RAPORT - old.antifrauda.gov.roold.antifrauda.gov.ro/docs/ro/raport_dlaf/RaportActivitateDLAF_PeAnul... · interne de integritate și către o autoevaluare continuă a gradului de

RAPORT ANUAL DE ACTIVITATE

- 2017 -

DEPARTAMENTUL PENTRU

LUPTA ANTIFRAUDĂ – DLAF

RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂȘURATĂ ÎN ANUL 2017 DEPARTAMENTUL PENTRU LUPTA ANTIFRAUDĂ – DLAF

P a g . | 2

CUPRINS

Pag. 2 CUPRINS

Pag. 3 CUVÂNT ÎNAINTE

Pag. 4 CAP. I. CONTEXTUL ȘI PREMISELE ANULUI 2017

Pag. 6 CAP. II. MISIUNEA DEPARTAMENTULUI PENTRU LUPTA ANTIFRAUDĂ – DLAF

Pag. 7

CAP. III. PROTECȚIA INTERESELOR FINANCIARE ALE UE ÎN ROMÂNIA DIN PERSPECTIVA ACTIVITĂȚILOR DLAF ÎN ANUL 2017

Pag. 39 CAP. IV. ACTIVITATEA DE SUPORT ORGANIZAȚIONAL

Pag. 44 CAP. V. CONCLUZII ȘI PRIORITĂȚI

Pag. 45 ABREVIERI

Pag. 47 Pag. 48

ANEXA 1 – SCHEMĂ - MODELUL PIF ÎN ROMÂNIA ANEXA 2 - STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A DLAF


P a g . | 3

CUVÂNT ÎNAINTE

Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România este

una dintre valorile care stă la temelia integrității publice naționale și europene.

Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF, ca instituție de tip

european, susține, prin activitatea sa zilnică, o societate în care integritatea

publică să devină o valoare constituțională de sine stătătoare, la fel de

importantă ca integritatea teritorială. Pentru acest lucru este însă necesară

crearea unei culturi de integritate publică, în care contribuția tuturor actorilor

sociali este esențială.

Totodată, în linie cu tendințele europene, DLAF consideră că

integritatea publică trebuie să fie baza dezvoltării unui sistem eficient de

prevenire a fraudei prin conjugarea loială a eforturilor tuturor entităților

publice, indiferent de pilonul constituțional.

În cei 10 ani care au trecut de la intrarea României în Uniunea Europeană, DLAF a reușit să-și

îndeplinească mandatul instituțional, aducându-și contribuția la crearea unui model național coerent în ceea

ce privește protecția intereselor financiare ale UE în România. Ca un obiectiv important al perioadei imediat

următoare, DLAF își propune ca Strategia națională de luptă antifraudă să treacă de la deziderat la certitudine.

În anul 2018, care marchează Centenarul Marii Uniri, Departamentul se află angajat în efortul comun,

național și european, de consolidare a instituțiilor statului român, în vederea desăvârșirii unui etalon de

integritate publică.

Prezentul Raport constituie un prilej de analiză și reflecție, deopotrivă.

Marius – Cătălin VARTIC,

Șeful Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF


P a g . | 4

CAP. I. CONTEXTUL ȘI PREMISELE ANULUI 2017

Anul 2017 a fost marcat de închiderea formală a programelor operaționale finanțate în perioada 2007

– 2013 prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și

Fondul European pentru Pescuit.

Totodată, în anul de referință, s-au dinamizat măsurile pentru accelerarea absorbției pe Cadrul financiar

multianual 2014 – 2020.

Din punct de vedere financiar și al legăturii de interdependență între bugetul național și cel european,

România a beneficiat, în anul 2017, de o plusvaloare rezultată din diferența dintre contribuția pe care a plătit-

o la bugetul Uniunii Europene și sumele încasate prin finanțări nerambursabile.

Conform datelor publice furnizate de Ministerul Finanțelor Publice în anul 2017, această

plusvaloare a fost de 3,3 mld. Euro.

Schematic, modelul de interdependență dintre Bugetul național – Bugetul Uniunii Europene se

prezintă astfel:


P a g . | 5

În cadrul acestui model, o parte din veniturile colectate la bugetul național reprezintă resurse care

alimentează bugetul european. Întrucât Uniunea Europeană funcționează pe baza unui buget echilibrat,

cheltuielile trebuie să fie finanțate în întregime din resursele proprii ale acesteia.

Bugetul UE este constituit ca un buget de investiții. El reunește resursele statelor membre și creează

economii de scară pentru finanțarea acțiunilor pe care statele membre le pot susține mai eficient lucrând

împreună.

Din punct de vedere normativ, trei norme europene de referință pentru protejarea intereselor

financiare ale Uniunii Europene s-au reflectat în anul 2017, respectiv:

• Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului, din 5 iulie 2017, privind

combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal;

• Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului, din 12 octombrie 2017, de punere în aplicare a

unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO);

• Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului, din 27 aprilie 2016, privind

protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente

în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și

privind libera circulație a acestor date.


P a g . | 6

CAP. II. MISIUNEA DEPARTAMENTULUI PENTRU LUPTA ANTIFRAUDĂ – DLAF

Departamentul asigură, sprijină și coordonează îndeplinirea obligațiilor ce revin României privind

protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 325 din Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene. Conform prevederilor Legii nr. 61/2011 privind organizarea și

funcționarea DLAF, Departamentul are atribuții specifice de control, coordonare, reglementare și

reprezentare.

În exercitarea atribuțiilor, DLAF beneficiază de sprijinul autorităților administrative și judiciare

(conform modelul PIF prezentat în Anexa nr. 1).

Modelul național PIF, construit și consolidat în timp, se bazează pe cooperare între autoritățile

administrative, între acestea și autoritățile judiciare și reflectă modul în care România și-a asumat lupta

antifraudă. DLAF este punctul de coordonare a activităților administrative antifraudă și punct de legătură cu

autoritățile judiciare și cu cele europene. Lupta antifraudă la nivel național nu se bazează doar pe actorii

instituționali implicați în gestionarea fondurilor europene, ci și pe alte instituții cu atribuții incidentale

domeniului, astfel încât doar efortul conjugat al tuturor poate asigura garanția protecției naționale a intereselor

financiare ale UE în România.

Se observă natura mixtă și complexă a acestui model în care componenta administrativă națională și

europeană se intersectează cu cea judiciară națională, toate deservind același scop al respectării legii pe

componenta PIF ale Uniunii Europene în România. Pe cale de consecință, colaborarea interinstituțională este

vitală pentru succesul acestei misiuni.

Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF a fost reorganizat în anul 2017 în scopul întăririi

capacității administrative a instituției și eficientizării activităților specifice. Astfel, au fost înființate două

compartimente operative noi, în cadrul Direcției Control, respectiv, Direcției Managementul Informațiilor

(structura organizatorică este prezentată în Anexa 2).


P a g . | 7

CAP. III. PROTECȚIA INTERESELOR FINANCIARE ALE UE ÎN ROMÂNIA DIN

PERSPECTIVA ACTIVITĂȚILOR DLAF ÎN ANUL 2017

Abordarea analizei activității urmărește etapele ciclului antifraudă, conform schemei de mai jos:

* funcție de tipul de răspundere

Acest model este agreat la nivel european, așa cum rezultă din:

- Ghidul DG REGIO referitor la Evaluarea riscului de fraudă și măsuri antifraudă eficace și

proporționale - EGESIF_14-0021-00 din 16/06/2014 și

- Ghidul OLAF referitor la Orientări destinate elaborării strategiilor naționale de lupta antifraudă

în domeniul FESI - ARES (2014) 4344594 din 23/12/2004.

Raportat la mandatul și funcțiile DLAF în cadrul modelului PIF ale Uniunii Europene în România, dar

și la etapele ciclului antifraudă prezentat, Raportul de activitate pe anul 2017 are în vedere o descriere a

activității desfășurate la nivelul direcțiilor de specialitate din DLAF, după cum urmează:

• Prevenirea fraudei – se realizează prin exercitarea funcțiilor de coordonare, reglementare și

reprezentare de către Direcția Afaceri Juridice (prin dezvoltarea unor măsuri administrative sau a unui cadru

legal și procedural adecvat, național sau european, bazat pe politici publice coerente sau prin activități de

formare profesională antifraudă) și de către Serviciul Relații Mass-Media, Protocol și Registratură (prin

activități de informare și comunicare publică antifraudă, la nivel național și european);

• Detectarea fraudei – se realizează de către Direcția Managementul Informațiilor prin

exercitarea atribuțiilor specifice prevăzute în legislația europeană prin raportarea neregulilor și suspiciunilor

de fraudă către OLAF, precum și prin exercitarea atribuțiilor de coordonare la nivel național a rețelei de

raportare a neregulilor;

• Investigarea administrativă – se realizează de Direcția Control prin exercitarea funcției

specifice, prin identificarea și investigarea suspiciunilor de fraude și a altor activități ilicite care aduc atingere

intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, cu sprijinul Direcției Managementul Informațiilor

prin verificări preliminare și suport operațional pe parcursul desfășurării acțiunilor de control;

PREVENIREA FRAUDEI

III.A.

DETECTAREA FRAUDEI

III.B.

INVESTIGAREA ADMINISTRATIVĂ ȘI URMĂRIREA

PENALĂ

III.C.

