RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE Aapmab-old.anpm.ro/files/APM Alba/autorizare-ab/eia-2011/eia_03-20… · - cresterea porcinelor – cod CAEN 0146; - fabricarea preparatelor pentru hrana

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului generat de proiectul “Infiintare sector reproductie porcine in cadrul SC SIPIGFERM SRL si imprejmuire, extravilan loc. Sibot, jud. Alba

Pagina 1 Februarie 2010 Corches Mihai Teopent P.F.A.

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT

DE PROIECTUL “INFIINTARE SECTOR

REPRODUCTIE PORCINE IN CADRUL

SC SIPIGFERM SRL SI IMPREJMUIRE,

EXTRAVILAN LOC. SIBOT, JUD. ALBA”

Beneficiar:

S.C. SIPIGFERM S.R.L. SIBOT

Judetul ALBA



CUPRINS

1 INFORMATII GENERALE ................................................................................... 6 1.1 Titularul proiectului ............................................................................................. 6 1.2 Autorul atestat al studiului .................................................................................. 6 1.3 Denumirea proiectului ......................................................................................... 6 1.4 Descri erea proiectului ......................................................................................... 7 1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate .............................................................................. 7 1.4.2 Amplasament ....................................................................................................... 10 1.4.3 Descri erea caract eristicilor constructiei ............................................................ 11 1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului .............................................................. 13 1.4.5 Drum de acces ...................................................................................................... 14 1.4.6 Amenajare amplasament ...................................................................................... 14 1.5 Durata de functionare ………………………………………………………….. 15 1.5.1 Consumuri de resurse energetice 15 1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul de ingrasare a suinelor 15 1.5.2.1. Materii prime .................................................................................................... 17 1.6 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta ..............................................................................................

20

1.6.1 Conectare la cai de acces ..................................................................................... 20 1.6.2 Conectare la magistrale electrice ......................................................................... 20 2 PROCES TEHNOLOGIC ....................................................................................... 20 2.1 Descri erea procesului tehnologic propus ........................................................... 20 2.2 Activitati de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus ................. 44 2.3 Valori limita atinse prin tehnica propusa ........................................................... 46 2.3.1 Compararea cu prevederile BAT/BREF pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor referitoare la stocarea temporara a dejectiilor in vederea mineralizarii...........

46

2.3.2 Modul de indeplinire a cerintelor BAT/BREF cu privire la masurile de reducere a emisiilor de amoniac.....................................................................................

55

3 DESEURI .................................................................................................................. 57 3.1. Deseuri rezultate din activitatea fermei ............................................................. 57 3.2. Stationarea si realizarea amestecului de dejectii necesar imprastierii pe terenul agricol ………………………………………………………………………..

59

3.2.1. Descrierea generala a sistemului de evacuare a dejectiilor ................................. 60 3.2.2 Stocarea dejectiilor ............................................................................................... 61 3.3. Calculul necesarului de teren agricol pentru fertilizare …………………….. 69 4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ................................................................................................................

72 4.1. Ape ......................................................................................................................... 72 4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ................................................... 72 4.1.2. Alimentarea cu apa .............................................................................................. 72 4.1.3. Managementul apelor uzate ................................................................................ 76 4.1.4. Prognoza impactului ........................................................................................... 77



4.1.5. Masuri de diminuare a impactului ...................................................................... 79 4.1.6. Impactul prognozat …………………………………………………………… 81 4.2. Aerul ...................................................................................................................... 83 4.2.1. Date generale ...................................................................................................... 83 4.2.2. Surse si poluanti generati .................................................................................... 84 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului .............................................................................. 91 4.2.4. Impactul potential .............................................................................................. 93 4.2.5. Prognozarea impactului ...................................................................................... 94 4.2.6. Masuri de reducere a impactului ........................................................................ 98 4.2.7. Impactul prognozat ............................................................................................. 100 4.3. Zgomotul si vibratiile .......................................................................................... 102 4.3.1. Surse si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor ..................................... 102 4.3.2. Masuri de diminuare a impactului ...................................................................... 103 4.4. Surse si protectia impotriva radiatiilor ............................................................. 103 4.5. Solul ...................................................................................................................... 103 4.5.1. Generalitati ......................................................................................................... 103 4.5.2. Surse de poluare a solului ……………………………………………………... 104 4.5.3. Masuri de diminuare a impactului …………………………………………….. 107 4.5.4. Prognoza impactului …………………………………………………………... 108 4.6. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase .............................................. 111 4.7. Pericole biologice .................................................................................................. 111 4.8. Biodiversitatea ...................................................................................................... 112 4.8.1. Generalitati .......................................................................................................... 112 4.8.2. Impactul asupra biodiversitatii ............................................................................ 112 4.8.3. Masuri de diminuare a impactului ...................................................................... 113 4.9. Peisajul .................................................................................................................. 114 4.9.1. Informatii despre peisaj ....................................................................................... 114 4.9.2. Explicarea utilizarii terenului ………………………………………………….. 115 4.9.3. Suprafata de teren ocupata .................................................................................. 115 4.10. Mediul social si economic …………………………………………………….. 116 4.11. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ........................................... 116 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ......................................................................... 117 6. MONITORIZAREA ............................................................................................... 120 7. SITUATII DE RISC ............................................................................................... 123 7.1. Accidente potentiale ............................................................................................. 123 7.2. Masuri de prevenire a accidentelor .................................................................... 125 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR .................................................................... 126 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC .......................................................... 127 9.1. Amplasament ........................................................................................................ 127 9.2. Caracteristici constructive .................................................................................. 127 9.3. Procesul tehnologic .............................................................................................. 128 9.4. Prognoza impactului ............................................................................................ 130 9.4.1 Impactul produs asupra apelor ............................................................................. 130 9.4.2 Impactul produs asupra aerului ............................................................................ 132 9.4.3. Surse de zgomot si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor .................... 135 9.4.4 Impactul produs asupra solului si subsolului ....................................................... 135



9.4.5. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase ................................................. 138 9.4.6. Pericole biologice ................................................................................................ 138 9.4.7 Impactul produs asupra biodiversitatii ................................................................. 138 9.4.8 Peisajul.................................................................................................................. 139 9.4.9 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective ................................ 139 9.4.10 Gospodarirea deseurilor ..................................................................................... 140 9.5. Masuri de diminuare a impactului ..................................................................... 141 10. CONCLUZII SI RECOMANDARI .................................................................... 142 10.1 Concluzii .............................................................................................................. 142 10.2 Recomandari ........................................................................................................ 144 11. MATERIAL BIBLIOGRAFIC UTILIZAT …………………………………... 147 12. ANEXE………………………………………………………………………….. 148



LIMITARI PRIVIND RAPORTUL LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul la studiul de evaluare a

impactului asupra mediului generat de proiectul “Infiintare sector reproductie porcine in

cadrul SC SIPIGFERM SRL si imprejmuire, extravilan loc. Sibot, jud. Alba”, vor fi luate

in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos.

a) Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului generat de

proiectul “Infiintare sector reproductie porcine in cadrul SC SIPIGFERM SRL si

imprejmuire, extravilan loc. Sibot, jud. Alba”, a fost intocmit la cererea

S.C. SIPIGFERM S.R.L. (Beneficiar), in baza contractului nr. 1/13.01.2011 incheiat cu

CORCHES MIHAI TEOPENT P.F.A. Alba Iulia (Elaborator).

b) ELABORATORUL isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si

Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte,

in ceea ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport.

c) Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului generat de

proiectul “Infiintare sector reproductie porcine in cadrul SC SIPIGFERM SRL si

imprejmuire, extravilan loc. Sibot, jud. Alba”, trebuie analizat avand in vedere Termenii

din contractul incheiat intre S.C. SIPIGFERM S.R.L. Sibot, in calitate de beneficiar, si

CORCHES MIHAI TEOPENT P.F.A. Alba Iulia, in calitate de elaborator.

d) Toate informatiile furnizate catre ELABORATOR au fost analizate si

interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune,

totodata avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu din literatura de specialitate

studiate si legislatia in vigoare in momentul intocmirii lucrarii. In masura in care, datele

si informatiile puse la dispozitie de catre Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la

momentul intocmirii raportului, ELABORATORUL isi asuma dreptul de a se baza pe

aceste date si informatii si a le considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le

verifica in mod independent exactitatea si complexitatea. ELABORATORUL nu este

responsabil pentru exactitatea si corectitudinea oricaror astfel de date si informatii.

In Capitolul 11 – Concluzii si Recomandari, ELABORATORUL a prezentat

rezultatele investigatiilor si a evidentiat concluziile si recomandarile facute. Pe de alta

parte, se mentioneaza ca in alte capitole ale studiului pot exista limitari in ceea ce priveste



informatiile puse la dispozitia Elaboratorului. Ca urmare, toate concluziile si

recomandarile prezentate in Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

trebuie analizate in contextul intregii lucrari.

1. INFORMATII GENERALE

Prezentul “Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului”, a fost

elaborat in conformitate cu Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor, Ministrului

Administratiei si Internelor, Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministrului

Dezvoltarii Regionale si Turismului nr. 135/10.02.2010, privind aprobarea Metodologiei

de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private si

Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 863/26.09.2002, privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului

asupra mediului.

1.1 Titularul proiectului

S.C SIPIGFERM SRL SIBOT

Str. Principala, Nr. 210, localitatea Sibot, jud. Alba

1.2 Autorul atestat al studiului

CORCHES MIHAI TEOPENT P.F.A. Alba Iulia, str. Dr. Ioan Ratiu, nr. 6,

atestat pentru intocmirea RIM, BM, RA, RM, inscris in registrul national al elaboratorilor

de studii pentru protectia mediului la pozitia 223.

e-mail: [email protected]

Telefon mobil: 0766/755885

1.3 Denumirea proiectului

INFIINTARE SECTOR REPRODUCTIE PORCINE IN CADRUL SC

SIPIGFERM SRL SI IMPREJMUIRE, EXTRAVILAN LOC. SIBOT, JUD. ALBA



1.4 Descrierea proiectului

1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate

Construirea unui sector de reproductie porcine in cadrul SC SIPIGFERM SRL

SIBOT va contribui direct la reducerea importurilor de carne de porc si de aici, cresterea

consumului de furaje rezultate din productia agricola autohtona. Indirect, veniturile

agricultorilor romani pot creste, iar fonduri destinate acestora pot fi directionate catre alte

destinatii economice deficitare.

Activitatea pricipala ce va fi desfasurata de catre SC SIPIGFERM SRL SIBOT

este:

- cresterea porcinelor – cod CAEN 0146;

- fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma – cod CAEN 1091.

- Cod CAEN: 4623(fost 5123) – Comert cu ridicata al animalelor vii;

Prin proiectul propus, se va construi o ferma noua pentru reproductia suinelor, cu

o capacitate de 680 scroafe, inclusiv o hala pentru maternitate cu o capacitate 1792 capete

purcei.

Importanta acestui proiect este data de:

- valorificarea productiei vegetale, obtinuta de beneficiar de pe terenurile pe care

le administreaza si cultiva prin societatea SC Agroprest SRL Sibot, in suprafata de 370

ha, dintre care 50 ha sunt in proprietatea societatii;

- asigurarea permananta cu purcei de ingrasat din productie proprie ce asigura

independenta fermei si scaderea substantiala a pretului de productie a carnii de porc;

- efectele benefice asupra balantei de plati prin reducerea importurilor genereaza

la nivel macroeconomic resurse financiare ce pot fi redirectionate catre alte sectoare

economice sau sociale vitregite de lipsa de fonduri.

Se urmareste aplicarea unor tehnologii de crestere a scroafelor pentru reproductie

care sa asigure respectarea conditiilor de igiena si de intretinere a animalelor, care sa

permita obtinerea unor produse agricole de calitate competitive, care sa asigure reducerea

pierderilor de productie si implicit cresterea eficientei exploatatiilor agricole. Cresterea

scroafelor pentru reproductie se va realiza in spatii special concepute in acest sens ce vor

fi dotate cu toate instalatiile corespunzatoare. Halele de crestere sunt proiectate si utilate



astfel incat vor asigura spatii conforme de crestere a porcinelor pentru reproductie, fiind

respectata legislatia Uniunii Europene si cea nationala referitoare la protectia porcinelor.

Investitia are in vedere asigurarea tuturor conditiilor necesare unei exploatatii

pentru cresterea porcinelor moderne respectandu-se normele legislative in vigoare pentru

domeniu zootehniei si protectiei mediului.

Obiectivele propuse prin investitie se incadreaza in obiectivele generale propuse

in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, axa I – Cresterea competivitatii

sectorului agricol si forestier, masura 1.2.1. „Modernizarea exploatatilor agricole”.

Obiective principale:

- cresterea competivitatii sectorului zootehnic printr-o buna utilizare a factorilor

de productie existenti.

Investitia va contribui la imbunatatirea sectorului zootehnic din tara noastra prin

construirea unei ferme de reproductie porcine, dotata corespunzator pentru o exploatare

eficienta in conditiile respectarii standardelor in domeniu.

Obiective specifice:

- cresterea calitatii produselor agricole oferite prin aplicarea unor tehnologii

competitive si care ar putea limita poluarea asupra mediului inconjurator, conform

legislatiei in vigoare;

- cresterea viabilitatii economice a exploatatiei agricole detinute de beneficiar prin

societatea S.C Agroprest SRL Sibot;

- imbunatatirea calitatii produselor agricole din zona;

- respectarea conditiilor de igiena si bunastare a animalelor conform cerintelor

Uniunii Europene;

- introducerea de tehnologii performante care sa reduca costurile si sa nu polueze

mediul;

- asigurarea unei valorificari eficiente a potentialului agricol al zonei in care este

amplasata ferma;

- imbunatatirea conditiilor de munca pentru personalul fermei.

- stimularea concurentei in acest sector de activitate.



Obiective operationale:

- construirea unui sector pentru reproductia suinelor, capacitatea maxima

proiectata fiind de 680 scroafe si 1792 purcei in maternitate;

- dotarea si utilarea corespunzatoare a spatiilor de reproductie si pentru

desfasurarea celorlalte activitati derulate in cadrul fermei;

- aplicarea tuturor masurilor pentru asigurarea sanatatii si securitatii suinelor si

pentru evitatarea poluarii mediului inconjurator.

Implementarea investitiei se va materializa in construirea unui sector de

reproductie a porcinelor in cadrul SC SIPIGFERM SA Sibot, cu o capacitate de 680

scroafe si 1792 purcei in maternitate. Folosindu-se de tehnologii moderne si utilaje noi,

beneficiarul nu va mai fi nevoit sa cumpere purcei pentru ingrasat la un pret ridicat si

astfel va putea obtine o productie de carne de porc la un pret mult mai competitiv,

superioara atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ, evitandu-se poluarea

mediului, valorificand astfel la un nivel superior capitalul investit. Aplicarea tehnologiilor

moderne sunt in masura sa reduca pierderile de productie, sa imbunatateasca conditiile de

lucru si implicit a costurilor de productie contribuind astfel la eficientizarea activitatilor

desfasurate.

Necesitatea efectuarii investitiilor:

Necesitatea realizarii investitiei rezulta din faptul ca in urma studiului de piata

realizat se evidentiaza clar ca cererea de suine la ora actuala pe piata din Romania este

mult mai mare decat oferta - din acest motiv ponderea cea mai mare de materie prime

(carne de porc) pentru procesatori provine din import in stare refrigerata sau congelata.

In prezent in Romania se importa un numar de circa 2,5 milioane de capete anual.

Prin infiintarea "Fermelor de crestere si ingrasare a suinelor" prin intemediul Masurii

121 "Modernizarea exploatatiilor agricole" cat si prin infiintarea de spatii moderne de

abatorizare prin intermediul Masurii 123"Cresterea valorii adaugate a produselor

agricole si forestiere" se vor crea premisele obtinerii unor produse alimentare din carne

de porc destinate consumului uman de cel mai inalt standard asa cum este el prezentat

prin normele UE cu privire la igiena, siguranta si calitatea alimentelor.

Infiintarea si organizarea unei ferme de porci are intotdeauna o motivatie

comerciala iar la baza unei astfel de afaceri stau cateva considerente:



- oportunitatile oferite de piata interna reflectate in cresterea consumului de carne

si preparate din carne de porc;

- existenta in zona a unor suprafete de teren care se preteaza pentru cultura

cerealelor, care folosite la cresterea porcilor aduc venituri mai mari cultivatorilor decat

daca acestea ar fi vandute ca atare;

- in prezent pe piata romaneasca se constata un surplus de oferta la productia de

cereale;

- productia de cereale asigura pentru producatori venituri certe, iar pentru fermieri

furaje la preturi rentabile;

- societatea detine un teren disponibil pentru amplasarea unei ferme de crestere a

porcilor care indeplineste cerintele stabilite de legislatia in vigoare privind astfel de

amplasari, o astfel de investitie fiind in acelasi timp intr-un total acord cu potentialul

agricol al zonei;

- existenta surselor financiare certe, fondurile FEADR prin Masura 121 si fonduri

proprii/credit bancar care pot fi investite intr-o ferma de reproductie porcine si care pot

aduce venituri suplimentare fata de investirea in afaceri din alt domeniu al economiei;

- existenta in zona a fortei de munca disponibile si calificate pentru astfel de

activitati;

- existenta numai in judetul Alba a 3 abatoare specializate in taierea porcilor, toate

edificate prin programul SAPARD si aflate in proprietatea privata a unor societati

comerciale;

- stimularea concurentei in zona de actiune a fermei;

- sunt reduse pierderile survenite pe parcursul proceselor de productie desfasurate

in ferma;

1.4.2 Amplasament

Regimul juridic al terenului - Investitia propusa se va realiza in comuna Sibot,

judetul Alba, pe un teren in suprafata de 45252 m2, aflat in proprietatea Comunei Sibot in

cota de 1/1, concesionat societatii S.C SIPIGFERM S.R.L Sibot, pe o perioada de 49 ani.

Bunul imobil situat in extravilanul comunei Sibot este inscris in Cartea Funciara a

localitatii Sibot cu nr. 70045, nr. topografic 2064;



Terenul se afla la o distanta de aproximativ 1540 m fata de cea mai apropiata

locuinta din localitatea Vinerea, respectiv la aproximativ 1410 m fata de cea mai

apropiata locuinta situata in intravilanul localitatii Sibot.

Beneficiarul detine in exploatare, prin societatea SC Agroprest SRL Sibot,

370 ha de teren agricol, din care 50 ha sunt in proprietate, restul de 320 ha terenuri

arabile fiind administate in baza unor contracte de arenda, pe care le cultiva cu cereale.

Suprafetele arabile sunt reprezentate de parcele agricole de diferite dimensiuni.

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:

- la nord: pasune

- la est: DJ 704;

- la sud: pasune;

- la vest: pasune

Prin caracteristicile sale geometrice, parcela este construibila din punct de vedere

legal.

Parcela nu este afectata de riscuri naturale si nu se afla in zona de protectie a

vreunui monument istoric si/sau sit arheologic.

Regimul economic al terenului

Categoria actuala de folosinta: pasune;

- destinatia: conform PUG si RLU aprobate ale comunei Sibot terenul este situat

in extravilan si are destinatia pasune si constructii cu destinatia de ferma de ingrasare

suine, grajd, bucatarie furajera si silozuri;

- in vederea schimbarii destinatiei terenului si a solutionarii reglementarilor

urbanistice, este necesara elaborarea unui plan urbanistic zonal (PUZ), numai in urma

unui aviz prealabil de oportunitate intocmit de structura specializata din cadrul primariei

comunei si aprobat de consiliul local, prin care se vor stabili:

• teritoriul care urmeaza sa fie reglementat prin PUZ, inclusiv parcelela de teren

cu nr. cad. 70045;

• categoria functionala a dezvoltarii si eventualele servituti;

• reglementarile obligatorii sau dotarile de interes public necesare;

- PUZ va fi elaborat de catre un proiectant - arhitect conform prevederilor legale;

- nu sunt alte prevederi rezultate din hotarari ale consiliului local si judetean.



Terenul este amplasat conform Planului de amplasament si delimitare a

imobilului.

Utilitatile existente in zona sunt: energie electrica, alimentare cu apa.

Canalizarea va fi rezolvata in regim propriu.

1.4.3 Descrierea caracte risticilor constructiei

Suprafata totala a terenului pe care va fi amplasata ferma este de 45252 mp.

Terenul pe care va fi edificata ferma conform proiectului propus va fi ocupat de

constructii astfel:

Zona 1:

- 1 hala de reproductie cu capacitatea de cazare 680 cap scroafe

- 1 hala maternitate capacitate 1792 capete purcei

- suprafete pentru cai de acces, parcaje si platforme betonate suprafete pentru

bazin vidanjabil (preluare ape menajere din compartimentul administrativ si filtrul sanitar

al fermei)

- suprafete cu spatii verzi

Zona 2 :

- bazin pentru preluare dejectii prin cadere libera si transfer prin pompare catre

laguna.

A. Hala pentru reproductie si hala pentru maternitate

- aria construita propusa 3891,5 mp

- aria construita total 5646 mp

- aria desfasurata propusa 3891,5 mp

- aria desfasurata total: 5646 mp

- regim de inaltime subsol + parter: 3 m inaltime nivel

- inaltime la coama: 7,37 m

- de la cota teren amenajat inaltime la streasina 4,28m

- volumul construit : 6010,83 mc

B. Laguna de depozitare dejectii

Cu un volum util de 5400 mc asigura stocarea dejectiilor in vederea mineralizarii

pe o perioada de 6 luni, perioada dupa care cu utilaje specializate vor fi preluate si



imprastiate ca si ingrasaminte pe terenurile arabile prin contract cu societatea SC

Agroprest SA Sibot, sau a altor proprietari cu care vor fi incheiate contracte ferme.

Laguna este protejata cu folie la partea inferioara si superioara. Pe dig este

prevazut un grilaj de protectie de 1,8 m. Pentru amestecare este prevazut un mecanism

actionat prin racordarea la priza de putere a tractorului.

C. Alte amenajari necesare

- depozit cadavre ce va fi amenajat conform normelor sanitar - veterinare

- padocuri, cantar, rampa livrare animale.

1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului

Sistem constructiv

Halele vor fi cladiri tip parter. Cladirile halelor vor avea fundatii continue din

beton (boltari din beton), fundatii izolate sub stalpii din beton armat, stalpii si grinzile

sunt din beton armat, inchiderile verticale - peretii din panouri metalice termoizolante,

inchiderile orizontale - invelitoarea va fi din panouri metalice, sarpanta din cherestea de

rasinoase. Pana la inaltimea de 1,10 m de la cota 0,00 se va realiza din teava zincata, un

perete din beton armat (sau zidarie din blocuri de beton armat). Regimul de inaltime va fi

6,43 m de la cota terenului amenajat. Tavanul halei este din polistiren extrudat, prevazut

cu orificii ce asigura ventilatia. La subsol va fi amenajat sistemul de colectare a

dejectiilor. Halele vor fi compartimentate in boxe realizate din teava zincata.

Echiparea halelor de productie

Halele sunt prevazute cu un sistem de aerisire/ventilatie, care va asigura un volum

de aer de 110 mc/h pe cap de porc. Intrarea aerului in hale se face prin subpresiune, pe

toata lungimea acesteia, prin intermediul unor clapete murale de admisie, numarul

acestora fiind astfel calculat incat sa asigure volumul de aer proaspat necesar fiecarui

animal. Izolarea buna a halelor permite evitarea formarii curentilor de aer suplimentari,

asigurandu-se in acest fel un schimb constant intre aerul viciat si aerul proaspat. Pe intreg

parcursul anului se va asigura un climat constant pentru efectivele de animale din hale.

Variatiile de volum de aer intre zi si noapte sau pe anotimpuri vor fi adaptate si reglate

corespunzator. Regulatorul de clima controleaza, in functie de parametrii inregistrati in

hala, turatia motoarelor ventilatoarelor.



Incalzirea compartimentelor din hale se face cu calorifere agentul termic apa

calda.

Sistemul de racire al halelor lucreaza pe principiul racirii adiabatice: se va

pulveriza apa la o presiune de 70 bar, prin duze speciale in calea de admisie aer proaspat,

apa transformandu-se in abur sau in ceata. Energia calorica necesara acestui proces este

extrasa din caldura biologica din hala.

In cadrul procesului tehnologic scroafele si purceii din cresa vor fi stationati in

boxe special amenajate, unde va avea loc hranirea permanenta a lor prin sistemul de

furajare lichida.

Boxele halelor sunt prevazute cu pardoseli din beton cu fante de scurgere ce

permit eliminarea dejectiilor in zona de demisol, de unde prin sistemul propriu de

canalizare va avea loc eliminarea acestora in laguna.

Fiecare boxa este prevazuta cu hranitori duble din inox cu o lungime de 3 m si cu

un sistem de adapatori.

1.4.5 Drum de acces

Accesul la ferma se face dinspre partea estica din DJ 704 Sibot – Cugir, drum care

se intersecteaza cu DN 7 Sibiu - Deva in localitatea Sibot.

Drumurile si platformele din incinta vor fi betonate, iar in zona accesului

principal exista un filtru rutier in conformitate cu normele sanitare in vigoare.

1.4.6 Amenajare amplasament

Careul necesar pentru construirea fermei pentru ingrasarea suinelor este amplasat

in extravilanul comunei Sibot, judetul Alba. Suprafata de 45252 m2, aflata in proprietatea

Comunei Sibot in cota de 1/1, concesionat societatii S.C SIPIGFERM S.R.L Sibot, pe o

perioada de 49 ani, are destinatia pasune si constructii cu destinatia de ferma de ingrasare

suine, grajd, bucatarie furajera si silozuri (conform PUG si RLU aprobate ale comunei

Sibot). In continuare, este prezentat tabelul cu proprietarii terenurilor agricole care vor fi

puse la dispozitia noului obiectiv economic.



Tabelul 1.4.6.1 - Tabel cu proprietarii terenurilor agricole destinate constructiei

Nr. crt. Proprietarul Domiciliul

proprietarului Amplasare a terenului

Suprafata ocupata de constructii existenta

(m2)

Suprafata ocupata de constructii

propusa (m2)

1. S.C SIPIGFERM S.R.L (intabulat cu drept de concesiune pe durata de 49 de ani de la Comuna Sibot)

Str. Principala, Nr. 210, localitatea Sibot, jud. Alba

Extravilan 1754,45

3891,5

Total = 5646 m2

Total teren (pasune) 45252 Total (extravilan – pasune) = 45252 m2

1.5 Durata de functionare

Perioada de existenta a fermei de reproductie suine se considera a fi de minim 25

ani. Beneficiarul doreste sa-si dezvolte afacerea intr-o singura etapa, perioada de executie

propusa fiind de 12 de luni.

1.5.1 Consumuri de resurse energetice

Alimentarea cu energie electrica se va face din sistemul energetic national prin

intermediul postului de transformare existent in imediata vecinatate a fermei. Corpurile

de iluminat vor fi acoperite de carcase incasabile. Iluminatul incintei se va face pe stalpi

cu corpuri de iluminat cu vapori de mercur. Toate lucrarile se vor face in concordanta cu:

Normativul pentru proiectarea si executia instalatiilor electrice la consumator, cu tensiune

pana la 1000 V - nr. 19/95; Normativul pentru proiectarea retelelor electrice de distributie

publica PE 132/95; Normativ pentru proiectarea si executia protectiei impotriva

trasnetului in constructii I 20/1991.

1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul tehnologic

Toate substantele chimice utilizate in procesul de exploatare, respecta prevederile

Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea,

etichetarea si ambalarea substantelor periculoase.



Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in «Lista substantelor periculoase»

din Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea,

etichetarea si ambalarea substantelor periculoase.

In procesul tehnologic, nu sunt utilizate substante, care intra sub incidenta

Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea listei substantelor

toxice si a plantelor care contin substante toxice.

Conform Documentului de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in

cresterea intensiva a pasarilor si porcilor (editia iulie 2003), in procesul tehnologic de

crestere a suinelor sunt nominalizate urmatoarele produse necesare la prepararea hranei,

conditionarea balegarului de porc, pentru dezinfectarea spatiilor de productie:

- proteina cruda;

- grasimi crude;

- fibra cruda;

- lizina;

- metionina;

- cistina;

- triptofan;

- substante continand calciu asimilabil;

- substante continand fosfor asimilabil;

- aditivi diversi etc.

In denumirea generala a aditivilor utilizabili pentru balegarul de porc, se are in

vedere ca acestia constituie un grup de produse formate din diferite elemente, care

reactioneaza cu balegarul, schimband caracteristicile si proprietatile acestuia. Acesti

aditivi, aplicati la balegarul de porc, in gropile de descarcare, imprima urmatoarele

efecte:

- reducere a emisiilor de compusi gazosi (NH3 si H2S);

- reducere a mirosurilor neplacute;

- schimbare in proprietatile fizice pentru a-i face mai usor de folosit;

- crestere a valorii de fertilizare;

- stabilizare a microorganismelor patogene.



In mod obisnuit, reducerea mirosurilor neplacute si schimbarea in proprietatile

fizice ale balegarului de porc pentru a-l face mai usor de folosit constituie principalele

motive pentru folosirea lor la nivel de ferma.

Pentru alimentatia suinelor se vor utiliza aproximativ 2600 t/an furaje uscate

(porumb, grau, orz, orzoaica, srot floarea soarelui, srot premixuri) distribuite animalelor

conform retetelor.

1.5.2.1. Materii prime

O activitate de aprovizionare buna in cadrul fermei asigura desfasurarea in

conditii normale si eficiente a activitatii generale a fermei.

Principala materie prima o constituie efectivele de scroafe de circa 680 capete

care sunt achizitionate de la ferme atorizate.

Hrana scroafelor este reprezentata de furaje amestecate pe care beneficiarul si le

prepara atat in ferma proprie, dar si prin achizitie de pe piata.

Pentru prepararea furajelor in ferma proprie este prevazuta o bucatarie furajera in

care se gaseste un sistem de fuarajare lichida cu 2 tancuri de amestecare din INOX, de

forma patratica, in varianta constructiva prin insurubare, cu subconstructie speciala

pentru doza de cantarire intr-un punct cu un volum net de 2.400 l. Instalatia descrisa

asigura furajarea pentru cca. 680 scroafe productive. Tancul pt. furajarea scroafelor are

urmatoarele dimensiuni: Lungime 1,73 m, latime 1,73 m si inaltime 2,21 m. Tancul de

amestecare nr. 2 care este destinat pentru furajarea purceilor din sectorul de cresa este din

INOX si are o capacitate de 1.000 l cu urmatoarele dimensiuni: Lungime 1,14 m, latime

1,14 si inaltime 2,05 m si asigura necesarul de furaj pentru 1.792 purcei in cresa.

Cantitatea de furaje combinate ce nu poate fi asigurata in ferma proprie se

achizitioneaza de pe piata de la producatori specializati.

Pentru alimentatia suinelor se vor utiliza aproximativ 2600 t/an furaje uscate

(porumb, grau, orz, orzoaica, srot floarea soarelui, srot premixuri) distribuite animalelor

conform retetelor.

Pentru fabricarea furajelor combinate exista 2 surse de aprovizionare

- materii prime produse in ferma proprie;

- materiale achizitionate de pe piata.



Materiile prime sunt reprezentate de cereale (grau, porumb, orz), iar materialele

sunt reprezentate de sroturi, tarate, concentrate minerale.

Beneficiarul produce cereale in prin ferma proprie pe care le foloseste ca materie

prima pentru furajele combinate administrate porcinelor. Pe terenurile arabile aflate in

exploatare beneficiarul prin firma SC Agroprest SRL Sibot, realizeaza mare parte din

necesarul utilizat ca materie prima, cantitatea ramasa fiind asigurata de pe piata.

Materialele ce intra in compozitia furajelor vor fi asigurate de la producatorii de

profil de pe piata: sroturi, tarate, concentrate minerale. Acestea vor fi transportate in

ferma cu autovehicule apartinand tertilor si se vor depozita in silozurile de capat urmand

sa fie administrate porcilor.

Selectia materiilor prime

Se realizeaza cu respectarea recomandarilor BAT:

- beneficiarul va mentine o lista a materiilor prime si materialelor utilizate si o

evidenta lunara a consumurilor de materii prime si materiale auxiliare;

- furajele pentru hranirea porcilor sunt achizitionate, respectand cele mai bune

tehnici de nutritie disponibile;

- hranirea porcilor se face astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de

transformare furaj/greutate;

- se vor studia permanent noile dezvoltari in domeniu, pentru utilizarea acelor

materiale si tehnici care sunt mai putin poluante.

