Raport Locale 2008 Prahova

  • View
    49

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Raport Locale 2008 Prahova

CURTEA DE CONTURI A ROMNIEI CAMERA DE CONTURI PRAHOVA

RAPORT PRIVIND FINANELE PUBLICE LOCALE PE ANUL 2008 la nivelul judeului PRAHOVA

Curtea de Conturi exercita controlului asupra modului de formare, de administrare i de ntrebuinare a surselor financiare ale statului i ale sectorului public prin proceduri de audit public extern prevzute n standardele proprii de audit elaborate n conformitate cu standardele de audit internaionale. n baza prevederilor art. 16 alin (3) si art. 22 din lege, Curtea de Conturi exercit activitatea de audit financiar asupra conturilor de execuie ale bugetului public consolidat. Activitile referitoare la fiabilitatea conturilor au ca obiectiv s se obin suficiente probe pentru a se stabili msura n care veniturile, cheltuielile, activele i pasivele au fost nregistrate n mod corespunztor i dac n conturile anuale se reflect n mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situaia financiara la 31 decembrie 2008 i rezultatele operaiunilor i fluxurile de numerar pentru anul care s-a ncheiat. Activitile referitoare la legalitatea i regularitatea operaiunilor subadiacente au ca obiectiv s strng suficiente probe, directe sau indirecte, pentru a formula o opinie cu privire la conformitatea acestora cu reglementrile sau dispoziiile legale, contractual aplicabile i exactitatea calculelor. Responsabilitatea conducerii entitilor auditate cu privire la conturile anuale finale comporta conceperea, punerea in aplicare si meninerea unui control intern care s prezinte relevana pentru ntocmirea i prezentarea fidel a situaiilor financiare, lipsite de inexactiti semnificative, alegerea i aplicarea politicilor contabile adecvate. Camera de Conturi a desfurat auditul n conformitate cu standardele proprii de audit financiar, standardele internaionale de audit i codurile deontologice ale Federaiei Internaionale a Contabililor (IFAC) si ale Organizaiei Internaionale a Instituiilor Supreme de Audit (INTOSAI). In temeiul acestor standarde, camera are obligaia de a-i planifica i desfura auditul astfel nct s obin o asigurare rezonabil conform creia conturile finale ale entitilor auditate nu conin inexactiti semnificative i operaiunile subadiacente sunt, n ansamblu, legale i conforme cu reglementrile. Camera certifica, conform prevederilor legii, acurateea si veridicitatea datelor din conturile de execuie verificate. Pentru exerciiul bugetar al anului 2008, bugetul general consolidat al Judeului Prahova este rezultat din cumularea veniturilor i cheltuielilor bugetelor locale ale comunelor, oraelor, municipiilor, Consiliului Judeean propriu, bugetele instituiilor finanate din veniturile proprii i subvenii din bugetele locale, bugetele mprumuturilor interne i externe, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum i celelalte venituri i cheltuieli evideniate n afara bugetului local. Toate acestea reflect efortul financiar public al unitilor administrativ - teritoriale din Judeul Prahova pe anul 2008. Execuia bugetar are la baz o serie de principii i reguli care guverneaz activitatea de ncasare a veniturilor bugetare i de efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget i care sunt reglementate de Legea nr.273/2006 privind finanele publice locale, cu modificrile i completrile ulterioare.

1

I. Structura i execuia bugetului pe ansamblul judeului/municipiului Bucureti pe anul 2008 (mii lei)Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Bugete Venituri (ncasri) Cheltuieli (pli) 1.434.780 147.119 5.215 167.625 35.439 79.907 Excedent/ Deficit 21.204 3.317 1.223 388 32.228

Bugetele locale ale comunelor, oraelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureti, judeelor i municipiului 1.455.984 Bucureti Bugetele instituiilor publice finanate din venituri proprii i subvenii din bugetele locale Bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii Bugetele mprumuturilor externe i interne Bugetele fondurilor externe nerambursabile Veniturile si cheltuielile evideniate n afara bugetului local 150.436 6.438 167.625 35.827 47.679

Deosebit, artm c n subordinea consiliilor locale din Judeul Prahova i desfoar activitatea i 2 regii autonome de interes local, precum i 11 societi comerciale cu capital majoritar al unitatilor administrativ - teritoriale. II. Execuia sintetic a veniturilor i cheltuielilor bugetelor locale pe anul 2008. Aa cum sunt definite de Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale, cu modificrile i completrile ulterioare, la nivelul Judeului Prahova exist un numr total de 226 bugete locale, din care: 90 bugete ale comunelor, 12 bugete ale oraelor, 2 bugete ale municipiilor, un buget propriu al Consiliului Judeean i 121 bugete ale instituiilor finanate din venituri proprii i din subvenii de la bugetele locale.

1.Veniturile bugetelor locale (mii lei)Nr. crt. 1 2 3 4 Categorii de venituri Prevederi bugetare anuale definitive 370.180 504.139 575.157 186.225 1.635.701 Drepturi constatate ncasri % din prevederi

Venituri din impozite, taxe, contribuii, alte vrsminte, alte venituri Cote defalcate din impozitul pe venit Sume defalcate din taxa pe valoarea adugat Subvenii primite de la bugetul de stat i de la alte bugete VENITURI TOTAL

449.189 492.735 570.320 137.947 1.650.191

258.708 490.734 569.085 137.457 1.455.984

69,89 97,34 98,94 73,81 89,01

Veniturile realizate de ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale au fost n anul 2008 de 1.455.984 mii lei, mai mici cu 179.717 mii lei, dect prevederile care au fost prognozate la 1.635.701 mii lei. Fata de drepturile constatate se remarc o nerealizare a veniturilor mai mare, n sum absolut cu 194.207 mii lei. n cadrul veniturilor realizate sursele de formare au fost din: venituri proprii -749.442 mii lei (52%), sume defalcate din TVA 569.085 mii lei (39%), subvenii de la bugetul de stat 137.385 mii lei (8,9%) si subvenii de la alte bugete 72 mii lei (0,1%) .

2

Graficul 1 Formarea veniturilor bugetului local pe surse la nivelul judetului Prahova

venituri proprii subventii de la bugetul de stat

sume defalcate din T.V.A. subventii de la alte bugete

Din graficul de mai sus se observ c aproximativ jumtate din venituri s-au constituit din venituri proprii, restul reprezentnd alocri de la bugetul de stat, sub forma de alocaii i de subvenii. Din analiza modului de formare a veniturilor proprii, i anume din cote i sume defalcate din impozitul pe venit, sursa a bugetului de stat i din impozite i taxe locale prevzute de Codul fiscal, ca efort propriu, se observa c, din totalul veniturilor proprii realizate de 749.442 mii lei, numai 258.708 mii lei (34,5%) reprezint efortul propriu, restul fiind sume din sursa bugetului de stat. Raportat la totalul veniturilor realizate de 1.455.984 mii lei la nivel de jude, ponderea ncasrilor din impozite i taxe locale reprezint 17,8% . Graficul 2 Formarea veniturilor proprii la nivelul judetului Prahova

Cote si sume defalcate

Impozite si taxe locale

Concluzia care reiese din aceast analiz este aceea c unitatile administrativ-teritoriale sunt sustinute de bugetul de stat prin contributie substanial. Sumele alocate de la bugetul de stat din TVA au avut drept destinaie operaiuni cu obiective precise, dar i pentru echilibrarea bugetelor locale, aceasta suma reprezentnd 90.580 mii lei, 15,4%

3

din totalul sumelor primite. Sumele au fost alocate conform Legii nr. 388/2007 a bugetului de stat ct i prin hotrri de guvern din fondul de rezerv la dispoziia Guvernului pentru cheltuieli curente i de capital. Din totalul sumei de 90.580 mii lei, de mai sus, 44.120 mii lei (48,7%) a reprezentat-o sumele primite din fondul de rezerva la dispoziia guvernului. Faptul c n conformitate cu Ordonana de Urgenta nr. 223 din 30 decembrie 2008 privind unele masuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, la finele anului 2008 unitile administrativteritoriale au restituit la bugetul statului suma de 1.720 mii lei, ca neutilizat, demonstreaz, pe de o parte, incapacitatea manageriala a consiliilor locale i a primarilor de a folosi fondurile care li se pun la dispoziie, iar pe de alta parte, lejeritatea cu care aceste fonduri sunt alocate fara ca destinatarii s le solicite, fara a exista programe sau nevoi absolute. Este o realitate faptul c numai fondurile colectate din impozite si taxe locale nu pot asigura finanarea integral a unitilor administrativ-teritoriale, dar din datele raportate la 31.12.2008 ct i din constatrile Curtii de Conturi, rezult o lips de preocupare n urmrirea i ncasarea acestora. Nerealizarea veniturilor la nivelul judeului a fost de 179.717 mii lei, 10.99% fata de bugetul aprobat definitiv, iar pe surse se prezint astfel: venituri din impozite i taxe, contribuii, alte vrsminte, alte venituri 111.472 mii lei (62%), cote defalcate din impozit pe venit 13.405 mii lei (7,5 %), sume defalcate din TVA 6.072 mii lei (3,4%), subvenii de la bugetul de stat 48.768 mii lei (27,1%). Ca pondere n veniturile nerealizate predomin veniturile proprii cu un procent de (69,5%). La unitile administrativ-teritoriale aflate n Programul de activitate pentru anul 2008, rmsia raportat a fost de 62.187 mii lei, gradul de ncasare raportat la veniturile programate fiind de 85,4%. Considerm ca acest procent al gradului de ncasare nu este relevant deoarece din aciunile efectuate de Curtea de Conturi s-a constatat ca aspect general, nefundamentarea pe baze reale a veniturilor, ele fiind supra sau subdimensionate. Unitile administrativ - teritoriale nu i cunosc potenialul propriu de realizare a veniturilor i nu au preocupare n a-l comensura la nivel real. Este de remarcat c aceleai uniti au nregistrat excedent de 5.279 mii lei care, n mod cert, nu provine din impozite i taxe locale ci din sumele primite de la bugetul de stat pentru echilibrare, impozit pe venit sau TVA, care odat primite se depersonalizeaz. n condiiile in care bugetul de venituri si cheltuieli este elaborat pe principiul echilibrului, din datele referitoare la nivelul ramasitei si a excedentului rezult c la nivelul entitilor auditate au existat cheltuieli programate de 67.309,85 mii lei care nu au mai fost efectuate (15 % din buget). n ceea ce privete plile efectuate la nivelul judeului de ctre ordonatorii de credite ai bugetelor locale acestea au fost de 1.434.780 mii lei, mai mici dect prevederile definitive cu 200.921 mii lei. Pe total jude s-a nregistrat un excedent de 21.204 mii lei. n opinia noastr acest excedent nu reprezint o performan n execuia bugetelor locale, ci dimpotriv, demonstreaz incapacitatea autoritilor locale de a elabora un buget veridic, pe programe fundamentate i monitorizate corespunztor pe parcursul derulrii. n condiiile n care, aa cum am artat, nu exist preocupare pentru stabilirea veniturilor la nivelul potenialului real, cele stabilite nu sunt urmrite i ncasate la termen, se solicit fonduri de la bugetul de stat fr ,a exista programe sau nevoi absolute, unitile administrativ teritoriale apeleaz tot mai des la mprumuturi. Care au avut o evoluie ascendent n ultimii ani i care n fapt nu reprezint dect impozite i taxe amnate, iar din evoluia financiar din ultimii ani putem concluziona c unele dintre acestea vor intra n stare de insolven.