RECUPERAREA FONDURILOR ȘI IMPUNEREA DE

SANCȚIUNI*


P a g . | 8

• Recuperarea fondurilor și impunerea de sancțiuni – se realizează de instituțiile statului cu

competențe în acest sens, DLAF având doar un rol de coordonator în domeniul PIF.

III.A. Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România - prin prevenirea

fraudei

În îndeplinirea acestei funcții, DLAF, prin Direcția Afaceri Juridice, a contribuit prin mai multe acțiuni,

atât directe, cât și de coordonare națională, care au avut ca obiect măsuri legislative și administrative, rezultate

inclusiv din cooperarea cu OLAF sau cu servicii de coordonare antifraudă/ alte autorități competente din

statele membre.

În acest sens, au fost desfășurate activități specifice de protecție a intereselor financiare ale Uniunii

Europene, de reprezentare europeană și de formare profesională în domeniul PIF, după cum urmează:

III.A.1. Acțiunile de protecție a intereselor financiare ale Uniunii Europene s-au concretizat prin

mai multe activități de coordonare și reglementare, precum:

III.A.1.1. Participarea la RAPORTUL ANUAL AL ROMÂNIEI privind PIF ale Uniunii

Europene – LUPTA ANTIFRAUDĂ:

Art. 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene impune standardul de cooperare strânsă

și regulată între statele membre și Comisia Europeană și de adoptare a unor măsuri efective și echivalente

pentru PIF ale UE. În consecință, anual, Comisia Europeană, în cooperare cu statele membre, prezintă

Parlamentului European și Consiliului UE un raport1 privind protecția intereselor financiare ale Uniunii

Europene - combaterea fraudei, care detaliază măsurile adoptate la nivel european și național în lupta

antifraudă, precum și rezultatele acesteia.

În calitatea sa de coordonator național al luptei antifraudă, DLAF a elaborat, în cooperare cu instituțiile

naționale implicate, și a transmis contribuția României la raportul anual menționat, care conține măsurile

legislative, administrative, organizatorice și operaționale, adoptate la nivel național, în anul de referință, pentru

PIF ale Uniunii Europene, precum și raportul de progrese la recomandările formulate de Comisia Europeană

în anul anterior.

1 https://ec.europa.eu/anti-fraud/about-us/reports/communities-reports_en


P a g . | 9

III.A.1.2. Realizarea de POLITICI PUBLICE pentru PIF ale Uniunii Europene:

În acord cu rigorile și cu cerințele europene, precum și cu obligațiile asumate la nivel național,

Strategia Națională de Luptă Antifraudă – SNLAF 2017 – 20232, elaborată de DLAF, în anii anteriori, a

parcurs în anul 2017 etapele de consultare publică și interministerială, având ca rezultat adaptarea prevederilor

la nevoile partenerilor implicați, parcurgând, ulterior, procesul de avizare interministerială, în scopul adoptării

acesteia prin hotărâre a Guvernului, proces nefinalizat în prezent.

Conform Strategiei Naționale Anticorupție 2016 – 2020, DLAF este membru al Platformei de

cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție, coordonate de Ministerul Justiției, și, în

această calitate, raportează3 constant evoluția mecanismelor interne anticorupție și a rezultatelor luptei

antifraudă, împărtășind bune practici cu celelalte instituții membre.

În anul 2017, DLAF a operaționalizat Comisia internă pentru implementarea SNA și a adoptat două

documente strategice, Planul de Integritate și Inventarul măsurilor de transparență instituțională și de

prevenire a corupției. În consecință, DLAF și-a menținut atitudinea orientată către respectarea rigorilor

interne de integritate și către o autoevaluare continuă a gradului de implementare a mecanismelor interne

anticorupție, punând în practică 85% dintre măsurile cuprinse în Planul de integritate propriu, aceasta

reprezentând o dublare a măsurilor îndeplinite în anul 2016.

III.A.1.3. Contribuția la MODIFICAREA CADRULUI NORMATIV pentru PIF ale Uniunii

Europene:

În anul 2017, au fost adoptate două norme europene de referință pentru PIF ale UE, și anume:

• Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului, din 5 iulie 2017,

privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de

drept penal și

• Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului, din 12 octombrie 2017, de punere în aplicare

a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO),

față de care DLAF a contribuit prin poziția sa și a colaborat la nivel național încă din faza de negociere a

propunerilor normative.

DLAF a contribuit la modificarea Regulamentului financiar al UE, în sensul îmbunătățirii sistemului

de detectare timpurie a riscurilor, de excludere și de impunere a unor penalități financiare în scopul PIF ale

UE, propunere aflată încă în faza de negociere.

2 http://www.antifrauda.gov.ro/ro/informare_publica/proiecte_in_dezbatere/1 3 http://sna.just.ro/index.php


P a g . | 10

Continuând buna colaborare interinstituțională, din perioada de negociere a propunerii Comisiei,

devenită, ulterior, Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al

Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a

fundațiilor politice europene, DLAF a avizat propunerea normativă de reglementare și de stabilire a

competențelor naționale pentru aplicarea conformă a normei europene.

Pentru alinierea funcțiilor și atribuțiilor DLAF la cerințele europene, cu scopul imediat de asigurare a

deplinei funcționalități a serviciului național de coordonare antifraudă, conform standardelor OLAF, DLAF a

promovat un proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/2011 privind organizarea

și funcționarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, acesta aflându-se, în prezent, în faza

de avizare instituțională.

De asemenea, în exercitarea funcției de reglementare, DLAF a contribuit la reglementarea sau la

îmbunătățirea cadrului legal existent la nivel național din domeniul PIF (ex.: referitor la modificarea și

completarea OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea

și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice aferente acestora sau introducerea unor contracte

reglementate tip FIDIC).

III.A.1.4. OPINII LEGALE formulate pentru PIF ale Uniunii Europene:

La solicitarea instituțiilor naționale sau europene, DLAF a formulat opinii privind modul de aplicare a

legislației din domeniul PIF ale Uniunii Europene (ex.: cu referire la Legea nr. 18/2008 pentru aderarea

României la Acordul de cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și

Confederația Elvețiană, pe de altă parte, în vederea combaterii fraudei și a oricărei alte activități ilegale în

detrimentul intereselor financiare ale acestora, semnat la Luxemburg la 26 octombrie 2004, Legea nr.

677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație

a acestor date, OUG nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea

acestora pentru obiectivul convergență, Legea administrației publice locale nr. 215/2001, Codul de procedură

penală).

III.A.1.5. GHIDURI DE BUNE PRACTICI elaborate pentru PIF ale Uniunii Europene:

Pornind de la realitatea că achizițiile publice, cel mai mare canal de cheltuire a fondurilor publice,

constituie un domeniu cu vulnerabilitate specifică la fraude și la nereguli, OLAF a coordonat grupul statelor

membre (printre care și România, reprezentată de DLAF), care a elaborat Ghidul OLAF ”Frauda în

achizițiile publice: o colecție de stegulețe roșii și bune practici”. Documentul este structurat pe fiecare fază

a procedurii de achiziție publică și are drept scop să sprijine statele membre în procesul intern de detectare

timpurie a fraudelor și neregulilor ce pot apărea în cadrul acestora.


P a g . | 11

În cadrul Proiectului ”Cooperare transnațională între autorități de aplicare a legii pentru întărirea

activității de prevenire și luptă împotriva fraudei cu fonduri europene/subvenții acordate în domeniul

agriculturii”, derulat de IPJ Călărași, DLAF, alături de partenerii săi, a contribuit la elaborarea Broșurii pentru

polițiștii și specialiștii care desfășoară activități în domeniul combaterii fraudei, în special în domeniul

combaterii neregulilor frauduloase comise cu subvenții în agricultură.

III.A.1.6. ANALIZE efectuate în domeniul PIF ale Uniunii Europene:

Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European și Consiliului un Raport4 de evaluare

privind aplicarea Regulamentului (UE, EURATOM) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al

Consiliului, din 11 septembrie 2013, privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă

(OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și

a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului. DLAF a participat la discuțiile organizate de OLAF

sau de Consiliul UE pe această temă, care au contribuit la elaborarea, și, ulterior, la pregătirea punerii în

aplicare a recomandărilor raportului menționat.

Comisia Europeană a realizat Raportul intermediar de evaluare a Programului de finanțare

europeană ”Hercule III”, în vederea promovării unor activități în domeniul PIF ale Uniunii Europene.

Din perspectiva României, DLAF a participat la evaluarea realizării obiectivelor tuturor acțiunilor, rezultatelor

și impactului acestui program, a eficienței utilizării resurselor, precum și a valorii sale adăugate pentru UE.

Comisia Europeană a realizat un Studiu de evaluare a impactului referitor la necesitățile unor noi

acțiuni europene, orizontale sau sectoriale, care să întărească protecția avertizorilor de integritate. Întrucât

studiul a inclus și o secțiune a protecției intereselor financiare ale UE, DLAF, la solicitarea OLAF, a contribuit

la reliefarea unor aspecte naționale, în aria de referință.

DLAF a participat la atelierele de lucru derulate pentru realizarea Studiului Parlamentului European

”Mecanismul de cooperare și verificare în Bulgaria și România – 10 ani de la instituire”.

