1

Vrem sa distrugem Tinutul Secuiesc cu ajutorul ungurilor...RAPORT

privind probleme legate de improprietariri si exploatari forestiere ilegale, in unele localitati din judetul Harghita (Plaiesii de Jos, Vlahita, Racu, Joseni, Toplita), cu accent pe rolul autoritatilor statului si a

unor functionari publici

A magyarok segtsgvel akarjuk tnkretenni Szkelyfldet...JELENTS

a trvnytelen tulajdonvisszaszolgltatsokrl s erdrtsokrl Hargita megye ngy teleplsn (Kszonaltz, Szentegyhza, Cskrkos, Gyergyalfalu, Maroshvz)

Wir wollen das Szeklerland zerstoeren mit Hilfe der Ungarn...BERICHT

ueber illegale Restitutionspraktiken enteigneter Waelder sowie den organisierten Waldraub in den Ortschaften Plaiesii de Jos/Kaszonaltiz, Vlahita/Szentegyhaza, Racu/Csikrakos, Joseni/Gyergyoalfalu,

Toplita/Marosheviz im Kreises Harghita in Siebenbuergen/Rumaenien, mit Betonung der Rolle der Behoerden und einiger Beamter

We want to destroy Szekelyland with the help of the Hungarians...REPORT

about illegal land restitution practices and illegal forestry in the villages of Plaiesii de Jos/Kaszonaltiz, Vlahita/Szentegyhaza, Racu/Csikrakos, Joseni/Gyergyoalfalu, Toplita/Marosheviz in Harghita county,

Transylvania/Romania with a focus on the role of state authorities and some public servants

2

Asociatia Neuer WegPiata Republicii nr. 16, 505200 Fagaras0747-356810 / 0752-616128www.neuerweg.ro hanshedrich@gmx.de

Asociatia Sighisoara Durabilastr. Caraiman nr. 1, 545400 Sighisoara0747-356810 / 0752-616128www.sighisoaradurabila.wordpress.com sighisoara_info@yahoo.com

Sumar (RO)In perioada august 2012 iunie 2013 am investigat, in cadrul unui proiect jurnalistic ecologist, mai multe cazuri de malpraxis la retrocedari de terenuri precum si exploatari forestiere frauduloase in aprox. 4 zone din judetul Harghita.

Concluziile investigatiei confirma rezultatul unor demersuri asemanatoare, realizate de jurnalisti si reprezentanti ai unor institutii de stat in ultimii ani si care ii indica pe functionari publici din cele mai diverse institutii si de la toate nivelurile Consiliu Local/Primar, Consiliu Judetean, Regia nationala a padurilor/Romsilva, Institutia Prefectului, Politie, DGIPI, Parchet, DNA, Tribunale, ANAF, partide politice, Parlament, Guvern ca fiind implicati in taierile ilegale de paduri resp. in protejarea faptasilor.

Ca si element de noutate prezentam doua personaje cheie care protejeaza, conform unor marturii si documente probatoare, de mai multi ani activitatile forestiere ilicite din zona: Este vorba despre seful IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu, inainte de 1989 militian si tortionar la Miercurea Ciuc cat si despre Mircea Dusa, de profesie silvicultor; inainte de 1989 functionar PCR la Toplita, ulterior Primar, Perfect Harghita, deputat si actualmente Ministru al apararii nationale. Moldovan, dupa ce ajunsese, in 2004, cu sustinerea lui Mircea Dusa, Sef al IPJ Harghita, avea sa tolereze taieri ilegale de padure la scara industriala, in zona Toplita, de catre firmele de exploatare forestiera apropiate de Mircea Dusa (de ex. in 2006-2007 mai multe sute de hectare in zona Paraul Brici, la SV de Toplita). Exista suspiciuni ca o parte din cele aprox. 4 milioane de Euro rezultate din vanzarea lemnului din Paraul Brici ar fi fost 'investite', in 2008, in campania electorala a PSD si implicit cea a lui Mircea Dusa. Drept recompensa pentru protejarea acestor afaceri ilegale, profitabile, de catre Moldovan, Dusa in calitate de Ministru de interne l-a inaintat pe Moldovan, in 2012, la gradul de general. Nu in ultimul rand, intre 2004-2010, Moldovan l-a hartuit cu plangeri penale si procese pe un politist din Toplita (Cadar Florin), incomod pentru mafia lemnului, Moldovan avand o contributie decisiva la condamnarea acestuia la 1 an si 3 luni de inchisoare, in baza unor marturii mincinoase.

Raportul face referiri critice si la unele aspecte ale activitatii lui Melles Elod, fostul sef al Ocolului Silvic Gheorgheni (improprietariri si despaduriri ilegale, impaduriri fictive, amenintari la adresa unor colegi); Catalin Mutica, directorul ROMSILVA Harghita (protejare furturi de lemn, braconaj cu victime, in 2013); Constantin Strujan, fost Prefect Harghita (evaziune fiscala si falimentare firma import, cu prejudiciu total de aprox. 3,2 milioane RON), Valer Dorneanu, fost Presedinte al Camerei Deputatilor, fost Avocat al Poporului, in prezent judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei (disparitia unor dosare grele din CDEP privind mafia lemnului la Toplita si privatizari cu dedicatie in favoarea unor apropiati ai lui Mircea Dusa); Majeczki Izabella, Prim procuror Parchet dpl. Judecatoria Gheorgheni (N.U.P.-uri in serie pentru Melles Elod, Pal Arpad, Mircea Dusa s.a.).

Urmarile acestor practici economice si administrative destructive sunt complexe si de durata, ele afectand negativ nu doar mediul inconjurator si statul de drept inca slab consolidat in Romania ci societatea si comunitatile locale in ansamblul lor.

Ca si solutie propunem, dincolo de respectarea si impunerea legilor de catre reprezentantii autoritatilor, indiferent de statusul social al celor vizati, regandirea si schimbarea unor paradigme si valori contraproductive si corupte ce guverneaza in prezent relatiile socio-economice din Romania.

3

sszefoglal (HU)2012 augusztusa s 2013 jniusa kztt egy termszetvdelmi-jsgri projekt keretben szmos trvnytelensg esett vizsgltunk ki a tulajdonvisszaszolgltats s a trvnytelen erdkitermels terletn Harghita megye 4 krzetben.

Kivizsglsaink igazoljk ms jsgrk s klnbz llami kivizsgl szerveknek az utbbi idben vgzett hasonl kivizsglsainak eredmnyeit, egyes, - minden szinten tevkenyked kztisztviselknek,- s rajtuk keresztl az intzmnyeknek klnbz szinteken s mdozatokban val implikldst a trvnytelen erdkitermelsekben, illetve a trvnytelensgeket vgrehajt tettesek vdelmben. Ezek a kvetkez intzmnyeket jelkpezik: Kzsgi tancs, Polgrmesteri hivatal, Megyei Tancs, Nemzeti Erdalap Egyedrsga (Romsilva), Prefektura intzmnye, Rendrsg, DGIPI, gyszsg, Korupcit kivizsgl gyeszsg (DNA), Brsgok, pnzgyi ellenrz szervek (ANAF), politikai prtok, Parlament, Kormny.

Kivizsglsaink eredetisgt jelzi, hogy rbukkantunk kt kulcsszemlyisgre, akik vek ta a trvnytelensgeket elkvetket vdelmezik. Egyik kzlk Hargita megye jelenlegi rendrparancsnoka Moldovan Radu-Sandu, aki 1989 eltt a cskszeredai milicin verlegny volt. A msik szemly Mircea Dusa, aki 1989 eltt a maroshvzi (Toplita) prtbizottsgnl tevkenykedett, a vltozsok utn polgrmesterknt, 2000 s 2004 kztt prefektusknt, 2004 decembertl pedig parlamenti kpviselknt tevkenykedett, jelenleg Romnia hadgyminisztere. Radu-Sandu Moldovant 2004-ben Mircea Dusa segtsgvel Hargita megye rendrparancsnokv neveztk ki, aki cserben tolerlta a volt pefektushoz kzelll cgek trvnytelen erdkitermelseit. gy pldul a felttelezsek szerint, csak 2006-2007-ben a Brici pataknl (Maroshvztl dlnyugatra) vgzett trvnytelen erdkitermelsek 4 milli eur rtk jvedelmt 2008 vgn a szocildemokrata prt, s termszetesen Mircea Dusa vlasztsi kampnyra hasznlhattk fel. A trvnytelensgek elnzsrt ksznetkppen Mircea Dusa mint belgyminiszter tbornoki rangra emelte 2012-ben a cskszeredai rendrparancsnokot.

2004 s 2010 kztt Moldovan bngyi feljelentsekkel s perekkel zaklatta Cadar Florin, maroshvzi rendrt, akinek a famaffia feltrsban tanustott magatartsa igen knyelmetlen volt a trvnytelenkedk szmra. Moldovnnak meghatroz szerepe volt az emlitett rendrnek egy v s hrom honapra val elitlsben.A jelents kritikai megjegyzseket tesz a kvetkez szemlyek magatartsra vonatkozan: Melles Eldnek, a Gyergyszentmiklsi Erdszeti Hivatal volt vezetjnek a tevkenysge (trvnytelen birtokbahelyezsek, trvnytelen erdrtsok s egyes munkatrsak megfenyegetse)Ctlin Mutic-nak a Hargita Megyei Erdszeti Igazgatsg Igazgatjnak a hozzllsa a falopsok vdelmezshez, a hallt is okoz trvnytelen vadgazdlkodshoz tbbek kztt 2013-ban is.Constantin Strujan Harghita megye volt prefektusa: adcsals, egy behozatali termkekkel foglalkoz cg tnkrettele, a megllaptott kr kb. 3,2 milli RON.Valer Dorneanu 2000-2004 kztt a Kpviselhz elnke, 2005-2006 kztt a Visszalseket, Korupcit s Krseket Kivizsgl Parlamenti Bizottsg elnke, 2007-2008-ben a Kpviselhz alelnke, 2012-ben a Np gyvdje, 2013-ban Alkotmnybr: a famaffival kapcsolatos dosszik egy rsznek eltntetse a Kpviselhzbl, Mircea Dusahoz kzel ll cgek trvnytelen privatizcijnak a tmogatsa. Majeczki Izabella, a Gyergyszentmiklsi Brsghoz tartoz gyszsg fgysze sorozatban mentette fel a trvnyessg thgsval Melles Eldt, Pl rpd s Nagy Istvn volt kpviselket, Mircea Dust s msokat.

Ezeknek az sszetett s rg ta tart gazdasgi s kzigazgatsi szempontbl is kros tevkenysgsorozatnak nemcsak a krnyezetre van kros hatssal, hanem htrnyosan befolysolja a jogllamisgot, a helyi kzssgek sorst s a trsadalmi let egszt Romniban.

Megoldskppen javasoljuk a trvnyessg megkvetelst s betartst a hatsgok kpviseli ltal, anlkl hogy figyelembe vennk a trvnytelensgeket elkvetk trsadalmi s politikai sttuszt.

4

Zusammenfassung (DE)Von August 2012 bis Juni 2013 recherchierten wir in vier laendlichen Regionen des Kreises Harghita im Rahmen eines journalistischen Umweltprojektes mehrere Faelle von schweren Gesetzesverstoessen in der dortigen Forstwirtschaft sowie von Amtsmissbrauch im Bereich Restitution von Waldflaechen.Die Ergebnisse unserer Recherchen bestaetigen weitestgehend die Schlussfolgerungen von Journalisten und Amtspersonen in der Vergangenheit, die besagen, dass Staatsbeamte und Politiker in den verschiedensten Aemtern und auf allen Verwaltungseben seien es Gemeinderat/Rathaus, Kreisrat, Forstverwaltung ROMSILVA, Praefektur, Polizei, Geheimdienst der Polizei, Staatsanwaltschaft, Antikorruptionsbehoerde (DNA), Gerichte, Finanzamt, politische Parteien, Parlamentsabgeordnete, Regierung entweder direkt in den Waldraub verwickelt sind oder dessen Akteure decken.

