RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A - · PDF fileGeografia este diversa, zona montana reprezinta 43% din teritoriu, ... Privind evolutia populatiei din zonele urbane din judetul Maramures

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

pentru proiectul:

“SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEŞEURILOR ÎN JUDEŢUL MARAMUREŞ”

Titularul proiectului:

Consiliul Judeţean Maramureş

Colectiv de elaborare: Ing. Paun Catalina Înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poz. 246/2010 (RIM, EA) – Ministerul Mediului şi Pădurilor Dr. Ing. Adascalitei Ovidiu

2011

C U P R I N S

pag.

Capitolul 1. INFORMATII GENERALE…………………………………………………….. 1

1.1 Informatii despre titularul proiectului……………………………………………………… 1

1.2. Informatii despre autorii studiului de evaluare a impactului asupra mediului ...........................................……………………..............………….…... 1

1.3. Denumirea proiectului ......................................................................……. 1

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia .............................… 1

1.5. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice.....................................................................…………. 12

1.6. Informatii privind necesarul de resurse energetice.........………………………… 13

1.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati

de activitatea propusa…………………………………………………………………………. 17 1.8. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului

si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele.......................................... 18

1.9. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentelor.................... 29

Capitolul 2. PROCESE TEHNOLOGICE…………………………………………………… 30

2.1. Descrierea proceselor tehnologice ..............…………………………………………. 30 2.1.1. Centrul de management integrat al deseurilor ............................. 30

2.1.2. Statie de sortare si transfer si centru de colectare deseuri

voluminoase Sighetu Marmatiei ............................................................ 49

2.1.3. Statie de transfer si centru de colectare deseuri voluminoase Targu Lapus ........................................................................................ 55

2.1.4. Statie de transfer Moisei ............................................................ 57

2.1.5. Centru de colectare deseuri voluminoase Borsa ........................... 58

2.1.6. Centru de colectare deseuri voluminoase Viseu de Sus.................. 59 2.1.7. Centru de colectare deseuri voluminoase Baia Mare....................... 59

2.1.8. Centru de colectare deseuri voluminoase Somcuta Mare................ 60

2.1.9. Centru de colectare deseuri voluminoase Seini ............................. 60

2.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile……………………………………………………………...… 61

2.3. Activitati de dezafectare……………………………………………………………………….. 63

Capitolul 3. DESEURI…………………………………………………………………..…………. 66 3.1. Centrul de management integrat al deseurilor Sarbi .................................. 66

3.1.1. Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate .................................... 66

3.1.2. Modul de gospodarire a deseurilor .............................................. 67

3.2. Statii de sortare si transfer, centre de colectare deseuri voluminoase ........ 68 3.2.1. Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate .................................... 68


3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme ..................................... 70 3.3.1. Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate .................................... 70


Capitolul 4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A

ACESTORA…………....................................................................................... 71

4.1. Apa………………………………………………………………………………………………….. 71 4.1.1. Conditii hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului………… 71

4.1.2. Alimentarea cu apa si managementul apelor uzate....................… 73

4.1.3. Prognozarea impactului…………………………………………………………… 104

4.1.4. Masuri de diminuare a impactului……………………………………………… 107 4.1.5. Harti si desene la capitolui “Apa“………………………………………………. 109

4.2. Aerul………………………………………………………………………………………………….. 109

4.2.1. Date generale…………………………………………………………………………. 109

4.2.2. Surse si poluanti generati……………………………………………………..…. 113 4.2.3. Prognozarea poluarii aerului…………………………………………………….. 131

4.2.4. Masuri de diminuare a impactului……………………………………………… 133

4.2.5. Harti si desene la capitolul “Aer“……………………………………………… 135

4.3. Solul…………………………………………………………………………………………………… 135 4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante, conditiile chimcie de sol,

tipuri de culturi, poluarea existenta…..……….....................…………………… 135

4.3.2. Surse de poluare a solurilor……………………………………………………... 139

4.3.3. Prognozarea impactului……………………………………………………………. 141 4.3.4. Masuri de diminuare a impactului…………………………………………….. 146

4.3.5. Harti la capitolul “Sol“………………………………………………………………. 147

4.4. Geologia subsolului……………………………………………………………………………… 148

4.4.1. Date generale…………………………………………………………………………. 148 4.4.2. Impactul prognozat………………………………………………………………… 150

4.4.3. Masuri de diminuare a impactului…………………………………………….. 150

4.4.4. Harti la capitolul “Subsol“………………………………………………………. 150

4.5. Biodiversitatea……………………………………………………………………………………. 151 4.5.1. Informatii generale despre biodiversitatea din zona...................... 151

4.5.2. Impactul prognozat…………………………………………………………………. 160

4.5.3. Masuri de diminuare a impactului…………………………………………….. 161 4.5.4. Harti la capitolul “Biodiversitate“………………………………………......... 162

4.6. Peisajul………………………………………………………………………………………........ 162

4.6.1. Caracteristici generale …………………………..…………………………….... 162

4.6.2. Impactul prognozat……………………………………………………………..…. 162 4.6.3. Masuri de diminuare a impactului………………................................ 163

4.6.4. Harti la capitolul “Peisaj“……………………………………………............... 164

4.7. Mediul social si economic…………………………………………………………………..... 164

4.7.1. Caracteristici principale si impactul potential……………………………... 164 4.7.2. Masuri de diminuare a impactului…………………………………………..... 169

4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural…………………………………….… 171

Capitolul 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR………………..………………………….…. 172 5.1. Justificarea alternativei alese pentru proiect ............................................. 172

5.2. Evaluarea impactului asupra mediului ..………………………………………………... 173

5.2.1. Evaluarea impactului pe factori de mediu ...l……………………………... 173

5.2.2. Evaluarea globala a impactului asupra mediului……………………..... 175 5.3. Concluzii asupra gradului de afectare a factorilor de mediu si a

sanatatii populatiei, precum si asupra efectelor benefice ale proiectului ............ 178

Capitolul 6. MONITORIZAREA……………………………………………………………….. 179

6.1. Monitoringul emisiilor ................................ ............................................. 180

6.2. Monitorizarea calitatii mediului in zona de influenta.................................... 181 6.3. Monitorizarea variabilelor de proces / monitorizare tehnologica.................. 183

6.4. Monitorizarea post-inchidere....................... ............................................. 184

6.5. Evaluarea ................ ................................ ............................................. 185

6.6. Praguri de alerta ....................................... ............................................. 185

Capitolul 7. SITUATII DE RISC……………………………………………………………... 186

7.1. Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren)………….... 186

7.2. Accidente potentiale (analiza de risc)……………………………………………………. 187 7.3. Analiza posibilitatii de aparitie a unor accidente industriale cu impact

semnificativ asupra mediului………………………………………………………………... 187

7.4. Planul pentru situatii de risc………………………………………………………………... 188

7.5. Masuri de prevenire a accidentelor………………………………………………………. 188

Capitolul 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR…………………………………………. 190

Capitolul 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC………………………………….. 191 9.1. Descrierea activitatii propuse..……………………………………………………..……... 191

9.2. Metodologia utilizata in evaluarea impactului asupra mediului………………... 202

9.3. Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului asupra mediului.... 202

9.3.1. Apa………………………………………………………………………………………. 202 9.3.2. Aer……………………………………………………………………………………….. 207

9.3.3. Sol……………………………………………………………………………………….. 211

9.3.4. Subsol ………………………………………………………………………............ 217

9.3.5. Biodiversitatea…………………………………………………………………….... 217 9.3.6. Peisajul…………………………………………………………………………......... 219

9.3.7. Mediul social si economic ……………………………………………………... 221

9.3.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural……………………….... 225 9.4. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra

mediului........................................................................................................ 225

9.5. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor

sociale in comunitatile afectate de impact………………………………………………. 226 9.8. Alte avize obtinute………………………………………………………………………………. 226

Capitolul 10. DOCUMENTE ANEXATE…………………………………………………….. 227

Raport la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

“Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Maramures”

1

Cap.1. INFORMATII GENERALE

1.1. Informatii despre titularul proiectului

CONSILIUL JUDETEAN MARAMURES Adresa : Baia Mare , str.Gh . Sincai nr. 46 Cod postal 430311, Judetul Maramures Tel. 0262/212110 Fax. 0262/213945

1.2. Informatii despre autorii studiului de evaluare a impactului

asupra mediului

Ing. Paun Catalina - Inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la poz. 246/2010 (RIM, EA) – Ministerul Mediului si Padurilor Dr. Ing. Ovidiu Adascalitei

1.3. Denumirea proiectului


1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

Judetul Maramures este situat in nordul Romaniei, in nordul Transilvaniei, cu resedinta de judet in municipiul Baia Mare. Din datele furnizate de Consiliul Judetean populatia judetului este de 512964 de locuitori (2,35% din populatia din Romania), cu o densitate de 80.9 / km2. Potrivit datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica Maramures, aproximativ 41% din populatie traieste in mediul urban si 59% locuiesc in mediul rural. Geografia este diversa, zona montana reprezinta 43% din teritoriu, muntii sunt o ramura a Carpatilor Orientali. Dealurile si podisurile reprezinta 30% din suprafata zonei, 27% reprezinta zona de campie. In ceea ce priveste administratia, Judetul Maramures cuprinde 2 orase municipii de judet (Baia Mare si Sighetu Marmatiei), 11 orase (Baia Sprie, Borsa, Cavnic, Seini, Dragomiresti, Salistea de Sus, Seini, Somcuta Mare, Targu Lapus, Tautii Magheraus, Ulmeni, Viseu de Sus), 63 comune si 213 sate. Resedinta acestui judet este municipiul Baia Mare, cu o populatie de aproximativ 139.870 de locuitori.

Fig. 1.1. Judetul Maramures – localizare proiect



2

Fig. 1.2. Principiile Managementului Integrat al Deseurilor

Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Maramures este compus din 3 componente, astfel: Componenta 1 – Sistemul de colectare si transfer al deseurilor

• Colectarea deseurilor si transportul la o statie de transfer

• Transferul lung-curier a deseurilor la un centru de tratare si eliminare finala

Componenta 2 – Tratarea si eliminarea finala a deseurilor (Centru de management integrat al deseurilor-CMID) care cuprinde:

• Instalatie de compostare a deseurilor biodegradabile

• Instalatie de sortare a deseurilor reciclabile

• Eliminare finala prin depozitare in celule ecologice

Componenta 3 – Inchiderea a 6 depozite urbane neconforme de deseuri Componenta 4 - Informarea publicului, Asistenta Tehnica si Supraveghere

Pe harta alaturata sunt reprezentate locatii pentru fiecare investitie pentru a vedea facilitatile sistemului de management al deseurilor in judet care vor fi dezvoltate.

Prevenire

Reutilizare/

Reciclare

Valorificare

energetica

Depozitare

Prevenire

Reutilizare/

Reciclare

Valorificare

energetica

Depozitare



3

Fig. 1.3. Localizarea investitiilor


“Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Maramures”

Fig. 1.4. Schema sistemului integrat de gestionare a deseurilor in judetul Maramures

Cooperare intre municipalitati ADI

Compania de gestionare a deseurilor (publica, privata)

- Deseuri menajere

- Deseuri tip menajer (CII)

- Deseuri periculoase mici

din gospodarii

Deseuri voluminoase

din gospodarii si CII Deseuri din ambalaje

Colectare programata

Mediu

urban

Mediu

rural

Statie

de

transfer

Statie

de

sortare

Depozit ecologic de

deseuri CMID

Colectare in

anumite campanii

bianuale/anuale

Mediu

rural

Mediu

urban

Punct de colectare

Responsabilitatea

producatorilor

Mediu

urban

Mediu

rural

Hartie

Sticla

Plastic Metal

Lemn

Linie

de

sortare

Deseuri biodegradabile

Hartie

Fara

actiune

Textile

Materii

organice

Mediu

rural

Mediu

urban

Compostare la

domiciliu

Colectare

separata

Statie de

compostare

Public awareness Training

Zone

publice

Flux

deseuri

speciale

Strazi

Parcuri,

spatii

Piete

Anvelope,

DEE, baterii,

vehicule

scoase din uz

Reciclator

si/sau centru

colectare

deseuri

voluminoase

Judetul



5

PRGD estimeaza evolutia populatiei utilizand datele furnizate de catre Institutul National de Statistica ("Proiectarea populatiei pe medii in perioada 2004-2005, INS, 2006). Din 2003 pana in 2013, au fost identificate urmatoarele tendinte:

• zona urbana: valori negative de -0. 5275% pe an;

• zona rurala: valori de 0. 2337% pe an.

Privind evolutia populatiei din zonele urbane din judetul Maramures pe perioada 2006-2008, se poate observa o scadere a populatiei similara cu scaderea prognozata in PNGD si PRGD. (Baia Mare considerata o densitate urbana).

Dupa anul 2013, nu a mai fost furnizata nicio previziune nici de PRGD, nici de PNGD ceea ce face dificil sa se estimeze un scenariu realist. Extrapolarea datelor privind populatia, prevazute in PRGD pentru perioada pana in anul 2013, arata faptul ca va avea loc o scadere a populatiei cu 2% in urmatorii 20 de ani.

Pe baza previziunilor din perioada 2007 - 2013, se propune sa se continue trendul de urbanizare pentru perioada urmatoare anului 2013, urmarind un scenariu mai putin negativ fata de cel estimat in PRGD pentru perioada 2007-2013. Pentru perioada urmatoare anului 2013, se estimeaza un nivel constant al populatiei pentru zonele urbane si scadere a populatiei in zonele rurale cu o valoare de -0.11%.

Evaluarea rezultatelor asupra tendintei de crestere a populatiei in urmatorul tabel:

Tabel. 1.1. Cifrele de crestere a populatiei (%)

Perioada Zona Urbana Zona Rurala

2007-2013 -0.5275 -0.2337

2014 si mai departe 0 -0.11

Utilizand datele din PRGD si repartizand cantitatea totala de deseuri pe categorii proportional pentru zonele urbane si rurale, au rezultat urmatoarele rate de generare a deseurilor, prezentate in tabelul de mai jos. Aceste date sunt similare cu datele din Planul Local de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Maramures. Tabel 1.2. Date privind producerea deseurilor in judetul Maramures (PRDG separa zonele

urbane de cele rurale -2003)

Rate de generare a deseurilor Zone urbane Zone rurale

kg/loc/zi kg/loc/zi

1.1 Deseuri menajere 0,90 0,40

1.2 Deseuri de la unitatile economice 0,18 0,08

1.3 Deseuri colectate selectiv 0,00 0,00

1.4 Deseuri voluminoase 0,10 0,00

1.5 Deseuri din parcuri si gradini 0,00 0,00

1.6 Deseuri din piete 0,03 0,01

1.7 Deseuri stradale 0,05 0,02

1.8 Deseuri necolectate - -

Total 1,17 0,52

Valorile privind generarea deseurilor prezentate mai sus nu sunt constante pe parcursul anilor. PNGD indica o crestere anuala de 0.8% in vederea definirii tendintelor ratei de producere a deseurilor, fapt ce este, de asemenea, luat in considerare de catre PRGD si prin urmare aceasta crestere se aplica proiectiilor cerute.



6

Compozitia medie a deseurilor municipale solide pentru fiecare categorie pentru anul 2006 este prevazuta in urmatoarul Tabel (sursa ARPM, Tabel 2.12 PRGD). Tabel 1.3. Compozitia deseurilor menajere (2006), procente din total

Continutul deseurilor 2006 Menajer, Menajer, CII**

Urban* Rural*

organice 42 46 30

hartie si carton 16 12 25

plastic 1 0 0

sticla 0 0 0

materiale feroase 14 12 15

textile 4 5 10

minerale 5 8 3

altele 0 0 0

* Sursa pentru compozitia deseurilor din 2006 este PRGD. Estimarile sunt realizate pe baza datelor raportate de firme de salubritate. ** CII (amplasamente comerciale, institutionale si industriale); sursa - estimarile consultantilor

Nu se asteapta sa ramana la fel compozitia deseurilor menajere atunci cand economia judetului se schimba si veniturile locuitorilor vor creste; de asemenea campaniile de informare publica despre minimizarea si separarea deseurilor pot modifica compozitia deseurilor. Urmatoarele presupuneri reflecta tendinta generala de dezvoltarea a economiei si de schimbare a obiceiurilor consumatorilor - scazand procentul de deseuri organice si crescand procentul ambalajelor:

• o scadere a cantitatii de deseuri organice cu 1% pe an; • o crestere a cantitatii de deseuri din plastic si carton cu 3% pe an; • o crestere a cantitatii de deseuri din plastic cu 2% pe an; • o scadere a cantitatii de deseuri din sticla cu 1% pe an; • o tendinta constanta a cantitatii deseurilor metalice; • o crestere a cantitatii de deseuri textile cu 1% pe an;

Se presupune faptul ca aceste schimbari in compozitia deseurilor menajere vor continua pana la finalul perioadei preconizate. Pentru Studiul de Fezabilitate se presupune ca atat compozitia deseurilor comerciale cat si industriale vor ramane aceleasi cu cresterea economiei.

Comparatia datelor de mai sus este folosita pentru deseurile menajere si deseurile comerciale, institutionale si industriale similare cu deseurile menajere. Pentru alta categorie de deseuri se presupun urmatoarele:

• deseuri din parcuri si gradini: 80% organice, 20% minerale (pamant); • deseuri din piete: 85% organice, 15% altele; • deseuri stradale: 15% sunt organice, 85% altele.

Denumirea de "altele" pentru deseurile din piata si cele stradale este de asteptat a fi similara cu deseurile pentru unitatile economice.



7

Componenta 1 – Sistemul de colectare si transfer al deseurilor Planul Regional de Gestionare a Deseurilor (Monitorul Oficial nr. 232 bis / 04.04.2007) stabileste in "Cap. 7 - Depozitarea" faptul ca un nou depozit ecologic de deseuri este prevazut la nivelul jud. Maramures.

Judetul a fost impartit in 4 zone de gestionare a deseurilor, 1 deservita direct de unitatea centrala de gestionare a deseurilor cu statie de sortare si statie de compostare aflata la Sarbi si va prelua deseurile colectate din partea de vest, sud-vest a judetului, iar celelalte 3 deservite de statiile de sortare si transfer. Mai concret:

• statie de transfer Targu Lapus (capacitate 12 000 t/an) acopera partea de sud a judetului;

• statie de transfer Moisei (capacitate 25 000 t/an) acopera partea de est si nord-est a judetului;

• statie de sortare si transfer Sighetu Marmatiei (capacitate 28 000 t/an ) acopera partea de nord a judetului.

Tabel 1.4. Zonele si localitatile deservite Nr. Zone Localitati deservite

1. Sighetu Marmatiei ST + SS (Nord) Sighetu Marmatiei, Dragomiresti, Salistea de Sus

2. Moisei ST (Est, Nord- Est) Borsa, Viseu de Sus

3. Sarbi CMID (Vest, Sud-Vest) Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Seini, Somcuta Mare, Tautii Magheraus, Ulmeni

4. Targu Lapus ST (Sud) Targu Lapus

Tabel 1.5. Capacitatea statiilor de transfer

Locatia Distanta pana la CMID Sarbi (km) Capacitatea (tone/an)

Moisei 140 25 000

Targu Lapus 67,6 12 000

Sighetu Marmatiei 89,4 28 000

Pe langa statiile de transfer, sistemul mai prevede 7 centre de colectare deseuri voluminoase :

• centru de colectare deseuri voluminoase Sighetul Marmatiei

• centru de colectare deseuri voluminoase Targu Lapus

• centru de colectare deseuri voluminoase Borsa

• centru de colectare deseuri voluminoase Viseu de Sus

• centru de colectare deseuri voluminoase Baia Mare

• centru de colectare deseuri voluminoase Somcuta Mare

• centru de colectare deseuri voluminoase Seini



8

Fig. 1.5. Zonarea judetului Maramures

Amplasamentele au fost evaluate in conformitate cu urmatoarele criterii: • actul de proprietate / disponibilitatea terenului; • conditii geografice; • conditii geologice si geotehnice / apropierea de surse sensibile de apa; • pedologie / utilizarea curenta a terenului; • sensibilitate / importanta culturala si arheologica; • vulnerabilitate / calamitati naturale; • inconveniente / apropiere de asezari rezidentiale (populatie si mediu); • infrastructura disponibila si drumuri de acces; • atitudinea publica preconizata; • acordul autoritatii publice. In tabelul urmator este prezentat sistemul de colectare a deseurilor in judetul Maramures.



9

Tabel 1.6. Sistemul de colectare a deseurilor in judetul Maramures

PERSOANE FIZICE PERSOANE JURIDICE TIPUL DESEURILOR

MEDIUL URBAN MEDIUL RURAL MEDIUL URBAN MEDIUL RURAL

1.Deseuri menajere umede- (dupa separarea de cele reciclabile la sursa). Nota: Acolo unde sunt deja cumparate pubele de catre autoritatea teritorial administrativa sau de catre populatie, se vor pastra pubelele/recipientii de colectare.

Blocuri de locuinte : - 71% din blocurile care au loc pentru containere vor fi dotate cu containere de 1100 L / 60 locuitori Colectarea se va face de *3 ori / sapt vara *2 ori / sapt iarna - 29 % din blocurile care nu au loc pentru containere vor fi dotate cu pubele de 120 L (2buc/scara) Colectarea se va face de: *3 ori / sapt vara *2 ori / sapt iarna

Case : Se va aloca o pubela de 80 L. Colectarea se va face de: *3 ori / sapt vara *2 ori / sapt iarna In zonele de case care interfereaza cu blocurile de locuinte programul de ridicare va fi acelasi. In zonele cu cartiere de case operatorul poate face colectarea doar de 2ori/sapt tot anul optimizand colectarea in raport cu cantitatea mica de deseuri generate.

Se va aloca o pubela de 80L. Colectarea se va face o data pe saptamana.

Societatile vor fi dotate cu containere de 1100 L sau pubele de 120 L in functie de numarul de angajati, contract cu operatorul de salubritate si tipul de activitate.


2.Deseuri biodegradabile Nota *Colectarea deseurilor biodegradabile in zonele urbane se va realiza impreuna cu cele menajere (nu separat).

De la populatie Blocuri de locuinte :

- 71% din blocurile care au loc pentru containere vor fi dotate cu containere de 1100 L / 60 locuitori Colectarea se va face de *3 ori / sapt vara *2 ori / sapt iarna - 29 % din blocurile care nu au loc pentru containere vor fi dotate cu pubele de 120 L (2buc/scara) Colectarea se va face de: *3 ori / sapt vara *2 ori / sapt iarna

Case : Se va aloca o pubela de 80 L. Colectarea se va face de: *3 ori / sapt vara *2 ori / sapt iarna In zonele de case care interfereaza cu blocurile de locuinte programul de ridicare va fi acelasi. In zonele cu cartiere de case operatorul poate face

Se vor aloca compostoare individuale de 400 L

Firme -se vor colecta in ameste cu cele menajere. Parcuri si piete - In piete vor exista containere de 1100 L si colectarea se va face zilnic - In parcuri colectarea se va face in saci ori de cate ori este nevoie ori de cate ori va solicita administratia parcurilor. Deseurile de dimensiuni mari din parcuri si piete se vor se vor toca la fata locului sau se vor ridica cu remorca + tocator.




10

colectarea doar de 2ori/sapt tot anul optimizand colectarea in raport cu cantitatea mica de deseuri generate. Parcuri si gradini se vor colecta bianual (primavara/toamna)cu remorca + tocator Blocuri se vor colecta bianual (primavara/toamna)cu remorca + tocator Case: se vor colecta in saci iar cele voluminoase se vor depozita pe marginea drumului. Colectarea va fi bianual (primavara/toamna) cu remorca + tocator

3.Deseuri ambalaje reciclabile

Blocuri de locuinte : -71% din blocurile care au loc pentru containere sunt dotate cu sistem de colectare selectiva, 2 containere (menajer + reciclabil) in locul celui reciclabil vor aparea 3 containere de 1100 L Containerele 1100 L : 1 hartie + carton 1sticla 1 metal + plastic Colectarea containerelor va avea loc 1 data / sapt. - 29 % din blocurile care nu au loc pentru containere vor fi dotate cu o pubela de 240 L/scara. Colectarea se va face o data pe saptamana.

Case : - se vor folosi pubele de 80 L pt colectarea

deseurilor. Frecventa de colectare va fi o data la 2 satamani

Se va aloca saci si colectarea se va face o data/2 sapt

Colectarea se va face in functie de contractul cu firma de salubritate si de legislatia in vigoare.


4.Deseuri voluminoase

In campaniile de colectare, deseurile voluminoase se vor depozita la bordura. Se vor colecta bianual de catre firma de salubritate sau ori de cate ori este nevoie la centrul de deseuri voluminoase fara taxa. In cazul in care se solicita firmei de salubritate ridicarea de deseuri voluminoase in afara programului de curatenie bianuala se va percepe o taxa.



11

Componenta 2 – Tratarea si eliminarea finala a deseurilor (Centru de management integrat al deseurilor-CMID) Obiectivul principal al investitiei este de a implementa un Centru de Management Integrat al Deseurilor - CMID ce va include: celule de depozitare ecologice, linie de sortare si linie de compostare. Depozitul de deseuri va fi construit in 4 etape. Prima celula va avea aproximativ 2.7 ha. Celelalte trei celule, care nu sunt incluse in investitiile proiectului, sunt planificate pentru anii viitori. In proiect este inclusa de asemenea si inchiderea primei celule de depozitare. Pe langa celule de depozitare, depozitul include un sistem de management al apelor meteorice, tratarea levigatului, colectarea gazului si sistemul de ardere al acestuia. La acestea se adauga o cladire administrativa, un cantar electronic si o cladire aferenta, garaj, atelier de lucru, statie de alimentare cu combustibil tip container (mobila) si parcare. Instalatia de compostare: in cadrul CMID din Sarbi este prevazuta si o statie de compostare. Statia de compostare este formata din zona de receptie, zona de compostare, zona de maturare si zona de stocare. In total, sunt necesare aproximativ 1,8 ha. Linia de sortare: masura propusa este de a include o linie de sortare semiautomata primara. Linia de sortare permite sortarea pe diferite tipuri de materiale si pentru a obtine o calitate mai buna a componentelor separate in vederea reciclarii ulterioare. Componenta 3 - Inchiderea depozitelor de deseuri existente in mediul urban Cele 7 depozite neconforme de pe raza judetului Maramures identificate in HG 349/2005: Borsa, Cavnic, Tg. Lapus, Baia Mare, Seini, Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus se vor inchide respectAnd prevederile Ordinului Ministerului Mediului si Gospodarii Apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor. Depozitul de deseuri Cavnic a fost inchis, in 2009 de catre proprietarul sau Consiliul Local Cavnic, prin urmare nu au fost incluse investitii in acest proiect. APM Maramures a aprobat inchiderea depozitului de deseuri neconforme. Prin intermediul proiectului, depozitele de deseuri existente neconforme urbane din Viseu de Sus, Sighetu Marmatiei si Baia Mare vor fi inchise si limitate in conformitate cu Normativul tehnic din 26 noiembrie 2004, precum si depozitele de deseuri urbane din Borsa, Tg. Lapus si Seini vor fi eliberate, prin transportarea deseurilor la cel mai apropiat depozit de deseuri existente si amplasamentul va fi ecologizat. Depozitele de deseuri existente neconforme vor fi inchise din anii de implementare a proiectului: 2012-2013. Inchiderea depozitelor de deseuri existente rurale nu este o componenta a acestui proiect. Consiliul Judetean, impreuna cu consiliile locale au inchis gropile cu fonduri locale pana in iulie 2009. Componenta 4 - Informarea publicului, Asistenta Tehnica si Supraveghere Pentru a sustine Autoritatile Locale in informarea publicului, implementarea proiectului si supravegherea vor include urmatoarele activitati: 1. Informarea publicului: Sunt necesare eforturi semnificative pentru a creste nivelul de informare a publicului privind deseurile si problemele legate de deseuri. Problemele cheie includ necesitatea reducerii deseurilor la sursa, sortarea la sursa a materialelor reciclabile din fluxul de deseuri generale si plata taxelor pentru a sustine serviciile de colectare in tot judetul, tratare si



12

depozitare. Bugetul pentru informarea publicului este inclus in estimarile anuale de cost ale proiectului. 2. AsistentaTehnica: Asistenta Tehnica este prevazuta in proiect ca asistenta in managementul UIP pentru implementarea proiectului, pregatirea caietelor de sarcini si a contractelor cu diversi operatori. 3. Supravegherea: Asistenta este prevazuta pentru a fi finantata prin proiect pentru supravegherea diverselor lucrari si contracte de aprovizionare in concordanta cu planul de implementare

1.5. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele

chimice

Constructia obiectivelor noi prevazute in proiect, ca si inchiderile de rampe existente, va necesita materiale clasice de constructie. In special in faza de exploatare si inchidere a depozitului se vor folosi materialele existente in teren precum argila, sol steril, pamant vegetal.

La constructie si exploatare nu se vor folosi substante periculoase altele decat hipoclorit de sodiu pentru tratarea apei de alimentare, acidul sulfuric si solutiile de spalare/curatare a statiei de epurare a levigatului prin procedeul cu osmoza inversa, combustibili, ulei de motor pentru functionarea vehicolelor de transport deseuri si a utilajelor de exploatare a depozitului. Aceste materiale, desi mentiomate in Anexa 2 a HG 804/2007 (prin care s-a preluat in legislatia nationala Directiva SEVESO II), vor fi aprovizionate si se vor afla in incinta depozitului sau a statiilor de transfer in cantitati relativ mici - nerelevante - astfel incat nu impune elaborarea rapoartelor de securitate in exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore.

Tabel 1.7. Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si

consumuri estimate

Substanta / material Loc depozitare sau utilizare Consum anual l/an

Hipoclorit de sodiu Gospodaria de apa 1131,5

Acid sulfuric Statie epurare levigat 1000

Solutii de spalare a statiei de epurare (cleaner)

Statie epurare levigat 2000

Ulei de motor Platforma tehnologica 4 243



13

1.6. Informatii privind necesarul de resurse energetice

Resursele energetice utilizate vor consta in: energia electrica folosita pentru CMID Sarbi, statiile de sortare si transfer respectiv centrele de colectare deseuri voluminoase, combustibilul utilizat la centralele termice precum si carburantul folosit la utilajele si mijloacele de transport auto care vor fi utilizate atat in perioada de implementare a proiectului cat si in perioada de functionare.

• Centrul de management integrat al deseurilor Sarbi

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica este prevazuta a se realiza dintr-un post de transformare in anvelopa de beton, putere 1000 KVA - 20 / 0,4kV amplasat in incinta depozitului.

La comanda beneficiarului, SC ELECTRICA SA va intocmi proiectul pentru alimentarea cu energie electrica ce va cuprinde:

-Racordul la reteaua de distrubutie zonala de 20kV

-Automatizata in trepte pentru compensarea factorului de putere la nivelul tabloului de distributie de joasa tensiune din PT.

Datele electroenergetice aproximate de consum care trebuie sa fie satisfacute de furnizorul de energie electrica sunt:

- Putere instalata : Pi= 630,0 kW

- Tensiunea de utilizare : U= 400 / 230V

- Frecventa : 50 Hz

Delimitarea intre furnizorul de energie electrica si consumator se va realiza la punctul de masura a energiei electrice.

Distributia energiei electrice

Distributia energiei electrice se realizeaza prin tabloul general TGD care se va amplasa intr-o constructie special amenajata

Tabloul TGD asigura circuite pentru distributia la :

- Cladirea administrativa - tablou T-AD

- Statie sortare - tablou T-SS1 si T-SS2

- Statie biostabilizare compost T-BC

- Atelier auto si hala depozitare materiale geosintetice - tablou T-AA

- Tablou consumatori vitali - T-V

- Iluminat exterior

Din tabloul T-AD amplasat in pavilionul de exploatare se alimenteaza cu energie electrica:

- cabina cantar - tablou T-CC

- cabina poarta - tablou T-CP

Ca sursa de alimentare proprie de interventie in cazul in care alimentarea de baza din sistem nu functioneaza este prevazut un grup electrogen de interventie 225 kVA / 400 V- 50Hz.

Tabloul pentru receptori vitali T-V, prin alimentarea cu energie electrica din sistem si din grupul electrogen de interventie asigura distributia la urmatoarele obiecte:



14

- Statie pompare ape curate - tablou T-SP

- Statie epurare levigat - tablou T-SEL

- Grup pompare incendiu - tablou T-HI

- Grup pompare levigat T-SL1 si T-SL2

La nivelul tabloului general de distributie (TGD) este prevazuta compensarea factorului de putere printr-o baterie de condensatoare automatizata in trepte de aproximativ 450 KVAr.

Distributia din TDG se va realiza prin cabluri de tip CYABY pozate in sant.

• Statie de sortare si transfer, centru de colectare deseuri voluminoase Sighetul Marmatiei


Alimentarea cu energie electrica este prevazuta a se realiza dintr-un post de transformare, putere 250 KVA - 20 / 0,4kV amplasat in incinta obiectivului.

La comanda beneficiarului, SC ELECTRICA SA va intocmi proiectul pentru alimentarea cu energie electrica ce va cuprinde :




- Putere instalata : Pi= 180,0 kW


- Frecventa : 50 Hz


Distributia energiei electrice se realizeaza prin tabloul general TGD care se va amplasa intr-o constructie special amenajata.



- Statie sortare - tablou T-SS1

- Tablou consumatori vitali - T-V

- Iluminat exterior

Din tabloul T-AD amplasat in pavilionul de exploatare se alimenteaza cu energie electrica :


- cabina poarta - tablou T-CP




15

Instalatii de incalzire

Asigurarea cu energie termica pentru incalzirea obiectivului se va realizeaza cu ajutorul unei centrale termice noi pe combustibil solid care va avea in componenta un cazan din fonta pentru producere apa calda de incalzire cu: panou de protectie si comanda, pompa de circulatie agent termic, elemente de montaj si sustinere, cos fum.

• Statie de transfer si centru de colectare deseuri voluminoase Targu Lapus


Alimentarea cu energie electrica este prevazuta a se realiza dintr-un post de transformare aerian, putere 100 KVA - 20 / 0,4kV amplasat in incinta obiectivului.





- Putere instalata : Pi= 72 kW


- Frecventa : 50 Hz






- Statie compactare si transfer T-ST

- Tablou consumatori vitali - T-SP

- Iluminat exterior


- Cabina cantar - tablou T-CC

- Circuit alimentare echipament spalare roti T-SR


Instalatii de incalzire




16

• Statie de transfer Moisei


Alimentarea cu energie electrica este prevazuta a se realiza dintr-un post de transformare aerian, putere 100 KVA - 20 / 0,4kV amplasat in incinta obiectivului.





- Putere instalata : Pi= 70 kW


- Frecventa : 50 Hz






- Statie compactare si transfer T-ST

- Tablou consumatori vitali - T-SP

- Iluminat exterior



- Circuit alimentare echipament spalare roti T-SR


Instalatii de iIncalzire




17

• Centre de colectare deseuri voluminoase

La centrele de colectare deseuri voluminoase de la Borsa, Viseu de Sus, Baia Mare, Somcuta Mare si Seini proiectul prevede sistem de iluminat stradal, pe stalpi metalici h= 8 m, echipate cu corpuri de iluminat stradale, lampi cu vapori de sodiu 250 W.

In tabelul de mai jos se prezinta consumurile de combustibili atat in perioada de constructie cat si in perioada de functionare a sistemului de management integrat al deseurilor.

Tabel 1.8. Consumurile de combustibili pentru obiectivele sistemului de management integrat al deseurilor

LOCATIE PERIOADA TIP

COMBUSTIBIL

UM CANTITATEA/AN DURATA

EFECTIVA A

LUCRARILOR

constructie 317 155 2 ani CMID

functionare 169 728 30 ani

constructie 39 936 1 an Statii de

sortare/transfer

si centrede

colectare

voluminoase

functionare 391 298 30 ani

Inchiderea

depozitelor

existente: Baia

Mare, Viseu de

Sus, Sighetu

Marmatiei

inchidere 207 425 2 ani

Ecologizarea

depozitelor

existente:

Borsa, Targu

Lapus, Seini

transport si

ecologizare

motorina

litru

631 052 1 an

1.7. Informatii despre poluantii fizici, chimici si biologici care

afecteaza mediul, generate de activitatea propusa Depozitul, cat si statia de transfer si statiile de colectare – ca obiective noi prevazute in proiect – pot fi surse de poluare fizica, chimica si biologica. Poluarea fizica determinata de depozit, statiile de sortare/transfer si centre de colectare Principala forma de poluare fizica produsa de un depozit de deseuri in faza de constructie cat si in cea de exploatare este poluarea sonora. Nu exista poluare prin vibratii, unde electromagnetice, radiatii ionizante.



18

Sursele de poluare sonora sunt:

a) in faza de constructie - functionarea utilajelor de constructie si transport materiale

b) in faza de exploatare - functionarea utilajelor de transport deseuri, utilajelor de compactare deseuri si eventual utilajelor de constructie a unei noi celule.

Atat in faza de constructie, cat si in faza de exploatare, este posibil ca pe amplasamentele mentionate - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. (Prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau rural, locuri de recreere, odihna etc. care - in cazul de fata - se afla la minimum 1000 m distanta).

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului sau in statiile de transfer in fazele de constructie si de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale : 65 dB(A).

Poluarea chimica determinata de depozit, statiile de sortare/transfer si centre de colectare

Factorii de mediu care pot suferi poluari chimice ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul.

Detalii privind posibilele mecanismele de poluare, estimarile de poluanti emisi in mediu si formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport.

Poluarea biologica determinata de depozit, statiile de sortare/transfer si centre de colectare

Tipurile de poluare biologica specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere:

- poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari

- poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti in mod normal in deseuri

Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta - de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural - a germenilor patogeni in masa de deseuri, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.

Factorii de mediu care pot suferi poluare bacteriologica ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul. Detalii privind formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport.

De asemenea, in cap 4 sunt analizate masurile prevazute in proiect in scopul limitarii sau combaterii diferitelor forme de poluare.

1.8. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul

proiectului si identificarea motivelor alegerii uneia dintre ele

• Optiunile tehnice privind colectarea deseurilor menajere

In functie de amplasarea pubelelor si containerelor, pentru realizarea colectarii deseurilor generate sunt disponibile urmatoarele optiuni tehnice:

Optiunea 1 – Din poarta in poarta/la rigola: Colectarea deseurilor in saci;



19

Optiunea 2 – Din poarta in poarta/la rigola: Pubele si containere individuale la fiecare generator;

Optiunea 3 – Aport voluntar (bring-sistem): Puncte de colectare stradale; In functie de procentul de populatie din mediul urban sau rural, frecventa de colectare a deseurilor, tipul de colectare – la rigola sau normala, se va determina tipul, locatia sau tipul de proprietate in ceea ce priveste containerele de colectare.

Tabel 1.9. Evaluarea optiunilor tehnice privind colectarea deseurilor

Aspecte tehnice

Capacitate disponibila

De obicei sacii au intre 50 sau 80 l Oamenii folosesc deseori pungi de plastic pentru a economisi costurile sacilor, in cazul in care nu vor fi pusi la dispozitie saci.

Sunt disponibile pubele de 80 l, 120 l.

Sunt disponibile euro containere de plastic si metal de 1,1 m³. De obicei insa pentru colectare stradala se utilizeaza containere de metal pentru a preveni deteriorarea acestora atunci cand este aruncata cenusa fierbinte sau alte obiecte fierbinti.

Colectare Este necesara o frecventa ridicata de colectare Efort fizic ridicat pentru incarcatori Probleme in ceea ce priveste spatiul necesar pentru stocarea acestora in case

Flexibilitate mare in ceea ce priveste frecventa decolectare Efort fizic redus pentru incarcatori Probleme in ceea ce priveste spatiul necesar pentru stocarea acestora in case sau gradini

Flexibilitate mare in ceea ce priveste frecventa de colectare Efort fizic redus pentru incarcatori Probleme in ceea ce priveste stocarea containerelor in strada

Punctaj aspecte tehnice

1 3 3



20

Aspecte sociale si de acceptare

Confortul pentru utilizator

Confort ridicat in ceea ce priveste colectarea din cauza faptului ca deseurile sunt colectate direct de la casele individuale. Confort redus in ceea ce priveste spatiul necesar din cauza faptului ca sacii trebuie stocati la locul de generare pana la urmatoarea data de colectare.

Confort ridicat in ceea ce priveste colectarea din cauza faptului ca deseurile sunt colectate direct de la gospodariile individuale. Confort redus in ceea ce priveste spatiul necesar din cauza faptului ca pubelele/containerele sunt de obicei amplasate la gospodariile individuale.

Confort mediu in ceea ce priveste colectarea deseurilor din zonele de blocuri din cauza faptului ca deseurile trebuie duse la container, care sar putea afla la o distanta de pana la 100 m. Confort scazut in zonele de case din cauza distantelor lungi care trebuie parcurse pentru a depune deseurile in containere. Confort ridicat in ceea ce priveste spatiul necesar datorita faptului ca aceste containere sunt amplasate la strada, adica in afara locului de producere, existand in general o frecventa ridicata de colectare.

Punctaj confort Optiunea 3 este pe ultimul loc datorita confortului scazut la transferul deseurilor

3 3 3

Probleme (de mediu) ce ar putea sa apara

Probleme previzibile

Daca deseurile municipale sunt scoase la rigola cu mai mult de o ora inainte de colectare, sacii continand deseurile ar putea fi rascoliti si deseurile imprastiate de colectori informali sau de animale.

Administratorul sa discute cu locatarii in ceea ce priveste dispunerea corecta a deseurilor municipale solide.

Roti rupte si containere ruginite dupa o anumita perioada de timp. Acoperite, deseori inchise. Deseuri amplasate langa container.

Punctaj mediu Optiunea 3 se estimeaza ca va implica cele mai mari probleme, astfel se afla pe ultimul loc.

3 3 1

Costul

Investitii vehicule de colectare

Presupunand o frecventa de colectare la fiecare doua zile, numarul necesar de vehicule de colectare este de aproximativ 2 pana la 3 ori mai mare decat in cazul frecventei de colectare de o data pe saptamana

Cu mult mai mic decat pentru optiunea1 datorita frecventei mai reduse de colectare

Cu mult mai mic decat pentru optiunea 1 si mai mic decat pentru optiunea 2 datorita unei frecvente de colectare mai reduse (in comparatie cu optiunea 1) si un numar mai mic de puncte de incarcare in comparatie cu optiunea 2



21

Investitii saci / containere

Investitie numai in ceea ce priveste sacii, sau in cazul in care sacii vor fi procurati de generatorii de deseuri, nu sunt necesare costuri pentru achizitionarea sacilor.

Investitie 25-35 €/pubela; Costurile vor fi suportate de sistemul de colectare.

Investitie 225 €/ container de plastic (1100l) si 350 €/ container de metal (1100l). Costurile vor fi suportate de sistemul de colectare.

Costuri exploatare (inclusiv CAPEX)

Cele mai ridicate costuri de exploatare din cauza frecventei ridicate de colectare

Costuri de exploatare de aproximativ 50 pana la 70 % din costurile pentru optiunea 1

Costuri de exploatare de aproximativ 70 pana la 90 % din costurile pentru optiunea 2

Punctaj costuri 1 2 3

Oportunitate pentru zonele de case

1. Zona urbana:

1.1 Blocuri Acest sistem de colectare nu este aplicabil in cazul blocurilor, pentru ca nu exista spatiul necesar pentru amplasarea sacilor. Daca deseurile municipale sunt scoase la rigola cu mai mult de o ora inainte de colectare, sacii continand deseurile ar putea fi rascoliti si deseurile imprastiate de colectori informali sau de animale.

Acest sistem de colectare poate fi aplicat in cazul blocurilor, din moment ce spatiul necesar pentru amplasarea pubelelor/containerelor este disponibil numai in spatiile previzionate pentru punctele de colectare a deseurilor.

Acest sistem de colectare nu este aplicabil in cazul tuturor blocurilor, pentru ca nu este disponibil spatiul necesar pentru amplasarea pubelei/container corespunzatoare fiecarui apartament.

1.2 Case Acest sistem este aplicabil in cazul caselor. Daca deseurile municipale sunt scoase la rigola cu mai mult de o ora inainte de colectare, sacii continand deseurile ar putea fi rascoliti si deseurile imprastiate de colectori informali sau de animale.

Acest sistem de colectare este foarte potrivit in cazul caselor pentru ca exista suficient spatiu pentru amplasarea pubelei in fiecare casa. Pubela va fi amplasata in afara casei numai spre a fi colectate deseurile.

Acest sistem nu poate fi aplicat in cazul caselor pentru ca un container de aproximativ 1,1 m³ va deservi in jur de 30 case, ceea ce inseamna o distanta mare de parcurs pana la container.

2. Zona rurala Acest sistem de colectare este aplicabil in zona rurala. Daca deseurile municipale sunt scoase la rigola cu mai mult de o ora inainte de colectare, sacii continand deseurile ar putea fi rascoliti si deseurile imprastiate de colectori informali sau de animale.

Acest sistem de colectare este aplicabil in unele zone rurale in care strazile dintre case sunt potrivite pentru autogunoiere. Pe perioada de iarna este dificil pentru aceste autogunoiere sa intre pe aceste strazi. De asemenea, acest sistem va implica costuri ridicate pentru ca, cantitatea de deseuri generata de fiecare casa este foarte mica (0,4 kg/cap loc. si an).

Acest sistem de colectare este potrivit pentru zonele rurale, pentru ca, containerul de 1,1 m³ ar putea fi amplasat in apropierea strazii principale/a drumului principal iar autogunoiera ar putea goli containerul in scurt timp reducand astfel costurile de colectare din aceste zone cu venituri reduse.

Punctaj oportunitate

1 3 2

Total punctaj 1,4 2,5 2,4



22

A fost creat un sistem de punctare cu urmatoarea pondere: 1. Costul 50 %; 2. Aspecte tehnice 20 %; 3. Aspecte sociale si de acceptare 10 %; 4. Probleme (de mediu) care ar putea sa apara 10 %; 5. Oportunitate 10 %.

Potrivit situatiei existente in judet si analizei evaluarii de mai sus, pentru acest judet sunt recomandate Optiunea 2 (sistem de colectare din poarta in poarta, pubele si containere) si Optiunea 3 (sistem de colectare stradala).

• Evaluarea optiunilor tehnice privind transferul deseurilor

O statie de transfer este viabila atunci cand costurile pentru transportul deseurilor municipale solide la statia de tratare pot fi reduse in comparatie cu transportul direct printr-un camion de colectare. Organizatia Mondiala pentru Sanatate are o regula simpla, care permite evaluarea intiala, pentru determinarea viabilitatii unei statii de transfer: „In functie de vehiculul de colectare, un drum dus-intors de o ora dupa colectare face transportul direct mai economic. Daca e nevoie de drumuri mai lungi, transferul, incarcarea si transportul la vrac pot fi mai avantajoase.„ La efectuarea unei evaluari a statiei de transfer pentru deseuri municipale solide, urmatorii parametri trebuie avuti in vedere:

►Tipul statiei de transfer; ►Capacitatea statiei de transfer; ►Locatia statiei de transfer si reducerea efectiva a distantei de transport a vehicului;

Statiile de transfer pot fi:

• Statii deschise, daca statia de transfer este amplasata departe de zonele populate si emisia de mirosuri nu reprezinta o problema,

• Zona de transfer ar putea fi dotata cu acoperis pentru a avea conditii potrivite de munca in caz de ploaie sau

• Zona de transfer ar putea fi in interiorul unei constructii fiind nevoie de un sistem de ventilatie si de tratare a mirosurilor. Aceasta optiune este de obicei utilizata in cazul statiilor de transfer construite in zonele dens populate.

In principiu, exista doua optiuni principale privind statiile de transfer:

Optiunea 1: Transferul deseurilor municipale solide utilizand containere sau semi-remorca cu containere deschise.

Optiunea 2: Transferul deseurilor municipale solide utilizand un sistem de compactare.



23

Tabelul urmator prezinta o comparatie a principalelor criterii ale celor doua tipuri de statie de transfer mentionate mai sus.

Tabel 1.10. Comparatie intre criteriile principale ale celor doua tipuri de statii de transfer Criterii OPTIUNEA 1: Transfer cu

containere deschise OPTIUNEA 2: Transfer prin statia de compactare

I. ASPECTE TEHNICE

Densitatea deseurilor transportate

150 pana la 300 kg/m³, in medie 200 kg/m³

Pana la 600 kg/m³

Incarcatura medie transportata de un vehicul de transfer

In cazul in care se utilizeaza tractoare cu o remorca de 40 m³ eficienta de incarcare este de 10 t /container

In cazul in care se utilizeaza container de 30-32 m³, eficienta de incarcare este de 18 t/container

Constructie Usor de construit; Mai complicat de construit datorita echipamentelor de compactare.

Stocarea containerelor pe timp de noapte

Nu este posibila stocarea pe timp de noapte a containerelor (doar daca aceste containere sunt acoperite)

Este posibila stocarea pe timp de noapte pentru ca aceste containere sunt de tip inchis.

Flexibilitate in ceea ce Priveste cresterea cantitatilor

Din cand in cand, proiectarea statiei de transfer poate fi usor ajustata la cantitatile primite prin adaugarea de spatii pentru golirea containerelor.

In cazul in care se utilizeaza containere cu compactare, capacitatea statiei de transfer poate fi marita prin daugarea de containere.

Avarii Nicio problema in ceea ce priveste posibile avarii

Daca intreaga statie este avariata, de exemplu din cauza unei pane de curent, nu este posibil transferul

Punctaj 2 2

II COSTUL

Costuri investionale si de exploatare

Pentru o capacitate de 10.000 t – 21 EUR/t Pentru o capacitate de 45.000 t –17,5 EUR/t Aceasta optiune este mai eficienta decat optiunea 2 pentru capacitati mai mici

Pentru o capacitate de 10.000 t/an – 22.5 EUR/t Pentru o capacitate de 45.000 t – 16 EUR/t Aceasta optiune este mai eficienta decat optiunea 1 pentru capacitati mai mari

Punctaj 2 2

III ASPECTE DE MEDIU

Emisii de mirosuri Emisii de mirosuri in timpul Transfefului Emisii de mirosuri in timpul transportului.

Mai putine emisii de mirosuri in timpul transportului in comparatie cu optiunea 1 pentru ca aceste containere sunt de tip inchis. Nu exista emisii de mirosuri in timpul transportului.

Punctaj 1 2

Avand in vedere rezultatele evaluarii de mai sus a optiunilor tehnice, selectia tipului cel mai fezabil de statie de transfer este diferita in functie de cantitatile de deseuri care trebuie transferate si distanta de la statia de transfer la asezarile omenesti.



24

Pentru cantitati mai mari de deseuri sau distante mai mari se recomanda transferul cu compactare (optiunea 2). Petru realizarea transportului si transferului de deseuri din zonele de generare catre depozitul de deseuri cat mai eficient sa ajuns la concluziia de a imparti judetul in 4 zone de colectare . Suprafata judetului este impartita in patru zone de colectare acest lucru rezultand daorita:

• Reliefului

• Informatiilor furnizate de catre operatori de salubritate referitoare la cantitatiile de deseuri generate pe raza judelui

• Costurilor de transfer a deseurilor dintro zona in alta

• Suprafetelor terenurilor puse la dispozitie de administratia publica locala pentru realizarea de statii de trasfer si depozit

Se impune in consecinta realizarea a trei statii de transfer in judetul Maramures: una in Targu Lapus (pentru partea de sud), una in Moisei (pentru partea de est si nord-est) si Sighetu Marmatiei (pentru partea de nord).

• Evaluarea optiunilor tehnice privind sortarea deseurilor reciclabile

Sortarea fractiilor de deseuri municipale colectate separat este o practica raspandita in Uniunea Europeana. Acest proces s-a dovedit a fi cea mai buna practica pentru atingerea tintelor de reciclare/valorificare privind deseurile de ambalaje. Tehnicile folosite in statiile de sortare a deseurilor reciclabile sunt foarte variate. Exista sortare semi-automata, in care sortarea manuala are o pondere foarte mare pana la sortarea automatizata. Tendinta generala este de a inlocui sortarea manuala cu sortarea automatizata. La ora actuala exista numai cateva statii de sortare automatizate.

• Statii de sortare semi automata (separarea materialelor reciclabile colectate) Tehnologia utilizata consta in general in separarea manuala a deseurilor, urmata apoi de balotare si transferul deseurilor catre reciclatori. Centrele de sortare manuala necesita echipamente simple (benzi transportoare, palnii de alimentare), un hangar incalzit si containere pentru stocarea fractiilor sortate de deseuri ce urmeaza a fi vandute, presate si cantarite in prima faza.

• Statii de sortare automate (separarea materialelor reciclabile colectate) Statiile de sortare automate sunt statii automatizate care utilizeaza echipamente ce realizeaza separarea mecanicaa a materialelor ca urmare a proprietatilor diferite ale acestora. Aceste statii prezinta avantajul ca separarea mecanica este mai performanta si in cazul unor materiale se poate atinge o sortare mai buna. Un bun exemplu il reprezinta sticlele de plastic care pot fi sortate pe diferite tipuri de polimeri. In general, cu cat sortarea este de calitate mai mare, cu atat creste pretul materialelor reciclate

• Statii de sortare pentru deseuri colectate in amestec La cealalta extrema se afla instalatia de sortare pentru deseurile colectate in amestec. Acest sistem nu necesita aportul gospodariilor, nici colectare separata sau pubele pentru colectare



25

separata. Insa, in practica, sistemul prezinta multe dezavantaje: capacitatea proiectata a statiei va fi mult mai mare, crescand astfel si investitiile necesare.

► deseurile reciclabile sunt amestecate cu deseuri putrescibile, degradand multe fractii reciclabile,

► este mai dificila separarea ulterioara a fractiilor, ► instalatia poate emana mirosuri neplacute, ► sistemul automat de sortare nu functioneaza intotdeauna la parametrii normali si are

nevoie de investitii majore. In consecinta, multe centre de sortare se axeaza pe reciclarea uscata a deseurilor si tipul de sortare prezentat mai sus. Pentru ca sortarea manuala a deseurilor municipale colectate in amestec este insalubra, neplacuta si periculoasa pentru personal, aceasta tehnologie nu poate fi recomandata pentru judet si nu va fi luata in considerare in evaluarea optiunilor. Evaluarea diferitelor optiuni prezentate mai sus este realizata in detaliu mai jos. Criteriile folosite in evaluare sunt:

- Aspecte tehnice; - Aspecte sociale; - Aspecte de mediu; - Costul.

Tabelul de mai jos prezinta evaluarea optiunilor discutate mai sus, din punct de vedere al tehnologiei aplicate, calitatea materialelor si a costului.

Tabel 1.11. Evaluarea optiunilor tehnice privind sortarea deseurilor Criterii Optiunea 1: Statii de

sortare semi automata Optiunea 2: Statii de sortare automatizata

Aspecte tehnice

Sistem Instalatii simple echipate cu o banda transportoare pe care trec materialele si sunt sortate semi automat.

Statii automatizate care folosesc echipamente pentru separarea mecanica a materialelor prin exploatarea diferentelor dintre materialele reciclabile in ceea ce priveste proprietatile acestora.

Flexibilitatea statiei Sortarea semi automata este mai flexibila in ceea ce priveste tipul de materiale care pot fi sortate, modificarile necesitand instiintarea operatorilor asupra faptului ca se realizeaza sortarea unui anumit tip de material.

Statiile de sortare automate nu sunt flexibile in ceea ce priveste tipurile de materiale care pot fi sortate. Modificarea tipurilor de materiale sortate necesita costuri investitionale suplimentare

Calitatea materialelor sortate

Calitatea produsului rezultat in urma sortarii semi automatizate este aceeasi ca si in cazul sortarii automatizate.

Separarea mecanica este mai consistenta si in cazul unor materiale se poate atinge o sortare mai buna. Un bun exemplu il reprezinta sticlele de plastic care pot fi sortate pe diferite tipuri de polimeri

Punctaj

2 1



26

Costuri In ceea ce priveste investitiile, pentru centrele de sortare semi automatizate este nevoie de echipamente simple (benzi transportoare, palnii de alimentare), un hangar incalzit si pubele pentru stocarea fractiilor sortate de deseuri ce urmeaza a fi vandute, presarea si cantarite in prima faza. Costuri de exploatare: 50-100 €/t (Veniturile rezultate din materialele reciclabile nu sunt incluse, pentru ca acestea depind de zona si de piata de material).

Investitiile de capital pentru aceste statii sunt mult mai mari decat pentru statiile de sortare manuala, astfel incat nu sunt rentabile in cazul unor capacitati mici de sortare. Costuri de exploatare: 230- 300 €/t (Veniturile rezultate din materialele reciclabile nu sunt incluse, pentru ca acestea depind de zona si de piata de material).

Punctaj 2 1

Aspecte sociale

Locuri de munca Exista un numar mare de locuri de munca

Exista un numar limitat de locuri de munca

Punctaj 2 1

Aspecte de mediu

Emisii Nu exista diferenta intre cele doua sisteme

Nu exista diferenta intre cele doua sisteme

Punctaj 2 2

Total punctaj (vezi evaluarea de mai jos)

2.0 1.1

Este utilizat un sistem de clasificare cu urmatoarea pondere:

- Costul 50 % - Aspecte tehnice 20 % - Aspecte sociale 20 % - Aspecte de mediu 10 %

Pe baza situatiei existente, pentru fiecare zona deservita de statiile de transfer sa determinat capacitatea necesara pentru sortarea deseurilor colectate separat. Pentru a acoperi cantitatile de deseuri reciclabile din judetul Maramures optiunea tehnica propusa pentru sortarea deseurilor reciclabile colectate separat este constructia a 2 lini de sortare una la Sigetu Marmatie care va deserve partea de Nord si Nord-Est a judetului iar cea de a doua linie de sortare va fi in cadrul CMID Sarbi si va deservi partea de Sud si Sud-Vest a judetului. Pentru calculul capacitatii statiei de sortare trebuie luate in considerare urmatoarele ipoteze:

• In statiile de sortare vor fi sortate deseurile de hartie, carton, metal si plastic colectate separat. Se considera ca sticla colectata separat va fi transportata direct la reciclatori.

• Se considera ca in afara fluxului de deseuri colectate separat de la populatie se va primi un alt flux de materiale reciclabile de la comert, industrie si institutii. Se presupune ca pana la 50% din cantitatea de deseuri de ambalaje generate de grupuri industriale va fi trimisa la statia de sortare iar restul cantitatii de ambalaje va fi transportat direct la companiile reciclatoare.



27

Se recomanda utilizarea a doua pubele separate, una pentru hartie/carton si una pentru plastic/metale. Colectarea deseurilor de plastic si metal in aceeasi pubela nu va influenta calitatea plasticului sau a metalului.

• Evaluarea optiunilor tehnice privind tratarea deseurilor biodegradabile

In principiu, exista doua tehnici pentru producerea de compost din deseurile biodegradabile:

►Compostarea; ►Fermentarea anaeroba (FA) (nepotrivita pentru deseuri verzi).

Compostarea este realizata in general sub forma de: ►Compostare in aer liber (potrivita numai pentru deseuri verzi) si ►Compostare in spatii inchise cu maturare deschisa (necesara pentru deseurile alimentare si din servicii de catering).

De obicei, si pentru fermentarea anaeroba (FA) este nevoie de spatiu pentru maturarea deschisa. In cele ce urmeaza se prezinta o comparatie intre cele doua tehnici de compostare (in aer liber si in spattii inchise) si fermentarea anaeroba. Evaluarea diferitelor optiuni prezentate mai sus este realizata mai jos in detaliu. Punctajul se acorda de la 1 la 5 iar criteriile de evaluare sunt dupa cum urmeaza: Criteriile de evaluare sunt dupa cum urmeaza:

- Aspecte tehnice; - Referinte; - Costul; - Aspecte de mediu.

Tabel 1.12. Comparatie intre tehnicile de compostare si fermentare anaeroba

Parametri Optiunea 1: Compostare in aer liber

Optiunea 2: Compostare in spatii inchise

Optiunea 3: Fermentare anaeroba

Descriere Procesul de compostare se bazeaza pe omogenizarea si amestecarea deseurilor urmate de aerare si deseori irigare. Timp de compostare: 4-6 luni in functie de conditiile de clima, structura gramezii si frecventa de intoarcere..

Statiile inchise elimina mirosurile prin colectarea si tratarea emisiilor gazoase, in special in faza de compostare intensiva (in primele 4 saptamani). Faza de maturitate se atinge de obicei in zone de spatii deschise. Procesul de fermentare necesita aproximativ 2 luni de aerare fortata si intoarcerea continua a gramezilor.