4

2. Cheltuielile bugetelor locale (mii lei)Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 Categorii de cheltuieli Prevederi bugetare anuale definitive Angajamente bugetare Pli efectuate % din prevederi

Cheltuieli de personal Bunuri i servicii Subvenii Transferuri Cheltuieli de capital Dobnzi Operaiuni financiareTOTAL CHELTUIELI

532.315 448.259 79.066 213.096 335.714 23.169 4.082 1.635.701

532.315 446.157 79.066 212.987 324.750 22.695 4.073 1.622.043

513.237 392.435 78.070 202.712 225.219 21.035 2.072 1.434.780

96,42 87,55 98,74 95,13 66,19 90,79 50,76 87,72

n structur, plile efectuate se prezint astfel: cheltuieli de personal 513.237 mii lei (35,8%), din care 28.568 mii lei reprezint sporuri i alte drepturi acordate n special, n baza contractelor/acordurilor colective de munca, cheltuieli cu bunuri si servicii 392.435 mii lei (27,4%) din care 30.216 mii lei reprezint tot sporuri i alte drepturi acordate n baza contractelor/acordurilor colectiv de munc, cheltuieli de capital 225.219 mii lei (15,7%), subvenii 78.070 mii lei (5,4%), transferuri 202.712 mii lei (14,1 %), dobnzi 21.035 mii lei (1,5 %) si operaiuni financiare 2.072 mii lei (0,1%). De aici se observ faptul c plata drepturilor de personal este predominant i dac le raportm la veniturile realizate prin efort propriu (impozitele i taxe locale), de 258.708 mii lei, rezult faptul c numai 50% au fost suportate din aceasta surs, diferena fiind pltita din surse ale bugetului de stat. La aceste pli se adaug sumele pltite de la titlul Bunuri i servicii de 40.773 mii lei sub forma de sporuri i alte drepturi care sunt de natura salarial i care, evident, s-au pltit tot din sumele alocate de la bugetul de stat. Graficul 3 Plile efectuate pe structura clasificaiei bugetare la nivelul judeului Prahova

pli personal subvenii op. fin.

pli bunuri si servicii transferuri

pli capital dobnzi

5

De asemenea, este de remarcat i nivelul sumelor alocate investiiilor care se situeaz sub nivelul plilor de personal i al celor destinate bunurilor i serviciilor. Acesta poate fi i un motiv pentru care administraiile publice locale recurg, n numr din ce n ce mai mare, la contractarea creditelor comerciale pentru realizarea investiiilor, mpovrnd bugetele locale. La aceasta dat majoritatea unitilor administrativ - teritoriale care au contractat credite beneficiaz de perioada de graie, care de regul este de 5 ani, dup care urmeaz rambursarea creditului, moment n care foarte multe primrii vor face fa cu greu, putnd ajunge, aa dup cum am artat n incapacitate de plat. La nivelul judeului un numr de 42 uniti administrativ - teritoriale au credite contractate (40 %). Exemplificm entiti care au contractat astfel de credite n anul 2008: Consiliul Judeean Prahova (102.960 mii lei), oraul Boldeti Scieni (1.563 mii lei), comuna Bucov (4.537 mii lei), comuna Filipeti de Trg (793 mii lei), comuna Gura Vitioarei 1.587 mii lei). III. Prezentarea rezultatelor activitii Camerei de Conturi desfurate la nivelul judeului n anul 2009 activitatea Camerei de Conturi Prahova s-a desfurat pe baza noilor prevederi ale Legii de organizare i funcionare a Curii de Conturi nr.94/1992, care a adus schimbri eseniale cu privire la modul de organizare si de exercitare a activitii de control si audit, precum i dispoziii noi cu privire la valorificarea actelor rezultate din activitile specifice. 1. Informaii relevante cu privire la rezultatele activitii Camerei de Conturi

Total

1.Aciuni desfurate la nivelul judeului 2.Certificate de conformitate 3.Acte ntocmite pentru aciuni finalizate 4.Decizii emise 5.Decizii contestate 5.Msuri dispuse prin decizii

28 28 15 8 226

Audit financiar 22 22 14 7 220

din care: Aciuni de control 1 1 1 1 6

Audit al performanei 1 5 -

Pentru cele 28 aciuni finalizate s-a ntocmit un numr total de 97 acte, astfel: - pentru aciunile de audit financiar un numar de 83 acte din care: 22 procese verbale de constatare, 22 rapoarte de audit financiar, 7 note la obieciuni formulate de entitatile auditate la procesele verbale de constatare, 14 decizii emise, 7 note la contestaiile formulate mpotriva unor msuri din decizii, 8 note unilaterale de verificare si 3 procese verbale de constatare cu ocazia verificrii modului de aducere la indeplinire a msurilor dispuse prin decizii. - pentru aciunile privind auditul performanei un numr de 10 acte, din care : 5 procese verbale de constatare i 5 rapoarte de audit. - pentru aciunile de control un numr de 4 acte, din care : 1 proces verbal de constatare, 1 raport de control, 1 decizie, 1 nota la contestaie. Cele 15 decizii au cuprins un numar de 226 msuri. La un numar de 8 decizii s-au formulat contestaii. In urma analizei efectuate la nivelul Comisiei de solutionare a contestatiilor au fost emise 5 Incheieri din care, pentru una din masuri a fost admisa contestatia (Primaria comunei Bucov), restul fiind respinse.

6

2.Categoriile de entiti verificate la nivelul judeuluiNr. crt. Categorii de entiti verificate Entiti existente Entiti verificate %

1 1.1

Ordonatori de credite la nivelul judeului, din care: ordonatori principali de credite, din care: - Consilii judeene - Primrii municipale - Primrii oreneti - Primrii comunale ordonatori secundari de credite ordonatori teriari de credite Regii autonome de interes local Societi comerciale de interes local TOTAL GENERAL

226 105 1 2 12 90 1 120 2 11 239

25 21

11,06 20,00

1.2 1.3 2 3

1 100,00 2 100,00 5 41,66 13 14,44 4 3,33 1 9,09 26 10,88

Din totalul de 105 uniti administrativ - teritoriale existente n judeul Prahova, pentru anul 2009 Camera de Conturi Prahova a cuprins n Programul de activitate aprobat un numr de 18 entiti ai cror conductori au calitatea de ordonatori principali de credite la care s-au desfurat aciuni de audit financiar. Au fost cuprini n program i un numr de 5 ordonatori principali de credite la care s-a efectuat auditul performanei privind modul de constituire, alocare i utilizare a fondurilor la dispoziia Guvernului: Fondul de rezerv, Fondul de intervenie si Fondul Naional de Dezvoltare, din care la 2 din acetia s-au efectuat si aciuni de audit financiar. Au fost cuprinse 2 entiti conduse de ordonatori teriari de credite, ambele n subordinea Consiliului Local al Municipiului Ploieti, i 2 centre bugetare din domeniul nvmntului preuniversitar. Unitile administrativ-teritoriale ai cror conductori au calitatea de ordonatori principali de credite supui auditului financiar n anul 2009 sunt : Consiliul Judeean, 2 municipii, 4 orae si 11 comune. Raportat la volumul total al plilor la nivel de jude de 1.434.780 mii lei, volumul plilor la entitile cuprinse n program a fost de 537.448 mii lei ceea ce reprezint 37,46%. S-a desfurat de asemenea i o aciune de control la SC Hidro Prahova SA, agent economic din subordinea Consiliului Judeean Prahova. n aciunile de audit financiar efectuate s-au constatat abateri financiar-contabile, att n activitatea de stabilire, urmrire i colectare a veniturilor, ct i n efectuarea plilor. n unele cazuri abaterile constatate au condus la prejudicii de valori importante. S-au ntocmit un numr de 22 procese - verbale de constatare. Valorificarea constatrilor s-a realizat prin emiterea deciziilor cu msuri pentru nlturarea neregulilor constatate n activitatea financiar-contabil i extinderea verificrii n vederea stabilirii ntinderii prejudiciilor i luarea msurilor pentru recuperarea acestora.

7

IV. Principalele constatri rezultate din aciunile de audit/control desfurate la nivelul judeului

2. Structura i valoarea abaterilor constatate (mii lei)Estimri venituri/ prejudicii 5.988 8.115 14..103 Total venituri/ prejudicii 8.458 8.346 16.804 Sume % de ncasate/ recuperare recuperate din estimri 987 11,67 1.499 2.486 17,96 14,79

Nr. crt. 1 2

Categorii Venituri suplimentare Prejudicii estimate Total sume

Accesorii 2.470 231 2.701

Detalierea veniturilor suplimentare si a prejudiciilor pe unitatile verificate se regsete n anexele 1 i 2 la prezentul raport. Aa cum reiese din totalul de mai sus, n timpul misiunii de audit a fost constatat un volum al veniturilor suplimentare de 8.458 mii lei. Implementarea msurilor dispuse prin decizii au condus la stabilirea, de ctre entiti, a unui volum suplimentar de venituri de 1.537 mii lei, venituri care nu fusesera cuantificate, evideniate si urmrite pentru ncasare. 2. Abateri generatoare de venituri suplimentare 2.1. Venituri suplimentare la bugetele locale Nu s-a stabilit, evideniat i ncasat taxa pe terenurile si cldirile date in folosina prin nchiriere, concesionare sau orice alt forma, abatere constatat la Primria comunei Colceag - 585 lei, Primria comunei Poseti unde veniturile suplimentare din aceste surse, au fost de 2.399 lei, Primria comunei Predeal Sarari - 1.756 lei, Serviciul Public Finane Locale Ploieti - 915 lei, Primria comunei Lipneti - 12.331 lei, Primria Oraului Breaza - 4.235 lei. S-a recalculat impozitul pe cldiri, avnd n vedere ca entitatea a stabilit impozitul de la data depunerii declaraiei rectificative, de la data depunerii acesteia i nu de la data cand s-a produs modificarea obiectului impozabil, la Primaria comunei Ceptura, suma fiind de 9.282 lei.

Nu s-au impozitat cldirile nereevaluate n ultimii 3 ani cu cota majorat de 5%, stabilit de consiliul local, ci cu o cota de 1,65% la Primria comunei Poseti, diferenta de impozit fiind de 6.237 lei, iar majorarile de intarziere calculate au fost de 1.871 lei si la Primria comunei Lipneti 10.975 lei, inclusiv accesorii; Nu s-a stabilit impozitul pe cladiri ca urmare a nedeclarrii acestora la finalizarea construciilor sau declararea eronata a valorii cladirilor, abatere constatat la Serviciul Public Finane Locale Ploieti - 42.890 lei, Primria comunei Poseti - 420 lei, Primria Comunei Lipanesti 33.349 lei; S.C. Hidro Prahova S.A. detine 14 spaii administrative n locaie sau folosin fr plat, din care, pentru 8 dintre acestea (cldiri sau ncperi), nchiriate sau luate n folosin gratuit de la unitati administrativ teritoriale, nu a declarat, constituit i achitat taxa pe cladiri, contrar prevederilor art. 249 (3) din Codului Fiscal, aprobat prin Legea 571/2003 cu modificarile i completrile ulterioare. Astfel, Sucursala Buteni a SC Hidro Prahova SA are n folosin fr plat de la Primria Buteni, sediul administrativ al sucursalei, fr s plteasc taxa de cldire. Aceeai situaie este i la