Neu an dieser Studie ist die Tatsache, dass wir zwei vermeintliche Beschuetzer und Nutzniesser des Holzdiebstahls beim Namen nennen: Es handelt sich hierbei um Moldovan Radu-Sandu, den Leiter der Kreispolizei Harghita, ein in der nationalkommunistischen Zeit beruechtigter Folterer der Miliz in der Kreishauptstadt Miercurea Ciuc/Csikszereda sowie um Mircea Dusa, einen ausgebildeten Foerster und ehemaligen staedtischen Beamten der Kommunistischen Partei in Toplita/Marosheviz, spaeter Buergermeister, Praefekt, Abgeordneter und jetziger Verteidigungsminister Rumaeniens, der mit Moldovan seit Jahren ein Tandem bildet. So wurde Moldovan mit Unterstuetzung von Dusa Polizeichef, wonach er als oberster Ordnungshueter des Kreises die Dusa nahestehenden Forstbetriebe im Raum Toplita grossflaechigen Waldraub betreiben liess (z.B. 2006-2007 mehrere Hundert Hektar im Gebiet Paraul Brici, cca. 15 km SW von Toplita), wobei Dusa wiederum in seiner Eigenschaft als Innenminister Moldovan 2012 zum General befoerderte. Es besteht der begruendete Verdacht, dass ein Teil der in Paraul Brici erwirtschafteten ca. 4 Millionen Euro im Jahr 2008 in die Parteikasse von PSD und somit auch in den Wahlkampf von Dusa geflossen sind.Nicht zuletzt liess Moldovan einen fuer die Holzmafia unbequemen Polizisten (Cadar Florin) aus Toplita zwischen 2004-2010 ueber Jahre hinweg strafrechtlich und disziplinarisch verfolgen und diesen zwischen 2010-2011 aufgrund erkaufter Falschaussagen von bestochenen Zeugen im Rahmen eines fragwuerdigen Ermittlungsverfahrens und Gerichtsprozesses fuer ueber ein Jahr einsperren.

Der Bericht beleuchtet kritisch auch die umstrittene Taetigkeit von Melles Elod, ehem. Forstamtsleiter in Gheorgheni/Gyergyoszentmiklos; Catalin Mutica, Forstamtsleiter Harghita; Constatin Strujan, ehem. Praefekt von Harghita; Valer Dorneanu, ehem. Parlamentspraesident, ehem. Ombudsmann Rumaeniens, gegenwaertig Verfassungsrichter; Majeczki Izabella, Oberste Staatsanwaltin in Gheorgheni. Diesen wird Diebstahl, Einschuechterung, Amtsmissbrauch, Wilderei, Steuerhinterziehung, Zerstoerung bzw. Unterschlagung von Urkunden vorgeworfen.

Der Amtsmissbrauch in der Holzwirtschaft und in den forstwirtschaftlich relevanten Behoerden hat vielfaeltige negative, dauerhafte Folgen sowohl auf die Umwelt als auch auf den wenig gefestigten Rechtsstaat in Rumaenien, ebenso wie auf die Gesellschaft als Ganzes und nicht zuletzt auf die vom Waldraub betroffenen Gemeinschaften.Die von uns nahegelegten Loesungen empfehlen ausser der rigorosen Einhaltung und Durchsetzung der Gesetze seitens der Behoerden auch und vor allem das Ueberdenken und die Neudefinierung der Paradigmen und Werte, die unsere gegenwaertigen sozialen und wirtschaftlichen Beziehungen in Rumaenien bzw. in seinen Regionen im Wesentlichen bestimmen in der Hoffnung dass Rumaenien einen Pfad der Verantwortung, Nachhaltigkeit und Normalitaet einschlagen wird.

5

Summary (EN)Between August 2012 and June 2013 in the framework of an environmental project we investigated several cases of malpractice concerning land restitution and illegal logging in four communities in Harghita county.

Our findings strongly confirm the conclusions of similar research carried out by journalists and public servants in recent years that wood theft at an industrial scale is being patronised by representatives of all the authorities at all administrative levels involved in forestry (Local councils/Mayors, County councils, Forest authority/ROMSILVA, Prefect, Police, Secret Service of the Police, Anticorruption authority (DNA), Public Prosecutor's Office, Courts, Tax Authorities, political parties, MPs, Government)

In addition, we will mention names of high ranking officials involved in wood theft in Harghita county, such as Radu-Sandu Moldovan, Harghita County Chief of Police, a former torturer in the national-communist militia in Miercurea Ciuc/Csikszereda between 1986-1989, and Mircea Dusa, a professional forester, former communist official in Toplita, later Mayor, Prefect, MP, Minister of Interior and currently Minister of Defense. Dusa and Moldovan have acted as a well-synchronised team since 2004. After being named, with Dusa's support, Chief of the Harghita county police, Moldovan allowed logging companies linked to Mircea Dusa's business contacts to clearcut hundreds of hectares of forest around Toplita (i.e. a 300ha clearcut between 2006-2007 in Paraul Brici, approx. 15 km SW from Toplita).There is suspicion that part of the 4 million Euro profit from the Paraul Brici deal was 'reinvested' in 2008 in the election campaign of Mircea Dusa's PSD and implicitly his own reelection as an MP. No wonder that in 2012, Dusa as a Minister of Interior has promoted Moldovan to the position of general.

Last but not least, from 2004-2010 Moldovan had been harassing and prosecuting with administrative means a local policeman from Toplita (Cadar Florin) who was in the way of the so-called wood mafia. Due to false accusations against him, the bribing of wood thieves (by their employers) and apparent abuse of office by some judges, Cadar was sent to jail for 15 months from 2010-2011.

The report also reflects on some controversial aspects of the activity of Melles Elod and Catalin Mutica, heads of local and county forest authorities (illegal logging, intimidation) / Mutica for poaching with human victims in 2013), of former Prefect Constantin Strujan (tax evasion and bankruptcy with a 3.2 million Lei prejudice); Majeczki Izabella, Chief Prosecutor in Gheorgheni/Gyergyoszentmiklos (exoneration of suspects of illegal land restitutions and logging); Valer Dorneanu, former President of the Parliament, former Romanian Ombudsman, currently Judge at the Constitutional Court of Romania ('disapperance' of documents concerning illegal logging as well as Mircea Dusa's role in illegal privatisation practices in Toplita).

The malpractice in the logging industry and in forestry-related public authorities has numerous negative consequences not only for the environment of Romania and its regions, but on the weak state of law in Romania as well as on the society and the local communities as a whole.

To help solving these problems we suggest, apart from systematic law enforcement, to rethink the paradigms and values that govern today's social and economic patterns in Romania and in some of its regions. This way our country might find a path towards sustainability and legality.

6

1.CUPRINS (Capitolele marcate cu verde = versiune scurta raport)Coperta fata (Cioate nemarcate dupa taiere ilegala, Secu/Toplita) 1Titlu Vrem sa distrugem Tinutul Secuiesc cu ajutorul ungurilor... 2Sumar limba romana 3Sumar limba maghiara 4Sumar limba germana 5Sumar limba engleza 6Capitolul 1: Cuprins 7Capitolul 2: In loc de introducere 8Capitolul 3: Context 8Capitolul 4: Punct de plecare, surse de informatie 9Capitolul 5: Pacientii Plaiesii de Jos, zona Gheorgheni, zona Toplita 10Capitolul 6: Simptomele unei boli 12Capitolul 7: Diagnostic 20Capitolul 8: Exemplificari, marturii, studii de caz 21

8.1.: Discriminare la retrocedari, abuz la improprietariri 218.2.: Afaceri pe cont propriu cu padurile composesoratului 228.3.: De cand v-ati intors in sat creeati doar probleme! 248.4.: Tot nu vei primi castig de cauza! 258.5.: N.U.P. pentru sustragerea a 18.000 Lei dintr-un seif 278.6.: Ne batem joc de taranii care ne hranesc 298.7.: Ce credeti ca sintem la Palermo? 308.8.: Singur impotriva mafiei? 328.9.: Autoritatile sunt incapabile sa gestioneze problema! 368.10.: Inselat la notarul public, furat de catre padurar si firma 378.11.: Calvarul politistului Cadar Florin 388.12.: Interesul nostru este sa distrugem Tinutul Secuiesc... 48

Capitolul 9: Cativa functionari publici asociati cu mafia lemnului 549.1.1.: Politist Chiriac Florin(fost Sef post Politia Plaiesii de Jos)549.1.2.: Politist Bucur Ioan (fost Sef post Politia Plaiesii de Jos) 549.1.3.: Politist Voicu Vasile (Sef Sectie Politie Tusnad) 559.1.4.: Moldovan Radu-Sandu (Sef IPJ Harghita) 579.1.5.: Politist Radu Gheorghe (Birou delicte silvice IPJ HR) 619.2.: Procurori 619.3.: Padurari 629.4.: Prefecti/Subprefecti (Strujan C-tin., Romfeld M. M.) 639.5. Parlamentari/Ministri (Mircea Dusa, D. Sarbu, V. Ponta) 65

Capitolul 10: Concluzii, recomandari, perspective 68Capitolul 11: Multumiri si cuvant de incheiere 69Capitolul 12: Bibliografie, videografie 70Capitolul 13: Anexe 72Coperta spate (Transport de lemn nemarcat, noaptea; Gheorgheni) 75

7

2.IN LOC DE INTRODUCERE

In acest raport vor fi prezentate faptele (multe dintre ele de natura penala) si numele unor persoane asociate cu acestea, privind gestionarea frauduloasa a fondului forestier din unele comune ale judetului Harghita. Vor fi prezentate doar acele fapte despre care am reusit sa ne convingem, pe baza de documente sau prin martori, ca sunt reale, adevarate resp. cat se poate de verosimile.

Totusi, cele descrise mai jos se supun, evident, principiului in dubio pro reo - in caz de dubiu, in favoarea acuzatului. Primeaza deci prezumtia de nevinovatie, ramanand ca autoritatile competente sa-si dea verdictul final evident, daca ele doresc asta. Nominalizarea unor persoane implicate in afaceri oneroase cu paduri/lemn nu are ca scop incriminarea acestora sau eroizarea celor care se opun acestui sistem, ci urmareste sa-i dea problemei furtului de lemne o fata, in ideea de a arata ca raspunderea pentru anumite fapte este intotdeauna una personala si reala si nu doar una abstracta sau pur teoretica. Acolo unde nu am avut posibilitatea de a verifica detaliile privind unele fapte cat se poate de verosimile, le-am redat fara a indica numele persoanelor sau a localitatii asociate acestora.

Suntem constienti ca multe dintre informatiile si opiniile prezentate mai jos sunt cunoscute unor localnici sau unor specialisti in materie deci pentru acestia prezentul raport nu va aduce ceva cu adevarat nou. Pe de alta parte, credem ca publicul larg stie inca prea putine despre unele aspecte ale problemei privind furtul organizat de lemne din Tinutul Secuiesc, mai cu seama despre infractiunile grave si repetate comise de actualul sef IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu, de-a lungul carierei sale profesionale si care, in prezent, este suspectat a proteja mafia lemnului din judetul Harghita. In acest sens, consideram utila si necesara publicarea prezentei lucrari, sperand ca va fi o contributie, fie ea si modesta, la rezolvarea de durata a problemelor semnalate.

3.CONTEXT

Investigatiile au fost realizate de catre Hans Hedrich, prin Asociatia Sighisoara Durabila (SD), in cadrul proiectului EcoReporter2, finantat de Fundatia pentru Parteneriat (FPP) si CEE Trust, fiind continuate dupa incheierea proiectului, prin Asociatia Neuer Weg (NW). Obiectivul principal al proiectul Ecoreporter2, derulat in perioada 1 aprilie 2012 24 mai 2013, l-a constituit realizarea unor si materiale video despre activitati ale ONGurilor de profil si despre probleme legate de protectia mediului inconjurator in Romania. Dorim sa precizam si pe aceasta cale ca, in conformitate cu

8

contractul de finantare incheiat intre FPP si SD, responsabilitatea pentru derularea proiectului resp. pentru materialele realizate in cadrul proiectului ii revine EXCLUSIV beneficiarului proiectului (Asociatia Sighisoara Durabila) si nicidecum finantatorului. Ne asumam asadar, intru totul, continuturile prezentate mai jos.