III.A.1.7. INSTRUMENTE DE COOPERARE pentru PIF ale Uniunii Europene:

Având în vedere necesitatea dezvoltării unor parteneriate cu alte instituții implicate în protecția

intereselor financiare ale UE, pe parcursul anului 2017, DLAF:

- a perfectat protocoale de cooperare, complementar formelor de colaborare de tip bilateral, deja

încheiate, cu: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Autoritatea de Management pentru Programul

4 COM(2017) 589 final - Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu - Evaluarea aplicării Regulamentului (UE, EURATOM) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului


P a g . | 12

Operațional pentru Pescuit și Afaceri maritime, cu Agenția Națională de Administrare Fiscală și cu Agenția

Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate;

- a colaborat cu membrii Sistemului Național de Coordonare EUROJUST, în calitate de

corespondent național EUROJUST, în vederea consolidării cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii

Europene;

- a colaborat cu Grupul de lucru Contencios UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care

dezbate aspecte orizontale privind reprezentarea României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum

și implicațiile pentru instituțiile române ale jurisprudenței recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene;

- a colaborat cu Agenția europeană CEPOL, prin derularea de activități de formare profesională și de

învățare pentru agenții de aplicare a legii pe teme fundamentale pentru securitatea Uniunii și a cetățenilor săi.

DLAF a participat la 15 evenimente de formare, de tipul: schimb de personal, cursuri clasice, cursuri online,

seminare online – webinare, prin 22 de reprezentanți;

- a colaborat cu Institutul Național al Magistraturii, prin derularea de seminare de formare

profesională continuă a magistraților, în domeniul PIF ale UE activități cuprinse în Programul INM de formare

continuă pentru 2017;

- a perfectat acorduri de colaborare cu instituții de învățământ superior, considerând că prevenția prin

educație este primul pas în diminuarea fenomenului de fraudă: cu Facultatea de Științe Politice

Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, cu

Facultatea de Drept a Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, Iași, cu Facultatea de Administrație Publică

din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București; în această tendință,

se înscrie și aderarea DLAF la Protocolul de colaborare privind educația juridică, încheiat la 20 iulie

2017, între Ministerul Justiției, Ministerul Educației Naționale, Consiliul Superior al Magistraturii,

Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție.

III.A.2.1. Reprezentarea la COMISIA EUROPEANĂ și la CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

s-a realizat prin mai multe activități:

- participarea la reuniunile Plenare ale COCOLAF (Comitetul Consultativ pentru Coordonarea

Luptei Antifraudă) și ale grupurilor de lucru OLAF, pe teme precum: Prevenirea Fraudei, Raportarea și

Analiza Fraudelor și ale altor Nereguli, Grupul AFCOS, Rețeaua Comunicatorilor Antifraudă OLAF

(OAFCN);

- participarea la Grupul de lucru pentru combaterea fraudei, care asistă Consiliul UE în

coordonarea politicilor statelor membre referitoare la PIF ale UE și lupta împotriva fraudei și a altor activități

ilegale care aduc atingere intereselor respective. În cadrul acestui grup de lucru au fost abordate inclusiv

aspecte referitoare la Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), la propunerile legislative privind


P a g . | 13

combaterea fraudei și activitățile OLAF sau la analiza rapoartelor anuale privind protecția intereselor

financiare ale UE.

În acest context și în perspectiva exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene de către

România, în primul semestru al anului 2019, DLAF va asigura Președinția Grupului de lucru pentru

combaterea fraudei - GAF din cadrul Consiliului UE; în acest sens, DLAF, în strânsă cooperare cu Unitatea

pentru pregătirea Președinției Consiliului UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a demarat procesul

de pregătire a acestui exercițiu, constituind și operaționalizând echipa care va gestiona aceste atribuții.

III.A.2.2. Cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF:

Referitor la activitatea de cooperare cu OLAF, aceasta s-a realizat în conformitate cu prevederile art.

23-31 din Regulamentul de organizare și funcționare a Departamentului pentru lupta antifraudă - DLAF,

aprobat prin H.G. nr. 738/2011. Activitatea de cooperare are în vedere: cooperare prin acțiuni

administrative, cooperare prin măsuri operaționale (sub forma desfășurării unor acțiuni comune de

control, respectiv de acordare sprijin operațional/ asistență tehnică în cadrul investigațiilor ş.a.),

cooperare prin asistență tehnică.

Astfel, la nivelul anului 2017, au existat:

- 46 de solicitări de asistență tehnică din partea OLAF,

- 1 solicitare a DLAF de obținere acces la baze de date europene,

- 2 solicitări naționale (ale instituțiilor publice naționale) către OLAF,

- 9 solicitări ale OLAF de sprijin operațional (în care echipe de control ale DLAF au participat la

acțiuni ale OLAF desfășurate în România),

- 2 solicitări ale DLAF adresate OLAF pentru sprijin în investigații efectuate în diferite state europene.

III.A.3. Formarea profesională continuă și schimbul de bune practici a reprezentat și în anul

2017 o prioritate, DLAF participând și inițiind numeroase activități naționale și internaționale pentru

PIF ale Uniunii Europene, după cum urmează:

III.A.3.1. ACTIVITĂŢI INTERNAŢIONALE:

• 02 februarie 2017, Bruxelles, Belgia - prima reuniune a Grupului de lucru ”Frauda în

Achizițiile Publice”, din cadrul Comitetului Consultativ pentru Coordonarea Luptei Antifraudă (COCOLAF),

eveniment organizat de OLAF;


P a g . | 14

• 16 – 17 februarie 2017, Bruxelles, Belgia - a 27-a reuniune a Rețelei Comunicatorilor

Antifraudă OLAF (OAFCN), eveniment organizat de OLAF; în cadrul întâlnirii au fost discutate Planul de

Acțiune OAFCN pe anul 2016, comunicarea în situații de criză, comunicarea publică pentru cazurile de fraudă

cu fonduri europene;

• 01 – 02 martie 2017, Bruxelles, Belgia - Conferința partenerilor antifraudă pentru evaluarea

Regulamentului 883/2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF);

evenimentul organizat de OLAF a reunit reprezentanți ai serviciilor de coordonare antifraudă (AFCOS) din

statele membre, reprezentanți ai instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor UE (IBOAs), ai organizațiilor

internaționale, cadre universitare, practicieni în domeniul judiciar, care au abordat teme referitoare la stadiul

actual și rezultatele preliminare ale evaluării Regulamentului UE nr. 883/2013 și viitoarea legătură între OLAF

și Procurorul European;


P a g . | 15

• 27 aprilie 2017, Bruxelles, Belgia - Reuniunea Comitetului Consultativ pentru Coordonarea

Luptei Antifraudă (COCOLAF) - Grupul de lucru Raportarea și analiza fraudelor și ale altor nereguli,

eveniment organizat de OLAF;

• 23 mai 2017, Bruxelles, Belgia - a 48-a Reuniune plenară a Comitetului Consultativ pentru

Coordonarea Luptei Antifraudă (COCOLAF), eveniment organizat de OLAF, având pe agendă: proiectul

Raportului Articolul 325 pe anul 2016 și chestionarul realizat pe acest subiect pentru anul 2017, informări

despre politici și inițiative legislative privind procurorul european și protecția intereselor financiare ale UE,

evaluarea Regulamentului 883/2013 referitor la investigațiile coordonate de OLAF;

• 07 - 09 iunie 2017, Budva, Muntenegru - Seminarul AFCOS, organizat anual de către OLAF,

centrat pe tema ”Cum se detectează și raportează fraudele”;

• 12 – 16 iunie 2017, Warnsveld, Regatul Țărilor de Jos - cursul CEPOL 75/2017 ”Spălarea

banilor”, organizat de CEPOL, centrat pe dobândirea de cunoștințe și abilități, dar și a unei înțelegeri strategice


P a g . | 16

în ceea ce privește modalitățile de investigare a spălării banilor, de către experți și lideri ai echipelor de

investigare a infracțiunilor din domeniul economico-financiar;

• 02 – 06 octombrie 2017, Bulgaria și Serbia - două delegații ale DLAF au efectuat vizite de

lucru la sediul Serviciilor de coordonare a luptei antifraudă – AFCOS din Bulgaria și din Serbia, în cadrul pro-

gramului de schimb CEPOL Exchange Programme 2017;

• 11 – 12 octombrie 2017, Kiev, Ucraina – participarea unui reprezentant DLAF, în calitate de

lector, la cursul de pregătire profesională din cadrul proiectului Misiunii Consultative a Uniunii Europene

(EUAM) Ucraina privind sprijinirea AFCOS Ucraina, curs organizat de EUAM Ucraina;

• 06 decembrie 2017, Bruxelles, Belgia - reuniunea Grupului de lucru pentru combaterea

fraudei (GAF), din cadrul Consiliului Uniunii Europene, eveniment organizat de Consiliul Uniunii Europene;

• 19 – 20 octombrie 2017, Barcelona, Spania - Seminarul privind gestionarea conflictelor de

interese pentru prevenirea fraudei și corupției în UE, eveniment organizat de Oficiul Antifraudă din Catalonia;

• 26 octombrie 2017, Bruxelles, Belgia - întâlnirea grupului de lucru AFCOS din cadrul

Comitetului Consultativ pentru Coordonarea Luptei Antifraudă (COCOLAF); în cadrul evenimentului

organizat de OLAF s-a dezbătut cooperarea dintre structurile AFCOS și OLAF, cu accent pe schimbul de

experiență în ceea ce privește verificările la fața locului și operațiunile tehnico-criminalistice, evaluarea

Regulamentului nr. 883/2013 și viitorul OLAF, în contextul înființării instituției Procurorului European;


P a g . | 17

• 09 noiembrie 2017, Bruxelles, Belgia – a 5-a reuniune COCOLAF – Grupul de lucru

Prevenirea fraudei, eveniment organizat de OLAF;

• 06 decembrie 2017, Bruxelles, Belgia - reuniunea Grupului de lucru pentru combaterea

fraudei (GAF), din cadrul Consiliului Uniunii Europene, eveniment organizat de Consiliul Uniunii Europene.

