RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIarpmag.anpm.ro/upload/34663_szmeteanca bogdan nicolae si...RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru Cuptor pentru ardere teracotă şi

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA

MEDIULUI pentru

Cuptor pentru ardere teracotă şi atelier meşteşugăresc, Com. Domneşti, jud. Argeş

BENEFICIAR

P.F. SZMETEANCA BOGDAN NICOLAE şi IZABELA LAURA

Domneşti, jud. Argeş ELABORATOR ing. Alexandru Daniel Popescu Elaborator de studii pentru protecţia mediului atestat de Ministerul Mediului Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului

poziţia 306

ACEASTĂ LUCRARE POATE FI FOLOSITĂ ÎN EXCLUSIVITATE PENTRU SCOPUL SPECIFIC PENTRU CARE A FOST ELABORATĂ, CONFORM PREVEDERILOR CONTRACTUALE ŞI NU POATE FI

REPRODUSĂ, COPIATĂ, ÎMPRUMUTATĂ, FOLOSITĂ, INTEGRAL SAU PARŢIAL, DIRECT SAU INDIRECT, ÎN ALT SCOP, FĂRĂ ACORDUL PREALABIL, EXPRIMAT ÎN SCRIS, AL AUTORULUI

R.I.M. pentru Cuptor ardere teracotă şi atelier meşteşugăresc, Com. Domneşti, PF Szmeteanca Bogdan

Nicolae şi Szmeteanca Izabela Laura

CUPRINS

1. INFORMAŢII GENERALE........................................................................................................................... 3 2. PROCESE TEHNOLOGICE ......................................................................................................................... 4

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE ........................................................................................................ 4

2.2. ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE....................................................................................................................... 6

3. DEŞEURI ......................................................................................................................................................... 7 4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA....................................................................................................................................... 7

4.1. APA............................................................................................................................................................... 7

4.2. AERUL .......................................................................................................................................................... 8

4.3. SOLUL......................................................................................................................................................... 14

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI .............................................................................................................................. 15

4.5. BIODIVERSITATEA....................................................................................................................................... 16

4.6. PEISAJUL ..................................................................................................................................................... 17 4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC..................................................................................................................... 17

4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ........................................................................ 18

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ................................................................................................................ 19 6. MONITORIZAREA...................................................................................................................................... 19 7. SITUAŢII DE RISC ...................................................................................................................................... 20 8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR........................................................................................................... 21 9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC................................................................................................. 21 10. DOCUMENTE ANEXATE .......................................................................................................................... 22

2



1. INFORMAŢII GENERALE

Denumirea proiectului: atelier meşteşugăresc pentru producere şi cuptor pentru arderea

cahlelor de teracotă – (cod CAEN 2331)

Amplasament: Comuna Domneşti, jud. Argeş, str. C. Brâncoveanu (punct Zăvoi).

Proiectant: SC PROMETEU PROJECT SRL, Curtea de Argeş, jud. Argeş; Sef. Proiect Arh.

Ion Ioan.

Beneficiar: PF Szmeteanca Bogdan Nicolae şi Szmeteanca Izabela Laura, Com. Domneşti,

str. Ştefan cel Mare, jud. Argeş, tel. 0745179425.

Autorul studiului de evaluare a impctului şi al raportului la studiu: ing. Alexandru Daniel

Popescu, Str. Victoriei 40 B, Piteşti, jud. Argeş, Elaborator de studii pentru protecţia mediului

atestat de Ministerul Mediului, Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia

mediului, poziţia 306.

Producţia estimată este de circa 10 cuptoare anual, fiecare cuptor conţinând plăci de

teracotă pentru aproximativ 10 sobe. Resursele energetice şi producţia preconizată sunt

prezentate in tabelul 1.1.

Tabel 1.1

Producţie Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumire Cantit anuală Denumire Cantit. anuală Furnizori

Combustibil solid (lemn)

25 tone S.C. ROMSILVA Furnizori locali

Energie electrică 1200 kwh Grup electrogen

Sobe teracotă

10x10=100 sobe (circa 25 tone)

Combustibil lichid (benzina grup el.gen)

2000 l Staţii alimentare

Materia primă utilizată pentru un cuptor (din care rezultă circa 10 sobe) este,

conform declaraţiilor beneficiarului, formată din:

- argilă – 2,5 t; procurată, conform declaraţiilor beneficiarului, de la S.C. SILCOM

Curtea de Argeş;

- caolin – 200 kg; furnizor – S.C. DOBROMIN S.A. Medgidia;

- nisip cuarţ – 150 kg; furnizor S.C. STICLOVAL S.A. Vălenii de Munte;

- gips pentru tipare – 50 kg;

- apă – circa 100 ℓ;

3



- litargă – având compoziţia 99,9 % PbO şi 0.03% Pb liber, - 40 kg; furnizor

S.C.GABIMEX Târnăveni;

- dextrină (făină de porumb folosită ca adeziv) – 2,0 kg; furnizor S.C. FURNICON

Brăila;

- oxid de mangan (colorant) – 1 kg, furnizor Mina Iacobeni (Vatra Dornei)

Tabel 1.2 informaţii despre materiile prime şi substanţele sau preparatele

chimice

Clasificare şi etichetare Denumire Cantitate anuală utilizată / în stoc Categorie

P/N Periculozitate

Fraze risc

Argilă 25 t / 5 t Nepericulos - - Caolin 2000 kg / 500kg Nepericulos - - Nisip cuarţos 1500 kg / 500kg Nepericulos - - Litargă 400 kg / 100 kg Nepericulos - - Dextrină 20 kg / 10 kg Nepericulos - - Oxid de mangan 10 kg / 5 kg Nepericulos - -

Activitatea analizată nu generează poluanţi fizici sau biologici, de tipul zgomot (peste

limitele STAS-urilor actuale), poluare termică, unde electromagnetice, radiaţii ionizante,

poluare biologică, de natură a afecta mediul înconjurător.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie

Proiectul conţine construirea unui cuptor de ardere a cahlelor de teracotă, pe un

amplasament cu o suprafaţă de 476 mp cu destinaţie CC aflată în intravilanul satului

Domneşti, pe o suprafaţă de 17,75 mp şi a unui atelier pentru producţie şi depozitare cu

suprafaţa 55 mp (conform schiţă proiect), proprietate a beneficiarului, cu vecinătăţile: N,E,V

– proprietăţi particulare , S – drum comunal.

