RAPORT LA STUDIU DE IMPACT tot 22092016 - ddbra.ro · 4 raport la studiu de impact asupra mediului privind proiectul „studiu de fezabilitate pentru apĂrĂri de maluri pe canalul

1

CUPRINS 1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului 1.2. Autorul atestat al studiului 1.3. Denumirea proiectului 1.4. Oportunitatea şi necesitatea proiectului 1.5. Descrierea proiectului 1.6. Etapele de execuţie ale proiectului 1.7. Durata etapei de funcţionare 1.8. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei 1.9. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice 1.10. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de proiect 1.11. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică 1.12. Principalele alternative studiate 1.13. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului proiectului 1.14. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, zone de protecţie sanitară, arii naturale protejate, etc. 1.15. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului 1.16. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Procese tehnologice de producţie 2.2. Activităţi de dezafectare

3. DEŞEURI 3.1. Generarea deşeurilor 3.2. Managementul deşeurilor

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa 4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

4.1.1.1. Ape subterane 4.1.1.2. Ape de suprafaţă

2

4.1.2. Alimentarea cu apă 4.1.3. Managementul apelor uzate 4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei 4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului

4.2. Aerul 4.2.1. Date generale 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi 4.2.3. Prognozarea poluării aerului 4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului

4.3. Solul 4.3.1. Date generale 4.3.2. Surse de poluare a solurilor 4.3.3. Prognozarea impactului 4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului

4.4. Geologia subsolului 4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus 4.4.2. Prognozarea impactului şi măsuri de diminuare 4.4.3. Hărti la capitolul “Subsol”

4.5. Biodiversitate 4.5.1. Informaţii despre biotopurile de pe amplasament 4.5.2. Impactul prognozat asupra biodiversităţii 4.5.3. Măsuri de diminuare a impactului

4.6. Peisajul 4.6.1. Informaţii despre peisaj 4.6.2. Impactul prognozat asupra peisajului

4.7. Mediul social şi economic 4.7.1. Informaţii despre mediul social şi economic din zonă 4.7.2. Impactul potenţial al proiectului 4.7.3. Măsuri de diminuare a impactului

4.8. Condiţii culturale şi etnice 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 6. MONITORIZAREA MEDIULUI 7. SITUAŢII DE RISC

7.1 Riscuri naturale ( cutremur, inundaţii, alunecări de teren etc) 7.2. Accidente potenţiale 7.3.Analiza posibilităţilor apariţiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de graniţele ţării 7.4. Măsuri de prevenire a accidentelor

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

3

9. REZUMAT a) Descrierea activităţii b) Metodologii utilizate în evaluarea impactului asupra mediului c) Impactul prognozat asupra mediului

c.1 Prin ocuparea totală sau parţială, sau executarea unor lucrări în cadrul

următoarelor areale sensibile :

c.2 Prin afectarea condiţiei fizice a componentelor de mediu

c.3 Prin emisiile datorate activităţilor din cadrul proiectului care ar putea

influenţa calitatea factorilor de mediu

c.4 Prin afectarea resurselor greu regenerabile la nivel local, regional sau

global

d) Identificare şi descrierea zonei în care se resimte impactul e) Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu f) Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului g) Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact h) Avize şi acorduri obţinute

10. DOCUMENTE ANEXATE

4

RAPORT LA STUDIU DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI privind proiectul

„STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU APĂRĂRI DE MALURI PE CANALUL SULINA - ETAPA FINALĂ”

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului ADMINISTRAŢIA FLUVIALĂ A DUNĂRII DE JOS R.A. GALAŢI (AFDJ), Registrul Comerţului - nr. J17/10031/1991, C.U.I. 1644670. Str. Portului nr. 32, Galaţi, judeţul Galaţi, tel 0236 460812/460353/460016, fax 0236 460847; e-mail : [email protected]; [email protected] Persoană de contact: Valerică Anghel – Director General, responsabil pentru protecţia mediului

1.2. Autorul atestat al studiului Proiectant general : Asocierea S.C. B.C.P.C. Biroul de Consultanţă şi Proiectare în Constrcţii S.R.L. – S.C. MEDA RESEARCH S.R.L. Elaboratorul documentaţiei tehnice : S.C. MEDA RESEARCH S.R.L. Str.Barbu Ştefănescu Delavrancea, nr.1, bl.T1, sc.A, ap.1+2, Piteşti, judeţul Argeş tel/fax 0248-22.22.22 Persoana de contact: Germizara Anca Ciurduc Todoran

1.3. Denumirea proiectului „Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe Canalul Sulina – Etapa finală”.

1.4. Oportunitatea şi necesitatea proiectului Canalul Sulina reprezintă tronsonul terminal al coridorul european VII de transport

fluvial (Rhin – Main – Dunăre) care uneşte Marea Nordului (Rotterdam) cu Marea Neagră (Sulina) şi asigură în România navigaţia între Marea Neagră şi porturile Dunării maritime din Tulcea, Galaţi şi Brăila precum şi porturile Reni şi Izmail din Ucraina şi Giurgiuleşti din Republica Moldova. Canalul Sulina reprezintă de asemenea, legătura principală de comunicaţie pentru populaţia din regiunea Delta Dunării.

Gura şi Braţul Sulina, principala cale de acces din Dunăre în Marea Neagră, cu o adâncime navigabilă de 24” (7,32m) asigură astăzi pe întregul său traseu, navigaţia navelor maritime până la capacitatea de 25.000 tdw, parţial descărcate.

5

Regimul natural de curgere a apei pe Dunăre produce schimbări importante în evoluţia morfologiei albiei fluviului. Intensificarea navigaţiei, acţiunea valurilor, a curenţilor, scurgerile câmpurilor de gheţuri şi vânturile repetate de-a lungul anilor, au condus la intensificarea procesului de eroziune a malurilor Canalului Sulina şi la degradarea fâşiei de uscat dintre canal şi digurile de incintă aferente amenajărilor silvice, piscicole şi agricole.

Scopul investiţiei este acela de stopare a fenomenelor de eroziune a albiei fluviului Dunărea în vederea menţinerii şi îmbunătăţirii siguranţei navigaţiei pe Canalul Sulina, corelat cu asigurarea protecţiei mediului şi a localităţilor, cu dinamizarea dezvoltării economice, conform prevederilor din Master Planul General de Transport al României.

Lucrările de regularizare realizate periodic în decursul anilor au făcut să crească debitul apei în Canalul Sulina de la 7 % la circa 17,7 % din totalul debitului Dunării ceea ce a condus la mărirea adâncimilor albiei datorită eroziunii. Intre cele două războaie mondiale întreţinerea Canalului Sulina a fost foarte slabă şi multe lucrări de apărare au dispărut sau au fost degradate. Intre 1959 – 1965 au fost refăcute apărările de mal în zona localităţilor de pe traseul canalului. Aceste lucrări au fost ulterior degradate de inundaţii în anii 1970 si 1975. Eroziunile din albia Canalului şi debitele de aluviuni din amonte care sunt preluate de Canal, au condus la un volum mare de aluviuni transportate, care, împreună cu transportul aluvionar costier, formează la vărsarea în Marea Neagră Bara Sulina, un impediment pentru navigaţie.

La ora actuală pe Canalul Sulina sunt semnalate o serie de sectoare care necesită realizarea unor lucrări de refacere, consolidare şi apărare a malurilor. Lucrările includ de asemenea, reabilitarea estacadelor existente de acostare şi realizarea unor noi estacade de acostare pentru nave de servitute, necesare la exploatarea şi operarea canalului navigabil. Necesitatea realizării proiectului este susţinuta de următorii factori:

• Circulaţia navelor maritime în condiţii de siguranţă pentru toate nivelurile apelor între etiajul navigabil şi nivelul maxim navigabil.

• Asigurarea condiţiilor de navigaţie pe tot parcursul anului pe Dunăre (Coridorul Pan European VII).

• Conservarea secţiunii actuale a albiei şi menţinerea nivelului actual al debitelor de apă pe canalele Sulina şi Sfântu Gheorghe.

• Protecţia malurilor şi albiei împotriva eroziunilor şi a instabilităţii provocate de gradientul hidraulic creat de diferenţele de nivel ale apelor din canal şi din spatele apărării.

• Dezvoltarea potenţialului şi eficienţei economice a Canalului Sulina conform prevederilor Master Planului General de Transport al Romaniei.

• Protecția împotriva inundațiilor pe sectoarele unde lucrările de protecție împotriva inundațiilor se suprapun cu lucrările de apărare a malurilor Canalului Sulina.

6

• Reducerea riscului la inundaţii al aşezărilor costiere şi al unităţilor economice amplasate de-a lungul Canalului Sulina.

• Respectarea obiectivelor de protectie a RBDD conform Master Planului RBDD: protecţia biodiversităţii şi a ecosistemelor prin asigurarea circulaţiei libere a apei şi vieţuitoarelor.

• Creşterea atractivităţii Regiunii Sud-est Dobrogea prin dezvoltarea accesibilităţii şi a capabilităţii de a asigura legături eficiente şi rapide cu pieţele internaţionale.

• Creşterea calităţii vieţii în zona RBDD, judeţul Tulcea, cu efecte benefice asupra reducerii fenomenelor de migraţie şi depopulare.

Se poate concluziona că lucrările propuse în “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” sunt imperios necesare şi oportune pentru stoparea procesului de eroziune a malurilor, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea siguranţei navigaţiei pe Canal, corelată cu reducerea activităţii de dragare dar şi pentru asigurarea unui acces corespunzător locuitorilor riverani la calea navigabilă.

Soluţiile hidrotehnice propuse în proiect se subordonează în egală măsură atât criteriilor tehnice de necesitate pentru optimizarea funcţiei de navigaţie cât şi celor de protecţie a mediului şi de menţinere a echilibrului fragil existent în relaţia navigaţiei cu Biosfera Delta Dunării. Realizarea lucrărilor hidrotehnice va produce efecte pozitive asupra siguranţei populaţiei, contribuind totodată la menţinerea şi protejarea factorilor de mediu, în concordanţă cu Master Planul RBDD.

Proiectul de investiţii vizat răspunde direct priorităţilor şi reglementărilor din Master Planul General de Transport al Romaniei, care sunt in concordanta cu Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007-2013 si 2020, 2030. Obiectivele proiectului sunt in concordanţă cu prevederile Strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud-Est Dobrogea, a Strategiei de dezvoltare a judeţului Tulcea.

1.5. Descrierea proiectului Canalul Sulina are 73 de Km şi include:

- Braţul Sulina cu lungime de 63 Km, între mila 34 (4 mile marine în aval de Tulcea) şi mila 0 la Sulina. A fost regularizat sub formă de canal în perioada 1856-1910 prin tăierea coturilor şi meandrelor, corectarea albiei şi lucrări de apărări de maluri. - Gura de vărsare în Marea Neagră cu o lungime de aproximativ 5,5 mile marine, situată între cele 2 diguri de dirijare (jetele ) de aproximativ 7,7 km. In anul 1856 aceasta a fost profilată prin construirea celor două diguri de dirijare, care iniţial pătrundeau în mare sub formă de pâlnie pe o lungime de 1450 m. Prin extinderi succesive, lungimea lor a crescut la aprox. 7,7 km. Lucrările propuse în proiect se execută în completarea lucrărilor deja executate

începând cu anul 1982 şi reprezintă o continuare a lucrărilor de apărări de maluri efectuate în etapa I (între anii 2008-2014).

7

Accesul la sectoarele din lungul Canalului Sulina în care sunt propuse lucrările de consolidare a malurilor se face în proportie de cca 75% pe apă, restul de cca 25% accesul se poate face şi cu maşina până la localitatea Vulturul (Mila 25). “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” are următoarele componente: A.Observaţii, măsurători şi evaluări pe teren, studii, care să stea la baza localizării alegerii/verificării/validării construcţiilor hidrotehnice celor mai potrivite cu cerinţele proiectului: Ridicari topografice , pe baza cărora s-au întocmit planuri topografice pentru trei zone de interes : -zona Ceatal Sf. Gheorghe (bifurcaţie Canal Sulina – Braţul Sf. Gheorghe)

- zona Bara Sulina - întreaga lungime a Canalului Sulina

De asemenea s-au făcut măsurători la cele 6 amplasamente proprietatea AFDJ Galaţi pentru executarea de estacade noi. - Măsurători batimetrice realizate la intersecţia Canalul Sulina cu braţul Sf. Gheorghe, pe Canalul Sulina şi la Bara Sulina de la vărsarea în Marea Neagră. Cu ajutorul batimetriei se pot realiza: monitorizarea colmatării lacurilor si râurilor, explorarea agregatelor minerale de râu, monitorizarea excavaţiilor din balastiere, alcătuirea hărţilor de risc la inundaţii, secţiuni şi hărţi batimetrice, care redau relieful fundului apelor prin curbe batimetrice . - Un inventar al tuturor lucrărilor hidrotehnice existente cu evaluarea stării şi eficienţei lor. - Realizarea modelului matematic 2 D la bifurcaţia Braţului Tulcea spre Canalul Sulina şi Braţul Sf. Gheorghe, precum şi la Bara Sulina. Modelul numeric a furnizat posibilitatea verificării stabilităţii lucrărilor de apărare proiectate; a contribuit, prin simulări, la alegerea soluţiilor tehnice privind distribuţia debitelor la bifurcaţia de la Ceatal Sf. Gheorghe ( Tulcea – Sulina – Sf. Gheorghe) corelat cu reducerea depunerile din dragare şi diminuarea unor posibile efecte negative asupra populaţiilor de peşti de pe Braţul Sf. Gheoghe; a contribuit la optimizarea soluţiei privind problema depunerilor de sedimente de la gura de vărsare a Canalului Sulina în Marea Neagră. B.Proiectarea lucrărilor hidrotehnice necesare în Etapa Finală pentu creşterea siguranţei transportului naval corelat cu celelalte funcţii ale Canalui Sulina şi cu protecţia componentelor de mediu.

Lucrările de execuţie noi se vor realiza pe sectoarele de pe Canalul Sulina care nu au fost incluse în lucrările din Etapa I. În funcţie de starea de conservare a lucrărilor existente, acolo unde acestea prezintă degradări, s-au propus lucrări specifice de reabilitare.

Lucrările proiectate se vor executa de-a lungul Canalului Sulina, în completarea lucrărilor deja executate începând cu anul 1982, după cum urmează: de la mila marină Mm 34+705 – până la Sulina la mila marină Mm 0 şi de la mila marină Mm 0 până la Hm

8

80. În afară de aceste lucrări se va executa o estacadă nouă la Ceatal Ismail, mila marină Mm 43+150. Coordonatele în sistem Stereografic 1970 ale punctelor de delimitare pentru fiecare construcţie hidrotehnică propusă sunt prezentate în anexe.

Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat şi aprobate de CTE AFDJ sunt cele din Scenariul 1 - Varianta 1 sintetizate în cele ce urmează. - Apărări de maluri atât pe malul stâng cât şi pe cel drept, dispuse în lungul Canalului Sulina, pe 7 tronsoane (4 pe malul drept şi 3 pe malul stâng), altele decât cele realizate în Etapa I, şi anume: 1. Apărare de mal stâng Mm 31+307 – Mm 30+1784, L= 415 m – Obiect 1 2. Apărare de mal drept Mm 29+1827 – Mm 28+1802, L= 2119 m – Obiect 2 3. Apărare de mal drept Mm 28+1802 – Mm 27+1391, L= 2346 m – Obiect 3 4. Apărare de mal drept Mm 23+1000 – Mm 21+1716, L= 2019 m – Obiect 4 5. Apărare de mal drept Mm 10+700 – Mm 2+265, L= 15.399 m – Obiect 9 6. Apărare de mal stâng Mm 8+487 – Mm 1+1813, L= 11.642 m – Obiect 10 7. Apărare de mal stâng Mm 1+1813 – Mm 1+133, L=1714 m – Obiect 11 Lungimile sectoarelor de apărare de mal au fost măsurate în axul acestora, iar limitele aval şi amonte, exprimate în mile marine, au fost determinate în axul şenalului navigabil. Apărările de mal au rolul de menţinere a albiei şi de a consolida malurile. Lucrările de apărare a malurilor pentru tronsoanele noi au următoarele elemente componente: -Saltea antierozională din 2 feţe de geotextil, umplută cu nisip 6100 gr/mp, lestată cu piatră brută (10 – 50 kg/buc) cu grosimea de 30 de cm. -Corpul apărării din piatră nesortată 10-500 kg . -Protecţia cu anrocamente realizată cu blocuri de anrocamente 0,2-1,0T/buc.Grosimea stratului de anrocamente este de 1,20 m, iar la coronament 1.00 m. -Trotuarul de serviciu de pe coronamentul corpului apărării cu lăţimea de 2,00 m alcătuit din piatră spartă 0-63 mm în grosime de 45 cm. Trotuarul are o lăţime la coronament de 2 m şi este fundat pe un strat de piatră nesortată 10-500 kg/buc. -Umplutura de pământ din materialul dragat, care va fi depozitat în spatele apărării după bermă. Lăţimea la coronament a umpluturii va fi de 3.00 m. Taluzul spre apă al umpluturii va fi 1:1, iar spre mal 1:1,5. La două apărări de mal s-au prevăzut traverse şi nişe de colmatare (Apărare mal stâng M8+500 – M2 şi Apărare mal drept M10+500 – M2). Traversele sunt în general înclinate spre amonte faţă de axul lucrării de apărare la diferite unghiuri conform planului de trasare, având o lungime de circa 100 m. Scopul urmărit prin realizarea traversei este de a consolida malurile prin procese de colmatare ajungând astfel la refacerea teritoriului de uscat. Nişa de colmatare va fi poziţionată între 2 traverse de colmatare şi va forma un plan înclinat, cu pantă de 1:1,5 alcătuit din blocuri de piatră brută aşezate îngrijit şi întreţesute, astfel încât să asigure o pantă lină şi o suprafaţă plană ăi compactă. - Estacade noi , în număr de 6, din care 2 pe malul stâng şi 4 pe cel drept.

9

Estacadele noi vor avea lungimi de cca. 20 m (cele de la Ceatal Izmail, Ceatal Sfântu Gheorghe, Gorgova şi Semnalul de ceaţă) şi de cca. 30 m cele de la Ilganii de Sus şi Mila 2 Sulina. Sunt localizate după cum urmează: 1. Estacada la Ceatal Ismail mal stâng Mm 43+150, L= 20 m - Obiect 5 2. Estacada la Ceatal Sfântu Gheorghe mal drept Mm 33+1380, L= 20 m - Obiect 5 3. Estacada la Ilganii de Sus mal stâng Mm 31+1850 , L= 30 m - Obiect 5 4. Estacada la Gorgova mal drept Mm 21+310, L= 20 m - Obiect 5 5. Estacada la Mila 2 Sulina mal drept Mm 2+520, L= 30 m - Obiect 12 6. Estacada la Semnalul de Ceaţă mal drept Hm 39+60, L= 20 m - Obiect 12

La poziţionarea estacadelor, s-a avut în vedere ca fiecare estacadă, împreună cu nava care este staţionată, să fie nu numai în afara şenalului navigabil, dar şi în exteriorul culoarului (mai lat decât lăţimea şenalului navigabil) delimitat de izobatele de - 8 m de pe cele două maluri. Ȋn acest fel, navigaţia pe Canal nu va fi împiedicată/obstrucţionată în nici o împrejurare. S-a propus soluţia cu piloţi din beton armat prefabricat. Această soluţie presupune baterea/vibro-înfigerea unor piloţi prefabricaţi de 35x35 cm, pe câte 4 rânduri paralele, rândul 2 dinspre apă fiind realizat decalat (în şah) faţă de celelalte rânduri. Pentru execuția estacadelor scurte vor fi necesari 61 piloţi, iar pentru execuția estacadelor lungi 89 piloţi.Piloţii de pe primele două rânduri dinspre apă vor fi solidarizaţi prin intermediul unei grinzi de reazem continui, care va servi drept suport pentru grinda longitudinală perimetrală. Această grindă se va executa pe 3 laturi ale estacadei (spre apă, amonte şi aval) şi în ea vor fi prevăzute scările de acces la platforma superioară, atât pe partea frontală, cât şi pe laturile amonte şi aval.

Estacadele vor fi dotate cu o singură platformă, executată la o cotă superioară nivelului maxim navigabil, iar accesul pe platformă, în situația apelor mici se va face prin intermediul scărilor prevăzute în grinda longitudinală, la care s-a făcut referire anterior. Legătura între platformă şi estacadă (între mal şi estacadă în cazul estacadelor unde nu se va executa platforma) se va realiza prin intermediul unei pasarele din beton armat monolit, fundată pe piloţi prefabricaţi, executată la cota şi în continuarea plăcii estacadei. Estacadele vor fi protejate prin intermediul unor rulouri de cauciuc (bolarzi) dispuşi pe mai multe nivele. Pentru protecția taluzului, pe toată lungimea estacadelor, inclusiv 5 m amonte şi 5 m aval, pe taluzul submersat să se deruleze o saltea antierozională, cu lăţimea de 15 m, realizată din 2 fețe de geotextil, umplute cu nisip. - Reabilitare estacade existente, în număr de 5, din care 2 pe malul stâng şi 3 pe cel drept, localizate după cum urmează: 1. Estacada la Partizani mal drept Mm 31+710 – Obiect 6 2. Estacada la Maliuc mal stâng Mm 24+130 – Obiect 6 3. Estacada la Gorgova mal drept Mm 21+410 – Obiect 6 4. Estacada la Mila 18+950 mal stâng Mm 18+1440 – Obiect 6 5. Estacada la Crişan mal drept Mm 12+570 – Obiect 6

10

Se propune soluţia cu piloţi din beton armat prefabricat, care constă în execuţia unui şir de piloţi prefabricaţi de 35x35 cm, puşi în operă de pe apă prin batere/vibro-înfigere în faţa celor existenţi. Piloţii se vor executa perimetral, în lungul frontului dinspre apă al estacadelor, dar şi amonte şi aval. Noii piloţi vor fi solidarizaţi cu cei aflaţi în prezent pe primul rând dinspre apă prîntr-un radier-grindă din beton armat monolit pe care vor rezema atât grinda longitudinală din beton armat din lungul estacadei, cât şi paramentul vertical dinspre apă, prin intermediul unor diafragme/antretoaze dispuse în dreptul piloţilor, care vor avea şi rolul de rigidizare pe verticală a paramentului. În prealabil, capetele piloţilor perimetrali existenţi (dinspre apă) vor fi sparte, armătura curăţată şi îndreptată, în vederea turnării betonului din grinzile de conlucrare cu noii piloţi.

Pentru o mai bună legare/fixare a navelor mari care pot acosta la estacade, s-a prevăzut execuția pe mal, a două binte în amonte şi două binte în aval de fiecare estacadă existentă. Bintele se vor executa din beton armat, iar coronamentul va fi cămăşuit cu tablă de oţel. Elementul de protecție împotriva gheții, existent în amonte de fiecare estacadă, se va proteja prin placare cu beton hidrotehnic C35/45 şi plasă sudată fixată cu ancore. Acolo unde este necesar, apărarea de mal existentă în zona estacadei se va reface, pe alocuri, cu blocuri de piatră de 0,2-1 t/buc, iar sistemul rutier al platformei de legătură cu estacada va fi reabilitat. - Lucrări propuse în zona bifurcaţiei (Braţului Tulcea spre Canalul Sulina şi Braţul Sf. Gheorghe), respectiv consolidare mol de dirijare Ceatal Sfântu Gheorghe, mal drept, Mm 33+1560 – Obiect 7

Molul de la bifurcaţie va fi consolidat astfel: capul de mol va fi consolidat perimetral, dar şi pe o lungime de cca. 40 m spre aval cu blocuri de piatră de 0,5 - 2 t/buc, pe toată lăţimea acestuia. Această carapace din blocuri de 0,5 - 2 t/buc va fi prelungită pe malul drept al Canalului Sulina, spre aval, cu cca. 95 m şi pe malul stâng al braţului Sfântu Gheorghe, cu cca. 70 m. Din considerente de conservare a şenalului navigabil, carapacea din blocuri de piatră brută va avea pantele taluzului 1:1,5. Coronamentul lucrării va fi realizat la nivelul de 10 % + gardă 0,5 m (+4,60 MNS). - Mol de dirijare pentru protecţia accesului la lacul Fortuna, mal stâng, Mm 23+1110, L=25 m – Obiect 8 Molul de acces la lacul Fortuna va avea o lungime de 25 m. Coronamentul proiectat este la cota 3,75 m MNS (nivel 10 % + gardă 0,5 m). Corpul molului este din piatră nesortată 10 – 500 kg/ buc care se va proteja cu o carapace din piatra 0,2 – 1 t cu grosimea de 1,2 m şi cu pantele taluzelor de 1:1,5. La partea inferioară carapacea sprijină pe o saltea din 2 fețe de geotextil, lestată pe o grosime de 30 cm, cu piatră brută 10 -50 kg/buc. - Consolidarea celor două diguri (jetele) de nord şi de sud, existente pentru direcţionarea şenalului navigabil în Marea Neagră, respectiv: 1. Jetela de nord, cu o lungime de circa 7700 m – Obiect 13

11

2. Jetela de sud, cu o lungime de circa 6900 m – Obiect 14 Limita aval a jetelelor insubmersibile se află în prezent la cca. 9,1 km în aval de Mm 0 (Hm 77-79). Jetelele insubmersibile sunt prelungite spre mare cu jetelele submersibile, care au o lungime de cca. 60 m şi cota coronamentului la cca. -1,3÷-1,8 mMNS. Ȋn prezent, jetelele insubmersibile de nord şi de sud care alcătuiesc Bara Sulina se prezintă după cum urmează: - ambele jetele şi-au păstrat aliniamentul, care este vizibil şi delimitează şenalul navigabil; - jetela de nord este, în general, mai bine conturată decât cea de sud, anrocamentele din corpul jetelei de nord alcătuiesc, pe sectoare extinse (în special pe cca. 200 m în amonte de farul nou), un coronament mai lat şi realizat la cote superioare faţă de jetela de sud; - pe sectorul amintit anterior există deversări ale apei din bară prin jetela de sud, datorită lăţimii insuficiente a jetelei şi coronamentului realizat la o cotă inferioară celei de siguranţă; Ȋn conformitate cu cerinţele Caietului de sarcini şi pentru a elimina neajunsurile existente în prezent, în studiul de fezabilitate s-a propus consolidarea jetelelor, astfel: - pe sectoarele unde cota superioară a jetelei existente este în prezent inferioară cotei +2,0 mMNS, coronamentul a fost ridicat la această cotă, care devine astfel cota minimă a jetelelor insubmersibile pe toată lungimea acestora; - lăţimea la coronament a jetelelor a fost stabilită la 3 m; pe zonele unde lăţimea actuală depăşeşte 3 m, nu se va interveni; - s-a prevăzut completarea cu blocuri de piatră a golurilor din corpul jetelelor şi împănarea pietrei noi cu anrocamentele existente; - nu s-a intervenit asupra digurilor submerse, întrucât cota actuală a coronamentului este superioară celei cerute în Caietul de sarcini (-2,0 mMNS).

Cu toate că pe unele tronsoane ale jetelelor, traseul în plan nu este perfect geometrizat, proiectantul a propus, pe cât mai mult posibil, păstrarea axelor actuale ale jetelelor, pentru a nu creşte cantităţile de lucrări, respectiv consumul de piatră.

La Bara Sulina s-a constatat că, în condiţiile actuale de scădere a depunerii de aluviuni la intrarea Canalului Sulina în mare (confirmată de observaţiile în timp ale beneficiarului), nu mai este oportună menţinerea capcanei de aluviuni. Aceasta este de fapt un bazin lateral Canalului, care ar trebui să reţină o mare parte din sedimentele ce tranzitează Canalul Sulina. Studiile din anii 2007 arată că doar 1-25% din sedimentele ce tranzitează Canalul ar putea fi captate de către capcana de aluviuni. (IPTANA 2004,

DHV, Ecorys, DHI şi Consitrans 2007). În concluzie, nu se justifică realizarea şi operarea unei capcane de aluviuni la Bara Sulina, cum s-a practicat în trecut,singurele lucrări propuse la intrarea Canalului în mare

12

fiind cele de consolidare a celor două diguri existente, necesare direcţionării şenalului navigabil în Marea Neagră. Având în vedere că pentru realizarea obiectivului de investiţii ”Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” beneficiarul AFDJ Galaţi doreşte obţinerea finanţării prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, pentru încadrarea în limitele programului, construcţiile hidrotehnice din cadrul obiectivului de investiţii au fost împărţite în două loturi: LOT 1 cuprinde toate lucrările (atât cele de pe malul stâng cât şi cele de pe malul drept) începând de la bifurcaţie (Ceatal Sf. Gheorghe) şi până la Mm10 + 700 (la est de localitatea Crişan, care e cam la mila 12). LOT 2 cuprinde toate lucrările (atât cele de pe malul stâng, cât şi cele de pe malul drept) începând de la Mm10+700 şi până la Hm 80 (de la est de localitatea Crişan până la localitatea Sulina şi de acolo la Hm 80).

La realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale armonizate cu legislaţia U.E. Aceste materiale sunt în conformitate cu prevederile H.G. nr. 766/1997 şi a Legii nr. 10/1995 cu modificările şi completările ulterioare privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate tehnic pentru execuţia lucrărilor. Importanţa social-economică a acestor construcţii hidrotehnice, având în vedere cerinţele privind calitatea,durata de exploatare şi condiţiile de teren şi mediu, cât şi mărimea comunităţilor implicate, încadrează investiţia în conformitate cu Legea nr. 10/1995 reactualizata în categoria de importanţă “C” – Construcţii de importanţă

normală. Lucrările de apărări pe Canalul Sulina trebuie să asigure:

• Circulaţia navelor maritime în condiții de siguranţă pentru toate nivelurile apelor între etiajul navigabil şi nivelul maxim navigabil.

• Coronamentul lucrărilor de apărare să fie stabilit la nivelul apei cu probabilitatea de depăşire de 10 % plus o gardă de 0,5 m (Principiu adoptat până în prezent de Ministerul Transporturilor şi AFDJ).

• Incadrarea în Masterplanul de mediu pentru Deltă care preconizează inundarea naturală a Deltei. În acest scop pe sectoarele unde coronamentul lucrărilor de apărări depăşeşte nivelul teritoriului din spatele apărării sunt necesare nişe de comunicare practicate în corpul lucrărilor de apărare.

• Lucrările de apărări protejează malurile contra eroziunilor şi a instabilității provocate de gradientul hidraulic creat de diferențele de nivel ale apelor din Canal şi din spatele apărării. Soluțiile constructive vor avea prevăzute filtre hidraulice sub mantaua de protecţie. Împotriva eroziunilor se vor prevedea saltele de protecție antierozională pe o lăţime determinată de eroziunile previzionate spre albia canalului. Saltelele antierozionale se vor poziționa la cel puţin 1,5 m sub nivelul minim al apelor pentru a permite navigaţia ambarcațiunilor mici.

13

• Lucrările de apărări se vor verifica să se afle la distanţe corespunzătoare de limitele şenalului navigabil.

• Stabilitatea malurilor pe care se aşează lucrarea de apărare se va verifica în ansamblu, conform situației geotehnice determinate.

Apărările de maluri noi, în cazul în care la capetele amonte şi aval se continuă cu apărări de maluri existente, se vor racorda pe o lungime de circa 50 de m. La realizarea construcţiilor hidrotehnice se vor folosi în principal diferite sortimente de piatră brută/sortată procurată de constructor din cariere autorizate situate în afara ariilor protejate, astfel că nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariilor naturale protejate. Asigurarea energiei electrice Energia electrică necesară pentru alimentarea unor utilaje şi instalaţiilor de şantier se va asigura din sursă proprie de energie (grup electrogen) la punctele de lucru, dacă anumite operaţiuni din faza de construcţie ar necesita-o. Alimentarea cu apa Nu este necesară realizarea unei reţele de aprovizionare cu apă şi nici captarea apei de suprafaţă sau freatică pentru activităţile derulate în cadrul proiectului. În faza de construcţie necesarul de apă potabilă pentru angajaţii şantierului va fi asigurat prin distribuirea de apă îmbuteliată transportată la puctele de lucru prin grija Constructorului. În faza de funcţionare nu este cazul. Evacuarea apelor uzate În faza de construcţie, pentru colectarea apelor uzate menajere de la activităţile igienico – sanitare ale angajaţilor vor fi instalate toalete ecologice cu fose septice impermeabile, vidanjabile, astfel că materiile fecaloide şi apa uzată vor fi evacuate periodic din amplasament prin contract cu firme de salubrizare. În faza de funcţionare nu este cazul. La realizarea construcţiilor hidrotehnice nu este necesară asigurarea apei tehnologice şi nici a unui agent termic. Durata construcţiei Durata de realizare a investiţiei, (inclusiv perioada anteconstrucţie), pentru fiecare variantă constructivă de amenajare a infrastructurii, este estimată la: - Scenariul 1- Varianta 1: 60 de luni, din care 12 luni perioada anteconstrucţie pentru ambele Loturi şi perioada de execuţie de 48 luni pentru fiecare lot în parte (48 luni pentru Lotul 1 şi 48 de Luni pentru Lotul 2).

1.6. Etapele de execţie ale proiectului - Delimitarea pe teren a a fiecărui obiect de investiţie. - Pregătirea fronturilor de lucru prin curăţirea amprizei. - Extragerea vegetaţiei lemnoase şi evacuarea din aplasament pe calea apei spre locurile de valorificare indicate de beneficiar.

14

- Profilarea malurilor la cotele din proiect în zonele propuse la consolidare cu apărări de mal, prin dragare. - Executarea construcţiilor hidrotehnice proiectate conform tehnologiilor stabilite în proiect. - Retragerea utilajelor, evacuarea resturilor de materiale, deşeuri după terminarea lucrărilor, pentru eliberarea tuturor terenurilor posibil ocupate temporar. O eşalonare a execuţiei pe obiecte de investiţie şi ani se poate prezenta după cum urmează: ANUL I 1) Obţinerea şi amenajarea terenului, amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială, lunile X - XII 2) Studii teren, documentaţii pentru obţinerea avizelor şi acordurilor, lunile I – III 3) Intocmire proiect tehnic+caiete de sarcini si a detaliilor de executie si obtinerea Dtac , lunile X – XII 4) Organizarea procedurilor de achiziţie şi licitaţia pentru execuţia lucrărilor , lunile IV – IX 5) Consultanţă, asistenţă tehnică, lunile X – XII ANUL II 1) Obţinerea şi amenajarea terenului, amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială , lunile I – XII 2) Asigurarea utilităţilor necesare obiectivului , luna IV 3) Intocmire proiect tehnic+caiete de sarcini si a detaliilor de executie şi obţinerea Dtac , lunile I – XII 4) Organizarea procedurilor de achiziţie şi licitaţia pentru execuţia lucrărilor, lunile I – XII 5) Consultanţă, asistenţă tehnică, lunile I – XII 6) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 1, lunile I – XII: -Apărări mal –ob.1,2. -Estacade noi-ob.5.1,5.2,5.3 -Reabilitare estacade –ob.6.1 -Consolidare mol dirijare ob.7 7) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 2, lunile I – XII : -Apărare mal-ob.9. -Estacade noi-ob.12.1 8) Organizare de şantier, comisioane, taxe, cote legale, costul creditului, diverse şi neprevăzute , lunile I – XII

15

ANUL III 1) Obţinerea şi amenajarea terenului, amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială, lunile I – XII 2) Consultanţă, asistenţă tehnică, lunile I – XII 3) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 1, lunile I – XII : -Apărări mal –ob.1,2. -Estacade noi-ob.5.1,5.2,5.3 -Reabilitare estacade –ob.6.1 -Consolidare mol dirijare ob.7 4) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 2, lunile I – XII : -Apărare mal-ob.9. -Estacade noi-ob.12.1 5) Organizare de şantier, comisioane, taxe, cote legale, costul creditului, diverse şi neprevăzute, lunile I – XII ANUL IV 1) Obţinerea şi amenajarea terenului, amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială, lunile I – XII 2) Consultanţă, asistenţă tehnică, lunile I – XII 3) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 1, lunile I – XII : -Apărări mal –ob.3,4. -Estacade noi-ob.5.4. -Reabilitare estacade –ob.6.2,6.3,6.4,6.5. -Mol dirajare pt. protecţie lac Fortuna-ob.8 4) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 2, lunile I – XII : -Apărare mal-ob.10,11 -Estacade noi-ob.12.2. -Consolidare jetele-ob.13,14. 5) Organizare de şantier, comisioane, taxe, cote legale, costul creditului, diverse şi neprevăzute, lunile I – XII 6) Întocmirea Cărţii Tehnice a Construcţiei, recepţia la terminarea lucrărilor, lunile I – XII ANUL V 1) Obţinerea şi amenajarea terenului, amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială, lunile I – XII 2)Consultanţă, asistenţă tehnică, lunile I – XII 3) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 1, lunile I – XII : -Apărări mal –ob.3,4. -Estacade noi-ob.5.4. -Reabilitare estacade –ob.6.2,6.3,6.4,6.5.

16

-Mol dirajare pt. protecţie lac Fortuna-ob.8 4) Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 2, lunile I – XII : -Apărare mal-ob.10,11 -Estacade noi-ob.12.2. -Consolidare jetele-ob.13,14. 5) Organizare de şantier, comisioane, taxe, cote legale, costul creditului, diverse şi neprevăzute, lunile I – XII 6) Pregătirea personalului de exploatare, probe tehnologice, teste, lunile XI – XII 7) Întocmirea Cărţii Tehnice a Construcţiei, recepţia la terminarea lucrărilor, lunile I – XII

1.7. Durata etapei de funcţionare Durata normală de viaţă a construcţiilor hidrotehnice este stabilită în conformitate cu prevederile HG 2139/2004 – Catalog privind clasificarea şi duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe pentru fiecare tip de lucrare proiectată şi se prezintă în tabelul de mai jos: Tabelul 1. Durata de funcţionare

Codul de clasificare Denumirea mijlocului fix Durata normală de funcţionare (ani)

1.3.9 Estacade 40 - 60 1.3.12 Bolarzi, Apăratori de cheu 20-30

1.4.2 şi 1.4.2.2 Lucrări de dirijare şi apărări de maluri din piatră bruta, beton

armat 24 – 36

1.4.4 Pereuri în spatele estacadelor 24 – 36

1.8. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei Proiectul nu are scop productiv, rezultatul se încadrează în sfera serviciilor şi

reprezintă construcţii hidrotehnice pentru protecţia malurilor Canalului Sulina. Pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice, în faza de construcţie, singura

resursă energetică o reprezintă motorina necesară funcţionării utilajelor (barjă, draglină, macara plutitoare, buldozer pentru apărările de mal; greifer, buldozer, vibro-înfigător, compactor pentru estacade noi sau reabilitare estacade, remorci de transport piatră din cariere la locul de îmbarcare pe barjă, barje pentru transportul surplusului de material dragat la locurile de depozitare/deversare aprobate anual de Apele Române), în perioada anilor II –V de eşalonare a lucrărilor pentru realizarea proiectului.

Utilajele vor funcţiona intermitent, în fronturi mici de lucru. Cea mai mare durată de funcţionare o vor avea utilajele « în plutire », iar dintre acestea macaraua plutitoare şi draglina.