III.A.3.2. ACTIVITĂȚI NAŢIONALE:

• 16 februarie 2017, București, România - participarea a trei reprezentanți DLAF, în calitate

de lectori, la întâlnirea cu tema ”Combaterea fraudelor și a corupției la nivelul contractelor de

finanțare/achizițiilor publice în contextul Programului Interreg V-A România – Bulgaria”, eveniment

organizat de Autoritatea de Management a Programului Interreg V-A România – Bulgaria, din cadrul

Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene;

• 07 – 08 martie 2017, București, România - workshop-ul ”Business without corruption: Bune

practici anticorupție din SUA ajustate la nevoile comunității de afaceri din România”, eveniment organizat de

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR);

• 16 martie 2017, București, România - Conferința internațională pentru combaterea traficului

ilicit cu țigarete, eveniment organizat de ANAF - Direcția Generală a Vămilor, care a reunit șefi ai

administrațiilor vamale din Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia, șefii SELEC și ai EUBAM,

precum și alți atașați vamali la București;


P a g . | 18

• 03 aprilie 2017, București, România - dezbaterea cu tema ”Cadrul financiar multianual post-

2020 – un răspuns pentru viitorul UE”, eveniment organizat de Institutul European din România (IER);

• 03 – 04 aprilie 2017, București, România – seminarul ”Schimb de bune practici în domeniul

PIF ale Uniunii Europene în România – abordarea penală”, primul seminar din cadrul proiectului național de

formare profesională continuă a magistraților în domeniul PIF ale UE, derulat de DLAF în colaborare cu

Institutul Național al Magistraturii (INM), eveniment inclus în Programul de formare continuă a judecătorilor

și procurorilor pentru anul 2017;

• 14 martie 2017, Călărași, România - participarea unui reprezentant DLAF, în calitate de

lector, la atelierul de lucru cu tema ”Activități frauduloase săvârșite în România în domeniul agricol, cu accent

pe subvențiile acordate în agricultură”, eveniment din cadrul Proiectului ”Cooperare transnațională între

autorități de aplicare a legii pentru întărirea activității de prevenire și luptă împotriva fraudei cu fonduri

europene/subvenții acordate în domeniul agriculturii”, organizat de IPJ Călărași și finanțat prin Programul

Hercule III;

• 03 mai 2017, București, România - reuniunea ”Închiderea programelor operaționale aferente

perioadei de programare 2007 – 2013”, eveniment organizat de Autoritatea de Audit;

• 11 mai 2017, București, România - consultarea publică privind ”Metodologia de management

al riscurilor”, eveniment organizat de Secretariatul General al Guvernului în cadrul Proiectului ”Consolidarea

implementării standardelor de control intern managerial la nivel central și local”, finanțat prin Programul

Operațional Capacitate Administrativă (POCA);

• 15 – 17 mai 2017, Iași, România – participarea reprezentanților DLAF, în calitate de lectori

și cursanți, la sesiunea de formare profesională în domeniul investigării și cercetării faptelor de corupție,

inclusiv al infracțiunilor privind PIF ale UE, eveniment din cadrul proiectului european ”Mecanisme eficiente

pentru prevenirea și combaterea corupției în administrația publică”, derulat de Direcția Generală Anticorupție

(DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

• 17 mai 2017, București, România - participarea unui reprezentant DLAF, în calitate de lector,

la cursul CEPOL 32/2017 cu titlul ”Investigating and preventing corruption”;


P a g . | 19

• 18 mai 2017, București, România - Conferința de sărbătorire a 20 ani de la implementarea

Legii Concurenței în România, eveniment organizat de Consiliul Concurenței, în prezența Comisarului

european pentru concurență, doamna Margareth Vestager, a experților din cadrul Comisiei Europene, ai altor

autorități de concurență din Uniunea Europeană, a reprezentanților Guvernului, ai Parlamentului României, ai

autorității de reglementare, ai camerelor de comerț și industrie, ai asociațiilor profesionale, ai mediului juridic,

ai mediului academic și ai organizațiilor societății civile;

• 07 – 09 iunie 2017, Oradea, România - participarea unui reprezentant DLAF, în calitate de

lector, la sesiunea de formare profesională în domeniul identificării și investigării faptelor de corupție în

achiziții publice și gestionarea fondurilor europene, sesiune în cadrul Proiectului ”Mecanisme eficiente pentru

prevenirea și combaterea corupției în administrația publică”, derulat de Direcția Generală Anticorupție (DGA)

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

• 10 iunie 2017, Cluj-Napoca, România - participarea unui reprezentant DLAF, în calitate de

lector, la cursul privind frauda în achizițiile publice, în cadrul programului postuniversitar ”Achiziții publice,

concesiuni și Parteneriat Public Privat”, derulat de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale

Comunicării (FSPAC), Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca;

• 14 iunie 2017, București, România - evenimentul anual dedicat prevenirii fenomenului

fraudei, ca urmare a lansării studiului EMEIA Fraud Survey 2017, eveniment organizat de Ernst & Young

România; studiul realizat la nivel global, regional și sectorial prezintă opiniile exprimate de peste 4.100 de

manageri și angajați din companiile private și agenții guvernamentale din 41 de țări din zona EMEIA (Europa,

Orientul Mijlociu, India și Africa), oferind o privire de ansamblu asupra percepțiilor privind fenomenele de

fraudă, mită și corupție;

• 29 iunie 2017, București, România - seminarul ”Concurența în achiziții publice – Regulile

jocului pentru consorții”, eveniment organizat de Consiliul Concurenței;


P a g . | 20

• 29 – 30 august 2017, București, România - Reuniunea Anuală a Diplomației Române,

eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Externe, la care a fost prezentat bilanțul activității din ultimul

an al instituției și principalele direcții de acțiune ale diplomației românești;

• 07 – 08 septembrie 2017, București, România - participarea unui reprezentant DLAF, în

calitate de lector, la conferința internațională ”Banii și politica - legătura dintre resursele publice și finanțarea

ilegală a partidelor politice”, eveniment organizat de Asociația Expert Forum și finanțat prin Programul

HERCULE III;

• 21 septembrie 2017, București, România - evenimentul de lansare oficială a Asociației pentru

combaterea traficului ilicit ”VIITORUL” (ACTIV);

• 25 – 29 septembrie 2017, București, România - vizita de studiu, la sediul DLAF, a

delegațiilor Serviciilor de coordonare a luptei antifraudă – AFCOS din Bulgaria și Serbia, eveniment organizat

în cadrul programului CEPOL Exchange Programme 2017;

• 26 septembrie 2017, București, România - prima ediție a Simpozionului național –

Dezvoltarea durabilă a mediului rural, eveniment organizat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

(AFIR);

• 29 septembrie 2017, București, România - participarea unui reprezentant DLAF, în calitate

de lector, la evenimentul dedicat eticii și conflictului de interese, organizat de către Autoritatea de

Management pentru Programul Operațional Capacitate Administrativă (AM POCA), pentru un număr de 100

de beneficiari și potențiali beneficiari;

• 9 – 10 octombrie 2017, București, România – seminarul ”Schimb de bune practici în

domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene în România – abordarea administrativă”, cel

de-al doilea seminar organizat de DLAF în cadrul proiectului național de formare profesională continuă a


P a g . | 21

magistraților în domeniul protecției intereselor financiare ale UE , derulat de DLAF în colaborare cu (INM);

seminarul a reunit experți ai Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), judecători de la Înalta Curte de

Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, din cadrul curților de apel – secția de

contencios administrativ, procurori ai Direcției Naționale Anticorupție, reprezentanți ai Curții Constituționale

a României, ai autorităților de management, ai Autorității de Audit și ai Agenției Naționale pentru Achiziții

Publice.