4.PUNCT DE PLECARE, SURSE DE INFORMATIE

In comuna Plaiesii de Jos si in satele arondate am ajuns in luna august 2012 pentru a filma o dezbatere publica orgaanizata de o asociatie ecologista1, pe tema unui proiect controversat privind o cariera de piatra ce urma sa fie realizata pe raza comunei, mai precis, pe terenul unui composesorat de padure contractul de concesiune dintre investitor si composesorat fiind incheiat in conditii obscure. In mod ciudat, nu conducerea composesoratului fusese trasa la raspundere ci un numar mare de localnici ajunsesera sa fie cercetati penal, in mod abuziv si in scop de intimidare, la sectia de Politie Tusnad, pentru simplul motiv ca semnasera o petitie impotriva proiectului de cariera.

Imediat dupa dezbatere am fost abordat de o locuitoare din satul Plaiesii de Sus care m-a atentionat ca pe raza comunei ar exista inca o serie de alte probleme mult mai grave, precum tergiversarea retrocedarii, cu titlu de proprietate, a terenurilor/padurilor confiscate in perioada comunista; retrocedarea incompleta a unor terenuri/paduri; improprietariri abuzive pe numele unor persoane influente; precum si taierea ilegala si organizata a lemnului din padurile de pe raza comunei (paduri proprietate privata sau ale unor composesorate, partial si de pe pasuni impadurite ale Consiliului loccal).

In perioada august 2012 iunie 2013 ne-am deplasat de aprox. 10 ori la Plaiesii si in alte comune ale judetului Harghita unde am petrecut mai multe sapatamani si am discutat/realizat interviuri cu aprox. 35-40 de persoane, printre acestea numarandu-se proprietari de paduri, patroni de firme de exploatare/prelucrare, padurari, presedinti de composesorate, autoritati de stat s.a. Am consultat deasemenea mai multe zeci de documente oficiale (rapoarte, referate, plangeri penale, reclamatii DNA, procese verbale, decizii ale Parchetelor, hotarari judecatoresti), acestea fiind doar o selectie dintr-un volum mare de documente probatoare, de ordinul mai multor sute de pagini, de care dispun persoanele afectate. Din motive practice, in acest raport nu poate fi inclus decat un numar redus de documente, la cerere le putem insa furniza, direct sau prin intermediul persoanelor in cauza.Aceste surse de informatii le-am completat cu articole de presa investigative si cu reportaje TV. Fotografiile din raport, care nu contin o indicare a sursei, au fost realizate de catre autor.

Dupa o intrerupere, ba chiar o abandonare partiala a cercetarilor, in luna mai s-a intamplat declicul decisiv pentru continuarea si finalizarea investigatiei cand ne-am deplasat la Vlahita/Szentegyhaza pentru documentarea pe video a unei manifestatii de protest impotriva construirii ilegale a unei uzine de prelucrare a lemnului de dimensiuni gigantice (ca. 50ha), cu o capacitate de 800.000 mc/an, in comuna Reci/Rety, jud. Covasna de catre firma austriaca Schweighofer. Cu ocazia reluarii investigatiilor am aflat nu doar despre problemele cu furtul de lemn din zona Racu/Csikrakos si Gheorgheni/ Gyergyoszentmiklos ci si despre trecutul singeros si prezentul sumbru al sefului IPJ

1 Este vorba de Zold Erdely Egyesulet, Asociatia Transilvania Verde, Green Transylvania, cu sediul la Cluj

9

Harghita, Moldovan Radu-Sandu, ceea ce a reprezentat un imbold suplimentar, de a incerca sa aflam mai multe despre ce se intampla defapt in jud. Harghita in materie de exploatari forestiere ilegale .

5.PACIENTII PLAIESII DE JOS, ZONA GHEORGHENI, ZONA TOPLITACateva constatari sumare despre aceste localitati

Zona Plaiesii de Jos (Kaszonaltiz), situata in zona de SE a judetului Harghita, locuita preponderent de maghiari, este una dintre comunele cu cele mai mari teritorii administrative din Romania (30.000ha), avand totodata o suprafata impadurita insemnata.

Sus: Plaiesii de Jos/Kaszonaltiz, jud. Harghita

Zona Gheorgheni Joseni - Remetea Ditrau (Gyergyosszentmikloss Alfalu Remete Ditro)2,, cunoscuta de pe harta meteo ca pol al frigului in Romania cat si pentru peisajele montane de o frumusete deosebita, in zona aceasta, cu deschidere spre Lacu Rosu/Bicaz, cresc specii de rasinoase cu un lemn de o calitate deosebita, ceea ce explica si presiunea de exploatare asupra padurilor din zona.

Zona Toplita (Marosheviz)3Orasul locuit majoritar de romani, situat in nordul judetului, cu deschidere spre Borsec si Vatra Dornei, este locul natal al actualului Ministru al apararii, fost prefect/deputat al judetului Harghita, Mircea Dusa, acesta fiind asociat atat cu taierile ilegale de paduri din zona cat si cu protejarea si inaintarea in grad a sefului IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu, in 2012.

2 Zona Gheorgheni a fost vizitata doar la incheierea proiectului, intre 20 mai si 17 iunie, in urma unor apeluri telefonice primite din partea unor persoane pagubite de furtul de lemne ce aflasera de investigatiile noastre de la Plaiesii de Jos.3 Zona Toplita a fost vizitata doar la incheierea proiectului, intre 12 si 17 iunie, in urma unor apeluri telefonice primite din partea unor persoane pagubite de furtul de lemne ce aflasera de investigatiile noastre din celelalte zone la Toplita fiind de interes mai cu seama implicarea lui Mircea Dusa si Moldovan Radu-Sandu in afacerile cu lemn.

10

Sus: Toplita/Marosheviz, jud. Harghita, privita din zona defrisarilor ilegale, Paraul Brici

Relativa izolare geografica a acestor localitati montane din estul Transilvaniei, situate intr-o zona de o frumusete si bogatie naturala si culturala deosebita (munti, padure, fanate, izvoare de apa minerala, traditii, peisaje si ocupari rurale traditionale) fac din Plaiesii de Jos, zona Gheorgheni si zona Toplita/Bilbor/Borsec veritabile bijuterii ale Tinutului Secuiesc; cu mentiunea ca municipiul Toplita are un caracter (post)industrial mai pronuntat. In ciuda sau datorita acestor bogatii si potentiale, localitatile amintite se confrunta cu o serie de probleme privind retrocedarea unor terenuri (de ex. paduri, fanate impadurite s.a.) cat si privind gestionarea acestora. Aceste probleme, existente si in alte comune din regiune si din tara par sa fie in zona studiata de o amploare mai mare decat in alte localitati similare o constatare confirmata, credem noi, si de o serie de articole jurnalistice, emisiuni TV si rapoarte oficiale date publicitatii in trecut, privind improprietaririle si exploatarile forestiere ilegale.

In discutiile cu localnicii am constatat urmatoarele:1. o nemultumire accentuata la un numar relativ mare de localnici, in special la persoanele pagubite de furtul de lemn sau de practicile corupte privind retrocedarea unor terenuri/paduri, pe fondul neimplicarii, aparent intentionate, a autoritatilor, in rezolvarea acestor probleme, semnalate in scris la Politie si/sau la Primarie.

2. o complexitate si profunzime mare a problemei taierilor ilegale, cat si o durata in timp relativ mare de cand persista problemele (minim 2 decenii, amplificata in ultimii aprox. 12 ani, dupa infiintarea composesoratelor)

3. competenta si implicarea unui numar mare de autoritati, angajati ai autoritatilor, norme legale, acte administrative, proceduri in intreg procesul de retrocedare a padurilor si, mai ales, in cel de exploatare forestiera de unde reiese ca exista tot atatea puncte vulnerabile in etapele de exploatare forestiera ce pot genera fenomenul furtului de lemn sau alte abuzuri. Enumeram: planurile de amenajament silvic, competentele si procedurile tipice ale autoritatilor forestiere, transportul, depozitarea si prelucrarea materialului brut, comercializarea si exportul materialului (semi)finit, controalele rutiere ale Politiei resp. lipsa acestora, relatia dintre politisti si localnici samd.;

4. practicarea transportului de lemn furat, preponderent noaptea si fara controale semnificative din

11

parte politiei rutiere; ceea ce indica intransparenta si practici ilicite atat din partea societatilor comerciale cat si din partea autoritatilor statului.

5. o atitudine de intransparenta, aroganta, amenintare si chiar de violenta fizica a unor persoane suspectate de afaceri ilegale cu lemn atat antreprenori cat si politisti;

6. o mare siguranta de sine a celor suspectati de afaceri ilegale, bazata deseori pe cunostintele (protectia) pe care le-ar avea la nivelurile administrative superioare, inclusiv in cercurile inalte din Bucuresti.

7. Pe de o parte am constatat un scepticism accentuat sau chiar o frica din partea unor localnici privind rostul unor investigatii si/sau dezvaluiri media despre furtul organizat de lemn, patronat de autoritati. Pe de alta parte am vazut o deschidere, comunicativitate si lipsa de frica la acele persoane care au fost pagubite cu sume mari de bani si/sau la acele persoane care au incercat cu mai mare insistenta rezolvarea problemelor cu care se confrunta.

8. Amintim, ca si aspect pozitiv ca, pe intreg parcursul investigatiei, autorul prezentului raport NU a fost amenintat fizic de catre nimeni.

6.SIMPTOMELE UNEI BOLIPrezentare aleatorie a unor informatii, opinii si tipare des intalnite care indica existenta unor structuri organizate, complexe, de furt de paduri

- Autoritatile locale refuza sa retrocedeze unele suprafete de paduri, in ciuda evidentelor si a documentelor doveditoare privind drepturile de mostenitor a solicitantilor.

- Autoritatile retrocedeaza discriminatoriu terenurile/padurile cu valoare deosebita, deseori in alte locatii decat cele detinute initial de proprietari.

- Autoritatile improprietaresc in mod abuziv persoane influente care nu au mostenit terenuri/paduri.

- Prefectura omite sa revizuiasca validarea unelor decizii gresite/ilegale ale autoritatilor locale privind retrocedarea, pt. a nu crea un precedent favorabil proprietarilor de drept a terenurilor.

- O firma de exploatare a taiat mult mai multi copaci decat fusesera marcati pt. taiere.

- O firma de exploatare a taiat de pe terenul altor proprietari, fara acordul acestora si fara a-i despagubi ulterior.

- O firma de exploatare foloseste terenul altor persoane, fara acordul acestora, pt. transportul si/sau depozitarea lemnului, creeand pagube insemnate pe acel teren.

12

- O firma de exploatare a incercat sa stearga urmele unui furt delemn, taind si aruncand partea de jos, marcata, a unor arbori pe care ii taiase intr-o parcela de padure ce nu-i apartinea.

- Diverse firme de prelucrare (gater, banzig) functioneaza ilegal resp. prelucreaza si lemn taiat ilegal.

- Una/mai multe firme de prelucrare din sat lucreaza preponderent seara tarziu si noaptea, cauzand pene de curent si defectarea unor aparate electrocasnice, din cauza suprasolicitarii retelei locale.

- O firma de stat de exploatare si prelucrare material lemnos a fost insusita de persoane asociate cu mediul interlop, in urma unui proces de privatizare dubios si intransparent.

- Un numar de firme de exploatare resp. persoane fizice transporta lemnul in timpul noptii (din padure) semn ca este taiat ilegal/furat.

Sus: Transport de lemn furat, la un gater (proprietar Acel Jozsef), in Plaiesii de Jos (August 2012)

- Transportul lemnului prelucrat (cherestea) cu camioane de mare tonaj produce pagube la unele case din sat, cei pagubiti temandu-se sa-i traga la raspundere pe cei vinovati, din cauza agresivitatii fizice a celor din urma.

- Proprietarul unei firme de exploatare a agresat verbal si fizic mai multe persoane, intrun caz chiar cu vatamare corporala grava.

- Un politist local ce potejeaza hotii de lemne l-a batut crunt pe un cetatean de etnie roma si pe sotia acestuia, fara ca Politia/Parchetul sa inceapa urmarirea penala a vinovatului.

- Un politist local ce potejeaza hotii de lemne incearca, prin trafic de influenta sa obtina destituirea din Politie a unui alt politist, prea intransigent cu hotii de lemn.