8

Sucursala Sinaia, care deine n folosina gratuit la Primria oraului Sinaia cldirea n care i desfoar activitatea, la fel ca i Sucursala Comarnic a SC Hidro Prahova SA Primria Plopeni a dat spre folosin gratuit ctre SC Hidro Prahova Sucursala Plopeni sediul unde i desfoar activitatea, la Urlai i Mizil, Sucursalele Urlai, Urlai R1 i Mizil dein tot in folosina gratuit sediile de la Primria Urlai, respectiv Primria Oraului Mizil, fr a declara, constitui i vira obligaiile aferente ctre bugetele locale, respectiv taxa pe cldiri, n temeiul art. 249 din Codul Fiscal. Sediul central al societii este nchiriat de la Consiliul Judeean Prahova n baza Contractului nr. 60/2005, fr ca n perioada 2007-2008 s fi constituit i pltit taxa pe cldire, care reprezenta sarcina fiscal a locatarului i respectiv a titularului dreptului de folosin. Spre exemplu, pentru perioada cuprinsa ntre anul 2007 i pn n prezent, SC Hidro Prahova SA datoreaz Serviciului Impozite i Taxe Ploieti, ca titular al contractului de locaiune nr. 60/2005 ncheiat cu Consiliul Judeean Prahova, suma de 35.281 lei. Aceeai abatere s-a constatat i n cazul construciilor concesionate care sunt afectate desfurrii activitilor specifice de producere i distribuire a apei aflate n patrimoniul unitilor administrativ-teritoriale, care, n perioada 2007-2008 nu au fost declarate i nu s-au constituit i virat taxele pe cldiri aferente acestor construcii, contrar prevederilor Legii 571/2003 modificat si completat de Legea 343/2006. Prin ncheierea contractelor de delegare de gestiune prin concesiune au fost preluate de la unitile administrativ-teritoriale concendente, ca bunuri de retur o serie de constructii care deservesc activitii specifice desfaurrii producerii i distribuiei de ap sau de canalizare, respectiv staii de tratare ap, statii de epurare, clorinare sau pompare. Aceste staii sunt compuse din constructii edificate cu dotrile aferente realizrii activitilor specifice pe care le deservesc, fiind, n acceptiunea art. 249 (5) din Codul Fiscal, considerate cldiri i definite ca orice construcie situat deasupra solului i/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumire ori de folosina sa, i care are una sau mai multe ncperi ce pot servi la adpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaii, echipamente i altele asemenea, iar elementele structurale de baza ale acesteia sunt pereii i acoperiul, indiferent de materialele din care sunt construite. ncaperea reprezint spaiul din interiorul unei cldiri. De asemenea, art. 249 (3) din Codul Fiscal, completat i modificat de Legea 343/2006, precizeaz c ncepnd cu 01.01.2007 pentru cldirile proprietate public sau privat a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, concesionate, inchiriate, date n administrare sau n folosin, dup caz, persoanelor juridice, se stabileste tax pe cldiri, care reprezint sarcina fiscal a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosin, dup caz, n condiii similare impozitului pe cldiri. Staiile de tratare, clorinare, pompare i epurare nu fac parte din categoria cldirilor care sunt afectate activitilor hidrotehnice, hidrometrice etc. hidrometrologice, oceanografice etc. aa cum sunt definite de pct. 18 al cap. II. impozitul i taxa pe cldiri din H.G. 44/2004 Normele motrdologice de aplicare a art. 250 din Codul Fiscal, ca fiind cldiri pentru care nu se datoreaz impozite, prin efectul legii, deoarece activitile pe care le deservesc nu sunt de natura celor enumerate, pentru a fi scutite, iar pe de alt parte, aceste cladiri sunt folosite pentru activitati economice, astfel cum sunt definite de Codul Comercial i deci, n temeiul art. 249 (3), din Codul Fiscal alin. 14 de la pct. 18 H.G. 44/2004, concesionarul datoreaz taxa pe cldiri. Dintre toate construciile aferente desfurrii activitii de producere i distribuire a apei, numai pentru cele concesionate de Primria Cmpina i pentru o parte a celor concesionate de la Mizil i Urlai au fost achitate taxele pe cldire ctre bugetele locale, ca urmare mai ales a demersurilor ntreprinse de concedeni i nu de SC Hidro Prahova SA. Nu s-a stabilit corect impozitul pe teren extravilan ca urmare a ncadrrii terenului extravilan numai la zona D fr a ine cont de prevederile Codului fiscal care precizeaz c aceste suprafee trebuie ncadrate diferit, inclusiv la zona A. Neaplicarea acestei prevederi a condus la diminuarea veniturilor cu sume importante pentru bugetele respective. n acest sens exemplificm: Primria comunei Posesti unde auditul a stabilit un impozit pe teren extravilan suplimentar de 18.021 lei, Primria comunei Ceptura 1.521 lei; Nu s-a stabilit corect taxa pentru eliberarea autorizaiilor de construire. Un exemplu n acest sens este constatarea de la Primria comunei Bucov unde s-a eliberat

9

autorizaie de construire pentru un obiectiv economic unei persoane juridice i s-a aplicat cota de 0,5% din valoarea autorizat a lucrrilor de construcii valabil pentru o cldire care urmeaz a fi folosit ca locuin sau anex la locuin, i nu cota corecta de 1%. Diferena de tax a fost stabilit la nivelul sumei de 40.683 lei pentru care s-au calculat majorri de 31.726 lei. Aceeai abatere s-a constatat i la Primria comunei Tomani 5.666 lei, Primria comunei Lipneti - 9.987 lei, Primria oraului Azuga - 7.067 lei i Primria oraului Breaza - 18.909 lei; La Primria Gura Vitioarei s-a constatat c la regularizarea taxei pentru eliberarea autorizaiei de construire n vederea stabilirii diferenei datorate bugetului local, s-a aplicat procentul de 0,1% n loc de 1%, cel corect, venitul nencasat fiind de 24.093 lei, pentru care s-au calculat majorri de ntrziere de 4.890 lei; Nu s-a ncasat taxa pentru afiaj n scop de reclam i publicitate i taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama i publicitate datorat de agenii economici care au ncheiat convenii pentru folosirea temporar a terenului aparinnd domeniului public, n timpul auditului fiind stabilit i ncasat numai suma de 880 lei. Organele fiscale din cadrul Serviciului Public Finane Locale Ploieti au aplicat i amenda contravenional de 500 lei; Nu s-au evideniat, urmrit i ncasat venituri din folosirea terenurilor proprietate privat a unitilor administrativ-teritoriale sub forma arendei, asocierii, chiriei sau redevena din concesiuni. Exemple n acest sens se regsesc la: Primria comunei Colceag unde suma constatat a fost de 14.952 lei, Primria comunei Ceptura - 4.460 lei, Primria comunei Filipesti de Trg - 6.131 lei, Primria comunei Tomani - 1.385 lei, Administraia Parc Memorial Constantin Stere Ploieti - 58.693 lei, Primria comunei Lipaneti 111.716 lei. La Primria comunei Lipaneti eroarea a provenit din preluarea in contractul concesiune ncheiat a unui pre diferit de cel din oferta, si anume 35$/an fata de 35 $ / m.p. - Primria oraului Azuga nu a ncasat drepturile conform unui contract de asociere pentru construirea unei benzinrii (41.727 lei), nu a nregistrat, urmrit i ncasat obligaiile financiare prevzute n contractul ncheiat n sum de 180.679 lei i penalizri aferente de 203.284 lei, nu a nregistrat, urmrit i ncasat nici redevene n sum de 110.253 lei i penalizri de 40.774 lei; - Administraia Parc Memorial Constantin Stere Ploieti, are in administrare suprafaa de 17.000 mp care aparine domeniului public al Municipiului Ploieti si care a fost folosita, fara angajament legal, de Asociaia Judeeana a Vntorilor i Pescarilor Sportivi Prahova, in baza unui contract de colaborare ncheiat in anul 1999. Prin acest contract se prevedea plata unui pre de folosina de 37 dolari/luna, pentru suprafaa de 1950 mp, suma ce nu a mai fost ncasata de la data de 07.06.2004 cnd contractul a expirat. Este de subliniat faptul ca, dei contractul i-a ncetat efectele la data menionata mai sus i nu s-a mai ncheiat altul, terenul folosit fr plata a fost de 17.000 mp si nu numai de 1950 mp. Art.120, alin 2 din Legea nr. 215/2001 a administraiei publice locale, cu modificrile si completrile ulterioare prevede ca Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile, iar la art. 123, alin 2 si 3 se precizeaz: Consiliile locale si judeene hotrsc ca bunurile ce aparin domeniului public si privat, de interes local sau judeean, dup caz, sa fie date in administrare regiilor autonome si instituiilor publice, sa fie concesionate ori sa fie nchiriate si Vnzarea, concesionarea i nchirierea se face prin licitaie publica organizat n condiiile legii. Contrar prevederilor menionate i a unei gestionri neeconomicoase a terenului primit n administrare, instituia a lsat n folosina si exploatare nelegal suprafaa de 17.000 mp, contribuind la nerealizarea unor venituri proprii importante, i totodat la mpovrarea bugetului local. Veniturile neevideniate si nencasate, avnd ca baza preul din contractul de colaborare, au fost stabilite in cadrul misiunii de audit la nivelul de 19.349 dolari n echivalent la data de 13.07.2009 a 58.693 lei. Mai mult dect att, pe terenul n cauza s-au construit mai multe obiective, fr documente emise de organele de specialitate ale municipiului Ploieti, Administraia Parc Memorial Constantin Stere Ploieti neavnd cunotina despre ele, nefiind nregistrate in evidenta contabila.

10

Primria comunei Colceag nu a evideniat si nu a ncasat venituri si taxe pentru teren extravilan, suprafee importante fiind in folosina unor persoane juridice fr ca acestea s plteasc obligaiile ctre bugetul local. Astfel, pentru suprafaa de 7 ha primria a ncheiat contract de arendare cu o societate agricol la data de 12.11.2003 si urma s primeasc 20% din valoarea produciei vndute i ncasate la preul de vnzare. Dei la sfritul anului 2005 societatea a anunat faptul c nu mai dorete prelungirea contractului, n timpul auditului s-a constatat c aceast societate a folosit terenul n continuare, fr contract i fr nicio obligaie de plat. Au fost calculate obligaiile care ii reveneau, pn la zi, n condiiile contractului ncheiat iniial, la nivelul de 2.846,60 lei, sum ce a fost ncasat operativ. Situaie similar s-a constatat i n cazul unui alt contract de arendare ncheiat pentru suprafaa de 21 ha conform cruia primria trebuia s ncaseze 50 euro/ha/an, pana la data auditului neexistnd ncasri. n timpul auditului s-a stabilit obligaia de plata, pentru anul 2008, de 1.050 euro care, la cursul valutar de 4,148 lei/euro din data de 20.05.2009, reprezint 4.355,4 lei. Aceeai situaie s-a constatat i n cazul contractului de arendare pentru exploatarea suprafeei de 24,95 ha teren agricol, contract n vigoare pn la 01.09.2008, n care primria, n calitate de proprietar al terenului, nu a ncasat plata arendei prevzute n contract, respectiv contravaloarea a 16.218 kg gru ceea ce reprezint 6.649,38 lei. Au existat contracte de nchiriere teren pentru construcii n care suprafeele menionate au fost mai mici dect cele efectiv utilizate de chiriai sau nu au fost incluse n contract toate bunurile de care s-a folosit chiriaul. Concesionarea de servicii cu caracter public, ncheierea, derularea, urmrirea i nregistrarea obligaiilor din contractul de delegare de gestiune prin concesiune. S-au constatat abateri n cazul contractului nr.1/2005 n care SC Hidro Prahova SA are calitatea de operator regional de servicii publice privind alimentarea cu apa i canalizarea pentru un numr de 11 uniti administrativ-teritoriale care fac parte din Programul de dezvoltare a infrastructurii n oraele mici si mijlocii SAMTID B. Acest program confer unitatilor administrativ-teritoriale posibilitatea de a beneficia de asisten financiar din partea Uniunii Europene, abateri care au avut drept consecina nenregistrarea obligaiilor din contract, in suma de 5.236.552,59 lei, iar pe de alta parte, nerealizarea veniturilor prin neajustarea tarifelor la apa livrata la nivelul minim de baza prevzut n contract. Acest mod de lucru a condus la nregistrarea de pierderi din activitatea principala, furnizarea serviciului de apa, in perioada 2006-2008. Pentru a beneficia de asisten financiara nerambursabil din partea UE, s-a semnat parteneriatul din 2003 intre Consiliul Judeean Prahova si 11 entiti din judeul Prahova care au ncheiat contracte de delegare de gestiune prin concesionare a serviciului de apa si canalizare cu SC Hidro Prahova SA. n baza acordului cadru de mprumut semnat in 2007 i ndeplinirii condiiilor de realizare a programului de dezvoltare (reunirea oraelor mici i mijlocii n asociaii, ncheierea contractului de delegare de gestiune cu un singur operator), pentru finanarea a 50% din valoarea investiiilor cuprinse n proiectul de dezvoltare, n data de 29 mai 2006 a fost ncheiat ntre Romnia (reprezentat de Ministerul Finanelor Publice) i Banca Europeana de Investiii contractul de mprumut, n valoare total de 29.453.000 euro din care, partea aferenta subproiectului Prahova a fost de 5.674.811,12 euro, contract aprobat prin OUG 53/2006, la rndul ei, aprobat i modificat prin Legea 440/2006. La art.3 (1) din OUG 53/2006, s-a prevzut ca plata serviciului datoriei publice externe (rata de capital, dobnzi si orice alte costuri) se va asigura din bugetele localitilor beneficiare, din surse prevzute anual cu aceasta destinaie, n bugetele locale i din fondul IID prevzut de OUG 198/2005, iar la art. 3(2) se arat c, prin derogare de la prevederile OUG 45/2003 privind finanele publice locale, aprobata cu modificri si completri prin Legea 108/2004 cu modificrile si completrile ulterioare, sumele constituite vor fi colectate intr-un cont distinct, deschis pe seama fiecrui consiliu judeean, acesta avnd obligaia ca la scaden s le vireze Ministerului Finanelor Publice la termenele si condiiile stipulate n acordurile de mprumut subsidiar ncheiate de Ministerul Finanelor cu localitile respective. La art. 6.06 din contractul de finanare aprobat cu OUG 53/2006 au fost stipulate obligaiile referitoare la contractele de concesionare, i anume c mprumutatul se va asigura c vor fi

