimcei, inundat de apele mării şi

ulterior izolat printr-un perisip (cordon litoral) pe care trece o şosea şi o cale

ferată. Cuveta lacustră prezintă în general adâncimi mici.

Versantul sudic al ţărmului, între Năvodari şi Sibioara, este abrupt în cea

mai mare parte, prezentând o faleză lacustră.Investiţia „Canalizare menajeră

şi pluvială, zona lotizării Ciocârliei”, este amplasată în partea de sud a

oraşului Năvodari, pe malul stâng al Canalului Poarta Albă – Midia

Năvodari.Lacurile Taşaul şi Corbu s-au format prin bararea gurilor de

vărsare a râurilor Casimcea, respectiv Corbu, prin cordoane de nisip, la

contactul cu linia ţărmului, în decursul ultimei secvenţe transgresive

(flandriene) din evoluţia Mării Negre.

Influenta lucrarilor proiectate asupra regimului apelor de

suprafata sau subterane.

Forajele proiectate nu influienteaza regimul apelor de suprafata. Nici

procesele tehnologice ale fermei de crestere a puilor nu influenteaza regimul

si calitatea apelor de suprafata, avand in vedere masurile de colectare si de

evacuare a acestora

4.1.2. Alimentarea cu apa

Sursa: subteran in incinta fermei, constind in doua puturi forate cu H=15 m;

Qmax=4- 8 mc/ora.

Instalatii de tratare – nu se face tratare

Apa va fi pompată în reţeaua de distribuţie prin intermediul a unui hidrofor,

amplasat adiacent rezervorului de înmagazinare a apei.

82

Hidroforul de tip Gardena asigura alimentarea automata cu apa a halelor, a

sediului administrativ asigurind un debit si o presiune constanta.

Pompa porneste automat atunci cand este nevoie de apa si se opreste

automat cand consumul de apa inceteaza.

Volume de apa captate din subteran:

-Necesarul de apa

Mediu zilnic=25,40mc (0,30 l/s)

Maxim zilnic=33,02mc (0,38 l/s)

Maxim orar=2,75mc (0,76 l/s)

-Cerinta de apa

Mediu zilnic =27,20mc (0,31l/s)

Maxim zilnic =35,36mc (0,41l/s)

- Volume evacuate:

zilnic maxim 0,69 mc, anual 251,85 mc

zilnic mediu 0,55 mc, anual 200,75mc

- Instalatii de aductiune si inmagazinare: conducta de aductiune a apei de la

foraje la rezervorul de inmagazinare a apei va fi executata din metal cu

D=4”.

-Retea de distributie: este din otel, cu Dn 3-4 toli.

-Apa pentru stingerea incendiilor – este asigurata din rezervorul tip

hidrosfera de V= 70 mc, prin hidranti interiori, hidranti exteriori .

Aparate de masura si control- apometru amplasat pe conducta de alimentare.

Regimul de functionare al fermei va fi de: 365 zile/an si 24 ore/zi.

Alimentarea cu apa tehnologica (industriala) – aceeasi sursa

subterana prezentata anterior

Apa pe amplasament va fi utilizata in urmatoarele scopuri:

83

� igienico–sanitare, pentru personalul permanent de deservire la ferma

de crestere a puilor de carne si statia de epurare a apelor uzate;

� necesar potabil pentru pasari

� igienizarea celor 2 hale.

Norme de consum de apa

� in scopuri igienico – sanitare pentru personal: 60 l/zi/persoana

conform STAS 1478-90

� pentru cresterea puilor de carne: 0,2l /pui/zi

� igienizarea si curatarea halelor – 2 mc x 2 hale = 4,0 mc/ciclu;

� 0,0032 mc/mp pardoseala/ciclu

Caracteristici cantitative ale sursei de apa in sectiunea de

prelevare

Alimentarea cu apa a fermei de crestere a puilor de carne se va face utilizind

apa din sursa proprie cu ajutorul a doua puturi forate si construirea unui

bazin tampon, tip hidrosfera, cu capacitatea de 70mc pentru a asigura un

debit la presiune constanta urmand ca din acesta sa se realizeze distributia in

reteaua din incinta fermei.

Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa

Pentru alimentarea cu apa a fost aleasa varianta construirii a 2 puturi forate

din urmatoarele motive:

• nu exista o alta sursa sigura de alimentare cu apa potabila in zona;

• costuri reduse pentru realizare sistemul de bransare si distributie a

apei potabile in cadrul proiectului;

• sursa de apa potabila necontaminata.

Masuri de inbunatatire a alimentarii cu apa

Apa potabila va indeplini conditiile de potabilitate conform prevederilor

legale stabilite prin STAS 1342- Apa potabila.

84

Masurile adoptate pe amplasament de catre titularul activitatii sunt reprezentate

de:

- instituirea de zone de protectie sanitara in jurul rezervorului de apa si a

conductelor de transport;

- controlul riguros al calitatii si al consumului de apa

Informatii privind calitatea apei folosite: indicat ori fizici,

chimic, microbiologici

Alimentarea cu apa potabila se va realiza din cele 2 foraje care se vor

construi iar calitatea apei va corespunde din punct de vedere al parametrilor

fizico-chimici si microbiologici.

Motivarea folosirii apei subterane in scopuri productive

Nu este cazul.

Alti utilizatori de apa, curenti sau prognozati, in zona de

impact a activitatii propuse

In zona analizata alti utilizatorii care folosesc aceasi sursa de apa sunt

reprezentati de locuitorii comunei Lumina.

4.1.3. Managementul apelor uzate

In cadrul fermei de crestere a puilor pentru carne apa va fi utilizata

pentru:

- nevoi igienico – sanitare, pentru personalul permanent de deservire

din cadrul fermei – 10 persoane;

- spalarea – igienizarea unor utilaje si a incintelor/halelor de crestere a

puilor;

- consumul pasarilor;

85

In activitatea de crestere a puilor de carne care se va desfasura pe

amplasament se vor utiliza tehnici comparabile cu cele mai bune tehnici

disponibile (B.A.T.).

Consumurile de apa estimate in cadrul proiectului se bazeaza pe

rezulatele mentionate in literatura de specialitate cat si pe exemplele

prezentate in documentul de referinta B.A.T./B.R.E.F.

Consumul de apa estimat prin aplicarea tehnicilor propuse de titularul activitatii

Consumul de apa pentru ferma de crestere a puilor de carne depinde in

primul rand de perioada (stadiu de productie) crescand odata cu varsta si

cantitatea de furaje furnizata fiecarui animal.

Astfel consumul de apa pentru cresterea puilor de carne are o influenta clara

asupra volumului si calitatii dejectiilor.

Consumul de apa necesar procesului tehnologic de crestere si ingrasare a

puilor de carne se desfasoara in sistem intensiv industrial in flux continuu pe

stadiile de productie conform tabelului:

Consumul de apa necesar in procesul tehnologic

Categorie Capacitate Capete/locuri

Stadii productie

Consum apa l/cap pui

Pui de carne 47600 crestere 0,2 l/pui

Consumul de apa estimat pentru cresterea puilor de carne este de 0,2

l/pasare rezultand un consum total:

Consum total de apa zilnic 47600 x 0,2 l/pasare = 9,52 mc/serie;

Consum total de apa serie: 9,52 x 6,5= 61,88 mc/an

86

Necesarul de apa

Q med.zi = Ni x qspi = 1/1000 (10 x 60 + 47.600 x 0,2 + 1.000 x 1) = 1/1000

(600 + 9520 + 1.000) = 11,12 mc/z (0,128 l/s);

Q max.zi = Qmed.zi x Kzi = 11,12 mc/zi x 1,3 = 14,45 mc/zi (0,167 l/s);

Q max.orar = 1/24 x Q max.zi x Ko = 1/24 x 14,45 x 2,0 = 1,20 mc/h (0,33

l/s)

- Kzi = 1,3; Korar = 2,0; (STAS 1343/3-89);

Apa uzata menajera

Qu med.zi = Q med.zi x 0,8 = 1,6 x 0,8 = 1,28 mc/zi;

Qu max.zi = Qu med.zi x Kzi = 1,6 x 1,3 = 2,08 mc/zi

Apa uzata tehnologica

Q ind = 2 mc x 2 hale = 4,0 mc/ciclu

Q ind. med.zi = 4,0 mc : 14 zile = 0,285 mc/zi

Total apa uzata menajera si industriala care ajunge la statia de epurare

Qu med.zi = Qu men. + Qu ind =1,28 + 0,285 = 1,565 mc/zi;

Qu max.zi = 2,08 + 0, 285 = 2,365 mc/zi

Consumul de apa necesar activitatilor de igienizare si curatenie a

spatiilor de crestere a puilor de carne prin spalarea sub presiune a

pardoselelor si indepartarea dejectiilor, este de 2 mc apa/hala de 1200 mp.

Rezultă un consum specific de 0,0016 m3/m2 de pardoseala, ce corespunde

cerintelor BAT prezentate in tabelul urmator.

87

Conform BAT volumul de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este:

Consumul mediu de apa pentru curatenie per serie

Consum apa curatenie conform BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.2; tab. 3.12

Pui de carne 0,002 – 0,020 m3/m2 de pardoseala

Debitul de apa uzate menajere provenite de la pavilionul administrativ si de

la dezinfectia halelor dupa fiecare ciclu de de productie, va fi ( pentru apele

uzate menajere se ia 0,8 din din necesarul de apa potabila si igienico-sanitara

stabilit in breviarul de calcul al necesarului de apa:

Qu med.zi = Q med.zi x 0,8 =1,60 x 0,8 =1,28 mc/zi;

Qu max.zi = Qu med.zi x Kzi = 1,6 x 1,3 = 2,08 mc/zi

Volumul de apa consumat pentru spalare – dezinfectie hale de productie la

un ciclu de productie + perioada de evacuarea dejectiilor solide, curatirea

halelor, spalarea si dezinfectarea halelor, 14 zile este de 2 mc/hala (din

experienta unor ferme similare) :

Q ind = 2 mc x 2 hale = 4,0 mc/ciclu

Q ind. med.zi = 4,0 mc : 14 zile = 0,285 mc/zi

Sursele de generare a apelor uzate in faza de constructie a

proiectului

Construirea obiectului de investitie nu reprezinta o sursa de poluare

pentru ape. Pentru a diminua impactul asupra mediului inconjurator se

interzice deversarea apelor uzate rezultate pe perioada constructiei in spatiile

naturale existente inzona. Se vor folosi WC-uri ecologice iar deseurile vor fi

adunate in containere speciale si transportate in locuri special amenajate.

88

Acesta este motivul pentru care urmează a fi asigurate toalete ecologice

transportabile pentru angajaţii ce lucrează în perioada de construcţie, prin

obligație contractuala. Nu există surse de contaminare estimate pentru apă pe

durata perioadei de construcţie.

Descrierea surselor de generare a apelor uzate in faza de functionare

a fermei de crestere a puilor de carne.

Sursele de generare a apelor uzate in cadrul fermei sunt reprezentate de:

- apele tehnologice rezultate in urma igienizarii halelor la sfarsitul unei serii

de crestere;

- apele tehnologice rezultate in urma igienizarii utilajelor si spatiilor de

lucru din cadrul abatorului de pasari;

- filtrul sanitar, statia de dezinfectie, laborator;

- sistemul de colectare a apelor pluviale.

In cazul analizat, titularul proiectului de investitie a ales un sistem de

colectare a apelor uzate menajere intr-o retea de canalizare si epurarea

acestora intr-o statie de epurare biologica.

Statia de epurare va avea o capacitate de 3 mc/zi si va fi amplasata in patrea

de sud-vest a fermei.

Modul de functionare se poate descrie astfel: in bazinul de sedimentare

materia organica cu greutate specifica mai mare decat a apei sedimenteaza,

iar restul se ridica la suprafata apei formand un strat de cativa centimetri. In

bazinul de aerare sub actiunea bacteriilor aerobe apa isi imbunatateste

parametri si totodata aici se formeaza flocoane de namol care se depun pe

fundul bazinului

Sursele de generare a apelor uzate in faza de

dezafectare/demolare a proiectului

89

În timpul perioadei de dezafectare/demolare a proiectului vor rezulta

ape uzate menajere specifice activitatti de santier desfasurate. Ca si in faza

de constructie vor fi asigurate toalete ecologice transportabile pentru

angajaţii ce lucrează în perioada de dezafectare/demolare a proiectului. Nu

există alte surse de contaminare estimate pentru apă pe durata perioadei de

dezafectare.

Cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate

2.1.1.1. Cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apelor

uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale, etc.)

Apele uzate evacuate din cadrul fermei sunt reprezentate din dejectiile

evacuate in sistem lichid care includ, apele menajere, pluviale si cele din

igienizarea spatiilor tehnologice (halele de crestere).

Caracteristici cantitative.

- In documentele care prezinta cele mai bune tehnici disponibile privind

activitatea evaluata (BAT/BREF), se mentioneaza ca nu exista foarte

multe date disponibile pentru a putea aprecia cantitatile de apa

utilizate pentru igienizarea spatiilor de productie (halele de crestere);

Calculul cantitatii de apa pluviala se estimeaza avand in vedere

cantitatea specifica de 0,5 mc/mp/an stabilita la nivelul intregii tari prin

normativ.

Ape uzate din activitatea de crestere a puilor de carne



cantitatea de furaje furnizata fiecarui animal. Pentru un pui de carne

90

consumul de apa este de aproximativ 8,4 l/pui/ciclu (0,2 l/pui/zi x 42

zile/ciclu) incadrandu-se in maximele prevazute in avizul de gospodarire a

apelor nr.78/27.10.2010. Conform Documentului de Referinta asupra Celor

mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a puilor: ratia apa/furaj in

perioada de productie influenteaza cantitatea de dejectii si continutul in

materie uscata a dejectiilor de la pui.

Pe baza informatiilor mai sus prezentate, in cazul concret evaluat, efectivul

maxim existent la un moment dat in cadrul fermei de crestere a puilor de

carne este de 47600 pui/serie.

Pentru apa utilizata pentru igienizarea halelor de crestere a puilor de carne

prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor s-au

utilizat factori de consum prevazuti in documentul de referinta BAT. In

cazul tehnologiei propuse in cadrul proiectului, pentru spalarea pardoselilor

se foloseste apa pentru igienizarea halelor.

Volumul de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este:

Consum apa curatenie Categorie

mc/ m2 de pardoseala/an mc/an

pui de carne 0,0208 49,92

Luand in calcul un consum de apa potabila de 0,0208 m3/m2 de pardoseala va

rezulta:

Volumul total al apelor uzate rezultat ca urmare a curateniei spatiilor de

crestere a puilor de carne (spalare pardoseli) este:

- volum ape uzate pe ciclu productie:

o V = 2400 m2 x 0,0208 m3/m2

= 49,92 m3;

- volum ape uzate pe an:

o V = 49,92 m3 x 6,5cicluri/an = 324,48 m3

91

Ape uzate – dejectii



cantitatea de furaje furnizata fiecarui pui.

Conform Documentului de Referinta asupra Celor mai bune tehnici

disponibile in cresterea intensiva a pasarilor: ratia apa/furaj in perioada de

productie influenteaza cantitatea de dejectii si continutul in materie uscata a

dejectiilor la puii pentru sacrificare.

Regimul graficul generarii apelor uzate

Regimul de generare a apelor uzate menajere cat si al celor rezultate din

procesul de igienizarea al halelor de crestere a puilor de carne va fi

discontinuu.

Refolosirea apelor/recircularea apelor

In proiectul de investitie titularul nu a prevazut refolosirea/recircularea

apelor uzate. Totusi, pentru reducerea cantitatii de apa uzata rezultata din

activitatea fermei vor fi aplicate urmatoarele masuri:

� Igienizarea halelor se realizeaza utilizandu-se apa la presiune

inalta;

� Detectarea scurgerilor si interventia imediata pentru inlaturarea

cauzelor producerii acestora;

Verificarea periodica a instalatiilor care asigura alimentarea cu apa in

hale.

2.1.1.2. Sistemul de colectare a apelor uzate

Apele uzate menajere sunt transportate la statia de epurare proprie si

dupa epurare sunt colectate intr-un bazin betonat cu capacitatea de 50mc.

92

Apele epurate sunt utilizate la irigarea terenului agricol deţinut de societate.

Apele uzate rezultate de la spalarea/igienizarea halelor la sfarsitul ciclului de

productie sunt epurate in statia de epurare. Volumul bazinului de colectare

asigura o colectare a apelor uzate pe o perioada de minimum 3 luni, in

perioada de iarna cand apele nu se pot folosi la irigatii. Nu se poate utiliza

alternativa introducerii apelor uzate epurate in canalul de irigatii care se afla

la 200 m de locul investitiei deoarece acesta este dezafectat, in prezent fiind

imburuienat si imposibil de utilizat in scopul pentru care a fost construit.

Apele rezultate de la platforma de deshidratare/stabilizare a patului epuizat

vor fi colectate prin intermediul unei retele de rigole si deversate in reteaua

de canalizare urmand a fi epurate in statia proprie.

2.1.1.3. Locul de descarcare al apelor uzate neepurate/epurate

in canalizarea oraseneasca, in statia de epurare sau direct in receptorii

naturali

Apele uzate vor fi descarcate in statia de epurare care va deservi ferma

de crestere a puilor de carne. Dupa epurare apa din ultimul bazin al statiei de

epurare va fi preluata cu vidanja si va fi imprastiata pe terenurile agricole in

vederea fertilizarii acestora.

2.1.1.4. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in

reteaua de canalizare a altor obiective economice

Nu este cazul

2.1.1.5. Indicatori ai apelor uzate: concentratii de poluanti

Cei mai importanti indicatori pentru apele uzate care rezulta din

fermele de crestere a pasarilor sunt:

- materiile totale in suspensii (MTS);

93

- substante volatile;

- consumul chimic de oxigen (CCO), care reprezinta cantitatea de

oxigen necesar pentru oxidarea substantelor organice;;

- consumul biochimic de oxigen (CBO5), care exprima cantitatea de

substanta organica, prin oxigenul folosit de microorganisme pentru

oxidarea biochimica a acesteia.