Cele mai apropiate locuinţe ale populaţiei se află la distanţe de peste 50 m de cuptorul

de ardere.

Cuptorul va fi realizat pe fundaţii continue din beton simplu şi beton armat, din

zidărie de cărămidă refractară consolidată cu piese metalice înglobate pentru susţinere,

4



şarpantă din ferme metalice ignifugate, învelitoare din tablă ondulată. Incinta cuptorului are

înălţimea maximă la coamă de 3,7 m şi conţine un spaţiu de depozitare cu suprafaţa de 7,5

mp, şi cuptorul de ardere cu soclu, focar şi cenuşar cu suprafaţa de 6,19 mp; incinta de ardere

are volumul de circa 3,2 mc. Coşul de evacuare a produselor de ardere va avea înălţimea de

5,20 m (schiţe anexate).

Atelierul va fi o construcţie în regim P, cu suprafaţa de 55 mp; este o construcţie pe

fundaţii continue din beton simplu şi beton armat, zidărie portantă din cărămidă consolidată

cu sâmburi din beton armat, planşeu din lemn tratat ignifug şi antiseptic peste parter, şarpantă

din lemn ignifugat , învelitoare din onduline, cu finisaje din tencuieli de praf de piatră,

tâmplărie din lemn şi geam simplu (schiţă anexată).

Procesul tehnologic constă în:

• prepararea amestecului de argilă (circa 90%), nisip (circa 2%) şi caolin (circa 8%)

şi malaxare, operaţie care durează 3 zile ;

• tipărirea manuală a cahlelor de teracotă în tipare confecţionate din gips şi uscarea

naturală a cahlelor depozitate pe rafturi speciale în atelierul de producţie – operaţii care

durează circa 20 zile;

• emailarea (glazurarea, smălţuirea) plăcilor cu un amestec de litargă (circa 50 kg),

caolin (circa 10 kg), nisip (circa 10 kg), dextrină (circa 1,5 kg) şi apă (50 kg); prepararea

amestecului se face prin amestecare într-un recipient (cilindru metalic închis - tombolă), o zi;

• încărcarea cuptorului, o zi;

• coacerea cahlelor în cuptorul de coacere (cu durata de circa 4 zile);

• răcirea cahlelor – 3 zile;

• depozitarea şi valorificarea plăcilor de teracotă.

Operaţiile prezentate anterior se suprapun parţial, astfel încât, cu excepţia perioadelor

de întrerupere din sezonul rece, se realizează în medie un cuptor pe lună (circa 10 cuptoare

anual).

Termenul de realizare a investiţiei: trimestrul II, 2011.

Durata de funcţionare este nedeterminată (se poate estima o durată de minim 10 ani,

cu posibile îmbunătăţiri ale procesului tehnologic).

5



Dezafectarea investiţiei se estimează de circa 7 zile, cu colectarea şi recuperarea

materialelor refolosibile; nu vor fi necesare activităţi de decontaminare în urma activităţii

desfăşurate.

Valorile parametrilor relevanţi atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai

bune tehnici disponibile

Activitatea analizată, de mică amploare, se caracterizează prin consumuri şi emisii

mici de poluanţi în mediul înconjurător:

- consum de energie: calorică la arderea lemnului – 4950 Mj/tona de

produs (considerând producţia estimată, consumul de combustibil şi puterea calorică a

combustibilului utilizat – 1470 Mcal/mc); electrică – 172,8 Mj/tona de produs (1200 kwh/25

tone produs);

- consum de apă: 100l/cuptor, respectiv 0,04 mc/tona de produs;

- emisii de poluanţi atmosferici pe tona de produs (conform calculelor efectuate

pentru determinarea ratelor de emisie în atmosferă şi duratei activităţilor analizate): pulberi în

suspensie PM10 la arderea combustibilului şi manipularea materiei prime: 1,05 kg/tona de

produs; pulberi sedimentabile la manipularea materiei prime: 3,15 kg/tona de produs; NO2:

0,7 kg/tona de produs; SO2, CO: 0,14 kg/tona de produs; plumb 0,75 g/tona de produs.

Beneficiarul nu propune tehnici alternative. Din literatura de specialitate şi

documentele care prezintă cele mai bune practici de mediu (DRAFT REFERENCE

DOCUMENT ON BEST AVAILABLE TECHNIQUES IN THE CERAMIC

MANUFACTURING INDUSTRY, JUNE 2005, EUROPEAN COMISSION), se pot lua în

considerare utilizarea de combustibil gazos (în zonă nu există alimentare cu gaze naturale) şi

utilizarea de sisteme de control (filtre electrostatice, separatoare centrifugale – cicloane ş.a.)

pentru reducerea emisiilor în aer. Aceste tehnici ar genera şi consumuri şi emisii mai mici

decat în situaţia existentă. Totuşi, în cazul încadrării în limitele normativelor de poluare

existente, alternativele prezentate nu sunt lucrative, dat fiind faptul că acestea sunt

neeconomice (costuri foarte mari) pentru activitatea desfăşurată.

2.2. Activităţi de dezafectare

Dezafectarea investiţiei se estimează de circa 7 zile, cu colectarea şi recuperarea

materialelor refolosibile; nu vor fi necesare activităţi de decontaminare în urma activităţii

6



desfăşurate. Realizarea investiţiei propuse nu presupune dezafectarea de echipamente,

instalaţii, utilaje sau clădiri.