Materiale consumabile

- vaccinuri, medicamente - sunt adapostite in incaperile speciale destinate acestui

scop, sub gestiune, dupa ce sunt cumparate de la punctele veterinare din judet, si

administrate conform prescriptiilor sanitar-veterinare;

- materiale pentru igienizarea halei: solutii dezinfectie necesare pentru efectuarea

operatiilor de dezinfectie desfasurate in cadrul fermei;



Utilitati:

- Alimentarea cu apa si canalizarea

Necesarul de apa pentru consum menajer, tehnologic si incendiu se va asigura din

reteaua de alimentare cu apa a SC Apa CTTA SA Alba pe baza de contract.

- Colectarea apelor pluviale se va face prin jgheaburi, burlane si rigole si vor fi

evacuate pe spatiile verzi din jurul fermei.

- Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar (vestiare si grupul sanitar),

birouri sunt colectate separat si vor fi evacuate intr-un bazin vidanjabil. Acesta va fi

vidanjat periodic, apele uzate fiind transportate la statia de epurare a localitatii Cugir.

- Apele tehnologice (dejectiile inclusiv apele de spalare in perioada vidului

sanitar) ajung in reteaua de canalizare si intr-un bazin care face legatura intre subsolul

tehnic si laguna de depozitare. Dejectiile, dupa perioada de stocare necesara mineralizarii

acestora, sunt imprastiate pe camp, pe terenurile proprii sau arendate, cu utilaje specifice

detinute de titular.

- Incalzirea spatiilor zonei administrative si alimentarea cu apa calda se vor

realiza prin intermediul unei centrale termice pe combustibil solid (lemn).

- alimentarea cu energie electrica se va face din sistemul energetic national prin

intermediul postului de transformare existent in imediata vecinatate a fermei, si este

folosita pentru: iluminat interior/exterior, actionarea utilajelor si instalatiilor din ferma;

- combustibili auto (benzina, motorina) - utilizata pentru functionarea masinilor

si utilajelor agricole din cadrul fermei etc;

- combustibil lemnos (lemn) - utilizat pentru functionarea centralei termice cu

care este dotata unitatea.

Modalitatea de asigurare

Se va opta pentru stabilirea de relatii comerciale cu firmele furnizoare de materii

prime constante pe perioade lungi de timp. Volumul tranzactiilor cu majoritatea firmelor

furnizoare de materii prime vor fi create pe masura desfasurarii activitatii.

Aprovizionarea se face pe contracte si comenzi ferme.

Transportul materiilor prime sau materialelor va fi asigurat prin grija

beneficiarului pentru cele care nu necesita un volum mare (medicamente, materiale



igienizare etc), iar pentru cele cu un volum mare se va apela la serviciile tertilor (de

exemplu pentru cereale, furaje combinate).

Intreaga activitate a S.C SIPIGFERM S.R.L Sibot va fi subordonata nevoilor

clientilor care se manifesta in cererea de piata. Aceste nevoi vor fi satisfacute prompt, cu

seriozitate si la cel mai malt nivel calitativ. In general, livrarea porcinelor se face pe baza

de comenzi care imbraca forma unor contracte ferme, incheiate intre societate si categorii

de clienti: ferme de crestere porci (pentru surplusul de purcei de ingrasat), abatoare,

fabrici de carne.

1.6 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la

infrastructura existenta

1.6.1 Conectare la cai de acces





1.6.2 Conectare la magistrale electrice

Pentru desfasurarea activitatilor curente ale fermei de crestere a suinelor, aceasta

este racordata la din reteaua S.C ELECTRICA S.A.

2. PROCES TEHNOLOGIC

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus

Procesul tehnologic se desfasoara avand in vedere respectarea cerintelor sanitar

veterinare, conforme cu normele Uniunii Europene. Organizarea functionarii fermei este

prevazuta a se face intr-o schema flux tehnologic:

- pregatirea fermei, respectiv a halelor pentru populare

- receptia animalelor si popularea

- monta

- perioada de gestatie

- fatarea

- transferul purceilor intarcati in maternitate



- depopularea halelor, igienizarea in perioada vidului sanitar in vederea reluarii

ciclului de productie.

Fig. 2.1.1 - Diagrama elementelor principale ale instalaliei

Descrierea Sistemului de Furajare Lichida conceput pentru ferma de reproductie

SIPIGFERM, Sibot jud. Alba

a. Descriere generala

Asigurarea necesarului de furaj pentru ferma de reproductie, pentru ca. 680

scroafe productive si 1.792 locuri in cresa, se va realiza cu o tehnologie complet automata

de furajare lichida cu un sistem de furajare lichida pt. asigurarea furajarii scroafelor in

toate etapele procesului tehnologic de exploatare si o extensie a sistemului de furajare

lichida speciala pt. asigurarea furajarii purceilor. S-a ales si s-a propus aceasta varianta de

furajare pt. a asigura un maxim de optimizare a furajarii pentru toate categoriile de

animale ce se vor exploata in ferma si nu in ultimul rand pentru reducerea costurilor de

furajare si de consum energetic si de materie prima. Prin sistemele propuse, care sunt

extreme de performante si de fiabile, se realizeaza imbinarea perfecta intre optimul

biologic, tehnologic si economic. Aceste afirmatii sunt perfect reale si controlabile,

putand fi sustinute cu date tehnice si stiintifice certificate de institutii neutre de control si

analiza cat si cu date reale din productie. Baza componentelor de furajare pentru

deservirea sistemului de furajare lichida sunt de fapt aceleasi componente conventionale



care stau si la baza furajarii uscate. Comanda sistemului automat de furajare lichida

(1 Computer de comanda al furajarii lichide, cu 2 tancuri de amestecare) se face

centralizat in Bucataria furajera. Urmeaza descrierea detaliata a intregului sistem de

furajare lichida pe componentele de baza:

b. Descrierea Bucatariei furajere

In bucataria furajera se gaseste un sistem de fuarajare lichida cu 2 tancuri de

amestecare din INOX, de forma patratica, in varianta constructiva prin insurubare, cu

subconstructie speciala pentru doza de cantarire intr-un punct cu un volum net de 2.400 l.

Instalatia descrisa asigura furajarea pentru cca. 680 scroafe productive. Tancul pentru

furajarea scroafelor are urmatoarele dimensiuni: L 1,73 x latime 1,73 x h 2,21m. Tancul

de amestecare nr. 2 care este destinat pentru furajarea purceilor din sectorul de cresa este

din INOX si are o capacitate de 1.000 l cu urmatoarele dimensiuni: L 1,14 x latime 1,14 x

h 2,05 m si asigura necesarul de furaj pt. 1792 purcei in cresa. Acesta dispune de o

unitate de comanda electronica prin computer. Computerul este de tip 4PX si comanda:

- 10 retete furajere,

- Sistemul de amestecare

- Realizarea a 5 curbe de furajare

- Comanda peste 256 de ventile din care mai mult de 120 sunt ventile de furajare

- Comanda sondele si senzorii de hranitori care dau comanda de umplere a

trocilor cu furaj pe fiecare categorie de animale in parte

- Comanda toate cele 4 linii de furajare

- Comanda sistemul de alarma

- Asigura controlul debitului de trecere a furajului prin instalatie

- Regleaza frecventa de functionare a pompelor

- Coordoneaza reglarea pH-ului

- Asigura controlul si dozarea administrarii de aditivi – medicatie

- Comanda deversarea solutiilor de spalare alcalina in sistemul de dejectii iar

Solutia acida pt. reglarea pH-ului sarjei urmatoare

- Permite accesul service-ului din central din Germania in caz de servisare, etc.

Langa instalatia de furajare lichida in B.F (bucataria furajera) se mai gasesc, 2 tancuri de

apa, unul pt. apa curata din PE, cu urmatoarele dimensiuni: L 2,07 x latime 0,72 x h 1,69



m si o capacitate de 1.800 l si unul pt. apa folosita din INOX de 1.500 l cu urmatoarele

dimensiuni: L 1,14 x latime 1,14 x h 1,94m. Acest tanc va avea un modul de cantarire si

un sistem de amestecare. Acest modul (doza de cantarire) asigura apa necesara procesului

tehnologic de producere si transport al furajului pe circuitele de furajare, fara trecerea

apei prin tancul de amestecare. Prin acest procedeu se economiseste foarte mult timp

pentru prepararea furajului si pentru transportul acestuia pana la hranitori!

Pentru aceste tancuri de apa, se va asigura din punct de vedere constructiv un

debit si un racord de apa pentru o capacitate de 10.000-20.000l/h.

In bucataria furajera se mai gaseste pompa central de furajare care este o pompa

rotativa de mare putere (4 KW) si care este controlata de catre un sistem de reglare a

turatiei.

In bucataria furajera mai este dispus si un compressor de 3,0 kW cu 1450 rot/min

cu rezervor de 90 l / 10 bar.

c. Descrierea tehnicii pentru furajarea lichida

Sistemul de furajare lichida lucreaza pe principiul de preparare si administrare a

furajului fara pierderi!

Aceasta inseamna ca intre timpii fiecarei furajari pe toata lungimea circuitului de

furajare respectiv al instalatiei, in grajd cat si in tancurile de amestecare si in cel de apa

folosita, se gaseste numai APA respectiv foarte putine resturi furajere cu un continut total

de SU (substanta uscata) de cca.1 %.

Sistemul poate fi definit si ca un sistem de furajare lichida cu inlocuirea apei.

Acest sistem complex elimina in cea mai mare masura orice tip de pierderi atat de apa cat

si de furaj. In procesul de preparare a fiecarei sarja de furaj sistemul descries apeleaza in

primul rand la apa din instalatie, completandu-se doar diferenta necesara. Diferenta

necesara de apa proaspata se pompeaza in instalatie, pentru a se folosi apa existenta deja

in sistemul de tubulatura – pentru o utilizare completa si rationala a apei necesare.

(Treapta 1-a de igienizare a instalatiei).

Acest sistem permite o furajare multifazica si o igiena perfecta a furajarii, practic

ofera posibilitatea introducerii in procesul de furajare a mai multor calitati de furaje,

distribuite pe parcursul unei zile de furajare.(nu permite amestecarea diferitelor retete

furajere intre ele). Aceasta inseamna concret, ca se pot administra furaje cu calitati



nutritive diferite, implicit retete cu valori nutritive diferite adaptate exact la nevoile

biologice si fiziologice ale fiecarei categorii de exploatare in parte. Crescatorul poate

astfel sa-si imparta efectivele pe grupe de furajare, cu nevoi diferite in ce priveste

structura, cantitatea, componenta si valoarea nutritiva a ratiei furajere. Computerul de

furajare prelucreaza toate datele si elaboreaza o strategie si un ritm de furajare.

Pe langa avantajele prezentate, sistemul asigura si un status de igiena deosebit.

Anume instalatia permite clatirea instalatiei cu apa in orice moment. (o treapta 1-a de

igienizare), permitand impreuna cu alte elemente asigurarea a mai multor trepte de

igienizare a instalatiei.

- Treptele de igienizare pe care le asigura instalatia sunt = clatirea cu apa a

tubulaturii de transport furaj coroborat cu o furajare integrala = 1. Treapta 1-a de

igienizare

- Igena tancurilor (cu lumina UV, caltire alcalina) = 2. Treapta a 2-a de igienizare

- Igiena sistemului (spalarea tancurilor si a tubulaturii de transport cu acid si baza)

= 3. Treapta a 3-a de igienizare.

Foarte eficienta este spalarea instalatiei, alternativ cu acid si baza. (pricipiu fizico

chimic). Furajul lichid este adus la un pH dorit de crescator in functie de categoria de

exploatare pentru care se produce furajul in bucataria furajera. Acest lucru se face prin

sonda de pH controlata la randul ei de computerul de furajare. Sonda de pH face

determinarea in tancul de amestecare iar nivelul pH-ului este asigurat prin folosirea unor

acizi organici furajeri. Numai dupa ce sonda face determinarile necesare si computerul

confirma atingerea nivelului de pH dorit al furajului, prin masuratori si comparari

repetate, computerul da comanda de furajare. Procedeul descris contribuie la randul sau la

asigurarea unui nivel de igienizare superioara a instalatiei si nu in ultimul rand al

furajului propriuzis.

Pe langa aceasta se asigura astfel sanatatea si functionarea perfecta a tractusului

digestiv (la nivelul stomacului si a intestinului) la porci asigurand posibilitatea de lupta a

organismului contra florei microbiene nedorite din acest nivel al sistemului digestive mai

ales impotriva E. coli si a Salmonelelor.

Dupa ultima furajare prin aportul de acizi organici in instalatie, apa ramasa este

adusa la un pH de 3,5. Aceasta apa va fi circuitata in sistem pentru 15-30 minute,



ramanand peste noapte in sistemul de conducte pana dimineata, asigurand dezinfectarea

circuitelor de furajare. Dimineata apa din instalatie va fi folosita la prepararea primei

sarje de furaj, asigurandu-se astfel folosirea 100% rationala a apei.

Spalarea alcalina se face saptamanal si numai pentru tancuri. (clatire) sau pentru

intregul sistem. Dupa spalatrea cu solutia alcalina aceasta este dirijata in sistemul de

evacuare a dejectiilor deoarece nu se foloseste in furajarea porcilor.

Efectul asupra igienei se amplifica odata cu folosirea lampilor cu UV, la nivelul

tancurilor de amestecare sia celor de apa. Lampile cu UV au o functionare continua.

In sistemul de furajare lichida mai este cuprins si regularizarea pompelor de

furajare. (Reglarea vitezei de curgere a furajului prin regulatorul de frecventa a pompei

de furajare. Ambele procese descrise au ca efect marirea preciziei de amestecare a

furajului. Astfel se eficientizeaza si bilantul de folosire a apei in procesul de preparare a

furajului lichid.

Instalatia prin tehnologia constructiva asigura o functionare indelungata a

sistemului prin controlul si regularizarea interna a presiunilor de lucru.

Instalatia permite functionarea sistemului in paralel, pentru a putea furaja intregul

efectiv de animale.

Practic un tanc asigura furajarea, iar in paralel cel de al 2-lea tanc de amestecare

pregateste deja furajul pentru sarja urmatoare. Se evita astfel creerea de timpi de asteptare

nedoriti in procesul de productie. Dupa furajarea cantitatii dintr-un tanc se poate trece la

furajarea cantitatii din tancul urmator fara a se pierde mult timp.

In toate hranitorile sistemului de furajare cu lungimi cuprinse pana la 3 m, se

instaleaza un senzor electric, senzor care este conectat la computerul de furajare. Acest

senzor are rolul de determinare a nivelului de umplere cu furaj al trocii comandand astfel

reumplerea acesteia cu furaj in caz de golire.

Furajarea lichida se desfasoara deci in blocuri de furajare pe fiecare hala: mai ales

dimineata va fi furajata o hala de mai multe ori (controlat prin senzori)– pentru a asigura

o crestere uniforma a porcilor. Furajarea in blocuri de furajare in unitati de timp (ex. De

la ora 4-5), timp in care computerul prin intermediul senzorilor din troaca face mai multe

deteterminari si furajari daca este cazul. Dupa furajarea primei hale urmeaza hala

numarul 2, etc. Furajarea se desfasoara in 4 circuite, directia de curgere a furajului poate



fi schimbata prin intermediul unor ventile speciale din bucataria furajera, astfel incat in

functie de informatia primita de computer despre fiecare ventil prin intermediul

senzorului de hranitor, sa se foloseasca de catre computer drumul cel mai scurt pana la

troaca ce trebuie asigurata cu furaj.

Computerul de furajare

- constructie robusta industriala(rezistent la praf, nu se viruseaza datorita

programului in sistem DOS-si nu ofera posibilitatea de folosirea aaltor programe

- softul poate fi upgradat, 99 curbe de furajare, 99 Retete, ca. 2048 ventile de

furajare, 10 cantare, max. 99 compartimente etc.

- posibilitate de deservire prin mai multe terminale

Computerul permite conectarea la un sistem de control exterior

- precizia de cantarire poate fi de pana la 100g

- sistemele de amestecare pot fi pornite progresiv pana la viteza de lucru dorita

(functie de protectie)

Furajare lichida controlata prin senzori:

- Sondele sunt mobile, astfel resturile furajere nu pot bloca senzorul - sistemul cu

sonda elimina factorul de stres al animalelor prin faptul ca aproape permanent computerul

trimite cantitati mici de furaj in troaca astfel ca animalul are senzatia de furajare ad

libidum.

Tancurile din INOX

- igiena de cea mai inalta calitate si durabilitate indelungata - forma patratica

asigura rapoarte de amestec mai bune decat tancurile de forma rotunda

- Tancurile sunt interconectabile permitand marirea instalatiei

Cantarirea

- dozele de cantarire sunt foarte robuste

Teava de transport furaj 63 X 2,7 mm din PVC special asigura transportul

furajului din bucataria furajera la toate trocile care deserves hala de scroafe.

Pentru transportul furajului in hala de cresa se foloseste o teava speciala

MIXPIPE de 50 x 2,4mm din PVC.

In general teava de transport are urmatoarele caracteristici:



- constructie speciala cu canelura care nu permite sedimentarea fractiunii solide

pe timpul transportului de furaj de la tancul de amestecare la hranitoare.;

Intregul sistem de furajare este astfel conceput incat prin modemul 4PX in sistem

Analog, poate fi controlat si permite interventia directa a specialistilor, de la distanta (de

la centrala de Service) in caz de necesitate.

Descrierea principalelor caracteristici ale procesului de productie

Ferma va avea o capacitate de crestere a 680 capete scroafe matca, plus

maternitatea cu capacitatea de 1792 capete purcei.

Materii prime si substante utilizate in activitate:

- Furaje uscate (porumb, grau orz, orzoaica, srot floarea soarelui, srot premixuri

distribuite animalelor conform retetelor - 2600 t/an.

- Apa - 8830 t/an

- Medicamente pentru uz veterinar, substante pentru dezinfectie

In cadrul complexului pentru porci, se utilizeaza produse speciale pentru

realizarea operatiilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare a adaposturilor (DDD), in

perioada de vid sanitar.

Operatiile acestea se refera cu prioritate la adaposturi si instalatii.

Adaposturile sunt dezinfectate dupa finalizarea seriei si depopulare, frecventa

executiei acestor operatii coincizand cu numarul de serii realizate intr-un an (2,5-3/

ferma).

Pentru curatare se utilizeaza apa sub presiune iar la suprafata pardoselii si

instalatiilor se aplica agenti care au rol de dezinfectie, dezinsectie si deratizare.

Produsele speciale de dezinfectie utilizate in ferme la DDD sunt:

- VIRUQUAT 240 - compozitie: glutaral, compusi de amoniu cuaternar

- BLACK EXTREME - compozitie: fractie de polialchilfenol, acid citric, sarea de

sodiu a acidului dodecilbenzensulfonic

Pentru dezinfectii curente ratiile de dilutie sunt de 1:150 - 1:400 din solutia

diluata se aplica 300 ml/mp.

Raticide:

- SOURISTOP - contine boabe de ovaz decojite, impregnate cu un anticoagulant

foarte activ (Bromadiolon).



- POLYCAR- substanta activa - bromadiolon.

- LANIRAT ( substanta activa - bromadiolon)

Tabelul 2.1.1 – Caracteristicile substantelor folosite in operatiunile de DDD

Principalele materii prime/ natura

chimica, compozitie

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice

Categorie: Periculoase/ Nepericuloase

Periculozitate Fraze de risc

*VIRUQUAT 240 periculos Iritant R20/22 – Nociv pentru inhalare si inghitire; R34 – provoaca arsuri; R42/43 – Poate provoca sensibilizare prin inhalare si contact cu pielea; R36 – iritant pentru ochi

*BLACK EXTREME

periculos Toxic, coroziv R20/22 – Nociv pentru inhalare si inghitire; R34 – provoaca arsuri;

*POLYCAR (substanta activa - bromadiolon) – solutie *SOURISTOP (substanta activa – bromadiolon) – graunte

periculos Toxic Rodenticid, biodegradabil.

Xn – nociv, R21/22, R26/27/28 Foarte toxic daca se inhaleaza, in contact cu ochii si pielea; R33 – pericol de efecte cumulative; Se va evita contaminarea apei. In cazul scurgerilor accidentale se vor utiliza substante absorbante, care vor fi colectate in containere etanse in vederea incinerarii.

*LANIRAT (substanta activa - bromadiolon)

P Toxic Rodenticid.

Xn – nociv, R21/22, R26/27/28 Foarte toxic daca se inhaleaza, in contact cu ochii si pielea; R33 – pericol de efecte cumulative Trebuie evitat accesul produsului in reteaua de canalizare sau in subteran. Se vor folosi materiale absorbante pentru scurgeri, care se vor depozita in containere etanse in vederea incinerarii.



Functie de posibilitatile de achizitie si de necesitati se utilizeaza unul din

produsele dintr-un anumit tip. Functie de furnizor, produsele pot avea si alte denumiri

comerciale.

Operatiile specifice vidului sanitar sunt realizate de personalul calificat propriu. In

incinta fermei nu se creeaza depozite pentru aceste produse si nici pentru ambalajele

rezultate din folosinta acestora. Se achizitioneaza cantitatea necesara pentru realizarea

operatiei de DDD.

Antibiotice, promotori de crestere, vitamine, antiparazitare, corectori de

gust, aditivi furajeri.

Sunt utilizate produsele agrementate de autoritatea sanitara veterinara, acceptate

de legislatia UE si administrate sub stricta supraveghere a medicului veterinar. Produsele

mentionate mai sus sunt utilizate conform instructiunilor tehnice specifice si numai in

concentratiile recomandate.

In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii

conditiilor de microclimat, a respectarii programului tehnologic, astfel incat sa se

realizeze maximum de spor in greutate cu un consum minim de furaje.

In vederea diminuarii stresului provocat suinelor se recomanda:

- sa aibe acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si termic,

drenata si curatata corespunzator, care sa permita tuturor animalelor sa se odihneasca in

acelasi timp;

- sa se odihneasca si sa se ridice normal;

- sa vada alti porci. In saptamana dinaintea datei estimate a fatarii si in timpul

fatarii, scroafele si scrofitele pot fi tinute in afara razei vizuale a congenerelor;

- atunci cand vor aparea semne de lupta violenta, cauzele vor fi cercetate imediat

si vor fi luate masuri corespunzatoare. Utilizarea de medicamente tranchilizante va fi

limita la conditii exceptionale si numai dupa consultarea medicului veterinar. Porcii

agresivi vor fi izolati;

- se va evita in partea de cladire in care porcii sunt tinuti in mod continuu niveluri

de zgomot ridicat. Va fi evitat zgomotul constant sau brusc.



-animalele nu trebuie mentinute in permanenta in intuneric, si nici sa fie expuse la

lumina artificiala fara intrerupere; porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat de cel putin

40 lucsi, pentru o perioada de minimum 8 ore pe zi.

- trebuie sa fie luate masuri pentru a se reduce pe cat posibil agresiunea in grup.

- daca este necesar, scrofitele si scroafele gestante trebuie sa fie tratate pentru

paraziti interni si externi, iar cand sunt transferate in spatiile special amenajate pentru

fatare acestea sunt spalate pe tot corpul.

- in saptamana anterioara datei preconizate a fatarii, scroafelor si scrofitelor

trebuie sa li se repartizeze material adecvat pentru culcus, in cantitate suficienta, cu

exceptia cazului in care, din punct de vedere tehnic, nu este fezabil pentru sistemul de

evacuare a purinei utilizate in unitate.

- in spatele scroafelor si scrofitelor trebuie sa fie disponibila o zona libera, pentru

a facilita fatarea naturala sau asistata.

- atunci cand scroafele sunt tinute libere, boxele de fatare trebuie sa fie prevazute

cu dispozitive de protectie a purceilor, cum ar fi bare despartitoare pentru fatare.

Purcei sugari

- o parte din suprafata totala a pardoselii, suficienta pentru a permite animalelor sa

se odihneasca impreuna in acelasi timp, trebuie sa fie solida sau acoperita cu un strat

izolator ori cu un asternut din paie sau orice alt material adecvat.

- cand se utilizeaza o boxa de fatare, purceii sugari trebuie sa aiba suficient spatiu

pentru a putea fi alaptati fara dificultate.

- purceii nu trebuie sa fie intarcati la mai putin de 28 de zile, cu exceptia cazului

in care bunastarea sau sanatatea femelei ori a purceilor sugari ar fi afectata in mod

nefavorabil.

Purceii pot fi intarcati cu pana la 7 zile mai devreme, daca acestia sunt mutati in

adaposturi speciale care sunt depopulate, curatate temeinic si dezinfectate inainte de

introducerea unui nou grup si care sunt separate de adaposturile in care sunt tinute

scroafele, pentru a se diminua pe cat posibil transmiterea de boli la purceii sugari.

Purcei intarcati si tineret porcin

- atunci cand porcii sunt tinuti in grupuri, trebuie sa fie luate masuri pentru a se

preveni luptele ce depasesc comportamentul normal.



- acestia trebuie tinuti in grupuri, cu evitarea amestecarii purceilor provenind de la

scroafe diferite. Daca purceii care nu sunt familiarizati unul cu altul trebuie sa fie

amestecati, aceasta trebuie sa se faca la o varsta cat mai frageda, de preferat inainte de

sau cu pana la o saptamana dupa intarcare. Cand porcii sunt amestecati, trebuie sa li se

asigure posibilitatea de a se feri si a se ascunde unii de altii.

- atunci cand apar semne de lupta violenta, cauzele trebuie sa fie cercetate imediat

si trebuie luate masuri corespunzatoare cum ar fi asigurarea de cantitati mari de paie,

daca este posibil, sau alte materiale ocupationale pentru acestia.

- animalele expuse riscului de a fi agresate sau cele agresive in mod deosebit

trebuie sa fie tinute separat de grup.

- utilizarea de medicamente tranchilizante cu scopul de a se facilita amestecarea

trebuie limitata la conditii exceptionale si numai dupa consultareaunui medic veterinar.

Mai jos sunt prezentate cerintele minime privind suprafata libera de pardoseala

disponibila pentru fiecare categorie de porci:

Categoria de porci Greutatea medie (kg)

Suprafata minima (m2)

purcei <10 0,15 purcei 10-20 0,20

tineret porcin 20-30 0,30 porci la ingrasat 30-50 0,40 porci la ingrasat 50-85 0,55

porci grasi 85-110 0,65 porci grasi >110 1,00

scrofita dupa monta - 1,64 Scroafa - 2,25

Conform ordinului ANSVA nr. 202 din 25 august 2006 suprafata libera totala de

pardoseala disponibila pentru fiecare scrofita (femela inainte de fatare) dupa monta,

precum si pentru fiecare scroafa (femela dupa prima fatare), atunci cand scrofitele si/sau

scroafele sunt tinute in grup, trebuie sa fie de cel putin 1,64 mp, respectiv 2,25 mp.

Atunci cand aceste animale sunt tinute in grupuri mai mici de 6 indivizi, suprafata libera

de pardoseala trebuie sa fie marita cu 10%. Atunci cand aceste animale sunt tinute in

grupuri de 40 sau mai multi indivizi, suprafata libera de pardoseala poate fi redusa cu

10%.



Suprafata pardoselii trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

- pentru scrofite dupa monta si scroafe gestante: o parte din suprafata prevazuta

mai sus, egala cu cel putin 0,95 mp pentru o scrofita si cel putin 1,3 mp pentru o scroafa,

trebuie sa fie pardoseala continua, solida, din care maximum 15% sa fie rezervate pentru

fante de drenaj;

- atunci cand sunt utilizate pardoseli din gratare de beton, pentru porcii tinuti in

grup latimea maxima a fantelor trebuie sa fie:

- 11 mm pentru purcei sugari;

- 14 mm pentru purcei intarcati;

- 18 mm pentru tineret porcin;

- 20 mm pentru scrofite dupa monta si scroafe;

iar latimea minima a barei de gratar trebuie sa fie:

- 50 mm pentru purcei sugari si purcei intarcati;

- 2,80 mm pentru tineret porcin, scrofite dupa monta si scroafe.

Scroafele si scrofitele trebuie sa fie tinute in grupuri, pe parcursul unei perioade

incepand cu 4 saptamani dupa monta si pana la o saptamana inainte de data estimata a

fatarii. Boxa in care este tinut grupul de scroafe trebuie sa aiba laturile mai mari de 2,8 m

lungime. Cand sunt tinuti mai putin de 6 indivizi intr-un grup, boxa respectiva trebuie sa

aiba laturile mai mari de 2,4 m lungime.

Scroafele si scrofitele tinute in grupuri trebuie sa fie hranite utilizandu-se un

sistem ce asigura fiecarui individ accesul la hrana suficienta, chiar si in situatia in care

sunt prezenti concurenti pentru hrana.

Tuturor scroafelor in asteptare si scrofitelor trebuie sa li se asigure o cantitate

suficienta de hrana de volum sau bogata in fibre, precum si hrana energizanta, pentru a-si

satisface foamea si tinand cont de necesitatea de a mesteca a acestora.

Porcii care trebuie sa fie tinuti in grupuri si care sunt agresivi in mod special, au

fost atacati de alti porci sau sunt bolnavi ori raniti pot fi tinuti temporar in boxe

individuale.

Boxa individuala utilizata trebuie sa permita animalului sa se roteasca cu usurinta,

daca acest lucru nu este in contradictie cu recomandarea medicului veterinar.



Microclimatul din adapost trebuie sa se incadreze in urmatorii parametrii:

Categoria de

animale

Temperatura oC Umiditate relativa % Viteza aerului m/s

Min Max Optim Min Max Pt.temp.min Pt.temp.max 0 1 2 3 4 5 6 7

Vieri 10 24 15 60 70 0,2-0,3 1,0 Scroafe gestante 10 24 15-18 60 70 0,2-0,3 1,0 Scroafe lactante 15 24 18-22 60 70 0,2-0,3 1,0 Purcei 0-7 zile - - 32-30 60 70 0,2-0,3 1,0 Purcei 8-14 zile - - 30-28 60 70 0,2-0,3 1,0 Purcei 15-21 zile - - 28-24 60 70 0,2-0,3 1,0 Purcei 22-28 zile - - 24-22 60 70 0,2-0,3 1,0 Purcei 29-36 zile - - 22-20 60 70 0,2-0,3 1,0 Alte categorii 15-28 24 18-24 55 70 0,2-0,3 1,0

Volumul de aer orientativ (minim) de adapost necesar pe cap de animal este:

- scroafe negestante ...................................... 6,0 m3/cap

- scroafe gestante si lactante ......................... 21,0 m3/cap

- tineret porcin .............................................. 3,0 m3/cap

- porci la ingrasat .......................................... 3,5 m3/cap

- vieri ............................................................ 20,0 m3/cap

Volumul de aer circulat orientativ este:

Categoria de animale Necesarul de aer m3/h/cap

minimum iarna maximum vara Vieri si scroafe 75-85 150 Scroafe cu purcei 100-150 200 Tineret porcin 10-20 50 Porci la ingrasat 30-60 kg 15 65 Porci la ingrasat peste 60 kg 45 120

Sarcina personalului din ferma este ca - zilnic - sa controleze fiecare boxa, starea

de sanatate a animalelor, functionarea instalatiei de administrare a hranei si apei,

inchiderea usilor boxelor, pastrarea nivelului la canalul cu perne de apa, controlul

functionarii corecte a instalatiei de ventilatie.

Constatarea unei defectiuni la instalatii sau depistarea unor animale bolnave

trebuie sa fie insotita de masuri corespunzatoare.

Depopularea halelor se face in conformitate cu fluxul tehnologic, atunci cand

purceii au atins varsta de livrare si greutatea planificata.



Transportul suinelor

Operatia de transport constituie un element de stres pentru suine, uneori cu efecte

nedorite. Statisticile scot in evidenta pierderile iregistrate la transport.

In timpul transportului animalele suporta o serie de manipulari, ritmul si modul

lor de viata fiind, pe moment, perturbat profund. Operatiunile de incarcare - descarcare,

in si din mijloacele de transport, produc animalelor o serie de socuri, resimtite cu o

intensitate mai mare sau mai mica.