De asemenea, evenimentul a beneficiat de prezența reprezentanților facultăților de drept din cadrul

Universității “Babeș – Bolyai”, Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași și al Universității din București;

• 20 octombrie 2017, Iași, România - participarea Șefului DLAF, în calitate de lector, la

dezbaterea cu tema ”Dezvoltarea regională și reforma politicii de coeziune post – 2020”, eveniment organizat

de către Institutul European din România în parteneriat cu Centrul de Studii Europene al Facultății de Drept,

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași;

• 25 - 27 octombrie 2017, Baia Mare, România - participarea unui reprezentant DLAF, atât în

calitate de lector, cât și de cursant, la sesiunea de formare profesională în domeniul identificării și investigării

faptelor de corupție în achizițiile publice și în gestionarea fondurilor europene, eveniment din cadrul

Proiectului “Mecanisme eficiente pentru prevenirea și combaterea corupției în administrația publică”, derulat

de Direcția Generală Anticorupție (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

• 01 – 03 noiembrie 2017, Sinaia, România - participarea reprezentanților DLAF, în calitate de

lectori și cursanți, la sesiunea de formare profesională în domeniul investigării și cercetării faptelor de

corupție, inclusiv al infracțiunilor privind interesele financiare ale UE, eveniment din cadrul Proiectului

“Mecanisme eficiente pentru prevenirea și combaterea corupției în administrația publică”, derulat de Direcția

Generală Anticorupție (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;


P a g . | 22

• 01 noiembrie 2017, București, România - Conferința femeilor francofone “Creație, inovație,

antreprenoriat, creștere și dezvoltare: femeile se impun!”, eveniment organizat de Ministerul Afacerilor

Externe;

• 03 noiembrie 2017, București, România - prelegerea susținută pe tema Parchetului European,

de către procurorul general al Curții de Casație a Republicii Franceze, Jean - Claude Marin; la eveniment

organizat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au participat Excelența Sa, doamna

Ambasador a Republicii Franceze în România, Michèle Ramis, Ministrul Justiției, domnul Tudorel Toader,

Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr,

membrii Consiliului Superior al Magistraturii, procurori din cadrul Ministerului Public și studenți ai Facultății

de Drept;

• 06 - 07 noiembrie 2017, Craiova, România - participarea unui reprezentant DLAF, în calitate

de lector, la grupul de lucru din cadrul Proiectului “Cooperare transnațională între autorități de aplicare a legii

pentru întărirea activității de prevenire și luptă împotriva fraudei cu fonduri europene/subvenții acordate în

domeniul agriculturii”, eveniment organizat de Inspectoratul Poliției Județene Dolj, prin Programul Hercule

III;

• 13 noiembrie 2017, București, România - conferința cu tema “România și aderarea la zona

Euro”, eveniment organizat de Institutul European din România (IER) și Ministerul Afacerilor Externe, prin

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene;

• 23 noiembrie 2017, București, România - conferința “Concurența 2.0”, organizată cu ocazia

prezentării Raportului anual ”Evoluția concurenței în sectoarele cheie ale economiei românești”, eveniment

organizat de Consiliul Concurenței;

• 07 - 08 decembrie 2017, București - participarea unui reprezentant DLAF, în calitate de lector,

la masa rotundă comună, activitate în cadrul Proiectului “Îmbunătățirea cooperării transfrontaliere pentru


P a g . | 23

prevenirea și combaterea fraudei, corupției și a infracțiunilor conexe în sud-estul Europei”, derulat de DGA și

finanțat prin Programul HERCULE III;

• 13 decembrie 2017, București, România - conferința “Președinția română a Consiliului UE

văzută prin ochii tinerilor”, eveniment organizat de Institutul European din România (IER) și Ministerul

Afacerilor Externe;

• 14 decembrie 2017, București, România - evenimentul dedicat actorilor implicați în Pacte de

Integritate (Integrity Pact Stakeholder Event), organizat de Transparency International, Berlin, Germania, și

finanțat de Comisia Europeană;

• 15 – 17 decembrie 2017, Brașov, România - seminarul privind pregătirea Președinției

României la Consiliul UE, dedicat persoanelor cu responsabilități în domeniul comunicării și relaționării cu

mass-media, eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Externe.

III.A.4. Prevenirea fraudei din perspectiva comunicării publice și a relațiilor cu mass-media

În accepțiunea europeană, comunicarea publică este unul dintre pilonii esențiali în politicile privind

PIF ale Uniunii Europene în Statele Membre.

În anul 2017, DLAF și-a asumat, în mod transparent, rolul pe care îl exercită și a adus la cunoștința

opiniei publice acțiunile derulate direct sau prin coordonare națională. Având în vedere dreptul cetățenilor de

a fi informați și conștienți fiind de faptul că interoperabilitatea este cheia realizării beneficiilor transparenței,

DLAF a pus la dispoziția publicului, în proporție de 80%, date în formate deschise. Astfel, au fost asigurate

pârghiile necesare promovării, dând posibilitatea reutilizării și redistribuirii informațiilor privind lupta

antifraudă.

În perioada de referință, Departamentul a publicat pe pagina de Internet (www.antifrauda.gov.ro) peste

300 de materiale de informare publică, din care:

53 de comunicate de presă ale DLAF referitoare la activitatea instituției;

23 de comunicate privind agenda publică a conducerii DLAF;

19 comunicate de presă ale OLAF/OAFCN (Rețeaua Comunicatorilor Antifraudă OLAF);

15 comunicate privind rezultatele înregistrate de Poliția de Frontieră Română în domeniul

combaterii contrabandei cu țigări ce afectează bugetul Uniunii Europene;

20 de comunicate privind consultările organizate pe parcursul anului 2017, pe marginea

proiectului Strategiei Naționale de Luptă Antifraudă – SNLAF, aferente Cadrului Financiar Multianual 2014

– 2020, inițiat de DLAF, în calitatea sa de coordonator național al luptei antifraudă în România;

8 anunțuri;


P a g . | 24

7 rapoarte (printre acestea, se regăsesc: Raportul anual al DLAF, Raportul anual al OLAF,

Raportul de evaluare privind transparența decizională în administrația publică și Raportul privind aplicarea

prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public);

alte informații de interes public (declarații de avere/interese, documente financiare, structura

organizatorică, acte normative, centralizator bunuri primite cu titlu gratuit, documente produse și gestionate

de DLAF, buletin informativ etc.).

Reprezentanții mass-media au adresat, în cursul anului 2017, un număr de 17 solicitări privind

acțiunile de control efectuate de DLAF în vederea identificării neregulilor, fraudelor și a altor activități ilicite

în legătură cu gestionarea, obținerea și utilizarea fondurilor europene și a celor de cofinanțare aferente, precum

și a oricăror altor fonduri ce intră în sfera intereselor financiare ale Uniunii Europene. În funcție de

complexitatea solicitării, timpul minim de răspuns a fost de 1 oră, iar cel maxim, de 9 zile.


P a g . | 25

Pe parcursul anului, conducerea instituției a acordat mai multe interviuri publicațiilor de specialitate.

La nivelul Departamentului, a fost asigurată, zilnic, activitatea de monitorizare a mass-media (presă

scrisă, audiovizuală, radio, online, inclusiv bloguri și forumuri de discuții), pentru identificarea articolelor de

interes care privesc activitatea fiecărui compartiment. În anul 2017, au fost elaborate 313 rapoarte de

monitorizare a presei, fiind identificate în presa audio-vizuală și online peste 250 de referiri la DLAF.

Creșterea gradului de expunere publică s-a realizat și prin crearea paginii Wikipedia – dedicată

Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF (https://ro.wikipedia.org).

În anul 2017, conform Google Analytics, interesul public pentru activitatea DLAF s-a materializat

prin:

cele mai multe accesări (1.489) într-o singură zi, 13 noiembrie, de la lansarea Website-ului

DLAF (www.antifrauda.gov.ro) în anul 2007;

87.691 de accesări ale paginii de Internet;

16.137 utilizatori;


P a g . | 26

2 minute și 51 de secunde – durata medie a unei sesiuni pe pagina de Internet.

În calitate de punct de contact și membru al Rețelei OAFCN, DLAF și-a îndeplinit angajamentele

asumate prin Planul de comunicare al OAFCN aferent anului 2017, după cum urmează:

promovarea, prin intermediul paginii Web a Oficiului (https://ec.europa.eu/anti-fraud/media-

corner/press-releases/partners-press-releases_en), a rezultatelor obținute de către Poliția de Frontieră Română

în domeniul combaterii contrabandei cu țigări care afectează interesele financiare ale UE,

diseminarea pe Website-ul propriu (www.antifrauda.gov.ro) și la nivel național a campaniei de

comuni-care a OLAF, intitulată ”Regulation 515”, referitoare la noile instrumente electronice de combatere a

fraudei vamale pentru protecția bugetului Uniunii Europene,

publicarea pe pagina de Internet a Departamentului (www.antifrauda.gov.ro) a comunicatelor

de presă ale OLAF și ale instituțiilor partenere, membre ale OAFCN,

monitorizarea mass-media și transmiterea către OLAF, spre informare, a rapoartelor privind

modul în care activitatea Oficiului este reflectată în presa națională,

participarea la cea de-a 27-a reuniune a OAFCN.

III.B. Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România – prin detectarea fraudei

Activitatea de raportare a neregulilor către OLAF – parte a măsurilor de detectare a fraudei este

coordonată la nivel național de DLAF, care în anul 2017, a desfășurat o serie de activități care au avut ca

scop îndeplinirea obligațiilor ce revin României, conform prevederilor regulamentelor europene și a

memorandumurilor de finanțare, în materia raportării neregulilor.

III.B.1. Raportarea neregulilor și a suspiciunilor de fraudă către OLAF prin intermediul

Sistemului de informații antifraudă (AFIS) - Sistemului de management al neregulilor (IMS):

În anul 2017, autoritățile naționale au identificat și raportat un număr de 1270 de cazuri de încălcare

a legalității, conformității și regularității, aferente perioadelor de programare 2007-2013 și 2014-2020,

dintre care 1096 cazuri de nereguli, 161 cazuri de suspiciuni de fraudă și 13 cazuri de fraudă constatate

de instanțele de judecată.