11

ncheiate contracte de concesiune ntre fiecare Asociaie de Localiti i beneficiarii finali n care sa se prevad: a) o cretere iniiala a tarifului la ap n vederea asigurrii n mod colectiv a unui flux de numerar pozitiv pentru primii trei ani de funcionare ai fiecrui beneficiar final; b) o redevena pltit de beneficiarul final ctre Asociaia de Localiti suficient de mare pentru a acoperi serviciul datoriei n legtura cu finanarea subproiectului relevant; c) s stabileasc o baza pentru omogenizarea tarifelor la apa, intr-o anumita perioada de timp pentru localitile beneficiare ale subproiectului si deservite de fiecare beneficiar final; d) s conin un mecanism de ajustare a tarifului care va fi introdus conform procedurilor care guverneaz acordul cadru de reglementare pentru serviciile municipale din Romnia care : 1. s acopere riscurile de concesiune aflate n afara controlului beneficiarilor finali (incluznd, printre altele, inflaia generala, scderea cursului si impactul cursului de schimb valutar asupra costurilor serviciului datoriei). 2. s asigure meninerea de ctre beneficiarul final a unei rate de acoperire a serviciului datoriei de 1,2 la 1. Contractul de concesiune a fost ncheiat ntre SC Hidro Prahova SA n calitate de concesionar i Consiliul Judeean Prahova, consiliile locale ale oraelor Azuga, Bicoi, Breaza, Buteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slnic, Urlai si Vlenii de Munte, reprezentate prin preedintele Consiliului Judeean n baza hotrrilor consiliilor locale, n calitate de concedent, ulterior, prin acte adiionale retrgndu-se localitatea Vlenii de Munte i adernd Consiliul Local al Municipiului Cmpina. Contractul a fost ncheiat pe modelul solicitat de Ministerul Integrrii Europene i, chiar daca a fost ncheiat anterior contractului de finanare si Acord Subsidiar de Imprumut (AIS), conine toate clauzele referitoare la contractele de concesiune prevzute n acestea i prezentate anterior, cuprinznd valorile minime ale redevenei i valorile tarifelor de baza pe primii 7 ani, pornind de la tariful de baz din 2005, astfel nct in anul 2008 sa se ajung la un tarif unic de 2,80 lei/m.c. ap. Contrar celor precizate i menionate mai sus controlul a constatat abateri constnd n: Redevena pentru primii 7 ani ai contractului a fost stabilit global, fr a fi individualizat pe unitile administrativ-teritoriale; Redevena nu a fost constituita la nivelul i n condiiile contractului ci la un nivel mult mai mic, diferena fiind de 5.236.552,59 lei. n aceste condiii nu vor putea fi respectate clauzele contractuale care, la cap. 7 Redevena, art. 13 Baza de calcul, pct. 2 din Contract prevd c, ncepnd cu data ndeplinirii condiiilor premergtoare de la cap. 6, redevena va fi ntotdeauna la un nivel suficient pentru a asigura urmtoarele: - plata datoriei, inclusiv capitalul iniial i dobnda pentru mprumuturi care sunt sau vor fi subiectul contractelor internaionale de mprumut; - plata taxelor, comisioanelor si altele similare percepute de GOR conform contractelor de mprumut subsidiar i de garanie; - acumularea si meninerea unui fond pentru nlocuirea, ntreinerea i dezvoltare (IID) a mijloacelor fixe existente si a noilor mijloace fixe ale concedentului, fie de concedent, fie de concesionar. Pentru anul 2006, fata de nivelul minim al redevenei din contract in suma de 477.787 lei, SC Hidro Prahova SA a constituit si virat redevena in suma de 17.240,26 lei cu OP 732, 733/03.10.2005 in contul Consiliului Judeean, in numele concedenilor, la nivelul primei transe de dobnda aferent mprumutului extern. Pentru perioada 2007 2008 valoarea redevenei minime datorate de SC Hidro Prahova SA, care ar fi trebuit constituit, conform contractului de delegare prin concesiune, a fost de 6.778.738 lei, din care: n anul 2007 - 2.524 236 lei si n anul 2008 4.254.502 lei. Cauza care a condus la neconstituirea obligaiei de plata ctre unitile administrativ-teritoriale la nivelul contractului a fost constituirea numai la acele uniti administrativ-teritoriale i numai de la data la care consiliile locale au aprobat redevena ca element de cost n tarif. In aceste condiii valoarea redevenei constituite, nregistrata lunar, a fost de 1.542.185,41 lei, cu 5.236.552,59 lei mai puin dect redevena datorata conform contractului. Nu au fost respectate de ambele pri clauzele eseniale referitoare la plata redevenei. La art. 14 Plata redevenei s-a stipulat la pct. 1 ca partea componenta a si b a redevenei vor fi pltite bianual de ctre concesionar direct ctre GOR n numele concedentului, cu obligaia

12

confirmrii imediate ctre concedent c s-a fcut o astfel de plata, iar la pct. 2 ca partea component c a redevenei va fi depozitat si reinuta de concesionar ntr-un cont de rezerv purttor de dobnda, clauza prevzut si la art. 29 din contract, unde se menioneaz i alte surse de acumulare a fondului precum i destinaiile fondului, conform prevederilor OUG 198/2005. Contrar celor de mai sus, din redevena constituit au fost efectuate pli n contul datoriei externe a concendenilor, numai la nivelul referatelor transmise de ctre Direcia Integrare Europeana din cadrul Consiliului Judeean Prahova, n suma total de 495.494,86, diferena de 1.046.690,55 lei fa de redevena constituit, rmnnd nregistrat n soldul contului 462/analitic pe fiecare sucursal, ca obligaie de plata n vederea constituirii fondului IID. Aceast sum nu a fost comunicat consiliilor locale beneficiare, nu au fost consultate pentru a se stabili la ce nivel se va constitui fondul pentru nlocuirea, ntreinerea i dezvoltarea (IID) mijloacelor fixe existente i a noilor mijloace fixe ale concedentului, fie de concendent fie de concesionar. n aceste condiii consiliile locale nu au putut decide asupra unor venituri care le aparin, destinate unor lucrri necesare, contul aferent IID fiind deschis de concesionar, fr ca beneficiarii sumelor s aib control asupra lui. Astfel, pe msura ncasrii facturilor emise (gradul de ncasare lunar fiind de cca. 85%), s-a efectuat periodic, la interval de 2-3 luni, calculul privind virarea sumelor din contul curent de disponibiliti n contul de rezerva (aferent IID constituit) ns viramentul nu s-a efectuat cu prioritate fata de alte pli, ci pe criterii aleatorii funcie de volumul lichiditilor din cont. In contract nu s-a prevzut termen fix pentru virarea componentei de redevena aferenta IID, dect pentru alte surse de constituire a IID, dar societatea este responsabila pentru virarea cu prioritate a sumelor in contul de acumulare cunoscnd faptul ca sumele aparin localitilor si prin virarea cu intarziere respectivele bugete sunt prejudiciate prin dobnda nencasata. n aceste condiii, la 31.12.2008, potrivit extrasului de cont i evidentei contabile, cont 5121.5.2, disponibilul din cont a fost de 603.863,25 lei fata de 1.046.690.55 fond constituit pe baza elementelor concrete din tarifele aplicate, ceea ce demonstreaz faptul c sumele au fost utilizate in alte scopuri. In concluzie S.C. Hidro Prahova era obligata sa nregistreze obligaia de plata a redevenei conform contractului, sa ia masuri de individualizarea a acesteia cu autoritile locale (prin acte adiionale) funcie cel puin de nivelul estimat al serviciului datoriei externe si nu in funcie de referatele primite de la Direcia de Integrare Europeana din cadrul Consiliului Judeean. Cu ocazia plilor efectuate de SC Hidro Prahova SA in contul datoriei, confirmate de Ministerul Finanelor Publice si Consiliul Judeean, nu a fost evideniata suma de 25.157,674 lei, reprezentnd diferena de curs valutar, pltita in contul concendentilor nemaifiind urmrita si nici recuperata de SC Hidro Prahova SA (in termen de 10 zile de la efectuarea plii externe de ctre MFP conform clauzelor contractului), urmnd a fi compensate, n mod eronat, extracontabil cu urmtoarele rate de plata. Tarifele de baza propuse de operator au fost sub nivelul tarifelor de baza din contract La ntocmirea notelor de fundamentare a tarifelor SC Hidro Prahova SA nu a inut cont de nivelurile de baza minime ale tarifelor prevzute in contract, n condiiile in care pe perioada 2007 2008 unitatea a nregistrat din furnizarea serviciului de apa pierderi in suma totala de 2.316.958 lei. n notele de fundamentare, aprobare si avizare a tarifelor, includerea in tarif a redevenei s-a efectuat, pe fiecare localitate. ncepnd cu luna martie 2007, treptat, toate cele 10 consilii locale, care odat cu predarea n administrare a serviciului de reele a predat ctre operator si portofoliul de clieni, a aprobat tarifele cu componenta redevena, ns, pe toat perioada tarifele practicate au fost sub nivelul tarifelor de baza din contractul de delegare de gestiune. Exemplificam n acest sens: Consiliul Local Sinaia a aprobat tariful cu redevena ncepnd din 01.10.2008 n suma de 2,18 lei fa de un tarif de baza asumat prin contract la nivelul anului 2008 de 2,81 lei; Consiliul Local Comarnic a aprobat tariful cu redevena ncepnd din 01.08.2008 (n urma acionarii n judecata) la nivelul de 1,91 lei fata de 2,81 lei asumat prin contract; Consiliul Local Plopeni a aprobat tariful cu redevena ncepnd cu 01.05.2008 la nivelul de 2,33 lei fata de 2,80 lei din contract. Au existat cazuri cnd, cu toate ca tarifele au fost avizate de ANRSC, nu au fost aprobate de consiliile locale la nivelul propus, diferena fiind in general aferenta componentei de redevena (ex: Sinaia, Comarnic, Plopeni).