17

Calculul cantităţilor de motorină se va putea realiza după desemnarea constructorului şi realizarea proiectului de execuţie. Atunci se vor cunoaşte date concrete despre parcul de utilaje, orarul de funcţionare, consumuri specifice. Alimentarea cu combustibilul necesar funcţionării utilajelor se va face de la staţii de carburanţi existente, prin grija constructorului. Pe amplasament nu se va instala depozit de combustibili (motorină). Alimentarea cu carburanţi şi întreţinerea utilajelor de la toate activităţile ce se vor desfăşura în cadrul proiectului se va efectua în afara perimetrului, la sediul titularului de activitate sau la unităţi specializate din localităţile învecinate, astfel că nu vor rezulta pe amplasament deşeuri de tipul piese metalice uzate, cauciucuri

uzate, ulei uzat, produse petroliere.

1.9. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice Prin specificul produsului care se va realiza, respectiv construcţii hidrotehnice, nu se consumă şi nu se stochează materii prime periculoase, şi nu se produc/ stochează substanţe sau preparate chimice periculoase/nepericuloase. Resursele naturale necesare implementării proiectului sunt nepericuloase şi vor fi utilizate doar în faza de construcţie: - diferite sortimente de piatră brută/sortată procurată de constructor din cariere autorizate situate în afara ariilor protejate; - cantităţi reduse de apă, necesară pentru prepararea unor mici cantităţi de betoane sau mortare necesare la fixarea elementelor prefabricate utilizate la estacade şi pentru udatul sistemului rutier (în perioade secetoase) pe care se transportă produsele de carieră, care va fi La realizarea construcţiilor hidrotehnice nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariilor naturale protejate. Materiile prime, materialele auxiliare utilizate la realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse (necesare doar în faza de construcţie), sunt din categoria „nepericuloase” şi se constituie din: - anrocamente– diferite sortimente de piatră brută nesortată/sortată de diferite dimensiuni, piatră spartă, produse din cariere existente în afara ariilor protejate; - piloţi/grinzi din beton prefabricat, precomprimate şi placa monolită din beton armat; - beton armat monolit/prefabricat, nisip; - fier, oţel laminat special; - material local provenit din dragare pentru umpluturi. Cantităţile de materiale sunt prezentate pe obiecte de investiţii în Centralizatoarele din Anexe. În tabelele 2-5 se prezintă informaţii despre tipurile, cantităţile şi clasificarea materiilor prime şi materialelor estimate a fi utilizate pentru apărări de mal, consolidare mol de dirijare Ceatal Sf, Gheorghe , mol de dirijare pentru protecţia accesului la Lac Fortuna,

18

reabilitare diguri insurmensibile de la bara Sulina, estacade noi şi reabilitare estacade existente. Tabelul 2. Estimarea cantităţilor de materiale pentru realizarea apărărilor de mal

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului chimic

Cantitatea necesară pentru realizarea apărărilor de mal

Categoria Periculozitate *)

Fraze de risc *)

Umplutura cu material dragat

99281 mc N - -

Prism din piatra bruta nesortata 10-500 kg/buc sub nivelul apei si umplere gropi

402856 mc N - -

Imbracaminte din piatra bruta 10-50 kg/buc - 20 cm grosime din totalul de 1.2 m al carapacei pentru protejarea saltelei

110104 mc N - -

Imbracaminte din piatra bruta 0.2-1t/buc

553737 mc N - -

Filtru din geotextil 253057 mp N - - Saltea din doua fete de geotextil umpluta cu nisip

858874 mp N - -

Piatra 10 - 50 kg/buc pentru lestare saltea

139804 mc N - -

Umplutura din piatra bruta nesortata 0-500 kg/buc sub trotuare

65513 mc N - -

Aplanarea taluzului cu piatra sparta

42225 mc N - -

*) Conform HG nr. 1408/04.11.2008 privind clasificarea , ambalarea şi etichetarea substanţelor

periculoase

Tabelul 3. Estimarea cantităţilor de materiale pentru consolidare /realizare moluri de dirijare


Cantitatea necesară pentru realizarea apărărilor de mal


Fraze de risc *)

Prism din piatra bruta nesortata 10-500 kg/buc sub nivelul apei si umplere gropi

550 mc N - -

19


653 mc N - -


3010 mc N - -

Saltea din doua fete de geotextil umpluta cu nisip

985 mp N - -

Piatra 10 - 50 kg/buc pentru lestare saltea

205 mc N - -


periculoase

Tabelul 4. Estimarea cantităţilor de materiale pentru reabilitarea digurilor insurmensibile Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului chimic

Cantitatea necesară pentru reabilitare diguri insurmensibile


Fraze de risc *)


169015 mc N - -


periculoase

Tabelul 5. Estimarea cantităţilor de materiale pentru realizarea estacadelor (noi şi reabilitare estacade existente)


Cantitatea necesară pentru realizarea estacadelor noi/ reabilitare estacade existente


Fraze de risc *)

Umpluturi din material localdragat, bine compactat pentru executia platformei de legatura cu estacada

2100 mc N - -

Piloti din beton armat prefabricat, de 0,35x0,35x17 m, batuti de la apa

557 buc N - -

Beton armat monolit/prefabricat C35/45, in elementele structurale ale

1518 mc N - -

20

estacadei, inclusiv cofraje, armaturi Beton armat monolit C35/45 in fundatii, placa estacadei si pasarela de acces, inclusiv cofraje, armaturi si confectii metalice, balustrade

579 mc N - -

Bolarzi pe estacada 63 N - - Binte din beton armat pe maluri, amonte si aval de estacada

40 N - -

Amortizori din rulouri de cauciuc, inclusiv prinderile

187 N - -

Pereu de protectie a platformei de legatura cu estacada, cu anrocamente de 0,2-1 t/buc pe strat suport din geotextil si piatra sparta, inclusiv fundatia de la baza

1980 mc N - -

Amenajarea sistemului rutier al platformei de legatura cu estacada, cu piatra sparta 25-63 mm, pe un strat suport de balast si geotextil

495 mc N - -

Saltea antierozionala din 2 feţe de geotextil, umpluta cu nisip si protejata cu piatra bruta de 10-50 kg/buc, ptr.protectia taluzului in zona estacadei

2550 mp N - -

*) Conform HG nr. 1408/04.11.2008 privind clasificarea , ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase

Procurarea materiilor prime, materialelor auxiliare va fi asigurată de constructor, care va decide şi asupra surselor de unde vor fi luate aceste materiale de construcţie. Produsele de balastieră vor fi procurate de la unităţi specializate situate în afara ariilor protejate. Cantităţile necesare fiecărei etape de lucru vor fi aprovizionate periodic de la

21

firme specializate, în baza unor contracte semnate cu furnizori autorizaţi. Transportul va fi efectuat parţial terestru, pe reţeaua de drumuri judeţene existente până la locul de îmbarcare pentru transport pe apă. Alimentarea mijloacelor de transport terestru se va face la staţiile de combustibili din localităţi. In caietele de sarcini proiectantul precizează caracteristicile materiilor prime ce vor trebui achiziţionate pentru respectarea cerinţelor de calitate, conform actelor legislative în vigoare. Alte substanţe sau preparate chimice periculoase nu vor fi nici utilizate nici nu vor rezulta din activităţile derulate în perimetrul proiectului, în niciuna din fazele proiectului. 1.10. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de proiect

În nici una din fazele proiectului nu se produc radiaţii electromagnetice, ionizante sau poluare biologică (microorganisme, viruşi). Doar în faza de construcţie a proiectului, în sectoarele din lungul malurilor Canalului Sulina pe care se execută lucrările hidrotehnice propuse, singurele surse de emisii relevante vor fi cele legate de zgomot, vibraţii produse în timpul lucrului de utilajele în funcţiune. Sursele de zgomot şi vibraţii Tabelul 6. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de proiectul în faza de construcţie

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare pe punct de lucru

Limită maximă admisă pentru om şi mediu

Poluare de fond

Măsuri de eliminare sau reducere a poluării

Zgomot Punctiforme în zona frontului de lucru): - apărări de maluri barjă draglină macara plutitoare buldozer - estacade

4

Zgomote şi vibraţii produse de trecerea navelor/ ambarca ţiunilor cu motor pe Canalul Sulina

- Atenuator de zgomot (manţoane de cauciuc) - Optimizarea graficului de lucru - Managementul traficului pentru transportul de materiale

22

greifer vibro-înfigător, compactor macara plutitoare - transport basculante de transport piatră barje transport surplus material dragat

4 3 1

Radiaţie electromagnetică

- - - - -

Radiaţie ionizantă

- - - - -

Poluare biologică (microorganisme, viruşi)

- - - - -

Construirea apărărilor de maluri implică folosirea unor utilaje grele, respectiv

vase/barje pentru transportul materialelor la punctele de lucru şi macarale pentru manevrarea materialelor. Cum accesul terestru este aproape imposibil de-a lungul Canalului Sulina, toate lucrările se vor face de pe apă. Funcţionarea barjelor, a macaralelor plutitoare etc. reprezintă surse punctiforme de zgomote şi vibraţii în fronturile de lucru, de mai mică intensitate în comparaţie cu zgomotele şi vibraţiile navelor în trecere pe Canal.

Deplasările camioanelor ce cară materialul de construcţii din cariere la punctul de încărcare în vase (barje), reprezintă o a doua sursă de zgomote şi vibraţii, dar acest impact este totuşi exterior deltei şi aparţine unei zone unde zgomotul ambiant este mult mai puternic. Toate materialele sunt transportate la punctele de lucru în cea mai mare parte pe calea apei. În această privinţă nivelele zgomotelor şi vibraţiilor sunt aceleaşi ca pentru orice alt vapor ce foloseşte Canalul Sulina.

Puterea acustică maximă pe tipuri de utilaje şi mijloacele de transport folosite în executarea proiectului este redată în tabelul 7.

23

Tabelul 7. Nivelurile de zgomot ale surselor reprezentate de utilajele şi mijloace de transport

Nr.crt.

Utilaj

Nivel de zgomot măsurat în apropierea sursei (db(A))

Nivel de zgomot la distanta de 15 m (db(A))

1 excavator 117 80 – 90 2 buldozer 115 80 – 90 4 autogredere 112 80 – 90 5 compactoare 105 75 - 85 6 autocamion de mare

tonaj (basculante) 107 75 – 85

5 utilaj de dragare 75 65 6 greifere 75 65

In general, utilajele produc între 75 dB(A) si 90 dB(A) în condiţii normale de

funcţionare, zgomot măsurat la 15 m distanţă de utilaje. Pe măsură ce creşte distanţa faţă de sursă, scade în intensitate nivelul zgomotului. Se estimează că nivelurile de zgomot la limita fronturilor de lucru pot avea valori mediate pe 24 h (Leq.24h) mai mici de 75 dB(A).

Activitatea utilajelor şi a vehiculelor constitue o sursă de poluare fonică locală, nivelul de zgomot generat putând depăşi în anumite perioade de lucru limitele stabilite de STAS 10009 - 88 "Acustica urbană - Limite admisibile ale nivelului de zgomot" pentru nivelul de zgomot la limita funcţională: 65 dB(A) cu maxim la 90 dB(A). De menţionat că acest nivel - 90 dB(A) - este similar tractoarelor şi utilajelor folosite curent în zonă pentru lucrările agricole ţi este sub nivelul de zgomot de fond datorat traficului naval de pe Canalul Sulina.

Înainte de începerea lucrărilor şi pe toată durata fazei de construcţie, se va monitoriza traficul rutier de pe traseele de transport ale produselor din carieră la locurile de îmbarcare pe barje precum şi traficul naval din sectoarele pe care se execută lucrările hidrotehnice în vederea optimizării circulaţiei şi a reducerii nivelurilor de poluare fonică sau cu noxe.

1.11. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică Poluare atmosferică

În niciuna din fazele proiectului nu se produce poluare biologică. În faza de construcţie, pe plan local şi temporar, se generează o serie de poluanţi atmosferici datorită funcţionării utilajelor din punctele de lucru. Sursele acestea de poluare sunt punctiforme:

24

-în sectoarele în care se vor executa apărări de maluri : barjă, draglină, macara plutitoare, buldozer ; -în sectoarele în care se vor executa estacade noi/ reabilitate: greifer, vibro-înfigător, compactor, macara plutitoare . Pentru transportul produselor din cariere sau surplusului de material dragat, sursele de poluare a aerului sunt mobile: - camioane de transport piatră din cariere până la locul de îmbarcare în barje ; - barje pentru transportul surplusului de material dragat la locurile aprobate de deversare.

Poluanţii atmosferici din gaze de eşapament, generaţi doar în faza de construcţie, sunt de tipul: mono şi dioxid de carbon (CO ; CO2); oxizi de sulf (SOx) ; oxizi de azot (NOx) ; metale grele şi alţi poluanţi în concentraţii reduse. În timpul transportului terestru, de la cariere la locul de îmbarcare pe barje se pot emite în aer particule în suspensie/sedimentabile (praf).

Luând în considerare că lucrările se desfăşoară în zona malurilor din lungul Canalului Sulina, într-o zonă unde viteza vântului este destul de mare, cu curenţi care activează aproape permanent, se preconizează că pulberile şi noxele emise în atmosferă se disipează în scurt timp de la producere (mai ales că activitatea utilajelor este intermitentă şi în fronturi mici de lucru) şi este improbabil să se depăşească Limitele Maxime Admise (LMA). Din observaţiile făcute cu ocazia unor lucrări similare executate în anii precedenţi, se poate afirma că în zonă, poluarea aerului pe perioada lucrărilor este mai mică decât cea cauzată în timpul navigaţiei. Acelaşi lucru este valabil şi pentru poluarea cu particule în suspensie. Poluare pentru ape

Se produce numai în faza de construcţie a proiectului. Ea se poate manifesta prin : 1) Creşterea turbidităţii apei în ampriza lucrării şi în aval rezultată din activitatea de dragare pentru profilarea malurilor în sectoarele în care se vor executa construcţiile hidrotehnice.

O importantă parte din materialul dragat de pe fundul apei (mâluri detritice, argile prăfoase, prafuri nisipoase şi nisipuri prăfoase) se pierde în masa de apă prezentă în fluviu. Aceste părţi fine, în funcţie de caracteristicile lor morfo-granulometrice vor rămâne un timp în suspensie şi vor fi transportate de curgere spre aval, redistribuindu-se prin depunere, pe diferite distanţe.

Aceste procese au loc şi în condiţii naturale, în timpul debitelor mari, sau cu ocazia lucrărilor curente de dragare pentru menţinerea adâncimii şenalului navigabil. Prin urmare, creşterea temporară a turbidităţii apei pe plan local, va produce un efect negativ nesemnificativ.

25

Realizarea umpluturilor şi a protecţiei de mal din anrocamente poate conduce la poluare locală şi de scurtă durată a apelor tot prin creşterea gradului de turbiditate. 2) Funcţionarea utilajelor şi echipamentelor «în plutire» în şantierele de lucru poate conduce la o deversare accidentală în apele Dunării a unor cantităţi de reziduri petroliere (motorină, uleiuri etc.), ape uzate menajere sau de santină în cazul funcţionării/exploatării necorespunzătoare a utilajelor. Riscul este comparabil cu cel rezultat în urma navigaţiei sau altor funcţii ale Canalului Sulina.

Constructorul va trebui să asigure o administrare eficientă a punctelor de lucru cu respectarea măsurilor de protecţie a mediului. În acest fel riscul producerii poluării accidentale a apei vor fi minime.

Poluare pentru sol, subsol Sursele de poluare pentru sol sunt reduse substanţial datorită abordării fronturilor

de lucru de pe apă, cu majoritatea utilajelor “în plutire”. Sunt şi anumite operaţiuni care presupun o activitate pe uscat a unor utilaje cum ar fi mijloacele de transport (de exemplu la transportul din cariere a anrocamentelor până la punctele de încărcare în barje), utilajele folosite pentru excavare, umplere cu material dragat etc. Printr-o manevrare defectuoasă sau prin utilizarea unor utilaje învechite, fără revizii tehnice corespunzătoare, se pot produce accidental scurgeri de uleiuri arse, combustibili care pot polua porţiuni de sol din şantierele de lucru.

Pentru prevenirea poluărilor accidentale a solului din şantierele de lucru trebuie respectate măsurile de protecţie pe care este obligat constructorul să le adopte.

Nu se preconizează poluarea subsolului prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect.

1.12. Principalele alternative studiate Nu sunt variante de amplasament ci alternativa constă în soluţii constructive

diferite. În cadrul proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul

Sulina – Etapa Finală”, s-au analizat două scenarii privind soluţiile constructive, respectiv : - Scenariul 1- varianta 1, - Scenariul 2- varianta 2

Atât în scenariul 1 cât şi în scenariul 2 sunt propuse aceleaşi capacităţi de lucrări, diferenţa constând în soluţii constructive diferite.

In general, în Scenariul 2 sunt utilizate soluţii constructive folosind ca element de construcţie blocuri de piatră cu taluzul minimal şi berma la bază, pentru construcţia

26

molurilor şi a epiurilor soluţia fără cutii de beton iar la estacade soluţia cu palplanşe în locul variantei cu piloţi de beton.

Soluţiile tehnice au fost analizate şi adoptate astfel încât implementarea proiectului să nu aibă efecte negative asupra mediului înconjurător. Scenariu recomandat de elaborator

Scenariul recomandat de prestator este scenariul 1 – varianta 1 deoarece impactul asupra mediului, manifestat în faza de construcţie, este mai redus datorită: fazele de execuţie necesită cantităţi mai mici de lucrări şi materiale, timpii de lucru sunt mai reduşi, emisiile de noxe, zgomot, vibraţii sunt diminuate în comparaţie cu alternativa.

1.13. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului proiectului Investiţia se va realiza în judeţul Tulcea, de-a lungul Canalului Sulina, bazin

hidrografic Dunărea, cod cadastral XIV, curs de apă fluviul Dunărea, pe terenuri aflate în domeniul public al UAT Sulina, UAT Crişan, UAT Maliuc. Lucrările proiectate se vor executa de-a lungul Canalului Sulina, în completarea lucrărilor deja executate începând cu anul 1982, după cum urmează: de la mila marină Mm 34+705 – până la Sulina la mila marină Mm 0 şi de la mila marină Mm 0 până la Hm 80. În afară de aceste lucrări se va executa o estacadă nouă la Ceatal Ismail, mila marină Mm 43+150.

Din punct de vedere administrativ, amplasamentul proiectului a fost propus în intravilanul şi extravilanul oraşului Sulina, în intravilanul şi extravilanul comunei Crişan, intravilanul localităţilor Gorgova, Maliuc, Vulturu, Partizani şi în extravilanul comunei Maliuc, pe teren situat în zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina, judeţul Tulcea.

1.14. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, zone de protecţie sanitară, arii naturale protejate, etc.

Informaţii despre utilizarea curentă a terenului Suprafaţa totală de teren ocupată definitiv cu construcţiile hidrotehnice proiectate

din cadrul proiectului analizat este de 946.600mp (cca. 95 ha). Terenurile din amplasament sunt puternic antropizate, unele se învecinează cu zone propuse la reconstrucţie ecologică (mal stâng, între Maliuc şi limita estică a Amenajării silvo-piscicole Obretin), cu terenuri din incinte silvo-piscicole cu poldere antropizate (mal stâng, Amenajările silvo-piscicole Păpădia, Maliuc,Obretin Ceamurlia), altele sunt în zona localităţilor, şi se învecinează fie cu construcţii, drumuri, fie cu culturi agricole, păşuni sărace, maluri erodate (mal drept, localităţi Partizani, Vulturu, Gorgova, Crişan, Sulina).

27

Tipul de proprietate este domeniu public de interes naţional,domeniu public de interes local, conform avizelor emise de primarii oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi Maliuc.

Folosinţa actuală: ape – Canalul Sulina,conform încadrării cadastrale şi avizelor emise de primarii oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi Maliuc. Destinaţia existentă: conform P.U.G. aprobate, zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina.

Prin realizarea lucrărilor propuse în proiect nu se modifică folosinţa actuală a

terenurilor din amplasamentul proiectului, menţinându-se destinaţia stabilită prin

Planurile de Urbanism General aprobate, aceea de zonă căi comunicaţii navale şi

amenajări aferente – Canalul Sulina.

Terenurile pe care sunt amplasate obiectivele de investiţie se află în proprietatea statului şi sunt administrate de AFDJ Galaţi. Aceasta foloseşte şi zona de siguranţă a Canalului Sulina în lăţime de 30 de m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului atât pentru instalarea semnelor şi semnalelor de navigaţie cât şi pentru operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a căii navigabile, conform Ordonanţei nr.22/1999 – art 11, aliniatul 1 şi art. 15, aliniatul 2.

Lucrările propuse în proiect se limitează în cadrul albiei Canalului Sulina şi a

zonei de siguranţă a Canalului Sulina, fapt pentru care nu sunt necesare ocupări de

terenuri agricole sau silvice.

Abordarea lucrărilor se va face dinspre apă spre uscat, folosind barje care vor transporta la punctele de lucru materialele şi utilajele necesare. Pentru execuţia lucrărilor propuse în proiect nu se consideră necesare construcţii de clădiri, locuri de parcare etc. la punctele de lucru. Organizarea de şantier

Cade în grija constructorului care va câştiga licitaţia de execuţie şi nu necesită ocupări de teren pentru construcţii, depozite, utilităţi. Nu este necesară conectarea la utilităţi existente, respectiv reţele de alimentare cu apă sau canalizare, reţele electrice, reţele gaze naturale etc. şi nici ne e necesară crearea unor utilităţi noi. Pe perioada fazei de construcţie utilităţile vor fi asigurate intern prin grija constructorului şi vor consta în aprovizionarea cu apă potabilă îmbuteliată pentru muncitori în timpul lucrului, fose septice vidanjabile şi pubele pentru eventuale deşeuri menajere, la punctele de lucru pe uscat, un generator de energie electrică pentru acţionarea ocazională a unor utilaje sau semnalizare de noapte a unor perimetre sau ambarcaţiuni. Va fi închiriat un spaţiu ca birou pentru activităţi tehnico-administrative care va fi utilizat pe durata fazei de construcţie. Nu vor fi necesare construcţii administrative, amenajări de drumuri, spaţii de cazare pentru muncitori, spaţii de depozitare materiale, combustibili, lubrifiaţi pe amplasament, nu este necesar acces la utilităţi.

28

Activităţile proiectului nu sunt concentrate într-un singur punct de lucru, ele se vor desfăşura în zona malurilor parţial submerse din lungul Canalului Sulina, pe anumite sectoare de pe malul drept sau stâng, fiind grupate în cele două loturi descrise anterior. Forţa de muncă va fi repartizată în grupuri mici la fronturile de lucru. Cea mai mare parte a activităţilor se va desfăşura dinspre apă, majoritatea utilajelor fiind montate pe elemente plutitoare (barje, pontoane, vase). Muncitorii vor fi cazaţi la pensiuni cu regim de cantină, pe bază de contract ; transportul muncitorilor se va face zilnic dus/întors ( dimineaţa, în pauza de prânz şi la sfârşitul programului de lucru) pe calea apei. În timpul programului de lucru se va asigura apa potabilă ambalată (PET) procurată de la firme specializate. În timpul zilei, în punctele de lucru, se va asigura accesul personalului muncitor la grupuri sanitare mobile, dotate cu fose septice evacuate periodic de o firmă specializată, pe bază de contract. În aceste condiţii pe amplasament nu va exista un consum menajer de apă şi nici nu se vor produce pe amplasament ape uzate menajere (igiena personală zilnică se va asigura la locul de cazare – pensiune, care va avea şi regim de cantină).

Depozitarea temporară a produselor de carieră/materialelor necesare se va face în locuri deja destinate acestei utilizări, precizate de Beneficiar (AFDJ). Din aceste depozite se poate face şi încărcarea în barje a materialelor şi utilajelor pentru a fi transportate la sectoarele de lucru. Aprovizionarea se va face ritmic, în raport cu consumul de materiale.

Valori culturale, istorice sau arheologice nu se regăsesc pe amplasamentul proiectului sau în proxima vecinătate a acestuia.

Informaţii despre zonele de protecţie sanitară

În lungul Canalului Sulina sunt trei surse de suprafaţă pentru captări de apă destinate potabilizării, fără zonă de protecţie, situate pe raza localităţilor Maliuc, Crişan şi Sulina. Ele sunt în afara sferei de influenţă a proiectului şi nu sunt afectate de construcţiile hidrotehnice propuse în “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”.

Valori naturale- areale sensibile ce pot fi afectate de proiect 1) Corpuri de apă - Ape curgătoare : - Dunărea şi braţele sale - Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei Dunărea şi braţele sale include cele 3 braţe principale (Chilia, Tulcea-Sulina şi Sfântu Gheorghe), la care se mai adaugă braţele secundare ale Chiliei (Tătaru, Cernovca, Babina, Musura), iar la Sfântu Gheorghe, Gârla de Mijloc şi Gârla Turcească. Acestea reprezintă arterele hidrografice principale prin care se repartizează apele Dunării de la Ceatalul Chiliei.

29

O serie de parametri hidrologici dovedesc condiţiile bune pentru viaţă, pentru dezvoltarea biocenozelor şi a populaţiilor caracteristice (fitoplancton, zooplancton şi zoobentos).

Ihtiofauna domină acest ecosistem şi este reprezentată prin crap (Cyprinus carpio), şalău (Lucioperca sandra), somn (Silurus glanis), avat (Aspius rapax), morunaş (Vimba vimba carinata), obleţi (Alburnus alburnus, Chalcalburnus chalcoides danubicus), sabiţă (Pelecus cultatrus), sturionii de apă dulce: cegă (Acipenser ruthenus), viză (Acipenser nudivendtris), sturioni marini în migraţie pentru reproducere: morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstruga (Acipenser stellatus), precum şi scrumbie de Dunăre (Alosa pontica). Acest tablou ihtiologic se schimbă în funcţie de modificarea gradului de calitate a apei. Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei - acest tip de ecosistem este reprezentat în principal prin braţe abandonate ale Dunării (Dunărea Veche), canale importante (Mila 35, Sireasa-Şontea, Arhipenco - Păpădia, Crânjeală, Eracle, Căzănel, Bogdaproste, Litcov, Crişan-Caraorman, Dunavăţ, Dranov, etc.) şi altele. Aceste canale, ca artere importante de legătură între braţele principale şi complexele lacustre, se caracterizează prin curgerea apei cu viteze variabile şi cu sensuri reversibile de curgere în funcţie de sezon (ape mari de primăvară, ape mici de toamnă). Lucrările hidrotehnice propuse în proiect se vor realiza în lungul Canalului Sulina, pe anumite sectoare de pe malurile drept/stâng.

Realizarea investiţiei nu presupune modificarea nivelurilor, debitelor sau volumelor de apă existente şi nu influenţează regimul de curgere a apelor Dunării.

Se menţine echilibrul hidrologic întrucât aria secţunii transversale a Canalului Sulina nu va fi redusă prin realizarea lucrărilor de protecţie a malurilor. De aceea, scurgerea apei pe Canalul Sulina nu va fi împiedicată, acest lucru fiind confirmat de modelarea matematică 2D. Nu va fi afectat nici schimbul de apă cu Delta Dunării, deoarece malurile nu vor fi ridicate prin înălţarea coronamentului.

Inundarea naturală a deltei şi restaurarea fluxului natural al apei şi sedimentelor sunt asigurate prin analiza şi verificarea localizării, dimensionării şi soluţiilor tehnice de execuţie a apărărilor de mal propuse în proiect.

Criteriile de proiectare au fost stabilite pentru a se încadra în Master Planul Biosfera Delta Dunării, care preconizează inundarea naturală a Deltei. In acest scop, pe sectoarele unde coronamentul lucrărilor de apărări depăşeşte nivelul teritoriului din spatele apărării s-au proiectat nişe de cumunicare practicate în corpul lucrărilor de apărare.

Nu există surse directe pentru poluarea pânzei freatice sau a apelor Dunării. Impotriva poluărilor accidentale, spre exemplu, scurgeri de carburanţi sau uleiuri de la mijloacele de transport, din utilajele folosite pentru excavare, umplere etc., trebuie respectate măsurile normale de lucru în cadrul unui şantier.

30

2) Habitate naturale - acvatic - Canalul Sulina, cu vegetaţie de stuf inundat şi salcie pitică; - amfibiu - regiuni mlăştinoase cu stufăriş vechi, pâlcuri de salcie inundate, plaje nisipoase-mâloase, dispuse în lungul Canalului Sulina; - terestru – grinduri aluvionare, păşuni uscate dispuse în lungul Canalului Sulina.

Ampriza lucrărilor de apărări de maluri este în cea mai mare parte a sa submersă. Pe câteva sectoare din lungul Canalului Sulina va fi necesară curăţirea amprizei malurilor, efectuată dinspre apă, de vegetaţia crescută spontan. Include în principal tăierea vegetaţiei dezvoltată neregulat în habitatul acvatic (stuf inundat şi sălcii pitice) sau în habitatul amfibiu (stufăriş vechi, exemplare sporadice de salcie inundate) din lungul malurilor, pe sectoarele unde acestea urmează a fi consolidate cu apărări de mal (Fig 2.- Profil reprezentând habitatetele de vară din Delta Dunării). Această vegetaţie din zona inundată/inundabilă apărută spontan trebuie extrasă din fronturile de lucru pentru profilarea malului submers în cea mai mare parte. Exemplarele lemnoase de salcie pitică/salcie albă, dispuse sporadic în apropierea liniei malului aparţin de fapt AFDJ şi nu fac parte din vegetaţia forestieră (fondul forestier) care formează arborete în zona dig-mal.

Cuantumul acestor extrageri de vegetaţie este nesemnificativ raportat la lungimea frontului de lucru şi nu afectează existenţa habitatelor naturale din lungul Canalui Sulina.

3) Areale în care trăiesc specii protejate În raport cu delimitarea zonelor funcţionale cu regim diferenţiat de protecţie de pe

teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, zonele strict protejate (zone de protecţie integrală) şi zonele tampon care le protejează se situează în afara sferei de influenţă a amplasamentul proiectului.

Localizarea lucrărilor propuse în proiect este situată în zona de dezvoltare durabilă din cuprinsul RBDD, pe terenuri puternic antropizate, la distanţă semnificativă faţă de zonele de protecţie integrală (20 zone) şi a celor tampon (13 zone), care se află în afara sferei de influenţă a proiectului “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”.

Doar zona strict protejată nr. 17 din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,respectiv Lacul Potcoava cu Zona tampon Lacul Potcoava care o protejează, sunt în vecinătatea malului drept al Canalului Sulina (între lacurile Gorgova şi Obretinul Mic, limita nordică fiind paralelă cu braţul Sulina (vezi Fig.1 Rezervaţie naturală - Lacul Potcoava), dar nu sunt influenţate de construcţiile hidrotehnice proiectate.

31

Fig. 1. Rezervaţie naturală - Lacul Potcoava

Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta ecosistemele

lacului Potcoava şi ale zonei tampon care o înconjoară.

Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice, locuri de cuibărit individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt repartizate pe tot teritoriul RBDD, atât în zonele cu regim de protecţie integrală (Roşca-Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova, Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman, Nebunu, Insula Popina, Capul Doloşman, etc.), cât şi în afara acestora (Golful Musura, lacul Martinica, zona lacului Dranov, zona situată la nordul localităţii Sfântu Gheorghe etc.) (Tabelul 21 ).

Acestea sunt zone situate în afara sferei de influenţă a proiectului şi la o distanţă

destul de mare faţă de malurile Canalului Sulina, fiind ferite de traficul naval existent pe

Canal şi, implicit, de influenţa şantierelor de lucru pentru realizarea construcţiilor

hidrotehnice propuse în proiect.

32

Doar două zone de interes ornitologic pot fi considerate mai apropiate de amplasamentul proiectului dar în afara sferei de influenţă a şantierelor de lucru şi anume: - Rezervaţia naturală Lacul Potcoava (zona strict protejată nr. 17 din Rezervaţia

Biosferei Delta Dunării) cu Zona tampon Lacul Potcoava care o protejează. Din punct de vedere ornitologic este importantă prin existenta unei colonii mixte de stârci şi ţigănuşi, egrete şi cormorani mici. Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gât roşu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum şi loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egretă, raţă lingurar, şoimul dunărean etc. Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta componentele de

importanţă ornitologică existente în Rezervaţia naturală Lacul Potcoava. şi ale zonei

tampon Lacul Potcoava.

- Golful Musura situat în zona maritimă, în extremitatea nord-estică a sitului ROSPA 0076 Marea Neagră. Din punct de vedere ornitologic este important ca loc de hrănire şi popas pentru speciile Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun), Cygnus olor (lebăda cucuiată) şi Specii de anatidae (raţe). Singurul punct de lucru din cadrul proiectului, care se află în vecinătarea Golfului Musura este cel din zona digurilor (jetele) de dirijare a şenalului navigabil din sectorul de intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră, mai precis digul de nord. Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor. Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta componentele de

importanţă ornitologică existente în Golful Musura.

În raport cu reţeaua de arii protejate Natura 2000, terenul din amplasamentul analizat se situează în cuprinsul ROSCI0065 Delta Dunării, ROSCI0066 Delta Dunării-

zona marină, ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie şi ROSPA0076 Marea Neagră, care la rândul lor sunt cuprinse în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, sit aparţinând patrimoniului universal, recunoscut de către UNESCO.

- Amplasamentul proiectului ocupă o suprafaţă extrem de redusă din situl ROSCI0065, (doar 0,021% din suprafaţa totală a sitului şi 0,022% din partea administrată de judeţul Tulcea), care este situată pe terenuri puternic antropizate din zona malurilor erodate ale Canalului Sulina unde nu se regăsesc componente de interes comunitar.

- Pe amplasamentul proiectului nu s-au identificat tipuri de habitate de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0065 Delta Dunării. Sunt unele suprafeţele împădurite (zăvoaie de salcie şi plop) corspunzătoare tipului de habitat comunitar 92A0 – Zăvoaie de Salix alba şi Populus alba care pot fi considerate ca fiind în vecinătatea unor sectoare de lucru din cadrul proiectului, dar în afara sferei de

33

influenţă a şantierelor de lucru. Lucrările de construcţie a proiectului nu presupun ocupări de terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră.

- Amplasamentul proiectului ocupă o suprafaţă extrem de redusă din situl ROSCI0066.

Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului proiectului sunt aproape integral în afara sitului, cu care vine în contact doar în sectorul de intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră (extremitatea nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri (jetele) de dirijare a şenalului navigabil. Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor, ceea ce înseamnă un volum redus de lucrări desfăşurate pe o perioadă scurtă de timp şi într-un sector marin intens circulat din vecinătatea şenalului navigabil.

- Pe amplasamentul proiectului nu s-au identificat tipuri de habitate de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0066 şi nici specii de mamifere sau peşti enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE, pentru care a fost declarată această arie protejată.

- Amplasamentul proiectului ocupă o suprafaţă extrem de redusă din situl ROSPA0031, respectiv doar 0,018% din suprafaţa totală a sitului şi 0,021% din partea administrată de judeţul Tulcea, situată pe terenuri puternic antropizate din zona malurilor erodate ale Canalului Sulina, unde nu se regăsesc componente de interes comunitar. Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice, locuri de cuibărit individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) existente în cuprinsul sitului se situează în afara sferei de influenţă a proiectului.

- Amplasamentul proiectului ocupă o suprafaţă extrem de redusă din situl ROSCI0076.

Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului proiectului sunt aproape integral în afara sitului, cu care vine în contact doar în sectorul de intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră (extremitatea nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri (jetele) de dirijare a şenalului navigabil. Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor, ceea ce înseamnă un volum redus de lucrări desfăşurate pe o perioadă scurtă de timp şi într-un sector marin intens circulat din vecinătatea şenalului navigabil. 4) Areale importante pentru turism şi recreere - peisajul specific deltei -Peisajul braţelor Dunării, Chilia, Tulcea, Sulina şi Sf. Gheorghe este dominat de volumul mare de apă care se scurge, de meandre şi zăvoiae.

Delta Dunării se încadrează în categoria peisajelor deltaice din zona temperată şi poate fi divizată în tipuri si subtipuri. -Peisajul deltei fluviale - se caracterizează prin alternanţa zăvoiaelor de salcie şi plop bine dezvoltate, cu stufuri, ghioluri, gârle, sahale şi canale.

34

Subtipuri: - peisajul deltei fluviale înalte cu zăvoiae bogate, dar cu ghioluri mici şistufării mai puţin extinse; - peisajul deltei fluviale joase cu stufuri şi ghioluri întinse, prin care şerpuiesc galeriile gârlelor, sahalelor şi canalelor mărginite de zăvoiae.

- Peisajul deltei marine

Subtipuri: - peisajul deltei marine joase cu stufării întinse, ghioluri mari şi cu foarte puţine zăvoaie; - peisajul campurilor marine înalte; - păduri de silvostepă marină de pe câmpurile Letea şi Caraorman; - câmpuri cu dune înalte, sărăturate. 1.15. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului Amplasamentul proiectului a fost propus în intravilanul şi extravilanul oraşului Sulina,

în intravilanul şi extravilanul comunei Crişan, intravilanul localităţilor Gorgova, Maliuc, Vulturu, Partizani şi în extravilanul comunei Maliuc, pe teren situat în zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina, judeţul Tulcea.


Folosinţa actuală: ape – Canalul Sulina,conform încadrării cadastrale şi avizelor emise de primarii oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi Maliuc. Destinaţia existentă: conform P.U.G. aprobate, zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina.

Terenurile din amplasament sunt situate în zona de dezvoltare durabilă a RBDD şi sunt puternic antropizate, unele se învecinează cu zone propuse la reconstrucţie ecologică (mal stâng, între Maliuc şi limita estică a Amenajării silvo-piscicole Obretin), cu terenuri din incinte silvo-piscicole cu poldere antropizate (mal stâng, amenajările silvo-piscicole Păpădia, Maliuc,Obretin Ceamurlia), altele sunt în zona localităţilor, ocupate fie cu construcţii, drumuri, fie cu culturi agricole, păşuni sărace, maluri erodate (mal drept, localităţi Partizani, Vulturu, Gorgova, Crişan, Sulina). Avize şi acorduri obţinute

� Certificatul de urbanism nr.41/17.06.2015. � Un extras din Ordonanta 22/1999 art. 11 alin 1 şi art 15 alin.2 care reglementează

dreptul de administrare al AFDJ, indiferent de forma de proprietate, asupra unei lăţimi de teren de 30 m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului.

� Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 29/12 apr. 2016.

35

� Aviz de amplasare favorabil nr.156617662/6.04.2016, emis de Enel Distribuţie Dobrogea.

� Aviz nr.DT/1885/5.05.2016 emis de Statul Major General. � Aviz nr. 118 emis de Telekom Romania Comunications SA.

1.16. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă

Accesul la sectoarele din lungul Canalului Sulina în care sunt propuse lucrările de consolidare a malurilor se face în proportie de cca 75% pe apă, restul de cca 25% accesul se poate face şi cu maşina până la localitatea Vulturul (Mila 25).