3. DEŞEURI

Din procesul de producţie nu vor rezulta deşeuri care să fie depozitate şi eliminate. Managementul deşeurilor cantitate generată (t/an)

Denumire deşeu Cantit prevăzu tă a fi generată

Stare fizică

Cod deşeu

Cod prin cip. pro priet peri culoasă

Valorificată Eliminată Rămas în stoc

Deşeuri tehnologice (rebuturi, plăci sparte)

200 kg/an

S 101201 101206 101213

- 0,2 – rein trodus în procesul

tehnologic

- -

Cenuşă ardere lemn

40 kg/an

S 100101 - 0,04- teren agricol

- -

Menajer 1 t/an S,L 150101 150102

- - Rampa deşeuri

-

4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

În perioada de construire nu va exista un impact semnificativ al lucrărilor efectuate

asupra factorilor de mediu (construirea atelierului şi cuptorului nu va genera emisii şi evacuări

de poluanţi în mediul înconjurător şi nu se vor utiliza substanţe periculoase). Nici în perioada

dezafectării nu vor exista activităţi generatoare de impact asupra factorilor de mediu.

În perioada de funcţionare singurul factor de mediu care poate fi potenţial afectat este

aerul, activităţile desfăşurate neafectând solul sau apele de suprafaţă şi subterane.

4.1. Apa

Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului:

Zona Domneşti se desfăşoară de la nord la sud, de-a lungul văii Râului Doamnei (unul

din cei mai importanţi afluenţi ai râului Argeş). Pentru că apele acestui râu sunt dirijate prin

tuneluri de aducţiune spre lacul de acumulare Vidraru, de cele mai multe ori, vara, debitul

apelor scade considerabil. De asemenea, tot datorită acestui fapt, inundaţiile sunt improbabile

în aria studiată.

7



Prezenţa depozitelor groase de pietrişuri villafranchiene puternic permeabile

facilitează infiltrarea apelor superficiale, astfel că straturile freatice se găsesc la adâncimi de

peste 5 m. În zona amplasamentului studiat, aflată în proximitatea luncii Râului Doamnei,

pânza freatică se găseşte la circa 2 m adâncime.

Procesele tehnologice desfăşurate pe amplasamentul studiat utilizează cantităţi foarte

mici de apă şi nu generează poluanţi ai apelor de suprafaţă sau subterane. Sursa de apă este

reprezentată prin trei butoaie de tablă de câte 160 litri, acestea reprezentând si o rezerva de

incendiu.

Apele pluviale se scurg prin panta naturală a terenului şi printr-un canal pietruit

subteran în grădina învecinată, proprietate a beneficiarului; acestea ar putea conţine suspensii

de la depozitul de argila, în cazul în care acesta nu va fi acoperit şi amplasat pe suprafaţă

betonată.

Utilizând cantităţi foarte mici de apă (numai în scop menajer) în condiţiile prezentate,

în care nu rezultă ape uzate din procesul de producţie, activitatea analizată nu va avea impact

asupra apelor de suprafaţă sau acelor subterane.

4.2. Aerul

Climatul zonei luate în studiu este de dealuri, influenţat de altitudine şi de poziţia în

sudul Carpaţilor Meridionali, de unde apare un caracter de adăpost.

Regimul termic:

- temperatura medie anuală: 6 °C;

- temperatura medie anuală a lunii celei mai reci (ianuarie): – 2 °C;

- temperatura medie anuală a lunii celei mai calde (iulie): 20 °C;

Precipitaţiile medii sunt cuprinse între 700 ÷ 800 mm/an iar regimul eolian cuprinde

vânturile circulaţiei generale (vânturile de vest).

Pe durata construirii investiţiei se va dizloca o cantitate de circa 10 mc de pământ

pentru realizarea fundaţiilor, ceea ce conduce la emisii de pulberi (1 kg pulberi/tona de

pământ procesat – AP 42; 8.17) de circa 10 kg şi se vor produce emisii de pulberi estimate la

2 kg în procesul utilizării cimentului la turnarea fundaţiilor şi a structurii de rezistenţă. Pe

8



durata estimată la circa 60 zile a construirii investiţiei la o rată medie de emisie (necontrolată)

a pulberilor în suspensie şi sedimentabile de circa 8,33 g/h; această emisie de pulberi poate fi

considerată neglijabilă, date fiind valoarea scăzută a ratei de emisie şi, îndeosebi, durata

scurtă de producere.

Principala sursă de potenţială poluare a aerului în timpul funcţionării obiectivului

analizat o reprezintă emisiile pe coşul în care se produce coacerea plăcilor de teracotă -

cuptorul este prevăzut în proiect cu un coş de cărămidă cu latura secţiunii interioare

neprecizată (pe care o vom considera de 0,3 m, aşa cum este la majoritatea cuptoarelor de

ardere a cahlelor) şi înălţime de 5,2 m faţă de sol şi este alimentat cu lemne; consumul de

combustibil lemnos este, conform declaraţiilor beneficiarului, de aproximativ 2,5 tone pentru

un cuptor, arderea acestora având loc în circa 100 h.

Calculul debitului de evacuare pe coşul cuptorului, necesar pentru arderea completă a

combustibilului.

Neavând date precise referitoare la compoziţia chimică a combustibilului lemnos

utilizat, se pot aplica următoarele relaţii semiempirice, cunoscute în literatura de specialitate,

în funcţie de puterea calorică H [ kj/kg combustibil] a combustibilului solid utilizat:

Volumul de aer necesar arderii unui Kg de combustibil:

V1 (mc/kg) = 1,01x H/4181,6 + 0,5

respectiv volumul gazelor rezultate din arderea unui kg. de combustibil:

V2 (mc/kg)= 0,81 x H/4181,6 + 1,65

Folosind pentru lemnul uscat valoarea H = 9500 Kj/kg combustibil, rezultă V1 = 2,8

mc/kg, V2 = 3,5 mc/kg, deci volumul total de gaze evacuate la arderea completă a unui kg de

combustibil este 6,3 Nmc/kg. Pentru consumul de 2500 kg lemne arse în timp de 100 ore,

respectiv 25 kg/oră, rezultă debitul minim de evacuare pe coş: Q = 25 x 6,3 = 157,5 mc/h.