Instalatii de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea

statiei si metoda de epurare folosita

In cazul analizat, titularul proiectului de investitie a ales un sistem de

epurare a apelor uzate compus dintr-o instalatie de tratare fizico-chimica cu

floculatie inclusa, urmata de o treapta de tratare biologica. Instalatia va epura

apa uzata industriala rezultata din procesul de crestere intensiva a puilor de

carne (apa menajere si ape rezultate de la igienizarea halelor de crestere).

Indicatorii de calitate ai apei epurate vor fi in conformitate cu prevederile

Normativului NTPA 001/2005, fapt mentionat siin avizul DADL Constanta.

Analiza capacitatii de stocare a apelor uzate/dejectiilor

Conform datelor prezentate in capitolele anterioare, capacitatile de stocare a

apelor uzate este urmatoarea:

Statie epurare capacitate 3 mc/zi;

-Statia este prevazuta cu:

Recipient cilindric orizontal dublu compartimentat cu volum util de 3000

litri

Separator de grasimi

Dispozitiv de dispersie a aerului (tub cu membrana de cauciuc perforata

pentru aerarea cu bule )

94

Aerator(suflanta de aer)

Furtune, mufe, racorduri necesare punerii in functiune a instalatiei

Racorduri intrare – iesire flexibile pe teava PVC 110 mm

Gura de vizitare/vidanjare cu h= 400 mm si diametrul de 1000 mm

Capac pentru gura de vizitare

Gospodarirea namolului

Namolul rezultat de la statia de epurare reprezinta o sursa importanta

de ingrasamant natural cu care pot fi fertilizate terenurile agricole. Namolul

proaspat are umiditatea de 75-85% fiind greu de transportat si administrat pe

teren. Pe langa avantaje, utilizarea namolului ca ingrasamant are si unele

incoveniente:

- umiditatea ridicata ingreuneaza transportul si distribuirea pe terenurile

agricole;

- capacitatea de fermentare redusa, datorita continutului scazut in

substante energetice;

- poate contine agenti patogeni, cu posibilitatea raspandirii unor boli

infecto-contagioase.

Inconvenintele cu privire la utilizarea namolului ca fertilizant pentru

terenurile agricole sunt inlaturate prin aplicarea practicii deshidratarii si

mineralizarii namolului rezultat pe platforma betonata proiectata in cadrul

fermei.

Namolul de epurare a fi depozitat temporar in vederea stabilizarii pe

platforma de deshidratare si apoi utilizat la fertilizarea terenurilor agricole.

Obligatiile producatorilor de namol conform Ord. nr. 344/2004 pentru

aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a

95

solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, sunt

urmatoarele:

- sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii despre

eventualii poluanti existenti in namol;

- sa identifice utilizatorul si suprafetele agricole (inclusiv pe cele

sensibile) care intrunesc conditiile necesare utilizarii namolului, pe

baza studiilor pedologice intocmite la cererea producatorului de catre

oficiile teritoriale de studii pedologice si agrochimice (O.S.P.A.);

- sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de

utilizare a acestuia;

- sa asigure transportul si imprastierea namolului;

- sa anunte autoritatea teritoriala de mediu in cazul nerespectarii

conditiilor initiale de eliberare a permisului de imprastiere, la

schimbarea terenului, in cazul in care utilizatorul refuza ulterior

namolul;

- sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare, depozitare) in

cazul neobtinerii autorizatiei de imprastiere a acestuia sau in cazul in

care nu gaseste loc de imprastiere;

- sa tina la zi registrele cu:

� cantitatile produse si cantitatile de namoluri furnizate pentru

agricultura;

� compozitia si caracteristicile namolurilor fata de parametrii

specificati in tabelul nr. 1.2 (Ord. nr. 344/2004 pentru aprobarea

Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a

solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in

agricultura);

� tipul de tratament efectuat;

96

� numele si adresele destinatarilor de namoluri si locurile de

utilizare a namolurilor;

� sa comunice la cererea autoritatilor competente informatiile

care se gasesc in registrele de evidenta;

� sa realizeze studiul agrochimic special de control si monitoring

al solului pe care s-a aplicat namolul.

Totodata, generatorul de namol trebuie sa furnizeze periodic

utilizatorului de namol informatii cu privire la cantitatea disponibila si

caracteristicile acestuia: pH, umiditate, pierdere la calcinare, carbon organic

total, azot, fosfor, potasiu, cadmiu, crom, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc.

Pentru utilizarea namolului ca fertilizant pentru sol, generatorul de

namol va trebui sa respecte urmatoarele conditii:

- trebuie avute in vedere necesitatile nutritionale ale plantelor penttru

care se realizeaza fertilizarea;

- sa nu se degradeze solurile si apele de suprafata;

- valoarea pH-ului din solurile pe care urmeaza a fi aplicate namoluri de

epurare trebuie sa fie mentinuta la valori peste 6,5.

Dejectiile rezultate de la pasari, datorita continutului ridicat de materie

organica, precum si a altor elemente nutritive precum fosforul, potasiul si

microelementele, sunt considerate ca o sursa de substante fertilizante foarte

utile pentru sol.

Breviar de calcul volum dejectii rezultate/ciclu de crestere a puilor de

carne

Cantitatea de dejectii a puilor de carne variaza in functie de categoria de

pui, si continutul de nutrienti din furaje, precum si de stadiile de productie cu

97

procesul tipic de metabolism asociat.Procesul tehnologic al fermei de

crestere a puilor de carne se desfasoara insistem intensiv industrial in flux

continuu conform tabelului:

Categorie/ producţie

Capacitate Capete

Cantitatea de dejectii produsa conform BAT /BREF (kg/loc/an)

Perioada/serie de crestere (zile)

Crestere si ingrasare pui de carne

47600 8 56

Conform Documentului de Referinta asupra Celor mai bune tehnici

disponibile in cresterea intensiva a puilor: ratia apa/furaj in perioada de

productie influenteaza cantitatea de dejectii si continutul in materie uscata a

dejectiilor de la pui.

Astfel in urma extrapolarii datelor prevazute in BAT/BREF rezulta o

productie de dejectii de 381 tone/an cu umiditate intre 38-86%. La acestea se

adauga 54 mc/serie asternut uzat (la densitate medie de 0,5 t/mc rezulta 27

tone/serie; 176 tone/an).

Volumul total al deseurilor este de 381 tone/an cu o densitate medie de

1,8 tone/m3, adica un volum total de deseuri de 211,66 m3 /an. Perioada

de 6 luni necesara deshidratarii (mineralizarii) corespunde unui volum

de 106 m3.

Pentru depozitarea dejectiilor solide, pentru un timp de stationare de 6 luni

(perioada in concordanta cu prevederile BAT) s-a proiectat o plaforma

betonata cu suprafata de 416 mp (32 x 13mp), prevazuta cu pereti din beton

cu inaltimea de minim 1,5 m si un volum total de 500 m3.

98

Concentratia medie a fractiei solide, dupa deshidratare (mineralizare) timp

de cca. 6 luni pe platforma, va fi de cca. 80% insemnand 106 x0,8 =84,8 m3

deseuri solide demineralizate.

Volumul total al deseurilor este de 381 t/an dejecţii cu o densitate medie de

1,8 t/ m3, adica un volum total de deseuri de 685,8 m3/an. Perioada de 6 luni

necesara deshidratarii (mineralizarii) corespunde unui volum de 342,9 m3.

2.1.1.6. Incarcarea cu poluanti a apelor evacuate (conform

NTPA 002 sau 001/2002, dupa caz)

Neaplicabil, deoarece nu vor fi ape uzate evacuate in resursele

naturale sau in retelele de canalizare/statii de epurare ale localitatilor.

2.1.1.7. Receptorul apelor uzate provenite de la statia de

epurare sau a celor neepurate.

Proiectul de investitie nu prevede deversarea apelor uzate provenite

din statia de epurare in receptori naturali. Apele epurate vor fi preluate cu

vidanja in vederea imprastierii pe terenurile agricole.

2.1.2. Prognoza impactului

Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice

si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului

Pentru exploatarea fermei de crestere a puilor se preleveaza apa din

doua foraje, iar titularul activitatii are in vedere utilizarea unei tehnologii si

tehnici de exploatare care au in vedere utilizarea unei cantitati reduse de apa.

Impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de

schimbarile previzibile ale conditiilor hidrogeologice si hidrogeologice

ale amplasamentului.

Nu este cazul.

99

2.1.2.1. Impactul previzibil asupra ecosistemelor, corpurilor

de apa si asupra zonelor de coasta provocat de apele uzate generate si

evacuate

Nu este cazul.

2.1.2.2. Folosinte de apa (zone de recreere, prize de apa, zone

protejate, alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de

evacuarea apelor uzate

Nu este cazul.

2.1.2.3. Posibile descarcari accidentale de substante poluante

in corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale)

Riscul unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de apa

este posibil in situatia in care nu este asigurata o capacitate de rezerva

(capcitate tampon) pentru bazinele de la statia de epurare in cazul aparitei

ploilor torentiale extreme. Consecintele si gravitatea poluarii in astfel de

situatii depind intr-o mare masura de cantitatea de apa uzata deversata cat si

de calitatea acesteia. In acest caz, efectele poluarii pot fi semnificative,

contribuind la contaminarea corpurilor de apa cu agenti patogeni si

favorizarea aparitiei procesului de eutrofizare ca urmare a aportului de

nutrienti.

2.1.2.4. Impactul transfrontier

Nu este cazul.

Descrierea metodei de evaluare a impactului asupra mediului

Evaluarea impactului asupra mediului s-a facut prin metoda unitaţilor de

impact negativ.

100

Aceasta metoda de cuantificare a impactului asupra mediului are la baza

transpunerea nivelului de impact asupra fiecarui factor de mediu in unitati de

impact negativ (N), atat pentru perioada de construcţie cât şi pentru perioada

de funcţionare a proiectului.

Numarul de unitati de impact acordate este direct proportional cu nivelul

impactului suportat direct de catre factorul de mediu sau indirect prin

actiunea cumulata a impactului asupra celorlalti factori de mediu. In cazul in

care proiectul are un imapct pozitiv evident asupra factorului de mediu, fara

a avea si efecte negative, se considera ca proiectul are efect pozitiv (P). In

cazul in care proiectul nu afecteaza in nici un sens factorul de mediu, acesta

se considera a fi neafectat.

INTERPRETAREA IMPACTULUI ASUPRA COMPONENTELOR DE

MEDIU

P Efect pozitiv

0 Neafectat

1N Usor afectat

2N Afectat in limite admisibile

3N Afectat peste limite admisibile

4N Afectat grav

N- unitate de impact negativ

Tabelul unităţilor de impact

Componenta de

mediu (cm)

IPC IPF IMCcm

Apa 0 0 0

Aer 1N 1N 1N

101

Sol 1N 1N 1N

Biodiversitate 1N 0 1N

Aşezări umane 1N P 1N

Peisaj 0 0 0

IPC- impact in perioada de constructie

IPF-impact in perioada de functionare

IMCcm-impact maxim cuantificat pe componenta de mediu

1N-unitate de impact negativ

cm-componenta de mediu


2.1.2.5. Masuri pentru reducerea impactului asupra

caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa

Nu este cazul.

2.1.2.6. Alte masuri de diminuare a impactului asupra

corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora

Pe cele trei laturi ale amplasamentului platformei de deshidratare/stabilizare

a dejectiilor si asternutului uzat se vor construi canale de garda pentru

preluarea scurgerilor din drenare (in cazul ploilor torentiale sau al unor

incidente de functionare). Scurgerile se vor dirija catre reteaua de canalizare

si statia de epurare.

2.1.2.7. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie

hidrologica, conform H.G. 101/1997

In zona amplasamentului sau la mai putin de cca. 250 m nu exista

lucrari de captare, constructii si instalatii de alimentare cu apa potabila,

102

zacaminte de ape minerale sau namoluri terapeutice dar exista un canal de

irigatie la cca 200 m l de ferma. Respectivul canal este dezafectat.

Masuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor

• verificarea periodica a volumului de apa uzata stocata in bazinele

statiei de epurare in vederea prevenirii depasirii capacitatii efective

de stocare a acestora;

• imprastierea fertilizantilor (dejectiilor solide) se realizeaza cu

sisteme moderne si cu respectarea stricta a urmatoarelor prevederi:

• imprastierea se realizeaza numai in baza permisului de imprastiere

obtinut in baza Studiului Agrochimic realizat de O.J.S.P.A. –

Constanta stabileste cantitatea optima de N si P pentru terenurile

agricole;

• Codul Bunelor Practici Agricole, care stabileste perioadele si

conditiile optime de imprastiere;

• Ord. M.M.G.A. nr. 344/2004 si Ord. M.A.P.D.R. nr. 708/2004,

modificat si completat de Ord. 27/2007, pentru aprobarea Normelor

tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se

utilizeaza namolurile de epurare in agricultura;

• Toate celelalte prevederi ale Directivei 91/676/EEC referitoare la

reducerea poluarii apelor freatice si de suprafata cu nitrati proveniti

din surse agricole.

• monitorizarea calitatii apei din freatice si a solului: in acest scop se

realizeaza doua foraje de observatie amplasate pe directia de

curgere a apei, astfel: unul in amonte de intregul amplasament si

unul in aval fata de statia de epurare a apei.

103

Masuri de diminuare a impactului in perioada de construcție si

dezafectare/demolare amplasament

Pentru aceste perioade, prin conditii contractuale se vor lua măsuri ce

urmează a fi întreprinse pentru a preveni contaminarea apei:

- un depozit special pentru depozitarea deșeurilor;

- un depozit etanș pentru materialele care urmează a fi utilizate pentru

construcții;

- toaletele ecologice pentru personalul implicat in lucrările de

construcții si dezafectare;

- facilitați cu stații de spălare pentru vehiculele care utilizează

drumurile publice după părăsirea zonei;

- pancarte de avertizare in toate locurile ce par a fi periculoase, atât

timp cat sunt implicate aspecte de mediu și de sănătate;

- masuri adecvate de prevenirea răspândirii materialelor (sol, argila,

deșeuri sau materiale de construcții) in zonele publice in alte locuri

unde sănătatea sau mediul ar putea reprezenta risc.

4.2. Aerul

4.2.1 Date generale

4.2.1.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona.

Temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie solara, conditii de

transport si difuzie a poluantilor

Climatul localitatii se inscrie in cel al Dobrogei centrale caracterizat prin

continentalism, cu oscilatii diurne si anuale mari ale temperaturii aerului,

cantitati de precipitatii reduse. Vecinatatea relativa a marii influenteaza

asupra circulatiei maselor de aer.

104

Temperatura inregistreaza valoarea medie anuala de +10,8oC , media

minima are aloarea -1,7oC si se inregistreaza in ianuarie , iar media maxima

are valoarea de +22,4o C si se inregistreaza in luna iulie. Se consemneaza ca

fenomen specific caracterul torential frecvent al ploilor avind ca efect

inundatiile. De aceea trebuie sa se tina seama la amplasarea constructiilor

de dimensionarea canalizarii pluviale.

Localitatea Lumina beneficiaza de un climat placut, determinat de asezarea

geografica si de relief.Clima localitatii este de stepa cu temperaturi medii

anuale de 10,9 oC.

Contrastele intre iarna si vara sunt puternice, iernile sunt geroase, verile

calduroase, chiar caniculare. Primaverile sunt placute si cu variatii de

temperatura bruste, toamnele calduroase si prelungite.In aceste ultime doua

anotimpuri apar brumele ce pun in pericol recoltele.

Temperatura.

Influienta bazinului Marii Negre asupra temperaturii aerului se

manifesta mai mult in lunile de primavara cand temperatura este mai scazuta

decat in restul tarii si in lunile de toamna cand temperatura aerului in zona

litoralului este mai ridicata.

Valori caracteristice ale temperaturii:

- Temperatura medie anuala este de 11,3 gr. C ;

- Media lunii cele mai reci, ianuarie, -0,3 gr. C ;

- Media lunii cele mai calde, iulie, +22,3 gr. C ;

- Temperatura maxima absoluta, + 38,5 gr. C, la 10.07.1927 ;

- Temperatura minima absoluta, - 25 gr. C, la 10.02.1929 ;

105

Peste 60 de zile temperaturile maxime zilnice ale aerului depasesc 25 gr.C,

datorita predominarii in zona a timpului senin si frecventei mari a invaziilor

de aer tropical si continental.

Zona studiata este caracterizata printr-un climat de litoral maritim, cu veri

calduroase (in iulie temperaturi medii de peste 22 gr.C) si mai mult senine

(in medie 25-28 zile insorite pe luna, cu durata de stralucire a soarelui de 10-

12 ore/zi) si cu ierni blande (in ianuarie temperaturi medii de 0 gr.C).

Temperatura medie anuala este de 11,2 gr.C, iar precipitatiile atmosferice

insumeaza cca. 400 mm anual.

Masuratorile executate la statia hidrografica Lumina (statia

hidrometrica cea mai apropiata de valea Sibioara-cca. 6 km) pe o perioada

de 23 ani (1980-2002), indica o valoare medie multianuala de 386,23

mm/an.

Precipitatiile medii anuale sunt de 465 mm, desi s-au inregistrat si valori

extreme , cu maximum in lunile iunie-iulie si deficit in ultimele patru luni

ale anului.Regimul eolian se caracterizeaza prin predominarea vanturilor de

nord-est , indeosebi crivatul, aducind zapada,viscol si ger, iar din sud-est

bate saracila aducind arsita si seceta.

Cele mai reduse cantitati lunare se constata in perioada februarie –

aprilie si la sfarsitul verii si inceputul toamnei, iar cantitatile cele mai mari in

mai, iunie, iulie.