De aceea, cei care efectueaza transportul trebuie se fie instruiti in legatura cu

conditiile de transport, factorii de confort si manevrarea corecta a animalelor la incarcare,

pe timpul transportului si la descarcare.

Mijloacele de transport trebuie sa fie corespunzator amenajate sau construite

pentru transportul suinelor:

- sa aiba accesorii sigure;

- sa protejeze porcii de efectul daunator al climei;

- sa asigure ventilatia corespunzatoare in cazul vehiculelor inchise.

Dupa fiecare transport, mijloacele de transport trebuie sa fie curatate si

dezinfectate pentru a preveni raspandirea bolilor.

Hranirea porcilor

Scopul hraniri porcilor este acela de a furniza o cantitate suficienta de energie,

aminoacizi esentiali, minerale, elemente detectabile si vitamine pentru crestere, ingrasare

sau reproducere. Compozitia si aportul hranei porcinelor este un factor cheie pentru

reducerea emisiilor nocive in mediul inconjurator din procesul de crestere a acestora.

Hrana porcilor este complexa, ea combinand numeroase elemente in modul cel

mai economic. Diversi factori influenteaza compozitia unei hrane. In prezent, un lucru

obisnuit il reprezinta aplicarea diverselor formule de hranire in stransa legatura cu

necesitatile porcilor. De ex., pentru scroafe, se foloseste hranirea in 2 faze, iar pentru

adultii de sacrificat cea in 3 faze.

O importanta trasatura a hranei este continutul in energie, mai ales cantitatea de

energie cu adevarat disponibila animalului, denumita energia neta. Energia neta a unei

hrane indica maximum de energie care poate fi inmagazinata sub forma tesutului gras si

care se exprima in MJ/kg.



Porcilor le trebuie administrati aminoacizi esentiali, din moment ce propriul

metabolism al acestora nu poate furniza. Acestia sunt: arginina, histidina, izoleucina ,

leucina, lisina, methionina, ( + cistina) , fenilalanina ( tirozina) thereonina, triptofan si

valina. In ceea ce priveste ultimii 2 aminoacizi care contin sulf, methionina si cistina, cel

din urma nu este esential, dar din moment ce metionina este un precursor al cistinei

(doua molecule de cistina produc una de metionina) acestea sunt tot timpul independente.

Primii aminoacizi limitati sunt: lisina, metionina, (+ cistina) , thereonina si

triptofan. Prentru prevenirea carentelor, hrana porcilor trebuie sa indeplineasca un minim

de cerinte, prin selectarea componentelor adecvate sau prin adaugarea de aminoacizi

sintetici.

Necesitatile porcilor in ceea ce priveste mineralele si elementele detectabile

reprezinta un subiect complex, cu atat mai important cu cat ele interactioneaza. Dozarea

lor in hrana se masoara in g/kg (mineralele) sau in mg/kg (elementele dectectabile). Cele

mai importante sunt Ca si P (digerabil) pentru tesutul osos. Ca este important si pentru

lactatie, iar P pentru sistemul energetic. Adesea functionalitatile acestora sunt relationate

unele de celelalte, in acest sens fiind necesara acordarea unei atentii deosebite

proportiilor incluse in hrana. Minimul de cerinte variaza functie de stadiile productiei si

scopurile urmarite. Pentru dezvoltarea timpurie (inclusiv pentru purceii intarcati) si

perioada de lactatie, sunt necesare cantitati de Ca si P mai mari decat in cazul porcilor in

crestere sau adultilor de sacrificat. Nivelele atribuite de Mg, P, Na, si Cl sunt de obicei

suficiente si intrunesc cerintele internationale.

Necesarul de elemente detectabile este definit sub forma unor nivele maxim si

minim, deoarece elementele respective devin toxice atunci cand depasesc anumite

concentratii. Elementele detectabile importante sunt : Fe, Zn, Mn, Cu, Se si I. Aportul

necesar din toate aceste componente este de obicei atins, dar in cazul Fe, acesta este

administrat purceilor prin injectare.

Vitaminele sunt substante organice importante pentru majoritatea proceselor

fiziologice, dar care de obicei nu pot fi produse (ori sunt produse in cantitati insuficiente)

de organismul animalului, de aceea fiind necesara adaugarea lor in hrana porcilor.



Exista 2 tipuri de vitamine :

• vitamine solubile in grasime A, D, E, K

• vitamine solubile in apa B, H, ( biotoni) si C

Vitaminele A, D, E si K sunt furnizate la intervale regulate, insa complexul de

vitamine B, H si C trebuie adaugate zilnic, deoarece animalul nu le poate inmagazina

(exceptie facand B12).

Necesarul de vitamine in hrana porcilor este minim, dar el este afectat de mai

multi factori, ca de ex. stresul, bolile sau variatiile climatice. Pentru a veni in

intampinarea cerintelor de variatie, producatorii de hrana impun o limita de siguranta care

se traduce prin faptul ca, de obicei, sunt incluse mai multe vitamine decat este necesar.

Si alte substante se pot adauga in hrana porcilor in scopul imbunatatirii:

• Nivelelor de productie (crestere, FCR): ex. antibiotice si stimulatori de crestere.

• Calitatii hranei: ex. vitaminele si elementele detectabile.

• Caracteristicilor tehnologice ale hranei ( gust, compozitie ).

Pot fi adaugati si acizi organici sau saruri acide pentru efectul lor benefic asupra

digestiei dar si pentru a permite utilizarea mai eficienta a energiei provenite din hrana. In

ceea ce priveste impactul pe care aditivii din hrana animala il au asupra mediului

inconjurator, o importanta deosebita este acordata folosirii antibioticelor, si riscului

potential pe care il reprezinta dezvoltarea unor bacterii rezistente la tratamentul

medicamentos. Utilizarea antibioticelor este astfel monitorizata indeaproape, iar

inregistrarea acestor substante se organizeaza la nivel european . Antibiotice autorizate si

stimulatori de crestere pot fi utilizati pe intreaga perioada de crestere, din moment ce se

considera ca acestea nu lasa elemente reziduale in organism deoarece metabolitii

substantelor respective nu trec de bariera intestinala.

Efectele pe care le au produsele antimicrobiene asupra mediului sunt necunoscute,

ca de ex. rezistenta solului si a apei, respectiv consecintele pe care le implica la nivelul

ecologiei solului si apei. Totusi, antibioticele mai pot fi administrate in mod direct

animalelor in toate statele membre, chiar daca ele nu sunt folosite in hrana.



Sisteme de hranire

Pentru hranirea porcilor nu exista sisteme uniforme practicate in toata Europa.

Sistemele de hranire sunt legate de practica de hranire, aceasta din urma depinzand de

tipul productiei. Hrana lichida este cea mai utilizata. Sistemul de hranire este alcatuit din

urmatoarele parti :

• hranirea propriu-zisa,

• facilitati de depozitare,

• prepararea,

• sistem de transport,

• sistem de dozare.

Cele doua aporturi principale, considerate ca cele mai importante, sunt energia si

proteinele, deoarece:

- energia reprezinta costurile cele mai importante in cadrul hranei;

- carentele in proteine limiteaza performantele, in timp ce un exces este respins si

se asociaza cu probleme de mediu.

Cantitatea de furaj ingerata este afectata de mai multi factori:

Tipul animalului:

- particularitatile morfo-fiziologice ale aparatului digestiv;

- potentialul genetic al animalului;

- individualizarea, sexul, varsta;

- starea fiziologica;

- starea de sanatate.

Caracteristicile furajului:

- densitatea energetica din furaj;

- dezechilibrul de substante nutritive din furaj;

- calitatea organoleptica si gustul furajelor;

- procesarea si forma furajului.

Microclimatul:

- temperatura si umiditatea relativa a mediului;

- densitatea porcilor pe m2 si conditiile de cazare;

- designul si pozitionarea trocului;



- sistemul de hranire;

- sistemul de crestere si exploatare;

- stresul.

Dintre factorii mai sus mentionati, cei mai importanti sunt cei care afecteaza

consumul zilnic de furaj: potentialul genetic, sexul, varsta, starea de sanatate, calitatea

organoleptica si sanitara a furajelor, temperatura si umiditatatea relativa din mediu

ambiant. Trebuie facuta o distinctie intre furajarea scroafelor tinere, scroafelor matca si

scroafele gestante pe de o parte si fata de scroafele fatate pe de alta parte. Cantitatile de

furaje sunt exprimate in kg/zi in continut energetic per kg de furaj. Cantitatea de furaje

pentru scroafele in productie ,inclusiv in perioada uscata si depinzind de energia asimilata

este de aprox.1.300- 1.400 per an.

In tabelul urmator este prezentat nivelul mediu nutritional corespunzator pentru

scroafe.

Scroafa in lactatie Scroafa gestanta Nivel energetic curent (MJ/kg), ME faza 1 12,5 – 13,5 faza 2 12 – 13 Niveluri proteine curent (CP=N*6,25), continut total %furaj, faza 1 18 – 16 %furaj, faza 2 16 – 13 Nivel real de lizina, continut total %furaj, faza 1 1,15 – 1,00 %furaj, faza 2 1,00 – 0,70 Balanta aminoacida recomandata in procentaj la nivelul de lizina trionina: lizina 65 –72 71 – 84 metonina+cistina:lizina 53 – 60 54 – 67 triptofan:lizina 18 – 20 16 – 21 valina:lizina 69 – 100 65 – 107 isoleucina:lizina 53 – 70 47 – 86 arginina:lizina 67 – 70 - ME = energie metabolica CP = proteina bruta

Scroafele care alapteaza in general, au nevoie de un nivel nutritional putin mai

mare decit scroafele gestante. In general se cere o mai mare concentratie de CP si lezina

in ratia de furaje. Necesarul de energie creste impreuna cu momentul fatarii. Dupa fatare,

necesarul zilnic energetic creste , insa creste si cantitatea de gunoi produsa. Intre fatare si



prima intarcare, nivelul de energie ramine mare pentru a ajuta animalul sa se refaca si a

preveni pierderea de greutate si conditiile proprii. Dupa intarcare, continutul energetic in

furaje se poate reduce. In timpul iernii, se aplica un nivel de energie mai mare la scroafele

gestante.

Necesarul de calciu si fosfor din hrana scroafelor este prezentat in tabelul

urmator:

Parametrii nutritionali Scroafe de

imperechere si gestante

Scroafe in lactatie

Furaj (kg/scroafa/zi) 2,4 – 5,0 2,4 – 7,2 Calciu (%furaj) 0,7 – 1,0 0,75 – 1,0 Fosfor total(%furaj) 0,45 – 0,80 0,55 – 0,80

Prima problema care trebuie rezolvata din punct de vedere nutritional este

asigurarea unei cantitati suficiente de hrana pentru suine. Aceasta este una din cele mai

importante probleme in alimentatia porcinelor.

Subfurajarea, pe perioade mai scurte sau mai lungi, are serioase implicatii asupra

rezultatelor tehnice si economice ale fermei.

Suprafurajarea porcinelor este de asemenea de nedorit, deoarece influenteaza

negativ valorificarea furajelor si starea de sanatate a animalelor. Este cunoscut faptul ca

porcii au tendinta de a consuma mai multa hrana decat le este necesar, de a se suprahrani.

Atunci cand animalele sunt suprafurajate, se constata pierderi mari de furaje consumate si

tulburari digestive.

Cantitatea de hrana consumata zilnic depinde de varsta si starea fiziologica a

animalului, respectiv de capacitatea de ingestie a acestuia, iar pe de alta parte de calitatea,

volumul si densitatea ratiei.

In structura retetelor cele mai economice sunt cerealele, in special porumbul si

orzul, care asigura energia, la care se adauga reziduuri industriale (srotul de floarea

soarelui) care asigura nivelul proteic. Cunoscand ca aceste doua categorii de furaje nu pot

echilibra ratiile, sub aspectul continutului de lizine este obligatorie adaugarea acesteia

prin furaje proteice de origine animala sau leguminoase si sroturi de soia.



Adaparea porcilor

Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand cu hrana

consumata, cu felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este influentat in

acelasi timp si de o serie de factori, cum ar fi: sistemul de crestere, zona geoclimatica,

anotimpul, rasa, categoria de varsta, conditiile de sanatate, temperatura apei, temperatura

ambientala, sistemul de furajare, compozitia ratiei etc.

Apa are un rol important in desfasurarea proceselor fiziologice din organism,

creand mediul pentru digestie, absorbtie si transportul tuturor substantelor nutritive in

intregul corp si pentru eliminarea subproduselor de dezasimilatie si digestie. In plus, ea

joaca un rol important in reglarea temperaturii corpului.

Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului,

reducerea consumului de hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea tuturor

proceselor din organism si, implicit, la scaderea performantelor.

In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata aproximativ 2,5 l apa, iar in

conditii de temperatura ridicata pana la 4,0 - 4,5 l.

Pentru 100 kg greutate vie se recomanda 20 l la tineretul porcin in varsta de 5 - 8

saptamani. Necesarul de apa la tineretul porcin raportat la 100 kg greutate vie este, in

general, mai mare decat la porcii in finisare, ca o consecinta a ritmului de crestere si a

compozitiei organismului lor. Pe masura ce porcii cresc in greutate, necesarul de apa

pentru 1 kg substanta uscata in ratie, scade.

Accesul liber si asigurarea permenenta a apei se recomanda pentru toate

categoriile de porcine, indiferent de sistemul de furajare.

Tipul productiei de

porci

Greutate sau perioada de productie

Ratia apa/furaj (l/kg)

Consum apa (l/zi/cap)

Scroafe

uscat pana la 85 zile de gestatie

5 – 10

de la 85 zile gestatie pana la fatare

10 – 12 10 – 22

Lactatie 15 – 20 25 – 40 (fara limita)

Pentru scroafe, consumul de apa este foarte important pentru mentinerea

homeostazei si pentru productia de purcei sau lapte. Ingestia de multa apa are un efect

pozitiv asupra capacitatii de ingestie a animalului in timpul perioadei de supt si



mentinerea sanatatii organelor urogenitale in timpul gestatiei. Consumul de apa si ratia de

apa pe furaj este prezentat in tabelul urmator:

Valorile normale ale substantelor continute de apa potabila sunt:

Substanta din apa Unitatea de masura Continutul Fier (Fe) (mg/L) <0,2 Nitriti (N02-) (mg/L) <50 Amoniu (NH4

+) (mg/L) <0,5 Sulfat (S02

2+) (mg/L) <100 Cloruri (Cl-) (mg/L) <250 Phosphat (P04

3+) (mg/L) <0,5 Gradul de oxidare (KMn04) (mg/L) <15 PH unitati >6,5 Examen microbiologic Numar de colonii la 20°C <1000 Escherichia coli in 100 mL 0

Daca apa contine un nivel ridicat de minerale, poate deveni periculoasa, de aceea

apa trebuie analizata pentru continutul de saruri minerale. Apa cu o duritate de peste 5000

ppm poate de asemenea creea probleme animalelor. Cand apar probleme care nu pot fi

diagnosticate, sursa de apa ar trebui suspectata. Daca nivelul de saruri din apa este prea

mare atunci se va reduce continutul de saruri din retetele furajere.

Calitatea apei trebuie sa fie identica cu cea a apei pentru consumul uman.

Activitatea de procesare in cadrul fermei

Se realizeaza in spatiul special amenajat in cadrul bucatariei furajere, utilizandu-

se moara cu ciocanele, componenta a echipamentelor bucatariei furajere.

Cantitatea de furaje uscate procesate in cadrul fermei este de aproximativ 2600

tone/an.

Igienizarea incintelor, Dezinsectia si Deratizarea

Actiunile de igienizare, dezinsectie si deratizare, au drept scop distrugerea partiala

sau totala a microorganismelor patogene, conditionat patogene si saprofite si a vectorilor

acestora (insecte si rozatoare).

A. Igienizarea inicintelor

Igienizarea se va realiza in trei etape, necesare si obligatorii, respectiv: curatirea

mecanica, curatirea hidromecanica (sanitara, spalarea), aplicarea agentului microbicid.



a. Curatirea mecanica (uscata)

Curatirea mecanica va consta in indepartarea de pe suprafetele care urmeaza a fi

spalate si supuse actiunii substantelor microbicide a murdariei depuse pe acestea in

timpul procesului tehnologic, a resturilor de dejectii existente la nivelul gratarelor si a

restului de nutreturi/apa din frontul de furajare/adapare. Curatarea se va face cu ajutorul

razurilor, a periilor de sarma sau de radacini a masinilor abrazive si a altor mijloace.

Activitatea nu se executa daca spalarea ulterioara se face cu jet de apa de inalta presiune.

b. Curatirea hidromecanica

Curatirea hidromecanica va consta in spalarea diferitelor suprafete cu apa.

Folosirea solutiilor de agenti de curatire biodegradabili favorizeaza inmuierea,

dizolvarea, dispersarea si suspendarea particulelor de murdarie, in vederea desavarsirii

curatirii mecanice a suprafetelor pe care urmeaza a fi aplicate substantele microbicide.

Obtinerea jetului de apa se va face prin utilizarea de pompe de foarte inalta

presiune care dezvolta un jet sub forma de lama cu grosimea de cativa mm, care asigura

dislocarea eficienta a murdariei.

Folosirea pompelor de foarte inalta presiune reduce pretul de cost al actiunii de

decontaminare prin reducerea de cateva ori a consumului de apa fata de pompele clasice,

precum si cresterea eficientei decontaminarii.

In cazul folosirii acestui sistem nu se va mai apela la curatarea mecanica.

c. Aplicarea agentului microbicid

Aplicarea de substante microbicide se va face pe suprafetele pregatite prin

curatirea mecanica si hidromecanica a acestora.

Vor fi utilizate mijloacele specifice de decontaminare microbiana, cele mai

frecvent folosite, fiind dispersate sub forma gasoaza sau de aerosoli. Substantele utilizate

vor fi selectate specific fiecarei investitii dintr-o lista acceptata la nivelul Uniunii

Europene si aprobata a fi utilizate pe teritoriul Romaniei. Compusii utilizati nu au impact

negativ asupra factorilor de mediu, nu au efecte negative asupra sanatatii animalelor sau a

personalului exploatatiei, nu modifica calitatea dejectiilor.

Apele uzate provenite din igienizare se colecteaza in bazinul de colectare a

dejectiilor solide si lichide si intra in amestecul de dejectii. Nu contin detergenti sau alte

substante poluante. Dezinfectia se va realiza cu compusi biodegradabili, nontoxici, care



nu au efecte negative asupra sanatatii oamenilor, animalelor, nu au impact negativ asupra

factorilor de mediu si nu influienteaza negativ compozitia dejectiilor.

B. Dezinsectia

Dezinsectia este definita ca ansamblul metodelor si mijloacelor si de combatere a

insectelor si acarienilor, care vehiculeaza si transmit boli infectocontagioase si parazitare

la animale. Conform prevederilor legislative, dezinsectia este o actiune obligatorie de a

carei executie raspund proprietarii animalelor. Dezinsectia se va face in functie de

intensitatea invaziilor, prin terti, unitati specializate si autorizate, pe baza de contract

economic.

Insecticidele aplicate vor avea forma gazoasa sau de aerosoli. Compozitia

insecticidelor utilizate va fi in conformitate cu normativele nationale si europene in

vigoare si nu vor avea impact negativ asupra factorilor de mediu, nu vor avea efecte

negative asupra sanatatii animalelor sau a personalului exploatatiei, nu vor modifica

calitatea dejectiilor.

C. Deratizarea

Deratizarea cuprinde complexul metodelor si mijloacelor de prevenire si

combatere a rozatoarelor.

Conform prevederilor legislative in vigoare, deratizarea este o actiune obligatorie,

care se executa de 2 ori pe an (primavara si toamna), inainte de executarea

decontaminarilor microbiene profilactice in: sectoarele zootehnice, locurile de depozitare

a furajelor si la alte obiective din zona. In cursul anului se executa deratizari de

intretinere – daca este necesar.

Deratizarea se va face sub supravegherea stricta a medicului veterinar si vor fi

executate de catre terti autorizati, pe baza de contract. Aplicarea acestor tratamente nu va

pune in pericol sanatatea animalelor sau a personalului exploatatiei, nu vor avea impact

negativ asupra factorilor de mediu si nu vor modifica calitatea dejectiilor.



2.2 Activitati de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus

Lucrarile propuse pentru refacerea/restaurarea amplasamentului in caz de

accidente si /sau la incetarea activitatii.

In cazul unui incendiu se vor inlatura in primul rand structurile demolate, se va

curati terenul si se vor incepe lucrarile de reconstructie. Se vor monitoriza apele

subterane si de suprafata.

In cazul unor deversari accidentale de substante periculoase se va opri dispersia

acesteia pe sol si in apa, prin utilizarea de materiale absorbante si de neutralizare; se va

monitoriza solul, apa subterana si apa de suprafata.

In cazul unei epizootii se vor institui masurile de carantina impuse de autoritatea

sanitara – veterinara, se vor ingropa sau arde cadavrele conform dispozitiei acesteia.

In conditii extreme, in care, ca urmare a unui accident tehnic, ale carui consecinte

vor fi potentiale pericole de afectare a componentelor de mediu apa si sol, se vor lua

masurile necesare de indepartare a surselor de poluare.

Astfel, in cazul in care vor aparea avarii sau fisuri, in cadrul lagunei de stocare

folosita pentru depozitarea dejectiilor animaliere, aceasta va fi reparata imediat dupa

golirea acesteia. In mod curent, golirea va fi facuta periodic, iar orice urma de afectare va

putea fi observata, cu usurinta, in aceasta perioada.

Dupa inchiderea finala a activitatii fermei de reproductie a suinelor, refacerea

amplasamentului fermei va consta in demolarea si dezafectarea instalatiilor si redarea

suprafetei ocupate de ferma, circuitului agricol.

Activitatea de inchidere a activitatii fermei trebuie sa urmeze urmatoarele etape:

- sa protejeze sanatatea si siguranta publica;

- sa reduca si unde este posibil sa elimine daunele ecologice si

- sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila pentru o

alta utilizare.

Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor, trebuie sa

indeplineasca trei conditii:

- stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol

neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau mediul inconjurator;



- stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un pericol

pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, sanatatea publica sau mediul inconjurator;

- amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta

corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona inconjuratoare.

La sfarsitul perioadei de functionare, amplasamentul va fi eliberat de toate

materialele si constructiile supra si subterane si va fi redat folosintei initiale: teren

agricol, fie unei folosinte din aceeasi categorie cu cea care se va executa conform

actualului proiect.

Drenarea si curatarea rezervoarelor si conductelor inainte de demontare

Inainte de demolare se vor curata bazinele vidanjabile si canalele apelor uzate

menajere, precum si bazinele de depozitare a dejectiilor de sub hale, bazinele

intermediare si bazinul final de stocare – laguna. Apele uzate menajere vor fi vidanjate si

transportate la statia de epurare Cugir Alba. Dejectiile vor fi imprastiate pe camp conform

regulilor impuse de bunele practici agricole.

Se vor elimina toate celalalte tipuri de deseuri din activitatea desfasurata pe amplasament

(ambalaje, metale, etc.), conform codurilor acestora.

Dezafectarea si demolarea

Instalatiile din hale vor fi demolate si daca starea tehnica permite, vor fi reutilizate

in instalatii similare. In cazul in care nu pot fi reutilizate vor fi dezafectate si transportate

la firme specializate in recuperarea materialelor devenite deseuri: deseuri metalice,

deseuri electrice si electronice. Buncarele, silozurile sunt constructii metalice care pot fi

reutilizate in alte instalatii sau pot fi valorificate ca deseuri metalice.

Cladirile si bazinele, cu exceptia lagunei sunt constructii din beton. Laguna este

protejata cu folie de polietilena. Amenajarile interioare sunt din inox, PVC, conductele

sunt din polietilena, PVC.

Demolarea constructiilor se va face de catre firme autorizate.

Materialele rezultate din demolari fac parte din categoriile urmatoare:

- Lemn = se valorifica prin vanzare directa la beneficiari;

- Materiale feroase neutilizabile in alte activitati = se valorifica prin terti

autorizati;



- Betoane sfaramate = se valorifica ca material de umplutura in zone care au

deficit, sau la structura drumurilor comunale;

- Utilaje = se valorifica direct sau se reutilizeaza in alte proiecte.

- Laguna de dejectii este realizata din materiale care vor putea fi recuperate,

neutralizate sau depozitate in conditii de siguranta, fara a afecta factorii de mediu.

2.3 Valori limita atinse prin tehnica propusa

2.3.1 Compararea cu prevederile BAT/BREF pentru cresterea intensiva a

pasarilor si porcilor referitoare la stocarea temporara a dejectiilor in vederea mine

ralizarii

Luand in considerare specificatiile din “Prevenirea si Controlul Integrat al

Poluarii (IPPC). Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in

cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”, editia din iulie 2003, in rezumatul lucrarii, la

subcapitolul privitor la “Tehnicile aplicate si BAT asupracresterii intensive de animale -

Cresterea pasarilor si porcilor” si anume la pagina X din REZUMAT, paragraful care

trateaza “Sistemele de adapostire pentru porci; scroafele de imperechere/gestante” se

specifica urmatoarele:

- In determinarea BAT asupra sistemelor de adapostire, tehnicile sunt comparate

fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea scroafelor de imperechere si

gestante, acesta fiind o groapa adanca aflata sub o podea complet perforata cu grilaj de

beton. Namolul este indepartat in intervaluri frecvente sau nefrecvente.

Referitor la sitemele de adapostire pentru scroafele de imperechere/gestante, BAT

inseamna:

• Podele complet sau partial perforate cu sistem de vacuum pentru eliminarea

frecventa a namolului sau

• Podele partial perforate si o groapa micsorata pentru dejectii.

La pagina XIII-XIV din REZUMAT, paragraful care trateaza: “Sistemele de

adapost pentru porci; scroafele cu purcei” se specifica: Sistemele de adapostire

actualmente utilizate pentru scroafele cu purcei sunt:



• boxa cu podea complet perforata cu bazin de colectare adanc, pe sub podea

(fiind referinta)

• boxa cu podea complet perforata cu podele complet perforate cu o supratata

inclinata pe sub podea

• boxa cu podele complet perforate cu o combinatie de apa si canal pentru dejectii

pe sub podea

• boxa cu podele complet perforate si un sistem de spalare cu rigole pentru

dejectii pe sub podea

• boxa cu podele complet perforate si bazin pentru dejectii la inferior

• boxa cu pardosele complet perforate cu nervuri de racire a suprafetei pentru

dejectii

• boxa cu pardosele partial perforate

• boxa cu pardosele partial perforate si racleta pentru dejectii

In subcapitolul: “Depozitarea dejectiilor de la porci si pasari”, la paginile XVI-

XVIII din REZUMAT, se mai specifica:

- BAT inseamna instalatiile de stocare pentru dejectiile de porci si pasari cu

capacitate suficienta pana cand se poate realiza urmatorul tratament sau aplicatie pe teren.

Capacitatea solicitata depinde de climatul si de perioadele in care aplicarea pe teren nu

este posibila. Pentru dejectiile de porci, de exemplu, capacitatea poate diferi de la

dejectiile produse intr-o ferma intr-o perioada de 4 – 5 luni, in climat mediteranean, intr-o

perioada de 7 – 8 luni in conditii atlantice sau continentale, intr-o perioada de 9 -12 luni

in ariile boreale.

BAT asupra depozitarii namolului de porc intr-un rezervor de beton sau otel

cuprinde toate cele ce urmeaza:

• Un rezervor stabil care poate sa reziste adecvat la influentele mecanice, termice

si chimice

• Baza si peretii rezervorului sunt impermeabile si protejate impotriva coroziunii

• Depozitul este golit periodic pentru inspectia si mentenanta, de preferat in

fiecare an

• Supapele duble sunt utilizate pentru fiecare deschizatura din depozit



• Namolul este omogenizat doar inainte de golirea rezervorului de ex. pentru

aplicarea pe teren

BAT este acoperirea rezervorului de namol utilizand una din urmatoarele optiuni:

• cu un capac rigid, structura de acoperis sau cort sau

• un acoperis plutitor precum paie maruntite, crusta naturala, panza, folie, turba,

argila LECA sau polistiren expandat (EPS).

Toate aceste tipuri de acoperiri sunt aplicate insa isi au limitarile lor tehnice si

operationale. Aceasta inseamna ca decizia asupra tipului de acoperis este de preferat sa se

faca doar analizand fiecare caz in parte.

O laguna utilizata pentru depozitarea namolului este echivalenta cu un

rezervor de namol dotat cu baza si pereti impermeabili (continut suficient de ton

sau captusit cu plastic) in combinatie cu detectorul de scurgeri si conditii pentru

acoperis.

Este BAT pentru acoperirea lagunelor unde se stocheaza namolul utilizand una

din urmatoarele optiuni:

• un acoperis de plastic sau

• un acoperis plutitor, precum paiele tocate, LECA sau crusta naturala.

Toate aceste tipuri de acoperisuri sunt aplicate insa au limitarile lor tehnice si

operationale. Aceasta inseamna ca decizia asupra tipului de acoperis adecvat se poate lua

doar de la caz la caz. In unele situatii poate fi foarte costisitor sau tehnic imposibil a

instala un acoperis la o laguna existenta. Costul poate fi ridicat pentru instalarea unui

acoperis pentru lagune foarte largi sau lagune care au forme neobisnuite. Tehnic poate fi

imposibil a instala un acoperis daca, de exemplu, profilele marginilor nu sunt potrivite

pentru a atasa un acoperis.

La pagina XIX din REZUMAT, “Imprastierea pe teren a dejectiilor de la porci si

gaini” se precizeaza ca:

BAT este de a minimiza emisiile de la dejectii in sol si panza freatica pentru

omogenizarea cantitatii de deseuri cu cerinte previzibile ale cerealelor (azot si fosfor, si

aportul mineral la cereale din sol si din fertilizator). Instrumentele diferite sunt

disponibile pentru a omogeniza nutrientii totali preluati de sol si vegetatie fata de



cantitatea totala de nutrient din dejectii, ca de exemplu pentru omogenizarea nutrientilor

in sol sau prin evaluarea numarului de animale fata de terenul disponibil.

BAT ia in considerare caracteristicile terenului respectiv atunci cand se aplica

dejectiile; in particular, conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile climatice,

irigarea, precipitatiile, utilizarea terenului si practicile agricole inclusiv rotatia culturii de

cereale.

BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor:

- dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este:

• saturat de apa ;

• inundat ;

• inghetat ;

• acoperit cu zapada.

- dejectiile nu se vor aplica pe campuri aflate in panta

- nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va lasa o fasie

netratata de teren), si

- imprastierea dejectiilor cat de aproape posibil inainte de cresterea maxima a

cerealelor si cand are loc preluarea nutrientilor

BAT este administrarea imprastierii dejectiilor pentru a reduce disturbarea prin

miros, acolo unde vecinatatea este pasibila a fi deranjata, facand urmatoarele in special:

- imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sunt acasa si

- evitand sfarsiturile de saptamana,

- sarbatorile oficiale si

- luand in considerare directia vantului fata de casele vecinatatii.

Fiecare tehnica isi are limitarile ei si nu este aplicabila in toate circumstantele

si/sau toate tipurile de teren. Tehnicile care injecteaza namol arata reducerea cea mai

ridicata, insa tehnicile care imprastie namol la suprafata solului urmate de integrare

imediat dupa aceea, pot atinge acelasi grad de reducere. Oricum, aceasta necesita efort

suplimentar si energie (costuri) si se aplica doar pe teren arabil care poate fi usor cultivat.

Nivelurile realizate sunt specifice amplasamentului si servesc doar ca ilustrare a

potentialului de reducere.



Concluziile BAT sunt aratate in tabelul urmator.