- O firma de exploatare isi pazeste incinta curtii cu caini deosebit de agresivi, inregistrandu-se chiar un caz de atac asupra unui varstnic, soldat cu rani grave, spitalizare, cadere in coma, sechele. Proprietarul cainelui a refuzat timp indelungat sa-i plateasca victimei daune morale, chiar si modice. Cand victima

13

atacului a insistat sa fie despagubita, proprietarul cainelui de paza a agresat-o fizic si a amenintat-o el insusi.

- Padurarii emit, ilegal, acte pt. taiere (de ex. pe numele unor persoane decedate sau dupa ce taierile au fost efectuate), resp. emit documente insotitoare pt. transport in conditii de ilegalitate (chiar si cu falsificarea de semnaturi).

- Unii padurari sau politisti sunt proprietarii unor imobile impunatoare fara sa poata justifica intru totul sursa veniturilor.

Sus si jos: Doua din cele patru imobile (Secen/Miercurea Ciuc si Tg. Mures) apartinand sefului IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu

14

- Unii padurari au fost complici la furtul de lemne, ei admitand chiar acest lucru refuzand insa ulterior sa plateasca despagubiri, deoarece au pile la Politie, Parchet sau Tribunal.

- Seful de post din Plaiesii de Jos (Bucur Ion Jancsi) nu procesa plangerile depuse de catre pagubiti privind furtul de lemne.

- Autoritatile de politie falsifica realitatea si induc in eroare forurile superioare cat si opinia publica, prin urmarirea si sanctionarea dura a furtului de subzistenta de lemne (practicat la cara mica, transport cu atelaje), in paralel cu tolerarea sau chiar patronarea furtului industrial(cazul lui Subira Gyula, com. Sanmartin, in zona satelor ceangaiesti, amendat recent cu aprox. 1000 Lei pentru furtul unor busteni)

Unii sefi de serviciu din structurile de Politie, le dau indicatii subalternilor, pe care camioane de transport lemne sa NU le opreasca/controleze, acestea fiind protejate (contra cost) de acei politisti.

- Angajati ai unui Ocol silvic vamuiau in mod sistematic camioanele ce transportau lemn de la o taiere ilegala de mare dimensiuni, in schimbul a 10.000 RON/saptamana.

- Unii judecatori ar fi primit aprox. 10.000 Euro mita pentru condamnarea abuziva a unor tapi ispasitori, astfel incat furtul de lemne sa poata continua in acea zona.

- Unii politisti practica fabricarea sau, la cereredezasamblarea de dosare penale, in functie de interesul superiorilor sau a altor interese ilicite.

- Intr-un conflict dintre un hot de lemne si un localnic pagubit de acesta, seful de post tinea in mod vizibil partea faptasului si il insulta pe pagubit.

- Un fost sef de post isi petrecea serile in separeul unui restaurant, pe banii hotilor de lemne, in timp ce camioanele sau tractoarele cu material lemnos taiat ilegal treceau necontrolate prin sat.

- Seful de post care ii favoriza pe hotii de lemne dintr-o comuna si-a petrecut Revelionul impreuna cu Primarul si cu un padurar, in Ungaria.

- Seful IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu, si-ar fi petrecut revelionul cu un Prim-procuror din Tg. Mures, acelasi care a emis N.U.P., in urma cu cativa ani, pentru actele de tortura comise de Moldovan inainte de 1989.

- Consilierii comunali din Plaiesii de Jos au acceptat sa participe la o excursie in Ungaria, platita de un om de afaceri din acea tara, implicat cu un proiect de cariera de piatra la Plaiesii de Jos, in baza unui contract de concesiune incheiat aparent ilegal cu conducerea unui composesorat local.

- Un fost sef de post din Plaiesii de Jos (Chiriac Florin) s-a imbogatit in cei cativa ani petrecuti la Plaiesii de Jos - ajungand cu o masina Dacia si plecand dupa cativa ani cu o masina de fabricatie occidentala inapoi in jud. Vaslui unde locuitori din Plaiesi ii construisera, partial gratuit, o casa de locuit.

15

- Presedintii Composesoratului Imper (Plaiesii de Jos) au pagubit, cu cativa ani in urma, composesoratul si statul cu o suma de min. 700.000 RON, fara ca dosarul penal (303/P/2011) sa fi fost rezolvat pana in prezent.

- Politia la nivel judetean cere o noua expertiza contabila pentru ca cercetarile din dosarul penal 303/P/2011 sa continue, in ciuda faptului ca deja se realizase o expertiza financiar-contabila de catre personal acreditat.

- Audientele si solicitarile de ajutor ale unor localnici la Seful IPJ Harghita (Moldovan Radu-Sandu) si la seful biroului de combatere a delictelor silvice al IPJ Harghita (Radu Gheorghe) s-au soldat de regula doar cu discutii informale, promisiuni sau raspunsuri standard, insa fara rezultate concrete, satisfacatoare.

- In toamna anului 2012, Politia Vlahita a refuzat, aparent in urma unor apeluri telefonice venite, de la conducerea IPJ Harghita, sa se deplaseze mai departe de indicatorul localitatii, in timpul unei actiuni de surprindere, in flagrant delict, a unor hoti de lemne in zona Varfului Madaras, invocand abuziv ca legea nu le-ar permite acest lucru.

- Declaratia de avere a sefului IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu, contine neadevaruri privind modul de dobandire al unor imobile.

- In timpul studiilor universitare (cu frecventa), fiul lui MRS ar fi fost angajat cu carte de munca la o firma de exploatare/prelucrare lemn, cu sediul in zona Sarmas/Subcetate (in apropiere de Toplita).

- Persoanele care au participat la construirea unor imobile pentru dl. Moldovan Radu-Sandu nu au putut prezenta acte doveditoare privind plata serviciilor efectuate, politistilor fiindu-le interzis totodata sa primeasca avantaje sau cadouri din parte unor cetateni.

- Un numar de aprox. zece politisti ai IPJ Harghita, multi cu functie de conducere, sunt proprietarii unor imobile scumpe lucru greu sau imposibil de realizat din venituri legale, cu atat mai putin cu cat varstele lor sunt cuprinse intre 35 si aprox. 40 de ani.

- Un numar relativ mare de politisti ai IPJ Harghita, cu functii de conducere, se afla in relatii de rudenie (fini) cu seful IPJ Harghita, Moldovan Radu-Sandu (de ex. Radu Gheorghe, sef birou silvic; Bucur Fanel, sef Serviciu Ordine Publica, Nica Nicolae, Sef Politie circulatie s.a.).

- Un functionar public si patronul unei firme de exploatare a lemnului din Plaiesii de Jos l-au indus in eroare pe un proprietar de pasune impadurita, cu neadevaruri privind obtinerea de subventii APIA pe viitor, determinandu-l pe acesta sa vanda 1 ha de padure la un pret derizoriu

- Unii politisti sunt aparent coproprietari de firme de prelucrarea lemnului, proprietari de camioane transport lemn, pensiuni samd.

- Politisti care s-au implicat activ impotriva mafiei lemnului au fost hartuiti administrativ de catre superiori (sef IPJ), multi dintre politistii afectati hotarandu-se sa se pensioneze inainte de termen iar unul dintre ei a fost condamnat abuziv la 2 ani de inchisoare cu executare.

16

Sus: Uneori, nu hotii ajung aici ci cei care-i vaneaza. (Sursa foto: http://www.snlp.ro/ )

- Moldovan Radu-Sandu (MRS) ar fi devenit seful IPJ Harghita pe criterii politice (interventia fostului prefect si actual ministru Mircea Dusa), si nu pe criterii de competenta;

- Seful IPJ Harghita, MRS, a tolerat taieri ilegale de padure pe o suprafata de aprox. 300ha pe raza mun. Toplita.

- Seful IPJ Harghita, MRS, a batut cu salbaticie si torturat, inainte de 1989, impreuna cu alti militieni, zeci de tineri din Miercurea Ciuc.

- Plangerile penale impotriva sefului IPJ Harghita privind actele de tortura comise inainte de 1989 s-au incheiat, in urma unor amenintari din partea invinuitului la adresa victimelor, in vederea retragerii plangerii, cu N.U.P. - neinceperea urmaririi penale.

- Seful IPJ Harghita a fost detasat in toamna anului 2012 la Bucuresti unde a obtinut unul dintre cele mai inalte posturi din Ministerul Administratiei si Internelor (Adjunct Sef Corp de Control), tocmai in perioada in care la Plaiesii de Jos se desfasurau razii si cercetari privind ilegalitatile in exploatarile forestiere tolerate sau protejate chiar de el.

Lui MRS i se atribuie o serie de acte de violenta fizica unele soldate cu spitalizari, sechele si pensionari impotriva mai multor politisti ai IPJ Harghita, unii dintre ei cu functie de conducere, aflati in subordinea lui, fara ca victimele sa fi avut curajul sa vorbeasca in public despre acestea resp. sa faca plangeri penale impotriva lui MRS. Pentru a le cumpara tacerea, pe unele dintre victime MRS le-ar fi promovat in functie. (Pentru marturia completa, vezi anexe.)

- Seful IPJ Harghita ar folosi resursele institutiei (masina, personal) pentru a-si pazi vila din cartierul Secen.

- Seful IPJ Harghita strange informatii, folosindu-se de resursele Politie, despre persoane/politisti pe

17

care ii considera incomozi sau periculosi pentru interesele sale personale.

- Seful IPJ Harghita beneficiaza aparent de interceptari ale telefoanelor unor persoane incomode lui.

- Persoanele care investigheaza implicarea sefului IPJ Harghita in afacerile ilegale cu lemn sunt urmarite pe raza comunei Plaiesii cat si in afara judetului Harghita.

- Despre persoane din interiorul Politiei care se opun vointei sefului IPJ Harghita se spune ca li s-ar transmite amenintari, voalate sub forma de sfaturi prietenesti

- Exista certitudinea ca vilele sefului IPJ Harghita de la Secen si Tg. Mures (str. Intre Movile nr. 1), construite in extravilan, au fost realizate fara autorizatii de construire si/sau planuri urbanistice si avize legale. Procesul de intrare in legalitate al respectivelor vile nu a fost inca finalizat.

- Fostul sef de sectie Tusnad, Voicu Vasile, ar fi avut o firma de prelucrat material lemnos in jud. Vrancea.

- Politistul Voicu Vasile este proprietarul unei pensiuni (Hotel Bradul), la Tusnad Bai, fara ca aceasta sa figureze in declaratia de avere a acestuia.

- Voicu Vasile ar fi condus, cu masina Politiei, sotia unui patron de firma de prelucrare a lemnului din Plaiesii de Sus, la scoala de soferi;

- Voicu Vasile ar fi vandut permise de conducere unor persoane din Plaiesii de Jos, implicate in furtul de lemne, la pretul de 500 Euro/buc.

- Patronul unei firme de prelucrare lemn din zona Ghimes/Gyimes ar fi construit, gratuit, mai multor politisti din Miercurea Ciuc cabane in cartierul Secen/Miercurea Ciuc in schimbul protectiei unor afaceri ilegale cu lemn.

- Exista vechi lucratori in firmele de prelucrare a lemnului (furat) care afirma ca pot da amanunte privindu-i pe politistii carora le-au livrat material lemnos.

- La condamnarea pentru fapte de coruptie, la 3 ani si 8 luni de inchisoare cu suspendare, un fost presedinte de composesorat din Plaiesii ar fi beneficiat de sprijinul unei persoane influente in vederea obtinerii suspendarii.

- De pe raza comunei Remetea/Gyergyoremete, cu 5000 de locuitori, avand un post de politie cu 5 politisti, in ultimii 10-15 s-au furat mai multe mii de mc de lemn, fara ca hotii mari sa fi fost prinsi. In schimb sanctiunile erau aplicate aproape exclusiv hotilor mici.

- In unele cazuri de furt organizat de lemn, pe raza comunei Remetea camioanele cu lemn erau escortate de catre masina politiei, existand aparent si inregistrari video care probeaza acest lucru.

- Seful Politiei Gheorgheni, Diaconita Vasile, ar fi refuzat, in 2012, sa primeasca si sa inregistreze o plangere penala intocmita de unii membri ai composesoratului Joseni, motivand ca cererea nu ar fi fost formulata corect in limba romana cu toate ca legea obliga autoritatile sa primeasca orice fel de petitie,

18

legea permitand si depunerea de plangeri in limba maghiara.