Fermentarea anaeroba este metoda de tratare biologica utilizata pentru valorificarea atat a elementelor fertilizate cat si a energiei continute de deseurile biodegradabile. Acest proces genereaza biogaz cu un continut ridicat de metan (55-70 %), o fractie lichida cu un continut ridicat de fertilizatori si o fractie fibroasa. Timp de descompunere: 1 – 3 saptamani FA + 8 pana la 12 saptamani maturare, in functie de compostul necesar



28

Aspecte tehnice

Tipuri potrivite de deseuri

Orice deseuri biodegradabile in stare solida (deseuri verzi, deseuri alimentare, deseuri din piete, deseuri din activitatile de catering)

Orice deseuri biodegradabile in stare solida (deseuri verzi, deseuri alimentare, deseuri din piete, deseuri din activitatile de catering)

Deseuri biodegradabile solide si lichide (deseuri alimentare, deseuri din piete, deseuri din activitatile de catering) cu exceptia deseurilor verzi

Cerinte tehnice si complexitatea statiei

Minime Maxime Maxime

Proliferarea microorganismelor

Rapida (microorganisme aerobe)

Rapida (microorganisme aerobe)

Inceata (bacterii aerobe ce genereaza metan)

Sensibilitate in ceea ce priveste conditiile de mediu

Scazuta Ridicata Ridicata sensibilitate la temperatura, pH si modificari ale compozitiei deseurilor

Timp de descompunere

Compostare aeroba in aer liber. Timp de compostare: 4-6 luni in functie de conditiile de clima, structura gramezii si frecventa de intoarcere

Aproximativ12 saptamani 1 – 3 saptamani FA + 8 – 12 saptamani maturare, in functie de tipul de compost necesar

Produse Compost Compost ►Compost ►Biogaz (50-70% metan, 30-50% CO2)

Punctaj Compstarea in aer liber include cerinte tehnice minime. Fermentarea este mai sensibila in ceea ce priveste activitatile microbiologice

5 4 3

Aspecte de mediu

Emisii Emisii de mirosuri necontrolate

CO2, vapori Emisiile de mirosuri sunt bio-filtrate

Gaze de ardere din gaze de motor

Cerinte amplasament

Instalare la o distanta potrivita de zonele de locuit, cu exceptia celor pentru deseuri verzi

Pot fi amplasate in apropierea zonelor de locuit

Pot fi amplasate in apropierea zonelor de locuit

Punctaj Se estimeaza ca fermentarea anaeroba va genera cele mai putine emisii, urmata de tehnologia de compostare in spatii inchise

1 5 5

Referinte

Referinte Cea mai raspandita tehnologie de compoastare la nivel mondial

Aproximativ 300 in Europa Aproximativ 80 in Europa, multe functioneaza ca statii mici si cu cofermentare namol de la statii de epurare

Punctaj 5 4 3

Costul

Costuri tratare 25 – 40 €/t 40 – 60 €/t 70 – 100 €/t

Punctaj 5 4 3

Total punctaj 4 4,24 3.5



29

Este utilizat un sistem de clasificare cu urmatoarea pondere: - Costul 50 % - Aspecte tehnice 20 % - Aspecte de mediu 20 % - Referinte 10 %

Majoritatea statiilor sunt construite ca statii de compostare, insa din punctul de vedere al protectiei mediului ar trebui folosita fermentarea anaeroba avand in vedere ca utilizeaza, de asemenea, si continutul de energie al deseurilor biodegradabile. Motivul pentru care se prefera compostarea este sensibilitatea mare la schimbari a conditiilor de procesare in cazul fermentarii anaerobe care inca nu pot fi controlate in totalitate cand se opereaza cu deseuri biodegradabile sau deseuri in amestec. Daca unul dintre bazinele de fermentare pentru fermentarea anaeroba se strica, acesta trebuie de obicei golit si reinceput procesul. Din moment ce sunt implicate microorganisme, poate dura intre 1-2 saptamani sa se atinga din nou conditiile normale de operare. Fermentarea anaeroba, o posibila alternativa pentru tratarea biologica a deseurilor mixte, nu este inca suficient de stabila in ceea ce priveste operarea si poate cauza diferite probleme in timpul operarii. Astfel, nu se recomanda ca fermentarea anaeroba sa fie una din componentele principale ale sistemului de gestionare a deseurilor din judet. In plus, investitiile si costurile de exploatare in cazul fermentarii anaerobe sunt mult mai mari decat in cazul compostarii. Astfel, se recomanda utilizarea compostarii in spatii deschise. Doar in cazul in care amplasamentul statiei de compost este foarte aproape de zone locuite trebuie realizata compostarea in spatiu inchis. Compostarea se va face la CMID Sarbi.

1.9. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea / amenajarea teritoriala in zona amplasamentelor Proiectul se va implementa pe teritoriul judetului Maramures si nu contravine prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului. Reglementarile privind planificarea si amenajarea teritoriului pentru proiect sunt cuprinse in

certificatele de urbanism emise de Consiliul Judetean Maramures.



30

Cap. 2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Descrierea proceselor tehnologice

2.1.1. Centrul de management integrat al deseurilor (CMID) Terenul este situat in judetul Maramures, comuna Farcasa, satul Sarbi, identificat prin plan de situatie anexat, in temeiul reglementarilor Documentatiei de Urbanism, faza Studiu de Fezabilitate/ Documentatie de avizare a lucrarilor de interventie, documentatii conform PUG aprobat prin Hotararea Consiliului Local Farcasa nr. 9/2008 si C.F. nr. 50385 din 22.03.2011, nr. Cad. 50385. Regimul juridic: terenul se situeaza in teritoriul administrativ al comunei Farcasa. Dreptul de proprietate: publica – situarea in domeniul public al comunei Farcasa, in administrarea Consiliului Judetean Maramures. Regimul economic: folosinta actuala: teren neproductiv (pasune 167631 mp, neproductiv 83380 mp, conform C.F. nr. 50385) destinatia stabilita prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate: zona constructii aferente lucrarilor tehnico-edilitare. Regimul tehnic: retele electrice, gaze naturale, apa, canalizare. Suprafata teren = 251 011 mp (din acte) Suprafata teren = 251 011 mp (masurata), conf. C.F. nr. 50385 Suprafata aferenta CMID conform HCL nr. 87/2010 = 200 000 mp Situatia existenta: Amplasamentul se afla la Nordul comunei Farcasa si la Nord-Vestul satului Sarbi. Un drum agricol, ce va fi betonat, pentru a putea fi practicabil pentru trafic greu, va constitui calea de acces spre parcela. Acesta face legatura spre Sud-Est cu DJ 108 A. Acest drum de racord nu constituie parte integranta din acest proiect, fiind sub administratia Consiliului Judetean. Terenul este viran, prezentand o forma negativa de relief, ingusta si alungita, cu panta in descrestere in aval, amonte putem considera zona din Sud-Vest, iar aval spre Nord-Est. Diferenta de nivel este de 70 m pe o lungime de aproximativ 1 km. Situatia propusa: Obiectivul principal al investitiei este de a implementa un Centrul de Management Integrat al Deseurilor, ce va include: celule de depozitare ecologice, linie de sortare, compostare. CMID propus va deservi judetul pentru o perioada de 30 ani iar prima celula va ajunge la capacitate maxima de depozitare in 8 ani. Centrul de Management Integrat al Deseurilor, ce va include: celule ecologice de depozitare, linie de sortare, compostare. Principalele operatii de tratare/valorificare a deseurilor municipale sunt:

- Sortarea si valorificarea deseurilor reciclabile - Compostarea deseurilor biodegradabile - Depozitare finala.



31

Principalele zone administrative si de control ale centrului de management integrat al deseurilor: 1.Punct control acces amplasament 2.Spatii administrative 3.Zona intretinere utilaje 4.Statie sortare deseuri reciclabile 5. Statie sortare deseuri umede si deseuri provenite din parcuri, gradini si piete 6. Celule biostabilizare 7. Platforma brazde maturare 8. Hala sortare compost 9. Celule depozitare

Facilitati centru de management integrat: - Platforma betonata: deseurile vor fi transportate containerizat de la statiile de transfer si

sortare si cu autospeciale de colectare din zona deservita. Dupa transportul deseurilor in centrul de management, acestea vor fi descarcate pe o platforma de receptie. Deseurile descarcate vor fi vizual verificate de catre un operator pentru a vedea daca compozitia acestora difera de cea uzuala. Atat zonele de manevra, cat si platformele de descarcare trebuie sa fie betonate, fiind concepute pentru trafic greu. Sunt dotate cu echipamente corespunzatoare pentru curatare.

- Cantar - determinarea cantitatilor de deseuri receptionate si identificarea sursei de provenienta. Va fi instalat la poarta de intrare. Capacitatea indicativa va fi de 60 t si marimea sa de aproximativ 35 m². Va fi echipat cu un terminal extern de cantarire pentru inregistrarea tuturor datelor si informatiilor necesare. Cantarul va fi controlat utilizand un sistem PC dotat cu software pentru activitatea de cantarire, baza de date pentru inregistrarea, editarea datelor, tiparirea rapoartelor si a bonurilor de cantarire. Calculatorul electronic va fi instalat in cladirea control acces.

- Platforma spalare roti - amplasata in zona de acces, folosita pentru spalarea rotilor utilajelor la iesirea din centru de management al deseurilor; rampa impermeabilizata, astfel incat sa se asigure evacuarea controlata a apelor catre sistemele de neutralizare a acestora (separator de hidrocarburi), dotata cu dispozitive de spalare cu apa sub presiune

- Platforma generator - Platforma dotari PSI – se vor lua masuri pentru eliminarea risculi de incendiu si explozii prin

rezerva de apa pentru stingerea incendiilor si existenta unui pichet PSI. - Reteaua de incendiu si spalare se va alimenta dintr-un rezervor care inmagazineaza

rezerva de incendiu. Este o constructie rectangulara, semiingropata, cu pereti si radier din beton armat. Rezervorul pentru incendiu este alimentat din bazinul de retentie ape pluviale.

- Platforma spalare utilaje - este o constructie utilizata pentru curatirea utilajelor folosite in incinta depozitului si a vehiculelor de transport a deseurilor la iesirea acestora din zona de depozitare; va fi amplasata in vecinatatea atelierului auto, va fi impermeabilizata, astfel incat sa asigure evacuarea controlata a apelor catre sistemele de neutralizare a acestora (separator de hidrocarburi). Spalarea utilajelor si vehiculelor de transpost a deseurilor va fi facuta utilizand echipament de spalare cu inalta presiune.

- Zona depozitare containere - Parcare utilaje, platforma asteptare - este folosita in momentul unei avarii, pentru

stationarea utilajelor - Platforma statie mobila pentru alimentarea cu combustibil – va reprezenta sursa locala de

alimentare cu combustibil pentru utilajele si vehiculele cae deservesc activitatea de transport, compactarea si depozitarea deseurilor din incinta CMID. Platforma va include un



32

rezervor de depozitare a combustibilului, o platforma betonata, pompe de carburant, un sistem de stingere si prevenire a incendiilor.

- Separator hidrocarburi - retine hidrocarburile, uleiurile minerale si decanteaza materiile solide continute in apele de scurgere pluviale, va fi amplasat in zona spatiului verde, fiind o constructie compacta, va fi realizat din otel, protejat prin vopsea speciala, avand inclusa trapa pentru sedimente si filtru coalescent.

- Bazin pentru retentia apelor pluviale - din separatorul de hidrocarburi, apa pluviala intra in bazinul de retentie, care este o constructie ingropata, realizata din beton armat. Apa intra in bazin printr-o conducta de PVC KG. In capatul aval al bazinului se afla camera de vane.

- Bazin retentie levigat - la iesirea din Celula nr. 1 de depozitare s-a prevazut un camin echipat cu o vana cu actionare electrica, dupa acest camin se amplaseaza statia de pompare levigat care duce levigatul in bazinul de retentie levigat.

- Statie de epurare levigat – este o constructie modulara si containerizata, care functioneaza pe principiul osmozei inverse.

- Sistem de iluminat exterior – stalpi de iluminat exterior cu unul sau doua brate, cu h= 8 m, amplasati perimetral, la o distanta de aproximativ 25 m

- Sistemul de canalizare menajera se compune din tuburi de canalizare PVC KG, camine de vizitare din beton si o ministatie de epurare. Apele rezultate de la grupurile sanitare se vor trece prin ministatia de epurare, apele rezultate sunt considerate conventional curate si vor fi conduse in bazinul de retentie ape pluviale. Pentru ridicarea cotei de canalizare, se va prevedea o statie de pompare ape menajere. Statie pompare ape menajere este o constructie din polietilena, subterana. Apa menajera intra la cota radier. Statia este prevazuta cu un gratar des si o pompa.

- Apele pluviale rezultate de pe zonele betonate trecute prin separatorul de hidrocarburi si stocate in bazinul de retentie vor fi consumate pentru spalarea platformelor din incinta si udarea spatiilor verzi.

Tabel 2.1. Bilant teritorial – Centru de management integrat al deseurilor

Nr. Crt.

Denumire Suprafata (mp)

Parcela amplasament conform CF nr. 50385 251 010,77

Parcela aferenta CMID conform HCL nr. 87/2010 200 000,00

2 Celule depozit 125 965,84

2.1 Celula 1 31 428,03 (cu taluz)

26 123,57

2.2 Celula 2 31 271,01 (cu taluz)

2.3 Celula 3 30 817,82 (cu taluz)

2.4 Celula 4 32 448,98 (cu taluz)

3 Platforma betonata 24 845,85

CMDI - facilitati


2 Circulatii 21 852,06

3 Spatii verzi 17 510,12

4 Constructii 7 635,00

5 Rigole si constructii edilitare 2 191,13



33

Facilitati

1 Control acces si cabina portar 40

2 Cantar 60

3 Parcare personal 250

4 Cladire administrativa si centrala termica 265

5 Platforma spalare roti 30

6 Atelier auto 480

7 Platforma generator 200

8 Punct trafo 48

9 Platforma dotari P.S.I. 30

10 Platforma spalare utilaje 400

11 Zona depozitare containere 780

12 Parcare utilaje, platforma de asteptare 706

13 Platforma statie mobila pentru alimentarea cu combustibil

95

14 Zona primire deseuri reciclabile 295

15 Statie sortare deseuri reciclabile 950

16 Zona depozitare deseuri reciclabile 310

17 Zona primire deseuri umede 160

18 Zona primire deseuri provenite din parcuri, gradini si piete

115

19 Statie sortare deseuri umede 1190

20 Zona depozitare deseuri umede 170

21 Zona depozitare deseuri provenite din parcuri, gradini si piete

120

22 Celule biostabilizare 1920

23 Celule biostabilizare deseuri provenite din parcuri, gradini si piete

960

24 Platforma maturare compost 1620

25 Platforma maturare compost – deseuri parcuri, gradini si piete

630

26 Hala sortare compost 1125

27 Separator hidrocarburi 25

28 Bazin retentie ape pluviale 125

29 Statie pompare ape menajere 5

30 Ministatie epupare ape 7

31 Statie epurare levigat 48

32 Bazin rezerva incendiu 33

33 Alimentare cu apa 85

P.O.T. (calculat fara zona depozitare)=3,82%

P.O.T. (calculat cu zona depozitare)=62,98%

C.U.T. (calculat fara zona depozitare)= 0.038

C.U.T. (calculat cu zona depozitare)= 0.63



34

Celulele de depozitare deseuri Celulele au urmatoarele capacitati de depozitare: CELULA 1

Suprafata baza= 26 123,57 m2

Cota de nivel baza celula 1=+256,42 m fata de cota de referinta (nivelul marii)

Suprafata celula 1 cu taluz= 31 428,03 m2 (12,52% din parcela)

Volum total = 452 153,21 m3 deseuri

Dimensiuni celula 1

Lungime= 207,25 m

Latime=140,82 m

Inaltime dupa inchidere = 27,33 m

Sistematizare

- Sapatura: 25 296,45 mc + 54 739,4 mc = 80 036,29 m3. - Umplutura: 129 903,67 m3

CELULA 2

Suprafata celula 2 cu taluz = 31 271,01 m2 (12,46% din parcela)

Volum total = 495 171,00 m3

CELULA 3


Volum total = 410 487,75 m3

CELULA 4


Volum total = 515 545,35 m3.

Capacitate totala depozit celule = 1.873.357,31m3

Deseurile ce urmeaza a fi eliminate la depozitul Sarbi sunt considerate a avea o densitate pe amplasament de 0,8 t/m3 (Normativul Tehnic privind Depozitele de Deseuri, 26 Noiembrie 2004) dupa diferite etape de pretratare. Baza depozitului Conform HG 349/2005 si Ordinul 757/2004, Normativul Tehnic cu privire la depozitarea deseurilor si, de asemenea, a legislatiei europene pentru depozitarea deseurilor nepericuloase este necesar sa fie asigurate urmatoarele conditii si elemente constructive:



35

Sursa: RAPORT DE MEDIU - 2010 - Depozitul zonal conform pentru deseuri nepericuloase – Slobozia

Fig. 2.1. Sectiune transversala printr-o celula de depozitare deseuri

1 – teren natural; 9 – sistem colectare levigat; 2 – strat de argila compactata; 10 – sistem colectare biogaz; 3 – geomembrana PEHD; 11 – statie pompare levigat; 4 – geotextil filtrant/de protectie; 12 – bazin levigat; 5 – strat filtrant de pietris; 13 – statie tratare levigat; 6 – geotextil filtrant/de protectie; 14 – put monitorizare ape subterane; 7 – nisip; 15 – cantar – bascula; 8 – corpul depozitului (deseuri); 16 – utilaje manipulare deseuri. Pentru impermeabilizarea celulei se vor folosi urmatoarele straturi incepand de la partea inferioara: o bariera naturala, un strat de impermeabilizare, respectiv un strat de drenaj. In zona tubului de drenaj, tehnologia implica straturi suplimentare.

• Bariera naturala are urmatoarele caracteristici: kg1.10-7 ≥ m/s D ≥ 95%

• Stratul de impermeabilizare este compus din: 3x25cm impermeabilizare minerala (compactat la Dpr ≥ 92% kf ≤ 1.10-9 m/s porozitate ≤ 5%), iar peste aceasta se pune o Folie ≥ 2.0 mm PEHD care trebuie sudata continuu

• In zona tubului de drenaj se toarna sub acesta un Strat din nisip si bentonita si peste aceasta o Folie izolanta PEHD grosime≥1 mm. Deasupra stratului de impermeabilizare se pune Geotextil protectie folie G ≥ 1000 gr/m².

• Stratul de drenaj este compus din: pietris 16/32, Carbonat de calciu<30%, d ≥ 50 cm, Criblura sau pietris granulat spalat; deasupra Geotextil de separaratie – permeabil. Peste stratul de impermeabilizare se pot amplasa deseuri.



36

Fig. 2.2. Sistemul de impermeabilizare

Sistemul de drenare si colectare levigat depozit: Pentru preluarea apei de levigat este prevazut un sistem de drenaj, ce se va executa pe intreaga suprafata a depozitului. Sistemul de drenaj al levigatului consta din :

• Conductele de drenaj, care sunt inglobate intr-un strat drenant cu granulatie 16-32 mm, realizat din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu < de 30% si cu grosimea d≥50 cm.

• Stratul drenant este dispus peste geotextilul de protectie folie G ≥1000 gr/m2, avand pantele de 3% catre conducta de drenaj ;

• Separarea stratului drenant de deseurile depozitate se realizeaza cu ajutorul unui geotextil de separatie care va avea permeabilitate ridicata.

• In zona conductelor de drenaj grosimea stratului drenant este de minim 50 cm.

Conductele de drenaj vor avea urmatoarele caracteristici: • diametrul exterior 250 mm ; • polietilena de inalta densitate PN 10, PE 100 ; • fante amplasate perpendicular pe generatoarea conductei fara bavuri ; • panta de amplasare va fi de 1% in lungul generatoarei conductei, catre conducta colectoare;

• amplasare in interiorul celulei de depozit, in zona stratului drenant. • In exteriorul stratului drenant (celulei de depozit ), conductele de drenaj se continua cu

conducte de polietilena de inalta densitate fara fante, pana in partea superioara a digului



37

pentru a se putea realiza intretinerea prin spalare periodica sau pentru a se desfunda conductele de drenaj.

• Conductele fara fante din partea superioara a digului vor fi prevazute la capat cu flanse oarbe, care vor fi indepartate numai pentru operatiile de spalare a acestora.

• In cadrul celulei de depozit nr. 1 sunt amplasate 16 conducte de drenaj amplasate echidistant.

• Conductele de drenaj se pot conecta intre ele prin sudura cap la cap sau cu ajutorul mansoanelor electrosudabile.

• Conductele de drenaj din cadrul celulei nr.l de depozit, se descarca in colectorul principal central care are diametrul exterior 300 mm.

• Conectarea acestora se face in cadrul caminelor de conectare si spalare, prevazute fiecare cu o vana de izolare de PEID DN 250 mm.

• Conducta de colectare va avea urmatoarele caracteristici: material din polietilena de inalta densitate, panta de 1% catre caminul de vane levigat.

• Dupa caminul de vane se amplaseaza statia de pompare levigat, care pompeaza levigatul spre bazinul de retentie levigat.

• Capacitatea utila a bazinul de retentie a levigatului este 150 mc si este o constructie din beton, amplasata ingropat.

• Dupa bazinul de retentie a levigatului se amplaseaza statia de epurare a levigatului, cu capacitatea de 112 mc/zi.

Calitatea efluentilor tratati pentru evacuarea in apele de suprafata vor respecta prevederile HG 188/2002 si Anexa 3 din NTPA – 001/2002.

Statia de epurare levigat Se va procura o statie de epurare modulara containerizata, care functioneaza pe principiul osmozei inverse cu capacitatea de max. 112 mc/zi. Levigatul tratat va avea caracteristicile conform NTPA 001/2005. Statia va fi modulara, astfel incat volumul ce urmeaza a fi tratat sa poata fi marit sau micsorat, daca se va dovedi necesar. Statia de epurare modulara, foloseste procedeul osmozei inverse, avand la baza principiul epurarii prin membrane. Acesta este un procedeu fizic de tratare a apelor uzate si nu unul fizico-chimic. Statia de epurare cu capacitatea de 112 mc/zi si este formata din doua containere prefabricate. Unul are dimensiunile in plan de 12192 x 2438 mm si celalalt de 6096 x 2438 mm. Acestea sunt montate pe o platforma din beton armat. In statia de epurare se vor trata toate apele uzate produse in incinta si levigatul produs in depozitul inchis, stocate in rezervorul de egalizare special amenajat, cu capacitatea de 150 mc. Dupa tratare,apele epurate vor fi evacuate prin pompare spre statia de pompare amplasata langa bazinul de ape pluviale unde se vor amesteca cu acestea intr-un distribuitor si apoi vor fi evacuate prin pompare spre receptorul natural al zonei –raul Somes

De mai mult de 10 ani, tehnica osmozei inverse a jucat un rol important in tratarea levigatului. Numai prin intermediul acestui procedeu, toti compusii contaminanti sunt indepartati din levigat. In mod normal, concentratia de poluant este redusa chiar sub valorile standard pentru apa potabila. Folosirea sistemelor cu osmoza inversa pentru tratarea levigatului ofera operatorului avantaje semnificative impotriva metodelor competitorilor, in ceea ce priveste siguranta operarii. Masurand valoarea conductivitatii, metoda care nu este doar simpla, ci si ieftina si foarte sigura, calitatea apei tratate poate fi evaluata online in orice moment, fara a fi necesara mana de lucru.



38

Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in ceea ce priveste tratamentul levigatului, insa arata integritatea membranei. Incorporand aceasta valoare masurata in sistemul de control al statiilor, riscul daunelor asupra mediului, provocate de substantele toxice, este redus la minimum absolut. Expertii considera ca tratamentul levigatului este „cel mai grav caz” de tratament al apelor reziduale. Cu ajutorul sistemelor cu osmoza inversa, se dezvolta o tehnologie simpla si sigura, oferind o solutie simpla la managementul responsabil, in domeniul deseurilor. Statia de epurare este formata din urmatoarele componente :

• Panou de control local

• Sistemul de distributie a curentului de joasa tensiune

• Control procesor

• Panou de control

• Dispozitive de masurare

• Pompa de inalta presiune

• Sectiunea de module cu osmoza inversa cu pompa liniara

• Valvele de control al presiunii

• Tancuri de stocare permeat cu pompa de spalare permeat

• Tancuri de curatare cu pompa de spalare

• Valvele de control pneumatic

• Conducte (materiale de joasa presiune : PVC, materiale de inalta presiune: otel)

• Sistemul de furnizare a aerului sub presiune

• Sistemul de dozare a agentilor de curatare Concentratul rezultat in urma procesului de epurare se recircula prin statia de epurare. Concentratul in exces este distribuit uniform peste depozitul pentru deseuri. Instalatia este proiectata sa functioneze 24 din 24 ore, dar oprirea instalatiei pentru o perioada de timp este posibila fara nicio problema. Pompele liniare furnizeaza viteza necesara curgerii tangentiale peste « pernele » membranare in interiorul modulelor. Eficienta unei pompe liniare este suficienta sa alimenteze numeroase module conectate in serie intr-o unitate. Principiul Osmozei Inverse. Daca doua lichide saline sau poluate sunt separate una de cealalta de o membrana semipermeabila, care permite trecerea doar pentru moleculele mai mari de o dimensiune anume, atunci aceste doua lichide vor tinde sa-si egalizeze concentratiile. Procesul este numit Osmoza. Daca un lichid dintre cele doua ar fi apa sarata si cealalta apa pura, moleculele de apa ar difuza prin membrana catre apa sarata si ar dilua-o pe aceasta. Nivelul lichidului creste (vezi figura de mai jos). Cand acest fenomen are loc, apare o anumita presiune in sistem. Procesul de dilutie se va opri la o anumita valoare a presiunii specifice depinzand de tipul de sare. Aceasta presiune este denumita Presiune Osmotica.



39

Fig. 2.3. Osmoza naturala

Pentru tratarea apelor poluate, acest proces este inversat artificial si denumit Osmoza Inversa (vezi figura de mai jos). Sistemul este supus unei presiuni mai mari decat Presiunea Osmotica, provocand deplasarea moleculelor in directie inversa. Acest fapt inseamna ca moleculele de apa difuzeaza dintr-o zona de concentratie mare (levigat) prin membrana catre o zona de concentratie mai scazuta (permeat). Contaminantii din apa poluata (concentratul) nu pot trece prin membrana si sunt retinuti. Prin modulul special tubular cu discuri, procesul de osmoza inversa are loc prin curgerea apei poluate peste suprafata membranei. Apa poluata este concentrata gradual si parcurge astfel intreaga suprafata a modulului. Contaminantii sunt retinuti de catre membrana, asa numitul « concentrat » fiind recirculat si excesul condus in trasee separate. Apa pura sau permeatul rezultat este deversat catre un rezervor de stocare. Acelasi principiu de operare poate fi folosit pentru desalinarea apei marine, tratarea levigatului sau purificarea apei din sursele terestre.

Fig. 2.4. Osmoza inversa



40

Sistemul de colectare a gazului de depozit Tinand seama de Ordinului Nr. 757 din 26/11/2004, se propune colectarea gazului cu ajutorul unei instalatii de captare, care va cuprinde:

• puturile de extragere a gazului, cuprinzand conducte de drenaj;

• sistemul de colectare si transport al gazului incluzand conducte, sistem de deshidratare si substatie gaz;

• sistem de ardere al gazului.

Fig. 2.5. Schema Sistemului de Colectare a Gazului de Depozit

Puturile pentru extragerea gazului: vor fi pozitionate in mod uniform in masa de deseuri care genereaza gaz. Puturile de gaz se vor amplasa pe cat posibil simetric si la distanta egala intre ele (de cca. 50 m). Puturile se amplaseaza cat mai aproape de caile de circulatie, iar distanta de la puturi pana la limita exterioara a corpului depozitului va fi de 45 m, pentru a cuprinde in zona de aspiratie si marginea depozitului. Puturile de gaz vor fi etanse, pentru a nu permite patrunderea aerului in interior; puturile trebuie sa fie rezistente pentru a suporta tasarea corpului depozitului si, de asemenea, sa poata fi usor reparate si controlate. Putul de gaz este alcatuit dintr-un filtru vertical cu diametrul de 80 cm, pozitionat in interiorul corpului depozitului, realizat din pietris sau criblura, si in care este inglobata conducta de drenaj cu diametrul interior de 200 mm. Dupa inchidere se va evita patrunderea atat a aerului si a apei din precipitatii in corpul depozitului in jurul puturilor de extractie a gazului, cat si emisiile de gaz din stratul de recultivare. La extremitatea superioara a putului de gaz se aplica o conducta etansa peste conducta filtranta. Conducta etansa va avea un capac cu sistem de infiletare, pentru a se asigura controlul conductei filtrante, care se scurteaza periodic, corespunzator tasarilor din corpul depozitului. Capacul este prevazut cu o instalatie pentru prelevarea probelor de gaz si masurarea temperaturii. Fiecare put de extractie a gazului va fi conectat la statia de colectare a gazului prin intermediul unei conducte de captare.



41

Fig. 2.6. Detaliu Put de Gaz

Conductele de captare si transport a gazului de la puturile forate la substatia de gaz sunt din PEID DN 90 PN6, si se instaleaza cu o panta de cel putin 5% fata de statia de colectare a gazului, pentru a se evacua apa provenita din condens in interiorul conductei. Se vor evita acumularile de apa in conductele de captare a gazului. Aceste conducte vor fi prevazute cu sisteme flexibile de conectare la puturile de extractie, la capatul superior definitiv al puturilor si la substatiile de colectare a gazului, pentru a se minimiza deteriorarile prin tasari, forte de presiune, forte de torsiune. Conductele de colectare a gazului vor fi inchise ermetic cu ajutorul unor sisteme de inchidere prin culisare, pentru a se putea efectua reparatii la conducte fara riscul emanatiilor necontrolate de gaz. In cazul defectarii unei conducte de captare a gazului, ea se inlocuieste cu o noua conducta, pentru a se asigura o extractie continua si a se evita efectele negative ale gazului de depozit asupra sanatatii personalului de operare a depozitului. Substatia de colectare a gazului este conectata la sistemul de ardere printr-o conducta principala de eliminare a gazului. Panta acestei conducte principale este de cel putin 0,5% pentru a putea evacua particulele minerale din condensat. Conducta principala este din PEID DN 200 PN6. Conducta se instaleaza la adancimi mai mari decat adancimea de inghet specifica zonei, dar nu la mai putin de 80 cm fata de nivelul terenului. Substatia de colectare a gazului va fi de tip sopron deschis, care va fi compus dintr-o structura de otel galvanizat si plasa de sarma. Substatia este alcatuita din: colector principal otel DN 200 PN10, conducte otel DN 65 PN6, dispozitive de masurare, robineti retinere, unitate de deshidratare. Sopronul va fi acoperit cu o invelitoare din tabla ondulata, echipata cu tinichigeria de scurgere necesara.



42

Unitatea de deshidratare. Gazul de depozit saturat cu vapori de apa duce la formarea de condensat in sistemul de conducte. De aceea in conducta principala de eliminare a gazului se instaleaza, in punctele cele mai joase, in camine subterane cu acces, separatorul de condensat. Separatorul de condenstat va fi plasat langa substatie si va fi format din: conducta verticala plina PEID DN 400, 2,00 m cu capac insurubat; conducta PEID DN 50, de la distribuitor la trapa, inclusiv toate imbinarile; conducta PEID DN 50 (prea plin), dand posibilitatea scurgerii apei condensate in corpul celulei.

Fig. 2.7. Separator de Condensat

Sistemul de ardere al gazului . Statia de ardere a gazului se va instalata ca o unitate compacta intr-un container standard ISO, avand un cos de facla localizat la o distanta de 10 m fata de container.

Sistemul de acoperire pentru inchiderea depozitului Peste deseuri se vor pune urmatoarele straturi de jos in sus dupa cum urmeaza: drenajul de gaz depozit, strat de inpermeabilizare,geotextil protectie, drenare apa, respectiv strat de acoperire/recultivare.

• Primul strat deasupra deseurilor este drenajul de gaz de depozit care are urmatoarele caracteristici: Kf≥1x10-4 m/s, d≥30cm, nisip, deseuri de constructie maruntite, continut carbonat de calciu ≤ 1% masa

• Stratul de impermeabilizare sintetica se va face cu PEHD≥2.00mm, iar deasupra acestuia se va monta un geotextil de protectie ≥ 1000gr/mp.



43

• Stratul de drenaj al apei: are o grosime d≥30cm, Kf≥1x10-3 m/s, din pietris sau balastru alternativ cu saltea drenata cu filtru pe ambele parti. Deasupra drenajului se monteaza un strat geotextil permeabil.

• Stratul de acoperire/recultivare este format din: strat din pamant argilos cu nisip si pietris necompactat (grosime d≥85cm),

• Stratul suport pentru gazonul de vegetatie 15cm si deasupra gazonul( vegetatie rezistenta la eroziune.

Pe marginea inchiderilor se va monta o rigola perimetrala din beton. Racordul rigolei cu straturile de inchidere se va face prin montarea perimetrala a unor dale perforate pentru gazon.

Fig. 2.8. Stratul de acoperire

Statie sortare deseuri reciclabile Statiile de sortare pentru deseuri joaca un rol important in sistemul general de management al deseurilor, servind drept legatura intre programul comunitar de colectare selectiva a deseurilor urbane si reciclatorii fractiilor selectate. In continuare este prezentat fluxul tehnologic si elementele de constructie, utilitati si dotari ale instalatiei de sortare, cu specificatia ca, tratarea liniilor tehnologice la nivel de judet s-a realizat in maniera unitara. Astfel s-a optat pentru unificarea solutiei tehnologice de sortare pentru cele doua instalati din judet, fapt permis de variatia intr-un domeniu restrans a capacitatilor nominale ale instalatiilor de sortare din cadrul proiectului. Solutia a fost aleasa tinand cont de avantajele clare de mentenanta pe care le aduce o astfel de abordare. Cu toate ca dimensiunile locatiei si tehnologiile utilizate variaza intr-o mare masura in cazul statiilor de sortare, in practica acestea realizeaza aceleasi functii de baza :

- preluarea deseului colectat selectiv pentru reciclare, denumit si „fractie uscata”;



44

- selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de prelucrarea de sortare; - sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si materiale; - colectarea refuzului de sortare; - prelucrarea pentru transport a fractiilor selectate si a refuzurilor; - stocarea temporara a fractiilor selectate si a refuzurilor.

Structura statiei de sortare trebuie sa ia in calcul tipul de vehicule si tehnologia utilizata pentru a prelucra si transfera deseurile, trebuie sa ofere angajatilor si publicului siguranta si trebuie sa protejeze mediul, protejand astfel sanatatea comunitatii.

Fig. 2.9. Circulatia deseurilor in cadrul unei statii de sortare

Planurile locatiilor includ urmatoarele amenajari:

• Intrare si iesire. Includ puncte de acces pentru deseurile care sosesc si pleaca la sau de la statia de sortare.

• Zona principala de sortare. Camioanele isi descarca incarcatura pe o pardoseala de beton sau intr-o fosa betonata sau direct intr-un container de unde se alimenteaza banda de incarcare a liniei de sortare. Incarcarea directa in container (buncar de alimentare) poate simplifica operatiunile, dar limiteaza posibilitatea de a tria sau sorta deseurile neconforme reciclarii (agabaritice, materii sau materiale periculoase etc.). Daca nu sunt incarcate direct in alimentatorul benzii transportoare primare a liniei de sortare (banda elevatoare), deseurile descarcate pe podea sau in

Poarta

Cabina

Poarta

Cantar

Spalare

Asteptare

Acces

Platforma

Descarcare

Deseu

Reciclabil

Banda de

Sortare

Banda de alimentare

Stocare

Refuz

Reciclare

Stocare

Deseu

Reciclabil Incarcare si

Transport

Statie de

Sortare

Imprejmuire

La depozitare finala

Sediu

Administrativ si

Birouri

Parcare

Personal si

Vizitatori

Zona de

manevra

Stocare

Refuz

Primar

Reciclare

Schema de integrare a

liniei de sortare

in fluxul de

deseuri



45

fosa sunt depozitate temporar iar apoi sunt incarcate cu sisteme mecanizate pe banda transportoare primara a liniei de sortare. Statiile de sortare sunt amplasate in spatii inchise de tip constructii metalice usoare.

• Zona de stocare. Pentru stocarea fractiilor selectate si pregatite corespunzator pentru a fi preluate de catre diversii reciclatori.

Arhitectura: hala cu deschidere de 25.90 m, travee de 6 m, cu o lungime de 60,5 m, regimul de inaltime este parter, primele si ultimele doua travei, care adapostesc zona primire, respectiv zona depozitare, sunt deschise si prezinta doar un parapet de inaltime 2,0 m, pe fatadele laterale. Materialele reciclabile vor fi colectate separat de restul deseurilor municipale solide. Fractiile care vor fi separate vor fi: hartie, plastic, sticla si metale. Rezistenta: hala cu structura stalpi beton armat prefabricati, fundatii izolate din beton armat, grinzi de fundare antiseismice, grinzi longitudinale din beton armat prefabricat, grinzi transversale metalice (ferme metalice), pane din profile metalice, invelitoare tabla cutata. Muchiile stalpiilor prefabricati se vor proteja cu profile metalice , impotriva lovirii accidentale de catre utilajele folosite in hala. Instalatii: se va prevedea o rigola pentru colectarea apelor de spalare, rigola se va descarca in reteaua de canalizare pluviala din incinta. Pe platforma se vor prevedea robineti de spalare alimentati cu apa rece de la reteaua de incendiu si spalare din incinta. Statia de sortare deseuri reciclabile va fi dotata cu:

a. Zona receptie deseuri – la receptionarea deseurilor, se va face o inspectie vizuala si se vor stoca temporar eventualele deseuri voluminoase, DEE, daca acestea au fost amestecate accidental in pubelele de colectare

b. Zona stocare temporara/ maruntire manuala deseuri voluminoase c. Incarcator frontal - din motive de igiena si securitate, deseurile vor fi manevrate cu

ajutorul unui incarcator frontal, acest echipament este necesar pentru pastrarea curata a platformei de depozitare, stocarea temporara a deseurilor in compartimente speciale, indepartarea anumitor componente voluminoase.

d. Buncar cu snec pentru receptia deseurilor – constructie metalica rigida prevazuta cu pereti inclinati ce formeaza o cuva tip palnie, in care este amplasat un transportator cu doua snecuri

e. Decompactor saci - este compus dintr-o cuva prevazuta cu un sistem de tamburi rotativi cu turatii diferite, prevazuti cu gheare de apucare de tip pinten sau de tip bara.

f. Banda de alimentare inclinata cu racleti g. Ciur rotativ h. Scara acces ciur rotativ i. Container refuz de la ciurul rotativ j. Cabina de sortare climatizata – structura metalica autoportanta cu prindere in fundatie,

scari de acces si pasarela prevazuta cu balustrade, banda de transportare deseu selectat, ferestre si usi cu structura din PVC si geamuri termopan, instalatie de ventilatie si climatizare, sistem de iluminat

k. Banda de alimentare orizontala cu racleti l. Banda de alimentare inclinata cu racleti m. Separator magnetic – sistem deferizare realizat cu magneti permanenti de inalta inductie

magneticasi forta de atractie mare, inchis in carcasa de otel inox amagnetic n. Container materiale feroase o. Banda separare neferoase p. Scara acces neferoase q. Container materiale neferoase



46

r. Utilaj maruntire sticla s. Container sticla maruntita t. Container refuz sortare u. Palnie pentru alimentare v. Sistem desprafuire w. Presa de balotat – dispozitiv ce va compacta materialul plastic sortat, hartia si cartonul x. Platforma depozitare baloti deseuri reciclabile: va fi prevazuta ca si componenta a halei

de sortare si are rolul de a asigura pastrarea in bune conditii a balotilor de materii sortare in vederea expeditiei. Platforma va fi betonata si va permite accesul si deplasarea utilajului de manipulare baloti. Platforma de stocare va fi acoperita, dar nu va avea pereti laterali de inchideri, doar parapeti de protectie cu inaltimea de 2 m. Platforma va fi dotata cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica)

y. Motostivuitor.

Statie tratare deseuri biodegradabile Arhitectura: hala cu deschidere de 17.50 m, travee de 6 m, cu o lungime de 48.50 m, regimul de inaltime este parter, primele si ultimele doua travei, care adapostesc zona receptie deseuri de la statiile de transfer, respectiv zona depozitare si expediere spre zona de compostare, sunt deschise si prezinta doar un parapet de inaltime 2,0 m, pe fatadele laterale. Rezistenta: structura similara cu cea a statiei de sortare deseuri reciclabile. Instalatii: similare cu cele ale statiei de sortare deseuri reciclabile. Statia de tratare deseuri biodegradabile va fi dotata cu:

a. tocator deseuri - este un tocator cu functionare “lenta”, cuplu mare, cu un singur ax, pentru deseuri greu de maruntit. Posibiltatea reglarii permanente a spatiului de taiere permite stabilirea precisa a dimensiunilor materialului tocat pentru etapele ulterioare ale procesului. Exista posibilitatea alegerii a doua sisteme de antrenare – fie un sistem hidraulic cu deconectare optionala de la unitatea de taiere pentru putere constanta,sau actionare mecanica directa pentru eficienta maxima.

b. banda transportatoare ascendenta alimentare ciur rotativ c. ciur rotativ – este dotat cu site cu posibilitate de inlocuire, sistem de prindere in

suruburi, sectiune poliganala, suport cu rulmenti (lagare). Utilajul se alimenteaza prin intermediul unui buncar de incarcare, alimentat la rindul sau de un utilaj (buldozer, incarcator frontal). Banda transportoare aferenta buncarului utilajului transfera continutul acestuia in in cilindrul sitei de sortare.Cilindrul sitei de sortare este pus in miscare de un motor hidraulic, si este fixat pe lagare construite pentru exploatare in conditii foarte grele. Sita cilidrului de sortare este curatata de o perie rotativa pozitionata pe toata lungimea cilindrului sitei de sortare.

d. banda transportatoare ascendenta alimentare separator balistic e. separator balistic - este folosit pentru a separa din deseurile umede, fractiile utilizabile

si deseurile cu potential de reciclare. Prin combinarea sortarii balistice cu sitare (screening), separarea in trei sau patru fractii este executata intr-o singura operatie, fiind vorba fie de deseuri tridimensionale, sau plate, deseuri cu forme cubice, rigide sau netede, inguste, supra sau subdimensionate. Are un amplu domeniu de aplicare, incepand cu deseurile menajere, la deseuri cu potential de reciclare, dar si deseurile din constructii si demolari. Are un rang inalt de selectie datorita ajustarii unghiului de sortare. Necesita foarte putina energie electrica pentru a functiona.



47

Separatorul lucreaza conform principiului balistic, separand deseurile avand in vedere proprietatiile fizice ale acestora. Folosind un distribuitor al deseurilor, amestecul cade pe elemente de sitare rigide, care sunt pozitionate longitudinat, in panta ascendenta. Elementele sutn montate pe un arbore cotit la ambele capete, iar atunci cand este rotit, elementele oscileaza. Fractia bidimensionala cuprinde fragmente netede, plate, subtiri, care sunt curatate de impuritati, prin agitare si rotire, in timp ce sunt transportate ascendent pe elementele de sitare. Fractia tridimensionala cuprinde fragmente grele, rigide,care nu sunt separate prin golurile elementelor de sitare. Miscarea provoaca rostogolirea fractiilor, apoi caderea lor, in plus, fluxul de material in ascensiune este separat in doua categorii de deseuri supradimensionate si subdimensionate, in functie de marimile gaurilor de pe elementele de sitare.

f. banda transportatoare deseuri 3D (pet, sticla, etc.) g. banda transportatoare deseuri 2D (plastic, folie, etc.) h. separator magnetic - sistem deferizare realizat cu magneti permanenti de inalta

inductie magnetica si forta de atractie mare, inchis in carcasa de otel inox amagnetic i. banda transportoare fractie metalica j. banda de evacuare deseuri organice k. banda de evacuare ascendenta deseuri organice in buncar de depozitare l. containere deschide 30 mc m. buncar depozitare deseuri organice n. halda deseuri organice o. utilaj pentru transportul containerelor pe distante mici p. scari acces cabina climatizata sortare negativa (2D) q. sortare negativa (2d) in cabina climatizata – structura metalica autoportanta cu

prindere in fundatie, scari de acces si pasarela prevazuta cu balustrade, banda de transportare deseu selectat, ferestre si usi cu structura din PVC si geamuri termopan, instalatie de ventilatie si climatizare, sistem de iluminat

-zona primire deseuri umede - atat zona de manevra pentru descarcare cat si platforma de descarcare trebuie sa fie din beton, fiind concepute pentru trafic greu. Sunt dotate cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica). Zona de descarcare, inclusiv zona de incarcare a buncarului, va fi acoperita. - zona depozitare deseuri umede - zona primire deseuri provenite din parcuri, gradini si piete - Din cadrul statiei de compostare se va produce compost horticol cu destinatia ingrasamant agricol. - zona depozitare deseuri provenite din parcuri, gradini si piete Instalatii: se vor prevedea rigole pentru colectarea apelor de spalare cu levigat, rigolele se vor descarca in reteaua de canalizare levigat din incinta. Pe platforma se vor prevedea robineti de spalare alimentati cu apa rece de la reteaua de incendiu si spalare din incinta. Celule biostabilizare compost - potrivite pentru biostabilizarea fractiunii organice a deseurilor.Controlul procesului de compostare se bazeaza pe omogenizarea si amestecarea deseurilor, urmata de aerare si adeseori de irigare. Se obtine astfel un material stabilizat de culoare inchisa. Un sistem bazat pe structuri de ciment cu biocelule, acoperite cu folie respiranta, proiectate astfel incat sa limiteze emisiile de mirosuri neplacute. Este o solutie modulara, fiecare modul este compus din biocelule cu un sistem de ventilare, conducte, sistem de monitorizare a procesului (sonde de temperatura) si un sistem automat pentru administrarea parametrilor generali ai procesului. Fiecare modul cu biocelule este o structura de ciment cu o platforma aerata incastrata intr-o podea de beton si structuri de acoperis special proiectate care sunt acoperite cu foliile respirante.



48

Sistemul consta intr-o structura aerata, cu aerul furnizat prin tevi si suflaiuri fixate impreuna intr-o podea de beton. Materialul pentru tratat este asezat deasupra acestei arii intr-o gramada si aerul produs de ventilatoare si gestionat de un sistem, trece prin el. Gramada este acoperita cu un material care permita vaporilor de apa sa “scape” din materialul tratat fara a contine mirosuri. SISTEM DE AERARE - fiecare modul consta in 9 tevi din PVC, pentru aerare, care sunt plasate in podeaua de beton. In fiecare caz tevile sunt echipate cu “suflaiuri”din nylon, prin care este suflat aerul, fiind plasate la o distanta de max. 0,4 m unul de altul. Fiecare conducta este conectata la un distribuitor de aer. Sistem de ventilare a procesului consta in tevi flexibile; imbinari; coliere; robinete; invertor modulator pentru controlul puterii ventilatoarelor. SISTEMUL DE IRIGARE – nivelul umiditatii materialului este mentinut la valoarea corecta cu ajutorul unui sistem de irigare automata, gestionat de sistemul de control; apa este furnizata prin tevi, catre microorificii. SISTEMUL DE CONTROL foloseste probe termometrice si termorezistente pentru monitorizarea constanta si inregistrarea temperaturii din biomasa. Sistemul de control gestioneaza ventilatoarele si sistemul de lucru preliminar in concordanta cu datele provenite din probe si din parametri, fixate de utilizator. FOLIE RESPIRANTA este fabricata din fibre sintetice cu o sectiune centrala respiranta care permite aerului si vaporilor sa “scape” in atmosfera. Folia este rezistenta la apa protejand astfel materialul organic impotriva ploii. Marginile exterioare sunt fabricate din material ranforsat PE si au o serie de inele cusute la distante egale, materialul de pe margine fiind infasurat in jurul unei tevi, totul cu scopul de a fixa ferm folia la podea. Usi cu role sunt folosite pentru deschidere rapida. PERETII IZOLATORI sunt construiti din elemente de beton capabile sa suporte un impact. Instalatii: se vor prevedea rigole perimetrale pentru colectarea apelor cu levigat, rigolele se vor descarca in reteaua de canalizare levigat din incinta. Celulele vor fi alimentate cu apa rece de la reteaua din incinta.

Platforma maturare compost Fractia este transportata cǎtre patforma de maturare cu ajutorul unui incǎrcǎtor frontal. Metoda propusa este maturarea in brazde. Zona de maturare este o platforma betonata, perimetral imprejmuita cu rigole pentru preluarea levigatului. Nu se folosesc materiale pentru acoperirea deseurilor. Etapa de maturare dureazǎ aproximativ 2 luni. Dimensiunile gramezii compostului sunt: latime de peste 5,00 m, inaltimea de peste 2,40 m, sectiunea transversala de 6,50 m². Utilaj de rascolire compost pentru brazde are o actionarea hidraulica in combinatie cu un cadru telescopic, ce permite mobilitatea totala in teren. Are conditii ideale de lucru pentru operator si asigura prin dimensiuni, larghetea rotirii brazdelor cu ajutorul tobei hidraulice de actionare a compostului. Cilindrul actionat hidraulic, de mari dimensiuni, cu transportor eficient si scule aruncatoare, accelereaza procesul de intoarcere si rotire. Aceasta asigura ca toate materialele sa fie deja amestecate in momentul in care trec de tambur. Instalatii: se vor prevedea rigole perimetrale pentru colectarea apelor cu levigat, rigolele se vor descarca in reteaua de canalizare levigat din incinta. Pe platforma se vor prevedea robineti de spalare alimentati cu apa rece de la reteaua de incendiu si spalare din incinta.



49

Hala sortare compost Din cadrul statiei de tratare mecano-biologica, se va produce compost de acoperire destinat acoperirii zilnice a celulelor din cadrul depozitului ecologic de deseuri. Rezistenta: structura similara cu cea a statiilor de sortare. Instalatii: se va prevedea o rigola centrala pentru colectarea apelor cu levigat, rigola se va descarca in reteaua de canalizare levigat din incinta.

Hala este dotata cu: - instalatie de sitare finala, dotata cu un ciur rotativ si benzi transportatoare de incarcare a

compostului in camioane de expediere. - Refuzul de ciur rezultat in urma sitarii va fi transportat in cadrul zonei de depozitare finala.

2.1.2. Statie de sortare si transfer si centru de colectare deseuri

voluminoase Sighetul Marmatiei (SST)(CCDV) Terenul este situat in judetul Maramures, municipiul Sighetu Marmatiei, str. Teplitei, nr. fn, C.F.543 nr. top. 3342, CF nr. 53416, nr. Cad. 53416, cu o suprafata totala de 63482 mp.

Regim juridic: imobilul este situat in intravilanul municipiului Sighetu Marmatiei, este proprietate publica in baza actului de schimb hotarat prin HCL nr. 96/2001. Regim economic: imobilul este situat in zona de unitati industriale si depozite – gospodarire comunala. Regim tehnic: in zona, sunt posibilitati de racordare la retelele de alimentare cu energie electrica, telefonie si apa. Amplasamentul se afla in zona de N-E a orasului. Accesul spre parcela se face de pe str. Teplitei, continuata: spre Est, de un drum de acces ce deserveste actualul depozit de deseuri menajere si spre Sud, de un drum de exploatare. Astfel, terenul are ca si vecinatati: - la Nord: drum de acces si cale ferata - la Sud: cimitir - la Vest: drum de exploatare - la Est: depozit de deseuri menajere, ce se va inchide

Situatia existenta: Momentan, terenul este viran. Pe amplasament, se afla un depozit de deseuri, ce se propune a fi inchis prin sistemul de acoperire si inierbare. Amplasamentul se afla la 851 m Sud fata de drumul national DN 18. Perimetrul are o forma neregulata, suprafata totala este de 63482 mp. Amplasamentul viitoarei statii de sortare, transfer si centru de colectare se prezinta ca fiind un teren plan. Situatia propusa:

Obiectivul principal al investitiei este de a amenaja la Nord-Estul municipiului Sighetu Marmatiei, in aproprierea depozitului de deseuri, o statie de transfer, ce va fi combinata cu o statie de sortare, pentru preluarea deseurilor colectate din zona de nord a judetului. Statia va fi amplasata de-a lungul drumului de acces pentru a fi folosit si pentru trafic greu. De asemenea, in sudul locatiei, se va construi un centru de colectare a deseurilor voluminoase.



50

Tabel 2.2. Bilant teritorial – Statie de sortare si transfer, Centru de colectare deseuri voluminoase Nr. Crt.


1 Parcela amplasament 63 482

2 Statie transfer 15 048,52

3 Centru de colectare deseuri voluminoase 1 000,00

Centru de colectare voluminoase


Statie de sortare si transfer


2 Constructii 2 502,00


4 Platforme spalare si cantar 126,00

5 Constructii edilitare 210,00

6 Bordura 52,00

Facilitati – statie de transfer

1 Cladire administrativa 201,5

2 Cantar 33


4 Zona spalare utilaje 60


Statie sortare si transfer 1 912,50

6 Stocare temporara containere 118

7 Rampa alimentare statie transfer 84

8 Platforma receptie deseuri 105

9 Separare deseuri voluminoase 77

10 Platforma asteptare 200

11 Depozitare baloti 128


13 Bazin stocare levigat 70

14 Ministatie epurare 5


16 Bazin retentie apa 78

17 Bazin rezerva incendiu 44

4 Spatiu verde 30 270,2

5 Depozit de deseuri propus spre inchidere 17 163,21

P.O.T=3,94%

C.U.T. = 0.039

Statia de sortare

Avantajul amplasarii unei statii de sortare in zona de nord a judetului este indiscutabil datorita faptului deseurile reciclabile vor fi separate si deviate catre reciclatori cat mai aproape de zona de producere a acestora, evitand astfel transportul acestora catre CMID. Doar refuzul rezultat de la sortarea deseurilor reciclabile precum si deseurile biodegradabile vor fi compactate si transferate prin intermediul statiei de transfer catre CMID. Procesul tehnologic din cadrul statiei de sortare a fost prezentat anterior



51

Statie compactare si transfer Statiile de transfer pentru deseuri joaca un rol important in sistemul general de management al deseurilor, servind drept legatura intre programul comunitar de colectare a deseurilor menajere si asimilabile si locatia finala pentru depozitarea deseurilor.

Daca dimensiunile locatiei precum si serviciile oferite variaza intr-o mare masura in cazul statiilor de transfer, in practica servesc aceluiasi scop de baza — compactarea deseurilor colectate si transportate pe distante relativ scurte de autospecialele cu volum mic si mediu in vederea incarcarii in vehicule de mare volum. De asemenea, gradul de compactare al deseurilor pentru transport creste la transportul lung curier fata de cel scurt curier (de colectare), rezultand astfel o incarcare masica mai mare. Astfel creste eficienta economica a transportului deseurilor catre locatiile de depozitare sau tratare aflate la mare distanta.

Cea mai simpla forma de statie de transfer este o locatie cu zona desemnata pentru receptie unde camioanele pentru colectarea deseurilor (autogunoierele) isi descarca incarcaturile. Adesea, deseurile sunt compactate, apoi sunt incarcate in vehicule mai mari (de obicei remorci de transfer) pentru transporturi grele catre locatia finala de depozitare, de obicei un depozit ecologic, o statie de sortare deseuri sau o statie de prelucrare deseuri organice (statie de compostare).

Intr-o statie de transfer nu se depoziteaza deseurile pe termen lung, compactarea si incarcarea deseurilor in camioanele mari de transport lung curier fiind realizata de obicei in cateva ore dupa descarcare.

Motivul principal pentru a utiliza o statie de transfer este reducerea costurilor de transport a deseurilor catre locatiile de depozitare. Compactarea incarcaturilor mici din camioanele de colectare a deseurilor pentru a le transfera in unele mai mari pentru transportul la distante mari reduce costurile deoarece echipele pierd mai putin timp cu deplasarea la si de la locatiile de depozitare, colectand astfel mai multe deseuri. De asemenea, astfel se reduc atat consumurile de combustibil cat si costurile de intretinere pentru flota de autovehicule, traficul se descongestioneaza si emisiile poluante se reduc.

La statiile de transfer, pe langa activitatile de pregatire a deseului pentru transport la depozitul ecologic, lucratorii realizeaza si trierea primara a deseurilor prin identificarea acelor categorii care nu se incadreaza in filierele de selectare, compostare sau depunere directa, de exemplu deseuri sau materii periculoase, anvelope, baterii auto sau substante cu potential infectios. Eliminarea deseurilor necorespunzatoare se face mai eficient la statiile de transfer decat la locatia depozitului ecologic.

Se poate stabili un raport general „costuri-distanta” intre transportul direct catre locatiile de depozitare finala in vehiculele de colectare si centralizarea, transferul si transportul cu vehicule grele a deseurilor colectate de la statia de transfer la zona depozitului ecologic.



52

Variatia costului de transport pentru deseuri

cu si fara statie de transfer (S.T.)

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

1 4 7 10 13 16 19 22 25 28 31 34 37 40 43

distanta de transport pe o directie (km)

euro/tona

pret fara S.T.

pret cu S.T.

Fig. 2.10. Dependenta costurilor de transport fata de distanta

Comparatia prezinta o distanta cu prag de rentabilitate de aproximativ 16,5 km. Cu alte cuvinte, utilizarea unei statii de transfer este eficienta cand distanta dus-intors depaseste 33 km. Cand aceasta distanta este mai mica de 33 km, transportul direct este mai eficient. De asemenea, tinand cont si de starea precara a unor tronsoane de drum, scaderea numarului de vehicule de transport este un avantaj de exploatare in sine (costuri minimizate de intretinere). Mai mult, nu trebuie neglijat aspectul ca vehiculele de lung curier de tonaj mare sunt intrinsec mai rezistente decat vehiculele de colecta de tonaj mic mai ales ca dotarile specifice ale vehiculelor de colectare (sisteme de ridicare si basculare pubele si containere) nu se regasesc pe vehiculele de lung curier.



53

Fig. 2.11. Statie de transfer cu descarcare de pe rampa si compactare in container

Statie compactare si transfer – este prevazuta cu echipament hidraulic (de preferinta cu actionare in plan orizontal) pentru asigurarea unui raport de compactare de minimum 1:5, sisteme de oprire de urgenta, palnie de preluare a deseurilor amplasate la buza platformei de descarcare, containere de mare capacitate pentru preluarea deseurilor. Mai contine si urmatoarele componente: - Rampa pentru alimentarea Statiei de transfer cu panta de 5-7%, dotata cu balustrada si

opritor cauciucat la partea superioara - Copertina de protectie deseuri – acopera atat palnia, cat si containerele - Platforma receptie deseuri - va fi prevazuta cu zona pentru descarcarea deseurilor

reciclabile. Atat zona de manevra pentru descarcare cat si platforma de descarcare trebuie sa fie din beton, fiind concepute pentru trafic greu. Sunt dotate cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica). Zona de descarcare, va fi acoperita. Constructia va fi prevazuta cu parapeti cu h=2.0 m



54

- Containere deseuri compactate: containere metalice cu o capacitate de 15 mc, realizate din tabla tratata pentru lucrul in medii dificile.

- Platforma receptie deseuri - va fi prevazuta cu zona pentru descarcarea deseurilor reciclabile. Atat zona de manevra pentru descarcare cat si platforma de descarcare trebuie sa fie din beton, fiind concepute pentru trafic greu. Sunt dotate cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica). Zona de descarcare, va fi acoperita. Constructia va fi prevazuta cu parapeti cu h=2.0 m

- Instalatii: se vor prevedea rigole pentru colectarea apelor cu levigat, rigolele se vor descarca in reteaua de canalizare levigat din incinta.

Centrul de colectare deseuri voluminoase

In sudul locatiei, se va construi un centru de colectare a deseurilor voluminoase.

Un centru de colectare a deseurilor voluminoase este o alternativa ieftina. Centrul de colectare va functiona ca si o anexa la incinta Statiei de sortare si transfer. Deseuri voluminoase sunt produse in principal in mediu urban si mai putin in zonele rurale, cuprinzand elemente prea mari sau prea grele pentru containerele pentru colectarea obisnuita, acestea pot include mici cantitati de moloz si alte deseuri rezultate din reamenajarea locuintelor. Acestea se receptioneaza, apoi se depoziteaza in containere, se face si o colectare bianuala anuntata si acele deseuri sunt depozitate pe platforma de langa cele 5 containere permanente (containere pentru deseuri voluminoase si DEE, un container pentru deseuri periculoase).

Centrul de colectare deseuri voluminoase consta intr-o platforma betonata imprejmuita cu gard bordurat, pe care se vor amplasa containerele de colectare a deseurilor voluminoase, DEEE-urilor si un container pentru deseuri periculoase. De asemenea, incinta va fi prevazuta cu sistem pentru colectare a apelor, bordura perimetrala (inaltime de 15 cm fata de cota platformei) si iluminat stradal.

Depozitul este situat in partea sudica a amplasamentului, fiind o parte integranta a statiei de sortare si transfer, neavand nevoie de o cabina portar pentru control acces.

Sistem de iluminat exterior – stalpi de iluminat exterior cu unul sau doua brate, cu h= 8 m, amplasati perimetral, la o distanta de aproximativ 25 m Sistem de colectare a apelor de pe suprafete – se vor amplasata guri de scurgere si camine cu capac cu gauri tip geiger pentru colectarea apelor pluviale de pe suprafetele betonate. Apele pluviale trec printr-un separator de hidrocarburi, apoi se colecteaza intr-un bazin de retentie. Apele cu levigat, care sunt colectate separat de celelalte ape, vor fi stocate intr-un bazin de stocare levigat. Acest bazin se vidanjeaza periodic, iar levigatul se transporta la centrul de management de la Sarbi, unde vor fi trecute prin statia de epurare levigat. Sistemul de canalizare menajera se compune din tuburi de canalizare PVC KG, camine de vizitare din beton si o ministatie de epurare. Apele rezultate de la grupurile sanitare se vor trece prin ministatia de epurare, apele rezultate sunt considerate conventional curate si vor fi conduse in bazinul de retentie ape pluviale. Instalatii de incalzire:Asigurarea cu energie termica pentru incalzirea obiectivului se va realizeaza cu ajutorul unei centrale termice noi pe combustibil solid care va avea in componenta un cazan din fonta pentru producere apa calda de incalzire cu: panou de protectie si comanda, pompa de circulatie agent termic, elemente de montaj si sustinere, cos fum.



55

Corpurile de incalzire din spatiile administrative vor fi radiatoare din otel care se vor monta pe pereti cu ajutorul unor console de sustinere. Ele se vor racorda in diagonala pentru lungimi mai mari sau egale cu 1200 de milimetri iar la alegerea tipului acestora se va tine cont de pierderile de caldura ale incaperilor calculate cu STAS 1907 precum si de coeficientii de corectie ce tin seama de temperatura agentului termic precum si de locul de amplasare al radiatorului ( sub fereastra, pe perete exterior sau pe perete interior). Pentru echilibrarea instalatiei fiecare radiator va fi echipat cu robinet de reglaj pe retur si robineti termostatati pe tur existand astfel si posibilitatea separarii radiatoarelor de retea cat si un contol al energiei termice introduse in fiecare spatiu. Fiecare radiator se va echipa cu ventil manual de aerisire iar radiatoarele legate in sac vor fi prevazute cu robineti de golire. Reteaua de distributie se va monta aparent pe elementele de constructie.

Instalatii de ventilare si climatizare: Pentru zona cu spatii inchise din cadrul corpului administrativ pe timp de vara temperatura maxima de confort termic va fi realizata cu ajutorul aparatelor de aer conditionat de tip split.

Pentru vestiare evacuarea mirosurilor se va efectua cu ajutorul unor ventilatoare silentioase de inaltime redusa amplasate in plafonul fals pentru evacuare aer viciat prin intermediul tubulaturii circulare de tabla de otel zincat.