Terenul utilizat BAT Reducerea

emisiilor Tipul de dejectii Aplicabiltiate

Campuri inverzite si terenuri cu recolta inalta de pana la 30 cm

Furtun remorcat (imprastiere in banda)

30 % aceasta poate fi

mai putina daca

se aplica pe o naltime a ierbii

>10 cm

namol

panta (<15% pentru cisterne; <25% pentru ambele sisteme); nu pentru namol vascos sau care are un continut ridicat de paie, sunt importante marimea si forma campului

In principal campuri inverzite

Sabot remorcat (imprastiere in banda)

40 % namol

panta (<20 % pentru cisterne; <30 % pentru ambele sisteme); fara namol vascos, marimea si forma campului, iarba mai mica de 8 cm inaltime

Campuri inverzite

Injectare plana (slit deschis)

60 % namol

panta <12 %, limitari mai mari pentru tipul de sol si conditii, nu e namol vascos

In principal campuri inverzite, teren arabil

Injectare la adancime(slit inchis)

80 % namol

panta <12 %, limitari mai mari pentru tipul de sol si conditii, nu e namol vascos

teren arabil

Imprastierea in banda si integrarea intr-un interval de 4 ore

80 % namol

Integrarea este aplicata pentru teren care poate fi cultivat usor, in alte situatii BAT este imprastierea in banda fara integrare

teren arabil

Integrarea cat mai rapid posibila, insa in cel mult intr-un interval de 12 ore

intre: 4 ore: 80 %

12 ore: 60–70 %

Dejectii solide de porci

Doar pentru teren care poate fi cultiva usor

Pagina 125, Capitolul 2 “SISTEME SI TEHNICI DE PRODUCTIE APLICATE”,

subcapitolul: 2.6 “Procesarea gunoiului pe amplasamentul fermei” punctul 2: Reduce

emisiile odorizante din timpul stocarii sau imprastierii pe sol, se precizeaza ca gunoiul



poate degaja si alte neplaceri legate de mirosuri. Acestea pot fi in unele situatii reduse

prin tratament anaerobic sau prin aditivi. In capitolul “5 Cele mai bune tehnici

disponibile”, la subcapitolul “5.2.2.1 Sistemele de adapost pentru scroafele de

imperechere/gestante” se precizeaza: In urmatoarea sectiune asupra BAT, tehnicile sunt

comparate fata de un sistem specific de referinta. Sistemul de referinta (descris in

sectiunea 4.6.1) utilizat pentru adapostirea scroafelor de imperechere si gestante este o

groapa adanca sub o podea complet perforate cu grilaje de beton. Namolul este indepartat

la intervale mai mici sau mai mari. Ventilatia artificiala indeparteaza componentele de

gaz emise de dejectiile depozitate de namol. Sistemul este aplicat uzual in Europa.

La subcapitolul: “Tratarea pe amplasamentul fermei a dejectiilor porcilor sau

pasarilor” se mentioneaza ca tehnicile aplicate pentru tratarea pe amplasamentul fermei a

dejectiilor porcilor si pasarilor, sunt:

- tratarea biologica a namolului de la porci;

- aplicarea aditivilor in dejectii.

La subcapitolul: “2.6.6 Aditivi pentru gunoiul de porc” si in subcapitolul “4.9.10

Aditivi pentru dejectiile de porci” se aminteste de utilizarea aditivilor.

Descriere: Dintre toti aditivii descrisi in Sectiunea 2.6.6, numai cei pentru

schimbarea proprietatilor fizice ale dejectiilor pentru a-i face mai usor de manipulat, cum

ar fi agentii biologici, sunt folositi in mod curent la nivelul fermei, si in cele mai multe

cazuri au un efect pozitiv. Acesti aditivi nu sunt nocivi, si nu sau semnalat efecte cross-

media semnificative.

Acest fapt contribuie si la diminuarea emisiilor odorizante din timpul stocarii sau

imprastierii pe sol. Gunoiul poate degaja si alte neplaceri legate de mirosuri. Acestea pot

fi in unele situatii reduse prin tratament anaerobic sau prin aditivi.

Inainte de imprastierea pe teren dejectiile asa cum sunt denumite in subcapitolul:

“2.5.2 Gunoiul de porc”, Slamul de gunoi poate fi stocat sub pardoseala complet sau

partial slitata (gratar) in cladirile de depozitare. Perioda de stocare poate fi chiar scurta

sau se poate extinde pe perioade mai lungi.

Pentru imbunatatirea calitatii dejectiilor inainte de a fi utilizate ca ingrasamant pe

terenurile agricole si pentru a impiedica formarea de compusi volatili, care pot creea



disconfort sunt aplicate cateva tehnici de administrare a unor aditivi, functie de

necesitatile care se impun.

Toti aditivii utilizati pentru imbunatatirea calitatii dejectiilor rezultate din

procesul de crestere si ingrasare suine se aleg functie de rezultatele care se obtin

dupa primele serii de animale astfel incat acestia sa isi dezvolte eficienta in proces.

In acest sens nu exista retete prestabilite pentru tipuri si cantitati de aditivi.

In timpul colectarii dejectiilor - in bazinul destinat acestora -, se folosesc aditivi

care schimba proprietatile fizice, chimice si microbiologice ale dejectiilor destinate

imprastierii pe terenuri agricole. Sunt utilizati aditivii destinati cresterii valorii de

fertilizare, care inhiba procesul metabolic al microorganismelor care au drept finalitate

emisii de NH3, mentinand nivelul concentratiei de azot total, in balegar favorizand,

totodata, cresterea sintezei de celule microbiene si, implicit, de crestere a masei proteice

in amestecul de ape uzate. Se utilizeaza aditivi de inhibare a microorganismelor patogene,

inhibitori ureatici, regulatori de pH, agenti de oxidare, floculanti, agenti pentru fluidizare

si impotriva formarii crustelor de suprafata. Mai jos sunt descrise cateva dintre tehnicile

de utilizare ale aditivilor destinati bioprelucrarii balegarului de porc.

Aditivi pentru emisiile de diversi compusi gazosi

Una din cele mai interesate si controversate chestiuni este descresterea emisiilor

gazoase prin aplicare de aditivi (in special reducerea emisiilor de NH3 si H2S ).

S-a constatat, pe baze stiintifice, ca pana la 90 % din azotul produs de porci se

prezinta sub forma de uree. Cand microorganismele prezente in fecale intra in contact cu

ureea, are loc urmatoarea reactie chimica:

CO(NH2)2 + 3 H2O = 2 NH4+ + HCO3

- + OH-

Aceasta reactie este mult influentata prin temperatura si pH, de exemplu, sub

10oC sau la un pH sub 6,5, sunt provocate stopari ale reactiei.

Aditivi pentru reducerea mirosurilor neplacute

Mirosurile rezulta din mixtura diferitelor componente in conditii anaerobe, fiind

identificate peste 200 de substante responsabile pentru odorizarea neplacuta a aerului,

precum:

- acizi grasi volatili;

- alcooli (indol, p-cresol, etc.);



- H2S si derivati;

- amoniac;

- alti compusi ai azotului (amine si mercaptani).

Exista o larga variatie in proportie si in concentratii pentru fiecare substanta

depinzand de tipul fermei, nutritia si organizarea nutritionala, de conditiile climaterice

etc. Aceasta poate explica de ce in multe imprejurari eficienta acestor compusi impotriva

mirosurilor nu poate fi dovedita, totdeauna, in conditii de ferma.

Aditivi care vizeaza schimbarea proprietatilor fizice ale balegarului

Obiectivul unor astfel de aditivi este acela de a face ca balegarul sa fie mai usor

de manipulat. Acesti aditivi sunt probabil cel mai mult folositi si eficienta acestora este

bine cunoscuta. Folosirea lor aduce o crestere a curgerii libere a balegarului, eliminarea

principalelor cruste de suprafata, o reducere a solidelor in suspensie si reducerea

stratificarii balegarului. Aplicarea aditivilor poate folosi la curatirea mai usoara a gropilor

de depozitare si ca atare, la scurtarea timpului de curatire si permite, economisirea de apa

si de energie. In plus, un astfel de balegar este mult mai omogen si inlesneste folosirea

acestuia in agricultura (o mai buna dozare).

Aditivi pentru cresterea valorii de fertilizare

Exista aditivi pentru reducerea emisiilor de NH3, dar mentinand nivelul

concentratiei de azot total, in balegar (in primul rand prin favorizarea cresterii sintezei de

celule microbiene).

Aditivi pentru inhibarea/blocarea microorganismelor patogene

In balegar exista un complex de microorganisme. Parte dintre acestea contribuie

la emisiile de gaze si mirosuri. Potential, este posibil sa fie identificate microorganisme

patogene, din categoria Coliforme fecali si Salmonella, precum si alti agenti patogeni

specifici suinelor, virusi, muste, nematode etc.

In mod obisnuit, depozitarea balegarului pe o perioada de timp mai lunga conduce

la o scadere a germenilor patogeni. Pentru dezvoltarea agentilor patogeni este necesara

mentinerea unei anumite temperaturi si a unui pH optim o perioada suficient de lunga. In

timp real, pH-ul descreste in prima luna de stocare - de la 7,5 la 6,5. Aceasta descrestere

se datoreaza sintezei microbiene a acizilor grasi volatili care au un efect negativ asupra



supravietuirii agentilor patogeni. Unii dintre aditivii pentru balegar au fost destinati, cu

precadere, combaterii oualelor de insecte si a mustelor.

Alte tipuri de aditivi pentru balegarul rezultat de la suine:

Agenti de mascare si neutralizare

Acestia sunt constituiti dintr-o mixtura de compusi aromati (heliotropin, vanilie

etc.), care mascheaza mirosul de balegar. Agentul este, cu usurinta, metabolizat de catre

microorganismele aflate in balegar. Eficienta este, totusi, discutabila.

Absorbanti

Acestia sunt reprezentati, de un mare numar de substante, care au demonstrat ca

absorb cu usurinta amoniacul. S-a constatat ca unele tipuri de zeoliti, numiti

clinoptilotite, au cel mai bun efect, atunci cand sunt adaugati, fie in balegar, fie in

amestecurile emitente de amoniac. Acestia au, de asemenea, capacitatea de a imbunatati

structura solului si au calitatea de a nu fi toxice sau vatamatoare.

Inhibitori ureatici

Aceste componente stopeaza reactia descrisa anterior si previne transformarea

ureei in amoniac. Se cunosc trei tipuri de inhibitori ureatici :

1. fosforamidele aplicate direct in sol. Au un bun efect. Se preteaza mai bine la

soluri acide, dar pot afecta microorganismele din sol;

2. extractele de yucca (Y schildiger). In aceasta privinta, s-au facut teste pentru a

ajunge la un nivel optim de actiune, dar informatiile obtinute sunt controversate, in unele

cazuri avand bune rezultate, iar in altele neavand nici un efect;

3. paiele: sunt considerate a fi un absorbant, in multe privinte. Utilizarea lor, pe

langa efectul de absorbtie, determina si cresterea proportiei C:N. Rezultatele nu sunt

concludente, dat fiind faptul ca in anumite conditii s-au inregistrat emisii de amoniac.

Regulatori de pH

Acestia sunt de doua tipuri principale:

1. regulatori acizi: in mod obisnuit, acizi anorganici (fosforici, hidroclorici,

sulfurici). In general au efecte bune, dar costurile implicate sunt foarte mari, iar

substantele utilizate sunt ele insele periculoase. Folosirea acestora nu este recomandabila

pentru folosire la nivel de ferma;



2. sarurile de Ca si Mg: aceste saruri interactioneaza cu carbonatul din balegar,

descreste pH-ul. Ele pot mari valoarea de fertilizare, dar pot, de asemenea, mari si

salinitatea solului (cloruri). Sunt folosite uneori singure, dar in principal, in combinatie cu

alti aditivi.

Floculantii

Sunt compusi minerali (cloruri ferice sau feroase si altele) sau polimeri organici.

Fosforul este mult redus, dar folosirea lor genereaza risipa si sunt dificil de administrat.

Dezinfectanti si biocizi

Sunt constituiti din compusii chimici care inhibeaza activitatea microorganismelor

implicate in generarea odorantilor. Acestia sunt scumpi, necesita dozarea, dar, in

majoritatea lor, sunt eficienti.

Agentii biologici

Acestia pot fi :

1. enzimele, trebuie sa elimine corpurile straine naturale, nedorite in procesul de

fermentare urmarit. Folosirea lor este utilizata, pentru a reduce materiile organice care

produc CH4;

2. microorganisme specifice (corpuri straine). Sistemul consta in adaugarea de

substraturi de carbonat, care determina cresterea ratei C:N. Efectul consta in folosirea

amoniacului ca nutrient si a carbonului organic/anorganic, pentru a dezvolta un eficient

proces de sinteza care schimba amoniacul, in alta forma chimica a azotului.

Aceste materiale nu sunt periculoase si nu au nici efecte transmisibile.

2.3.2 Modul de indeplinire a cerintelor BAT/BREF cu privire la masurile de

reducere a emisiilor de amoniac

Tinand cont si de cele precizate si in capitolul 5.2., “Cresterea Intensiva a

porcilor”, Subcapitolul 5.2.7: «Tehnicile de imprastiere a dejectiilor de la porci»,

precizeaza:

BAT ia in considerare caracteristicile terenului respectiv atunci cand se aplica

dejectiile; in particular, conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile climatice,

irigarea, precipitatiile, utilizarea terenului si practicile agricole inclusiv rotatia culturii de

cereale BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor aspecte:

dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este:



- saturat de apa;

- inundat;

- inghetat;

- acoperit cu zapada;

- dejectiile nu se vor aplica pe campuri aflate in panta;

- nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va lasa o fasie

netratata de teren).

Fiecare tehnica isi are limitarile sale si nu este aplicabila in toate circumstantele

si/sau toate tipurile de teren. Tehnicile care injecteaza namol arata reducerea cea mai

ridicata, insa tehnicile care imprastie namol la suprafata solului urmate de integrare

imediat dupa aceea, pot atinge acelasi grad de reducere.

Concluziile BAT sunt aratate in tabel

BAT Reducerea emisiilor

Material utilizat Aplicabilitate

Imprastierea in banda si integrarea intr-un interval de 4 ore, a dejectiilor, in teren

arabil

80 % dejectii

Integrarea este aplicata pentru teren care poate fi

cultivat usor, in alte situatii BAT este

imprastierea in banda fara integrare

Aplicarea dejectiilor pe teren

Reducerea substantiala a poluarii apei

subterane cu H2S, NH3, NO2

- si NO3-

dejectii Aplicarea se va executa conform prevederilor

capitolului 4.5.7

Capacitatea de stocare a dejectiilor pe o perioada de un an

Scaderea emisiilor de H2S si

NH3 dejectii

Depozitare pana la 12 luni, conform capitolul

5.2.5

Tratament cu aditivi Reducerea

degajarilor de mirosuri

Aditivi diversi Conform precizari lor

din capitolul 2.6 si capitolul 4.9.10

Situarea sub hala de productie depozitului

de dejectii

Reducerea cu Peste 50 % a

emisiilor de NH3, H2S

Dejectii si aditivi

specifici

Conform notelor din capitolele 4.6.1.1, 4.6.4

si 5.2.5

Ventilarea naturala a halelor de productie

Reducerea energiei electrice destinate ventilarii cu circa

70%

Energie electrica

Conform capitolului 5.2.4



Programul de crestere/ingrasare a suinelor a fost alcatuit pe baza datelor din tema

de proiectare si a informatiilor privind tehnologiile similare.

Dupa intrarea in exploatare a obiectivului se pot realiza comparatii cantitative ale

reducerilor de energie, materiale, poluanti etc. prin compararea cu tehnicile cele mai

avansate si care se afla in exploatare curenta.

3 DESEURI

3.1.Deseuri rezultate din activitatea fermei

In urma activitatilor desfasurate pe amplasament rezulta urmatoarele tipuri de

deseuri:

- Deseuri menajere diverse, deseuri care sunt ridicate periodic de catre societati

de salubritate, specializate; deseuri le menajere solide se colecteaza diferentiat, in

europubele de pana la 140 l pe platforma betonata, in functie de locul de proveninta si

tipul acestora, de unde se preiau de catre Societatea de Salubritate conform cu contractul

de evacuare a deseurilor. Zona de depozitare a deseurilor este prevazuta la o distanta de

minim 5 metri de ferestrele obiectivelor invecinate.

Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002 privind evidenta

gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile

periculoase, deseurile menajere se incadreaza in categoria 20 (produse pe care detinatorul

nu le mai utilizeaza) grupa 20 03 01;

- Deseuri menajere – vor fi preluate prin contract de societatea de salubritate;

- Deseuri de hartie, plastic, metalice, provenite, in principal, de la ambalaje

diverse vor fi valorificate prin societati de profil;

- Deseurile veterinare (Cadavrele de animale) vor fi depozitate pe perioda

sederii in ferma intr-o camera prevazuta cu o lada frigorifica. Pe baza de contract, acestea

vor fi preluate din ferma de catre o societate specializata, fie vor fi transportate la un

incinerator autorizat.

Eliminarea acestui tip de deseu se supune prevederilor Legii nr. 73/23.03.2006,

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 47/11.08.2005, privind

reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala;



- Deseuri medicamentoase de uz veterinar si deseuri si ambalaje de substante

utilizate la dezinfectie, dezinsectie, deratizare vor fi depozitate in cutii speciale si

colectate de serviciul veterinar la care ferma este arondata. Aceste deseuri (medicamente

expirate, medicamente neutilizate si aflate la sfarsitul termenului de garantie, fractiuni de

medicamente ramase neutilizate prin incetarea tratamentelor etc.), se vor colecta si vor fi

trimise spre incinerare. Conducatorul fermei de crestere si ingrasare a suinelor va incheia

un contract cu serviciul de specialitate care va colecta si incinera acest tip de deseuri.

- Anvelopele uzate si acumulatorii auto – vor fi predate spre reciclare firmelor

specializate.

Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si monitorizata

de catre serviciul de protectie a mediului al beneficiarului.

Managementul deseurilor, in cadrul fermei, este redat, pe scurt, in tabelul

urmator:

Tabelul nr. 3.1.1 – Managementul deseurilor

Den

umir

ea d

eseu

lui

Can

titat

ea p

reva

zuta

a

fi g

ener

ata

Star

ea fi

zica

(Sol

id -

S,L

ichi

d –

L, S

emis

olid

-SS

)

Cod

ul d

eseu

lui

Cod

ul p

rivi

nd

prin

cipa

la p

ropr

ieta

te

peri

culo

asa

Cod

ul c

lasi

fica

rii

stat

istic

e

Managementul deseurilor – cantitatea

prevazuta a fi generata -

Val

orif

icat

a

Elim

inat

a

Ram

asa

in s

toc

Deseuri municipale amestecate

2,5 t/an S 20.03.01 2,5 t/an

Ambalaje deteriorate

diverse 0,5 t/an S 15.01.01

15.01.02 0,5 t/an

Deseuri Veterinare (cadavre de

animale)

14 t/an S 02.01.02 14 t/an

Deseuri si ambalaje de

substante utilizate la dezinfectie, dezinsectie,

0,2 t/an S,L 18.02.05 H6, H14 0,2 t/an



deratizare Deseuri

medicamen toase *)

0,05 t/an S 18.02.03 H13 0,05 t/an

anvelope scoase din uz 0,3 t/an S 16.01.03 0,3

t/an

Acumulatori uzati 0,2 t/an S 16.06.01* 0,2

t/an

Uleiuri uzate 0,03 t/an L 13.02.08* 0,03

t/an

Obs. Cantitatile de deseuri calculate, se refera la 365 de zile. *)Acest tip de deseu este preluat de furnizor si expediat pentru distrugere unor terti autorizati

Desi considerat deseu, materialul organic rezultat ca dejectii ale suinelor este,

in realitate, o materie prima, de buna calitate rezultata din tehnologia de crestere a

suinelor, utilizabila, cu bune rezultate, pentru fertilizarea terenurilor agricole.

Teoretic, materialele organice provenite de la animale (gunoiul de grajd, namolul

de la porci etc.) si cele de origine vegetala trebuie aplicate, de regula, pe terenurile

agricole, deoarece sunt o sursa bogata de elemente nutritive pentru culturile agricole si in

acelasi timp constituie o protectie a solului impotriva degradarii.

Este importanta valoarea ridicata de fertilizare a gunoiului de grajd si a dejectiilor

pe unitatea de volum. Daca acestea sunt bogate in nutrienti, atunci pentru producatorii

agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul ingrasamintelor minerale, care

sunt mai putin accesibile din cauza preturilor ridicate. Acest ingrasamant organic este

ieftin si la indemana fiecarui producator agricol si, in plus, poate fi completat cu

ingrasaminte chimice dupa nevoi, pentru a realiza necesarul optim de nutrienti pentru

culturile agricole.

3.2.Stationarea si realizarea amestecului de dejectii necesar imprastierii pe

terenul agricol

Sistemul de colectare si depozitare a dejectiilor a fost prevazut in vederea

utilizarii lor ca ingrasamant natural. A fost conceput pe principiile codului de bune

practici agricole adoptat in tarile U.E. si recunoscut in prezent si in Romania.

Din activitatea obiectivului vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

- dejectii animale, pierderi naturale din efectiv si deseuri menajere.



3.2.1. Descrierea generala a sistemului de evacuare a dejectiilor

In toate zonele de productie podeaua a fost planificata sa fie in intregime din

gratare din plastic sau din beton in functie de specificul sectorului de productie in cauza.

Sub placile din beton sau sub gratarele din plastic se capteaza dejectiile intr-un canal de

dejectii de adancime variabila, in functie de sectorul de productie. Astfel adancimea

acestor canale de dejectii este cuprinsa intre 40 – 60 cm si sunt construite din beton

special impermeabil si rezistent la mediul specific dejectiilor de suine. Un canal de

dejectii, capteaza (aduna) intreaga cantitate de dejectii de la una sau mai multe boxe.

Canalul este impartit printr-un perete despartitor, dar dispune totusi de o deschidere de

ca. 1,5 m la capat. (Baraj cu deschidere/golire alternativa). Pentru evacuarea si dirijarea

dejectiilor se foloseste un Sistem de Evacuare prin Tubulatura. Astfel sub hala de scroafe

dejectiile sunt colectate de la nivelul compartimentelor de productie in tevi de 110 mm

care se racordeaza la teava principal de colectare pt fiecare sector si care este o teava de

250mm. Sub hala de cresa, respectiv sub canalele de dejectii, se folosesc Tevi de Dejectii

cu diametrul de DN 110 si 250mm.

Dejectiile se colecteaza conform principiului de golire alternativa. La capatul

fiecarui canal se gasesc 2 palnii de admisie cu dispozitive de inchidere care se intalnesc

in T-uri de marimea corespunzatoare teviilor de colectare. Acestea se vor deschide

analog, conform principiului de golire alternativ descris mai sus, astfel incat efectul este

de schimbare a directiei de curgere / golire a dejectiilor. Acest sistem de golire alternativa

a canalelor de dejectii asigura eliminarea complete a dejectiilor si a depunerilor/

sedimentelor solide de pe fundul canalelor. Curgerea dejectiilor continua si este preluata

de un sistem de tubulatura din plastic de 250 mm. Palniile de admisie se vor dispune

putin sub nivelul canalului de dejectii pt. asigurarea unei goliri complete.

Foarte importanta este asigurarea impermeabilitatii tuturor elementelor ce compun

sistemul de evacuare a dejectiilor. Tubulatura de evacuare a dejectiilor se va aseza in sol

cu o cadere de 0,5 %. Impermeabilitatea se asigura prin garniturile speciale din cauciuc

dispuse constructiv in dopurile de inchidere ale palniilor de admisie.



Este obligatorie planificarea si montarea unui sistem integrat de decomprimare si

aerisire/evacuare a gazelor in sistemul de evacuare a dejectiilor. Acest lucru se realizeaza

prin montarea de ventile speciale de 110mm, care permit evacuarea gazelor din sistemul

de tubulatura. Aceste “supape” impiedica proiectarea dopurilor din cauza suprapresiunii

create in tubulatura de evacuare a dejectiilor, in partea inferioara a gratarelor din beton,

odata cu deschiderea alternativa a palniilor de admisie prevazute cu dopuri, facandu-se

practice transferal catre exterior al presiunii din tubulatura de evacuare a dejectiilor. Fara

aceste sisteme de evacuare a gazelor se creaza pericolul intoxicarii cu gaze atat pt.

personalul de deservire cat si pentru animalele din exploatare.

In afara Halelor se vor dispune tevi de plastic cu diametru de 315mm. Aceste tevi

vor prelua dejectiile din Hale si le vor dirija in groapa de preluare cu capacitatea de 50 m³

unde se face depozitarea intermediara a dejectiilor.

Evacuarea dejectiilor de sub nivelul boxelor pana la groapa de preluare se face

gravimetric si deci FARA CONSUM DE ENERGIE!!!

Evacuarea dejectiilor din groapa de preluare spre laguna de depozitare finala se

face prin pompare. Pentru asigurarea fara problem a pomparii dejectiilor in laguna s-a

prevazut o pompa submersibila de putere (7,5 kW). In groapa de preluare este prevazut

un sistem cu senzori de preplan care pornesc pompa in momentul atingerii unui anumit

nivel al dejectiilor. Sistemul este automat si asigura transportul dejectiilor in conditii de

maxima siguranta spre depozitarea finala in laguna.

3.2.2 Stocarea dejectiilor

Depozitarea finala a dejectiilor se face intr-o Laguna de depozitare cu urmatoarele

caracteristici:

A. Lucrari de sapatura: ca. 3.682 mc

- Necesar de pamant: 3.369 mc

- Pamant excavat: 1.113 mc

- Necesar suplimentar: min. 2.556 mc



B. Groapa din pamant necesara pt. montarea lagunei de continut net de 5.715 mc

- Dimensiuni exterioare a gropii: 63,61 m X 38,61 m

- Inaltimea Digului: 4,00m

- Adancimea totala 5,30 m

- Adancimea de excavare: 1,30 m

- Capacitatea Neta: 5.715 m³

- Spatiu liber: 0,20 m

Laguna cu capacitate de 5.715 mc consta din:

- 1 x groapa + tubulatura, drenaj

-1 x folie inferioara FRP 800: 2.100 m²

- 1 x Sistemul de amestecare (actionat de la prize de putere a tractorului)

- Sistem de golire cu siber

Laguna de depozitare a dejectiilor este deservita de amestecatoare care realizeaza

amestecarea substraturilor de dejectii. Sistemul de amestecare este actionat de la prize de

putere a unui tractor. Laguna de depozitare este imprejmuita pt. a impiedica patrunderea

pe dig a persoanelor straine si neavizate si pt. impiedicarea accidentelor.

In concluzie Sistemul de Evacuare a Dejectiilor propus si utilizat contine toate

componentele necesare de la palniile de admisie si captare a dejectiilor, inclusiv dopurile

cu manerul de deservire aferent pana la tehnologia de pompare din groapa de preluare,

pana la laguna de depozitare a dejectiilor cu toate componentele necesare functionarii in

parametrii de siguranta.

Transportul mixturii dupa perioada de 6 luni de fermentare se face cu ajutorul

unui utilaj special (cisterna) pe suprafetele agricole.

Transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se va face de doua

ori pe an. Perioadele optime de imprastiere a acestor dejectii sunt: toamna, dupa recoltare,

si primavara, inainte de insamantare. Aceste dejectii sunt imprastiate pe terenurile

agricole ca ingrasamant natural, neexistand efecte negative asupra componentei de mediu

apa (freatica sau de suprafata).



Dig cu panta taluzului cu inclinatia de 45o

Rularea foliei



Folia montata si sistemul de mixare a dejectiilor

Plasarea foliei superioare



Plutitori cu tuburi de evacuare a gazelor

Foliile inferioara si superioara montate inclusiv folia de protectie a taluzului exterior



Rampa de acces a tractorului pentru amestecare

Sistemul de pompare si de evacuare a dejectiilor



Conform Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

1182/22.11.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.

1270/30.11.2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, revizuit in noiembrie 2005 – la

Capitolul VIII, articolul 8.1 Consideratii generale privind exploatatiile agro-zootehnice si

a instalatiilor tehnologice, la alineatul 124: „Se recomanda o perioada de stocare a

dejectiilor de 5 luni (23 - 24 saptamani) atunci cand se evalueaza un risc de poluare in

perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor, ca urmare a cresterii debitelor de suprafata

sau a infiltratiilor datorita unui drenaj intern rapid. In aceste circumstante, datorita

perioadei mai lungi de stocare, solului i se da posibilitatea de a se usca si prin urmare de

a-i creste capacitatea de absorbtie a nutrientilor din ingrasamintele organice. Perioada de

stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara sisteme de

drenaj, terenurilor in panta, zonelor umede cu precipitatii mai abundente, precum

si arealelor din vecinatatea cursurilor de apa”.

Tot in codul de Bune practici agricole la alineatul 125 se precizeaza ca: „In zonele

cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6 luni de stocare (27 - 28 saptamani). Aceste zone

includ regiunile mai reci, cu precipitatii mai abundente. De asemenea, pot fi incluse in

aceasta categorie zonele cu folosinta agricola din bazinele lacurilor, cu straturi subtiri de

soluri aluviale, slab drenate, precum si a altor areale unde riscul poluarii apelor de la

imprastierea dejectiilor este major”.

In cazul concret, al proiectului nou de investitii, laguna de dejectii proiectata este

vidanjabila, golirea facandu-se cel mult de doua ori pe an, dejectiile fiind preluate si

folosite la fertilizarea terenurilor agricole. Dejectiile, in momentul distribuirii lor pe

terenurile agricole, indeplinesc conditiile impuse in: Ordinul Ministrului Mediului si

Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice privind

protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in

agricultura, Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.

197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat

al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea aportului de poluanti



proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice rezultate din

zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati.

Acestea stabilesc conditiile de evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor rezultate

de la fermele de suine pe terenurile agricole, constituind o noua abordare privind epurarea

si utilizarea acestora.

Imprastierea acestora pe teren, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna,

cand terenul agricol nu va fi cultivat.

Majoritatea emisiilor din activitatile de la fermele de porci pot fi atribuite la

cantitatea, structura si compozitia balegarului.

Cantitatea anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii, sunt produse

care variaza functie de categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si de

sistemul de baut aplicat, ca si de diferite stadii de productie, cu metabolismul lor tipic. Cu

cat sunt mai ridicate stadiile de sacrificare, cu atat sunt mai ridicate nivelele de mixtura

de dejectii.

Aceste valori sunt prezentate in urmatorul tabel:

Categorie suine

Productie (kg/cap/zi)

Productie in m3 / cap

balegar urina Slam gunoi per luna per an

Scroafe gestante 2,4 2,8-6,6 5.2 – 9 0.16 – 0.28 1.9 – 3.3

Scroafe cu purcei 1) 5.7 10.2 10.9 – 15.9 0.43 5.1 – 5.8

Tineret porci in crestere 1,0-1,5 0,7-1 1,7-2,5 0,053-0,775 0,62-0,912 1) necesar apa variaza cu sistemul de uscare

Conform datelor reale – obtinute teoretic pentru ferma care va functiona o scroafa

prin tehnologia prezentata - elimina o cantitate anuala de maximum 5,8 m3 de amestec:

balegar+urina.

La o hala cu 680 scroafe, timp de un an, se colecteaza – in bazinul de stocare circa

3944 m3 de material biologic. Acest material este bun pentru imprastierea pe terenul

agricol el fiind bioprelucrat de catre microorganismele specifice.

La hala de maternitate cu 1792 capete purcei, timp de un an, daca hala al fi

populata permanent la capacitate maxima, se colecteaza – in bazinul de stocare circa

1634 m3 de material biologic. Astfel in decursul unui an rezulta o cantitate totala de



dejectii de 5578 mc amestec gunoi. Astfel tinand cont de capacitatea de stocare a lagunei,

de 5715 mc, rezulta ca aceasta poate prelula toata cantitatea de dejectii produsa in

decursul unui an.

Daca se tine cont de sublinierea existenta - in Ordinul Ministrului Mediului si

Gospodaririi Apelor si a Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.

1182/22.11.2005, privind aprobarea “Codului de bune practici agricole pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole” – articolul 4.2 Ingrasaminte

organice, alineatul 68 - si anume ca: “ingrasamintele organice cu un raport C/N scazut

(<15), cum sunt dejectiile fara asternut de paie, evolueaza rapid (de exemplu:

nitrificarea gunoiului de porc are loc in trei pana la cinci saptamani”, dejectiile care

sunt colectate pe ultimul interval de timp, inainte ca materialul sa fie imprastiat se afla in

amestec omogen cu restul materialului si nu reprezinta decat cel mult 4% din totalul

acestora. Imprastierea materialului pe camp se va executa cel mai devreme la 4 saptamani

de la ultima depopulare a adapostului. Amestecul biologic (ingrasamantul natural),

astfel pregatit este optim pentru a fi introdus in sol, el neafectand sub nici un aspect,

solul sau culturile agricole care se vor dezvolta pe aceste sole.