13

La 31.12.2008, dei toate localitile au aprobat tariful la apa la nivelul notelor de fundamentare ntocmite de operator, avizate de ANRSC (cu cota de redevena inclusa) nivelul acestora a fost similar celor din 2006-2007, respectiv sub nivelul tarifelor de baza din contractul de delegare de gestiune. Nu au fost respectate si aplicate clauzele contractuale n situaia n care prile contractante nu-i respecta obligaiile . La cap. 9 din contract la Obligaiile prilor referitor la cele doua capitole prezentate mai sus, redevena si tarife, s-a prevzut ca obligaie in sarcina concesionarului, sa plteasc redevena la valoarea prevzuta si la termenul stabilit in contract, iar in sarcina concedentului sa aprobe tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apa i de canalizare, conform prevederilor contractului i s notifice concesionarului apariia oricror mprejurri de natura s aduc atingerea drepturilor concesionarului, clauze care nu au fost aplicate de cele doua pri. Dei obligaiile menionate mai sus nu au fost respectate, niciuna din pri nu a procedat la notificare. Prin nenregistrarea obligaiilor de plat a redevenei n sum de 5.236.553,59 lei stabilit de control ca diferena ntre 6.778.738 nivelul minim al redevenei din contract pe anii 2007 si 2008 si 1.542.185,41 lei redevena constituit, din care 260.608,62 lei reprezint serviciul datoriei publice externe neplatita in contul concedentului si 4.975.943,97 lei reprezint nevirarea n fondul de rezerv n vederea acumulrii fondului IID, au fost nclcate prevederile art. 12 din Legea contabilitii nr.82/1991, republicata cu modificrile ulterioare, potrivit crora deinerea cu orice titlu de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar si alte drepturi si obligaii, precum si efectuarea de operaiuni economice fr s fie nregistrate n contabilitate, sunt interzise. Neurmrirea executrii contractului de delegare de gestiune n condiiile n care a fost incheiat, cu referire la respectarea tarifelor de baza, a avut consecin directa n rezultatele financiare ale SC Hidro Prahova care pe perioada 2006-2008 a nregistrat din furnizarea serviciului de apa o pierdere totala de 4.528.154,80 lei (din care 3.487.024,53 lei in perioada 2006-2007 si 1.041.130,27 lei in 2008). In structura, potrivit balanelor de verificare din cele 12 sucursale, din furnizarea serviciului de ap, cumulat pe total perioada numai sucursala Buteni a nregistrat profit in suma de 6.693,12 lei si Cmpina, care a aderat la contractul de concesiune n 2008, n suma de 382.190,64 lei, restul sucursalelor nregistrnd pierderi, cea mai mare pierdere fiind la sucursala Plopeni, de 1.622.688,27 lei urmat de Comarnic ( 739.128,27 lei) si Bicoi (695.454,09 lei). In contractul de delegare de gestiune prin concesiune au fost prevzute clauze care s asigure derularea n bune condiii a ntregului program SAMTID precum i de asigurare a resurselor n vederea rambursrii datoriei externe contractate pentru realizarea proiectului, nsa din verificarea modului de derulare a contractului s-a constatat c u au fost respectate de ambele pri clauzele eseniale referitoare att la plata redevenei ct i la aplicarea tarifelor, cel puin la nivelul de baza, cu consecine negative asupra situaiei financiare a prilor implicate n contract pe perioada 2006-2008 existnd i premise privind nerealizarea scopului ntregului program SAMTID aa cum a fost definit prezentat mai sus. Nu s-au evideniat si urmrit pentru ncasare venituri din nchirierea spatiilor i terenurilor, abatere constatata la Primria comunei Predeal Sarar i 3.336 lei, Primria comunei Secria -17.302 lei, Primria oraului Breaza -28.696 lei, Consiliul Judeean Prahova 12.380 lei. Nu s-a constituit ca debit si nici urmrit i ncasat taxa pentru eliberarea/vizarea anuala a autorizaiei pentru desfurarea activitii de alimentaie public datorata de ctre persoanele juridice care desfoar activiti pe unul din codurile CAEN 5610 si 5630, abatere constatata la Serviciul Public Finane Locale Ploieti, veniturile estimate fiind de 1.595.518 lei si la Primria oraului Urlai 2.917 lei, Primria Municipiului Cmpina 4.850 lei. Nu s-au ncasat venituri reprezentnd impozit pe spectacole datorat de orice persoana care organizeaz o manifestare artistica sau o alta activitate distractiva, n cazul Comunei Ceptura fiind vorba de discoteca (1.452 lei), Primria Comunei Lipaneti (7.583 lei). Nu s-au aplicat sanciuni contravenionale in cazul nedepunerii declaraiilor de ctre contribuabili, aa cum s-a constatat la Primria comunei Bucov unde, ca urmare a

14

demarrii aciunii in timpul misiunii de audit, s-au aplicat amenzi de 1.100 lei si Primria comunei Lipaneti 3000 lei. Prin hotrri ale consiliilor locale s-au stabilit taxe speciale, care ns nu au fost urmrite spre ncasare de compartimentele de specialitate din cadrul unitatilor administrativ-teritoriale cum a fost cazul Primriei comunei Ceptura unde nu s-a urmrit i ncasat taxa instituita n vederea efecturii pazei comunei n suma de 4.885 lei; Primria comunei Lipneti nu a evideniat i ncasat taxa de autorizare pentru lucrri de escavare, n cazul celor 3 balastiere amplasate pe teritoriul localitii, iar n fiele fiscale ale celor 3 contribuabili nu au fost identificare declaraii privind suprafeele ce vor fi afectate de aceste operaiuni. Venitul suplimentar stabilit de auditori a fost de 401.552 lei. Dei Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale are precizri clare n ceea ce privete organizarea activitilor autofinanate, se constata nc faptul c unele primarii obin si evideniaz venituri extrabugetare, fara a defini prin organizare activitile respective. Astfel nu se respecta prevederile art.9 Principiul unitii unde se precizeaz: (1) Veniturile si cheltuielile bugetare se nscriu ntr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta i monitorizarea fondurilor publice locale. (2) Se interzic reinerea si utilizarea de venituri n regim extrabugetar, precum i constituirea de fonduri publice locale n afara bugetelor locale, dac legea nu prevede altfel. Acest tip de abatere s-a constatat la Primria comunei Ceptura, suma meninuta n sold i reportata la finele exerciiului bugetar fiind de 3.256 lei, Primria comunei Lipaneti 18.263 lei si la Primria oraului Breaza -12.440 lei. Din verificarea modului de stabilire, nregistrare si ncasare a veniturilor din prestri servicii ctre teri s-a constatat ca acestea nu au fost realizate la nivelul celor stabilite de ctre organele de conducere ale societii, respectiv Consiliul de Administraie i conducerea executiv. In afara veniturilor realizate din prestri servicii de apa si canalizare, emitere de avize, acorduri etc., n perioada verificat unitatea a mai realizat venituri i din execuia unor lucrri diverse (branamente apa, canalizare etc.) pentru care au fost ntocmite situaii de lucrri fara respectarea dispoziiilor date in acest sens de ctre conducerea unitatii, veniturile astfel realizate fiind la un nivel inferior fa de cele stabilite de Consiliul de Administraie i conducerea executiv. Astfel, cotele de cheltuieli indirecte, cota de cheltuieli generale si cota de profit stabilite la nivel de societate si transmise sucursalelor, nu au fost respectate si aplicate, prin situaiile de lucrri fiind evideniate cote diferite, mai mari sau mai mici dect cale transmise, pe total societatea nregistrnd pierderi din aceast activitate. Valoarea estimata a veniturilor nencasate este de 10.606,43 lei. 2.2. Venituri suplimentare ctre alte bugete publice Primria oraului Urlai nu a calculat, evideniat i virat taxa pe valoarea adugat la vnzarea terenurilor din domeniul privat al unitilor administrativ-teritoriale, n sum total de 912.704 lei pentru care au fost calculate la control accesorii de 640.395 lei. Aceeai abatere s-a regsit si la Primria oraului Azuga care nu a colectat i nu a pltit taxa pe valoarea adugat aferent terenurilor vndute, n sum total de 549.484 lei pentru care datoreaz majorri de 444.381 lei. In conformitate cu art.141, alin.2, lit. f din Legea 573/2003 privind Codul fiscal scutirea la taxare se aplica pentru operaiuni din interiorul tarii livrarea de ctre orice persoana a unei construcii, a unei pri a acesteia si a terenului pe care este construita, precum i a oricrui alt teren. Prin excepie, scutirea nu se aplica pentru livrarea unei construcii noi, a unei pri a acesteia sau a unui teren construibil. n sensul prezentului articol, se definesc urmtoarele: 1. teren construibil reprezint orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcii, conform legislaiei in vigoare; La pct. 40 din Hotrrea Guvernului numrul 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 573/2003 privind Codul fiscal se precizeaz ca instituiile publice