Pentru statia de sortare unde au loc activitati care presupun instalarea postului de lucru pentru om se va prevede o instalatie de ventilare formata din centrala de tratare aer, tubulatura din tabla zincata si grile de introducere si evacuare.

Agentul apa rece pentru aceasta centrala de tratare aer este furnizat de catre un chiller pentru preparare apa rece.

Agentul apa calda pentru aceasta centrala de tratare aer este furnizat de catre centrala termica din corpul administrativ.

2.1.3. Statie de transfer si centru de colectare deseuri

voluminoase Targu Lapus Terenul se afla la Nordul localitatii Targu Lapus. Calea de acces spre parcela studiata este un drum agricol, paralel cu limita vestica a parcelei. Acesta se continua spre Sud cu un drum pietruit, care se intersecteaza la Est cu drumul 171 E, ce face legatura intre Targu Lapus si Dumbrava. Regim juridic: teren proprietate publica, in suprafata de 3024 mp, situat in extravilanul orasului Targu Lapus, Unitatea Teritoriala de Referinta – EX conform Regulamentului Local de Urbanism.

Regim economic: folosinta actuala – pasune

Folosinta propusa: statie/punct de transfer deseuri menajere.

Regimul tehnic: statia/punctul de transfer va fi inclus intr-o incinta de forma rectangulara, o suprafata de 3024 mp, va fi amplasat paralel cu drumul de acces, fiind prevazut cu drumuri de legatura amenajate intre drumul principal si deschiderile de acces ale incintei, amplasate pe laturile scurte ale acesteia.

Suprafata statiei / punctului de transfer va fi imprejmuita cu gard de plasa si va fi prevazuta cu porti de acces.



56

Statia/ punctul de transfer se va racorda la reteaua de alimentare cu energie electrica, fiind prevazut cu iluminat in incinta.

Utilitati: alimentare cu energie electrica.

Suprafata parcela amplasament = 4829.00 mp

Suprafata destinata statiei de transfer = 3024.00 mp

Suprafata destinata depozitului de deseuri voluminoase = 1000.00 mp

Situatia existenta:

Momentan, terenul este viran, cu folosinta pasune. Perimetrul are o forma dreptunghiulara, cu dimensiunile laturilor aprox. 48.2/60.1 m pentru statia de transfer si 16.5/60.1 m pentru centrul de colectare deseuri voluminoase, suprafata totala fiind de 4829 mp. Terenul prezinta o panta descendenta, diferenta de nivel este de aproximativ 2 m pe directia N-S. Acesta va fi sistematizat, pentru a putea construi platforma betonata.

Ca vecinatati, are la Vest drumul agricol (ce face legatura cu drumul judetean), iar la Nord, Sud si Est teren viran, cu functiunea de pasune.

Situatia propusa:

Obiectivul principal al investitiei este amenajarea la Nordul orasului Targu Lapus, pe terenul ocupat de pasunea Dobricel, o statie de transfer al deseurilor si un centru de colectare a deseurilor voluminoase. Pentru facilitarea accesului la statia de transfer, se propune reabilitarea drumului de acces, acesta urmand a avea o latime de minim 6 m.

Va fi o incinta cu forma rectangulara si o suprafata de 4829 mp, amplasata limitrof drumului de acces. Suprafata statiei de transfer este imprejmuita cu gard bordurat cu inaltimea de 2 m si este prevazuta cu poarta de acces cu latimea de min. 6 m.

Tabel 2.3. Bilant teritorial – Statie de transfer si Centru de colectare deseuri voluminoase Nr. Crt.


1 Parcela amplasament 4 829,00

2 Statie transfer 3 024,00

3 Centru de colectare deseuri voluminoase 1 000,00

Centru de colectare voluminoase


Statie de transfer


2 Constructii 204,17

3 Spatii verzi Statie de transfer 745,00



6 Bordura 15,50

Facilitati – statie de transfer

1 Cladire administrativa 150

2 Cantar 33





Statie compactare si transfer 54,17

7 Rampa alimentare Statie transfer 45



57


9 Platforma asteptare, stationare utilaje 125




13 Bazin rezerva pentru incendiu 28

Spatii verzi 805,00

P.O.T=4,23%

C.U.T. = 0.042

2.1.4. Statie de transfer Moisei Terenul este situat in comuna Moisei, judetul Maramures. Amplasamentul se afla la 309 m Sud de drumul national DN 18, racordul se va face printr-un drum de explatoare, ce se propune a fi reabilitat.

Astfel, terenul are ca si vecinatati:

- la Nord: parcela nr. Top. 2938/1, 2938/2/2-3 - la Sud: parcela nr. Top. 2942/2, drum agricol, raul Viseu - la Vest: parcela nr. Top. 2941 - la Est: parcela nr. Top. 2937, parau

Regim juridic: teren situat in intravilanul comunei Moisei.Teren in suprafata de 6063 mp (C.F. nr 4394 – nr top. 2938/2=3189 mp, C.F. nr. 4411, nr. Top. 2942= 2874 mp). Terenul face parte din domeniul public al comunei Moisei.

Regim economic: folosinta actuala: fanete

Regim tehnic:

- apa potabila = reteaua comunala

- energie electrica = reteaua de energie electrica de 220 V, existenta in zona

- telefonie = reteaua de telefonie fixa ROMTELECOM

- canalizare = la un bazin septic vidanjabil etans.

Situatia existenta: Momentan, terenul este viran, cu folosinta de pasune. Perimetrul are o forma neregulata, cu limita de proprietate estica – parau si limita de proprietate sudica – drum de acces. Terenul este plan, nu necesita lucrari majore de sistematizare. Situatia propusa: Obiectivul principal al investitiei este amenajarea la Vest de comuna Moisei, pe terenul cu o suprafata totala de 6063 mp, a unei statii de transfer a deseurilor. Pentru facilitarea accesului la statia de transfer, se propune reabilitarea drumului agricol existent (in sudul parcelei), acesta urmand a avea o latime de minim 6 m.



58

Tabel 2.4. Bilant teritorial – Statie de transfer Nr. Crt.


1 Parcela amplasament 6 063,00

Statie de transfer -facilitati


2 Constructii 281,53




6 Bordura 30,32

Facilitati

1 Cladire administrativa 150

2 Cantar 33





Statie compactare si transfer 265

7 Rampa alimentare Statie transfer 45


9 Platforma asteptare, stationare utilaje 125




13 Bazin rezerva pentru incendiu 28

P.O.T=4.64%

C.U.T. = 0.046

2.1.5. Centru de colectare deseuri voluminoase Borsa

Regim juridic: terenul unde urmeaza a se amplasa centrul de colectare a deseurilor voluminoase se afla in intravilanul orasului Borsa, zona marginala, teren identificat cu C.F. nr. 50694, nr. Top. 1781/a, fiind proprietatea statului roman.

Regim economic: folosinta actuala – teren liber, neproductiv

Regim tehnic: se va realiza de catre persoane fizice sau firme autorizate in acest domeniu, acces auto si pietonal din str. Dragos Voda.

Tabel 2.5. Bilant teritorial – CCDV Borsa Nr. Crt.


1 Parcela amplasament 1600,00

2 Platforma betonata 1539,02

3 Cabina portar 10,00

4 Bordura h=15 cm 50,98

P.O.T.=0.625%

C.U.T.=0.006



59

2.1.6. Centru de colectare deseuri voluminoase Viseu de Sus Situatia existenta

Terenul este situat in judetul Maramures, orasul Viseu de Sus, str. Bogdan Voda, nr. 42, identificat prin nr. cad. 50875, cu o suprafata totala de 1000 mp. Pe aceasta parcela, exista o constructie cu functiunea de depozit, cu o suprafata construita de 142 mp, cu regim de inaltime parter. Drumul national DN 18 se afla la circa 100 m Sud-Est fata de parcela.


- la Nord-Est – parcela nr. Top. 973/2, poteca de picior - la Sud-Vest – parcela nr. Top. 972/1/1, linie ferata normala - la Nord- Vest –parcelele nr. Top. 972/3-4 - la Sud- Est – parcela nr. Top. 972/6 Situatia propusa Obiectivul principal al investitiei este amenajarea unui centru de colectare a deseurilor voluminoase, dotat cu o platforma betonata si containere de 10 mc pentru depozitare. De asemenea, va exista o cabina paznic, pentru control acces.

Tabel 2.6. Bilant teritorial - CCDV Viseu de Sus Nr. Crt.



2 Platforma betonata 949.80



P.O.T.=1.00%

C.U.T.=0.01

2.1.7. Centru de colectare deseuri voluminoase Baia Mare

Terenul este situat in judetul Maramures, municipiul Baia Mare, str. Europa, identificat prin plan de situatie; in temeiul reglementarilor Documentatie de urbanism nr. 757/2009, faza PUZ, aprobata prin Hotararea Consiliului Local al Municipiului Baia Mare nr. 174/2009.

Situatia existenta:

Momentan, terenul este viran. Perimetrul are o forma neregulata, cu o suprafata totala de 2406 mp. Terenul este plan, nu necesita lucrari majore de sistematizare. Amplasamentul se afla la 505 m Est de Bulevardul Unirii (drumul 182 B).

Situatia propusa

Obiectivul principal al investitiei este amenajarea unui centru de colectare a deseurilor voluminoase, dotat cu o platforma betonata si containere de 10 mc pentru depozitare. De asemenea, va exista o cabina paznic, pentru control acces.



60

Tabel 2.7. Bilant teritorial – CCDV Baia Mare Nr. Crt.






P.O.T.=0.415%

C.U.T.=0.004

2.1.8. Centru de colectare deseuri voluminoase Somcuta Mare

Terenul este situat in judetul Maramures, localitatea Somcuta Mare, str. Miresului, FN, C.F. nr. 3264, nr. Topo 3911.

Situatia existenta:

Momentan, terenul este viran, aflat in aproprierea unei paduri private si a drumului judetean 182 B (constituie limita sudica a parcelei). Perimetrul are o forma neregulata, avand o suprafata totala de 1000 mp.

Astfel, amplasamentul are ca vecinatati: - la Nord: teren viran - la Sud: teren viran, drum acces (DJ 182B, spre Somcuta Mare) - la Est: drum acces si padure privata - la Vest: teren viran Situatia propusa


Tabel 2.8. Bilant teritorial – CCDV Somcuta Mare Nr. Crt.






P.O.T.=1.00%

C.U.T.=0.01

2.1.9. Centru de colectare a deseurilor voluminoase Seini Terenul este situat in judetul Maramures, localitatea Seini, zona Caramidariei, cod postal 435400, sau identificat prin nr. Topo 2726, 2727.

Regimul juridic: intravilan – proprietate publica

Regimul economic: teren viran



61

Regim tehnic: construire “Centru de Colectare a deseurilor voluminoase, DEE si periculoase”.

Prezentul certificat de urbanism poate fi utilizat pentru: obtinerea avizelor necesare pentru construirea “Centrului de Colectare deseuri voluminoase, DEE si periculoase”.

Situatia existenta

Momentan, terenul este viran, aflat la 280 m Vest fata de strada Aurel Vlaicu si 852 m fata de str. Mihai Eminescu. Perimetrul are o forma neregulata, suprafata totala este de 1000 mp.

Astfel, amplasamentul are ca vecinatati:

- NV: parcela nr. Topo 2726/2/2/1 - SE: parcela nr. Topo 2726/2/2 - SV: parcela nr. Cad. 4882 - NE: parcela nr. Topo 2727/1/2

Situatia propusa


Tabel 2.9. Bilant teritorial – CCDV Seini

Nr. Crt.






P.O.T.=1.00%

C.U.T.=0.01

2.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin

cele mai bune tehnici disponibile

Avand in vedere ca activitatile propuse prin proiect se incadreaza in categoria activitatilor prevazute in Anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, s-a efectuat compararea parametrilor relevanti ai procesului tehnologic propus cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT) si cu cele mai bune tehnologii care nu implica costuri excesive (BATNEC).

• Aplicarea celor mai bune tehnici (BAT) si a celor mai bune tehnologii care nu implica costuri excesive (BATNEC)

Proiectarea noului depozit si a statiilor de transfer a urmarit aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) in scopul de a oferi siguranta maxima in constructie si exploatare, precum si a celor mai bune tehnologii care nu implica costuri excesive (BATNEC), in scopul de a asigura suportabilitatea economica a recuperarii investitiei la nivelul populatiei.



62

A. In cele ce urmeaza se prezinta o scurta trecere in revista a elementelor ce reprezinta cele mai bune tehnologii (BAT) introduse in proiect.

a) Conceptul general de realizare in judetul Maramures a unui depozit zonal care sa deserveasca populatia intregului judet si alimentarea acestuia cu deseuri prin intermediul unor statii de transfer corespunde celui mai modern sistem de organizare a eliminarii deseurilor nepericuloase.

b) Desi se refera doar la o parte din sistemul de gestionare a deseurilor, aceasta conceptie obliga automat la colectarea selectiva a deseurilor la sursa, deoarece proiectul prevede ca statiile de sortare din cadrul statiilor de transfer si a depozitului sa prelucreze deseuri reciclabile colectate selectiv la sursa.

c) Prevederea pe depozit a unor statii de sortare si compostare este un exemplu de gestionare integrata atat tehnologic cat si teritorial a deseurilor.

d) Impermeabilizarea fundului depozitului s-a proiectat in conformitate cu cerintele din Directiva 1999/31/EC, preluate si in legislatia nationala prin HG 349/2005 si Ordinul MAPM 757/2004, folosind o bariera geologica si una artificiala. Bariera artificiala consta intr-o geomembrana PEID de 2,5 mm.

e) Pentru a asigura integritatea stratelor de impermeabilizare a fundului depozitului, prin evitarea punerii sub tensiune a geomembranei, s-a prevazut drenarea apelor freatice de sub depozit.

f) Sistemele de colectare levigat si colectare gaz de depozit corespund celor mai bune practici la nivel mondial, fapt atestat si de consultanti straini.

g) Extragerea activa a gazului din depozit prin pompare si nu in mod pasiv este recent cel mai recomandat procedeu la nivel mondial.

h) Modul de exploatare celular al depozitului si inaintarea frontului de lucru cu aducerea treptata la cota finala a suprafetelor introduse in exploatare, contrar vechii conceptii de lucru pe intreaga suprafata afectata depozitarii, este de asemenea o tehnologie de varf.

i) Modul de acoperire a depozitului corespunde celor mai exigente norme la nivel mondial fiind prevazut cu sistem de impermeabilizare si de drenare a apelor de deasupra acestuia, precum si cu un strat de pamant si sol fertil suficient pentru o refacere ecologica eficienta a suprafetei eliberate de sarcini tehnologice.

j) Intreaga procedura de acceptare, control si verificare a deseurilor pana la trimiterea lor la celula de depozitare, statia de sortare sau de compostare este conforma celor mai bune practici la nivel mondial.

k) Realizarea statiei de epurare a levigatului se va face prin inplementarea unei statii cere functioneaza dupa o tehnologie moderna prin osmoza inversa.

l) Realizarea statiilor de transfer cu hale inchise de transfer - expeditie dar si cu posibilitatea de lucru in aer liber in timpul verii este de asemenea o practica larg aplicata pe plan international. Prevederea in statiile de transfer a unor spatii de separare pe sortimente a deseurilor colectate selectiv la surse este cea mai buna solutie de a diminua fluxul de deseuri trimis la depozitare.

m) Inchiderea depozitelor neconforme de deseuri se va realiza de asemenea conform celor mai bune tehnici disponibile , asigurandu-se captarea gazelor din deseuri, impermeabilizarea cu materiale naturale a acoperisului, drenarea apelor din precipitatii si un strat de 1m sol din care 0,25 m sol fertil ca baza pentru revegetare.



63

B. Ca exemple de aplicare a celor mai bune tehnologii care nu implica costuri excesive (BATNEC) se pot mentiona:

- tehnologia de inchidere a rampelor de gunoi ale judetului

- tehnologia de compostare, care este prevazuta a se realiza in sistem natural deoarece acesta corespunde conditiilor climatice din Romania si posibilitatilor de desfacere a produsului pe piata

- tehnologia de sortare care imbina elemente mecanice, automatizate (ex. separarea metalelor) cu munca manuala pe banda rulanta

- tehnologia de epurare care nu este clasica, ci aplica principiul epurarii prin osmoza inversa; statia de epurare include si un bazin hidroizolat in care se pot colecta apele care nu satisfac exigentele de evacuare in cazul functionarii ineficiente a statiei

- masurile de protectie a peisajului prin asezarea in frontul de maxima vizibilitate a cladirilor si plantarea perdelei vegetale pe tot perimetrul depozitului este un alt exemplu de masura tehnologica care, cu costuri minime, asigura efecte substantiale de protectie a mediului.

2.3. Activitati de dezafectare

Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme si a spatiilor de depozitare

Depozitele neconforme de pe raza judetului Maramures sunt prezentate in tebelul de mai jos.

Tabel 2.10. Depozitele neconforme din judetul Maramures

Nr.crt. Nume depozit / Localitate

1 Seini

2 Rohia – Targu Lapus

3 Arinis – Borsa

4 Viseu de Sus

5 Teplita - Sighetu Marmatiei

6 Satu Nou de Jos - Baia Mare

Depozitele propuse pentru ecologizare sunt :

• Arinis – Borsa

• Seini

• Rohia – Targu Lapus Motivul pentru care se impune aceeastra solutie pentru Seini ar fi si cantitatea relativ mica de deseuri ce este depozitata pe acest amplasament, costurile de sistematizare in vederea inchideri ar fi mult mai mari decat stramutarea lor la cel mai apropiat depozit care se afla la Baia Mare. Pentru depozitele de la Borsa si Targu Lapus se impune aceeasta solutie si din cauza terenurilor accidentate in panta pe care sunt realizate aceste depozite iar lucrarile de sistematizare/acoperire ar fi foarte dificile de realizat si ar necesita un efort mult prea mare.Deseurile de pe depozitul de la Borsa se vor muta pe depozitul de la Sighetu Marmatiei iar deseurile de la Targu Lapus se vor muta la Baia Mare



64

Solutia minima pentru ecologizare recomandata de catre proiectant esta ca dupa ce se va muta toata cantitatea de deseuri sa se decoperteze terenul pe care au fost amplasate acestea pe o adancime de 30 cm iar peste stratul ramas in urma decopertari se va acoperi cu un teren fertil care se inierbeaza si realizarea un numar minim de 3 foraje pentru a se preleva probe apa in vederea monitoriazarii. Stratul decopertat de pe depozite se va duce la impreuna cu deseurile care se muta la gropile de deseuri ce se inchid pe situ-uri si vor fi folosite ca prim strat de acoperire. Suprafetele si volumele depozitelor propuse pentru relocare sunt preventate in tabelul de mai jos: Tabel 2.11. Caracteristicile depozitelor propuse pentru relocare

Nr. crt. Nume depozit/ Locatie Suprafata si volumul

1 Arinis - Borsa S = 13000 m2 V = 165352 m3

2 Rohia – Targu Lapus S = 13000 m2 V = 125357 m3

3 Seini S = 10000 m2 V = 31512 m3

Depozitele propuse pentru inchidere sunt:

• Baia Mare

• Sighetu Marmatiei

• Viseu de Sus

Masurile de inchidere a acestor depozite sunt prevazute in Hotararea de Guvern nr. 349/2005 si in Ordinul nr. 757/2004 care se refera la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor si presupun:

- relocarea pe cat posibil a deseurilor depozitate sporadic catre zona de baza a depozitului, precum si mutarea completa a deseurilor din zona apelor curgatoare, izvoarelor, iazurilor si lacurilor la o distanta de minimum 5 – 10 m de acestea;

- micsorarea pe cat posibil a suprafetei finale aferente depozitului;

- indepartarea din zona definitiva de depozitare a deseurilor voluminoase (echipamente electrice si electronice, acumulatori auto, anvelope auto, materiale feroase, deseuri din constructii etc.);

- indepartarea din zona definitiva superioara de depozitare a deseurilor din material plastic (PET-uri, pungi si folii de plastic);

- umplerea gropilor si denivelarilor existente in cadrul corpului depozitului;

- compactarea deseurilor prin trecerea succesiva cu buldozerul peste masa acestora de minimul 3 – 5 ori;

- respectarea pantelor de inchidere si profilare a deseurilor, respectandu-se panta maxima de 1:3 si minima de 1:20;

- acoperirea masei profilate de deseuri cu un strat de sustinere de minimum 50 cm de pamant provenit din excavatii, repartizat uniform peste aceasta. Ca strat de sustinere se poate folosi si namolul provenit de la statiile de epurare a apelor orasenesti, dupa ce acesta a fost deshidratat in concordanta cu cerintele in vigoare;

- prevederea stratului de minimum 30 cm de drenaj pentru gazele generate din depozit;



65

- amplasarea geotextilului de protectie a geomembranei din PEID. Greutatea specifica a acestuia este de minimum 1000 g/mp;

- geomembrana din PEID cu grosimea de minimum 2 mm; Geomembrana se va ancora in zona perimetrala a terenului natural din zona depozitului, utilizandu-se dopuri de argila compactata;

- amplasarea geotextilului de protectie a geomembranei din PEID. Greutatea specifica a acestuia este de minimum 1000 g/mp;

- prevederea stratului de minimum 30 cm pentru drenarea apei provenite din precipitatii;

- amplasarea geotextilului de separatie dintre stratul de drenare a apelor din precipitatii si stratul de pamant argilos, nisip si pietris. Greutatea specifica a acestuia este de minimum 400 g/mp;

- prevederea stratului cu grosimea minima de 85 cm de pamant argilos, nisip si pietris. Acest strat de pamant nu se compacteaza pentru a permite cresterea rapida a vegetatiei;

- amplasarea uniforma a solului vegetal cu grosimea de minimum 15 cm;

- inierbarea suprafetei exterioare a depozitului cu vegetatie rezistenta la eroziunea datorata scurgerii apelor de ploaie.

- prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in lacuri, viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare din zona;

- prevederea de foraje de captare a gazului de depozit, amplasate echidistant unele fata de celelalte;

- prevederea de conducte de transport a gazului de depozit intre forajele de captare si camera de echilibrare a presiunilor si colectare condensat;

- prevederea casei faclei cu rol de ardere controlata a gazelor de depozit;

- prevederea a minimum un drum de acces catre zona superioara a depozitului si implicit catre cabinele forajelor de captare a gazelor de depozit;

- suprafata inierbata a depozitului de deseuri se intretine in timp. Este permisa plantarea de tufisuri pe suprafata exterioara a depozitului, numai dupa 2 ani de la inierbare;

- imprejmuirea zonei depozitului de deseuri si prevederea de porti de acces in interiorul incintei acestuia;

- monitorizarea panzei de apa freatica prin prevederea a minimum 3 foraje de monitorizare.

Masurile de mai sus au rolul de igienizare a terenurilor pe care s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta, precum si colectarea si arderea controlata a gazelor provenite din masa de deseuri.



66

Cap.3. DESEURI

3.1. Centrul de management integrat al deseurilor Sarbi 3.1.1. Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate In perioada de executie

In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:

• deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);

• uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;

• anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.

De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01). In perioada de exploatare

Activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri este la randul ei generatoare de deseuri:

• deseuri menajere sau asimilabile acestora;

• deseuri de tip stradal;

• deseuri tehnologice.

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.

Deseurile de tip stradal vor rezulta din intretinerea cailor de transport, a parcarilor, spatiilor verzi si a zonei de compostare si sortare deseuri. Aceste deseuri sunt de asemenea nepericuloase.

Deseurile tehnologice vor proveni din urmatoarele surse: zona de interventii utilaje, zona de compostare, atelierele de intretinere / reparatii si statia de epurare.

Deseurile de la zona de la spalarea platformelor din zona de interventii utilaje vor fi:

• namoluri (slamuri) rezultate din decantarea suspensiilor continute in apele uzate tehnologice; namolul va contine produse petroliere, nisip, particule coloidale si apa de namol (deseuri periculoase codificate 13 05 02);



67

• emulsii ulei / apa colectate in separatorul de grasimi si provenite din antrenarea in apa de spalare a urmelor de uleiuri de la sistemele de ungere sau de racire si din angrenaje neetanse (deseuri periculoase codificate 13 05 07);

Deseurile de la zona de compostare vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele vor fi constituite din fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut fi separate din materialul brut supus compostarii; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in zona de depozitare.

Atelierele de intretinere - reparatii vor produce deseuri specifice acestor tipuri de activitati, si anume:

• deseuri metalice feroase si neferoase (deseuri nepericuloase, cod 17 04 07)

• uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere (deseuri periculoase, cod 13 02)

• lavete imbibate cu produs petrolier (deseuri periculoase, cod 15 02 02)

• baterii uzate (deseuri periculoase, cod 16 06 01)

• anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03)

• filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07)

• ambalaje de la piesele de schimb (deseuri nepericuloase, cod 15 01 06)

Din activitatea statiei de epurare a levigatului, concentratul rezultat din prima treapta de osmoza este trimis inapoi pe depozitul de deseuri. Din activitatea statiei de epurare ape uzate menajere va rezulta namol de epurare excedentar care va fi deshidratat mecanic pana la umiditatea de 70%. Datorita regimului de functionare in conditii de aerare prelungita, cantitatea de namol excedentar va fi mica, in componenta acestuia predominand materialul colectat in treapta mecanica.

3.1.2. Modul de gospodarire a deseurilor In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.

Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare a depozitului sunt nesemnificative in raport cu cele care constituie obiectul de activitate al investitiei. Ele vor fi gospodarite in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase.

Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:

• deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea;

• *deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la mijloacele auto de transport si agregatele de ridicare/transport, vor fi colectate in recipienti metalici si se depoziteaza in locuri special amenajate pentru a se preda la unitati specializate in colectarea si valorificarea/neutralizarea lor;

• *baterii cu plumb (acumulatori) uzate provenite de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia inlocuirii lor; acestea vor fi depozitate separat in containere inscriptionate si predate unor unitati specializate;

• anvelope scoase din uz rezulta de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia preschimbarii lor, acestea se valorifica prin firme autorizate pentru colectarea si valorificarea de anvelope uzate;



68

• *ulei si concentrate de la separare rezulta in procesul de spalare a autovehiculelor, prin separarea uleiurilor si a produselor petroliere; vor fi predate la societati specializate;

• *namolul rezultat de la statia de tratare a apelor uzate menajere si a levigatului va fi depus in celula de depozitare dupa uscarea in prealabil.

Deseurile ale caror cod este marcat cu * fac parte din categoria deseurilor periculoase.

Din deseurile tehnologice se vor recupera materialele reciclabile (metale, uleiuri uzate, baterii uzate, resturile de produse petroliere, filtrele de ulei), calea de valorificare a acestora fiind similara cu cea a materialelor similare provenite din alte activitati economice.

Deseurile nevalorificabile periculoase (lavete imbibate cu produse petroliere) vor fi eliminate in functie de natura lor, la fel ca materialele similare provenite din alte activitati economice.

Deseurile nevalorificabile dar nepericuloase vor fi trimise pe depozit. Activitatile din cadrul obiectivelor de investitii vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.

Tabel 3.1. Managementul deseurilor periculoase Managementul deseurilor – cantitatea prevazuta a fi

generata –

Denumirea deseului *)

Cantitatea prevazuta a

fi generata/an

Starea fizica

(Solid – S Lichid – L, Semisolid -

SS)

Codul deseului

*)

Codul privind

principala proprietate pericu-loasa **)

Codul clasifi-carii

statistice ***)

valorifi-cata

eliminata ramasa in stoc

Uleiuri uzate, de motor si de transmisie

2000 l

L 13 02 H14 - 2000 l

- -

Filtre de ulei 20 buc S 16 01 07 H14 - 20 buc - -

Namoluri de la separatoare

500 m3 SS 13 05 02 H14 - - 500 m

3 -

Materiale absorbante, filtrante, materiale de protectie contaminate cu substante periculoase

100 kg S 15 02 02 H14 - - 100 kg -

Acumulatori cu plumb

10 buc S 16 06 01 H6 - - 10 buc -

*) In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestionarii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase **) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificarile si completarile prin Legea nr. 426/2001 ***) La data aparitie legislatiei care reglementeaza clasificarea statistica.

3.2. Statii de sortare si transfer, centre de colectare deseuri

voluminoase 3.2.1. Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate In perioada de executie

In perioada de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:



69




De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01). In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil. In perioada de exploatare

Activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri este la randul ei generatoare de deseuri:

• deseuri menajere sau asimilabile acestora;

• deseuri tehnologice.

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.

Deseurile tehnologice vor proveni din separatoarele de hidrocarburi pentru apele pluviale, si anume:

• namoluri rezultate din separatoare de produse petroliere (deseuri periculoase codificate 13 05 02*).

3.2.2. Modul de gospodarire a deseurilor In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil. Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare sunt nesemnificative. Ele vor fi gospodarite in cadrul functiunii respective, in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase.

Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:

• deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea;

• produse petroliere provenite de la separatoare vor fi predate unor societati specializate.



70

3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme

3.3.1. Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate

In perioada executiei lucrarilor de inchidere si remediere depozite neconforme rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:




De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01).

Din lucrarile de intretinere in faza de post-inchidere ar putea rezulta unele deseuri de materiale de constructie similare celor mentionate anterior (cod 17), dar in cantitati nesemnifivative.

Din intretinerea functionarii statiilor de epurare levigat, pe durata de timp in care se mai produce levigat, va rezulta namol deshidratat, de asemenea in cantitati reduse.

Din lucrarile de intretinere vor putea rezulta cantitati reduse de alte deseuri nepericuloase sau periculoase in cantitati mici.

3.3.2. Modul de gospodarire a deseurilor In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite neconforme vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.

Gestionarea deseurilor provenite din lucrarile de intretinere post-inchidere se va face de catre personalul permanent care va supraveghea depozitul inchis, deseurile fiind evacuate in locuri special amenajate respectiv predate la unitati specializate.



71

Cap.4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL

TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa

4.1.1. Conditiile hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului

Reteaua hidrografica a judetului Maramures este in lungime de 3100 km, densitatea acesteia fiind in medie intre 0,5 - 0,7 km/km2. Bazine hidrografice: Somes cu afluentii: Sasar, Barsau, Lapus si Tisa cu afluentii: Viseu, Iza, Sapanta.

Hidrografia judetului este completata de o serie de lacuri naturale si antropice: lacurile glaciare (Taurile Buhaiescului, Iezerul Pietrosu, Izvoru Bistritei Aurii); tauri instalate pe aglomerate vulcanice, cum sunt cele de sub Creasta Cocosului ( taurile Chendroaiei, Taul Morarenilor) sau Platoul Izvoare ( Taul lui Dumitru); lacuri sarate in foste ocne de sare ( Ocna Sugatag,); lac unic, format prin prabusirea unor lucrari miniere ( Lacul Albastru - Baia Sprie); lacul de acumulare Stramtori-Firiza.

Comparativ cu situatia la nivelul tarii, resursele de apa utilizabile din bazinele hidrografice Somes - Tisa se incadreaza in categoria medie, ele cifrandu-se la cca. 550 m3/loc./an, chiar daca resursele totale de apa se ridica la valoarea de m3/loc./an.

Resursele de apa tehnic utilizabile din B.H. Somes – Tisa:

a. B.H. Somes: ape de suprafata = 650x106 m3

ape din subteran = 150x106 m3

Total = 800 x 106 m3

b. B.H. Tisa: ape de suprafata = 250x106 m3

ape din subteran = 50x106 m3

Total = 300x106 m3

Suprafata totala a B.H. Somes este de 15207 km2 din care 3067 km2 sunt in judetul Maramures(20,2 %).

Suprafata totala a B.H. Tisa (pana la varsarea in Dunare) este de 157220 km2, cei 3237 km2 aferenti judetului Maramures reprezentand 2,1%. Daca ne raportam la punctul Teceu (iesirea din judetul Maramures) suprafata B.H. Tisa este de 6500 km2, cei 3237 km2 reprezentand in acest caz 49,8 %.

Raportat la suprafata judetului, bazinul hidrografic Tisa reprezinta 51,34%, cu o scurgere de suprafata de 24,6 l/s/ km2, iar bazinul hidrografic Somes 48,66%, cu o scurgere de suprafata de 15 l/s/ km2.

Din punct de vedere hidrografic, la scara regionala, zona apartine bazinului hidrografic al raului Somes, prin afluentul sau Sarsar, iar la nivelul amplasamentului apele de precipitatie sunt drenate cu ajutorul unei retele de canale de asecare; iar pe latura estica si nord-vestca zona investigata este bordata de doua cursuri de apa (parauri) locale, cu debite mici.



72

Teritoriul studiat apartine depresiunilor cu strate sedimentare formate din gresii, conglomerate si nisipuri ce cantoneaza ape subterane furnizoare de debite reduse. Ele sunt utilizabile doar la alimentari cu apa pe plan local. Rezerve mai importante se regasesc in depozitele aluvionare ale luncilor si teraselor din depresiunile Lapus, Copalnic si Baia Mare.

In Depresiunea Maramuresului apele freatice din lunci si terase sunt slab dezvoltate, debitele obtinute in urma forajelor nefiind satisfacatoare cantitativ.

In schimb, o valorificare importanta se realizeaza prin captarea apelor minerale, de diferite tipuri hidrochimice a caror dispersie este destul de larga pe teritoriul judetului Maramures.

Astfel, se pot delimita teritorial patru bazine majore de concentrare cu centre de exploatare in mai multe localitati: bazinul Baia Mare, bazinul Lapusului, bazinul depresionar Maramures si bazinul asociat Muntilor Maramuresului si Rodnei.

Bazinul Baia Mare este reprezentat de centrele de la Valea Borcutului, Firiza-baraj, Chiuzbaia, Baia Sprie, Apa Sarata, Baile Danesti, Baile Carbunari, Somcuta Mare si Cicarlau.

Bazinul Lapusului cu centre la Coas, Magureni, Stoiceni, Baiut, Poiana Botizei, Tibles.

Bazinul depresionar Maramures cuprinde numeroase izvoare minerale cu centre in localitatile: Sapanta, Breb, Slatioara, Poienile Glodului, Botiza, Viseul de Sus, Valea Vinului, Vaser.

Bazinul asociat Muntilor Maramuresului si Rodnei cuprinde izvoare minerale din localitati situate pe Valea Vaserului (Suligu, Mihoaia), Baia Borsa si Borsa.

Calitatea apelor de suprafata si subterane

In Romania cursurile de apa sunt clasificate in cinci categorii/clase de calitate (I, II, III, IV, V), conform Ordinului MMGA nr. 161/2006. Stabilirea categoriei de calitate pe grupe de indicatori se realizeaza prin comparatii succesive cu limite admisibile pentru fiecare categorie de calitate in parte.

In judetul Maramures se urmaresc 329 km cursuri de apa in B.H. Tisa si 278 km cursuri de apa in B.H. Somes.

In conformitate cu Raportul anual privind starea mediului in judetul Maramures (APM Maramures, 2010) in BH Tisa toate grupele de indicatori se clasifica in limitele claselor I-II de calitate, cu exceptia raului Cisla (sectiunea aval Baia Borsa), care pentru regimul de metale este de clasa a II, III si IV- a de calitate datorita deversarilor de ape de mina de la E.M. Borsa.

In BH Somes situatia este diferita, pentru regimul de metale pe toate raurile in sectiunile din amonte (de referinta) clasa de calitate este I-II, dar pentru sectiunile din aval clasa de calitate este intre III si V datorita evacuarilor de ape de mina, mai putin Firiza amonte confluenta Sasar si Ilba amonte confluenta Somes care se incadreaza in clasa a V-a de calitate. In clasa a IV-a de calitate se incadreaza in special sectiunile Lapus - Busag, Lapus - Lapusul Romanesc, Cavnic – Copalnic. Cele mai degradate rauri sunt: Sasar – aval Baia Mare, Ilba si Firiza (amonte confluenta Sasar), care datorita aportului apelor de mine acide clasifica regimul de acidifiere tot in clasa IV-V de calitate.

Calitatea apelor subterane se monitorizeaza de laboratorul S.G.A. Maramures, semestrial, pentru 14 foraje din B.H. Somes si 8 foraje din B.H. Tisa.

Conform metodologiei preliminare de evaluare a calitatii apelor subterane, se considera ca in anul 2010, majoritatea zonelor analizate se afla in general in stare chimica buna. S-au inregistrat unele depasiri locale ale valorii de prag la azotati.



73

Din punct de vedere al surselor antropice de poluare zona din jurul orasului Baia Mare, in special, este cunoscuta ca fiind o zona industriala cu traditie. Aici sunt concentrate un numar considerabil de foraje de urmarire a poluarii (terti), acestea fiind amplasate in jurul principalelor unitati industriale. Comparativ cu anii anteriori, se remarca o ameliorare a calitatii freaticului in zonele critice. S-au inregistrat valori crescute ale concentratiilor la indicatorii: SO4, Cu, Cd, Ni, As si pH (acid) la Cuprom; Cu, Zn si pH (acid) la Romaltyn Mining si Pb la Romplumb. Impurificarea freaticului are efect local, doar in zona industriala si nu afecteaza calitatea intregului corp de ape subterane.

Sursele potentiale punctiforme de poluare sunt reprezentate de depozitele de deseuri menajere neamenajate din zona.

4.1.2. Alimentarea cu apa si managementul apelor uzate 4.1.2.1. Centrul de management integrat al deseurilor Sarbi

Alimentarea cu apa

Pentru alimentarea cu apa a obiectivului este necesar un debit de 0,22 l/s pentru grupul sanitar din cladirea administrativa, centrala termica si alimentarea obiectelor sanitare din atelierul auto.

Debitul va fi asigurat din reteaua localitatii Sarbi, printr-un racord la aceasta retea realizat din PEHD Pn 6 Dn 63 mm, care va conduce apa captata intr-o statie de pompare cu hidrofor, statie ce va mentine presiunea constanta in instalatia sanitara de apa potabila interioara ; totodata conducta va alimenta si rezervorul de incendiu si spalare ca o sursa alternativa in caz de seceta prelungita.

Conducta de record in lungime de 1,7 km va fi pozata subteran pe un pat de nisip de 10 cm grosime sub adancimea de inghet a zonei.

La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta banda de semnalizare din polietilena de culoare albastra cu latimea de b=150mm si grosimea de 0,15 mm.

Pentru masurarea debitelor consumate inainte de intrare in statia de pompare se va executa un camin de apometru unde se va monta aparatul de masura a debitelor consumate intre doua vane cu by-pass. Caminul de apometru va avea dimensiunile L x l x h=1,5m x 1,5 m x 1,6 m.

Din statia de pompare si hidrofor isi vor avea plecarea conducte de 63 mm, spre atelierul mecanic, pavilion administrativ, centrala termica si rezervorul PSI si spalare in lungime de L= 520 m. O alta ramura cu Dn 50, 40 si 32 mm va alimenta zona de biostabilizare compost in lungime de L= 55m, 40m, 180m.

Pentru sectionarea retelei in caz de avarie s-au prevazut doua camine de vane unul in apropierea centralei termice, celalalt pe derivatia zonei biostabilizare compost si unul de vana si aerisire. In aceeasi sapatura cu conducta PEHD Dn 63,Pn 6 se va monta si cablul de semnalizare al nivelelor din rezervorul de incendiu si spalare, cablu care va da semnalul panoului de automatizare pompe si hidrofor de pe reteaua de apa potabila.

Necesarul de apa pentru nevoi igienico-sanitare: Necesarul de apa se determina conform SR 1343/1/2006 “Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale”:

80 persoane x 60 l/om/zi = 4.800 l/zi

N = 4.800 l/zi= 4,8 mc/zi



74

Debit zilnic mediu:

Q zi med = Ks x Kp x 4,8 mc/zi = 5,14 mc/zi

Debit zilnic maxim:

Q zi max = Kzi x Q zi med = 1,3 x 5,14 mc/zi = 6,68 mc/zi

Debit orar maxim:

Q or max = 1/24 x Kox Q zi max = 1/24 x 2,8 x 6,68 mc/zi = 0,78 mc/h

Ks = 1,02 coeficient ce tine seama de nevoile tehnice ale sistemului de alimentare cu apa;

Kp = 1,05 coeficient care tine seama de pierderile de apa tehnic admisibile pe aductiuni si retele de distributie

Kzi = 1,30 coeficient ce tine seama de variatia zilnica a consumului de apa;

Ko = 2,80 coeficient de neuniformitate a debitului orar.

Cerinta de apa in functie de nevoile tehnologice si pierderile din sistem:

Q zi med = 5,14 mc/zi = 0,059 l/s

Q zi max = 6,68 mc/zi = 0,077 l/s

Q or max = 0,78 mc/h = 0,22 l/s

Necesarul de apa pentru nevoi tehnologice :

- Apa pentru spalare roti autovehicule :

Se face cu un utilaj de spalare cu duze care consuma 1260 l/h timp de 12 ore, perioada in care se estimeaza ca se pot spala 12 autogunoiere: 1260 x 12 = 15,12 mc/zi, debit care se colecteaza de catre rigola si se transporta in canalizarea pentru levigat exterioara de unde este transportat gravitational spre DSPP ( cu un debit de 20 l/s) si apoi in Bazinul de Stocare Levigat iar dupa omogenizarea din acest bazin isi continua drumul spre statia de epurare levigat.

Apa epurata rezultata din statia de epurare levigat este condusa in bazinul de retentie ape pluviale iar permeatul este pompat si refulat impreuna cu apa pluviala in exces spre emisarul zonei : raul SOMES.

Q1= 15,12 mc/zi

- Apa pentru spalare la statiile de sortare si de compostare :

Statiile de sortare si de compostare au pardoseala din beton, in panta spre o rigola centrala iar pardoseala se spala cel putin o data pe zi.

Debitul apei de spalare este furnizat de o pompa iar presiunea mare este data de un compresor. Debitul pentru spalarea acestor compartimente este de Q=7,75 mc/zi.

Q compostare = 6 mc/zi

Q sortare = 1,75 mc/zi

TOTAL = 7,75 mc/zi

Q2 = 7,75 mc/zi



75

- Apa pentru udare celule in perioada neploioasa:

Debitul pentru udarea suprafetelor de compost (in perioadele neploioase) este realizat de aspersoare al carui racord flexibil se leaga la hidrantii Dn 80 mm din zona.

Se estimeaza cu consum de 0,7 l apa/mp suprafata udata.

Scelula = 26124 mp

26124 x 0,7 = 18,3 mc/zi pentru o perioada de 365 – 120 zile ploioase – 30 zile ger sub -5 grade-( 5 zile x 3 reprize de ploaie) = 200 zile

18,3 mc/200= 92 l/zi=0,092 mc/zi

Q3= 0,092 mc/zi

Calcul levigat din debit pluvial:

QPL = S x Ø x I x m

Ape pluviale colectate de sistemul de drenaj al celulei de depozitare este :

Suprafata totala de pe care se colecteaza apa de ploaie: 2,61 ha

Coeficient de scurgere Ø = 0,65

Clasa de importanta III – frecventa ploii de calcul 2/1

- t = durata ploii;

- t = tcs + L/va = 15 + 250/60 ≈19 minute;

- tcs = 15 minute pentru zona de deal unde terenurileau panta generala medie 0,01 – 0,02 (timpul de concentrare superficiala);

- lungimea colectorului este de 250 m;

- va = 40-60 m/min;

- I = 70 l/sxha – pentru durata de 19 minute si frecventa de 2/1( conform diagrama pentru calculul intensitatii ploii in zona 15)

- m = 0,8 pentru timpul de scurgere < 40 minute.

QPL =2,61x0,65x70x0,8=95,0 l/s

Volum precipitatii de 800 mm/an ( conform anuarului statistic de precipitatii),

T = 800/70 = 11,43 min/zi

Q = 11,43min x 0,095mc/zi x 60s = 65,15 mc/zi.

Q4= 65,15 mc/zi

Debitul de levigat din celula in timp de seceta:

Cunoscand ca debitul de levigat este cca 5% din cantitatea depozitata rezulta ca in celula se depoziteaza 452153,21 mc/5ani=90430,64 mc/an.

Cantitatea de levigat din compostul depozitat = 12,39 mc/zi

Q5 = 12,39 mc/zi

Debitul de spalare utilaje proprii:

Q6= 2,0 mc/zi



76

Cantitatea TOTALA LEVIGAT = 102,50 mc/zi

De la statiile de transfer se transporta levigat in cantitate totala de 9,58 mc/zi.

Cantitate totala de levigat ce trebuie epurata :

QTlevigat= 112 mc/zi .

Acest volum se va stoca in bazinul stocare levigat cu o capacitate de 150 mc.

Statia de epurare levigat va avea capacitatea de a epura un debit de 112 mc/zi. Statia de epurare va functiona prin procedeul de osmoza inversa cu modificare automata a PH-ului

Calculul rezervorului PSI si spalare:

V rezervor = Vi + Vsp

Vi = 54 mc din volumul folosit la hidrantii exteriori + 3 mc din volumul folosit la hidrantii interiori =57 mc

Vsp= 25 mc

V rezervor = 82 mc

Se alege un rezervor pentru incendiu si spalare de 100 mc.

Rezervorul retentie ape pluviale =300 mc.

Canalizarea menajera

Reteaua de canalizare menajera colecteaza apa de la cladirea administrativa si de la atelierul auto si o dirijeaza spre statia de pompare ape uzate menajere, de unde este pompata in ministatia de epurare ape menajere, statie ce poate procesa un debit de 7 mc/zi.

Statia de pompare este din polietilena cu Dn =1,5 m si adancimea totala de 4,9 m, subterana, automatizata functie de nivelul din statia de epurare ape menajere, acoperita cu capa si rama din fonta. Instalatiile electrice si de automatizare sunt supraterane fiind aparate de intemperii prin umbrare metalice.

Apa menajera intra la cota radier. Statia este prevazuta cu un gratar des si o pompa cu caracteristicile : Q =1 mc/s, H = 10m, P = 1,1 kW. Apa este pompata in statia de epurare ape menajere printr-o conducta PEHD, PE100, Pn 6, De 63 mm, L=5 m.

Fazele de lucru a statiei de epurare ape menajere tip SBR (reactor cu functionare secventiala): • Alimentarea Apa uzata intra in primul compartiment unde substantele solide se separa si sunt retinute in partea inferioara a acestuia. Din acest compartiment lichidul este pompat in compartimentul de aerare SBR.

• Aerarea Procesul de epurare biologica are loc in compartimentul SBR. Prin secvente scurte de aerare si linistire controlate, milioanele de microorganisme dezvoltate in interiorul compartimentul consuma materia organica din apa, accelerand procesele de descompunere.

• Limpezirea Acesta faza permite sedimentelor usoare aflate in suspensie sa se depuna pe fundul compartimentului de aerare, iar apa limpezita ramane in partea superioara, de unde va fi preluata de air-lift-ul de evacurare.

• Evacuarea apei astfel limpezite se face catre receptor (raul Somes).



77

• Reintoarcerea namolului se face dupa evacuarea apei limpezite, fiind trasferat inapoi in compartimentul de tratare primara, de unde procesul se reia, asigurandu-se astfel un ciclu de epurare complet.

In functie de numarul de utilizatori ai statiei aceasta necesita vidanjari periodice ale namolului depus pe fundul compartimentelor, de regula la 18-24 luni.

Aceste statii de epurare nu au in interiorul componente electromecanice, in contact cu apa, deci gradul de intretinere al lor este extrem de redus. Toate componentele necesare functionarii statiei sunt in interiorul tabloului de comanda, aflat la exteriorul statiei de epurare. Tabloul de comanda, dotat cu minicalculator performant, permite ajustarea ciclurilor de functionare pentru o mai buna flexibilitate a procesului de epurare.

Namolul produs de statie este complet stabilizat, nu are miros si poate fi folosit in agricultura. Intregul echipament de epurare SBR LEADER functioneaza fara degajare de mirosuri.

Reteaua de canalizare menajera se va executa din PVC, SN 4, Dn 20cm , are lungimea la Dn200 de 300 m si se va monta pe partea carosabila a aleilor din incinta si pe spatiul verde din incinta.

Reteaua se va executa in panta, aceasta fiind destul de mare ca sa se asigure functie de debitul tranzitat viteza de autocuratire in cazul canalizarilor menajere care trebuie sa fie de minim, 0,6 m/s ( avand in vedere rugozitatea materialului folosit la tuburile de canalizare)

Pozarea conductelor se va face pe un pat de nisip de 15 cm grosime. Peste nisip se va pune un strat de 30 cm de umplutura manuala din material local selectat. La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta grila de avertizare din polietilena de culoare maro. Transeele in care se vor monta conductele se vor executa cu sprijiniri cu dulapi metalici de inventar.

Pe traseul canalizarii menajere s-au prevazut 9 camine de vizitare prefabricate cu diametrul interior de 1,00 m conform STAS 2448/90. Caminele sunt amplasate la cel mult 60 m unul de celalalt in aliniament si la fiecare schimbare de directie panta sau diametru.

Debitul apelor colectate in reteaua de canalizare menajera s-au determinat conform normelor in vigoare pentru un numar de 80 de locuitori. Procentul de restitutie se considera conform SR 1846-2006 » Prescriptii de proiectare » Quz =QS (100%) din necesarul de apa calculat mai sus (conform STAS 1343/1-06) debitele de ape uzate menajere evacuate sunt:

Q uz zi med = 5,14 mc/zi = 0,059 l/s

Q uz zi max = 6,68 mc/zi = 0,077 l/s

Q uz or max = 0,78 mc/h = 0,22 l/s Apele uzate menajere se vor descarca in reteaua de canalizare propusa, amplasata in incinta, care le va transporta spre statia de epurare ape menajere, statie ce poate procesa un debit de 7 mc/zi.

Canalizarea pluviala

Reteaua de canalizare pluviala colecteaza apa de pe suprafata betonata a incintei zonei ce deserveste celula de depozitare, si o dirijeaza in bazinul de retentie apa pluviala, in prealabil aceasta fiind trecuta prin separatorul de produse petroliere.

Inainte de intrarea in bazinul de retentie, apele pluviale trec printr-un separator de hidrocarburi dimensionat pentru un debit de 170 l/s.

Acest separator este realizat in conformitate cu EN 858-1, avand inclusa trapa pentru sedimente si filtru coalescent.



78

Gradul inalt de purificare a apei in separator garanteaza reducerea la iesire sub 5 mg/l.

Separatorul este o constructie compacta din otel 0361 protejat cu vopsea speciala, are dimensiunile in plan de 9x2,5 cu inaltimea utila de 2,5 m si se va monta subteran pe o platforma din beton armat.

Dupa asezarea separatorului se conecteaza tuburile din PVC cu garniture de cauciuc la stuturile de intrare si iesire. La instalare este necesar ca separatorul sa fie umplut cu apa curata pana la nivelul de iesire. Se testeaza etanseitatea conductelor si apoi se niveleaza terenul.

Principiul de functionare al separatoarelor de hidrocarburi se bazeaza pe diferenta de greutate specifica dintre apa si hidrocarburi, respectiv a materialelor solide aflate in apele reziduale. Prezenta substantelor care pot conduce la formarea unor emulsii stabile trebuie evitata inca din faza de proiectare.

Apa uzata intra in separator prin racordul de intrare, curgerea fiind linistita de spargatorul de jet instalat in interior. Particulele grosiere (namolul) se separa gravitational decantandu-se la fundul separatorului in primul compartiment (decantor de namol). In continuare, apa uzata intra in compartimentul de separare a hidrocarburilor, unde, datorita diferentei de greutate specifica, hidrocarburile se separa formand un strat la suprafata apei.

Filtrul coalescent ajuta la separarea particulelor foarte fine de hidrocarburi existente in apa uzata. Din camera de separare, fluidul schimba directia de curgere si trece prin filtrul coalescent si print-un sistem de sicane. Filtrul coalescent este alcatuit dintr-un amestec de fire dispuse intr-o structura aleatoare care creaza microturbulente locale si o curgere tridimensionala. Acest regim de curgere are rol de a prelungi si intensifica contactul efluentului cu suprafata fibrelor. Micro-picaturile de ulei, prea fine pentru a fi separate in prima faza, ajung astfel in contact cu fibra si adera la aceasta. In timp, prin aderarea mai multor picaturi se formeaza una mai mare, care datorita fortei ascensionale, se desprinde si urca la suprafata. Sistemul de sicane retine aceste picaturi sub forma unei pelicule fine la suprafata interstitiului dintre ele, de unde sunt indepartate prin golire (vidanjare).

Apa curata este evacuata de sub stratul de hidrocarburi pe principiul vaselor comunicante, gravitational.

Debitul de apa pluviala este de 162 l/s.

Reteaua de canalizare pluviala se va executa din tuburi PVC, SN 4, care trebuie sa corespunda DIN 4033, ISO DIS 4435 si se va monta pe partea carosabila a aleilor din incinta.

Reteaua de canalizare pluviala va avea urmatoarele diametre : Dn 25 cm, L=980 m ; Dn 30 cm, L= 110 m ; Dn 40 cm, L= 200 m ; Dn=50 cm, L=70m; Dn 60 cm, L=30 m.

Pe traseul canalizarii pluviale s-au prevazut 30 camine de vizitare prefabricate cu diametrul interior de 1,00 m ( baza caminului variind functie de ramura si diametrul retelei unde este amplasat).

Caminele se vor monta in mod obligatoriu la fiecare schimbare de directie, panta sau diametru.

In aliniament caminele sunt amplasate la cel mult 60 m unul de celalalt

Apele pluviale vor fi dirijate spre canalizare prin intermediul a 31 guri de scurgere cu deposit si sifon tip A1 STAS 6701-82, racordate la canalizare prin racorduri din tuburi PVC SN4 Dn 25 cm.

Pozarea conductelor se va face pe un pat de nisip de 15 cm grosime. Peste nisip se va pune un strat de 30 cm umplutura manuala din material local selectat. La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta grila de avertizare din polietilena de culoare maro.



79

Transeele in care se vor monta conductele se vor executa cu sprijiniri cu dulapi metalici de inventar.

O alta retea de colectare ape pluviale, care nu necesita nici un fel de prelucrare, este reteaua de rigole ce imprejmuieste suprafata depozitului central de deseuri Sarbi (santuri de garda ramura 1 si 2), care colecteaza apa provenita din precipitatii si o conduce ordonat, in panta continua spre cumpana apelor existenta in zona, peste care se va amenaja acesta suprafata ecologica de depozitare a deseurilor , care initial incepe cu celula 1 , si va continua cu celelalte 3 celule in urmatorii 15 ani.

Pe parcursul executiei unei alte celule , santurile de garda se vor lungi si se vor construi alte doua guri de varsare a debitelor de apa pluviala captate inclusiv lucrarile anexe (casiuri) pentru diminuarea efectului de eroziune.

Lungimea santurilor de garda este de L=700m ramura 1 si L= 700m ramura 2.

Aceste doua ramuri vor deversa prin intermediul unor guri de varsare ( 2 buc) din beton care se vor racorda la niste casiuri pentru impiedicarea eroziunii solului in timpul unor precipitatii abundente cu debite mari. Casiurile vor fi executate din beton si vor avea o lungime de 100 m fiecare cu 10 caderi a 50 cm fiecare.

Calculul debitului apelor meteorice colectate de pe drumurile de acces din zona studiata si suprafata celulei I. de depozitare se face conform STAS 9470/73 pentru zona de precipitatii 15, pentru clasa a III-a de importanta si frecventa ploii de calcul de 2/1.

Debitul de ape meteorice se stabileste luandu-se in considerare numai debitul ploii de calcul, conform STAS 9470/73 si se calculeaza cu relatia:

QPL = S x Ø x I x m

Ape pluviale colectate de pe trotuare si drumurile de acces:

Suprafata totala de pe care se colecteaza apa de ploaie: 34000 mp.

Coeficient de scurgere Ø = 0,85 (suprafete betonate)

Clasa de importanta III – frecventa ploii de calcul 2/1

- t = durata ploii;

- t = tcs + L/va = 15 + 350/60 ≈21 minute;

- tcs = 15 minute pentru zona de deal unde terenurileau panta generala medie 0,002 – 0,005 (timpul de concentrare superficiala);

- lungimea colectorului este de 350 m;

- va = 40-60 m/min;

- I = 70 l/sxha – pentru durata de 21 minute si frecventa de 2/1

- m = 0,8 pentru timpul de scurgere < 40 minute.

Debitul de apa rezultat de precipitatii si procesat de separatorul de hidrocarburi si produse petroliere este:

QPL = 3,4 x 0,85 x 70 x 0,8 = 161,84 l/s = 162 l/s va fi procesat in separatorul de produse petroliere cu un debit de 170 l/s ( pentru situatia de ploaie extraordinara) si stocat in bazinul de retentie ape pluviale cu V=300 mc.



80

Calculul debitului anual evacuat:

Considerand o intensitate a ploii conform STAS 1846/06: I = 70 mm/min;

Volum precipitatii de 800 mm/an

T = 800/70 = 11,43 min/zi

Q = 11,43 min/zi x 0,162 mc/s x 60 s = 111 mc/zi.

Considerand pentru un an ca avem 120 zile ploioase, rezulta :

Q anual = 111,0x120 = 13.330 mc/an.

Apele pluviale cazute pe suprafata drumurilor de acces din zona studiata vor fi colectate prin guri de scurgere, amplasate in lateralul drumurilor, vor fi directionate, prin reteaua de canalizare pluviala, intr-un separator de produse petroliere si decantor unde apele vor sedimenta, apoi acestea fiind conventional curate vor trece in bazinul de retentie ape pluviale, de unde cu ajutorul unor grupuri de pompare apa va fi repusa iar in circuit.

Apele pluviale vor fi pompate spre rezervorul PSI si de spalare utilaje, iar surplusul spre evacuare in canalul ce le va conduce la raul Somes impreuna cu apele epurate din statia de epurare ape menajere si cu permeatul rezultat din statia de epurare levigat (cu respectarea conditiilor impuse de Normativul NTPA 001/2005). Bazin de retentie ape pluviale

Din separatorul de hidrocarburi, apa pluviala intra in bazinul de retentie care este o constructie ingropata, din beton armat cu dimensiunile interioare 25x5m si o adancime totala de 3,0 m, volumul util al bazinului fiind de 300 mc. Apa intra in constructie printr-o conducta de PVC, Dn 60 cm la cota radier.

In capatul aval al bazinului se afla camera de vane cu dimensiunile interioare de 4 x4 m, avand aceeasi adancime cu bazinul de retentie si unde in afara vanelor de manevra a bazinului se va amenaja si o statie de pompare complexa.

In camera de vane ( statia de pompare) sunt amplasate:

- Un grup de pompe alcatuit din 1+1 pompe cu Q=2,5 l/s, H=50m, P=3,7kW pentru refularea apei pluviale in exces si a apelor epurate rezultate din levigat si ape uzate menajere spre raul Somes.

- Un grup de pompare care alimenteaza rezervorul pentru incendiu alcatuit din 1+1 pompe cu Q=3 l/s, H=20m si N=2,5kW

- Un grup de pompare pentru alimentare cu apa a retelei de incendiu si spalare din rezervorul pentru incendiu, alcatuit din 1+1 pompe cu Q=5 l/s, H=80m si P=7,5 kW, din rezervorul V=100 mc.

Instalatiile hidraulice din camera de vane sunt din OL-Zn.

In conducta de refulare catre raul Somes se va intepa si conducta din PEHD PE100, De63mm, Pn6 de la iesirea din statia de epurare levigat.

In interiorul constructiei bazinului de retentie se vor amplasa 3 senzori de nivel, pentru urmatoarele niveluri ale apei : - La NHmin - La NH - La NHmax



81

Grupurile de pompare din aceasta statie vor fi automatizate functie de nivelurile din bazinul de retentie ape pluviale corelat cu nivelurile din rezervorul de inmagazinare prin alti 3 senzori din rezervorul V=100 mc.

Conducta de refulare ape pluviale si epurate spre raul Somes

Debitul de refulare este de 2,5 l/s.

Conducta de refulare proiectata va fi din PEHD, PE100, De 63mm, Pn 6 si va avea lungimea L=3.800m.

Pozarea conductei se va face de-a lungul viitorului drum de acces pe un pat de nisip de 10 cm grosime.

La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta banda de semnalizare din polietilena de culoare albastra, cu latimea b=150mm si grosime 0,15mm.

Pe traseul conductei de refulare se va executa o subtraversare de Drum National cu lungimea de 20m care se va realiza prin foraj orizontal dirijat, conform STAS 9312/87- Subtraversari de cai ferate, drumuri cu conducte, intr-o conducta metalica ( tub de protectie ) din OL Dn 323,9x7,9mm, care va constitui protectia conductei din PEHD, PE100, De 63 mm care transporta apa.

Executia forajului orizontal se va face de catre o intreprindere specializata, care dispune de utilajul necesar si un personal cu calificare adecvata.

De o parte si de alta a subtraversarii s-au prevazut doua camine : un camin de vana CV si un camin de vana si golire CVG.

Apa pluviala si epurata va fi refulata in raul Somes printr-o gura de descarcare ancorata in mal.

Rezervor pentru incendiu

Reteaua de incendiu si spalare se va alimenta dintr-un rezervor care inmagazineaza rezerva de incendiu de 57 mc ( 54 mc hidrantii exteriori + 3 mc hidrantii interiori) si un volum de 43 mc pentru spalare. Rezerva intangibila de incendiu va fi delimitata la un volum de 57 mc.

Rezervorul PSI si spalare va avea o capacitate de 100 mc.

Este o constructie circulara semiingropata, cu radier din beton armat , pereti si acoperis din metal cu D=6,4m si H=4,25 m.

Rezervorul pentru incendiu este alimentat din bazinul de retentie ape pluviale. Rezervorul are si o alimentare de rezerva din conducta de apa potabila PEHD Dn=63.

Nivelul rezervei intangibile de incendiu si nivelul maxim sunt stabilite de instalatia hidraulica a conductelor ce echipeaza sistemul de aductiune rezervor precum si de distributie a apei din acesta..


Preaplinul si golirea rezervorului se unesc in exteriorul acestuia si ajung in statia de pompare ape pluviale care le va conduce prin conducta de refulare la emisarul: raul Somes.

Reteaua de incendiu si spalare

Reteaua de incendiu care alimenteaza hidrantii de incendiu si din care se preleveaza apa pentru spalare, statie de sortare si statia de compostare, platforma spalare utilaje si roti a fost prevazuta din PEHD, PE100, De 110mm, Pn10 si are lungimea L = 1610 m.