3.3.Calculul necesarului de teren agricol pentru fertilizare

Necesarul de teren agricol. Tinand cont de faptul ca volumul anual de balegar de

porc, urina si mixtura de dejectii, este variabil functie de categoria de productie,

continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de baut aplicat, ca si de diferitestadii de

productie, cu metabolismul lor tipic, trebuie sa se execute calcule specifice privind

necesarul de teren agricol destinat fertilizarii cu ingrasamant natural, in asa fel incat solul

sa nu suporte agresiuni chimice.

Laguna de dejectii este vidanjabila, iar golirea acesteia in vederea utilizarii la

fertilizarea terenurilor agricole se va face de doua ori pe an.

Dejectiile, astfel obtinute, indeplinesc conditiile impuse in Ordinul Ministrului

Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice

privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de

epurare in agricultura - prin asimilarea dejectiilor cu definitia de la Capitolul I: Prevederi

generale, punctul 3, alineatul b: „namoluri tratate - namolurile tratate printr-un proces



biologic, chimic ori termic, prin stocare pe termen lung sau prin orice alt procedeu

corespunzator care sa reduca in mod semnificativ puterea acestora de fermentare si

riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor”.

Distribuirea pe teren a dejectiilor respecta prevederea de la Anexa 2, Capitolul 3,

punctul 3, a Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

242/26.03.2005 si a Ordinului Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.

197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat

al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea aportului de poluanti

proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice rezultate din

zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati, privind

limitarea incarcarii cu azot provenit de la animalele crescute in ferme - pentru terenurile

arabile -, la 170 kg N/ha, pe an.

Conform Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

1182/22.11.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.


apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, revizuit in noiembrie 2005 – la

Anexa 8, Tabel 1: „Productia zilnica si anuala de elemente nutritive, in dejectii de

animale crescute in sistem intensiv” se gaseste specificat ca: scroafele gestante cu o

greutate medie de 125 kg, produc dejectii cu un continut total zilnic de azot de 0,028 kg

si anual de 10 kg, iar scroafele cu purcei cu o greutate medie de 170 kg, produc dejectii

cu un continut total zilnic de azot de 0,104 kg si anual de 38 kg.

La aceeasi Anexa 8, din Tabel 2: “Incarcatura de animale per ha ce corespunde

unor doze anuale de azot de 210 kg/ha si 170 kg/ha” se consemneaza ca dejectiile a: 17

scroafe gestante, cu o greutate medie de 125 kg, pot acoperi un ha de teren agricol sau 4,5

scroafe cu purcei, cu o greutate medie de 170 kg, pot acoperi un ha de teren agricol

pentru a nu depasi concentratia admisa, anuala, de 170 kg N/ha.

Tot in anexa 8 la Tabelul 3: “Suprafata de teren in (ha) necesara pentru un animal

crescut in sistem intensiv sau gospodaresc” din Anexa 8 se precizeaza ca suprafata

corespunzatoare unei scroafe gestante, in greutate de 125 kg este de 0,0588 ha, suprafata

corespunzatoare unei scroafe cu purcei, in greutate de 170 kg este de 0,2222 ha si

suprafata de teren necesara unui porc la ingrasat cu greutatea de 68 kg este de 0,0649 ha.



Tinand cont de afirmatiile de mai sus si de faptul ca ferma are 680 de capete

scroafe de reproductie, si considerand ca jumatate ar fi gestante si jumatate scroafe cu

purcei dejectiile rezultate pot fi distribuite pe un teren agricol cu o suprafata de 96 ha. In

ceea ce priveste purceii din cresa dejectiile rezultate pot fi distribuite pe un teren agricol

cu o suprafata de aproximativ 60 ha

Inaintea fiecarei administrari a ingrasamantului, de pe terenurile destinate acestui

scop, se vor preleva probe de sol – reprezentative si se vor executa determinari ale

compozitiei chimice a solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate, in vederea

respectarii prevederilor Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in

special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura si prevederilor

Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si al

Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru

aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de

supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse

agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone

vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati.

Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin

reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. In zonele vulnerabile

la imprastierea balegarului, imprastierea pe teren este restrictionata la un nivel maxim de

170 kg N/ha pe an.

Daca se procedeaza corect, aplicarea balegarului are avantajul de a economisi

inrgasamintele minerale, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a adaugarii de

materii organice si de a reduce eroziunea solului.



4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A

ACESTORA

4.1. Ape

4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Principalul curs de apa din zona este raul Cugir care curge la est de

amplasamentul studiat.

In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului r.

Cugir (cf. atlasului cadastral al apelor din Romania, 1992):

- lungimea cursului de apa: 67 km;

- altitudinea:

- amonte: 1960 m;

- aval: 205 m;

- suprafata bazinului hidrografic: 358 km2;

- suprafata fondului forestier : 24934 ha;

- suprafata lacurilor naturale: 1 ha.

4.1.2.Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa, in scop potabil pentru animale si socio-menajer, se face

reteaua de apa apartinatoare SC Apa CTTA SA Alba.

Cantitatea totala de apa folosita in ferma este destinata pentru:

- adaparea animalelor;

- spalare si dezinfectare;

- consumul menajer – scop igienico-sanitar.

Pentru scroafe, consumul de apa este foarte important pentru mentinerea

homeostazei si pentru productia de purcei sau lapte. Ingestia de multa apa are un efect

pozitiv asupra capacitatii de ingestie a animalului in timpul perioadei de supt si

mentinerea sanatatii organelor urogenitale in timpul gestatiei.





Pentru contorizarea apei captate, racordul la sursa de alimentare cu apa este

prevazut cu un apometru.

Breviar de calcul in ceea ce priveste alimentarea cu apa:

Suprafata totala teren: 45252 m2

Regim de inaltime al constructiilor: P

Numar angajati: 5 persoane

Suprafata constructii existenta: 1754,45 m2

Suprafata constructii propusa: 3891,5 m2

Suprafata totala ce va fi ocupata de constructii: 5646 m2

Alimentarea cu apa

Investitia necesita apa pentru nevoile igienico-sanitare ale personalului, pentru

introducerea ei in procesul tehnologic, igienizare spatii si pentru stingerea incendiilor.

Necesarul de apa

Se determina conform prevederilor SR 1343-1/2006.

Necesar de apa pentru nevoi igienico-sanitare

Cladirea se incadreaza conform STAS 1478/1990 – tabel nr. 4, poz. 19, in

categoria “intreprinderi industriale cu procese tehnologice din grupa a III –a” si are un

necesar specific de apa de 60 l pentru un angajat productiv pe zi.

Ntotal – necesarul total de apa, din care:

Necesarul de apa potabila pentru 5 persoane timp de 365 zile/an:

Npersonal = 5 persoane x 60 l/zi/pers = 300 l/zi = 0,0035 l/sec

-Necesar de apa potabila pentru alimentarea a 680 scroafe.

Consumul de apa la scroafe variaza in functie de stadiul in care se afla gestatia si

dupa fatare. La scroafele gestante pana la 85 de zile de gestatie, consumul de apa este

intre 5-10 l/cap, peste 85 zile de gestatie intre 10-22 l/cap si in perioada de lactatie ajunge

la 25-40 l/cap. Pentru a putea calcula cat mai exact un necesar de apa a fost luata in calcul

media a consumului maxim de apa pe fiecare faza, adica 24 l/cap.

Nscroafe = 680 suine x 24 l/zi = 16320 l/zi = 16,32 mc/zi = 0,188 l/sec

-Necesar de apa potabila pentru alimentarea a 1792 purcei in cresa.

Npurcei = 1792 suine x 4 l/zi = 7168 l/zi = 7,168 mc/zi = 0,083 l/sec



-Necesar de apa potabi la pentru curatenie

Nigienizare = 8,5 mc/zi timp de 30 zile / an

Necesar de apa mediu /an:

Nzi med = (16,32 x 365 + 7,168 x 365 + 8,5 x 30)/365= (5956,8 + 2616,32 +

255)/365= 24,19 mc/zi = 8830 mc/an = 0,28 l/s;

Calculul debitelor

Qzi med = 1/1000 x ∑[∑N(i) x q(i)] [m3/zi], unde:

Qzi med - debitul mediu zilnic, reprezentand media volumelor de apa utilizate zilnic

in cursul unui an, [ m3/zi];

N(j) - numarul de utilizatori

q(i) - debitul specific, reprezentand cantitatea medie zilnica de apa necesara unui

consumator

Q zi med = 16,32 + 7,168 + 8,5 =31,988 m3/zi = 0,37 l/sec

Q zi max = ∑ [∑N(i) x q(i) x kzi (I)] [ m3/ zi] , unde:

Q zi max = 1,30 x 0,37 = 0,48 l/sec =41,558 m3/zi

Qn zi max - debitul maxim zilnic, reprezentand valoarea maxima a volumelor de

apa utilizate zilnic in cursul unui an;

Kzi(I) - valoarea maxima a abaterii consumului zilnic,

Qor max = 1/1000 x 1/T ∑[∑N(i) x q(i) x ko( i) x kzi(i)] [m3/h], unde,

Qor max - debitul orar maxim, reprezentand valoarea maxima a debitului orar de

apa din ziua de consum maxim

Qor max = 1/24 (2 x 31,988) = 2,665 m3/h = 0,74 l/s

T - numaral de ore de folosinta ape zi

ko(i) - valoarea maxima a abaterii valorii consumului orar.

kzi(i) - valoarea maxima a abaterii consumului zilnic

i - indice referitor la tipul de consumatori si debitul specificat de apa in cadrul

categoriei de consum.

Kz i (i)= 1,3 - conform tabel 1, Sr 1343-1,

ko(i) = 2- conform tabel 3, SR 1343-1



Cerinta de apa

Debitul la sursa de alimentare este conform SR 1343-1.

Qs= Ks x Kp x Qzi max

Debitul la sursa

Qs = 1,02 x 1,07 x 31,988 = 34,912 m3/zi = 0,404 l/s

Cerinta de apa pentru debitele evacuate in bazinul betonat vidanjabil

Qzi med = 0,0035 l/sec = 0,300 m3/zi

Qz i med = 1,02 x 1,07 x 0,350 = 0,382 m3/zi = 0,044 l/sec

Qzi max= 1,3 x 0,382 = 0,496 m3/zi = 0,0057 l/s

Qor zi max = 1/24 x ko x 0,496 = 0,0413 m3/h = 0,0114 l/sec

Bilantul consumului de apa – exprimat in m3/zi si m3/an - este redat in tabelul de

mai jos:

Tabelul nr. 4.1.2.-1.

Proc

es te

hnol

ogic

Surs

a de

apa

(fur

nizo

r)

Con

sum

tota

l de

apa

m3 /a

n

Apa prelevata din sursa, m3/zi si m3/an

Apa

re

circ

ulat

a /

Reu

tiliz

ata,

m

3

Com

enta

rii

Con

sum

men

ajer

Consum industrial

Apa

de

la p

ropr

iul o

biec

tiv

Apa

de

la a

lte o

biec

tive

Apa

sub

tera

na

Apa

de

supr

afat

a

Pent

ru

com

pens

area

pi

erde

rilo

r cu

circ

uit i

nchi

s

Apa

sub

tera

na

Apa

de

supr

afat

a

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Adapost scroafe + materni-tate

Retea SC APA CTTA Alba

8830 0,30 109,5

- 24,19 8830

- - - - -

Obs. Cantitatile teoretice de apa, calculate, se refera la 365 zile.



Alimentarea cu apa calda

Pentru producerea apei calde se va utiliza o centrala termica (pe combustibil solid

– lemn), prin care se va face incalzirea apei menajere, incalzirea filtrului sanitar si a

bucatariei furajere.

4.1.3.Managementul apelor uzate

Calculul debitelor de canalizare

Calculul debitului de apa uzata evacuata la canalizare

Qn= 0,8 x Qs

unde:

Qs=cerinta de calcul din care se scad debitele care nu se evacueaza in canalizarea

interioara.

Calculul debitelor menajere evacuate in bazinul vidanjabil pentru personal :

Quz zi med= 0,8 * 0,3 m3/zi = 0,24 m3/zi = 0,0028 l/s

Quz zi max= 0,8 * 0,382 m3/zi = 0,305 m3/zi = 0,0035 l/s

Quz or max= 0,8 * 0,0413 m3/h = 0,033 m3/h = 0,0092 1/s

Apele uzate menajere de la obiectele sanitare se descarca gravitational direct

prinin canalizarea exterioara proiectata din incinta inspre bazinul vidanjabil de colectare.

Ape pluviale

Suprafata totala a incintei de pe care se colecteaza apa de ploaie este de 0,564 ha.

Debitul de ape meteorice se stabileste luandu-se in considerare numai debitul ploii

de calcul, conform STAS 1846/1990 si se calculeaza cu relatia:

Q pl = S · i · Ø · m

unde:

S = aria suprafetei (ha ); S= 5646 m2 = 0,564 ha

i = intensitatea ploii de calcul l/s.ha; i =130 l/s·ha

Ø = coeficientul mediu de scurgere

m = coeficient de scurgere la suprafata 0,8 si t =15 min.

Natura suprafetelor Suprafata S (m2) Ø S*Ø

Suprafata construita 5646 0,95 5363,7

Total 5646 5363,7



Q pl= 0,564 · 130 · 0,92 · 0,8 = 53,96 1/s

Apele pluviale de pe acoperisul cladirilor vor fi preluate de jgheaburi si burlane si

deversate pe terenurile inerbate din jurul fermei.

4.1.4.Prognoza impactului

Ferma de reproductie a suinelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de

lucru, substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de

suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si

subterane este nesemnificativ.

Surse de poluare in perioada de constructie:

Pot afecta in special apa subterana si pot fi reduse printr-un management

corespunzator in perioada organizarii de santier

- Deseuri depozitate necorespunzator

- Apa uzata menajera evacuata necontrolat

- Produse petroliere, uleiuri evacuate in cazul scaparilor accidentale

Surse de poluare in perioada de functionare pot fi:

- deversari necontrolate de balegar, care pot aparea numai in unele situatii

accidentale;

- aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului rezidual;

- neetanseitati ale unor zone de racord;

- scurgeri de la bazinele de dejectii si de la laguna;

- depasirea capacitatii de inmagazinare a lagunei de colectare, avand ca rezultat

deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol, pot ajunge in apele freatice.

-pierderi de substante periculoase: produse petroliere pe sol, substante de

dezinfectie, dezinsectie, deratizare care pot produce poluarea solului si a apelor

subterane;

In prezent fermele de suine nu mai reprezinta un pericol major de poluare a apelor

de suprafata sau a panzei de apa freatica, datorita solutiilor constructive performante si a

tehnologiilor avansate aplicate la izolarea bazinului de colectare a dejectiilor. In

consecinta exploatatia ce urmeaza a se infiinta, in cazul respectarii tehnologiilor



constructive, nu prezinta pericol de poluare a componentei de mediu - apa. Nu se fac

evacuari de ape in receptor natural.

Evacuarea si imprastierea pe terenurile agricole a dejectiilor de la suine se poate

considera ca o solutie de ingrediente complexe cu rol de fertilizant de inalta valoare.

Pentru a stabili inalta compozitia dejectiilor care se distribuie pe terenurile

agricole, prezentam in continuare continutul de nutrienti al acestora.

Tabel 4.1.4.1. Continutul de nutrienti al dejectiilor (Documentul BREF, tab.3.33):

Specia Nutrienti Densitate

(kg/mc) Ntotal Nm Norg. P2O5 K2O MgO Na2O

Slam Scroafe 4,2 2,5 1,7 3 4,3 11 0,6 -

Fractia lichida din gunoi solid Scroafe 2 1,9 0,1 0,90 2,5 0,2 0,2 -

Metalele grele sunt, conform definitiei comune, acele metale care au o densitate

mai mare de 5 g/cm3. Elementele care apartin acestui grup sunt nutrienti esentiali cu Cu,

Cr, Fe, Mn, Ni si Zn, dar care mai contin si Cd, Hg, Pb, dar care nu sunt elemente

esentiale. Pe langa o concentratie anumita care este specifica, aceste elemente devin

toxice pentru microorganisme, animale si plante, dar si lipsa totala a acestora poate

conduce la deficiente ale solului.

Exista mai multe surse responsabile pentru intrarile de metale grele in ferme

precum:

- surse indigene, de exemplu sfaramaturi de roca,

- din emisiile atmosferice,

- import de material furajer,

- aditivi in furaje si medicatia veterinara.

In Germania, un studiu asupra metalelor grele in agricultura a aratat ca cea mai

importanta sursa de metale grele apare prin transferul atmosferic de (Cd, Pb si Zn) si

ingrasaminte organice (Cr si Cd), precum si asa zisa “emisie difuza” determinata de

dejectii (Cu, Zn si Ni). Conform acestui studiu, se prezinta urmatoarele date:



Tabel 4.1.4.2. Continutul de metale grele al dejectiilor

Tipul de dejectii

Metale grele (mg/kg material uscat)

Cd Cr Cu Ni Pb Zn

Slam de porc 0,50 - 1,8 2,2 - 14,0 250-759 11 - 32,5 7,0 - 18,0 691-1187

Emisiile din apele de spalare contin in principal: substante organice, compusi cu

N, P si K, antibiotice, microorganisme, dar poate aparea si o crestere a nivelului de CBO5

si metale grele.

Poluantii continuti in dejectii, ape uzate tehnologice si menajere, in cazul unor

evacuari accidentale pot ajunge in sol/subsol si in timp si in freatic. In timpul unor ploi

torentiale, ca urmare a unor spalari a dejectiilor depuse pe sol, metalele grele si nutrientii

pot ajunge si in apa de suprafata.

Daca ne referim la apele subterane, calitatea acestora se va urmari semestrial.

Pentru aceasta, se va executa un foraj de observatie, in aval fata de halele cu

suine, situat pe directia de curgere a apei subterane.

4.1.5.Masuri de diminuare a impactului

In perioada de executie a investitiei

- organizarea corespunzatoare de santier;

- prevenirea evacuarii accidentale de substante periculoase (produse petroliere,

ape menajere) in apa subterana sau de suprafata.

In perioada de functionare a obiectivului

- respectarea prevederilor avizului si a autorizatiei de gospodarire a apelor;

- executia retelelor, a bazinelor de colectare, a lagunei in conformitate cu

proiectele de executie;

- verificarea tehnica periodica a retelelor, bazinelor, a etansarii lagunei;

- masuri de economisire a apei: spalarea halei cu jet sub presiune pentru

reducerea volumului de ape uzate, intretinerea corespunzatoare a instalatiilor;


substante de dezinfectie) in apa subterana sau de suprafata;

- prevenirea scurgerilor accidentale a dejectiilor din canale si din laguna;



- practicarea unei gestiuni corespunzatoare a dejectiilor de porc si respectarea

bunelor practici agricole la imprastierea gunoiului pe camp;

- monitorizarea periodica a calitatii apei subterane printr-un put de monitorizare

amplasat aval de ferma pe directia de curgere a apelor subterane; masuri

imediate de remediere a oricarei defectiuni pentru prevenirea poluarii solului

si a apei subterane;

- Apele uzate menajere vidanjate si evacuate la statia de epurare cea mai

apropiata vor respecta conditiile impuse de NTPA 002/2005 sau ale

administratorului statiei de epurare. Apele pluviale evacuate in emisarul

natural vor respecta prevederile NTPA 001/2005 sau cele impuse de

autoritatea de gospodarire a apelor, daca sunt mai restrictive.

- amenajarea terenului pe amplasament se va face astfel incat sa permita

evacuarea rapida a apelor din precipitatii.

- se vor lua masuri pentru excluderea infiltratiilor de apa in terenul de fundare

atat in timpul executiei, cat si pe toata durata exploatarii constructiei, prin

colectarea si indepartarea apelor de suprafata si prin amplasarea si alcatuirea

adecvata a retelelor purtatoare de apa.

In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate

produce, potential , poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:

- inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei poluate;

- colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;

- limitarea intinderii poluarii, prin mijloace specifice.

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se

respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie, impactul acestei

activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei si nu vor exista surse

dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este

extrem de redusa.



4.1.6. Impactul prognozat

Cuantificarea impactului produs s-a facut pentru:

Faza de reaizare a investitiei

Factor de mediu/resursa Impact potential

Masuri de reducere a impactului

(M)

Impact prognozat (marime, extindere,

tip)

Impact rezidual

Ape subterane

Pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale, posibile infiltratii in sol, subsol, freatic

Conform punctului 4.1.5

N – pe o arie redusa

si timp limitat

n/M

Ape de suprafata

Cresterea incarcaturii apelor pluviale in perioada efectuarii lucrarilor de investitii, in special cu suspensii

Conform punctului 4.1.5

N – pe o arie redusa

si timp limitat

n/M

Dupa realizarea investitiei

Factor de mediu/ resursa

Impact potential Conditii existente

Masuri de reducere a impactului

(M)


tip)

Impact rezidual

Ape subterane

Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale, substante chimice, evacuari necontrolate de ape uzate, dejectii; posibile infiltratii in sol-subsol, freatic.

Prin proiect se preconizeaza un sistem etans de

canale, conducte,

bazine, laguna de stocare dejectii.

Conform punctului

4.1.5

N n/M

Apa de suprafata

Evacuari necontrolate de ape uzate menajere si tehnologice. Pierderi accidentale de produse petroliere, uleiuri, substante chimice.

In apa de suprafata se vor evacua numai apele pluviale Prin proiect se

preconizeaza un sistem etans de

canale,

Conform punctului

4.15

N n/M



Spalari ale dejectiilor depuse pe teren, in cazul unor ploi torentiale

conducte, bazine, laguna

de stocare dejectii

Semnificatia termenilor:

IB – impact benefic semnificativ, cu consecinte dorite asupra calitatii factorilor de

mediu, sau o imbunatatire a calitatii acestuia din perspectiva protectiei mediului

IN – impact negativ semnificativ, cu consecinte nedorite privind degradarea

calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva

protectiei mediului.

B – impact benefic reprezentand rezultate pozitive ale factorului de mediu, fa`a

de situatia existenta, sau o imbunatatire a calitatii acestuia in perspectiva protectiei

mediului.

N – impact negativ, reprezentand rezultate negative privind degradarea calitatii

existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protectiei

mediului.

b – impact benefic nesemnificativ, reprezentand o consecinta minora in calitatea

existenta a factorului de mediu sau o imbunatatire minora a acestuia din perspectiva


n – impact negativ nesemnificativ, reprezentand o degradare minora a calitatii

existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in perspectiva


O – impact fara efecte masurabile, privind proiectul, asupra mediului.

M – masuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul

nesemnificativ, negativ sau semnificativ.

NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru

proiectul propus.

Concluzie – impact nesemnificativ prin masurile de diminuare a impactului.



4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Clima localitatii Sibot este temperat continentala. Regimul anual al temperaturii

aerului variaza iarna intre -7oC si -2oC, primavara intre 6oC si 14oC, vara intre 10oC si

22oC, iar toamna intre 5oC si 10oC. Numarul zilelor de inghet variaza intre 110 - 116

anual, iar numarul zilelor cu temperaturi medii mai mari de 25oC este intre 79-96 anual.

Cantitatile anuale de precipitatii sunt in medie de 500-600 l/mp, iar ceata se intalneste in

42-46 zile pe an.

Directia predominanta a deplasarii maselor de aer este de la SV (14.7%) si V-SV

(14,7%), viteza medie anuala in zona obiectivului este de 2,4 m/s, mai frecventa pe

directia V-SV, ca o componenta a vanturilor de vest si a circulatiei pe culoarul Muresului

si dinspre sud ca urmare a circulatiei S → N indusa de masa montana a Carpatilor

Meridionali (M. Sureanu). Acest caracter al circulatiei aerului, cu perioade de calm de

scurta durata, duce la aparitia total sporadica a inversiunilor termice.



Tabel 4.2.1.1. Directia, frecventa si viteza vantului

N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV

Viteza 2,7 3 2,6 2 1,8 1,9 1,5 1,5 1,6 2,3 4,4 5 3,3 1,7 1,3 1,5

Frecv. 8 3,7 2,1 2,7 4,8 3,4 4,6 7,6 5,9 2,7 14,7 14,7 4,4 2,2 1,9 3,8

In aceste conditii consideram ca se efectueaza o ventilare buna a

amplasamentului, cu dispersie in special spre zona nord-estica, putin populata.

4.2.2. Surse si poluanti generati

In general, activitatea de crestere a porcilor nu afecteaza semnificativ aerul

atmosferic, decat prin mirosul specific emanat.

Avand in vedere faptul ca DJ 704 este un drum judetean cu o circulatie relativ

redusa, nu se constituie in “artera de mare circulatie”, conform Ord. 536/1997, Anexa 1,

art.11. Tehnologia de crestere a porcilor este o tehnologie moderna, controlata, inclusiv in

ceea ce priveste parametrii aerului din interior.

In zonele invecinate amplasamentului exista doar activitati agricole (cultura

cerealelor), astfel incat impactul asupra zonei este minim.

S-au luat in considerare cele doua faze de activitate:

Surse de poluare in etapa de realizare a proiectului

Calitatea aerului atmosferic poate fi influentata local datorita urmatoarelor surse

care apar in timpul realizarii proiectului:

- mijloace auto si utilitare in incinta – gaze de esapament,

- lucrari de constructii – particule in suspensie si sedimentabile.

Apreciem ca efectele manifestate nu vor fi perceptibile de factorul uman

(populatia rezidenta din loc. Sibot si Vinerea), cu exceptia lucratorilor. Efectele vor fi

scurta durata si de intensitate medie si se vor manifesta numai la nivel local.



Surse de poluare in etapa de functionarii fermei

In etapa de functionare a fermei pot fi emisi in aer o derie de poluanti prezentati in

tabelul urmator:

Tabel 4.2.2.1 Emisii in aer

POLUANT SURSA Amoniac (NH3) - Hale pentru porci

- Evacuarea de dejectii din adaposturi Metan (CH4) - Hale pentru porci

- Evacuarea de dejectii din adaposturi Protoxid de azot (N2O) - Hale pentru porci

- Evacuarea de dejectii din adaposturi Dioxid de carbon (CO2) - Hale pentru porci

- Respiratia animalelor Miros (H2S) - Hale pentru porci

- Evacuarea de dejectii din adaposturi Praf (pulberi sedimentabile si in suspensie, PM10, PM2,5)

- Transportul si manipularea furajelor in incinta, moara de furaje - Hale pentru porci

Gaze de esapament (SOx, NOx, CO, particule, COV, PAH)

- Mijloace de transport in incinta (pentru furaje si dejectii)

Emisii din adaposturi

Sursa BAT indica nivelele generale pentru mediile inchise la porci [27, IKC

Veehouderij, 1993 - BAT]:

Tabel 4.2.2.2 Factorii chimici ai microclimatului in adaposturi

Factori din mediile interne Nivel/ eveniment CO Sub valoarea masurabila H2S Sub valoarea masurabila

HR – umiditate relativa Porci pana la 25 kg: 60- 80 % Porci mai mari de 25 kg: 50- 60 %

NH3 Max. 10 ppm Viteza aerului Padocuri cu purcei (fatati, intarcati)<0,15 m/s

Scroafe de imperechere si gestante <0,20 m/s CO2 Volum max. 0,20%



Amoniacul (NH3) nu trebuie sa depaseasca o concentratie maxima de 0,01% (10

ppm). Se face precizarea ca incarcatura maxima de amoniac se afla la nivelul animalelor,

si nu la nivelul personalului angajat.

Dioxidul de carbon (CO2) nu trebuie sa fie mai mare ca si concentratie de 0,20%

(200 ppm). Concentratia gazelor nocive din hale este determinata de rata de ventilatie

care este mai mare vara si mai mica iarna.

S-au prezentat aceste date deoarece factorii de microclimat au o importanta

majora in determinarea emisiei de gaze nocive si pulberi din adaposturi.

Tabel 4.2.2.3 Ca punct de referinta din BAT, emisiile de la halele de porci

per kg/loc/an sunt:

Specii sistemul de hale NH3 1) CH4

2) N2O 2)

scroafe imperecheat

/ gestante 0.4 – 4.2 21.1 Fara date

fatate 0.8 – 9.0 Fara date Fara date purcei

intarcati <30 kg 0.06 – 0.8 3.9 Fara date

porci la ingrasat > 30 kg

Partial perforat 0,9 - 2,4 4,2 si 11,1 0,59 - 3,44 Solid si absorbant 2,1 - 4 0,9 - 1,1 0,05 - 2,4

1)nivelul cel mai scazut de NH3 este obtinut printr-o conducta aerare 2) nivelurile cele mai scazut si cele mai mari inregistrate.

Producerea N2O, metan CH4 si a produsilor volatili nemetanici (NMVOC), sunt

asociate cu depozitarea in adaposturi a dejectiilor, iar nivelul lor in adaposturi poate fi

considerat foarte scazut atunci cand dejectiile sunt frecvent evacuate.

- Conform BAT, rezulta ca hidrogenul sulfurat (H2S) este in general prezent in

concentratii mici.

- NH3 si CH4 rezulta din reactia metabolica la porci si din dejectiile produse din

elementele de furajare. Metanul rezulta ca urmare a unor procese anaerobe de fermentatie

(descompunerea materiilor organice), iar in cazul dejectiilor evacuate din adaposturi,

acestea fiind pastoase, rata de emisie este mai marita.

- N2O este un produs de reactie secundar in amonificarea ureei si care se poate

converti din acid uric in urina.



Emisiile din adaposturi s-au cuantificat conform Metodologiei CORINAIR. Mai

jos se prezinta factorii de emisie conform CORINAIR (cod SNAP 100403 si cod SNAP

100503), precum si valorile furnizate de Documentul BAT:

Poluanti Documentul BREF (kg/loc/an)

CORINAIR (kg/cap/an) cod SNAP 100403 cod SNAP 100503

NH3 2,1 – 4 - 6 CH4 0,9 – 1,1 1,5 4 N2O 0,05 – 2,4 - -

Calcului emisiilor la ferma existenta:

In prezent pe amplasament exista doua adaposturi pentru ingrasarea porcilor cu o

capacitate de 1800 porci pe serie, 3 serii pe an.