Nu este necesară conectarea la utilităţi existente, respectiv reţele de alimentare cu apă sau canalizare, reţele electrice, reţele gaze naturale etc. şi nici ne e necesară crearea unor utilităţi noi. Pe perioada fazei de construcţie utilităţile vor fi asigurate intern prin grija constructorului şi vor consta în aprovizionarea cu apă potabilă îmbuteliată pentru muncitori în timpul lucrului, fose septice vidanjabile pentru punctele de lucru pe uscat, generator electric. 2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie Produsul finit rezultat din proiect se încadrează în sfera serviciilor şi reprezintă

construcţii hidrotehnice necesare consolidării malurilor în lungul Canalului Sulina. Construcţiile se vor realiza pe teren situat în zonă căi comunicaţii navale şi

amenajări aferente – Canalul Sulina, judeţul Tulcea, cu folosinţa actuală: ape – Canalul Sulina.


terenurilor din amplasamentul proiectului.

Tehnologia de lucru APĂRĂRI MAL a) Lucrări pregătitoare

� Pichetare de detaliu (ml): total 36679 ml, din care 13771 ml pe malul stâng şi 22908 ml pe malul drept. În raport cu împărţirea pe loturi, pe Lot1 sunt 7924 ml iar pe Lot2 sunt 28755 ml.

� Curăţirea amprizei(m2): total 396274 m2, din care 76216 m2 pe Lot1 şi 320058 m2 pe Lot2

� Defrişare de la apă( ml): total 34165 ml, din care 7529 ml pe Lot1 şi 26636 ml pe Lot2. Include în principal tăierea vegetaţiei dezvoltată neregulat în habitatul acvatic

(stuf inundat şi sălcii pitice) sau în habitatul amfibiu (stufăriş vechi, exemplare sporadice de salcie inundate) din lungul malurilor, pe sectoarele unde acestea urmează a fi

36

consolidate cu apărări de mal. Această vegetaţie din zona inundată/inundabilă apărută spontan trebuie extrasă din fronturile de lucru pentru profilarea malului submers în cea mai mare parte. Exemplarele lemnoase de salcie pitică/salcie albă, dispuse sporadic în apropierea liniei malului aparţin de fapt AFDJ şi nu fac parte din vegetaţia forestieră (fondul forestier) care formează arborete în zona dig-mal.

Pe întreaga lungime a sectoarelor propuse la consolidarea malurilor (36679 ml) au fost inventariate un număr total de 252 exemplare de salcie, dintre care 103 buc. pe malul drept şi 149 buc pe malul stâng. Între milele M31 - M21, care reprezintă zona Lotului1, s-au inventariat doar 43 exemplare de extras distribuite pe o distanţă de 7529ml. Pe Lotul2 numărul de arbori inventariaţi este de 209 buc distribuiţi pe o distanţă de 26636 ml, cei mai numeroşi (100 buc) fiind localizaţi pe malul stâng, între milele M2 – M1 (1714 ml lungime) (obiect 11.1) (în Anexe, Tabel ..CENTRALIZATOR CANTITĂŢI APĂRĂRI MAL SULINA, LOT 1,2) b) Terasamente:

� Dragaje(m3): total 775452 m3, din care 179200 m3 pe Lot1 şi 596252 m3 pe Lot2. Efectuarea dragajelor este necesară pentru fasonarea malului până la cota indicată în proiect. O parte din materialul din dragaj se va depozita pe mal şi va fi folosit ca umplutură în spatele apărării de mal.

� Umplutură cu material dragat (m3): total 99281 m3, din care 32226 m3 pe Lot1 şi 67055 m3 pe Lot2.

c) Construcţii

- Lansarea şi lestarea saltelei din două feţe de geotextil umplută cu nisip Cuprinde următoarele operaţii:

• lansarea la suprafaţa apei cu ajutorul macaralei plutitoare; • fixarea si lestarea saltelei se face cu piatră brută aşternută uniform pe toată

suprafaţa acesteia. Piatra brută pentru lestare de 10 - 50 kg/buc se va aşterne uniform, pe o grosime de

30 cm, operaţie ce se efectuează cu macaraua plutitoare cu echipament de greifer având cupa de 0,6 mc. Cantităţi: total 139804 m3, din care 25156 m3 pe Lot1 şi 114648 m3 pe Lot2.

In timpul lestării se va urmări permanent ca bucăţile de saltea să se suprapună şi să se aştearnă uniform pe fundul albiei fără să formeze "bucle". - Realizarea prismului din piatră brută nesortată (m3): total 402856 m3, din care 68763 m3 pe Lot1 şi 334093 m3 pe Lot2.

Această fază tehnologică se execută după 2-3 zile de la terminarea lansării la apă şi lestării saltelelor.

Construcţia prismului se va realiza din blocuri de piatră nesortată. Blocurile de piatră vor avea greutăţi de până la 1 t/buc şi vor fi aranjate pe un taluz cu panta dinspre apă de 1:2,5 şi cea dinspre mal de 1:1,5. Aranjarea blocurilor de piatră se va efectua cu

37

ajutorul unei macarale plutitoare de 50 tf astfel încât volumul de goluri dintre blocurile de piatră să fie cât mai redus.

Piatra brută este transportată până la locul de punere în operă în containere aflate pe gabara metalică de 300 t tractată de un remorcher fluvial de 400 CP. In cazul în care se vor constata lipsuri de piatră pe taluz, acestea se vor completa, după care taluzul va fi nivelat grosier deasupra apei. Realizarea următoarei faze tehnologice nu va întârzia mai mult de 3-5 zile. - Realizarea stratului suport din piatră brută sortată (m3): total 110104 m3, din care 21671 m3 pe Lot1 şi 88433 m3 pe Lot2. Stratul suport alcătuit din piatră brută sortată are rol de completare şi de aducere la profil a prismului de piatră brută nesortată.

Blocurile de piatră brută sortată care alcătuiesc stratul suport au greutăţi cuprinse între 10-50 kg/buc şi grosimi de cca 50 cm.

Piatra brută este transportată în containere amplasate pe gabara. Din containere, piatra este aşezată pe taluz cu ajutorul unei macarale plutitoare. Trecerea la faza următoare nu va depăşi 10 zile. - Realizarea imbrăcăminţii de protecţie a taluzului (m3): total 553737 m3, din care 121426 m3 pe Lot1 şi 432311 m3 pe Lot2. Imbrăcămintea de protecţie a taluzului se realizează din piatră brută sortată dispusă în două straturi, blocurile împreunându-se astfel încât să se obţină o suprafaţă exterioară cât mai plană, estetică şi funcţională. Greutatea blocurilor de piatră este de 0,2-1,0 t/buc. Stratul final de îmbrăcăminte are grosimea de 1,20 m.

Pentru punerea în operă a blocurilor de piatră se va folosi o macara plutitoare de 50 tf. Dispunerea blocurilor de piatră sub apă se va executa pe un taluz de 2:3. Deasupra apei se va realiza o ranguire îngrijită pe un taluz de 2:5.

După realizarea îmbrăcăminţii din piatră brută, se poate considera că apărarea de mal este stabilă la acţiunea apei. - Trotuare din piatră spartă 25-63 mm încadrate cu bordururi din piatră brută(ml): total 34660 ml, din care 5905 ml pe Lot1 şi 28755 m3 pe Lot2. - Umplutură din piatră brută nesortată 10-500 kg/buc sub trotuare (m3): total 65513 m3, din care 11236 m3 pe Lot1 şi 54277 m3 pe Lot2. - Aplanarea taluzului cu piatră spartă (m3): total 42225 m3, din care 7148m3 pe Lot1 şi 35077 m3 pe Lot2. ESTACADE NOI, REABILITARE ESTACADE EXISTENTE a) Lucrări pregătitoare

� Şablonare, trasarea lucrărilor (ml): total 640 ml, din care 505 ml pe Lot1 (estacade noi+estacade existente) şi 135 ml pe Lot2 (2 estacade noi).

� Curăţirea amprizei(m2): total m2, din care 5700m2 pe Lot1 şi 1200m2 pe Lot2 � Tăiere arbori( buc): total 6 buc , din care 4 buc (estacade noi) pe Lot1 şi 2 buc pe

Lot2.

38

b) Terasamente: � Umpluturi din material local bine compactat pentru execuţia platformei de legătură

cu estacada (m3): total 2100 m3, din care 2100 m3 (estacade noi) pe Lot1 şi 0 m3 pe Lot2.

c) Construcţii

� Piloţi din beton armat prefabricat, de 0,35x0,35x17 m, bătuţi de la apă (buc): total 557buc , din care 407 buc (estacade noi+estacade existente ) pe Lot1 şi 150 buc pe Lot2.

� Beton armat monolit/prefabricat C35/45, în elementele structurale ale estacadei,

inclusiv cofraje, armături (m3): total 1518 m3, din care 1318 m3 (estacade noi+estacade existente ) pe Lot1 şi 200 m3 pe Lot2.

� Beton armat monolit C35/45 în fundaţii, placa estacadei ăi pasarela de acces,

inclusiv cofraje, armături şi confecţii metalice, balustrade (m3): total 579 m3, din care 471 m3 (estacade noi+estacade existente) pe Lot1 şi 108 m3 pe Lot2.

� Pereu de protecţie a platformei de legătura cu estacada, cu anrocamente de 0,2-

1 t/buc pe strat suport din geotextil şi piatră spartă, inclusiv fundaţia de la bază

(m3): total 1980 m3, din care 1980 m3 (estacade noi+estacade existente ) pe Lot1 şi 0 m3 pe Lot2.

� Amenajarea sistemului rutier al platformei de legătură cu estacada, cu piatră

spartă 25-63 mm, pe un strat suport de balast şi geotextil (m3): total 1170 m3, din care 1170 m3 (estacade noi+estacade existente) pe Lot1 şi 0 m3 pe Lot2.

REFACERE DIGURI INSURMENSIBILE (JETELE) a) Lucrări pregătitoare

- Pichetare de detaliu (ml): total 14600 ml, din care 7700 ml jetea de nord şi 6900 ml pe jetea de sud. b) Terasamente: - c) Construcţii:

- Imbrăcăminte din piatră brută 0.5-1t/buc(m3): total 169015m3, din care 77655 m3 pe jetea de nord şi 91360 m3 pe jetea de sud.

Cantităţile de lucrări se vor realiză în etape, nu se vor deschide fronturi mari de lucru simultan astfel că nu se va produce o aglomerare de utilaje pe apă (în zona malurilor) şi nu se va înregistra o creştere semnificativă a traficului pentru aprovizionarea cu produse de carieră. Utilaje folosite la construcţia lucrărilor propuse în proiect

Utilajele folosite sunt cele pe care le are în dotare sau le închiriază constructorul. Dotările minimale ar trebui să conţină: ponton, drăgi tip Delta, barje, remorcher, macara plutitoare, greifer plutitor, buldozer, basculantă, excavator, compactor, Rip-

39

Rap pentru lestare saltele, vibro-înfigător, montat pe o platformă plutitoare (ponton), necesar la baterea piloţilor de la estacade. În timpul funcţionării proiectului nu se derulează nici un proces de producţie şi nu este necesară forţă de muncă decât în perioadele în care se fac lucrări specifice, periodice, de întreţinere şi reparaţie, care sunt în sarcina beneficiarului AFDJ Galaţi.

În faza de execuţie a proiectului se vor crea noi locuri de muncă pentru populaţia locală. Proiectul nu necesită migrarea unei forţe de muncă în zonă în perioada execuţiei proiectului.

Activităţile din proiectul „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe

Canalul Sulina – Etapa Finală” nu necesită controlul integrat al poluării conform OUG nr. 152/2005, actualizată.

2.2. Activităţi de dezafectare Ca activităţi de dezafectare pot fi considerate cele prin care se extrage vegetaţia

lemnoasă din zona fronturilor de lucru, deşi aceasta creşte sporadic în suprafeţele inundate din apropierea malurilor şi nu este inclusă în parcelele de pădure din zona dig-mal. Produsul intermediar rezultat este lemnul de foc iar ca deşeuri resturi vegetale, cioate extrase prin dragare.Extragerea exemplarelor de salcie inventariate în fronturile de lucru se va executa de firmă specializată pe baza unui proces tehnologic avizat de organele silvice. Materialul lemnos rezultat va fi fasonat, încărcat în barje şi transportat pe apă la proximul depozit de lemn de foc pentru a fi valorificat la populaţia locală. După eliberarea terenului se vor aborda lucrările specifice pentru consolidarea malurilor. 3. DEŞEURI

3.1. Generarea deşeurilor Deşeurile vor fi produse doar în faza de construcţie a lucrărilor proiectate, pe

suprafeţe restrânse din zona fronturilor de lucru. In faza de exploatare nu vor exista surse de producere a deşeurilor.

Alimentarea cu carburanţi şi întreţinerea utilajelor de la toate activităţile ce se vor desfăşura în cadrul proiectului se va efectua în afara perimetrului, la sediul titularului de activitate sau la unităţi specializate din localităţile învecinate, astfel că nu vor rezulta pe amplasament deşeuri de tipul piese metalice uzate, cauciucuri uzate, ulei uzat, produse petroliere, baterii şi acumulatori, DEEE.

Proiectul nu are scop productiv, rezultatul se încadrează în sfera serviciilor şi reprezintă construcţii hidrotehnice pentru protecţia malurilor Canalului Sulina.

Materiile prime, materialele auxiliare utilizate la realizarea lucrărilor

hidrotehnice propuse (necesare doar în faza de construcţie), sunt din categoria „nepericuloase” şi se constituie din:

40

- anrocamente– diferite sortimente de piatră brută nesortată/sortată de diferite dimensiuni, piatră spartă, produse din cariere existente în afara ariilor protejate; - piloţi/grinzi din beton prefabricat, precomprimate şi placa monolită din beton armat; - beton armat monolit/prefabricat, nisip; - fier, oţel laminat special; - material local provenit din dragare pentru umpluturi. Cantităţile de materiale sunt prezentate pe obiecte de investiţii în

Centralizatoarele din Anexele studiului de fezabilitate, precum si in cap. 1.9 din RIM. Procurarea materiilor prime, materialelor auxiliare va fi asigurată de constructor,

care va decide şi asupra surselor de unde vor fi luate aceste materiale de construcţie. Produsele de balastieră vor fi procurate de la unităţi specializate situate în afara ariilor protejate. Cantităţile necesare fiecărei etape de lucru vor fi aprovizionate periodic de la firme specializate, în baza unor contracte semnate cu furnizori autorizaţi. Transportul va fi efectuat parţial terestru, pe reţeaua de drumuri judeţene existente până la locul de îmbarcare pentru transport pe apă.

Pe amplasament nu se va instala depozit de combustibili (motorină). Alimentarea mijloacelor de transport se va face la staţiile de combustibili din

localităţi. Organizarea de şantier nu necesită ocupări de teren pentru construcţii, depozite, utilităţi. Va fi închiriat un spaţiu ca birou pentru activităţi tehnico-administrative care va fi utilizat pe durata fazei de construcţie.

Activităţile proiectului nu sunt concentrate într-un singur punct de lucru, ele se vor desfăşura în zona malurilor parţial submerse din lungul Canalului Sulina, pe anumite sectoare de pe malul drept sau stâng, fiind grupate în cele două loturi descrise anterior. Forţa de muncă va fi repartizată în grupuri mici la fronturile de lucru. Cea mai mare parte a activităţilor se va desfăşura dinspre apă, majoritatea utilajelor fiind montate pe elemente plutitoare (barje, pontoane, vase). Cea mai mare parte a activităţilor se va desfăşura dinspre apă, majoritatea utilajelor fiind montate pe elemente plutitoare (barje, pontoane, vase). Muncitorii vor fi cazaţi la pensiuni cu regim de cantină, pe bază de contract ; transportul muncitorilor se va face zilnic dus/întors ( dimineaţa, în pauza de prânz şi la sfârşitul programului de lucru) pe calea apei. În timpul programului de lucru se va asigura apa potabilă ambalată (PET) procurată de la firme specializate. În timpul zilei, în punctele de lucru, se va asigura accesul personalului muncitor la grupuri sanitare mobile, dotate cu fose septice evacuate periodic de o firmă specializată, pe bază de contract. În aceste condiţii pe amplasament nu va exista un consum menajer de apă şi nici nu se vor produce pe amplasament ape uzate menajere (igiena personală zilnică se va asigura la locul de cazare – pensiune, care va avea şi regim de cantină) iar deşeurile menajere vor fi reduse (PET-uri, ambalaje).

41

Depozitarea temporară a produselor de carieră/materialelor necesare se va face în locuri deja destinate acestei utilizări (în afara amplasamentului proiectului), precizate de Beneficiar (AFDJ). Din aceste depozite se poate face şi încărcarea în barje a materialelor şi utilajelor pentru a fi transportate la sectoarele de lucru. Aprovizionarea se va face ritmic, în raport cu consumul de materiale. În condiţii normale de lucru, materiile prime şi materialele vor fi utilizate integral şi nu vor genera deşeuri/resturi în punctele de lucru, în afară de ambalaje ce vor fi colectate.

În concluzie, activiăţile din proiect desfăşurate în puncte de lucru repartizate pe malurile erodate parţial submerse din lungul Canalului Sulina şi organizarea de şantier, vor genera cantităţi reduse de deşeuri nepericuloase, inerte chimic şi fizic.

In caietele de sarcini proiectantul precizează caracteristicile materiilor prime ce vor trebui achiziţionate pentru respectarea cerinţelor de calitate, conform actelor legislative în vigoare.

Prin activităţile derulate în perimetrul proiectului nu vor fi utilizate si nu vor rezulta alte substanţe sau preparate chimice periculoase, în niciuna din fazele proiectului.

Categoriile de deşeuri conform HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare, care se estimeaza a fi produse in perioada de executie sunt:

- deseuri din constructii si demolari (17) - deșeuri municipale și asimilabile nepericuloase (20) - deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi

îmbrăcăminte de protecţie, nespecificată în altă parte. Tabelul 8 . Listă deşeuri estimat a fi produse în timpul lucrărilor de execuţie

Cod deşeu conform HG 856/2002

Denumire deşeu

Deseuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante si imbracaminte de protectie, nespecificata in alta parte 15 01 01 ambalaje de hârtie şi carton 15 01 02 ambalaje de materiale plastice 15 01 04 ambalaje metalice 15 01 07 ambalaje de sticla Deşeuri din construcţii şi demolări 17 02 01 lemn. 17 05 04 pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03 17 05 06 deşeuri de la dragare, altele decât cele specificate la 17 05 05 17 04 07 amestecuri metalice Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate

42

Cod deşeu conform HG 856/2002

Denumire deşeu

separat 20 01 01 hârtie şi carton 20 01 39 materiale plastice 20 02 01 deşeuri biodegradabile 20 01 99 alte fracţii, nespecificate 20 03 04 nămoluri din fosele septice

Conform datelor statistice privind indicele de producere a deşeurilor menajere din

România (Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020, planul de gestionare a deşeurilor în Romania), cantitatea de deşeuri menajere produse de un locuitor este de 0.4 kg/locuitor/an în mediul rural şi 0.9 kg/locuitor/an în mediul urban.

Pentru faza de execuţie se estimează că se vor crea un numar de cca 92 locuri de muncă, temporar, numai pentru perioada de construcţie. Durata estimată pentru execuţia lucrărilor este de 48 luni, din care 36 luni efectiv lucrate (cu o medie de 20 zile/luna reprezentand 720 zile lucrătoare) datorită perioadelor de întreruperi datorate condiţiilor meteorologice defavorabile.

Având în vedere cele expuse anterior şi plecând de la premisa ca angajaţii au obiceiuri urbane, se poate estima cantitatea de deşeuri produsă de personalul angajat temporar în perioada de construcţie la cca 59,62 tone pentru întreaga perioadă de construcţie. Conform datelor din „Raportul anual privind starea mediului în Romania pentru anul 2014”, structura deşeurilor menajere este cea estimată în tabelul 9.

3.2. Managementul deşeurilor In general deşeurile curente (menajere, ambalajele, deşeurile metalice) sunt

inerte chimic şi fizic nu prezintă riscuri majore pentru mediu. Deseurile menajere vor fi colectate selectiv, in pubele amplasate in spatii amenajate in acest scop in incinta organizarilor de santier si vor fi preluate conform contractului de prestari servicii incheiat cu Primariile de pe raza carora vor fi amplasate organizarile de santier/ agentii reciclatori.

În perimetrul nu se produc deşeuri periculoase sau radioactive în nici una din fazele proiectului. Tabelul 9. Structura şi managementul deşeurilor generate în faza de construcţie pe amplasamentul proiectului

43

Nr. crt.

Deseu Procent %

Cantitate deşeu tone/peri oada de executie (48 luni)

Starea fizică

Cod deseu

Cantitate deşeu valorificată tone/peri oada de execuţie

Cantitate deşeu eliminată tone/peri oada de execuţie

Cantitate deşeu rămasă în stoc tone/perioada de execuţie

1. Hârtie şi carton

11.64 6.94 S 20 01 01 15 01 01

6,94 - -

2. Plastic 11.21 6.68 S 20 01 39 15 01 02

6,68 - -

3. Sticlă 5.14 3.06 S 15 01 07 3,06 - - 4. Metal 2.55 1.52 S 15 01 04 1,52 - - 5. Altele 69.46 41.41 S 20 01 99

20 02 01 - 41,41 -

După realizarea investiţiei nu vor exista surse de producere a deşeurilor.

Deșeurile municipale rezultate de la personalul angajat se vor colecta selectiv și vor fi valorificare prin intermediul operatorilor economici autorizați pentru desfășurarea activităților de valorificare /reciclare.

Deşeurile de materiale utilizate rezultate de la lucrările de construcţie vor fi eliminate în locurile special amenajate puse la dispoziţie de către AFDJ. Surplusul de material dragat va fi transportat şi deversat în locurile de deversare aprobate anual de Apele Române. Spre exemplu, locurile de deversare aprobate de Apele Române în 2016, comunicate de AFDJ Galaţi, sunt următoarele:

1. În mare, la 2 mile marine de geamandura de aterizare spre larg în direcția axului Canalului Sulina;

2. În mare, la sud de gura Canalului Sulina, la 4 mile marine de farul de aterizare, pe direcția SV, cât mai aproape de țărm;

3. Km 108-109 Braț Sfântu Gheorghe, mal stâng;

44

4. Mm 45+500, mal drept; 5. Mm 58-58½, mal drept; 6. Mm 53+350, mal drept; 7. Mm 59-60½ ct mai aproape de malul românesc al Dunării; 8. Mm 74+500-74+1100, mal drept Conform H.G. nr. 155/ martie 1999 referitoare la „Introducerea Registrelor de

Administrare a Deşeurilor şi a Catalogului European al Deşeurilor”, constructorul are obligaţia de a ţine registre în care să consemneze evidenţa deşeurilor şi modul de administrare a lor.

Constructorul are obligaţia de a ţine registre lunare în care să consemneze producerea de deşeuri, depozitarea, tratare şi transport, reciclare şi depozitarea lor definitivă. Cantităţile de deşeuri pot fi evaluate sumar conform unuei liste de cantităţi. Măsuri propuse pentru minimizarea generării deşeurilor pe amplasament în timpul execuţiei; Întreținerea autovehiculelor se va face în unități specializate, astfel încât pe amplasament nu vor fi generate deșeuri de uleiuri uzate, anvelope, baterii uzate etc.

- Evitarea formării de stocuri de materii prime și depozitarea temporară pe platforme cu şanţuri perimetrale de gardă, iar manipularea acestora şi a pământurilor se va face astfel încât să se evite dizolvarea şi antrenarea lor de către apele de precipitaţii.

- Verificarea periodică/întreținerea în condiții optime de funcționare a echipamentelor şi utilajelor.

- Deseurile rezultate de la lucrarile de constructie vor fi eliminate in locurile special amenajate puse la dispozitie de catre AFDJ.

- Deşeurile provenite de la angajaţii şantierului, colectate în toaletele ecologice, vor fi evacuate periodic din amplasament prin contract cu firme de salubrizare.

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa 4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

4.1.1.1. Ape subterane În Spaţiul Hidrografic Dobrogea –Litoral sunt identificate şi delimitate 10 corpuri

de ape subterane. Dintre acestea 4 aparţin tipului poros permeabil (depozite holocene, pleistocen medii-superioare), 4 corpuri aparţin tipului fisural-carstic (dezvoltate pe depozite de vârstă triasică şi sarmaţiană) şi 2 corpuri aparţin tipului carstic-fisural (de vârstă jurasică).

Acviferele de adâncime, au cea mai mare extindere în depozitele deltaice fiind cantonate în complexul psefitic din bază, constituit din pietrişuri şi complexul psamitic

45

inferior şi mediu cu nisipuri care au o bună permeabilitate, fiind alimentate din apele Dunării în zona de contact cu unitatea structurală – Depresiunea Predobrogeană. Grosimea acestor acvifere este de 15-20 m în partea centrală a Deltei Dunării, fiind sub presiune, iar nivelul piezometric la adâncime, între 0,5-15 m în partea vestică şi între 20-40 m în cea estică.

Prin forajele la adâncimi de peste 200 m, făcute la Chilia Veche, Periprava, Crişan şi Sfântu Gheorghe în formaţiuni portlandiene (Jurasic superior), s-au evidenţiat ape cu mineralizări care variază de la 18-20g/l până la 50-55 g/l, iar tipul hidrochimic fiind, de regulă, clorurat-sodic sau clorurat-calcic-magnezian.

Acviferele freatice sunt în strânsă legătură cu morfologia Deltei Dunării, în ceea ce priveşte adâncimea, şi cu regimul hidrologic al Dunării, sub aspectul variaţiei nivelului. În grindurile fluviatile care mărginesc braţele Dunării, influenţa Dunării se remarcă de la nivelul de peste 5-6 hidrograde şi pe o lăţime maximă de 500 m. Această relaţie strânsă permite ca apele freatice să nu fie mineralizate, având un grad acceptabil de potabilitate. Pe măsura distanţării de braţele principale, acviferele au o mai mare independenţă dar reducându-se gradul de potabilitate. În grindurile marine (Letea şi Caraorman, în special) se remarcă o circulaţie a apelor freatice mai mare datorită depozitelor nisipoase dar şi posibilitatea sărăturării prin evapotranspiraţie este mai mare. Adâncimea apelor freatice este între 0,5-1,0m în depresiunile dintre dune şi ajunge la 4 m în dune.

Gradul de mineralizare este diferit fiind sub 1g/l în aşa numitele „ape suspendate” care sunt alimentate numai din precipitaţii şi ajung la un ecart de variaţie foarte mare, între 3-60 g/l la apele din orizonturile de adâncime mai mare.

4.1.1.2. Ape de suprafaţă Investiţia propusă în proiectul ”Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe

Canalul Sulina – Etapa Finală” se va realiza de-a lungul Canalului Sulina, bazin hidrografic Dunărea. Din punct de vedere hidrografic, zona studiată face parte din Spaţiul Hidrografic Dobrogea şi Apele Costiere. Suprafaţa Deltei Dunării cuprinde cele tei braţe (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), care reprezintă artere majore prin care fluviul Dunărea asigură spaţiului deltaic debitul lichid şi solid, şi cinci zone hidrografice : - Zona Chilia-Sulina, între braţele Chilia, Tulcea şi Sulina . - Zona Sulina- Sfântu Gheprghe, între baţele Sulina şi Sfântu Gheprghe. - Zona Sfântu Gheprghe –Razelm, la sud între braţul Sfântu Gheprghe şi lacul Razelm. - Zona Complexului lagunar Razelm-Zmeica-Goloviţa-Sinoe. - Zona marină a Deltei Dunării (gurile Dunării, ţărmul mării şi fundul submers din faţa litoralului Deltei, în care sunt incluse atât corpuri de apă care nu sunt puternic modificate cât şi corpuri de apă puternic antropizate.

Corpurile de apă supraterane din teritoriul analizat se constituie din două categorii de ape curgătoare şi anume :

46

- Dunărea şi braţele sale - Gârlele şi canalele cu circulaţie activă a apei

Dunărea şi braţele sale include cele 3 braţe principale (Chilia, Tulcea-Sulina şi Sfântu Gheorghe), la care se mai adaugă braţele secundare ale Chiliei (Tătaru, Cernovca, Babina, Musura), iar la Sfântu Gheorghe, Gârla de Mijloc şi Gârla Turcească. Acestea reprezintă arterele hidrografice principale prin care se repartizează apele Dunării de la Ceatalul Chiliei.

O serie de parametri hidrologici dovedesc condiţiile bune pentru viaţă, pentru dezvoltarea biocenozelor şi a populaţiilor caracteristice (fitoplancton, zooplancton şi zoobentos).

Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei - acest tip de ecosistem este reprezentat în principal prin braţe abandonate ale Dunării (Dunărea Veche), canale importante (Mila 35, Sireasa-Şontea, Arhipenco - Păpădia, Crânjeală, Eracle, Căzănel, Bogdaproste, Litcov, Crişan-Caraorman, Dunavăţ, Dranov, etc.) şi altele. Aceste canale, ca artere importante de legătură între braţele principale şi complexele lacustre, se caracterizează prin curgerea apei cu viteze variabile şi cu sensuri reversibile de curgere în funcţie de sezon (ape mari de primăvară, ape mici de toamnă). Canalul Sulina are 73 de km lungime şi include:

• Brațul Sulina, cu o lungime de 63 km, între Mm 34 (4 mile marine în aval de Tulcea) şi Mm 0 la Sulina şi adâncime navigabilă de 24” (7,32m) care asigură navigația navelor maritime până la capacitatea de 25.000 tdw, parţial descărcate.

• Gura de vărsare în Marea Neagră cu o lungime de cca 5,5 mile marine, situată între cele 2 diguri de dirijare (jetele) de aproximativ 7,7 km.

Braţul Sulina a fost regularizat sub formă de canal în perioada 1856-1910 prin tăierea coturilor şi meandrelor, corectarea albiei şi lucrări de apărări de maluri. În anul 1856 a fost profilată gura Canalului Sulina prin construirea a două diguri de dirijare, şi care iniţial pătrundeau în mare sub formă de pâlnie pe o lungime de 1450 m. Prin extinderi succesive, lungimea lor a crescut la aprox. 7,7 km. Eroziunile din albia Canalului şi debitele de aluviuni din amonte care sunt preluate de canal au condus la un volum mare de aluviuni transportate, care, împreună cu transportul aluvionar costier, formează la vărsarea în Marea Neagră Bara Sulina Lucrările de regularizare a Canalului Sulina au condus la creşterea debitului apei de la 7% la circa 17,7 % din totalul debitului Dunării, dar şi la creşterea adâncimilor datorită eroziunii albiei pe anumite sectoare. Date hidrologice de bază - niveluri, debite şi volume de apa - necesare pentru amplasarea şi dimensionarea construcţiilor hidrotehnice, cu evidenţierea unor situaţii caracteristice

47

Prin măsurile prevăzute în documentaţia tehnică, evaluate în cadrul acestui raport,precum şi în proiectele tehnice de execuţie, se vor respecta normele şi legile enumerate mai sus, armonizându-se astfel cu Planul naţional de gestionare a deşeurilor. Pe Dunăre, regimul nivelurilor înregistrează variații foarte mari în cursul anului, prezentând probleme specifice pentru navigaţie.

Pe cursul inferior al Dunării, nivelurile cele mai ridicate se înregistrează primăvara (aprilie-mai), iar cele mai coborâte vara spre toamnă (august-septembrie). De la intrarea pe teritoriul românesc km 1.075 şi până la vărsare, regimul de curgere al Dunării, pe tronsoane, se prezintă astfel: - km 1075 – km 863 - regim de retenţie; - km 863 – km 175 - curgere liberă; - km 175 – km 63 - curgere liberă; - km 63 – km 0 - regim de canal.

Valorile anuale ale debitelor maxime din regim îndiguit nu s-au modificat faţă de cele din regim natural (15.000 mc/s – 16.000 mc/s în secțiunea Isaccea). Pe Dunărea unică la Isaccea, la debite mai mari de 5.000 mc/s, Brațului Sulina îi revine cca. 18,5% din debitul Dunării unice.

În timpul apelor mici ale Dunării cu debite sub 5.000 mc/s, brațul Tulcea își micșorează debitul relativ de apa, brațul Sulina îşi măreşte debitul iar brațul Sf. Gheorghe şi-l micşorează.

În urma calculelor efectuate, s-au stabilit o serie de valori pentru debitele şi nivelele maxime şi minime la intrarea în Delta Dunării, pentru asigurările de 1%, 5%, 10%, 90%, 95% şi 99%, preyentate sintetic în tabele următoare. Parametrici statistici pe anii 1840-2003 ai debitelor de apă maxime anuale (m3/s) ale Dunării la intrarea în Delta Dunării:

Maximum Anul Media Minimum Anul Abaterea pătratică

Coef. var.

20.940 1897 10.517 6.200 1918 2185 0,2078 Valorile asigurate ale debitelor de apă maxime anuale (m3/s)

Asigurări(%) 1% 5% 10% Valori asigurate 16540 14560 13541

Valorile asigurate ale nivelelor de apă (cm) la mira hidrometrică Tulcea corespunzătoare debitelor de apă maxime anuale asigurate ale Dunării la intrarea în Delta.

Asigurări(%) ale debitelor de apa

1% 5% 10%

Valori asigurate ale nivelelor (cm)

438 409 391

48

Nivelele de apă (cm) faţă de zero mira în secțiunile mirelor hidrometrice din lungul Canalului Sulina corespunzătoare debitelor de apa maxime anuale asigurate ale Dunării

Asigurări (%) Zero miră (m) 1% (cm) 5% (cm) 10% (cm) Tulcea (Mm 38,6) 0,56 438 409 391 Ceatal Sf. Gheorghe (Mm 33,6) 0,43 395 370 354 Gorgova (Mm 21,0) 0,31 311 285 269 Crişan (Mm 12,3) 0,19 218 198 185 Portul Sulina (Mm 0,0) 0,00 128 116 110 Gura canalului Sulina (Mm –5,0) 0,00 96 89 86

Nivelele asigurate absolute (cm) în lungul Canalului Sulina în raport de zero Marea Neagră Sulina.

Mire Hidrometrice Distanțe faţă de mila marină zero

Asigurări (%)

km 1 5 10 Tulcea 71,5 494 465 447 Ceatal Sf. Gheorghe 62,2 446 421 405 Gorgova 38,9 342 316 300 Crişan 22,8 237 217 204 Sulina Port 0,00 128 116 110 Marea Neagră -9,2 96 89 86

Parametrici statistici pe anii 1840-2003 ai debitelor de apa minime anuale (m3/s) ale Dunării la intrarea în Delta Dunării:

Maximum Anul Media Minimum Anul Abaterea pătratică

Coef. Var.

6270 1855 2802 1350 1921 770.3 0.275

Valorile asigurate ale debitelor de apă minime anuale (m3/s) ale Dunării la intrarea în Deltă

Asigurări (%) 1 (%) 2 (%) 5 (%) Valori asigurate (m3/s) 1860 1690 1480

Valorile asigurate ale nivelelor minime de apă (cm) la mira hidrometrică Tulcea corespunzătoare debitelor de apă minime anuale asigurate ale Dunării la intrarea în Delta

Asigurări (%) 90 (%) 95 (%) 99 (%) Valori asigurate (cm) -20 -30 -43

Nivelele de apă (cm) minime anuale faţă de zero miră în secțiunile mirelor hidrometrice din lungul Canalului Sulina corespunzătoare debitelor de apa minime anuale asigurate ale Dunării

Asigurări (%) Zero mira (m) 90% (cm) 95% (cm) 99% (cm) Tulcea (Mm 38,6) 0,56 -20 -30 -43 Ceatal Sf. Gheorghe (Mm 33,6) 0,43 -7 -18 -32

49

Gorgova (Mm 21,0) 0,31 -10 -18 -28 Crişan (Mm 12,3) 0,19 -7 -13 -20 Portul Sulina (Mm 0,0) 0,00 -8 -16 -25 Gura Canalului Sulina (Mm –5,0)0,00 -12 -19 -26

Pentru ilustrarea în lungul Canalului Sulina a nivelelor asigurate absolute (cm) în raport de zero Marea Neagră Sulina se da mai jos tabelul respectiv

Mire Hidrometrice Distanțe faţă de mila marină zero

Asigurări (%)

km 90 95 99 Tulcea 71,5 36 26 13 Ceatal Sf. Gheorghe 62,2 35 25 11 Gorgova 38,9 21 13 3 Crişan 22,8 12 6 -1 Sulina Port 0,00 -8 -16 -25 Marea Neagră -9,2 -12 -19 -26

În cadrul determinării debitelor extreme s-au calculat parametrii statistici, precum

abaterea medie pătratică şi coeficientul de variație ca raport între abaterea medie pătratică şi media valorilor seriei de date.

Se face precizarea ca valorile analizate pe perioada 1840-2003 reprezintă o serie statistică care permite calculele de mai sus cu o marja de eroare mai mică de 3.5%. Având în vedere necesitatea tranzitării unor debite de apă constante şi uniformizarea adâncimii în lungul canalului, cota coronamentului lucrărilor de apărare maluri s-a proiectat la nivelul maxim cu asigurarea de 10% plus o garda de val de 0,5 m. Pentru determinarea eficienţei lucrărilor existente şi stabilirea lucrărilor hidrotehnice necesare pentru îmbunătăţirea siguranţei navigaţiei şi protejarea localităţilor, precum şi a influenţei acestora asupra nivelurilor şi vitezelor apei pe Canalul Sulina, a fost realizată modelarea 2D pe sectoarele cuprinse intre Mm 34+705 si Mm 0 si Mm 0 si Hm 80, respectiv de la 1 km amonte de ramificaţia Brațului Tulcea al Dunării în Canalul Sulina şi Brațul Sf. Gheorghe, 1 km pe Brațul Sf. Gheorghe şi 1 km pe Canalul Sulina şi Bara Sulina, cu ajutorul modelului matematic RMA • Kalypso.

Modelul efectueaza calculul suprafetei libere a apei în mişcare permanentă gradual variată pentru cele trei obiective majore:

• Apărări de maluri pe Canalul Sulina • Distribuția debitelor la bifurcația de la Ceatal Sf. Gheorghe ( Tulcea – Sulina –

Sf. Gheorghe) • Problema depunerilor de sedimente de la gura de vărsare a Canalului Sulina

în Marea Neagră. Datele de intrare sunt constituite din:

• Descrierea albiei - prin profile topografice si batimetrice; • Distanţe între profile;

50

• Debitele de calcul; • Condiţiile limită amonte şi aval; • Coeficienţii de rezistenţă (rugozitate) ai albiei.

Principalele date oferite de program sunt: -Caracteristicile hidraulice analitic şi grafic privind niveluri de apă, adâncimi, lăţimi la oglinda apei, secţiuni de curgere şi viteze medii în albie; -Eforturile de forfecare. Verificarea fiabilitatii, stabilitatii si eficientei lucrarilor hidrotehnice proiectate -Tendinţele de sedimentare cu rezultat direct in elaborarea strategiei de atenuare a sedimentarii in gura Canalului si reducerea cantitatilor de dragaj -Redarea grafica a profilelor transversale si profilul logitudinal cu pozarea nivelelor. Calculele au fost efectuate pentru o gama larga de debite, respectiv Q2%, Q10%,

Q20%, Q50, Q100%. Modelul a aplicat în calcule pentru rugozitatea patului albiei echivalenta cu

rugozitatea nisipului echivalent după Nikuradse cu ajutorul "zonelor de rezistență de curgere", iar zonele studiate au fost împărţite într-un mod simplificat folosind cinci clasificări diferite. Pentru patul fluviului a fost aplicat un singur parametru considerând dune de nisip pe patul fluviului. Pentru maluri se consideră clase diferite în funcţie clasificarea vizuală. Pentru zonele împădurite au fost considerați parametrii de vegetație.