Astfel, în anul de referință, DLAF în calitatea sa de AFCOS România, a centralizat, analizat și transmis

către OLAF un număr de 3.007 de cereri de deschidere cazuri noi sau de actualizare, închidere, anulare

sau redeschidere, cereri ce au fost transmise pentru neregulile constatate în anul 2017 sau în anii precedenți.

Dintre aceste cereri, un număr de 379 de cereri au fost returnate autorităților naționale pentru a fi completate

și/sau modificate în acord cu reglementările în domeniu.


P a g . | 27

Programele operaționale care au înregistrat un număr mai mare de nereguli detectate și raportate, sunt:

PNDR cu un număr total de 657 cazuri, dintre care 575 de cazuri de nereguli, 71 de cazuri

de suspiciuni de fraudă și 11 cazuri de fraudă constatate de instanțele de judecată, valoarea afectată fiind în

cuantum de 42.994.181 Euro.

POSDRU cu un număr total de 248 cazuri, dintre care 238 de cazuri de nereguli și 10 cazuri

de suspiciuni de fraudă, valoarea afectată fiind în cuantum de 21.502.090 Euro.

POSCCE cu un număr total de 104 cazuri, dintre care 94 de cazuri de nereguli și 10 cazuri

de suspiciuni de fraudă, valoarea afectată fiind în cuantum de 30.285.267 Euro.

POR cu un număr total de 96 de cazuri, dintre care 94 de cazuri de nereguli și 2 cazuri de

suspiciuni de fraudă, valoarea afectată fiind în cuantum de 27.986.200 Euro.

POSM cu un număr total de 72 cazuri de nereguli, valoarea afectată fiind în cuantum de

21.060.769 Euro.

POST cu un număr total de 47 cazuri, dintre care 46 de cazuri de nereguli și un caz de

suspiciune de fraudă, valoarea afectată fiind în cuantum de 34.444.965 Euro.

PODCA cu un număr total de 8 cazuri, dintre care 7 cazuri de nereguli și un caz de suspiciune

de fraudă, valoarea afectată fiind în cuantum de 724.807 Euro.

Structura națională de raportare a neregulilor a suferit unele modificări de raportate pentru noul cadru

financiar.

Astfel, pentru cadrul financiar multianual 2007 – 2013, pentru instrumente structurale (FEDR,

FSE și FC), modul de raportare al neregulilor era format din 4 niveluri, la care se adaugă nivelul 0, OLAF.


P a g . | 28

Schematic, acest model se prezintă astfel:

Pentru noul cadru financiar multianual 2014 – 2020, pentru instrumente structurale (FEDR, FSE

și FC), structura națională de raportare a fost schimbată, ea cuprinzând 2 niveluri de raportare, la care se

adaugă nivelul 0, OLAF.


P a g . | 29

La nivelul 2, baza structurii, se găsesc autoritățile de management și autoritățile naționale pentru

programele de cooperare teritorială. La acest nivel, Romania inițiază comunicările cazurilor de nereguli.

Utilizatorii desemnați la nivelul instituțiilor IMS au roluri de creator, observator și manager. In acest fel,

comunicarea poate fi creată, validată și transmisă mai departe către nivelul superior. Ulterior transmiterii,

aceasta va putea fi vizualizată de autoritatea de la nivelul 1.

La nivelul 1, se află DLAF, unde, utilizatorii IMS de la acest nivel au responsabilitatea de a verifica

informațiile primite de la autoritățile de management și autoritățile naționale și ulterior constatării îndeplinirii

tuturor condițiilor de raportare acestea vor fi transmise OLAF, sau după caz, returnate când informațiile nu

sunt conforme sau complete.

III.B.2. Gestionarea conturilor de acces în Sistemul de informații antifraudă (AFIS) - Sistemul

de management al neregulilor (IMS) și a autorităților înregistrate în structura de raportare:

Managementul structurii organizaționale a României pentru raportarea neregulilor către OLAF este

asigurat de DLAF, în dubla sa calitate de AFCOS și de punct național de contact în ceea ce privește Sistemul

de management al neregulilor - IMS, sistem gestionat de Oficiul European de Luptă Antifraudă.

Astfel, în vederea asigurării cadrului operațional optim pentru desfășurarea activității de raportare,

DLAF a soluționat un număr de peste 100 de solicitări ale autorităților naționale, cu privire la revocarea și

acordarea de drepturi de acces la Sistemul de management al neregulilor - IMS, crearea de noi organizații în

structura de raportare, cât și de acordare de asistență pentru înregistrarea corectă și conformă a datelor.

III.C. Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene în România – prin investigarea

administrativă și de urmărire penală

Activitatea de control reprezintă una din cele mai importante funcții pe care DLAF și-a asumat-

o încă de la înființare și prin care realizează eficient PIF ale Uniunii Europene în România.

În vederea identificării de fraude care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene în

România, Direcția de Control, cu suportul Direcției Managementul Informațiilor, au desfășurat activități

specifice, susținând prin rezultate mandatul instituțional.

În anul 2017, Direcția managementul informațiilor a avut în lucru un număr total 1.047 de dosare

de verificări preliminare, din care 371 au fost dosare noi intrate în anul de referință.

Din cele 1.047 de dosare, au fost soluționate 362 de dosare, iar soluțiile dispuse au fost:

- 154 – au fost clasate,

- 97 – propuneri de deschidere a acțiunilor de control,


P a g . | 30

- 58 – au fost declinate spre competență altor instituții,

- 46 – au fost conexate la alte dosare aflate în lucru,

- 7 – alte situații.

Din datele prezentate se constată că aproximativ 43% din cazuri au fost clasate, întrucât aspectele

sesizate nu au fost confirmate.

Din cele 1.047 de dosare, 235 au avut ca sursă a sesizării DNA. Din acestea, s-au finalizat în anul 2017

un număr de 79 de dosare, după cum urmează:

- 52 de propuneri pentru deschiderea unor acțiuni de control,

- 21 de lucrări au fost clasate ca urmare a neconfirmării aspectelor sesizate,

- 6 dosare au fost conexate la alte lucrări.

Gradul de încărcare al consilierilor cu atribuții în domeniul verificărilor preliminare a fost, în medie,

de 100 lucrări/consilier, iar numărul mediu de lucrări soluționate a fost de 50 lucrări/consilier.

Totodată, în anul 2017, Direcția Managementul Informațiilor a avut în lucru un număr de 233 de

petiții.

În comparație cu anul precedent, s-a constatat o creștere a numărului de petiții cu aproximativ 33%.

Din cele 233 petiții înregistrate, au fost soluționate un număr de 204, adică un grad de realizare de

peste 85%.

175

233

0

50

100

150

200

250

TOTAL petiții intrate în anul 2016 în DLAF TOTAL petiții intrate în anul 2017 în DLAF


P a g . | 31

În anul 2017, în îndeplinirea atribuțiilor legale de asigurare a liberului acces a cetățenilor la informații

de interes public, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 544/2001, s-a realizat o dublare a activității de

soluționare a acestora comparativ cu anul 2016.

În anul 2017, Direcția Control a avut în lucru 528 de cauze care au vizat un număr de 448 de proiecte

finanțate din bugetul general al Uniunii Europene prin fonduri nerambursabile și 424 de subvenții agricole

acordate în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață, provenite din fonduri comunitare și fonduri alocate de la

bugetul de stat. Din acest total, au fost finalizate 258 de cauze, fiind constatate următoarele:

12

25 25

0

5

10

15

20

25

30

TOTAL solicitări L544/2001 intrate în2016 în DMI

TOTAL solicitări L544/2001 intrate în2017 în DMI

Soluționate până la data de 31.12.2017

în 150 cauze

• indicii privind săvârșirea unor fraude care afectează interesele financiare ale

Uniunii Europene, fiind sesizate organele de urmărire penală

în 87 cauze

• faptele sesizate nu s-au confirmat

în 17 cauze

• necesitatea clasării, deoarece, în perioada derulării controlului, organul de

urmărire penală a dispus asupra cauzei penale

în 4

cauze

• existența unor nereguli de implementare


P a g . | 32

Evoluția acțiunilor de control finalizate - comparație anii 2015, 2016 și 2017, acțiuni prin care au

fost verificate fondurile provenite din bugetul general al Uniunii Europene:

Din datele prezentate, se constată un trend ascendent al numărului de cauze finalizate, creșterea în anul

de referință față de anul 2015 fiind de peste 50%.


P a g . | 33

Valoarea totală a proiectelor aferente celor 258 de cauze finalizate a fost de 566.170.626,57 Euro,

iar valoarea proiectelor în cazul celor 150 de acțiuni finalizate cu suspiciune de fraudă a fost de

187.337.816,72 Euro.

Sursa sesizării pentru cele 150 acțiuni de control finalizate cu suspiciune de fraudă a fost:

• Autorități de gestionare: 79;

• Direcția Națională Anticorupție: 46;

• Sesizări din oficiu: 10;

• Persoane fizice: 8;

• Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi: 4;

• Oficiul European de Luptă Antifraudă: 2;

• Alte instituții sau autorități naționale: 1.