82

Pe traseul conductei s-au prevazut : patru camine de vana si golire ( CV ) in care se va monta o vana pentru golire Dn 50mm pe fiecare ramura si vane de sectionare Dn=100 mm pe fiecare ramura si un camin de vana si aerisire (CVA) in zona cu cota cea mai inalta in care se va monta o vana de aerisire-dezaerisire Dn 40mm si o vana de sectionare Dn 100mm.

Au fost prevazuti 19 hidranti exteriori subterani Dn 80mm.

Pozarea retelei se va face pe un pat de nisip de 10 cm grosime. La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta banda de semnalizare din polietilena de culoare albastra, cu latimea b=150mm si grosime 0,15 mm.

Pentru statia de spalare roti amplasata la intrarea in perimetru s-a prevazut un grup de pompare compus din pompa pentru spalare roti cu Q=1,5 l/s, H=20m si P=1,5kW, cuplata cu compresor.

Pentru statia de sortare si statia de compostare reteaua de spalare va alimenta o instalatie interioara a unei pompe pentru spalare cu caracteristicile :Q=2 l/s, H=45m si P=1,5kW, cuplata cu compresor.

Canalizare levigat Consideratii tehnice asupra levigatului

Luand in calcul gradul limitat de suportabilitate al mediului inconjurator, precum si efectele majore ale poluarii acestuia, cu siguranta trebuie actionat cu toata responsabilitatea pentru promovarea mediului ca o componenta a dezvoltarii societatii umane.

Datorita armonizarii legislatiei nationale cu cea din Uniunea Europeana, metodele de colectare a levigatului prezentate in legislatia nationala se refera la depozitele de deseuri controlate (cazul depozitului din loc. Sarbi, com. Farcasa, jud. Maramures).

Momentan nu exista o metoda unitara asupra tratarii levigatului, aceasta se poate realiza in doua tipuri de instalatii :

- Instalatie de tratare proprie depozitului care sa permita evacuarea levigatului tratat direct in receptorul natural cu respectarea legislatiei in domeniu

- Instalatie de preepurare a levigatului care il va aduce pe acesta in niste limite incat acesta sa poata fi evacuat intr-o statie de epurare ape uzate.

In depozitul de deseuri menajere, fara a se utiliza apa in procesul tehnologic de depozitare, rezulta ape reziduale, asa numitul lixiviat sau levigat.

Solutia propusa pentru depozitul Sarbi este cu instalatie proprie, dimensionarea facandu-se cu aportul tuturor debitelor care intra in legatura cu deseurile umede si a apelor meteorice care cad pe zona de depozitare, in afara debitului existent din deseuri atata timp cat se descompun.

Aceasta cantitate rezultata este in proportie de 5-7% din umiditatea deseurilor depozitate (in speta a deseurilor menajere si cele de natura vegetala), restul de 93-95% provenind din :

- Apele meteorice care cad si percoleaza suprafata rampei, in drumul lor solubilizand si antrenand o multitudine de compusi organici si anorganici, functie de natura deseurilor.

- Apele pluviale care se scurg de pe versanti.

In concluzie, levigatul este produs ca urmare a percolarii deseurilor menajere de catre apele meteorice si rezultat din umiditatea deseurilor prin scurgere libera spre aval.



83

S-au stabilit, prin metode fizico-chimice, spectrofotometrice si gazcromatografice, caracteristicile principale fizico-chimice ale unui levigat mediu:

Tabel 4.1. Caracteristicile unui levigat INDICATORI VALORI NATURA POLUARII

pH 6,1 Acida

Carbonic organic total 1700 mg/l Poluare organica

CB05 2500 mg/l Poluare organica

Substante anorganice 5000 mg/l Poluare organica

Na ; K 3000 mg/l Poluare minerala

Ca ; Mg 2000 mg/l Poluare minerala

Cl ; SO4 5000 mg/l Poluare minerala

NH4 700 mg/l Poluare minerala

Fosfor total 6 mg/l Poluare minerala

Fe 900 mg/l Poluare cu metale neferoase

Mn 25 mg/l Poluare cu metale neferoase

Zn 10 mg/l Poluare cu metale neferoase

Alte metale : Co,Ni,Cu,Cr,Pb,Mo,As,Hg 10 mg/l Poluare cu metale neferoase

Raportul CBO5/CCO care caracterizeaza aspectul organic al unui depozit trebuie sa fie de ordinul 0,5 pentru depozite tinere, raportul descrescand spre zero pentru depozite vechi.

Daca in timp indelungat CBO5 poate atinge valori aproape nule, acesta nu va tine pasul cu CCO care poate ramane notabil, de ordinul g/l.

Reteaua de canalizare care va colecta levigatul de pe suprafata depozitului de deseuri nepericuloase Sarbi se imparte in :

- Retea de drenaj situata in baza celulei de depozitare

- Retea de canalizare pentru levigat care conduce debitele captate spre un bazin de retentie levigat, care furnizeaza debit constant statiei de epurare levigat

Retea de drenaj situata in baza celulei de depozitare

Celula de depozitare are o suprafata de 26123,57 mp pe care se va depozita un volum de 452153,21 mc in perioada de 5 ani , perioada dupa care aceasta se va inchide si urmand a fi deschisa a doua celula. Executia celei de a doua celula va incepe concomitent cu umplerea primei celule cu deseuri compostate biodegradabile.

Pe radierul celulei, pentru drenarea debitului de levigat, s-a prevazut o retea de drenaj care-l colecteaza si gravitational il transporta spre un colector principal amplasat in zona mediana a acesteia.



84

Reteaua de drenaj este compusa din tuburi PEHD riflate ( KPE DK ) cu DN 250 mm pentru Pn 10 ( 250 x 22,8 mm ), care vor fi montate in panta de 1% spre colectorul principal.

Drenajul Dn=250 mm va avea o lungime L=1500 m, iar drenul principal va avea Dn 300 mm (355 x 25,5 ) si va fi pozat in panta de 1% spre caminul de vana amplasat in coronamentul digului celulei.

Lungimea drenului principal L= 210 m.

Camin de vana pentru levigat

La iesirea din Celula nr. 1 de depozitare pe drenul principal Dn 300 mm, s-a prevazut un camin echipat cu o vana actionare electrica Dn 300 mm. Caminul va fi realizat din PE cu Dn = 1500 mm prevazut cu capac de acces si rama.

Vana electrica are rolul de a inchide drenul Dn 300 mm cand levigatul colectat din celula de depozitare atinge nivelul maxim in statia de pompare levigat.

O situatie critica este atunci cand in celula s-a depozitat o cantitate mica de deseuri iar debitele mari de apa pot creea probleme functionarii statiei de pompare datorita timpilor de retentie mici in corpul de deseuri.

In acest sens, pentru a evita supradimensionarea statiei de pompare, s-a optat pentru solutia retinerii unei cantitati de apa in celula de depozitare (aprox. 1000 mc) in perioada de incipienta a exploatarii celulei. In timp, odata cu cresterea cantitatii de deseuri depuse, timpul de retentie al apelor in cadrul celulei va fi mai mare, astfel debitele de ape colectate de sistemul de drenaj al celulei de depozitare vor scadea.

Alimentarea si comanda de actionare a vanei vor fi comandate din tabloul electric al statiei de pompare levigat amplasata adiacent caminului.

Inchiderea si deschiderea vanei va fi comandata de nivelul maxim si minim al levigatului in statia de pompare. In interiorul statiei de pompare se vor monta senzori de nivel pentru detectarea nivelului maxim si minim al apei.

Statia de pompare levigat

Statia de pompare a levigatului este o constructie din PE ingropata cu dimensiunile : Di=1,5m si H=4,25m.

Statia este echipata cu 2 pompe submersibile pentru ape uzate cu toate partile componente realizate din OL INOX avand urmatoarele caracteristici pentru fiecare pompa in parte : Q = 3,50 l/s, H = 40 mCA, P = 4,5 kW.

Pompele vor fi cu montaj vertical pe autocuplaj cu cot de refulare si cu bare de ghidare. Rotorul pompei va fi capabil sa antreneze particule cu dimensiuni de 80 mm.

In furnitura pompei vor fi incluse : senzori de nivel, intre nivelurile de maxim si minim indicate.

De la statia de pompare, levigatul va fi transportat prin pompare la bazinul de retentie levigat cu Vu = 150 mc. Conducta de refulare are lungimea de 140 m intre statia de pompare si bazinul de retentie levigat. Conducta de refulare va fi din PEHD PN6 De 63mm.

Bazinul de retentie levigat

Levigatul va fi stocat intr-un bazin de retentie cu Vu = 150 mc, realizat din beton, amplasat ingropat. Conform cerintelor Normativului 757/2004, bazinul de retentie este acoperit.

In bazinul de levigat se vor fixa trei mixere care vor mixa apa si o vor amesteca omogen astfel ca in statia de epurare levigat sa intre un debit uniform amestecat.



85

Din bazinul de retentie levigat, levigatul se va pompa in fluxul statiei de epurare levigat cu ajutorul unei pompe pentru levigat cu Q=6 mc/h, H=15 m CA , P=4 Kw din OL INOX.

Pompa va fi automatizata functie de nivelurile din bazin si statie de epurare levigat.

Statia de epurare levigat Proiectul prevede o statie de epurare modulara containerizata, care functioneaza pe principiul osmozei inverse cu capacitatea de max. 112 mc/zi. Levigatul tratat va avea caracteristicile conform NTPA 001/2005.

Tot levigatul, indiferent de locul de provenienta, va fi stocat in bazinul special amenajat. Dupa tratare, permeatul, care va avea caracteristici conform NTPA 001/2005 va fi deversat in raul Somes prin pompare, refularea fiind din statia de pompare cuplata cu bazinul de retentie ape pluviale.

Statia de epurare va raspunde urmatoarelor cerinte :

- Qmax levigat/zi = 112 mc/zi

- Caracteristicile permeatului : sa se incadreze in limitele impuse de NTPA 001/2005

Statia va fi modulara, astfel incat volumul ce urmeaza a fi tratat sa poata fi marit sau micsorat, daca se va dovedi necesar.

Statie de epurare modulara, foloseste procedeul osmozei inverse, avand la baza principiul epurarii prin membrane. Acesta este un procedeu fizic de tratare a apelor uzate si nu unul fizico-chimic. Statia de epurare cu capacitatea de 112 mc/zi si este formata din doua containere prefabricate. Unul are dimensiunile in plan de 12192 x 2438 mm si celalalt de 6096 x 2438 mm. Acestea sunt montate pe o platforma din beton armat.

In statia de epurare se vor trata toate apele uzate produse in incinta si levigatul produs in depozitul inchis, stocate in rezervorul de egalizare special amenajat, cu capacitatea de 150 mc. Dupa tratare, apele epurate vor fi evacuate prin pompare spre statia de pompare amplasata langa bazinul de ape pluviale unde se vor amesteca cu acestea intr-un distribuitor si apoi vor fi evacuate prin pompare spre receptorul natural al zonei –raul Somes.

Pe langa tehnologia statiei, a fost inventat si sistemul de module patentat RCDT (tub disc canal radial) ca un dispozitiv economic si eficient pentru osmoza inversa folosita pentru tratarea apelor reziduale. Asa-numitul „modul RCDT” (modul tub disc canal radial) este cel mai avansat produs al tehnologiei cu modul plat.

Acest modul este compus dintr-o conducta de refulare si discuri hidraulice care sunt sustinute de un tirant central. Intre doua discuri se afla pernele octogonale ale membranei. Datorita acestei structuri, se formeaza canale de curgere intre discurile hidraulice si pernele membranei, unde se concentreaza solutia bruta. Canalele individuale sunt unite de deschideri din discuri, care sunt aranjate in mod inelar, pentru ca apa alimentata sa curga radial de-la lungul pernelor membranei, alternativ, din interior catre exterior si invers.



86

Fig. 4.1. Instalatie de tratare a levigatului prin osmoza inversa, montata intr-o constructie tip container

Unitatea mentionata este compusa din urmatoarele componente: - Dozarea acidului - Pre-filtrare - Faza levigatului RO RCDT 36 XL cu 36 de module, inclusiv un sistem de control (PLC) si

un computer pentru a vizualiza conditiile de functionare si pentru a arhiva datele de functionare (alternativ: panou de comanda multilinie si optionale: inregistrator date pentru a arhiva datele de functionare)

- Faza permeatului RO RCDT 10 XL cu 10 module. Aceasta unitate este controlata de sistemul de control al RO RCDT 36 XL.

- Faza concentratului RO RCDT 10 HP cu 10 module. Aceasta unitate este controlata de sistemul de control al RO RCDT 36 XL.

- Sistem rezervor - Container.

Procesul tehnologic de epurare a levigatului a fost descris in detaliu la cap.2.

4.1.2.2. Statii de sortare, de transfer si centre de colectare deseuri voluminoase

• Statie de sortare si transfer, centru de colectare deseuri voluminoase Sighetul Marmatiei

Alimentarea cu apa

Pentru alimentarea cu apa a obiectivului este necesar un debit Qor max= 0,094 l/s pentru grupul sanitar din cladirea administrativa si centrala termica.

Debitul va fi asigurat din reteaua localitatii Sighetul Marmatiei, printr-un record la aceasta retea realizat din PEHD Pn6 Dn50 mm. La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta banda de semnalizare din polietilena de culoare albastra cu latimea de b=150 mm si grodimea de 0,15 mm.

Pentru masurarea debitelor consumate se va executa un camin de apometru unde se va monta aparatul de masura a debitelor consumate intre doua vane, cu by-pass.

Caminul de apometru va avea dimensiunile Lxlxh=1,5m x 1,5 m x 1,6 m.



87

Dupa caminul de apometru conducta va alimenta cladirea administrativa si rezervorul de incendiu si spalare. Aceasta va avea un Dn 50 mm si o lungime de 250 m.

Reteaua de canalizare pluviala

Reteaua de canalizare pluviala colecteaza apa din incinta si o dirijeaza in bazinul de retentie apa pluviala.

Debitul de apa pluviala este de 19,70 mc/zi in timp de 8,42 min/zi.

Reteaua de canalizare pluviala se va executa din tuburi PVC KG, SN 4, care trebuie sa corespunda DIN 4033, ISO DIS 4435 si se va monta pe partea carosabila a aleilor din incinta.

Reteaua de canalizare pluviala va avea urmatoarele diametre : Dn 20cm, L=185 m; Dn 25 cm, L=156 m; Dn 30 cm, L=5 m, Dn 40 cm, L=100m ; Dn 50 cm, L=20 m camine pe Dn 20 =7 buc ; camine pe Dn 25= 6 buc, camine pe Dn30= 4 buc, camine pe Dn 40=6 buc, camine pe Dn 50=2 buc; guri de scurgere cu sifon si depozit 6 buc ;

Pe traseul canalizarii pluviale s-au prevazut 24 camine de vizitare prefabricate cu diametrul interior de 1,00 m.

Caminele sunt amplasate la orice schimbare de directie, panta sau diametru, cel mult 60 m unul de celalalt in aliniament.

Apele pluviale vor fi dirijate spre canalizare prin intermediul a 6 guri de scurgere cu depozit si sifon tip A1 STAS 6701-82, racordate la canalizare prin racorduri din tuburi PVC KG SN4 Dn 25 cm. Pozarea conductelor se va face pe un pat de nisip de 15 cm grosime. Peste nisip se va pune un strat de 30 cm umplutura manuala din material local selectat. La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta grila de avertizare din polietilena de culoare maro. Transeele in care se vor monta conductele se vor executa cu sprijiniri cu dulapi metalici de inventar.

Apele pluviale vor fi gestionate astfel:

-de pe suprafetele drumurilor, aleilor si parcarilor betonate apa pluviala va fi colectata prin guri de scurgere cu depozit si sifon pe care o vor deversa in canalizarea pluviala ce se va amplasa subteran in zona, compusa din tuburi din PVC cu diametre cuprinse intre Dn 200 – 500 mm, Pn 4 atm, cu mufa si garnitura de cauciuc.

Apa pluviala va fi condusa spre separatorul de produse petroliere si in continuare spre Bazinul de Retentie Ape Pluviale care va fi cuplat cu o statie de pompare.

In bazinul de retentie ape pluviale ajung debitele meteorice dupa o preepurare mecanica efectuata in separatorul de produse petroliere (SH) de 40 l/s, sub denumirea de apa conventional curata care poate indeplinii conditiile de asigurare debit de incendiu sau debit de spalare.

Aceasta apa in cantitati mari, cca 2300 mc/an, impreuna cu apa furnizata de conducta de alimentare de la localitate va folosi la asigurarea volumului de apa pentru incendiu si spalare, volum ce se va inmagazina in rezervorul din beton cu V=50 mc , iar surplusul va fi evacuat prin pompare in reteaua de canalizare a localitatii Sighetul Marmatiei.

Un alt volum de apa care este cantonat in rezervorul V=80 mc si care va fi folosit la spalarea spatiilor, utilajelor si mijloacelor de transport care intra in contact cu deseurile, va avea caracteristicile unei ape de levigat, va fi colectat separat si introdus in bazinul de stocare levigat.



88

Debitele rezultate de la spalare roti vor fi colectate prin instalatiile interioare (rigole), trecute prin separatorul de produse petroliere cu Q=20 l/s (DSPP) si apoi cantonate in bazinul de stocare levigat.

Separatoarele de hidrocarburi

Inainte de intrarea in bazinul de retentie, apele pluviale si apele de levigat (separat) trec prin separatoare de hidrocarburi (cate unul pentru fiecare gen de apa) dimensionate pentru un debit de 20 l/s ( la spalare roti care urmeaza traseul canalizarii de levigat) si apa pluviala colectata de pe suprafetele betonate ce trece printr-un separator pentru un debit de 40 l/s.

Aceste separatoare sunt realizate in conformitate cu EN 858-1, avand inclusa trapa pentru sedimente si filtru coalescent.


Separatoarele sunt constructii compacte din otel 0361 protejat cu vopsea speciala si se vor monta subteran pe o platforma din beton armat.

Conform standardelor UE, orice spalatorie auto, service, statie de carburanti platforme industriale, trebuie sa aiba rigole, deznisipatoare si sisteme de pre-epurare cu separator si decantor de produse petroliere, pentru a preveni poluarea mediului cu produsele petroliere folosite in activitatea curenta.

Principiul de functionare al separatoarelor de hidrocarburi se bazeaza pe diferenta de greutate specifica dintre apa si hidrocarburi, respectiv a materialelor solide aflate in apele reziduale.

Bazin de retentie ape pluviale

Din separatorul de hidrocarburi, apa pluviala intra in bazinul de retentie care este o constructie ingropata, din beton armat cu V=50 mc ( volum util ) avand dimensiunile 5x4x2,5 m. Apa intra in constructie printr-o conducta de PVC, Dn 50 cm la cota radier.

In capatul aval al bazinului se afla camera de vane cu dimensiunile interioare de 2x4m avand aceeasi adancime cu bazinul de retentie.

In camera de vane sunt amplasate:

- Un grup de pompe alcatuit din 1+1 pompe cu Q=2 l/s, H=50m P=3,7kW pentru refularea apei pluviale si epurate in surplus spre canalizarea localitatii Sighetul Marmatiei prin intermediul unui camin de racord.

- Un grup de pompare care alimenteaza reteaua pentru incendiu si spalare alcatuit din 1+1 pompe cu Q=5 l/s, H=80m si N=7,5kW, din rezervorul V=80 mc

- Un grup de pompare pentru alimentare cu apa a rezervorului de incendiu din bazinul de retentie ape pluviale, alcatuit din 1+1 pompe cu Q=2 l/s, H=20m si P=1,7 kW


In interiorul constructiei bazinului de retentie se vor amplasa 3 senzori de nivel pentru urmatoarele niveluri ale apei : - La NHmin - La NH - La NHmax .



89

Conducta de refulare ape pluviale si epurate

Debitul de refulare este de 2 l/s.

Conducta de refulare proiectata va fi din PEHD, De 50mm, Pn 6 si va refula debitul in exces spre canalizarea municipiului Sighetul Marmatiei.

Pozarea conductei se va face pe un pat de nisip de 10 cm grosime. La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta banda de semnalizare din polietilena de culoare albastra, cu latimea b=150mm si grosime 0,15mm.

Apa pluviala si epurata va fi refulata in reteaua de canalizare prin intermediul unui camin de racord.

Rezervor pentru incendiu si spalare :

V rezervor = Vi + V spl

VOLUMUL DE INCENDIU

Vi = (54 mc)= ( compus din volum ptr hidranti exteriori 5l/s x 3 ore)

Volumul de spalare

Calculul pentru debitul de spalare roti

Se face cu un utilaj de spalare cu duze care consuma 1260 l/h timp de 12 ore , perioada in care se estimeaza ca se pot spala 12 autogunoiere

1260 x 12 = 15,12 mc/zi debit care se colecteaza de catre rigola si se transporta in canalizarea levigat exterioara de unde este transportat gravitational spre DSPP si apoi in Bazinul de Stocare Levigat.

Q1= 15,12 mc/zi

Debitul pentru spalarea suprafetelor care intra in contact cu deseurile ce contin levigat este realizat de persoane care vor folosi un furtun racordat la reteaua de apa iar debitul evacuat va fi preluat de o rigola acoperita cu gratar, rigola ce va conduce apa care a intrat in contact cu levigatul printr-o retea de canalizare levigat care va descarca debitul in bazinul de retentie levigat .

Suprafata ce se spala = 2130 mp

Debitul necesar unei spalari / zi = 3,5 l/mp

Suprafata se spala doar atunci cand se defecteaza utilajul de comprimare a deseurilor, acestea putand fi depozitate accidental pe aceasta suprafata destinata expres acestui scop.

2130 x 3,5 = 7455 l/zi = 7,5 mc/zi

Q2= 7,5 mc/zi

Debitul pentru spalarea utilajului de comprimare se face zilnic dupa program si este de 500 l timp de o ora odata pe zi

Q3= 0,5 mc/zi

Debitul de spalare a utilajelor proprii din incinta

2 utilaje x 500 l/zi = 1 mc/zi

Q4= 1 mc/zi



90

Debitul pentru activitatea de sortare

Q5= 1,75 mc/zi

Rezulta:

Vsp =15,12 mc/zi +7,5 mc/zi +0,5 mc/zi +1 mc/zi +1,75 mc/zi = 25,96 mc /zi

Capacitatea rezervorului :

54 mc + 26 mc = 80 mc

Se alege un rezervor cu o capacitate utila de 80 mc, iar volumul intangibil de incendiu va fi delimitat la 54 mc, celalti 26 mc raman sa fie folositi de instalatiile pentru spalat necesare procesului tehnologic.

Se atrage atentia ca in cazul izbucnirii unui incendiu tot personalul prezent atunci este obligat a asigura stingerea incendiului celelalte activitati obligatoriu vor fi intrerupte indiferent in ce stadiu sunt.

Rezervorul pentru incendiu este alimentat din bazinul de retentie ape pluviale. Rezervorul are si o alimentare din conducta de apa potabila.



In interiorul rezervorului se vor amplasa 2 senzori de nivel, pentru urmatoarele niveluri ale apei : - La NHinc - La NHmax

Preaplinul si golirea rezervorului se unesc in exteriorul acestuia si ajung intr-un camin de unde apa este deversata in reteaua de canalizare apre pluviale. Pe conducta de golire se va monta o vana ingropata.


Reteaua de incendiu care alimenteaza hidrantii de incendiu si din care se preleveaza apa pentru spalare statie de sortare a fost prevazuta din PEHD, De 110mm, Pn10 si are lungimea L =485 m.

Pe traseul conductei s-au prevazut : un camin de golire, in care se va monta o vana pentru golire Dn 50mm si un camin de vana si aerisire in care se va monta o vana de aerisire-dezaerisire Dn 50mm si o vana de sectionare Dn 100mm.


Pozarea constructiei se va face pe un pat de nisip de 10 cm grosime. La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta banda de semnalizare din polietilena de culoare albastra, cu latimea b=150 mm si grosime 0,15 mm.


Pentru statia de sortare reteaua de spalare va alimenta o instalatie interioara a unei pompe pentru spalare cu caracteristicile :Q=2 l/s, H=45m si P=1,5kW, cuplata cu compresor.



91

Retea de canalizare menajera

Reteaua de canalizare menajera colecteaza apa de la cladirea administrativa si o dirijeaza la ministatia de epurare ape uzate menajere, pentru un Q=3 mc/zi.

Ministatia de epurare functioneaza astfel :

• Alimentarea Apa uzata intra in primul compartiment unde substantele solide se separa si sunt retinute in partea inferioara a acestuia. Din acest compartiment lichidul este pompat in compartimentul de aerare SBR.



• Evacuarea apei astfel limpezite se face catre receptori naturali (sol, curs de apa, put absorbant, sau stocata in diverse recipiente pentru lucrari de agricultura).



Aceste statii de epurare nu au in interiorul componente electromecanice, in contact cu apa, deci gradul de intretinere al lor este extrem de redus. Toate componentele necesare functionarii statiei sunt in interiorul tabloului de comanda, aflat la exteriorul statiei de epurare. Tabloul de comanda, dotat cu minicalculator performant, permite ajustarea ciclurilor de functionare pentru o mai buna flexibilitate a procesului de epurare, iar modul vacanta permite trecerea intr-o functionare de mentinere pe perioada cat statia nu este utilizata. Namolul produs de statie este complet stabilizat, nu are miros si poate fi folosit in agricultura. Intregul echipament de epurare SBR LEADER functioneaza fara degajare de mirosuri.

Apa conventional curata rezultata din procesul de epurare este dirijata spre bazinul de retentie ape pluviale.

Reteaua de canalizare menajera se va executa din PVC KG, SN 4, Dn 20cm, are lungimea L=140 m si se va monta pe partea carosabila a aleilor din incinta si pe spatiul verde din incinta.

Pozarea conductelor se va face pe un pat de nisip de 15 cm grosime. Peste nisip se va pune un strat de 30 cm de umplutura manuala din material local selectat. La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta grila de avertizare din polietilena de culoare maro.


Pe traseul canalizarii menajere s-au prevazut 5 camine de vizitare prefabricate cu diametrul interior de 1,00m. Caminele sunt amplasate la fiecare schimbare de directie, panta sau diametru, cel mult 60 m unul de celalalt cand reteaua de canalizare este in aliniament.

Namolul rezultat din epurarea apelor menajere va fi vidanjat si destinat terenurilor agricole .



92

Canalizare levigat

Reteaua de colectare levigat colecteaza apa rezultata din spalarea din zona statiei de transfer si din zona spalare utilaje cu ajutorul rigolelor cu dimensiunea de 25 x 15 cm si o lungime de 176m si o dirijeaza spre reteaua de canalizare compusa din tuburi din PVC Dn=200 si o L=15m ; Dn=250 mm si o L=210 m.

Aceasta retea de canalizare are la schimbarile de directie panta si diametru prevazute 11 camine de vizitare. Ea conduce debitul de levigat de 25,96 mc/zi spre bazinul de stocare levigat.

Din acest bazin, periodic, levigatul va fi vidanjat si dus la centrul de management integrat al deseurilor de la Sarbi, unde va fi trecut prin statia de epurare levigat.

Bazinul de stocare, cu Vu = 70 mc va fi realizat din beton si va fi amplasat ingropat. Conform cerintelor Normativului 757/2004, bazinul de retentie va fi acoperit.

• Statie de transfer si centru de colectare deseuri voluminoase Targu Lapus

Alimentarea cu apa


Debitul va fi asigurat din reteaua localitatii Targu Lapus, printr-un racord la aceasta retea realizat din PEHD Pn6Dn50 mm, in lungime de 1500 m.

La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta banda de semnalizare din polietilena de culoare albastra cu latimea de b=150 mm si grosimea de 0,15 mm.

Pentru masurarea debitelor consumate se va executa un camin de apometru unde se va monta aparatul de masura a debitelor consumate intre doua vane.


Dupa caminul de apometru conducta va alimenta cladirea administrativa si rezervorul de incendiu si spalare. Aceasta va avea un Dn 50mm si o lungime de 60 m.


Reteaua de canalizare pluviala colecteaza apa din incinta si o dirijeaza in bazinul de retentie apa pluviala cu o capacitate de V=30 mc.

Debitul de apa pluviala este de 9,59 mc/zi timp de 8,88 minute/zi.


Reteaua de canalizare pluviala va avea urmatoarele diametre: Dn 25 cm, L=83 m; Dn 30 cm, L=47 m, camine pe Dn 25: 2 buc, camine pe Dn30: 4 buc, guri de scurgere cu sifon si depozit 4 buc.





93

Apele pluviale vor fi dirijate spre canalizare prin intermediul a 4 guri de scurgere cu depozit si sifon tip A1 STAS 6701-82, racordate la canalizare prin racorduri din tuburi PVC KG SN4 Dn 25 cm.




-de pe suprafetele drumurilor, aleilor si parcarilor betonate apa pluviala va fi colectata prin guri de scurgere cu depozit si sifon pe care o vor deversa in canalizarea pluviala ce se va amplasa subteran in zona, compusa din tuburi din PVC cu diametre cuprinse intre Dn 250 – 300 mm Pn 4 atm , cu mufa si garnitura de cauciuc.

Apa pluviala va fi condusa spre separatorul de produse petroliere ce poate procesa un debit de 20 l/s, si in continuare apa este condusa spre Bazinul de Retentie Ape Pluviale cu V=30 mc, care va fi cuplat cu o statie de pompare.

In bazinul de retentie ape pluviale ajung debitele meteorice dupa o preepurare mecanica efectuata in separatorul de produse petroliere ce poate procesa un debit de 20 l/s (SH) si apoi aceste ape , sub denumirea de apa conventional curata poat indeplinii conditiile de asigurare debit de incendiu si debit de spalare.

Aceasta apa in cantitati mari, cca 1160 mc/an, impreuna cu apa furnizata de conducta de alimentare de la localitate va folosi la asigurarea volumului de apa pentru incendiu si spalare, volum ce se va inmagazina in rezervorul din beton cu V=75 mc , iar surplusul va fi evacuat prin pompare in reteaua de canalizare a localitatii Targu Lapus, aflata la aproximativ 1,5 km.

Un alt volum apa cantonat in rezervorul V=75 mc si care va fi folosit la spalarea spatiilor, utilajelor si mijloacelor de transport care intra in contact cu deseurile.

Acest debit are caracteristicile unei ape de levigat, va fi colectat separat si introdus in bazinul de stocare levigat cu o capacitate de 60 mc.

Debitele rezultate de la spalare vor fi colectate prin instalatiile interioare(rigole), trecute prin separatorul de produse petroliere ( DSPP) , cu un debit procesat de 20 l/s si apoi cantonate in bazinul de stocare levigat.

Separatoarele de hidrocarburi

Inainte de intrarea in bazinul de retentie, apele pluviale si apele de levigat trec printr-un separator de hidrocarburi ( cate unul pentru fiecare gen de apa) dimensionate pentru un debit de 20 l/s.

Aceste separatoare sunt realizate in conformitate cu EN 858-1, avand inclusa trapa pentru sedimente si filtru coalescent.


Separatorul este o constructie compacta din otel 0361 protejat cu vopsea speciala, are dimensiunile Dn=2m si lungimea 4,5 m si se vor monta subteran pe o platforma din beton armat.

Conform standardelor UE, orice spalatorie auto, service, statie de carburanti platforme industriale, trebuie sa aiba rigole, deznisipatoare si sisteme de pre-epurare cu separator si



94

decantor de produse petroliere, pentru a preveni poluarea mediului cu produsele petroliere folosite in activitatea curenta.

Principiul de functionare al separatoarelor de hidrocarburi se bazeaza pe diferenta de greutate specifica dintre apa si hidrocarburi, respectiv a materialelor solide aflate in apele reziduale.


Din separatorul de hidrocarburi, apa pluviala intra in bazinul de retentie care este o constructie ingropata, din beton armat cu V=30mc ( volum util ), avand dimensiunile 4x4x2,3 Apa intra in constructie printr-o conducta de PVC, Dn 30 cm la cota radier.



- Un grup de pompe alcatuit din 1+1 pompe cu Q=2 l/s, H=50m P=3,7kW pentru refularea apei pluviale si epurate in canalizarea localitatii Targu Lapus prin intermediul unui camin de racord.

- Un grup de pompare care alimenteaza reteaua pentru incendiu si spalare alcatuit din 1+1 pempe cu Q=5 l/s, H=80m si N=7,5kW, din rezervorul V=75 mc

- Un grup de pompare pentru alimentare cu apa a rezervorului de incendiu din bazinul de retentie ape pluviale, alcatuit din 1+1 pompe cu Q=2 l/s, H=20m si P=1,7 kW


In interiorul constructiei bazinului de retentie se vor amplasa 3 senzori de nivel, pentru urmatoarele niveluri ale apei :

- La NHmin - La NH - La NHmax .


Debitul de refulare este de 2 l/s.

Conducta de refulare proiectata va fi din PEHD, De 50 mm, Pn 6 si va avea lungimea L=1500m.

Pozarea conductei se va face pe un pat de nisip de 10 cm grosime.


Apa pluviala si epurata va fi refulata in reteaua de canalizare prin intermediul unui camin de racord.



Volumul de incendiu:

Vi = (54 mc)= ( compus din volum pt. hidranti exteriori 5l/s x 3 ore)



95

Volumul de spalare


Se face cu un utilaj de spalare cu duze care consuma 1260 l/h timp de 12 ore , perioada in care se estimeaza ca se pot spala 12 autogunoiere.

1260 x 12 = 15,12 mc/zi debit care se colecteaza de catre rigola si se transporta in canalizarea levigat exterioara de unde este transportat gravitational spre DSPP si apoi in Bazinul de Stocare Levigat.

Q1= 15,12 mc/zi

Debitul pentru spalarea suprafetelor care intra in contact cu deseurile ce contin levigat este realizat de persoane care vor folosii un furtun racordat la reteaua de apa iar debitul evacuat va fi preluat de o rigola acoperita cu gratar , rigola ce va conduce apa care a intrat in contact cu levigatul printr-o retea de canalizare levigat care va descarca debitul in bazinul de stocare levigat .



Suprafata se spala doar atunci cand se defecteaza utilajul de comprimare a deseurilor, acestea putand fi depozitate accidental pe aceasta suprafata destinata expres acestui scop.

240 x 3,5 = 840 l/zi = 0,84 mc/zi

Q2= 0,84 mc/zi


Q3= 0,5 mc/zi



Q4= 1 mc/zi

Rezulta:

Vsp =15,12 mc/zi +0,84 mc/zi +0,5 mc/zi +1 mc/zi = 17,46 m/zi

Capacitatea rezervorului de incendiu si spalare:

54 mc + 17,46 mc = 71,46 mc

Se alege un rezervor cu o capacitate utila de 75 mc, iar volumul intangibil de incendiu va fi delimitat la 54 mc, celalti 21 mc raman sa fie folositi de instalatiile pentru spalat necesare procesului tehnologic.






96


In interiorul rezervorului se vor amplasa 2 senzori de nivel, pentru urmatoarele niveluri ale apei : - La NHinc - La NHmax .



Reteaua de incendiu care alimenteaza hidrantii de incendiu si din care se preleveaza apa pentru spalare statie de sortare a fost prevazuta din PEHD, De 110mm, Pn10 si are lungimea L =155 m.



Pozarea constructiei se va face pe un pat de nisip de 10 cm grosime.

La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta banda de semnalizare din polietilena de culoare albastra, cu latimea b=150mm si grosime 0,15 mm.



Reteaua de canalizare menajera colecteaza apa de la cladirea administrativa si o dirijeaza la ministatia de epurare ape uzate menajere pentru un Q=2 mc/zi.

Ministatia de epurare functioneaza astfel :

• Alimentarea Apa uzata intra in primul compartiment unde substantele solide se separa si sunt retinute in partea inferioara a acestuia. Din acest compartiment lichidul este pompat in compartimentul de aerare SBR.



• Evacuarea apei astfel limpezite se face catre receptori naturali (sol, curs de apa, put absorbant, sau stocata in diverse recipiente pentru lucrari de agricultura).





97

Aceste statii de epurare nu au in interiorul componente electromecanice, in contact cu apa, deci gradul de intretinere al lor este extrem de redus. Toate componentele necesare functionarii statiei sunt in interiorul tabloului de comanda, aflat la exteriorul statiei de epurare. Tabloul de comanda, dotat cu minicalculator performant, permite ajustarea ciclurilor de functionare pentru o mai buna flexibilitate a procesului de epurare, iar modul vacanta permite trecerea intr-o functionare de mentinere pe perioada cat statia nu este utilizata. Namolul produs de statie este complet stabilizat, nu are miros si poate fi folosit in agricultura. Intregul echipament de epurare SBR LEADER functioneaza fara degajare de mirosuri.

Apa conventional curata rezultata din procesul de epurare este dirijata spre bazinul de retentie ape pluviale.

Reteaua de canalizare menajera se va executa din PVC KG, SN 4, Dn 20cm, are lungimea L=70 m si se va monta pe partea carosabila a aleilor din incinta si pe spatiul verde din incinta.

Pozarea conductelor se va face pe un pat de nisip de 15 cm grosime. Peste nisip se va pune un strat de 30 cm de umplutura manuala din material local selectat. La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta grila de avertizare din polietilena de culoare maro.


Pe traseul canalizarii menajere s-au prevazut 3 camine de vizitare prefabricate cu diametrul interior de 1,00 m. Caminele sunt amplasate la fiecare schimbare de directie, panta sau diametru, cel mult 60 m unul de celalalt cand reteaua de canalizare este in aliniament.

Namolul rezultat din epurarea apelor menajere va fi vidanjat si destinat terenurilor agricole.

Canalizare levigat

Reteaua de colectare levigat colecteaza apa rezultata din spalarea din zona statiei de transfer si din zona spalare utilaje cu ajutorul rigolelor cu dimensiunea de 25 x 15 cm si o lungime de 58 m si o dirijeaza spre reteaua de canalizare compusa din tuburi din PVC Dn=250 mm si o L=33 m. Aceasta retea de canalizare are la schimbarile de directie panta si diametru prevazute 3 camine de vizitare . Ea conduce debitul de levigat spre bazinul de stocare levigat. Din acest bazin, periodic, levigatul va fi vidanjat si dus la centrul de management integrat al deseurilor de la Sarbi, unde va fi trecut prin statia de epurare levigat.

Bazinul de stocare, cu Vu = 60 mc este realizat din beton si va fi amplasat ingropat. Conform cerintelor Normativului 757/2004, bazinul de retentie este acoperit.

• Statie de transfer Moisei

Alimentarea cu apa


Debitul va fi asigurat din reteaua localitatii Moisei, printr-un racord la aceasta retea realizat din PEHD Pn6 Dn50 mm.

La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta banda de semnalizare din polietilena de culoare albastra cu latimea de b=150 mm si grodimea de 0,15 mm.

Pentru masurarea debitelor consumate se va executa un camin de apometru unde se va monta aparatul de masura a debitelor consummate intre doua vane.




98


Reteaua de canalizare pluviala colecteaza apa din incinta si o dirijeaza in bazinul de retentie apa pluviala.

Debitul de apa pluviala este de 10,8 mc/zi timp de 9 minute/zi.


Reteaua de canalizare pluviala va avea urmatoarele diametre: Dn 20 cm, L=45 m; Dn 25 cm, L=70 m; Dn 30 cm, L=35 m.



Apele pluviale vor fi dirijate spre canalizare prin intermediul a 2 guri de scurgere cu deposit si sifon tip A1 STAS 6701-82, racordate la canalizare prin racorduri din tuburi PVC KG SN4 Dn 25 cm.




-de pe suprafetele drumurilor, aleilor si parcarilor betonate apa pluviala va fi colectata prin guri de scurgere cu depozit si sifon pe care o vor deversa in canalizarea pluviala ce se va amplasa subteran in zona, compusa din tuburi din PVC cu diametre cuprinse intre Dn 200 – 300 mm , Pn 4 atm , cu mufa si garnitura de cauciuc.

Aceasta apa pluviala va fi condusa spre separatorul de produse petroliere si in continuare spre Bazinul de Retentie Ape Pluviale care va fi cuplat cu o statie de pompare.

In bazinul de retentie ape pluviale ajung debitele meteorice dupa o preepurare mecanica efectuata in separatorul de produse petroliere (SH) sub denumirea de apa conventional curata care poate indeplinii conditiile de asigurare debit de incendiu sau debit de spalare .

Aceasta apa in cantitati mari, cca 1300 mc/an, va folosi la asigurarea volumului de apa pentru incendiu si spalare, volum ce se va inmagazina in rezervorul din beton cu V=75 mc , iar surplusul va fi evacuat prin pompare in raul Viseu, aflata la o distanta de aproximativ 400 m.

Un alt debit de ape este cel rezultat din apa cantonata in rezervorul V=75 mc si care va fi folosit la spalarea spatiilor care intra in contact cu deseurile.

Acest debit are caracteristicile unei ape de levigat, va fi colectat separat si introdus in bazinul de stocare levigat. Debitele rezultate de la spalare vor fi colectate prin instalatiile interioare (rigole ).

Separator de hidrocarburi

Inainte de intrarea in bazinul de retentie, apele pluviale trec printr-un separator de hidrocarburi dimensionat pentru un debit de 20 l/s.



99

Acest separator este realizat in conformitate cu EN 858-1, avand inclusa trapa pentru sedimente si filtru coalescent.


Separatorul este o constructie compacta din otel 0361 protejat cu vopsea speciala, are dimensiunile in plan de 2x4,5 si se va monta subteran pe o platforma din beton armat.

Dupa asezarea separatorului se conecteaza tuburile din PVC cu garniture de cauciuc la stuturile de intrare si iesire.

La instalare este necesar ca separatorul sa fie umplut cu apa curata pana la nivelul de iesire.

Se testeaza etanseitatea conductelor si apoi se niveleaza terenul.


Din separatorul de hidrocarburi, apa pluviala intra in bazinul de retentie care este o constructie ingropata, din beton armat cu un volum de 20 mc. Apa intra in constructie printr-o conducta de PVC, Dn 30 cm la cota radier



- Un grup de pompe alcatuit din 1+1 pompe cu Q=1,5 l/s, H=30m P=1,5kW pentru refularea apei pluviale in raul Viseu.

- Un grup de pompare care alimenteaza reteaua pentru incendiu si spalare alcatuit din 1+1 pempe cu Q=5 l/s, H=80m si N=7,5kW, din rezervorul V=75 mc

- Un grup de pompare pentru alimentare a rezervorului de incendiu din bazinul de retentie ape pluviale, alcatuit din 1+1 pompe cu Q=2 l/s, H=20m si P=1,7 kW


In interiorul constructiei bazinului de retentie se vor amplasa 3 senzori de nivel, pentru urmatoarele niveluri ale apei : - La NHmin - La NH - La NHmax .


Debitul de refulare este de 1,5 l/s.

Conducta de refulare proiectata va fi din PEHD, De 50mm, Pn 6 si va avea lungimea L=400m.

Pozarea conductei se va face pe un pat de nisip de 10 cm grosime.




Volumul de incendiu

Vi = (54 mc)= ( compus din volum ptr hidranti exteriori 5l/s x 3 ore)



100

Volumul de spalare


Se face cu un utilaj de spalare cu duze care consuma 1260 l/h timp de 12 ore , perioada in care se estimeaza ca se pot spala 12 autogunoiere

1260 x 12 = 15,12 mc/zi debit care se colecteaza de catre rigola si se transporta in canalizarea menajera exterioara de unde este transportat gravitational spre SPM si apoi in Bazinul de Stocare Levigat iar dupa omogenizarea din acest bazin isi continua drumul spre statia de epurare .

Q1= 15,12 mc/zi

Debitul pentru spalarea suprafetelor care intra in contact cu deseurile ce contin levigat este realizat de persoane care vor folosii un furtun racordat la reteaua de apa iar debitul evacuat va fi preluat de o rigola acoperita cu gratar , rigola ce va conduce apa care a intrat in contact cu levigatul printr-o retea de canalizare levigat care va descarca debitul in bazinul de retentie levigat .



Suprafata se spala doar atunci cand se defecteaza utilajul de comprimare a deseurilor ,acestea putand fi depozitate accidental pe aceasta suprafata destinata expres acestui scop.

240 x 3,5 = 840 l/zi = 0,84 mc/zi

Q2= 0,84 mc/zi


Q3= 0,5 mc/zi



Q4= 1 mc/zi

Rezulta:

Vsp =15,12 mc/zi +0,84 mc/zi +0,5 mc/zi +1 mc/zi = 17,46 mc/zi

Capacitatea rezervorului :

54 mc + 17,46 mc = 71,46 mc

Se alege un rezervor cu o capacitate utila de 75 mc, iar volumul intangibil de incendiu va fi delimitat la 54 mc , celalti 21 mc raman sa fie folositi de instalatiile pentru spalat necesare procesului tehnologic.





101



In interiorul rezervorului se vor amplasa 2 senzori de nivel, pentru urmatoarele niveluri ale apei : - La NHinc - La NHmax.



Reteaua de incendiu care alimenteaza hidrantii de incendiu si din care se preleveaza apa pentru spalare a fost prevazuta din PEHD, De 110mm, Pn10 si are lungimea L =215 m.



Pozarea constructiei se va face pe un pat de nisip de 10 cm grosime.

La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta banda de semnalizare din polietilena de culoare albastra, cu latimea b=150mm si grosime 0,15 mm.



Reteaua de canalizare menajera colecteaza apa de la cladirea administrativa si o dirijeaza la reteaua de canalizare a localitatii Moisei aflata la distanta de aproximativ 400 m.

Se va executa din PVC KG, SN 4, Dn 20cm, are lungimea L=430 m si se va monta pe partea carosabila a aleilor din incinta si pe spatiul verde din incinta.

Pozarea conductelor se va face pe un pat de nisip de 15 cm grosime.

Peste nisip se va pune un strat de 30 cm de umplutura manuala din material local selectat. La 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei se va monta grila de avertizare din polietilena de culoare maro. Transeele in care se vor monta conductele se vor executa cu sprijiniri cu dulapi metalici de inventar.

Pe traseul canalizarii menajere (in incinta statiei) s-au prevazut 3 camine de vizitare prefabricate cu diametrul interior de 1,00 m. Caminele sunt amplasate la fiecare schimbare de directie, panta sau diametru, cel mult 60 m unul de celalalt cand reteaua de canalizare este in aliniament.

Canalizare levigat

Reteaua de colectare levigat colecteaza apa rezultata din spalarea din zona statiei de transfer si din zona spalare utilaje cu ajutorul rigolelor care au dimensiunea de 25 x 15 cm si L= 63 m si sunt acoperite cu gratar metalic carosabil si dirijeaza debitul spre bazinul de stocare levigat. Din acest bazin, periodic, levigatul va fi vidanjat si dus la centrul de management integrat al deseurilor de la Sarbi, unde va fi trecut prin statia de epurare levigat.



102

Debitul colectat de rigola de la instalatia de spalat roti va trece printr-un decantor si separator de produse petroliere cu Q=20 l/s , dupa care va fi transportat prin reteaua de levigat spre bazinul de retentie.

Reteaua de canalizare levigat este compusa din canal PVC cu mufa si garnitura Dn=200 mm, L=18m ; Dn=250 mm,L=45 m ; camine de vizitare 3 buc cu diametrul interior 1,0m .

Bazinul de retentie, cu Vu = 60 mc este realizat din beton si va fi amplasat ingropat. Conform cerintelor Normativului 757/2004, bazinul de retentie este acoperit.

• Centre de colectare deseuri voluminoase : Borsa, Viseu de Sus, Baia Mare, Somcuta Mare, Seini

Apa potabila pentru personal va fi asigurata din dozatoarele de apa.

La fiecare centru de colectare va fi amplasata o toaleta ecologica. Nu se va face evacuarea apelor uzate.

Tinand cont de faptul ca deseurile depozitate temporar pe acest amplasament sunt stocate in containere speciale inchise si nu pot intra in contact cu apa pluviala, suprafata fiind betonata, nu au fost prevazute masuri suplimentare de colectare si evacuare a apelor pluviale.

4.1.2.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme In perioada de executie a lucrarilor de inchidere si remediere depozite neconforme, apa potabila pentru personalul angrenat in activitatile specifice, va fi asigurata in recipienti, de catre executantul lucrarilor.

Nu va fi necesara crearea de sisteme de alimentare cu apa tehnologica.

La desasurarea lucrarilor de inchidere, in corelatie cu caracteristicile depozitului si cu conditiile meteorologice vor fi luate masurile corespunzatoare pentru:

a) controlul cantitatii de apa din precipitatiile care patrund in corpul depozitului;

b) prevenirea patrunderii apei de suprafata si/sau subterane in deseurile depozitate;

c) colectarea apei contaminate si a levigatului;

d) epurarea apei contaminate si a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzator cerut pentru evacuarea lor din depozit.

Prevederile de mai sus nu se aplica la depozitele de deseuri inerte; decizia este luata de autoritatea competenta pentru protectia mediului daca evaluarea, tinandu-se seama de amplasarea depozitului si a deseurilor care trebuie acceptate, arata ca depozitul nu reprezinta un pericol potential pentru mediu.

Conform reglementarilor in vigoare, levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacueaza conform urmatoarelor variante:

a) la o statie de epurare proprie si apoi intr-un receptor natural;

b) la o statie de preepurare proprie si apoi intr-o statie de epurare oraseneasca.

Santurile de garda trebuie prevazute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafetele invecinate depozitului.



103

Daca autoritatea competenta decide ca nu este necesara colectarea si tratarea levigatului sau a stabilit ca depozitul nu prezinta pericol potential pentru sol, apa freatica sau de suprafata, conditiile prezentate mai sus nu se aplica.

Avand in vedere ca depozitele de la Seini, Targu Lapus si Borsa vor fi inchise prin relocarea deseurilor la cel mai apropiat depozit, sunt prevazute sisteme de colectare a apelor pluviale si a apelor de levigat la urmatoarele depozite:

Sistemul de colectare a apelor pluviale si a apelor cu levigat - Inchidere depozit neconform Satu Nou de Jos:

Apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform vor fi preluate de salteaua drenanta si conduse in canalele ( rigolele ) perimetrale. Canalele perimetrale si canalul colector ape pluviale sunt executate in sapatura deschisa si captusite cu saltea drenanta care se prelungeste de pe depozit si se ancoreaza pe malul opus al canalului. Lungimea rigolelor perimetrale este de 645,9 m, iar lungimea canalului colector este de 102 m. Sectiunea canalului perimetral este trapezoidala si are urmatoarele caractersitici: hmin = 0.50m, b = 0.50m, B = variabil.

Apa colectata va fi deversata in rigolele drumurilor aflate in apropiere, conform planurilor aferente.

Apele cu levigatul ramas in corpul deseului dupa inchidere vor fi colectate de rigola perimetrala existenta, stocate in bazinul vidanjabil existent si transportate periodic la statia de epurare levigat de la centrul de management integrat al deseurilor de la Sarbi pentru a fi tratate.

Fig 4.2. Sistem de colectare ape pluviale si levigat

Sistemul de colectare a apelor pluviale si a apelor cu levigat - Inchidere depozit neconform Sighetul Marmatiei:





104

Apele cu levigatul ramas in corpul deseului dupa inchidere vor fi colectate de rigola perimetrala existenta, stocate intr-un bazin vidanjabil si transportate periodic la statia de epurare levigat de la centrul de management integrat al deseurilor de la Sarbi pentru a fi tratate.

Sistemul de colectare a apelor pluviale si a apelor cu levigat - Inchidere depozit neconform Viseul de Sus:



Apele cu levigatul ramas in corpul deseului dupa inchidere vor fi colectate de rigola perimetrala existenta, stocate intr-un bazin vidanjabil si transportate periodic la statia de epurare levigat de la centrul de management integrat al deseurilor de la Sarbi pentru a fi tratate.

4.1.3. Prognozarea impactului 4.1.3.1. Centrul de management integrat al deseurilor Sarbi

In perioada de constructie si amenajare a depozitului de deseuri nepericuloase, cu obiectivele aferente (statie de sortare si compostare), se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative, temporare sau definitive.

Avand in vedere ca, pentru construirea depozitului, o suprafata insemnata de teren va fi scoasa din circuitul natural sau economic, iar noua folosinta impune decopertarea terenului, se va genera impact asupra apelor subterane.

Amenajarea fundului depozitului necesita si scaderea nivelului freatic prin drenarea apei freatice de sub depozit. Aceasta actiune se va manifesta in principal sub patul depozitului dar si in afara acestuia. Se estimeaza ca este posibila extinderea efectului sistemului de drenaj apa freatica si pe o zona de cca 100 m latime pe tot perimetrul depozitului. Ca efect indirect, scaderea nivelului freatic pe circumferinta depozitului va determina reducerea rezervei de apa din sol si dificultati in dezvoltarea perdelei vegetale proiectate.

In faza de constructie nu se prognozeaza impact negativ asupra apelor de suprafata din zona.

Impactul determinat de modificarea nivelului freatic in zona amplasamentului

Din datele privind nivelul apei freatice in forajele executate pe amplasament, rezulta ca, indiferent de adancimea de sapatura pentru zona de depozitare, va fi necesara drenarea apei freatice de sub depozit.

Prin proiect se va prevede drenarea apei freatice din zona amplasamentului, atat in perioada de executie cat si ulterior, in cea de exploatare, cu mentinerea nivelului apei freatice sub patul deponeului.

In plus, se estimeaza ca scaderea nivelului in panza freatica se va realiza strict sub patul depozitului si pe o distanta de circa 50 - 70 m in jurul acestuia. In aceste conditii, impactul direct asupra nivelului apei subterane este neglijabil.



105

Tinand seama de faptul ca amplasamentul se afla la distante mari fata de zonele locuite si fata de posibile amplasamente ale altor obiective social-economice, efectul direct asupra scaderii apei in fantani si puturi este de asemenea neglijabil.

Prin scaderea nivelului freatic se va modifica regimul hidric al solului strict pe spatiul amintit, de maxim 50 – 70 m in jurul amplasamentului. Aceasta va influenta in timp compozitia ecosistemului in sensul disparitiei plantelor hidrofile si instalarii unor comunitati de plante rezistente la seceta. Modificarea compozitiei biocenozei va fi temporara si va dura atat timp cat sistemul de drenaj va fi functional. Acest efect indirect este neglijabil.

Impactul asupra calitatii apei freatice

In raport de conditiile climatice si de modul de amenajare si exploatare al depozitului se apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004 - Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC).

Integritatea impermeabilizarii de fund se va asigura si prin scaderea nivelului primului strat freatic de sub depozit, astfel incat nu va exista un impact asupra calitatii apei freatice.

Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum rezervoarele de combustibil sau canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane.

Impactul asupra regimului de curgere al apei de suprafata

In perioadele uscate se poate estima o crestere a debitului in raul Somes proveniti din efluentul statiei de epurare. In perioada de precipitatii, cresterea de debit evacuat in raul Somes va fi de cca 2,5 l/s. Prin urmare impactul asupra regimului de curgere a raului Somes va fi nesemnificativ.

Impactul asupra calitatii apei de suprafata

Schema de epurare selectiva a apelor uzate rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a procesului.

Proiectul prevede urmatoarele instalatii:

• statia de epurare a levigatului,

• statia de epurare ape uzate menajere provenite de la corpul administrativ

• statia de preepurare (separatoare de produse petroliere) pentru apele pluviale si de spalare din incinta.

In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi descarcate intr-un bazin tampon de unde vor fi reintroduse in procesul de epurare.

In orice situatie nu se vor descarca in emisari ape neepurate.

Deoarece raul Somes, care va fi receptorul principal al apelor epurate evacuate din viitorul depozit, are o curgere permanenta si exista date privind calitatea apei acestuia, se va putea face o comparatie a situatiei inainte si dupa inceperea descarcarii efluentului din depozit.

In prezent apa raului Somes este poluata datorita evacuarilor prea putin epurate, amonte de amplasamentul propus pentru depozitul ecologic. In consecinta, se poate afirma ca efectul direct asupra calitatii apei din raul Somes va fi nesemnificativ.



106

Avand in vedere ca apele pluviale de pe suprafata depozitului vor fi descarcate –dupa o preepurare - in raul Somes, o data cu apa freatica drenata de sub baza depozitului, debitul maxim descarcat fiind redus (chiar in perioade ploioase), s-a prognozat ca si in acest caz efectul direct asupra calitatii apei din rau va fi neglijabil.

Efectele in cazul descarcarii accidentale a unor ape uzate neepurate

Teoretic, exista riscul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statia de epurare. Efectele determinate de descarcarea apelor uzate neepurate direct in receptorul natural depind de marimea debitului natural in raul Somes in timpul poluarii accidentale si de durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate.

Proiectul prevede echiparea statiei de epurare a levigatului cu un bazin de retentie, cu capacitate corespunzatoare, care sa preia apele uzate in cazul aparitiei unor defectiuni. In acest fel, riscul descarcarii de ape uzate neepurate este redus si elimina riscurile de poluare.

4.1.3.2. Statii de sortare si de transfer, centre de colectare deseuri voluminoase In perioada de constructie, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier.

Executia lucrarilor de constructii nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare pe suprafata solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane.

Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere.

Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si subterane, in faza de constructie.

In perioada de exploatare impactul asupra apelor subterane si de suprafata este nesemnificativ, avand in vedere modul de colectare si evacuare a apelor uzate, prevazut in proiect.

Platformele de acces si cele tehnologice vor fi betonate, prin urmare, impactul asupra apelor subterane, in cazul unor scurgeri accidentale de poluanti, este redus.

4.1.3.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier.



Lucrarile de inchidere prevad ca apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform vor fi preluate de salteaua drenanta si conduse in canalele (rigolele) perimetrale. Apa colectata va fi deversata in rigolele drumurilor aflate in apropiere, conform planurilor aferente. Apele cu



107

levigatul ramas in corpul deseului dupa inchidere vor fi colectate de rigola perimetrala existenta, stocate intr-un bazin vidanjabil si transportate periodic la statia de epurare levigat de la centrul de management integrat al deseurilor de la Sarbi pentru a fi tratate.

Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si subterane.

Inchiderea depozitelor neconforme in conformitate cu prevederile proiectului si cu respectarea HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004, va avea un impact pozitiv asupra factorului de mediu apa, tinand cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra apelor subterane. Acest lucru va putea fi pus in evidenta prin forajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentele depozitelor inchise.

4.1.4. Masuri de diminuare a impactului

4.1.4.1. Centrul de management integrat al deseurilor Sarbi

Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu.

In activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate.

Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri: - optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de

constructie - imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie - monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei - verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor - respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se

executa.

Pe de alta parte, lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari, descrise detaliat in cap 2. constau in principal din: - impermeabilizarea fundului si peretilor laterali ai depozitului; - scaderea nivelului apei freatice printr-un sistem de drenaj; apa freatica colectata va fi

evacuata in r. Somes printr-o statie de pompare proprie sistemului; - colectarea levigatului din deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat deasupra

hidroizolatiei de fund; levigatul colectat se va acumula in bazinul de retentie, de unde va putea fi trimis cu debit constant spre statia de epurare levigat;

- includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota finala de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in scopul reducerii debitului de levigat din depozit;

- pentru colectarea apelor pluviale cazute pe acoperisul depozitului - un sistem de drenaj in acoperis;

- un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a



108

apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile digului perimetral; - urmarirea calitatii apei subterane prin intermediul caminelor de vizitare a sistemului de

drenaj apa freatica si prin forajele de monitorizare.

Pentru celelalte zone ale depozitului de deseuri nepericuloase Sarbi, in scopul protectiei apelor subterane, se au in vedere masuri precum: - colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare

depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in panza freatica;

- colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si a celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare ape menajere;

- prevederea unor separatoare de produse petroliere pe traseul canalizarilor ce pleaca de la gospodaria de carburanti, zona parcarilor si platformelor care poate genera ape cu astfel de impurificatori;

- prevederea unor masuri specifice de executie si izolare a conductei de evacuare a apelor uzate in r. Somes.

In plus, apa din freatic nu va putea patrunde in forajele de monitorizare, datorita faptului ca la executarea acestora stratul acvifer freatic va fi izolat prin cimentare.

4.1.4.2. Statii de sortare si de transfer, centre de colectare deseuri voluminoase



Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri: - optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de

constructie - imprejmuirea incintelor inca din faza incipienta de constructie - monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei - verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor - respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se

executa.

In perioada de exploatare masurile pentru protectia apelor sunt: - betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice - colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si

evacuarea acestora in retelele de canalizare ale localitatilor - colectarea apelor tehnologice prin intermediul unei retele de canalizare si stocarea

acestora intr-un bazin etans, precum si evacuarea acestora la statia de epurare - preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea

acestora de pe amplasament.



109

4.1.4.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme



Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri: - monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata executiei lucrarilor - verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor - respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se

executa - prevederea de canale (rigole) perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu

rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape in rigolele drumurilor din zona

- colectarea apelor cu levigat prin rigole perimetrale, stocarea in bazine vidanjabile si transportarea periodica la statia de epurare de la Sarbi, pentru tratare.

- monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea unor foraje de monitorizare.

Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului, fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra apelor subterane si de suprafata.

4.1.5. Harti si desene la capitolul „Apa” - Harta geografica si administrativa a judetului Maramures - Harta hidrografica a Romaniei

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale Conditii de clima si meteorologice Potrivit Regionarii Climatice Depresiunea Maramures este incadrata in regiunea montana, care cuprinde aproximativ intreg lantul Carpatic si depresiunile intracarpatice. Diferentierile climatice din interiorul acestei regiuni sunt impuse in principal de tipurile de circulatie atmosferica dominanta (in cazul de fata, polara si vestica), precum si de parametrii reliefului (etaje de altitudine, orientare a versantilor, fragmentarea reliefului etc.).

Caracteristicile climatice generale sunt cele temperat-continentale moderate, subdivizate pe etaje altitudinale impuse de configuratia reliefului unitatilor geomorfologice invecinate, precum si pozitionarea acestora fata de curentii de aer dominanti si a fluxului solar radiativ care au un rol determinant in distributia tuturor elementelor meteorologice care confera un potential climatic specific.



110

Temperatura medie anuala oscileaza de la sud spre nord si de la altitudinile cele mai mici spre crestele muntoase care delimiteaza geografic Depresiunea Maramuresului, incadrandu-se intre 6-8°C in Depresiunea Maramuresului la altitudini medii si 0...-2°C pe culmile inalte ale Muntilor Rodnei si cei ai Maramuresului .