Modelul bifurcației a utilizat o condiție de debit in amonte şi aval pentru fiecare braț si o condiție limită de nivel al apei, dupa cum urmeaza: Combinații de bază ale condițiilor limită

La Bara Sulina, hidrodinamica situației a fost calculată folosind un scenariu mediu hidrologic, fiind introduse condiții limită pentru debitele de intrare (amonte) de Q = 1,200 m³/s la Canalul Sulina şi un nivel mediu de apă 0.0 m nivel Marea Neagră. S-a cosiderat constantă situația hidrologică, variabila fiind data de forța vântului care acționează pe Marea Neagră pe toate direcțiile principale ale vântului (W, NW, N, NE, E), pentru sezoanele determinante: primavară, vară şi toamnă. Toate cazurile au fost simulate pentru o medie a vitezei vântului de 5 m/s.

In ceea ce priveşte încărcările din gheţă asupra apărărilor de mal, datorită faptului că acestea sunt poziţionate paralel cu cursul apei, iar poduri de gheață nu sunt frecvent înregistrate pe Canalul Sulina, s-a luat în considerare forţa cu care sloiurile de gheață acționează asupra malurilor; alegerea soluţiilor tehnice pentru consolidarea malurilor a avut în vedere teorii şi măsuri de prevenire a contactului gheţii cu apăraăile de mal, respectiv:

o Pentru a rezista acțiunii unui câmp de gheață, trebuie aplicată o panta mai mare de 1:1.75, iar protecția din anrocamente trebuie să aiba sortul D50 mai mare decât grosimea maximă a gheții (Wuebben, 1995).

51

o Asupra malurilor încărcările maxime din gheață vor acționa în același timp cu încărcările provocate de spărgătorul de gheață care împinge blocurile de gheaţă în malurile protejate.

In Anexe sunt prezentate rezultatele calculelor hidraulice atât în regim natural cât şi în regim amenajat, prezentându-se în cele două variante nivelurile, adâncimea apei, vitezele medii, lăţimea la nivelul albiei, distanţele dintre profile şi rugozitatea medie echivalentă. De asemenea, sunt prezentate profilele transversale (cu indicarea nivelurilor corespunzătoare debitelor de calcul) şi profilul longitudinal pe Canalul Sulina pe sectorul studiat.

Date hidrogeologice şi hidrochimice

Stare, presiuni şi consecinţe Resursele teoretice de apă din perimetrul RBDD sunt constituite din resursele de

apă de suprafaţă şi din cele subterane. Dintre resursele subterane de apă cele de mică adâncime sunt folosite într-o măsură foarte redusă şi în exclusivitate de către puţine gospodării ale populaţiei locale, calitatea acestor ape nefiind corespunzătoare.

În ceea ce priveşte resursele subterane de adâncime, acestea nu sunt corespunzătoare şi nu sunt utilizate.

Folosirea apei direct din Dunăre pentru consum menajer sau pentru îmbăiere în condiţiile în care, calitatea apei s-a deteriorat mult faţă de perioada de referinţă 1950-1960,constituie un mare risc pentru populaţia din Delta Dunării. Totuşi având în vedere faptul că în perimetrul RBDD nu sunt surse majore de poluare a apei, apreciem că nu se poate vorbi de un impact negativ asupra stării de sănătate a populaţiei. Utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă

Sectorul industrial care foloseşte apa surselor de suprafaţă este reprezentat în principal de unităţile industriale care funcţionează pe platforma vestică a Municipiului Tulcea , precum şi de alte unităţi industriale din Municipiul Tulcea. Cantităţi importante de apă din sursele de suprafaţă, respectiv din Dunăre, sunt utilizate de unităţile care furnizează apă potabilă Municipiului Tulcea şi celorlalte localităţi din perimetrul RBDD.

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a elaborat planul de monitorizare a calității apelor de suprafață de pe teritoriul rezervației, pe anul 2014, ținând cont de faptul că zonele strict protejate trebuie să beneficieze de o atenție deosebită și funcție de evaluările din anii anteriori. Prin urmare s-a decis monitorizarea lunară a 25 de secțiuni.

Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării se evaluează calitatea apelor de suprafaţă pentru 16 lacuri.

52

Calitatea apelor fluviului Dunărea este urmărită sistematic prin sistemul naţional de supraveghere a calităţii apelor în 11 secţiuni de control de ordinul I (9 pe Dunăre, câte una pe braţele Chilia şi Sulina) . Conform « Raportului anual privind starea mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării pentru anul 2014 », referitor la calitatea apei se menţioneaza următoarele:

• Concentratia medie a azotului din azotiţi încadrează apa Dunării în limitele clasei a II-a de calitate, stare ecologică bună, atât pe Dunăre şi braţe, cât şi pe canale şi lacuri, comparativ cu anii anteriori când valorile atingeau pragul clasei a III-a de calitate; excepţie a făcut calitatea apei din lacul Nebunu şi lacul Roşu când a fost atins pragul corespunzator clasei V stare ecologică proastă în luna iulie.

• Valorile concentratiilor de azot din azotaţi încadrează calitatea apei pe Dunăre, braţe şi canale, precum şi lacuri în clasele I si II-a de calitate, stare ecologică bună şi foarte bună, conform standardelor în vigoare.

• Concentraţiile medii anuale de azot total încadreaza apa Dunării în clasa I de calitate, atât pe Dunăre şi braţe, cât şi pe canale şi lacuri, cu excepţia lacurilor Miazăzi, Isac, Goloviţa şi Razim, care s-au încadrat în clasa II-a de calitate.

• Concentraţia medie a azotului amoniacal are valori corespunzătoare clasei I-a de calitate atât în anul 2014 cât şi în anii anteriori, cu excepţia lacurilor Sinoe şi Razim, care se încadrează în clasa a II-a de calitate.

• Valorile concentraţiilor de fosfor din fosfaţi în 2013 şi 2014 pentru lacurile şi canalele din RBDD sunt corespunzătoare clasei I-a de calitate (stare ecologică foarte bună).

• PH-ul din apa lacurilor în anii 2014 şi 2013 se află în domeniul 7.41-8.67 respectiv 7.14-8.52 unităţi de pH.

• Concentraţiile de oxigen în anii 2013-2014 au valori corespunzătoare clasei a IV de calitate, respectiv o stare ecologică slabă în lacurile din Delta Dunării, în timp ce consumul biochimic de oxigen încadreaza apa în clasele III si IV de calitate.

• Concentraţiile anuale de cloruri încadrează apa lacurilor în clasa I-a de calitate, dar s-au constatat depăşiri semnificative în lacurile Sinoe, Goloviţa şi Razim unde valorile au ajuns la clasa a V-a, respectiv a III-a de calitate.

• Valorile medii anuale ale concentratiilor de sulfaţi încadrează apa lacurilor în clasa I-a de calitate, exceptie făcând lacul Sinoe.

« Raportul anual privind starea mediului în judeţul Tulcea – 2014 », în cadrul analizei repartiţiei lungimii cursului de apă din punct de vedere calitativ, conform evaluării stării ecologice a fluviului Dunărea, concluzionează că cca 37% se încadreaza într-o stare ecologică bună, diferenţa de 63 % din lungime fiind încadrată într-o stare ecologică proastă. (cap 2 Apa).

In « Master Planul Biosfera Delta Dunării » se precizează că pe teritoriul RBDD compoziţia chimică pentru Dunăre este relativ omogenă, fără variaţii sensibile de-a lungul cursului său. Influenţa afluenţilor Siret şi Prut, care au o mineralizare mai ridicată,

53

nu este resimţită datorită debitului mare al Dunării. De asemenea, în zona de vărsare în Marea Nagră, nu se resimte o influenţă majoră a apei marine saline asupra apelor fluviului. Mineralizarea apelor Dunării (conţinutul de săruri dizolvate) variază între 299 – 496 mg/l, aceasta fiind influenţată de modificările sezoniere ale debitului de apă. Principalele surse de poluare privind nutrienţii sunt: gospodăriile particulare, industriile, agricultura şi fermele de animale.

Poluarea cu petrol a apelor fluviale datorită circulaţiei navale rămâne o problemă majoră.

Poluarea bacteriologică este relativ ridicată mai ales în zona marilor oraşe datorită evacuării de ape uzate orăşeneşti neepurate. În judeţul Tulcea sunt identificate 6 zone hidrogeologice care prezintă diferenţe semnificative privind calitatea apei subterane (Fig 2 ). Fig. 2 Tipuri de zone hidrogeologice pentru calitatea apei subterane în judeţul Tulcea

Terenurile din lungul Canalului Sulina se încadrează în zona cu apă subterană de mică adâncime, existentă în depozitele aluvionare ale Deltei, cu debit redus şi vulnerabilitate la poluare (culoarea bleu în hartă). În aceste condiţii, fluviul Dunărea este

54

principala sursă de apă din zona de studiu, iar calitatea apei acesteia este evaluată în unsprezece secțiuni de control. În conformitate cu datele rezultate din monitorizare, calitatea apei corespunde clasei 1 sau 2 din cele 5 ( adică o sursă acceptabilă pentru potabilizarea apei ) în toate cele 11 puncte de control. Potrivit datelor analizate de ANAR, din septembrie până în noiembrie 2013, majoritatea corpurilor de apă existente în zona de studiu se află într-o stare bună (1 și 2).

În lungul Canalului Sulina sunt trei surse de suprafaţă pentru captări de apă destinate potabilizării, fără zona de protecţie, situate pe raza localităţilor Maliuc, Crişan şi Sulina. Ele sunt în afara sferei de influenţă a proiectului şi nu sunt afectate de

construcţiile hidrotehnice propuse în “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe

Canalul Sulina – Etapa Finală”.

În 2011, pentru atingerea obiectivelor UE și pentru îmbunătățirea standardelor de viață, Consiliul Județean Tulcea a elaborat un Master Plan pentru alimentare cu apă și sistem de canalizare, la nivel județean. Master Plan-ul grupează aglomerările de populație în funcție de densitatea populației la un sistem comun de apă și canalizare.

Investițiile propuse pentru alimentarea cu apă și canalizare din cadrul Master Plan-ului sunt împărțite în investiții urbane și rurale. Investițiile propuse în Master Plan pentru zonele urbane sunt: - Îmbunătățirea calității apei și alimentarea cu apă a orașelor Tulcea și Măcin. Aceasta include extinderea sursei Bogza, construirea unei stații de eliminare a nitraților în orașul Tulcea, extinderea sursei de apă subterană pentru Măcin, reabilitarea sursei de apă în Satu Nou și construirea unei stații de epurare în Babadag. - Extinderea rețelei de distribuție a apei în zonele urbane din Tulcea și Isaccea până la atingerea unei acoperiri de 100%. - Reducerea pierderilor de apă prin reabilitarea conductelor de transport și distribuție în Tulcea și Babadag. - Îmbunătățirea sistemului de întreținere și reabilitare a stației de pompare în Babadag. - Reabilitarea rezervoarelor de apă în Carierei, Satu Nou, Fabrica de zahăr și Cabanei. Obţinerea unei rate mai mari de racordare la sistemul de canalizare. - Reabilitarea vechilor canale colectoare pentru eliminarea poluării.

Investițiile propuse în Master Plan pentru zonele rurale sunt: - Asigurarea unei surse sigure de alimentare cu apă. - Reabilitarea și extinderea rețelelor de transport și distribuție. - Investiții în canalele colectoare sau în fosele septice. - Construirea și reabilitarea rezervoarelor de apă. - Investiții în echipamentele pentru canalizare și cisterne-vidanje pentru transportul apelor uzate.

Pentru Inima Deltei, unde satele au sub 2.000 p.e., Master Planul propune investiții pentru fose septice noi. Pentru sate de peste 2.000 p.e., Planul propune o rețea

55

centralizată de canalizare, stații de pompare și stații de mici dimensiuni, pentru tratarea apelor uzate (SEAU).

În RBDD nu sunt surse fixe cu rol determinant în poluarea apelor. Sursele majore de poluare a apelor din teritoriul rezervaţiei sunt reprezentate de agenţi economici situaţi în zona limitrofă a RBDD şi de activitatea de transport naval desfăşurată pe căile navigabile atât de ambarcaţiunile mici cât şi de navele maritime şi fluviale aflate în tranzit.Faţă de anii anteriori se constată o diminuare a deversărilor de ape cu hidrocarburi de la nave.

Activitatea Şantierului Naval Sulina se reduce la reparaţii de nave. Pentru diminuarea impactului asupra mediului unităţile de producţie, încă din faza

de proiectare au luat măsurile necesare pentru epurarea apelor uzate şi pentru o gestionare ecologică a deşeurilor. În 2014 nu s-au semnalat poluări accidentale de la activităţile industriale. La controalele planificate şi cele tematice efectuate împreună cu Căpitănia Tulcea şi Sulina s-a constatat în general că se respectă legislaţia din domeniul deşeurilor mai ales a celor periculoase (uleiuri uzate, reziduuri de hidrocarburi), se ţine evidenţa în Jurnalul de evidenţă al deşeurilor generate de nave, dar şi în conformitate cu HG 856/2002 , cu excepţia unei singure societăţi care fost sancţionată pentru că nu avea gestiunea deşeurilor conform HG 856/2002). Poluări

În anul 2014, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra mediului pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Poluări cu efect transfrontier

În anul 2014, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontier asupra mediului, în aceste zone ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Informaţii despre zonele de protecţie sanitară

Pentru toate sistemele de alimentare cu apã din Delta Dunãrii s-a adoptat soluţia de prelevare a apei brute din surse de suprafaţã în vederea potabilizãrii (captare–staţie potabilizare apã–aducţiune–înmagazinare–distribuţie). Acest lucru, deoarece în Delta Dunãrii pânza freaticã se caracterizeazã prin existenţa unui strat acvifer freatic aflat la adâncimi sub 2 m ( 1,05 – 1,35 ) pe grinduri joase şi 1.67 m pe relieful de dune joase, fiind influenţat de raporturile cauzale dintre nivelul hidrostatic şi fluctuaţiile nivelelor apelor Dunãrii. În lungul Canalului Sulina sunt trei surse de suprafaţă pentru captări de apă destinate potabilizării, fără zonă de protecţie, situate pe raza localităţilor Maliuc, Crişan şi Sulina. Ele sunt în afara sferei de influenţă a proiectului şi nu sunt afectate de construcţiile hidrotehnice propuse în “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”.

56

4.1.2. Alimentarea cu apa Nu este necesară realizarea unei reţele de aprovizionare cu apă şi nici captarea apei de suprafaţă sau freatică pentru activităţile derulate în cadrul proiectului.

În faza de construcţie a proiectului nu se impune consum industrial sau menajer de apă. La realizarea construcţiilor hidrotehnice nu este necesară asigurarea apei

tehnologice şi nici a unui agent termic. În faza de construcţie necesarul de apă potabilă pentru angajaţii şantierului va fi

asigurat prin distribuirea de apă îmbuteliată (PET) procurată din comerţ şi transportată la puctele de lucru prin grija Constructorului. Se estimează un consum de 100 l/zi.

Muncitorii vor fi cazaţi la pensiuni cu regim de cantină, pe bază de contract ; transportul muncitorilor se va face zilnic dus/întors ( dimineaţa, în pauza de prânz şi la sfârşitul programului de lucru) pe calea apei. În timpul programului de lucru se va asigura apa potabilă ambalată (PET) procurată de la firme specializate. În timpul zilei, în punctele de lucru, se va asigura accesul personalului muncitor la grupuri sanitare mobile, dotate cu fose septice evacuate periodic de o firmă specializată, pe bază de contract. În aceste condiţii pe amplasament nu va exista un consum menajer de apă şi nici nu se vor produce pe amplasament ape uzate menajere (igiena personală zilnică se va asigura la locul de cazare – pensiune, care va avea şi regim de cantină). În faza de funcţionare nu este cazul.

Bilanţul consumului de apă nu cuprinde consum industrial sau menajer de apă, ci un consum estimativ de 100 l/zi apă potabilă îmbuteliată, procurată din comerţ.

4.1.3. Managementul apelor uzate Pe amplasament nu se colecteaza apa pluvială şi nici nu sunt condiţii de

contaminare a ei prin scurgerea liberă. Pe amplasament nu se generează şi nu se evacuează ape uzate industriale sau

menajere. Pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice nu este necesară prelevarea de apă.

În faza de construcţie a proiectului, în punctele de lucru vor fi instalate toalete ecologice cu fose septice impermeabile, vidanjabile, astfel că materiile fecaloide şi apa uzată vor fi evacuate periodic din amplasament prin contract cu firme de salubrizare.

Bilanţul apelor uzate nu cuprinde cantităţi de ape uzate menajere, industriale, pluviale evacuate. În faza de funcţionare nu este cazul.

4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei Din punct de vedere al încadrării în schema directoare de amenajare şi

management a bazinului hidrografic, lucrările hidrotehnice proiectate nu modifică managementul bazinului hidrografic, deoarece realizarea investiţiei nu presupune

57

modificarea nivelurilor, debitelor sau volumelor de apă existente şi nu influenţează regimul de curgere a apelor Dunării. Se menţine echilibrul hidrologic întrucât aria secţunii transversale a Canalului Sulina nu va fi redusă prin realizarea lucrărilor de protecţie a malurilor. De aceea, scurgerea apei pe Canalul Sulina nu va fi împiedicată, acest lucru fiind confirmat de modelarea matematică 2D. Nu va fi afectat nici schimbul de apă cu Delta Dunării, deoarece malurile nu vor fi ridicate prin înălţarea coronamentului. Atât în faza de execuţie cât şi în cea de exploatare a consolidărilor de maluri, lucrările hidrotehnice propuse prin actualul proiect nu modifică nivelurile şi vitezele medii pe Canalul Sulina şi nu vor avea un impact negativ asupra regimului de curgere a apelor Dunării, aceastea având rolul menţinerii echilibrului debitelor pe Canalul Sulina şi diminuării fenomenelor de eroziune.

Inundarea naturală a deltei şi restaurarea fluxului natural al apei şi sedimentelor este asigurată prin analiza şi verificarea localizării, dimensionării şi soluţiilor tehnice de execuţie a apărărilor de mal propuse în proiect. Criteriile de proiectare au fost stabilite pentru a se încadra în Master Planul Biosfera Delta Dunării, care preconizează inundarea naturală a Deltei. In acest scop, pe sectoarele unde coronamentul lucrărilor de apărări depăşeşte nivelul teritoriului din spatele apărării s-au proiectat nişe de cumunicare practicate în corpul lucrărilor de apărare.

Nu există surse directe pentru poluarea pânzei freatice sau a apelor Dunării. Impotriva poluărilor accidentale, spre exemplu, scurgeri de carburanţi sau uleiuri de la mijloacele de transport, din utilajele folosite pentru dragare, excavare, umplere etc., trebuie respectate măsurile normale de lucru în cadrul unui şantier. Principalele surse de poluare a apei sunt cele ce duc la creşterea temporară, în perioada construcţiei, a turbidităţii apelor fluviului Dunărea. Turbiditatea apei în ampriza lucrării şi în aval va creşte proporţional cu ritmul de dragare. Activitatea drăgii va trebui corelată cu cerinţele de calitate ale consumatorilor din aval. O importantă parte din materialul dragat de pe fundul apei (mâluri detritice, argile prăfoase, prafuri nisipoase şi nisipuri prăfoase) se pierde în masa de apă prezentă în fluviu. Aceste părţi fine, în funcţie de caracteristicile lor morfo-granulometrice vor rămâne un timp în suspensie şi vor fi transportate de curgere spre aval, redistribuindu-se prin depunere, pe diferite distanţe.

Aceste procese au loc şi în condiţii naturale, în timpul debitelor mari, sau cu ocazia lucrărilor curente de dragare pentru menţinerea adâncimii şenalului navigabil. Realizarea umpluturilor şi a protecţiei de mal din anrocamente poate conduce la poluare locală şi de scurtă durată a apelor tot prin creşterea gradului de turbiditate. Prin urmare, creşterea temporară a turbidităţii apei pe plan local, va produce un efect negativ nesemnificativ.

58

Prezenţa drăgii şi a altor utilaje în plutire poate conduce la o deversare accidentală în apele Dunării a unor cantităţi de reziduri petroliere (motorină, uleiuri etc.), ape uzate menajere sau de santină în cazul funcţionarii/exploatării necorespunzătoare a utilajelor. Riscul este comparabil cu cel rezultat în urma navigaţiei sau altor funcţii ale Canalului Sulina.

Constructorul va trebui să asigure o administrare eficientă a punctelor de lucru cu respectarea măsurilor de protecţie a mediului. După terminarea lucrărilor, antrepenorul va asigura curăţirea locului din ampriza lucrărilor executate pe apă.În acest fel efectele poluării apei pot fi eliminate sau limitate prin măsuri organizatorice prevăzute de constructor. Realizarea investiţiei nu implică utilizarea substanţelor toxice şi periculoase. Tabelul 10. Matricea primară de evaluare a impactului (fără măsurile de reducere propuse )

Componenta din sfera de influenţă aproiectului

Tipuri de impact

impact direct

impact indirect

impact pe termen scurt

impact pe termen

lung

impact cumulativ cu

lucrările executate în

etapa I

Apa de suprafaţă/subterană

0 -2 Creşterea turbidităţii prin dragare, deversare accidentală poluanţi în timpul funcţionării utilajelor

-2 Creşterea turbidităţii prin dragare, deversare accidentală poluanţi în timpul funcţionării utilajelor

+1 Se elimină transportul de aluviuni care cresc turbiditatea apei, prin stoparea eroziunii malurilor

+1 Creşte lungi mea malurilor consolidate, protejate de eroziune

Nota: s-a cuantificat impactul pe o scară de la -3 la +3, semnificaţia indicatorilor fiind următoarea:

-3 efect negativ semnificativ

-2 efect negativ mediu

-1 efect negativ nesemnificativ

0 efect neutru

+1 efect pozitiv nesemnificativ

+2 efect pozitiv mediu

+3 efect pozitiv semnificativ

Pentru componenta de mediu apa, impactul negativ nu este semnificativ, chiar în condiţiile neaplicării măsurilor de reducere propuse. Cele mai multe efecte negative se pot produce accidental şi numai în faza de construcţie.

Efectele negative se pot manifesta numai în faza de construcţie a proiectului, pe plan local, pe termen scurt şi încetează să se manifeste după încheierea fazei de

59

construcţie. Prin aplicarea de către constructor a măsurilor de prevenire propuse şi respectarea soluţiilor tehnice, a tehnicii şi tehnologiei de lucru prevăzute în proiect pentru fiecare obiect de investiţie propus, ele se pot reduce sau elimina în totalitate. Impactul rezidual este nesemnificativ Tabelul 11. Matricea de evaluare a impactului (cu aplicarea măsurilor de reducere propuse)

Componenta din sfera de influenţă a proiectului

Tipuri de impact

impact directimpact indirect

impact pe termen scurt

impact pe termen lung

impact cumula tiv cu lucrările executate în etapa I

Apa de suprafaţă/subterană 0 -1 -1 +1 +1





0 efect neutru




Impact nesemnificativ asupra calităţii şi cantităţii de apă din zona de influenţă a proiectului, datorat realizării construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect.

După realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse, efectele negative pe termen scurt (directe/indirecte) înceteaza să se manifeste. Realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu va produce, în niciuna din faze, impact transfrontieră asupra componentei de mediu apa.

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului În perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua toate măsurile care se impun pentru

evitarea poluării apelor de suprafaţă, pentru protecţia factorilor de mediu, a zonelor apropiate şi se va respecta întocmai tehnologia de execuţie prezentată în proiect ca şi măsurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale (în special produse petroliere – combustibili) din timpul activităţii utilajelor tehnologice, prevăzute în proiect. In faza de construcţie constructorul va fi obligat sa asigure măsuri de protecţie a cursurilor de apă şi a apelor subterane din zona de activitate. În faza de construcţie a proiectului, în punctele de lucru vor fi instalate toalete ecologice cu fose septice impermeabile, vidanjabile, astfel că materiile fecaloide şi apa uzată vor fi evacuate periodic din amplasament prin contract cu firme de salubrizare. In faza de funcţionare a construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect, nu este cazul. Pentru protecţia calităţii apelor se vor avea în vedere şi următoarele măsuri:

60

• Orice activitate sau lucrare prin care se afecteaza dinamica naturală a apelor va fi realizată doar după obţinerea aprobărilor din partea ARPM.

• Constructorul va fi obligat să menţină funcţionalitatea naturală a tuturor apelor din zona de activitate.

• Constructorul va fi obligat să asigure măsuri de protecţie a cursurilor de apă şi a apelor subterane din zona de activitate.

• Alimentarea cu carburanţi şi întreţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport se vor face numai în unităţi specializate, deci în afara amplasamentului.

• Stocarea şi evacuarea deşeurilor se va face conform reglementărilor specifice în vigoare.

• Monitorizarea echipamentelor şi utilajelor. • Instruirea corespunzătoare a muncitorilor. • Limitarea activităţii în perioadele cu vânt puternic. • Nu se va lucra în perioadele de scurgere a sloiurilor pe Dunăre sau în perioada

de îngheţ a apei din Canalul Sulina. • Nu se va lucra în perioadele cu ape mari. • Pe toată durata de realizare a investiţiei se vor solicita Administraţiei Bazinale de

Apă Dobrogea –Litoral date cu privire la prognoza debitelor şi nivelurilor apelor în zona în care se execută lucrările.

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale Clima judetului Tulcea este continentală excesivă, cu precipitaţii reduse ( sub 400

mm / an ), cu umiditate atmosferică ridicată în zona deltei, veri călduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitutidini mari de viscole. Apropierea de zona continentală a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord – est spre sud – vest, Crivăţul, care aduce ierni foarte reci uneori îngheţând chiar Dunărea şi Delta pe perioade scurte. In vară, vînturile puternice aduc aer cald şi uscat care usucă pământul şi transformă solul în praf. Temperaturile sunt mai scăzute în vest în zona de deal, în timp ce pe ţărm ( Sulina ) briza mării aduce aer cald şi umed înregistrându-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarnă din ţară.

Clima din zona amplasamentului este temperat – continentală, având următorii parametri:

� temperatura medie anuală ..............................................+11,1C � temperatura minimă absolută .........................................-25,6°C � temperatura maximă absolută ........................................+37,5°C

Precipitațiile medii anuale au valoarea de 359 mm şi reprezintă media valorilor înregistrate de-a lungul a 10 ani. Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:

� iarna .................................... 74,9 mm

61

� primăvara.............................. 81,3 mm � vara .................................... 113,2 mm � toamna ................................ 89,6 mm Sunt considerate “cu precipitații” toate zilele în care apa căzută sub forma de ploaie,

lapoviță, grindină, ninsoare etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm. Direcția predominantă a vânturilor este cea nord-estică (18,3%) şi nordică (13,1%).

Calmul înregistrează valoarea procentuală de 11,7%, iar intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 2,3 - 5,3 m/s.

Adâncimea maximă de îngheț este de 0,80 m, iar frecvența medie a zilelor de îngheț cu T°0≤C este de 84,2 zile/an.

Informaţii despre poluarea de fond a aerului CJ Tulcea, prin Hotărârea 67/2010, a aprobat Programul Integrat de Gestionare a

Calităţii Aerului în Judeţul Tulcea pentru indicatorul PM10 , deoarece concentraţiile acestora depăşeau valoarea limită plus marja de toleranţă sau erau mai mari decât valoarea limită.

Sursele care au generat depăşirea limitelor admisibile, stabilite prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, la pulberi în suspensie indicator PM10 , la nivelul judeţului Tulcea, sunt (conform Raportului privind starea de calitate a mediului în judeţul Tulcea, anul 2013): - traficul rutier, care este responsabil de aproximativ 70% din poluarea atmosferică, datorită în principal stării drumurilor; - şantierele de construcţii; - industria ; - resuspensia solului - încălzirea rezidenţială La nivelul judeţului Tulcea funcţionează 3 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului : - TL1 – staţie de tip trafic amplasată în municipiul Tulcea la o intersecţie cu trafic intens ; - TL2 – staţie tip industrial amplasată la aproximativ 1 km faţă de platforma industrială Tulcea Vest ; - staţie tip suburban/trafic amplasată pe DN 22 la ieşirea din oraşul Isaccea.

Evoluţia concentraţiilor anuale de PM10 la staţia TL1 din judeţul Tulcea se prezintă astfel: 27,16 μg/m3 /2010, 18,39 μg/m3 /2011, 18,61 μg/m3 /2012, 26,64 μg/m3

/2013 (conform Rapoartelor privind starea mediului). Conform datelor prezentate în Rapoartele privind starea mediului, în perioada 2009-2013, se remarcă o scădere a emisiilor de dioxid de sulf (SO2) datorată, în special,

62

folosirii gazului natural în locul combustibilor lichizi la încălzirea locuinţelor. Evoluţia nivelurilor emisiilor anuale de SO2 se prezintă astfel: 346,96 t/2009, 13,74 t/2010, 10,18 t/2011, 9,82 t/2012, 9,14 t/2013 (conform Rapoartelor privind starea mediului). Tendinţa în ceea ce priveşte evoluţia emisiilor de oxizi de azot (NOx) este una descrescătoare pentru judeţul Tulcea, de la 1285 t/an în 2012 la 1243,19t/an în 2013.

Valorile emisiilor de amoniac (NH3) au înregistrat o creştere semnificativă în anii anteriori. Contribuţia majoră la producerea acestor emisii în judeţul Tulcea o are zootehnia (68%), urmată de tratarea şi depozitarea deşeurilor (32%).

Evoluţia nivelurilor emisiilor anuale de NH3 se prezintă astfel: 17,2 t/2009, 218,54 t/2010, 610,67 t/2011, 557,81 t/2012, 694,91 t/2013 (conform Rapoartelor privind starea mediului).

Pe raza judeţului Tulcea există şi doi agenţi economici care deţin instalaţii IPPC şi care intră astfel sub incidenţa Directivei Emisii Industriale ( Alum SA şi Vard Tulcea SA).

În ceea ce priveşte desfăşurarea transportului naval, conform Strategiei Deltei Dunării pentru perioada 2011-2015, activităţile curente din porturi au un impact negativ asupra mediului, condiţiile existente fiind insuficiente în raport cu cerinţele minime pe care românia şi le-a asumat prin convenţiile internaţionale şi prin legislaţia europeană transpusă în legislaţia naţională : - operare inadecvată a mărfurilor vrac (cereale,minereu, cocs, bauxită,fosfaţi, îngrăşăminte uree), ceea ce conduce la poluarea directă a aerului prin dispersia pulberilor ; - poluarea aerului cu noxe provenite de la navele care tranzitează cât şi de la navele operative.

Pe raza RBDD nu sunt staţii de monitorizare a emisiilor de poluanţi atmosferici. Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu au fost efectuate măsurători privind calitatea aerului conform OM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

În perimetrul RBDD nu există unităţi producătoare de energie electrică. Utilizarea energiilor neconvenţionale în perimetrul RBDD are o amploare nesemnificativă la acest moment, existând totuşi iniţiative locale de folosire a panourilor solare pentru încălzirea apei menajere. Instalarea turbinelor eoliene nu este permisă pe teritoriul RBDD, fiind afectate principalele căi de migraţie a păsărilor.

Majoritatea unităţilor industriale sunt concentrate în localităţile urbane din zona limitrofă rezervaţiei. În perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării industria se dezvoltă pe baza exploatării şi valorificării resurselor naturale, în primul rând a resurselor piscicole, agricole şi stuficole. Poluări

63

În anul 2014, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact major asupra mediului pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Poluări cu efect transfrontier În anul 2014, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu efect transfrontier asupra mediului, în aceste zone ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

Principalele surse de poluare a aerului vor fi active doar în faza de construcţie a proiectului şi sunt prezentate sintetic în tabelul următor. Tabelul 12. Surse de poluanţi atmosferici Tipul sursei Poluanţi emişi Faza în care acţionează

Surse de combustie de tip motoare cu ardere

internă (punctiforme, libere, nedirijate în zona

frontului de lucru): barjă, draglină, macara

plutitoare, greifer,buldozer, vibro-înfigător,

compactor, remorci de transport piatră )

Emisii din funcţionarea

motoarelor (Tabel 11) :

-monoxid de carbon

-oxizi de azot

-oxizi de sulf

-hidrocarburi

-aldehide

-acizi organici

-pulberi solide

-construcţie (curăţirea

amprizei, tăierea

exemplarelor de salcie din

apă, dragaje, umplutură cu

material dragat, construirea

apărărilor de mal din piatră

brută,

construirea/reabilitarea

estacadelor)

Emisii reduse cantitativ şi

disipate datorită curenţilor.

Surse mobile (liniare) –deplasarea

mijloacelor de transport pe drumuri publice,

de la cariere la locul de încărcare în barje.

Emisii datorate traficului

de transport materiale

(Tabel 12)

-emisii de praf, emisii

din gaze de eşapament

- constructie a lucrărilor

hidrotehnice propuse

Generator pentru producere energie electrică

cu motor diesel – utilizat ocazional în

principal la lucrările de la estacade

Emisii din funcţionarea

motorului diesel al

generatorului (Tabel 13)

- constructie a lucrărilor

hidrotehnice propuse (la

estacade în principal,

maxim 5% din timpul total

de lucru)

64

Complexul de poluanţi organici şi anorganici emişi în atmosferă prin gazele de eşapament conţine substanţe cu diferite grade de toxicitate (NOx, SO2, CO, particule). Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilajele în funcţiune depind de următorii factori:

• tehnologia de fabricaţie a motorului; • puterea motorului; • consumul de carburant pe unitatea de putere; • capacitatea utilajului; • varsta motorului/utilajului; • caracteristicile carburantului (ex. continutul de sulf). Emisiile de poluanţi sunt cu atât mai reduse cu cât performanţele motorului sunt

mai avansate, tendinţa în lume fiind fabricarea de motoare având consumuri cât mai reduse pe unitatea de putere.

Surselor caracteristice activităţilor din amplasamentul proiectului nu li se pot asocia concentraţii standard în emisie fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelaţi motiv, acestea nu pot fi evaluate în raport cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător şi nici cu alte normative referitoare la emisii.

In vederea determinării emisiilor de poluanţi în atmosfera din aria pe care se vor desfăşura lucrările trebuie luate în considerare următoarele elemente:

• Categoriile de lucrări ce urmează a fi executate; • Cantităţile de materiale manevrate pe categorii de lucrări ; • Tipul utilajelor; • Numărul de utilaje pe tipuri; • Capacitatea şi consumul de carburanţi ale utilajelor, pe tipuri de utilaje; • Durata lucrărilor / perioada de funcţionare efectivă a utilajelor în timpul programului de lucru. Consumul de carburanţi corespunzător lucrărilor se va estima pe baza cantităţilor

de lucrări în succesiunile şi cu timpii de execuţie specifici şi se va putea determina concret după desemnarea constructorului şi întocmirea proiectului de execuţie corelat cu parcul de maşini şi utilaje de care va dispune constructorul.

Determinarea debitelor masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă în timpul executării lucrărilor s-a făcut conform cu metodologia EEA/EMEP/CORINAIR (www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory-guidebook-2009), elaborata sub egida Agenţiei Europene de Mediu pentru poluanţii emişi de trafic greu şi utilaje. In conformitate cu metodologia menţionată, abordarea privind estimarea emisiilor de la lucrările de execuţie a construcţiilor se bazează pe luarea în considerare a lucrărilor în ansamblu, care se execută pe intreaga arie implicată. Emisiile de poluanţi în atmosferă în fronturilr de lucru au o durată egală cu durata zilnică a programului de lucru (tipic 10 ore/zi în activitatea de construcţii), dar nu toate utilajele

65

vor funcţiona continuu în timpul unei zile de lucru, de aceea se pot înregistra variaţii importante de la o zi la alta şi chiar de la o oră la alta.

Spre exemplificare vom prezenta un calcul orientativ luînd în considerare un timp de lucru de 526 ore de lucru cu utilaje grele cu un consum estimativ de motorina de 25,2 kg/oră, respectiv un consum total de combustibil de 13,252 t. In tabelul 13. sunt prezentate debitele masice ale emisiilor de poluanţi în atmosferă estimate a rezulta din activitatea utilajelor utilizate în perioada de constructie. Tabel 13. Debitele masice ale emisiilor în atmosferă provenite de la utilajele grele folosite în realizarea construcţiilor hidrotehnice (surse libere, nedirijate)

Nr.crt Poluant Emisii maxime orare (g/h) Emisii totale (g) 1 CO 220,920 106041,6 2 CO2 86,711 41621,33 3 NOx 1021,755 490442,4 4 N2O 1,685 808,5672 5 NH3 0,414 198,828 6 SO2 11,046 5302,08 7 PM2,5 33,138 15906,24 8 Pb 0,0009 0,430794 9 HAP 0,0002 0,104716 10 COVNM 44,184 21208,32

După cum s-a menţionat, normele legale în vigoare nu prevăd standarde la emisii

pentru surse nedirijate şi libere. După cum se observă din tabelul 5. debitele masice orare şi totale nu prezintă valori care să afecteze calitatea aerului din zonă.

O altă sursă de poluanţi specifici va fi reprezentată de gazele de eşapament rezultate din funcţionarea motoarelor cu ardere internă aferente vehiculelor utilizate pentru transport (autovehiculele care transportă anrocamente şi alte sortimente de piatră de la cariere, piloţi din beton prefabricat şi alte materiale necesare apărărilor de mal, estacadelor, molurilor de dirijare etc.). Consumul aferent transportului materialelor se va putea determina concret după desemnarea constructorului şi întocmirea proiectului de execuţie corelat cu parcul de maşini şi utilaje de care va dispune constructorul.

Spre exemplificare, considerând date rezultate în lucrări similare, pentru un sector de lucru care ar cuprinde apărări de mal şi estacade, se prezintă un calcul bazat pe următoarele elemente: pentru transportul terestru al produselor de carieră şi a altor materiale se vor folosi autocamioane cu o capacitate de încărcare de 40 t, cu o viteză maximă de deplasare de 40 km/oră pe un traseu mediu dus -gol/întors-încărcat de cca 82 km (de la sursele de aprovizionare până la locul de îmbarcare în barjă). Pentru a nu creşte semnificativ traficul rutier pe drumurile publice din judeţul Tulcea, multe din ele cu infrastructura nemodernizată, se estimează un flux maxim de transport de aproximativ 6

66

auto/zi. Menţionăm că se recomandă constructorului aprovizionarea ritmică cu materii/materiale pentru a nu intensifica traficul rutier pe drumurile publice aflate pe traseul utilizat.