Valori caracteristice :

- Precipitatiile medii anuale sunt de 387 mm (statia Constanta)

- Luna cea mai ploioasa - iunie cu precipitatii medii lunare de

47,9 mm ;

106

- Luna cea mai secetoasa - august cu precipitatii medii lunare

de 28,5 mm

- Volumul maxim de precipitatii cazute in 24 ore, 73,4 mm la 21.08.1894.

Vanturile.

In zona litoralului frecventa maxima o au vanturile din sectorul nordic

- directia predominanta este sectorul nordic cu o frecventa anuala

de 40-50%;

- vanturile din vest sunt dominante in 6 luni (noiembrie-ianuarie si

iulie-septembrie) ;

- vanturile din sud sunt mai frecvente in aprilie – iunie ;

- vanturile din nord sunt dominante in februarie si octombrie ;

- vanturile din nord-est sunt mai frecvente in martie.

Frecventa medie anuala a vanturilor pe directii este :

N – 17,5 % ; NE – 11,7 % ; E – 6,1 % ; SE – 11,7 % ; S – 10,8 % ; SV

– 7,5 % ;

V – 12,7 % ; NV – 13,2 % ; calm – 8,8 %.

Media anuala a vitezei vantului oscileaza intre 3,8 si 7,0 m /s, dar

valorile maxime sunt destul de frecvente in special in anotimpurile de

tranzitie

4.2.1.2 Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si

mobile existente in zona, surse de poluare dirijate si nedirijate. Nivelul

de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului.

Amplasamentul fermei se afla intr-o zona inconjurata de terenuri

agricole, teren proprietate privata, drumuri de exploatare si drumuri

comunale. Folosinta actuala a terenului este “arabil” iar destinatia stabilita

prin planurile de urbanism si amenajare a teritorilui aprobate a fi de “teren

107

cu destinatie agricola” in zona nefiind surse de poluare a aerului, iar

activitatile desfasurate nu au impact asupra mediului. Amplasamentul

destinat realizarii proiectului se afla la o distanta de 2 km de zona de

locuinte. Principala sursa de emisie a poluantilor (poluanti gazosi, miros)

este reprezentata de statia de epurare si platforma de stabilizare a dejectiilor.

Distanta fata de zonele locuite si masurile luate in faza de exploatare a

fermei asigura protectia asezarilor umane fata de principalii factori de stres.

4.2.2 Surse si poluanti generati

4.2.2.1 Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti

atmosferici aferente obiectivului

Sursele de poluare identificate in timpul executiei lucrarilor

constructie a cladirilor.

In perioada realizarii lucrariilor de amenajare a fermei, principalele

surse de poluare a aerului sunt:

- Mijloacele de transport (traficul generat de aprovizionarea cu materiale

de constructie, evacuarea deseurilor rezultate de pe amplasament);

- lucrarile de constructie propriu-zise.

Sursele de poluare identificate in perioada de exploatare a fermei

In perioada de functionare a fermei de crestere a puilor de carne

sursele de polaure ale aerului sunt:

- halele pentru cresterea puilor;

- traficul autovehiculelor care deservesc activitatea din cadrul

fermei;

- statia de epurare;

- imprastierea dejectiilor/fertilizarea terenurilor agricole.

108

Halele pentru cresterea puilor de carne

Dejectiile proaspete rezultate din activitatea de crestere a puilor de

carne sunt mai putin ofensive din punct de vedere al emisiilor de poluanti

decat cele aflate in descompunere.

In situatia in care dejectiile se acumuleaza in interiorul halelor de

crestere pe o perioada mai mare de 3-5 zile, din descompunerea anaeroba a

acestora va rezulta o cantitate mai mare de emisii de amoniac. Un mediu

cald si umed contribuie la intensificarea mirosurilor, chiar daca temperatura

si umiditatea pot fi controlate prin intermediul sistemelor de ventilatie.

In cazul halelor de crestere a puilor, emisia are loc prin spatiile ferestrelor

prevazute cu fante pentru ventilatie, respectiv prin hornurile din acoperis, in

acest caz tipul sursei de poluare a aerului fiind variata (sursa de suprafata si

punctuala).

Platforma de deshidratare

Platforma de deshidratare a dejectiilor are o suprafata mare de evaporare si

acest lucru implica un potential semnificativ de eliberare a mirosurilor. In

prima faza se va produce un nivel ridicat de mirosuri, pana cand substantele

si procesele biologice se stabilizeaza. Apa uzata menajera si tehnologica

rezultata de pe amplasament care va fi tratata si stocata in statia de epurare

este in general concentratǎ, iar supraincarcarea temporarǎ a acestor structuri,

mareste potentialul de eliberare a mirosurilor care rezulta din stocarea

namolului si sunt considerate minore si inofensive, datorita activitatii

bacteriilor anaerobe.

109

Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole

Metodele de aplicare a dejectiilor rezultate de la pasari sunt in general

reprezentate de: imprastierea pe suprafata solului, incorporarea si injectia

acestora in sol. Fiecare metoda de aplicare a dejectiilor are un potential

diferit din punct de vedere al generarii mirosurilor, dar fiecare poate deveni

la randul ei o sursa importanta de mirosuri daca nu se respecta tehnologia de

aplicare/incorporare a dejectiilor in sol).

Tehnologia de imprastiere a dejectiilor la suprafata solului reprezinta

cel mai mare potential de generare a mirosurilor, deoarece componentele cu

impact olfactiv major sunt dispersate pe o suprafata mare.

Metoda de incorporare in sol, imediat dupa imprastierea la suprafata,

reduce riscul de aparitie a mirosurilor. Injectarea in sol, in zona radacinilor

culturilor agricole, are cel mai mic potential de generare a mirosurilor dintre

toate metodele utilizate. Din practica curenta, se considera ca injectarea si

incorporarea dejectiilor in sol reduce eliberarea mirosurilor cu 90%.

De asemenea, sursa de poluare ca urmare a utilizarii metodei de

imprastiere pe sol este de tip suprafata.

Sursele de emisii si poluantii specifici ai aerului rezultati din

activitatea de crestere a puilor de carne

Poluanti Surse de emisii

NH3 Hale de crestere a puilor, depozitarea si imprastierea dejectiilor

CH4 Depozitarea si tratarea dejectiilor

N2O Depozitarea si imprastierea dejectiilor

CO2 Instalatii de incalzire si transport in cadrul fermei

110

H2S Depozitarea si imprastierea dejectiilor

pulberi Depozitarea hranei si din halele de crestere

Surse de poluare a aerului in faza de dezafectare/demolare a

obiectivului

Lucrările de dezafectare implica operațiuni care reprezintă surse de

emisii de praf in aer. Aceste operațiuni includ: lucrări de terasament,

demolare constructii, dislocări ale pământului de suprafața.

Eroziunea eoliana reprezintă o sursa suplimentara de praf. Eroziunea

vântului are loc datorita prezentei zonelor neacoperite, care sunt supuse

acțiunii vântului pentru o anumita perioada de timp.

Principalele activități care reprezintă surse de emisii a prafului sunt:

- lucrările de dezafectare;

- lucrările de excavare;

- lucrările de demolare constructii;

In afara acestor surse de praf, de asemenea exista surse de poluare cu

emisii specifice motoarelor cu combustie interna (vehiculele care transporta

deseurile rezultate din demolari si a meterialelor dezafectate

Indiferent de tipul lor, utilajele și vehiculele cu motoare Diesel și

gazele emanate, evacuate in aer, conțin toata gama de poluanți specifici

pentru motoarele cu ardere interna: oxizi de azot, compuși organici volatili

ne-etalici, metan, oxizi de carbon, amoniac și macroparticule.

Gama de poluanți organici și anorganici evacuați in aer prin gazele

eliminate de vehicule conțin substanțe cu diferite niveluri de toxicitate.

Astfel in afara de poluanții obișnuiți (NOx, SO2, CO, particule) exista

111

protoxid de azot (N2O) și NH3. Toate vehiculele vor respecta normele de

emisii in vigoare.

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului

4.2.3.1 Calculul concentratiilor de poluanti (imisii) utilizand

modelarea matematica a dispersiei poluantilor in atmosfera

In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul asupra

factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu gaze de esapament ca

urmare a cresterii frecventei transportului in zona, respectiv a realizarii

lucrarilor de constructie.

Tinand cont de urmatoarele aspecte:

- zona nu este sensibila din punct de vedere al gradului de poluare

atmosferica;

- natura lucrarilor propuse in cadrul proiectului nu presupune derularea

unui volum de trafic, respectiv utilizarea unor substante toxice si

periculoase;

se poate aprecia ca poluarea aerului in zona amplasamentului fermei in

perioada de executie a lucrarilor va avea un caracter temporar, iar impactul

asupra factorului de mediu aer va fi redus.

In perioada functionarii fermei de crestere a puilor de carne, poluarea

aerului va fi determinata de emisiile rezultate din degradarea dejectiilor,din

emisiile autoturismelor ce vor deservi ferma. In general, natura emisiilor de

poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora, depinde intr-o mare masura de

continutul si cantitatea dejectiilor. Practica curenta a demonstrat ca prin

introducerea in ratia de hrana a unor furaje cu continut crescut de celuloza,

ori prin utilizarea unor furaje combinate, creste cantitatea de materii fecale

112

ca urmare a diminuarii digestibilitatii hranei cat si a accentuarii tranzitului

intestinal, contribuind in acest mod la o crestere a gradului emisiilor de

poluanti.

4.2.3.2 In cazul poluantilor mutageni si cancerigeni evaluarea

riscului potential pentru sanatatea populatiei

4.2.3.2-1 Descrierea modelului/modelelor de calcul

utilizat/utilizate

Nu este cazul.

4.2.3.2-2 Datele de intrare in model

Nu este cazul.

4.2.3.2-3 Dimensiunile si coordonatele ariei in care se calculeaza

dispersia

Nu este cazul.

4.2.3.2-4 Informatii despre poluarea de fond a aerului

Nu exista poluare de fond a aerului in zona amplasamentului

4.2.3.2-5 Evaluarea riscului potential pentru sanatatea populatiei in

cazul poluantilor mutageni si cancerigeni.

Din activitatea fermei de crestere a puilor de carne, emisiile rezultate

nu contin tipuri de poluanti mutageni si cancerigeni care ar putea avea un

potential asupra sanatatii populatiei din zona.

113

4.2.4 Masuri de diminuare a impactului

4.2.4.1 Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului, epurarea

gazelor emise

Solutiile tehnice prevazute in cadrul fermei au fost necesare doar

pentru halele de crestere a puilor in cazul evacuarilor emisiilor, in acest sens

s-au prevazut sisteme automate de ventilatie combinate cu cele natural.

Alte masuri de diminuare a impactului asupra aerului in zona

In afara masurilor tehnice de protectie a aerului mai sus prezentate,

titularul activitatii va respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile

specifice si disconfortul cauzat de mirosurile generate in cadrul fermei fata

de zonele locuite.

O masura de protectie a aerului prevazuta pentru perioada de functionare a

fermei ar fi realizarea unei perdele vegetale perimetrale amplasamentului

prin plantarea de puieti din specii de foioase, arbusti dar si pomi fructiferi

Masuri de diminuare a impactului asupra aerului in perioada de

construcție si dezafectare a amplasamentului

Prin clauze contractuale se vor stabili următoarele:

- Masuri organizatorice;

- Inspecția zilnica a locației;

- Utilaje performante priviind emisiile si zgomotele;

- Umectari in timpul verii pentru limitarea prafului in atmosfera;

- Prevenirea accidentelor cu pierderi de poluanti;

- Managementul adecvat al deseurilor;

114

- In cazuri speciale, in situații periculoase, constructorul va stopa toate

activitățile și va cere retragerea lucrătorilor și echipamentelor.

4.3 Solul

4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitie

granulometrica, permeabilitate, densitate).

Dobrogea fiind, din punct de vedere geologic, o unitate cu structura de

platforma, în alcatuirea acesteia se distinge un soclu si o cuvertura

sedimentara.

Limita nordica a acestui compartiment este data de o fractura profunda

(crustala) care se gaseste undeva in zona Palazu, fiind acoperita de

depozitele jurasice ale cuverturii.

Soclul a fost deschis prin mai multe foraje in zona localitatii Cocosu si

Palazu Mare. Dupa ce forajele au strabatut formatiunea de Cocoşu, la

adâncimea de 930m si respective 1730m, au traversat Falia Palazu care

separa Platforma Sud Dobrogeana de Masivul Central Dobrogean (zona

sisturilor verzi) si au intrat in soclul Platformei Sud Dobrogene.

Acesta este reprezentat printr-un complex inferior alcatuit din gnaise

granitice strabatute de filoane pegmatitice si un complex superior constituit

din sisturi cristaline mezometamorfice, descries drept Cristalinul de Palazu.

Cuvertura sedimentara, in cea mai mare parte este cunoscuta numai prin

foraje si pune aceleasi probleme ca pentru intreaga Platforma Sud

Dobrogeana, si anume: care este primul termen al cuverturii sau mai exact,

care este primul termen (cea mai veche formatiune) care acopera normal

Cristalinul de Palazu.

115

Cele mai vechi depozite ale cuverturii apartin fara indoiala Paleozoicului

si eventual Proterozoicului tarziu. Ele au fost deschise prin cateva foraje din

care amintim: Mangalia (5082 si 5083), Cumpana (5070), Siminoc (5052),

Palazu Mare (5026 si 5030) si Cocoşu (5051). Pentru ca vârsta formatiunilor

cuverturii a fost riguros stabilita paleontologic incepand cu cele Siluriene,

formaţiunile mai vechi le-am descries ca formaţiuni presiluriene.

Din interpretarea datelor tectonice, se constată existenţa a două sisteme

principale de falii cu orientare NNE-SSV si VNV-ESE, dintre care cele

paralele cu falia majora Palazu, fiind mai noi. Urmarite pe un traseu de la N

la S acestea sunt: falia Cernavoda-Constanta, falia Rasova-Costinesti, Falia

Nord Mangalia si falia Mangalia. Intre acestea se dezvolta faliile cu directia

NNE-SSV, formand o serie de blocuri cu dimensiuni variabile.

In zona dintre Falia Palazu şi Falia Cumpăna-Lazu, structura este

evidentiata de o serie de blocuri tectonice cu pozitie ridicata sau coborata.

Lacul Tăbăcărie este amplasată pe blocul Constanţa delimitat spre est de

Marea Neagră, iar spre vest de Falia Vest Constanţa.

Elementul geologic semnificativ din zonă este prezenţa Faliei Palazu

(Capidava – Ovidiu) care separă Platforma Sud Dobrogeană de Masivul

Central Dobrogean.

Traseul Faliei Palazu în zona Lacului Siutghiol a fost identificat pe baze

biogeofizice şi se continuă din zona oraşului Ovidiu, trece pe la nord de

Insula Ovidiu (zona cu cea mai mare adâncime a Lacului Siutghiol – 17 m.),

traversează Staţiunea Mamaia pe la nord de Hotel Bucureşti şi se continuă în

Marea Neagră.

116

In general, prezenta faliilor in teritoriul Dobrogei de Sud a condus la

crearea unor zone locale cu permeabilitati mai ridicate ale rocilor

carbonatate cu implicatii hidrogeologice importante.

Cuaternarul. Zona litorală, ca de altfel întreaga Dobroge de Sud, este

acoperită aproape în întregime de depozite cuaternare. Acestea aparţin

Pleistocenului şi Holocenului.

Pleistocenul este reprezentat în bază prin argile şi siltite verzui şi

roşietice cu concreţiuni calcaroase sau, local, cu cristale de gips. Aceste

depozite reprezintă produse reziduale de alteraţie (paleosoluri) formate pe

uscat, dar prezenţa gipsului arată că cel puţin acesta s-a acumulat în zone de

mlaştină. Peste argilele vărgate şi roşietice, sau direct peste depozite

sarmaţiene urmează o argilă nisipoasă, rosietică, lipsită de structură

macroporică şi bogată în concreţiuni calcaroase, apoi depozite loessoide,

alcătuite din prafuri nisipoase şi nisipuri prăfoase gălbui, macroporice cu

concreţiuni calcaroase. În depozitele loessoide se întâlnesc 2 – 7 nivele mai

argiloase, de culoare cărămizie, cu aceaşi structură macroporică,

reprezentând soluri fosile. Această alternanţă între depozitele loessoide şi

soluri fosile, se datoreşte modificărilor factorilor bioclimatici din timpul

sedimentării lor.

Grosimea depozitelor loessoide este în medie de 20 – 25 m.

Depozitele loessoide au rol de cuvertură acoperitoare, pe toată Dobrogea de

Sud, cu implicaţii mai ales hidrogeologice deosebite, legate de procesul de

infiltraţie al apelor meteorice, de suprafaţă şi de acviferele subterane

cantonate în general în depozite carbonatate.

Holocenul este reprezentat prin depozite deluvial – coluviale argiloase

prăfoase a căror grosime poate atinge 2 – 3 m, grohotişuri şi depozite

aluvionare argilo – nisipoase.

117

Masivul Central Dobrogean se caracterizează, din punct de vedere

geostructural, prin apariţia la zi, pe arii foarte extinse, a soclului

Precambrian, motiv pentru care a fost desemnat sub numele de “masiv”,

acest termen având o semnificaţie geostructurală. Cuvertura în schimb

ocupă suprafeţe restrânse.

Soclul. În alcătuirea soclului se deosebesc două unităţi cu caractere

petrofaciale bine distincte.

Aceste unităţi se delimitează printr-o discordanţă stratigrafică şi de

metamorfism. Astfel, se individualizează, ca primă unitate, grupa şisturilor

cristaline mezometamorfice, iar cea de-a doua include formaţiunea şisturilor

verzi.

`Cuaternarul. Formaţiunile aparţinând Pleistocenului constituite din argile

verzui şi roşcate cu gips, lehmuri şi loessuri, mulează un relief preexistent.

Depozitele Holocene sunt constituite din loessuri resedimentate, depozite

lacustre şi nisipuri de plaje.