In cuprinsul arealelor depresionare, valorile medii anuale ale aerului se incadreaza intre 7° si 8°C, cele mai ridicate semnalandu-se la statia Sighetu Marmatiei (8.6°C). Pe trepte altitudinale, aceste valori termice coboara usor spre 4-6°C in sectoarele deluroase si de munti josi, din arealul adiacent depresiunii de interes.

In cursul anului variatia temperaturii aerului inscrie valorile cele mai mici in ianuarie si cele mai mari in iulie la scara intregii depresiuni.

Frecventa medie anuala a vanturilor se caracterizeaza printr-o circulatie a aerului dinspre vest, cu o frecventa medie anuala de circa 18-20% si a celui din nord cu o frecventa aproximativa de 10-11% (Ocna Sugatag).Vitezele medii anuale se mentin intre 3 si 3,8 m/s, iar in munti atingand peste 50 m/s.

Temperaturile medii lunare la statiile meteorologice din Depresiunea Maramuresului (1961-2005)

Statia meteorologica

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Sighetu Marmatiei

-3.6 -1.2 3.5 9.5 14.6 17.5 18.8 18.2 14.0 8.9 3.8 -1.3

Ocna Sugatag

-3.8 -1.7 2.8 8.2 13.6 16.5 18.1 17.2 13.6 8.7 3.3 -1.0

Viseu de Sus* -4.6 -2.4 2.3 8.0 13.6 16.4 18.1 17.0 13.3 8.3 3.1 -1.8

* Statie meteorologica cu durata scurta de functionare, sau incompleta de observatii

Fenomenul de inghet, deci atingerea sau trecerea temperaturii minime de/sub pragul de 0°C este frecvent in Depresiunea Maramures in regim multianual (1961-2005) din luna octombrie, pana in mai. Durata medie a intervalului fara inghet variaza in regim mediu multianual intre 150 si 175 zile in sectoarele depresionare joase, unde sunt prezente frecvente inversiuni de temperatura, mai accentuate in nord-vestul sectorului depresionar al Maramuresului.

Bruma apare an de an, in mod frecvent in anotimpurile de tranzitie, numarul maxim cu acest fenomen meteorologic periculos semnalandu-se in martie, luna cu cele mai frecvente si bruste oscilatii termice.

Umiditatea atmosferica. Datorita predominarii circulatiei vestice si polare aproape in tot timpul anului, umiditatea aerului se mentine ridicata in toate anotimpurile.

Media anuala a umezelii relative depaseste 80%, variatia sa in cursul anului incadrandu-se intre 65% in timpul verii si 85% iarna (dupa I. Candea, in Romania, Mediul si reteaua electrica de transport, Atlas geografic, 2002).

Precipitatiile atmosferice

In general, cantitatile medii anuale in aceasta regiune climatica, sunt cuprinse intre 700-800 mm in arealul depresionar si 1000-1200 mm in cel montan inalt.



111

Cantitatile lunare si anuale de precipitatii (1961-2005) Lunile Statia

meteorologica I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Anual

Ocna Sugatag

39.9 36.8 40.2 54.7 81.9 106.8 85.6 80.6 51.7 46.5 49.2 53.6 727.7

Sighetu Marmatiei

44.4 38.8 39.8 55.7 77.2 95.6 88.8 80.4 62.2 48.3 53.7 62.2 747.1

Viseu de Sus* 43.5 43.0 43.1 59.3 80.8 118.9 109.0 97.4 70.3 60.0 54.0 50.7 830.0

* Statie meteorologica cu durata scurta de functionare, sau incompleta de observatii

Regimul neuniform al precipitatiilor la nivelul intregii regiuni analizate, oscileaza cantitativ in jurul valorii medii multianuale, inscriindu-se intre 300 si 400 mm in anii secetosi si intre 1200 si 1400 mm in cei ploiosi.

Numarul zilelor cu ninsoare este variabil, fiind cuprins aproximativ intre 30-40 in intreg arealul depresionar. Datorita conditiilor sinoptice prielnice, primele ninsori sunt semnalate in prima decada a lui noiembrie, dar nu se mentin, sunt mai abundente si datorita temperaturilor mai scazute persista pana spre mijlocul lui aprilie, neintrunind insa conditiile de durabilitate (5 zile consecutive).

Stratul de zapada incepe sa apara la sfarsitul lunii noiembrie. Ultimele zile cu strat de zapada sunt in ultima decada a lunii martie. Durata medie a intervalului cu strat posibil creste odata cu altitudinea, numarul mediu multianual al zilelor cu acest hidrometeor scazand de la 90-150 in regiunile limitrofe deluroase, la 80-120 in lungul vailor si la baza depresionara. Grosimile maxime stratului de zapada au in medie 70-80 cm.

Vantul dominant si calmul atmosferic

In Depresiunea Maramures dominante sunt directiile nord, nord-vest si vest ale vantului, modificandu-se pe masura inaintarii spre crestele muntoase ale Rodnei si Maramuresului din est.

Vitezele medii anuale sunt in general mici, fiind cuprinse intre 1.6-2.0 m/s, in cea mai mare parte a arealului, evident mai ridicate spre altitudinile montane.

Calitatea aerului

Sursele cele mai importante de poluare a aerului sunt activitatile industriale si urbane respectiv caile de transport.

Principalii poluanti generati de sursele mentionate sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule incarcate cu metale grele, compusi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice).

Supravegherea calitatii aerului in aglomerarea Baia Mare se realizeaza prin 5 statii automate de monitorizare si printr-o retea manuala, de catre APM Maramures.

Conform Raportului anual privind starea mediului in judetul Maramures (APM Maramures, 2010), in anul 2010, in statia MM2, s-au inregistrat 22 depasiri ale valorii limita orara (peste cele 24 aparitii de valori medii orare mai mari de 350 Eg/mc, acceptate prin definitia valorii limita orara la indicatorul SO2) si respectiv 2 depasiri ale valorii limita zilnica (peste cele 3 aparitii de valori medii zilnice mai mari de 125 Eg/mc, acceptate prin definitia valorii limita orara la acest indicator).



112

Statia automata de monitorizare a calitatii aerului MM2 este o statie de fond urban, insa urmare a faptului ca se gaseste pe una dintre directiile predominante ale vantului care este dinspre SC Romplumb SA Baia Mare, in aceasta statie se inregistreaza frecvente valori mari si depasiri ale valorilor medii orare si zilnice la indicatorul SO2, provenite din emisiile gazoase la cosul de dispersie de 120 m al acestei societati.

In anul 2010, s-a inregistrat de asemenea depasirea valorii limita anuala la indicatorul Pb din PM10, in statia automata MM4, situata in apropierea raului Firiza, aval de SC Romplumb SA Baia Mare. In celelalte statii, concentratia medie anuala la acest indicator a fost mult sub valoarea limita anuala. Probleme deosebite s-au inregistrat si la indicatorul PM10, la care, desi s-au inregistrat sub 35 de depasiri ale valorii limita zilnica, numarul de zile cu valori ale concentratiei medii zilnica peste 50 Eg/mc a fost relativ mare. Aceste valori mari s-au inregistrat doar in perioada rece a anului (ianuarie-martie, octombrie-decembrie), perioada caracterizata prin calm atmosferic nefavorabil dispersiei, in conditii de relief specifice zonei si nu poate fi direct corelata cu functionarea instalatiei de la SC Romplumb SA Baia Mare, asa cum se intampla in cazul indicatorului SO2.

In judetul Maramures, zona municipiului Baia Mare se confrunta cu episoade de inrautatire a calitatii aerului, situatie determinata in principal de emisiile de poluanti in atmosfera provenite preponderent de la S.C. Romplumb SA Baia Mare, unitate cu profil de metalurgie neferoasa (producatie de plumb primar), de poluarea remanenta a solului datorata activitatilor metalurgice si miniere din zona, desfasurate de o perioada indelungata de timp si de activitatile sociale desfasurate (indeosebi incalzirea rezidentiala), in conditii meteorologice si de relief specifice zonei, care defavorizeaza dispersia poluantilor.

Din activitatea de metalurgie neferoasa se emit in atmosfera gaze cu dioxid de sulf si pulberi cu continut de plumb, cadmiu si alte metale. La acestea se adauga poluarea provocata de pulberile cu continut de metale grele, antrenate de la iazurile de decantare din zona Baia Mare, precum si emisiile in atmosfera provenite din arderile de combustibili in procesele tehnologice, centralele termice industriale, comerciale, institutionale si rezidentiale pentru producerea caldurii, aburului si apei calde menajere si din traficul rutier.

Avand in vedere specificul conditiilor meteorologice, in perioada de iarna (ianuarie – martie si octombrie – decembrie) s-au inregistrat cele mai ridicate concentratii in special la pulberi in suspensie PM10, monoxid de carbon si benzen, monitorizati in statiile automate, cauzele principale fiind, arderile rezidentiale de combustibil lemnos (in zonele statiilor MM3, MM4 si MM5), traficul rutier (statia MM1) si resuspensia prafului stradal. La monoxid de carbon, benzen, oxizi de azot si ozon, valorile inregistrate pe parcursul anului 2010 au fost mult mai mici decat valorile limita prevazute de Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002.

Implementarea masurilor din Programul integrat de gestionare a calitatii aerului din aglomerarea Baia Mare, va conduce, in urmatorii ani, prin efortul comun al autoritatilor si administratiei publice locale, operatorilor economici si al cetatenilor, la imbunatatirea calitatii aerului in aglomerarea Baia Mare.

Avand in vedere aceasta problematica specifica privind calitatea aerului in aglomerarea Baia Mare, in anul 2009, Agentia pentru Protectia Mediului Maramures a declansat elaborarea Programului integrat de gestionare a calitatii aerului pentru aglomerarea Baia Mare, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului si ale Ordinului ministrului mediului nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului.



113

Programul integrat de gestionare a calitatii aerului pentru aglomerarea Baia Mare a fost aprobat prin Hotararea Consiliului Judetean Maramures nr. 74/28 mai 2010.

4.2.2. Surse si poluanti generati


Durata de viata a proiectului va fi de 30 ani, aceasta incluzand constructia, operarea si inchiderea finala. Realizarea depozitului va implica trei etape, care insa nu vor fi decat partial distincte. Astfel, etapa de constructie va include o faza de pregatire distincta, urmata de etape anuale de constructie pana cand se va atinge capacitatea proiectata.

Etapa de operare va include faze zilnice de operare propriu-zisa, urmate de inchideri intermediare zilnice si anuale precum si inchideri finale ale celulelor (incepand din cel de al saptelea an de la deschidere).

Etapa de inchidere finala va fi distincta abia dupa epuizarea capacitatii de stocare a depozitului si va include numai inchiderea finala a ultimei celule.

Intrucat lucrarile de constructie si de inchidere a celulelor presupun in principal manevrarea pamantului, aceste situatii vor avea asociate cele mai mari rate de emisie pentru particule si pentru poluantii rezultati din functionarea utilajelor.

Astfel, sursele principale de poluare a aerului si emisiile in aer in cazul construirii depozitului de deseuri nepericuloase Sarbi sunt:

- emisiile asociate constructiei cat si inchiderii depozitului si care se datoreaza: a) manevrarii pamantului (sapaturi, umpluturi) - emisii de particule in suspensie b) utilajelor angrenate in efectuarea constructiilor c) traficului auto de lucru – emisii datorate arderii motorinei si emisii de particule

in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile de acces de catre rotile vehiculelor

d) eroziunii eoliene – emisii de particule in suspensie de pe gramezile de pamant descoperite

- emisiile datorate operarii curente a depozitului si care sunt generate de: a) descarcarea deseurilor din utilajele de transport b) impingerea lor in celule c) compactarea si acoperirea zilnica cu pamant a deseurilor d) lucrul la pregatirea unei noi celule e) functionarea depozitului de carburant

- emisiile datorate descompunerii deseurilor – emisii de pe suprafata depozitului.

Se mentioneaza ca, emisiile din compostare constau in principal in mirosuri, dar pot contine si cantitati reduse de amoniac. Conform metodologiei CORINAIR, aceste emisii pot fi neglijate, tinand cont de contributia acestora la emisiile totale din activitate.

Calculele privind emisiile de poluanti in aer s-au efectuat prin utilizarea urmatoarelor metodologii:

• Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR

• Metodologia US EPA/AP-42

• Modelul LandGEM vers.3.02 – US EPA.



114

Etapa de constructie

Toate activitatile importante din faza de constructie reprezinta surse de poluanti atmosferici. Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere.

Poluantul specific fazei de constructie este constituit de particulele in suspensie cu un spectru

dimensional larg, incluzand si particulele cu diametre aerodinamice mai mici de 10 µm (particule inhalabile, care pot afecta sanatatea umana). Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor echipate cu motoare cu ardere interna de tip Diesel: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusive hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substante cu potential cancerigen).

In tabelul de mai jos. se prezinta consumurile de carburanti determinate luand in considerare ca lucrarile se vor executa cu utilaje clasice echipate cu motoare lipsite de sisteme pentru reducerea emisiilor. Ca urmare, emisiile de poluanti asociate reprezinta valori maxime posibile. Utilajele care vor fi utlizate sunt: buldozere, incarcatoare, screpere, excavatoare. Pentru transportul materialelor se vor utiliza autocamioane cu capacitatea de 10 – 20 t.

Tabel 4.2. Consumuri de carburanti pentru etapa de constructie si functionare

Obiectiv Perioada Tip combustibil

Cantitate litri/an

Durata efectiva a lucrarilor

in perioada de construire 317.155 2 ani CMID Sarbi

in perioada de functionare

motorina

169.728 30 ani

Volumele de lucrari si consumurile de carburanti pentru etapele de constructie ulterioare vor fi cu mult mai reduse.

Tabel 4.3. Emisii de particule – surse nedirijate

Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h) Nr crt

Categorie lucrare/operatie

d ≤≤≤≤ 30 µµµµm d ≤≤≤≤ 15 µµµµm d ≤≤≤≤ 10 µµµµm d ≤≤≤≤ 2,5 µµµµm

DECAPARE STRAT VEGETAL

1. Sapaturi + strangere in gramezi 4,039 0,918 0,697 0,420

2. Incarcare in vehicule 0,330 0,092 0,073 0,007

SAPATURI

3. Excavare 3,672 0,834 0,634 0,383


TOTAL SAPATURI SOL 8,341 1,927 1,471 0,817

UMPLUTURI

5. Descarcare din vehicule 1,533 0,351 0,263 0,160

6. Imprastiere + compactare 0,513 0,154 0,128 0,026

TOTAL UMPLUTURI 2,046 0,505 0,391 0,186

TOTAL SAPATURI+UMPLUTURI 10,387 2,432 1,862 1,003

9. EROZIUNE EOLIANA 0,262 ND ND ND



115

Tabel 4.4. Emisii de poluanti - surse mobile

Debite masice (g/h)

Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP Sursa NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part.

[10-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3]

Vehicule 290,75 1,70 55,56 232,87 0,82 68,09 29,28 0,07 11,58 0,34 0,48 0,07 6,81 0,00

Utilaje 3982,18 13,87 577,74 1289,31 106,1 816,02 467,58 0,82 138,72 4,08 5,71 0,82 81,60 270,9

Total 4272,93 15,57 633,30 1522,18 107,0 884,11 496,86 0,88 150,30 4,42 6,19 0,88 88,41 270,9

Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de operare.

Etapa de operare

Activitatile de operare care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt:

• descarcarea si compactarea deseurilor – emisii reduse de particule;

• descompunerea deseurilor depozitate – emisii de gaze specifice: CO2, CH4, N2 si urme de H2S, compusi organici (inclusiv compusi organici clorurati).

Metanul si dioxidul de carbon reprezinta principalii constituenti ai gazelor de depozit. Acestia sunt produsi de microorganisme in conditii anaerobe. In perioada in care generarea gazelor atinge starea constanta, acestea contin cca. 40 % CO2, 55 % CH4, 5 % N2 (si alte gaze) si urme de compusi organici non-metanici (CONM). Cantitatile de compusi organici non-metanici, printre care diferiti poluanti periculosi, gaze cu efect de sera si compusi asociati diminuarii ozonului stratosferic, sunt foarte mici.

Ratele de emisie sunt determinate de productia de gaze (respectiv conditiile din depozit) iar mecanismele de transport sunt difuzia, convectia si migrarea.

Activitatile de inchidere zilnica si finala si cele de construire a celulelor constituie surse de poluare cu particule. Activitatile de depozitare, inchidere si construire celule sunt insotite si de emisii de poluanti generate de utilajele de lucru din depozit si de vehiculele care transporta deseurile si materialele: buldozere, compactoare, excavatoare, autocamioane, autocisterne, incarcatoare frontale.

De asemenea, in amplasamentul depozitului se vor afla surse de poluare asociate depozitului de carburanti si statiei de alimentare cu carburanti.

Calculele efectuate pentru emisiile de poluanti din sursele din perioada de operare se prezinta in tabelele de mai jos.

Tabel 4.5. Emisii nedirijate de particule – din manevrare deseuri, inchidere si construire celule




1. Sapaturi 0.949 0.219 0.167 0.093

2. Umpluturi 0.682 0.168 0.130 0.062

3. Manevrare deseuri 0.270 ND ND ND

TOTAL 1.901 0.387 0.297 0.155



116

Tabel 4.6. Emisii nedirijate de poluanti – surse mobile – perioada de operare

Debite masice (g/h)


[10-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3]

Vehicule 207.68 1.21 39.69 166.34 0.59 48.64 20.91 0.05 8.27 0.24 0.34 0.05 4.86 0.00

Utilaje 2654.79 9.25 385.16 859.54 70.73 544.01 311.72 0.55 92.48 2.72 3.81 0.55 54.40 180.61

Total 2862.47 10.46 424.85 1025.8 71.32 592.65 332.63 0.60 100.75 2.96 4.15 0.60 59.26 180.61

Tabel 4.7. Emisii de la depozitele de carburanti si de combustibil – surse nedirijate

Sursa Poluant Debit masic (g/h)

Aprovizionare depozit carburanti 4400 g/transa

Stocare carburanti 360

Distribuire carburanti

Hidrocarburi diverse

280

Emisiile din depozitul de deseuri (descompunerea deseurilor depozitate) depind de compozitia deseurilor depuse, de cantitatea lor si de modul de depunere. Pentru calculul generarii gazului de depozit la CMID Sarbi s-a folosit LandGEM - Landfill Gas Emissions Model, Versiunea 3.02, model recomandat de Agentia de Protectia Mediului a SUA pentru estimarea emisiilor de poluanti de pe suprafetele depozitelor de deseuri municipale.

Modelul LandGEM calculeaza emisiile de gaze de depozit bazate pe rata anuala de eliminare, variatia in timp si capacitatea totala a depozitului.

Include calcule nu doar pentru poluantii de baza (metan, dioxid de carbon), dar si pentru elementele care insumeaza mai putin de 1% din gazul produs. In plus, ia in considerare compusii organici non-metanici (NMOC), care joaca un rol important in reactiile fotochimice.

Modelul matematic LandGEM ofera o abordare relativ simpla dar relevanta pentru estimarea emisiilor de gaze. LandGEM este bazat pe o ecuatie de descompunere de gradul I. pentru a cuantifica emisiile de la biodegradarea deseurilor in depozitele de deseuri solide municipale (DSM):

unde:

QCH4 = generarea anuala de metan in anul in care se face calculul (m3/an)

i = de la 1 la n

n = (anul in care se face calculul) - (anul initial de acceptare al deseului)

j = de la 0.1 la l

k = rata de generare a metanului (an-1)



117

k=– ln(0,5)/t1/2

t1/2 - timpul necesar pentru a reduce concentratia initiala a materiei organice in jumatate

Lo = capacitatea potentiala de generare a metanului (m3/Mg)

Mi = Masa de deseu acceptata in anul i (Mg)

tij = varsta sectiunii j din masa de deseu Mi acceptata in anul i (ani decimali, ex. 3,2 ani)

Parametrul „Lo”, care reprezinta capacitatea potentiala totala de generare a metanului din deseuri, si parametrul „k”, care reprezinta rata de generare a metanului in timp. Practic ultimul parametru arata cat de repede se reduce rata de generare a metanului dupa ce ajunge la maxim. Se considera ca rata de generare maxima a metanului se inregistreaza in momentul in care deseul este plasat in depozit iar apoi rata de generare scade. Modelul foloseste doua modele de algoritmi de calcul, AP-42 si CAA care includ valori standard pentru Lo si k.

Productia totala de gaz de depozit precum si emisiile de metan, dioxid de carbon si compusi organici non-metanici au fost calculate cu modelul LandGEM, rezultatele fiind prezentate in tabelele de mai jos.

Tabel 4.8. Emisiile aferente depozitului de deseuri Sarbi in perioada 2012- 2041:

Gaz de depozit total Metan Anul

tone/an mc/an tone/an mc/an

2012 0 0 0 0

2013 5,959E+02 4,772E+05 1,592E+02 2,386E+05

2014 1,165E+03 9,327E+05 3,111E+02 4,664E+05

2015 1,716E+03 1,374E+06 4,583E+02 6,870E+05

2016 2,250E+03 1,802E+06 6,010E+02 9,009E+05

2017 2,768E+03 2,217E+06 7,394E+02 1,108E+06

2018 3,271E+03 2,619E+06 8,736E+02 1,309E+06

2019 3,758E+03 3,009E+06 1,004E+03 1,505E+06

2020 4,231E+03 3,388E+06 1,130E+03 1,694E+06

2021 4,691E+03 3,756E+06 1,253E+03 1,878E+06

2022 5,137E+03 4,114E+06 1,372E+03 2,057E+06

2023 5,571E+03 4,461E+06 1,488E+03 2,231E+06

2024 5,993E+03 4,799E+06 1,601E+03 2,400E+06

2025 6,403E+03 5,128E+06 1,710E+03 2,564E+06

2026 6,803E+03 5,447E+06 1,817E+03 2,724E+06

2027 7,192E+03 5,759E+06 1,921E+03 2,879E+06

2028 7,570E+03 6,062E+06 2,022E+03 3,031E+06

2029 7,939E+03 6,357E+06 2,121E+03 3,179E+06

2030 8,299E+03 6,645E+06 2,217E+03 3,323E+06

2031 8,650E+03 6,926E+06 2,310E+03 3,463E+06

2032 8,992E+03 7,201E+06 2,402E+03 3,600E+06

2033 9,327E+03 7,468E+06 2,491E+03 3,734E+06

2034 9,653E+03 7,730E+06 2,579E+03 3,865E+06

2035 9,973E+03 7,986E+06 2,664E+03 3,993E+06

2036 1,029E+04 8,236E+06 2,747E+03 4,118E+06

2037 1,059E+04 8,480E+06 2,829E+03 4,240E+06

2038 1,089E+04 8,720E+06 2,909E+03 4,360E+06

2039 1,118E+04 8,955E+06 2,987E+03 4,477E+06

2040 1,147E+04 9,185E+06 3,064E+03 4,592E+06

2041 1,175E+04 9,410E+06 3,139E+03 4,705E+06



118

Dioxid de carbon NMOC Anul


2012 0 0 0 0

2013 4,368E+02 2,386E+05 4,105E+00 1,145E+03

2014 8,537E+02 4,664E+05 8,024E+00 2,239E+03

2015 1,258E+03 6,870E+05 1,182E+01 3,298E+03

2016 1,649E+03 9,009E+05 1,550E+01 4,324E+03

2017 2,029E+03 1,108E+06 1,907E+01 5,320E+03

2018 2,397E+03 1,309E+06 2,253E+01 6,285E+03

2019 2,754E+03 1,505E+06 2,589E+01 7,222E+03

2020 3,101E+03 1,694E+06 2,915E+01 8,132E+03

2021 3,438E+03 1,878E+06 3,231E+01 9,015E+03

2022 3,765E+03 2,057E+06 3,539E+01 9,873E+03

2023 4,083E+03 2,231E+06 3,838E+01 1,071E+04

2024 4,392E+03 2,400E+06 4,128E+01 1,152E+04

2025 4,693E+03 2,564E+06 4,411E+01 1,231E+04

2026 4,986E+03 2,724E+06 4,686E+01 1,307E+04

2027 5,271E+03 2,879E+06 4,954E+01 1,382E+04

2028 5,548E+03 3,031E+06 5,215E+01 1,455E+04

2029 5,819E+03 3,179E+06 5,469E+01 1,526E+04

2030 6,082E+03 3,323E+06 5,717E+01 1,595E+04

2031 6,339E+03 3,463E+06 5,959E+01 1,662E+04

2032 6,590E+03 3,600E+06 6,195E+01 1,728E+04

2033 6,836E+03 3,734E+06 6,425E+01 1,792E+04

2034 7,075E+03 3,865E+06 6,650E+01 1,855E+04

2035 7,309E+03 3,993E+06 6,870E+01 1,917E+04

2036 7,538E+03 4,118E+06 7,085E+01 1,977E+04

2037 7,762E+03 4,240E+06 7,296E+01 2,035E+04

2038 7,981E+03 4,360E+06 7,502E+01 2,093E+04

2039 8,196E+03 4,477E+06 7,703E+01 2,149E+04

2040 8,406E+03 4,592E+06 7,901E+01 2,204E+04

2041 8,613E+03 4,705E+06 8,095E+01 2,258E+04

In perioada de post-inchidere

Gazul continua sa fie generat si dupa incheierea exploatarii depozitului. Sursele de poluare a aerului aferente etapei de post-inchidere se refera la activitatea de depozitare a deseurilor, incepand cu anul 2041, odata cu finalizarea lucrarilor de inchidere ale depozitului.

Pentru a preveni emiterea gazului de depozit in atmosfera, proiectul prevede inchiderea acestuia la terminarea perioadei de depozitare, prin acoperirea cu un strat impermeabil.

Pentru controlul emisiilor rezultate din depozitarea finala a deseurilor, depozitul va fi prevazut cu sisteme pasive pentru colectarea si evacuarea controlata a gazelor de depozit. Gazele colectate vor fi arse la facla. Se estimeaza ca sistemele de control prevazute vor avea o eficienta de circa 85 %. Aceasta tehnologie va fi aplicata dupa inchiderea finala a celulelor.

Cantitatea maxima de gaz se estimeaza a fi in anul 2042, imediat dupa ultimul an in care depozitul va mai accepta deseuri. Valoarea maxima a gazului emis este de 9 631 000 mc/an respectiv 1999,4 mc/h.

In vederea estimarii emisiilor in perioada post-inchidere trebuie tinut cont de perioada de operare a depozitului (2012 – 2041) si de cantitatile finale de deseuri depozitate in aceasta perioada (aproximativ 2 017 340 tone).



119

Tabel 4.9. Emisiile aferente depozitului de deseuri Sarbi in perioada 2042- 2071:



2042 1,203E+04 9,631E+06 3,213E+03 4,816E+06

2043 1,156E+04 9,254E+06 3,087E+03 4,627E+06

2044 1,110E+04 8,891E+06 2,966E+03 4,445E+06

2045 1,067E+04 8,542E+06 2,849E+03 4,271E+06

2046 1,025E+04 8,207E+06 2,738E+03 4,104E+06

2047 9,848E+03 7,885E+06 2,630E+03 3,943E+06

2048 9,461E+03 7,576E+06 2,527E+03 3,788E+06

2049 9,090E+03 7,279E+06 2,428E+03 3,640E+06

2050 8,734E+03 6,994E+06 2,333E+03 3,497E+06

2051 8,392E+03 6,720E+06 2,241E+03 3,360E+06

2052 8,062E+03 6,456E+06 2,154E+03 3,228E+06

2053 7,746E+03 6,203E+06 2,069E+03 3,101E+06

2054 7,443E+03 5,960E+06 1,988E+03 2,980E+06

2055 7,151E+03 5,726E+06 1,910E+03 2,863E+06

2056 6,870E+03 5,502E+06 1,835E+03 2,751E+06

2057 6,601E+03 5,286E+06 1,763E+03 2,643E+06

2058 6,342E+03 5,079E+06 1,694E+03 2,539E+06

2059 6,094E+03 4,879E+06 1,628E+03 2,440E+06

2060 5,855E+03 4,688E+06 1,564E+03 2,344E+06

2061 5,625E+03 4,504E+06 1,503E+03 2,252E+06

2062 5,404E+03 4,328E+06 1,444E+03 2,164E+06

2063 5,193E+03 4,158E+06 1,387E+03 2,079E+06

2064 4,989E+03 3,995E+06 1,333E+03 1,997E+06

2065 4,793E+03 3,838E+06 1,280E+03 1,919E+06

2066 4,605E+03 3,688E+06 1,230E+03 1,844E+06

2067 4,425E+03 3,543E+06 1,182E+03 1,772E+06

2068 4,251E+03 3,404E+06 1,136E+03 1,702E+06

2069 4,085E+03 3,271E+06 1,091E+03 1,635E+06

2070 3,924E+03 3,143E+06 1,048E+03 1,571E+06

2071 3,771E+03 3,019E+06 1,007E+03 1,510E+06



2042 8,815E+03 4,816E+06 8,286E+01 2,312E+04

2043 8,469E+03 4,627E+06 7,961E+01 2,221E+04

2044 8,137E+03 4,445E+06 7,649E+01 2,134E+04

2045 7,818E+03 4,271E+06 7,349E+01 2,050E+04

2046 7,512E+03 4,104E+06 7,060E+01 1,970E+04

2047 7,217E+03 3,943E+06 6,784E+01 1,893E+04

2048 6,934E+03 3,788E+06 6,518E+01 1,818E+04

2049 6,662E+03 3,640E+06 6,262E+01 1,747E+04

2050 6,401E+03 3,497E+06 6,017E+01 1,679E+04

2051 6,150E+03 3,360E+06 5,781E+01 1,613E+04

2052 5,909E+03 3,228E+06 5,554E+01 1,549E+04

2053 5,677E+03 3,101E+06 5,336E+01 1,489E+04

2054 5,455E+03 2,980E+06 5,127E+01 1,430E+04

2055 5,241E+03 2,863E+06 4,926E+01 1,374E+04

2056 5,035E+03 2,751E+06 4,733E+01 1,320E+04

2057 4,838E+03 2,643E+06 4,547E+01 1,269E+04

2058 4,648E+03 2,539E+06 4,369E+01 1,219E+04

2059 4,466E+03 2,440E+06 4,198E+01 1,171E+04



120



2060 4,291E+03 2,344E+06 4,033E+01 1,125E+04

2061 4,123E+03 2,252E+06 3,875E+01 1,081E+04

2062 3,961E+03 2,164E+06 3,723E+01 1,039E+04

2063 3,806E+03 2,079E+06 3,577E+01 9,979E+03

2064 3,656E+03 1,997E+06 3,437E+01 9,588E+03

2065 3,513E+03 1,919E+06 3,302E+01 9,212E+03

2066 3,375E+03 1,844E+06 3,172E+01 8,851E+03

2067 3,243E+03 1,772E+06 3,048E+01 8,504E+03

2068 3,116E+03 1,702E+06 2,929E+01 8,170E+03

2069 2,994E+03 1,635E+06 2,814E+01 7,850E+03

2070 2,876E+03 1,571E+06 2,703E+01 7,542E+03

2071 2,763E+03 1,510E+06 2,597E+01 7,246E+03

Emisiile aferente depozitului de deseuri Sarbi - in perioada de operare si post-inchidere

Fig 4.3. Emisii atmosferice din depozitul de deseuri nepericuloase Sarbi

Perioada lucrarilor de inchidere finala

Sursele de poluare a aerului specifice acestei perioade vor fi asemanatoare celor pentru etapele de inchidere a celulelor in timpul perioadei de operare. Debitele masice de poluanti sunt prezentate in tabelele de mai jos.

Tabel 4.10. Emisii de particule – inchidere – emisii nedirijate

Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h) Nr. crt.



1. Umpluturi 1.518 0.350 0.267 0.149



121

Tabel 4.11. Emisii de poluanti - surse mobile – emisii nedirijate

Debite masice (g/h)


[10-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3]

Vehi

cule 173.06 1.008 33.075 138.616 0.491 40.533 17.425 0.042 6.89 0.2 0.283 0.042 4.05 0

Utilaje 1561.6 5.441 226.56 505.611 41.60 320.00 183.36 0.323 54.4 1.6 2.241 0.323 32 106.24

Total 1734.7 6.449 259.63 644.228 42.09 360.53 200.78 0.365 61.291 1.8 2.524 0.365 36.05 106.24

Rezultatele inventarului emisiilor specifice in aer pentru perioada de constructie, functionare si post-inchidere pun in evidenta urmatoarele:

• Cele mai mari debite masice orare de poluanti (altii decat poluantii generati de depozitarea deseurilor) apar in perioada de constructie (etapa de pregatire) a depozitului.

• Sursele aferente lucrarilor de constructie si de inchidere sunt surse nedirijate, care nu pot fi evaluate in conformitate cu prevederile Ordinul MAPM 462/1993 privind concentratiile in emisie. Comparatia cu debitele masice orare de la care OM 462/1993 limiteaza concentratiile in emisie indica ca numai debitele masice de particule generate de unele lucrari de manevrare a materialelor (pamant, nisip, balast) prezinta valori semnificative.

• Emisiile de gaze din depozit nu pot fi evaluate in raport cu prevederile legale in vigoare, avand in vedere ca Ordinul MAPM 462/1993 nu prevede limite de emisie pentru surse nedirijate sau dirijate specifice situatiei de fata (ardere la facla).

• Sursele caracteristice perioadelor post-inchidere vor fi evaluate pe baza rezultatelor privind impactul poluantilor emisi asupra calitatii atmosferei (programul de monitorizare a calitatii aerului).

• Se mentioneaza ca pentru poluantii principali care vor rezulta din depozitul de deseuri Sarbi in perioada de operare - CH4 si CO2 - legislatia (nationala si UE - transpusa in legislatia nationala) nu prevede limite pentru calitatea aerului. Cei doi poluanti nu sunt avuti in vedere in evaluarea calitatii aerului la scara locala. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara globala, ambii compusi fiind gaze cu efect de sera, fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara locala si sub-regionala, acesta fiind unul dintre precursorii ozonului troposferic.

4.2.2.2. Statii de sortare si de transfer, centre de colectare deseuri voluminoase In etapa de constructie sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de constructii:

• pulberi rezultate din manevrarea pamantului si a altor materiale de constructii;

• emisii de gaze de esapament de la utilaje.

In etapa de operare poluantii emisi in atmosfera sunt specifici celor produsi de gazele de esapament, precum si emisiile provocate de depozitele de carburanti (doar la statiile care sunt prevazute cu statii de alimentare).



122

Tabel 4.12. Consumuri de carburanti pentru etapa de constructie si functionare Obiectiv Perioada Tip

combustibil Cantitate litri/an


in perioada de construire 39.936 1 an Statiile de transfer (inclusiv statia sortare Sighetu Marmatiei si 7 CCDV)

in perioada de functionare

motorina

391.298 30 ani

Etapa de constructie Debitele masice de poluanti caracteristice etapei de constructie s-au determinat astfel: Formula de calcul este : E = EFi x A , unde:

-E este emisia de poluant; -EFi este factorul de emisie corespunzator poluantului si combustibilului utilizat;

-A este consumul de combustibil pe perioada considerata. Calculele s-au efectuat folosind factorii de emisie CORINAIR.

Tabel 4.13. Emisii de poluanti - surse mobile – etapa de constructie

Debite masice (g/h)

Cd Cu Cr Ni Se Zn Sursa NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part.

[10-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3]

Vehicule 290,75 1,70 55,56 232,87 0,82 68,09 29,28 0,07 11,58 0,34 0,48 0,07 6,81

Utilaje 3982,18 13,87 577,74 1289,31 106,1 816,02 467,58 0,82 138,72 4,08 5,71 0,82 81,60

Total 4272,93 15,57 633,30 1522,18 107,0 884,11 496,86 0,88 150,30 4,42 6,19 0,88 88,41

Tabel 4.14. Emisii de particule – surse nedirijate – etapa de constructie







SAPATURI

3. Excavare 3,672 0,834 0,634 0,383



UMPLUTURI



TOTAL UMPLUTURI 2,046 0,505 0,391 0,186





123

Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de operare. Etapa de operare S-au calculat emisiile de la sursele mobile (mijloace de transport auto de capacitate mare, utilizate pentru transportul deseurilor).

Debitele masice de poluanti se determina astfel:

Formula de calcul este E = EFi x A , unde: -E este emisia de poluant;

-EFi este factorul de emisie corespunzator poluantului si combustibilului utilizat (motorina);

-A este consumul de combustibil pe perioada considerata. Calculele s-au efectuat folosind factorii de emisie CORINAIR.

Tabel 4.15. Emisii de poluanti - surse mobile – etapa de operare

Emisii de poluanti (kg/an) Sursa

NOx SO2 Pulberi POP Cd

Transport deseuri statii de transfer, CCDV

5641.94 185.97 247.96 0.860 0.0024

Emisiile de poluanti de la mijloacele de transport auto provin din surse necontrolate si mobile; conform Ordinului MAPPM nr. 462/1993, modificat de Ordinul MAPM nr. 592/2002, limitarea acestor emisii se realizeaza cu caracter preventiv prin Conditiile Tehnice impuse de Ministerul Transporturilor.

4.2.2.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme In perioada de executie a lucrarilor, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de constructii:

• pulberi rezultate din manevrarea pamantului;

• emisii de gaze de esapament de la utilaje si mijloace de transport auto. De asemenea, emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit (doar la depozitele care se inchid: Baia Mare, Sighetu Marmatiei si Viseu de Sus) pot constitui surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere. Calculul emisiilor in perioada de executie a lucrarilor S-au calculat emisiile de poluanti din sursele mobile respectiv emisiile de particule din sursele nedirijate (in perioada executiei lucrarilor de inchidere). Pentru calcule s-a tinut cont si de emisiile provenite de la mijloacele de transport auto care vor fi utilizate pentru relocarea deseurilor de la depozitele neconforme Seini, Targu Lapus – Rohia si Arinis-Borsa.



124

Tabel 4.16. Consumuri de carburanti pentru inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

Obiectiv Perioada Tip combustibil

Cantitate litri/an


Inchiderea depozitelor existente: Baia Mare, Viseu de Sus, Sighetu Marmatiei

in perioada de inchidere

207.425 2 ani

Ecologizarea depozitelor existente: Borsa, Targu Lapus, Seini

in perioada de curatare si ecologizare (inclusiv

transportul)

motorina

631.052 1 an

Formula de calcul este E = EFi x A , unde :

-E este emisia de poluant; -EFi este factorul de emisie corespunzator poluantului si combustibilului utilizat;

-A este consumul de combustibil pe perioada considerata. Calculele s-au efectuat folosind factorii de emisie din tabelele CORINAIR.

Tabel 4.17. Emisii de poluanti - surse mobile

Debite masice (g/h)

Cd Cu Cr Ni Se Zn Sursa NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part.

[10-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3] [10

-3]

Vehicule 290,75 1,70 55,56 232,87 0,82 68,09 29,28 0,07 11,58 0,34 0,48 0,07 6,81

Utilaje 3982,18 13,87 577,74 1289,31 106,1 816,02 467,58 0,82 138,72 4,08 5,71 0,82 81,60

Total 4272,93 15,57 633,30 1522,18 107,0 884,11 496,86 0,88 150,30 4,42 6,19 0,88 88,41

Tabel 4.18. Emisii de particule – surse nedirijate







SAPATURI

3. Excavare 3,672 0,834 0,634 0,383



UMPLUTURI



TOTAL UMPLUTURI 2,046 0,505 0,391 0,186





125

Aceste emisii vor inceta la terminarea lucrarilor de inchidere si ecologizare a depozitelor. Calculul emisiilor de gaze - inchiderea depozitului neconform Baia Mare

Sursele de poluare a aerului aferente etapei de post-inchidere se refera la activitatea de depozitare a deseurilor, incepand cu anul 2014, odata cu finalizarea lucrarilor de inchidere ale depozitului.

Pentru controlul emisiilor rezultate din depozitarea finala a deseurilor, depozitul va fi prevazut cu sisteme pasive pentru colectarea si evacuarea controlata a gazelor de depozit. Gazele colectate vor fi arse la facla. Se estimeaza ca sistemele de control prevazute vor avea o eficienta de circa 85 %.

In vederea estimarii emisiilor in perioada post-inchidere trebuie tinut cont de perioada de operare a depozitului (1962 – 2014) si de cantitatile finale de deseuri depozitate (aproximativ 1 292 824 tone), la care se adauga cantitatile de deseuri relocate de la depozitele neconforme din Targu Lapus (87750 tone) si din Seini (22060 tone).

Calculele au fost efectuate cu modelul de emisie LandGEM – versiunea 3.02 (Landfill Gas Emission Model) .

Tabel 4.19. Emisiile aferente depozitului neconform Baia Mare in perioada de post-inchidere 2014- 2043:



2014 1,376E+04 1,102E+07 3,677E+03 5,511E+06

2015 1,322E+04 1,059E+07 3,532E+03 5,295E+06

2016 1,271E+04 1,017E+07 3,394E+03 5,087E+06

2017 1,221E+04 9,775E+06 3,261E+03 4,888E+06

2018 1,173E+04 9,392E+06 3,133E+03 4,696E+06

2019 1,127E+04 9,024E+06 3,010E+03 4,512E+06

2020 1,083E+04 8,670E+06 2,892E+03 4,335E+06

2021 1,040E+04 8,330E+06 2,779E+03 4,165E+06

2022 9,995E+03 8,003E+06 2,670E+03 4,002E+06

2023 9,603E+03 7,690E+06 2,565E+03 3,845E+06

2024 9,226E+03 7,388E+06 2,464E+03 3,694E+06

2025 8,865E+03 7,098E+06 2,368E+03 3,549E+06

2026 8,517E+03 6,820E+06 2,275E+03 3,410E+06

2027 8,183E+03 6,553E+06 2,186E+03 3,276E+06

2028 7,862E+03 6,296E+06 2,100E+03 3,148E+06

2029 7,554E+03 6,049E+06 2,018E+03 3,024E+06

2030 7,258E+03 5,812E+06 1,939E+03 2,906E+06

2031 6,973E+03 5,584E+06 1,863E+03 2,792E+06

2032 6,700E+03 5,365E+06 1,790E+03 2,682E+06

2033 6,437E+03 5,154E+06 1,719E+03 2,577E+06

2034 6,185E+03 4,952E+06 1,652E+03 2,476E+06

2035 5,942E+03 4,758E+06 1,587E+03 2,379E+06

2036 5,709E+03 4,572E+06 1,525E+03 2,286E+06

2037 5,485E+03 4,392E+06 1,465E+03 2,196E+06

2038 5,270E+03 4,220E+06 1,408E+03 2,110E+06

2039 5,064E+03 4,055E+06 1,353E+03 2,027E+06

2040 4,865E+03 3,896E+06 1,299E+03 1,948E+06

2041 4,674E+03 3,743E+06 1,249E+03 1,871E+06

2042 4,491E+03 3,596E+06 1,200E+03 1,798E+06

2043 4,315E+03 3,455E+06 1,153E+03 1,728E+06



126



2014 1,009E+04 5,511E+06 9,482E+01 2,645E+04

2015 9,692E+03 5,295E+06 9,110E+01 2,541E+04

2016 9,312E+03 5,087E+06 8,753E+01 2,442E+04

2017 8,947E+03 4,888E+06 8,409E+01 2,346E+04

2018 8,596E+03 4,696E+06 8,080E+01 2,254E+04

2019 8,259E+03 4,512E+06 7,763E+01 2,166E+04

2020 7,935E+03 4,335E+06 7,458E+01 2,081E+04

2021 7,624E+03 4,165E+06 7,166E+01 1,999E+04

2022 7,325E+03 4,002E+06 6,885E+01 1,921E+04

2023 7,038E+03 3,845E+06 6,615E+01 1,845E+04

2024 6,762E+03 3,694E+06 6,356E+01 1,773E+04

2025 6,497E+03 3,549E+06 6,106E+01 1,704E+04

2026 6,242E+03 3,410E+06 5,867E+01 1,637E+04

2027 5,997E+03 3,276E+06 5,637E+01 1,573E+04

2028 5,762E+03 3,148E+06 5,416E+01 1,511E+04

2029 5,536E+03 3,024E+06 5,204E+01 1,452E+04

2030 5,319E+03 2,906E+06 5,000E+01 1,395E+04

2031 5,111E+03 2,792E+06 4,804E+01 1,340E+04

2032 4,910E+03 2,682E+06 4,615E+01 1,288E+04

2033 4,718E+03 2,577E+06 4,434E+01 1,237E+04

2034 4,533E+03 2,476E+06 4,260E+01 1,189E+04

2035 4,355E+03 2,379E+06 4,093E+01 1,142E+04

2036 4,184E+03 2,286E+06 3,933E+01 1,097E+04

2037 4,020E+03 2,196E+06 3,779E+01 1,054E+04

2038 3,862E+03 2,110E+06 3,630E+01 1,013E+04

2039 3,711E+03 2,027E+06 3,488E+01 9,731E+03

2040 3,565E+03 1,948E+06 3,351E+01 9,350E+03

2041 3,426E+03 1,871E+06 3,220E+01 8,983E+03

2042 3,291E+03 1,798E+06 3,094E+01 8,631E+03

2043 3,162E+03 1,728E+06 2,972E+01 8,292E+03

Cantitatea maxima de gaz se estimeaza a fi in anul 2014, anul in care se vor finaliza lucrarile de inchidere. Valoarea maxima a gazului emis este de 11 020 000 mc/an respectiv 1258 mc/h.

Se mentioneaza ca odata cu inceperea etapei de post - inchidere (dupa anul 2014) maxim 85 % din gazele emise de depozit vor fi arse la facla.

In urma procesului controlat de ardere la facla, poluantii cu ponderea cea mai mare rezultati sunt: dioxidul de azot (NO2), monoxidul de carbon (CO) si particule in suspensie cu diametrul sub 10 microni (PM10). Pot aparea de asemenea in cantitati foarte reduse de oxizi de sulf, diferiti compusi organici volatili sau urme de hidrocarburi aromatice policiclice.

Sistemele pentru controlul emisiilor se vor mentine in functiune o perioada de minim 30 ani dupa finalizarea lucrarilor de inchidere.

Ratele de emisie vor scadea in timp dupa inchiderea depozitelor, pana la epuizarea gazelor generate de descompunerea deseurilor depuse.



127

Calculul emisiilor de gaze - inchiderea depozitului neconform Sighetul Marmatiei Sursele de poluare a aerului aferente etapei de post-inchidere se refera la activitatea de depozitare a deseurilor, incepand cu anul 2014, odata cu finalizarea lucrarilor de inchidere ale depozitului.


In vederea estimarii emisiilor in perioada post-inchidere trebuie tinut cont de perioada de operare a depozitului (1970 – 2014) si de cantitatile finale de deseuri depozitate (aproximativ 973 000 tone), la care se adauga cantitatile de deseuri relocate de la depozitul neconform din Borsa (115 746 tone).


Tabel 4.20. Emisiile aferente depozitului neconform Sighetul Marmatiei in perioada de post-inchidere 2014- 2043:



2014 1,068E+04 8,555E+06 2,854E+03 4,278E+06

2015 1,026E+04 8,220E+06 2,742E+03 4,110E+06

2016 9,862E+03 7,897E+06 2,634E+03 3,949E+06

2017 9,476E+03 7,588E+06 2,531E+03 3,794E+06

2018 9,104E+03 7,290E+06 2,432E+03 3,645E+06

2019 8,747E+03 7,004E+06 2,336E+03 3,502E+06

2020 8,404E+03 6,730E+06 2,245E+03 3,365E+06

2021 8,075E+03 6,466E+06 2,157E+03 3,233E+06

2022 7,758E+03 6,212E+06 2,072E+03 3,106E+06

2023 7,454E+03 5,969E+06 1,991E+03 2,984E+06

2024 7,162E+03 5,735E+06 1,913E+03 2,867E+06

2025 6,881E+03 5,510E+06 1,838E+03 2,755E+06

2026 6,611E+03 5,294E+06 1,766E+03 2,647E+06

2027 6,352E+03 5,086E+06 1,697E+03 2,543E+06

2028 6,103E+03 4,887E+06 1,630E+03 2,443E+06

2029 5,863E+03 4,695E+06 1,566E+03 2,348E+06

2030 5,634E+03 4,511E+06 1,505E+03 2,256E+06

2031 5,413E+03 4,334E+06 1,446E+03 2,167E+06

2032 5,200E+03 4,164E+06 1,389E+03 2,082E+06

2033 4,996E+03 4,001E+06 1,335E+03 2,000E+06

2034 4,801E+03 3,844E+06 1,282E+03 1,922E+06

2035 4,612E+03 3,693E+06 1,232E+03 1,847E+06

2036 4,431E+03 3,549E+06 1,184E+03 1,774E+06

2037 4,258E+03 3,409E+06 1,137E+03 1,705E+06

2038 4,091E+03 3,276E+06 1,093E+03 1,638E+06

2039 3,930E+03 3,147E+06 1,050E+03 1,574E+06

2040 3,776E+03 3,024E+06 1,009E+03 1,512E+06

2041 3,628E+03 2,905E+06 9,691E+02 1,453E+06

2042 3,486E+03 2,791E+06 9,311E+02 1,396E+06

2043 3,349E+03 2,682E+06 8,946E+02 1,341E+06



128



2014 7,830E+03 4,278E+06 7,360E+01 2,053E+04

2015 7,523E+03 4,110E+06 7,071E+01 1,973E+04

2016 7,228E+03 3,949E+06 6,794E+01 1,895E+04

2017 6,945E+03 3,794E+06 6,528E+01 1,821E+04

2018 6,672E+03 3,645E+06 6,272E+01 1,750E+04

2019 6,411E+03 3,502E+06 6,026E+01 1,681E+04

2020 6,159E+03 3,365E+06 5,789E+01 1,615E+04

2021 5,918E+03 3,233E+06 5,562E+01 1,552E+04

2022 5,686E+03 3,106E+06 5,344E+01 1,491E+04

2023 5,463E+03 2,984E+06 5,135E+01 1,432E+04

2024 5,249E+03 2,867E+06 4,933E+01 1,376E+04

2025 5,043E+03 2,755E+06 4,740E+01 1,322E+04

2026 4,845E+03 2,647E+06 4,554E+01 1,271E+04

2027 4,655E+03 2,543E+06 4,376E+01 1,221E+04

2028 4,473E+03 2,443E+06 4,204E+01 1,173E+04

2029 4,297E+03 2,348E+06 4,039E+01 1,127E+04

2030 4,129E+03 2,256E+06 3,881E+01 1,083E+04

2031 3,967E+03 2,167E+06 3,729E+01 1,040E+04

2032 3,811E+03 2,082E+06 3,582E+01 9,994E+03

2033 3,662E+03 2,000E+06 3,442E+01 9,602E+03

2034 3,518E+03 1,922E+06 3,307E+01 9,226E+03

2035 3,380E+03 1,847E+06 3,177E+01 8,864E+03

2036 3,248E+03 1,774E+06 3,053E+01 8,516E+03

2037 3,120E+03 1,705E+06 2,933E+01 8,183E+03

2038 2,998E+03 1,638E+06 2,818E+01 7,862E+03

2039 2,881E+03 1,574E+06 2,708E+01 7,553E+03

2040 2,768E+03 1,512E+06 2,601E+01 7,257E+03

2041 2,659E+03 1,453E+06 2,499E+01 6,973E+03

2042 2,555E+03 1,396E+06 2,401E+01 6,699E+03

2043 2,455E+03 1,341E+06 2,307E+01 6,437E+03

Cantitatea maxima de gaz se estimeaza a fi in anul 2014, anul in care se vor finaliza lucrarile de inchidere. Valoarea maxima a gazului emis este de 8 555 000 mc/an respectiv 976,6 mc/h.







129

Calculul emisiilor de gaze - inchiderea depozitului neconform Viseu de Sus Sursele de poluare a aerului aferente etapei de post-inchidere se refera la activitatea de depozitare a deseurilor, incepand cu anul 2014, odata cu finalizarea lucrarilor de inchidere ale depozitului.


In vederea estimarii emisiilor in perioada post-inchidere trebuie tinut cont de perioada de operare a depozitului (1973 – 2014) si de cantitatile finale de deseuri depozitate (aproximativ 76 895 tone).


Tabel 4.21. Emisiile aferente depozitului neconform Viseu de Sus in perioada de post-inchidere 2014- 2043:



2014 7,546E+02 6,042E+05 2,016E+02 3,021E+05

2015 7,250E+02 5,805E+05 1,937E+02 2,903E+05

2016 6,966E+02 5,578E+05 1,861E+02 2,789E+05

2017 6,692E+02 5,359E+05 1,788E+02 2,680E+05

2018 6,430E+02 5,149E+05 1,718E+02 2,574E+05

2019 6,178E+02 4,947E+05 1,650E+02 2,473E+05

2020 5,936E+02 4,753E+05 1,585E+02 2,377E+05

2021 5,703E+02 4,567E+05 1,523E+02 2,283E+05

2022 5,479E+02 4,388E+05 1,464E+02 2,194E+05

2023 5,264E+02 4,216E+05 1,406E+02 2,108E+05

2024 5,058E+02 4,050E+05 1,351E+02 2,025E+05

2025 4,860E+02 3,891E+05 1,298E+02 1,946E+05

2026 4,669E+02 3,739E+05 1,247E+02 1,869E+05

2027 4,486E+02 3,592E+05 1,198E+02 1,796E+05

2028 4,310E+02 3,451E+05 1,151E+02 1,726E+05

2029 4,141E+02 3,316E+05 1,106E+02 1,658E+05

2030 3,979E+02 3,186E+05 1,063E+02 1,593E+05

2031 3,823E+02 3,061E+05 1,021E+02 1,531E+05

2032 3,673E+02 2,941E+05 9,811E+01 1,471E+05

2033 3,529E+02 2,826E+05 9,426E+01 1,413E+05

2034 3,391E+02 2,715E+05 9,056E+01 1,357E+05

2035 3,258E+02 2,609E+05 8,701E+01 1,304E+05

2036 3,130E+02 2,506E+05 8,360E+01 1,253E+05

2037 3,007E+02 2,408E+05 8,032E+01 1,204E+05

2038 2,889E+02 2,314E+05 7,717E+01 1,157E+05

2039 2,776E+02 2,223E+05 7,415E+01 1,111E+05

2040 2,667E+02 2,136E+05 7,124E+01 1,068E+05

2041 2,562E+02 2,052E+05 6,845E+01 1,026E+05

2042 2,462E+02 1,971E+05 6,576E+01 9,857E+04

2043 2,365E+02 1,894E+05 6,318E+01 9,471E+04



130



2014 5,530E+02 3,021E+05 5,198E+00 1,450E+03

2015 5,313E+02 2,903E+05 4,994E+00 1,393E+03

2016 5,105E+02 2,789E+05 4,798E+00 1,339E+03

2017 4,905E+02 2,680E+05 4,610E+00 1,286E+03

2018 4,713E+02 2,574E+05 4,429E+00 1,236E+03

2019 4,528E+02 2,473E+05 4,256E+00 1,187E+03

2020 4,350E+02 2,377E+05 4,089E+00 1,141E+03

2021 4,180E+02 2,283E+05 3,929E+00 1,096E+03

2022 4,016E+02 2,194E+05 3,775E+00 1,053E+03

2023 3,858E+02 2,108E+05 3,627E+00 1,012E+03

2024 3,707E+02 2,025E+05 3,484E+00 9,721E+02

2025 3,562E+02 1,946E+05 3,348E+00 9,339E+02

2026 3,422E+02 1,869E+05 3,216E+00 8,973E+02

2027 3,288E+02 1,796E+05 3,090E+00 8,621E+02

2028 3,159E+02 1,726E+05 2,969E+00 8,283E+02

2029 3,035E+02 1,658E+05 2,853E+00 7,959E+02

2030 2,916E+02 1,593E+05 2,741E+00 7,646E+02

2031 2,802E+02 1,531E+05 2,633E+00 7,347E+02

2032 2,692E+02 1,471E+05 2,530E+00 7,059E+02

2033 2,586E+02 1,413E+05 2,431E+00 6,782E+02

2034 2,485E+02 1,357E+05 2,336E+00 6,516E+02

2035 2,387E+02 1,304E+05 2,244E+00 6,260E+02

2036 2,294E+02 1,253E+05 2,156E+00 6,015E+02

2037 2,204E+02 1,204E+05 2,071E+00 5,779E+02

2038 2,117E+02 1,157E+05 1,990E+00 5,552E+02

2039 2,034E+02 1,111E+05 1,912E+00 5,335E+02

2040 1,955E+02 1,068E+05 1,837E+00 5,126E+02

2041 1,878E+02 1,026E+05 1,765E+00 4,925E+02

2042 1,804E+02 9,857E+04 1,696E+00 4,732E+02

2043 1,734E+02 9,471E+04 1,629E+00 4,546E+02

Cantitatea maxima de gaz se estimeaza a fi in anul 2014, anul in care se vor finaliza lucrarile de inchidere. Valoarea maxima a gazului emis este de 604 200 mc/an respectiv 69 mc/h.







131

Rezultatele inventarului emisiilor specifice in aer pentru perioada de executie a lucrarilor de inchidere si in perioada de post-inchidere pun in evidenta urmatoarele:

• Cele mai mari debite masice orare de poluanti (altii decat poluantii generati de depozitarea deseurilor) apar in perioada de executie a lucrarilor de inchidere.

• Sursele aferente lucrarilor de inchidere sunt surse nedirijate, care nu pot fi evaluate in conformitate cu prevederile Ordinul MAPM 462/1993 privind concentratiile in emisie. Comparatia cu debitele masice orare de la care OM 462/1993 limiteaza concentratiile in emisie indica ca numai debitele masice de particule generate de unele lucrari de manevrare a materialelor (pamant, nisip, balast) prezinta valori semnificative.

• Emisiile de gaze din depozit nu pot fi evaluate in raport cu prevederile legale in vigoare, avand in vedere ca Ordinul MAPM 462/1993 nu prevede limite de emisie pentru surse nedirijate sau dirijate specifice situatiei de fata (ardere la facla).

• Sursele caracteristice perioadelor post-inchidere vor fi evaluate pe baza rezultatelor privind impactul poluantilor emisi asupra calitatii atmosferei (programul de monitorizare a calitatii aerului).

• Se mentioneaza ca pentru poluantii principali care vor rezulta din depozitele de deseuri inchise - CH4 si CO2 - legislatia (nationala si UE - transpusa in legislatia nationala) nu prevede limite pentru calitatea aerului. Cei doi poluanti nu sunt avuti in vedere in evaluarea calitatii aerului la scara locala. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara globala, ambii compusi fiind gaze cu efect de sera, fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara locala si sub-regionala, acesta fiind unul dintre precursorii ozonului troposferic.

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului

4.2.3.1. Centrul de management integrat al deseurilor Sarbi Constructia depozitului va insemna aparitia si dezvoltarea unui santier care va functiona practic pe toata durata existentei depozitului. Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc. Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand poluanti pentru calitatea aerului –CO2, SO2, COV-uri, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile – praf (forme de impact direct temporar). Acesti poluanti pot influenta negativ plantele din zona prin depunere pe frunze, reducerea luminozitatii si a radiatiei solare, ceea ce va determina scaderea proceselor de fotosinteza (impact indirect temporar). Desi probabil de intensitate semnificativa pe amplasament si in imediata sa vecinatate, aceste efecte sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a activitatilor – pe de o parte – si datorita dimensiunii mari a particulelor care se depun nu departe de locul generarii.

Emisiile provenite din activitatile specifice de constructie au urmatoarele caracteristici comune: - sunt emisii la nivelul solului, nedirijate - au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe

amplasamentelor) - sunt temporare (dureaza pana la terminarea lucrarilor).

Caracteristicile surselor de polare a aerului din depozit, specifice perioadei de operare sunt: - Manevrarea deseurilor si a materialelor – surse la sol, nedirijate, de suprafata; - Depozitarea finala a deseurilor – surse punctuale in apropierea solului (conductele pentru

colectarea si evacuarea gazelor de depozit) si surse nedirijate de suprafata (suprafetele celulelor de pe care se emit gaze de depozit necolectate);



132

- Depozitul de carburanti - surse punctuale asociate conductelor de aerisire ale rezervoarelor si o sursa de suprafata asociata activitatii de distribuire a carburantilor (motorina).

Emisiile datorate operarii curente a depozitului de deseuri nepericuloase Sarbi dureaza pana la inchiderea acestuia (30 ani), si au aceeasi natura si li se pot aplica aceleasi caracteristici ca si emisiilor din constructii.

Emisiile datorate descompunerii deseurilor (emisii de pe suprafata depozitului) nu vor afecta semnificativ aerul.

In cazul depozitului de deseuri nepericuloase s-a presupus ca 85% din emisiile totale din depozit se colecteaza prin cosurile de gaz si se ard la facla. Poluantii investigati in acest sens au fost CH4 , CO2 , NMOC. Se mentioneaza ca pentru CH4 si CO2, legislatia (nationala si UE - transpusa in legislatia nationala) nu prevede limite pentru calitatea aerului. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara globala, ambii compusi fiind gaze cu efect de sera, fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara locala si sub-regionala, acesta fiind unul dintre precursorii ozonului troposferic.

In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta nu va fi semnificativ.

4.2.3.2. Statii de sortare si de transfer, centre de colectare deseuri voluminoase Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar, impactul asupra aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie.

Pe durata operarii statiilor de sortare/transfer si centrelor de colectare deseuri voluminoase vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deseurilor, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse.


Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar, impactul asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor specifice de inchidere.

Executarea lucrarilor de inchidere si remediere a suprafetelor de teren ocupate de depozitele neconforme va avea un impact pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora actuala.

Emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit vor constitui surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ, tinand cont de prevederile din proiect privind captarea si arderea controlata a acestor gaze (in facla).



133


4.2.4.1. Centrul de management integrat al deseurilor Sarbi Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normativele in vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:

- folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe;

- reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto;

- detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor;

- stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf.

In perioada de operare se vor respecta urmatoarele masuri de reducere a poluarii datorate gazului de depozit si altor emisii:

Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si evacuarea controlata a gazelor de depozit. Gazele colectate vor fi supuse arderii controlate (in facla). Se estimeaza ca sistemele de control prevazute vor avea o eficienta de cca. 85 %.si doar cca. 15 % din gazele de depozit generate se vor emite in atmosfera de pe suprafata depozitului.

Implementarea tehnologiei de control va conduce la eliminarea posibilitatilor de autoaprindere si la diminuarea drastica a cantitatilor de poluanti care se vor emite. Acest lucru este deosebit de important avand in vedere ca, desi in cantitati mici, gazele de depozit contin o serie de substante cu praguri olfactive scazute care pot genera situatii de disconfort.