Luând în considerare un consum standard de motorina de 240 g/km (valoare medie conform cu metodologia EMEP/EEA – 2009), aplicată la condiţiile prezentate în exemplificare, rezultă o cantitate totală estimată de motorină ce va fi consumată în activitatea de transport a materialelor (pentru un sector de lucru cu apărari de mal şi estacade) de 0,115 t/zi. Prin arderea acestei cantităţi de motorină folosită în transportul auto, debitele masice zilnice şi orare ale emisiilor în atmosferă provenite din activitatea de transport, estimate a rezulta (disipate în lungul traselor parcuse), sunt prezentate în tabelul 14. Tabel 14. Debitele masice ale emisiilor în atmosferă provenite din transport terestru (surse mobile)

Nr.crt Poluant Emisii zilnice (g/zi) Emisii orare (g/h) 1 CO 921,6 38,400 2 CO2 361,728 15,072 3 NOx 4262,4 177,600 4 N2O 7,0272 0,293 5 NH3 1,728 0,072 6 SO2 46,08 1,920 7 PM2,5 138,24 5,760 8 Pb 0,003744 0,0002 9 HAP 0,00091 0,00004 10 COVNM 184,32 7,680

Pentru sursele mobile - autovehiculele rutiere – respectarea normelor existente

cade în sarcina constructorului care le va utiliza în traficul auto de lucru. Beneficiarul poate solicita/realiza un plan de management al transportului care va asigura un trafic optim, iar în procesul de selecţie a contractorilor va putea impune respectarea planului de management şi dotarea corespunzătoare a autovehiculelor. Valorile estimate în conformitate cu traficul prognozat (6 auto/zi) nu sunt de natură să producă efecte nedorite asupra calităţii aerului pe traseul de transport. Traficul naval pentru transportul cu barje şi efectuarea lucrărilor dinspre apă, cu utilajele « în plutire », (desfăşurat în faza de construcţie a proiectului, în apropierea malurilor din lungul Canalului Sulina), este nesemnificativ în raport cu circulaţia navală desfăşurată în mod normal pe Canalul Sulina. Acest trafic naval de lucru este compus dintr-un număr redus de ambarcaţiuni/utilaje, se deplasează pe distanţe relativ scurte,

67

în timpul programului de lucru (ziua) şi cu viteză redusă şi poate fi adaptat unui program de funcţionare restrictiv ca durată zilnică, perioadă de activitate condiţiilor din fiecare sector de lucru din amplasamentul proiectului.

În aceste condiţii se poate aprecia că emisiile în atmosferă rezultate din activtatea de transport/funcţionare pe apă sunt în cantităţi nesemnificative, se disipează în scurt timp fiind preluate de curenţii de aer care activează în lungul Canalului Sulina.

În anumite faze ale procesului tehnologic (spre exemplu la executarea /reabilitarea estacadelor), pe timp scurt, se poate utiliza un generator de electricitate ca sursă proprie de energie electrică.

Generatorele electrice utilizate pentru asigurarea energiei electrice reprezintă o sursă mică de ardere (având o putere <20 MW), iar emisiile asociate motorelor generatorelor electrice reprezentă surse staţionare, incluse conform NFR din www.eea.europa.eu/publications/emepeea-emission-inventory-guidebook-2009, la sectorul 1.A, 5.a, Alte surse staţionare de combustie.

Consumul zilnic (maxim) de motorină estimat pentru funcţionarea generatoarelor diesel-electric este de 7 m3. Având în vedere acest consum şi factorii de emisie prezentaţi în ghidul mai sus menţionat (combustibili lichizi), au fost calculate debitele masice maximale de poluanţi posibil a fi evacuaţi în atmosferă (tabelul 15). Tabel 15. Debitele masice (maximale) de poluanţi emişi în atmosferă de motorul diesel al unui generator de electricitate

Nr.crt Poluant UM Total emisii (g/zi) Emisii orare 1 CO g/GJ 12242,94 510,123 2 NOx g/GJ 30607,36 1275,307 3 SO2 g/GJ 42850,3 1785,429 4 TSP g/GJ 8417,024 350,709 5 PM10 g/GJ 6580,582 274,191 6 PM2,5 g/GJ 5050,214 210,426 7 COVNM g/GJ 4744,141 197,673 8 Pb mg/GJ 4897,178 204,049 9 Cd mg/GJ 91,822 3,826 10 Hg mg/GJ 30,607 1,275 11 As mg/GJ 306,0736 12,753 12 Cr mg/GJ 3917,742 163,239 13 Cu mg/GJ 2203,73 91,822 14 Zn mg/GJ 2754,662 114,778

Notă: Acestea reprezintă valori pentru situaţia cea mai nefavorabilă, fără a ţine cont de tipul motorului şi

considerând că motorul nu este echipat cu sisteme de filtrare şi protecţie. Timpul de funcţionare al

motoarelor la consum maxim este redus, respctiv cca. 5% din perioada totală a execuţiei lucrărilor.

Prin Legea nr. 104/2011 Privind calitatea aerului înconjurător sunt stabilite valorile

limită ale poluanţilor prezenţi în atmosferă, măsurate pentru diferite intervale de mediere

68

sau, dacă aceste masurători nu sunt disponible, se poate utiliza orice metodă pentru a calcula, previziona sau estima nivelul de poluare (art. 3, lit. c). Estimarea valorilor emisiilor de poluanţi în atmosferă rezultaţi în perioada de asigurare a sursei proprii de energie electrică prin funcţionarea unui generator electric, se poate efectua pe baza metodei analitice, luând în calcul volumul de aer necesar arderii unui volum estimat de combustibil (7 m3 motorină) într-un interval de timp dat, respectiv 24 ore. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 16, comparativ cu valorile limită prevăzute în Legea nr. 104/2011. Tabelul 16. Niveluri maximale de poluanţi emişi în atmosferă de motorul generatorului de electricitate, comparativ cu valorile limită prevăzute de Legea 104/2011

Nr.crt Poluant UM Concentraţii estimate*

Protecţia sănătăţii

Protecţia sănătăţii

Protecţia vegeteţiei

Protecţia vegeteţiei

Prag superior

Prag inferiorPrag superior

Prag inferior

1 CO μg/m3 0,149 7 5,0 2 NOx μg/m3 0,373 140 100,0 24 19,5 3 SO2 μg/m3 0,523 75 50,0 12 8 4 TSP μg/m3 0,103 - - - - 5 PM10 μg/m3 0,080 35 25,0 28 20 6 PM2,5 μg/m3 0,062 - - - - 7 COVNM μg/m3 0,058 3,5 2,0 - - 8 Pb μg/m3 0,060 0,35 0,3 - - 9 Cd ng/m3 1,120 3 2,0 - - 10 Hg ng/m3 0,373 - - - - 11 As ng/m3 3,733 - - - - 12 Cr ng/m3 47,787 - - - - 13 Cu ng/m3 26,880 - - - - 14 Zn ng/m3 33,600 - - - -

Notă: (*) Valorile estimate sunt maximale şi fără a se ţine cont de echipamentele de reducere a emisiilor

pe care motoarele moderne le au în dotare.

Valorile calculate în situaţia estimativă prezentată, privind emisiile în aer produse

în timpul funcţionării generatorului de electricitate, se înscriu în limitele valorilor admisibile (pentru toţi parametrii), fără a prezenta un risc pentru atmosfera din vecinătatea amplasamentului.

4.2.3. Prognozarea poluării aerului Realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiectul „Studiul de fezabilitate

pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” va produce o serie de emisii în atmosferă rezultate din funcţionarea utilajelor grele în fronturile de lucru şi din gazele de aşapament emise în timpul transportului materialelor necesare.

69

Tabelul 17. Matricea primară de evaluare a impactului (+/- măsurile de reducere propuse ) Componenta din sfera de

influenţă a proiectului

Tipuri de impact

impact

direct

impact

indirect

impact pe

termen

scurt

impact pe

termen

lung

impact

cumulativ

cu lucrările

executate

în etapa I

Aer/Climă

Emisiile în aer se produc numai în

faza de construcţie:

Lucrările se desfaşoară într-o zonă

în care circulaţia curenţilor de aer

este destul de mare(în lungul

Canalului Sulina), se poate aprecia

că în timpul execuţiei lucrărilor de

apărări de maluri noxele emise de

utilajele în funcţiune se vor disipa şi

nu se vor înregistra depăşiri ale

LMA.

Deoarece pentru construirea

apărărilor de mal pe Canalul Sulina

se folosesc blocuri mari de piatră

nesortată aranjate cu macaraua

plutitoare, considerăm că poluarea

atmosferică cu particule este practic

nesemnificativă.

Traficul naval de lucru este compus

dintr-un număr redus de

ambarcaţiuni/utilaje, ce se

deplasează pe distanţe relativ

scurte, în timpul programului de

lucru (ziua) şi cu viteză redusă şi

poate fi adaptat unui program de

funcţionare restrictiv ca durată

zilnică, perioadă de activitate etc.

condiţiilor din fiecare sector de lucru

-1

Emisii

datorate

funcţionării

utilajelor în

faza de

construcţie

0

.

-1

Emisii

datorate

funcţionării

utilajelor în

faza de

construcţie.

0 0

70

din amplasamentul proiectului. În

aceste condiţii se poate aprecia că

emisiile în atmosferă rezultate din

activtatea de transport/funcţionare

pe apă sunt în cantităţi

nesemnificative, se disipează în

scurt timp fiind preluate de curenţii

de aer care activează în lungul

Canalului Sulina.

În faza de funcţionare (existenţă a

construcţiilor hidrotehnice), nu se

emit noxe sau particule în aer,

acestea rezumându-se la cele

datorate traficului naval existent pe

Canalul Sulina.

Notă: s-a cuantificat impactul pe o scară de la -3 la +3, semnificaţia indicatorilor fiind următoarea:




0 efect neutru




În faza de construcţie a proiectului se poate produce un efect negativ direct, pe

termen scurt, asupra calităţii aerului prin disiparea de particule solide (praf, pulberi) şi noxe, manifestat pe plan local ( în sectoarele de lucru de pe malurile Canalului Sulina) şi în lungul drumurilor publice de transport, datorită intensificării traficului pentru transportul sortimentelor de piatră de la cariere la locul de încărcare în barje şi funcţionării utilajelor în sectoarele de lucru. Efectul este puţin semnificativ (sursele sunt punctuale sau mobile, libere, nedirijate şi activitatea se desfăşoară în aer liber pe fronturi mici de lucru), temporar, manifestat pe plan local în perioada programului de lucru în faza de construcţie a lucrărilor hidrotehnice propuse. Are o probabilitate de apariţie sigură, se manifestă numai în faza de construcţie şi este reversibil Există posibilitatea reducerii nivelurilor de emisii în atmosferă a poluării prin respectarea tehnicii şi tehnologiei de execuţie prezentate în documentaţie, prin aplicarea măsurilor propuse în proiect, prin respectarea condiţiilor impuse prin avizele/acordurilor emise conform legislaţiei în vigoare.

71

În general, în zona malurilor din lungul Canalului Sulina, poluarea aerului pe perioada lucrărilor este mai mică decât cea cauzată în timpul navigaţiei. Luând în considerare că lucrările se desfăşoară într-o zonă unde viteza vântului este destul de mare, şi se manifestă pe tot parcursul anului, se poate concluziona că este improbabil să se depăşească Limitele Maxime Admise (LMA).

După încheierea lucrărilor, efectul negativ încetează, nu se mai manifestă în faza de existenţă a construcţiilor hidrotehnice proiectate. Se poate concluziona că implementarea proiectului „Studiul de fezabilitate pentru

apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” va produce un impact negativ nesemnificativ asupra aerului, produs pe plan local (în imediata apropiere a sursei), discontinuu (în timpul programului de lucru), temporar, doar în faza de construcţie, de scurtă durată, reversibil.

În niciuna din activităţile proiectului, derulate în faza de construcţie, nu se vor înregistra niveluri de poluare atmosferică care să atingă sau să depăşească valorile limită şi/sau alte praguri de evaluare pentru toţi receptorii sensibili.

Nu sunt condiţii care să indice producerea unui efect cumulativ pentru poluanţii emişi în aer pe plan local, în timpul lucrului, cu niveluri reduse, de surse libere nedirijate, care se disipează fiind preluaţi de curenţii din lungul Canalului Sulina.

Nu există potenţial de impact transfrontieră asupra aerulul prin activităţile de realizare a constucţiilor hidrotehnice proiectate în lungul malurilor Canalului Sulina.

4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului Pentru o protecţie sporită a zonelor de pe amplasamentul şi din proximitatea

amplasamentului proiectului se recomandă adoptarea unor măsuri simple de management care să prevină apariţia oricăror evenimente nedorite. In vederea reducerii emisiilor de agenţi poluanţi în atmosferă,în timpul implementării proiectului se vor avea în vedere următoarele măsuri specifice:

• Utilizarea de mijloace de construcţie performante şi realizarea de inspecţii tehnice periodice la toate utilajele şi echipamentele ce vor funcţiona în faza de construcţie a lucrărilor hidrotehnice de pe amplasamentul proiectului; • Folosirea de utilaje şi mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb şi care produc emisii reduse de monoxid de carbon; • Alegerea de trasee care să fie optime din punct de vedere al protecţiei mediului pentru vehiculele care transportă materiale de construcţie ce pot elibera în atmosferă particule fine; transportul acestor materiale se va realiza prin acoperirea vehiculelor cu prelate, pe drumuri care vor fi umezite periodic; • Utilajele tehnologice vor respecta prevederile H.G. nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul

72

rutier de marfă sau persoane şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei; • Minimizarea emisiilor de praf şi pulberi ţn suspensie rezultate din lucrările de manipulare (săpare, compactare, strângerea în grămezi, încărcarea-descărcarea) a pamanturilor, materialuli provenit din dragare, prin aplicarea de tehnologii care să conducă la repectarea prevederilor STAS 12574-87 privind protecţia atmosferei; evitarea încărcării/descărcării materialelor de construcţie atunci când viteza vântului depăşeşte 3 m/s; • Depozitarea materialelor fine în depozite închise sau zone îngrădite şi acoperite pentru a se evita dispersia acestora prin intermediul vântului; • Intreţinerea platformelor de lucru, a drumurilor de transport din cariere prin stropirea frontului de lucru pentru evitarea formării prafului în perioadele secetoase şi cu vânt puternic; • Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pământ, vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic.

Nu sunt necesare instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gezelor evacuate). Nu se impun măsuri de diminuare a poluării aerului în condiţii de dispersie nefavorabile. Nu este cazul pentru zone de protecţie sanitară (ZPS).

4.3. Solul 4.3.1. Date generale

Pentru identificarea succesiunii litologice şi a naturii terenului de fundare din zona studiată, au fost efectuate, în conformitate cu tema de proiectare, 8 încercări de penetrare dinamică ușoară şi 9 foraje. Rezultatele încercărilor de penetrare dinamică au fost utilizate pentru definitivarea profilului litologic, împreună cu rezultatele obținute din prelevarea de probe de pământ. Forajele s-au executat cu instalaţia Geoprobe 6620DT, prin foraj percutant uscat, cu recoltare de probe de pământ.

În general, în toate forajele executate în zonele de interes privind proiectarea lucrărilor de apărări de mal, s-a întâlnit o succesiune de depozite aluviale, coezive la suprafață, cu grosimi variabile, sub care s-au întâlnit depozite necoezive, cu apă. Fiind depozite aluviale, pământurile sunt neuniforme, prezentând variabilitate mare pe orizontală, cât şi pe verticală.

Depozitele argiloase – prăfoase au, de regulă, o consistență scăzută, sunt foarte umede şi/sau saturate cu apă. În general, acestea au compresibilitate mare şi foarte mare.

Depozitele fine nisipoase se prezintă saturate, fiind de la afânate până la pământuri cu îndesare medie. Caracteristicile solurilor obţinute prin studiul geotehnic se prezintă în cele ce urmează.

73

Forajul 1, executat aproximativ la mila marină 2+400, pe malul stâng al Canalului Sulina, a întâlnit:

� 0,00 – 0,25 m = sol vegetal; � 0,25 – 1,10 m = nisip fin cenușiu cu intercalații cafenii, cu apă de la adâncimea

de 1,00 m; � 1,10 – 2,20 m = praf argilos cenușiu, plastic moale; � 2,20 – 3,50 m = argilă prăfoasă cu trecere la praf argilos, plastic moale la

consistentă; � 3,50 – 8,25 m = praf argilos cenușiu, plastic curgător la moale; � 8,25 – 13,10 m = nisip cenușiu, cu rare fragmente de cochilii, cu apă; � 13,10 – 14,00 m = praf nisipos – argilos cenușiu; � 14,00 – 16,00 m = praf argilos cenușiu plastic consistent.

La data execuției forajului s-au întâlnit infiltrații de apă pe intervalul de adâncime 1,20 – 13,10 m (după cca. 12 ore, Nhs = 1,00 m). Forajul 2, executat aproximativ la mila marină 18+000, pe malul drept al Canalului Sulina, a întâlnit:

� 0,00 – 0,30 m = sol vegetal; � 0,30 – 0,60 m = praf nisipos cafeniu, cu rădăcini de plante; � 0,60 – 4,30 m = praf argilos slab nisipos, foarte umed, plastic moale la consistent,

cu rădăcini de plante; � 4,30 – 5,90 m = argilă prafoasă plastic vârtoasă; � 5,90 – 11,00 m = praf argilos galben – cenușiu, plastic consistent; � 11,00 – 12,00 m = argilă galbenă cu intercalații cenuşii, cu cochilii şi fragmente

de cochilii, plastic vârtoasă; � 12,00 – 12,50 m = praf nisipos galben. La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 0,80 m.

Forajul 3, executat la mila 19+000, pe malul drept al Canalului Sulina, a întâlnit: � 0,00 – 0,30 m = sol vegetal; � 0,30 – 2,00 m = praf argilos cafeniu, umed, plastic consistent la plastic vârtos; � 2,00 – 4,00 m = argilă prăfoasă cafenie plastic consistentă la vârtoasă; � 4,00 – 5,20 m = argilă prăfoasă cafenie plastic consistentă la moale, cu miros de

mâl; � 5,20 – 18,00 m = praf argilos nisipos cenușiu, foarte umed, plastic moale la

consistent, cu miros de mâl; La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 2,80 m (nivelul

hidrostatic, după 12 ore, fiind la adâncimea de 0,90 m). Forajul 4, executat la mila marină 19+1000, pe malul stâng al Canalului Sulina, a întâlnit:

� 0,00 – 0,30 m = sol vegetal;

74

� 0,30 – 4,00 m = argilă prăfoasă slab nisipoasă cafenie, umedă, plastic consistentă;

� 4,00 – 8,00 m = nisip prăfos cenușiu, saturat, cu slab miros de mâl; � 8,00 – 11,00 m = nisip fin cenușiu cu lentile de praf argilos – nisipos; � 11,00 – 18,00 m = nisip fin cenușiu. La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 2,60 m (cota

nivelului apei subterane stabilizându-se, după 12 ore, la adâncimea de cca 1,00 m). Forajul 5, executat la mila marină 22+265, pe malul stâng al Canalului Sulina, a întâlnit:

� 0,00 – 0,25 m = sol vegetal; � 0,25 – 1,90 m = praf argilos cafeniu, ușor umed, plastic vârtos; � 1,90 – 9,00 m = praf argilos cenușiu, plastic consistentă la moale, cu miros

specific de mâl; � 9,00 – 12,30 m = nisip fin prăfos şi nisip mediu cenușiu. La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 2,50 m (cota

nivelului apei subterane stabilizându-se, după 12 ore, la adâncimea de cca 1,10 m, corespunzătoare nivelului apei din Canalul Sulina). Forajul 6, executat la mila marină 7+100, pe malul drept al Canalului Sulina, a întâlnit:

� 0,00 – 0,20 m = sol vegetal; � 0,20 – 1,80 m = argilă prăfoasă cafenie, plastic consistentă; � 1,80 – 7,00 m = praf nisipos cenușiu, cu intercalații nisipoase, moale, cu apă; � 7,00 – 10,00 m = nisip fin la grosier cenușiu, cu lentile de praf nisipos, cu apă; � 10,00 – 12,00 m = nisip fin cu liant argilos, cu apă; � 12,00 – 14,50 m = nisip grosier cenușiu, cu apă; � 14,50 – 16,00 m = argilă cenușie-vineție, plastic moale la consistentă. La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 1,80 m (cota

nivelului apei subterane stabilizându-se, după 12 ore, la adâncimea de cca 1,70 m, corespunzătoare nivelului apei din Canalul Sulina). Forajul 7, executat la mila marină 8+400, pe malul stâng al Canalului Sulina, a întâlnit:

� 0,00 – 0,20 m = sol vegetal; � 0,20 – 1,20 m = argilă prăfoasă cafenie, plastic consistentă; � 1,20 – 6,00 m = argilă nisipoasă cenusie, moale; � 6,00 – 8,00 m = nisip fin cenușiu, cu slab liant argilos, cu apă; � 8,00 – 15,00 m = nisip grosier cu separații de praf nisipos cenușiu, cu apă; La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 2,80 m (cota

nivelului apei subterane stabilizându-se, după 12 ore, la adâncimea de cca 2,60 m, corespunzătoare nivelului apei din Canalul Sulina). Forajul 8, executat la mila marină 28+1400, pe malul drept al Canalului Sulina, a întâlnit:

� 0,00 – 0,20 m = sol vegetal; � 0,20 – 1,50 m = praf galben uscat, tare, cu rădăcini de plante;

75

� 1,50 – 2,40 m = praf nisipos micaceu galben – cenușiu, uscat; � 2,40 – 3,50 m = praf cenușiu, cu rădăcini de plante, plastic consistent; � 3,50 – 4,50 m = argilă prăfoasă plastic consistentă, cu rădăcini de plante; � 4,50 – 5,00 m = praf nisipos cenușiu; � 5,00 – 9,00 m = praf nisipos cenușiu în slab liant argilos, cu rădăcini de plante,

plastic moale; � 9,00 – 10,60 m = praf slab argilos cenușiu, umed, plastic consistent la moale; � 10,60 – 15,00 m = praf nisipos slab argilos cenușiu, palstic consistent la moale. La data cercetărilor s-au întâlnit infiltrații de apă de la adâncimea de 3,50 m (nivel

hidrostatic Nhs = 3,50 m). Forajul 9, executat la mila marină 28+400, pe malul drept al Canalului Sulina, a întâlnit:

� 0,00 – 0,25 m = sol vegetal; � 0,25 – 1,30 m = praf galben cu vinișoare calcaroase şi rădăcini de plante, uscat; � 1,30 – 3,50 m = praf cenușiu – cafeniu; � 3,50 – 5,00 m = praf în liant argilos, cu rădăcini de plante, plastic consistent; � 5,00 – 6,30 m = praf slab argilos cenușiu, cu miros de mâl; � 6,30 – 8,90 m = praf nisipos cenușiu; � 8,90 – 10,50 m = nisip fin şi nisip prăfos cenușiu; � 10,50 – 15,00 m = praf nisipos cenușiu. Datele geotehnice evidențiază prezența unor terenuri cu portanţă scăzută, aflate în

stare submersă. Cotele de adâncime ale apariţiei apei în foraje sunt în legătură cu nivelul oglinzii apei Canalului Sulina.

Pachetele de depozite aluviale (cu structură specifică şi porozitate mare) formează corpuri lentiliforme, dar şi stratiforme, cu dezvoltări spaţiale, continuităţi hidraulice şi poziţii diverse.

Cu excepția unor intervale cu stare de consistență plastic vârtoasă, pământurile investigate prezintă pe verticala amplasamentului o stare de consistență scăzută (plastic moale la consistență). Se recomandă o atenție specială soluțiilor constructive cu precădere în zonele unde se constată pământuri cu consistență redusă, în vederea creșterii stabilității malurilor.

Lucrările hidrotehnice de apărare a malurilor sunt proiectate să nu aducă modificări importante în morfologia terenului, pentru ca noua lucrare să aibă un caracter pasiv faţă de hidraulica cursului de apă

La proiectarea soluţiilor tehnice s-au respectat recomandările prezentate în studiul geotehnic, pentru eliminarea riscului geotehnic şi asigurarea stabilităţii consolidărilor de mal pe amplasamentul cercetat.

În concluzie, faţă de cele mai sus prezentate, în condițiile respectării recomandărilor de ordin tehnic prezentate în studiul geotehnic, obiectivele aferente se pot proiecta pe amplasamentul cercetat.

76

4.3.2. Surse de poluare a solurilor Potenţialele scurgeri de carburanţi şi/sau lubrifianţi, care pot apărea doar în

situaţii accidentale, când, printr-o manevrare defectuoasă sau prin utilizarea unor utilaje învechite, fără revizii tehnice corespunzătoare, se pot produce accidental scurgeri de uleiuri arse, combustibili care pot polua porţiuni de sol din şantierele de lucru. În cazul în care totu şi se vor produce astfel de incidente, suprafeţele de sol potenţial afectate vor fi mici şi se va interveni imediat pentru stoparea sursei, limitarea extinderii poluării şi eliminarea acesteia. Pe amplasamentul proiectului nu se vor instala depozite de carburanţi

Sedimentarea emisiilor de poluanţi din aer, proveniţi din circulaţia mijloacelor de transport şi funcţionarea utilajelor în fronturile de lucru.

Riscul acumulării în sol a unor astfel de substanţe este puţin probabil să se producă atât datorită cantităţilor reduse de emisii în aer, limitate în zona fronturilor de lucru şi a volumului redus de lucrări terestre. Sursele de poluare pentru sol sunt reduse substanţial datorită abordării fronturilor de lucru de pe apă, cu majoritatea utilajelor “în plutire”. Sunt şi anumite operaţiuni care presupun o activitate pe uscat a unor utilaje cum ar fi mijloacele de transport (de exemplu la transportul din cariere a anrocamentelor până la punctele de încărcare în barje), utilajele folosite pentru excavare, umplere cu material dragat etc. Pentru prevenirea poluărilor accidentale a solului din şantierele de lucru trebuie respectate măsurile de protecţie pe care este obligat constructorul să le adopte. Pe amplasamentul proiectului nu se vor instala depozite de carburanţi/lubrifianţi şi nici nu se vor efectua lucrări de reparaţii sau întreţinere la utilajele sau mijloacele de transport utilizate pentru lucrările din proiect. În activităţile proiectului nu se utilizează şi nu se produc substanţe chimice, parazitologice, entomologice, microbiologice sau radiaţii. Nu sunt necesare dotări speciale pentru protecţia solului.

4.3.3. Prognozarea impactului În prezent, zonele de mal din lungul Canalului Sulina expuse eroziunii solului sunt

în special cele lipsite de protecţie vegetală. Prin lucrările de apărare şi consolidare nu se vor aduce modificări importante în morfologia terenului, pentru ca noua lucrare să aibă un caracter pasiv faţă de hidraulica cursului de apă.

În faza de construcţie a proiectului se vor executa lucrări de curăţire a amprizei, escavaţii locale, dragaje, umpluturi cu material dragat sau material local, extrageri arbori dispesaţi în zona inundată, în lungul Canalului Sulina, pe sectoarele destinate construcţiilor hidrotehnice, care totalizează o lungime de 36679 ml. Asupra solului din zona malurilor erodate pe care se vor construi apărările de mal noi, va fi generată o agresiune fizică în perioada de desfăşurare a activităţii de profilare

77

prin dragare a malurilor subacvatice, pentru realizarea pantelor corespunzătoare la taluze. Lucrările de terasamente şi realizarea consolidării malurilor prin « îmbrăcare » cu elemente de piatră brută de diferite dimensiuni nu sunt poluante (nu genereaza o poluare chimică) asupra solului. Tabelul 18. CENTRALIZATOR CANTITĂŢI LUCRĂRI TERASAMENTE

Nr.

crt.

Denumirea fazei de lucru UM LOT1

Apărări mal

/mol dirijare

LOT1

Estacade noi

/reabilitate

LOT2

Apărări

mal

LOT2

Estacade

noi

TOTAL

1 Curăţirea amprizei inclusiv

escavaţii locale, umpluturi

mp 79216

3145

2200

3500

320058 1200 409319

2 Dragaje pe sectoare de

lucru

mc 179200

4800

0

0

596252 0 780252

3 Umpluturi cu material

dragat/

material local

mc 32226

0

0

2100

67055 0 99281

2100

4 Tăieri material lemnos buc 43

72

4

0

209 2 330

Dragarea este o activitate care are loc şi în condiţii naturale, în timpul debitelor

mari, sau cu ocazia lucrărilor curente de dragare pentru menţinerea adâncimii şenalului navigabil.

La lucrările care necesită fundare (în principal la estacade noi), situate pe soluri plastic consistente şi plastic vârtoase, lăţimea tălpii fundaţiei va fi de 1.0 m şi adâncimea de fundare (faţă de nivelul terenului sistematizat) de 2 m. În cazul pământurilor coezive plastic moi la plastic curgătoare sau a pământurilor necoezive afânate, acestea sunt terenuri slabe de fundare şi pe care nu se va funda direct, decât cu îmbunătăţirea terenului de fundare.

Consolidarea malurilor supuse eroziunii se face prin „bordarea” lor cu o îmbrăcăminte din piatră brută de diferite dimensiuni care realizează un înveliş protector şi împiedică pierderea unor suprafeţe de teren prin acţiune erozivă a valurilor, gheţurilor, viiturilor etc.

În aceste condiţii se poate afirma că modificările fizice asupra solului din amplasamentul lucrărilor proiectate sunt de mică anvergură, se produc pe sectoare mici

78

din lungul Canalului Sulina (care deja sunt afectate de procese erozionale) şi nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra solului. După finalizarea construcţiei, lucrările realizate vor avea un efect pozitiv semnificativ prin stoparea eroziunii şi creşterea stabilităţii malurilor.

În şantierele de lucru, deşi majoritatea lucrărilor se vor desfăşura dinspre/de pe apă, cu utilajele « în plutire » (ceea ce diminuează mult posibilitatea de impact asupra solului), se pot manifesta temporar, local, accidental, efecte negative puţin semnificative asupra solului, datorate:

-ocupării temporare a unor mici suprafeţe de teren pentru depozitarea unor materiale; -transportului parţial terestru până la zonele de încărcare în barje; -posibilei poluări accidentale cu deşeurilor menajere sau resturi de materiale, uleiuri etc. Au un efect negativ local, temporar, puţin semnificativ, reversibil după terminarea fazei de construcţii.

Tabelul 19. Matricea primară de evaluare a impactului (fără măsurile de reducere propuse ) Componenta din sfera de

influenţă a amenajamentului

Tipuri de impact

impact direct impact

indirect

impact pe

termen

scurt

impact pe

termen

lung

impact

cumulativ cu

lucrările

executate în

etapa I

Sol -2

Profilarea

malurilor prin

dragare,

săpături,

umpluturi

0 -2

Profilarea

malurilor

prin

dragare,

săpături,

umpluturi

+3

Se

stopează

procesele

erozionale

din zona

malurilor

+3

Creşte lungi

mea maluri-

lor consoli-

date, protejate

de eroziune





0 efect neutru




Aceste efecte potenţiale pot fi prevenite/diminuate prin măsurile tehnico organizatorice impuse constructorului.

79

Tabelul 20. Matricea de evaluare a impactului (cu aplicarea măsurilor de reducere propuse) Componenta din sfera de influenţă a

proiectului

Tipuri de impact

impact

direct

impact

indirect

impact pe

termen

scurt

impact pe

termen

lung

impact cumula

tiv cu lucrările

executate în

etapa I

Sol -2 0 -2 +3 +3

Impact negativ nesemnificativ asupra solului, produs pe plan local, temporar,

doar în faza de construcţie. În faza de funcţionare a lucrărilor proiectate nu se manifestă nici un impact

negativ asupra solului. Dimpotrivă, se exercită o protecţie asupra eroziunii malurilor, respectiv se impiedică spălarea solului din zona malurilor, ceea ce reprezintă un efect pozitiv.

4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului In vederea diminuării impactului accidental asupra calităţii solului, în timpul

implementării proiectului se vor avea în vedere următoarele măsuri: • Managementul corespunzător al deşeurilor rezultate in perioada de realizare a

investiţiei; • Evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri prin scurgeri accidentele din

utilajele şi mijloacele de transport; • Suprafeţele de teren contaminate accidental cu substanţe petroliere vor fi

excavate iar volumul de sol afectat se va depune in gropi de imprumut intr-o diluţie care să permită derularea proceselor de decontaminare prin atenuare naturală.

• Respectarea instrucţiunilor de lucru • Utilizarea de mijloace auto corespunzătoare cerinţelor tehnice R.A.R.

4.4. Geologia subsolului

4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus Informaţii generale

Din punct de vedere structural, teritoriul aparţine Platformei Dobrogei. Falia Galaţi – Tulcea – Mahmudia separă compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene, corespunzător luncii şi Deltei Dunării, de compartimentul mai ridicat din sud, Dobrogea de Nord.

80

Delta Dunării şi Balta Isaccei au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun depozite triasice, jurasice, sarmaţiene, pliocene şi apoi formaţiunile de luncă şi deltaice cuaternare (argile, mâluri, nisipuri). Din punct de vedere al litologiei de suprafaţă, teritoriul la care ne referim constituie un vast complex nisipos, care începe chiar de la suprafaţă cu un depozit de nisipuri micacee fine. Mai în adâncime apar şi intercalaţii de nisipuri fine argiloase cenuşii în alternanţă cu argile roşcate cu rare lentile de pietrişuri mărunte şi de praf argilos. Slaba coeziune a acestor nisipuri şi lipsa vegetaţiei a făcut ca ele să fie uşor şi permanent antrenate de vânt.

Din punct de vedere geomorfologic, Delta Dunării (a doua ca mărime în Europa), cu altitudini între 3-6 m pe braţele Dunării până la 13 m pe dunele din grindul Letea, ocupă partea de nord-est a judeţului Tulcea. Delta Dunării propriu-zisă, între braţele Chilia şi Sf. Gheorghe (2590 km2) este alcătuită din grinduri fluviatile (în lungul braţelor Dunării) orientate pe direcţia vest-est, grinduri fluvio - maritime (Letea, Caraorman, Sărăturile) orientate pe direcţia nord-sud şi dominate de un relief de dune, grinduri continentale (Chilia, Stipoc) ce reprezintă resturi din uscatul predeltaic, numeroase lacuri (Furtuna, Gorgova, Isacov, Matiţa, Puiu), mlaştini,suprafeţe acvatice acoperite cu plaur şi stuf. Câmpia Dunavăţului, situată la sud de Braţul Sf. Gheorghe, constituie o asociaţie de şesuri aluviale joase, mlaştini, lacuri (Zătonu Nou, Dranov), canale (Dunavăţ, Dranov, Ciotica) şi grinduri fluvio - maritime (Crasnicol, Dranov, Frasin, Perişor, Buhaz).

După factorii care au influenţat formarea Deltei, respectiv după natura şi caracterul depozitelor, Delta Dunării se subîmparte în două părţi: - Delta fluvială, la vest de linia Periprava – Crişan şi un punct situat în aval de canalul Dranov; - Delta fluvio-maritimă, la est de această linie.

Delta Dunării, la care se adaugă şi câmpiile litorale joase, sunt dominate, ca urmare a extinderii mari a suprafeţelor acvatice, de procese fluvio - lacustre şi marine. Acestora li se subordonează şi alte tipuri de procese, cum sunt cele eoliene sau de sufoziune prin care se realizează modelarea actuală a grindurilor nisipoase şi respectiv a malurilor de löess. Lunca din lungul Dunării şi a braţelor Dunării, cu deosebire Chilia şi Sf. Gheorghe, se caracterizează prin predominarea proceselor de colmatare, înmlăştinire şi eroziune laterală de mal, ca urmare a revărsării apelor în timpul primăverii. Cantităţile mari de aluviuni transportate de Dunăre în Deltă (cca. 66 mil. tone anual) constituie cauza principală a colmatării braţelor, gârlelor, canalelor şi lacurilor din cuprinsul acesteia. Datorită acestui fapt, în ultimii 2000 de ani suprafaţa Deltei s-a înălţat cu 4-5 mm pe an. Zona litorală dintre Braţul Chilia şi Gura Portiţei este supusă în permanenţă acţiunii valurilor (amplificate de vânturi puternice (şi curenţilor marini, care, prin procese de acumulare şi abraziune, determină o accentuată mobilitate şi continuă transformare a liniei de ţărm. În lungul acestuia predomină fie acumularea şi extinderea cordoanelor litorale, deci tendinţa de înaintare a ţărmului (în dreptul grindului Sărăturile

81

şi la sud de Braţul Sf. Gheorghe), fie abraziunea şi distrugerea grindurilor şi cordoanelor litorale, deci tendinţa de retragere a ţărmului (între gurile Chilia şi Sulina şi la sud de Sf. Gheorghe până la Câşla Vădanei).

Zona maritimă costieră, în suprafaţă totală de 140.492 ha, se întinde pe o lungime de 166 km, de la gura braţului Chilia, în nord şi până la Capul Midia, în sud şi are apectul unei câmpii submerse cu foarte puţine neregularităţi morfologice. Platforma continentală (şelful) are o lăţime ce scade de la nord (170 km) la sud (130 km). Seismicitatea zonei

Conform zonării teritoriului României în termeni de perioadă de control (colţ), Tc a timpului de răspuns, perimetrul cercetat are coeficientul Tc = 0,7 s, iar conform zonării teritoriului României în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul de recurenţă IMR = 225 ani (20% probabilitate de depășire în 50 ani), perimetrul cercetat are valoarea ag = 0,20 g. Încadrarea seismică este în conformitate cu “Codul de proiectare seismică – Partea I –

Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P 100 – 1/2013. Încadrarea teritoriului în “zone de risc” (cutremur, alunecări de teren. inundații)

Conform legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a V-a, zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic în interiorul cărora există un potențial de producere a unor fenomene naturale distructive şi anume cutremure de pământ, inundații şi alunecări de teren.

Conform anexei 3 a legii 575, care cuprinde unitățile administrativ – teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică este minimum VII (exprimate în grade MSK), zona localității Sulina are intensitatea seismica 71 (exprimată în grade MSK) şi perioada medie de revenire de 50 ani.

Conform anexei 5 din legea 575, care conține lista cu unitățile administrativ – teritoriale afecate de inundații, zona localității Sulina poate fi afectată de inundații pe cursuri de apă.

Conform anexei care conține lista cu unitățile administrativ – teritoriale afectate de alunecări de teren, în zona localității Sulina potențialul de producere a alunecărilor este scăzut şi probabilitatea de alunecare practic zero. Risc geotehnic

Conform normativului privind principiile, exigențele şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare NP 074/2014, depozitele aluviale întâlnite fac parte din categoria terenurilor dificile (tabel A1.3).

Conform normativului NP 074/2014, lucrarea de faţă se încadrează în categoria geotehnică 3, cu risc geotehnic major.

82

4.4.2. Prognozarea impactului şi măsuri de diminuare În prezent, zonele expuse eroziunii solului sunt în special cele lipsite de protecţie

vegetală. Prin lucrările de apărare şi consolidare nu se vor aduce modificări importante în morfologia terenului, pentru ca noua lucrare să aibă un caracter pasiv faţă de hidraulica cursului de apă. La proiectarea apărărilor de mal s-a ţinut cont de recomandările rezultate din studiul geotehnic, de valorile parametrilor hidrologici, în aşa fel încât la debit mare şi la viteza mare de curgere a apei, apărările de mal proiectate să fie stabile şi să nu fie afectate de eroziune.

Nu se preconizează poluarea subsolului prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect. Construcţiile hidrotehnice propuse nu vor afecta în nici un fel subsolul.