- Parchetul de pe langa Judecatoria Gheorgheni a decis N.U.P. fata de invinuitii pentru sustragerea a 18.000 RON din seiful composesoratului Joseni, in ciuda faptului ca acestia au recunoscut fapta.

Sus: Casierul Composesoratului Joseni la returnarea banilor sustrasi din seif (Sursa foto: Alfalu TV; captura de ecran TV)

- Toate demersurile facute de membrii composesoratului Joseni pentru a obtine o condamnare a invinuitilor privind sustragerea a 18.000 RON, au esuat pana in prezent.

- Inspectori silvici afirma ca documentele unor amenajamente silvice sunt falsificate, cu premeditare, astfel incat sa se justifice taierea legala a unei mase lemnoase cat mai mari.

- Cenzorul composesoratului Joseni este angajat al unei banci, cu toate ca regulamentul composesoratului interzice aceasta combinatie de functii.

- La unele composesorate se practica depunerea unor sume provenite din exploatarea lemnului, in conturi bancare, fara ca dobanda sa fie apoi redistribuita membrilor.

- Unii patroni de firme de exploatare si prelucrare a lemnului, cu legaturi in mediul interlop beneficiaza, aparent, de protectie din partea unor persoane influente din anturajul dlui. Teodor Melescanu, director SIE (Serviciul de Informatii Externe), prin Peter Imre, un om de afaceri din Miercurea Ciuc si Bucuresti totodata ginerele dlui. Melescanu.

19

- Un tanar padurar ar circula cu o masina occidentala, in valoare de aprox. 8000 Euro si cu o motocicleta facuta la comanda, ce ar fi costat 10.000 de Euro lucru greu de justificat din venituri realizate legal.

- Acelasi padurar ar avea, impreuna cu alt lucrator silvic, un 'gater' de taiat lemne.

- In urma descoperirii unui furt de aprox. 100 mc de de lemn pe raza comunei C., al carei padurar ar fi in relatii de prietenie cu persoane din conducerea IPJ Harghita, in urma unor interventii de la Miercurea Ciuc hotul de lemne ar fi fost lasat in pace.

- In urma descoperirii unei taieri ilegale a peste 700 de arbori in zona Joseni, comisia de constatare, dupa ce intocmise si semnase un prim proces verbal, a intomcit ulterior, prin fals intelectual, un alt proces verbal, astfel incat valoarea pagubei sa fie cu putin sub limita de 100.000 Lei pentru ca fapta penala sa se incadreze in alta categorie, mai favorabila faptasului.

- Cand li s-a cerut, din partea composesoratului Racu, sprijinul pentru prinderea hotilor de lemne, reprezentanti ai Politiei Vlahita ar fi spus Nu avem competenta pe aceasta problema. si Situatia este scapata de sub control si nu avem ce face!

- Un politist protejat de MRS ar fi furat pentru acesta piatra ornamentala din cariera Racu. Cu toate ca a fost prins, nu a fost sanctionat.

- La Camera Deputatilor cat si la unele Ministere au fost depuse documente totalizand aprox. 700 (sapte sute) pagini, privind mafia lemnului din jud. Harghita. Cu toate ca multi parlamentari pareau foarte bine informati despre problema, nu s-a intamplat practic nimic pentru remedierea acesteia. Mai mult, MRS nega, intr-o discutie cu un cetatean implicat impotriva mafiei lemnului insasi existenta fenomenului de mafie a lemnului in judetul Harghita.

- Cu ocazia alegerilorr general din 2000 si 2004, de pe rafturile Comisiei de cercetare a abuzurilor din Camera Deputatilor ar fi fost sustrase si aruncate un numar de dosare privind mafia lemnului.

- In urma arestarii politistului Voicu Vasile, unul dintre 'hotii de lemne' si colaborator al lui Voicu Vasile, si-ar fi vandut/dus in alta parte majoritatea utilajelor (inclusiv un camion) si a parasit, temporar, localitatea Plaiesii. Posibil ca astfel a incercat sa stearga urmele unor fapte ilegale.

7.DIAGNOSTIC / IPOTEZA DE LUCRU

In baza simptomelor prezentate mai sus, singurul diagnostic plauzibil pentru boala constatata in localitatile afectate de furtul organizat de lemne este, din punctul nostru de vedere, urmatorul:

Reprezentanti de la toate nivelurile autoritatilor cu competente in domeniu, oameni de afaceri si angajati ai acestora creeaza si mentin, in interes propriu ilegitim, haosul si abuzul in domeniul retrocedarii si gestionarii fondului forestier.

20

Urmare a acestor practici apar daune insemnate si de durata pentru proprietarii de drept a respectivelor terenuri, pentru mediul inconjurator, pentru comunitatile locale, cat si pentru statul de dept, democratie, convietuirea interetnica si pacea sociala.

In baza exemplificarilor din capitolele urmatoare vom incerca sa confirmam sau sa infirmam ipoteza de lucru de mai sus.

8.MARTURII, EXEMPLIFICARI, STUDII DE CAZ

Prezentam mai jos, succint, douasprezece cazuri de malpraxis, din mai multe comune din jud. Harghita, privind retrocedarea si gestionarea padurilor. Inainte de stabiliarea, fara echivoc, a faptelor, primeaza desigur prezumtia de nevinovatie. Vazand insa neimplicarea parca ostentativa si pe termen lung a autoritatilor resp. implicarea lor deseori partinitoare/corupta in chestiunea retrocedarii si exploatarii padurilor, constatam ca in acest fel hotii (de terenuri si lemn) si cei care-i sprijina beneficiaza, de ani sau decenii, de o continua, aparent interminabila, nevinovatie, sfidatoare la dresa celor pagubiti.

Din acest motiv ne-am hotarat sa redam marturiile localnicilor, cu nominalizarea unora dintre cei implicati. In plangerile catre Politie/Parchet si DNA vom indica toate numele persoanelor despre care avem cunostinta, suspectate de comiterea unor infractiuni privind retrocedarile si gestionarea padurilor.

8.1. Discriminare la retrocedari, abuz la improprietariri Persoane influente si corupte refuza retrocedarea unor terenuri/paduri pentru cei indreptatiti, in schimb acestea se improprietaresc reciproc, in mod abuziv. Iata cum functioneaza 'schema':

Primarul comunei X semneaza, pentru persoane apropiate lui sau pentru protectorii mafiei lemnului (padurari, angajati prefectura/CJ, conducatori composesorate, etc.), in mod abuziv, fise de punere in posesie cu terenuri si paduri, fara ca aceste persoane sa fie mostenitorii de drept a respectivelor terenuri nationalizate/colectivizate in perioada comunista. Fisa de punere in posesie ajunge apoi la Prefectul/Subprefectul judetului care la randul lui o semneaza, urmand ca si persoane apropiate lui sa fie printre beneficiarii acestor improprietariri abuzive.

In baza fisei de punere in posesie se emite titlul de proprietate asupra terenului (semnat de Prefect/Subprefect) dupa care se intabuleaza terenul in cartea funciara. Aceasta se realizeaza cu ajutorul unui notar, inrudit cu un membru influent al unui composesorat pagubit de respectiva intabulare. Unele persoane influente pe linie de partid (de ex. UDMR) pot dobandi in acest mod, prin bunavointa celor de la Prefectura, resp. prin schimburi de terenuri cu unii localnici chiar si sute de hectare in zonele cele mai favorabile sau chiar privilegiate (paduri, pasuni, zone cu izvoare de apa minerala), in timp ce multi proprietari de drept ale unor terenuri/paduri sunt discriminati in mod sistematic, ei fiind purtati de la o institutie la alta, deseori fara a reusi sa fie pusi in posesie cu titlu de proprietate. Mai mult, cei care se impotrivesc practicilor abuzive privind improprietaririle sunt discriminati sau chiar hartuiti de catre alte institutii (de ex. Ocol Silvic, Politie, Primarie/CL), lemnul furat de pe terenurile opozantilor ajungand uneori chiar la gaterele din proprietatea unor politisti sau la padurarii care tocmai isi construiesc o

21

vila si/sau o pensiune.

Sus: Padurile sau alte terenuri valoroase sunt ravnite si de alte persoane decat de proprietarii/mostenitorii legitimi.

De la un topogaf s-a aflat ca reprezentantul Prefecturii i-ar fi permis, in mod abuziv, unei persoane influente politic sa achizitioneze si sa schimbe terenuri chiar si de la morti, fara a se trece, inainte de schimbul de terenuri, prin etapele necesare ale succesiunii/mostenirii. In felul acesta ar fi fost pagubit si statul cu sumele (considerabile) aferente procesului de succesiune.

Inventarul unor suprafete de padure obtinute/intabulate aparent in mod ilegal (pe nume propriu sau al unor persoane apropiate), de catre persoane asociate cu gospodarirea frauduloasa a padurilor de lemne de pe raza comunei X:- Persoana de conducere nr. 1 a composesoratului: 30 hectare padure, constand din 20ha si cabana forestiera, in locatia A si 10ha, in locatia B;- Sotia persoanei de conducere a composesoratului: 10ha, in locatia C;- Persoana de conducere nr. 2 a composesoratului: minim 20ha, in locatia D;- Persoana din comisia de supraveghere financiara a composesoratului: minim 20ha, in locatia E;- Padurar si sef comisie retrocedari paduri: 10-20ha, in locatia F - Notar public: minim 10ha, in locatia G;- Primar: 30 ha, in locatia H;- Peprezentant Prefectura: 30ha, in locatia I

8.2. Afaceri pe cont propriu cu padurile si pasunile composesoratului Cazul composesoratului X din jud. Harghita, pradat de un grup de interese ilicite In composesoratul X de pe raza comunei Y, domnul Z a ajuns persoana cu functie de conducere, in ciuda faptului ca, nefiind proprietarul/mostenitorul unor paduri, conform legii si a a statutului composesoratului NU ar fi avut voie sa fie nici macar membru, cu atat mai putin membru cu functie de conducere. Statutul de membru si presedinte al composesoratului i l-ar fi rezolvat' insa notarul A,

22

acesta fiind cumnatul dlui. B, alt membru cu functie de conducere in composesorat. Asadar, strict legal, de la infiintarea composesoratului, la inceputul anilor 2000, si pana in prezent, acesta a fost reprezentat in mod ilegal, actele semnate de reprezentantul sau fiind nule de drept.

Dl. X, impreuna cu persoane din conducerea Primariei comunei Z, au permis timp de mai multi ani vanzarea de material lemnos, in stil mare, din proprietatea composesoratului, fiind protejati de unul sau mai multi politisti. Una dintre metodele aplicate pt. a ajunge la lemn ar fi fost solicitarea si eliberarea de acte false de exploatare/transport, pe numele unor persoane decedate. La marcarea arborilor pentru taiere, padurarii ar fi comis la randul lor abuzuri, marcand mult mai multa masa lemnoasa decat se aprobase initial conform unor marturii, in loc de 4ha chiar si 40ha.

Domnul X solicita si obtine in afara de aceasta, in nume propriu, in mod ilegal, subventii agricole pentru unele dintre terenurile agricole ale composesoratului (pasuni/fanate). Plangerea penala impotriva lui se solutioneaza insa cu N.U.P. (neinceperea urmaririi penale), emis de procurorul C. In sedintele composesoratului, cenzorul acestuia, dl. D, prezinta membrilor nemultumiti ai composesoratului decizia N.U.P. ca pe o dovada a corectitudinii dlui. X. Cercetarile DNA in aceeasi speta vor duce insa in scurt timp la condamnarea dlui. Z la inchisoare cu suspendare fara ca procurorul C sa fi fost si el sanctionat pentru emiterea evident abuziva a N.U.P. In ciuda condamnarii sale, dl. Z nu ar fi predat stampila composesoratului nici pana in prezent. La limitarea sentintei de condamnare, cu suspendare, ar fi contribuit dl. D, cumnatul dlui. A, notarul; dl. D fiind totodata o persoana influenta in conducerea aceluiasi composesorat. Ca si fapt divers, in pensiunea si restaurantul dlui. D, situat intr-o locatie privilegiata din Miercurea Ciuc sunt cazati, la recomandarea conducerii IPJ Harghita, insasi inspectorii care vin in control din partea unor ministere la institutiile cu competente in domeniul exploatarilor forestiere din jud. Harghita.