Alte masuri de reducere a poluarii aerului prevazute in proiect se refera la: - optimizarea circulatiei autovehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului - plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului.

Referitor la eventuala utilizare in scopuri energetice a gazelor de depozit se face precizarea ca arderea acestora conduce la reducerea deosebit de eficienta a emisiilor de compusi organici.

Tabel 4.22. Eficienta sistemului de ardere a gazelor de depozit

Echipament control (reducere) emisii Compus Eficienta de control (%)

COVnm 99,2

Compusi halogenati 98,0

Ardere la facla

Compusi nehalogenati 99,7

Prin urmare, principalele masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra aerului: - exploatarea etapizata a suprafetei de depozitare, prin celule zilnice de depozitare. In

fiecare zi, dupa operatia de imprastiere, nivelare si compactare, operatii ce se desfasoara concomitent si permanent in cursul zilei, caseta zilnica se va acoperi cu un strat de pamant steril de 8 cm grosime, luat din depozitul de steril constituit la inceputul amenajarii patului depozitului;

- portiunile din depozit care ating cota finala de depozitare se acopera definitiv; - evacuarea gazelor de fermentare se va face in mod controlat prin cosuri de gaz. In

acest mod, se evita riscul de autoaprindere a deseurilor si de explozii ;



134

- amplasarea unui strat continuu de captare a gazelor care se elimina pe spatiile aflate intre cosuri; acest strat colector de gaz va fi racordat la cosurile de gaz si izolat fata de exterior;

- captarea si arderea controlata a gazului de depozit (in facla);

- retinerea unor poluanti gazosi (ex: CO2 sau pulberi in suspensie) si eliminarea mirosurilor neplacute prin intermediul unei perdele vegetale substantiale prevazuta a se planta pe perimetrul intregului depozit.

4.2.4.2. Statii de sortare si de transfer, centre de colectare deseuri voluminoase Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normativele in vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:





In perioada de operare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia aerului. Tinand cont ca principalele surse de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport auto, se vor respecta aceleasi masuri ca in perioada de constructie, pentru diminuarea impactului datorat acestor surse.

4.2.4.3. Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor respecta normativele in vigoare. Transportul si manipularea materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:





In perioada de post-inchidere a depozitelor neconforme se va realiza monitorizarea calitatii aerului.

In cazul depozitelor inchise, masurile pentru prevenirea impactului asupra aerului, in perioada post-inchidere vor fi:

- prevederea de foraje de captare a gazului de depozit pentru evacuarea gazelor de fermentare, in mod controlat;



135

- prevederea de conducte de transport a gazului de depozit intre forajele de captare si camera de echilibrare a presiunilor si colectare condensat

- arderea controlata a gazelor de depozit (in facla).

4.2.5. Harti si desene la capitolul „Aer” - Harta climei Romaniei

4.3. Solul

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante, conditiile chimice de sol, tipuri de culturi, poluarea existenta Invelisul de soluri pe cuprinsul judetului Maramures este variat, el reflectand caracterul complex al factorilor naturali, care conditioneaza formarea sa. Se remarca printr-o intindere mai mare urmatoarele tipuri genetice : - Soluri brune argilice - Soluri brune podzolice - Soluri podzolice argilo-iluviale - Soluri pseudogleice - Soluri brune acide - Andosoluri - Soluri gleice - Soluri humico-silicatice - Litosoluri - Aluviuni si soluri aluviale - Regosoluri.

Din punct de vedere al caracteristicilor solurilor cel mai important obiectiv al proiectului este Centrul de management integrat al deseurilor (CMID) de la Sarbi.

In baza Studiului geotehnic elaborat de P.M. Group Trade SRL Baia Mare pentru CMID Sarbi, litologia solului in zona amplasamentului ales pentru infiintarea depozitului ecologic, se structureaza astfel: S 01-11 (DMT 01.11) +/-0,00 -0,40 m praf nisipos, plastic moale -0,40 -0,90 m praf argilos nisipos si pietris; infiltratii apa -0,90 -1,60 m argila, plastic consistenta Proba 1 -1,10m -1,60 -2,60 m praf argilos, plastic vartos Proba 2 -2,00m -2,60 -4,50 m praf argilos nisipos, plastic vartos Proba 3 -3,00m -4,50 -6,20 m argila marnoasa, tare NAS (nivelul apelor subterane) a fost interceptat la adancimea de -0,80m, ca infiltratii in benzile de nisip si pietris.



136

S 02-11 (DMT 02.11) +/-0,00 -1,20 m praf argilos, plastic moale -1,20 -1,80 m argila, plastic consistenta

Proba 4 -1,30m -1,80 -2,60 m argila marnoasa, plastic vartoasa -2,60 -3,90 m marna argiloasa, tare NAS (nivelul apelor subterane) nu a fost interceptat. S 03-11 (DMT 03.11) +/-0,00 -0,50 m praf argilos, plastic moale -0,50 -1,90 m argila prafoasa, plastic moale -1,90 -3,00 m praf argilos, plastic vartos

-3,00 -3,90 m nisip prafos, indesat NAS (nivelul apelor subterane) nu a fost interceptat. S 04-11 (DMT 04.11) +/-0,00 -0,60 m praf argilos, plastic moale -0,60 -0,80 m pietris in argila prafoasa -0,80 -2,30 m argila prafoasa, plastic vartoasa

-2,30 -4,20 m praf argilos, plastic vartos; 2,70m start de nisip si cu apa

-4,20 -4,60 m argila marnoasa, tare cu filme de pietris si nisip mare -4,60 -6,40 m marna argiloasa NAS (nivelul apelor subterane) a fost interceptat la adancimea de -2,70m. S 05-11 (DMT 05.11) +/-0,00 -0,40 m praf argilos, plastic moale -0,40 -1,60 m argila, plastic consistenta -1,60 -2,00 m pietris si nisip cu praf argilos -2,00 -3,30 m praf argilos, plastic vartos -3,30 -4,10 m praf argilos nisipos, plastic vartos -4,10 -5,10 m argila marnoasa, tare NAS (nivelul apelor subterane) nu a fost interceptat. S 12-11 (DMT 12.11) +/-0,00 -1,00 m praf argilos, plastic moale -1,00 -2,00 m argila prafoasa, plastic moale -2,00 -2,80 m praf argilos nisipos, plastic vartos -2,80 -3,20 m argila marnoasa, tare NAS (nivelul apelor subterane) nu a fost interceptat. S 13-11 (DMT 13.11) +/-0,00 -0,40 m praf argilos, plastic moale -0,60 -2,80 m argila prafoasa, plastic moale -2,80 -4,60 m praf argilos, plastic consistent -4,60 -5,60 m argila marnoasa, tare NAS (nivelul apelor subterane) nu a fost interceptat.



137

S 119-11 (DMT 19.11) +/-0,00 -0,60 m praf argilos, p-lastic moale -0,60 -1,70 m argila, plastic consistenta, cu nisip mare intre -1,40 si 1,50m. Proba 5 -1,20m

-1,70 -2,50 m argila prafoasa, plastic vartoasa Proba 6 -2,20m -2,50 -4,80 m praf argilos nisipos, plastic vartos -4,80 -6,70 m argila marnoasa, tare NAS (nivelul apelor subterane) a fost interceptat la adancimea de -1,50m. S 20-11 (DMT 20.11) +/-0,00 -0,50 m praf argilos nisipos, plastic moale -0,50 -1,50 m argila, tare Proba 7 -0,60m -1,50 -3,20 m argila nisipoasa, plastic vartoasa Proba 8 -2,20m -3,20 -3,60 m nisip si pietris cu apa NAS (nivelul apelor subterane) a fost interceptat la adancimile de -3,20m, S 21-11 (DMT 21.11) +/-0,00 -0,40 m praf argilos nisipos, plastic moale -0,40 -1,90 m argila prafoasa, plastic vartoasa -1,90 -3,50 m praf argilos cu nisip si pietris -3,50 -4,10 m argila marnoasa, tare NAS (nivelul apelor subterane) a fost interceptat la adancimea de 1,90m; maluri surpate innsapatura mecanizata. S 223-11 (DMT 22.11) +/-0,00 -0,70 m praf argilos nisipos, plastic moale -0,70 -2,60 m argila, plastic consistenta -2,60 -3,30 m argila prafoasa, plastic consistenta -3,30 -4,00 m argila marnoasa, plastic vartoasa -4,00 -4,50 m marna argiloasa, tare NAS (nivelul apelor subterane) nu a fost interceptat. Se observa ca zona a fost afectata de fenomene de instabilitate (in special zonele S 05-11 si S 12-11, S 13-11). La momentul efectuarii studiului alunecarile de teren nu erau active, dar pentru evitarea reactivarii acestora ar trebui prevazute sisteme de drenaj ale apei pentru evitarea infiltrarii acesteia in pachetul argilos situat deasupra celui marnos argilos.

Conform normativului NP 074-2007, categoria geotehnica a terenului are urmatorul punctaj: - conditii de teren terenuri medii 3 pct. - apa subterana cu epuismente normale 2 pct. - importanta constructiei exceptionala 5 pct. - vecinatati fara riscuri 1 pct.

Riscul geotehnic pentru 11 puncte este moderat iar categoria geotehnica 2.



138

Testele „dissip” pentru calculul coeficientului de permeabilitate kh si a coeficientului de consolidare ch au fost facute in sondajele:

1. DMT 01.11 adancime -1,20m

- Kh = 2,90 x 10-8 cm/sec

- Ch = 6,30 x 10-3 cm2/sec


- Kh = 1,1 x 10-6 cm/sec

- Ch = 0,062 cm2/sec


- Kh = 1,20 x 10-8 cm/sec

- Ch = 4,60 x 10-3 cm2/sec

Clasificarea terenului dupa modul de comportare la sapat:

Manual Mecanizat argila foarte tare II argila prafoasa tare II argila nisipoasa tare I argila marnoasa foarte tare III praf argilos nisipos mijlociu I praf argilos mijlociu II Coeficientul de deformatie laterala (γ), STAS 3300/2-85, Tab. 6, are urmatoarele valori pentru:

argila 0,42 argila prafoasa 0,35 argila nisipoasa 0,35 praf argilos 0,35

Conform Normativ N.E. 0001-96 (fost P70-76) la fundarea pe P.C.U.M. (cazul regiunii Baia Mare) se va tine cont de urmatoarele recomandari: - adancimea de fundare de cel putin 1,50 m, masurata de la cota trotuarului, in scopul

evitarii fundarii in zona cu variatii mari de umiditate pentru pamant; - latimea excavatiilor pentru realizarea fundatiilor sub zidurile exterioare se alege cu circa

40-50 cm mai mare decit latimea fundatiei respective, sporul de latime dandu-se catre exterior;

- sub talpa fundatiei se va prevedea un strat de cca. 5 cm grosime de nisip grauntos curat; imediat dupa turnarea betonului in fundatie spatiul ramas liber intre fundatie si peretele sapaturii se umple cu pamant stabilizat;

- pentru preluarea eventualelor eforturi de intindere ce pot sa apara in fundatii se prevad centuri de beton armat continue pe intreaga lungime a peretilor; centurile se realizeaza, de regula, cu o latime de 15-20 cm, din beton C12/15 si armate simetric cu minim 4ф12 mm din OB37;

- se iau toate masurile necesare pentru scurgerea si indepartarea apei din vecinatatea cladirii, prin nivelarea terenului, executarea de rigole, etc;

- apele meteorice trebuie evacuate cat mai departe de constructie, prin rigole speciale prevazute in acest scop; se recomanda utilizarea burlanelor care conduc apa in conditii mai bune;



139

- trotuarul din jurul constructiei va avea o latime minima de 1,00m si se prevede cu o panta de 5% spre exterior; acesta se aseaza pe un strat de 20 cm de pamant stabilizat si se prevede la margine cu pinten de 20x40 cm;

- proiectul va cuprinde masurile speciale ce trebuiesc luate in timpul executiei; astfel se recomanda ca:

- executarea constructiei sa se faca pe cat posibil intr-un anotimp in care nu sunt de asteptat variatii mari ale umiditatii pamantului si anume primavara sau toamna;

- locul ales pentru constructie sa fie bine curatat si nivelat inainte de inceperea sapaturilor asfel ca sa nu se permita stagnarea apelor meteorice;

- turnarea fundatiilor sa se faca imediat dupa terminarea sapaturilor pentru a nu se modifica umiditatea terenului de fundare.

Poluarea existenta

In zona amplasamentelor propuse pentru implementarea sistemului integrat de management al deseurilor, calitatea solului a fost influentata de activitatile anterioare din zona, cum ar fi: activitatile agricole din trecut care au necesitat aplicarea de ingrasaminte pe sol si alte surse generatoare de pulberi si poluanti chimici (trafic rutier, ardere combustibili, activitati industriale, depozitarea deseurilor, dupa caz).

La nivelul judetului Maramures sunt inventariate urmatoarele suprafete cu restrictii ale calitatii solurilor: - terenuri poluate – 30000 ha - terenuri cu exces de umiditate - 64800 ha - terenuri acide (pH < 5,8) - 212300 ha - terenuri saraturate - 125 ha - terenuri erodate de apa - 170000 ha - terenuri cu eroziuni de suprafata semnificative - 170000 ha - terenuri cu eroziuni de adancime - 37000 ha - altele - 2100 ha.

Exista situatii in care aceeasi suprafata de teren este afectata din mai multe cauze.

Calitatea solurilor este afectata atat din motive antropice cat si din cauze naturale. Sursele principale de poluare a solului sunt activitatile de metalurgie neferoasa si extractia si prepararea minereurilor neferoase. Este estimata o suprafata de cca. 30000 ha de terenuri poluate. Avand in vedere specificul poluarii chimice a solului se poate evidentia caracterul cumulativ si remanent al poluarii acestui factor de mediu.

4.3.2. Surse de poluare a solurilor


Calitatea solului poate fi afectata de surse care se datoreaza construirii si exploatarii obiectivului.

In perioada de constructie propriu-zisa activitatile de decopertare a solului si schimbarea destinatiei terenului vor constitui sursa principala de afectare a calitatii solului.

De asemenea, pot aparea evenimente de poluare accidentala, cum ar fi scurgerile accidentale de combustibili si uleiuri pe sol de la utilajele si mijloacele auto angrenate in activitatile specifice de constructie.



140

Sursele accidentale de poluare pot apare ca urmare a avariilor de mica sau mare amploare, cu deversari de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanseitatilor, deversari din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrarilor preconizate a se executa in zona, in cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere

In etapa de exploatare se desfasoara si activitati de constructie dar acestea au loc strict pe amplasamentul propriu zis deoarece transportul pana la amplasament se efectueaza pe drumurile de acces deja realizate si date in folosinta.

In consecinta, actiunile care pot fi interpretate ca surse de afectare a calitatii solurilor sau care au drept consecinta aparitia unor astfel de surse in perioada de exploatare sunt:

- schimbarea folosintei terenului prin decopertare si influenta depozitului asupra zonei inconjuratoare;

- scaderea nivelului panzei freatice sub patul depozitului si pe o anumita distanta in jurul acestuia datorita sistemului de drenaj al freaticului;

- poluarea aerului cu pulberi si poluanti chimici (rezultati din procesele tehnologice si activitatile de pe depozit si din transportul deseurilor pe drumuri publice) care se pot depune pe sol sau pot genera, eventual, ploi acide;

- descarcari accidentale ale apelor uzate neepurate in receptorul natural sau descarcarea efluentului insuficient epurat de la statia de epurare, care ar putea afecta calitatea apei receptorului si, indirect, calitatea apei freatice si a solului, producand printre altele si acidifierea solului;

- pierderi necontrolate de deseuri pe traseul de transport pana la depozit.


In perioada de constructie activitatile de decopertare a solului si schimbarea destinatiei terenurilor (scoatarea din circuitul agricol, dupa caz) vor constitui sursa principala de afectare a calitatii solului.

De asemenea, pot aparea evenimente de poluare accidentala, cum ar fi scurgerile accidentale de combustibili si uleiuri pe sol de la utilajele si mijloacele auto angrenate in activitatile specifice de constructie.

Sursele accidentale de poluare pot apare ca urmare a avariilor de mica sau mare amploare, cu deversari de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanseitatilor, deversari din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrarilor preconizate a se executa in zona, in cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere

In perioada de exploatare surse de poluare a solului pot fi, utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deseurilor (doar in cazul unor scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol). De asemenea, activitatile de transport si manipulare a deseurilor pot constitui o sursa de poluare a solului (in cazul unor deversari accidentale). Poluari accidentale, care ar putea afecta solul de pe amplasamentul statiilor de sortare si transfer respectiv centrelor de colectare deseuri voluminoase, pot surveni si datorita unor deversari accidentale de ape uzate, in cazul in care nu se efectueaza vidanjarea corespunzatoare a bazinelor de colectare.



141


In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor neconforme sursele de poluare a solului din zona de organizare de santier pot fi scurgerile accidentale de combustibili si uleiuri de la utilajele si mijloacele auto angrenate in activitatile specifice de constructie.

Sursele accidentale de poluare pot apare ca urmare a avariilor de mica sau mare amploare, cu deversari de lichide pe sol (scurgeri datorate neetanseitatilor, deversari din mijloace de transport auto). Astfel, ca urmare a lucrarilor preconizate a se executa in zona, in cazuri accidentale poate avea loc poluarea solului cu produse petroliere.

Inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apei subterane si solului, diminuand efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).

4.3.3. Prognozarea impactului


In perioada de construire a depozitului, sursele de poluare vor genera urmatorul impact:

• Impactul determinat de scoaterea din circuitul agricol

Scoaterea din folosinta agricola a celor aprox. 20 ha prevazute pentru realizarea depozitului se va face treptat, astfel ca impactul generat va avea o amploare moderata, desi se va intinde pe o durata mare de timp. Nu va fi in totalitate un impact ireversibil deoarece, ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta, dar in acest caz cu unele restrictii, impuse de grosimea stratului de sol fertil din acoperisul depozitului.

• Impactul determinat de decopertarea terenului

Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de depozitare si realizarea unei sapaturi pana la adancimea de – 1,5 m, cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe amplasament. Aceste activitati vor determina: - modificari in calitatea pamantului (rocilor) extrase prin deranjarea stratificatiei naturale si

compactare (efect direct si ireversibil) - modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi va

pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din sol (posibil impact indirect si definitiv)

- modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial reversibil).

• Impactul datorat utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate Prin executarea lucrarilor in faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se inregistra o poluare a



142

acestuia. Se va inregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate.

Prin natura lucrarilor, declansarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi: alunecarile de teren sau accentuarea eroziunii hidrice (saparea de ogase, viroage prin scurgerea necontrolata a apei), pot fi practic excluse.

Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de:

- compactare si tasare in perioada executiei prin circulatia utilajelor;

- eroziune superficiala.

Utilajele grele si mijloacele de transport auto, utilizate in perioada executiei lucrarilor pot contribui la afectarea solului din zona, prin tasarea (compactarea) acestuia. Compactarea solului are ca efect distrugerea structurii acestuia, reducerea aeratiei si permeabilitatii, dereglarea regimului de nutritie din sol.

Vegetatia din imediata vecinatate a lucrarilor poate fi afectata, in special plantele la care radacinile ajung la stratul compact (plantele specifice pajistilor cu radacini la 10 cm).

Prin urmare, impactul produs de lucrarile de organizare de santier asupra factorului de mediu sol va fi neglijabil si nu va conduce la modificari majore in structura solului si subsolului.

• Impactul datorat unor scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol

Manipularea necorespunzatoare a carburantilor si uleiurilor minerale folosite pentru utilaje si mijloace auto, eventualele neetanseitati sau chiar defectiuni pot determina scurgeri accidentale pe sol, ducand la deteriorarea acestui factor de mediu.

Deversarea unui poluant lichid nemiscibil si mai usor decat apa (motorina) pe suprafata solului, conduce la formarea in zona nesaturata a unui corp de impregnare, datorat in cea mai mare parte fenomenelor de convectie, dispersie, adsorbtie, precipitare si activitate biologica. Anumite fractii ale corpului de impregnare pot fi mobilizate spre atmosfera sub forma de vapori sau spre acvifer printr-o solubilizare progresiva, determinata de apele de infiltratie si de fluctuatiile acviferului.

Principala forta care actioneaza asupra poluantului este gravitatia, directia si viteza de deplasare a acestuia depind in principal de vascozitatea acestuia, de morfologia terenului si de permeabilitatea solului si a rocilor din acoperisul acviferului.

Procesele fizice, chimice si biologice care se desfasoara in sol pot avea ca rezultat retinerea poluantului si transformarea partiala sau totala a acestuia, astfel incat uneori inconvenientele poluarii pot fi diminuate in mod considerabil.

In zona saturata posibilitatea patrunderii poluantului la acvifer este maxima. Principalele fenomene care guverneaza transferul poluantului in acvifer sunt convectia, dispersia si factorii de retardare.

Hidrocarburile petroliere fac parte din categoria poluantilor organici. Hidrocarburile petroliere deterioreaza calitatile gustative si olfactive ale apelor subterane, afecteaza constructiile hidrotehnice subterane, creaza riscul unor explozii si incendii, polueaza atmosfera prin vaporizare si distrug vegetatia. Fractiile policiclice aromatice volatile sunt toxice pentru organismul uman.

De asemenea, in cazul unor defectiuni la autovehicule pot exista scapari de uleiuri pe sol.



143

Uleiurile minerale si substantele asemanatoare nu sunt componente naturale ale unui sol, dar pot deveni contaminanti periculosi care prin accidente tehnice ajung in sol si cu aceasta in apa subterana. Deranjamentele cele mai mari se produc la animale si la plante.

In perioada de operare a depozitului, prognozarea impactului asupra solului se prezinta astfel:

• Impactul in timpul etapei de exploatare datorat schimbarii folosintei terenului este identic cu cel prezentat pentru perioada de constructie, deoarece scoaterea din folosinta agricola a celor aproape 20 hectare prevazute pentru realizarea CMID se va face treptat. Impactul generat va avea o amploare moderata, desi el se va intinde pe o durata mare de timp. Nu va fi in totalitate un impact ireversibil deoarece, ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta, dar in acest caz cu unele restrictii, impuse de grosimea stratului de sol fertil din acoperisul deponeului.

• Referitor la solul decopertat, proiectul prevede depozitarea acestuia separat de cea a stratelor de dedesubtul. Depozitarea pe o durata mai lunga de timp (peste 2 – 3 ani) va avea efecte de reducere a fertilitatii prin disparitia microflorei si microfaunei specifice.

• Scaderea nivelului freatic pe o distanta de cca. 50 - 70 m in jurul depozitului va modifica regimul hidric al solului - efect direct neglijabil. Ca efect indirect, reducerea rezervei de apa din sol va influenta in timp compozitia ecosistemului in sensul disparitiei plantelor hidrofile si instalarii unor comunitati de plante rezistente la seceta, pe de o parte, si va crea dificultati in dezvoltarea perdelei vegetale proiectate, pe de alt parte. Deoarece comunitatea de plante existenta se modifica numai pe o distanta foarte mica in jurul amplasamentului iar pentru intretinerea perdelei vegetale este prevazuta irigarea, se apreciaza ca si acest efect indirect este neglijabil.

• Efectul indirect datorat efectului direct de poluare a aerului cu pulberi si poluanti chimici se va resimti pe distante variabile. In cazul pulberilor sedimentabile, distantele vor fi mici datorita dimensiunii mari a particulelor. In cazul poluantilor gazosi, distantele pot fi mari dar, prin dispersie, concentratiile poluantilor se micsoreaza.

• In cazul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statia de epurare, efectele directe asupra apei si cele indirecte asupra solului depind de marimea debitului natural in raul Somes in timpul poluarii accidentale si de durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate. Proiectul prevede echiparea statiei cu un bazin hidroizolat avand capacitatea de retentie a apelor uzate timp de 2-4 zile. In acest fel, riscul descarcarii de ape uzate neepurate este redus si, in mod similar, nu vor apare efectele corespunzatoare.

• Desi este improbabil ca efluentul statiei de epurare sa contina metale grele sau alte elemente chimice daunatoare pentru calitatea solului, infiltrarea in albie a apelor descarcate de la statia de epurare precum si eventualele efecte datorate poluarilor accidentale ar putea conduce la un impact cumulativ asupra solului. Acesta nu se poate estima deocamdata. Proiectul prevede monitorizarea calitatii solului prin analize trimestriale (sau mai des, in caz de accident), urmarindu-se astfel evolutia indicatorilor prevazuti de Ordinul MAPPM nr. 756/1997.

• Impactul asupra solului din vecinatatea deponeului este dificil de estimat. Este probabil ca acesta sa fie nul datorita modului controlat de exploatare. In cazul reluarii activitatii de cultivare a solului, cu folosirea de ingrasaminte organice sau chimice, ar fi posibila decelarea unor concentratii mai ridicate de azot, fosfor, humus si chiar metale grele. Stimularea activitatii bacteriene din sol ar putea conduce la cresterea continutului de materii



144

organice din sol, fapt care ar putea fi interpretat ca efect negativ al deponeului. Acidifierea solului este insa putin probabila dar, in eventualitatea producerii, cauza ar putea fi atat infiltrarea de levigat cat si adausul de ingrasaminte in exces. Decelarea cauzei reale ar fi posibila prin teste enzimatice.


In perioada de construire, impactul asupra solului, datorat surselor de poluare identificate, nu va fi semnificativ, tinand cont de caracterul temporar al lucrarilor de executie.

• Impactul datorat utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate

Prin executarea lucrarilor in faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se inregistra o poluare a acestuia. Se va inregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate.


Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de: - compactare si tasare in perioada executiei prin circulatia utilajelor; - eroziune superficiala.




Impact semnificativ asupra solului se poate prognoza doar in cazuri unor poluari accidentale (scurgeri de produse petroliere datorate unor defectiuni sau neetanseitati), atat in perioada de constructie cat si in perioada de exploatare.

• Impactul datorat unor scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol Manipularea necorespunzatoare a carburantilor si uleiurilor minerale folosite pentru utilaje si mijloace auto, eventualele neetanseitati sau chiar defectiuni pot determina scurgeri accidentale pe sol, ducand la deteriorarea acestui factor de mediu.




145

Principala forta care actioneaza asupra poluantului este gravitatia, directia si viteza de deplasare a acestuia depind in principal de vascozitatea acestuia, de morfologia terenului si de permeabilitatea solului si a rocilor din acoperisul acviferului.

Procesele fizice, chimice si biologice care se desfasoara in sol pot avea ca rezultat retinerea poluantului si transformarea partiala sau totala a acestuia, astfel incat uneori inconvenientele poluarii pot fi diminuate in mod considerabil.

In zona saturata posibilitatea patrunderii poluantului la acvifer este maxima. Principalele fenomene care guverneaza transferul poluantului in acvifer sunt convectia, dispersia si factorii de retardare.

Hidrocarburile petroliere fac parte din categoria poluantilor organici. Hidrocarburile petroliere deterioreaza calitatile gustative si olfactive ale apelor subterane, afecteaza constructiile hidrotehnice subterane, creaza riscul unor explozii si incendii, polueaza atmosfera prin vaporizare si distrug vegetatia. Fractiile policiclice aromatice volatile sunt toxice pentru organismul uman.

De asemenea, in cazul unor defectiuni la autovehicule pot exista scapari de uleiuri pe sol.

Uleiurile minerale si substantele asemanatoare nu sunt componente naturale ale unui sol, dar pot deveni contaminanti periculosi care prin accidente tehnice ajung in sol si cu aceasta in apa subterana. Deranjamentele cele mai mari se produc la animale si la plante.

In perioada de exploatare nu vor exista surse majore de afectare a solului, cu exceptia scurgerilor accidentale de la utilaje si mijloace de transport auto, impactul generat de aceste surse fiind prezentat mai sus. Daca prevederile proiectului vor fi respectate si se va avea in vedere o anumita disciplina tehnologica, impactul din punct de vedere al poluarii asupra solului va fi moderat si se va manifesta doar pe perioada de executie a constructiilor, acest impact putand fi diminuat prin evitarea depozitarii deseurilor din constructie pe suprafata solului si verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate.


Impactul asupra solului pe amplasamentele depozitelor neconforme din judetul Maramures s-a produs de-a lungul perioadei de utilizare ale acestora pentru depozitarea deseurilor.

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor neconforme nu se prognozeaza un impact semnificativ, care s-ar putea datora lucrarilor specifice de inchidere, doar in cazul unor poluari accidentale in zona organizarii de santiere se poate afecta semnificativ solul (poluare cu produse petroliere).




146

Totodata, inchiderea si remedierea zonelor afectate de depozitele existente va conduce la:

- eliminarea unor surse de poluare si risc pentru mediu si sanatate (poluare apa, sol, aer, pericol de explozii, incendii, surse de diseminare a germenilor patogeni, etc)

- reducerea pierderilor de materii prime secundare care, in lipsa controlului deseurilor, ajung sa fie eliminate prin depozitare

- eliminarea riscului de depozitare a deseurilor periculoase in amestec cu cele menajere - reconstructia ecologica a unor zone care ofera conditii prielnice dezvoltarii vectorilor de

agenti patogeni precum muste, tantari, rozatoare, pasari.



In perioada de constructie a depozitului se vor lua toate masurile de protectie, conform normelor tehnice de securitate pentru evitarea evenimentelor accidentale, care ar putea polua solul. Prin urmare, se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului: - optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de

constructie - verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor

si mijloacelor de transport auto utilizate - masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport - imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie - insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a zonelor libere de cladiri sau

instalatii inca din timpul fazei de constructie - scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata de manifestare

a efectelor negative - utilizarea unor module constructive care pot fi usor montate si demontate pentru cladiri,

drumuri, alte facilitati - depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat si a materialului steril – roca - monitorizarea gestionarii deseurilor rezultate din activitatea de constructie - interventia rapida in caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea

daunelor - colectarea tuturor scurgerilor accidentale, si reconstructia ecologica a zonelor eventual

poluate - sistem de monitoring a calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei.

In perioada de operare a depozitului, principalele masuri pentru prevenirea impactului asupra solului sunt:

- terenul pe care va fi executat depozitul de deseuri va fi protejat ecologic prin hidroizolare si prin celelalte masuri de amenajare a depozitului;

- lucrarile de reconstructie ecologica vor fi concomitente cu cele de inchidere si suprafata afectata depozitului se va reintroduce treptat in circuitul util in scop de agrement sau agricol ;

- eliminarea influentelor pe zonele invecinate se asigura prin imprejmuire cu gard de protectie si plantarea perdelei de protectie

- intretinerea drumurilor de acces - instituirea supravegherii traseului pana la depozit in scopul eliminarii riscului de

descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele special amenajate.



147


In perioada de executie a lucrarilor de inchidere, se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului asupra solului:

- verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate

- masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport - insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a zonelor libere de cladiri sau






In perioada de exploatare protectia solului va fi asigurata prin aceleasi masuri, care au fost prezentate la protectia apelor subterane, si anume:

- betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice - colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si





Lucrarile de inchidere a depozitelor neconforme vor cuprinde si lucrari de refacere a mediului, fiind prevazute lucrari de acoperire a masei de deseuri cu pamant argilos repartizat uniform respectiv cu sol vegetal necompactat, urmand sa se realizeze insamantarea cu iarba a intregii suprafete de sol, care se va intretine timp de minimum 2 ani.

Se mentioneaza ca, inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apelor subterane si a solului, diminuand efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).

4.3.5. Harti la capitolul „Sol”

- Harta solurilor Romaniei



148

4.4. Geologia subsolului 4.4.1. Date generale Din punct de vedere geologic judetul Maramures se caracterizeaza printr-o mare complexitate de forme morfologice, cu structuri geologice si evolutii paleogeografice specifice, legate de geneza in timp si in spatiu a partii de nord - vest a tarii.

Zona Baia Mare

Geologia existenta releva prezenta activitatilor magmatice neogene, prin corpuri intruzive si efuzive de roci in special andezitice. Mineralizatia prezenta este de tipul zacamintelor hidrotermale "low sulfidation" cu elemente metalice specifice ca: Au, Ag, Pb, Zn, Cu, valorificabile economic. De asemenea, sunt prezente stratigrafic depozitele aluvionare specifice paleoteraselor precum si a conurilor de dejectie. prin straturi argiloase, marnoase, nisipuri cu pietris.

Hidrologia zonei se caracterizeaza prin existenta la adancimi cuprinse intre 4-15 m a orizontului acvifer superior (panza freatica), cu un regim de curgere mediu in directia predominanta S - SV.

Zona Tg. Lapus

Din punct de vedere geologic, zona apartine partii de nord a depresiunii Transilvaniei. Depresiunea cuprinde un complex de unitati geologice, care apartin la trei domenii paleogeografice :

Cristalinul cuprinde Masivul Preluca si are aspect de horst, mai inaltat pe latura nordica unde se termina cu abrupturi de falie. Tot pe cristalin apar si petice de eocen.

Zona maramuresan – panonica a functionat ca geosinclinal pana in helvetian cand a avut loc inversiunea tectonica. Eocenul mediu si superior apare in bazinul Lapusului, din dreptul localitatii Tg. Lapus si in dreptul localitatilor Borcut – Cufoaia – Inau. Depozitele de varsta mai recenta, apartinand cuaternarului, in care s-a format relieful actual sunt reprezentate prin argile, argile prafoase, bolovanisuri si pietrisuri, deluvii (se afla in bazinul raului Lapus si al afluentilor acestuia) fiind depozite de varsta cuaternara si panoniana.

Zona transilvaneana se caracterizeaza prin transgresiunea eocenului spre masivele Preluca – Prisaca, prin regresiunea oligocenului si mai ales a miocenului de tip molasic. Eocenul este constituit din calcare, gresii, conglomerate si marne, iar oligocenul din marne, sisturi carbunoase, gresii. Helvetianul are caracter molasic (gresii, marne, conglomerate, cu matrice nisipoasa, cu stratificare incrucisata) si se gaseste in sinclinalul Vima – Breaza, cu caracter suspendat. Culmea Breaza este formata din straturi miocene dispuse usor monoclin dar si cu ondulari incipiente longitudinale.

Depresiunea este drenata de raul Lapus, cel mai lung rau al judetului Maramures (114 km). Suprafata bazinului raului Lapus este de 11820 km2. Apele freatice sunt intalnite in terasele raului Lapus, cantonate in straturi de pietrisuri, bolovanisuri cu interspatii umplute cu argile nisipoase. Pentru terasa inferioara apa freatica este interceptata la cote de 1.5- 2.5 m fata de cota de teren. In zona terasei a II a si a III a nivelul apei freatice este interceptat intre 2.5 – 5.0 m fata de cota de teren. Apele freatice din zona orasului Tg Lapus au intreaga gama de agresivitati asupra betoanelor (carbonica, sulfatica si in general acida).

Din punct de vedere hidrologic, precipitatiile au rolul principal in formarea raului Lapus, ele avand valori cuprinse intre 950 – 1380 mm/m2.



149

Zona Seini

Principalele grupe de soluri intalnite pe teritoriul localitatii Seini sunt :soluri brune intelenite, soluri brune podzolice, soluri aluvionale ce se afla in lunca Somesului, soluri gleice, soluri de lacoviste si soluri puternic si excesiv erodate. Marea diversitate a tipurilor de sol face posibila cultivarea a numeroase specii de plante, pomi fructiferi, arbusti.

Zona Sarbi

Localitatea Sarbi apartine, din punct de vedere geografic, Depresiunii Baia Mare, care este o zona coborata cu altitudinea medie de 200 m. Situata in partea de vest a judetului, depresiunea se limiteazã la est si nord cu Muntele Gutai, in sud-est se deschide spre Depresiunea Copalnicului, spre sud limita fiind formata de masivul cristalin Preluca, iar spre vest de Culmea Codru.

Fundamentul cristalin in aceastã zona este format din sisturi cuartitice si clorito-sericitoase apartinand Seriei de Preluca.

Sedimentarul preneogen apartine unitatii flisului transcarpatic si este constituit din depozite paleogene dispuse in panze de sariaj cu grosimi de peste 1000m. Ele sunt reprezentate prin depozite de flis grezos atribuite Panzei de Petrova.

Molasa neogena este reprezentata prin depozite terigene si vulcano - sedimentare, care pe baza continutului de fauna si microfauna au fost atribuite Badeninului, Sarmatianului si Pannonianului. Apar pe suprafete mai extinse pe rama sudica a eruptivului neogen (depresiunea Baia Mare) si sunt constituite din: conglomerate, gresii, marne, argile, secvente vulcano-sedimentare.

Sedimentul cuaternar specific il formeaza nisipurile si pietrisurile terasei.

Resursele minerale in judetul Maramures

Resursele minerale ale subsolului judetului Maramures au avut un rol important in dezvoltarea economica a judetului.

In judetul Maramures acumularile de minerale au compozitii diferite, constituite in zacaminte de substante minerale utile metalifere. Cele mai importante resurse minerale de pe teritoriul judetului sunt reprezentate de: - minereurile polimetalice, de la Ilba, Nistru, Baita, Herja, Baia Sprie, Suior, Cavnic, Baiut,

Poiana Botizii, Tibles, Baia Borsa (Gura Baii, Colbu, Burloaia, Dealu Bucatii) si Viseu (Macarlau, Novicior)

- mineralizatiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borsa, Viseu (Macarlau si Catarama)

- mineralizatiile auro – argentifere de la Sasar, Valea Rosie, Dealu Crucii, Suior, Baita - acumularile de minereu de fier si mangan de la Razoare - depozitele de bentonita de la Razoare si Valea Chioarului - acumulari de sisturi bituminoase in raza localitatilor Viseu, Borsa, Sacel, Tg. Lapus - roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite ca piatra sparta in

diverse constructii si ca placaje decorative; pietris si nisipuri in albiile majore ale raurilor Somes, Lapus, Viseu, Ruscova; Tisa, Iza; roci silicoase pentru abrazivi.

Zonarea seismica

In conformitate cu harta zonarii seismice a Romaniei (S.R.11100/1-93, Anexa 1) obiectivele proiectului se incadreaza in macrozona de intensitate 7 grade MSK.



150

Potrivit Codului de proiectare seismica, indicativ P100-1/2006, privind proiectarea cladirilor si a altor constructii de inginerie civila in zone seismice, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru IMR =100 ani este ag= 0,08g si perioada de control a spectrului de raspuns Tc = 0,7 sec.

4.4.2. Impactul prognozat Impactul prognozat asupra subsolului a fost descris la capitolele 4.1. respectiv 4.3., tinand cont ca intre factorii de mediu ape subterane, sol si subsol exista o stransa relatie, afectarea unuia se face indirect prin intermediul celuilalt si invers.

Prin specificul activitatilor propuse prin proiect se prognozeaza ca nu va fi afectat semnificativ geologia subsolului.

In perioada de executie a lucrarilor pot avea loc evenimente accidentale (scurgeri de produse petroliere pe sol), care pot duce la o poluare a solului si subsolului, implicit a apei freatice pe o perioada limitata, dar poluarile vor fi locale.

Se prognozeaza ca, in caz de accidente, poluarile vor fi izolate si nu vor avea o intensitate mare, actionandu-se in scopul depoluarii in timp util.

De asemenea, datorita masurile prevazute prin proiect, se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului.


Tinand cont ca, activitatea nu va produce schimbari in mediul geologic, nu exista un risc major privind impactul asupra elementelor mediului, astfel incat nu se impun masuri speciale de protectie, respectandu-se masurile prevazute pentru protectia solului si apelor subterane (prezentate la capitolele anterioare).

4.4.4. Harti la capitolul „Subsol”

- Harta geologica a Romaniei - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru

proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), TC, a spectrului de

raspuns



151

4.5. Biodiversitatea

4.5.1. Informatii generale despre biodiversitatea din zona

Spatiul biogeografic al judetului Maramures cuprinde, intr-o proportie relativ egala, cele trei unitati geografice - de campie, de deal si de munte, cu o diversitate mare de conditii pedoclimatice si hidrologice ce diferentiaza ecorregiuni cu o varietate de ecosisteme terestre si acvatice (deal, munte, lacuri, cursuri de apa si luncile acestora, zone secetoase sau umede, etc).

Ca o consecinta a pozitiei sale geografice, judetul Maramures prezinta o diversitate biologica ridicata, exprimata atat la nivel de ecosisteme, cat si la nivel de specii. Judetul are o suprafata de 6304,36 km2, cu un patrimoniu natural deosebit de valoros, constand in 38 de arii naturale protejate, din care 1 parc national - Parcul National Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei si 1 parc natural -Parcul Natural Muntii Maramuresului, suprafata ariilor naturale protejate fiind de 1596,07 km2 reprezentand circa 25,4% din suprafata judetului.

Categorii si tipuri de arii naturale protejate in judetul Maramures

Potrivit clasificarii adoptate in Romania, in judetul Maramures gasim toate categoriile si tipurile de arii naturale protejate, in functie de regimul de ocrotire, utilizare si de management, astfel sunt:

• 3 rezervatii stiintifice: Pietrosu Mare, Rezervatia fosilifera „Razvan Givulescu"-Chiuzbaia si Piatra Rea) - categoria a I-a IUCN;

• 1 parc national: Parcul National Muntii Rodnei-Rezervatie a Biosferei - categoria a Il-a IUCN;

• 17 monumente ale naturii: Creasta Cocosului, Iezeru Mare, Rozeta de Piatra de la Ilba, Lacul Albastru, Cheile Tatarului, Pestera de la Valenii Somcutei, Pestera cu Oase-clasa B, Stancariile Salhoi-Zambroslavele, Mlastina Vlasinescu, Taul lui Dumitru, Cheile Babei, Pestera Boiu Mare-clasa C, Coloanele de la Limpedea, Pestera din Dealul Solovan-clasa C, Mlastina Taul Negru, Ponorul Izei si Pestera Izei-clasa B, - categoria a III-a IUCN, precum si specii de plante si animale rare si endemisme (opaitul Muntilor Rodnei, tisa, smardar, bulbucii de munte, laleaua pestrita, floarea de colt, iar dintre animale: capra neagra, rasul, lostrita si altele).

• 13 rezervatii naturale: Padurea Craiasca, Padurea Bavna, Padurea Ronisoara, Rezervatia Arcer-Tibles, Cornu Nedeii - Ciungii Balasanii, Lacul Morarenilor, Mlastina Poiana Brazilor, Padurea de larice de la Costiui, Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare, Defileul Lapusului, Padurea cu pini de la Comja, Varful Farcau-Lacul Vinderel-Varful Mihailecu si Poiana cu narcise Tomnatec-Sehleanu (categoria a IV-a IUCN).

• 1 parc natural: Parcul Natural Muntii Maramuresului, zonarea interioara a parcului cuprinzand 10 arii de conservare speciala (categoria a V-a IUCN).

• Pe langa acestea mai sunt 4 arii naturale constituite prin Hotarare de Consiliul Local:

1. Pestera Ponorul Jitelor - 0,05 ha (Grosii Tiblesului) prin HCL nr. 32/22.08.2005 (arie naturala geologica si faunistica, categoria a III-a IUCN);

2. Taurile si turbaria de la Hoteni - 2,51 ha (Ocna Sugatag) prin HCL nr. 04/26.01.2006 (zona umeda, categoria a III-a IUCN);

3. Mlastina Dumbrava - 4 ha (oras Dragomiresti) prin HCL nr. 31/27.10.2006 (zona umeda, categoria a IV-a IUCN);



152

4. Taurile Chendroaiei - 2,46 ha (Desesti) prin HCL nr. 08/25.04.2006 (zona umeda, categoria a III-a IUCN).

„Natura 2000" este o retea ecologica europeana de arii speciale de protectie avifaunistica (ASPA) si de arii speciale de conservare (SAC), constituita conform Directivelor Pasari si Habitate. Scopul retelei este sa protejeze si sa permita gestionarea speciilor si habitatelor vulnerabile pe teritoriul lor natural, in intreaga Europa, fara sa tina cont de granitele politice.

Pentru declararea unui sit „Natura 2000", se tine seama de interesele economice, culturale si sociale din zona vizata, fiind permise in aceste situri doar activitati economice care sunt in sprijinul dezvoltarii durabile si care nu afecteaza starea de conservare favorabila a sitului respectiv. In judetul Maramures au fost declarate 9 situri in reteaua Natura 2000, astfel:

a) 8 SCI-uri - situri de importanta comunitara (desemnate prin Ordin nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, ca faza intermediara pana la declararea lor ca SAC):

Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare - Baia Mare (8%);

Defileul Lapusului - Boiu Mare (1%), Coas (2%), Copalnic-Manastur (<1%), Remetea Chioarului (4%), Somcuta Mare (3%), Targu Lapus (<1%), Vima Mica (9%);

Gutai - Creasta Cocosului - Budesti (1%), Cavnic (2%), Desesti (2%), Ocna Sugatag (1%), Sisesti (2%);

Platoul Ignis - Baia Mare (<1%), Campulung la Tisa (3%), Desesti (25%), Giulesti (32%), Ocna Sugatag (33%), Sapanta (35%), Sarasau (1%), Sighetu Marmatiei (39%);

Muntii Maramuresului - Bistra (80%), Borsa (49%), Leordina (2%), Moisei (1%), Petrova (1%), Poienile de Sub Munte (88%), Repedea (81%), Ruscova (26%), Viseu de Jos (1%), Viseu de Sus (81%);

Muntii Rodnei - Borsa (10%), Moisei (42%), Sacel (9%);

Tisa Superioara - Barsana (<1%), Bistra (1%), Bocicoiu Mare (22%), Campulung la Tisa (19%) Remeti (10%), Rona de Jos (<1%), Rona de Sus (47%), Sapanta (4%), Sarasau (18%), Sighetu Marmatiei (2%);

Valea Izei si Dealul Solovan - Baiut (<1%), Barsana (15%), Bogdan Voda (15%), Botiza (99%), Budesti (<1%), Calinesti (1%), Dragomiresti (95%), Grosii Tiblesului (2%), Ieud (>99%), Lapus (<1%), Moisei (<1%), Oncesti (20%), Poienile Izei (>99%), Rozavlea (39%), Sacel (69%), Salistea de Sus (72%), Sieu (>99%), Sighetu Marmatiei (15%), Stramtura (27%), Vadu Izei (14%)

Pestera Magurici, 71% in judetul Salaj si 29 % in judetul Maramures.

b) 1 SPA - arie de protectie speciala avifaunistica (desemnat prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania): Muntii Rodnei - Borsa (10%), Moisei (42%), Sacel (9%).

Obiectivul proiectului este acela de a implementa un sistem de management integrat al deseurilor in judetul Maramures. Proiectul propus prin specificul sau si prin tehnologia adoptata, va determina modificari fizice ale mediului natural, unele chiar benefice, prin punerea in circuit a unor suprafete de teren acoperite in prezent de deseuri. Dintre toate obiectivele propuse prin proiect cele care ar putea afecta arii naturale protejate sunt: Sighetul Marmatiei (Punct de colectare, Statie de Transfer, Statie de Sortare reciclabile), Moisei (Statie de transfer) Borsa si Viseul de Sus (Punct de colectare), Arinies Borsa (Inchidere depozit)



153

Cele mai apropiate arii naturale protejate de obiectivele proiectului propus sunt:

• Situl de Importanta Comunitara ROSCI 0251 Tisa Superioara

• Situl de Importanta Comunitara ROSCI 0124 Muntii Maramuresului

• Parcul Natural Muntii Maramuresului

Fig. 4.4. Sistemul de management integrat al deseurilor din Judetul Maramures in raport cu ROSCI 0251 Tisa Superioara



154

Fig. 4.5. Sistemul de management integrat al deseurilor din Judetul Maramures in raport cu ROSCI 0124 Muntii Maramuresului



155

Fig. 4.6. Sistemul de management integrat al deseurilor din Judetul Maramures in raport cu

Parcul Natural Muntii Maramuresului



156

Habitatele naturale. Flora si fauna salbatica din Maramures

In judetul Maramures s-au identificat urmatoarele tipuri de habitate, conform Directivei Habitate, respectiv a OUG nr. 57/2007 (tipurile de habitate subliniate sunt habitate prioritare, prezente in siturile validate in cadrul Retelei Ecologice Europene „NATURA 2000"):Au fost identificate 38 de habitate naturale, clasificate astfel:

6 Habitate de ape dulci:

12 Habitate de pajisti si tufarisuri

4 Habitate din turbarii si mlastini

6 Habitate de stancarii si pesteri

10 Habitate de padure

Dintre speciile de flora si fauna importantante pentru judetul Maramures, enumeram:

Specii de plante Agrimonia pilosa (Turita);Campanula serrata (Clopotel);Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic); Dicranum viride; 1898 - Eleocharis carniolica;Ligularia sibirica (Curechi de munte, Galbenele); Liparis loeselii (Mosisoare); Tozzia carpathica (Iarba gatului).

Specii de nevertebrate: Austropotamobius torrentium (racul de ponoare); Callimorpha

quadripunctaria (fluture); Carabus variolosus (carabus); Cerambyx cerdo (croitor mare); Cordulegaster heros (libelula, calul dracului); Eriogaster catax; Euphydryas maturna (fluture);Lucanus cervus (radasca, ragacea); Lycaena dispar (fluture); Maculinea nausithous (fluture); Maculinea teleius (fluture); Morimus funereus (croitorul cenusiu); Osmoderma eremita (gindac sihastru, pustnic); Pilemia tigrina (croitor marmorat); Rosalia alpina (croitor de fag); Theodoxus transversalis (melc); Unio crassus (scoica de rau).

Specii de amfibieni si reptile: Bombina bombina (buhai de balta cu burta rosie);

Bombina variegata (buhai de balta cu burta galbena); Emys orbicularis (broasca testoasa de apa); Testudo hermanni (bestoasa de uscat banateana).

Specii de pesti: Aspius aspius (avat); Barbus meridionalis (moioaga); Cottus gobio (zglavoc); Gobio albipinnatus (porcusor de nisip); Gymnocephalus baloni (ghibort de rau); Gymnocephalus schraetzer (raspar); Misgurnus fossilis (tipar); Pelecus cultratus (sabita); Rhodeus sericeus amarus (boare); Sabanejewia aurata (dunarita); Umbra krameri (tiganus); Zingel streber (fusar); Zingel zingel (pietrar).

Specii de mamifere: Barbastella barbastellus (liliac carn); Canis lupus (lup); Lutra

lutra (vidra, lutra); Lynx lynx (ras); Miniopterus schreibersi (liliac cu aripi lungi); Myotis bechsteini (liliac cu urechi mari); Myotis blythii (liliac comun mic); Myotis capaccinii (liliac cu picioare lungi); Myotis dasycneme (liliac de iaz); Myotis myotis (liliac comun); Rhinolophus blasii (liliacul cu potcoava a lui Blasius); Rhinolophus euryale (liliacul mediteranean cu potcoava); Rhinolophus ferrumequinum (liliacul mare cu potcoava); Rhinolophus hipposideros (liliacul mic cu potcoava); Rhinolophus mehelyi (liliacul cu potcoava a lui Mehely).



157

Amplasament Sighetul Marmatiei (Punct de colectare, Statie de Transfer, Statie de Sortare reciclabile), ocupa o suprafata de 16 048,52 mp si se afla la o distanta de 0,38 km fata de cel mai apropiat sit , respectiv ROSCI 0251 Tisa Superioara.

Amplasamentul se afla in zona de N-E a orasului. Accesul spre parcela se face de pe str. Teplitei, continuata: spre Est, de un drum de acces ce deserveste actualul depozit de deseuri menajere si spre Sud, de un drum de exploatare.


- la Nord: drum de acces si cale ferata - la Sud: cimitir - la Vest: drum de exploatare - la Est: depozit de deseuri menajere, ce se va inchide

Situatia propusa:

Obiectivul principal al investitiei este de a amenaja la Nord-Estul municipiului Sighetu Marmatiei, in aproprierea depozitului de deseuri, o statie de transfer, ce va fi combinata cu o statie de sortare, pentru preluarea deseurilor colectate din zona de nord a judetului. Statia va fi amplasata de-a lungul drumului betonat pentru a asigura accesul cu camioane.

Fig. 4.7. Amplasament Statie de sortare si transfer, centru de colectare deseuri voluminoase

Sighetul Marmatiei

In zona amplasamentului analizat nu sunt habitate naturale sau specii de plante si animale de interes comunitar sau de interes national care sa fie incluse in Cartea Rosie (specii rare si protejate), rute de migrare si adaposturi de animale pentru crestere, hrana, odihna si iernat, care ar putea fi afectate.

Amplasamentul Moisei (Statie de transfer) ocupa o suprafata de 6063 mp si se afla la o distanta de 0,123 km fata de cel mai apropiat sit , respectiv ROSCI Muntii Maramuresului, dar in interiorul Parcului Natural Muntii Maramuresului.



158

Situatia existenta:

Momentan, terenul este viran, cu folosinta de faneata. Perimetrul are o forma neregulata, cu limita de proprietate estica – parau si limita de proprietate sudica – drum de acces. Terenul este plan, nu necesita lucrari majore de sistematizare.

Situatia propusa:

Obiectivul principal al investitiei este amenajarea la Vest de comuna Moisei, pe terenul cu o suprafata totala de 6063 mp, a unei statii de transfer a deseurilor. Pentru facilitarea accesului la statia de transfer, se propune betonarea drumului agricol existent (in sudul parcelei), acesta urmand a avea o latime de minim 6 m.

Va fi o incinta cu forma neregulata, amplasata limitrof drumului de acces. Incinta statiei de transfer va fi imprejmuita prin trei modalitati de protectie:

- gard bordurat pentru prevenirea accesului neautorizat - gard viu, pentru evitarea dispersiei accidentale a deseurilor usoare, datorata actiunii vantului - perdeaua verde formata din arbori, care devine o bariera naturala inspre statia de transfer si

mediul inconjurator, evitand astfel orice forma de disconfort.

In zona amplasamentului analizat nu sunt habitate naturale sau specii de plante si animale de interes comunitar sau de interes national care sa fie incluse in Cartea Rosie (specii rare si protejate), rute de migrare si adaposturi de animale pentru crestere, hrana, odihna si iernat, care ar putea fi afectate.

In zona amplasamentului au fost identificate asociatii vegetale de Cerastio-holosteoidis -Trisetum flavescenti apartinand tipul de habitat R3801 Pajisti sud-este carpatice de Trisetum flavescens si Alchemilla vulgaris. Valoarea conservativa a acestui habitat este redusa.

Amplasament Borsa (Centru de colectare deseuri voluminoase)

Amenajarea punctului de colectare de la Borsa o suprafata totala de 1600 mp, si este situat in interiorul sitului ROSCI 0124 Muntii Maramuresului si a Parcului Natural Muntii Maramuresului.

Situatia existenta

Terenul este situat in orasul Borsa, judetul Maramures, Borsa, ocupand o suprafata totala de 1600 mp, situat in zona “Gara”, este un teren viran, neproductiv, proprietate a Statului Roman. Accesul pe parcela se face printr-un drum de acces, ce va face legatura cu drumul national DN 18, situat la circa 605 m Sud fata de parcela studiata.


- la Nord: drum acces

Situatia propusa




159

Amplasament Viseu de Sus (Centru de colectare deseuri voluminoase)

Situatia existenta

Terenul este situat in judetul Maramures, orasul Viseu de Sus, str. Bogdan Voda, nr. 42, identificat prin nr. cad. 50875, cu o suprafata totala de 1000 mp. Pe aceasta parcela, exista o constructie cu functiunea de depozit, cu o suprafata construita de 142 mp, cu regim de inaltime parter. Drumul national DN 18 se afla la circa 100 m Sud-Est fata de parcela.


- la Nord-Est – parcela nr. Top. 973/2, poteca de picior - la Sud-Vest – parcela nr. Top. 972/1/1, linie ferata normala - la Nord- Vest –parcelele nr. Top. 972/3-4 - la Sud- Est – parcela nr. Top. 972/6

Situatia propusa


Amplasament depozit neconform Arinis-Borsa (inchidere depozit)

Depozitul este situat in interiorul sitului ROSCI 0124 Muntii Maramuresului si a Parcului Natural Muntii Maramuresului.

Depozitul existent este situat in Valea Raului Arinies, la 6 km de Baia Borsa.

Vecinatati :

- Nord: Calea ferata Sighetu Marmatiei – Bocicoiul Mare km 223+800 si km 224+600

- Vest: panta naturala

- Sud: dig de beton

- Est: drum de acces neasfaltat.

Apa de suprafata : cea mai apropiata apa de suprafata este Raul Cisla, la 135m distanta.

Sunt pante abrupte, cu inclinatii intre 35 si 50 de grade in zona depozitului de deseuri existent.

Fig. 4.8. Amplasament depozit de deseuri neconform Arinis-Borsa



160






- eliminarea riscului de depozitare a deseurilor periculoase in amestec cu cele menajere

- asanarea unor zone care ofera conditii prielnice dezvoltarii vectorilor de agenti patogeni precum muste, tantari, rozatoare, pasari.

4.5.2. Impactul prognozat Principala sursa de producere a impactului asupra factorului de mediu biodiversitate, in faza de constructie, este reprezentata de inlaturarea vegetatiei si a faunei de pe suprafata terenului pe care se vor realiza constructiile, fragmentandu-se astfel habitatele naturale.

In etapa de operare a obiectivului pot aparea urmatoarele forme de impact asupra biodiversitatii:

- proliferarea unor specii de plante ruderale specifice zonelor poluate;

- proliferarea speciilor de animale oportuniste: pasari (ciori), rozatoare, insecte (ex. musca);

- modificarea structurii actuale a lanturilor trofice prin aparitia unei noi surse de hrana (in special in cazul pasarilor si a rozatoarelor);

- afectarea ecosistemelor cauzata de emiterea gazelor cu efect de sera.

Biodiversitatea pe amplasament este redusa. O mare parte a suprafetei cca 85% este acoperita actualmente cu plante daunatoare si toxice.

Atat in etapa de constructie cat si in etapa de operare a investitiilor trebuie avuta in vedere protejarea ecosistemului de padure 91 E0 Paduri aluviale de Alnus glutinosa si Fraxinus Excelsior, aflat la limita a amplasamentului, in unele zone.

In etapa de constructie, zgomotul generat de echipamentele de lucru ar putea perturba ciclul de viata al speciilor faunistice. Mai mult, praful rezultat in urma miscarii maselor de materiale si gazele de esapament vor avea un impact negativ asupra intregului ecosistem. Totusi, perioada de timp in care padurea va fi afectata din cauza activitatilor de constructie va fi limitata la durata organizarii de santier.



161

Impact indirect putem spune ca s-ar putea produce asupra speciilor de amfibieni, pasari, reptile, mamifere a caror activitate va fi temporar influentata de lucrarile de constructie in perioada de implementare

Pe termen lung nu se considera a fi un impact negativ semnificativ asupra unui habitat natural sau a unor specii de plante si animale din ariile naturale protejate evaluate.

Pe termen scurt va fi perturbata distributia si reproducerea la amfibienii care se regasesc pe marginile drumului forestier si a drumului comunal: Bombina variegata (Laurenti 1768), Triturus cristatus (Laurenti 1768)‚ Bufo viridis (Laurenti 1768) Rana dalmatina (Fitzinger 1838).

Ulterior, in etapa de functionare a depozitului, mai ales in cazul unei operari neconforme (ex. lipsa unei acoperiri zilnice a masei de deseuri cu un strat de material inert), impactul asupra padurii limitrofe va fi semnificativ, fiind generat de:

- atragerea de specii oportuniste care vor limita si chiar elimina nisele ecologice ale speciilor autohtone – cel mai elocvent exemplu este cel al ciorilor (Corvus sp.) care vor coloniza zona, avand ca sursa de hrana deseurile descoperite din depozit si cuibarind in coroanele copacilor din apropiere; de asemenea, pot aparea sobolani care vor ocupa nisa ecologica a rozatoarelor autohtone;

- deseurile neacoperite vor fi imprastiate de vant, poluand solul si producand disconfort speciilor de animale;

- extinderea - Speciilor invazive reprezinta unul dintre cele mai distrugatoare efecte ecologice potentiale ale unor investitii amplasate in ecosisteme naturale/seminaturale, se raspandesc foarte repede in terenurile goale create cu ocazia lucrarilor de realizare a investitiei si sunt foarte greu de exterminat dupa formarea unui inveli vegetal compact. Se pot raspandi rapid pe taluzurile drumurilor, de cele mai multe ori pasul urmator este cucerirea habitatelor semi-naturale sau naturale, unde pot cauza adevarate catastrofe ecologice, schimband fundamental compozita si structura acestora, de multe ori si caracteristicile chimice (de ex. pH-ul solului)

- rata de generare a gazelor cu efect de sera va fi mai ridicata, bioxidul de carbon emis in urma descompunerii deseurilor depozitate si in urma arderii controlate a biogazului la facla ducand la acidifierea atmosferei, cu un impact negativ asupra speciilor de arbori in principal.

Se mentioneaza ca, lucrarile de inchidere si remediere a depozitelor neconforme vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc).

4.5.3. Masuri de diminuare a impactului Principalele masuri prevazute prin proiect pentru diminuarea impactului asupra biodiversitatii sunt:

- antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafetelor acoperite cu vegetatie atat din interiorul amplasamentului (cele fara constructiiii) cat si din vecin!tate;

- amplasarea de bariere fizice imprejurul santierului de lucru pentru a nu afecta si alte suprafete decat cele necesare constructiilor, si implicit, pentru a proteja vegetatiia specifica



162

- limitarea in timp a executiei investitiei propuse si aplicarea unor tehnologii care sa limiteze producerea de zgomot.

- respectarea graficului de lucrari in sensul limitarii traseelor si programului de lucru pentru a limita impactul asupra florei si faune specifice amplasamentului.

- restrangerea la minimul posibil a suprafetelor ocupate de organizarea de antier. - evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate (vegetatie, pamant). - stratul de sol vegetal va fi indepartat si depozitat in gramezi separate si va fi pastrat

pentru reecologizarea treptata a celulelor de depozitare la care se termina activitatea de utilizare.

- se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea santierului ( drumuri de acces, drumuri tehnologice), in scopul minimizarii impactului acustic asupra speciilor de importanta comunitara.

- reconstructia ecologica a tuturor terenurilor afectate temporar de lucrarile de executie si redarea acestora folosintelor initiale;

- stabilizarea si inierbarea taluzurilor drumurilor tehnologice, de acces. - orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor

aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic este interzisa - deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna a pasarilor

salbatice, este interzisa.