Tectonica. Soclul Dobrogei Centrale alcătuit din şisturi verzi se

prezintă cutat. Din descifrarea tectonicii acestuia s-a putut distinge structuri

majore pe fondul cărora există mai multe cute secundare. Structurile majore

au caracter de anteclinorii şi sinclinorii.

Dintre acestea, în zona cercetată menţionăm: anteclinoriul Crucea –

Sibioara – Năvodari şi sinclinoriul Casimcea – Midia. În zona de la nord –

est de Falia Palazu structurile majore sunt orientate NV – SE. Această

situaţie tectonică a fost explicată ca o consecinţă a forţelor tangenţiale ce s-

au exercitat asupra Dobrogei centrale în timpul mişcărilor preaustrice (la

limita dintre Barremian şi Apţian), atât dinspre Dobrogea de nord, cât şi din

118

Dobrogea de sud. În urma acestor presiuni s-a produs deversarea bilaterală a

şisturilor verzi, pe de o parte peste Dobrogea de nord pe linia Pecineaga –

Camena, iar pe de altă parte peste Dobrogea de sud pe linia Palazu – Ovidiu.

Încălecarea Dobrogei Centrale peste Dobrogea de sud şi peste Dobrogea de

nord s-a produs în faza preaustriacă deoarece depozitele apţiene sunt dispuse

transgresiv peste cele două linii de încălecare.

În axele cutelor şi direcţiile şistuozităţii se constată uneori un paralelism,

iar în alte cazuri direcţiile şistuozităţii devin oblice faţă de axele cutelor,

ceea ce arată că şisturile verzi au fost afectate de mai multe faze de cutare.

Cuvertura sedimentară se aşează discordant peste şisturile verzi, mulând

un relief preexistent.

Conditii chimice din sol, activitatea biologica, poluarea in zona

Nu s-au realizat investigatii cu privire la conditiile chimice, activitatea

biologica si poluarea in zona a solului.

Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante; conditii

geotehnice.

Zona este activă geoseismic. Normativul românesc P 100 – 1992

“Alternative de proiect pentru protecţia împotriva cutremurelor a lucrărilor

civile, industriale şi agricole” indică faptul că amplasamentul actual este

situat în zona D, cu un coeficient seismic ks = 0,16 şi o perioadă de colţ

unghiular de Tc = 1 sec.

4.3.4 Tipuri de culturi in vecinatate

In zonele din vecinatatea fermei de crestere a puilor de carne se

gasesc la vest teren agricol (lotul 915/20 apartinand tot societatii S.C. LA

FERM-GRUP S.R.L.), la sud si la est drumuri de exploatare iar la nord se

gaseste o proprietate privata. (proprietar: Rizescu Codruta).

119

4.3.5 Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti

Nu s-au efectuat analize ale solului pentru a se determina tipuri si

concentratii de poluanti. Acestea vor fi efectuate la urmatoarea faza, cea

de autorizare. Nu se cunosc date privind calitatea solului sau o posibila

poluare a acestuia.Terenul pe care urmeaza a fi realizata investitia are

folosinta actuala de teren arabil.

4.3.6 Sursele de poluare a solului

Sursele de poluare a solului in perioada de constructie/amenajare a

amplasamentului sunt reprezentate in principal de:

- scurgerile accidentale de produse petroliere de la

utilajele/autovehiculele care vor deservi organizarea de santier;

- depozitarea necontrolata a materialelor, respectiv a deseurilor

rezultate in spatii neamenajate sau direct pe sol.

In perioada de functionare a fermei de crestere a puilor de carne,

principalele surse de poluare a solului sunt reprezentate de:

- statia de epurare si platforma de deshidratare a namolului;

- apa uzata epurata si namolul rezultat in urma procesului de epurare

care este utilizat ca fertilizant pentru terenurile agricole;

- depozitarea necontrolata/necorespunzatoare a diferitelor deseuri,

materii prime si materiale utilizate in procesul de productie;

- nerespectarea unor tehnologii adecvate cat si a perioadei de aplicare a

dejectiilor lichide si solide pe terenurile agricole.

Sursele de poluare a solului in perioada de dezafectare/demolare a

amplasamentului sunt reprezentate in principal de:

- scurgerile accidentale de produse petroliere de la

utilajele/autovehiculele care vor deservi organizarea de santier;

120

- depozitarea necontrolata a materialelor, respectiv a deseurilor

rezultate in demolari/dezafectari.

4.3.7. Prognoza impactului

4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care

este decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului.

Locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare,

impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului.

Proiectul de investitie prevede lucrari de decopertare a solului, iar

lucrarile de amenajare se realizeaza prin sistematizarea suprafetei de teren .

SISTEMATIZAREA SUPRAFETEI CONSTRUITE

1. nivelarea terenului si indepartarea stratului vegetal pe o suprafata de circa

1.259,00 mp. cu mijloace mecanizate, fiind inclus si transportul acestora la

santier insa este exclus din prezenta oferta cararea pamantului rezultat din

decopertare;

2. realizarea unui strat de 35,00 cm de piatra compactata pe o suprafata de

1.259,00 mp. ideal pentru turnarea ulterioara a pardoselii industriale;

3. prepararea suprafetei in vederea turnarii pardoselii interne pe o

suprafata de 1.259,00 mp. cu mijloace mecanice precum si stabilizarea

planului de turnare a acesteia;

Reconstructia ecologica a platformelor depozitelor cu materiale,organizării

de santier, productiei de materiale (betoniera,echipament pentru fabricarea

asfaltului)este indispensabila.

121

Excedentul de pamant se va depozita in spatiile puse la dispozitie de catre

administratia publica locala. Pentru protectia mediului inconjurator se vor

respecta prevederile actelor normative cu privire la organizarea de santier,

depozitarea combustibililor, materialelor de constructii in locuri special

amenajate.

4.3.7.2 Impactul prognozat cauzat de poluare. Acumulari si

migrari de poluanti in sol

In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul

asupra factorului de mediu sol poate fi determinat de poluarea cu produse

petroliere, rezultate de la utilajele/autovehiculelor utilizate pentru transportul

materialelor de constructie, de depozitarile necontrolate de deseuri, cat si

depozitarea neadecvata a materiilor prime si a materialelor. In vederea

reducerii impactului asupra factorului de mediu sol, in situatia aparitiei unei

situatii care ar putea contribui la poluarea acestuia, se va actiona cu

materiale specifice pentru remedierea si inlaturarea cauzelor poluarii.


poluarea solului poate fi cauzata/determinata de aparitia unor defectiuni la

statia de epurare a apelor care la randul lor ar putea favoriza aparitia unor

poluari accidentale la nivelul solului.

Impactul cauzat de deversarea apelor uzate si/sau dejectii lichide, este

determinat in primul rand de canitatea deversata, respectiv de

concentratia/calitatea acestora.

Totodata, utilizarea irationala in agricultura a produselor reziduale

rezultate din procesul de epurare a apelor uzate pentu fertilizarea

solului/terenurilor, cat si aplicarea unor tehnologiii neadecvate tipului de sol

122

sau de cultura poate contribui la aparitia unor fenomene negative, respectiv

la poluarea solului.

In acest sens, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor

impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole prevede ca utilizarea drept

ingrasamant organic a dejectiilor proaspete direct din statia de epurare, in

doze mari poate cauza aparitia unor fenomene nedorite, si anume:

acumularea in sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante si

ulterior pentru animale si/sau om, intoxicarea aplantelor de catre sarurile

solubile, cat si intarzieri ale procesului de dezvoltare al plantelor datorita

cantitatii in exces de azot solubil. De asemenea, utilizarea in exces a apelor

uzate rezultate din epurare poate contribui la aparitia fenomenului de

salinizare a solului, cat si posibilitatea contaminarii acestuia cu diferiti agenti

patogeni. Datorita utilizarii dejectiilor ca fertilizant, in timp pot aparea o

serie de fenomene/aspecte de poluare a solului, cele mai importante fiind

reprezentate de: modificarea pH-ului, contaminarea solului cu metale grele si

agenti patogeni.

Acidifierea solului

O serie de practici agricole grabesc fenomenul de acidifiere al solului,

care consta in scaderea pH–ului sub valoarea de 6,5. Factorii acceleratori

care contribuie la grabirea fenomenului de acidifiere a solului sunt:

- utilizarea apelor uzate si a dejectiilor pentru fertilizarea solului;

- aplicarea in exces a fertilizatorilor ce contin azot, fosfor si sulf;

- acumularea azotului atmosferic in sol, datorita relatiei de simbioza

dintre bacteriile fixatoare de azot si radacinile plantelor leguminoase;

123

- nitratii din fertilizatorii aplicati si acumularea acestora in zona

radacinilor plantelor.

Acidifierea solului depinde intr-o mare masura si de caracterul

acestuia. Se poate mentiona faptul ca atunci cand solul este mai putin

permeabil si are o capacitate de retentie mai mica, cu atat riscul de poluare

cu nitrati este mai mare. Simptomele acidifierii solului se manifiesta numai

atunci cand ajung in recolte, avand un impact negativ cu precadere

fenomenul manifestandu-se mai ales in cazul culturilor de cereale. In mod

indirect (prin intermediul plantelor alimentare si furajere), fenomenul de

acidifiere poate determina deteriorarea sanatatii consumatorilor (om si

animale). In situatia in care solurile devin mai acide, o serie de nutrienti

devin mai putin accesibili plantelor, respectiv, scade si capacitatea plantelor

de a folosi resursele de apa din sol .

Contaminarea cu agenti patogeni

Sistemul de management al dejectiilor dintr-o ferma trebuie sa ia in

considerare posibilitatea transmiterii unor boli in mediul inconjurator, cat si

masurile necesare pentru prevenirea infestarii organismelor existente in apa

si sol.

Prin intermediul dejectiilor de la animale se pot transmite omului

diversi agenti patogeni, iar o serie de agenti patogeni pot fi transmisi prin

apa de la animal la animal, respectiv de la animal la om.

Agentii patogeni pot fi reprezenti de urmatoarele categorii:

- bacterii infectioase (Leptospirea, Coxiella, Salmonella, vibrio,

Brucella si Chlamydia);

- mycoplasma, fungi si protozoare.

Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc:

124

- cestodelor si nematodelor - paraziti intestinali care necesita o gazda

intermediara pentru a atinge stadiu infestant;

- geothelminthes – parzitii intestinali care se dezvolta direct pe sol pana

la stadiul infestant.

4.3.7.3 Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea

straturilor de sol, schimbarea densitatii

Lucrarile prevazute in cadrul proiectului de investitie cat si cele care

se vor desfasura ulterior nu vor determina astfel de efecte.

4.3.7.4 Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia

eroziunilor

Proiectul de investitie nu presupune modificarea factorilor care determina

aparitia eroziunii solului.

4.3.7.5 Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii,

vulnerabilitatii si rezistentei acestora.

Modificari cu privire la activitatea biologica, a calitatii, vulnerabilitatii si

rezistentei solului nu apar in incinta obiectivului, in proiect fiind prevazuta a

fi construita o suprafata de 3000 mp, din totalul de 4 ha.

Pentru terenurile pe care se va utiliza namolul si apa din statia de epurare,

distribuirea rationala a acestora va contribui la cresterea fertilitatii solului.

Elementele nutritive din dejectiile animalelor imbunatatesc structura solului,

ii maresc capacitatea de retinere a apei, ii diminueaza posibilitatea de

erodare, ii imbunatatesc aerisirea si au un efect pozitiv pentru

microorganismele din sol.

125

Dejectiile aplicate pe sol in cantitati excesiv de mari pot afecta proprietatile

acestuia cum ar fi: permeabilitatea, capacitatea de retinere a apei si

continutul de oxigen.

Pentru exploatatiile agricole, se impune ca inainte de administrarea

dejectiilor pe terenurile sa se intocmeasca periodic cartarea pedologica a

terenurilor pe care se vor aplica dejectiile si stabilirea concentratiilor optime

ale substantelor fertilizante, in baza unui Program de fertilizare.

4.3.7.6 Impactul transfrontier

Nu este cazul.

4.3.8 Masuri de diminuare a impactului

4.3.8.1 Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat

Nu este cazul.

4.3.8.2 Masuri de diminuare a poluarii si impactului

In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele masuri:

a) Masuri de prevenire a producerii poluarilor:

- amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara

a deseurilor si materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii

activitatii, atat in perioada de realizare a lucrarilor proiectului cat si in

perioada de functionare a obiectivului;

- stationarea mijloacelor de transport si efectuarea lucrarilor de

reparatii, in cazuri deosebite, se realizeaza numai pe platforma

betonata;

126

- efectuarea de verificari periodice a integritatii structurilor betonate ale

componentelor statiei de epurare si a nivelului apei in aceste

componente;

- verificarea periodica a functionarii la parametrii proiectati a tuturor

componentelor instalatiei de epurare;

- toate componentele statiei de epurare vor fi prevazute cu un volum

tampon pentru preluarea apei din precipitatii, astfel incat sa nu se

produca deversari accidentale pe sol;

- efectuarea de analize a apelor uzate si a namolului inainte de

distribuirea pe terenurile agricole, cartarea pedologica a terenurilor,

elaborarea Planului de fertilizare.

c) Masuri de diminuare a impactului

- aplicarea de material absorbant pe suprafetele de sol afectate de

scurgerile de produse petroliere. Daca s-au produs scurgeri importante

pe sol, va fi decopertata portiunea afectata si se va reface cu sol

vegetal;

- inlaturarea imediata a deseurilor si materialelor depozitate direct pe

sol, inclusiv a dejectiilor;

- utilizarea namolului deshidratat si a apelor epurate biologic la

fertilizarea/irigarea solului se va face pe baza unui Plan de fertilizare

si a Studiului agrochimic.

Măsuri de diminuare a impactului asupra solului in faza de dezafectare

Pentru perioada de dezafectare s următoarele masuri ce vor întreprinde

masuri a preveni contaminarea solului:

127

� un depozit special pentru depozitarea deșeurilor;

� pancarte de avertizare in toate locurile ce par a fi periculoase, atât

timp cat sunt implicate aspecte de mediu și de sănătate;

� masuri adecvate de prevenirea răspândirii materialelor (sol, argila,

deșeuri sau materiale din demolari ) in zonele publice in alte locuri

unde sănătatea sau mediul ar putea reprezenta risc.

4.4. Geologia subsolului

Din punct de vedere geologic Dobrogea centrala apare ca un horst fata

de unitatile structurale invecinate. Cea mai mare parte din aceasta unitate

este constituita din sisturi verzi, formatiune slab metamorfozata, dispusa

discordant peste un cristalin mezotermal.

Depozitele jurasice intalnite pe valea Casimcea in zona carierei

Sitorman si la nord de lacul Tasaul, acopera un vechi relief al sisturilor verzi,

iar in ansamblu aria lor de raspandire actuala este legata de unele zone

structurale cu caracter de sinclinorii ale formatiunii de fundament si care au

directii NW – SE.

Fundamentul cutat al unitatii structurale a Dobrogei centrale din care

face parte si zona vaii Sibioara, este alcatuit dintr-un complex de roci slab

metamorfozate cunoscut sub numele de sisturi verzi.

Din punct de vedere litologic sisturile verzi sunt constituite din sisturi

cloritoase cu aspect filitos, sisturi clorito-sericito-argiloase, sisturi sericito-

grezoase, sisturi clorito-carbonatice, sisturi sericito-hematitice, gresii

cloritoase, arcoze, microconglonerate arcoziene, conglomerate cloritoase,

conglomerate cu fragmente de sisturi verzi.

Conglomeratele sunt intraformationale sau apar ca lentile in masa

gresiilor arcoziene. Acestea sunt mai frecvente in partea sudica a regiunii,

128

fiind cunoscute pe valea Casimcea si in versantul sudic al lacului Tasaul, in

zona Sibioara.

Sisturile verzi sunt considerate de varsta precambriana.

Depozitele jurasice apar in trei zone distincte : o zona inspre Dunare

cuprinsa intre localitatile Harsova – Galbiori – Tichilesti - Topalu, a doua

situata in continuarea acesteia spre SE intre localitatile Dorobantu -

M.Kogalniceanu - Ovidiu, iar a treia in lungul vaii Casimcea si versantul

nordic al lacului Tasaul intre localitatile Mireasa – Targusor – Gura

Dobrogei – Piatra si pana in zona litoralului la Capu Midia.

Depozitele cuaternare care acopera pe arii intinse sisturile verzi,

inclusiv pe o mare parte din bazinul hidrografic al vaii Sibioara si al vaii

Oituz din imediata apropiere a amplasamentului, sunt formate din depozite

loessoide apartinand Pleistocenului mediu si superior si din depozite de

lunca si aluviuni ale vailor, apartinand Holocenului.

Depozitele loessoide sunt alcatuite prafuri nisipoase si nisipuri prafoase

galbui, macroporice, cu concretiuni calcaroase individualizate sau in retea.

In depozitele loessoide se intalnesc 2–3 nivele mai argiloase de culoare

caramizie, cu aceeasi structura macroporica, reprezentand solurile fosile.

Aceasta alternanta intre depozitele loessoide si solurilor fosile se datoreste

modificarilor factorilor bioclimatici din timpul sedimentarii lor, Grosimea

depozitelor loesoide din cadrul regiunii studiate ajunge in anumite zone pana

la 25,0 – 30,0 m. In zona amplasamenului fermei, aceste depozite nu

depasesc 10,0 - 15,0 m

4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament

Studiul geotehnic elaborat in baza prevederilor NP 074/2007 „Normativ

129

privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice ale terenului

de fundare” are ca scop prezentarea datelor referitoare la succesiunea

litologica, nivelul panzei freatice si conditiile in care sunt fundate

constructiile obiectivului.