Faptul ca acest furt organizat, descris mai sus, in care fusesera implicati si unul sau mai multi politisti locali NU a fost combatatut de conducerea IPJ Harghita, arata ca conducerea Politiei judetene cel putin a tolerat, ani in sir, aceasta stare de fapt..

Pe de alta parte, din cele 800 (optsute) hectare pasune/faneata proprietate ale composesoratului s-ar fi depus cereri pentru subventii agricole doar pentru 80 (optzeci) de hectare. Astfel apare intrebarea fireasca, cine a solicitat/obtinut subventiile pentru restul de 720ha ce-i apartin composesoratului.

Din informatiile unor persoane credibile si competente in probleme de restituire am inteles ca, la nivel de Prefectura se refuza, aparent cu indarjire, reevaluarea unor decizii de improprietariri abuzive, deoarece asceasta ar crea un precedent si multi solicitanti ar putea clama acelasi drept si pentru ei, urmand ca persoanele ce au dobandit terenurile in mod abuziv sa le piarda. Aceasta pare a fi una dintre marile mize ale conflictelor aferente retrocedarii terenurilor, in multe zone ale tarii, deoarece de reimpartirea corecta sau preferentiala a terenurilor depinde, pe cale de consecinta, la scara intregii tari, insasi (re)directionarea unor fluxuri semnificative de bani, de ordinul milioanelor si chiar miliardelor de Euro (vanzare lemn, vanzare terenrui, subventii agricole etc.), astfel incat banii ajung ORI la cei carora li se cuvin in mod legal (deseori cei care avusesera de suferit de pe urma fostului regim comunist), ORI la grupurile de interese ilegitime si structurile de putere ca cele descrise mai sus (acestia fiind deseori fosti sustinatori si beneficiari ai regimului comunist si a perioadei tulburi de dupa 1989).

23

8.3. De cand v-ati intors in sat creeati doar probleme!Cazul Bodo Arpad si Rozalia, sat Plaiesii de Sus, com. Plaiesii de JosConform propriei marturii, in anul 2000 dl. BODO ARPAD (BA) a marcat si taiat in mod legal, pe propriul teren, 40 mc de lemn de esenta rasinoasa, pentru scanduri, dupa care l-a transportat la un gater din Plaiesii de Sus (proprietar: Mihaly Istvan). Primarul comunei a emis insa un act catre Ocolul Silvic (din com. Sanmartin, la aprox. 20 km distanta), care stipula, in mod echivoc, ca padurea respectiva nu i-ar apartine lui BA ci lui Szabo Maria Magdolna, din Sf. Gheorghe. In consecinta, Ocolul Silvic ar fi emis un document de transport pentru lemnul taiat de Bodo Arpad pe numele dnei. Szabo Maria Magdolna, iar lemnul ar fi fost vandut in mod abuziv catre alt gater din com. Plaiesii, fara informarea prealabila a lui BA. In urma unei expertize topografice comandate de dl. BA a reiesit ca arborii fusesera marcati si taiati in mod legal de pe terenul proprietate a dlui. BA. In ciuda expertizei topografice, raspunsul Politiei Judetene Harghita la reclamatia dlui. BA a fost ca Arborii NU au fost taiati de pe proprietatea dumneavoastra.

In anul 2004 i s-a furat fam. Bodo noua brazi, in valoare de 3000 RON (dosar nr. 1412/P/2005). Prin sentinta, din 2013(!), se dispune clasarea cauzei, deoarece s-a implinit termenul de prescriptie.

Sus: Lemn nemarcat (=taiat ilegal/furat), depozitat la marginea satului Plaiesii de Sus

Aproximativ in 2007, un furt de cinci arbori a putut fi solutionat doar cu interventia personala, pe teren, a pagubitilor, acestia reusind sa identifice, la un gater, lemnul furat, deoarece gasisera intr-un sant capetele marcate, taiate, ale arborilor furati din padurea lor. Cu acea ocazie, politistul Chiriac Florin i-ar fi zis lui BA ca acesta creeaza doar probleme in sat. Per total, familiei Bodo i s-a furat, conform propriilor declaratii, aprox. 72 mc de lemn (valoare astazi: aprox. 80 lei/mc in picioare X aprox. 230 lei/mc taiat = 18.400 Lei). Au depus aprox. 4-5 plangeri. Doua cazuri au ramas nesolutionate iar unul s-a prescris.

In privinta unor suprafete de paduri (de mai multe zeci de hectare) solicitate pentru retrocedare in 2005, in ciuda existentei actelor doveditoare necesare, fam. Bodo ar fi fost trimisa, pentru rezolvarea problemei, pe rand, de la Prefectura la Romsilva, de acolo la Primaria Plaiesii de Jos, de acolo la Composesoratul Imper si de acolo din nou la Primarie, fara sa fi fost repusa, pana in prezent, in posesie.Mai mult, conform declaratiilor dlui. BA, autoritatile locale din Plaiesii de Jos ar fi permis, fara acordul

24

lui Bodo Arpad, marcarea pentru taiere a unor arbori, pe suprafetele cerute de fam. Bodo pentru retrocedare, dupa care ar fi vandut lemnul taiat presedintelui unui composesorat, deoarece unii functionari ai Primariei isi adjudecasera deja, aparent ilegal, respectiva suprafata de teren.

Privind retrocedarea unor terenuri in apropierea unor izvoare de apa minerala langa Plaiesii, acestea au fost retrocedate doar unui co-mostenitor a dl. BA, o persoana aparent influenta la Miercurea Ciuc, insa nu si familiei lui BA care prezentase aceleasi documente doveditoare ca si ruda care a intrat in posesia terenurilor.

Patronul unei firme de exploatare a lemnului, suspectat de multiple furturi de lemn, a agresat-o fizic, in 2007, pe dna. Bodo Rozalia, strangand-o de gat. Dna. Bodo a depus plangerea la Politia Plaiesii, insa politistul Bucur Ion a tergiversat in repetate randuri inregistrarea plangerii, astfel incat aceasta a fost uitata timp indelungat, astfel incat fapta, aparent, s-ar fi prescris, ceea ce a dus la neinceperea urmaririi penale a invinuitului aceeasi persoana, dealtfel, care aprox. in luna aprilie ar fi intrat cu forta in casa unei familii din Imper si i-ar fi batut crunt pe unii membri ai acesteia. Mai mult decat atat, politistul Bucur, ar fi emis un document din care reiesea ca dna. Bodo l-ar fi provocat de fapt pe invinuit s-o stranga de gat.

Conform ultimelor declaratii ale dlui. Bodo, acelasi patron de firma care ii agresase sotia, dupa ce fusese cercetat in 2012/13 de Politie/DNA, ar fi facut, dupa intoarcerea sa in satul Plaiesii de Sus, in ziua de 2 si 3 iunie 2013, gesturi agresive si deosebit de vulgare la adresa lui.

8.4. Poti sa mergi pana la stele si tot eu voi primi castig de cauza!Autori cunoscuti, indemnati de un padurar, i-au furat lui Sillo Imre, aprox. 0,6 ha de padure, dar Politia si Parchetul nu-i trag la raspundere pe faptasi. (Dosar nr 2140/P/2006)Aproximativ in 2004, lui VELCZ LAJOS/LUDOVIC (VL), socrului lui Sillo Imre (SI), cu domiciliul in satul Iacobeni, com. Plaiesii de Jos, i s-au retrocedat 1,5ha de padure mixta de fag si rasinoase, din care aprox. 0,6ha rasinoase. La identificarea si marcarea parcelei retrocedate a fost prezent si padurarul BALAZSI ANTAL (BA) din aceeasi comuna. Impreuna cu acesta au scris cu vopsea pe mai multi copaci ce marcau limita proprietatii numele de VELCZ LAJOS. La fel procedase si vecina dlui. Velcz care-si inscriptionase arborii cu numele de TODORAN JULIANA.

(Jos: Sillo Imre, cu documente doveditoare)

Totusi, in 23 mai 2006 arborii de esenta rasinoasa de pe parcela lui Velcz/Sillo au fost taiati abuziv si fara marcaj prealabil, la comanda lui BA si pregatite ca sa fie duse de la fata locului. Paguba pt. Vecz/Sillo a fost de aprox. 10.000 Lei. Explicatia ulterioara a lui BA a fost ca muncitorii forestieri ar fi confundat parcela dlui. Velcz cu cea a dnei Todoran asta in ciuda faptului ca la cativa metri de arborii taiati mai stateau in picioare arborii cu numele proprietarilor inscriptionate pe ei(!). BA avea sa afirme mai tarziu in fata instantelor ca s-ar fi obtinut si aprobare de taiere pe numele dnei. Todoran cu toate ca dna. Todoran decedase cu 2 ani inainte de taiere(!).

25

In timpul vizitei comisiei de constatare, din care faceau parte pagubitii, politisti si padurari printre ei si BA , acesta a recunoscut fata de SI ca el insusi (adica BA) ar fi comandat furtul, propunandu-i lui SI sa rezolve problema pe cale amiabila, ceea ce dnii. Velcz si Sillo au si acceptat, in baza unei intelegeri verbale. (Comisia de constatare nu le-a predat insa pagubitilor niciun fel de proces verbal sau alt act constatator de la fata locului.) Dupa ce le platise pagubitilor suma infima de doar 200 (doua sute) Lei, padurarul BA nu a mai platit timp de un an nimic si nici nu mai raspundea la telefon, motiv pentru care dl. Sillo i-a solicitat sefului IPJ Harghita, MRS, o a doua inspectie de constatare. Acest control a avut loc in 16. 01. 2006, fara ca fam. Velcz/Sillo sa fi primit ulterior vreun raspuns de la autoritati.

Sus: Fotografie realizata in timpul unei inspectii pe teren pentru constatarea furtului din padurea lui Velcz Lajos, din care rezulta ca se taiasera minim 35 de arbori. La urmatoarea inspectie autoritatile aveau sa consemneze insa doar 16 arbori taiati.

Au urmat doua audiente la seful IPJ Harghita si doua deplasari pe teren ale unor noi comisii de constatare care, de data aceasta au numarat doar 16 cioturi in loc de 35, cate se numarasera initial. Cu ocazia unei asemenea inspectii pe teren, insasi politistul Radu Gheorghe, seful biroului de combatere a delictelor silvice din cadrul IPJ Harghita i-ar fi recomandat insistent lui SI sa ajunga la o intelegere amiabila cu padurarul BA. Cel din urma l-ar fi sfidat apoi pe SI, spunandu-i ca Poti sa mergi de aici si pana la stele si tot eu voi primi castig de cauza!

In 2008 cazul a ajuns la Parchet si de acolo in fata instantelor judecatoresti. Acestea au hotarat ca cei 200 de Lei primiti de SI de la BA ar fi fost suficienti ca si despagubire, ca faptasii nu trebuiesc sanctionati in vreun fel, iar cheltuielile aferente judecatii NU ii vor fi restituite partii vatamate. SI afirma ca cererea si aprobarea de taiere pe numele defunctei Todoran Juliana, documente despre care BA afirmase ca ele ar fi fost emise, NU au fost de gasit in dosarul de judecata.Un rol dubios in timpul procesului l-ar fi jucat si cativa experti/ingineri silvici (Petresz Csaba) care au reevaluat in mod abuziv, prin fals intelectual, pagubele produse, calculand pagubele dupa pretul mult

26

mai ieftin al lemnelor uscate/ pentru foc, asta cu toate ca lemnul taiat fusese lemn pentru constructii si deci mult mai valoros decat cel pentru foc.

In toamna anului 2012, SI a depus o plagere la DNA Tg. Mures impotriva padurarului BA, a politistului RGh si a inginerului silvic Petresz Csaba, fara sa fi primit, pana in prezent, un raspuns. Nu vreau altceva decat sa fiu despagubit! Alte pretentii nu am., spunea SI in incheierea discutiei cu subsemnatul.