4.5.4. Harti la capitolul „Biodiversitate” - Harta vegetatiei Romaniei - Harta faunei Romaniei

4.6. Peisajul 4.6.1. Caracteristici generale Relieful judetului Maramures este extrem de variat:

- zona montana - 43 %

- dealuri, podisuri si piemonturi - 30 %,

- depresiuni - 27 %.

Partile joase ale depresiunilor coboara pana la 135 m pe Somes la Seini si 204 m pe Tisa. Contrastele de altitudini sunt mari: Pietrosul Rodnei (2303 m) domina Depresiunea Maramuresului cu peste 1600 m, iar Ignisul (1307 m) se ridica peste Depresiunea Baia Mare cu peste 1000 m.

4.6.2. Impactul prognozat In urma construirii obiectivelor din proiect, peisajul existent va fi modificat.

Elemente noi vor aparea in peisajul existent pe perioada de exploatare a obiectivelor proiectului pentru centrul de managament integrat al deseurilor, statii de transfer si centre de colectare.

Dupa epuizarea perioadei de operare a CMID si realizarea inchiderii si a revegetarii, elementele care se vor evidentia in continuare in peisaj sunt cladirile administrative si corpul depozitelor.



163

Datorita morfologiei zonei, impactul constructiilor obiectivelor de investitii asupra peisajului nu va fi semnificativ. Vor fi vizibile doar cladirile administrative ale amplasamentelor.

Impactul asupra peisajului generat de activitatile de inchidere a depozitelor neconforme din mediul urban si rural va fi pozitiv. In prezent, din cauza depozitarii neconforme a deseurilor pe respectivele amplasamente, peisajul a fost radical afectat. Deoarece nu se realizeaza acoperirea zilnica a deseurilor cu material inert, acestea sunt imprastiate de vant, ajungand pe terenurile invecinate. Mai mult, suprafata ocupata de deseuri este destul de extinsa.

Activitatile de inchidere prevazute care vor avea un impact pozitiv asupra peisajului sunt:

� sistematizarea masei de deseuri – va reduce semnificativ suprafata ocupata, redand circuitului natural terenurile ramase libere;

� innierbarea suprafetei impermeabilizate si acoperite – va avea cu siguranta un impact pozitiv asupra peisajului existent.

De asemenea, peisajul va fi afectat cu caracter temporar, pe perioada executiei lucrarilor de constructie si de organizare de santier. Acest impact va dispare la terminarea lucrarilor.

4.6.3. Masuri de diminuare a impactului Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.

Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor.

In vederea diminuarii impactului construirii si operarii instalatiilor de gestionare a deseurilor asupra peisajului din zona, se vor aplica urmatoarele masuri:

� plantarea, inca de la inceputul activitatii de construire, a unei perdele vegetale de protectie, alcatuita din specii rezistente la poluare;

� se recomanda ca speciile utilizate sa fie de inaltimi diferite si sa se planteze in trepte in vederea asigurarii unei protectii cat mai eficiente;

� acoperirea zilnica a masei de deseuri cu materiale inerte.

Dupa epuizarea capacitatii de depozitare si inchiderea celulelor, trebuie avuta in vedere innierbarea suprafetei de teren rezultata.

Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, in proiect sunt prevazute urmatoarele masuri:

- imprejmuiriea depozitului de deseuri cu o perdea vegetala substantiala, formata din mai multe etaje de arbori si arbusti cu crestere rapida

- inierbarea zonelor libere, pentru redarea aspectului initial - inierbarea taluzelor de la celulele de depozitare pentru a realiza un aspect in

concordanta cu restul incintei - cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari

corespunzatoare in peisaj.

Se aminteste necesitatea alocarii unui numar suficient de personal capabil sa planteze si sa intretina (udat, replantat - completari de arboret, iarba, etc.) vegetatia din incinta (atat a perdelei verzi din jurul incintei, cat si a vegetatiei de pe taluzele malurilor).



164

Pentru reducerea la minim a efectelor negative asupra peisajului pe parcursul exploatarii depozitului se va pastra curatenia atat in incinta cat si pe drumul de acces la depozit.

Aceste masuri, asociate cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza conditii de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze aspectele pozitive. Tehnologiile propuse prin proiect pentru inchiderea si remedierea depozitelor neconforme asigura incadrarea in peisaj a zonelor afectate de aceste depozite.

Masurile aplicate au rolul de igienizare a terenurilor pe care s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta.

4.6.4. Harti la capitolul „Peisaj”

- Harta geografica si administrativa a judetului Maramures

4.7. Mediul social si economic

4.7.1. Caracteristici principale si impactul potential

Proiectul va fi dezvoltat in judetul Maramures, judet localizat in regiunea de Nord-Vest a Romaniei.

Suprafata totala a judetului este de 6304,36 km2, reprezentand 18,45% din suprafata Regiunii 6 Nord –Vest din care face parte, respectiv 2,6% din teritoriul tarii, fiind situat pe locul 15 ca suprafata intre judetele tarii.

Populatia

In urma recensamantului din 18 martie 2002, populatia judetului a fost de 510.110 de locuitori (2,35% din populatia din Romania), cu o densitate de 80.9 / km2. Cea mai mare parte a populatiei are nationalitate romana (81%), exista, de asemenea, maghiari (11%), ucraineni (7%), iar restul de 1% fiind rromi (tigani).

Potrivit datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica si Departamentul de Sondaje Maramures, aproximativ 41% din populatie traieste in mediul urban si 59% locuiesc in mediul rural asa cum este prezentat in figura de mai jos:

Fig. 4.9. Structura populatiei in zonele urbane si rurale



165

Tabel 4.23. Asezari umane

Judetul Maramures

Numarul oraselor si municipiilor

din care: municipii

Numarul comunelor

Numarul satelor

2001 8 2 62 226

2002 8 2 63 226

2003 8 2 64 226

2004 13 2 63 213

2005 13 2 63 213

2006 13 2 63 226

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Maramures 2006

Tabel 4.24. Populatia judetului Maramures in perioada 2007-2009:

Anul 2007 2008 2009

Total populatie, la 1 ianuarie 513903 512560 511093

mediul urban 302400 301615 300702

mediul rural 211503 210945 210391

Sursa: Departamentul de statistica al Jud. Maramures

Din punct de vedere administrativ, Maramuresul cuprinde 2 municipii (Baia Mare si Sighetu Marmatiei), 11 orase (Baia Sprie, Borsa, Cavnic, Seini, Dragomiresti, Salistea de Sus, Seini, Somcuta Mare, Targu Lapus, Tautii Magheraus, Ulmeni, Viseu de Sus ), 63 comune si 213 sate. Resedinta de judet este municipiul Baia Mare, cu o populatie de aproximativ 141.000 de locuitori.

Tabel 4.25. Populatia din mediul urban

Zona Urbana 2003 2004 2005

Baia Mare 142,651 142,253 140,937

Sighetu Marmatiei 42,418 42,058 41,246

Baia Sprie 15,984 16,100 16240

Borsa 27,675 27,639 27,900

Cavnic 5,373 5,321 5,216

Dragomiresti 2,980 3,210 3,541

Salistea de Sus 5,730 5,253 5,820

Seini 10,105 10,121 10,312

Somcuta Mare 7,300 7,871 8,100

Targu Lapus 13,605 13,456 13,325

Tautii Magheraus 5,800 6,770 7,012

Ulmeni 5,340 7,356 7,423

Viseu de Sus 16,875 16,938 16,970

Sursa: Departamentul de statistica al Jud. Maramures



166

Structura activa a ocuparii fortei de munca

Datele statistice arata ca populatia economica activa a scazut in ultimii trei ani. In 2007, aproximativ 41% reprezinta populatia economic activa.

Populatia civila activeaza in: agricultura - 37%, industrie - 19%, comert - 8%, alte domenii - 36%, in conformitate cu Departamentul de cercetari statistice a judetului Maramures. Mediul economic

Locul principal in economia judetului Maramures este detinut de industrie. Judetul Maramures este cunoscut ca un judet cu monoindustrie, activitatea de baza fiind exploatarea si prelucrarea minereurilor.

Extractia si prelucrarea minereurilor neferoase, precum si metalurgia neferoasa detin inca o pondere insemnata. De asemenea un loc important il detine exploatarea si prelucrarea lemnului, ramura traditionala, precum si agricultura si turismul.

Conform informatiilor furnizate de Directia Judeteana de Statistica, productia industriala realizata in anul 2010, comparativ cu anul 2009, a fost mai mare cu 10,4% in volum absolut.

Investitiile realizate in anul 2010 au inregistrat o scadere de 19,4% fata de anul 2009. Lucrarile de constructii executate in anul 2010 au scazut cu 14,9% fata de anul 2009. Exporturile si importurile de marfuri realizate in perioada 1.I-31.X.2010 fata de perioada corespunzatoare din anul 2009 au fost mai mari cu 32,5%, respectiv 29,6%. Capacitatea de cazare turistica in functiune a structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in anul 2010 a fost mai mica cu 3,2% fata de anul 2009.

Din punct de vedere al resurselor economice se poate mentiona o cantitate ridicata a masei lemnoase (posibil a fi investita ca energie), o fertilitate ridicata a solurilor valorificata prin cultivarea unor suprafete extinse de plante furajere, cartofi, legume sau cereale, dar si prin extinderea pomiculturii si viticulturii, cresterea animalelor, conditionata de prezenta pasunilor montane si a fanetelor sau a exploatatiilor agricole.

Pe langa agricultura, industria, odata cu exploatarea si valorificarea resurselor subsolului si a dezvoltarii unor ramuri industriale conexe (metalurgica, a materialelor de constructii, chimica etc.), poate beneficia in continuare, printr-un management adecvat al resursei de munca angrenate in campul muncii si o gestiune profesionala a resurselor miniere, lemnoase sau a zacamintelor nemetalifere, de o evolutie ascendenta. Un puternic avant in ultima perioada il cunosc turismul, comertul si serviciile.

Resursele cadrului natural sau cele ale patrimoniului spiritual (biserici de lemn, port popular, cutume stravechi, muzee, arhitectura traditionala, produse ceramice autentice), aparitia unor concerne comerciale pe piata maramureseana, interesul investitorilor in vederea deschiderii unei afaceri, explozia unor tipuri de servicii, exportarea unor produse locale sau identificarea unor branduri regionale par sa se inscrie cel mai bine provocarilor economice ale secolului XXI.

Pe de alta parte, modernizarea si reabilitarea retelei de transport, racordarea infrastructurii la marile coridoare de transport european si intarirea relatiilor de cooperare transfrontaliere scot din „perifericitate” judetul Maramures, transformandu-l intr-un sistem teritorial cu o accentuata dinamica, un spatiu de viata bine definit si un cadru perfect al aplicarii planurilor de amenajare si sistematizare teritoriala.



167

Impactul potential

Se apreciaza ca realizarea Sistemului de management integrat al deseurilor poate avea impact asupra mediului social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile:

• influenta asupra calitatii vietii

• influenta asupra activitatilor economice existente in zona

• influenta asupra veniturilor populatiei prin cresterea taxelor de salubrizare.

Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona, prin crearea unor noi locuri de munca.

Este posibil ca prin asigurarea acestor locuri de munca, persoanele angajate sa devina, impreuna cu familiile lor, locuitori permanenti ai localitatilor invecinate obiectivelor din proiect, micsorandu-se migratia lor spre alte zone.

Strategia privind sistemul de gestiune integrata al deseurilor in Judetul Maramures este strans aliniata si complet in conformitate cu prioritatile strategice regionale si nationale. Proiectul va imbunatati infrastructura locala invechita, inadecvata privind serviciile de colectare a deseurilor solide si va dezvolta un sistem modern, pentru a permite respectarea standardelor europene si romanesti.

De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a sanatatii populatiei prin intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Sortarea si reciclarea componentelor proiectelor va tine seama de obiectivele de reciclare indicate in Planul national de gestionare a deseurilor si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Maramures.

Accentul se pune pe deseurile municipale de exemplu deseurile generate de gospodarii si, de asemenea, deseuri din sectoarele institutionale, comerciale si industriale, care sunt similare in caracteristici cu deseurile menajere, pe o perioada de 29 de ani.

Acest lucru este necesar pentru dezvoltarea unei strategii pentru sistemul de gestionare integrata a deseurilor solide in Judetul Maramures, in conformitate cu obligatiile legale.

Amplasarea centrului de management integrat al deseurilor la Sarbi, precum si a statiilor de sortare/transfer respectiv centrelor de colectare deseuri voluminoase s-au facut cu respectarea prevederilor legale referitoare la protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic (Ordinul Ministerului Sanatatii nr.536/1997, HG 349/2005, Ordinul MMGA 757/2004).

Distantele fata de cele mai apropiate locuinte respecta reglementarile din actele normative de mai sus.

Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe: - colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de deseuri

necesara bunei functionari a statiilor de transfer - prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a tuturor

localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor - existenta statiilor de sortare/transfer si a centrelor de colectare deseuri voluminoase va

stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de utilaje moderne de transport. - in activitatea prestatorilor va interveni un nou tip de contract incheiat cu operatorii statiilor de

sortare/transfer si a centrelor de colectare deseuri voluminoase in vederea stabilirii conditiilor de livrare a deseurilor colectate – cantitati, periodicitate, tipuri de utilaje adecvate transferului



168

- unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statie de sortare/transfer si de centre de colectare (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel sursele de venituri.

Realizarea depozitului de deseuri nepericuloase la Sarbi va avea inerent unele efecte negative legate de: - costul transportului deseurilor la depozit (exceptie pentru localitatile apropiate care vor duce

deseurile direct la depozit) - costul total al colectarii/eliminarii – respectiv recuperarea investitiei si acoperirea costurilor

de exploatare.

Distantele de transport de la zonele arondate pana la centrele de colectare si statii de sortare/transfer nu se modifica semnificativ fata de situatia actuala, cand deseurile ajung la rampele orasenesti necontrolate.

In schimb, va interveni o veriga suplimentara de transport de la statiile de transfer si de la centre de colectare la noul depozit de deseuri nepericuloase la Sarbi, transport care se efectueaza cu vehicule de mare capacitate. Chiar si in aceste conditii, costul transportului va creste, iar aceasta crestere se va regasi in tariful impus beneficiarilor de servicii.

Teoretic, amplasarea depozitului de deseuri nepericuloase poate genera un impact negativ asupra asezarilor umane, prin:

- infestarea apei freatice din care se alimenteaza fantanile locuitorilor din zona; - afectarea calitatii apelor de suprafata in situatia in care apele colectate de pe

suprafata depozitului nu sunt epurate sau sunt epurate necorespunzator; - afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv; - zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor - poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni -

muste, tantari, sobolani, pasari); - modificarea peisajului in zona.

Avand in vedere ca proiectul de realizare a depozitului de deseuri prevede impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) a depozitului, impurificarea apei subterane este exclusa, iar prin solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate colectate din depozit se reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata.

Se estimeaza ca datorita exploatarii pe celule – ceea ce inseamna o suprafata mica care vine in contact direct cu aerul, vantul, precipitatiile – efectele negative legate de existenta depozitului, precum antrenarea de suspensii, mirosurile dezagreabile, riscul de aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor vor avea un nivel foarte scazut.

Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in incinta depozitului. Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil ca pe amplasamentul depozitului - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. Prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau rural care - in cazul de fata - se afla la peste 1500 m distanta (minimum 1000 m acceptat prin legislatie).

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului in faza de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dBA), iar la reducerea sa vor contribui ca elemente de ecranare insasi depunerile de deseuri din celulele deja inchise a caror inaltime depaseste cu cca 2 m baza celulei in exploatare.



169

Amplasamentul este izolat fata de centrele locuite, iar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incit impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim.

Perdeaua vegetala din jurul depozitului va asigura printre altele si atenuarea intensitatii zgomotelor propagate din zona de lucru a depozitului.

Distanta de peste 1,5 km fata de cea mai apropiata localitate exclude orice disconfort pentru populatie.

Poluarea biologica determinata de acest depozit, se poate manifesta prin forme specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere: - poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti

in mod normal in deseuri - poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt

vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari

Poluarea bacteriologica se exprima in principal prin numarul mare de coliformi totali si oua de paraziti intestinali (limbrici, ascarizi) care provin din fecalele animalelor de casa sau din scutecele de unica folosinta existente in deseuri. Acesti germeni patogeni sunt cat se poate de banali, avand o mare raspandire in natura.

Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta germenilor patogeni in masa de deseuri, existenta de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.

Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt: - deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe

terenurile inconjuratoare - suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare - contaminarea vehiculelor care transporta deseuri.

Cea mai evidenta forma de poluare biologica propriu zisa, care poate fi observata chiar si pe depozitele ecologice in momentele de activitate mai redusa din cursul zilei de lucru, este prezenta pe masa de deseuri proaspat descarcate a unui numar mare de pasari – ciori, pescarusi.

Activitatea continua a buldozerului si a celorlalte utilaje de nivelare – compactare, precum si zgomotele care insotesc descarcarea noilor transporturi de deseuri (zgomot de motoare, strigatele muncitorilor care orienteaza/supravegheaza descarcarea) pot descuraja pasarile de a se opri din zbor. In caz de nevoie, se poate apela la mecanisme simple care genereaza zgomote ce sperie pasarile (practica des intalnita in strainatate).

Din cele prezentate mai sus reiese ca sanatatea populatiei din localitatile cele mai apropiate nu va fi afectata de activitatea din zona de lucru a depozitului. Riscurile pentru sanatatea umana se limiteaza la categoria persoanelor care vor lucra in depozit si pentru reducerea lor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate.


Avand in vedere ca principalele efecte negative asupra mediului social s-au prognozat in cazul depozitului de deseuri nepericuloase Sarbi, se prezinta principalele masuri pentru prevenirea impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei.



170

- Pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii, la executia acestui proiect se va asigura protectia calitatii factorilor de mediu prin:

� Impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) depozitului, asa incat, sa fie exclusa impurificarea apei subterane, iar solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate colectate din depozit va reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata;

� Exploatarea pe celule zilnice care se acopera la sfarsitul zilei de lucru; suprapunerea celulelor anuale astfel incat suprafata ocupata de deseuri sa fie cat mai eficient izolata reduce riscul de poluare a aerului cu suspensii si poluarea biologica;

� Amplasarea in frontul dinspre drumul de acces a cladirilor si a platformei tehnologice reduce impactul pentru peisaj;

� Ridicarea digurilor inainte de demararea unui nou rand de celule zilnice/anuale asigura stabilitatea depozitului, reduce vizibilitatea si antrenarea deseurilor usoare de catre vant;

� Realizarea perdelei vegetale va avea efect de: retinere a mirosurilor eventual generate la descarcarea si compactarea deseurilor, retinere a prafului si deseurilor usoare eventual antrenate de vant si ecranare pentru zgomotul produs pe suprafata de lucru;

� Masuri prevazute in proiect pentru reducerea riscului de poluare biologica: � Imprejmuirea pe intreg perimetrul depozitului pentru a evita intrarea

persoanelor straine si a animalelor; � Acoperirea la sfarsitul fiecarei zile de lucru cu material inert a celulelor zilnice

si pana la folosirea insecticidelor sau raticidelor in cazuri extreme: elimina inmultirea vectorilor de agenti patogeni din deseuri, in plus asigura o suprafata mica de contact a deseurilor cu aerul ceea ce inseamna riscuri mai mici de antrenare de suspensii, mirosuri dezagreabile, aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor sau atragerea pasarilor.

� Retinerea suspensiilor contaminate antrenate in levigatul depozitului, in statia de epurare cu osmoza inversa; Pentru eliminarea riscului de diseminare a germenilor patogeni prin intermediul utilajelor de transport deseuri, in proiect s-au prevazut – atat la depozit cat si la statiile de transfer – instalatii de spalare si dezinfectie a vehicolelor/ utilajelor care parasesc aceste amplasamente.

- Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a celor care lucreaza in depozit sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Salariatii depozitului vor fi instruiti periodic referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a echipamentelor specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii in incinta depozitului a echipamentului personal de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice. Proiectul prevede de asemenea masuri, care vor aduce o serie de beneficii pentru comunitatea locala, cum ar fi:

- Realizarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor;

- Reabilitarea drumurilor judetene si comunale, dupa caz;

- Cresterea veniturilor bugetului local datorita atragerii de investitori in zona, datorate realizarii infrastructurii ;

- Ocuparea fortei de munca locale va creste atat in perioada de executie cat si ulterior, in perioada de exploatare;



171

- Crearea de locuri de munca pentru profesii variate si nivele de pregatire diferite - muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta;

- Recalificarea populatiei tinere fara calificare, in diverse meserii - muncitori calificati in constructii, mecanici, electromecanici, etc.

4.8. Conditii culturale si entice, patrimoniul cultural In general, activitatile propuse nu vor afecta, direct sau indirect, mostenirea culturala a zonei. In zonele propuse pentru implementarea proiectului nu au fost identificate obiective de patrimoniu cultural, monumente istorice sau arheologice.

Distanta intre obiectivele investitiei propuse si obiectivele de patrimoniu cultural de pe teritoriul judetului este apreciabila, astfel incat nu se poate prognoza un impact semnificativ asupra acestora.

Se poate aprecia ca, prin natura activitatilor propuse, investitia nu va avea un impact semnificativ asupra conditiilor etnice si culturale din zona.



172

Cap.5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. Justificarea alternativei alese pentru proiect

Pentru proiectarea “Sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Maramures“ in evaluarea optiunilor s-a efectuat analiza multicriteriala a acestora selectandu-se acea optiunea care a obtinut punctajul maxim in cadrul analizei.

Analiza comparativa si justificarea alternativei alese pentru realizarea proiectului sunt prezentate detaliat la capitolul 1.9. din prezentul studiu.

Scenariile posibile care se pot lua in considerare sunt scenariul “fara proiect” si scenariul “cu proiect”.

Scenariul “fara proiect” presupune ca proiectul sa nu fie implementat. Aceasta ar insemna ca managementul deseurilor sa se realizeze in parametrii actuali, situatia actuala fiind prezentata mai jos:

- Sistemul actual de management al deseurilor solide din judetul Maramures este caracterizat de metodele clasice de colectare si depozitare. In prezent, serviciul de salubritate este asigurat de sase operatori privati sau de catre Consiliile Locale, prin intermediul unui departament specializat pentru servicii publice. In zonele urbane, acoperirea serviciului de salubritate este de aproximativ 84,82%, iar in zonele rurale de 98,04%, potrivit ultimelor informatii primite de la Consiliul Judetean (anul 2011).

- In general, serviciile de salubrizare realizate de catre primarii sau alti operatori economici nu corespund cerintelor legislative ale UE, fie din cauza unui numar extrem de redus de recipienti de colectare/fiecare tip de deseu, fie din cauza mijloacelor de transport neadecvate.

- La nivelul judetului Maramures exista un numar de 13 operatori economici care detin autorizatie de mediu pentru activitatea de colectare, direct de la generatori persoane juridice si/sau persoane fizice, a deseurilor de ambalaje reciclabile.

- In prezent, in judetul Maramures nu exista instalatii pentru tratarea deseurilor biodegradabile (compostare sau tratare mecano-biologica).

- In prezent, in judet nu exista capacitate suficienta pentru reciclarea materialelor care urmeaza sa fie colectate separat si sortate dupa implementarea proiectelor. Cu toate acestea, trebuie mentionat faptul ca responsabilitatea atingerii tintelor privind reciclarea/valorificarea deseurile de ambalaje este a operatorilor economici care introduc pe piata ambalaje de desfacere si bunuri ambalate. In vederea atingerii obiectivelor privind valorificarea/reciclarea deseurilor de ambalaje este nevoie de o colaborare stransa intre operatorii care realizeaza colectarea, operatorii statiilor de sortare si operatorii economici autorizati sa preia responsabilitatile (organizatii colective).

- In judetul Maramures exista 7 amplasamente de depozite urbane neconforme: Borsa, Cavnic, Tg. Lapus, Baia Mare, Seini, Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus. Depozitul de deseuri Cavnic a fost inchis, in 2009 de catre proprietarul sau Consiliul Local Cavnic, prin urmare nu au fost incluse investitii in acest proiect. APM Maramures a aprobat inchiderea depozitului de deseuri neconforme. Prin intermediul proiectului, depozitele de deseuri existente neconforme urbane din Viseu de Sus, Sighetu Marmatiei si Baia Mare vor fi inchise si limitate in conformitate cu Normativul tehnic din 26 noiembrie 2004, precum si depozitele de deseuri urbane din Borsa, Tg. Lapus si Seini vor fi ecologizate/curatate, prin transportarea deseurilor la cel mai apropiat depozit de deseuri



173

existente si amplasamentul va fi ecologizat. Depozitele de deseuri existente neconforme vor fi inchise in anii de implementare a proiectului: 2012-2014.

- In zonele rurale, deseurile menajere au fost depozitate in zone administrative locale, la frontierele dintre sate, de langa rauri sau in vai. In conformitate cu legislatia in vigoare. HG 349/2005, toate depozitele de deseuri rurale au fost inchise pana in 16 iulie 2009.

Scenariul “cu proiect” presupune implementarea unui sistem de management integrat al deseurilor la nivelul judetului Maramures, prin:

- realizarea Centrului de management integrat al deseurilor la Sarbi (depozit ecologic, statie de sortare si statie de compostare)

- construirea statiei de sortare, de transfer cu centru de colectare deseuri voluminoase la Sighetul Marmatiei

- construirea statiei de transfer cu centru de colectare deseuri voluminoase la Targu Lapus

- construirea statiei de transfer la Moisei - construirea centrelor de colectare deseuri voluminoase la Borsa, Viseu de Sus, Baia

Mare, Somcuta Mare si Seini - inchiderea depozitelor urbane neconforme (Viseu de Sus, Sighetul Marmatiei, Baia

Mare, Borsa, Targu Lapus si Seini), ceea ce va asigura atingerea obiectivelor Programului Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013 si a angajamentelor asumate de Romania in Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, in legatura cu managementul deseurilor in judetul Maramures.

5.2. Evaluarea impactului asupra mediului Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globala). Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza: - indici de calitate pe factori de mediu ( Ic )

- indicele de poluare globala ( IPG )

5.2.1. Evaluarea impactului pe factori de mediu Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele “ proiectului “ asupra mediului avand la baza “ marimea “ care se determina luand in considerare nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele. In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ): Lproiect

Ic = ------------- = E-1

Lreglementat

Lproiect – actiunile proiectului Lreglementat – norme si acte de reglementare



174

Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator ( E ) se poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel: + influenta pozitiva 0 influenta nula – influenta negativa + E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate asupra calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare.

Ic = 0 – +1 - influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 – 0 - influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise

Ic = 0 - starea mediului nu este afectata de proiect

Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c )

Tabel 5.1. Matricea de evaluare a impactului

Actiunea sau Efectele asupra factorilor de mediu

sursele generatoare Aer Apa

Sol-subsol

Biodiver-sitatea

Asezari umane

Amplasamentul si modul de ocupare a terenului

0 0 - 0 0

Evacuare ape uzate 0 + + 0 +

Concentratiile de poluanti in aer in raport cu C.M.A.

+ 0 0 + +

Nivelul zgomotului in raport cu nivelul maxim admis

0 0 0 - -

Managementul deseurilor + + + + +

Riscul de avarii si accidente cu impact asupra mediului

- - + - -

Efectul social si economic 0 0 0 0 +

MARIMEA EFECTELOR +1 +1 +2 0 +2

�� EAER = +1 EAPA = +1 ESOL-SUBSOL = +2

EBIODIVERSITATE = 0 EASEZARI UMANE = +2

• Valoarea indicelui de calitate ( Ic ) - pentru AER:

Ic = +1

� Factorul de mediu AER este afectat de proiect in limite admise.



175

- pentru APA: Ic = +1

�� Factorul de mediu APA este afectat de proiect in limite admise. - pentru SOL - SUBSOL:

Ic = +0,5 � Factorul de mediu SOL – SUBSOL este afectat de proiect in limite admise. - pentru BIODIVERSITATE:

Ic = 0 � Factorul de mediu BIODIVERSITATE nu este afectat semnificativ de proiect. - pentru ASEZARI UMANE:

Ic = +0,5 � Factorul de mediu ASEZARI UMANE este afectat de proiect in limite admise.

• Valoarea Ic indica:

⇒ Prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Maramures”, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute.

5.2.2. Evaluarea globala a impactului asupra mediului Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe:

� valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu; � scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic

Tabel 5.2. Note de bonitate si efectele asupra mediului inconjurator

Nota de bonitate

Valoarea Ic Efectele asupra mediului inconjurator

10 Ic = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectata

9 Ic = 0,0 ÷ 0,25 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1. - efectele sunt pozitive

8 Ic = 0,25 ÷ 0,50 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 2. - efectele sunt pozitive

7 Ic = 0,50 ÷1,00 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3. - efectele sunt pozitive

6 I c = -1,0 mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1. - efectele sunt negative

5 Ic = -1,0 ÷ -0,5 - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2. - efectele sunt negative

4 Ic = -0,5 ÷ -0,25 - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3. - efectele sunt negative

3 Ic = -0,25 ÷ -0,025 - mediul este degradat, nivel 1. - efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2 Ic = -0,025 ÷ -0,0025 - mediul este degradat, nivel 2. - efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ic = sub –0,0025 - mediul este degradat, nivel 3. - efectele sunt nocive la durate scurte de expunere



176

Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala ( IPG ), care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare).

• Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde de numarul factorilor de mediu analizati.

• Starea ideala ( Si ): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate.

• Starea reala ( Sr ): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.

• Indicele de poluare globala - IPG : rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala (Si) si starea reala ( Sr ).

Si IPG = -----

Sr

IPG = 1 - nu exista poluare

IPG >>>> 1 - exista modificari de calitate a mediului.

• Scara de calitate:

IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana

IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2...3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor

de viata

IPG = 3...4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de

viata

IPG = 4...6 - mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de

viata

IPG >>>> 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.

Determinarea indicelui de poluare globala

• Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.

• Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 237,8 cm2



177

• Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.

• Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a efectului sinergic

• Nb pentru AER: Ic = +1 �� Nb = 7

Nb AER = 7

• Nb pentru APA: Ic = +1 �� Nb = 7

Nb APA = 7

• Nb pentru SOL-SUBSOL: Ic = +0,5 �� Nb = 8

Nb SOL-SUBSOL= 8

• Nb pentru BIODIVERSITATE: Ic = 0 �� Nb = 10

Nb BIODIVERSITATE = 10

• Nb pentru ASEZARI UMANE: Ic = +0,5 �� Nb = 8

Nb ASEZARI UMANE = 8

• Relatia grafica - intre Nb calculat pentru cinci elemente ale mediului, este o figura geometrica neregulata formata cu valorile:

Nb AER = 7 Nb APA = 7 Nb SOL-SUBSOL = 8 Nb BIODIVERSITATE = 10 Nb AS. UMANE = 8

avand suprafata: Sr = 152,6 cm2

Si 237,8 cm2 �� IPG = ----- = ----------------- = 1,56 Sr 152,6 cm2

• Valoarea indicelui de poluare globala este:

IPG = 1,56



178

Graficul pentru calculul indicelui de poluare globala :

Fig. 5.1. Calculul indicelui de poluare globala – Sistem de management integrat al deseurilor in Judetul Maramures

5.3. Concluzii asupra gradului de afectare a factorilor de mediu si

a sanatatii populatiei, precum si asupra efectelor benefice ale

proiectului � Gradul de afectare a factorilor de mediu: Valorile indicilor de calitate pe factori de mediu:

- pentru AER: Ic AER = +1 - pentru APA : Ic APA = +1 - pentru SOL-SUBSOL: Ic SOL-SUBSOL = +0,5 - pentru BIODIVERSITATE: Ic FLORA-FAUNA = 0

- pentru ASEZARI UMANE : Ic ASEZARI UMANE = +0,5

� Factorul de mediu AER este afectat de proiect in limitele admise. Factorul de mediu APA este afectat de proiect in limitele admise.

Factorul de mediu SOL – SUBSOL este afectat de proiect in limite admise. Factorul de mediu BIODIVERSITATE nu este afectat semnificativ de proiect. Factorul de mediu ASEZARI UMANE este afectat de proiect in limite admise.

� Impactul global asupra mediului: Valoarea indicelui de poluare globala : IPG = 1,56

� Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului.

� Efectele proiectului din punct de vedere social si economic vor fi pozitive.



179

Cap.6. MONITORIZAREA

Depozitul de deseuri nepericuloase de la Sarbi, statiile de sortare, de transfer si centrele de colectare deseuri voluminoase vor face obiectul unei supravegheri si unui control complex pentru decelarea si urmarirea efectelor asupra mediului si sanatatii.

Supravegherea depozitului ecologic de la Sarbi se va face prin doua tipuri de actiuni:

• supraveghere din partea organelor abilitate si cu atributii de control precum: - organismele administratiei locale - autoritatile competente regionale si locale de protectia mediului, - administratia bazinala locala din cadrul Administratiei Nationale “Apele Romane”, - autoritatile competente de sanatate publica - alte organe (ex. pe linie de protectia muncii, pompieri etc.)

• automonitoring efectuat de operatorul depozitului ecologic (CMID). Automonitoringul efectuat de operatorul depozitului are urmatoarele componente:

- monitoringul emisiilor - monitoringul calitatii factorilor de mediu; - monitoringul tehnologic; - monitoringul post – inchidere.

Programul de automonitorizare a efectelor asupra mediului va fi intocmit conform Anexei 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA.

Prin activitatea de urmarire si control se garanteaza ca:

a) depozitul este realizat conform proiectului si sistemele de protectie a mediului functioneaza integral;

b) depozitul indeplineste conditiile din autorizatie; c) deseurile acceptate la depozitare sunt cele ce indeplinesc criteriile pentru categoria

respectiva de depozit.

Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea si analiza probelor sunt cele standardizate la nivel national sau european ori sunt metodologii cuprinse in Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor.

Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, in vederea definirii nivelului de afectare a calitatii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate.

Contractele incheiate intre operatorul depozitului si al statiilor de transfer si operatorii de colectare se vor baza pe o taxa pe tona de deseuri depozitata la statiile de transfer, respectiv CMID. Cantitatea colectata si livrata va fi cantarita cu ajutorul podului de cantarire instalat la statiile de transfer, respectv CMID (pentru zona Sarbi). Va fi instalat de asemenea un sistem de indentificare (asemanator cu codul de bare) pentru a putea monitoriza cantitatiile de deseuri aduse la statiile de transfer, respectiv CMID, din zonele de colectare. O atenta monitorizare va fi asigurata de autoritatea contractanta, responsabila in acest scop.



180

6.1. Monitoringul emisiilor Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile competente (prin autorizatia de mediu, autorizatia de gospodarire a apelor) si consta in urmatoarele actiuni:

- controlul levigatului - urmarirea producerii gazului de depozit.

Masurarea volumului levigatului, prelevarea si analizarea probelor de levigat se efectueaza pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit.

Urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit se efectueaza pe sectiuni reprezentative ale depozitului.

Controlul levigatului: Indicatorii de urmarit si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului epurat vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (republicat in Anexa 4 la HG. 349/2005).

Frecventa prelevarii probelor se adapteaza morfologiei depozitului.

Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului evacuat din instalatiile de epurare a apelor uzate colectate din depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 6.1. Indicatorii si frecventa de analiza – efluent epurare ape uzate

Indicatori urmariti Frecventa de analiza

Debit / Volum lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

pH zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CCO-Cr (mg/l) zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CBO5 (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Azot amoniacal (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Nitrati (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Sulfuri (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Cloruri (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Metale grele (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Alti indicatori *) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

*) Stabiliti in autorizatia de mediu

Urmarirea producerii gazului de depozit: Indicatorii de urmarit si frecventa determinarilor pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Normativul Tehniv privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA.

Urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit se efectueaza pe sectiuni reprezentative ale depozitului.



181

Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabel 6.2. Indicatori si frecventa de analiza – gaz de depozit

Indicatori urmariti Frecventa de analiza

CH4 (mg/m3) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CO2 (mg/m3) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

H2S (mg/m3) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Compusi organici volatili (mg/m3) La 6 luni, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Metode si proceduri de monitorizare: Analizele si determinarile necesare pentru automonitorizarea emisiilor vor fi realizate pe baza de contract, de catre laboratoare acreditate. - Se vor folosi metodele de analiza standardizate prevazute in Ord. 757/2004 - Normativul

Tehnic privind depozitarea deseurilor, Anexa 3. - Valorile determinate in urma analizarii probelor vor fi comparate cu cele impuse in

autorizatia integrata de mediu, in conformitate cu normele legale in vigoare. - Rezultatele determinarilor vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare. - Rezultatele activitatii de automonitorizare se vor raporta trimestrial de catre operatorul

depozitului de deseuri catre autoritatea comptetenta de mediu. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre autoritatea competenta in maximum 12 ore.

- Anual se vor raporta catre autoritatea competenta de mediu si date privind valorile emisiilor conform cerintelor OM 1144/2002 (pentru Registrul Poluantilor Emisi).

6.2. Monitorizarea calitatii mediului in zona de influenta Sistemul de control si urmarire a calitatii factorilor de mediu cuprinde:

� Inregistrarea datelor meteorologice: serveste la realizarea balantei apei din depozit si implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumuleaza la baza depozitului sau se deverseaza din depozit. Datele necesare intocmirii balantei apei se colecteaza de la cea mai apropiata statie meteorologica sau prin monitorizarea depozitului.

� Urmarirea nivelului si calitatii apei freatice in zonele adiacente depozitului, prin intermediul forajelor de observatie special amenajate; conform Ord. MMGA 757/2004, sistemul de monitorizare al apei freatice trebuie sa contina cel putin un foraj (put) in amonte si minimum doua foraje in aval. Puturile se vor executa astfel: se sapa mai intai pana la adancimea finala, dupa care se cimenteaza la suprafata pe o distanta de 3-4 m. Urmeaza introducerea conductei din PEID DN 110, formarea filtrului de pietris. Se vor recolta probe de apa, urmand ca la final puturile sa fie inchise cu un capac de siguranta.

� Urmarirea calitatii apei de suprafata aflata in vecinatatea depozitului: se efectueaza in cel putin doua puncte, unul amonte si unul aval de depozit;

� Urmarirea calitatii aerului ambiental din zona de influenta a depozitului;

� Urmarirea calitatii solului din zona de influenta a depozitului;

� Urmatirea topografiei depozitului;



182

� Urmarirea dezvoltarii perdelei vegetale de protectie si a gradului de inierbare a zonelor care ating cota finala de depozitare.

Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. MMGA 757/2004 (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005).

Indicatorii si frecventa de determinare pentru urmarirea calitatii factorilor de mediu in zona de influenta a depozitului conf. Ord. MMGA 757/2004 sunt prezentati in tabelul urmator.

Tabel 6.3. Indicatori si frecventa de determinare – factori de mediu

Natura indicatorilor urmariti Frecventa

Date meteorologice – cantitatea de precipitatii, variatiile de temperatura, viteza si directia dominanta a vantului, evapotranspiratia, umiditatea atmosferica – in zona depozitului

Zilnic

Nivelul apei subterane La 6 luni. Daca nivelul apei freatice variaza, se mareste frecventa prelevarii probelor.

Principalii indicatori de calitate a apelor subterane – probe prelevate din foraje de monitorizare situate in amonte (1 foraj), respectiv in aval de depozit (2 foraje)

Trimestrial sau mai frecvent in caz de accidente

Principalii indicatori de calitate a apelor de suprafata (r.Somes) – probe prelevate din puncte situate in amonte, respectiv in aval de evacuarea din depozit

La 6 luni sau mai des in caz de disfunctii la statia de epurare

Indicatori specifici in aerul ambiental din zona de influenta a depozitului


Concentratii de poluanti in sol, in zona de influenta a depozitului.


Topografia depozitului

- structura si compozitia depozitului

- comportarea la tasare si urmarirea nivelului depozitului

Anual

Anual

Date pentru planul de situatie al depozitului: suprafata ocupata de deseuri, volumul si compozitia deseurilor, metode de depozitare, timpul si durata depozitarii, calculul capacitatii remanente de depozitare.

Valorile determinate in urma analizarii probelor vor fi comparate cu cele impuse in autorizatia de mediu sau in alte acte de reglementare, in conformitate cu normele legale in vigoare.

Pragurile de alerta se determina tinandu-se cont de formatiunile hidrogeologice specifice zonei in care este amplasat depozitul si de calitatea apei. Nivelul de control al poluarii se bazeaza pe compozitia medie determinata din variatiile locale ale calitatii apei subterane pentru fiecare foraj de control. Daca exista date si este posibil, pragul de alerta se specifica in autorizatie.

Operatorul depozitului de deseuri va raporta semestrial daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu, catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului rezultatele activitatii de automonitorizare. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului in maximum 12 ore.



183

Metode si proceduri de monitorizare: Determinarea nivelurilor poluarii de fond initiale, datorate altor surse va fi realizata si prezentata in cadrul Raportului de Amplasament care se va intocmi in vederea obtinerii Autorizatiei integrate de mediu necesara pentru intrarea in functiune a depozitului.

Determinarile necesare pentru controlul calitatii componentelor mediului vor fi realizate de catre laboratoare acreditate, pe baza de contract, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare.

6.3. Monitorizarea variabilelor de proces / monitorizare tehnologica Monitoringul tehnologic este o actiune distincta si va avea ca scop verificarea periodica a starii si functionarii amenajarilor de pe amplasamentul Centrului de management integrat al deseurilor (CMID) Sarbi, respectiv:

a) Verificarea permanenta a starii de functionare a tuturor componentelor depozitului:

- starea drumului de acces si a drumurilor din incinta; - starea impermeabilizarii depozitului - starea sistemelor de drenaj – levigat; - urmarirea anuala a gradului de tasare in zonele de depozitare deja acoperite; - functionarea instalatiilor de epurare a levigatului - functionarea instalatiilor de captare (si ardere) a gazelor de depozit; - functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale; - starea sistemului de dezinfectie a rotilor masinilor de transport deseuri.

b) Urmarirea gradului de tasare si stabilitatii depozitului:

- comportarea taluzurilor si digurilor; - aparitia unor tasari diferentiate si stabilirea masurilor de prevenire a lor; - aplicarea masurilor de prevenire a pierderii stabilitatii, respectiv – modul de

depunere a straturilor de deseuri;

c) Controlul intrarilor de deseuri:

- verificarea documentelor care insotesc transporturile de deseuri; - verificarea calitatii deseurilor in scopul incadrarii in conditiile prevazute de autorizatia

de mediu. -

Controlul intrarii deseurilor se face prin procedura de acceptare/receptie a deseurilor primite pe depozit (conform Ord. 95/2005 al MMGA privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si conform Anexei 3 la HG 349/2005); in acest scop se vor efectua instruiri ale personalului. Monitoringul tehnologic asigura reducerea riscului de accidente legat de: - incendii si explozii; - distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare; - colmatarea sistemelor de drenaj; - tasari inegale dupa inchiderea depozitului; - fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.



184

6.4. Monitorizarea post-inchidere Emisia de poluanti in apa si aer va continua si dupa inchiderea finala a depozitului, fapt pentru care monitorizarea acestora va trebui sa continue pe o perioada de minim 30 ani (conform Ord. 757/2004). In cadrul monitorizarii post-inchidere se vor urmari unele din obiectivele mentionate pentru faza de functionare dar cu o frecventa redusa.

Se va pune accentul pe: - cantitatea si calitatea levigatului evacuat, pana la epuizarea producerii acestuia; - analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane; se vor preleva probe din

forajele de observatie situate in amonte, respectiv in aval de depozit, pe directia de curgere a apei subterane;

- calitatea aerului si producerea gazului de depozit; - regimul de tasare si comportarea stratelor din acoperisul depozitului; - calitatea solului in zona de influenta a depozitului si evolutia noilor biocenoze dezvoltate pe

suprafetele redate circuitului natural. Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005).

In conformitate cu Ord. MMGA 757/2004 Anexa 2, numarul de puncte de recoltare, precum si frecventa de analiza in cazul acestui depozit sunt prezentate in tabelele urmatoare.

Tabel 6.4. Numarul de puncte de recoltare – perioada post-inchidere

Ce se analizeaza Numarul de recoltare/supraveghere

Efluentul statiei de epurare (permeat)

1 punct (bazinul de permeat al statiei de epurare)

Apa subterana 3 puncte de recoltare (foraje/stationare hidrogeologice): 1 foraj amonte si 2 foraje aval de depozit (adancimea se va definitiva la faza PT)

Gazul de depozit 4 cosuri/ha, respectiv 10-12 cosuri/celula, in functie de marimea suprafetei acoperite a fiecarei celule

Gradul de tasare 24 borne (placi de tasare) pe acoperisul si taluzurile depozitului, cate una la fiecare 5000 m

2

Principalii indicatori care trebuie urmariti in cadrul activitatii de monitorizare postinchidere pentru caracterizarea levigatului, a apelor subterane si a gazului de depozit sunt:

Tabel 6.5. Indicatori si frecventa de analiza – perioada post-inchidere

Parametrii urmariti(*) Frecventa de analiza

Volumul levigatului si compozitia levigatului o data la 6 luni

Compozitia apei subterane o data la 6 luni

Volumul si compozitia gazului de depozit (CH4, CO2, H2S, etc.)

o data la 6 luni

(*) – Indicatorii de analizat se stabilesc in autorizatia integrata de mediu.



185

Tabel 6.6. Datele meteorologice necesare pentru intocmirea balantei apei

Parametrii urmariti Frecventa de analiza

Cantitatea de precipitatii Zilnic + valori medii lunare

Temperatura min. si max. la ora 1500

Valori medii lunare

Directia dominanta si viteza vantului Confom practicilor de urmarire meteorologica

Evapotranspiratia Valori medii lunare

Umiditatea atmosferica la ora 1500 Valori medii lunare

Rezultatele determinarilor vor fi consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata monitorizarii (minim 30 de ani dupa inchidere conf. Ord. MMGA 757/2004). Aceste date vor demonstra evolutia procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia.

Monitorizare si intretinere depozite urbane neconforme inchise

Monitorizarea post-inchidere se va efectua si pentru depozitele urbane neconforme, care vor fi inchise si reecologizate prin proiect, cu respectarea prevederilor din Ord. MMGA nr. 757/2004.

In timpul primilor 2 ani amplasamentele ar trebui inspectate o data pe an. Dupa 2 ani, o data la 5 ani trebuie sa aiba loc o inspectie vizuala a amplasamentului depozitului.

In timpul inspectiei amplasamentelor trebuie verificate urmatoarele aspecte: - inspectie vizuala la statul de acoperire, si daca sunt cerute, unele foraje de control

pentru a verifica grosimea stratului; - inspectie vizuala a vegetatiei (avaria provocata de gazele depozitului ecologic) de langa

depozitul ecologic de deseuri.; daca vegetatia este descoperita, trebuie luate masuri suplimentare (masurarea cu echipamente portabile a gazului);

- inspectie vizuala la conductele de emisie a gazelor din depozit (unde este cazul) - prelevarea de probe de apa si efectuarea analizelor, pentru verificarea calitatii apelor

subterane (la depozitele inchise este prevazuta realizarea unui numar de minim 3 foraje pentru a se preleva probe de apa in vederea monitorizarii).

6.5. Evaluarea Datele determinate conform programului prezentat se evalueaza lunar si semestrial sau anual pe timpul fazei de functionare si anual pe timpul fazei post-inchidere.

6.6. Praguri de alerta Daca dupa realizarea evaluarilor de la pct. 6.5. operatorul va constata modificarea semnificativa a compozitiei apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in autorizatia integrata de mediu, acesta va fi obligat sa informeze de urgenta autoritatea competenta de mediu si sa propuna masuri de remediere. Autoritatea competenta de mediu are obligatia, ca pe baza planului de masuri prezentat de operator, sa stabileasca pasii care sunt necesari pentru prevenirea deteriorarii starii mediului in zona.



186

Cap.7. SITUATII DE RISC

7.1. Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de

teren) In conformitate cu harta zonarii seismice a Romaniei (S.R.11100/1-93, Anexa 1) obiectivele proiectului se incadreaza in macrozona de intensitate 7 grade MSK.

Potrivit Codului de proiectare seismica, indicativ P100-1/2006, privind proiectarea cladirilor si a altor constructii de inginerie civila in zone seismice, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru IMR =100 ani este ag= 0,08g si perioada de control a spectrului de raspuns Tc = 0,7 sec.

Astfel, activitatea seismica in zona este destul de prezenta. O privire general a activitatii seismice in perioada 1984-2006 este redata figura de mai jos.

Fig. 7.1. Activitatea seismica in Romania 1984 – 2006 Sursa: Institutul National de Cercetare si Dezvoltare Fizica Pamintului, 2006

Obiectivele proiectului au fost proiectate astfel incat sa reziste conditiilor seismice locale, respectand conditiile de stabilitate la actiuni extraordinare.

In ceea ce priveste riscurile naturale caracteristice judetului Maramures, cu impact semnificativ asupra mediului, cel mai insemnat este riscul de inundatii.

Pentru diminuarea si limitarea efectelor catrastofale ale inundatiilor s-au realizat o serie de amenajari de imbunatatiri funciare.

Tot in aceasta categorie a riscurilor naturale se incadreaza si efectele negative ale degradarii solurilor (prin actiunea precipitatiilor, a proceselor natural si antropice, defrisari, inundatii, eroziune, etc).

Din analiza amplasamentelor s-a constatat ca nu exista riscul producerii unor alunecari de teren in zona amplasamentelor propuse pentru implementarea proiectului.

Situatiile de seceta nu sunt de natura sa afecteze functionarea depozitului de deseuri respectiv functionarea statiilor de sortare/transfer si a centrelor de colectare deseuri voluminoase. Dimpotriva, producerea de levigat din depozite este mai redusa in aceste perioade. In cazul depozitului ecologic Sarbi, unde evacuarea efluentului de la statia de epurare se face in raul Somes, efectele asupra mediului generate in situatii de seceta sunt neglijabile.



187

Pentru mentinerea vegetatiei pe acoperisul zonelor eliberate de sarcini tehnologice si revegetate, precum si in zonele cu perdele vegetale, in perioadele de seceta proiectul prevede irigarea din sursa proprie.

7.2. Accidente potentiale (analiza de risc) Factorii de mediu ar putea fi afectati pe perioada de executie a lucrarilor, prin urmatoarele accidente potentiale:

− scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol;

− emisii necontrolate provenite de la utilajele si mijloacele auto utilizate. Pentru prevenirea poluarilor accidentale se vor respecta cu strictete masurile prevazute in proiect si in prezentul studiu.

In perioada de operare accidente potentiale cu impact asupra mediului pot sa apara in cadrul depozitului ecologic Sarbi, datorita unor defectiuni la statia de epurare a levigatului.

De asemenea pot apare riscuri datorate exploatarii incorecte a zonei de depozitare. In aceasta categorie de risc se incadreaza pericolul de incendii sau explozii datorita posibilitatii de obturare a drenurilor prin care se colecteaza gazul de fermentatie din depozit.

Sistemul proiectat pentru colectarea gazului de depozit elimina acest risc prin faptul ca drenurile de gaz pot comunica intre ele prin intermediul retelei de colectare levigat cu care sunt in legatura.

Riscul de autoaprindere a deseurilor datorita cresterii temperaturii in depozit pana la temperaturi de 70 – 900C, se elimina prin acoperirea cu strat de material inert.

Riscul de incendii si explozii datorat prezentei carburantilor pentru autovehicule este controlat prin masuri ca: pichet PSI la gospodaria de carburanti, mijloace de stingere a incendiilor adecvate (conform normativelor in vigoare), rezervoare de combustibili ingropate si cu pereti dubli. Constructiile si instalatiile, in special cele pentru depozitarea si/sau utilizarea combustibililor, se proiecteaza, amenajeaza, functioneaza si se verifica conform normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor.

Riscul de rupere accidentala a hidroizolatiei: Folosirea materialelor de inalta performanta prevazute prin proiect va reduce considerabil acest risc. Furnizorii ofera certificate de garantie pentru perioade mai lungi decat durata de viata a depozitului. Testele de rezistenta a geomembranelor la actiunea factorilor fizici si chimici, efectuate in conditii foarte drastice de temperatura, variatii de pH si tensionare mecanica intretinute neintrerupt, au certificat pastrarea calitatii acestora pentru durata indelungata.

Riscul de pierdere a stabilitatii masei de deseuri: Solutiile constructive adoptate prin proiectare elimina acest risc: proiectarea digurilor si calculul taluzurilor stabile s-a facut tinand seama de inaltimile materialelor depozitate la o panta de 1:3 pentru zonele definitive si o panta de 1: 9 pentru zonele aflate in exploatare.

7.3. Analiza posibilitatii de aparitie a unor accidente industriale cu

impact semnificativ asupra mediului Avand in vedere specificul activitatilor propuse prin proiect, nu exista posibilitatea aparitiei unor accidente industriale majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu.

Pe amplasamentele prevazute prin proiect nu se vor depozita substante si preparate periculoase, in cantitati peste limitele relevante stabilite prin HG 804/2007 privind controlul



188

asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase (care transpune Directiva 96/82/EC/1996 „Seveso II”).

In perioada de executie a lucrarilor se vor respecta normativele si instructiunile specifice in domeniul executiei lucrarilor de constructii.

In ceea ce priveste impactul transfrontalier in caz de accidente de poluare, se apreciaza ca acesta nu este semnificativ.

7.4. Planul pentru situatii de risc

Pentru perioada executiei lucrarilor specifice se va elabora un plan pentru situatii de risc, care va cuprinde toate posibilitatile de aparitie a unor accidente cu impact asupra mediului. De asemenea, se vor prevedea si masurile de interventie si diminuare a efectelor negative.

Pentru perioada de exploatare a obiectivelor, operatorul va implementa un plan pentru situatii de urgenta, cuprinzand aspecte legate de monitoringul tehnologic si al calitatii factorilor de mediu.

In toate situatiile in care s-au produs accidente/dezastre, masurile de interventie vor cuprinde si intensificarea activitatilor de monitorizare.

7.5. Masuri de prevenire a accidentelor In perioada de executie a lucrarilor prevazute prin proiect, masurile ce pot fi luate pentru prevenirea accidentelor si diminuarea impactului asupra mediului, sunt urmatoarele:

- pregatirea personalului privind situatiile de avarii posibile care pot sa apara in timpul executiei lucrarilor;

- respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor; - respectarea procedurilor de revizii si reparatii ca si asigurarea asistentei tehnice

corespunzatoare la executarea acestora; - verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor

utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate; - respectarea normelor de protectia mediului la desfasurarea activitatilor specifice; - interventia rapida in caz de poluari accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea

daunelor; - colectarea tuturor scurgerilor accidentale si reconstructia ecologica a zonelor eventual

poluate.

In perioada de operare, pentru evitarea sau diminuarea riscului de accidente cu impact asupra mediului, in cadrul depozitului de deseuri nepericuloase Sarbi (unde acest risc exista), s-au prevazut o serie de masuri de proiectare si exploatare:

• Statia de epurare a levigatului este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse.

S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozite se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %. Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila.

Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste 2000 de astfel



189

de instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere.

Calitatea apei tratate poate fi evaluata on-line, fara interventia omului, prin masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta.

• Pentru cazurile cand tipul de defectiune afecteaza intreaga statie dar nu pentru mult timp (de ex. atunci cand apar intreruperi in alimentarea cu energie electrica) se va folosi bazinul de omogenizare a debitelor a carui capacitate de inmagazinare permite retinerea influentului in statie timp de cateva ore.

• In cazurile de nefunctionare de durata mai mare se va folosi bazinul de acumulare prevazut special in acest scop, hidroizolat, care asigura o rezerva de stocare a influentului pentru 2-4 zile, in perioade uscate respectiv umede.

De asemenea, monitoringul tehnologic in cadrul depozitului ecologic de deseuri va asigura reducerea riscului de accidente legat de:

- incendii si explozii; - distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de

depozitare; - colmatarea sistemelor de drenaj; - tasari inegale dupa inchiderea depozitului; - fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.

In vederea prevenirii riscurilor de aparitie a unor accidente cu impact asupra mediului, se vor efectua instruiri periodice ale personalului de exploatare, cu privire la:

- drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului in ceea ce priveste protectia muncii si prevenirea incendiilor pentru fiecare loc de munca in parte;

- cerintele de protectia muncii si prevenirea incendiilor pe timpul tuturor fazelor de functionare ale depozitului, atat pentru functionarea normala cat si pentru accidente sau cazuri de urgenta;

- echipamentul de protectie necesar; - amplasarea mijloacelor de combatere a incendiilor; - masurile de prim-ajutor; - alte cerinte specifice fiecarui loc de munca (utilaje, cabina operatorului, etc ); - organizarea activitatilor in cadrul CMID (planul de functionare, instructiuni de

functionare, planul de alarma, etc.); - obligatiile si responsabilitatile fiecarui angajat, in vederea asigurarii conditiilor de

protectie a mediului; - modul de comportare si actiune in caz de accidente si in cazul situatiilor de

urgenta.



190

Cap.8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Elaborarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a realizat intr-o deplina colaborare cu proiectantul lucrarilor si cu beneficiarul, nefiind intampinate dificultati din punct de vedere tehnic sau practic. Se mentioneaza totusi ca aplicarea prevederilor Ordinului MAPM nr. 863/2002, presupune prezentarea unor informatii detaliate, care nu intotdeauna se regasesc in proiect la faza de Studiu de fezabilitate. S-a considerat ca prin respectarea HG 349/2005 si a Ordinului MMGA 757/2004 sunt indeplinite cerintele BAT si cele din Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor, avand in vedere ca legislatia romaneasca a luat fiinta prin transpunerea acestei directive.



191

Cap. 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. Descrierea activitatii propuse

Judetul Maramures este situat in nordul Romaniei, in nordul Transilvaniei, cu resedinta de judet in municipiul Baia Mare. Din datele furnizate de Consiliul Judetean populatia judetului este de 512964 de locuitori (2,35% din populatia din Romania), cu o densitate de 80.9 / km2. Potrivit datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica Maramures, aproximativ 41% din populatie traieste in mediul urban si 59% locuiesc in mediul rural. Geografia este diversa, zona montana reprezinta 43% din teritoriu, muntii sunt o ramura a Carpatilor Orientali. Dealurile si podisurile reprezinta 30% din suprafata zonei, 27% reprezinta zona de campie.

In ceea ce priveste administratia, Judetul Maramures cuprinde 2 orase municipii de judet (Baia Mare si Sighetu Marmatiei), 11 orase (Baia Sprie, Borsa, Cavnic, Seini, Dragomiresti, Salistea de Sus, Seini, Somcuta Mare, Targu Lapus, Tautii Magheraus, Ulmeni, Viseu de Sus), 63 comune si 213 sate. Resedinta acestui judet este municipiul Baia Mare, cu o populatie de aproximativ 139.870 de locuitori.

Fig. 9.1. Judetul Maramures – localizare proiect



192

Fig. 9.2. Principiile Managementului Integrat al Deseurilor

Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Maramures este compus din 3 componente, astfel: Componenta 1 – Sistemul de colectare si transfer al deseurilor

• Colectarea deseurilor si transportul la o statie de transfer

• Transferul lung-curier a deseurilor la un centru de tratare si eliminare finala

Componenta 2 – Tratarea si eliminarea finala a deseurilor (Centru de management integrat al deseurilor-CMID) care cuprinde:

• Instalatie de compostare a deseurilor biodegradabile

• Instalatie de sortare a deseurilor reciclabile

• Eliminare finala prin depozitare in celule ecologice

Componenta 3 – Inchiderea a 6 depozite urbane neconforme de deseuri Componenta 4 - Informarea publicului, Asistenta Tehnica si Supraveghere

Pe harta alaturata sunt reprezentate locatii pentru fiecare investitie pentru a vedea facilitatile sistemului de management al deseurilor in judet care vor fi dezvoltate.

Prevenire

Reutilizare/

Reciclare

Valorificare

energetica

Depozitare

Prevenire

Reutilizare/

Reciclare

Valorificare

energetica

Depozitare



193

Fig. 9.3. Localizarea investitiilor


“Sistem integrat de management al deseurilor in judetul Maramures”

194

Fig. 9.4. Schema sistemului integrat de gestionare a deseurilor in judetul Maramures

Cooperare intre municipalitati ADI

Compania de gestionare a deseurilor (publica, privata)

- Deseuri menajere

- Deseuri tip menajer (CII)

- Deseuri periculoase mici

din gospodarii

Deseuri voluminoase

din gospodarii si CII Deseuri din ambalaje

Colectare programata

Mediu

urban

Mediu

rural

Statie

de

transfer

Statie

de

sortare

Depozit ecologic de

deseuri CMID

Colectare in

anumite campanii

bianuale/anuale

Mediu

rural

Mediu

urban

Punct de colectare

Responsabilitatea

producatorilor

Mediu

urban

Mediu

rural

Hartie

Sticla

Plastic Metal

Lemn

Linie

de

sortare

Deseuri biodegradabile

Hartie

Fara

actiune

Textile

Materii

organice

Mediu

rural

Mediu

urban

Compostare la

domiciliu

Colectare

separata

Statie de

compostare

Public awareness Training

Zone

publice

Flux

deseuri

speciale

Strazi

Parcuri,

spatii

Piete

Anvelope,

DEE, baterii,

vehicule

scoase din uz

Reciclator

si/sau centru

colectare

deseuri

voluminoase

Judetul



195

PRGD estimeaza evolutia populatiei utilizand datele furnizate de catre Institutul National de Statistica ("Proiectarea populatiei pe medii in perioada 2004-2005, INS, 2006). Din 2003 pana in 2013, au fost identificate urmatoarele tendinte:

• zona urbana: valori negative de -0. 5275% pe an;

• zona rurala: valori de 0. 2337% pe an.

Privind evolutia populatiei din zonele urbane din judetul Maramures pe perioada 2006-2008, se poate observa o scadere a populatiei similara cu scaderea prognozata in PNGD si PRGD. (Baia Mare considerata o densitate urbana).

Dupa anul 2013, nu a mai fost furnizata nicio previziune nici de PRGD, nici de PNGD ceea ce face dificil sa se estimeze un scenariu realist. Extrapolarea datelor privind populatia, prevazute in PRGD pentru perioada pana in anul 2013, arata faptul ca va avea loc o scadere a populatiei cu 2% in urmatorii 20 de ani.