15

sunt tratate ca persoane impozabile pentru activitile scutite conform art. 141 din Codul fiscal si, in consecina, se supun ntregii prevederi de la art. menionat. Neregularizarea cu bugetul de stat la finele exerciiului bugetar a sumelor primite i neutilizate conform destinaiei. n anul 2008 unele primarii au beneficiat de sume alocate din Fondul de rezerva la dispoziia Guvernului pentru cheltuieli curente si de capital i aveau obligaia de a restitui sumele neutilizate. Contrar acestei obligaii legale, unele entitati au meninut sumele ramase la finele anului 2008 neutilizate, le-au raportat ca excedent bugetar si le-au transferat in fondul de rulment. Asemenea abateri s-au constatat in cadrul aciunilor de audit financiar la,, Primria comunei Btrni - 4.020 lei, Primria comunei Posesti - 27.728 lei, Primria comunei Predeal Sarari - 171.626 lei, Primria comunei Gura Vitioarei - 18.341 lei, Primria comunei Lipaneti 4.348 lei. Aceeai abatere s-a constatat si in cadrul aciunilor de audit al performantei stabilindu-se venituri suplimentare de 324.411 lei la Primria oraului Urlai 43.806 lei si Primria oraului Azuga 280.605 lei. - La Primria comunei Ceptura nu s-a analizat modul de utilizare a fondurilor primite de la bugetul statului din sume defalcate din TVA cu destinaii precizate in Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007, astfel ca in cadrul misiunii de audit s-a constatat ca nu s-a regularizat, la finele anului 2008 suma de 21.356 lei, primita cu destinaia finanrii cheltuielilor de personal, burselor si obiectelor de inventar ale instituiilor de nvmnt preuniversitar de stat, care a fost utilizat pentru alte cheltuieli. Aceeai abatere s-a constatat i la Primria oraului Breaza n suma de 261.483 lei; din care ncasat operativ 161.663 lei. - La Primria comunei Bucov suma neregularizata cu bugetul statului, primita din aceeasi sursa si aceeai destinaie, a fost de 102.851 lei si s-a utilizat pentru plata premiului anual (al 13-lea salariu) cadrelor didactice precum si a unei cote pri din salariul aferent lunii decembrie, plti care trebuiau s se efectueze n anul urmtor. S-au calculat penaliti de 4.114 lei. - Primria oraului Breaza nu a regularizat la nchiderea exerciiului bugetar suma de 7.295 lei neutilizata la finele anului, suma primita pentru acordarea sprijinului financiar pentru constituirea familiei. - La Primria comunei Ceptura s-a constatat neregularizarea subveniei primite pentru nclzire in suma de 5.116 lei din care s-a virat operativ suma de 4.455 lei. La Primria oraului Breaza s-a constatat stabilirea unui ajutor pentru nclzirea locuinelor mai mare dect cel legal conform venitului realizat de beneficiari, n suma de 6.636 lei. In misiunile de audit ne-am confruntat cu situaii n care legalitatea contractelor/acorduri colective de munc au fost recunoscute de instanele de judecata ca legale, prin hotrri definitive si irevocabile. In aceste situaii, avnd in vedere faptul ca aceste sporuri sunt de natura salariala, auditul a constatat nevirarea ctre bugetele publice a obligaiilor legale, caz ntlnit la Primria comunei Bucov unde s-a stabilit rspunderea ordonatorului de credite pentru nevirarea sumei de 174.322 lei si 40.891 lei penaliti i Administraia Parc Memorial Constantin Stere Ploieti, ordonator teriar al Municipiului Ploieti, unde suma constatata a fost de 438.722 lei la care s-au calculat penaliti de 44.512 lei. Nu s-au pltit obligaiile ctre bugetele publice aferente stimulentelor acordate personalului la : Primria oraului Breaza 76.935 lei, Primria oraului Urlai 42.622 lei. Nu s-au calculat i virat obligaiile bugetare pentru tichetele cadou acordate n suma de 115.053 lei pentru care s-au calculat penaliti de 26.156 lei, abatere constatat la Primria comunei Predeal Srari (10.819 lei si penaliti de 3.614 lei), Primria comunei Ceptura (31.002 lei si penaliti de 10.181 lei), Centrul bugetar coala Nicolae Simache Ploieti (73.232 lei si penaliti de 12.361 lei). Aceeai abatere s-a regsit i la Primria oraului Breaza 20.561 lei si Primria Oraului Urlai 18.521 lei. Nu s-a calculat si virat contribuia la Fondul Naional Unic de Asigurri de Sntate pentru sumele primite ca ajutor social in baza Legii 416/ 2001 privind venitul minim garantat n suma de 55.885 lei pentru care s-au calculat penaliti de 40.545 lei la Primria comunei Filipesti de Trg, 862 lei la Primria comunei Predeal Srari, la Primria comunei Secria 3.202 lei, la Primria comunei Lipaneti 9.623 lei.

16

Nu s-a virat ctre bugetul judeului cota de 40% din impozitul pe mijloacele de transport marfa cu masa totala de peste 12 tone abatere constatata la Primria comunei Filipesti de Trg (8.025 lei) si la Serviciul Public Finane Locale Ploieti (442.687 lei), sumele fiind reinute nelegal la nivelul bugetului local al comunei, respectiv al municipiului. Entitile nu au solicitat Trezoreriei Ploieti deschiderea unui cont distinct pentru ncasarea taxelor asupra mijloacelor de transport ce intr n categoria menionata. Acesta obligaie este prevzuta in Legea 571/2003 privind Codul fiscal, la art. 295, alin 5, care precizeaz: Veniturile provenite din taxa asupra mijlocului de transport stabilita in concordanta cu prevederile art. 263, alin 4 si 5, precum si amenzile si penalitile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrri de ntreinere, modernizare, reabilitare i construire a drumurilor locale i judeene din care: 60% constituie venituri la bugetul local si 40% constituie venituri la bugetul judeean . 3. Abateri generatoare de prejudicii Volumul prejudiciilor constatate n aciunile desfurate n anul 2008 a fost de 8.346 mii lei. 3.1. Cheltuieli neprevzute de legislaia n vigoare. Pe tipuri de abateri, situaia constatrilor se prezint astfel: Principala constatare din acesta categorie se refera la plata unor drepturi salariale suplimentare (ajutoare de Paste i Crciun, indemnizaie zilnica de hran, inut vestimentar, prima de vacanta acordat personalului contractual etc.) n baza contractelor/acordurilor colective de munc. Contractele/acordurile colective de munca au fost aprobate de ctre consiliile locale, dar nu se confer legalitate acestora deoarece consiliile locale nu au inut cont de prevederile legale n domeniu, excednd cadrului legal. Prevederile art. 72 alin 1 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcionarilor publici i ale art. 25 din HG nr. 833/2007 conform crora acordurile colective se pot ncheia, trebuie s cuprind numai msuri referitoare la constituirea i folosirea fondurilor destinate mbuntirii condiiilor la locul de munc, sntatea i securitatea n munc, programul zilnic de lucru, perfecionarea profesional, alte msuri dect cele prevzute de lege referitoare la protecia celor alei n organele de conducere ale organizaiilor sindicale si totodat, acordurile colective nu pot conine prevederi contrare stabilite prin acte normative. Clauzele acordurilor colective nu pot excede sau, dup caz, nu pot stabili ngrdirea drepturilor si obligaiilor reglementate prin lege sau drepturi ori obligaii suplimentare fa de cele reglementate prin lege n derularea raporturilor de serviciu. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 188/1999, funcionarul public este persoana numit, n condiiile legii, ntr-o funcie public. Ca atare, funcionarii publici nu i desfoar activitatea n temeiul unui contract de munc, ei aflndu-se n raporturi de serviciu rezultate din actul administrativ de numire n funcie, astfel nct nu au calitatea de salariai n sensul art. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de mas sub forma unei alocaii individuale de hran i nici de alte ajutoare de srbtori. Ceea ce particularizeaz raportul de munc al funciei publice de raportul de munc al salariatului este faptul c funcionarul public este purttor al puterii publice, pe care o exercit n limitele funciei sale. Actul de numire n funcie a autoritii publice mpreun cu cererea sau/i acceptarea postului de ctre viitorul funcionar public formeaz acordul de voin, contractul administrativ. ntre raportul de munc al funcionarului public i raportul de munc al salariatului diferena specific rezid att n modul n care se nate raportul juridic n baza cruia se presteaz munca, ct i n faptul c funcionarul public este un agent al puterii publice, n timp ce salariatul nu. Funcionarul public este o instituie a dreptului public, pe cnd salariatul este o instituie a dreptului muncii.

17

Funcionarilor publici li se aplic normele speciale cuprinse n Constituie, n Legea nr. 188/1999, n alte reglementri de drept administrativ i doar n completare normele de drept al muncii, numai n msura n care nu contravin legislaiei specifice funciei publice. Pentru activitatea desfurat funcionarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de baz, sporul pentru vechimea n munc, suplimentul postului i suplimentul corespunztor treptei de salarizare. De asemenea, ei beneficiaz de prime i alte drepturi salariale, n condiiile legii. Salarizarea acestei categorii de personal este stabilit prin Ordonana Guvernului nr. 6/2007 privind unele msuri de reglementare a drepturilor salariale i a altor drepturi ale funcionarilor publici pn la intrarea n vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare i alte drepturi ale funcionarilor publici, precum i creterile salariale care se acord funcionarilor publici n anul 2007, aprobat cu modificri prin Legea nr. 232/2007, act normativ care nu prevede posibilitatea acordrii tichetelor de mas. i n cazul plilor efectuate ctre personalul contractual s-a constatat nelegalitatea clauzelor referitoare la alte drepturi salariale dect cele prevzute de lege. Aceeai situaie este i n cazul plilor efectuate ctre personalul contractual. Art.12 din Legea 130/1996 precizeaz c prin contractele colective nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale cror acordare i cuantum sunt stabilite prin dispoziii legale, astfel c avantajele acordate sunt nelegale, drepturile de natura salariala pentru personalul contractual fiind reglementate de OUG nr. 24/2000. C ajutoarele primite att de funcionarii publici ct i de ctre personalul contractual sunt avantaje de natura salarial reiese i din textul de lege al Codului fiscal referitor la impunerea veniturilor de natura salariala. n conformitate cu prevederile art.55(1) din Legea nr.571/2003 Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani i/sau n natur obinute de o persoana fizica ce desfoar o activitate n baza unui contract individual de munc sau a unui statut special prevzut de lege, indiferent de perioada la care se refer, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizaiile pentru incapacitate temporar de munca. Conform Legii 215/2001, republicata, privind administraia publica locala art. 47 Hotrrile consiliului local se semneaz de preedintele de edin, ales n condiiile prevzute la art. 35, i se contrasemneaz, pentru legalitate, de ctre secretar, iar la art. 48 se precizeaz: (1) Secretarul unitii administrativ - teritoriale nu va contrasemna hotrrea n cazul n care consider c aceasta este ilegal. n condiiile artate rezulta c hotrrile consiliului local au fost contrasemnate fr a se tine cont de prevederile menionate mai sus. Faptul c aceste contracte au fost nregistrate la Direcia de Munca Solidaritate Sociala si Familie Prahova, nu confer legalitatea lor, deoarece aceasta instituie are urmtoarele atribuii: (conform art. 27 din Legea 130/1996 privind contractul colectiv de munca) (1) La nregistrarea contractelor colective de munca, Ministerul Muncii si Proteciei Sociale sau, dup caz, direciile generale teritoriale de munca i protecie social vor verifica dac acestea conin clauze negociate cu nerespectarea dispoziiilor art. 8. La art. 8 se menioneaz elementele din contract care sunt verificate de Direcia Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei i anume: 1) Clauzele contractelor colective de munc pot fi stabilite numai n limitele i n condiiile prevzute de prezenta lege . (2) Contractele colective de munc nu pot conine clauze care s stabileasc drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca ncheiate la nivel superior. (3) Contractele individuale de munc nu pot conine clauze care s stabileasc drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca. (4) La ncheierea contractului colectiv de munca, prevederile legale referitoare la drepturile salariailor au un caracter minimal. Precizm faptul c pentru administraia publica local nu exista un contract cadru aprobat la nivel de ramura i orice referire la acest lucru este nereal. Pe de alta parte, nregistrarea acordurilor colective de munca la DMSSF Prahova reprezint depirea competenelor de ctre aceasta instituie, deoarece acordurile colective reprezint funcionarii publici, care au lege speciala de funcionare, iar aceste acorduri trebuie sa fie prezentate