In vederea stabilirii conditiilor de fundare de pe amplasament s-au realizat

prospectiuni pe teren ce au avut la baza foraje de adancime si sandaje. In

urma analizei caracteristicilor terenului s-a evidentiat o succesiune litologica

pe straturi:

_ [0 – 1 m] - strat format din sol vegetal;

_ [1,0 – 10,0 m] – strat de loess prafos argilos, galbui roscat cu concretiuni

calcaroase ;

_ [10, – 15 m] – strat de sisturi verzi alterate;

4.4.1.1. Compozitia subsolului

Solul este factorul de mediu, care integreaza toate consecintele

poluarii, cu influenta si asupra subsolului. Intre factorii de mediu, solul are o

importanta majora, el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a

elementelor poluante, iar pe de alta parte, un mijloc de raspuns dinamic la

procesul de acumulare.

In general, un kg de sol contine:

o substante minerale, circa 0,78 kg, respectiv 52 % ca volum;

o aer, circa 0,015 kg, 25% ca volum;

o apa (inclusiv substante dizolvate), 0,15 kg, 18% ca volum.

Modificarile care se produc in sol, ca urmare a impactului poluantilor,

se reflecta asupra celorlalte verigi ale lantului trofic, vegetatie – apa –

animale – oameni. In functie de natura si intensitatea impactului si de

130

insusirile native fizice si chimice ale solurilor, amploarea modificarilor este

diferita.

4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea

seismologica

Nu este cazul.

4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterane

In mod similar componentei sol, prezentata in capitolul anterior.

4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor

Nu este cazul.

4.4.1.5. Calitatea subsolului

Amplasamentul zonei studiate apartine unitatii structurale Dobrogea,

zona care se incadreaza in categoria unitatilor deluroase, de podisuri sau

campii inalte.

In aceste zone nu exista resurse de substante minerale solide care pot

fi valorificate rentabil. In restul suprafetei comunei se gasesc depozite

loessoide, sisturi verzi si aluviuni nevalorificabile.

Pentru amplasamentul destinat proiectului, situat in comuna Lumina,

judetul Constanta, nu s-a realizat un studiu geotehnic in vederea stabilirii

conditiilor de fundare a obiectelor de constructie aferente investitiei ce

urmeaza a fi puse in opera (ferma de crestere a puilor pentru carne).

4.4.1.6. Resursele subsolului - prospectate preliminar si

comprehensiv, preconizate si detectate

Nu este cazul.

131

4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale

Nu este cazul.

4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zone

de recreere sau peisaj

Nu este cazul.

4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica

Nu este cazul.

4.4.1.10. Procese geologice-alunecari de teren, eroziuni, zone

carstice, zone predispuse alunecarilor de teren

Nu este cazul.

4.4.2. Impactul prognozat

Constructia si amenajarea fermei de crestere a puilor de carne pe

suprafetele de teren destinate proiectului nu implica luarea de masuri privind

conservarea stratului vegetal.

Prin procesul tehnologic de crestere a puilor de carne datorita

masurilor luate inca din faza de proiectare a sistemelor de crestere precum si

managementul corect al deseurilor rezultate pe amplasament, nu se produc

degradari ale solului si subsolului.

Pentru a preveni eventualele poluari accidentale se vor lua masuri

active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a suprafetelor

cu potential de degradare prin:

• inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) cu rol de

retinere a prafului;

132

• plantarea de arbori perimetral amplasamentului din jurul

complexului cu efect de stabilizare a solului;

• irigarea si conservarea stratului vegetal existent;

• suprafetele ocupate temporar se vor reabilita dupa terminarea

lucrarilor.

Dejectiile (asternutul uzat) mineralizate se vor folosi, cu rezultate

foarte bune ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona. Aceasta solutie

se realizeaza conform prevederilor BAT, precum si de Ordinul comun al

Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul

Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.197/07.04.2005,

privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al

solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de

poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor

organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.

Prin masurile tehnologice adoptate in etapele de constructie si

amenajare a amplasamentului precum si masurile luate in perioada de

functionare a „fermei de crestere a puilor pentru carne” se considera ca

impactul produs asupra solului si subsolului de investitia propusa se

incadreaza in domeniul NESEMNIFICATIV.

4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane –

geologice

Nu este cazul.

133

4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediul geologic asupra

elementelor mediului – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede,

biotopuri etc, produse de proiectul propus

Nu este cazul.

4.4.2.3. Impactul transfrontier

Nu este cazul.

4.4.2.4. Masuri de diminuare a impactului

Nu este cazul.

4.5. Biodiversitatea

In vecinatatea si chiar pe amplasamentul propus pentru realizarea investitiei

nu au fost identificate arii protejate.

Vegetatie si fauna

Vegetatia este formata in cea mai mare parte din stepa alaturi de suprafete de

silvostepa si paduri de stejar. Fauna cuprinde specii de rozatoare specifice

stepei (popindaul, orbetele, harciogul) la care se adauga reptile de origine

submediteraniana (sopirla dobrogeana, vipera cu corn si broasca testoasa de

uscat), pasari si fauna acvatica.

4.5.4. Habitate ale speciilor de plante in Cartea Rosie Nu este cazul

4.5.5. Rute de migrare Nu este cazul.

4.5.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci Nu este cazul

Efectele anticipate prin implementarea proiectului, asupra

biodiversitatii

Nu este cazul.

134

4.5.1. Masuri pentru diminuarea impactului produs asupra ariei

naturale protejate

Nu este cazul.

4.5.2. Ariile de protectie de interes comunitar SCI

Nu este cazul.

4.5.3. Impact prognozat

La alegerea amplasamentului s-a tinut cont de conditiile de mediu –

clima, relief, retea hidrografica prezenta in zona, caracteristicile solului.

Adaposturile si statia de epurare, bazinele de colectare fractii lichide si

platforma de depozitare fractie solida sunt principalele surse de poluare in

special a atmosferei si implicit factori disturbatori ai biodiversitatii zonei.

Prin masurile constructive in ceea ce priveste adaposturile proiectate

cu sisteme de ventilatie artificiala si ventilatie naturala ce realizeaza

dispersia si dilutia poluantilor in atmosfera se asigura fara a disturba

semnificativ biodiversitatea zonei si zonele locuite. De asemeni in

vecinatatea proiectului nu sunt prezente grupari de obiective care elimina in

atmosfera poluantii ce-si potenteaza prin combinare sau amestec, actiune

succesiva, efectul nociv asupra biodiversitatii.

4.5.7.1 Impact transfrontier

Nu este cazul.

4.5.7.2 Masuri de diminuare a impactului

• accesul autoturismelor in zona va fi limitat, astfel incat emisiile

de noxe (gaze combustie) vor fi reduse la minim;

• activitatile propuse in cadrul proiectului se vor executa in limita

spatiul desemnat (amplasament ferma crestere pui de carne) fara

a implica vecinatatea amplasamentului .

135

• deseurile rezultate ca urmare a constructiei si functionarii

proiectului „Ferma de crestere a puilor de carne” localitatea

Lumina vor fi colectate selectiv in pubele inchise, depozitate intr-

un loc special amenajat pentru a nu atrage efectivele de pasari

aflate in zona sau dezvoltarea unor familii de rozatoare;

• evitarea propagarii epidemiilor prin prezenta filtrului sanitar si

masurile luate in cazul animalelor decedate ce vor fi eliminate in

conditii specifice impuse de normele sanitar veterinare.

In privinta biodiversitatii zonei prin realizarea proiectului nu se prevad

modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa

(lacuri, rauri, etc.), plaje, etc si nu presupune modificarea suprafetei zonelor

impadurite, schimbari asupra varstei, compozitiei speciilor si a tipului de

padure.

De asemeni nu se presupune modificarea/distrugerea populatiei de

plante, modificarea compozitiei speciilor: specii locale sau aclimatizate,

raspandirea speciilor invadatoare. Executia si operarea activitatilor

proiectului propus se va face cu respectarea masurilor privind limitarea

degradarii florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea

solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc), in zona adiacenta.

In urma evaluarii se considera ca impactul indus de realizarea

investitiei asupra ECOSISTEMELOR ACVATICE SI TEREST RE va fi

nesemnificativ, in conditii de functionare normala, cu respectarea

tehnologiei prezentate in proiect, modului de lucru si eliminare

controlata a deseurilor.

136

4.6. Peisajul

4.6.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea

acestuia

A. Caracteristicile si geomorfologia reliefului

B. Caracteristicile si geomorfologia reliefului

Amplasamentul zonei studiate apartine unitatii structurale Dobrogea,

zona care se incadreaza in categoria unitatilor deluroase, de podisuri sau

campii inalte.

C. Caracteristicile retelei hidrologice

In zona amplasamentului nu exista apa de suprafata.

D. Zone impadurite in arealul amplasamentului

Nu este cazul.

4.6.2. Impactul prognozat

Nu este cazul.

4.6.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural

Nu este cazul.

4.6.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri

naturale, zone-tampon); impactul prognozat asupra acestor zone,

stadiul de protectie si stadiul folosirii lor.

Nu este cazul.

4.6.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop

recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri,

corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra

folosintei lor.

Nu este cazul.

137

4.6.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din difer ite locuri

de observare; numarul si diversitatea punctelor de observare

Amplasamentul evaluat este vizibil din toate directiile si este in afara

traficului, obisnuit sau turistic. Relatia rutiera se va face dinspre drumul de

exploatare DE914 care la randul lui are acces din DE 916 care vine din DN

22 Tulcea-Constanta. Calea de acces la ferma o reprezinta un drum de

expolatare adiacent perimetrului fermei iar intrarea in ferma se face direct

din acesta. Nu sunt prevazute a se amenaja alte cai de acces din exterior.

A. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea

terenului

Nu se vor face modificari cu privire la utilizarea terenului.

B. Explicarea utilizarii terenului pe amplasamentul propus

Destinatia actuala a terenului in suprafata de 6 ha pe care se va realiza

investitia este cultura cerealelor, iar dupa finalizarea lucrarilor suprafata de

3000 mp va reprezenta perimetrul de crestere a puilor de carne , iar diferenta

va fi redata destinatiei actuale.


Nu este cazul.

4.7. Mediul social si economic

4.7.1. Evaluarea mediul social si economic

a) Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor

demografice/populatiei locale

Nu este cazul

b) Numarul de locuitori in zona de impact

Nu este cazul. Distanţa fata de zonele locuite este de 2 km.

138

c) Locuitori permanenti si vizitatori

Nu este cazul.

d) Caracteristicile populatiei in zona de impact

Nu este cazul.

e) Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice

locale

Ca urmare a aparitiei proiectului, impactul acestuia asupra activtatii

economice va fi pozitiv, asigurandu-se conditiile de dezvoltare economica

ale zonei si contributia la cresterea nivelului de taxe colectate la bugetul

local. Se vor crea locuri de munca si implicit conditiile de viata ale

populatiei se vor imbunatati.

f) Impactul potential al proiectului asupra activitati lor economice

Pozitiv.

g) Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata din

zona

Datorita distantei relativ mari fata de asezarile umane (2 km) nu se

preconizeaza un impact potential negativ asupra conditiilor de viata din zona

proiectului. Masurile constructive luate inca din faza de proiectare a

obiectivului privind spatiile de crestere puilor pentru carne ,amplasarea

statiei de epurare, a bazinelor stocare si a platformei de deshidratare namol

in cel mai indepartat punct al amplasamentului, realizarea de perdea vegetala

perimetrala pe intreaga suprafata a fermei avicole, vor contribui la o

diminuare a impactului principalilor factori de stres asupra locuitorilor din

zona.

h) Informatii despre rata imbolnaviriilor

Nu este cazul.

139

i) Impactul potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale

locuitorilor

Pozitiv: contribuie, prin taxele platite, la cresterea bugetului local si

prin anagajarea unor persoane din zona.

4.7.2. Masuri de diminuare a impactului

Nu este cazul.

4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si

culturale

Nu este cazul.

4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de

patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice

Nu este cazul.

5. Analiza alternativelor

5.1. Descrierea alternativelor: amplasament alternative, alt

moment pentru demararea proiectului, alte solutii tehnice si

tehnologice. Masuri de ameliorare a impactului asupra mediului

Din punct de vedere al alegerii amplasamentului

Amplasamentul este izolat,intr-o zona de parcele agricole in care nu

exista probleme de poluare. Realizarea investiţiei propuse, respectiv ferma

pentru creşterea puilor pentru carne în comuna Lumina judeţul Constanţa va

conduce la îndeplinirea principalelor obiective stabilite mai sus fiind în

acord cu obiectivele generale, specifice şi operaţionale ale Măsurii 121

“Modernizarea exploataţiilor agricole” şi ale Programului Naţional pentru

Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, astfel:

140

Obiectivele generale ale Măsurii 121 “Modernizarea exploataţiilor

agricole” sunt

� Creşterea competitivităţii sectorului agricol printr-o utilizare cât

mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie.

Obiectivele specifice sunt:

� Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi,

diversificarea producţiei şi ajustarea profitului, nivelului şi

calităţii producţiei la cerinţele pieţei, inclusiv a celei ecologice,

precum şi producerea şi utilizarea energiei din surse

regenerabile;

� Adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare;

� Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite;

� Sprijinirea membrilor grupurilor de producători sau ai altor

forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere.

Obiectivele operaţionale sunt:

� Promovarea investiţiilor în exploataţiile agricole din sectorul

vegetal şi de creştere a animalelor pentru realizarea de

construcţii noi şi/sau modernizarea construcţiilor agricole

existente din cadrul acestora, şi a utilităţilor aferente,

achiziţionarea de maşini sau utilaje noi, înfiinţarea de plantaţii

etc.

Investiţia propusă a se realiza va fi amplasată în comuna Lumina, sat

Sibioara din judeţul Constanţa.

141

Din punct de vedere al momentului ales pentru demararea investitiei

Neputand utiliza spatiile si dotarile tehnice din fostele unitati de

productie intensiva, micii agricultori s-au bazat pe cresterea animalelor in

principal pentru autoconsum in felul acesta a aparut si agricultura de semi-

subzistenta.Din acest punct de vedere este chiar recomandata urgentarea

realizarii proiectului.

Tinind cont ca se preconizeaza atragerea unor resurse financiare

provenite din fondurile structurale este necesara accelerarea termenelor

cu respectarea conditiilor legale.

Din punct devedere al solutiilor tehnice si tehnologice

Procesul tehnologic, sistemul de crestere propus in proiect, tipurile de

echipamente si modul de colectare, evacuare si tratare a dejectiilor sunt in

concordanta cu cele mai bune tehnici aplicate (tehnici prevazute in

documentele de referinta BAT/BREF) privind cresterea intensiva a puilor de

carne. Tehnologia de crestere a puilor pentru carne cat si tehnicile propuse

in cadrul proiectului de investitie sunt considerate a fi cele mai bune pentru

prevenirea poluarii, asigurandu-se totodata un echilibru intre beneficiul

142

realizat prin pastrarea unui mediu curat si costurile financiare necesare

aplicarii acestor tehnici.

5.2. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitate a,

viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare

alternativa a proiectului si pentru fiecare componenta de mediu

Marimea, durata si reversibilitatea impactului

Daca se vor aplica masurile prevazute in studiul privind evaluarea

impactului asupra mediului, aparitia unui impact negativ este tinuta sub

control, in limitele prevazute de legislatia de mediu in vigoare. In situatia in

care efectele asupra mediului sunt reversibile, acestea vor fi importante si se

pot manifesta cu precadere asupra apelor de suprafata si asupra terenurilor

agricole, prin initierea si/sau accentuarea proceselor de salinizare, acidifiere

si imbogatirea cu metale grele in cazul solului, respectiv de eutrofizare in

cazul apelor de suprafata, respectiv contaminarea cu agenti patogeni, in

cazul apelor de orice natura si chiar a solului.

Reversibilitatea impactului asupra mediului este posibila, in functie de

marimea impactului, pe termene mai scurte dar si foarte lungi, aceasta fiind

determinat si de promptitudinea interventiei si categoria masurilor aplicate

de catre titularul investitiei.

Pe de alta parte nu trebuie pirdut din vedere faptul ca tratarea solului

agricol cu ingrasaminte naturale afecteaza in mod direct si pozitiv

capacitatea de productie a acestuia cu un efect indirect negativ mult inferior

fertilizantilor de sinteza.

Eficienta masurilor de reducere a impactului asupra mediului

143

Masurile de prevenire si interventie in vederea reducerii impactului

asupra mediului, sunt viabile si vor fi prezentate la capitolul de concluzii si

recomandari. Totusi, este important de mentionat faptul ca viabilitatea

masurilor de prevenire si interventie scade semnificativ daca efectul poluarii

va fi cumulativ.

6. Monitorizarea

6.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul desfasurarii

lucrarilor de constructie.

In timpul lucrarilor de constructie se va urmari modul de transport

al agregatelor si materialelor pulverulente (ciment, var, nisip), dotarea

organizarii de santier cu facilitati igienico-sanitare si, nu in ultimul rand,

gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate.

Se va monitoriza refacerea amplasamentului organizarii de santier,

indepartarea diferitelor resturi de materiale de constructie care vor rezulta in

urma lucrarilor de constructie.

Pentru un management bun al lucrarilor, in cadrul organizarii de

santier se va impune adoptarea urmatoarelor masuri:

- Marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului in vederea

respectarii perimetrului afectat de constructie;

- Amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la santier;

- Semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de

avertizare, obligand conducatorii auto sa reduca viteza si sa acorde o

atentie speciala circulatiei in zona;

- Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina cont de timpii de

rulare si punere in opera a materialelor de acoperire (beton, ciment)

144

corelandu-se programele de lucru ale bazelor de productie cu cele ale

utilajelor din amplasamentul lucrarilor.

De asemenea, se va tine seama de prognoza meteo pentru zona

respectiva, dat fiind schimbarile de clima si conditii atmosferice

inregistrate pe teritoriul Romaniei in ultimii 15 ani. Se va elimina

astfel posibilitatea rebutarii sarjelor de material deja preparat ca

urmare a descarcarii acestuia si nepunerii in opera in timp util.

- Asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din cadrul

organizarii de santier;

- Asigurarea utilitatilor necesare bunei desfasurari a lucrarilor (sursa de

alimentare cu apa potabila, locuri pentru servirea mesei, grupuri

sociale, containere pentru strangerea deseurilor);

- Pentru autovehiculele care asigura transportul pamantului, al

betoanelor sau altor materiale, se vor prevedea puncte de curatire

manuala sau mecanizata a pneurilor de pamant sau a altor reziduuri

din santier;

- Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul

umpluturilor de pamant, vor fi reduse in perioadele cu vant puternic,

sau se realizeaza o umectare mai intensa a suprafetelor. O atentie

deosebita se va acorda punerii in opera a stratului de forma in cazul

pulverizarii de var praf;

- La sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor

de lucru, cu care ocazie se vor evacua deseurile, se vor stivui

materialele, se vor alinia utilajele.

Alte tipuri de monitorizare necesare a fi realizate in perioada

organizarii de santier:

145

- Epurarea apelor uzate se va face prin: utilizarea toaletelor ecologice,

solutie care pentru perioada de constructie este cea mai eficienta atat

din punct de vedere al costurilor, cat si din punct de vedere al

protectiei mediului; decantarea suspensiilor in bazine decantoare si

evacuarea fazei lichide (eventual recircularea apei spre aceeasi

folosinta);

- Instalatiile pentru fabricarea betoanelor de ciment si a betoanelor

asfaltice vor utiliza tehnologie moderna care permite retinerea

poluantilor;

- Colectarea apelor pluviale se realizeaza prin: santuri in lungul

drumurilor, platforme cu deversare catre exteriorul amplasamentului

datorita pantelor amplasamentului;

- Colectarea si depozitarea deseurilor. Carburantii si substantele

periculoase vor fi depozitate in locuri special amenajate, pentru a

reduce la minim riscul producerii unei poluari accidentale a mediului

acvatic.

Se recomanda refacerea amplasamentului/amplasamentelor care vor fi

eliberate de constructii, umplerea cu pamant a gropilor rezultate si nivelarea

terenului, unde va fi posibil terenul liber se va insamanta cu gazon.

6.2. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functio narii

fermei de crestere a puilor de carne


se recomanda monitorizarea factorilor de mediu din zona de influenta a

amplasamentului, dupa cum urmeaza:

146

- analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor uzate se

realizeaza prin determinari fizico-chimice asupra apelor epurate cat

si a celor subterane din zona amplasamentului.

- analiza principalilor indicatori de calitate ai aerului ambiental

in zona de influenta a fermei, avandu-se in vedere mai ales valorile

indicatorilor amoniac, metan, hidrogen sulfurat si pulberi,

urmarindu-se variatia acestora in functie de anotimp. Punctele de

determinare vor fi stabilite la limita incintei amplasamentului

fermei, pe fiecare directie a amplasamentului (N, E, S, V).

- analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor subterane

prin determinari fizico-chimice asupra apei prelevate din forajele

de observatie (foraje de monitorizare).

- monitorizarea solului prin determinari ale indicatorilor de

calitate.

- monitorizarea zgomotului la limita amplasamentului.

- monitorizarea cantitatilor de deseuri si a modului de valorificare

si eliminare a acestora.

Frecventa de monitorizare si controlul indicatorilor de calitate se

realizeaza dupa cum urmeaza:

Indicatorii de calitate ai apelor uzate rezultate vor fi monitorizati

inainte de golirea bazinului de stocare a apelor epurate. Se recomanda ca ori

de cate ori se realizeaza golirea bazinului de stocare a apelor epurate, sa se

faca dupa realizarea in prealabil a analizelor parametrilor fizico-chimici ai

apelor care urmeaza a fi utilizate ca fertilizat in agricultura. Analizele se

realizeaza conform cerintelor din studiul agrochimic intocmit de Oficul

Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Constanta, respectiv

distributia/fertilizarea ternurilor agricole va fi realizata conform prevederilor

147

Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor

impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole .

Pentru monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor subterane

se realizeaza doua foraje de observatie pe directia de curgere a apelor (unul

in amonte de ferma si unul in aval de statia de epurare a apelor uzate) in

zona amplasamentului si efectuarea de analize ale calitatii apei freatice,

identificarea eventualelor modificari in timp - determinari fizico – chimice si

microbiologice.

In perioada de realizare a proiectului se vor monitoriza imisiile de

poluanti in aer la limita amplasamentului realizandu-se masuratori

pentru imisiile de poluanti la: dioxidul de sulf, dioxidul de azot, oxizii de

azot, plumb, oxizi in suspensie,benzen, monoxid de carbon.

Pentru indicatorii analizati, masuratorile privind valorile limita de

imisie se realizeaza la limita amplasamentului, conform prevederilor din

STAS 12574/87 si Ordinul M.A.P.M. 592/2002 - Normativul privind

stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de

evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot,

pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului,

monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator.

Se va urmari anual evolutia indicatorilor de calitate ai solului pe

pe amplasamentul fermei tinandu-se cont de efectul proiectului de investitie,

urmarindu-se totodata si modificarile aparute la nivelul acestuia.

Pentru investigarea probelor de sol se va tine cont de prevederile

Ordinului 757/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea

poluarii mediului, analizandu-se urmatorii indicatori: pH; continutul total de

saruri solubile; continutul in bicarbonati (HCO3-); continutul in substanta

organica si humus, continutul de metale grele (Cu, Zn, Ni, Cr).

148

In perioada derularii proiectului este necesar sa se monitorizeze

tasarile solului care ar putea apare in perioada de realizare a lucrarilor.

Distributia dejectiilor pe terenurile arabile in vederea fertilizarii, se

realizeaza conform prevederilor Codului de bune practici agricole pentru

protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Dozele

unitare in baza carora se vor adminstra dejectiile stabilizate, vor fi indicate

pe baza analizelor dejectiilor si ale solului realizate in studiul agrochimic

intocmit de Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice

Constanta.

Calitatea apelor subterane se va monitoriza prin intermediul

forajelor de observatie (puturi freatice) in scopul identificarii posibilelor

contaminari-infiltrari in sol a diferitelor substante.

Pentru probele de apa din forajele de observatie se vor analiza

urmatorii parametri: pH, suspensii, reziduu filtrabil, sulfati, azotati, amoniu,

CCOCr, substante extractibile, fenoli, CBO5.

Monitorizarea zgomotului se realizeaza la limita amplasamentului,

conform prevederilor STAS 10009/88. Valoarea admisa a zgomotului la

limita incintei, nu va depasi nivelul de zgomot echivalent continuu de 65 dB

(A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB.

Activitatile de demolare - dezafectare de pe amplasament nu vor

trebuie sa produca zgomote care sa depaseasca limitele de presiune (Leq)

prevazute de STAS 10009/88, de 60 dB(A) Cz 45, in timpul zilei si 40

dB(A) Cz 35 in timpul noptii.

Se vor monitoriza fluxurile de deseuri generate din activitatea de

crestere a puilor de carne, cantitatile rezultate, modul de colectare si

depozitare al acestora.

149

In mod obligatoriu se vor inregistra si raporta cantitatile de deseuri si

caracteristicile acestora cu privire la compozitia fizica si chimica in

conformitate cu lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

prevazute in anexa nr. 2 la H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii

deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile

periculoase.

In vederea depozitarii/eliminarii deseurilor rezultate din activitatea de

demolare-dezafectare se vor respecta cu strictete prevederile cuprinse in

Ordinul M.M.G.A. nr. 95/2005. Se realizeaza o caracterizare fizico-chimica

a fiecarui tip de deseu dupa care se va decide destinatia acestuia.

Nota: Beneficiarul lucrarilor va fi obligat sa raporteze catre

autoritatea pentru protectia mediului rezultatele activitatii de

automonitorizare. Orice efecte negative inregistrate prin programul de

automonitorizare va fi raportat catre autoritatea pentru protectia

mediului in maxim 12 ore. Rezultatele determinarilor efectuate vor fi

concretizate intr-un registru pe toata perioada de realizare a

monitorizarii.

7. Situatii de risc

7.1. Riscuri naturale

In general, factorii naturali care pot genera dezastre sunt determinati

de: potentialul seismic corelat cu traseul principalelor falii tectonice, reteaua

hidrografica, clima, gradul de acoperire cu vegetatie, compozitia solului si

dispunerea straturilor geologice.

Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicarii celor doua

mari categorii de hazarde naturale:

a) endogene:

- eruptiile vulcanice (nu este cazul);

150

- cutremurele (activitate intensa in zona).

b) exogene:

- biologice (epidemii, invazii de insecte si rozatoare): potential

moderat;

- geomorfologice (deplasari in masa, eroziuni): nu a fost identificat

un astfel de potential pe amplasment sau in zona adiacenta

complexului imobiliar;

- astrofizice: neaplicabil;

- hidrologice (inundatiile): nu este cazul;

- climatice: nesemnificativ;

- biofizice (focul): potential moderat.

7.2. Accidente potentiale

S-au identificat urmatoarele zone unde pot aparea sau se poate

produce un impact asupra factorilor de mediu in perioada functionarii fermei

de crestere a puilor pentru carne:

7.2Tabelul nr. 7.2-1 Situatii de risc

Tipul de accident

potential Consecintele accidentului

Statia de epurare

In situatia in care nu se va asigura un volum

efectiv necesar pentru stocarea apelor uzate si nu

se realizeaza recomandarile cu privire la stocarea

apelor uzate vor exista deversari pe terenurile

adiacente statiei de epurare, cu efecte directe

asupra solului, subsolului, panzei freatice si apele

de suprafata.

151

Tipul de accident

potential Consecintele accidentului

Sistemul de colectare

si epurare

a apelor uzate

Aparitia unor fisuri in conductele de colectare, a

peretilor, a platformei, a componentelor statiei de

epurare care pot duce la aparitia unor infiltratii,

cu efecte directe asupra solului, subsolului si

panzei freatice.

Transformatoarele,

generatorul

de curent si

instalatiile electrice.

In situatia aparitiei unui incendiu sau a unei

explozii, factorii de mediu afectati pot fi aerul,

solul si sanatatea salariatilor.

Zona de depozitare a

deseurilor.

Aceasta poate reprezenta un risc numai la

depunerea necontrolata a deseurilor, factorii de

mediu afectati fiind solul, subsolul, apa de

suprafata si eventual apa freatica.

Cauzele principale ale producerii unor accidente in cadrul fermei sunt

reprezentate in principal de: eroarea umana, avarii ale instalatiilor si/sau a

componentelor tehnologice, operarea incorecta a instalatiilor sau

componentelor tehnologice sau ca urmare a unor calamitati naturale.

7.3. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu

impact semnificativ asupra mediului

Avand in vedere profilul activitatii care se va desfasura pe

amplasamentul fermei, tehnicile aplicate, substantele si cantitatile utilizate,

152

tipurile de deseuri care rezulta din activitate si modul de gestionare a

acestora, recomandarile facute, se poate afirma ca probabilitatea producerii

unui accident industrial cu impact semnificativ asupra mediului este foarte

redusa.

Totusi, cel mai grav accident care s-ar putea produce in cadrul fermei poate

fi reprezentat de evacuarile si/sau deversarile necontrolate (in cazul aparitei

ploilor torentiale de lunga durata, in cazul unui volum insuficient pentru

stocarea apelor si/sau dejectiilor) ale apei uzate cu dejectii ce pot contamina

solul/subsolul/freaticul si chiar apele de suprafata.

7.4. Planuri pentru situatii de risc

Operatorul fermei va trebui sa intocmeasca un plan de prevenire a

poluarilor accidentale si interventie in cazul poluarilor accidentale, in care

vor fi prevazute o serie de masuri dupa cum urmeaza: blocarea sistemului de

canalizare/canale utilizate pentru colectarea si transportul apelor uzate din

cadrul fermei; in cazul avariei sau nefunctionarii unor componente ale statiei

de epurare sau atingerea unui volum maxim de stocare a apelor uzate in

bazine (aceasta situatie nu include volumul tampon prevazut pentru statia de

epurare) respectiv atingerea unui volum maxim de stocare a dejectiilor in

platforma de depozitare/deshidratare a dejectiilor.

In planurile mai sus mentionate se va descrie modul de prevenire,

de actiune in cazul aparitiei unei poluari accidentale, echipamentul de

interventie, respectiv vor trebui stabilite responsabilitatile persoanelor

abilitate pentru interventia in situatii de risc.

Procedurile mentionate in planurile mai sus mentionate vor fi

elaborate in conformitate cu cerintele legislative in vigoare, urmarindu-se in

acelasi timp alte actiuni si schimbari care pot sa asigure o buna desfasurare a

activitatii in cadrul fermei.

153

7.5. Masuri de prevenire a accidentelor

In scopul prevenirii accidentelor in cadrul fermei se vor lua urmatoarele

masuri:

- verificarea periodica a starii retelelor de canalizare si a canalelor, a

functionarii corespunzatoare a instalatiilor si echipamentelor din statia

de epurare;

- construirea de canale de garda in jurul platformelor de stocare a

dejectiilor;

- conectarea canalelor de garda la sistemul de epurare a apelor uzate

si/sau la bazinul de stocare.

7.6. Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la

proiect

Nu este cazul.

8. Descrierea dificultatilor

In timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului si a

raportului la studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru

proiectul de investitie „Infiintare ferma crestere a puilor de carne”, amplasat

in localitatea comuna Lumina, jud. Constanta, nu au fost intampinate

dificultati tehnice sau practice.

9. Rezumat fara caracter tehnic

9.1. Descrierea activitatii, evitandu-se utilizarea termenilor

tehnici, a explicatiilor stiintifice etc.

Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

154

Necesitatea realizarii obiectivului – "Infiintare ferma de crestere a

puilor pentru carne"- are ca rezultat dezvoltarea sectoarelor economice

deficitare in special pe sectorul dezvoltarii fermelor zootehnice si

valorificarea productiei vegetale din productia zonei. Localitatea Lumina se

afla in partea central-estica a judetului Constanta, la 17 km nord de orasul

Constanta, la 10 km vest de statiunea balneo climaterica Mamaia, la 5 km

nord de orasul Ovidiu, la 7 km sud-est de aeroportul Mihail Kogalniceanu si

la 5 km de orasul Navodari.

Amplasamentul obiectivului propus „Infiintare ferma de crestere a

puilor pentru carne” aflat in folosinta S.C. LA FERM GRUP S.R.L,

conform contractului de vanzare – cumparare 739/26.03.2008 autentificat la

BNP Doinita Crisan si Delia Crisan, este situat in extravilanul comunei

Lumina, judetul Constanta, parcela A915/21. Suprafata de teren pe care se

realizeaza investitia este incadrata conform Certificatului de urbanism

nr.316/29.09.2009 cu folosinta de “teren arabil”. Vecinatatile

amplasamentului destinat investitiei sunt:

Parcela 915/21/1

� La Nord - Rizescu I. Ion parcela 915/22/2 intre punctele 1-2 -

358.00 ml

� La Sud - Rizescu I. Ion parcela 915/21/2 intre punctele 1A -3A -

326.85 ml

� La Est DE 914 intre punctele 2-3-3A -75.92 ml

� La Vest DE 915/20 intre punctele 1-1A- 75.92 ml

Parcela 915/22/1

• La Nord Rizescu Codruta intre punctele 1-2 -385.00 ml

155

• La Sud Rizescu I. Ion parcela 915/22/2 intre punctele 2A-4A

371.73 ml

• La Est DE 914 intre punctele 2-2A 33.15 ml

• La Vest DE 915/20 intre punctele 1-4A 31.33 ml

Parcela 915/21/2

• La Nord Rizescu Constantin parcela 915/21/1 intre punctele

1A- 3A -326.85 ml

• La Sud DE 916 intre punctele 4-5-306.00 ml

• La Est DE 914 intre punctele 3A-4 -79.53 ml

• La Vest DE 915/20 intre punctele 1A-5 -48.78 ml

Parcela 915/22/2

• La Nord Rizescu Constantin intre punctele 2A-4A-371.73 ml

• La Sud Rizescu Constantin parcela 915/21/1 intre punctele 3-4 -

358.00 ml

• La Est DE 914 intre punctele 3-2A -34.29 ml

• La Vest DE915/20 intre punctele 4-4A-32.57 ml

Parametrii terenului si constructiilor propuse suntS teren = 6 3.700 mp

� S uprafata construita la sol=3.00 mp

� P.O.T. existent = 4,7%

� P.O.T. propus = max 15 %

� C.U.T. existent = 0,047

� C.U.T. propus= max 0,25

Figura nr. 9.1-1 Planul de amplasare a obiectivului

156

157

Investiţia propusă a se realiza va fi amplasată în comuna Lumina, sat

Sibioara din judeţul Constanţa.

Comuna Lumina din judeţul Constanţa are determinat un potenţial MEDIU

agricol pentru categoria păsări potrivit “Studiului pentru determinarea

zonelor de potenţial, a zonelor geografice şi marjelor brute de standard

unitare pentru proiectele din cadrul măsurii 3.1 Investiţii în exploataţiile

agricole” elaborate de către Institutul de Cercetări pentru Podologie şi

Agrochimie (ICPA) – Bucureşti şi Institutul de Cercetare – Dezvoltare

pentru Economie Agrară (ICDEA

Descrierea etapelor de realizare a proiectului

Pe amplasamentul situat in extravilanul comunei Lumina se va realiza

o ferma de crestere a puilor de carne, proiect ce se derula in 2 faze:

� I - constructie proiect

� II – punere in functiune ferma crestere a puilor de carne.

Constructiile propuse a se realiza (halele-adapost, doua puturi forate,

rezervor de colectare a apei, post trafo la sol, sediu administrativ, platforma

betonata, statie de epurere biologica ) se vor desfasura pe o suprafata totala

de 3000 mp, amplasarea fiecarei constructii este evidentiata in planul de

situatie 1:1000.