Fondurile asupra cărora au existat suspiciuni de fraudă, în cadrul celor 150 acțiuni de control finalizate

în anul 2017, au pondere majoritară (de 99,33% - 149 acțiuni de control) în fonduri post-aderare, iar diferența

din fonduri preaderare (SAPARD – 1 acțiune de control).


P a g . | 34

În funcție de tipul programelor sau a schemei de plată pe suprafață finanțate prin fonduri post-aderare,

cele 149 acțiuni de control, finalizate cu suspiciune de fraudă în anul 2017, au fost distribuite astfel:

Tipul programului sau a schemei de plată, finanțate din fonduri post-aderare, verificate în cadrul

acțiunilor de control finalizate cu suspiciune de fraudă - comparație anii 2015, 2016 și 2017:


P a g . | 35

Din datele prezentate, se poate constata că cele mai multe acțiunile de control finalizate cu suspiciuni

de fraudă sunt pe fondurile agricole, acestea având în fiecare an o pondere semnificativă din totalul acțiunilor

de control, astfel, la nivelul anului 2017, ponderea acestora fiind de 57%.

Valorificarea administrativă a acțiunilor de control finalizate în anul 2017:

Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF a transmis autorităților de gestionare a fondurilor

europene sau altor autorități naționale/europene un număr de 172 note de control, din care 128 – pentru cazuri

în care s-au constatat suspiciuni de fraudă, 40 – pentru cazuri în care aspectele sesizate nu s-au confirmat, 2 –

pentru care DLAF a clasat lucrarea deoarece, în perioada derulării controlului, organul de urmărire penală a

dispus asupra cauzei penale și 2 – pentru care DLAF a constatat nereguli în implementare, după cum urmează:

AFIR: 49;

APIA: 46;

AM POR: 30;

AM POSDRU (și Centrele Regionale): 17;

AM POSCCE: 7;

AM POPAM: 6;

AM PODCA: 5;

AM POS Mediu: 3;

MDRAPFE – PHARE: 2;

Cooperare Transfrontalieră: 2;

Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi: 2;

AM POS Transport: 1;

ANPCDEFP: 1;

Ministerul pentru Societatea Informațională – OIPSI: 1

Valorificarea judiciară a acțiunilor de control finalizate cu suspiciune de fraudă:

În cazul celor 150 acțiuni de control finalizate cu suspiciune de fraudă, DLAF a sesizat Direcția

Națională Anticorupție (147 cazuri) și parchetele ordinare (3 cazuri).


P a g . | 36

Din perspectiva categoriei persoanelor, a rezultat faptul că, în cele 150 de acțiuni de control finalizate

de către DLAF cu suspiciune de fraudă, au fost implicate 528 de persoane fizice. Dintre acestea, 119 persoane

au deținut la data faptelor următoarele calități:


P a g . | 37

Valoarea estimată a impactului financiar rezultat în urma investigaților DLAF a fost de 45.832.368

Euro, din care:

- cea mai mare sumă constatată a fost de 12.289.342,82 Euro,

- în 88 cazuri au fost constatate sume ce au fost sub valoarea de 100.000 Euro,

- în 44 de cazuri au fost constatate sume cuprinse între 100.000 Euro - 1.000.000 Euro,

- în 11 cazuri s-au constatat prejudicii mai mari de 1.000.000 Euro,

- în 6 cazuri nu s-a realizat estimarea impactului financiar întrucât aceasta presupunea o evaluare

financiar contabilă.

Sesizările penale ale DLAF primesc girul calității în cele două faze ale procesului penal:

- o primă fază este dată de filtrul de analiză judiciară al DNA – în faza de urmărire penală;

- a doua fază este dată de filtrul de analiză judiciară al instanțelor de judecată.

Astfel, în anul de referință, DNA a întocmit un număr de 44 rechizitorii și acorduri de

recunoaștere a vinovăției, având la bază sesizări și analize ale DLAF, din care:

- 38 – au fost rechizitorii;

- 2 – rechizitorii urmate de încheierea a 2 acorduri de recunoaștere a vinovăției;

- 4 acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Prin cele 44 de rechizitorii ale DNA și acorduri de recunoaștere a vinovăției, s-au valorificat

constatările din 72 acțiuni de control instrumentate de către DLAF, iar măsurile dispuse au fost trimiterea în

judecată a 112 persoane fizice și a 9 persoane juridice. Aceste cifre relevă un coeficient de calitate superior

din perspectiva primului filtru judiciar, respectiv cel al procurorului.

În ceea ce privește filtrul de analiză judiciară al instanțelor de judecată, în anul 2017 au rezultat

următoarele:

- instanțele de judecată au soluționat definitiv un număr de 65 de dosare având ca obiect

infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, din care în 22 de cazuri, DLAF și-a adus

contribuția investigativă.

- hotărârile definitive au vizat un număr de 31 de persoane condamnate, din care: 26 de

persoane fizice și 5 persoane juridice.

Cele 26 de persoane fizice condamnate definitiv au avut pedepse cuprinse între 8 luni și 3 ani de

închisoare cu suspendarea executării condiționate a pedepsei.


P a g . | 38

Calitatea pe care o dețineau la data săvârșirii faptelor cele 26 de persoane fizice condamnate a fost:

- 1 primar de comună;

- 1 secretar al primăriei unei comune;

- 1 persoană ce a avut calitatea de membru în comisia de evaluare a ofertelor;

- 3 persoane ce au avut calitatea de fermieri;

- 1 persoană ce a avut calitatea de agent agricol;

- 1 persoană ce avut calitatea de expert tehnic în cadrul unui proiect;

- 18 reprezentanți legali ai unor entități comerciale ce au avut calitatea de beneficiari ai

proiectelor.

Celor 5 persoane juridice condamnate le-au fost aplicate amenzi penale cuprinse între 10.000 Lei și

240.000 Lei.


P a g . | 39

CAP. IV. ACTIVITATEA DE SUPORT ORGANIZAȚIONAL

IV.A. Resurse umane

Departamentul dispune de un număr total de 131 posturi, din care 123 – aferente funcției publice, 7 –

aferente funcției contractuale și 1 – post de demnitar, cu rang de secretar de stat, aferent conducerii instituției.

Din acestea, la data de 31.12.2017, în cadrul DLAF erau angajate 91 de persoane, din care 90 de

persoane cu studii superioare de lungă durată (aprox. 99% din personal) și 1 persoană cu studii superioare de

scurtă durată (aprox. 1% din personal). Un număr de 52 angajați din DLAF sunt femei (aprox. 57%), iar 39

bărbați (aprox. 43%).

Din totalul posturilor ocupate, cele aferente funcțiilor publice reprezintă 97,8%, iar cele cu contract

individual de muncă reprezintă 2,2%.

Pe parcursul anului 2017, un număr de 46 de persoane, reprezentând un procent de aproximativ 51%

din personalul încadrat la DLAF, a participat la diverse forme de perfecționare profesională în domenii

specifice funcționarilor publici. Din cele 46 de sesiuni de perfecționare profesională la care au participat

funcționarii publici din cadrul DLAF, aproximativ 7% au fost finanțate din bugetul propriu.

În cursul anului 2017, au fost angajate prin transfer 4 persoane și au încetat raportul de serviciu cu

DLAF un număr de 2 angajați.

Venitul mediu brut în anului 2017, inclusiv sporul de condiții vătămătoare, a fost de 9.772 lei/salariat.

În anul 2017, la nivelul DLAF, s-au organizat și s-au întocmit lucrările de secretariat aferente a două

examene de promovare în grad profesional pentru funcționarii publici și a unui concurs de promovare în

funcție publică de conducere.

În cursul anului 2017, au fost înființate două funcții de conducere. Din totalul funcțiilor de conducere,

una nu a primit finanțare bugetară pe tot parcursul anului 2017.

Pentru exercitarea funcției manageriale, numărul funcțiilor de conducere exercitate temporar a variat

pe parcursul anului între 2 și 5, datorită restricționării ocupării posturilor vacante prin examen/ concurs.

IV.B. Resurse financiare

DLAF funcționează ca instituție cu personalitate juridică, cu structuri interne proprii și în calitate de

ordonator terțiar de credite, fiind finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al

Guvernului.


P a g . | 40

Conform situației financiare de la finele anului 2017, execuția bugetară a fost în valoare de

14.157.286,00 Lei.