Trebuie menţionat faptul că, adeseori, debitul de evacuare la arderea completă conduce la

valori ale concentraţiilor la emisie a poluanţilor gazoşi care depăşesc limitările normativelor

de aer; de aceea, coşul trebuie dimensionat în funcţie de valorile cerute de normativele de

mediu.

Pentru determinarea concentraţiilor la emisie, conform relaţiei:

c(mg/mc) = (( )

)s/mcQs/mgr , trebuie estimat debitul de evacuare a gazelor pe coş. Aceasta se poate

face din următoarele consideraţii aerodinamice:

9



- presiunea medie care produce tirajul prin coşul de înălţime h şi secţiune S este:

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛ µ−

µ⋅=⋅⋅ρ−⋅⋅ρ=

gaz

gaz

aer

aer0gazaert TTR

ghphghgp

- forţa asupra coloanei de gaz din coş: F = pt⋅S

- masa de gaze din coş: gaz

gaz0gaz TR

phShSm

⋅

µ⋅⋅⋅=ρ⋅⋅=

- acceleraţia medie a coloanei de gaz: mFa =

- viteza medie de evacuare a gazelor din coş: ah221vm =

- debitul volumic al gazelor arse: QV = S⋅vm

Ţinând cont de temperatura ridicată a gazelor de ardere şi de turbulenţele datorate

frecărilor cu pereţii coşului, debitul de evacuare estimat este: Q ≈ 1400 mc /h = 0,39 mc/s

O problemă specială o reprezintă posibilele emisii de plumb, conţinut în componentul

litargă (oxid de plumb) al smalţului folosit pentru glazurarea plăcilor de teracotă.

Pentru determinarea concentraţiei la emisie şi a imisiilor de plumb, se pot face

următoarele consideraţii termodinamice:

Condiţia generală de echilibru a două sisteme termodinamice presupune condiţiile:

• T1 = T2 (echilibru termic – egalitatea temperaturilor)

• p1 = p2 (echilibru mecanic – egalitatea presiunilor)

• g1 = g2 (echilibru chimic – egalitatea potenţialelor chimice)

Echilibru lichid-vapori are loc la presiune şi temperatură date, din condiţia de echilibru

chimic rezultând ecuaţia Clapeyron – Clausius, de forma:

v

v

dpdT T(v v )

λ=

− l

(1)

unde dpdT

este panta curbei de echilibru p(T), λv – căldura latentă specifică de

vaporizare, T – temperatura de echilibru, vv şi vℓ - volumele unităţii de masă ale substanţei în

fază de vapori, respectiv în fază lichidă. În cazul analizat, temperatura de topire pentru litargă

fiind de 880 °C, iar temperatura de lucru 900 °C, este vorba de producerea vaporilor de plumb

prin evaporare, la o temperatură apropiată de cea de topire.

10



Rezolvarea ecuaţiei (1) permite deteriorarea presiunii de vapori la o temperatură dată,

în modul următor: întrucât vℓ << vv, ecuaţia Clapeyron-Clausius devine:

v

v

dpdT T v

λ=

⋅ (2)

Pentru m = 1, din ecuaţia de stare a gazelor, volumul vaporilor se poate scrie:

Vv = RTpµ

(3)

(R – constanta generală a gazelor, µ – masa molară a vaporilor)

Înlocuind în relaţia (2), rezultă:

v2

dp pdT RT

λ ⋅µ ⋅= sau v

2

dp dTp R T

µλ=

de unde, prin integrare, rezultă: ln p = – v

RTµλ + ln C, sau:

p = C⋅ev

RTµλ

− (4)

relaţie care reprezintă ecuaţia curbei de echilibru lichid-vapori, presiunea p fiind presiunea

maximă posibilă a vaporilor la temperatura T (vapori saturanţi).

Pentru determinarea presiunii vaporilor de plumb la temperatura de 900°C, constanta

C nefiind determinată, am folosit, din literatura de specialitate, valoarea p1 = 10–11 torr la

temperatura T1 = 512 K La această temperatură, precum şi la t2 = 900 °C (T2 = 1173 K), se

poate scrie: p1 = C⋅ev

1RTµλ

−

, respectiv p2 = C⋅ev

2RTµλ

−

,

de unde rezultă: p2 = p1⋅ev

1 2

1 1R T T

⎛ ⎞µλ−⎜ ⎟

⎝ ⎠ (5)

Utilizând valorile amintite anterior, precum şi constantele µPb = 207 kg/kmol, R =

8310 J/kmol⋅K, λv = 0,84 MJ/kg, după calcule se obţine p2 ≈ 0,1 torr = 13 N/m2.

Concentraţia de vapori de plumb (densitatea masică în kg/m3), rezultă din ecuaţia de

stare: C0 = ρ = 2

2

pRTµ = 0,27 g/m3 . Această valoare corespunde cazului limită în care tot

plumbul din litargă s-ar reduce şi s-ar elimina sub formă de particule (caz în care nu ar mai

rămâne de loc glazură pe plăcile de teracotă, ceea ce, evident nu se întâmplă)

11



Pentru a estima situaţia reală, în urma unor determinări termogravimetrice (prin

analiză termică diferenţială), am constatat că, până la temperatura de coacere, se produce o

scădere de masă a probei de sub 0,05% (care include şi degajare de oxigen, deşi mai

plauzibilă ar fi proporţia de 0,02% în care se află plumbul liber în compoziţia litargăi,

conform certificatelor de calitate emise de producătorii de litargă). În aceste condiţii, se poate

estima o concentraţie maximă la emisie a plumbului egală cu c = 5x10-4 c0 = 0,135 mg/mc.