Constructii/Amenajari

158

construirea a doua hale, nivel parter – adaposturi pentru cresterea intensivă a

puilor de carne de la 1 zi pana

la 42 zile. Suprafata construita

la sol a unei hale va fi de 1200

mp/hala, construcţia va fi

realizată pe structură metalică,

cu fundaţie de beton, având

pereţi din panouri

termoizolante de tip

“sandwich” cu urmatoarele

dimensiuni L = 85 m ; l = 14 m ; H coama=3.5 m.

Distanta între travee este egala cu 5 m. Constructia se va iniţia prin realizarea

infrastructurii, apoi a suprastructurii, acoperişul si la final finisajele.

Halele vor avea capacitatea de 23800 pui/serie/hala ciclul de productie fiind

de 56 zile. Halele vor fi racordate la utilitati si vor avea toate dotarile

necesare pentru respectarea standardelor in vigoare pentru activitatea de

crestere a pasarilor.

INCHIDERE PERIMETRALĂ

Se va realiza împrejmuirea perimetrală pe întreaga suprafaţă a fermei

avicole.

Lungimea totală a împrejmuirii este de 400 ml.

Închiderile perimetrale de la cota +0,40m sunt realizate cu panouri

prefabricate sandwich fabricate dintr-un suport extern si altul intern de tablă

cutată din otel, zincată si vopsită, in interiorul cărora se află un strat izolant

de spuma cu grosimea 60 mm si densitatea 44 }4 kg/m3 pe bază de răsină

Figură 3 – Hala adăpost proiectată pentru creşterea

puilor de carne

159

poliizocianurată (poliuretan) cu un coeficient de izolare termică K=0,29

kcal/m2h °C;

Profile de finisare pentru racorduri (sorturi) din tablă zincată si vopsită de

grosime 0,6 mm.

LUCRĂRI DE IMPERMEABILIZARE (INVELITOARE)

Învelitoare acoperis confectionata din panouri prefabricate costituite dintr-un

support (tabla) extern cutat si unul intern microcutat din otel zincat si vopsit

alb-gri in interiorul cărora se află un strat izolant de spumă cu grosimea 50

mm pe bază de răsină poliizocianurată (poliuretan) cu un coeficient de

izolare termică K=0,33 kcal/m2h °C;

Profile de coamă din tablă de otel zincată si vopsită alb-gri de grosime 0,6

mm;

Scurgeri pluviale tubulare 100 mm din PVC, inclusiv elementele speciale de

fixare metalice;

Jgheaburi laterale din tablă de otel zincată si prevopsita cu grosimea 0,8mm

avand incluse racorduri pentru pluviale;

Profile de finisaj (sorturi) din tablă de otel zincată si vopsită de grosime 0,6

mm;

CONSTRUIRE PLATFORMĂ BETONATĂ

Construirea unei platforme betonate care să aibă ca scop depozitarea

dejecţiilor rezultate în urma încheierii fluxul tehnologic şi folosirea

acestuia ca îngrăşământ organic natural aplicat solului înainte de

înfiinţarea fiecărei culturi conform unui plan de fertilizare întocmit şi

160

avizat de organismele abilitate, respectiv Oficiul de Studii Pedologice şi

Agrochimice.

Dimensiunile platformei sunt L = 32 ml, l = 13 ml.

Platforma va fi acoperita, iar capacitatea de stocare va fi calculata astfel

incat sa permita inmagazinarea gunoiului din cele doua hale pentru intreaga

perioada din an in care este interzisa imprastierea gunoiului de grajd pe

terenurile agricole (noiembrie - februarie, respectiv iulie – august).

Puturi forate: două puturi cu H=15m,echipate cu pompe

Rezervor de stocare a apei : tip hidrosfera cu capacitatea de 70 mc

Statia de epurare

CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE:

Diametru 1,6 m

Lungime 1,83 m

Volum util 3000 litri

Nu necesita bioactivatori

Statia este prevazuta cu:

Recipient cilindric orizontal dublu compartimentat cu volum util de 3000

litri

Separator de grasimi

Dispozitiv de dispersie a aerului ( tub cu membrana de cauciuc perforata

pentru aerarea cu bule )

Aerator(suflanta de aer)

Furtune, mufe, racorduri necesare punerii in functiune a instalatiei

Racorduri intrare – iesire flexibile pe teava PVC 110 mm

Gura de vizitare/vidanjare cu h= 400 mm si diametrul de 1000 mm

Capac pentru gura de vizitare

161

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ









6. Alimentarea cu joasă tensiune a halelor şi a spaţiului de deservire a


SPAłIUL DESTINAT PERSONAL DE PRODUCłIE Investiţia cuprinde şi construirea unui spaţiu care

să deservească personalului de producţie,

respectiv, birourile maistrului, medicului veterinar,

a şefului de fermă, un spaţiu de servire a mesei,

grupurile sanitare şi nu în ultimul rând vestiarele

filtru conform normelor sanitar – veterinare în

vigoare.

Spaţiul va avea o suprafaţă construită de 180 mp, iar solutia constructiva

este cea clasica, cu BCA si finisaj cu tencuiala si var lavabil.Tamplaria este

de tip Termopan.

Figură 4 spatiile care deservesc

personalului de producţie

162

Zona de filtru sanitar cuprinde: vestiar dezechipare personal, dus,

vestiar echipare personal, hol, curatatorie echipament lucru si camera odihna

personal. Vestiarul – filtru este amplasat la limita zonei de productie, astfel

incat intrarea persoanelor in vestiar sa se faca din afara zonei, iar iesirea din

vestiar sa asigure accesul direct in zona de productie a exploatatiei.

La intrarea si iesirea din vestiarul – filtru vor fi amenajate sisteme de

dezinfectie pentru incaltaminte.

Pentru realizarea constructiilor aferente biroului administrativ, filtrului

sanitar se vor executa lucrari de realizare a fundatiilor, constructie/montaj

pereti, structuri acoperis, instalatiilor electrice, utilitati, etc.

Drumuri de acces

Accesul la amplasament se va realiza din drumul de expoatare DE

914 la intilnirea cu DE 916.Nu mai este necesara construirea unui alt drum

de acces.

Alimentarea cu apa

Sursa: subteran in incinta fermei, constind in doua puturi forate cu H=15 m;

Qmax=4- 8 mc/ora.

Volume captate: zilnic maxim 33,02 mc,(0,38 l/s)

zilnic mediu 25,40 mc, (0,3 l/s)

Cerinta de apa: zilnic mediu 27,20mc (0,31 l/s)

Zilnic maxim 35,36 mc (0,41 l/s)

Instalatii de aductiune si imagazinare: conducta de aductiune a apei de la

sursa la rezervorul de imagazinare a apei este o conducta metalica, pe traseul

conductei de aductiune sunt prevazute camine de forma dreptunghiulara , in

care sunt montate armaturi de sectionare ; pentru asigurarea volumului de

compensare avarie este prevazut un rezervor tip hidrosfera cu V=70 mc

163

Realizarea sistemelor de canalizare

Canalizarea apelor menajere se va face la statia de epurare . Apele uzate

menajere vor fi transportate la statia de epurare,dupa care se vor colecta intr-

un bazin betonat cu capacitatea de 50 mc, in vederea utilizarii lor la irigarea

terenurilor propri ale societatii. Apele uzate tehnologice vor fi epurate in

statia de epurare, dupa care vor fi transportate in bazinul cuV=50 mc, in

vederea utilizarii acestora pentru irigarea terenurilor proprii.

Reteaua de canalizare va fi realizata din conducte de PVC-KG, cu Dn = 160

mm.

Instalatii electrice









Alimentarea cu joasă tensiune a halelor şi a spaţiului de deservire a


Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial,

aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe, ventilatoare, instalatii

frigorifice, moara de cereale destinata producerii furajelor, transportoare

melcate, sisteme de asigurare a furajelor si a apei in halele adapost.

Se vor monta panouri solare care vor constitui o alternativa la energia

conventionala.Se realizeaza astfel reducerea cu 100% a energiei electrice

consumate pentru sediul administrativ: incalzire si apa calda la vestiare.

164

Pichet incendiu - In interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de

incendiu complet echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii

inceputurilor de incendii: topor-tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI ;

cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu CO2 si pulbere, lopata

PSI, lada cu nisip, etc. Cladirile vor avea cite 2 stingatoare portabile cu

spuma.

Ferma de crestere a puilor de carne va functiona in regim de

aproximativ 6.5 cicluri de productie/an, un ciclu de productie avand o durata

de 56 zile, inclusiv perioada necesara igienizarii halelor si vidului

sanitar.Fiecare hala –adapost este prevazuta si cu o camera tampon.

Fluxul tehnologic de crestere a puilor de carne.

Fluxul tehnologic in cresterea puilor pentru carne, pe asternut permanent, este

de 8 saptamani, din care :

6 saptamani (42 zile) cresterea puilor;

2 saptamani (14 zile) curatare si igienizare hala;

Acest flux permite cresterea a 6,5 cicluri/an pe aceeasi suprafata.

Pregatirea adapostului pentru populare

Inainte de popularea adapostului cu pui de o zi se vor lua toate masurile ca

aceasta sa fie pregatit pentru populare, iar instalatiile sa fie functionale. Astfel


Se va asigura un picurator pentru fiecare 6 pui ;

Se va incalzi adapostul cu cateva ore inainte pentru a se realiza

temperatura optima in adapost

165

Se va asigura apa in adaposturi cu 2-3 ore inainte de populare, pentru a

se incalzi la o temperature de 16 – 18 grade C. Apa trebuie sa contina

vitamine si antibiotice.

Folosirea unui asternut curat, uscat, întins uniform pe toată suprafaţa

adăpostului

Popularea cu pui de o zi

Puii de o zi se transportă in mijloace de transport adecvate, curate,

dezinfectate si aerisite. De asemenea, transportul trebuie sa fie cat mai scurt si

mai putin stresat.

Puii de o zi trebuie introdusi in adapost cat mai repede dupa ce au fost

eclozinati. Principalul argument al introducerii cat mai urgente in hala dupa

acloziune este nevoia acestora de a consuma apa. Lipsa prelungita a adaparii

determina deshidratarea puilor.

Furajele vor fi puse in hranitori la 2-3 ore dupa populare. In primele 3 zile se

aplica tratamentul antistres. Vaccinarea contra preudopestei aviare se face la

9, 24, si 42 de zile, iar pentru bursita la 14 zile cu vaccinuri recomandate de

medicul veterinar. Ultima vaccinare trebuie aplicata cu 7 zile inainte de

livrarea la abator. La fiecare vaccinare se intervine antistresant cu Stresol 10 g

+ 2 ml Colina la 10 litri apa.

Se va urmarii tot timpul comportamentul puilor pentru a putea depista si

remedia orice problema aparuta.

Cresterea puilor de carne


166

Start (0-2 saptamani) – faza cea mai dificila din viata puilor, dar si cea

mai importanta

Crestere (de la varsta de doua saptamani pana la cca o saptamana

inainte de livrare) – faza cea mai lunga din viata puilor unde realizeaza

cel mai mare spor in greutate si consuma cea mai mare parte a

furajelor;

Finisare (in ultima saptamana inainte de livrare).

In cresterea puilor pentru carne se folosesc doua retete de nutret combinat :

O reteta de crestere (start) 21 – 1;

O reteta de continuare si finisare 21 – 2.

In ceea ce priveste proteina bruta, normele prevad in perioada 0-4 saptamani

22.8% PB si 22.2% PB in perioada 4-6 saptamani.

De asemenea, nivelul energetic al ratiei furajere trebuie sa fie de cca 3.000

kgcal/kg pe intreaga perioada de crestere. O reteta cu nivel energetic ridicat,

dar neechilibrata su raport proteic va aduce la depuneri de grasime pe

carcase si viscera, lucru nedorit atat de crescator, cat si de consumator.

Cresterea puilor pentru carne in perioada 3 - 6 saptamani

In aceasta perioadă problemele principale care trebuie avute in vedere sunt

hranirea, adaparea si microclimatul.

167

Puiul de carne se dezvolta foarte repede, atat ca greutate corporala, cat si ca

inaltime. Pentru aceasta crescatorul trebuie sa aiba grija ca inaltimea

hranitorilor sa fie usor superioara inaltimii spinarii puilor (10-20 cm).

Daca inaltimea este mai mica, hranirea si adaparea sunt incomode si are loc

risipa de furaje si apa; puii circula greu si se lovesc, deteriorandu – se

calitatea carcaselor dupa taiere. De asemenea, nu trebuie sa existe o distantă

mai mica de 50 cm intre doua hranitori tronconice deoarece puii se hranesc

concomitant la ambele si se jeneaza, neputandu – se furaja normal.

Totodata, nu mai este nevoie ca tainurile sa se administreze de mai multe ori

pe zi ca in primele saptamani. Furajul se poate administra o data pe zi sau

chiar o data la doua – trei zile, fara a influenta negative sporul in greutate.

Furajul administrat va fi de tip finisare si trebuie sa asigure din punct de

vedere calitativ toate elementele nutritive necesare acestei perioade de

dezvoltare.

Necesarul de substante nutritive

Tipul hibridului

E.M. Kcal./kg

P.B. %

M. %

M.+C. %

L. %

Ca. %

P. %

Ross 3225 19-21 0.47 0.85 1.13 0.85 0.44

Hybro 3200 17.5 0.35 0.70 0.94 0.80-0.85 0.39

Nota :

E. M. – energie metabolizabila P. B. – proteina bruta

M. – metionima

M.+ C. – metionima + cristina L. – lizina

Ca. – calciu

P – fosfor

La categoria 3-6 saptamani programul de iluminat este de 8 cicluri de cate 2

ore lumina si 1 ora intuneric.

In ultima saptamana trebuie sa se aiba in vedere asigurarea unui microclimat

corespunzator deoarece puii sunt mari, adapostul devine din ce in ce mai

168

neincapator, asternutul se deterioreaza, gazele nocive cresc si apar pierderi

prin mortalitate. In aceasta faza pot aparea boli daca nu se asigura un

microclimat, un asternut si o hrana corespunzatoare, iar rezultatul va fi grav

pentru crescator.

Livrarea puilor se face dupa nehranirea puilor cel putin 6 ore pentru a asigura

o prelucrare superioara sub raport igienic. Produsul finit, puiul de carne, cu

greutatea de 2.00 kg, se valorifica direct procestatarilor de carne prin

contract.

Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai

bune tehnici disponibile

Activitatea propusa a se desfasura pe amplasament „ferma de crestere

a puilor de carne” va respecta de la bun inceput cele mai bune tehnici

disponibile (BAT) prin masurile luate in proiectarea intregului procesul

tehnologic de crestere a puilor.

Selectia materiilor prime

In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie,

care asigura dejectii cu continut scazut de azot si fosfor. Astfel:

� operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta

lunara a consumurilor de materii prime si materiale auxiliare.

� furajele pentru hranirea puilor sunt preparate in conformitate cu

recomandarile BAT. Pentru fiecare catogorie de animale se folosesc

categorii de nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta

maxima de transformare furaj/greutate.

169

Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind

digestabilitatea nutrientilor. Prin echilibrarea concentratiei diferitelor

componente esentiale cu componente nediferentiate de N se urmareste

imbunatatirea eficientei sintezei de proteine a corpului.

Utilizarea eficienta a apei

In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de

apa proaspata aplicand urmatoarele recomandari BAT:

� consumul de apa potabila va fi contorizat si inregistrat lunar in

evidentele societatii;

� igienizare adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa cu

presiune;

� se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a puilor

se va urmari permanent detectarea scurgerilor si repararea imediata a defectiunilor constatate

Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile(BAT), privind

consumul de apa in cadrul fermei:

Activitatea in cadrul fermei Cerinte BAT Consum apa in cadrul fermei

Actiuni privind conformarea cu BAT

Adaparea se face picuratori. Alimentarea cu apa se realizeaza din puturile forate prin intermediul conductelor de aductiune si a rezervorului tampon. Consumul de apa este contorizat. Operatii de spalare a halelor sub jet de presiune.

Consum mediu pentru adapat animale: • 0,25 l/zi /pui pentru perioada de start

• 0,25 l/zi/ pui pentru perioada de crestere

• 0,25 l/zi/pui pentru perioada de finisare

Consumul mediu prognozat 0,2 litri/zi/pui

Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa. Inspectii planificate ale instalatiilor si echipamentelor de distributie a apei. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Calibrarea periodica a instalatiilor de adapat. Curatarea cu apa sub jet presiune a halelor dupa fiecare ciclul de productie.

170

Sistemele de crestere a puilor de carne

Sistemele de adapostire pentru pui din cadrul fermei corespund

cerintelor BAT datorita echiparii halelor:

• Podea betonata

• 4 linii de adapare cu niple/hala;

• 3 linii de furajare/hala;

• 2 transportoare furaje cu spirala/hala;

• 2 sisteme pentru minima ventilatie cite unu la fiecare hala;

• 2 sisteme pentru maxima ventilatie cite unu la fiecare hala;

• 2 sisteme de racire tip closed top cu panouri evaporative;

• 2 computere pentru controlul climatului;

• 2 sisteme de incalzire cu aeroterme pe GPL ;

• 2 sisteme de comunicatii de date

Pentru reducerea emisiilor de amoniac din aer de la sistemele de

adapostire a puilor de carne, proiectarea halelor de adapostire s-a realizat pe

baza urmatoarelor principii:

• ventilatie automata a halelor ce asigura aerarea si mentinerea unei

temperaturi scazute a dejectiilor;

• eliminarea dejectiilor si a asternutului la sfirsitul fiecarui ciclu de

productie pe platforma betonata;

Dejectiile impreuna cu asternutul se depoziteaza pe platforma

betonata in vederea mineralizarii.

Imprastierea acestora pe teren sub forma de ingrasamant organic, se

va face de doua ori pe an, primavara si toamna, cand terenul agricol nu este

cultivat.