4.4.3. Hărti la capitolul “Subsol”

Fig. 3. Regionarea geomorfologică a României (Gr. Posea) – zona Sulina

4.5. Biodiversitate 4.5.1. Date generale

4.5.1.1. Informaţii despre biotopurile de pe amplasament – păduri, mlaştini, zone umede, corpuri de apă de suprafaţă (lacuri, râuri, heleştee) şi nisipuri

Păduri

In raport cu fondul forestier, amplasamentul proiectului se învecinează cu o serie de arborete dispuse în lungul malurilor Canalului Sulina, aparţinând ocoalelor silvice

83

Rusca (mal drept) şi Tulcea (mal stâng) din cadrul Direcţiei Silvice Tulcea, aşa cum rezultă din tabelele 19. şi 20.

În zona dig- mal din lungul Canalului Sulina sunt suprafeţe acoperite de pădure formând zăvoie de plop şi salcie concentrate mai mult pe malul stâng în zona de bifurcaţie şi până spre localitatea Maliuc, care corespund cu tipul de habitat comunitar 92A0 – Zăvoaie de Salix alba şi Populus alba. Aceste suprafeţe împădurite pot fi considerate ca fiind în vecinătatea unor sectoare de lucru din cadrul proiectului, dar în afara sferei de influenţă a şantierelor de lucru.

Nu se estimează nici un impact negativ asupra habitatului 92A0 prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în cadrul proiectului “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”. Tabelul 21. Lista arboretelor (u.a.) situate pe malul drept al Canalului Sulina, dinspe Tulcea spre Sulina DS TULCEA , OS Rusca

UP Trup pădure u.a. Supr.

ha Compozi ţia actuală

Tip nat

de

pădure

Tip

habitat Romania

Tip

habitat

Natura

2000

12 Ciatal 82%retrocedat

82% 1,81 9112 R4406 92A0

83A%retrocedat 9112 R4406 92A0

83A% 1,32 Împăd. 9112 R4406 92A0

83C 5,65 10SA 9516 R4408 92A0

83B 0,65 6SA4PLA 9516 R4408 92A0

83D 4,23 Împăd. 9112 R4406 92A0

83M1 1,34 Ocpaţii, litigii

83M2 0,73 Ocpaţii, litigii

84 6,05 10SA 9612 R4407 92A0

Vulturu 89A 7,21 10PLZ 9112 R4406 92A0

89B 3,48 10SA 9516 R4408 92A0

89N 1,51 Neproductiv

84

90A 13,07 10SA 9112 R4406 92A0

90E 2,02 10PLZ 9112 R4406 92A0


91B 11,11 10PLZ 9112 R4406 92A0

91A 8,13 10SA 9516 R4408 92A0


92A 10,17 10PLZ 9112 R4406 92A0


93A 13,13 10PLZ 9112 R4406 92A0


10 Gârla Anicăi 49A 3,94 10SA 9516 R4408 92A0

49B 4,13 10SA 9515 R4408 92A0

49C 9,62 10SA 9515 R4408 92A0

49N 3,39 canal

50A 5,43 10PLA 9112 R4406 92A0

50B 1,76 10PLA 9112 R4406 92A0

50C 2,28 Impăd. 9112 R4406 92A0

50N1 5,51 Apă

stagnantă,stuf

50N2 3,39 Apă

stagnantă,stuf

51A 25,1 10SA 9516 R4408 92A0

51B 6,29 10SA 9516 R4408 92A0

51M 1,56 canal

51N 2,77 costrucţie

52A 13,57 10SA 9516 R4408 92A0

85

52B 1,75 10SA 9516 R4408 92A0

52C 1,91 10SA 9516 R4408 92A0

52D 4,49 Impăd. 9114 R4406 92A0

52E 5,05 10Sa 9515 R4408 92A0

52N 7,31 Apă

stagnantă

Gârla lui

Graciov 53 10,71 10SA 9516 R4408 92A0

54 6,24 10SA 9516 R4408 92A0

55A 6,24 10SA 9516 R4408 92A0

55B 5,28 10SA 9516 R4408 92A0

Gorgova 56 8,62 10SA 9516 R4408 92A0

Obretinu Mic I 57A 3,17 10PLA 9112 R4406 92A0

57B 0,95 10SA 9516 R4408 92A0

57C 4,30 10PLA 9112 R4406 92A0

57D 3,32 Impăd. 9112 R4406 92A0

58A 0,83 Impăd. 9112 R4406 92A0

58B 3,79 10PLA 9112 R4406 92A0

58C 0,72 Impăd. 9112 R4406 92A0

58D 7,01 Impăd. 9113 R4406 92A0

58E 0,63 Impăd. 9112 R4406 92A0

58F 2,29 Impăd. 9112 R4406 92A0

Babinet 59 5,89 10SA 9516 R4408 92A0

Obretinu Mic I 60A 9,91 10PLZ 9112 R4406 92A0

60B 2,79 10SA 9515 R4408 92A0

61A 10,86 10SA 9515 R4408 92A0

86

61B 13,40 10SA 9515 R4408 92A0

61N 5,03 Ruptură cale

de acces în

baltă

62A 5,58 Impăd. 9112 R4406 92A0

62B 2,67 10PLZ 9112 R4406 92A0

62C 2,24 10SA 9515 R4408 92A0

Incinta Vulturu 63A 8,19 10PLZ 9112 R4406 92A0

63B 18,96 10PLZ 9112 R4406 92A0

63C 1,53 10SA 9515 R4408 92A0

Obretinu Mic II 64 27,10 10SA 9515 R4408 92A0

Observaţie: După localitatea Crişan, pâna la localitatea Sulina, pe malul drept al Canalului Sulina, nu mai

sunt arborete incluse în cadrul OS Rusca.

Tabelul 22. Lista arboretelor (u.a.) situate pe malul stâng al Canalului Sulina, de la Ceatal Sf. Gheorghe spre Sulina DS TULCEA , OS Tulcea

UP Trup pădure u.a. Supr.

ha Compozi ţia actuală

Tip nat

de

pădure

Tip

habitat Romania

Tip

habitat

Natura

2000

2 Ceatal 48A 1,22 8PLZ2PLA 9113 R4406 92A0

48B 10PLZ 9113 R4406 92A0

48F 8PLZ2SA 9113 R4406 92A0

48D 11,65 Impăd. 9113 R4406 92A0

48C 10PLZ 9113 R4406 92A0

Ilgani 55A 4,83 6SA3PLA1PLN 9516 R4406 92A0

55C 2,80 Impăd. 9515 R4408 92A0

55B%retrocedat 9113 R4406 92A0

87

55B% 8,41 Impăd. 9113 R4406 92A0

3 Mila 28-29 36A 0,78 10SA 9514 R4407 92A0

36B 4,09 8SA2PLZ 9514 R4407 92A0

36C 1,19 Impăd. 9514 R4407 92A0

36D 4,72 Impăd. 9514 R4407 92A0

51A 2,47 Impăd. 9514 R4407 92A0

51B 3,59 Impăd. 9514 R4407 92A0

51C 0,44 10PLZ 9112 R4406 92A0

Mila 27 77A 0,14 10PLZ 9514 R4407 92A0

77B 10,42 Impăd. 9514 R4407 92A0

77Cc 0,37 - -

Bloc exp.ICAS 101M dig

101N canal

101P 10,49 Plantaţie

împrejmuită

102A 1,27 10PLZ 9116 t.rasă,

clonă

102B 0,80 Impăd. 9116

102C 8,24 Impăd. 9116

102D 0,88 10PLZ 9116

102M dig

102N canal

103A 15,10 Impăd. 9116

103N1 canal

103N2 canal

103N3 canal

88

104A 25,37 Impăd. 9116

104B 0,66 10PLZ 9116 Uscare,

dob

104C 0,79 10PLZ 9116 Uscare,

dob

104M dig

104N canal

Gorgova 108B 15,64 Impăd. 9516 R4408 92A0

109A 8,67 Impăd. 9516 R4408 92A0

109B 2,73 10PLZ 9516 R4408 92A0

110A 2,54 Impăd. 9516 R4408 92A0

110B 4,38 10SA 9516 R4408 92A0

110C 3,03 8SA2PLZ 9516 R4408 92A0

Mila 19 111A 1,17 Impăd. 9516 R4408 92A0

111B 5,89 Impăd. 9516 R4408 92A0

111C 3,32 10SA 9516 R4408 92A0

112A 22,64 10SA 9516 R4408 92A0

112N 3,99 Teren

mlăştinos

6 Bazita 174A 17,82 10SA 9516 R4408 92A0

174B 3,41 Impăd. 9516 R4408 92A0

174C 2,57 Impăd. 9516 R4408 92A0

Obretinu Mare 175A 4,97 10SA 9516 R4408 92A0

175N1 0,99 mlaştină

175N2 Mlaştină,canal

Lebăda 176N 8,93 Mlaştină,canal

177A 8,81 10SA 9516 R4408 92A0

89

177B 1,00 10PLZ 9113 R4406 92A0

177M1 0,30 litigiu

177M2 0,90 litigiu

177M3 0,30 litigiu

177N1 1,22 canal

177N2 1,16 canal

177N3 3,21 Mlaştină,canal

Dunărea

Veche 178A 2,17 10PLZ 9113 R4406 92A0

178B 12,28 10PLZ 9113 R4406 92A0

178C 4,93 10SA 9516 R4408 92A0

178D 0,93 10PLZ 9113 R4406 92A0

178N 7,30 Inundat,

mlaştină

178R 0,52 Reţea el.

179A 2,20 Impăd. 9515 R4408 92A0

179B 2,38 Impăd. 9515 R4408 92A0

179C 2,34 9SA1FRB 9516 R4408 92A0

179D 15,03 10SA 9516 R4408 92A0

179E 1,98 10PLZ 9113 R4406 92A0

179M 2,00 litigiu

179R 0,28 Reţea el.

180 18,14 10SA 9515 R4408 92A0

Vătafului 181A 2,96 10SA 9515 R4408 92A0

181N 8,92 Parţial

mlăştinos, Disem.SA

90

182N 6,90 Teren

mlăştinos

Observaţie: După localitatea Crişan, după Trupul Vătafului (aproximativ mila Mm 8), pâna la localitatea

Sulina, pe malul stâng al Canalului Sulina, nu mai sunt arborete incluse în cadrul OS Tulcea.

Corpuri de apă - Ape curgătoare – Canalul Sulina

Investiţia propusă în proiectul ”Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” se va realiza de-a lungul Canalului Sulina, bazin hidrografic Dunărea. Din punct de vedere hidrografic, zona studiată face parte din Spaţiul Hidrografic Dobrogea şi Apele Costiere.

Canalul Sulina are 73 de km lungime şi include: • Brațul Sulina, cu o lungime de 73 km, între Mm 34 (4 mile marine în aval de

Tulcea) şi Mm 0 la Sulina şi adâncime navigabilă de 24” (7,32m) care asigură navigația navelor maritime până la capacitatea de 25.000 tdw, parţial descărcate.

• Gura de vărsare în Marea Neagră cu o lungime de cca 5,5 mile marine, situată între cele 2 diguri de dirijare (jetele) de aproximativ 7,7 km.

Braţul Sulina a fost regularizat sub formă de canal în perioada 1856-1910 prin tăierea coturilor şi meandrelor, corectarea albiei şi lucrări de apărări de maluri. În anul 1856 a fost profilată gura Canalului Sulina prin construirea a două diguri de dirijare, şi care iniţial pătrundeau în mare sub formă de pâlnie pe o lungime de 1450 m. Prin extinderi succesive, lungimea lor a crescut la aprox. 7,7 km. Eroziunile din albia Canalului şi debitele de aluviuni din amonte care sunt preluate de canal au condus la un volum mare de aluviuni transportate, care, împreună cu transportul aluvionar costier, formează la vărsarea în Marea Neagră Bara Sulina Lucrările de regularizare a Canalului Sulina au condus la creşterea debitului apei de la 7% la circa 17,7 % din totalul debitului Dunării, dar şi la creşterea adâncimilor datorită eroziunii albiei pe anumite sectoare. Habitate naturale

În lungul Canalului Sulina se întâlnesc toate cele trei mari habitate caracteristice deltei : acvatic, amfibiu, terestru. Existenţa acestora este subordonată unor permanente schimbări, care în condiţii specifice acestui imens şi variat mediu de viaţă – delta, se manifestă cu o mare intensitate (fig. 4).

91

Fig. 4 Harta habitatelor naturale din Delta Dunării

Habitatul acvatic cuprinde regiunea de apă permanentă a deltei, care se măreşte sau se micşorează în funcţie de amploarea viiturilor Dunării. Biotopii incluşi în habitatul acvatic sunt: 1. Japsele si ghiolurile mici, puţin adânci, nesecabile, bogate în vegetaţie submersă şi plutitoare, înconjurate de vegetaţie tare, în special papură şi stuf, uneori cu grinduri mai ridicate, în vecinătate. Aici se găsesc adesea cantităţi mari de vegetaţie smulsă de furtuni, stufăriş uscat, rupt şi cărat de valuri, sfărâmături de plaur etc., adunate şi îngrămădite de vânturi în locuri cu o slabă circulaţie a apei, asa-numitele „prundoaie", care formează un fel de insule ptutitoare, unde numeroase păsări îşi instalează cuiburile, de obicei în grupuri sau colonii. 2. Plaurul, care, deşi întruneşte condiţii caracteristice şi pentru habitatul amfibiu şi pentru cel terestru, a fost inclus totuşi aici datorită atât repartiţiei sale spaţiale - în mijlocul habitatului acvatic - cât şi criteriului ornitologic: cele două specii, pelicanul comun şi cel

92

creţ care prezintă adaptări pronunţate la mediul acvatic, folosesc acest biotop în strictă interdependenţă cu habitatul acvatic. 3. Stufăriile compacte, inundate aproape tot timpul anului, având adesea încorporate în mijlocul lor pâlcuri de sălcii pitice (zalogii) brăzdate frecvent de grinduri, în parte submersibile şi cu ochiuri de apă puţin adâncă. Adesea se găsesc în masa stufului porţiuni de stufuri vechi, culcate de vânturi sau de „arsuri" inundate în perioada de reproducere a păsărilor. Habitatul amfibiu este situat la limita habitatului acvatic, formând zona de tranziţie spre cel terestru. O parte a lui constituie o regiune permanent mlăştinoasă, iar alta este supusă unor continue invadari ale apelor, viiturilor, direct şi prin infiltraţie. Caracteristica acestui habitat este marea lui instabilitate nu numai de la an la an ci şi de la un sezon la altul şi chiar şi în decursul aceluiaşi sezon, în funcţie de oscilaţiile în timp şi spaţiu ale viiturilor Dunării. Limitele lui se vor mări primăvara şi toamna, odată cu aceste viituri. In a doua jumătate a verii, prin retragerea apelor, fenomenul este invers, habitatul terestru extinzându-şi limitele în detrimentul celui acvatic. Acest habitat cuprinde următorii biotopi: 1. Pădurile formate în majoritate din sălcii, total sau parţial inundate în epoca de reproducere a păsărilor şi care se găsesc situate în general pe grindurile aluvionar-fluviale din lungul braţelor şi canalelor deltei, acoperite cu apă în timpul viiturilor. 2. Stufărişurile vechi şi păpurişurile bogate în mărăcinişuri uscate şi invadate de plante

anuale, cu mlaştini mai puţin inundate, adesea cu ochiuri de apă, având fundul acoperit de regulă de detritus vegetal încă nedescompus, străbătut de grinduri înierbate, lesne inundabile. 3. Plajele nisipos-mâloase, care urmează ţinuturilor limitrofe bălţilor de mică adâncime sau prelungirilor unor bălţi mai adânci ori unora provenite din infiltrarea apelor în micile depresiuni ale grindurilor joase. Regiunea, în special a plajelor mâloase, este acoperită pe o bună suprafaţă de diferite plante ierboase specifice, pe un sol adesea mustind de apă. 4. Păşunile umede de pe porţiunea ceva mai ridicată a grindurilor, în special a acelora de origine sedimentar-marină cu panza freatica la mică adâ ncime, adesea presărate cu ochiuri de apă şi cu vegetaţie abundentă. Constituie ţinutul cel mai uscat al habitatului amfibiu, dar totuşi umed, pe care se dezvoltă o vegetaţie specifică, de regulă puţin înaltă. Habitatul terestru se întinde în ţinuturile cu nivelul solului cel mai înalt din cuprinsul deltei. Are cea mai redusă suprafaţă în comparaţie cu celelalte habitate şi care poate fi încă afectată în timpul viiturilor. In ciuda acestui fapt, în habitat se realizează bitopi mai variaţi decât în celelalte habitate, deoarece are un grad mai ridicat de stabilitate. Principalii săi biotopi sunt:

93

1. Păşunile uscate, formate în general dintr-o vegetaţie măruntă care acoperă grindurile aluvionar-fluviale şi sedimentar-marine mai ridicate, încât însemnate porţiuni din ele nu sunt inundabile decât la viituri excepţionale. Ele continuă zona păşunilor umede din habitatul amfibiu, fiind cea mai joasă regiune a mediului de viaţă terestru. 2. Aşezările omeneşti şi diferitele construcţii risipite pe toată intinderea deltei, situate de obicei pe grindurile ridicate ale habitatului terestru, numai în mod exceptional inundabile. 3.Tinuturile nisipos-pietroase aflate în general în delta maritimă, niciodată inundabile, deci pe înălţimile mari ale grindurilor. Tinuturile nisipoase sunt acoperite de regulă cu o vegetaţie sărăcăcioasă măruntă, iar cele pietroase cu una mai înaltă, rară, adesea cu tufe din loc în loc. Dimensiunile acestui biotop nu sunt prea mari, de aceea şi numărul specilor este redus. 4. Tinuturile malurilor argiloase abrubte, de regulă mai îndepărtate de apă, la care se alătură şi malurile înalte ale diferitelor gârle săpate de om, niciodată total inundabile. 5. Pădurile grindurilor înalte, care cuprind în special pădurile Letea şi Caraorman, cu luminişurile şi crângurile înconjuratoare, precum şi alte regiuni împădurite aflate de obicei pe malurile înalte ale braţelor.

La viituri mari pădurile sunt inundabile numai în regiunile lor joase, apa pătrunzând atât în mod direct cât şi prin infiltraţie. Marea întindere şi variaţie ecologică a acestui biotop explică numărul mare al speciilor care se găsesc aici.

Habitatul acvatic predomină în regiunea centrală şi de sud-est; habitatul amfibiu se întinde de jur-împrejurul habitatului acvatic şi în ţinuturile joase inundabile ale habitatului terestru; habitatul terestru ocupă ţinuturile vestice şi nord-vestice ale deltei.

Ampriza lucrărilor de apărări de maluri este în cea mai mare parte a sa submersă. Pe câteva sectoare din lungul Canalului Sulina va fi necesară curăţirea amprizei malurilor de vegetaţia crescută spontan în habitatul acvatic (stuf inundat şi salcie pitică), sau în habitatul amfibiu (stufăriş vechi, exemplare sporadice de salcie inundate) din lungul malurilor, pe sectoarele unde acestea urmează a fi consolidate cu apărări de mal (Fig.4). Această vegetaţie din zona inundată/inundabilă apărută spontan trebuie extrasă din fronturile de lucru pentru profilarea malului submers în cea mai mare parte. Exemplarele lemnoase de salcie pitică/salcie albă, dispuse sporadic în apropierea liniei malului aparţin de fapt AFDJ şi nu fac parte din vegetaţia forestieră (fondul forestier) care formează arborete în zona dig-mal.

4.5.1.2. Informaţii despre flora locală Lucrările propuse în proiect se limitează în cadrul albiei Canalului Sulina şi a

zonei de siguranţă a Canalului Sulina fiind maluri erodate, în cea mai mare parte submerse, din zona inundabilă/inundată, care nu pot fi utilizate ca terenuri agricole sau silvice. Conform Ordonanţei nr.22/1999 – art 11, aliniatul 1 şi art. 15, aliniatul 2, zona de

siguranţă a Canalului Sulina, în lăţime de 30 de m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului, este utilizată atât pentru instalarea semnelor şi semnalelor de

94

navigaţie cât şi pentru operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a căii navigabile.

Destinaţia/utilizarea actuală a ternurilor pe care se vor realiza construcţiile hidrotehnice, conform P.U.G. aprobate, este aceea de zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina.

Pe amplasament nu sunt habitate ale unor specii de plante protejate, incluse în Cartea Roşie, periclitate, endemice, rare şi nici specii de plante de interes comunitar incluse în situri Natura 2000.

Pe aplasament şi în vecinătatea lui nu sunt resurse de specii de plante cu importanţă economică, nici zone verzi protejate.

Pe zona de studiu nu s-au identificat speciile de plante de interes comunitar pentru care a fost declarat situl ROSCI 0065 din reţeaua Natura 2000.

Lista speciilor de plante identificate în habitatele amfibiu şi terestru din zona malurilor în lungul Canalului Sulina, din amplasamentul proiectului «Studiu de

fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” HABITAT AMFIBIU 1) sălcii inundabile, sălcii pitice, stuf vechi, plaje inundate Salix alba Salcie albă Salix purpurea Răchită roşie (malurile apelor, locuri mlăştinoase) Salix cinerea Salcia cenuşie (în locuri băltoase, trestişuri) Hippophae rhamnoides Cătină albă (pe albia râurilor, în reg.litorală, Deltă) Myriophyllum sp. Vâsc de apă Potamogeton natans Broscăriţă Ceratophyllum sp. Cosor Vallisneria sp. Trapa natans Ciuline, cornaci Batrachium sp. Lemna sp. Lintiţă Hydrocharis morsus ranae Iarba broaştei Iris pseudacorus Stânjenel de baltă Polygonum amphibium Troscot de apă Hippuris vulgaris Coada mânzului (pe marginea apelor stătătoare) Euphorbia palustris (pe malurile apei cu deosebire în reg. Dunării) Sparganium sp. Buzdugan (pe marginea apei, bălţi) Sagittaria sagitifolia Săgeata apei Alisma plantago-aquatica Limbariţă Poa palustris Firuţă (în cursul apei)

95

Phragmites communis Stuf, trestie Typha latifolia Papura T. angustifolia Schoenoplectus lacustris Pipirig Carex pseudocyperus Rogoz Calystegia sepium Cupa vacii Butomus umbellatus Glyceria aquatica Mană de apă Rumex hydrolapathum Măcriş de apă (după el urmează trestişul) 2) Zone cu vegetaţie acvatică şi palustră

Sunt reprezentate de enclave de vegetaţie acvatică şi palustră de-a lungul Canalului, preponderent din aval de localitatea Crişan până la Sulina. reduse ca suprafaţă în sectoarele propuse la consolidare maluri.

In sezoanele cu ape mari – infiltraţiile de apă freatică aduc nivelul de apă la cote suficiente încât să menţină vegetaţie palustră caracteristică zonelor mlăştinoase. Aici predomină stufarişul format în general din stuf, plaur, papură, pipirig şi rogoz. Stuful se prezintă fie omogen (Phragmetes communis), fie amestecat cu papură (Typha latifolia şi T. angustifolia), pipirig (Schoenoplectus lacustris) sau rogoz (Carex pseudocyperus), coada calului de balta (Equisetum palustre), sageata apei (Sagittaria sagittifolia), rosateaua (Butomus umbellatus), stanjenii galbeni (Iris pseudacorus), mana apei (Glyceria aquatica), jalesul (Stachys palustris), cupa vacii (Calystegia sepium), macrisul de apa (Rumex hydrolapathum), zalogul sau salcia cenusie (Salix cinerea) s.a. HABITAT TERESTRU (păşuni uscate, aşezări omeneşti) Situat în lungul malurilor Canalului Sulina, de la ramificaţie (Ceatal sf. Gheorghe) până la Sulina, pe o bandă de 30 m lăţime. 1) Comunităţile de plante ruderale

Aceste comunităţi sunt localizate pe marginile drumurilor, cărărilor, la marginea terenurilor cultivate. Agropyron repens Pir Arctium lappa Brusture Artemisia absinthium Pelin Artemisia vulgaris Pelinariţă Capsella bursa-pastoris Traista ciobanului Cirsium arvense Pălămida Cichorium intybus Cicoare Echium vulgare Iarba şarpelui Linaria arvensis Linariţă Medicago lupulina Trifoi mărunt

96

Medicago minima Plantago maritima Pătlagină (locuri joase, sărate, malul mării) Polygonum hydropiper Piperul bălţii Teucrium polium Dumbeţ Stachys officinalis Jaleş Xanthium strumarium Scaietele popii 2) Zonele cu agricultura intensivă Pe amplasamentul proiectului şi în proximitatea acestuia nu sunt zone cultivate care să fie influenţate de activităţile din cadrul proiectului. În afara sferei de influenţă a proiectului există parcele cultivate în principal cu cereale, floarea soarelui si lucerna. Distributia acestor culturi se poate modifica anual, la alegerea proprietarului/ administratorului.

4.5.1.3. Informaţii despre fauna locală Terenurile din amplasamentul proiectului (habitatul terestru şi şi amfibiu) sunt

zone antropizate, cu circulaţie intensă, care nu oferă condiţii favorabile de hrană, reproducere, odihnă pentru majoritatea speciilor de mamifere (inclusiv specii de vânat), amfibieni, reptile, nevertebrate. Ele se pot găsi doar ocazional în trecere pe/în vecinătatea amplasamentului.

Pe amplasamentul proiectului nu s-au identificat habitate ale speciilor de animale incluse în Cartea Roşie, nici specii de mamifere, amfibieni şi reptile (cu excepţia speciei Bombina bombina prezentă ocazional în vecinătate) de interes comunitar.

În ecosistemul acvatic, format din Dunăre şi braţele sale, respectiv şi în Canalul Sulina, ihtiofauna este cea care domină acest ecosistem şi este reprezentată prin crap (Cyprinus carpio), şalău (Lucioperca sandra), somn (Silurus glanis), avat (Aspius rapax), morunaş (Vimba vimba carinata), obleţi (Alburnus alburnus, Chalcalburnus chalcoides

danubicus), sabiţă (Pelecus cultatrus), sturionii de apă dulce: cegă (Acipenser

ruthenus), viză (Acipenser nudivendtris), sturioni marini în migraţie pentru reproducere: morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstruga (Acipenser stellatus), precum şi scrumbie de Dunăre (Alosa pontica). Acest tablou ihtiologic se schimbă în funcţie de modificarea gradului de calitate a apei.

Dintre speciile de peşti de interes comunitar s-a semnalat prezenţa următoarelor specii în sectoarele propuse la consolidarea malurilor din lungul canalului Sulina : Alosa

tanaica (rizeafcă) , Alosa immaculata (scrumbia de Dunăre).Aspiusaspius(avat), Gobio

albipinnatus(porcuşor de nisip), Gymnocephalus schraetzer(răspăr), Misgurnus

fossilis(tipar), Pelecus cultratus(sabiţă), Zingel streber(fusar), Zingel zingel(pietrar), Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu).

97

Din categoria « nevertebrate » s-au identificat ocazional în vecinătate câteva specii de interes comunitar şi anume: Ophiogompus cecilia(libelulă),Theodoxus transversalis(melc de apă dulce),Anisus vorticulus (melc cu cârlig). Avifauna Apa liberă a Canalului Sulina nu este un loc preferat de păsări. Aici păsările trec de obicei în zbor, rareori staţionând pe apă. Apa adâncă şi traficul de nave şi bărci sunt factori care îndepărtează speciile de păsări din zona Canalului. O serie de specii pot survola în trecere zona în căutare de hrană, cum ar fi: Chlidonias niger – Chirighiţa neagră, Chlidonias leucopterus – Chirighiţa cu aripi albe, Chlidonias hybridus – Chirighia cu obraji albi, Larus ridibundus – Pescăruş râzător, Larus cachinnans – Pescăruş argintiu, Larus minutus – Pescăruş mic, Larus melanocephalus – Pescăruş cu cap negru, Podicepa cristaus – Corcodel mare, Phalacrocorax carbo sinensis – Cormoran mare, Sterna hirundo – Chira de baltă, Sterna albifrons – Chira mică ş.a.

4.5.1.4. Arii naturale protejate Amplasamentul lucrărilor hidrotehnice propuse în lungul Canalului Sulina se află

pe terenuri din zona de dezvoltare durabilă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), sit aparţinând patrimoniului universal, recunoscut de către UNESCO. Terenurile din amplasament sunt puternic antropizate, unele se învecinează cu zone propuse la reconstrucţie ecologică (mal stâng, între Maliuc şi limita estică a Amenajării silvo-piscicole Obretin), cu terenuri din incinte silvo-piscicole cu poldere antropizate (mal stâng, Amenajările silvo-piscicole Păpădia, Maliuc,Obretin Ceamurlia), altele sunt în zona localităţilor (mal drept, localităţi Partizani, Vulturu, Gorgova, Crişan, Sulina) , şi se învecinează fie cu construcţii, drumuri, fie cu culturi agricole, păşuni sărace, terenuri neproductive.

Amplasamentul proiectului este reprezentat de o zona puternic modificată, antropizată, neavând în cuprinsul său elemente de protecţie deosebită, habitate comunitare, specii de plante, mamifere, amfibieni, reptile, peşti şi nevertebrate protejate, iar prin realizarea proiectului nu se va produce un impact negativ direct, semnificativ care să provoace dispariţia unor specii, micşorarea populaţiilor, pierderea habitatelor de hrănire. Aceste specii nu se regăsesc pe amplasamentul proiectului; o parte din ele au fost identificate în vecinătatea amplasamentului. Nu se pune problema că implementarea proiectului va duce la întârzierea/nerealizarea obiectivelor de conservare ale celor 4 situri Natura 2000 (ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076, sau că va întrerupe coerenţa reţelei Natura 2000.

98

Fig. 5. Harta RBDD cu delimitarea zonelor funcţionale cu regim diferenţiat de protecţie

Recapitularea suprafeţelor RBDD SUPRAFAŢA TOTALĂ : 580.000 ha din care : -Zone strict protejate (20) - total : 51.789 ha din care : - Roșca-Buhaiova - 9.625 ha, Letea – 2.825 ha, Răducu - 2.500 ha, Nebunu - 115 ha, Vătafu-Lunguleț 1.625 ha, Caraorman - 2.250 ha, -Sărături-Murighiol - 87 ha, Erenciuc - 50 ha, Popina - 98 ha, Sacalin-Zătoane - 21.600 ha, Periteasca-Leahova - 4.125 ha, Doloșman - 125 ha, Grindul Lupilor - 2.075 ha, Istria-Sinoie - 1095 ha, Grindul Chituc - 2.300 ha, Rotundu - 228 ha, Potcoava - 652 ha, Belciug - 110 ha, Insulele Prundu cu Păsări - 187 ha, Insula Ceaplace - 117 ha. -Zone tampon (13) - total : 223.801 ha din care : - Matița-Merhei-Letea - 22.560 ha, Șontea - 12.500 ha, Caraorman - 13.830 ha, Lumina-Vătafu - 13.460 ha, Dranov - 23.260 ha, Sărături-Murighiol - 5 ha, Lacul Rotundu - 1.240 ha, Insula Popina - 260 ha, Capul Doloșman - 28 ha, Zmeica-Sinoie - 30.511 ha, Lacul Potcoava - 2.937 ha, Periteasca-Leahova - 210 ha, Zona tampon marină - 103.000 ha. - Zone de dezvoltare durabilă - total : 288.698 ha

99

- Zone de reconstrucţie ecologică – total:15.712 ha din care: - Ostrovul Babina – 2.100 ha, Ostrovul Cernovca – 1.580 ha, Fortuna Est-Vest – 2.115 ha, Dunăvăţ II – 1.260 ha, Holbina I – 1.270 ha, Holbina II – 3.100 ha, Popina II – 3 600 ha, Ostrov Dranov 1 – 253 ha, Ostrov Dranov 2 – 327 ha, Ostrov Ivancea – 107 ha.

Dintre zonele de reconstrucţie ecologică sus menţionate 12.112 ha reprezintă domeniu public de interes naţional în administrarea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Incinta (Popina II) în suprafaţă de 3.600 ha, este domeniu public de interes judeţean în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea.

În raport cu delimitarea zonelor funcţionale cu regim diferenţiat de protecţie de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, zonele strict protejate (zone de protecţie integrală) şi zonele tampon care le protejează, se situează în afara sferei de influenţă a amplasamentul proiectului.

Doar zona strict protejată nr. 17 din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,respectiv Lacul Potcoava cu Zona tampon Lacul Potcoava care o protejează, sunt în vecinătatea malului drept al Canalului Sulina (între lacurile Gorgova şi Obretinul Mic, limita nordică fiind paralelă cu braţul Sulina (vezi Fig.1 Rezervaţie naturală - Lacul Potcoava), dar nu sunt influenţate de construcţiile hidrotehnice proiectate.

Are o suprafaţă de 652 ha şi cuprinde zona dintre lacurile Babinţii Mari, Babinţii Mici şi Potcoava, inclusiv lacul Potcoava. La est, limita este reprezentată de zona de zăvoaie şi mlaştini situate pe limita estică a lacului Potcoava; la sud - de limita lacului Potcoava, iar la vest - de limita lacurilor Babintii Mari si Babinţii Mici.

Zona se caracterizează prin existenţa unei colonii mixte de stârci şi ţigănuşi, egrete şi cormorani mici. Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic (Ixobrychus

minutus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gât roşu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla)

etc., precum şi loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, sârc, egretă, raţă lingurar, şoimul dunărean etc.

Zona constituie loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline şi mistreţi. Fauna piscicolă este reprezentată de o serie de specii periclitate - caracuda, linul.

Zona tampon Lacul Potcoava (2.937 ha) protejează zona cu regim de protecţie integrală cu acelaşi nume, având următoarele limite: - la nord - malul drept al Canalului Sulina, la est- canalul Malafeica, la sud - canalul Litcov, de la confluenţa cu canalul Malafeica la gârla Babinţi, la vest - gârla Babinţi până la braţul Sulina.

Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta ecosistemele lacului Potcoava. şi ale zonei tampon Lacul Potcoava. Pe de altă parte, amplasamentul proiectului este situat în perimetrul unor arii protejate din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în Romania, incluse în RBDD, şi anume:

100

- Siturile de Importanţă Comunitară ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSCI0066 Delta

Dunării-zona marină, declarate parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România prin Ordinul nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare; - Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul

Razim-Sinoie şi ROSPA0076 Marea Neagră, declarate parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România prin HG nr. 1284/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Situl ROSCI0065 ocupă o suprafaţă de 453645 ha şi este localizat la 45,0024166 latitudine nordică şi 29,0150277 longitudine estică. Amplasamentul pe care se intenţionează a se realiza investiţia se află situat în unitatea administrativ teritorială a judeţului Tulcea, în jumătatea nord-estică a acestuia, pe care o străbate de la vest spre est pe ambele maluri ale Canalui Sulina. Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului reprezintă doar 0,021% din suprafaţa totală

a situluiROSCI0065 şi 0,022% din partea administrată de judeţul Tulcea. Situl ROSCI0065 conservă 29 de habitate comunitare dintre care 7 sunt prioritare. În cuprinsul sitului trăiesc următoarele specii de interes comunitar enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE: - 5 specii de mamifere: Spermophilus citellus (popândău), Lutra lutra (vidra), Mustela

lutreola (nurca), Vormela peregusna (dihor pătat), Mustela eversmannii (dihor de stepă). Nici una din speciile de mamifere de interes comunitar nu s-a regăsit pe amplasamentul proiectului. Terenurile din amplasament fiind puternic antropizate nu oferă condiţii favorabile de odihnă, hrănire sau reproducere pentru speciile de mamifere de interes comunitar, neîntrunind elemente specifice habitatelor corespunzătoare speciilor. Acestea pot trece accidental prin vecinătate. Este prognozabil un efect indirect, de disturbare temporară, puţin semnificativ, asupra faunei aflată ocazional în trecere manifestat pe plan local, în faza de construcţie, în apropierea fronturilor de lucru, datorat zgomotelor produse de funcţionarea utilajelor. Speciile mobile de faună se pot retrage în zonele învecinate. Nu se întrerup/blochează rute de deplasare sau migrare, nu se fragmentează habitate terestre, nu se distrug locuri de odihnă, adăpost şi reproducere ale speciilor de mamifere de interes conmunitar. În aceste condiţii, nu se estimează un impact negativ semnificativ asupra speciilor de mamifere de interes comunitar pentru care a fost declarat situl ROSCI0065. - 5 specii de amfibieni şi reptile: Vipera ursinii, Triturus dobrogicus, Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie); Emys orbicularis (broască ţestoasă de apă); Testudo

graeca (ţestoasă ). Nici una din speciile de amfibieni şi reptile enumerate nu s-a regăsit pe amplasamentul proiectului, care nu oferă condiţii favorabile de habitat acestor specii. Buhaiul de baltă poate fi prezent temporar în vecinătate, în eventuale mici bălţi.

101

Proiectul nu afectează habitatul de reproducere şi hrănire al speciei. Nu se anticipează un efect negativ semnificativ asupra specie prin implementarea proiectului.Nu se estimează un impact negativ semnificativ asupra speciilor de amfibieni şi reptile de interes comunitar prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în cadrul proiectului “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”. - 15 specii de peşti: Alosa tanaica (rizeafcă), Cobitis taenia (zvârluga), Aspius aspius (avat), Cobitis taenia (zvârlugă), Gobio albipinnatus (porcuşor de nisip), Gymnocephalus

schraetzer (răspăr), Misgurnus fossilis (tipar), Pelecus cultratus (sabiţă), Rhodeus

sericeus amarus (boarţă), Sabanejewia aurata (dunariţă), Umbra krameri (tigănuş), Zingel streber (fusar), Zingel zingel (pietrar), Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu), Alosa immaculata (scrumbia de Dunăre). Prin realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în proiect nu se produc substanţe poluante pentru mediul acvatic, creşterea turbidităţii apei în faza de construcţie este temporară şi reversibilă iar speciile de peşti se pot retrage şi ocoli cu uşurinţă zona frontului de lucru. Consolidarea de mal nu va fi un obstacol în calea traseelor de migrare pentru reproducere a speciilor de peşti, ea fiind la distanţă de confluenţa afluenţilor Dunării şi cu deschideri în structura verticală pentru conectivitatea zonelor umede. În aceste condiţii, nu se anticipează un efect negativ semnificativ asupra speciilor protejate de peşti, nu se prognozează micşorarea/pierderea unor populaţii prin implementarea proiectului. - 11 specii de nevertebrate: Ophiogomphus cecilia (libelulă), Lycaena dispar (fluture), Catopta thrips (fluture), Coenagrion ornatum (libelulă-ţărăncuţă), Colias mirmidone

(fluture-albiliţă portocalie), Leptidea morsei (fluture), Morimus funereus (croitorul cenuşiu), Arytrura musculus (fluturele buhă) Theodoxus transversalis (melc), Anisus

vorticulus (melcul cu carlig), Graphoderus bilineatus (gândac). Din clasa Insecta, din cele 8 specii enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE , 7 specii (Lepidoptera –fluturi diurni şi nocturni) nu se regăsesc în biotopurile de pe amplasament sau din vecinătatea acestuia; o specie de libelulă ( Ophiogomphus cecilia) posibil în trecere în zona amplasamentului sau în vecinătate (tabelul 11). Insectele zburătoare au mobilitate mare de deplasare şi pot evita cu uşurinţă sectoarele în care se lucrează. Pentru celelalte 2 specii de gasteropode (Theodoxus transversalis, Anisus vorticulus),

se poate afirma că este posibil să fie prezente în anumite porţiuni din zonele cu apă puţin adâncă (pe fundul apei) şi în zona de mal pietros, cu rădăcini submerse. Nu se anticipează nici un efect negativ asupra libelulei Ophiogomphus cecilia şi nici asupra altor specii de insecte de interes comunitar care ar putea vizita accidental amplasamentul proiectului, în în faza de construcţie. În faza de funcţionare (existenţă a construcţiilor hidrotehnice proiectate) nu se manifestă nici o formă de impact negativ asupra speciei Ophiogomphus cecilia .