Aceasta reprezintă concentraţia la emisie a vaporilor de plumb, având o valoare mult

mai mică decât limita de 5 mg/mc prevăzută de Ord. 462/93. Determinând rata (debitul) de

emisie, conform relaţiei r [mg/s] = c [mg/m3] x Q [m3/s], folosind debitul de evacuare pe coş

Q = 0,39 m3/s, rezultă r = 0,053 mg/s = 0,19 g/h, valoare mult sub 25 g/h, de la care emisia

de plumb intră sub incidenţa Ord. 462/93 (care prevede o concentraţie maximă de 5 mg/m3

pentru debite de evacuare de peste 25 g/h)

Conform normativului AP 42/73 – US Environmental Protection Agency,

emisiile produse la arderea combustibilului solid (lemn), ratele de emisie şi concentraţiile la

emisie ale poluanţilor vor fi următoarele:

Poluant Partic. so lide PM10

SO2 CO NO2

Emisii (kg/tonă) 5 1 1 5 Rata de emisie (mg/s) pe durata funcţionării 20,83 4,17 4,17 20,83 Rata medie zilnică de emisie (mg/s) 2,78 0,556 0,556 2,78 Concentraţia la emisie (mg/mc) 53,4 10,68 10,68 53,4 C.M.A. (mg/mc) – ord. 462/93 100 2000 250 500 Observaţii conformare conformare conformare conformare

Sintetic, situaţia concentraţiilor la emisiile de poluanţi este prezentată în tabelul următor:

Tabel 4.2.1. Surse staţionare

Sursa Poluant Debit masic mediu (g/h)

Debit gaze aer impuri ficat (mc/h)

Concentraţia la emisie (mg/mc)

Prag alertă (mg/mc) Ord 462/93

Limita – prag intervenţie (mg/mc) Ord 462/93

pulberi în susp.PM10

10 53,4 70 100

SO2 2 10,68 1400 2000 CO 2 10,68 175 250 NO2 10 53,4 350 500

Coşul cuptoru lui de coacere teracotă

Plumb 0,19

1400

0,135 * * - intră sub incidenţa Ord. 462/93 pentru debite de emisie mai mari de 25 g/h.

12



Pentru evaluarea concentraţiilor pe termen scurt de mediere (determinarea valorilor

imisiilor prin calcule dedispersie)a fost folosit un model de tip pană gaussiană, mult mai

potrivit decât modelul climatologic (care prin medierea pe sector subevaluează uneori

concentraţiile pe termen scurt).

Modelul foloseşte ca date de intrare caracteristicile emisiei de poluanţi (cantitatea de

poluant evacuată în atmosferă în unitatea de timp, înălţimea de evacuare, temperatura şi viteza

de evacuare a gazelor) şi factorii meteorologici hotărâtori în distribuţia poluanţilor: viteza

vântului, gradul de stratificare termică al atmosferei.

Relaţia pentru calculul concentraţiei poluantului într-un punct este:

C ( x,y,z ) =Q

uy H

y z y zπ σ σ σ σ• − • −exp{ } exp{ }

2

2

2

22 2

unde:

− Q - emisia de poluanţi în g/s

− H - înălţimea efectivă a sursei funcţie de temperatura şi viteza de evacuare a

gazelor, diametrul interior la vârf şi înălţimea construită a coşului

− u - viteza vântului la înălţimea sursei

− σy, σz - parametrii de dispersie funcţie de clasa de stratificare a atmosferei, distanţa

faţă de sursă şi mediul în care are loc emisia ( urban / rural )

Rezulatele calculelor de dispersie sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 4.2.5. concentraţii maxime

Concentraţia maximă Poluant Cmax (µg/mc) – la 38 m de coş

Prag inter venţie (µg/mc)

Observaţii

Pulberi în susp PM10

16,2 concentr. medie zilnică 50 (24 ore) Ord.592/2002- conformare

SO2 24,15– medie orară 350 (1 oră) Ord.592/2002 – conform. CO 24,15– medie orară //16,9 (8

ore) 10 000 (8 ore) Ord.592/2002– conform.

NO2 120,75- medie orară 200 (1 oră) Ord.592/2002– conform. Plumb 0,31– medie orară // 0,12

medie zilnică // 0,025 – medie anuală

0,5 medie anuală 0,7 (24 ore)

Ord.592/2002 STAS 12574/87– conform.

13



Reprezentarea grafică a imisiilor medii zilnice de pulberi în suspensie – concentraţia

(µg/mc) în funcţie de distanţa (m) este prezentată în figura următoare, pentru cazul atmosferei

stabile şi la 1,5 m înălţimea receptorului.

Se poate concluziona, din calculele prezentate, că funcţionarea instalaţiei analizate nu va

avea impact asupra aerului.

4.3. Solul

Categoria de folosinţă a solului pe care se va realiza investiţia studiată este curţi

construcţii În zona luată în studiu, predomină solurile silvestre podzolice brune şi brun-gălbui,

dezvoltate sub pădurile de foioase. Textura solurilor este mijlocie (predominant lutoasă, pe

alocuri luto - nisipoasă) şi poate influenţa reţinerea şi redarea metalelor grele – plumbul către

plantele de cultură (solurile cu textură fină cedează mai lent metalele grele către plantele de

cultură decât solurile cu textură grosieră).

Reacţia solului este slab acidă, iar conţinutul de materie organică este mijlociu. Este

de menţionat faptul că, pentru a crea condiţii de eliberare lentă a metalelor grele din sol,

reacţia solului trebuie menţinută în general peste domeniul slab acid (pH – circa 6,5), iar

conţinutul de materie organică în domeniul de asigurare bună – foarte bună (peste 3 – 4%

material mineral cu conţinut de humus.)

- granulometrie:

14



nisip – 78%

pietriş – 16%

bolovăniş – 6%

- greutate volumetrică: γ = 20,00 kN/mc

- unghi de frecare internă : ϕ = 20°

- coeziune: c = 0

Zona se extinde până în lunca Râului Doamnei, unde solurile sunt frecvent asociate cu

regosoluri şi soluri erodate. Prezenţa acestora este determinată de fragmentarea reliefului şi

intensitatea proceselor de nudare a versanţilor, care au dus la spălarea şi eroziunea solurilor de

pe pante. Prezenţa argilei în substrat determină o acumulare a apei provenite din precipitaţii la

suprafaţa solului.