Dat fiind ca in ferma sunt 1800 locuri/serie, rezulta emisiile anuale, conform

CORINAIR (calcul pentru 300 zile/an):

- din fermantatia enterica:

CH4 : 1,5 x 1800 x 3 = 8100 kg/an ~ 8,1 to/an ~ 312,5 mg/s

- din managementul dejectiilor in ferma, rezulta emisiile:

NH3 : 6 x 1800 x 3 = 32400 kg/an ~ 32,4 to/an ~ 1250 mg/s

CH4 : 4 x 1800 x 3 = 21600 kg/an ~ 21,6 to/an ~ 833,33 mg/s

Conform datelor de referinta din documentul BAT, ar rezulta emisiile :

NH3 : 4 x 1800 = 7200 kg/an ~ 7,2 to/an ~ 277,78 mg/s

CH4 : 1,1 x 1800 = 1980 kg/an ~ 1,98 to/an ~ 76,39 mg/s

N2O : 2,4 x 1800 = 4320 kg/an ~ 4,32 to/an ~ 166,67 mg/s

Calcului emisiilor la ferma propusa:

In proiect sunt propuse a se realiza urmatoarele adaposturi:

- 1 adapost cu o capacitate de 680 scroafe

- 1 adapost cresa cu capacitatea de 1792 purcei



Dat fiind ca in ferma vor fi 680 locuri scroafe si 1792 purcei in cresa, rezulta

emisiile anuale, cf. CORINAIR, din fermantatia enterica (calcule cu halele ocupate

permanent la capacitate maxima 365 zile/an):

CH4 : 1,5 x 680 = 1020 kg/an ~ 1,02 to/an ~ 32,34 mg/s - la scroafe

CH4 : 1,5 x 1792 = 2688 kg/an ~ 2,69 to/an ~ 85,24 mg/s - la purcei

Total 3,71 to/an - 117,58 mg/s

Din managementul dejectiilor in ferma, rezulta emisiile :

NH3 : 6 x 680 = 4080 kg/an ~ 4,08 to/an ~ 129,38 mg/s – la scroafe

NH3 : 6 x 1792 = 10752 kg/an ~ 10,75 to/an ~ 340,94 mg/s – la purcei

Total 14,83 to/an - 470,32 mg/s

CH4 : 4 x 680 = 2720 kg/an ~ 2,72 to/an ~ 86,25 mg/s – la scroafe

CH4 : 4 x 1792 = 7168 kg/an ~ 7,17 to/an ~ 227,3 mg/s – la purcei


Conform datelor de referinta din documentul BAT, ar rezulta emisiile :

NH3 : 4 x 680 = 2720 kg/an ~ 2,72 to/an ~ 86,25 mg/s – la scroafe

NH3: 4 x 1792 = 7168 kg/an ~ 7,17 to/an ~ 227,3 mg/s – la purcei


CH4 : 1,1 x 680 = 748 kg/an ~ 0,75 to/an ~ 23,72 mg/s – la scroafe

CH4 : 1,1 x 1792 = 1971 kg/an ~ 1,97 to/an ~ 62,5 mg/s – la purcei


N2O : 2,4 x 680 = 1632 kg/an ~ 1,63 to/an ~ 51,75 mg/s – la scroafe

N2O : 2,4 x 1792 = 4300 kg/an ~ 4,3 to/an ~ 136,38 mg/s – la purcei




Tabelul 4.2.2.4. - Sistem de ventilatie - obiectiv nou (ferma de reproductie) si obiectiv existent (hale ingrasare)

Hala Nr. ventilatoare

Debit orar/ ventilator

(mc/h)

Diametru (mm)

Timp de functionare

Inaltime refulare

(m) (%) ore/an

FERMA NOUA - proiectata – 365 zile/an

Cresa purcei 3 1400 820 30 2628 9

Scroafe gestatie,

maternitate 9 1400 820 30 2628 10

Scroafe monta 4 1190 710 30 2628 10

FERMA EXISTENTA – 300 zile/an Ingrasare I 8 1200 600 30 2160 8

Ingrasare II 8 1200 600 30 2160 8

Tabel 4.2.2.5. – Calcului concentratiei de poluanti emisi din hala

Poluant Rata de emisie

Concentratie poluanti emisi din hala (mg/mc)

Calculata

Limita admisibila

conform Ord. 462/93 (kg/cap/an) kg/h

Ferma existenta

CH4 – emisii in hale 1,5 1,13 3,75 - N2O – emisii in hale 2,4 0,6 2 - NH3 – emis in hale si din anagementul

dejectiilor 6 4,5 15 30

CH4 – managementul dejectiilor

4 3,965 10 -

Ferma propusa CH4 – emisii in hale 1,5 0,52 1,41 - N2O – emisii in hale 2,4 0,82 2,26 - NH3 – emis in hale si din anagementul

dejectiilor 6 2,06 5,64 30

CH4 – managementul dejectiilor 4 1,37 3,76 -



Din calculele prezentate in tabelul de mai sus rezulta ca valorile la emisie pentru

amoniac, cumulate pentru toata ferma, se incadreaza in limitele admisibile.

Emisii de elemente odorizante (Mirosul) – provin din activitatiile descrise

anterior si depind de factori precum activitatiile de intretinere si organizare a fermei,

compozitia dejectiilor si tehnicile folosite pentru manevrarea, incarcarea si transportul

dejectiilor. Emisiile odorizante sunt masurate in Europa prin unitati (Oue), iar la nivelul

tarii noastre nu sunt reglementate pana in prezent.

Mirosul provine din adaposturi prin sistemul de ventilatie si de la depozitarea

dejectiilor. Aerisirea continua si controlata a grajdurilor face ca emisiile de substante

odorizante sa se reduca, iar faptul ca laguna este acoperita cu folie si la partea superioara,

reduce de asemenea emisiile de miros.

Emisiile de miros sunt date de diferiti compusi cum ar fi: mercaptan, H2S, skatol,

tiocrezol, tiofenol si amoniac (sursa BAT). Hidrogenul sulfurat (H2S) este in general

prezent in concentratii mici, la cca. 1 ppm.

Sursa: factorii de emisie rezultati din sistemul de crestere a porcilor conform

Metodologiei CORIANIR (cod SNAP 100503 – managementul dejectiilor), precum si

valorile furnizate de documentul de referinta:

Emisii de la centrala termica

Emisiile de la centrala termica se vor inscrie in limitele impuse de Ord. 462/93

Tabel 4.2.2.6 Limite emisii impuse de Ord. 462/93

Indicatori U.M. Valori limita (mg/Nmc)

pulberi mg/Nmc 5 monoxid de carbon mg/Nmc 100 oxizi de sulf mg/Nmc 35 oxizi de azot mg/Nmc 350

Emisiile de gaze de esapament din incinta provin de la mijloacele auto, care

asigura transportul hranei si a animalelor la popularea / depopularea adaposturilor, dar si

utilitarelor care asigura evacuarea dejectiilor pe camp.

Principalii poluanti evacuati prin gazele de esapament au urmatoarele

caracteristici:



- oxidul de carbon – cantitatea mai mare evacuata este la mersul in relanti al

motorului si in momentul demarajelor;

- oxizi de azot – respectiv mono si dioxidul de azot;

- hidrocarburi aromatice – acestea contribuie la formarea poluarii fotochimice

oxidante;

- suspensiile – formate in special din particule de carbon care absorb o serie din

gazele eliminate;

- dioxidul de sulf – apare la motoarele DIESEL, determinat fiind de continutul

de sulf al motorinei.

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului

S-a facut dispersia pentru ferma de reproductie porcine propusa, cat si o dispersie

pentru toata ferma, considerandu-se efectul cumulat al fermei propuse cu ferma existenta.

In anexe sunt prezentate graficele pentru dispersia anuala a poluantilor, model

climatologic, fara inversiune termica, surse multiple (am considerat ca fiecare hala = cate

o sursa, laguna dejectii = o sursa). Calculul dispersiei s-a facut cu programul

SIMPG_v.4.1. Acest program simuleaza transportul de gaze si pulberi si calculeaza

pentru acestea concentratii medii pentru diferite perioade de timp. La realizarea

programului s-a utilizat teoria completa a modelului american ISC3 (Industrial Sources

Complex Models), cu algoritmii de calcul prezentati in volumul II al ghidului utilizarii

modelului ISC3, elaborat de U.S. Environmental Protection Agency – Office of Air

Quality- North Carolina, in septembrie 1995. Programul calculeaza si probabilitatile de

depasire a concentratiilor maxime admisibile pentru 30’ sau o ora considerate pentru

intervalele mari de timp de mediere a calculelor, de regula pentru concentratii medii

lunare, sezoniere, anuale sau multianuale.

S-au realizat urmatoarele dispersii:

Tabel 4.2.3.1. Dispersii Poluant Timp de mediere

Metan CH4 – Ferma propusa Media anuala Metan CH4 – Total ferma Media anuala Amoniac NH3 – Ferma propusa Media anuala Amoniac NH3 –- Total ferma Media anuala



Nu se poate face o comparatie intre valorile obtinute in urma simularii dispersiei

si concentratiile maxime admise deoarece in STAS 12574/87 si Ord. 592/2002, nu sunt

stabilite limite admise pentru acesti poluanti.

Tabel 4.2.3.1. Surse de poluare ferma

Poluant Sursa

Concen-tratia

poluan-tului la emisie (g/s)

Plaja de concentratii/ distanta de la

sursa (µg/mc)

(conform graficelor dispersiei)

Concen-tratia

admisibila

(µg/m3)

Observatii

Amoniac NH3

Hale porci

existente 4,17 - - -

Hale propuse 1,57

Mediere pe un an 5 la 400 m

1 la 1600 m - -

Cumulat 5,74

Mediere pe un an 35 la 600 m 25 la 900 m 5 la 1500 m

- -

Metan CH4

Hale porci


Hale propuse 1,44

Mediere pe un an 10 la 300 m 2 la 900 m

1 la 1500 m

- -

Cumulat 5,26

Mediere pe un an 50 la 100 m 35 la 300 m 20 la 500 m 5 la 1200 m

- -

Protoxid de azot N2O

Hale porci


Hale propuse 0,63 - - -

Cumulat 1,19 - - -



4.2.4. Impactul potential

Manipulare / transport materii prime si materiale in perioada de constructie

- particulele minerale in suspensie, dar care sedimenteaza rapid chiar si intr-o

atmosfera stabila. Se estimeaza emisiile de praf de aproximativ 1 Kg/t (sursa AP42,

asimilat cu extractia rocilor).

- gazele de esapament din functionarea utilajelor si a mijloacelor de transport.

Din lucrarile de sapaturi si din manevrarea acestei mase, functie de compozitia si

umiditatea straturilor si de conditiile atmosferice, rezulta emisiile in aer de particule

minerale si gaze de esapament de la utilajele de lucru. Pamantul din sapaturi este utilizat

pe amplasament pentru nivelari, sau in cazul in care depaseste cantitatea necesara, va fi

transportat si depozitat in zonele stabilite de primarie.

Emisiile de praf din manipularea pamantului, a pietrisului si in perioada de

executie se regasesc in special sub forma pulberilor sedimentabile pe amplasament.

Surse mobile - Emisii de poluanti prin gazele de esapament

Sunt emisii fugitive datorate mijloacelor auto, care asigura transportul hranei si

porcilor la popularea/depopularea adaposturilor, precum si a dejectiilor .

Principalii poluanti evacuati prin gazele de esapament sunt:

- oxidul de carbon (cantitatea mai mare evacuata este la mersul ralanti al

motorului si in momentul demarajelor);

- oxizi de azot respectiv mono si dioxidul de azot;

- hidrocarburi aromatice (acestea contribuie la formarea poluarii fotochimice

oxidante);

- suspensiile formate in special din particule de carbon care absorb o serie din

gazele eliminate (hidrocarburi aromatice, olefine, naftene, parafine, hidrocarburi

policiclice);

- dioxidul de sulf, apare la motoarele DIESEL determinat de continutul de sulf al

motorinei.

Gradul ridicat de uzura al motoarelor sau reglarile necorespunzatoare pot creste

mult cantitatea de poluanti. Emisiile autovehiculelor, constatate prin verificarile tehnice

ale acestora se supun in cea mai mare parte reglementarilor RNTR1 ale Registrului Auto

Roman.



Se va face cuantificarea emisiilor fugitive de gaze de esapament din incinta astfel

ca se iau in consideratie urmatoarele aspecte:

- mijloace auto si utilitare care functioneaza exclusiv in incinta,

- perioade de functionare,

- consumuri specifice,

- factorii de emisie pentru motoare DIESEL,

- date climatice ale zonei.

Mijloacele de transport sau utilitare care deservesc fermele functionand in incinta

acestora sunt: tractor folosit cu remorca precum si cu vidanja dejectii.

TOTAL consum motorina: 9.350 l/an ~ 9,35 mc/an

Se va face cuantificarea emisiilor de gaze de esapament pe amplasamentul

complexului de porci. Datele din literatura (Chimia sanitara a mediului cap.2.3.2.) indica

urmatoarele emisii de poluanti din gazele de esapament ale motoarelor Diesel (MAC) si a

celor cu aprindere prin scanteie (MAS):

Poluantul MAS (g/l) MAC (g/l) CO 275 7 NOx 13,5 26,5 HC 24 16,3 Suspensii 1,5 13 Total 314,0 62,8

Pentru un consum de 9350 l motorina/an, rezulta : Poluantul Emisii (kg/an)

CO 65,45 NOx 247,78 HC 152,41

Suspensii 121,55 Total 587,19

4.2.5. Prognozarea impactului

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei,

vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici, pe amplasamentul

lucrarilor.

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei

obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.



Pentru perioada de exploatare a investitiei emisia de gaze arse datorate motoarelor

cu ardere interna vor exista, exclusiv, in perioadele de golire a bazinelor de dejectii

destinate aplicarii pe terenurile agricole, de la vidanjele de transport si in perioadele de

depopulare/populare a halelor cu suine, de la camioanele de transport.

Emisii specifice activitatilor fermei, care pot aparea in cantitati greu

decelabile/recoltabile cu mijloacele clasice precum si activitatea din care rezulta acestea,

sunt descrise in urmatorul tabel:

Aer Sistem de productie Amoniac (NH3) Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar Metan (CH4) Grajduri de animale, stocarea si tratarea gunoiului Oxid de azot (N2O) Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar NOx Incalzirea cladirilor si instalatii de combustie Dioxid de carbon (CO2)

Grajduri de animale, combustibil utilizat la incalzire si transport, arderea resturilor

Miros (H2S) Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar Praf Pregatirea hranei, stocarea hranei, grajduri de animale, stocarea

si imprastierea de balegar solid Fum /CO Arderea resturilor, centrala termica

Emisiile in aer sunt cele mai mari care vin din halele fermei. Cele mai importante

emisii sunt cele de amoniac, mirosuri si praf. Nivelul de emisii in aer este determinat de

mai multi factori in lant si influenta acestora poate fi din cauza:

- proiectarea si constructia cladirilor(hale) si sistemul de colectare;

- sistemul de ventilare si puterea de ventilare;

- temperatura si sistemul de incalzire;

- cantitatea si calitatea gunoiului.

Emisiile de gaze avand in compozitie azot

Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate

irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din balegar si se

imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie.

Factori ca temperatura, ventilatia, umiditatea, procentul de stocare, calitatea

halelor si compozitia hranei (proteine brute), pot, de asemenea, sa afecteze nivelul

emisiei de amoniac. Factorii care arata procentul de emisii de amoniac sunt prezentati in

tabelul de mai jos. De exemplu, la dejectiile de porc, azotul din uree reprezinta mai mult



de 95 % din totalul de azot din urina. In urma activitatii microbiene, aceasta uree se

transforma repede in amoniac volatil.

Proces Compusi cu azot Pot afecta Fecale Acid uric / uree (70%)

+ proteine nedigerate (30%) Animale si hrana

Degradare Amoniac / amoniac in balegar Conditiile procesului (balegar): T, pH, Aw

Volatilizare Amoniac in aer Conditiile procesului si Climatul local

Emisii Amoniac in mediu Curatarea aerului Nota:T-temperatura, pH - aciditate, Aw - activitatea apelor, r.h.- umiditate relativa

Generarea substantelor gazoase in halele de animale influenteaza de asemenea

calitatea aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor sau poate creea conditii

de munca nesanatoase pentru fermieri.

Alte gaze

Mult mai putin se cunoaste despre emisiile de alte gaze, dar recent au fost facute

unele cercetari, in special pentru metan si protoxid de azot. Cresterea nivelului de

protoxid de azot poate aparea prin procesul de tratare a balegarului lichid, dar si la cel

solid. Dioxidul de carbon rezultat din respiratia animalelor, se poate acumula in hale,

daca acestea nu sunt ventilate corespunzator.

Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc protoxid de azot (N2O) si

azot gaz (N2). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de apartitia efectului

de sera, in timp ce azotul gaz este daunator mediului. Ambele pot fi produse prin

descompunerea de nitrati in sol, fie derivati din balegar, fie din fertilizatori anorganici sau

chiar din sol, dar prezenta balegarului favorizeaza acest proces.

Praful

S-a constatat ca praful rezultat din activitatea de ingrasare a suinelor nu se

constituie intr-o problema de mediu pentru imprejurimile fermelor, dar poate cauza

neplaceri, atunci cand bate vantul.

Generarea de substante gazoase in halele de animale influenteaza calitatea aerului

din interior si poate afecta sanatatea animalelor.

In incinta halelor, aeratia se va face corespunzator prin sistem de ventilatie care sa

asigure eliminarea gazelor din interiorul halelor.



Cerintele calitative minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC pentru

controlul climatului din adaposturile de suine.

Temperatura si umiditatea aerului, nivelele de praf, circulatia aerului si

concentratiile de gaz trebuie sa fie sub nivelele daunatoare. De exemplu, concentratiile

valorilor limita prevazute sunt prezentate in tabelul de mai jos. In Directiva valorile sunt

prezentate cu titlu obligatoriu, dar aceste valori pot varia pe teritoriul statelor membre.

O buna atmosfera in adapost poate fi obtinuta astfel :

- izolarea cladirilor

- incalzire

- ventilare

Factori din mediile interne Nivel/eveniment

CO Sub valoarea masurabila H2S Sub valoarea masurabila

H - umiditate relativa Porci pana la 25 kg: 60 - 80 % Porci mai mari de 25 kg: 50 - 60 %

NH3 Max. 10 ppm Viteza aerului Padocuri cu purcei (fatati,intarcati)<0,15 m/s

Scroafe de imperechere si gestante <0,20 m/s CO2 Volum max. 0,20%

Pulberile generate de activitatea intreprinsa in cadrul fermei de ingrasare a

suinelor sunt rapid depuse fara a avea efecte negative semnificative asupra mediului.

Caracteristicile fizice ale mixturii de dejectii porcine cauzeaza, in general, o

emisie scazuta de compusi cu azot. Nu se formeaza crusta pe mixtura de dejectii.

La inceput este emis NH3, in cantitate mica, din stratul de la suprafata, dar mai

apoi stratul de suprafata saracit blocheaza evaporarea. Este emis relativ putin N (5-15%),

evaporare din straturile mai adanci.

Transportul animalelor de la furnizor pana la ferma sau invers nu prezinta un

pericol de poluare. Nu sunt posibile efecte negative asupra mediului.

Mirosul

In cadrul fermelor de porci un factor de poluare nenormat este mirosul.

Mirosul este o problema locala dar devine o problema importanta pe masura ce

cresterea intensiva de animale se dezvolta si numarul de cladiri de locuit creste in zonele



fermelor. Extinderea vecinatatilor unei ferme este de asteptat sa duca la cresterea atentiei

acordate mirosului ca o problema de mediu.

Mirosul poate fi emanat de surse stationare cum ar fi depozitele de dejectii, si in

timpul imprastierii pe teren, functie de tehnica aplicata. Impactul acetuia creste cu

marimea fermei. Praful de la ferme contribuie la imprastierea mirosului. Emisiile din

miros sunt date de diferinti compusi cum ar fi: mercaptan, H2S, amoniac etc.

Emisiile de mirosuri provenite din activitatile descrise in sectiunea anterioara

contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante dintr-o ferma si depind si de

factori precum activitatile de intretinere si organizare a fermei, compozitia balegarului si

tehnicile folosite pentru manevrarea si depozitarea balegarului. Emisiile odorizante sunt

masurate in Uniunea Europeana prin unitati (Oue).

Ferma, care constituie obiectul acestei documentatii, se afla la o distanta de

aproximativ 1540 m fata de cea mai apropiata locuinta din localitatea Vinerea, respectiv

la aproximativ 1410 m fata de cea mai apropiata locuinta situata in intravilanul localitatii

Sibot si intruneste conditiile impuse pentru a fi construita, avand in vedere ca distanta la

care se afla amplasarea obiectivulului economic este mai mare decat distanta minima

recomandata: 1000 m, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997,

pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata a

populatiei – capitolul I „Norme de igiena referitoare la zonele de locuit”, articolul 11 al

„Normelor”.

Mirosurile nu reprezinta un pericol pentru populatia aflata in intravilanul

localitatilor Vinerea si Sibot.

4.2.6. Masuri de reducere a impactului

Instalatii propuse pentru controlul emisiilor – nu este cazul.

In perioada de constructie

- se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de

functionare si cu toate reviziile facute la zi;

- se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces in incinta santierului

pentru evitarea ridicarii prafului in timpul perioadei de decopertare si constructie;

- se va face curatarea zilnica a cailor de acces din vecinatatea santierului –

indepartarea nisipului, a pamantului, pentru prevenirea ridicarii prafului.



In perioada de functionare

Reducerea emisiilor de la centrala termica

- verificarea periodica a calitatii arderii.

Reducerea emisiilor de amoniac si a mirosului

Reducerea emisiilor in aer se realizeaza prin:

- adoptarea unui sistem adecvat de hranire, pe grupe de varsta cu continut scazut

de proteine;

- o ventilatie corespunzatoare a halelor;

- manipularea corespunzatoare a dejectiilor pentru a reduce emisiile de miros;

- utilizarea unei lagune pentru depozitarea dejectiilor izolata cu folie la partea

superioara si inferioara.

Reducerea emisiilor de praf

- asigurarea unui corect management al materialelor pulverulente;

- curatarea zilnica a cailor de acces;

- mentinerea in buna stare a cailor rutiere in zona.

Reducerea emisiilor de poluanti de la miljoacele auto

- intretinerea corespunzatoare a vehiculelor;


functionare si cu toate reviziile tehnice la zi.

Pentru evitarea contactului direct cu substantele volatile sau cu pulberile si pentru

prevenirea efectelor asupra sanatatii personalului angrenat in exploatarea tehnologiei,

precum si a locuitorilor aflati in localitatile Vinerea si Sibot se vor lua o serie de masuri,

care cuprind:

- utilizarea, in halele de productie, a detectoarelor de amoniac pentru a executa

avertizari optice si a declansa aeririrea naturala a halelor;

- utilizarea de procedee de productie si mijloace tehnice adecvate (automatizari,

etanseizari, echipamente individuale de protectie);

- masuri organizatorice (intretinerea in buna stare de functionare a utilajelor si

instalatiilor tehnologice si de ventilatie, evitarea imprastierii pulberilor);



- realizarea de prelevari de probe de aer, ori de cate ori exista suspiciuni asupra

emanatiilor anormale, sau la detectia organoleptica a unor noi componente in aerul din

incinta halelor si din apropierea lor.

Se vor respecta restrictiile privind utilizarea dejectiilor ca ingrasamant natural cu

avizul beneficiarilor de teren si al organelor sanitare si sanitar veterinare conform

prevederilor Hotararii Guvernului Romaniei nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de

actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si Ordinul

Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1234/2006 – Codul de bune practici in

ferma.

Se vor depozita deseurile menajere si asimilabil menajere in containere amplasate

pe platforma betonata, in vederea eliminarii finale prin depozitare printr-un operator

autorizat pe baza de contract.

La aplicarea dejectiilor pe sol se vor avea in vedere urmatoarele:

- caracteristicile terenului pe care se aplica dejectiile: conditiile solului, tipul de

sol si panta;

- conditiile climatice, regimul precipitatiilor si de irigare;

- utilizarea terenului si practicile agricole, incluzand rotatia culturilor;

- aplicarea dejectiilor in intervale de timp cat mai apropriate de perioadele de

crestere maxima a culturii, cand are loc preluarea nutrientului;

- verificarea periodica a echipamentelor de distributie si de administrare a

tulburelii.

4.2.7. Impactul prognozat

Valorile in imisie si compararea cu standardul de mediu ne permite sa

concluzionam ca nu se poate inregistra un impact negativ dat de depasirea acestuia pentru

emisiile din timpul functionarii instalatiei.

Cuantificarea impactului rezidual asupra aerului, in urma aplicarii masurilor de

reducere a impactului:



- Faza de constructie

Tabel 4.2.7.1

Factor de mediu sau

resursa

Impact potential

Conditii existente

Impact prognozat (marime,

extindere, tip)

Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Calitatea aerului

Pulberi in suspensie si

sedimentabile, NOx, SOx, CO, COV

- emisii de la manipularea si transportul pamantului si a materialelor de constructii; - emisii gaze de esapament de la utilajele rutiere si nerutiere.

N – pe o arie redusa si timp

limitat

M - punctul 4.2.6.

n/M

- Faza de functionare

Tabel 4.2.7.2

Factor de mediu sau

resursa

Impact potential

Conditii existente


extindere, tip)


Impact rezidual

Calitatea aerului

NOx, CO, COV

- gaze de ardere de la centrala termica; - emsii fugitive; - emisii de la mijloacele de transport.

n – pe o arie de extindere

medie, permanent

N – pe o arie de extindere

medie, permanent

M -

punctul 4.2.6

n

n/M

NH3, H2S, miros

Emisii din adaposturi si din managementul dejectiilor.

N n/M





mediu, sau o imbunatatire a calitatii acestuia din perspectiva protectiei mediului.




B – impact benefic reprezentand rezultate pozitive ale factorului de mediu, fata de

situatia existenta, sau o imbunatatire a calitatii acestuia in perspectiva protectiei mediului.



mediului.




n – impact negativ nesemnificativ, reprezentand o degradare minora a calitatii



O – impact fara efecte masurabile, privind proiectul, asupra mediului




proiectul propus.

4.3. Zgomotul si vibratiile

4.3.1. Surse si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor

Ca posibila sursa de producere a zgomotului si vibratiilor mentionam bucataria

furajera in care se produce hrana necesara porcilor.

Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere se

incadreaza in valori de sub 60 dB(A).

In cadrul fermei de ingrasare a suinelor nu sunt proiectate instalatii care sa

depaseasca nivelul de zgomot si de vibratii impus prin lege.



4.3.2. Masuri de diminuare a impactului

Pentru reducerea actiunii nocive a zgomotului la locurile de munca sunt

obligatorii urmatoarele masuri tehnice care vizeaza:

- reducerea zgomotului la sursa prin modificari constructive aduse echipamentului

tehnic sau adaptarea de dizpozitive atenuatoare;

- masuri de izolare a surselor de zgomot (ecrane fonoizolante sau montarea

echipamentelor in carcase fonoizolante);

- combaterea zgomotului la receptor (cabine fonoizolante);

- utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva zgomotului atunci cand

masurile tehnice nu permit reducerea zgomotului pana sub limita la care acesta constituie

factor de risc.

4.4. Surse si protectia impotriva radiatiilor

Ferma pentru cresterea si ingrasarea suinelor nu dispune de surse radioactive si

nici produsele utilizate ca materii prime nu sunt supuse tratamentelor cu surse de emisii

radioactive.

4.5. Solul

4.5.1. Generalitati

Amplasamentul cercetat este situat in comuna Sibot, jud. Alba, pe o terasa inalta a

raului Cugir, zona fiind ferita de riscul producerii de inundatii. Din punct de vedere,

teritoriul localitatii Sibot se situeaza la contactul dintre culoarul Muresului si regiunea

Muntilor Surianu, un piemont inalt, fragmentat in culmi prelungi, cu altitudini intre 300 si

700 m.

Aval de orasului Cugir se evidentiaza lunca Raului Cugir si terasele acestuia.

Lunca se largeste spre nord avand latimi de 400-500 m, prezentand un relief plan.

Terasele marginesc de-o parte si de alta lunca prezentand latimi ce variaza intre 180 si

300 m, cea mai mare parte a lor este utilizata pentru cultura cerealelor, iar spre nord se

suprapun cu terasele Muresului.

Din punct de vedere geomorfologic perimetrul propus se incadreaza in zona de

racord intre terasa inferioara, bine individualizata pe malul stang al raului Cugir, cu o

dezvoltare larga, continuandu-se in partea de vest cu zona dealurilor adiacente. Terenul se

prezinta plan, stabil, fara forme sau urme de degradare prin alunecare.



Din punct de vedere geologic localitatea Sibot, inclusiv terenul cercetat, se

incadreaza in Bazinul Muresului pe rama de racord a acestuia cu masivul Cindrel-Sebes,

bazin format la sfarsitul mezozoicului si inceputul neozoicului ca efect al scufundarilor

produse in interiorul arcului carpatic in urma miscarilor din faza iaramica. Dupa

depunerea formatiunilor neogene, constituite din marne si nisipuri (fundament de

suprafata) se dispun transgresiv si discordant depozite recente cuaternare reprezentate

prin aluviunile transportate si depuse de apele raului Cugir in zonele de lunca si terasa.

Conform studiului geotehnic anexat, apa subterana sub forma de panza freatica a

fost interceptata la cote variabile de 2,00-2,50 m in aluviunile detritice grosiere de pietris

cu bolovanis si nisip in functie de regimul pluviometric local si de nivelul hidrostatic al

raului Cugir.

Forajele executate au pus in evidenta urmatoarea succesiune de straturi:

- in suprafata – sol vegetal cafeniu argilos cu o grosime de 0,5-0,6 m;

- urmeaza in adancime – un complex argilos-prafos-nisipos constituit din nisipuri

argiloase (argile nisipoase) cafenii plastic consistent-vartoase sub forma de lentile de

grosimi variabile. Trecerea spre aluviunile grosiere se face prin lentile de nisipuri de

diferite granulatii;

- in vaza aluviunile detritice grosiere reprezentate prin pietris cu bolovanis si nisip

au fost interceptate la o adancime de 0,9-1,00 m de la cota terenului natural.

Suprafata terenului este lipsita de denivelari naturale, fiind aproape plana.

Forma de relief cu energie redusa ii confera terenului o stabilitate asigurata.

Starea actuala a solului in zona amplasamentului proiectului

Solul, in zona proiectului si in vecinatate are o folosinta agricola . In zona

proiectului categoria actuala este faneata. In aceste conditii se poate considera poluarea in

zona ca fiind redusa.

4.5.2. Surse de poluare a solului

Surse specifice perioadei de constructie:

-prin materialele din constructii, deseuri depozitate direct pe sol,

-prin pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale de la mijloacele

auto.



Aceste neconformitati sau situatii accidentale pot conduce la poluarea solului, in

mai mica masura a freaticului si antrenarea poluantilor catre cursul de apa din apa de

suprafata din apropiere prin apa din precipitatii.

Prin realizarea constructiilor se distruge structura existenta a solului pe adancimea

de fundare.

Surse specifice perioadei de functionare:

Procesul tehnologic de crestere a suinelor, potential/accidental, poate conducela

poluarea solului, cu diverse fluide:

- fluid din laguna de stocare dejectiilor datorita pierderii etanseitatii acesteia;

- pierderi accidentale de substante periculoase, uleiuri minerale si produse;

- petroliere de la utilitare si mijloacele auto din incinta;

- reziduuri menajere diverse;

- substante medicamentoase vehiculate.

Se precizeaza ca primele doua situatii au un caracter accidental cu probabilitate

mica de producere datorita facilitatilor de stocare asigurate, din faza de proiectare si a

unei intretineri permanente asigurate, putand fi datorate unor erori umane de operare,

intretinere, sau ca urmare a producerii unor calamitati naturale (cutremure).

Imprastierea neatenta sau neprofesionala a dejectiilor, pe terenurile agricole este

activitatea responsabila pentru emisiile de numerosi compusi in sol si subsol.

O mare cantitate de azot (N), fosfor (P) si potasiu (K) in dietele septelului de

animale sunt excretate sub forma de gunoi si urina. Gunoiul contine cantitati consistente

de nutrienti precum si alte materiale nutriente precum sulf (S), magneziu (Mg).

Balegarul este un bun fertilizator, dar acolo unde este aplicat in exces fata

decapacitatea solului si de necesarul recoltelor, acesta devine o sursa majora de emisii

poluante.

Emisiile pe terenurile agricole sunt constituite din emisii reziduale de compusi cu

azot si fosfor. Procesele implicate in distributia de N si P pot fi urmatoarele:

- pentru N - scurgeri, denitrificare (NO2, NO, N2) si infiltrarea;

- pentru P - scurgeri si infiltrarea;

- acumularea de N si P in sol.



Inaintea fiecarei administrari a ingrasamantului, de pe terenurile destinate acestui

scop, se vor preleva probe si executa determinari ale compozitiei chimice a solului, de

catre unitati pedologice abilitate/specializate, in vederea respectarii Ordinului comun al

Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului

Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea

organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control

si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de

management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si

potential vulnerabile la poluarea cu nitrati.

Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin

reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. In zonele vulnerabile

(la imprastierea balegarului) imprastierea pe teren este restrictionata la un nivel maxim de

170 kg N/ha pe an.


ingrasamintele minerale costisitoare, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a

adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului.

Daca se tine cont de sublinierea existenta - in Ordinul Ministrului Mediului si

Gospodaririi Apelor si a Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.

1182/22.11.2005, privind aprobarea “Codului de bune practici agricole pentru protectia

apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole” – si anume ca ingrasamintele

organice cu un raport C/N scazut (<15), cum sunt dejectiile fara asternut de paie,

evolueaza rapid (de exemplu: nitrificarea gunoiului de porc are loc in trei pana la cinci

saptamani), dejectiile care sunt colectate pe ultimul interval de timp, inainte ca materialul

sa fie imprastiat se afla in amestec omogen cu restul materialului si nu reprezinta decat

cel mult 4 % din totalul acestora.

Amestecul biologic (ingrasamantul natural), astfel pregatit este optim pentru

a fi introdus in sol, el neafectand, sub niciun aspect, solul sau culturile agricole care

se vor cultiva pe aceste soluri.