18

comisiei paritare care are atribuii n avizarea acordurilor colective de munc, procedur care nu s-a respectat nu s-a ntmplat la niciuna din entitile auditate. Faptul ca aceste sume au fost aprobate prin buget nu confer legalitatea lor deoarece conform Legii 273/2006, republicat, privind finanele publice locale, art.14 Reguli bugetare nu trebuiau introduse n buget ntruct: (2) Cheltuielile bugetare au destinaie precisa i limitat i sunt determinate de autorizrile coninute in legi speciale si n legile bugetare anuale. (3) Nicio cheltuiala nu poate fi nscrisa in bugetele prevzute la art. 1 alin. (2) si nici nu poate fi angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala. Potrivit art. 41 alin. (2) din Constituie, dreptul salariailor la msuri de protecie social se exercit n condiiile legii. Prin Decizia nr. 1310/2008 Curtea Constituionala a reinut ca acordarea tichetelor de masa nu constituie o msura de protecie sociala a muncii, in sensul celor prevzute de textul constituional. Alin. (5) al aceluiai articol garanteaz dreptul la negocieri colective n materie de munc i caracterul obligatoriu al conveniilor colective, dar negocierile i conveniile colective trebuie desfurate, respectiv ncheiate cu respectarea dispoziiilor legale. Contractele colective de munc ncheiate pentru salariaii instituiilor publice au un regim juridic special, determinat de situaia deosebit a prilor acestor contracte. Astfel, cheltuielile necesare pentru funcionarea instituiilor publice, inclusiv drepturile salariale ale salariailor, sunt suportate de la bugetul de stat ori de la bugetele locale ale comunelor, ale oraelor i ale judeelor. Art. 137 alin. (1) din Constituie prevede c: "(1) Formarea, administrarea, ntrebuinarea i controlul resurselor financiare ale statului, ale unitilor administrativ-teritoriale i ale instituiilor publice sunt reglementate prin lege". n aceste condiii se impune ca i drepturile salariale ale salariailor instituiilor publice s fie stabilite prin lege n limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor i nu pot fi modificate prin convenii colective. (Decizia Curii Constituionale nr. 768/2007) `Exemple de asemenea prejudicii s-au constatat la: Primria oraului Azuga 829.845 lei, Primria oraului Breaza 737.727 lei, Primria comunei Btrni 58.968 lei, Primria comunei Colceag 170.990 lei la care se aduga viramentele efectuate ctre bugetele publice de 52.771 lei, Primria comunei Posesti - 138.555 lei si viramente ctre bugete de - 36.080 lei, Primria comunei Predeal Srari 53.608 lei si viramente ctre bugete de -13.442 lei, Primria comunei Ceptura - 183.244 lei si contribuii aferente de - 44.638 lei, Primria comunei Filipesti de Trg - 400.576 lei si contribuii bugetare de - 38.717 lei, Primria comunei Tomani - 190.578 lei, Primria Comunei Lipaneti - 164.494 lei; La Primria comunei Predeal Srari s-a acordat nelegal salariailor si spor de dispozitiv in suma de 14.775 lei pentru care s-au virat obligaii bugetare de 4.035 lei; In cadrul categoriilor de personal care au primit diverse sporuri (ajutor Paste, Crciun, indemnizaie de hrana, inuta vestimentara) in baza Contractului colectiv de munca s-au regsit si persoanele care ocupa funcii de demnitate publica, primar si viceprimar, la Primria comunei Tomani - 14.611 lei; S-au acordat tichete cadou persoanelor alese, primar si viceprimar la Primria comunei Predeal Srari in suma de 632 lei si Primria Oraului Breaza 2.200 lei; S-a pltit sporul de dificultate de 50% comisiei de fond funciar in condiiile in care pentru anul 2008 legea interzicea plata unui asemenea spor, suma decontata fiind de 42.716 lei la Primria comunei Predeal Srari, pentru aceasta suma entitatea virnd si obligaii bugetare de 11.695 lei. Aceeai abatere s-a constatat si la Primria comunei Ceptura, suma fiind de 67.649 lei si obligaii ctre bugetele publice generate de aceste pli de 18.245 lei, Primria Oraului Breaza care a pltit nelegal suma de 45.181 lei si obligaii ctre bugetele publice de 12.261 lei, Primria oraului Azuga 37.821 lei si viramente n cadrul obligaiunilor bugetare 8.881 lei. Au fost pltite, fara baza legala, persoanele care au fcut parte din comisiile de acordare a contractelor de achiziii, personal propriu sau din afara instituiei. Este important a se sublinia faptul ca persoanele participante la aceste comisii si care nu au avut calitatea de salariai, nu au fost consultani, plata efectuata neavnd la baza contract. Abaterea s-a constatat la Primria comunei Predeal Srari - 663 lei, Primria comunei Ceptura - 441 lei si Primria oraului Breaza - 21.199 lei.

19

S-a constituit si virat in mod eronat fondul de garantare pentru plata creanelor salariale in condiiile in care conform art. 4, lit. a din Legea nr. 200/2006, ncepnd cu anul 2008, instituiile publice nu mai aveau aceasta obligaie la urmtoarele entitati: Primria comunei Btrni - 352 lei, Primria comunei Ceptura - 4.277 lei si Primria oraului Breaza -209 lei. 3.2. Alte nereguli financiar contabile pentru care se emit decizii

Au existat venituri prescrise, care nu au fost urmrite, in special din amenzi, sumele respective constituindu-se ca prejudicii. (Primria oraului Boldeti Scieni - 3.444 lei, Primria comunei Btrni - 800 lei, Primria comunei Ceptura - 1.040 lei, Primria comunei Lipneti 9.472 lei). 3.3. Alte abateri privind nerespectarea reglementarilor legale in efectuarea

cheltuielilor S-au pltit prime in mod nelegal unor salariai ai instituiei in suma de 21.170 lei la Primria comunei Bucov in condiiile in care Camera de Conturi Prahova a sesizat acest fapt in anul 2007, iar prejudiciul s-a recuperat de la salariai prin acordarea altor prime din bugetul local, fara justificare si numai in scopul acoperirii pagubei prin crearea alteia. Plata nelegala de prime unor salariai s-a constatat si la Primria oraului Urlai, prejudiciu total stabilit fiind de 194.800 lei. S-a pltit in luna decembrie premiul anual personalului propriu al Primriei comunei Bucov in suma de 70.680 lei in condiiile in care Legea bugetului de stat nr.388/2007 precizeaz ca aceste drepturi se vor acorda in anul urmtor exerciiului bugetar ncheiat, din care majorri de 2.093 lei; S-a pltit indemnizaia de edina unor consilieri locali care nu au participat la edina (Primria comunei Bucov 20.676 lei, Primria comunei Lipaneti -2.758 lei); La Primria comunei Filipesti de Trg s-a considerat ca plata nelegala suma de 2.742 lei reprezentnd sporul de 25% din salariul de baza acordat persoanei desemnate a acorda controlul financiar preventiv deoarece nu a existat viza pe documentele ce se ntocmesc in vederea efecturii plaii, respectiv ordonanrile de plata care, nevizate de persoana mputernicita sa exercite control financiar preventiv sunt nule i fr valoare pentru conductorul compartimentului financiar (financiar-contabil) care urmeaz sa fac plata, dac nu sunt autorizate n condiiile prevzute de lege. (ORDIN nr. 1.792 din 24 decembrie 2002 (*actualizat*) pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanarea i plata cheltuielilor instituiilor publice, precum i organizarea, evidenta i raportarea angajamentelor bugetare i legale. 3.4. Pli fara documente justificative Pli nelegale n cazul a trei persoane pentru care unitatea nu a avut ncheiate contracte de munca , plata efectundu-se fara angajament legal. Suma pltita in condiiile artate a fost de 8.745 lei la Primria comunei Filipesti de Trg pentru care s-au virat si obligaii bugetare de 2.367 lei; S-au pltit drepturi salariale la Primria comunei Filipesti de Trg unui numr de 4 salariai contractuali fara documente justificative. Foile de prezenta colectiva nu au fost vizate pentru realitate, statele de plata fiind vizate pentru control financiar preventiv . Auditul a considerat plata ca fiind efectuat pe baza unor documente care nu au ntrunit calitatea de document justificativ ntruct nu au fost menionate date referitoare la numele i prenumele, precum si semnturile persoanelor care rspund de efectuarea operaiunii economico financiare, aa cum se prevede n Ordinul MFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitii instituiilor publice, Planul de Conturi pentru instituiile publice si instruciunile de aplicare a acestuia, pct. 1.4.1 Documente justificative

20

prevederi generale, al 5. Aceste documente nu au fost avizate, aprobate de angajator, respectiv ordonatorul de credite. Mai mult dect att, contractele individuale de munca au fost ncheiate pentru o norma ntreaga, durata timpului de lucru fiind de 8 ore/zi, 40 ore pe sptmna, iar auditul a constatat ca au fost pltite ore suplimentare, ntre 32 si 64 ore lunar/persoana ct i ore de noapte intre 32 si 80 de ore lunar/persoana fara ca unitatea s poat prezenta un program de lucru pentru cei patru angajai, rubrica din contractul de munca Repartizarea programului de lucru se face dup cum urmeaz ...(ore zi/ore noapte/inegal) fiind necompletata. Aceasta supradimensionare a orelor pltite, n condiiile artate, a condus la plata nejustificata a sumei de 53.713 lei, pentru care erau deja virate si obligaii bugetare de 14.538 lei. La Primria oraului Urlai s-au pltit avansuri concediu odihn n sum de 9.956 lei care nu au fost reinute prin statul de plat pn la data auditului. Pli nelegale pentru servicii de consultanta si asistenta juridica fara documente justificative n suma de 41.842 lei (Primria municipiului Cmpina) i a unor servicii de nchiriere utilaje neefectuate i pentru care nu exista documente de confirmare n sum de 24.774 lei ( Primria oraului Azuga ). 3.5. Utilizarea nelegala a fondurilor acordate de la buget Tot nelegal s-au acordat tichete cadou personalului propriu si celui din nvmnt din sume defalcate din TVA din fondul de rezerva la dispoziia guvernului, fonduri primite prin hotrri de guvern sau din sume defalcate din TVA destinate finantarii cheltuielilor de personal din instituiile de nvmnt. Conform OUG nr. 43/16.04.2008 pentru modificarea si completarea OUG nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare din domeniul bugetar Ordonatorii de credite ai bugetelor locale si ai instituiilor si serviciilor publice de subordonare locala pot acorda tichete cadou potrivit prevederilor Legii 193/2006, cu modificrile si completrile ulterioare din bugetele acestora in limita veniturilor proprii. Cum sumele alocate din cote defalcate din TVA nu se constituie la nivelul bugetelor locale ca venituri proprii, conform Legii 273/2006 privind finanele publice locale, chiar daca au fost date cu destinaie cheltuieli curente si de capital, nu puteau fi utilizate la acordarea tichetelor cadou pentru care legiuitorul a precizat sursa. Aceasta abatere s-a constatat la Primria comunei Colceag la care suma acordata din sursele menionate mai sus a fost de 52.890 lei si la Primria comunei Gura Vitioarei unde s-a pltit suma de 13.501 lei pentru acordarea tichetelor cadou, sursa fiind fondul de rezerva la dispoziia guvernului. 3.6. Alte cheltuieli nelegale Nerecuperarea cheltuielilor efectuate cu plata utilitilor pentru spatiile nchiriate, consumul acestora fiind cuprins in factura ordonatorului de credite, chiriaii avnd obligaia de a le achita acestuia. Neurmrirea si nesolicitarea de la chiriai a sumelor pltite in contul lor a condus la prejudicierea bugetului local. Abaterea s-a constatat la Primria comunei Colceag pentru suma de 10.202 lei, Primria comunei Posesti -16.297 lei si Administraia Parc Memorial Constantin Stere Ploieti pentru suma de 4.252 lei reprezentnd contravaloare energie electrica furnizata Asociaiei Judeene a Vntorilor si Pescarilor Sportivi din Prahova la poligonul de tir amenajat pe terenul aflat in administrarea parcului; Neefectuarea lucrrilor conform condiiilor impuse prin caietul de sarcini i a ofertelor adjudecate. La Consiliul Judeean Prahova s-au decontat lucrri de reparaii drumuri la un pre mai mare, majorndu-se nejustificat costul lucrrilor cu suma 579.288 lei. Neefectuarea lucrrilor conform situaiilor de lucrri avizate si decontate.