Pe durata construirii investiţiei se va dizloca o cantitate de circa 40 mc de pământ

pentru realizarea fundaţiilor, proces care nu va afecta solul de pe amplasament.

Pe durata funcţionării investiţiei, procesele tehnologice desfăşurate nu vor avea impact

asupra solului pe amplasamentul propus, , din procesul tehnologic nerezultând poluanţi ai

solului şi spaţiile de depozitare şi de lucru fiind betonate.

4.4. Geologia subsolului

Situată între orogenul carpatic la nord şi platforma moesică la sud (aceasta fiind

predominantă şi în fundamentul Piemontului Getic), regiunea podişului piemontan este

alcătuită dintr-o cuvertură groasă de depozite piemontane fluvio-lacustre neogene, depuse de

râurile carpatice. Partea superioară a cuverturii este constituită din pietrişuri, nisipuri şi argile

villafranchiene, cunoscute sub numele de “depozitele de Cândeşti”. Formaţiunile geologice

care alcătuiesc Piemontul Getic nu sunt cutate ci sub forma unor straturi înclinate spre sud,

mai ales în zona paleogen-miocenă, luată în studiu.

Prezenţa argilei în substrat determină o acumulare a apei provenite din precipitaţii la

suprafaţa solului.Solurile silvestre podzolice brune şi brun-gălbui sunt întâlnite în zona

centrală şi nord-estică a localităţii, dezvoltate pe un material parental alcătuit predominant din

depozite argiloase, nisipoase şi pietroase. Îi sunt caracteristice orizonturile A0 în grosime de 5

÷ 20 cm, Ea – 10 ÷ 40 cm, EB – 15 ÷ 25 cm, Bt – 40 ÷ 120 cm, C – 150 ÷ 200 cm. Circuitul

15



biologic este relativ activ, bioacumularea în sol este slabă şi localizată în orizontul superior A,

iar substanţele humice rezultate sunt relativ acide, favorizând formarea de minerale secundare

noi şi migrarea acestora spre adâncime, acumulându-se în orizontul Bt. Aceste soluri sunt

favorabile păşunilor şi pădurilor sau culturilor de pomi fructiferi.

Pe durata funcţionării investiţiei, procesele tehnologice desfăşurate nu vor avea impact

asupra subsolului pe amplasamentul studiat; pentru a evita exploatări neautorizate de argilă,

care ar putea produce alunecări de teren, ARPM Piteşti solicită agenţilor economici fie

Autorizaţie şi Permis de Exploatare de la Agenţia Judeţeană de Resurse Minerale, fie

prezentarea de facturi pentru argila utilizată, emise de furnizori autorizaţi (cazul activităţii

care face obiectul prezentului raport).

4.5. Biodiversitatea

Amplasamentul se înscrie în zona de teritoriu a pădurilor de fag, în alternanţă

cu cele de gorun. Este o zonă cu livezi, în special de măr şi prun; se mai cultivă porumb şi

legume, iar o mare parte din suprafaţa agricolă este folosită pentru păşunat. Pajiştile cuprind

ca specii: Agrostis tenuis având în compoziţie specii mezofile (Festuca pratensis, Cynosurus

cristatus, Poa pratensis, Trifolim campestre, Trifolium montanum, Trifolim pratense, etc.).

Livezile de pomi fructiferi, în special meri, ocupă circa 20 % din suprafaţa agricolă a

localităţii.

Fauna este cea specifică pajiştilor, fiind constituită din rozătoare: veveriţa, pârşul,

şoarecele gulerat; în pâlcurile de pădure se întâlnesc şi ursul brun, lupul, porcul mistreţ,

vulpea, râsul, jderul, dihorul comun, nevăstuica şi ariciul. Dintre păsări, sunt întâlnite:

cinteza, piţigoiul, ciocănitoarea pestriţă, scorţarul, etc. Apele Râului Doamnei sunt populate

cu: păstrăv, clean, mreană, lipan.

Activităţile desfăşurate în cazul prezentului studiu nu vor modifica suprafeţele şi

compoziţia pădurilor, nu vor afecta habitatele speciilor de plante şi animale, nu vor degrada

flora şi fauna existente, deci activitatea analizată nu va avea impact asupra biodiversităţii

zonei.

16



4.6. Peisajul

Comuna Domneşti (localizată la 45°12′25,57″N, 24°50′28,72″E, la 23 Km de

Câmpulung şi Curtea de Argeş, la 18 km de localitatea Nucşoara şi la 45 km de Piteşti) este

situată în Piemontul Getic la sud de Muscelele Râuşorului sau ale Plăticăi, delimitate la vest

de Râul Doamnei. Este o zonă de dealuri domoale, cu spinări netede, paralele, orientate pe

direcţia nord-sud. Caracterul predominant al acestor formaţiuni geologice este faptul că nu

sunt cutate. Ele se prezintă sub forma unor straturi înclinate într-o singură direcţie, spre sud

(structură monoclinală). Înclinaţia este mai accentuată în zona paleogen-miocenă din nord, în

apropierea muntelui. Climatul este în general blând, lipsit de vânturi puternice, datorită

faptului că localitatea este înconjurată de dealuri înalte (muşcele).

4.7. Mediul social şi economic

Populaţia stabilă a comunei Domneşti este de circa 3200 persoane (1236 familii).

Principala ocupaţie a populaţiei din zona Domneşti o reprezintă agricultura (creşterea

animalelor, culturi de pomi fructiferi şi, într-o măsură mai mică, cereale şi plante tehnice); în

prezent, ca domenii industriale, au o amploare considerabilă prelucrarea primară a lemnului şi

producerea cahlelor de teracotă, activităţi care nu se desfăşoară întotdeauna în conformitate cu

reglementările actuale de mediu, activităţi de comerţ, construcţii şi alimentaţie publică. Pentru

o comunitate rurală, se poate considera că Domneşti reprezintă o zonă bine dezvoltată

economic, dezvoltare cu un evident trend pozitiv (în prezent în comună funcţionează circa 80

de Societăţi Comerciale de tip Persoană Fizică Autorizată şi SRL-uri).