- lucrarile de constructie nu trebuie sa demareze inaintea asigurarii spatiilor

corespunzatoare de depozitare a materialelor si deseurilor.

- lucrarile de constructii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal de

activitate si folosesc personal calificat si/sau necalificat functie de cerintele de lucru;

- societatile care asigura constructia obiectivului si montajul instalatiilor specifice

isi asuma sarcina de a colecta si elimina sau reutiliza deseurile specifice din constructii;

nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrarilor terenul va fi

curatat si eliberat de astfel de depozitari;

- se vor reduce pe cat posibil emisiile de praf in perioada de constructie, se vor

curata, stropi caile de acces.


Pentru protectia solului si a subsolului, in cadrul fermei se vor efectua lucrari de

hidroizolare, astfel incat sa se face practic imposibila infiltrarea in sol si subsol a

posibililor poluanti. Masurile propuse pentru reducerea la maximum a impactului

activitatii obiectivului de investitii asupra solului sunt:

- inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din incinta;

- folosirea ca fertilizant a dejectiilor fermentate in laguna de dejectii pe terenuri

agricole se va realiza in baza cartarii pedologice si agrochimice a solurilor. Aceasta

solutie este practicata si in UE conform legislatiei;

- executarea unui foraj de control in incinta fermei, aval de hale, in sensul de

curgere al apei freatice pentru supravegherea calitatii mediului subteran.

In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara

de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia forestiera,

apele de suprafata, apele subterane si aerul.

Se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a

impactului activitatii analizate asupra acestui factor de mediu:

- inierbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) si irigarea sistematica a

tuturor suprafetelor libere din jurul complexului cu efect in retinerea prafului;



- namolul (dejectiile) fermentat in laguna de stocare a dejectiilor, se va folosi, cu

rezultate foarte bune ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona; aceasta solutie este

practicata in Uniunea Europeana, conform prevederilor din BAT, precum si de Ordinul

comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul

Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind




vulnerabile la poluarea cu nitrati.

Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la suine va fi prelucrat,

natural, in laguna de stocare dejectii, dupa care va fi imprastiat cu utilaje specializate, pe

terenurile aflate in folosinta SC Agroprest SRL Sibot, restabilizandu-se in acest fel si

productia vegetala. Calitatea solurilor aflate pe aceste terenuri permite, conform uzantelor

UE, imprastierea amestecului organic obtinut de la ferma de ingrasare a suinelor, pe

aceste suprafete.

4.5.4. Prognoza impactului

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si

subsolului este minim.

Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal

va fi decopertat si pastrat, pentru refacerea zonei decopertate sau a altor zone adiacente,

mai putin fertile.

In cazul unei exploatari normale, fara avarii, nu vor exista surse dirijate de

poluare a solului si subsolului.

Cuantificarea impactului asupra solului s-a facut pentru:

Faza de constructie

Factor de mediu sau

resursa

Impact potential

Conditii existente


extindere, tip)


Impact rezidual

Calitatea solului si subsolului

- distrugerea structurii solului

- solutiile tehnice stabilite de proiectant se sprijina pe un

N – limitat pentru zona construita; n - pentru restul

N – limitat pentru zona construita; n - pentru restul



-evacuari accidentale de produse petroliere pe sol; - praf, pamant pe caile de acces

studiu hidrogeologic; - masuri stabilite prin organizarea de santier.

suprafetei N

M- masuri

de diminuare conform punctului

4.5.3.

suprafetei n/M

Faza de functionare

Factor de mediu

sau resursa

Impact potential Conditii existente


tip)

Sisteme de

diminuare

Impact rezidual

Calitatea solului si subsolului

-pierderea etansarii lagunei, a sistemului de canalizare, a bazinor vidanjabile -pierderi accidentale de substante periculoase, uleiuri minerale si produse petroliere de la utilitare si mijloacele auto din incinta -imprastierea dejectiilor pe campurile din imprejurimi fara a tine seama de bunele practici agricole si de cerintele legislatiei privind poluarea cu nitrati poate conduce la impurificarea in timp a apei subterane si la afectarea apei de suprafata.

Laguna etansata la partea superioara si inferioara. Hale productie si platforme , canale de colectare a dejectiilor betonate, bazine retea de conducte realizate etans

N M- masuri de diminuare conform punctului 4.5.3.

n/M





mediu, sau o imbunatatire a calitatii acestuia din perspectiva protectiei mediului




B – impact benefic reprezentand rezultate pozitive ale factorului de mediu, fata de

situatia existenta, sau o imbunatatire a calitatii acestuia in perspectiva protectiei mediului.



mediului.




n - impact negativ nesemnificativ, reprezentand o degradare minora a calitatii



O – impact fara efecte masurabile, privind proiectul, asupra mediului




proiectul propus.

Impactul este nesemnificativ prin masurile de diminuare a impactului.

Este important:

- sa se asigure etansarea corespunzatoare a lagunei si verificarea permanenta a

sistemului de etansare.

- se va realiza un foraj de monitorizare a freaticului situat aval de laguna. Un foraj

de verificare se va amplasa in partea cea mai inalta a amsamblului de ferme ce se vor

realiza pe amplasament .



4.6. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Nu este cazul.

Substantele care intra sub incidenta tratamentelor veterinare sunt asigurate de terti

autorizati care nu depoziteaza medicamente in incinta fermei de suine.

Suplimentele alimentare-medicamentoase care sunt administrate “per os” sunt

introduse in amestecul de nutritie, ele prezentandu-se sub forma solida pulverulenta si

netoxice.

4.7. Pericole biologice

Dat fiind specificul activitatii, exista riscul contaminarii mediului cu germeni

patogeni sau aparitia vreunui impact de natura biologica.

Apar doua aspecte de risc legate de aceasta activitate:

- aparitia unor epizootii (epidemia la animale);

- aparitia de zoonoze (boala infectioasa sau parazitara la animale, transmisibila

omului).

Estimarea frecventei foarte mica, datorita amplasamentului, a unei supravegheri si

exploatari corespunzatoare a fermei, respectarea prevederilor H.G. 515/2008 cu privire la

asigurarea biosecuritatii fermei.

Estimarea consecintelor: mari pentru ferma si vecinatati.

Una dintre atributiile importante ale Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si

pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) este cea de a proteja Romania de aparitia unor

boli grave ale animalelor. La sfarsitul fiecarui an ANSVSA elaboreaza Programul de

supraveghere, profilaxie si combatere a bolilor la animale, pentru anul care va urma. La

elaborarea acestui program ANSVSA pune accent pe corelarea activitatii sale cu cea a

organizatiilor si institutelor internationale, in principal cu Oficiul International de

Epizootii (OIE), organizatia care supravegheaza evolutia bolilor la animale pe plan

international.

In situatiile de criza se constituie si comandamentele antiepizootice care vor

elabora restrictiile impuse in astfel de cazuri.

Ferma va avea un plan de biosecuritate aprobat de autoritatile competente.



4.8. Biodiversitatea

4.8.1. Generalitati

Cerintele umanitatii nu au putut fi limitate la ce ofera natura. De pe o anumita

treapta a dezvoltarii sale istorice, de altfel foarte veche, omul a incercat noi solutii din

punct de vedere ecologic. Astfel, in zona de amplasament a fermei, se pot evidentia:

- ecosistemul agrotehnic;

- ecosistemul legat de asezarile umane.

Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de pasune si de culturi agricole,

reprezentand ecosistemul amenajat in scopul exploatarii producatorilor primari.

Producatorii primari mentionati sunt supusi concurentei din partea unor plante

spontane, de tipul buruienilor. Mediul de cultura imbogatit in azotati si fosfati este astfel

disputat intre cele doua categorii de plante, la care se mai adauga si o alta categorie de

factori ecologici dezavantajosi pentru producatorii primari cultivati, si anume cea

datorata consumatorilor de ordinul unu, desemnati cu numele de daunatori: insecte,

ciuperci.

Ecosistemul legat de asezarile umane a aparut odata cu formarea unor aglomerari

a populatiei in spatii mici. O asezare umana, redusa numeric in privinta locuitorilor, cu

inerente influente asupra mediului nu se individualizeaza ca sistem ecologic. Numai o

grupare umana de tip urban, implicand preluarea unui spatiu destul de mare din natura,

modificand specificul mediului prin constructii, conduce la individualizarea unui sistem

ecologic specific. Locuintele constituie locuri predilecte pentru existenta si proliferarea

unui numar de specii, mai ales microbiologice (bacterii, drojdii si fungi), caracterizate

prin specificitati geografice. Depozitele sedimentare, de la silozuri pana la magazine

alimentare, existente in localitate sau in afara sa, au atras o serie de organisme care

alcatuiesc comunitati specifice.

4.8.2. Impactul asupra biodiversitatii

In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de

lucru. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va reface,

pe intreaga suprafata, ramasa neacoperita de constructii dupa reabilitarea suprafetelor

afectate, dupa perioada de vegetatie.



Amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a suinelor nu afecteaza

arii protejate, fiind situat la o distanta de 26 km de limita nordica a ROSPA0045

Gradistea Muncelului Cicloviva si ROSCI0087 Gradistea Muncelului Ciclovina,

respectiv la o distanta de 28 km de limita nordica a ROSCI0085 Frumoasa si a

ROSCI0085 Frumoasa.

Activitatile de constructie si cele de exploatare ale fermei de crestere a suinelor nu

au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza

populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate sau nu.

Investitia nu modifica dinamica resurselor speciilor de pesti si nu afecteaza

spatiile pentru adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare ale

pasarilor.

Actvitatea industriala se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat,

neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si

acvatice fiind nesemnificativ.

Conform observatiilor realizate pe teren in data de 13 ianuarie 2011, zona de

amplasare a fermei nu reprezinta ecosistem de cuibarit, hranire sau de pasaj pentru nici o

specie de vertebrate. Pe zona studiata nu exista zone umede sau ecosisteme acvatice. Nu

au fost identificate pasari sau mamifere pe terenul studiat.

Deoarece impactul generat asupra biodiversitatii, de lucrarile de constructie si de

exploatare prevazute a fi executate, este redus, nu se impun ca fiind necesare masuri

suplimentare de protectie a factorilor de mediu.


Punct de vedere al evaluatorului

Observatiile facute pe amplasamentul investitiei au condus la urmatoarele

concluzii:

- Constructia va fi amplasata langa drumul judetean DJ 704. In acest context

impactul constructiei, din punct de vedere al zgomotului nu va afecta populatiile de pasari

cuibaritoare in zona aflata la distanta;

- Personalul redus ca numar, care va deservi adapostul, determina ca deranjul

produs de prezenta umana, in zona, sa fie limitat.



- Adapostul nu va contribui la dezvoltarea traseelor magistrale aeriene pentru

transportul energiei electrice, pentru ca intreaga retea de cabluri electrice va fi ingropata;

- In procesul tehnologic nu vor exista pierderi de materii prime, sau de deseuri,

care pot atrage rozatoare, sau pasari salbatice. In acest fel vor fi evitate riscurile privind

accidentele pasarilor salbatice in zona adapostului.

Masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii trebuie sa aiba

urmatoarele scopuri:

- protectia si reconstructia speciilor protejate national si international;

- protectia si restaurarea rutelor de migratie.

Masuri propuse si de care se va tine cont la executarea lucrarilor de constructie si

amenajare:

- antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea

florei;

Dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona afectata.

Nu rezulta poluanti pentru ecosistemele terestre si acvatice.

Pentru protectia ecosistemelor acvatice, apele uzate menajere provenite de la

grupurile sanitare, filtru sanitar vor fi colectate intr-un bazin betonat vidanjabil, reteaua

fiind separata de apele rezultate din activitatile de productie. Apele uzate vor fi evacuate

periodic prin vidanjare, pe baza unui contract incheiat cu SC Apa CTTA Sucursala Cugir.

Protectia ecosistemelor terestre se va realiza prin amenajarea lagunei de stocare a

dejectiilor conform specificatiilor si normelor tehnice in vigoare prevenind astfel

infiltrarea acestora in sol. Prin elaborarea si implementarea unui plan corect de injectare a

amestecului de ape uzate tehnologice si dejectii, se va preveni afectarea proprietatilor

fizico-chimice ale solului si infiltrarea acestora in apele subterane.

Laguna de dejectii va fi prevazuta cu un acoperis ce va impiedica acumularea apei

provenita din atmosfera.

4.9. Peisajul

4.9.1. Informatii despre peisaj

Dimensiunile relativ reduse ale noului proiect nu vor determina un efect

semnificativ asupra peisajului din zona.



Nu sunt necesare alte masuri pentru protectia peisajului si asezarilor umane, in

afara celor luate in instalatiile componente proiectului.

4.9.2. Explicarea utilizarii terenului

Tabelul 4.9.2.1. - Tabel cu situatia terenului aferent fermei pentru reproductia porcilor

Utilizarea terenului

Suprafata (m2) Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata (dupa

redare)

1 2 3 4 In agricultura: - teren arabil - gradini - pasune (spatii verzi)

40731,3

29909,21

45252 Paduri - - - Drumuri + utilitati 2323,37 4561,37 - Zone construite 1754,45 5646 - Platforme betonate 442,88 1631,42 Laguna dejectii - 3504 Ape - - - Alte terenuri: - vegetatie plantata - zone umede - teren deteriorat - teren nefolosit

-

-

-

TOTAL 45252 45252 45252

4.9.3. Suprafata de teren ocupata

Suprafata totala de teren disponibila investitiei pentru construirea fermei pentru

reproductia suinelor este de 40731,3 m2.

Tabelul nr.4.9.3.1 - Suprafata de teren disponibila pentru ferma

Nr. crt. Denumirea obiectivului Dimensiuni

(m)

Suprafata de teren necesara

(m2) Nr. din plan

1 Suprafata ocupata de obiectivele fermei - 8584,04 -

2 Suprafata incinta ferma neocupata cu obiectivele fermei

- 29909,21 -

3 Suprafata betonata alei, trotuare si drum carosabil - 2238 -

TOTAL (pasune) 40731,3 -



4.10. Mediul social si economic

Existenta in zona a unei ferme pentru reproductia suinelor nu va conduce la

modificarea structurii activitatii economice locale traditionale, dar va atrage forta de

munca in zona.

Ferma pentru reproductia suinelor, bine administrata, prin amplasamentul ei, nu

afecteaza in niciun fel asezarile umane.

Comuna Sibot nu va fi afectata, in nicio directie, de existenta si functionarea

crescatoriei de suine proiectate.

Avand in vedere ca distantele la care se afla amplasarea obiectivulului economic

fata de cele mai apropriate locuinte sunt de aproximativ 1540 m fata de cea mai apropiata


apropiata locuinta situata in intravilanul localitatii Sibot, conform Ordinului Ministrului

Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor

privind mediul de viata al populatiei si ca in procesul de ingrasare a suinelor nu se

folosesc substante radioactive sau microbiene, se considera ca securitatea asezarilor

umane, nu este afectata.

Desfasurarea normala a procesului de ingrasare a suinelor nu conduce la poluarea

semnificativa a mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a

obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a populatiei este

nesemnificativ.

4.11. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Nu este cazul, deoarece zona este lipsita total de vecinatati care ar putea fi

incadrate sau care ar putea apartine uneia din categoriile: cultura, patrimoniu cultural sau

tezaur etnic.





5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alternativele la proiect se pot referi la:

- un amplasament alternativ,

- alt moment de demarare a proiectului,

- alte solutii tehnice si tehnologice,

- masuri de ameliorare a impactului.

Alegerea amplasamentului

Avand in vedere faptul ca ferma de reproductie porcine in cadrul SC Sipigferm

SRL Sibot, se propune a se realiza pe terenul actualei ferme de ingrasare procine

existente, cu capacitatea 1800 porci pe serie si 3 serii pe an, iar amplasamentul

corespunde normelor sanitare ce recomanda o amplasare la peste 1000 de m de prima

locuinta, si faptul ca DJ 704 este un drum judetean cu o circulatie relativ redusa si nu se

constituie in “artera de mare circulatie”, conform Ord. 536/1997, Anexa 1, art.11,

consideram ca aceasta ar fi cea mai buna solutie de amplasare a acestei ferme, si astfel se

vor analiza doar alte alternative constructive si solutii tehnice ale acestui proiect.

Alegerea acestui amplasament, fata de orice alta alternativa, este net in beneficiul

mediului deoarece necesita o suprafata minima de teren pe care se vor construi doar

adaposturile, aleile betonate si laguna de dejectii, ne mai fiind necesara folosirea de

suprafete suplimentare pentru construirea altui pavilion administrativ. De asemenea nu va

fi nevoie nici de construirea altui bazin de evacuare a apelor uzate menajere, fiind folosit

cel de la ferma existenta.

Alternativa zero, care ar consta in neconstruirea actualei investitii, care prezinta

urmatoarele:

avantaje:

- permite o conservare a terenului la actualul nivel: pasune slab valorificata

economic;

- asigura o probabilitate redusa de poluare a solului si/sau a apelor subterane.

dezavantaje:

- valoarea economica a terenului ramane scazuta;

- nu sunt create, direct si indirect, locuri de munca pentru localnici;

- masa vegetala produsa in zona risca sa ramana nevalorificata.



Alternativa 1, construirea obiectivului si a doua bazine subterane de stocare a

intregii cantitati de dejectii produse pe platforma pentru o perioada de cel putin 6 luni –

din beton armat si izolate hidrofob, langa halele de productie, care prezinta urmatoarele:

avantaje:

- permite crearea de noi locuri de munca;

- determina cresterea valorii terenurilor din zona;

- permite valorificarea superioara si superioara a masei vegetale cultivate in zona;

- permite o depozitare a intregii cantitati de dejectii;

- asigura timpul necesar fermentarii naturale a materialului organic colectat,

inainte de a fi dispersat pe terenurile agricole ca ingrasamant natural;

- asigura un acces facil la incarcarea materialului final in utilajele destinate

transportului si imprastierii lui in brazda;

- se inlatura posibilitatea de a se produce accidente prin scurgerea dejectiilor din

rezervoare metalice supraterane corodate;

- nu exista potential de poluare a solului si a apelor subterane prin scaparile

accidentale de dejectii, din rezervoarele situate subteran;

- nu necesita pompe de tocat si ridicat dejectiile in rezervoare;

- consumuri de energie electrica scazute.

dezavantaje:

- lucratorii care vor exploata investitia noua vor trebui sa fie instruiti periodic si

specific;

- trebuie impusa disciplina privind respectarea stricta a intregului proces

tehnologic;

- costuri ridicate de constructie;

- in cazul producerii unui cutremur de intensitate mare exista pericolul aparitiei de

fisuri in bazinele de dejectii, si scurgerea dejectiilor in sol si apele subterane.

Alternativa 2 (alternativa proiectului),

Construirea fermei in conditiile respectarii proiectului si a recomandarilor din

acest studiu va avea un impact asupra mediului inconjurator in limitele admise.



Ferma detine dotarile necesare desfasurarii activitatii de reproductie a porcilor.

Locuintele cele mai apropiate sunt la distante de aproximativ 1,5 km.

Construirea obiectivului si a unei lagune de stocare a intregii cantitati de dejectii

produse pe platforma pentru o perioada de cel putin 6 luni, si care sa functioneze

alternativ, prezinta urmatoarele:

avantaje:

- permite crearea de noi locuri de munca;

- laguna de dejecti are costuri reduse de executie si prezinta flexibilitate in cazul

producerii unui cutremur de magnitudine mare, fata de varianta cu bazine de beton armat;

- determina cresterea terenurilor din zona;

- permite valorificarea superioara si superioara a masei vegetale cultivate in zona;

- permite o depozitare a intregii cantitati de dejectii;

- asigura timpul necesar fermentarii naturale a materialului organic colectat,

inainte de a fi dispersat pe terenurile agricole ca ingrasamant natural;

- asigura un acces facil la incarcarea materialului final in utilajele destinate

transportului si imprastierii lui in brazda;

- proiectul este o investitie pe termen lung ce va influenta pozitiv stabilitatea

economica in zona.

dezavantaje:

- necesita volume foarte mari de stocare, dat fiind numarul mare de scroafe de

reproductie si de purcei in maternitate care sunt crescute si ingrasate pe amplasamentul

fermei – circa 680 de capete scroafe de reproductie si circa 1792 purcei in cresa;

- potentiale poluari ale solului si a le apelor subterane prin scaparile accidentale

de dejectii, din rezervoarele supraterane.

In concluzie apreciem ca Varianta 2 este cea care, potential, protejeaza mediul

inconjurator cel mai eficace si prezinta solutia cea mai putin costisitoare si mai sigura in

exploatare.

Pentru o privire sintetica asupra alegerii alternativei celei mai bune vom tabela

toate aspectele de unde vom putea viziona concluzia.



Factor de mediu Reversibilitatea impactului

Viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare

Alternativa zero Apa 10 10 Sol 10 7 Aer 10 10 Flora si fauna 10 10 Mediu social si economic 1 2 Sanatatea populatiei 10 10 TOTAL 51 49

Alternativa unu Apa 10 10 Sol 3 7 Aer 3 5 Flora si fauna 2 2 Mediu social si economic 10 10 Sanatatea populatiei 8 7 TOTAL 36 41

Alternativa doi (alternativa proiectului) Apa 10 10 Sol 4 8 Aer 5 7 Flora si fauna 8 6 Mediu social si economic 10 10 Sanatatea populatiei 8 7 TOTAL 45 48

6. MONITORIZAREA

Titularul de activitate are obligatia de a monitoriza nivelul emisiilor si de a

raporta informatiile solicitate catre autoritatea competenta, in conformitate cu OUG

195/2005, privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cu modificarile si

completarile ulterioare.

Controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul factorilor de mediu,

se va realiza prin analize efectuate de personalul specializat al unor laboratoare/autoritati

acreditate, cu echipamente de prelevare si analize adecvate, folosind metode de lucru

standardizate.

Se recomanda ca Acordul/Autorizatia sa contina cerinte corespunzatoare pentru

exceptare de monitorizare, specificand metodologia de masurare si frecventa, procedura

de evaluare si o obligatie pentru furnizare de date catre autoritatea competenta cu data



pentru verificarea conformitatii cu autorizatia, astfel incat costurile monitorizarilor sa

aiba o pondere suportabila in costurile de exploatare.

Pentru buna desfasurare a activitatii si minimizarea consumurilor de materii

prime, materiale si utilitati, societatea va tine o evidenta lunara (care reprezinta

recomandare BAT) a:

- cantitatilor de materii prime si auxiliare utilizate in procesul tehnologic de

nutritie a suinelor;

- cantitatii de apa, energie utilizate;

- cantitatilor de deseuri rezultate;

- activitatilor de intretinere si reparatie a instalatiilor si dotarilor aferente;

- instruirilor personalului.

Din moment ce apa si hrana sunt intrarile primare pentru sistemele de

crestere/ingrasare a animalelor, utilizarea lor poate fi monitorizata in interiorul fermei.

Vor fi utilizate contoare de apa, contoare electrice si computere pentru controlul

climatului interior.

Regulat se va face si controlul bazinului de stocare a dejectiilor, pentru orice

semne de coroziune sau scurgere si pentru a gasi orice defectiune, care trebuie remediata.

Verificarea va avea loc dupa fiecare golire completa a bazinului de stocare.

a. Monitorizarea factorului de mediu aer

In mod curent nu se face monitorizarea emisiilor de aer, dar daca este necesar

trebuie facuta, in mod specific, ca rezultat al reclamatiilor provenite din vecinatati. Pentru

prelevarea probelor de aer va trebui sa se utilizeze tehnicile de adsorbtie-desorbtie cu

determinarea componentelor cu ajutorul HPLC si a GC cuplate cu spectrometre de masa.

Se va urmari identificarea si determinarea cantitativa de:

- Monoxid de carbon (CO);

- Amoniac (NH3);

- Hidrogen sulfurat (H2S);

- Substante organice volatile (uleiuri volatile).



b. Monitorizarea factorului de mediu apa

Obiectivul de investitie nu prevede evacuari directe de ape uzate in receptor

natural, ci doar evacuarea unei cantitati foarte reduse de ape uzate menajere in cea mai

apropiata statie de epurare.

Se vor executa un foraj de observare in aval de adaposturile de suine, situat pe

directia de curgere a apei subterane.

Calitatea apelor din acviferul freatic se va urmari pentru parametrii mentionati in

tabelul urmator. Frecventa prelevarilor va fi realizata, in conformitate cu succesiunea

mentionata, in continuare:

Indicatori propusi Punct de prelevare proba

Frecventa prelevarilor

pH Foraj de monitorizare Semestrial Suspensii (MTS) Foraj de monitorizare Semestrial CBO5 Foraj de monitorizare Semestrial Amoniu (NH4) Foraj de monitorizare Semestrial Nitriti (NO2) Foraj de monitorizare Semestrial Nitrati (NO3) Foraj de monitorizare Semestrial Fosfor total (Ptotal) Foraj de monitorizare Semestrial

Recomandarile privind monitorizarea imprastierii pe terenurile agricole se vor

executa, in mod special, tinind cont de:

- Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului

Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 242/26.03.2005, pentru aprobarea

organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control

si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de

management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si

potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si pentru aprobarea Programului de organizare

a Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii

pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al

reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile

la poluarea cu nitrati;

- Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 296/11.04.2005, privind

aprobarea Programului-cadru de actiune tehnic, pentru elaborarea programelor de actiune

in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole.



Activitatea de construire a fermei pentru reproductia suinelor, in conditii

normale de functionare, nu va genera un impact negativ asupra calitatii factorilor

de mediu, care sa necesite monitorizare.

7. SITUATII DE RISC

7.1. Accidente potentiale

In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de productie, nu apar

efecte poluante asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii

corespunzatoare a fermei si a unei organizari si discipline riguroase a muncii.

Potential, in timpul desfasurarii procesului tehnologic de crestere a porcilor este

posibil sa apara si incidente ca urmare a neglijentei umane, cu posibil impact asupra

mediului, prin infestarea solului si a subsolului cu deseuri lichide, care se pot produce

datorita urmatoarelor cauze:

-descarcarea intregii cantitati de solutie de balegar intr-o arie agricola restransa:

-baltirea apelor uzate pe terenul agricol va scoate din circuitul agricol, cel putin un

sezon, aria de teren afectata;

-formarea unei cruste compacte deasupra ariei afectate;

-necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de

imprastiere a balegarului pe terenurile agricole;

-existenta unui echipament de transport neadecvat sau care prezinta defectiuni

tehnice.



Sintetic, acest tip de accident se poate reprezenta astfel:

Agent poluant Pericol Sursa Cale Tinte Atingerea

tintei Importanta

riscului

Necesitatea lucrarilor

de remediere

Dej

ectii

Distrugerea

capacitatii

solului de a

sustine

culturi

agricole Util

aje

de im

pras

tiere

Dev

ersa

re d

irec

ta

Aer

Sol

Ape de

suprafata

Flora

Fauna

Da

Da

Da/Nu

Da

Da

Major

Major

Major

Major

Major

Nu

Da

Da

Da

Nu

Teoretic, ca efect al unor cutremure puternice, ca urmare a aparitiei unor fisuri in

structura bazinelor si a legunei de stocare a dejectiilor, acestea pot sa polueze solul,

subsolul si apa freatica din imediata apropiere a amplasamentului.

Obiectivul general al evaluarii riscului este acela de a controla riscurile provenite

de la desfasurarea unei activitati pe un amplasament, prin identificarea:

- agentilor poluanti sau a pericolelor cele mai importante;

- resurselor si receptorilor expusi riscului;

- mecanismelor prin care se realizeaza riscul;

- riscurilor importante, care apar pe un amplasament;

- masurilor generale, care permit a se reduce gradul de risc, la un nivel acceptabil.

Zona destinata amplasamentului obiectivului investitional este ferita de riscuri

naturale, care sa aibe drept consecinte afectarea unora dintre factorii de mediu, din

categoriile:

- inundatii ale amplasamentului;

- alunecari de teren.

Seceta nu poate conduce la modificarea procesului tehnologic astfel incat sa aibe

drept consecinta afectarea unora dintre factorii de mediu.



Situarea amplasamentului departe de zone limitrofe cu alte state, face ca sa nu

existe riscul ca activitatea desfasurata de noua investitie sa aibe efecte asupra factorilor

de mediu, dincolo de granitele tarii.

7.2. Masuri de prevenire a accidentelor

Pentru a preveni orice forma de accidente avand ca urmare afectarea factorilor de

mediu este necesar a se lua o serie de masuri obligatorii:

- pastrarea curateniei in perimetrul fermei pentru evitarea formarii, in timpul

ploilor, a solutiilor poluante, din materiale imprastiate accidental;

- efectuarea probelor de etanseitate a lagunei de dejectii, inainte de inceperea

exploatarii, ca parte a procesului tehnologic;

- efectuarea probelor de etanseitate a lagunei de dejectii, la intervale de 3-5 ani, ca

parte a procesului tehnologic;

- transportul dejectiilor la terenurile vizate a fi fertilizate cu ingrasaminte naturale

sa fie executate de personal calificat si pregatit, in prealabil, pentru aceasta activitate;

- distributia materialului fertilizant, pe terenurile agricole se va executa numai

dupa ce s-a executat:

- analiza compozitiei solului din terenul care urmeaza a fi fertilizat;

- stabilirea cantitatii de fertilizant care se va distribui pe unitatea de teren;

- un prealabil instructaj al personalului participant la activitatea de

fertilizare;

- alegerea utilajelor adecvate modului de inglobare a fertilizantului in sol.



8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit sa identifice si sa

stabileasca in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice,

cumulative, principale si secundare ale proiectului asupra sanatatii oamenilor si a

mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului stabileste masurile de prevenire, reducere

si, unde este posibil de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului

asupra factorilor de mediu (fiinte umane, fauna, flora, sol, apa, aer, clima, si peisaj,

bunuri materiale si patrimoniu cultural, interactiunea dintre acesti factori) si contribuie la

luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu.

Evaluarea impactului are menirea de a analiza propunerile proiectului si nu de a

da solutii tehnice, lucru care revine in sarcina proiectantului de specialitate.

Studiul de impact s-a bazat informatiile furnizate de titularul proiectului in

Memoriul tehnic, Studiul de fezabilitate si prin discutiile avute cu beneficiarul.

Pana la acest moment, beneficiarul nu a intampinat niciun fel de dificultati privind

alcatuirea/intocmirea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului,

generat de construirea fermei pentru reproductia suinelor, in comuna Sibot, judetul Alba.



9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Prin proiectul propus, se va construi o ferma noua pentru reproductia suinelor, in

cadrul SC Sipigferm SRL Sibot, cu o capacitate de 680 scroafe, inclusiv o hala pentru

maternitate cu o capacitate 1792 capete purcei.

9.1. Amplasament

Investitia propusa se va realiza in comuna Sibot, judetul Alba, pe un teren in

suprafata de 45252 m2, aflat in proprietatea Comunei Sibot in cota de 1/1, concesionat

societatii S.C Sipigferm S.R.L Sibot, pe o perioada de 49 ani.

Bunul imobil situat in extravilanul comunei Sibot este inscris in Cartea Funciara a

localitatii Sibot cu nr. 70045, nr. topografic 2064;

Terenul se afla la o distanta de aproximativ 1540 m fata de cea mai apropiata


apropiata locuinta situata in intravilanul localitatii Sibot.







9.2. Caracteristici constructive

Halele vor fi cladiri tip parter. Cladirile halelor vor avea fundatii continue din

beton (boltari din beton), fundatii izolate sub stalpii din beton armat, stalpii si grinzile

sunt din beton armat, inchiderile verticale - peretii din panouri metalice termoizolante,

inchiderile orizontale - invelitoarea va fi din panouri metalice, sarpanta din cherestea de

rasinoase. Pana la inaltimea de 1,10 m de la cota 0,00 se va realiza din teava zincata, un

perete din beton armat (sau zidarie din blocuri de beton armat). Regimul de inaltime va fi

6,43 m de la cota terenului amenajat. Tavanul halei este din polistiren extrudat, prevazut

cu orificii ce asigura ventilatia. La subsol va fi amenajat sistemul de colectare a

dejectiilor. Halele vor fi compartimentate in boxe realizate din teava zincata.