21

Prin inspectarea locaiilor unde se dezvolta obiective de investiii auditorii au apreciat gradul de execuie al acestora, nerealizrile fiind cuantificate de reprezentanii entitii auditate. In acest sens exemplificam: - La Primria comunei Btrni s-a decontat contravaloarea a 100 mc de beton n cadrul obiectivului de investiii privind alimentarea cu apa si construirea unui pod fr ca lucrarea sa fie executata, fapt recunoscut de constructor care, a virat din proprie iniiativa suma de 50.904 lei n contul bugetului. Finanarea acestui obiectiv de investiii a fost fcut din sume defalcate din TVA destinate Programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spaiul rural. Aceeasi abatere s-a constatat si la Primria Comunei Lipneti 42.930 lei si Primria Comunei Secaria 9.327 lei. - La Primria comunei Colceag s-a constatat plata nelegala a sumei de 58.014 lei ca urmare a decontrii unor lucrri de mbrcminti asfaltice pe o suprafaa mai mic dect cea reala, limea drumului executat fiind sub cea din proiect, precum si a introducerii in situaiile de lucrri a unor cantiti de materiale nepuse in opera; - La Primria comunei Posesti s-a constatat un prejudiciu de 103.402 lei ca urmare a decontrii unor lucrri executate parial, dar decontate ca fiind executate integral, prin depirea contractului, la obiective privind modernizare drumuri comunale unde au fost nscrise lucrri de fundaii pentru ntregul drum, dei in anul 2008 a fost contractat numai 28% din lucrare. La construirea unui pod din beton armat s-au decontat, dar nu s-au executat integral lucrri de hidroizolaii pe o suprafaa de 1500 mp. La aceeai entitate s-a constat ca s-au efectuat plti fr existenta unui angajament legal, existnd numai facturi decontate privind cumprarea si montarea unei centrale termice si a corpurilor de nclzit pentru o grdinia de pe raza comunei. n realitate in incinta respectiva nu existau dect calorifere suspendate pe perei fr a fi racordate intre ele si cu centrala termica. - Au existat cazuri in care s-au efectuat pli peste valoarea contractului, fr justificare, exemplu fiind Primria comunei Bucov care a decontat in condiiile menionate suma de 16.905 lei; - Lucrri neexecutate, dar decontate s-au constatat si la Primria Gura Vitioarei, valoarea acestora fiind estimata la 118.161 lei; - La Primria comunei Filipesti de Trg s-au constatat, de asemenea, pli pentru lucrri neexecutate, astfel: - Suma de 34.058 lei ca urmare a acceptrii situaiilor de lucrri supraevaluate la obiectivul Reparaii curente obiective nvmnt. Astfel s-au acceptat si decontat lucrri neprevzute in caietul de sarcini si oferta, lucrri care, tehnic, fac parte din articolul ofertat reparaii tencuieli interioare (plasa armata adeziv si glet tavane, curare straturi de zugrveli si glet vechi, glet la perei s.a). - In aceleai situaii de lucrri au fost cuprinse articole de deviz reprezentnd transport materiale si alte elemente influennd nchiderea de deviz, dei in oferta constructorul s-a angajat sa respecte caietul de sarcini. - 29.768 lei ca urmare, in principal, a nerespectrii proiectului tehnic de care, prin actul adiional ncheiat la contract nu s-a mai inut cont, strzile cuprinse in proiect fiind nlocuite cu altele. Aceasta modificare, care nu poate fi numita schimbare de soluie, s-a fcut fara acordul proiectantului si numai sub semntura primarului, dirigintelui de antier si executantului. Lucrrile au fost executate cu finanare din credit comercial, acordat in baza documentaiei tehnice aprobate de consiliul local pentru Modernizare drumuri comunale, cu obiective precise, care nu au mai fost realizate ulterior, fiind nlocuite cu altele din iniiativa si cu aprobarea primarului. Prin actul adiional s-a suplimentat si valoarea lucrrilor, depind mprumutul contractat si aprobat de consiliul local de 228.500 euro cu 32.039 euro, restul lucrrilor fiind pltite din fonduri proprii, fara aprobarea consiliului local. In aceste condiii recepia lucrrilor s-a efectuat pe cu totul alte suprafee dect cele din proiect. Avnd in vedere faptul ca nc din faza de selecie de oferte au fost abateri deoarece s-au solicitat oferte cu pre pe metru ptrat de drum si nu pentru fiecare drum in parte, pe faze tehnologice si articole de calculaie, comisia de recepie nici nu avea cum sa verifice cantitatea si calitatea lucrrilor executate. Modul necorespunztor in care s-a contractat si derulat investiia a reieit i din evidena contabil unde, parte din lucrri au fost reflectate in cont 231 Investiii in curs de execuie, 792.692

22

lei (valoarea aproximativa a contractului), in cont 611 Cheltuieli de ntreinere si reparaii suma de 83.264,98 lei, iar suma de 46.102,81 lei a fost nregistrata pur si simplu prin debitul contului 401 Furnizori in corespondenta cu contul 770.2 Finanare de la bugetele locale, ultimele doua sume reprezentnd contravaloarea lucrrilor executate in afara contractului. In contextul artat decontarea contravalorii lucrrilor nu a mai putut fi strict urmrita, consecina fiind plata unor lucrri neexecutate, auditul stabilind suma de 29.768 lei ca urmare a reverificrii faptice de ctre comisia constituita din personalul primriei care a constatat neexecutarea unei suprafee de 662,8 mp. La aceeai primrie s-a pltit suma de 15.029 lei drept contravaloare a unor materiale, agregate si amestecuri concasate, precum si chirie pentru utilaje, un autogreder si un cilindru, numai in baza contractului ncheiat. In acest contract nu sunt prevzute date concrete referitoare la obiectivul contractului, cantiti i locaii. Decontarea s-a efectuat fara a exista documente justificative privind prestaiile contractate, cantiti recepionate si recepii ale lucrrilor. - La Primria comunei Tomani s-a constatat ca plata nelegal suma de 172.241 lei, care a fost si recuperata operativ, la obiectivul de investiii Extindere si reparaie capitala sediu Primria Tomani. Acest prejudiciu s-a produs ca urmare a decontrii prin situaiile de lucrri a unor materiale cu preturi foarte mari, exemplu: faiana la 184 lei/mp, nisip la 100 lei/mc dei in facturile ataate preul era de 30 lei/mc, sau materiale necorespunztoare ofertei, achiziionate la preturi mai mici si decontate la preul din oferta ( polistiren extrudat de pardoseala de 8 cm a fost nlocuit cu acelai produs, dar de 5 cm grosime). La acelai obiectiv de investiii au fost decontate lucrri neexecutate cum ar fi montaj tmplrie lemn, pervazuri, aplicat mocheta, lucrri decontate dublu ca urmare a includerii acestora in situaii de lucrri diferite, exemplu lucrrile aferente acoperiului au fost decontate in luna iunie si decembrie 2007 sau lucrri la care s-a renunat farta a se ntocmi note de renunare si care s-au decontat conform ofertei. La aceeai entitate, la contractul de execuie lucrri privind Extindere cu grup sanitar si reparaie capitala coala cu clasele I-VIII Loloiasca in anul 2008, s-au pltit situaii de lucrri necertificate de dirigintele de antier pentru atestarea realitii execuiei, in suma de 150.749 lei. Obiectivul a avut ca sursa de finanare si sume de la bugetul de stat, prin Ministerul Educaiei si Cercetrii, respectiv Inspectoratul colar Prahova, iar la 31.12.2008 obiectivul nu a fost inventariat pentru a se cunoate stadiul fizic al realizrilor i a se compara cu platile efectuate, din ambele surse. Tot la Primria comunei Tomani s-a constatat ca plata nelegala, fara contraprestaie, suma de 27.545 lei ca urmare a decontrii unor cantiti de lucrri mai mari dect cele executate. -La Primria Municipiului Ploieti auditul a reinut pli nelegale in suma totala de 138.890 lei cauzate de supraevaluarea unor lucrri de reparaii strzi, trotuare si ridicri capace canalizare. - La Primria oraului Azuga s-au efectuat pli nelegale de aceeai natura, n valoare totala de 122.552 lei - Consiliul Judeean Prahova a acceptat la plata decontarea unor cantiti de lucrri mai mari dect cele real executate si ofertate, rezultnd un prejudiciu total de 474.684 lei. - Constatri de aceeai natura au fost si la Grupul colar Agromontan Romeo Constantinescu Vlenii de Munte unde s-au constatat prejudicii de 26.571 lei ca urmare a unor lucrri neexecutate, dar decontate sau a procurrii unor materiale care, dei nu au fost puse in opera s-au decontat situaii de lucrri de construcii montaj. Lucrrile de investiii angajate au fost supravegheate de dirigini de antier pe baza de contract crora li s-au pltit sume sub forma de procent din valoarea lucrrilor decontate. In situaiile in care auditul a constatat pli nelegale la decontarea lucrrilor, corespunztor au fost considerate ca nelegale si platile ctre diriginii de antier. Astfel de constatri au existat la Primria Comunei Btrni - 891 lei, Primria comunei Ceptura - 720 lei, Primria comunei Predeal Srari - 1.080 lei, Primria Gura Vitioarei - 4.578 lei, Primria comunei Filipesti de Targ - 4.204 lei, In cazul Primriei comunei Filipesti de Trg lucrrile de dirigenie de antier au fost ncredinate unei firme, iar ca obiect al contractului a fost menionat asigurarea de ctre consultant a serviciilor de supraveghere a realizrii stadiilor fizice. In audit s-a constatat ca platile de 24.886 lei au fost efectuate nejustificat ctre firma menionata deoarece:

23

- lucrrile executate in cadrul contractului a crei derulare trebuia supravegheata au fost contractate pe metru ptrat si, prin urmare, firma de consultanta nu putea sa se exprime asupra aspectelor tehnice conform proiectului, acestea nefiind cuprinse in contractul de lucrri; - situaiile de lucrri cuprind doar lungimea, limea si suprafaa executata pe fiecare strada, consultantul neputnd confirma mai mult dect att. Cum s-a artat mai sus au existat lucrri neexecutate pentru care consultatul a confirmat realitatea; - documentele produse de ctre firma de consultanta prezint o serie de deficiente cum ar fi: procesele verbale de predare-primire nu sunt datate si semnate de proiectant, procesele verbale de recepie calitativa cuprind date neclare fiind trecute suprafee in loc de reperele intre care s-au executat lucrrile, in procesele verbale de execuie a lucrrilor de scarificare se precizeaz c lucrrile au fost executate conform proiect si caiet de sarcini dar, s-a artat mai sus ca proiectul nu a fost aplicat, fiind executate alte lucrri dect cele proiectate si aprobate; - unele lucrri de scarificare si fundare a strzilor au fost executate anterior ncheierii contractului de consultanta si a actului adiional nr. 1 la contractual de lucrri nr. 3299/21.04.2008. Potrivit Ghidului dirigintelui de specialitate in construcii si instalaii dirigintele de antier rspunde fata de cei pe care i reprezint pentru asigurarea execuiei lucrrilor de construcii n perioadele de pregtire a execuiei lucrrilor, executarea lucrrilor, recepia lucrrilor pn la recepia final. Avnd n vedere faptul c din responsabilitile asumate consultantul a ndeplinit numai cteva, i acelea n mod defectuos, dovada fiind i prejudiciul de 29.768 lei rezultat din pli pentru lucrri neexecutate, auditul a concluzionat ca plata de 24.886 lei nu se justifica i constituie un prejudiciu pentru bugetul local. 3.7. Pli peste avansurile legale nerecuperate din achiziii de bunuri sau servicii La Administraia Parc Memorial Constantin Stere Ploieti s-a constatat ca, in baza unui contract ncheiat in luna noiembrie 2008 pentru lucrri de infrastructura, s-a pltit suma de 150.000 lei pentru procurare de materiale si echipamente necesare execuiei lucrrilor, suma care nu a fost justificata prin bunuri recepionate, lucrri executate sau servi