Apreciem că investiţia analizată nu are impact negativ asupra activităţilor desfăşurate

în zonă, emisiile de pulberi fiind cele care ar putea afecta vegetaţia din zona amplasamentului;

în cazul conformării cu normativele de mediu, acest impact va fi nesemnificativ. Problema

intoxicaţiei cu plumb, conţinut în PbO (litargă, produs utilizat pentru emailarea cahlelor de

teracotă, aprobat spre comercializare) s-a dovedit, în urma multiplelor determinări efectuate în

zonă de IPM Piteşti, DSP Argeş şi mai multe firme autorizate care au efectuat bilanţuri de

mediu în comună (ICIM Bucureşti, UTCB Bucureşti, AGRARO Bucureşti, S.C TEMPUS

EDIT Piteşti), a nu fi reală. Singura activitate care poate produce saturnism este topirea

17



artizanală a plumbului pentru obţinerea PbO, procedeu interzis, în legătură cu care ARPM

Piteşti solicită producătorilor de teracotă facturi care să ateste procurarea de litargă de la

agenţi economici autorizaţi.

Este de menţionat efectul social – economic pozitiv al investiţiei, care contribuie la

dezvoltarea economică şi urmează să creeze locuri de muncă.

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Comuna Domneşti dispune de un restaurant-hotel, mai multe moteluri, o autogară, o

bază sportivă (cu stadion de fotbal, terenuri pentru tenis de câmp şi teatru de vară), Spitalul

teritorial „Teja Papahagi”, dispensar, farmacii, 2 biserici mari, grădiniţe, Şcoala cu clasele I-

VIII „Ion I. Petrică”, un grup şcolar cu profile de mecatronică şi mecanic auto, un serviciu

local pentru evidenţa informatizată a persoanei, serviciu voluntar pentru situaţii de urgenţă

(pompieri) o Casă de cultură cu 500 de locuri, bibliotecă publică, acces la satelit (televiziune

prin cablu), studio de TV, marketuri moderne, baruri, cooperativă de consum, târg săptămânal

regional, două agenţii bancare (Raiffeisen şi BRD), unităţi de producţie mică şi mijlocie.

Este o localitate cu bogate tradiţii folclorice şi culturale, cu valori arhitectonice şi cu

potenţial turistic dat de peisaj şi climă, insuficient valorificat prin forme organizate de

agroturism.

În Casa de cultură îşi au existenţa: o expoziţie permanentă de artă feudală religioasă,

artă plastică contemporană, metaloplastie şi medalistică; un micromuzeu de etnografie şi

folclor; biblioteca publică „Luca Paul” veche de 130 de ani (este prima bibliotecă din mediul

rural din Muntenia) ce deţine cărţi vechi; Fundaţia „Petre Ionescu-Muşcel” ce desfăşoară

activităţi de promovare şi conservare a valorilor tradiţionale istorice şi culturale ale satului;

redacţia revistei de cultură „Pietrele Doamnei”, editată de Fundaţia „Petre Ionescu-Muşcel”;

biblioteca „Gheorghe Tomozei” (conţine cărţi din biblioteca personală a poetului şi obiecte

personale).

Comuna de�ine o expozi�ie permanentă de artă feudală �i un muzeu etnografic.

Ca monumente cu valoare istorică amintim biserica de la 1828, declarată de către

Nicolae Iorga, monument istoric, monumentul eroilor aflat în centrul comunei (operă a

sculptorului Gh. Pantazin, 1937), 3. Monumentul eroilor luptători anticomunişti, inaugurat în

2007, lângă incinta grupului şcolar.

18



Activitatea analizată pe amplasamentul analizat nu va afecta patrimoniul cultural al

zonei.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

În legătură cu proiectul de investiţie analizat: Cuptor pentru ardere teracotă şi atelier

meşteşugăresc, se pot face următoarele consideraţii privitoare la alternativele posibile:

- Alegerea amplasamentului este justificată de distanţele suficiente faţă de

locuinţele populaţiei, pentru a evita afectarea acestora.

- În ceea ce priveşte procesul tehnologic, există alternative mai bune din punctul

de vedere al protecţiei mediului, cum ar fi: utilizarea drept combustibil a gazelor naturale (în

zonă nu există însă reţea de gaze naturale), utilizareade elemente de control al emisiilor în

atmosferă (epuratoare centrifugale, elemente filtrante), sau utilizarea de glazură ecologică,

fără conţinut de plumb; acestea însă măresc în mod drastic costurile de producţie.

Cum funcţionarea instalaţiei se conformează normativelor de mediu actuale, se poate

considera că alternativele alese sunt satisfăcătoare, din punct de vedere economic şi al

protecţiei factorilor de mediu.

6. MONITORIZAREA

În ceea ce priveşte monitorizare factorilor de mediu, menţionăm că factorul ce poate fi

potenţial afectat este aerul, pe perioada funcţionării cuptorului de teracotă; date fiind durata

scurtă de realizare şi amploarea mică a afectării factorilor de mediu, nu se impune

monitorizarea pe perioadele realizării, respectiv dezafectării investiţiei.

Pe durata funcţionării, respectarea cantităţilor utilizate şi a procesului tehnologic

propus, asigură încadrarea valorilor poluanţilor emisi în aer în limitele normativelor în

vigoare. De aceea, considerăm că nu este necesară o monitorizare continuă a emisiilor de

poluanţi în aer (funcţionarea cuptorului fiind ea însăşi un proces discontinuu, de câteva zile pe

lună). Totuşi, dacă ARPM Piteşti consideră necesar, se pot efectua determinări de pulberi

sedimentabile în aer, fie ca un proces de monitorizare separat, fie cu ocazia efectuării

bilanţului de mediu necesar pentru autorizarea activităţii din punct de vedere al mediului.