Pe baza previziunilor din perioada 2007 - 2013, se propune sa se continue trendul de urbanizare pentru perioada urmatoare anului 2013, urmarind un scenariu mai putin negativ fata de cel estimat in PRGD pentru perioada 2007-2013. Pentru perioada urmatoare anului 2013, se estimeaza un nivel constant al populatiei pentru zonele urbane si scadere a populatiei in zonele rurale cu o valoare de -0.11%.

Evaluarea rezultatelor asupra tendintei de crestere a populatiei in urmatorul tabel:

Tabel.9.1. Cifrele de crestere a populatiei (%)

Perioada Zona Urbana Zona Rurala

2007-2013 -0.5275 -0.2337

2014 si mai departe 0 -0.11

Utilizand datele din PRGD si repartizand cantitatea totala de deseuri pe categorii proportional pentru zonele urbane si rurale, au rezultat urmatoarele rate de generare a deseurilor, prezentate in tabelul de mai jos. Aceste date sunt similare cu datele din Planul Local de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Maramures. Tabel 9.2. Date privind producerea deseurilor in judetul Maramures (PRDG separa zonele

urbane de cele rurale -2003)

Rate de generare a deseurilor Zone urbane Zone rurale

kg/loc/zi kg/loc/zi

1.1 Deseuri menajere 0,90 0,40

1.2 Deseuri de la unitatile economice 0,18 0,08

1.3 Deseuri colectate selectiv 0,00 0,00

1.4 Deseuri voluminoase 0,10 0,00

1.5 Deseuri din parcuri si gradini 0,00 0,00

1.6 Deseuri din piete 0,03 0,01

1.7 Deseuri stradale 0,05 0,02

1.8 Deseuri necolectate - -

Total 1,17 0,52

Valorile privind generarea deseurilor prezentate mai sus nu sunt constante pe parcursul anilor. PNGD indica o crestere anuala de 0.8% in vederea definirii tendintelor ratei de producere a deseurilor, fapt ce este, de asemenea, luat in considerare de catre PRGD si prin urmare aceasta crestere se aplica proiectiilor cerute.



196

Compozitia medie a deseurilor municipale solide pentru fiecare categorie pentru anul 2006 este prevazuta in urmatoarul Tabel (sursa ARPM, Tabel 2.12 PRGD). Tabel 9.3. Compozitia deseurilor menajere (2006), procente din total

Continutul deseurilor 2006 Menajer, Menajer, CII**

Urban* Rural*

organice 42 46 30

hartie si carton 16 12 25

plastic 1 0 0

sticla 0 0 0

materiale feroase 14 12 15

textile 4 5 10

minerale 5 8 3

altele 0 0 0

* Sursa pentru compozitia deseurilor din 2006 este PRGD. Estimarile sunt realizate pe baza datelor raportate de firme de salubritate. ** CII (amplasamente comerciale, institutionale si industriale); sursa - estimarile consultantilor

Nu se asteapta sa ramana la fel compozitia deseurilor menajere atunci cand economia judetului se schimba si veniturile locuitorilor vor creste; de asemenea campaniile de informare publica despre minimizarea si separarea deseurilor pot modifica compozitia deseurilor. Urmatoarele presupuneri reflecta tendinta generala de dezvoltarea a economiei si de schimbare a obiceiurilor consumatorilor - scazand procentul de deseuri organice si crescand procentul ambalajelor:

• o scadere a cantitatii de deseuri organice cu 1% pe an; • o crestere a cantitatii de deseuri din plastic si carton cu 3% pe an; • o crestere a cantitatii de deseuri din plastic cu 2% pe an; • o scadere a cantitatii de deseuri din sticla cu 1% pe an; • o tendinta constanta a cantitatii deseurilor metalice; • o crestere a cantitatii de deseuri textile cu 1% pe an;

Se presupune faptul ca aceste schimbari in compozitia deseurilor menajere vor continua pana la finalul perioadei preconizate. Pentru Studiul de Fezabilitate se presupune ca atat compozitia deseurilor comerciale cat si industriale vor ramane aceleasi cu cresterea economiei.

Comparatia datelor de mai sus este folosita pentru deseurile menajere si deseurile comerciale, institutionale si industriale similare cu deseurile menajere. Pentru alta categorie de deseuri se presupun urmatoarele:

• deseuri din parcuri si gradini: 80% organice, 20% minerale (pamant); • deseuri din piete: 85% organice, 15% altele; • deseuri stradale: 15% sunt organice, 85% altele.

Denumirea de "altele" pentru deseurile din piata si cele stradale este de asteptat a fi similara cu deseurile pentru unitatile economice.



197

Componenta 1 – Sistemul de colectare si transfer al deseurilor Planul Regional de Gestionare a Deseurilor (Monitorul Oficial nr. 232 bis / 04.04.2007) stabileste in "Cap. 7 - Depozitarea" faptul ca un nou depozit ecologic de deseuri este prevazut la nivelul jud. Maramures.

Judetul a fost impartit in 4 zone de gestionare a deseurilor, 1 deservita direct de unitatea centrala de gestionare a deseurilor cu statie de sortare si statie de compostare aflata la Sarbi si va prelua deseurile colectate din partea de vest, sud-vest a judetului, iar celelalte 3 deservite de statiile de sortare si transfer. Mai concret:

• statie de transfer Targu Lapus (capacitate 12 000 t/an) acopera partea de sud a judetului;

• statie de transfer Moisei (capacitate 25 000 t/an) acopera partea de est si nord-est a judetului;

• statie de sortare si transfer Sighetu Marmatiei (capacitate 28 000 t/an ) acopera partea de nord a judetului.

Tabel 9.4. Zonele si localitatile deservite

Nr. Zone Localitati deservite

1. Sighetu Marmatiei ST + SS (Nord) Sighetu Marmatiei, Dragomiresti, Salistea de Sus

2. Moisei ST (Est, Nord- Est) Borsa, Viseu de Sus

3. Sarbi CMID (Vest, Sud-Vest) Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Seini, Somcuta Mare, Tautii Magheraus, Ulmeni

4. Targu Lapus ST (Sud) Targu Lapus

Tabel 9.5. Capacitatea statiilor de transfer

Locatia Distanta pana la CMID Sarbi (km) Capacitatea (tone/an)

Moisei 140 25 000

Targu Lapus 67,6 12 000

Sighetu Marmatiei 89,4 28 000

Pe langa statiile de transfer, sistemul mai prevede 7 centre de colectare deseuri voluminoase :

• centru de colectare deseuri voluminoase Sighetul Marmatiei

• centru de colectare deseuri voluminoase Targu Lapus

• centru de colectare deseuri voluminoase Borsa

• centru de colectare deseuri voluminoase Viseu de Sus

• centru de colectare deseuri voluminoase Baia Mare

• centru de colectare deseuri voluminoase Somcuta Mare

• centru de colectare deseuri voluminoase Seini



198

Fig. 9.5. Zonarea judetului Maramures

Amplasamentele au fost evaluate in conformitate cu urmatoarele criterii: • actul de proprietate / disponibilitatea terenului; • conditii geografice; • conditii geologice si geotehnice / apropierea de surse sensibile de apa; • pedologie / utilizarea curenta a terenului; • sensibilitate / importanta culturala si arheologica; • vulnerabilitate / calamitati naturale; • inconveniente / apropiere de asezari rezidentiale (populatie si mediu); • infrastructura disponibila si drumuri de acces; • atitudinea publica preconizata; • acordul autoritatii publice. In tabelul urmator este prezentat sistemul de colectare a deseurilor in judetul Maramures.



199

Tabel 9.6. Sistemul de colectare a deseurilor in judetul Maramures

PERSOANE FIZICE PERSOANE JURIDICE TIPUL DESEURILOR

MEDIUL URBAN MEDIUL RURAL MEDIUL URBAN MEDIUL RURAL

1.Deseuri menajere umede- (dupa separarea de cele reciclabile la sursa). Nota: Acolo unde sunt deja cumparate pubele de catre autoritatea teritorial administrativa sau de catre populatie, se vor pastra pubelele/recipientii de colectare.

Blocuri de locuinte : - 71% din blocurile care au loc pentru containere vor fi dotate cu containere de 1100 L / 60 locuitori Colectarea se va face de *3 ori / sapt vara *2 ori / sapt iarna - 29 % din blocurile care nu au loc pentru containere vor fi dotate cu pubele de 120 L (2buc/scara) Colectarea se va face de: *3 ori / sapt vara *2 ori / sapt iarna

Case : Se va aloca o pubela de 80 L. Colectarea se va face de: *3 ori / sapt vara *2 ori / sapt iarna In zonele de case care interfereaza cu blocurile de locuinte programul de ridicare va fi acelasi. In zonele cu cartiere de case operatorul poate face colectarea doar de 2ori/sapt tot anul optimizand colectarea in raport cu cantitatea mica de deseuri generate.

Se va aloca o pubela de 80L. Colectarea se va face o data pe saptamana.



2.Deseuri biodegradabile Nota *Colectarea deseurilor biodegradabile in zonele urbane se va realiza impreuna cu cele menajere (nu separat).

De la populatie Blocuri de locuinte :

- 71% din blocurile care au loc pentru containere vor fi dotate cu containere de 1100 L / 60 locuitori Colectarea se va face de *3 ori / sapt vara *2 ori / sapt iarna - 29 % din blocurile care nu au loc pentru containere vor fi dotate cu pubele de 120 L (2buc/scara) Colectarea se va face de: *3 ori / sapt vara *2 ori / sapt iarna

Case : Se va aloca o pubela de 80 L. Colectarea se va face de: *3 ori / sapt vara *2 ori / sapt iarna In zonele de case care interfereaza cu blocurile de locuinte programul de ridicare va fi acelasi. In zonele cu cartiere de case operatorul poate face

Se vor aloca compostoare individuale de 400 L





200

colectarea doar de 2ori/sapt tot anul optimizand colectarea in raport cu cantitatea mica de deseuri generate. Parcuri si gradini se vor colecta bianual (primavara/toamna)cu remorca + tocator Blocuri se vor colecta bianual (primavara/toamna)cu remorca + tocator Case: se vor colecta in saci iar cele voluminoase se vor depozita pe marginea drumului. Colectarea va fi bianual (primavara/toamna) cu remorca + tocator

3.Deseuri ambalaje reciclabile

Blocuri de locuinte : -71% din blocurile care au loc pentru containere sunt dotate cu sistem de colectare selectiva, 2 containere (menajer + reciclabil) in locul celui reciclabil vor aparea 3 containere de 1100 L Containerele 1100 L : 1 hartie + carton 1sticla 1 metal + plastic Colectarea containerelor va avea loc 1 data / sapt. - 29 % din blocurile care nu au loc pentru containere vor fi dotate cu o pubela de 240 L/scara. Colectarea se va face o data pe saptamana.

Case : - se vor folosi pubele de 80 L pt colectarea

deseurilor. Frecventa de colectare va fi o data la 2 satamani

Se va aloca saci si colectarea se va face o data/2 sapt



4.Deseuri voluminoase

In campaniile de colectare, deseurile voluminoase se vor depozita la bordura. Se vor colecta bianual de catre firma de salubritate sau ori de cate ori este nevoie la centrul de deseuri voluminoase fara taxa. In cazul in care se solicita firmei de salubritate ridicarea de deseuri voluminoase in afara programului de curatenie bianuala se va percepe o taxa.



201

Componenta 2 – Tratarea si eliminarea finala a deseurilor (Centru de management integrat al deseurilor-CMID) Obiectivul principal al investitiei este de a implementa un Centru de Management Integrat al Deseurilor - CMID ce va include: celule de depozitare ecologice, linie de sortare si linie de compostare. Depozitul de deseuri va fi construit in 4 etape. Prima celula va avea aproximativ 2.7 ha. Celelalte trei celule, care nu sunt incluse in investitiile proiectului, sunt planificate pentru anii viitori. In proiect este inclusa de asemenea si inchiderea primei celule de depozitare. Pe langa celule de depozitare, depozitul include un sistem de management al apelor meteorice, tratarea levigatului, colectarea gazului si sistemul de ardere al acestuia. La acestea se adauga o cladire administrativa, un cantar electronic si o cladire aferenta, garaj, atelier de lucru, statie de alimentare cu combustibil tip container (mobila) si parcare. Instalatia de compostare: in cadrul CMID din Sarbi este prevazuta si o statie de compostare. Statia de compostare este formata din zona de receptie, zona de compostare, zona de maturare si zona de stocare. In total, sunt necesare aproximativ 1,8 ha. Linia de sortare: masura propusa este de a include o linie de sortare semiautomata primara. Linia de sortare permite sortarea pe diferite tipuri de materiale si pentru a obtine o calitate mai buna a componentelor separate in vederea reciclarii ulterioare. Componenta 3 - Inchiderea depozitelor de deseuri existente in mediul urban Cele 7 depozite neconforme de pe raza judetului Maramures identificate in HG 349/2005: Borsa, Cavnic, Tg. Lapus, Baia Mare, Seini, Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus se vor inchide respectAnd prevederile Ordinului Ministerului Mediului si Gospodarii Apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor. Depozitul de deseuri Cavnic a fost inchis, in 2009 de catre proprietarul sau Consiliul Local Cavnic, prin urmare nu au fost incluse investitii in acest proiect. APM Maramures a aprobat inchiderea depozitului de deseuri neconforme. Prin intermediul proiectului, depozitele de deseuri existente neconforme urbane din Viseu de Sus, Sighetu Marmatiei si Baia Mare vor fi inchise si limitate in conformitate cu Normativul tehnic din 26 noiembrie 2004, precum si depozitele de deseuri urbane din Borsa, Tg. Lapus si Seini vor fi eliberate, prin transportarea deseurilor la cel mai apropiat depozit de deseuri existente si amplasamentul va fi ecologizat. Depozitele de deseuri existente neconforme vor fi inchise din anii de implementare a proiectului: 2012-2013. Inchiderea depozitelor de deseuri existente rurale nu este o componenta a acestui proiect. Consiliul Judetean, impreuna cu consiliile locale au inchis gropile cu fonduri locale pana in iulie 2009. Componenta 4 - Informarea publicului, Asistenta Tehnica si Supraveghere Pentru a sustine Autoritatile Locale in informarea publicului, implementarea proiectului si supravegherea vor include urmatoarele activitati: 1. Informarea publicului: Sunt necesare eforturi semnificative pentru a creste nivelul de informare a publicului privind deseurile si problemele legate de deseuri. Problemele cheie includ necesitatea reducerii deseurilor la sursa, sortarea la sursa a materialelor reciclabile din fluxul de deseuri generale si plata taxelor pentru a sustine serviciile de colectare in tot judetul, tratare si



202

depozitare. Bugetul pentru informarea publicului este inclus in estimarile anuale de cost ale proiectului. 2. AsistentaTehnica: Asistenta Tehnica este prevazuta in proiect ca asistenta in managementul UIP pentru implementarea proiectului, pregatirea caietelor de sarcini si a contractelor cu diversi operatori. 3. Supravegherea: Asistenta este prevazuta pentru a fi finantata prin proiect pentru supravegherea diverselor lucrari si contracte de aprovizionare in concordanta cu planul de implementare

9.2. Metodologia utilizata in evaluarea impactului asupra mediului

Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globala). Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza:

- indici de calitate pe factori de mediu ( Ic )

- indicele de poluare globala ( IPG )

S-a efectuat evaluarea impactului asupra mediului atat pentru etapa de implementare a proiectului (perioada de vconstructie) cat si pentru perioada de functionare si perioada de post-inchidere.

9.3. Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului asupra

mediului

9.3.1. Apa

� Impactul prognozat

Centrul de management integrat al deseurilor Sarbi

In perioada de constructie si amenajare a depozitului de deseuri nepericuloase, cu obiectivele aferente (statie de sortare si compostare), se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative, temporare sau definitive.

Avand in vedere ca, pentru construirea depozitului, o suprafata insemnata de teren va fi scoasa din circuitul natural sau economic, iar noua folosinta impune decopertarea terenului, se va genera impact asupra apelor subterane.

Amenajarea fundului depozitului necesita si scaderea nivelului freatic prin drenarea apei freatice de sub depozit. Aceasta actiune se va manifesta in principal sub patul depozitului dar si in afara acestuia. Se estimeaza ca este posibila extinderea efectului sistemului de drenaj apa freatica si pe o zona de cca 100 m latime pe tot perimetrul depozitului. Ca efect indirect, scaderea nivelului freatic pe circumferinta depozitului va determina reducerea rezervei de apa din sol si dificultati in dezvoltarea perdelei vegetale proiectate.

In faza de constructie nu se prognozeaza impact negativ asupra apelor de suprafata din zona.



203

Impactul determinat de modificarea nivelului freatic in zona amplasamentului

Din datele privind nivelul apei freatice in forajele executate pe amplasament, rezulta ca, indiferent de adancimea de sapatura pentru zona de depozitare, va fi necesara drenarea apei freatice de sub depozit.

Prin proiect se va prevede drenarea apei freatice din zona amplasamentului, atat in perioada de executie cat si ulterior, in cea de exploatare, cu mentinerea nivelului apei freatice sub patul deponeului.

In plus, se estimeaza ca scaderea nivelului in panza freatica se va realiza strict sub patul depozitului si pe o distanta de circa 50 - 70 m in jurul acestuia. In aceste conditii, impactul direct asupra nivelului apei subterane este neglijabil.

Tinand seama de faptul ca amplasamentul se afla la distante mari fata de zonele locuite si fata de posibile amplasamente ale altor obiective social-economice, efectul direct asupra scaderii apei in fantani si puturi este de asemenea neglijabil.

Prin scaderea nivelului freatic se va modifica regimul hidric al solului strict pe spatiul amintit, de maxim 50 – 70 m in jurul amplasamentului. Aceasta va influenta in timp compozitia ecosistemului in sensul disparitiei plantelor hidrofile si instalarii unor comunitati de plante rezistente la seceta. Modificarea compozitiei biocenozei va fi temporara si va dura atat timp cat sistemul de drenaj va fi functional. Acest efect indirect este neglijabil.

Impactul asupra calitatii apei freatice

In raport de conditiile climatice si de modul de amenajare si exploatare al depozitului se apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004 - Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC).

Integritatea impermeabilizarii de fund se va asigura si prin scaderea nivelului primului strat freatic de sub depozit, astfel incat nu va exista un impact asupra calitatii apei freatice.

Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum rezervoarele de combustibil sau canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane.

Impactul asupra regimului de curgere al apei de suprafata

In perioadele uscate se poate estima o crestere a debitului in raul Somes proveniti din efluentul statiei de epurare. In perioada de precipitatii, cresterea de debit evacuat in raul Somes va fi de cca 2,5 l/s. Prin urmare impactul asupra regimului de curgere a raului Somes va fi nesemnificativ.

Impactul asupra calitatii apei de suprafata

Schema de epurare selectiva a apelor uzate rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a procesului.

Proiectul prevede urmatoarele instalatii:

• statia de epurare a levigatului,

• statia de epurare ape uzate menajere provenite de la corpul administrativ

• statia de preepurare (separatoare de produse petroliere) pentru apele pluviale si de spalare din incinta.



204

In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi descarcate intr-un bazin tampon de unde vor fi reintroduse in procesul de epurare.

In orice situatie nu se vor descarca in emisari ape neepurate.

Deoarece raul Somes, care va fi receptorul principal al apelor epurate evacuate din viitorul depozit, are o curgere permanenta si exista date privind calitatea apei acestuia, se va putea face o comparatie a situatiei inainte si dupa inceperea descarcarii efluentului din depozit.

In prezent apa raului Somes este poluata datorita evacuarilor prea putin epurate, amonte de amplasamentul propus pentru depozitul ecologic. In consecinta, se poate afirma ca efectul direct asupra calitatii apei din raul Somes va fi nesemnificativ.

Avand in vedere ca apele pluviale de pe suprafata depozitului vor fi descarcate –dupa o preepurare - in raul Somes, o data cu apa freatica drenata de sub baza depozitului, debitul maxim descarcat fiind redus (chiar in perioade ploioase), s-a prognozat ca si in acest caz efectul direct asupra calitatii apei din rau va fi neglijabil.

Efectele in cazul descarcarii accidentale a unor ape uzate neepurate

Teoretic, exista riscul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statia de epurare. Efectele determinate de descarcarea apelor uzate neepurate direct in receptorul natural depind de marimea debitului natural in raul Somes in timpul poluarii accidentale si de durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate.

Proiectul prevede echiparea statiei de epurare a levigatului cu un bazin de retentie, cu capacitate corespunzatoare, care sa preia apele uzate in cazul aparitiei unor defectiuni. In acest fel, riscul descarcarii de ape uzate neepurate este redus si elimina riscurile de poluare.

Statii de sortare si de transfer, centre de colectare deseuri voluminoase In perioada de constructie, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier.



Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si subterane, in faza de constructie.

In perioada de exploatare impactul asupra apelor subterane si de suprafata este nesemnificativ, avand in vedere modul de colectare si evacuare a apelor uzate, prevazut in proiect.

Platformele de acces si cele tehnologice vor fi betonate, prin urmare, impactul asupra apelor subterane, in cazul unor scurgeri accidentale de poluanti, este redus.



205

Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier.



Lucrarile de inchidere prevad ca apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform vor fi preluate de salteaua drenanta si conduse in canalele (rigolele) perimetrale. Apa colectata va fi deversata in rigolele drumurilor aflate in apropiere, conform planurilor aferente. Apele cu levigatul ramas in corpul deseului dupa inchidere vor fi colectate de rigola perimetrala existenta, stocate intr-un bazin vidanjabil si transportate periodic la statia de epurare levigat de la centrul de management integrat al deseurilor de la Sarbi pentru a fi tratate.

Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si subterane.

Inchiderea depozitelor neconforme in conformitate cu prevederile proiectului si cu respectarea HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004, va avea un impact pozitiv asupra factorului de mediu apa, tinand cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra apelor subterane. Acest lucru va putea fi pus in evidenta prin forajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentele depozitelor inchise.

� Masuri de diminuare a impactului




Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri:

- optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie

- imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie - monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei - verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor - respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se

executa.



206

Pe de alta parte, lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari, descrise detaliat in cap 2. constau in principal din:

- impermeabilizarea fundului si peretilor laterali ai depozitului; - scaderea nivelului apei freatice printr-un sistem de drenaj; apa freatica colectata va fi

evacuata in r. Somes printr-o statie de pompare proprie sistemului; - colectarea levigatului din deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat deasupra

hidroizolatiei de fund; levigatul colectat se va acumula in bazinul de retentie, de unde va putea fi trimis cu debit constant spre statia de epurare levigat;

- includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota finala de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in scopul reducerii debitului de levigat din depozit;

- pentru colectarea apelor pluviale cazute pe acoperisul depozitului - un sistem de drenaj in acoperis;

- un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile digului perimetral;

- urmarirea calitatii apei subterane prin intermediul caminelor de vizitare a sistemului de drenaj apa freatica si prin forajele de monitorizare.

Pentru celelalte zone ale depozitului de deseuri nepericuloase Sarbi, in scopul protectiei apelor subterane, se au in vedere masuri precum:

- colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in panza freatica;

- colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si a celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare ape menajere;

- prevederea unor separatoare de produse petroliere pe traseul canalizarilor ce pleaca de la gospodaria de carburanti, zona parcarilor si platformelor care poate genera ape cu astfel de impurificatori;

- prevederea unor masuri specifice de executie si izolare a conductei de evacuare a apelor uzate in r. Somes.

In plus, apa din freatic nu va putea patrunde in forajele de monitorizare, datorita faptului ca la executarea acestora stratul acvifer freatic va fi izolat prin cimentare.

Statii de sortare si de transfer, centre de colectare deseuri voluminoase





- imprejmuirea incintelor inca din faza incipienta de constructie



207

- monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei - verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor - respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se

executa.

In perioada de exploatare masurile pentru protectia apelor sunt: - betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice - colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si




Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme




- monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata executiei lucrarilor - verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor - respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se

executa - prevederea de canale (rigole) perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu

rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape in rigolele drumurilor din zona

- colectarea apelor cu levigat prin rigole perimetrale, stocarea in bazine vidanjabile si transportarea periodica la statia de epurare de la Sarbi, pentru tratare.

- monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea unor foraje de monitorizare.

Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului, fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra apelor subterane si de suprafata.

9.3.2. Aer


Centrul de management integrat al deseurilor Sarbi Constructia depozitului va insemna aparitia si dezvoltarea unui santier care va functiona practic pe toata durata existentei depozitului. Ca in orice santier, activitatile principale vor fi



208

efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc. Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand poluanti pentru calitatea aerului –CO2, SO2, COV-uri, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile – praf (forme de impact direct temporar). Acesti poluanti pot influenta negativ plantele din zona prin depunere pe frunze, reducerea luminozitatii si a radiatiei solare, ceea ce va determina scaderea proceselor de fotosinteza (impact indirect temporar). Desi probabil de intensitate semnificativa pe amplasament si in imediata sa vecinatate, aceste efecte sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a activitatilor – pe de o parte – si datorita dimensiunii mari a particulelor care se depun nu departe de locul generarii.

Emisiile provenite din activitatile specifice de constructie au urmatoarele caracteristici comune: - sunt emisii la nivelul solului, nedirijate - au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe

amplasamentelor) - sunt temporare (dureaza pana la terminarea lucrarilor).

Caracteristicile surselor de polare a aerului din depozit, specifice perioadei de operare sunt: - Manevrarea deseurilor si a materialelor – surse la sol, nedirijate, de suprafata; - Depozitarea finala a deseurilor – surse punctuale in apropierea solului (conductele pentru

colectarea si evacuarea gazelor de depozit) si surse nedirijate de suprafata (suprafetele celulelor de pe care se emit gaze de depozit necolectate);

- Depozitul de carburanti - surse punctuale asociate conductelor de aerisire ale rezervoarelor si o sursa de suprafata asociata activitatii de distribuire a carburantilor (motorina).

Emisiile datorate operarii curente a depozitului de deseuri nepericuloase Sarbi dureaza pana la inchiderea acestuia (30 ani), si au aceeasi natura si li se pot aplica aceleasi caracteristici ca si emisiilor din constructii.

Emisiile datorate descompunerii deseurilor (emisii de pe suprafata depozitului) nu vor afecta semnificativ aerul.

In cazul depozitului de deseuri nepericuloase s-a presupus ca 85% din emisiile totale din depozit se colecteaza prin cosurile de gaz si se ard la facla. Poluantii investigati in acest sens au fost CH4 , CO2 , NMOC. Se mentioneaza ca pentru CH4 si CO2, legislatia (nationala si UE - transpusa in legislatia nationala) nu prevede limite pentru calitatea aerului. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara globala, ambii compusi fiind gaze cu efect de sera, fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara locala si sub-regionala, acesta fiind unul dintre precursorii ozonului troposferic.

In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta nu va fi semnificativ.

Statii de sortare si de transfer, centre de colectare deseuri voluminoase Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar, impactul asupra aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie.

Pe durata operarii statiilor de sortare/transfer si centrelor de colectare deseuri voluminoase vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deseurilor, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse.



209


Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar, impactul asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor specifice de inchidere.

Executarea lucrarilor de inchidere si remediere a suprafetelor de teren ocupate de depozitele neconforme va avea un impact pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora actuala.

Emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit vor constitui surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ, tinand cont de prevederile din proiect privind captarea si arderea controlata a acestor gaze (in facla).


Centrul de management integrat al deseurilor Sarbi Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normativele in vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:





In perioada de operare se vor respecta urmatoarele masuri de reducere a poluarii datorate gazului de depozit si altor emisii:

Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si evacuarea controlata a gazelor de depozit. Gazele colectate vor fi supuse arderii controlate (in facla). Se estimeaza ca sistemele de control prevazute vor avea o eficienta de cca. 85 %.si doar cca. 15 % din gazele de depozit generate se vor emite in atmosfera de pe suprafata depozitului.

Implementarea tehnologiei de control va conduce la eliminarea posibilitatilor de autoaprindere si la diminuarea drastica a cantitatilor de poluanti care se vor emite. Acest lucru este deosebit de important avand in vedere ca, desi in cantitati mici, gazele de depozit contin o serie de substante cu praguri olfactive scazute care pot genera situatii de disconfort.

Alte masuri de reducere a poluarii aerului prevazute in proiect se refera la: - optimizarea circulatiei autovehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului - plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului.

Referitor la eventuala utilizare in scopuri energetice a gazelor de depozit se face precizarea ca arderea acestora conduce la reducerea deosebit de eficienta a emisiilor de compusi organici.



210

Prin urmare, principalele masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra aerului: - exploatarea etapizata a suprafetei de depozitare, prin celule zilnice de depozitare. In

fiecare zi, dupa operatia de imprastiere, nivelare si compactare, operatii ce se desfasoara concomitent si permanent in cursul zilei, caseta zilnica se va acoperi cu un strat de pamant steril de 8 cm grosime, luat din depozitul de steril constituit la inceputul amenajarii patului depozitului;

- portiunile din depozit care ating cota finala de depozitare se acopera definitiv; - evacuarea gazelor de fermentare se va face in mod controlat prin cosuri de gaz. In

acest mod, se evita riscul de autoaprindere a deseurilor si de explozii ; - amplasarea unui strat continuu de captare a gazelor care se elimina pe spatiile aflate

intre cosuri; acest strat colector de gaz va fi racordat la cosurile de gaz si izolat fata de exterior;

- captarea si arderea controlata a gazului de depozit (in facla);

- retinerea unor poluanti gazosi (ex: CO2 sau pulberi in suspensie) si eliminarea mirosurilor neplacute prin intermediul unei perdele vegetale substantiale prevazuta a se planta pe perimetrul intregului depozit.

Statii de sortare si de transfer, centre de colectare deseuri voluminoase Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normativele in vigoare. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:





In perioada de operare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia aerului. Tinand cont ca principalele surse de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport auto, se vor respecta aceleasi masuri ca in perioada de constructie, pentru diminuarea impactului datorat acestor surse.

Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor respecta normativele in vigoare. Transportul si manipularea materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:






211


In perioada de post-inchidere a depozitelor neconforme se va realiza monitorizarea calitatii aerului.

In cazul depozitelor inchise, masurile pentru prevenirea impactului asupra aerului, in perioada post-inchidere vor fi:

- prevederea de foraje de captare a gazului de depozit pentru evacuarea gazelor de fermentare, in mod controlat;

- prevederea de conducte de transport a gazului de depozit intre forajele de captare si camera de echilibrare a presiunilor si colectare condensat

- arderea controlata a gazelor de depozit (in facla).

9.3.3. Sol



In perioada de construire a depozitului, sursele de poluare vor genera urmatorul impact:

• Impactul determinat de scoaterea din circuitul agricol

Scoaterea din folosinta agricola a celor aprox. 20 ha prevazute pentru realizarea depozitului se va face treptat, astfel ca impactul generat va avea o amploare moderata, desi se va intinde pe o durata mare de timp. Nu va fi in totalitate un impact ireversibil deoarece, ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta, dar in acest caz cu unele restrictii, impuse de grosimea stratului de sol fertil din acoperisul depozitului.

• Impactul determinat de decopertarea terenului

Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de depozitare si realizarea unei sapaturi pana la adancimea de – 1,5 m, cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe amplasament. Aceste activitati vor determina: - modificari in calitatea pamantului (rocilor) extrase prin deranjarea stratificatiei naturale si

compactare (efect direct si ireversibil) - modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi va

pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din sol (posibil impact indirect si definitiv)

- modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial reversibil).

• Impactul datorat utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate Prin executarea lucrarilor in faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se inregistra o poluare a



212

acestuia. Se va inregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate.


Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de:

- compactare si tasare in perioada executiei prin circulatia utilajelor;

- eroziune superficiala.




• Impactul datorat unor scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol

Manipularea necorespunzatoare a carburantilor si uleiurilor minerale folosite pentru utilaje si mijloace auto, eventualele neetanseitati sau chiar defectiuni pot determina scurgeri accidentale pe sol, ducand la deteriorarea acestui factor de mediu.


In perioada de operare a depozitului, prognozarea impactului asupra solului se prezinta astfel:

• Impactul in timpul etapei de exploatare datorat schimbarii folosintei terenului este identic cu cel prezentat pentru perioada de constructie, deoarece scoaterea din folosinta agricola a celor aproape 20 hectare prevazute pentru realizarea CMID se va face treptat. Impactul generat va avea o amploare moderata, desi el se va intinde pe o durata mare de timp. Nu va fi in totalitate un impact ireversibil deoarece, ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta, dar in acest caz cu unele restrictii, impuse de grosimea stratului de sol fertil din acoperisul deponeului.

• Referitor la solul decopertat, proiectul prevede depozitarea acestuia separat de cea a stratelor de dedesubtul. Depozitarea pe o durata mai lunga de timp (peste 2 – 3 ani) va avea efecte de reducere a fertilitatii prin disparitia microflorei si microfaunei specifice.

• Scaderea nivelului freatic pe o distanta de cca. 50 - 70 m in jurul depozitului va modifica regimul hidric al solului - efect direct neglijabil. Ca efect indirect, reducerea rezervei de apa din sol va influenta in timp compozitia ecosistemului in sensul disparitiei plantelor hidrofile si instalarii unor comunitati de plante rezistente la seceta, pe de o parte, si va crea



213

dificultati in dezvoltarea perdelei vegetale proiectate, pe de alt parte. Deoarece comunitatea de plante existenta se modifica numai pe o distanta foarte mica in jurul amplasamentului iar pentru intretinerea perdelei vegetale este prevazuta irigarea, se apreciaza ca si acest efect indirect este neglijabil.

• Efectul indirect datorat efectului direct de poluare a aerului cu pulberi si poluanti chimici se va resimti pe distante variabile. In cazul pulberilor sedimentabile, distantele vor fi mici datorita dimensiunii mari a particulelor. In cazul poluantilor gazosi, distantele pot fi mari dar, prin dispersie, concentratiile poluantilor se micsoreaza.

• In cazul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statia de epurare, efectele directe asupra apei si cele indirecte asupra solului depind de marimea debitului natural in raul Somes in timpul poluarii accidentale si de durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate. Proiectul prevede echiparea statiei cu un bazin hidroizolat avand capacitatea de retentie a apelor uzate timp de 2-4 zile. In acest fel, riscul descarcarii de ape uzate neepurate este redus si, in mod similar, nu vor apare efectele corespunzatoare.

• Desi este improbabil ca efluentul statiei de epurare sa contina metale grele sau alte elemente chimice daunatoare pentru calitatea solului, infiltrarea in albie a apelor descarcate de la statia de epurare precum si eventualele efecte datorate poluarilor accidentale ar putea conduce la un impact cumulativ asupra solului. Acesta nu se poate estima deocamdata. Proiectul prevede monitorizarea calitatii solului prin analize trimestriale (sau mai des, in caz de accident), urmarindu-se astfel evolutia indicatorilor prevazuti de Ordinul MAPPM nr. 756/1997.

• Impactul asupra solului din vecinatatea deponeului este dificil de estimat. Este probabil ca acesta sa fie nul datorita modului controlat de exploatare. In cazul reluarii activitatii de cultivare a solului, cu folosirea de ingrasaminte organice sau chimice, ar fi posibila decelarea unor concentratii mai ridicate de azot, fosfor, humus si chiar metale grele. Stimularea activitatii bacteriene din sol ar putea conduce la cresterea continutului de materii organice din sol, fapt care ar putea fi interpretat ca efect negativ al deponeului. Acidifierea solului este insa putin probabila dar, in eventualitatea producerii, cauza ar putea fi atat infiltrarea de levigat cat si adausul de ingrasaminte in exces. Decelarea cauzei reale ar fi posibila prin teste enzimatice.


In perioada de construire, impactul asupra solului, datorat surselor de poluare identificate, nu va fi semnificativ, tinand cont de caracterul temporar al lucrarilor de executie.

• Impactul datorat utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate

Prin executarea lucrarilor in faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se inregistra o poluare a acestuia. Se va inregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate.




214

Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de: - compactare si tasare in perioada executiei prin circulatia utilajelor; - eroziune superficiala.




Impact semnificativ asupra solului se poate prognoza doar in cazuri unor poluari accidentale (scurgeri de produse petroliere datorate unor defectiuni sau neetanseitati), atat in perioada de constructie cat si in perioada de exploatare.

• Impactul datorat unor scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol Manipularea necorespunzatoare a carburantilor si uleiurilor minerale folosite pentru utilaje si mijloace auto, eventualele neetanseitati sau chiar defectiuni pot determina scurgeri accidentale pe sol, ducand la deteriorarea acestui factor de mediu.


In perioada de exploatare nu vor exista surse majore de afectare a solului, cu exceptia scurgerilor accidentale de la utilaje si mijloace de transport auto, impactul generat de aceste surse fiind prezentat mai sus. Daca prevederile proiectului vor fi respectate si se va avea in vedere o anumita disciplina tehnologica, impactul din punct de vedere al poluarii asupra solului va fi moderat si se va manifesta doar pe perioada de executie a constructiilor, acest impact putand fi diminuat prin evitarea depozitarii deseurilor din constructie pe suprafata solului si verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate.


Impactul asupra solului pe amplasamentele depozitelor neconforme din judetul Maramures s-a produs de-a lungul perioadei de utilizare ale acestora pentru depozitarea deseurilor.


Inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apei subterane si solului, diminuand efectele surselor actuale de poluare a



215

solului (depozite neizolate).




- eliminarea riscului de depozitare a deseurilor periculoase in amestec cu cele menajere - reconstructia ecologica a unor zone care ofera conditii prielnice dezvoltarii vectorilor de

agenti patogeni precum muste, tantari, rozatoare, pasari.



In perioada de constructie a depozitului se vor lua toate masurile de protectie, conform normelor tehnice de securitate pentru evitarea evenimentelor accidentale, care ar putea polua solul. Prin urmare, se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului:



- masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport - imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie - insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a zonelor libere de cladiri sau






In perioada de operare a depozitului, principalele masuri pentru prevenirea impactului asupra solului sunt:

- terenul pe care va fi executat depozitul de deseuri va fi protejat ecologic prin hidroizolare si prin celelalte masuri de amenajare a depozitului;

- lucrarile de reconstructie ecologica vor fi concomitente cu cele de inchidere si suprafata afectata depozitului se va reintroduce treptat in circuitul util in scop de agrement sau agricol ;

- eliminarea influentelor pe zonele invecinate se asigura prin imprejmuire cu gard de protectie si plantarea perdelei de protectie

- intretinerea drumurilor de acces



216

- instituirea supravegherii traseului pana la depozit in scopul eliminarii riscului de descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele special amenajate.


In perioada de executie a lucrarilor de inchidere, se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului asupra solului:


- masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport - insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a zonelor libere de cladiri sau






In perioada de exploatare protectia solului va fi asigurata prin aceleasi masuri, care au fost prezentate la protectia apelor subterane, si anume:

- betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice - colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si





Lucrarile de inchidere a depozitelor neconforme vor cuprinde si lucrari de refacere a mediului, fiind prevazute lucrari de acoperire a masei de deseuri cu pamant argilos repartizat uniform respectiv cu sol vegetal necompactat, urmand sa se realizeze insamantarea cu iarba a intregii suprafete de sol, care se va intretine timp de minimum 2 ani.

Se mentioneaza ca, inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apelor subterane si a solului, diminuand efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).



217

9.3.4. Subsol


Impactul prognozat asupra subsolului a fost descris la capitolele 9.3.1. respectiv 9.3.3., tinand cont ca intre factorii de mediu ape subterane, sol si subsol exista o stransa relatie, afectarea unuia se face indirect prin intermediul celuilalt si invers.

Prin specificul activitatilor propuse prin proiect se prognozeaza ca nu va fi afectat semnificativ geologia subsolului.

In perioada de executie a lucrarilor pot avea loc evenimente accidentale (scurgeri de produse petroliere pe sol), care pot duce la o poluare a solului si subsolului, implicit a apei freatice pe o perioada limitata, dar poluarile vor fi locale.

Se prognozeaza ca, in caz de accidente, poluarile vor fi izolate si nu vor avea o intensitate mare, actionandu-se in scopul depoluarii in timp util.

De asemenea, datorita masurile prevazute prin proiect, se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului.


Tinand cont ca, activitatea nu va produce schimbari in mediul geologic, nu exista un risc major privind impactul asupra elementelor mediului, astfel incat nu se impun masuri speciale de protectie, respectandu-se masurile prevazute pentru protectia solului si apelor subterane (prezentate la capitolele anterioare).

9.3.5. Biodiversitatea


Principala sursa de producere a impactului asupra factorului de mediu biodiversitate, in faza de constructie, este reprezentata de inlaturarea vegetatiei si a faunei de pe suprafata terenului pe care se vor realiza constructiile, fragmentandu-se astfel habitatele naturale.

In etapa de operare a obiectivului pot aparea urmatoarele forme de impact asupra biodiversitatii:

- proliferarea unor specii de plante ruderale specifice zonelor poluate;

- proliferarea speciilor de animale oportuniste: pasari (ciori), rozatoare, insecte (ex. musca);

- modificarea structurii actuale a lanturilor trofice prin aparitia unei noi surse de hrana (in special in cazul pasarilor si a rozatoarelor);

- afectarea ecosistemelor cauzata de emiterea gazelor cu efect de sera.

Biodiversitatea pe amplasament este redusa. O mare parte a suprafetei cca 85% este acoperita actualmente cu plante daunatoare si toxice.

Atat in etapa de constructie cat si in etapa de operare a investitiilor trebuie avuta in vedere protejarea ecosistemului de padure 91 E0 Paduri aluviale de Alnus glutinosa si Fraxinus Excelsior, aflat la limita a amplasamentului, in unele zone.



218

In etapa de constructie, zgomotul generat de echipamentele de lucru ar putea perturba ciclul de viata al speciilor faunistice. Mai mult, praful rezultat in urma miscarii maselor de materiale si gazele de esapament vor avea un impact negativ asupra intregului ecosistem. Totusi, perioada de timp in care padurea va fi afectata din cauza activitatilor de constructie va fi limitata la durata organizarii de santier.

Impact indirect putem spune ca s-ar putea produce asupra speciilor de amfibieni, pasari, reptile, mamifere a caror activitate va fi temporar influentata de lucrarile de constructie in perioada de implementare

Pe termen lung nu se considera a fi un impact negativ semnificativ asupra unui habitat natural sau a unor specii de plante si animale din ariile naturale protejate evaluate.

Pe termen scurt va fi perturbata distributia si reproducerea la amfibienii care se regasesc pe marginile drumului forestier si a drumului comunal: Bombina variegata (Laurenti 1768), Triturus cristatus (Laurenti 1768)‚ Bufo viridis (Laurenti 1768) Rana dalmatina (Fitzinger 1838).

Ulterior, in etapa de functionare a depozitului, mai ales in cazul unei operari neconforme (ex. lipsa unei acoperiri zilnice a masei de deseuri cu un strat de material inert), impactul asupra padurii limitrofe va fi semnificativ, fiind generat de:

- atragerea de specii oportuniste care vor limita si chiar elimina nisele ecologice ale speciilor autohtone – cel mai elocvent exemplu este cel al ciorilor (Corvus sp.) care vor coloniza zona, avand ca sursa de hrana deseurile descoperite din depozit si cuibarind in coroanele copacilor din apropiere; de asemenea, pot aparea sobolani care vor ocupa nisa ecologica a rozatoarelor autohtone;

- deseurile neacoperite vor fi imprastiate de vant, poluand solul si producand disconfort speciilor de animale;

- extinderea - Speciilor invazive reprezinta unul dintre cele mai distrugatoare efecte ecologice potentiale ale unor investitii amplasate in ecosisteme naturale/seminaturale, se raspandesc foarte repede in terenurile goale create cu ocazia lucrarilor de realizare a investitiei si sunt foarte greu de exterminat dupa formarea unui inveli vegetal compact. Se pot raspandi rapid pe taluzurile drumurilor, de cele mai multe ori pasul urmator este cucerirea habitatelor semi-naturale sau naturale, unde pot cauza adevarate catastrofe ecologice, schimband fundamental compozita si structura acestora, de multe ori si caracteristicile chimice (de ex. pH-ul solului)

- rata de generare a gazelor cu efect de sera va fi mai ridicata, bioxidul de carbon emis in urma descompunerii deseurilor depozitate si in urma arderii controlate a biogazului la facla ducand la acidifierea atmosferei, cu un impact negativ asupra speciilor de arbori in principal.

Se mentioneaza ca, lucrarile de inchidere si remediere a depozitelor neconforme vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc).



219

� Masuri de diminuare a impactului Principalele masuri prevazute prin proiect pentru diminuarea impactului asupra biodiversitatii sunt:

- antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafetelor acoperite cu vegetatie atat din interiorul amplasamentului (cele fara constructiiii) cat si din vecin!tate;

- amplasarea de bariere fizice imprejurul santierului de lucru pentru a nu afecta si alte suprafete decat cele necesare constructiilor, si implicit, pentru a proteja vegetatiia specifica

- limitarea in timp a executiei investitiei propuse si aplicarea unor tehnologii care sa limiteze producerea de zgomot.

- respectarea graficului de lucrari in sensul limitarii traseelor si programului de lucru pentru a limita impactul asupra florei si faune specifice amplasamentului.

- restrangerea la minimul posibil a suprafetelor ocupate de organizarea de antier. - evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate (vegetatie, pamant). - stratul de sol vegetal va fi indepartat si depozitat in gramezi separate si va fi pastrat

pentru reecologizarea treptata a celulelor de depozitare la care se termina activitatea de utilizare.

- se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea santierului ( drumuri de acces, drumuri tehnologice), in scopul minimizarii impactului acustic asupra speciilor de importanta comunitara.

- reconstructia ecologica a tuturor terenurilor afectate temporar de lucrarile de executie si redarea acestora folosintelor initiale;

- stabilizarea si inierbarea taluzurilor drumurilor tehnologice, de acces. - orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor

aflate in mediul lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic este interzisa - deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna a pasarilor

salbatice, este interzisa.

9.3.6. Peisajul


In urma construirii obiectivelor din proiect, peisajul existent va fi modificat.

Elemente noi vor aparea in peisajul existent pe perioada de exploatare a obiectivelor proiectului pentru centrul de managament integrat al deseurilor, statii de transfer si centre de colectare.

Dupa epuizarea perioadei de operare a CMID si realizarea inchiderii si a revegetarii, elementele care se vor evidentia in continuare in peisaj sunt cladirile administrative si corpul depozitelor.

Datorita morfologiei zonei, impactul constructiilor obiectivelor de investitii asupra peisajului nu va fi semnificativ. Vor fi vizibile doar cladirile administrative ale amplasamentelor.

Impactul asupra peisajului generat de activitatile de inchidere a depozitelor neconforme din mediul urban si rural va fi pozitiv. In prezent, din cauza depozitarii neconforme a deseurilor pe respectivele amplasamente, peisajul a fost radical afectat. Deoarece nu se realizeaza acoperirea zilnica a deseurilor cu material inert, acestea sunt imprastiate de vant, ajungand pe terenurile invecinate. Mai mult, suprafata ocupata de deseuri este destul de extinsa.



220

Activitatile de inchidere prevazute care vor avea un impact pozitiv asupra peisajului sunt:

- sistematizarea masei de deseuri – va reduce semnificativ suprafata ocupata, redand circuitului natural terenurile ramase libere;

- innierbarea suprafetei impermeabilizate si acoperite – va avea cu siguranta un impact pozitiv asupra peisajului existent.

De asemenea, peisajul va fi afectat cu caracter temporar, pe perioada executiei lucrarilor de constructie si de organizare de santier. Acest impact va dispare la terminarea lucrarilor.


Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.

Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor.

In vederea diminuarii impactului construirii si operarii instalatiilor de gestionare a deseurilor asupra peisajului din zona, se vor aplica urmatoarele masuri:

� plantarea, inca de la inceputul activitatii de construire, a unei perdele vegetale de protectie, alcatuita din specii rezistente la poluare;

� se recomanda ca speciile utilizate sa fie de inaltimi diferite si sa se planteze in trepte in vederea asigurarii unei protectii cat mai eficiente;

� acoperirea zilnica a masei de deseuri cu materiale inerte.

Dupa epuizarea capacitatii de depozitare si inchiderea celulelor, trebuie avuta in vedere innierbarea suprafetei de teren rezultata.

Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, in proiect sunt prevazute urmatoarele masuri:

- imprejmuiriea depozitului de deseuri cu o perdea vegetala substantiala, formata din mai multe etaje de arbori si arbusti cu crestere rapida

- inierbarea zonelor libere, pentru redarea aspectului initial - inierbarea taluzelor de la celulele de depozitare pentru a realiza un aspect in

concordanta cu restul incintei - cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari

corespunzatoare in peisaj.

Se aminteste necesitatea alocarii unui numar suficient de personal capabil sa planteze si sa intretina (udat, replantat - completari de arboret, iarba, etc.) vegetatia din incinta (atat a perdelei verzi din jurul incintei, cat si a vegetatiei de pe taluzele malurilor).

Pentru reducerea la minim a efectelor negative asupra peisajului pe parcursul exploatarii depozitului se va pastra curatenia atat in incinta cat si pe drumul de acces la depozit.

Aceste masuri, asociate cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza conditii de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze aspectele pozitive. Tehnologiile propuse prin proiect pentru inchiderea si remedierea depozitelor neconforme asigura incadrarea in peisaj a zonelor afectate de aceste depozite.



221

Masurile aplicate au rolul de igienizare a terenurilor pe care s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta.

9.3.7. Mediul social si economic


Se apreciaza ca realizarea Sistemului de management integrat al deseurilor poate avea impact asupra mediului social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile:

• influenta asupra calitatii vietii

• influenta asupra activitatilor economice existente in zona

• influenta asupra veniturilor populatiei prin cresterea taxelor de salubrizare.

Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona, prin crearea unor noi locuri de munca.

Este posibil ca prin asigurarea acestor locuri de munca, persoanele angajate sa devina, impreuna cu familiile lor, locuitori permanenti ai localitatilor invecinate obiectivelor din proiect, micsorandu-se migratia lor spre alte zone.

Strategia privind sistemul de gestiune integrata al deseurilor in Judetul Maramures este strans aliniata si complet in conformitate cu prioritatile strategice regionale si nationale. Proiectul va imbunatati infrastructura locala invechita, inadecvata privind serviciile de colectare a deseurilor solide si va dezvolta un sistem modern, pentru a permite respectarea standardelor europene si romanesti.

De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a sanatatii populatiei prin intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Sortarea si reciclarea componentelor proiectelor va tine seama de obiectivele de reciclare indicate in Planul national de gestionare a deseurilor si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Maramures.

Accentul se pune pe deseurile municipale de exemplu deseurile generate de gospodarii si, de asemenea, deseuri din sectoarele institutionale, comerciale si industriale, care sunt similare in caracteristici cu deseurile menajere, pe o perioada de 29 de ani.

Acest lucru este necesar pentru dezvoltarea unei strategii pentru sistemul de gestionare integrata a deseurilor solide in Judetul Maramures, in conformitate cu obligatiile legale.

Amplasarea centrului de management integrat al deseurilor la Sarbi, precum si a statiilor de sortare/transfer respectiv centrelor de colectare deseuri voluminoase s-au facut cu respectarea prevederilor legale referitoare la protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic (Ordinul Ministerului Sanatatii nr.536/1997, HG 349/2005, Ordinul MMGA 757/2004).

Distantele fata de cele mai apropiate locuinte respecta reglementarile din actele normative de mai sus.

Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe: - colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de deseuri

necesara bunei functionari a statiilor de transfer - prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a tuturor

localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor



222

- existenta statiilor de sortare/transfer si a centrelor de colectare deseuri voluminoase va stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de utilaje moderne de transport.

- in activitatea prestatorilor va interveni un nou tip de contract incheiat cu operatorii statiilor de sortare/transfer si a centrelor de colectare deseuri voluminoase in vederea stabilirii conditiilor de livrare a deseurilor colectate – cantitati, periodicitate, tipuri de utilaje adecvate transferului

- unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statie de sortare/transfer si de centre de colectare (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel sursele de venituri.

Realizarea depozitului de deseuri nepericuloase la Sarbi va avea inerent unele efecte negative legate de: - costul transportului deseurilor la depozit (exceptie pentru localitatile apropiate care vor duce

deseurile direct la depozit) - costul total al colectarii/eliminarii – respectiv recuperarea investitiei si acoperirea costurilor

de exploatare.

Distantele de transport de la zonele arondate pana la centrele de colectare si statii de sortare/transfer nu se modifica semnificativ fata de situatia actuala, cand deseurile ajung la rampele orasenesti necontrolate.

In schimb, va interveni o veriga suplimentara de transport de la statiile de transfer si de la centre de colectare la noul depozit de deseuri nepericuloase la Sarbi, transport care se efectueaza cu vehicule de mare capacitate. Chiar si in aceste conditii, costul transportului va creste, iar aceasta crestere se va regasi in tariful impus beneficiarilor de servicii.

Teoretic, amplasarea depozitului de deseuri nepericuloase poate genera un impact negativ asupra asezarilor umane, prin:

- infestarea apei freatice din care se alimenteaza fantanile locuitorilor din zona; - afectarea calitatii apelor de suprafata in situatia in care apele colectate de pe

suprafata depozitului nu sunt epurate sau sunt epurate necorespunzator; - afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv; - zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor - poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni -

muste, tantari, sobolani, pasari); - modificarea peisajului in zona.

Avand in vedere ca proiectul de realizare a depozitului de deseuri prevede impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) a depozitului, impurificarea apei subterane este exclusa, iar prin solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate colectate din depozit se reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata.

Se estimeaza ca datorita exploatarii pe celule – ceea ce inseamna o suprafata mica care vine in contact direct cu aerul, vantul, precipitatiile – efectele negative legate de existenta depozitului, precum antrenarea de suspensii, mirosurile dezagreabile, riscul de aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor vor avea un nivel foarte scazut.

Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in incinta depozitului. Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil ca pe amplasamentul depozitului - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. Prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit



223

urban sau rural care - in cazul de fata - se afla la peste 1500 m distanta (minimum 1000 m acceptat prin legislatie).

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului in faza de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dBA), iar la reducerea sa vor contribui ca elemente de ecranare insasi depunerile de deseuri din celulele deja inchise a caror inaltime depaseste cu cca 2 m baza celulei in exploatare.

Amplasamentul este izolat fata de centrele locuite, iar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incit impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim.

Perdeaua vegetala din jurul depozitului va asigura printre altele si atenuarea intensitatii zgomotelor propagate din zona de lucru a depozitului.

Distanta de peste 1,5 km fata de cea mai apropiata localitate exclude orice disconfort pentru populatie.

Poluarea biologica determinata de acest depozit, se poate manifesta prin forme specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere: - poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti

in mod normal in deseuri - poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt

vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari

Poluarea bacteriologica se exprima in principal prin numarul mare de coliformi totali si oua de paraziti intestinali (limbrici, ascarizi) care provin din fecalele animalelor de casa sau din scutecele de unica folosinta existente in deseuri. Acesti germeni patogeni sunt cat se poate de banali, avand o mare raspandire in natura.

Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta germenilor patogeni in masa de deseuri, existenta de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.

Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt: - deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe

terenurile inconjuratoare - suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare - contaminarea vehiculelor care transporta deseuri.

Cea mai evidenta forma de poluare biologica propriu zisa, care poate fi observata chiar si pe depozitele ecologice in momentele de activitate mai redusa din cursul zilei de lucru, este prezenta pe masa de deseuri proaspat descarcate a unui numar mare de pasari – ciori, pescarusi.

Activitatea continua a buldozerului si a celorlalte utilaje de nivelare – compactare, precum si zgomotele care insotesc descarcarea noilor transporturi de deseuri (zgomot de motoare, strigatele muncitorilor care orienteaza/supravegheaza descarcarea) pot descuraja pasarile de a se opri din zbor. In caz de nevoie, se poate apela la mecanisme simple care genereaza zgomote ce sperie pasarile (practica des intalnita in strainatate).

Din cele prezentate mai sus reiese ca sanatatea populatiei din localitatile cele mai apropiate nu va fi afectata de activitatea din zona de lucru a depozitului. Riscurile pentru sanatatea umana se limiteaza la categoria persoanelor care vor lucra in depozit si pentru reducerea lor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate.



224


Avand in vedere ca principalele efecte negative asupra mediului social s-au prognozat in cazul depozitului de deseuri nepericuloase Sarbi, se prezinta principalele masuri pentru prevenirea impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei.

- Pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii, la executia acestui proiect se va asigura protectia calitatii factorilor de mediu prin:

� Impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) depozitului, asa incat, sa fie exclusa impurificarea apei subterane, iar solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate colectate din depozit va reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata;

� Exploatarea pe celule zilnice care se acopera la sfarsitul zilei de lucru; suprapunerea celulelor anuale astfel incat suprafata ocupata de deseuri sa fie cat mai eficient izolata reduce riscul de poluare a aerului cu suspensii si poluarea biologica;

� Amplasarea in frontul dinspre drumul de acces a cladirilor si a platformei tehnologice reduce impactul pentru peisaj;

� Ridicarea digurilor inainte de demararea unui nou rand de celule zilnice/anuale asigura stabilitatea depozitului, reduce vizibilitatea si antrenarea deseurilor usoare de catre vant;

� Realizarea perdelei vegetale va avea efect de: retinere a mirosurilor eventual generate la descarcarea si compactarea deseurilor, retinere a prafului si deseurilor usoare eventual antrenate de vant si ecranare pentru zgomotul produs pe suprafata de lucru;

� Masuri prevazute in proiect pentru reducerea riscului de poluare biologica: � Imprejmuirea pe intreg perimetrul depozitului pentru a evita intrarea

persoanelor straine si a animalelor; � Acoperirea la sfarsitul fiecarei zile de lucru cu material inert a celulelor zilnice

si pana la folosirea insecticidelor sau raticidelor in cazuri extreme: elimina inmultirea vectorilor de agenti patogeni din deseuri, in plus asigura o suprafata mica de contact a deseurilor cu aerul ceea ce inseamna riscuri mai mici de antrenare de suspensii, mirosuri dezagreabile, aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor sau atragerea pasarilor.

� Retinerea suspensiilor contaminate antrenate in levigatul depozitului, in statia de epurare cu osmoza inversa; Pentru eliminarea riscului de diseminare a germenilor patogeni prin intermediul utilajelor de transport deseuri, in proiect s-au prevazut – atat la depozit cat si la statiile de transfer – instalatii de spalare si dezinfectie a vehicolelor/ utilajelor care parasesc aceste amplasamente.

- Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a celor care lucreaza in depozit sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Salariatii depozitului vor fi instruiti periodic referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a echipamentelor specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii in incinta depozitului a echipamentului personal de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice. Proiectul prevede de asemenea masuri, care vor aduce o serie de beneficii pentru comunitatea locala, cum ar fi:

- Realizarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor;

- Reabilitarea drumurilor judetene si comunale, dupa caz;



225

- Cresterea veniturilor bugetului local datorita atragerii de investitori in zona, datorate realizarii infrastructurii ;

- Ocuparea fortei de munca locale va creste atat in perioada de executie cat si ulterior, in perioada de exploatare;

- Crearea de locuri de munca pentru profesii variate si nivele de pregatire diferite - muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta;

- Recalificarea populatiei tinere fara calificare, in diverse meserii - muncitori calificati in constructii, mecanici, electromecanici, etc.

9.3.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

In general, activitatile propuse nu vor afecta, direct sau indirect, mostenirea culturala a zonei. In zonele propuse pentru implementarea proiectului nu au fost identificate obiective de patrimoniu cultural, monumente istorice sau arheologice.

Distanta intre obiectivele investitiei propuse si obiectivele de patrimoniu cultural de pe teritoriul judetului este apreciabila, astfel incat nu se poate prognoza un impact semnificativ asupra acestora.

Se poate aprecia ca, prin natura activitatilor propuse, investitia nu va avea un impact semnificativ asupra conditiilor etnice si culturale din zona.

9.4. Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului

asupra mediului Concluziile evaluarii impactului asupra mediului cu metoda utilizata: � Gradul de afectare a factorilor de mediu: � Factorul de mediu AER este afectat de proiect in limitele admise.

Factorul de mediu APA este afectat de proiect in limitele admise. Factorul de mediu SOL – SUBSOL este afectat de proiect in limite admise. Factorul de mediu BIODIVERSITATE nu este afectat semnificativ de proiect. Factorul de mediu ASEZARI UMANE este afectat de proiect in limite admise. � Impactul global asupra mediului: � Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale

factorilor de mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului.

� Efectele proiectului din punct de vedere social si economic vor fi pozitive.



226

9.5. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra

conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Calitatea vietii si standardele de viata a populatiei din judet nu vor fi afectate negativ de punerea in practica a proiectului, in conditii normale de functionare.

Pentru a reduce la minim riscul declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului inconjurator, se vor respecta prevederile tuturor normativelor in vigoare respectiv se vor lua toate masurile pentru diminuarea impactului, prevazute in prezentul studiu.

Realizarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra conditiilor sociale si economice din zona, prin crearea unor noi locuri de munca.

Proiectul de investitie va contribui la dezvoltarea durabila a localitatilor din judet prin crearea unui sistem de management integrat al deseurilor in conformitate cu normele europene si nationale.

Serviciile de infrastructura nou oferite vor incuraja si cresterea economica in zona, unde se vor putea dezvolta noi activitati economice si de servicii.

In concluzie, proiectul propus atinge obiectivele propuse, asigurand protectia factorilor de mediu, imbunatatind serviciile de gestionare a deseurilor, asigurand totodata cresterea calitatii vietii pe teritoriul judetului Maramures.

9.6. Alte avize obtinute - conform Certificatelor de urbanism emise.



227

Cap. 10. DOCUMENTE ANEXATE - Harta geografica si administrativa a judetului Maramures

- Harta hidrografica a Romaniei

- Harta climei Romaniei

- Harta solurilor Romaniei

- Harta geologica a Romaniei

- Zonarea seismica a teritoriului Romaniei

- Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei

terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de

recurenta IMR=100 ani

- Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), TC, a

spectrului de raspuns

- Harta vegetatiei Romaniei

- Harta faunei Romaniei

- Bibliografie.

Documents

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A - · PDF fileGeografia este diversa, zona montana reprezinta 43% din teritoriu, ... Privind evolutia populatiei din zonele urbane din judetul Maramures