102

Efect negativ nesemnificativ asupra speciei Theodoxus transversalis prin implementarea proiectului; creşterea temporară, de scurtă durată, a turbidităţii apei în sectorele de lucru se manifestă intermitent, doar în faza de construcţie, efectul fiind reversibil şi nu conduce la diminuarea zonelor umede. În faza de funcţionare efectele negative dispar, apărările de mal realizate contribuind la împiedicarea eroziunii malurilor şi la evitarea turbidităţii apei prin transport de material erodat (efect pozitiv). Creşterea temporară, de scurtă durată, a turbidităţii apei în anumite perioade în faza de construcţie poate perturba specia Anisus vorticulus . Materialele folosite pentru realizarea apărărilor de mal nu sunt poluante. Efect negativ nesemnificativ asupra speciei Anisus vorticulus prin implementarea proiectului. În faza de funcţionare (existenţă a construcţiilor hidrotehnice proiectate) nu se manifestă nici o formă de impact negativ asupra speciei Anisus vorticulus. - 5 specii de plante superioare : Centaurea jankae, Echium russicum, Aldrovanda

vesiculosa, Marsilea quadrifolia (trifoiaş de baltă), Centaurea pontica. Nici una din cele 5 specii de plante enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE protejate în situl ROSCI0065, nu se află pe amplasamentul proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” şi nici în vecinătatea acestuia. Nu se anticipează nici un efect negativ asupra acestor specii de plante prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în cadrul proiectului. Integritatea ariei naturale protejate ROSCI0065 nu va fi afectată prin implementarea proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa

Finală” deoarece: - nu se va reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;- nu se va produce fragmentarea habitatelor de interes comunitar;- nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului;- nu se vor produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

Situl ROSCI0066 ocupă o suprafaţă de 336200 ha în judeţul Tulcea şi este localizat la 44,0006472 latitudine nordică şi 29,011277 longitudine estică, regiunea biogeografică pontică. Corespunde cu unitatea geografică cu acelaşi nume componentă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (zona costală a Mării Negre de la vărsarea braţului Chilia la Capul Midia, cu extindere în larg până la adâncimea de 20 m). Zona maritimă costieră se întinde pe o lungime de 166 km, de la gura braţului Chilia, în nord şi până la Capul Midia, în sud şi are aspectul unei câmpii submerse cu foarte puţine neregularităţi morfologice. Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului proiectului sunt aproape integral în afara

sitului, cu care vine în contact doar în sectorul de intrare a Canalului Sulina în Marea

Neagră (extremitatea nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri (jetele) de

dirijare a şenalului navigabil. Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în

103

cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor, ceea ce înseamnă un volum redus de lucrări desfăşurate pe o perioadă scurtă de timp. Situl ROSCI0066 conservă 3 habitate comunitare, dintre care 1 din categoria comunităţi marine (1110), 2 din categoria ape stătătoare saline şi salmastre (1140, 1160). În cuprinsul sitului trăiesc următoarele specii de interes comunitar enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE: - 2 specii de mamifere: Phocoena phocoena (marsuin, porc de mare), Tursiops

truncatus (delfin mare). Nici una din speciile de mamifere de interes comunitar nu s-a regăsit pe amplasamentul proiectului. Nu se estimează un impact negativ semnificativ asupra speciilor de mamifere de interes comunitar pentru care a fost declarat situl ROSCI0066 prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în cadrul proiectului. - 2 specii de peşti: Alosa tanaica (rizeafcă), Alosa immaculata ( scrumbia de Dunăre ). Prin realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în proiect nu se produc substanţe poluante pentru mediul acvatic, creşterea turbidităţii apei în faza de construcţie este temporară şi reversibilă iar speciile de peşti se pot retrage şi ocoli cu uşurinţă zona frontului de lucru. Consolidarea de mal nu va fi un obstacol în calea traseelor de migrare pentru reproducere a speciilor de peşti, ea fiind la distanţă de confluenţa afluenţilor Dunării şi cu deschideri în structura verticală pentru conectivitatea zonelor umede. În aceste condiţii, nu se anticipează un efect negativ semnificativ asupra speciilor protejate de peşti, nu se prognozează micşorarea/pierderea unor populaţii prin implementarea proiectului.

Integritatea ariei naturale protejate ROSCI0066 nu va fi afectată prin implementarea proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul

Sulina – Etapa Finală” deoarece:- nu se va reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;- nu se va produce fragmentarea habitatelor de interes comunitar;- nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului;- nu se vor produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

Situl ROSPA0031 are o suprafaţă totală de 508302 ha. Este localizat la 29,0017111 latitudine nordică şi 45,0032138 longitudine estică, regiunea biogeografică stepică şi pontică.

Amplasamentul pe care se intenţionează a se realiza investiţia se află situat în partea nord-estică a sitului, pe care o străbate de la vest spre est pe ambele maluri ale Canalui Sulina.

Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului reprezintă doar 0,018% din suprafaţa

totală a sitului şi 0,021% din partea administrată de judeţul Tulcea.

104

Situl găzduieşte un număr de 89 specii de păsări prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, dintre care 51 de specii cuibăresc în sit, 16 specii iernează, cca 40 de specii sunt în pasaj, dar au efective care şi cuibăresc. În sit s-au inventariat şi peste 130 de specii de păsări cu migraţie regulată , nemenţionate la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE . Situl este deosebit de important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Aythya nyroca, Falco vespertinus, Phalacrocorax pygmeus, Plegadis falcinellus, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Egretta alba, Recurvirostra avosetta, Ardeola ralloides, Sterna albifrons, Porzana porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna hirundo, Larus melanocephalus, Himantopus himantopus, Glareola pratincola, Platalea leucorodia, Ixobrychus minutus, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Ardea purpurea, Botaurus stellaris, Coracias garrulus, Alcedo atthis, Gelochelidon nilotica. Deoarece aceast zon reprezint limit de areal pentru Falco naumanni, exist fluctuaii ale efectivelor cuibritoare în perimetrul sitului.

Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile: Phalacrocorax pygmeus, Gelochelidon nilotica, Larus minutus, Sterna caspia, Sterna sandvicensis, Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius alexandrinus, Puffinus yelkouan, Aquila pomarina, Phalaropus lobatus, Larus genei, Pluvialis apricaria, Tringa stagnatilis, Tringa erythropus, Limosa limosa, Larus ridibundus, Numenius arquata, Calidris minuta, Anas clypeata, Calidris alpina, Calidris ferruginea, Phalacrocorax carbo, Tringa totanus, Tringa nebularia, Vanellus vanellus, Larus canus, Gallinago gallinago, Calidris alba, Anas crecca, Calidris temminckii, Arenaria interpres, Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula, Charadrius dubius, Anser fabalis, Anas querquedula, Tringa ochropus, Anas acuta, Larus cachinnans, Larus fuscus, Lymnocryptes minimus, Mergus serrator, Limicola falcinellus. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Anser erythropus, Aquila clanga, Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Mergus albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya ferina, Aythya fuligula, Anser anser. Apa liberă a Canalului Sulina nu este un loc preferat de păsări. Aici păsările trec de obicei în zbor, rareori staţionând pe apă. Apa adâncă şi traficul de nave şi bărci sunt factori care îndepărtează speciile de păsări din zona Canalului. O serie de specii pot survola în trecere zona în căutare de hrană, cum ar fi: Chlidonias niger – Chirighiţa neagră, Chlidonias leucopterus – Chirighiţa cu aripi albe, Chlidonias hybridus – Chirighia cu obraji albi, Larus ridibundus – Pescăruş râzător, Larus cachinnans – Pescăruş argintiu, Larus minutus – Pescăruş mic, Larus melanocephalus – Pescăruş cu cap negru, Podicepa cristaus – Corcodel mare, Phalacrocorax carbo sinensis – Cormoran mare, Sterna hirundo – Chira de baltă, Sterna albifrons – Chira mică ş.a.

Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice, locuri de cuibărit individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de

105

cuibărit ale unor specii rare) sunt repartizate pe tot teritoriul RBDD, atât în zonele cu regim de protecţie integrală (Roşca-Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova, Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman, Nebunu, Insula Popina, Capul Doloşman, etc.), cât şi în afara acestora (Golful Musura, lacul Martinica, zona lacului Dranov, zona situată la nordul localităţii Sfântu Gheorghe etc.) (Tabelul 21). Acestea sunt zone situate în afara sferei de influenţă a proiectului şi la o distanţă destul de mare faţă de malurile Canalului Sulina, fiind ferite de traficul naval existent pe Canal şi, implicit, de influenţa şantierelor de lucru pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect.

• construcţiile hidrotehnice propuse pe anumite sectoare în lungul Canalului Sulina nu întrerup rute de migrare, rute de deplasare spre/de la locurile de cuibărit/popas la cele de hrănire, nu conduc la pierderea/fragmentarea habitatelor caracteristice, nu conduc la micşorarea/dispariţia unor populaţii din avifauna Deltei Dunării.

• în urma evaluării impactului acestei investiţii asupra speciilor de păsări „cheie” şi habitatelor acestora din situl Natura 2000 ROSPA0031 s-a constatat că nu va exista un impact negativ semnificativ, care să producă diminuarea efectivelor populaţiilor de păsări, care să reducă semnificativ habitatele de hrănire sau locurile de cuibărit sau popas temporar în perioada de migraţie sau care să blocheze traseele de deplasare sau migraţie.

• implementarea proiectului nu va conduce la întârzierea sau blocarea realizării obiectivelor pentru conservarea ariei protejate şi nici nu va acţiona negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului ROSPA0031 şi, implicit, nu va pune în pericol coerenţa reţelei NATURA 2000.

Prin realizarea proiectului nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra avifaunei în general şi asupra speciilor de păsări pentru care a fost desemnat situl ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoie, în special. Efectul anticipat al proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”asupra ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoie este nesemnificativ.

Integritatea ariei naturale protejate ROSPA0031 nu va fi afectată prin implementarea proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul

Sulina – Etapa Finală” deoarece:- nu se va reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de avifaună de interes comunitar;- nu se va produce fragmentarea habitatelor de cuibărit, hrănire, odihnă ale populaţiilor de avifaună, nu se blochează rute de migrare;- nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului;- nu se vor

106

produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes avifaunistic (ca habitat al păsărilor de apă). Situl ROSPA0076 ocupă o suprafaţă de 149143 ha şi este localizat la 44,0019388 latitudine nordică şi 29,0128780 longitudine estică, regiunea biogeografică Marea Neagră. Corespunde cu unitatea geografică cu acelaşi nume componentă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (zona costală a Mării Negre de la vărsarea braţului Chilia la Capul Midia, cu extindere în larg până la adâncimea de 20 m). Zona maritimă costieră se întinde pe o lungime de 166 km, de la gura braţului Chilia, în nord şi până la Capul Midia, în sud şi are aspectul unei câmpii submerse cu foarte puţine neregularităţi morfologice.

Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului proiectului sunt aproape integral în

afara sitului, cu care vine în contact doar în sectorul de intrare a Canalului Sulina în

marea Neagră (extremitatea nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri (jetele)

de dirijare a şenalului navigabil. Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor.

Situl este important doar în perioada de migraţie şi iernare. Găzduieşte un număr de 37 specii de păsări prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE şi în anexa II la Directiva 92/43/CEE.

În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20000 de exemplare de păsări de baltă, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR. Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului proiectului sunt aproape integral în afara situlu ROSPA0076, cu care vine în contact doar în sectorul de intrare a Canalului Sulina în marea Neagră (extremitatea nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri (jetele) de dirijare a şenalului navigabil. Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor.

Golful Musura din extremitatea nord-estică a sitului, este important ca loc de hrănire şi popas pentru speciile Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun), Cygnus olor

(lebăda cucuiată) şi Specii de anatidae (raţe). Singurul punct de lucru din cadrul proiectului, care se află în vecinătarea Golfului

Musura este cel din zona digurilor (jetele) de dirijare a şenalului navigabil din sectorul de intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră, mai precis digul de nord.

Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta componentele de importanţă ornitologică existente în Golful Musura din cuprinsul sitului ROSPA0076. Pe amplasamentul proiectului nu s-au identificat zone speciale de protecţie avifaunistică, specii de avifaună specificate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, habitate de cuibărit, hrănire, iernat, popas folosite de avifauna protejată.

În aceste condiţii, nu se poate vorbi de existenţa unui impact semnificativ asupra ROSPA0076 în integralitatea ei, asupra habitatelor de cuibărit, hrănire, iernat, popas sau asupra rutelor de migrare utilizate de avifauna găzduită în acest sit.

107

Implementarea proiectului nu va conduce la întârzierea sau blocarea realizării obiectivelor pentru conservarea ariei protejate şi nici nu va acţiona negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului ROSPA0076 şi, implicit, nu va pune în pericol coerenţa reţelei NATURA 2000. Efectul anticipat al proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”asupra ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0076 Marea Neagră este nesemnificativ.

Integritatea ariei naturale protejate ROSPA0076 nu va fi afectată prin implementarea proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul

Sulina – Etapa Finală” deoarece:- nu se va reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de avifaună de interes comunitar aflate în pasaj sau iernare în sit;- nu se va produce fragmentarea habitatelor de iernat, hrănire, odihnă ale populaţiilor de avifaună, nu se blochează rute de migrare;- nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a sitului;- nu se vor produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes avifaunistic (ca habitat al păsărilor de apă).

4.5.1.5. Rute de migrare, adăposturi de animale pentru creştere, hrană, odihnă, iernat

Pe amplasamentul proiectului şi în vecinătate nu există adăposturi de animale pentru creştere, hrană, odihnă, iernat Principalele rute de migrare a avifaunei, de interes major pentru zona Dobrogei, urmează următoarele trasee: 1) Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat şi de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), în Deltă vine din nord, nord-est, aducând păsările din Europa central-nordică şi Rusia vestică. Acest drum este frecventat de gâşte, gârliţe, raţe, cocori, berze, grauri, porumbei, prepeliţe şi dropii; 2) Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, până peste Bosfor, în Asia-Mică. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gâşte, raţe, cocori, pelicani, dropii şi spurcaci; 3) Drumul pe ţărmul Mării Negre, o ramificaţie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becaţine, limoze) şi pelicani; 4) Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, în front larg, se răspândeşte de la Luncaviţa până spre pădurea Letea din Delta Dunării. Aceste trasee se pot modifica în anumiţi ani ca urmare a caracteristicilor climatice din anul respectiv şi anume: - Regimul hidrologic al Dunării. - Situaţia climatică a anului respectiv.

108

Când Dunărea a început să crească încă din timpul iernii şi oferă păsărilor de apă posibilităţi de trai şi de repaus în luncă, atunci pasajul se împarte în regiunea lacurilor din sudul Constanţei şi o mare parte a păsărilor de apă invadează regiunea inundabilă a Dunării, de la Calafat până în Insula Brăilei. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi toamna, dacă apele sunt mari. Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice, locuri de cuibărit individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt repartizate pe tot teritoriul RBDD, atât în zonele cu regim de protecţie integrală (Roşca-Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova, Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman, Nebunu, Insula Popina, Capul Doloşman, etc.), cât şi în afara acestora (Golful Musura, lacul Martinica, zona lacului Dranov, zona situată la nordul localităţii Sfântu Gheorghe etc.) (Tabelul 23).

Acestea sunt zone situate în afara sferei de influenţă a proiectului şi la o distanţă destul de mare faţă de malurile Canalului Sulina, fiind ferite de traficul naval existent pe Canal şi, implicit, de influenţa şantierelor de lucru pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect.

Tabelul 23. Principalele zone de interes ornitologic din teritoriul RBDD

Nr.crt Denumirea zonei Specii caracteristice

1 Lacul Telincea (Colonie

polispecifică)

Ardeola ralloides(stârc galben)

Egretta gerzetta (egreta mică)

2 Lacul Purcelu (Colonie

polispecifică)

Plegadis falcinellus (ţigănuş)

Egretta gerzetta (egreta mică

3 Lacul Nebunu (Colonie

polispecifică)


Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic)

4 Lacul Meşter (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb)

5 Lacul Martinca (Colonie

polispecifică)


Phalacrocorax carbo (cormoranul mare)

6 Lacul Fortuna (Zonă de hrănire şi

popas)

Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun)

Fulica atra (lişiţa)

Specii limicole

7 Lacul Tătaru (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb)

8 Lacul Obretinul Mic (Colonie

polispecifică)




109

9 Rezervaţia naturală Lacul

Potcoava

-Coloniimixte de stârci şi

ţigănuşi, egrete şi cormorani

mici.

-Loc de cuibărit

-Loc de hrănire pentru fundac,

corcodel, cormoran mic, stârc,

egretă, raţă lingurar, şoimul

dunărean etc.

Colonii mixte:

Ardeola ralloides (stârc galben)

Nycticorax nycticorax (stârc de noapte)



Egretta gerzetta (egreta mică)

Cuibărit:

Ixobrychus minutus (stârcul pitic)

Botaurus stellaris (buhaiul de baltă)

Anas strepera (raţa pestriţă)

Netta rufina (raţa cu ciuf)

Podiceps ruficollis(corcodelul cu gât

roşu)

Haliaeetus albicilla (codalb)

Zonă de hrănire:


Egretta alba (egreta mare)

10 Roşca Buhaiova (Colonie

monospecifică)


11 Pădurea Letea (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb)

12 Heleşteele Popina (Colonie

polispecifică)

Himantopus himantopus (cătăliga)

Recurvirostra avosetta (ciocîntors)

13 Golful Musura (Hrănire – popas) Pelecanus onocrotalus(pelicanul comun)

Cygnus olor (lebăda cucuiată)

Specii de anatidae (raţe)

14 Lacul Bondar (Colonie

polispecifică)


Egretta garzetta (egreta mică)


15 Lacul Bondar (Colonie

polispecifică)


Egretta garzetta (egreta mică)


16 Lacul Cuzmiţinul Mare (Colonie Plegadis falcinellus (ţigănuş)

110

polispecifică) Egretta garzetta (egreta mică)

17 Ostrovul Babina (Hrănire – popas) Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic)

Specii limicole

18 Japşa Climova (Colonie

polispecifică)


Phalacrocorax carbo(cormoranul mare)

Egretta alba (egreta mare)

19 Pădurea Caraorman (Cuiburi)


Dricopus martius (ciocănitoarea neagră)

20 Sărături Murighiol (Colonie

polispecifică)

Larus melanocephalus (pescăruş cu cap

negru)

Larus ridibundus (pescăruş râzător)

Larus argentatus (pescăruş argintiu)

Sterna hirundo (chira de baltă)


21 Lacul Erenciuc (Cuib)


22 Insula Sacalin – Melea (Hrănire –

popas)


Pelecanus crispus (pelicanul creţ)

Specii limicole

23 Câşla Vădanei (Hrănire – popas) Himantopus himantopus (cătăliga)

Specii de anatide

Specii limicole

24 Lacul Lejai (Colonie polispecifică) Pelecanus crispus (pelicanul creţ)


25 Heleşteele Holbina II

(Colonii mono şi polispecifice)



Podiceps nigricollis (corcodel cu gât negru)

Platalea leucorodia (lopătar)

26 Insula Popina (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb)

Falco tinnunculus (vinderel roşu)

27 Lacul Leahova (Hrănire – popas) Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun)

Anser albifrons (gârliţa mare)

Tadorna feruginea (califar roşu)

Specii limicole

111

28 Insula Bisericuţa (Cuiburi)

Tadorna tadorna (califar alb)

29 Capul Doloşman (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb)

Aspus aspus (drepnea neagră)

30 Canalul 5 – insulă (Colonie

polispecifică)

Phalacrocorax carbo (cormoranul mare)


Larus argentatus (pescăruşul argintiu)

31 Lacul Sinoie – insule (Colonie

polispecifică)


Larus argentatus (pescăruşul argintiu)

Platalea leucorodia (lopătar)

32 Grindul Saele – Histria (Colonii-

hrănire-popas)

Charadrius alexandrinus (prundăraş de

sărătură)

Recurvirostra avosetta (ciocîntors)

Glareola pratincola (ciovlică)

33 Grindul Chituc (Hrănire-popas) Specii de anatide

Specii limicole

Doar două zone de interes ornitologic pot fi considerate mai apropiate de

amplasamentul proiectului dar în afara sferei de influenţă a şantierelor de lucru şi anume: - Rezervaţia naturală Lacul Potcoava (zona strict protejată nr. 17 din Rezervaţia

Biosferei Delta Dunării) cu Zona tampon Lacul Potcoava care o protejează. Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus

stellaris), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gât roşu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum şi loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egretă, raţă lingurar, şoimul dunărean etc. Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta componentele de importanţă ornitologică existente în Rezervaţia naturală Lacul Potcoava. şi ale zonei tampon Lacul Potcoava, din interiorul sitului ROSPA0031. - Golful Musura situat în zona maritimă, în extremitatea nord-estică a sitului ROSPA 0076 Marea Neagră. Din punct de vedere ornitologic este important ca loc de hrănire şi popas pentru speciile Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun), Cygnus olor

(lebăda cucuiată) şi Specii de anatidae (raţe). Singurul punct de lucru din cadrul proiectului, care se află în vecinătarea Golfului Musura este cel din zona digurilor (jetele) de dirijare a şenalului navigabil din sectorul de intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră, mai precis digul de nord.

112

Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor. Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta componentele de importanţă ornitologică existente în Golful Musura din cuprinsul sitului ROSPA0076.

4.5.1.6. Informaţii despre speciile locale de ciuperci Pe amplasamentul proiectului sau în proximitate nu sunt resurse locale de

ciuperci comestibile.

4.5.2. Impactul prognozat asupra biodiversităţii Formele de impact potenţial pe care realizarea unui proiect îl poate produce

asupra componentelor de biodiversitate sunt următoarele: - modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament şi a categoriilor de folosinţă a terenurilor; - modificări asupra fondului forestier prin schimbări asupra vârstei, compoziţiei pe specii, a tipurilor de pădure; - pierderi şi modificări de habitate; - modificări/distrugeri asupra unor populaţiilor de plante; - modificări ale resurselor de specii de plante cu importanţă economică; - modificarea resurselor de ciuperci; - modificarea/distrugerea habitatelor speciilor de animale protejate; -alterarea speciilor şi populaţiilor de nevertebrate, reptile, amfibii, peşti, mamifere, păsări; - dinamica resurselor de specii de vânat şi a speciilor rare de peşti; - modificarea rutelor de migrare; -modificarea / distrugerea adăposturilor de animale pentru creştere, hrană, odihnă şi iernat;

1. Modificări ale suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament - Prin implementarea proiectului nu se anticipează modificări ale suprafeţelor de păduri, păşuni împădurite, pajişti, mlaştini, zone umede, râuri, lacuri, plaje. - Corpurile de apă de pe amplasament şi din vecinătatea lui nu vor suferi modificări de suprafaţă şi nu vor fi poluate cu substanţe toxice. - Curăţirea amprizei malurilor de vegetaţia ierboasă (stuf) şi, unde e cazul, extragerea exemplarelor lemnoase (crescute spontan şi dispuse sporadic în lungul Canalului) inventariate în fronturile de lucru, nu va afecta semnifictiv biotopurile habitatelor naturale din care fac parte.

113

2. Modificări asupra fondului forestier prin schimbări asupra unor caracteristici ale vegetaţiei

Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se vor produce modificări asupra fondului forestier oprin schimbări asupra unor caracteristici ale vegetaţiei

Exemplarele lemnoase de salcie pitică/salcie albă, dispuse sporadic în apropierea liniei malului aparţin de fapt AFDJ şi nu fac parte din vegetaţia forestieră (fondul forestier) care formează arborete în zona dig-mal. Ampriza lucrărilor de apărări de maluri este în cea mai mare parte a sa submersă. Pe câteva sectoare din lungul Canalului Sulina va fi necesară curăţirea amprizei malurilor de vegetaţia crescută spontan în habitatul acvatic (stuf inundat şi salcie pitică), sau în habitatul amfibiu (stufăriş vechi, exemplare sporadice de salcie inundate) din lungul malurilor, pe sectoarele unde acestea urmează a fi consolidate cu apărări de mal (Fig.4). Această vegetaţie din zona inundată/inundabilă apărută spontan trebuie extrasă din fronturile de lucru pentru profilarea malului submers în cea mai mare parte.

Pe întreaga lungime a sectoarelor de mal erodate din lungul Canalului Sulina, propuse la consolidarea malurilor (36679 ml), au fost inventariate un număr total de 330 exemplare de salcie, dintre care 136 buc. pe malul drept şi 194 buc. pe malul stâng. . Între milele Mm 31 – Mm 21(cam între localităţile Partizani-Gorgova), care reprezintă zona LOT 1, s-au inventariat doar 45 exemplare de extras distribuite pe o distanţă de 7529 ml. O concentraţie mai mare de arbori de extras se înregistrează doar pentru consolidarea molului de dirijare de la Ceatal Sf. Gheorghe, la bifurcaţie (Mm 33+1560) unde sunt propuse la extragere 70 exemplare distribuite pe malul drept al Canalului Sulina (L=95m) şi pe malul stâng al Braţului Sf. Gheorghe (L=70m).

Pe LOT 2 numărul de arbori inventariaţi este de 211 buc. distribuiţi pe o distanţă de 26636 ml, cei mai numeroşi (100 buc) fiind localizaţi pe malul stâng, între milele Mm 2 – Mm 1 (1714 ml lungime, la vest de localitatea Sulina) (obiect 11.1).

3. Pierderi şi modificări de habitate inclusiv de habitate protejate

Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se vor produce pierderi sau modificări la nici o categorie de habitate, inclusiv la habitatele de interes comunitar pentru care au fost declarate situri Natura 2000. 4. Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale - Prin implementarea proiectului nu se intervine în compoziţia vegetală a zonelor din vecinătatea amplasamentului, nu se produce modificarea biocenozei prin introducerea şi/sau modificarea echilibrului local al speciilor vegetale din terenurile învecinate, nu se crează condiţii de instalare a unor specii de plante invadatoare.

114

- Realizarea investiţiei nu va produce distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse în Cartea Rosie şi nici la modificarea/distrugerea vreunei populaţii de plante sau a speciilor de plante de interes comunitar existente în cuprinsul RBDD sau a ariilor protejate ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în România.

Nu sunt specii de plante incluse în Cartea Roşie şi nici specii de interes comunitar pe amplasamentul proiectului. - Realizarea investiţiei nu produce modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanţă economică, alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci, pe amplasament neexistând astfel de resurse. -Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în “Studiul de

fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” nu se produce distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Roşie sau a celor de interes comunitar existente în cuprinsul RBDD sau a ariilor protejate ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în România. -Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în “Studiul de

fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” nu se produce alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate. 5. Impactul prognozat asupra speciilor de vânat

Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se prognozează nici un impact asupra speciilor de vânat. Acestea pot trece doar ocazional prin vecinătatea amplasamentului în afara timpului de lucru, în timpul activităţii însă vor ocoli şantiere de lucru. Pe amplasament nu sunt rute de deplasare spre locuri de hrănire, adăpost, reproducere. 6. Modificarea resurselor de ciuperci

Nu este cazul. În zona de influenţă a proiectului nu s-au identificat resurse de ciuperci. 7. Modificarea resurselor de plante cu importanţă economică şi cu statut de protecţie

În zona de influenţă a proiectului nu s-au identificat resurselor de plante cu importanţă economică şi cu statut de protecţie. 8. Impactul prognozat asupra speciilor de animale protejate sau cu relevanţă deosebită - Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în “Studiul de

fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” nu se produce

115

distrugerea sau modificarea habitatelor/populaţiilor speciilor de animale incluse in Cartea Roşie sau a celor de interes comunitar existente în cuprinsul RBDD sau a ariilor protejate ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în România. - Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în “Studiul de

fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” nu este afectată negativ dinamica resurselor de specii de vânat, a speciilor rare de peşti sau a resurselor animale în general, din cadrul RBDD 9. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare

Zona de influenţă a proiectului se află în afara rutelor principale de migraţie a avifaunei, care străbat România. Implementarea proiectului nu va întrerupe/modifica/distruge rute de migrare pentru nici o componentă a faunei 10. Modificarea / distrugerea adăposturilor de animale pentru creştere, hrană, odihnă şi iernat

Pe amplasamentul proiectului, nu sunt adăposturi de animale pentru creştere, hrană, odihnă şi iernat. 11. Evaluarea formelor de impact asupra biodiversităţii în caz de accident

Pericolul distrugerii mediului natural şi implicit afectarea biodiversităţii, sunt analizate amănunţit în Secţiunea 7 Riscuri.

Riscul producerii unui accident major, determinat de existenţa pe amplasament a anumitor substanţe chimice priculoase (aşa cum prevede HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase), este nul.

Ca urmare a anumitor fenomene naturale există posibilitatea declanşării situaţiilor de hazard, care în primul rând pot afecta construcţia hidrotehnică, atât în perioada de execuţie cât şi în cea de operare, neconstituind însă un accident ecologic major. Pierderea stabilităţii taluzelor apărărilor de mal nu va produce alunecări de teren, nu va produce alte efecte negative prin emanarea de substanţe toxice, periculoase, nu va avea efecte directe negative semnificative asupra componentelor de biodiversitate. 12. Impact transfrontieră

Nu există potenţial de impact transfrontieră asupra biodiversităţii prin activităţile de realizare a constucţiilor hidrotehnice proiectate în lungul malurilor Canalului Sulina. Conform Anexei 1 - Lista cuprinzând activităţile propuse, din Legea 22/2001 pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, investiţia „Studiul de fezabilitate

116

pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” nu se regăseşte în lista activităţilor care pot cauza un impact transfrontieră negativ semnificativ asupra mediului. Tabelul 24. Matricea primară de evaluare a impactului asupra habitatelor/ speciilor de floră şi faună de interes comunitar (fără măsurile de reducere propuse )

Componenta din sfera de influenţă a

proiectului

Tipuri de impact

impact

direct

impact

indirect

impact pe

termen

scurt

impact pe

termen

lung

impact

cumulativ cu

lucrările

executate în

etapa I

Habitate Natura 2000 -92A0 Zăvoaie cu

salix alba şi Populus alba

-1

Tăieri de

arbori

0 -1

Tăieri de

arbori

0 0

Plante de interes comunitar Nu s-au

identificat în zona aplasamentului

0 0 0 0 0

Mamifere de interes comunitar Nu s-au


0 0 0 0 0

Amfibieni şi reptile de interes comunitar-

posibil în vecinătate: Bombina bombina

0 -1 -1 0 0

Peşti de interes comunitar Alosa tanaica

(rizeafcă) , Alosa immaculata (scrumbia

de Dunăre).Aspiusaspius(avat), Gobio

albipinnatus(porcuşor de nisip),

Gymnocephalus schraetzer(răspăr),

Misgurnus fossilis(tipar), Pelecus

cultratus(sabiţă), Zingel streber(fusar),

Zingel zingel(pietrar), Gymnocephalus

baloni (ghiborţ de râu).

0 -2

Perturbare

prin

creşterea

turbidităţii

apei,

zgomote şi

vibraţii în

fronturile

de lucru

-2

Perturbare

prin

creşterea

turbidităţii

apei,

zgomote şi

vibraţii în

fronturile

de lucru

+1

Se elimină

transportul

de aluviuni

care cresc

turbiditatea

apei, prin

stoparea

eroziunii

malurilor

+1

Creşte lungi

mea maluri-

lor consoli-

date, protejate

de eroziune

Nevertebrate de interes comunitar – în

vecinătate:Ophiogompus

cecilia(libelulă),Theodoxus

transversalis(melc de apă dulce),Anisus

vorticulus (melc cu cârlig)

0 -1

Perturbare

prin

creşterea

turbidităţii

apei,

-1

Perturbare

prin

creşterea

turbidităţii

apei,

0 0

117

zgomote şi

vibraţii în

fronturile

de lucru

zgomote şi

vibraţii în

fronturile

de lucru

Păsări de interes comunitar

Apa liberă a Canalului Sulina nu este un

loc preferat de păsări. Aici păsările trec

de obicei în zbor, rareori staţionând pe

apă. Apa adâncă şi traficul de nave şi

bărci sunt factori care îndepărtează

speciile de păsări din zona Canalului. O

serie de specii pot survola în trecere

zona în căutare de hrană, cum ar fi:

Chlidonias niger – Chirighiţa neagră,

Chlidonias leucopterus – Chirighiţa cu

aripi albe, Chlidonias hybridus –

Chirighia cu obraji albi, Larus ridibundus

– Pescăruş râzător, Larus cachinnans –

Pescăruş argintiu, Larus minutus –

Pescăruş mic, Larus melanocephalus –

Pescăruş cu cap negru, Podicepa

cristaus – Corcodel mare, Phalacrocorax

carbo sinensis – Cormoran mare, Sterna

hirundo – Chira de baltă, Sterna

albifrons – Chira mică ş.a.

Zonele cu valoare avifaunistică ridicată

(colonii monospecifice

şipolispecifice,locuri de cuibărit

individuale, locuri de aglomeraţie pentru

hrănire şi popas, zone de cuibărit ale

unor specii rare) sunt la distanţă de

Canalul Sulina, în afara sferei de

influenţă a proiectului.

0 -1

Disturbare

temporară

prin

zgomote/

vibraţii

asupra

unor specii

de

avifaună

aflate în

trecere în

vecinătatea

fronturilor

de lucru.

Nu sunt

afectate

zone de

cuibărit,

hrănire.

-1

Disturbare

temporară

prin

zgomote/

vibraţii

asupra

unor specii

de

avifaună

aflate în

trecere în

vecinătatea

fronturilor

de lucru.

Nu sunt

afectate

zone de

cuibărit,

hrănire.

0 0

Total -1 -5 -6 +1 +1

118





0 efect neutru




Pentru nici una din componentele de biodiversitate analizate, impactul negativ nu

este semnificativ, chiar în condiţiile neaplicării măsurilor de reducere propuse. Cele mai multe efecte negative se pot produce accidental şi numai în faza de construcţie.

Efectele negative se pot manifesta numai în faza de construcţie a proiectului, pe plan local, pe termen scurt şi încetează să se manifeste după încheierea fazei de construcţie. Prin aplicarea de către constructor a măsurilor de prevenire propuse şi respectarea soluţiilor tehnice, a tehnicii şi tehnologiei de lucru prevăzute în proiect pentru fiecare obiect de investiţie propus, ele se pot reduce sau elimina în totalitate. Tabelul 25. Matricea de evaluare a impactului asupra habitatelor/ speciilor de floră şi faună de interes comunitar (cu aplicarea măsurilor de reducere propuse)

Componenta din sfera de influenţă a

proiectului

Tipuri de impact

impact

direct

impact

indirect

impact pe

termen

scurt

impact pe

termen

lung

impact cumula

tiv cu lucrările

executate în

etapa I

Habitate Natura 2000 -92A0 Zăvoaie cu

salix alba şi Populus alba

-1 0 -1 0 0

Plante de interes comunitar -Nu s-au


0 0 0 0 0

Mamifere de interes comunitar Nu s-au


0 0 0 0 0

Amfibieni şi reptile de interes comunitar 0 -1 -1 0 0

Peşti de interes comunitar 0 -1 -1 +1 +1

Nevertebrate de interes comunitar 0 -1 -1 0 0

Păsări de interes comunitar 0 -1 -1 0 0

Total -1 -4 -5 +1 +1

119

Prin aplicarea măsurilor de reducere a efectelor negative potenţiale în faza de construcţie a proiectului, se reduce posibilitatea producerii unor efecte negative accidentale, punctajul negativ diminuându-se la categoriile de impact direct, indirect, pe termen scurt. Impactul pe termen lung şi cel cumulativ se menţin pozitive.

Nu se poate discuta despre impact rezidual în condiţiile în care, pe general, efectele negative asupra tuturor componentelor de mediu analizate sunt nesemnificative.

4.5.3. Măsuri de diminuare a impactului 1) Măsuri cu caracter general - Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie atât din interiorul amplasamentului (cele fără construcţii) cât şi din vecinătate. - Amplasarea de bariere fizice împrejurul sectoarelor de lucru pentru a nu afecta şi alte suprafeţe decât cele necesare construcţiilor, şi implicit, pentru a proteja vegetaţia specifică amplasamentului precum şi pentru evitarea producerii de accidente. - Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să reducă producerea de zgomot şi vibraţii, adoptarea unui program de lucru cu pauze de linişte.Constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase. - Colectarea selectivă, valorificarea şi eliminarea periodică a deşeurilor în scopul evitării atragerii animalelor şi îmbolnăvirii sau accidentării acestora. - Respectarea graficului de lucrări în sensul limitării traseelor şi programului de lucru pentru a limita impactul asupra florei şi faunei specifice amplasamentului. - Realizarea trecerilor/niselor în corpul apărărilor de maluri care să permita curgerea liberă a apei Dunării spre zonele umede din vecinătatea investiţiei. - Folosirea unor materiale tehnologice noi, mai uşoare şi mai rezistente, care nu sunt mari consumatoare de carburanţi şi generatoare de poluări. Se reduce numărul de utilaje necesare punerii în operă a materialelor, reducându-se astfel nivelurile de poluare (emisii de noxe, praf, şi poloare fonică) precum şi poluările accidentale apărute pe malurile albiei datorită scurgerii carburanţilor şi a lubrefianţilor rezultaţi de la utilajele folosite pentru terasamente. 2) Măsuri pentru habitate/specii de importanţă comunitară pentru care a fost desemnat situl ROSCI 0065, aflate în zona de influenţă a proiectului „Studiul de

fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”

Tabelul 26. Măsuri specifice pe tipuri de habitate Tip de habitat de interes comunitar Măsuri propuse

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba - Amplasarea de bariere fizice imprejurul

şantierului de lucru pentru a nu afecta

120

şi alte suprafeţe decât cele necesare

construcţiilor, şi implicit, pentru a

proteja vegetaţia specifică

amplasamentului precum şi pentru

evitarea producerii de accidente.

- Evitarea depozitării necontrolate a

materialelor rezultate (material lemnos,

pământ de umplutură rezultat din

profilarea malurilor din fronturile de

lucru).

- Limitarea în timp a execuţiei investiţiei

propuse şi aplicarea unor tehnologii

care să reducă intensitatea

zgomotului, vibraţiilor(pentru protecţia

faunei/avifaunei specifică mediului

pădurii).