Componența bugetului DLAF pentru anul 2017:

CHELTUIELI

DE PERSONAL

CHELTUIELI CU BUNURI ȘI

SERVICII

CHELTUIELI DE CAPITAL

TOTAL

(LEI)

BUGET INIȚIAL 10.000.000,00 1.550.000,00 0,00 11.550.000,00

BUGET FINAL 12.577.000,00 1.535.000,00 238.000,00 14.350.000,00

Situația creditelor deschise, în anul 2017, pentru sumele de la bugetul de stat, a fost următoarea:

DENUMIRE INDICATOR CREDITE

DESCHISE PLĂȚI

EFECTUATE

DISPONIBIL LA 30.12.2015

(LEI)

CHELTUIELI DE PERSONAL

12.574.833,00 12.503.011,97 71.821,03

CHELTUIELI CU BUNURI ȘI SERVICII

1.498.259,00 1.468.299,41 29.959,59

CHELTUIELI DE CAPITAL 234.012,00 234.010,49 1,51

SUME UTILIZATE ÎN ANII PRECEDENȚI ȘI

RECUPERATE ÎN ANUL CURENT

48.035,85

TOTAL 14.307.104,00 14.205.321,87 149.817,98


P a g . | 41

Situația execuției bugetare a DLAF în anul 2017:

DENUMIRE INDICATOR

COD INDICATOR

SUMĂ

(LEI)

TOTAL CHELTUIELI 50.00 14.157.286,02

CHELTUIELI CURENTE 1 13.971.311,38

CHELTUIELI DE PERSONAL 10 12.503.011,97

CHELTUIELI SALARIALE ÎN BANI 10.01 10.301.350,97

SALARII DE BAZĂ 10.01.01 10.034.889,00

ALTE SPORURI 10.01.06 182.593,00

INDEMNIZAȚII PLĂTITE UNOR PERSOANE DIN AFARA UNITĂȚII

10.01.12 331,00

INDEMNIZAȚII DE DELEGARE 10.01.13 28.393,97

ALTE DREPTURI SALARIALE ÎN BANI 10.01.30 55.144,00

CONTRIBUȚII 10.03 2.201.661,00

CONTRIBUȚII DE ASIG. SOCIALE DE STAT 10.03.01 1.324.051,00

CONTRIBUȚII DE ASIG. DE ȘOMAJ 10.03.02 42.246,00

CONTRIBUȚII DE ASIG. SOCIALE DE SĂNĂTATE 10.03.03 534.321,00

CONTRIBUȚII DE ASIG. PT. ACCIDENTE DE MUNCĂ

10.03.04 12.792,00

CONTRIBUȚII PENTRU CONCEDII ȘI INDEMNIZAȚII

10.03.06 288.251,00

BUNURI ȘI SERVICII 20 1.468.299,41

BUNURI ȘI SERVICII 20.01 1.296.232,79

FURNITURI DE BIROU 20.01.01 27.603,91

POȘTĂ, TELECOMUNICAȚII, RADIO, TV, INTERNET

20.01.08 31.109,20

MATERIALE ȘI PRESTĂRI DE SERVICII CU CARACTER FUNCȚIONAL

20.01.09 1.234.716,04


P a g . | 42

ALTE BUNURI ȘI SERVICII PT. ÎNTREȚINERE ȘI FUNCȚIONARE

20.01.30 2.803,64

BUNURI DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR

20.05 37.446,73

ALTE OBIECTE DE INVENTAR 20.05.30 37.446,73

DEPLASĂRI, DETAȘĂRI, TRANSFERĂRI 20.06 47.319,23

DEPLASĂRI INTERNE, DETAȘĂRI, TRANSFERĂRI

20.06.01 41.180,07

DEPLASĂRI ÎN STRĂINĂTATE 20.06.02 6.139,16

CĂRȚI, PUBLICAȚII ȘI MATERIALE DOCUMENTARE

20.11 859,75

PREGĂTIRE PROFESIONALĂ 20.13 19.000,00

PROTECȚIA MUNCII 20.14 2.528,00

ALTE CHELTUIELI 20.30 64.912,91

PROTOCOL ȘI REPREZENTARE 20.30.02 1.551,14

ALTE CHELTUIELI CU BUNURI ȘI SERVICII 20.30.30 63.361,77

CHELTUIELI DE CAPITAL 70 234.010,49

TITLUL XII ACTIVE NEFINANCIARE 71 234.010,49

Active fixe 71.01 234.010,49

Maşini, echipamente si mijloace de transport 71.01.02 155.863,19

Mobilier, aparatura birotica si alte active corporale 71.01.03 78.147,30

SUME UTILIZATE ÎN ANII PRECEDENȚI ȘI RECUPERATE ÎN ANUL CURENT

85 -48.035,85

În decursul anului 2017, DLAF a realizat un număr de 192 de achiziții directe, din care 171 achiziții

online prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziții Publice – SEAP și 21 de achiziții offline.

Toate achizițiile efectuate în Sistemului Electronic de Achiziții Publice – SEAP sunt publicate pe

adresa Web www.e-licitație.ro, conform normelor legale în vigoare privind inițierea, desfășurarea și

finalizarea procedurilor privind achizițiile publice.

Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au realizat ca urmare a prevederilor bugetare aprobate prin Legea

bugetului de stat pe anul 2017, cu încadrarea în limitele bugetare estimate și au constat în achiziții de furnituri

de birou, servicii de utilități, telefonie, Internet, deplasări interne și externe și alte cheltuieli.


P a g . | 43

În anul 2017, DLAF a înregistrat cheltuieli de capital, ca urmare a necesității de a asigura un nivel

optim din punct de vedere al securității și al serviciilor implementate pentru infrastructura de comunicații.


P a g . | 44

CAP. V. CONCLUZII ȘI PRIORITĂȚI

În anul 2017, DLAF și-a asumat activ funcția de coordonator al îndeplinirii obligațiilor ce revin

României pentru PIF ale Uniunii Europene în conformitate cu prevederile art. 325 din TFUE.

Pentru întărirea capacității administrative a instituțiilor naționale angrenate în PIF este

esențială înțelegerea interdependenței de performanță dintre bugetul național și cel european, atât pe

partea de colectare, cât și de cheltuire judicioasă a banului public.

În acest context, activitatea DLAF și-a urmat trendul ascendent al ultimilor ani privind creșterea

numărului cauzelor soluționate, respectiv al sesizărilor către DNA. Aceasta este de 23% față de anul

precedent, procentul căpătând relevanță în contextul în care anul 2017 a fost unul pozitiv atât din punct

de vedere al activității DNA, în ceea ce privește protecția intereselor financiare, cât și al instanțelor de

judecată, care au soluționat definitiv mai multe cauze penale. Această creștere are la bază doi factori:

primul, de reorganizare administrativă internă a celor două direcții – Direcția Managementul

Informațiilor și Direcția Control, și cel de-al doilea, de intensificare a cooperării loiale

interinstituționale, DLAF asigurând legătura dintre zona de control administrativ și cea judiciară.

Acest fapt duce la concluzia că modelul actual de PIF ale Uniunii Europene în România, deși nu este

unul perfect (în special pe zona de celeritate), este unul performant pe partea de detectare și investigare

reală a fraudelor inclusiv de cercetare judiciară a acestora.

Din păcate, unul dintre obiectivele anului 2017, respectiv adoptarea Strategiei Naționale de Luptă

Antifraudă, a rămas nerealizat, urmând ca aprobarea strategiei să fie transferată în anul 2018.

Adoptarea acesteia ar crea premisele unei dinamizări a comunicării loiale interinstituționale pentru toți

actorii care fac parte din modelul de PIF al Uniunii Europene în România. În acest caz, este esențială

manifestarea voinței politice de asumare a acesteia, prin Hotărâre de Guvern.

Ca și prioritate din perspectiva implementării Directivei PIF 2017/1371 și a Regulamentului

EPPO 2017/1939 este importantă întărirea rolului DLAF în noului model în care un nou actor european

judiciar va deveni un reper în lupta antifraudă și anticorupție.

Una din cele mai importante provocări ale anilor 2018 – 2019 va fi exercitarea de către România

în primul semestru al anului 2019 a Președinției Consiliului Uniunii Europene. În acest sens, DLAF va

asigura Președinția Grupului de lucru pentru combaterea fraudei - GAF din cadrul Consiliului Uniunii

Europene. În strânsă cooperare cu Unitatea pentru pregătirea Președinției Consiliului Uniunii

Europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a fost demarat procesul de pregătire a acestui

exercițiu, constituind și operaționalizând echipa care va gestiona aceste atribuții.


P a g . | 45

ABREVIERI

AFCOS Serviciul de Coordonare Antifraudă

AFIR Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

AM Autoritate de Management

AM POAT Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Asistență

Tehnică

AM PODCA Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Dezvoltarea

Capacității Administrative

AM POP Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Pescuit

AM POR Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional

AM POS Transport Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial

Transport

AM POS Mediu Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial

Mediu

AM POSCCE Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial

”Creșterea Competitivității Economice”

AM POSDRU Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane

APIA Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură

CE Comisia Europeană

CJUE Curtea de Justiție a Uniunii Europene

COCOLAF Comitetul Consultativ pentru Coordonarea Luptei Antifraudă

CEPOL Colegiul European de Poliție

FC Fondul de Coeziune

FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională


P a g . | 46

FEGA Fondul European de Garantare Agricolă

FSE Fondul Social European

PIF Protecția intereselor financiare

PNDR Programul National de Dezvoltare Rurală

PO DCA Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative

POR Programul Operațional Regional

POS DRU Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

POS CCE Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice

POS Mediu Programul Operațional Sectorial Mediu

SAPARD Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare

Rurală

SAPS Schema de Plată Unică pe Suprafață


P a g . | 47

ANEXA NR. 1 – SCHEMA PIF


P a g . | 48

ANEXA NR. 2 - STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A DLAF

Documents

RAPORT - old.antifrauda.gov.roold.antifrauda.gov.ro/docs/ro/raport_dlaf/RaportActivitateDLAF_PeAnul... · interne de integritate și către o autoevaluare continuă a gradului de