19



Admiţând că întreaga cantitate de plumb estimată a fi emisă în aer (0,19 g/h x 1000

ore de funcţionare pe an = 190 g/an) se distribuie, conform calculelor de dispersie, pe o arie

inelară cu razele r1 = 20 m şi r2 = 60 m în jurul coşului, de suprafaţă S = 10000 mp, se poate

considera că, valoarea medie a concentraţiei de plumb în sol atinge valoarea de alertă de 50

mg/kg prevăzută de Ord756/97, după un timp de funcţionare în regimul actual de peste 50 de

ani (necunoscând exact procentul natural de plumb în solul zonei de amplasament), cu un

maxim la distanţa de circa 40 m de coş. De aceea, se pot avea în vedere prelevarea unor probe

de sol pentru determinarea concentraţiei de plumb în sol după o perioadă minimă de 15 ani de

funcţionare.

7. SITUAŢII DE RISC

În situaţiile de riscuri naturale (cutremure, inundaţii, alunecări de teren), activitatea

studiată nu poate afecta factorii de mediu, chiar în cazul în care calamităţile s-ar produce în

timpul funcţionării cuptorului.

Activitatea desfăşurată, în cazul unor calamităţi sau al nerespectării normelor PSI

specifice, poate genera un risc de incendiu, pe care îl apreciem ca fiind puţin probabil şi de

gravitate redusă. În acest sens, vor fi necesare respectarea normelor PSI şi asigurarea unor

dotări PSI (stingător, pichet de incendiu), după cum stabilite de către formaţiunea de

pompieri. Proiectul investiţiei este avizat de ISU „Cpt. Puică Nicolae” Argeş.

Apreciem că investiţia analizată nu are impact negativ asupra activităţilor desfăşurate

în zonă, emisiile de pulberi fiind cele care ar putea afecta vegetaţia din zona amplasamentului;

în cazul conformării cu normativele de mediu, acest impact va fi nesemnificativ. Problema

intoxicaţiei cu plumb, conţinut în PbO (litargă, produs utilizat pentru emailarea cahlelor de

teracotă, aprobat spre comercializare) s-a dovedit, în urma multiplelor determinări efectuate în

zonă de APM Piteşti, DSP Argeş şi mai multe firme autorizate care au efectuat bilanţuri de

mediupentru activitatea de producere a cahlelor de teracotă, a nu fi reală. Singura activitate

care poate produce intoxicaţii cu plumb este topirea artizanală a plumbului pentru obţinerea

PbO, procedeu interzis, în legătură cu care ARPM Piteşti solicită producătorilor de teracotă

facturi care să ateste procurarea de litargă de la agenţi economici autorizaţi.

În mod normal, nu există riscuri pentru sănătatea populaţiei, cu excepţia cazului de

topire a plumbului, menţionat în paragrafele anterioare.

20



8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Principalele dificultăţi întâmpinate în cadrul efectuării studiului de evaluare a

impactului au provenit din insuficienţa datelor conţinute de proiectul investiţiei; lipsa datelor

de sol şi despre ape ce ar fi fost furnizate de un studiu hidro-geologic efectuat pe

amplasament, precum şi faptul că proiectul prezentat era un proiect de arhitectură,

neconţinând date de rezistenţă şi reţele. S-a compensat lipsa datelor din proiect prin cele

conţinute în memoriul tehnic prezentat de beneficiar, prin datele şi declaraţiile furnizate de

acesta, precum şi din literatura de specialitate şi din experienţa anerioară a elaboratorului

studiului.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Referitor la studiul de evaluare a impactului asupra mediului efectuat pentru investiţia

Cuptor pentru ardere teracotă şi atelier meşteşugăresc Domneşti, aparţinând beneficiarului

Szmeteanca Bogdan Nicolae şi Szmeteanca Izabela Laura - Domneşti şi prezentate în cadrul

Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului, precizăm următoarele

aspecte relevante:

• Investiţia este corect amplasată, la distanţe de peste 50 m de locuinţele învecinate,

respectîndu-se cerinţele Ord. 536/97 al Ministerului Sănătăţii;

• în perioada construirii şi dezafectării investiţiei nu se va produce afectarea mediului

înconjurător a vegetaţiei, faunei sau a populaţiei din zonă;

• pe durata funcţionării, activităţile desfăşurate nu vor afecta solul, subsolul, apele de

suprafaţă şi subterane deoarece nu există evacuări de ape uzate, nu se utilizează substanţe

toxice, materia primă va fi depozitată pe spaţii betonate sau în spaţii asigurate;

• activităţile desfăşurate nu vor afecta vegetaţia, flora, fauna şi nici populaţia din zona

amplasamentului, locuinţele fiind amplasate la distanţe mari de sursele de poluanţi;

• activitatea analizată nu va genera zgomote de natură să afecteze populaţia din

apropierea amplasamentului;

• în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi în aer, singura sursă posibilă de afectare a

aerului o reprezintă pulberile rezultate din prelucrarea materiei prime şi din arderea

combustibilului lemnos la coacerea teracotei. În condiţiile desfăşurării normale a procesului

21



de producţie, concentraţiile poluanţilor emişi în aer se vor conforma normativelor existente de

poluare a aerului.

• emisiile de plumb au valori mult sub limitele normativelor de aer, singura situaţie

periculoasă fiind produsă de topirea artizanală a plumbului pentru obţinerea de litargă.

Faţă de cele prezentate, considerăm oportună emiterea Acordului de

Mediu pentru investiţia Cuptor pentru ardere teracotă şi atelier meşteşugăresc,

Com. Domneşti, jud. Argeş, aparţinând beneficiarilor Szmeteanca Bogdan

Nicolae şi Szmeteanca Izabela Laura, Domneşti, jud. Argeş.

10. DOCUMENTE ANEXATE

1. Plan de amplasare în zonă.

2. Plan de situaţie cu vecinătăţi şi distanţe.

3. Certificat de urbanism.

5-7. Trei planşe din proiect, reprezentând schiţe ale cuptorului (cu suprafeţe, dimensiuni şi

vedere din diferite poziţii).

8. Adresă pompieri.

22

Documents

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIarpmag.anpm.ro/upload/34663_szmeteanca bogdan nicolae si...RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru Cuptor pentru ardere teracotă şi