8.5. N.U.P. pentru sustragerea a 18.000 Lei dintr-un seifCazul fraudei din casa Composesoratului Joseni, relatat de Gall AntalIn 2012, in urma unor verificari efectuate de un grup de membri nemultumiti cu practicile conducerii composesoratului Joseni (grup din care facea parte si Gall Antal/GA), acestia au constatat ca din seiful composesoratului Joseni lipsesc 18.000 Lei, acestia dorind sa sesizeze apoi acest fapt la seful Politiei Gheorgheni, dl. DIACONITA VASILE (DV). DV ar fi refuzat insa sa primeasca si sa inregistreze plangerea(!), pe motiv ca nu ar fi fost scrisa corect in limba romana. (Mentionam ca Constitutia si legea obliga autoritatile sa primeasca si sa inregistreze orice fel de petitie, inclusiv cele in limba unei minoritati nationale.)

Sus: Gal Antal, din Gheorgheni, membru al Composesoratului Joseni, isi prezinta punctul de vedere, impreuna cu documente doveditoare.

Jos: Declar pe raspunderea mea ca nu stiu dece am acest minus in caserie. Joseni, la 17. 02. 2011. Asadar casierul Composesoratului a admis, in scris, ca nu cunoaste motivele pentru care ii lipsesc

27

18.000 Lei din caserie...

Intorsi de la Politia Gheorgheni la sediul composesoratului Joseni, dl. GA si alti martori au constatat ca in birourile composesoratului se afla insasi DV, seful Politiei Gheorgheni, care venise si el la Joseni si aparent le dadea instructiuni celor din conducerea composesoratului (suspectati de sustragerea banilor) cum sa procedeze pentru a NU le inmana grupului de membri opozanti documente contabile relevante pentru elucidarea cazului.

Aproximativ in ziua urmatoare, casierul si cenzorul composesoratului (cel din urma era angajat la sucursala BRD din Gheorgheni fiind astfel incompatibil cu functia de cenzor) au adus personal la sediul composesoratului 19.000 Lei (1000 Lei mai mult decat fusesera sustrasi), bancnotele fiind aduse de la BRD Gheorgheni, cum se putea constata chiar de pe panglicile de hartie ce tineau stranse teancurile de bancnote. Casierul si cenzorul au admis, in scris, ca nu puteau explica dece lipsise din casa/seiful composesoratului, fara acte doveditoare, suma de 18.000 Lei. Returnarea banilor si discutiile aferente au fost filmate in extenso de catre un operator video.

Sus: Decizie N.U.P. a Parchetului Gheorgheni, emisa de Prim-procuror Majeczki Izabella, in favoarea casierului Composesoratului Joseni. Motivare, printre altele: invinuitul [a declarat ca] nu si-a insusit banii pentru a-i folosi in interes propriu sau pentru altul.

In urma unei plangeri penale depuse impotriva celor doua persoane suspectate de sustragerea banilor, Parchetul a emis N.U.P., prin Prim-procuror MAJECZKI IZABELLA, motivand, printre altele, ca banii a fi fost luati din seif si dusi la domiciliul cenzorului (fara actele contabile necesare) pentru a-i pastra intr-o mai mare siguranta(!) decat in seiful composesoratului, grupul de membri nemultumiti ai composesoratului fiind considerati in motivatie un potential pericol pentru siguranta acelor bani.

Mai mult, in urma unor intalniri publice spontane a aprox. 60 de membri ai composesoratului, ce au avut loc mai tarziu, Politia ar fi trimis forte de ordine pentru a-i filma si apoi sanctiona, in mod abuziv, cu mai multe sute de Lei, DOAR pe acei participanti la intalnire considerati opozanti ai actualei conduceri a composesoratului pe motiv ca ar fi organizat o 'adunare neautorizata'. In adevar, acea

28

intalnire spontana nu se incadra nicidecum in prevederile si asa generoase ale Legii nr. 60/1991 privind adunarile publice, lege ce NU specifica dealtfel ca adunarile publice trebuiesc aprobate, ci trebuiesc doar anuntate autoritatilor locale.

8.6. Ne batem joc de taranii care ne hranescCazul Lakatos Franciska (LF) si Lakatos Sandor (LS), din com. Plaiesii de Jos, furati cu 2ha de padurePe cat pare de neinsemnat si modest acest caz, pe atat este de tipic: Dna. LF, in varsta de aprox. 75 de ani, are un handicap fizic in urma unui accident cu un utilaj agricol, iar fiul ei in varsta de aprox. 40 de ani suferise in trecut o infectie cu ingrasaminte chimice. Ambii traiesc din mica lor gospodarie agricola, producand cartofi si lapte, laptele fiind comercializat unei firme de prelucrare.

Conform propriilor declaratii, LF si LS, din totalul de aprox. 13ha de teren mostenite, ar fi solicitat pentru retrocedare doar 3ha de teren, insa nu ar fi primit decat 1ha de faneata impadurita, restul fiind luat de Primarie, conform declaratiei dnei. LF. Pentru masuratorile topografice la acel teren de 1ha LF si LS ar fi platit unui topograf suma de 1000 (unamie) Lei ceea ce reprezenta un efort financiar semnificativ pentru ei. Totusi, topograful NU a incheiat masuratorile.

Sus: Dna. Lakatos a mostenit 13ha de teren din care a solicitat doar 3ha si a primit, intr-un final, 1ha de pasune impadurita pe care s-a vazut apoi nevoita s-o vanda pt. 1500 Lei.

La scurt timp dupa inceperea masuratorilor, LF si LS au fost abordati de catre un patron al unei firme de exploatare a lemnului, cat si de un functionar public, cei din urma inducandu-i in eroare ( abuz de incredere) pe LF si LS, in sensul ca subventiile APIA nu vor mai fi platite incepand cu 2013 decat pentru terenuri cu masuratorile topografice finalizate, determinandu-i astfel pe LF si LS sa vanda

29

terenul de 1ha catre proprietarul firmei forestiere, la un pret derizoriu de 1500 Lei.4

Fiind ocupati cu gospodaria agricola, fiind pe deasupra pagubiti cu o suma de bani, necunoscand procedurile autoritatilor, cei doi nu isi pot obtine, faptic, terenul ce nu le fusese retrocedat; ei simtindu-se totodata inselati de catre topograf, patronul firmei forestiere si de catre Primarul comunei.

8.7. Ce credeti ca sintem la Palermo?Tentativa de omor la Joseni/Gyergyoalfalu asupra lui Pal Imre, un localnic si membru de composesorat, 'incomod' pentru mafia lemnului.Asupra lui Pal Imre (PI) din com. Joseni, implicat impotriva mafiei lemnului si a unor cariere de piatra ilegale5 dintr-un sit Natura 2000 din zona Varfului Bucin (mtii. Gurghiu) s-a comis, in 23 aprilie 2010, o tentativa de omor.

Posibilul motiv: PI intocmise, in 2009, impreuna cu un fost deputat UDMR, fost membru al Comisiei de cercetare a abuzurilor, coruptiei si pentru petitii din Camera Deputatilor un dosar de 700 (sapte sute) pagini despre increngaturile mafiei lemnului in mediul politic cat si in Politia judeteana, pe care l-au depus la mai multe ministere cat si la Camera Deputatilor (sesizare nr. 14737/09. 12. 2009). In baza documentatiei IPJ Harghita a deschis dosarele penale nr. 79/P/2010, 82/P/2010, 53/P/2010, 31/P/2010, 1293/P/2009. Cercetarea acestor cazuri deosebit de grave s-a tergiversat, pentru a se finaliza apoi cu emiterea unor N.U.P.-uri in serie.Pana in prezent, cazul tentativei de omor nu a fost solutionat, cu toate ca cei trei invinuiti sunt cunoscuti Politiei (Domokos Karoly6 din Miercurea Ciuc, Penciuc Catalin si Bota Ioan din Deva). Persoanele suspectate a fi comandat tentativa de omor provin, conform lui Pal Imre, din cercul unor localnici deranjati de implicarea lui PI.

Cand dl. Pal Imre a mers, in 26. 10. 2010, in audienta la MRS, seful IPJ Harghita, pentru a afla in ce stadiu se afla dosarul penal (423/P/2010) pivind tentativa de omor, MRS l-ar fi primit cu foarte mare ostilitate, intrebandu-l cu o atitudine si cu gesturi amenintatoare daca a venit cumva sa-si ceara scuze(!) de la el, deoarece Pal Imre indraznise sa vorbeasca, inainte de tentativa de omor, la cateva posturi TV nationale despre existenta mafiei lemnului in Harghita7. Deoarece, conform lui MRS8, in judetul

4 Conform antecontract vanzare-cumparare depus la Primaria Plaiesii de Jos in 21. 09. 2011, cu nr. inregistrare 2753 si nota manuscris privind realizarea tranzactiei.5 Cariera de piatra din situl Natura 2000 Gurghiu-Caliman (ROSCI0019), situata in U.P. 6, u.a. 110N s-a deschis in baza contractului de concesiune nr. 510/29. 11. 2006 dintre Composesoratul Joseni si s.c. Arthur S.A., un contract incheiat ilegal, deoarece lipsea acordul Adunarii Generale a Composesoratului. Politia a intocmit dosar penal, fara a prezenta insa, pana in 2013, o solutie.6 Domokos Karoly (DK) fusese condamnat la sfarsitul anilor 80 pentru omor, el fiind totodata autorul revoltei detinutilor de la Penitenciarul Gherla, din 1990, iar la sfarsitul anilor 90 ajunsese unul dintre apropiatii si bodygarzii infractorului Csibi Istvan. Sursa: Razmerita la penitenciarul Gherla. Jurnalul National; LINK: http://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/condamnat-la-moarte/gherla-razmerita-din-30-august-1990-xix-13914.html. In decembrie 2011, Domokos Karoly si doi complici, dintre care un fost gardian al Penitenciarului Arad, au incendiat un club din Sibiu, motiv pentru care au fost condamnati la mai multi ani de inchisoare. LINK: http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/video-cum-sa-arzi-35-milioane-de-lei-intr-un-minut-incendiatorii-de-la-liquid-stiu-cel-mai-bine-85312.html 7 LINK PROTV: Marea defrisare: http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/marea-defrisare-cine-se-afla-in-spatele-dezastrului-din-paduri-partea-3.html 8 In reportajul PRO TV Marea Defrisare 1, din 2011, politistii din Vlahita si Bilbor au fost filmati in timp ce dadeau telefon la seful din oras pentru a-i cere sprijinul si permisiunea(!) de a actiona impotriva hotilor de lemne. Raspunsul dat de seful de la oras: Saptamana asta nu am pe nimeni (care sa-i ajute pe politistii din Bilbor). Acest sef de la oras,

30

Harghita nu ar exista o mafie a lemnului, afirmatiile lui Pal Imre ar prezenta judetul Harghita intr-o lumina defavorabila9. In cele din urma, seful IPJ ar fi rasturnat, din cauza starii deosebit de nervoase in care se afla, o vaza cu flori plina cu apa ce se afla pe masa, varsandu-le asupra lui Pal Imre. (Martor este secretara lui MRS care a venit sa stearga apa de pe masa.) In timpul discutiei ce a urmat, MRS a incercat sa deturneze discutia in mod repetat de la subiectul initial ceea ce denota inca odata un dezinteres fata de solutionarea acestui caz si o atitudine de sfidare a victimei. Nu in ultimul rand, insasi negarea existentei mafie a lemnului intr-un judet notoriu pentru acest fenomen ne duce la concluzia ca MRS ori refuza sa ia la cunostinta realitatea, ori este si el responsabil de amploarea pe care a luat-o fenomenul.

Sus: Pal Imre, la scurt timp dupa tentativa de omor asupra sa. (Sursa foto: www.protv.ro; captura de ecran).