171

Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole

Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole si utilajele necesare

aplicarii pot varia in functie de:

� tipul si natura dejectiilor;

� utilizarea si structura terenului de aplicare;

� conditii meteorologice;

Avand in vedere nominalizarea comunei Lumina in lista zonelor

vulnerabile la poluarea cu nitrati s-au stabilit unele masuri privind

managementul dejectiilor si proiectarea sistemului de epurare al dejectiilor

in cadrul fermei prin:

� depozitarea pentru mineralizare pe o platforma betonata

� omogenizarea dejectiilor ce urmeaza a fi aplicate pe terenurile

agricole cu alti fertilizatori;

� imprastierea pe terenurile agricole in functie de conditiile solului,

tipul solului, conditiile climatice, si utilizarea terenului.

Aceste masuri luate in cadrul fermei indeplinesc conditiile impuse in

Best Avalaible Tehnology (BAT), precum si conditiile stabilite de legislatia

nationala.

Utilizarea apei (fractiei lichide) pentru irigarea culturilor agricole se

va face conform prevederilor STAS 9450/88 si prevederilor Codului de bune

practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din

surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul MAPDR

1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR

197/2005.

Utilizarea namolului de la statia de epurare ca fertilizant se va face cu

respectarea prevederilor Ord.MMGA nr.344/2004-Ord.MAPDR 708/2004,

172

prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor

impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA

1182/2005 - Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului

si, daca exista, incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale

asupra mediului

� Ordinul M.A.P.A.M. 863/2002

� Incertitudini Semnificative: nu este cazul.

9.2. Impactul prognozat asupra mediului

9.2.1. Factorul de mediu apa

Riscul unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de

apa este posibil in situatia in care nu este asigurata o capacitate de stocare a

dejectiilor lichide, respectiv a unei capacitati de rezerva (capacitate tampon)

in cazul ploilor torentiale extreme. Consecintele si gravitatea poluarii in

astfel de situatii depind intr-o mare masura de cantitatea de apa uzata

deversata cat si de calitatea acesteia. In acest caz, efectele poluarii pot fi

semnificative, contribuind la contaminarea corpurilor de apa cu agenti

patogeni si favorizarea aparitiei procesului de eutrofizare ca urmare a

aportului de nutrienti.

9.2.2. Factorul de mediu aer


asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu gaze de

esapament ca urmare a cresterii frecventei transportului in zona, respectiv a

realizarii lucrarilor de constructie.

173

Tinand cont de urmatoarele aspecte:

- zona nu este sensibila din punct de vedere al gradului de poluare

atmosferica;

- natura lucrarilor propuse in cadrul proiectului nu presupune derularea

unui volum de trafic, respectiv utilizarea unor substante toxice si

periculoase;

se poate aprecia ca poluarea aerului in zona amplasamentului fermei in

perioada de executie a lucrarilor va avea un caracter temporar, iar impactul

asupra factorului de mediu aer va fi redus.

In perioada functionarii fermei de crestere a puilor de carne,

poluarea aerului va fi determinata de emisiile rezultate din degradarea

dejectiilor, din emisiile autoturismelor ce vor deservi ferma .

In general, natura emisiilor de poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora,

depinde intr-o mare masura de continutul si cantitatea dejectiilor. Practica

curenta a demonstrat ca prin introducerea in ratia de hrana a unor furaje cu

continut crescut de celuloza, ori prin utilizarea unor furaje combinate, creste

cantitatea de materii fecale ca urmare a diminuarii digestibilitatii hranei cat

si a accentuarii tranzitului intestinal, contribuind in acest mod la o crestere a

gradului emisiilor de poluanti. Cantitatea de dejectii rezultate depinde intr-o

mare masura de varsta puilor de carne, de natura si compozitia chimica a

furajelor distribuite, de cantitatea de apa bauta, si nu in ultimul rand de

starea fiziologica a organismului. Generarea emisiilor de poluanti ca: metan

si oxid de azot, depinde intr-o mai mare masura de perioada de stocare a

dejectiilor in halele de crestere a puilor cat si de modul de colectare al

acestora, iar concentratiile gazelor rezultate pot fi reduse daca dejectiile sunt

indepartate in mod frecvent.

174

9.2.3. Factorul de mediu sol


asupra factorului de mediu sol poate fi determinat de poluarea cu produse

petroliere, rezultate de la utilajele/autovehiculelor utilizate pentru transportul

materialelor de constructie, de depozitarile necontrolate de deseuri, cat si

depozitarea neadecvata a materiilor prime si a materialelor. In vederea

reducerii impactului asupra factorului de mediu sol, in situatia aparitiei unei

situatii care ar putea contribui la poluarea acestuia, se va actiona cu

materiale specifice pentru remedierea si inlaturarea cauzelor care au cauzat

poluarea.


Prin procesul tehnologic de crestere a puilor de carne datorita

masurilor luate inca din faza de proiectare a sistemelor de crestere precum si

managementul corect al deseurilor rezultate pe amplasament, nu se produc

degradari ale solului si subsolului.

poluarea solului poate fi cauzata/determinata de aparitia unor defectiuni la

statia de epurare a apelor care la randul lor ar putea favoriza aparitia unor

poluari accidentale. la nivelul solului.

Impactul cauzat de deversarea apelor uzate este determinat in primul rand de

cantitatea deversata, respectiv de concentratia/calitatea acestora.

Totodata, utilizarea irationala in agricultura a produselor reziduale rezultate

din procesul de epurare a apelor uzate pentu fertilizarea solului/terenurilor,

cat si aplicarea unor tehnologii neadecvate tipului de sol sau de cultura poate

contribui la aparitia unor fenomene negative, respectiv la poluarea solului.

In acest sens, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor

175

impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole prevede ca utilizarea drept

ingrasamant organic a dejectiilor proaspete direct din statia de epurare, in

doze mari poate cauza aparitia unor fenomene nedorite, si anume:

acumularea in sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante si

ulterior pentru animale si/sau om, intoxicarea plantelor de catre sarurile

solubile, cat si intarzieri ale procesului de dezvoltare a plantelor datorita

cantitatii in exces de azot solubil. De asemenea, utilizarea in exces a apelor

uzate epurate poate contribui la aparitia fenomenului de saraturare a solului,

cat si posibilitatea contaminarii acestuia cu diferiti agenti patogeni. Datorita

utilizarii dejectiilor ca fertilizant in timp pot aparea o serie de

fenomene/aspecte de poluare a solului, cele mai importante fiind

reprezentate de: acidifierea solului, contaminarea cu metale grele si agenti

patogeni.

Acidifierea solului O serie de practici agricole grabesc fenomenul de acidifiere al solului, care

consta in scaderea pH–ului sub valoarea de 6,5. Factorii acceleratori care

contribuie la modificarea pH-ului solului sunt:

- utilizarea apelor uzate si a dejectiilor pentru fertilizarea solului;

- aplicarea in exces a fertilizatorilor ce contin azot, fosfor si sulf;

- acumularea azotului atmosferic in sol, datorita relatiei de simbioza dintre

bacteriile fixatoare de azot si radacinile plantelor leguminoase;

- nitratii din fertilizatorii aplicati si acumularea acestora in zona radacinilor

plantelor.

Acidifierea solului depinde intr-o mare masura si de caracterul solului. Se

176

poate mentiona faptul ca atunci cand solul este mai putin permeabil si are o

capacitate de retentie mai mica, cu atat riscul de poluare cu nitrati este mai

mare. Simptomele acidifierii solului se manifiesta numai atunci cand ajung

in recolte, avand un impact negativ cu precadere in cazul culturilor de

cereale. In mod indirect (prin intermediul plantelor alimentare si furajere),

fenomenul de acidifiere poate determina deteriorarea sanatatii

consumatorilor (om si animale). In situatia in care solurile devin mai acide, o

serie de nutrienti devin mai putin accesibili plantelor, respectiv, scade si

capacitatea plantelor de a folosi resursele de apa din sol.

Contaminarea cu agenti patogeni Sistemul de management al dejectiilor dintr-o ferma trebuie sa ia in

considerare posibilitatea transmiterii unor boli in mediul inconjurator, cat si

masurile necesare pentru prevenirea infestarii organismelor existente in apa

si sol.

Prin intermediul dejectiilor de la animale se pot transmite omului diversi

agenti patogeni, iar o serie de agenti patogeni pot fi transmisi prin apa de la

animal la animal, respectiv de la animal la om.

Agentii patogeni pot fi reprezenti de urmatoarele categorii:

- bacterii infectioase (Leptospirea, Coxiella, Salmonella, vibrio, Brucella si

Chlamydia);

- mycoplasma, fungi si protozoare.

Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc:

- cestodelor si nematodelor - paraziti intestinali care necesita o gazda

intermediara pentru a atinge stadiu infestant;

177

- geothelminthes – paraziti intestinali care se dezvolta direct pe sol pana la

stadiul infestant.

Pentru a preveni eventualele poluari accidentale se vor lua masuri

active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a suprafetelor

cu potential de degradare prin:

• inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) cu rol de

retinere a prafului;

• plantarea de arbori perimetral amplasamentului din jurul

complexului cu efect de stabilizare a solului;

• irigarea si conservarea stratului vegetal existent;

• suprafetele ocupate temporar se vor reabilita dupa terminarea

lucrarilor.

Namolul de la statia de epurare se va folosi, cu rezultate foarte bune

ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona. Aceasta solutie se

realizeaza conform prevederilor BAT, precum si de Ordinul comun al

Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul

Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.197/07.04.2005,

privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al

solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de

poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor

organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.

178

Prin masurile tehnologice adoptate in etapele de constructie si

amenajare a amplasamentului precum si masurile luate in perioada de

functionare a „fermei de crestere a puilor pentru carne” se considera ca

impactul produs asupra solului si subsolului de investitia propusa se

incadreaza in domeniul NESEMNIFICATIV.

Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu 9.4.1. Factorul de mediu apa

Tehnicile prevazute in cadrul proiectului de investitie vor avea in vedere

consumuri de apa cat mai mici, respectiv incadrarea in recomandarile

cerintelor BAT/BREF.

Pe cele trei laturi ale amplasamentului platformelor de deshidratare a

namolului se vor construi canale de garda pentru preluarea scurgerilor

accidentale (in cazul ploilor torentiale sau al unor incidente de functionare).

Scurgerile se vor dirija catre un bazin de stocare ce va trebui construit in

vecinatatea statiei de epurare pentru asigurarea capacitatii de stocare a

dejectiilor lichide.

Pentru prevenirea poluarilor accidentale ale corpurilor de apa se vor avea in

vedere urmatoarele masuri:

- stocarea apelor uzate (ape menajere si dejectii lichide) se va realiza numai

in bazine impermeabilizate;

- se va asigura un volum necesar pentru stocarea apelor uzate generate din

activitatea fermei pe o perioada de cel putin 6 luni;

- verificarea periodica a volumului de apa uzata stocata in bazinele statiei de

epurare in vederea prevenirii depasirii capacitatii efective de stocare a

acestora;

- construirea de canale de garda pe o latura la platforma de deshidratare a

179

namolului, canale care se vor conecta la una dintre componentele de stocare

a apei uzate.

- imprastierea fertilizantilor (dejectiilor solide) se va realiza cu sisteme

moderne si cu respectarea stricta a prevederilor legislative in vigoare.

- monitorizarea calitatii apei freatice si a solului: in acest scop se vor realiza

doua foraje de observatie amplasate pe directia de curgere a apei, astfel: unul

in amonte de intregul amplasament si unul in aval fata de statia de epurare a

apei.

9.4.2. Factorul de mediu aer Fiecare hala de crestere a puilor este prevazuta cu un sistem de ventilatie

semiautomat, iar pentru a contracara producerea efectului de sera se va

realiza o perdea vegetala conform recomandarilor documentului

BAT/BREF, in mod obisnuit constituita din arbori sau arbusti. In general se

recomanda ca perdelele vegetale sa fie realizate perimetral amplasamentului

halelor sau a fermei de pui, respectiv in jurul statiei de epurare a apei si a

platformei de deshidratare/uscare a namolului care au principalul rol de

absortie a emisiilor de dioxid de carbon.

Zona in care se afla ferma de crestere a puilor nu este predispusa la calm

atmosferic pe durate mari de timp, iar conditiile specifice zonei de lunca

permit existenta curentilor de aer pe toata perioada anului. Directia vantului

este dominanta dinspre NV.

In afara masurilor tehnice de protectie ale aerului mai sus prezentate,

titularul activitatii va respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile

specifice si disconfortul cauzat de mirosurile generate in cadrul fermei fata

de zonele locuite.

180

Masurile de protectie a aerului prevazute pentru perioada de functionare a

fermei si abatorului sunt prezentate in continuare:

- Sistemul de colectare, stocare si evacuare a dejectiilor din halele de

crestere a puilor va fi un sistem inchis, respectiv in perioada de vid sanitar in

care se realizeaza igienizarea si pregatirea acestora pentru un nou ciclu de

crestere.

- Pentru imprastierea dejectiilor lichide si solide pe terenurile agricole se vor

utiliza cisterne speciale pentru imprastierea fertilizantilor lichizi, care vor

asigura incorporarea rapida si eficienta a fertilizantilor in terenul arabil.

9.4.3. Factorul de mediu sol \ In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele masuri:

Masuri de prevenire a producerii poluarilor:

- amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a

deseurilor si materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii, atat in

perioada de realizare a lucrarilor proiectului cat si in perioada de functionare

a obiectivului;

- stationarea mijloacelor de transport si efectuarea lucrarilor de reparatii, in

cazuri deosebite, se va realiza numai pe platforma betonata;

- efectuarea de verificari periodice a integritatii structurilor betonate ale

componentelor statiei de epurare si a nivelului apei in aceste componente;

- verificarea periodica a functionarii la parametrii proiectati a tuturor

componentelor instalatiei de epurare;

- toate componentele statiei de epurare vor fi prevazute cu un volum tampon

pentru preluarea apei din precipitatii, astfel incat sa nu se produca deversari

accidentale pe sol;

181

- efectuarea de analize a apelor uzate si a namolului inainte de distribuirea pe

terenurile agricole, cartarea pedologica a terenurilor, elaborarea Planului de

fertilizare.

Masuri de diminuare a impactului -aplicarea de material absorbant pe suprafetele de sol afectate de scurgerile

de produse petroliere. Daca s-au produs scurgeri importante pe sol, va fi

decopertata portiunea afectata si se va reface cu sol vegetal;

- inlaturarea imediata a deseurilor si materialelor depozitate direct pe sol,

inclusiv a dejectiilor;

- utilizarea namolului deshidratat si a apelor epurate biologic la

fertilizarea/irigarea solului se va face pe baza unui Plan de fertilizare si a

Studiului agrochimic.

9.5. Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului Avand in vedere o serie de aspecte precum: amplasamentul proiectului si

solutiile de proiectare adoptate, raportate la vecinatati cat si masurile

adoptate pentru prevenirea si reducerea impactului asupra factorilor de

mediu, respectiv caracteristica amplasamentului din punct de vedere al

reprezentarii biodiversitatii, se poate aprecia ca proiectul nu va avea un

impact semnificativ asupra factorilor de mediu

Pentru activitatea care se va desfasura pe amplasament, impactul de mediu

va fi cel specific activitatilor de crestere a puilor de carne in conditii de

functionare normala, cu respectarea tehnologiei prezentate in proiect, a

modului de lucru si eliminarea controlata a deseurilor.

182

Proiectul de investitie “Constructie ferma de crestere a puilor de carne”

nu va implica un impact semnificativ de mediu care ar putea sa se cumuleze

cu cel datorat activitatilor din vecinatatea amplasamentului, in principal

datorita distantei apreciabile dintre cele doua instalatii de crestere a pasarilor

care vor functiona in zona, de cca.7 km.

9.6. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact Activitatea desfasurata ca urmare a realizarii proiectului de investitie nu va

afecta in sens negativ populatia din zona. Prin crearea de noi locuri de

munca, investitia va determina o imbunatatire a conditiilor de viata si

sociale, dar si la cresterea nivelului de trai a locuitorilor comunei

Lumina.Desi distanta fata de asezarile umane este mare (2,0 km) directia

predominanta a vanturilor nord -vest precum si masurile constructive luate

inca din faza de proiectare a obiectivului privind spatiile de crestere a puilor

de carne, amplasarea statiei de epurare, a platformei de deshidratare a

dejectiilor in cel mai indepartat punct al amplasamentului, realizarea unei

perdele vegetale perimetrala amplasamentului, vor contribui la o diminuare a

impactului principalilor factori de stres asupra locuitorilor din zona.

10. SURSE DE INFORMARE

*** Documentatia pusa la dispozitie de catre reprezentantii S.C. LA FERM

GRUP SRL Navodari

*** Raportul Anual Privind Starea Factorilor de Mediu in Judetul Constanta

in Anul 2009;

*** Rapoarte ale Institutului National de Statistica;

183

*** H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte

publice si private asupra mediului;

*** Ordinul nr. 135/2010 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private;

*** Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice

aplicabile etapelor proc Documentul de referinta asupra celor mai bune

tehnici disponibile pentru cresterea intensiva a puilor si pasarilor, (BREF),

Comisia Europeana, versiunea iulie 2003.

*** Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva

poluarii cu nitrati din surse agricole, aprobat prin Ordinul nr. 1182/2005;

*** Codul de bune practici in ferma, aprobat prin Ordinul M.M.G.A. nr.

1234/2006.

11. LISTA ABREVIERILOR

APM Agentia pentru Protectia Mediului

ARPM Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile

BREF Documentul de Referinţă BAT

CE Comisia Europeană

CMA Concnetratie medie admisa

EWC Codul European al Deseurilor

EWC Catalogul European al Deseurilor

HG Hotarare de Guvern

IPPC Prevenirea si Controlul Integrat al Poluării

MMGA Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

184

ONG Organizaţii Non Guvernamentale

SDFEE Societatea de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice

UE Uniunea Europeană

VLE Valorile Limită de Emisieedurii-cadru de evaluare a impactului asupra

mediului.

185

Documents

Raport privind Impactul asupra Mediului - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea... · 1 Raport privind Impactul asupra Mediului Proiect “ Construire