Terenul pe care va fi edificata ferma conform proiectului propus va fi ocupat de

constructii astfel:



Zona 1:

- 1 hala de reproductie cu capacitatea de cazare 680 cap scroafe

- 1 hala maternitate capacitate 1792 capete purcei

- suprafete pentru cai de acces, parcaje si platforme betonate suprafete pentru

bazin vidanjabil (preluare ape menajere din compartimentul administrativ si filtrul sanitar

al fermei)

- suprafete cu spatii verzi

Zona 2 :

- bazin pentru preluare dejectii prin cadere libera si transfer prin pompare catre

laguna.

A. Hala pentru reproductie si hala pentru maternitate

- aria construita propusa 3891,5 mp

- aria construita total 5646 mp

- aria desfasurata propusa 3891,5 mp

- aria desfasurata total: 5646 mp

- regim de inaltime subsol + parter: 3 m inaltime nivel

- inaltime la coama: 7,37 m

- de la cota teren amenajat inaltime la streasina 4,28m

- volumul construit : 6010,83 mc

B. Laguna de depozitare dejectii

Cu un volum util de 5400 mc asigura stocarea dejectiilor in vederea mineralizarii

pe o perioada de 6 luni, perioada dupa care cu utilaje specializate vor fi preluate si

imprastiate ca si ingrasaminte pe terenurile arabile prin contract cu societatea SC

Agroprest SA Sibot, sau a altor proprietari cu care vor fi incheiate contracte ferme.

Laguna este protejata cu folie la partea inferioara si superioara. Pe dig este

prevazut un grilaj de protectie de 1,8 m. Pentru amestecare este prevazut un mecanism

actionat prin racordarea la priza de putere a tractorului.

9.3. Procesul tehnologic

Procesul tehnologic se desfasoara avand in vedere respectarea cerintelor sanitar

veterinare, conforme cu normele Uniunii Europene. Organizarea functionarii fermei este

prevazuta a se face intr-o schema flux tehnologic:



- pregatirea fermei, respectiv a halelor pentru populare

- receptia animalelor si popularea

- monta

- perioada de gestatie

- fatarea

- transferul purceilor intarcati in maternitate

- depopularea halelor, igienizarea in perioada vidului sanitar in vederea reluarii

ciclului de productie.

Alimentarea cu energie electrica se va face din sistemul energetic national prin

intermediul postului de transformare existent in imediata vecinatate a fermei.

Alimentarea cu apa si canalizarea



- Colectarea apelor pluviale se va face prin jgheaburi, burlane si rigole si vor fi

evacuate pe spatiile verzi din jurul fermei.

- Apele uzate menajere provenite de la filtrul sanitar (vestiare si grupul sanitar),

birouri sunt colectate separat si vor fi evacuate intr-un bazin vidanjabil. Acesta va fi

vidanjat periodic, apele uzate fiind transportate la statia de epurare a localitatii Cugir.

- Apele tehnologice (dejectiile inclusiv apele de spalare in perioada vidului

sanitar) ajung in reteaua de canalizare si intr-un bazin care face legatura intre subsolul

tehnic si laguna de depozitare. Dejectiile, dupa perioada de stocare necesara mineralizarii

acestora, sunt imprastiate pe camp, pe terenurile proprii sau arendate, cu utilaje specifice

detinute de titular.

Evacuarea dejectiilor

In toate zonele de productie podeaua a fost planificata sa fie in intregime din

gratare din plastic sau din beton in functie de specificul sectorului de productie in cauza.

Sub placile din beton sau sub gratarele din plastic se capteaza dejectiile intr-un canal de

dejectii de adancime variabila, in functie de sectorul de productie. Astfel adancimea

acestor canale de dejectii este cuprinsa intre 40 – 60 cm si sunt construite din beton

special impermeabil si rezistent la mediul specific dejectiilor de suine.



In afara halelor se vor dispune tevi de plastic cu diametru de 315mm. Aceste tevi

vor prelua dejectiile din Hale si le vor dirija in groapa de preluare cu capacitatea de 50 m³

unde se face depozitarea intermediara a dejectiilor.

Depozitarea finala a dejectiilor se face intr-o Laguna de depozitare cu

dimensiunile exterioare a gropii: 63,61 m x 38,61 m si capacitatea neta de 5.715 m³

Transportul mixturii dupa perioada de 6 luni de fermentare se face cu ajutorul

unui utilaj special (cisterna) pe suprafetele agricole.

Igienizarea incintelor, Dezinsectia si Deratizarea

Actiunile de igienizare, dezinsectie si deratizare, au drept scop distrugerea partiala

sau totala a microorganismelor patogene, conditionat patogene si saprofite si a vectorilor

acestora (insecte si rozatoare).

Pentru curatare se utilizeaza apa sub presiune iar la suprafata pardoselii si

instalatiilor se aplica agenti care au rol de dezinfectie, dezinsectie si deratizare.

9.4. Prognoza impactului

9.4.1. Impactul produs asupra apelor

Ferma de reproductie a suinelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de

lucru, substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de

suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si

subterane este nesemnificativ. Surse potentiale de poluare a apelor pot fi:

Surse de poluare in perioada de constructie:

Pot afecta in special apa subterana si pot fi reduse printr-un management

corespunzator in perioada organizarii de santier

- Deseuri depozitate necorespunzator

- Apa uzata menajera evacuata necontrolat

- Produse petroliere, uleiuri evacuate in cazul scaparilor accidentale

Surse de poluare in perioada de functionare pot fi:

- deversari necontrolate de balegar, care pot aparea numai in unele situatii

accidentale;

- aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului rezidual;

- neetanseitati ale unor zone de racord;

- scurgeri de la bazinele de dejectii si de la laguna;



- depasirea capacitatii de inmagazinare a lagunei de colectare, avand ca rezultat

deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol, pot ajunge in apele freatice.

- pierderi de substante periculoase: produse petroliere pe sol, substante de

dezinfectie, dezinsectie, deratizare care pot produce poluarea solului si a apelor

subterane;

Masuri de diminuare a impactului


- organizarea corespunzatoare de santier;


ape menajere) in apa subterana sau de suprafata.

In perioada de functionare a obiectivului

- respectarea prevederilor avizului si a autorizatiei de gospodarire a apelor;

- executia retelelor, a bazinelor de colectare, a lagunei in conformitate cu

proiectele de executie;

- verificarea tehnica periodica a retelelor, bazinelor, a etansarii lagunei;

- masuri de economisire a apei: spalarea halei cu jet sub presiune pentru

reducerea volumului de ape uzate, intretinerea corespunzatoare a instalatiilor;


substante de dezinfectie) in apa subterana sau de suprafata;

- prevenirea scurgerilor accidentale a dejectiilor din canale si din laguna;

- practicarea unei gestiuni corespunzatoare a dejectiilor de porc si respectarea

bunelor practici agricole la imprastierea gunoiului pe camp;

- monitorizarea periodica a calitatii apei subterane printr-un put de monitorizare

amplasat aval de ferma pe directia de curgere a apelor subterane; masuri

imediate de remediere a oricarei defectiuni pentru prevenirea poluarii solului

si a apei subterane;

- Apele uzate menajere vidanjate si evacuate la statia de epurare cea mai

apropiata vor respecta conditiile impuse de NTPA 002/2005 sau ale

administratorului statiei de epurare. Apele pluviale evacuate in emisarul

natural vor respecta prevederile NTPA 001/2005 sau cele impuse de

autoritatea de gospodarire a apelor, daca sunt mai restrictive.



- amenajarea terenului pe amplasament se va face astfel incat sa permita

evacuarea rapida a apelor din precipitatii.

- se vor lua masuri pentru excluderea infiltratiilor de apa in terenul de fundare

atat in timpul executiei, cat si pe toata durata exploatarii constructiei, prin

colectarea si indepartarea apelor de suprafata si prin amplasarea si alcatuirea

adecvata a retelelor purtatoare de apa.

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se

respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie, impactul acestei

activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei si nu vor exista surse

dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este

extrem de redusa.

9.4.2 Impactul produs asupra aerului

In general, activitatea de crestere a porcilor nu afecteaza semnificativ aerul

atmosferic, decat prin mirosul specific emanat.

In zonele invecinate amplasamentului exista doar activitati agricole (cultura

cerealelor), astfel incat impactul asupra zonei este minim.

Surse de poluare in etapa de realizare a proiectului

Calitatea aerului atmosferic poate fi influentata local datorita urmatoarelor surse

care apar in timpul realizarii proiectului:

- mijloace auto si utilitare in incinta – gaze de esapament,

- lucrari de constructii – particule in suspensie si sedimentabile.

Apreciem ca efectele manifestate nu vor fi perceptibile de factorul uman

(populatia rezidenta din loc. Sibot si Vinerea), cu exceptia lucratorilor. Efectele vor fi

scurta durata si de intensitate medie si se vor manifesta numai la nivel local.



Surse de poluare in etapa de functionarii fermei

In etapa de functionare a fermei pot fi emisi in aer o derie de poluanti prezentati in

tabelul urmator:

POLUANT SURSA Amoniac (NH3) - Hale pentru porci

- Evacuarea de dejectii din adaposturi Metan (CH4) - Hale pentru porci

- Evacuarea de dejectii din adaposturi Protoxid de azot (N2O) - Hale pentru porci

- Evacuarea de dejectii din adaposturi Dioxid de carbon (CO2) - Hale pentru porci

- Respiratia animalelor Miros (H2S) - Hale pentru porci

- Evacuarea de dejectii din adaposturi Praf (pulberi sedimentabile si in suspensie, PM10, PM2,5)

- Transportul si manipularea furajelor in incinta, moara de furaje - Hale pentru porci

Gaze de esapament (SOx, NOx, CO, particule, COV, PAH)

- Mijloace de transport in incinta (pentru furaje si dejectii)





care cuprind:

In perioada de constructie


functionare si cu toate reviziile facute la zi;

- se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces in incinta santierului

pentru evitarea ridicarii prafului in timpul perioadei de decopertare si constructie;

- se va face curatarea zilnica a cailor de acces din vecinatatea santierului –

indepartarea nisipului, a pamantului, pentru prevenirea ridicarii prafului.


Reducerea emisiilor de la centrala termica

- verificarea periodica a calitatii arderii.



Reducerea emisiilor de amoniac si a mirosului

Reducerea emisiilor in aer se realizeaza prin:

- adoptarea unui sistem adecvat de hranire, pe grupe de varsta cu continut scazut

de proteine;

- o ventilatie corespunzatoare a halelor;

- manipularea corespunzatoare a dejectiilor pentru a reduce emisiile de miros;

- utilizarea unei lagune pentru depozitarea dejectiilor izolata cu folie la partea

superioara si inferioara.

Reducerea emisiilor de praf

- asigurarea unui corect management al materialelor pulverulente;

- curatarea zilnica a cailor de acces;

- mentinerea in buna stare a cailor rutiere in zona.

Reducerea emisiilor de poluanti de la miljoacele auto

- intretinerea corespunzatoare a vehiculelor;


functionare si cu toate reviziile tehnice la zi.




care cuprind:

- utilizarea, in halele de productie, a detectoarelor de amoniac pentru a executa

avertizari optice si a declansa aeririrea naturala a halelor;

- utilizarea de procedee de productie si mijloace tehnice adecvate (automatizari,

etanseizari, echipamente individuale de protectie);

- masuri organizatorice (intretinerea in buna stare de functionare a utilajelor si

instalatiilor tehnologice si de ventilatie, evitarea imprastierii pulberilor);

- realizarea de prelevari de probe de aer, ori de cate ori exista suspiciuni asupra

emanatiilor anormale, sau la detectia organoleptica a unor noi componente in aerul din

incinta halelor si din apropierea lor.



9.4.3. Surse de zgomot si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor

Ca posibila sursa de producere a zgomotului si vibratiilor mentionam bucataria

furajera in care se produce hrana necesara porcilor.

Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere se

incadreaza in valori de sub 60 dB(A).

In cadrul fermei de ingrasare a suinelor nu sunt proiectate instalatii care sa

depaseasca nivelul de zgomot si de vibratii impus prin lege.


Pentru reducerea actiunii nocive a zgomotului la locurile de munca sunt

obligatorii urmatoarele masuri tehnice care vizeaza:

- reducerea zgomotului la sursa prin modificari constructive aduse echipamentului

tehnic sau adaptarea de dizpozitive atenuatoare;

- masuri de izolare a surselor de zgomot (ecrane fonoizolante sau montarea

echipamentelor in carcase fonoizolante);

- combaterea zgomotului la receptor (cabine fonoizolante);

- utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva zgomotului atunci cand

masurile tehnice nu permit reducerea zgomotului pana sub limita la care acesta constituie

factor de risc.

9.4.4 Impactul produs asupra solului si subsolului

Procesul tehnologic de crestere a suinelor, potential/accidental, poate conduce la

poluarea solului, cu diversi poluanti:

Surse specifice perioadei de constructie:

-prin materialele din constructii, deseuri depozitate direct pe sol,

-prin pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale de la mijloacele

auto.

Aceste neconformitati sau situatii accidentale pot conduce la poluarea solului, in

mai mica masura a freaticului si antrenarea poluantilor catre cursul de apa din apa de

suprafata din apropiere prin apa din precipitatii.

Prin realizarea constructiilor se distruge structura existenta a solului pe adancimea

de fundare.



Surse specifice perioadei de functionare:

Procesul tehnologic de crestere a suinelor, potential/accidental, poate conducela

poluarea solului, cu diverse fluide:

- fluid din laguna de stocare dejectiilor datorita pierderii etanseitatii acesteia;

- pierderi accidentale de substante periculoase, uleiuri minerale si produse

- petroliere de la utilitare si mijloacele auto din incinta

- reziduuri menajere diverse;

- substante medicamentoase vehiculate.

Se precizeaza ca primele doua situatii au un caracter accidental cu probabilitate

mica de producere datorita facilitatilor de stocare asigurate, din faza de proiectare si a

unei intretineri permanente asigurate, putand fi datorate unor erori umane de operare,

intretinere, sau ca urmare a producerii unor calamitati naturale (cutremure).

Imprastierea – neatenta sau neprofesionala – a dejectiilor, pe terenurile agricole

este activitatea responsabila pentru emisiile de numerosi compusi in sol si subsol.


ingrasamintele minerale costisitoare, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a

adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului.



- lucrarile de constructie nu trebuie sa demareze inaintea asigurarii spatiilor

corespunzatoare de depozitare a materialelor si deseurilor.

- lucrarile de constructii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal de

activitate si folosesc personal calificat si/sau necalificat functie de cerintele de lucru;

- societatile care asigura constructia obiectivului si montajul instalatiilor specifice

isi asuma sarcina de a colecta si elimina sau reutiliza deseurile specifice din constructii;

nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrarilor terenul va fi

curatat si eliberat de astfel de depozitari;

- se vor reduce pe cat posibil emisiile de praf in perioada de constructie, se vor

curata, stropi caile de acces.




Pentru protectia solului si a subsolului, in cadrul fermei se vor efectua lucrari de

hidroizolare, astfel incat sa se face practic imposibila infiltrarea in sol si subsol a

posibililor poluanti. Masurile propuse pentru reducerea la maximum a impactului

activitatii obiectivului de investitii asupra solului sunt:

- inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din incinta;

- folosirea ca fertilizant a dejectiilor fermentate in laguna de dejectii pe terenuri

agricole se va realiza in baza cartarii pedologice si agrochimice a solurilor. Aceasta

solutie este practicata si in UE conform legislatiei;

- executarea unui foraj de control in incinta fermei, aval de hale, in sensul de

curgere al apei freatice pentru supravegherea calitatii mediului subteran.

In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara

de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia forestiera,

apele de suprafata, apele subterane si aerul.

Se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a

impactului activitatii analizate asupra acestui factor de mediu:

- inierbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) si irigarea sistematica a

tuturor suprafetelor libere din jurul complexului cu efect in retinerea prafului;

- namolul (dejectiile) fermentat in laguna de stocare a dejectiilor, se va folosi, cu

rezultate foarte bune ca fertilizant pentru terenurile agricole din zona; aceasta solutie este

practicata in Uniunea Europeana, conform prevederilor din BAT, precum si de Ordinul

comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul

Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind




vulnerabile la poluarea cu nitrati.


natural, in laguna de stocare dejectii, dupa care va fi imprastiat cu utilaje specializate, pe

terenurile aflate in folosinta SC Agroprest SRL Sibot, restabilizandu-se in acest fel si

productia vegetala. Calitatea solurilor aflate pe aceste terenuri permite, conform uzantelor



UE, imprastierea amestecului organic obtinut de la ferma de ingrasare a suinelor, pe

aceste suprafete.

9.4.5. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Nu este cazul.

Substantele care intra sub incidenta tratamentelor veterinare sunt asigurate de terti

autorizati care nu depoziteaza medicamente in incinta fermei de suine.

Suplimentele alimentare-medicamentoase care sunt administrate “per os” sunt

introduse in amestecul de nutritie, ele prezentandu-se sub forma solida pulverulenta si

netoxice.

9.4.6. Pericole biologice

Dat fiind specificul activitatii, exista riscul contaminarii mediului cu germeni

patogeni sau aparitia vreunui impact de natura biologica.

Apar doua aspecte de risc legate de aceasta activitate:

- aparitia unor epizootii (epidemia la animale);

- aparitia de zoonoze (boala infectioasa sau parazitara la animale, transmisibila

omului).

Estimarea frecventei foarte mica, datorita amplasamentului, a unei supravegheri si

exploatari corespunzatoare a fermei, respectarea prevederilor H.G. 515/2008 cu privire la

asigurarea biosecuritatii fermei.

9.4.7 Impactul produs asupra biodiversitatii

In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de

lucru. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va reface,

pe intreaga suprafata, ramasa neacoperita de constructii dupa reabilitarea suprafetelor

afectate, dupa perioada de vegetatie.

Amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a suinelor nu afecteaza

arii protejate, fiind situat la o distanta de 26 km de limita nordica a ROSPA0045

Gradistea Muncelului Cicloviva si ROSCI0087 Gradistea Muncelului Ciclovina,

respectiv la o distanta de 28 km de limita nordica a ROSCI0085 Frumoasa si a

ROSCI0085 Frumoasa.



Activitatile de constructie si cele de exploatare ale fermei de crestere a suinelor nu

au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza

populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate sau nu.

Investitia nu modifica dinamica resurselor speciilor de pesti si nu afecteaza

spatiile pentru adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare ale

pasarilor.

Actvitatea industriala se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat,

neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si

acvatice fiind nesemnificativ.

Conform observatiilor realizate pe teren in data de 13 ianuarie 2011, zona de

amplasare a fermei nu reprezinta ecosistem de cuibarit, hranire sau de pasaj pentru nici o

specie de vertebrate. Pe zona studiata nu exista zone umede sau ecosisteme acvatice. Nu

au fost identificate pasari sau mamifere pe terenul studiat.

Deoarece impactul generat asupra biodiversitatii, de lucrarile de constructie si de

exploatare prevazute a fi executate, este redus, nu se impun ca fiind necesare masuri

suplimentare de protectie a factorilor de mediu.

9.4.8 Peisajul

Dimensiunile relativ reduse ale noului proiect nu vor determina un efect

semnificativ asupra peisajului din zona.

Nu sunt necesare alte masuri pentru protectia peisajului si asezarilor umane, in

afara celor luate in instalatiile componente proiectului.

9.4.9 Impactul produs asupra asezarilor umane si a altor obiective




apropiata locuinta situata in intravilanul localitatii Sibot, conform Ordinului Ministrului

Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor

privind mediul de viata al populatiei si ca in procesul de ingrasare a suinelor nu se

folosesc substante radioactive sau microbiene, se considera ca securitatea asezarilor

umane, nu este afectata.



9.4.10 Gospodarirea deseurilor

In urma activitatilor desfasurate pe amplasament rezulta urmatoarele tipuri de

deseuri:

- Deseuri menajere diverse, deseuri care sunt ridicate periodic de catre societati

de salubritate, specializate; deseuri le menajere solide se colecteaza diferentiat, in

europubele de pana la 140 l pe platforma betonata, in functie de locul de proveninta si

tipul acestora, de unde se preiau de catre Societatea de Salubritate conform cu contractul

de evacuare a deseurilor.

- Deseuri de hartie, plastic, metalice, provenite, in principal, de la ambalaje

diverse vor fi valorificate prin societati de profil;

- Deseurile veterinare (Cadavrele de animale) vor fi depozitate pe perioda

sederii in ferma intr-o camera prevazuta cu o lada frigorifica. Pe baza de contract, acestea

vor fi preluate din ferma de catre o societate specializata, fie vor fi transportate la un

incinerator autorizat.

Eliminarea acestui tip de deseu se supune prevederilor Legii nr. 73/23.03.2006,

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 47/11.08.2005, privind

reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala;

- Deseuri medicamentoase de uz veterinar si deseuri si ambalaje de substante

utilizate la dezinfectie, dezinsectie, deratizare vor fi depozitate in cutii speciale si

colectate de serviciul veterinar la care ferma este arondata. Aceste deseuri (medicamente

expirate, medicamente neutilizate si aflate la sfarsitul termenului de garantie, fractiuni de

medicamente ramase neutilizate prin incetarea tratamentelor etc.), se vor colecta si vor fi

trimise spre incinerare. Conducatorul fermei de crestere si ingrasare a suinelor va incheia

un contract cu serviciul de specialitate care va colecta si incinera acest tip de deseuri.

- Anvelopele uzate si acumulatorii auto – vor fi predate spre reciclare firmelor

specializate.

Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si monitorizata

de catre serviciul de protectie a mediului al beneficiarului.

Desi considerat deseu, materialul organic rezultat ca dejectii ale suinelor este,

in realitate, o materie prima, de buna calitate rezultata din tehnologia de crestere a

suinelor, utilizabila, cu bune rezultate, pentru fertilizarea terenurilor agricole.




inrgasamintele minerale, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a adaugarii de

materii organice si de a reduce eroziunea solului.

Amestecul biologic – ingrasamantul natural -, astfel pregatit este optim

pentru a fi introdus in sol, el neafectand – sub niciun aspect -, solul sau culturile

agricole care se vor cultiva pe aceste soluri.

9.5. Masuri de diminuare a impactului

In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de productie, nu apar

efecte poluante asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii

corespunzatoare a fermei si a unei organizari si discipline riguroase a muncii.

Potential, in timpul desfasurarii procesului tehnologic de crestere a suinelor este

posibil sa apara si incidente, cu posibil impact asupra mediului, prin infestarea solului si a

subsolului cu deseuri lichide, care se pot produce datorita urmatoarelor cauze:

- descarcarea intregii cantitati de solutie de balegar intr-o arie agricola restransa:

- baltirea apelor uzate pe terenul agricol va scoate din circuitul agricol, cel putin

un sezon, aria de teren afectata;

- formarea unei cruste compacte deasupra ariei afectate;

- necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de

imprastiere a balegarului pe terenurile agricole;

- existenta unui echipament de transport neadecvat sau care prezinta defectiuni

tehnice.

Impactul ecologic al unui accident de inundare a unei arii agricole cu dejectii

rezultate de la suine se manifesta prin deversarea in mediu ambiant a unor cantitati

importante de fluid.

Toate deversarile si emisiile de produsi rezultate in urma unei activitati

necontrolate conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a aerului.



10. Concluzii si recomandari

10.1 Concluzii

1. Factor de mediu: apa

In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de

protectie prezentate, se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui factor

de mediu este nesemnificativ.

Se va executa un foraje de observare si monitorizare in aval de ferma situat pe

directia de curgere a apei subterane.

Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.

2.Factor de mediu: aerul

In conditiile utilizarii si administrarii corecte a aditivilor specifici tehnologiei de

manipulare a dejectiilor colectate in bazinele lagunei, aplicate, ulterior, pe terenuri

agricole, se pastreaza starea de calitate a aerului, la cote bune.

3. Factori de mediu: solul si subsolul

Activitatea fermei, de reproductie a suinelor, poate produce un potential impact

major asupra solului si subsolului, prin poluarea acestora cu dejectii, daca nu se iau

masurile de protectie necesare, si prin executarea necorespunzatoare a lucrarilor de

imprastiere a ingrasamantului natural, obtinut in laguna de stocare a dejectiilor, pe

suprafetele agricole destinate acestui tip de imbunatatire.


natural, in laguna de stocare a dejectiilor, dupa care va fi imprastiat cu utilaje

specializate, pe terenurile aflate in proprietate si in folosinta SC Agroprest SRL Sibot, pe

baza de contract, restabilizandu-se in acest fel si productia vegetala.

Imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se va face sub control agrotehnic, in

urma efectuarii de analize de sol.

In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca

impactul produs asupra solului si subsolului este minim si temporar.

4. Factori de mediu: flora si fauna

Activitatea fermei pentru ingrasarea suinelor se va desfasura numai in incinta

amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta

acesteia, asupra ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa. Amplasamentul



destinat construirii fermei de crestere a suinelor nu este situat in arii protejate si nu

determina, direct sau indirect, nici un impact asupra florei si faunei existente in aceasta

zona.

Activitatile de constructie si cele de exploatare ale fermei de crestere a

suinelor nu au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si

nu altereaza populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate

protejate sau nu. Investitia nu afecteaza spatiile pentru adaposturi, de odihna,

crestere, reproducere sau rutele de migrare ale pasarilor.

Activitatea de crestere si ingrasare a suinelor se va desfasura numai in incinta

amplasamentului autorizat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta

acesteia, asupra biodiversitatii zonei, sa fie nesemnificativa.

- Se subliniaza faptul ca amplasamentul destinat exploatarii investitiei se

situeaza intr-o zona agricola care se exploateaza ca pasune de mai multi ani;

- Pe intreg amplasamentul destinat exploatarii investitiei nu au fost

identificate specii de plante sau animale protejate;

- Exploatarea investitiei nu poate determina modificari ale compozitiilor de

specii sau ale resurselor speciilor de plante/animale cu/fara importanta economica;

- Exploatarea investitiei nu va avea un impact semnificativ asupra florei

acvatice si nici a faunei acvatice, deoarece amplasamentul acesteia se afla la cateva

sute de metri distanta fata de raul Cugir, si nu se evacueaza ape uzate in acesta, deci

nu va impiedica nici miscarea libera a exemplarelor faunei acvatice;

- Amenajarile prevazute a fi realizate pentru dezvoltarea activitatii de

reprductie a suinelor, nu influenteaza dinamica dezvoltarii si migrarii speciilor de

pesti;

- Investitia nu afecteaza nici rutele de migrare ale pasarilor;

- Executarea si exploatarea investitiei se va desfasura strict in perimetrul

aprobat.

- Se interzice defrisarea vegetatiei spontane de pe suprafetele invecinate

amplasamentului aprobat pentru toate activitatile specifice, care se vor desfasura

strict in perimetrul aprobat.



5. Sanatatea populatiei




apropiata locuinta situata in intravilanul localitatii Sibot (distantele fiind mai mari decat

distanta minima impusa – 1000 m, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr.

536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul

de viata al populatiei) si ca in procesul de reroductie a suinelor nu se folosesc substante

radioactive sau microbiene, se considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata.

10.2 Recomandari

Pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei

factorilor de mediu, trebuie organizate programe educationale, la nivel de colective, in

vederea atingerii gradului de cultura ecologica, necesara respectarii normelor de protectie

a mediului inconjurator. Prin aceste programe, trebuie sa se indice modul de actiune, a

fiecarei persoane, la locul ei de munca, pentru a se evita poluarea accidentala sau voita, a

factorilor de mediu. Sedintele de educatie ecologica trebuie sa se desfasoare periodic, la

fel ca si instructajele de protectie a muncii sau chiar concomitent cu acestea.

A actiona in scopul prevenirii poluarii factorilor de mediu este mai usor decat a

trece la masuri ameliorative sau de remediere ulterioara. Intreaga suprafata de sol

accitental afectata, poate reintra in circuitul agricol si prin tratare specifica „in situ”, cu

microorganisme specializate.

Se fac urmatoarele recomandari pentru constructor:

- respectarea stricta a tehnologiei de executie si a proiectului;

- respectarea stricta a calitatii executiei si a proiectului;

- folosirea de utilaje performante, care nu produc pierderi de substante poluante in

timpul functionarii si care nu genereaza zgomot, peste limitele admise.

Intocmit,

ing. Mihai Corches



11. MATERIAL BIBLIOGRAFIC UTILIZAT

1. STAS 6054/1977, Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea

teritoriului Romaniei;

2. STAS 1243/1988, Teren fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor;

3. STAS 1478/1990, Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale -

Prescriptii fundamentale de proiectare;

4. Directiva Consiliului 91/630/CEE, care stabileste standarde minime pentru

protectia porcinelor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L

340/11.12.1991;

5. Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei mediului nr.

462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si

Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de

surse stationare;

6. Legea apelor nr. 107/25.09.1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

7. Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea Normelor

de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

8. Legea nr. 5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

national - Sectiunea a III-a - zone protejate;

9. Legea nr. 458/28.06.2002, privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea

nr. 311/28.06.2004;

10. Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor, Ministrului Administratiei si

Internelor, Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministrului Dezvoltarii

Regionale si Turismului nr. 135/10.02.2010, privind aprobarea Metodologiei de aplicare

a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;

11. Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 863/26.09.2002, privind

aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a

impactului asupra mediului;

12. Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC). Documentul de referinta

asupra celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor,

Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, editia iulie 2003;



13. Legea nr. 271/2003, pentru ratificarea protocoalelor conventiei asupra poluarii

atmosferice;

14. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1076/08.07.2004, privind stabilirea

procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe;

15. Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.

242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr

197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat

al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti

proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din

zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si pentru

aprobarea Programului de organizare a Sistemului national de monitoring integrat al

solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti

proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din

zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;



216/13.04.2005, privind aprobarea Programului-cadru de actiune tehnic pentru elaborarea

programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole;

17. Hotararea GuvernuluiRomaniei nr. 351/21.04.2005, privind aprobarea

Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante

prioritar periculoase;

18. Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 47/11.08.2005, privind reglementari de

neutralizare a deseurilor de origine animala;

19. SR 1343-1/2006, Alimentari cu apa. Determinarea cantitatii de apa potabila

pentru localitati;

20. SR 1846-1/2006 Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa de

canalizare. Prescriptii de proiectare;

21. Legea nr. 73/23.03.2006, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului Romaniei

nr. 47/11.08.2005, privind reglementari de neutralizare a deseurilor de origine animala;






apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole – Revizuit in luna noiembrie 2005;

23. Ordinul ANSVSA nr.202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare

care stabileste standarde minime pentru protectia porcinelor.

24. Ordinul Ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1234/14.11.2006,

privind aprobarea Codului de bune practici in ferma;

25. Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007,

privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta

comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

26. Site-ul oficial al Agentiei Nationale de Protectie a Mediului, Ce reprezinta

BAT, aprilie 2010.

27. ANSVSA - Ghidul crescatorului privind protectia si bunastarea porcinelor



12. ANEXE

a) CERTIFICAT DE ATESTARE

b) ACTE, PLANURI SI PLANSE

- Plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale

- Studiu Geotehnic;

- Extras CF nr. 20/16.03.2010;

- Plan amplasare – scara 1:10000

- Plan de amplasament in teritoriu fata de localitati;

- Plan situatie existenta – scara 1:2000;

- Plan situatie existenta – scara 1:1000;

- Plan de amplasament si delimitare a imobilului – scara 1:1500;

- Plan situatie propusa – scara 1:2000;

- Plan situatie propusa – scara 1:1000;

- Plansa reglementari urbanistice – scara 1:2000;

- Plan retele apa canal si dejectii

- Plan de amplasament fata de SCI Frumoasa si SCI Gradistea Muncelului

Ciclovina

- Plan de amplasament fata de SPA Frumoasa si SPA Gradistea Muncelului

Ciclovina

- Plansa dispersie NH3 ferma propusa

- Plansa dispersie NH3 total ferma

- Plan dispersie CH4 ferma propusa

- Plan dispersie CH4 total ferma

c) IMAGINI ACTUALE ALE AMPLASAMENTULUI

- Zona de acces la amplasament - din DN 704

- Vedere spre limita de nord a amplasamentului

- Adaposturi existente

- Vedere spre vest spre zona de amplasare a fermei proiectate

Documents

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE Aapmab-old.anpm.ro/files/APM Alba/autorizare-ab/eia-2011/eia_03-20… · - cresterea porcinelor – cod CAEN 0146; - fabricarea preparatelor pentru hrana