Ca si fapt divers, Pal Imre il atentionase pe MRS, inca in 2009 ca, din cauza implicarii sale (a lui PI) impotriva mafiei lemnului, presimte ca va avea de suferit consecinte negative, la care MRS ar fi intrebat, retoric: Ce credeti ca sintem in Palermo, dle. Pal? Raspunsul lui Pal Imre: Nu, in Vestul salbatic! Evenimentele din 2010 si 2011 aveau sa-i dea dreptate...

superiorul unor politisti cu un comportament obedient, ei fiind totodata absenti de pe teren in zonele unde furtul este in toi, este ori seful Politiei municipiului Toplita ori chiar seful IPJ Harghita, MRS. LINK: http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/marea-defrisare-cine-se-afla-in-spatele-dezastrului-din-paduri-partea-1.html (min. 10.35)9 Moldovan Radu-Sandu pare a invoca des aparenta lezare a imaginii Politiei Harghita, inclusiv cu cuvinte jignitoare la adresa unor parlamentari, atunci cand cineva pune in discutie legaturile lui MRS si a altor politisti din jud. Harghita cu mafia lemnului. LINK: http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6442&idm=1,08

31

8.8. Singur impotriva mafiei?Marturia lui Pal Antal, specialist silvic, indepartat din sistem, despre ilegalitatile comise de autoritati in privita taierilor ilegale de paduri in zona Gheorgheni. Pal Antal (PA) a lucrat, intre 1985 si 1 iunie 2005, la Regia nationala a padurilor/ROMSILVA; la Ocolul silvic de stat Gheorgheni, fiind responsabil cu paza si protectia padurilor. Conform propriilor declaratii, era cunoscut pentru intransigenta cu care sanctiona furturile de lemn de pe raza O.s. Gheorgheni. In 2002, constatand o serie de ilegalitati in cadrul Directiei Silvice Harghita, sub sefia lui Ion Micu (2001-2004), a facut mai multe reclamatii in cadrul institutiei, dar ilegalitatile reclamate au fost cercetate foarte superficial de catre superiorii sai. PA a luat apoi legatura cu dl. Dan Caroian Simedru, deputat PNL si vicepresedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera deputatilor, prezentandu-i si acestuia o serie de documente probatoare. Dl. Simedru l-a introdus pe PA la Ministerul finantelor publice, Ministerul agriculturii si padurilor si Ministerul mediului pentru a prezenta respectivele probleme. In urma acestor demersuri au avut loc, in 2003, timp de aproape un an o serie de controale la institutiile vizate care au confirmat pe deplin cele sesizate. (Vezi jos si cazul deputatului UDMR, XY.)

Rezultatele verificarilor au fost sintetizate intr-un raport de 16 pagini, intocmit de comisarul de mediu, dl. Stanciu Marin, confirmandu-se acuzatiile de delapidare, evaziune fiscala privind taiaerea ilegala a 483ha de padure (40.000 mc, valoare prejudiciu 1,7 Millio RON), in zona Alsoerdo, U. P. VIII Lazarea; u. a. 32-34; responsabil de nereguli fiind Melles Elod (ME), in acea perioada seful Ocolului silvic Gheorgheni. La scurt timp dupa control, ME ii trimite un fax senatorului UDMR Verestoy Attila prin care-i cere sprijinul, motivand ca controlul ar fi fost facut la comanda politica. Dosarul nr. 49/P/2005, deschis in urma controlului a fost solutionat cu N.U.P.

La sfarsitul anului 2003 PA a organizat o conferinta de presa, la Miercurea Ciuc, in cadrul PNL, conferinta in care le-a inmanat reprezentantilor presei un dosar de 108 pagini, continand raspunsurile autoritatilor la sesizarile depuse de PA incepand cu 2002 si prin care se confirma caracterul ilegal al taierilor si se identifica un mare numar de persoane responsabile, cum ar fi dnii. Ion Micu, Sef Directia silvica Harghita, totodata superiorul ierarhic al lui PA; Laczko Terez, fost director tehnic Romsilva Harghita, protejata lui ME; Mioc Ioan (Romsilva HR), Fancsali Gabor (Serviciul paza padurilor Romsilva HR): Petresz Csaba (Sef birou paza padure, pensionat); Zerkula Ladislau (Serviciul paza padurilor Romsilva HR); dnii. Mircea Dusa (atunci Prefect al judetului HR), Niga Nicolae, Moise Fluieras (in trecut la Garda financiara HR), Blaj Traian (fost Comisar sef la Garda financiara HR)

Cum unele dintre persoanele acuzate in conferinta de presa erau oameni politici (de ex. din PSD) Prefectura HR fiind condusa la acea data de Prefectul Mircea Dusa (PSD) conform declaratiei lui PA, in dimineata de dupa coferinta la Prefectura s-ar fi declansat alarma (falsa) cu bomba(!), in scop de diversiune10, angajatii Prefecturii fiind evacuati pentru cateva ore din cladirea institutiei. Acest eveniment creeat aparent artificial si abuziv a eclipsat conferinta de presa a lui PA, iar din partea celor acuzati (Institutia Prefectului, alte institutii, persoane fizice) nu s-a mai obtinut de atunci niciun fel de raspuns.11 Totusi, la inceputul anului 2004, ca urmare a controalelor si dezvaluirilor, Micu Ion, Laczko 10 Vezi: Burlacu Corina: Amenintare cu bomba la Miercurea Ciuc; Curierul national; LINK: http://www.curierulnational.ro/print/28094. A se observa aluziile antimaghiare, incriminatorii, din declaratiile Prefecturii ce contrasteaza totodata cu nota aparent umoristica pe care a incercat s-o dea Prefectul Mircea Dusa evenimentului inventat. 11 De o alta stratagema ingenioasa s-a folosit dl. Dusa si atunci cand a fost intrebat de catre jurnalisstul TV Alex Dima, pe holurile Camerei Deputatilor,despre implicarea sa in taierile ilegale de padure din Harghita, MD spunand in fata camerei de

32

Terez si Melles Elod12 aveau sa-si piarda locul de munca la Romsilva HR.

Ocolul Silvic Gheorgheni, desfintat doar pentru a scapa de PA?Revenind la Pal Antal: Peste putin timp, in 7 ianuarie 2004, PA a primit o decizie de destituire de la Directia Silvica HR, pe motiv ca nu ar corespunde din punct de vedere profesional si asta la scurt timp dupa ce primise, in toamna 2003, o diploma de merit de la aceeasi Directie Silvica HR pentru implicarea sa profesionala(!) - diploma si ordinul de destituire fiind semnate ambele de Ion Micu, atunci inca directorul Directiei Silvice HR(!). PA si-a recapatat ulterior locul de munca, in urma unui proces in instanta, insa a fost tras pe linie moarta in cadrul O.s. Gheorgheni, pentru ca la 1 iunie 2005 insasi O.s. Gheorgheni sa fie desfiintat, in ciuda faptului ca era un ocol silvic deosebit de profitabil, avand un sold de 2,2 milioane RON. Decizia a fost luata de catre conducerea ROMSILVA, la Bucuresti, la propunerea actualului director ROMSILVA HR, dl. Mutica Catalin. Conform declaratiilor lui PA, desfiintarea O.s. Gheorgheni ar fi avut ca si scop scoaterea definitiva din schema a lui PA drept dovada el ar fi fost singura persoana disponibilizata in urma desfiintarii ocolului silvic, ceilalti colegi fiind repartizati cu fiecare la cate unul din cele doua ocoale intre care fusese impartit O.s. Gheorgheni: O.s. Toplita si O.s. Tulghes.

In 14. 04. 2005 PA s-a adresat cu o cerere pentru investigarea fraudelor din domeniul forestier insasi Consiliului suprem de aparare a tarii, CSAT, cerere inregistrata la Administratia prezidentiala cu nr. 20461/14. 04. 2005, in care a prezentat o lista lunga cu persoane implicate in taierile ilegale din Harghita, insa cercetarile impotriva celor incriminati (descrise de noi si in studiul de caz privindu-l pe Pal Imre (vezi sus) si in cel privindu-l pe fostul parlamentar UDMR (vezi jos) aceste cercetari au primit ulterior din partea Prim-procurorului Parchetului dpl. Judecatoria Gheorgheni, Majeczki Izabella, rezolutia N.U.P.

filmat ca ar fi incapabil sa raspunda deoarece ar fi ragusit resp. ca nu ar stii nimic despre acest fenomen. Despre cel din urma enunt putem spune cu certitudine ca Mircea Dusa a mintit cu nonsalanta. Vezi: Dima Alex: Marea defrisare; PROTV; LINK: http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/marea-defrisare-cine-se-afla-in-spatele-dezastrului-din-paduri-partea-3.html . 12 In ceea ce-l priveste pe Melles Elod, acesta este acuzat si de incercarea de a dobandi la Tulghes/Tolgyes, in mod ilegal, prin cerere de retrocedare 413ha de padure ce-i apartinuse unei persoane numite Vakar Lajos, facand sa dispara cu aceasta ocazie un registru forestier al O.s. Gheorgheni. Din cele 413ha ME a obtinut 10ha de pe care ar fi taiat apoi padurea. Documentele doveditoare emise de Autoritatea Nationala de Restituire a Proprietatilor au fost depuse la Comisia parlamentara de cercetare a abuzurilor si coruptiei, cu nr. 32170/20. 03. 2007.Dupa o metoda asemanatoare ar fi incercat sa obtina si Kiss Karoly (KK), brigadier silvic si subaltern al lui ME, in numele tatalui sau, Kiss Vicentiu, 5,9ha., dezmembrand si inscriind in cartea funciara, in mod ilegal, un teren din zona Borzont ce apartinea Composesoratului Joseni, folosindu-se de faptul ca era membru in comisia de retrocedare a comunei Joseni. Terenul respectiv ar fi fost inscris in cartea funciara C.F. 604 a Composesoratului Joseni; sub nr. cadastral 164, identificat din nr. topografice originale 13557, 13565, 13569. Dupa un control al reprezentantilor Comisii de cercetare a abuzurilor a CDEP, 2008, terenurile au fost inscrise din nou pe numele vechiului proprietar fara insa ca tentativa de frauda sa fi fost sanctionata.

33

Sus: Extras din documentul adresat CSAT de catre Pal Antal.

Despre dl. Mutica Catalin, in trecut sef al O.s. Toplita si prieten cu Mircea Dusa, PA sustine ca ar fi fost disponibilizat, la O.s. Toplita, in urma unor controale ale Corpului de control al Ministerului agriculturii si padurilor acest lucru insa nu l-ar fi impiedicat sa ajunga mai tarziu in functia de Director al Directiei silvice Harghita, functie pe care o ocupa si in prezent.Un eveniment tragic legat de activitatea resp. inactivitatea dlui. Mutica este urmatorul: In 22 aprilie 2013, la Bilbor/Belbor, zona Secu/Szeppatak, la aprox. 15 km de Toplita, avuses loc un braconaj de urs a unor vanatori din Italia, la care fusese ranit un urs care apoi l-a omorat, dupa 1-2 zile, pe un pastor, ranindu-l totodata pe un al doilea13. Aparent, dl. Mutica ar fi omis sa dispuna, dupa ranirea ursului, inchiderea zonei de vanatoare, ce trebuia urmata de recuperarea resp. sacrificarea animalului ranit. Prin aceasta inactiune Mutica Catalin s-ar fi facut vinovat de moartea unei persoane. Conform unor surse, Mutica Catalin ar fi prezentat apoi faptele la Prefectura Harghita in mod intentionat fals, inducandu-l in eroare pe Prefectul judetului.

13 Articolele de presa nu mentioneaza nici aspectele legate de braconaj si nici cele legate de raspunderea directorului ROMSILVA privind decesul ciobanului, in urma braconajului. LINK: http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/harghita-ciobanul-cautat-dupa-ce-a-fost-atacat-de-un-urs-a-fost-gasit-mort-299903.html

34

Cateva experiente ale lui PA cu politisti ai IPJ HRa.) Conform lui PA, problemele cu furtul de lemn au luat amploare in 2004 dar autoritatile nu s-ar fi implicat aproape deloc pentru oprirea fenomenului. Unii politisti responsabili pentru combatera delictelor silvice din Politia Gheorgheni ar fi participat chiar la furtul de lemn, si ar fi protejat mafia lemnului, iar altii ar fi devenit chiar mostenitori de paduri in comuna Joseni, cu toate ca ei proveneau din alte judete ale tarii, fara relatii de rudenie cu persoane din Joseni.

b.) Despre seful Biroului de combatere a delictelor silvice din cadrul IPJ Harghita, Radu Gheorghe (RGh), PA afirma ca ar fi facut controale comune cu acesta, in 2001-2003, insa RGh ar fi incercat sa minimalizeze aspectele penale ale ilegalitatilor. Astfel, dna. Ilia Livia de la O.s. Gheorgheni realizase un control foarte superficial in cantonul silvic Visszafolyo apartinand O.