Tabelul 27. Măsuri specifice pentru speciile de interes comunitar, aflate în zona de influenţă a proiectului

Nr. crt. Denumirea speciei Măsuri propuse

1. Amfibieni şi reptile:

Bombina bombina-buhai de baltă

- Prevenirea poluării accidentale a apelor

2. Peşti:

Alosa tanaica (rizeafcă), Alosa

immaculata (scrumbia de Dunăre)

Aspiusaspius(avat)

Gobio albipinnatus( porcuşor de

nisip) Gymnocephalus

schraetzer(răspăr) Misgurnus

fossilis(tipar)

Pelecus cultratus(sabiţă)

Zingel streber(fusar)

Zingel zingel(pietrar)

Gymnocephalus baloni (ghiborţ de

râu)


-Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor

de Alosa immaculata aflate în deplasare pentru

reproducere, se recomandă constructorului

reducerea/neînceperea lucrărilor pe anumite

tronsoane şi perioade, în intervalul 15 martie-15

iunie, în funcţie de observaţiile rezultate din

monitorizarea speciei.

-Pentru protejarea reproducerii şi a pontei

speciei Alosa tanaica, (care se depune în apă

dulce sau uşor salmastră, în apropierea malului,

în zone cu apă liniştită), se recomandă

constructorului evitarea activităţilor în anumite

121

tronsoane şi perioade din intervalul mai-iunie,

în lungul Canalului Sulina, în funcţie de

observaţiile rezultate din monitorizarea speciei.

-Reducerea turbidităţii apei în şantierele de

lucru (program de dragare alternativ cu pauze)

pentru protejarea sursei de hrană a speciilor

care se hrănesc cu/şi cu diatomee şi

nevertrebrate bentonice (Gobio

albipinatus,Gymnocephalus schraetzer, G.

baloni etc.)

-Întreruperea activităţilor de construcţie în

perioade cu ape mari.

- Evitarea activităţilor de construcţie în anumite

perioade şi tronsoane în intervalul aprilie-mai

(determinate prin monitorizarea deplasării

bancurilor de peşti), în care se desfăşoară

reproducerea/migraţia pentru reproducere a

majorităţii speciilor de peşti de interes comunitar

din zona de influenţă a proiectului.

3. Nevertebrate:

Ophiogompus cecilia(libelulă)

Theodoxus transversalis (melc de

apă dulce)

Anisus vorticulus (melc cu cârlig)

-Evitarea poluării accidentale a apei.

- Reducerea perioadelor de creştere a turbidităţii

apei prin dragare în apropierea malurilor, în

fronturile dec lucru.

-Speciile de gasteropode trebuie monitorizate în

fazele de construcţie şi exploatare ale

proiectului, chiar dacă nu se estimează

producerea unui efect negativ semnificativ

asupra acestor specii prin implementarea

proiectului.

3) Măsuri pentru habitate/specii de importanţă comunitară pentru care a fost desemnat situl ROSCI 0066, aflate în zona de influenţă a proiectului „Studiul de


Tabelul 28. Măsuri specifice pentru speciile de interes comunitar, aflate în zona de influenţă a proiectului

Nr. crt. Denumirea speciei Măsuri propuse

122

1. Peşti:

Alosa tanaica (rizeafcă),

Alosa immaculata

(scrumbia de Dunăre)


-Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor de

Alosa immaculata şi Alosa tanaica aflate la gura de

vărsare a Canalului Sulina în mare, în vederea migrării

în apă dulce pentru reproducere, se recomandă

constructorului reducerea/neînceperea lucrărilor de

consolidare a digurilor insurmensibile de la Bara Sulina,

în anumite perioade din intervalul 15 martie-15 iunie,

determinate prin monitorizarea formării şi deplasării

bancurilor de peşti.

Lucrările de consolidare a celor două diguri (jetele) de la

Bara Sulina e recomandabil să se deruleze după

plecarea adulţilor pentru reproducere şi să se finalizeze

până la începutul toamnei.

4) Măsuri specifice avifaunei de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSPA 0031, aflată în zona de influenţă a proiectului „Studiul de fezabilitate

pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” - Respectarea, în faza de construcţie, a măsurilor de protecţie pentru componentele de mediu apă, aer, sol, biodiversitate recomandate, a căror afectare negativă ar putea produce un impact negativ indirect şi asupra avifaunei. - Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să reducă producerea de zgomot şi vibraţii, adoptarea unui program de lucru cu pauze de linişte.Constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase. 5) Măsuri specifice avifaunei de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSPA 0076, aflată în zona de influenţă a proiectului „Studiul de fezabilitate

pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” - Respectarea, în faza de construcţie, a măsurilor de protecţie pentru componentele de mediu apă, aer, sol, biodiversitate recomandate, a căror afectare negativă ar putea produce un impact negativ indirect şi asupra avifaunei. - Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să reducă producerea de zgomot şi vibraţii, adoptarea unui program de lucru cu pauze de linişte.Constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase.

123

4.6. Peisajul 4.6.1. Informaţii despre peisaj

Din punct de vedere geomorfologic, zona cercetată se situează în unitatea Delta Dunării, Depresiunea Sulinei. Câmpia Sulinei este o largă depresiune care uneşte areale mlăştinoase şi lacuri ca Lumina, Roșu, Pui etc. Delta Dunării este cea mai joasă depresiune din România, cca 87% din suprafață aflându-se sub nivelul Mării Negre, reprezentând o câmpie terminală joasă, aflată încă în faza de baltă şi mlaștină, cu procese de aluvionare în plină desfășurare.

În cadrul deltei se disting două elemente de relief: unul depresionar, reprezentat de zonele cele mai coborâte, acoperite temporar sau permanent cu apă şi un relief pozitiv, reprezentat prin grinduri de origine fluviatilă sau marină. Între grinduri se află mari întinderi, acoperite permanent sau temporar de ape, alcătuind lacuri şi mlaştini. Câmpia complexă a Deltei Dunării prezintă o energie redusă de relief, doar de 15 – 16 m între adâncimile depresiunilor lacustre, care nu coboară sub 2,5 – 3 m faţă de nivelul mării şi altitudinile maxime (grindurile nu depăşesc 2,4 – 7 m altitudine absolută – grindul Chilia – 6,5 m şi 13 m pe dunele cele mai mari – grindul Letea).

Delta Dunării cuprinde două mari sectoare: delta fluviatilă şi delta fluvio – maritimă.

Delta Dunării se încadreaza în categoria peisajelor deltaice din zona temperată şi poate fi divizată în tipuri si subtipuri. - Peisajul deltei fluviale - se caracterizează prin alternanţa zăvoiaelor de salcie şi plop bine dezvoltate, cu stufuri, ghioluri, gârle, sahale şi canale. Subtipuri: - peisajul deltei fluviale înalte cu zăvoiae bogate, dar cu ghioluri mici şi stufării mai puţin extinse; - peisajul deltei fluviale joase cu stufuri şi ghioluri întinse, prin care şerpuiesc galeriile gârlelor, sahalelor şi canalelor mărginite de zăvoiae. - Peisajul deltei marine, cu subtipurile: - peisajul deltei marine joase cu stufării întinse, ghioluri mari şi cu foarte puţine zăvoaie; - peisajul câmpurilor marine înalte; - păduri de silvostepă marină de pe câmpurile Letea şi Caraorman; - câmpuri cu dune înalte, sărăturate. - Peisajul braţelor Dunării, Chilia, Tulcea, Sulina şi Sf. Gheorghe este dominat de volumul mare de apă care se scurge, de meandre şi zăvoiae.

Cea mai mare parte a luncii Deltei Dunării (DD) este fie în permanenţă sub apă, fie inundată câteva luni pe an (în primăvară şi primele luni de vară). Doar o mică parte din DD (aproximativ 150 km2) este uscată în permanenţă. Vegetaţia include cea mai mare suprafaţă de stuf din lume (aproximativ 284.000 ha) şi constă în vegetaţie fixă şi insule vegetale plutitoare - plauri. Există 688 de lacuri cu o suprafață totală de 31.262 ha (9.3% din suprafaţa totală a DD) şi aproximativ 3500 km de golfuri şi canale. Fiind o

124

mlaştină naturală, DD este un sistem în echilibru dinamic, aflându-se în continuă schimbare ca rezultat al dinamicii sezoniere şi al influenţelor geomorfice, în special transportul sedimentelor din întregul bazin al Dunării. Depunerea progresivă de sedimente ce conduce la colmatarea corpurilor de apă şi la formarea de noi pământuri este un proces natural în orice mlaştină, însă ritmul şi tipicitatea acestor depuneri în DD au fost modificate de activitatea umană, în special prin îndreptarea cursurilor de apă şi crearea de canale artificiale.

Lucrările propuse în proiect se limitează în cadrul albiei Canalului Sulina şi a zonei de siguranţă a Canalului Sulina fiind maluri erodate, în cea mai mare parte submerse, din zona inundabilă/inundată, care nu pot fi utilizate ca terenuri agricole sau silvice. Conform Ordonanţei nr.22/1999 – art 11, aliniatul 1 şi art. 15, aliniatul 2, zona de

siguranţă a Canalului Sulina, în lăţime de 30 de m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului, este utilizată atât pentru instalarea semnelor şi semnalelor de navigaţie cât şi pentru operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a căii navigabile. Destinaţia/utilizarea actuală a ternurilor pe care se vor realiza construcţiile hidrotehnice, conform P.U.G. aprobate, este aceea de zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina.

Terenurile din amplasament sunt puternic antropizate, unele se învecinează cu zone propuse la reconstrucţie ecologică (mal stâng, între Maliuc şi limita estică a

Amenajării silvo-piscicole Obretin), cu terenuri din incinte silvo-piscicole cu poldere antropizate (mal stâng, Amenajările silvo-piscicole Păpădia, Maliuc,Obretin Ceamurlia), altele sunt în zona localităţilor (mal drept, localităţi Partizani, Vulturu, Gorgova, Crişan, Sulina) , şi se învecinează fie cu construcţii, drumuri, fie cu culturi agricole, păşuni sărace, terenuri neproductive.

Prin lucrările de apărare şi consolidare nu se vor aduce modificări semnificative în morfologia terenului, pentru ca noua lucrare să aibă un caracter pasiv faţă de hidraulica cursului de apă.

4.6.2. Impactul prognozat asupra peisajului

Amplasamentul proiectului a fost propus în intravilanul şi extravilanul oraşului Sulina, în intravilanul şi extravilanul comunei Crişan, intravilanul localităţilor Gorgova, Maliuc, Vulturu, Partizani şi în extravilanul comunei Maliuc, pe teren situat în zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina, judeţul Tulcea.


Folosinţa actuală: ape – Canalul Sulina,conform încadrării cadastrale şi avizelor emise de primarii oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi Maliuc.

125

Destinaţia propusă: conform P.U.G. aprobate, zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina.


terenurilor din amplasamentul proiectului, menţinându-se destinaţia stabilită prin

Planurile de Urbanism General aprobate, aceea de zonă căi comunicaţii navale şi

amenajări aferente – Canalul Sulina.

Abordarea lucrărilor se va face dinspre apă spre uscat, folosind barje care vor transporta la punctele de lucru materialele şi utilajele necesare. Pentru execuţia lucrărilor propuse în proiect nu se consideră necesare construcţii de clădiri, locuri de parcare etc. la punctele de lucru.

În prezent, zonele expuse eroziunii solului sunt în special cele lipsite de protecţie vegetală. Prin lucrările de apărare şi consolidare nu se vor aduce modificări importante în morfologia terenului, pentru ca noua lucrare să aibă un caracter pasiv faţă de hidraulica cursului de apă. La proiectarea apărărilor de mal s-a ţinut cont de recomandările rezultate din studiul geotehnic, de valorile parametrilor hidrologici, în aşa fel încât la debit mare şi la viteza mare de curgere a apei, apărările de mal proiectate să fie stabile şi să nu fie afectate de eroziune.

În concluzie, se poate afirma că realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în proiect nu vor produce modificări în peisajul specific Deltei, ele desfăşurându-se în lungul Canalului Sulina care a fost construit în urmă cu peste 160 ani prin modificarea Braţului Sulina. Lucrările hidrotehnice au rolul de a proteja malurile de eroziune, de a creşte siguranţa transportului naval corelat cu păstrarea echilibrului între funcţiile economice şi cele de protecţie a mediului.

4.7. Mediul social şi economic 4.7.1. Informatii despre mediul social şi economic din zona amplasamentului

Localităţile pe teritoriul cărora se vor desfăşura lucrările de apărări de maluri sunt: Partizani,Vulturu, Maliuc, Gorgova, Crişan, Sulina. Potenţialul economic al zonei se referă la activităţi desfăşurate în domeniul: agricol, piscicol, turistic, prestări servicii, comerciale.

Regiunea se caracterizeaza prin subdezvoltare economică, şomaj. Perioada ultimilor ani a cunoscut o revigorare bazată pe resursele existente: Dunărea ca şi cale de transport, portul, atracţiile turistice. Restructurarea activităţii economice se bazează pe agenţii economici din sectoare precum: turism, pescuit, prelucrarea lemnului, servicii, transportul de marfă şi călători.

4.7.2. Impactul potenţial al proiectului Impactul asupra populaţiei şi sănătăţii umane

126

- Nivelul de poluare generat de emisiile din lucrările de implementare a proiectului nu va determina situaţii critice de sănătate a populaţiei. - Nivel de zomot redus în localităţi, drumuri publice locale, datorat unei creşterii a traficului (pentru transportul anrocamentului din cariere) în faza de construcţie. - Nivelul de zgomot şi vibraţii din sectoarele pe care se execută lucrările hidrotehnice propuse, datorat funcţionării utilajelor, se va încadra în zgomotul de fond produs de transportul naval pe Canalul Sulina şi nu se prognozează să fie depăşite limitele admisibile în localităţile învecinate şantierelor de lucru.

Constructia se va realiza pe tronsoane şi doar anumite sectoare se situează în apropierea aşezărilor omeneşti, la diferite distante faţă de zonele locuite, regăsindu-se in intervalul aproximativ de 150 – 1500m. În apropierea investitiei, impactul determinat de poluarea fonică poate deranja temporar, în timpul programului de lucru, prin desfasurarea activitatilor de transport, functionare utilaje si de punere in opera a materialelor.

Conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 limita admisa de zgomot pentru zona de locuit este de 50 dB(A). In interiorul frontului de lucru in apropierea utilajelor nivelul de zgomot atinge 90 dB(A), însă la limita perimetrului se apreciază că se va încadra la 65 dB(A) conform STAS 10009/88.

Din punct de vedere economic, investitia are un impact pozitiv asupra populatiei, reflectat in: - crearea de noi locuri de munca în special în faza de executie; - asigurarea populatiei de viiturile anuale ale fluviului Dunarea, reducerea cheltuielilor aferente lucrarilor de refacere a zonelor inundate. - creşterea siguranţei de transport pe Canalul Sulina şi îmbunătăţirea accesului la ca apă. Impact negativ nesemnificativ asupra populaţiei şi sănătăţii umane. Se considera ca proiectul propus va genera un impact pozitiv asupra asezărilor umane, prin îmbunătăţirea mediului social şi economic în zonă.

4.7.3. Măsuri de diminuare a impactului Proiectul are impact potenţial de disturbare asupra populaţiei numai în faza de

execuţie. Măsurile luate în acest sens conduc la diminuarea efectelor şi se concretizează în: - respectarea proiectului tehnic şi utilizarea celor mai bune tehnici disponibile în executarea lucrărilor; - respectarea programului de lucru precum şi stabilirea şi respectarea unui grafic de funcţionare a utilajelor grele producştoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să fie minimizat impactul indus;

127

- realizarea transportului de materiale cu viteza redusa (40 km/h) pentru diminuarea nivelului de zgomot si vibratii, respectiv antrenarea pulberilor sedimentabile in atmosferă; - respectarea rutelor de transport şi a orarului de transport a materialelor din carieră; - umectarea periodică a căilor de transport terestru, sau se poate chiar oprirea activităţilor în perioadele cu vânturi puternice în vederea reducerii nivelului de poluare în vecinătate, cu pulberi; - împrejmuirea frontului de lucru cu paravane de protecţie.

4.8. Condiţii culturale şi etnice Se consideră că proiectul analizat nu va avea nici un impact asupra condiţiilor

etnice şi culturale. Proiectul, prin specificul său, nici în faza de construcţie, nici în faza de exploatare, nu va produce un impact asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice. Pe amplasament sau în vecinătate nu sunt monumente istorice şi de arhitectură. 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Nu sunt variante de amplasament ci alternativa constă în soluţii constructive diferite.

Analiza opţiunilor corespunde în general, pentru proiectele de infrastructură, construcţiei unor soluţii de tipul „a nu face nimic”, şi „a face ceva” – alternativa rezonabilă.

Prima opţiune presupune menţinerea infrastructurilor actuale, existente pe malurile din lungul Canalului Sulina, fără a se face lucrări suplimentare, faţă de lucrările de întreţinere şi reparaţii care se efectuează în mod curent; acesta ar fi scenariul 0 - varianta 0.

Alternativa rezonabilă “a face ceva” cuprinde Scenariul 1 – varianta 1 cu lucrările şi soluţiile propuse pentru consolidarea sectoarelor de mal afectate de eroziune din lungul Canalului Sulina şi Scenariul 2 – Varianta 2 cu lucrările şi soluţiile alternative.

Atât în scenariul 1 cât şi în scenariul 2 sunt propuse aceleaşi capacităţi de lucrări, diferenţa constând în soluţii constructive diferite.

In general, în Scenariul 2 sunt utilizate soluţii constructive folosind ca element de construcţie blocuri de piatră cu taluzul minimal şi berma la bază, pentru construcţia molurilor şi a epiurilor soluţia fără cutii de beton iar la estacade soluţia cu palplanşe în locul variantei cu piloţi de beton.

Soluţiile tehnice au fost analizate şi adoptate astfel încât implementarea proiectului să nu aibă efecte negative asupra mediului înconjurător.

128

Scenariu recomandat de elaborator Scenariul recomandat de prestator este scenariul 1 – varianta 1 deoarece

impactul asupra mediului, manifestat în faza de construcţie, este mai redus datorită: fazele de execuţie necesită cantităţi mai mici de lucrări şi materiale, timpii de lucru sunt mai reduşi, emisiile de noxe, zgomot, vibraţii sunt diminuate în comparaţie cu alternativa. 6. MONITORIZAREA MEDIULUI

Planul de monitorizare a mediului are în vedere îndeplinirea următoarelor obiective: - Activităţile sunt efectuate conform reglementărilor în vigoare şi se desfăşoară conform normelor “Cele mai Bune Practici (BPM)” în vigoare; - Documentele contractuale şi tehnologia aplicată respectă toate condiţiile impuse de avizele şi acordurile obţinute pentru proiect. - Desfăşurarea lucrărilor conform prevederilor proiectului tehnic. - Identificarea şi aplicarea măsurilor de remediere sau micşorare a impactului potenţial, accidental.

Datele obţinute prin monitorizare vor fi raportate unităţii teritoriale pentru protecţia mediului (ARBDD), conform cerinţelor acesteia (periodicitate, format de raportare, etc), privind: - stadiul realizării lucrărilor de refacere a suprafeţelor afectate; recepţia lucrărilor; - situaţia gestiunii deşeurilor; - poluări accidentale odată cu producerea lor; - şi orice alte informaţii solicitate ARBDD.

Sintetic, luând în considerare componente de mediu posibil a fi afectate, planul de monitorizare poate fi prezentat sub foma din tabelul următor: Tabelul 29. Planul de monitorizare a componentelor de mediu pentru proiectul “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”

Domeniul Indicatori Periodicitate Responsabilităţi

Biodiversitate:

Floră (zona

malurilor

Canalului

Sulina, terestră

şi submersă).

Faună

-amfibieni,

-Tip de vegetaţie,

specii/populaţii,

abundenţă, dominanţă

- Comunităţi/specii,

Primăvară-

vară-toamnă,

începând din

anul I până la

finalizarea

execuţiei (anul

V) şi 1 an după

Beneficiarul prin contract cu o firmă de

specialitate/ specialişti biologi, ornitologi

129

reptile;

-peşti;

-insecte;

- moluşte;

-păsări

specii rare, mod de

distribuire, migrare-

reproducere.

- Nr de păsări/specii din

zona de influenţă a

proiectului

terminarea

lucrărilor.

Sol - prezenţa unor

substanţe toxice (metale

grele şi hidrocarburi)

- evidenţa strictă a

cantităţilor de sol

aluvionar dragat, a

modului de stocare

temporară şi a utilizării

la lucrările de

terasamente

Trimestrial, din

anul II de

construcţie

până la

finalizarea

lucrărilor şi 1

an după

terminarea

execuţiei

Beneficiarul prin specialişti

Apa indicatori de calitate ai

apei fluviului Dunărea

(încărcare organică,

produs petrolier)

Lunar în

perioada de

execuţie

începând din

anul II până la

finalizarea

lucrărilor (anul

V)


Aer - niveluri de NO2, SO2,

CO, NH3, pulberi în

suspensie

Lunar, anii II-V,

de execuţie a

lucrărilor


Zgomot - nivelul zgomotului dB Trimestrial, în

anii II-V de

execuţie a

lucrărilor


130

Monitorizarea va începe în faza de construcţie şi va continua 1 an în perioada de

funcţionare. Pentru evidenţierea efectelor pe care proiectul le poate genera asupra florei şi

faunei zonei, se impune realizarea unei monitorizări asupra biodiversităţii, prin întocmirea unui plan detaliat de monitorizare. Tabelul 30. Plan de monitorizare a biodiversităţii

Factor de mediu

monitorizat

Parametrii monitorizaţi Scop

Biodiversitate

Monitoringul florei

Date despre structura biocenozei

- tip de vegetatie

- specii rare

- plante vasculare

Date despre funcţiile biocenozei

- dinamica populaţiilor

- fenologie

- expansiune / regresie

Impactul asupra biocenozei

- activităţi antropice

- factori climatici

- măsuri de conservare

Obţinerea de informaţii cu privire la:

- conservarea unor specii şi conservarea

habitatelor;

- evaluarea măsurilor de conservare a unor

specii precum şi a habitatelor lor;

- urmărirea evoluţiei biodiversităţii în

zonele protejate în vederea menţinerii

integrităţii lor ecologice.

Monitoringul faunei

Date despre structura biocenozei

- comunităţi de animale

Obţinerea de informaţii cu privire la:

- conservarea unor specii şi conservarea

habitatelor;

Deşeuri -Ţinerea evidenţei

deşeurilor, operaţiilor cu

deşeuri în conformitate

cu prevederile HG

856/2002

Lunar, în faza

de execuţie a

lucrărilor, anul

II-V

Constructorul prin specialişti

Mediul social si

economic

-Număr sesizări ale

populaţiei posibil

afectate, înregistrate la

autorităţile competente

şi modul lor de

soluţionare

Anul II-Anul V

de execuţie a

lucrărilor

Beneficiarul

131

Biodiversitate - specii rare, endemice

- mod de distribuire

- morfologie

Date despre funcţiile biocenozei

- migraţiune, expansiune/ regresie

Impactul asupra biocenozei

- factori climatici, poluare

- resurse de hrană

- evaluarea măsurilor de conservare a unor

specii precum şi a habitatelor lor;

- urmărirea evoluţiei biodiversităţii în

zonele protejate in vederea menţinerii

integrităţii lor ecologice.

Planul de monitorizare a biodiversităţii este menit să furnizeze o bază pentru

evaluarea pe timp indelungat a statutului biodiversităţii în zonă şi eficacitatea implementării măsurilor de protecţie. Monitorizarea include evaluări atât ale condiţiei de bază a biodiversităţii din zonă, cât şi a impactului produs prin realizarea proiectului.

Evaluând statutul resurselor biodiversităţii de-a lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea evaluează presiuni şi ameninţări. În perioada de realizare a construcţiilor hidrotehnice proiectate, pot fi afectaţi unii factori de mediu, inclusiv biodiversitatea (flora, fauna), drept pentru care se cere monitorizarea acesteia în faza de construcţie. Monitorizarea florei

Metodele utilizate vor avea un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a speciilor din zona de interes şi vor consta în:

- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe

teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în

vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren,

realizarea listei de plante. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate se vor realiza pe transecte

itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor în teren se va realiza inventarul complet al florei şi se vor efvectua periodic (circa 2-3 zile / lună în perioada de vegetaţie) astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile. De asemenea se vor înregistra date privind fenologia plantelor. Fişele de observaţii în teren vor conţine: date de sistematică a speciilor, abundenţa, dominanţa, fenologie etc., conform modelului următor.

132

Specia Taxon Abundenţa Dominanţa Fenologie Observaţii

Preferabil ca monitorizarea florei să se realizeze anual pe perioada construcţiei, în special fiind vizate sezoanele vernal şi estival. Monitorizarea faunei

Se va întocmi un plan de monitorizare, acesta va cuprinde metodele de lucru de monitorizare a amplasamentului construcţiilor hidrotehnice proiectate, astfel încât să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel se vor putea evidenţia toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente în cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada în care acestea sunt prezente. In acest sens planul de monitorizare al amplasamentului investiţiei va fi structurat astfel încât să poată îndeplini toate cerinţele fiecărei grupări taxonomice în parte, aşa cum reiese din tabelul nr.31. Tabelul 31. Plan de monitorizare a faunei

PLAN DE MONITORIZARE

GRUPARE

TAXONOMICĂ

SCOP OBSERVAŢII

Amfibieni

1.Monitorizarea herpetofauanei

prezente în cadrul amplasamentului;

2. Monitorizarea speciilor de

amfibieni pe terenurile limitrofe.

Identificarea în teren a speciilor de

amfibieni în perioadele activităţii

maxime ale acestora (mai-august).

Începând cu anul I, pe toată perioada

execuţiei şi 1 an după terminarea

lucrărilor.

Peşti

1.Monitorizarea speciilor de peşti în

cadrul amplasamentului;

2.Monitorizarea speciilor de peşti în

zonele învecinate.

Inregistrare prezenţei speciilor, a

perioadelor de migrare pentru

reproducere, a zonelor de hrănire, a

concentrărilor de puiet, etc., perioada

(aprilie-octombrie). Identificarea

efectivelor, a distributiei speciilor.

Începând cu anul I, pe toată perioada

execuţiei şi 1 an după terminarea

lucrărilor.

Insecte

-Ophiogompus

cecilia(libelulă)

1.Monitorizarea speciilor în cadrul

amplasamentului;

2.Monitorizarea speciilor în zonele

Inregistrare prezenţei speciilor

133

învecinate.

Moluşte

-Theodoxus

transversalis(melc

de apă dulce

-Anisus vorticulus

(melc cu cârlig)

1.Monitorizarea speciilor în cadrul

amplasamentului;


învecinate.

Inregistrare prezenţei speciilor , a

zonelor de hrănire, reproducere

Păsări 1.Monitorizarea speciilor în cadrul

amplasamentului;


învecinate.

Inregistrare prezenţei speciilor , a

rutelor de deplasare-migrare

Tabelul 32. Perioadele de realizare a monitorizarii biodiversităţii

Nr.crt

Specia Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 1. Floră X X X X X X X X 2. Amfibieni X X X X 3. Peşti X X X X X X X 4. Insecte X X X X X X X X X X X X 5. Moluşte X X X X X X X 6. Păsări X X X X X X X X X X X Legendă: X= perioadă de monitorizare

Echipa de monitoring va fi compusă din specialişti biologi care vor pune la punct

tehnică adecvată de cercetare şi modalitatea de prelucrare a datelor pentru existenţa/cuantificarea impactului produs de realizarea proiectului asupra componentelor de biodiversitate. Culegerea de date va cuprinde aspectele principale:

- Inregistrarea condiţiilor meteo (temperatura, nebulozitate, vânt, precipitaţii, ceaţa);

- Determinarea tuturor influenţelor antropice exercitate asupra speciilor din zona; - Inspectarea zonei de monitorizare (ex. 1-2 ori lunar/3-6 ori trimestrial, 12-24 ori

anual), functie de caracteristicile impactului asupra speciilor a conditiilor impuse de Autoritatea de Mediu;

- Observarea şi înregistrarea speciilor observate în zona de amplasament. Se vor nota pentru fiecare specie observată, următoarele date:

-Timpul observaţiei (data şi ora)

134

- Specia - Numărul de exemplare - Locul aflării pe amplasament - Distanţa de observare - Direcţia de deplasare - Comportamentul (hrănire, odihnă)

Datele obţinute se vor corela cu condiţiile meteo şi cu alte influenţe (naturale sau antropice) suferite de populaţiile respective din zona de monitorizare. Observaţiile vor fi făcute de preferinţă începând cu prima oră (răsăritul soarelui), folosind mijloace optice adecvate (binoclu, lunetă, aparat foto, cameră video). In perioada de reproducere se va urmări înregistrarea tuturor speciilor care sunt în zonă, localizarea acestora funcţie de amplasament, influenţa proiectului asupra succesului reproductiv al speciilor etc. Interpretarea datelor. La sfârşitul perioadei de studiu se va organiza şi finaliza baza de date. Se vor prelucra datele. Pe baza acestora se vor trage concluzii referitoare la impactul obiectivului de investiţie asupra speciilor.

• Responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizare revine beneficiarului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate;

• Rapoartele de monitorizare se vor prezenta în termenele stabilite de Autoritatea de Mediu.

În urma analizei rezultatelor monitorizării se vor propune măsuri suplimentare pentru protecţia factorilor de mediu, care vor fi prezentate autorităţii competente pentru protecţia mediului.

Efectuarea analizelor pentru probele de apă, sol, aer vor fi realizate în laboratoare acreditate, utilizând metode standardizate. Rezultatele automonitorizărilor vor fi înregistrate şi raportate periodic autorităţilor de mediu. METODE DE MONITORIZARE PLANTE Metoda de lucru Localizare. Inventarierile se vor desfăşura de-a lungul Canalului Sulina, în mai multe puncte semnificative pen, pornind de la ramificaţia Ceatal Sf. Gheorghe până la Sulina. Periodicitate. Pentru a surprinde o gamă cât mai largă de specii, observaţiile se vor efectua în momentele clasice pentru monitorizarea plantelor: primăvara, vara şi toamna 2015.

135

Eşantionaj. Se vor amplasa relevee floristice (1m x 1m, 10m x 1m) în zone diverse, relevante pentru amplasamentul construcţiilor hidrotehnice, pe terenurile mai mult sau mai puţin antropizate, din zona de studiu (lungul malurilor, banda cu lăţimea de 30 m, măsurată de la apă spre uscat). Inventariere. Se va utiliza metoda Braun Blanquet, folosită în monitorizarea plantelor în cadrul ultimelor programe europene (IPC Forest, FUTMON). Releveele floristice vor fi reprezentative pentru ecosistemele antropizate de pajişti (umede la uscate), păşuni împădurite, habitate umede şi alte terenuri (agricole, degradate) din zonă. Evaluarea abundentei se va face cu ajutorul scării Braun- Blanquet :

1 = exemplare foarte puţine 2 = exemplare putine 3 = exemplare puţin numeroase 4 = exemplare numeroase 5 = exemplare foarte numeroase

Evaluarea acoperirii s-a stabilit si se stabileste inca prin apreciere folosind scara Braun – Blanquet cu următoarele trepte :

1 = acoperire foarte redusă 1 – 10 % 2 = acoperire între 10 – 25% din suprafaţă 3 = acoperire între 25 – 50% din suprafaţă 4 = acoperire între 50 – 75 % din suprafaţă 5 = acoperire 75 – 100 % din suprafaţă

NEVERTEBRATE Tehnici de monitorizare insecte a. Sistemul de colectare prin "cosire" cu fileul entomologic

Pentru colectarea unor specii de nevertebrate (in special insecte) colectarea cu fileul entomologic rămâne una din metodele clasice.

In acest sens in suprafetele de proba, cu ajutorul unui fileu entomologic se parcurge o distanţă dată, vegetaţia ierboasă fiind "cosită" printr-un număr fix de mişcări (de exemplu 20 de cosiri la un transect de 25 de metri).

Insectele colectate în fileul entomologic sunt apoi transferate într-un borcan cu alcool, urmând apoi a fi triate şi prelucrate în laborator. b. Sistemul de monitorizare cu capcane Barber

Utilizarea capcanelor Barber reprezintă una dintre cele mai curente metode de inventariere a faunei de nevertebrate (dar nu numai) terestre (edafice), permiţând realizarea unor observaţii ecologice complexe în special în zona habitatelor ripariene.

136

Libelulele pot fi monitorizate în mai multe moduri: colectarea larvelor acvatice, căutarea de exuvii și observarea adulților în zbor. Stabilirea prezenței/absenței unei specii se face doar în urma unor vizite repetate (ideal pentru cel puțin 2 ani) și o colectare sistematică prin mai multe metode (Hill et al., 2005).

La stabilirea strategiei de monitorizare se va ține cont de biologia speciei, de perioada de activitate, fluctuațiile populaționale, condițiile meteo etc. La speciile țintă de libelule, adulții sunt prezenți în sit în perioada caldă a anului (mai-august), iar larvele teoretic pot fi găsite în orice moment. Perioada optimă a zilei pentru colectarea libelulelor diferă de la grup la grup, dar în general cea mai bună perioadă este în zile însorite fără vânt, în jurul prânzului. În cazul monitorizării lepidopterelor metoda cea mai la îndemănă este monitorizarea adulţilor, datorită faptului că este cel mai vizibil stadiu de dezvoltare. Ca metoda uxiliară se poate face şi monitorizarea larvelor în cazul câtorva specii. Tehnici de monitorizare moluşte

Ca metodă, analiza prin dragare poate fi folosită pe o porţiune limitată (de exemplu o parte a unui prag de râu sau o porţiune unde apa curge mai lin, un sector mai adânc, cu vizibilitate mai redusă sau cu porţiuni abrupte etc.), cât și dintr-o barcă, în lacuri cu substrat mai fin. Operaţia de dragare se poate repeta în câteva rânduri, pe o distanță definită. Numărul de dragări şi distanţa de dragare sunt atent notate, pentru a putea fi repetate în vederea unor reexaminări. Metoda este calitativă, dar poate fi considerată şi semi-cantitativă. Reţelele de eşantionare se pot aplica paralel, sau preferenţial, perpendicular pe mal, în mod repetat, pentru a surprinde şi dinamica spaţială, până în zona în care bivalvele dispar (ele nu trăiesc decât în sedimente fine, dar nu foarte mâloase sau profunde, din zona de mal, preferabil în interiorul meandrelor, iar la o oarecare distanţă de mal dispar, pe măsură ce apa curge mai repede şi sedimentele devin instabile şi grosiere, în gradient transversal spre talveg).

Pe teren se vor efectua observaţii care vor fi înscrie într-o fişă standard şi se va evalua habitatul specific, sub aspectul distribuţiei, al suprafeţelor microhabitatelor favorabile, al dimensiunii, structurii şi morfologiei albiei etc. Aceste informaţii vor fi utilizate ulterior pentru evaluarea habitatului la nivelul întregului tronson din situl de interes, utilizând funcţii de interpolare cubice pe porţiuni într-un soft adecvat. Datele din caietul de teren vor fi codificate, metadatele vor fi asociate, înscrise în Systat (în format compatibil cu Mathcad şi Statistica), se va evalua densitatea medie (ponderată sau nu, în funcţie de particularităţile habitatului), dominanţa (în acest context semnifică masa) medie, erorile de estimare, limitele de confidenţă, distribuţia spaţială, structura pe clase de dimensiuni, care – prin ecuaţii de regresie neliniară - vor fi probabilistic relaţionate de clasele de vârstă, acestea vor fi analizate inclusiv prin tabele statice de viaţă şi se vor calcula unii parametri ai dinamicii populaţiei în viitor (Sîrbu, 2003; Sîrbu & Benedek, 2012). Prin analiza structurii habitatului, a analizelor dinamicii spaţiale a suprafeţelor

137

compatibile cu viaţa acestor moluşte şi ale fotografiilor satelitare pentru fiecare tronson studiat, prin interpolarea şi, ulterior, extrapolarea tuturor valorilor din staţiile de eşantionare, relaţionate cu parametrii populaţionali (în special cu densitatea ecologică), se va putea evalua densitatea absolută (raportată la dimensiunea sectorului de râu pentru întregul sit), precum şi limitele de confidenţă la un nivel de probabilitate acceptabil.

PĂSĂRI Metoda de lucru Localizare. Observaţiile se vor desfăşura de-a lungul Canalului Sulina, în mai multe puncte, pornind de la ramificaţia Ceatal Sf. Gheorghe până la Sulina, scopul fiind acela de a inventaria speciile existente precum şi de a le evalua numeric, de a înţelege raportul dintre acestea pentru ca, în final, concluziile să definească gradul de importanţă al fiecăreia în ecosistem. Perioadă. Intervalul de timp destinat studiilor: cu excepţia secvenţei hiemale (urmează ca în continuare să fie parcursă) au fost atinse restul momentelor ecologice dintr-un ciclu anual – prevernal, vernal, estival, serotinal şi autumnal. Astfel, observaţiile au început la sfârşitul lui februarie 2010, continuându-se periodic până în octombrie 2010. Inventarieri. Pentru a atinge scopul propus, am aplicat pe teren două metode folosite în ornitologie: a) observaţia de la punct fix şi b) metoda traseelor.

Fig. 6. Transect prin zona de observaţie cu punerea în evidenţă a categoriilor de habitate

138

Ultima permite departajări calitative şi cantitative plecând pentru fiecare specie în parte de la aflarea a patru variabile şi anume: - IKA: indicele kilometric de abundenţă; - % frecvenţa: procentul numeric al speciei din procentul numeric per indivizi al tuturor speciilor; - BMS: biomasa prin care este reprezentată specia în habitat, aşadar valoarea ei de producător; - SPI: suprafaţa de pierdere a energiei sau indicele metabolic care vorbeşte despre implicarea speciei sub aspectul consumului în ecosistem – cu cât greutatea unui corp este mai mică, cu atât este mai mare suprafaţa de pierdere a energiei.

Aplicând această metodă din urmă se ajunge la un pas mai aproape de realitatea din teren, atâta vreme cât ştim că păsările nu sunt specii staţionare ci vagile. Departajările pe dominanţă sunt notate cu următoarele abrevieri: AD – absolut dominant, D – dominant, SD – subdominant, AUX – auxiliar, ACC – accidental. Metoda traseelor a fost imaginată de Ferry şi Frochot şi dezvoltată de Turcek (Cehia) apoi definitivată, în bună parte, de ornitologii ţării noastre. PEŞTI

Modificările survenite în habitatele acvatice, inclusiv asupra ihtiofaunei se resimt pregnant în lungul Dunării şi în Deltă. Odată cu declanşarea erei industriale raporturile om - fluviu au evoluat datorită creşterii activităţilor de transport, pescuit, turism. Speciile din fam. Acipenseridae au dispărut sau sunt într-un număr redus de exemplare.

În vederea monitorizării speciilor de peşti, se vor derula cercetări în lungul Canalului Sulina, în zonele reprezentative pentru construcţiile hidrotehnice proiectate, cu care ocazie se vor aborda următoarele aspecte:

� analizarea unor date existente la Staţiile hidrologice ; � observaţii directe pe teren, informaţii de la pescarii profesionişti şi sportivi din

zonă; � pescuitul experimental; � analiza capturilor piscicole obţinute la pescuitul practicat în acest ecosistem.

Stabilirea staţiilor de prelevare a probelor pentru pescuitul experimental

La stabilirea staţiilor de prelevare se va folosi „Metoda microhabitatelor” (Poulz, M.; Sylvie V.; Capra, H., 1995) în forma simplificată şi adaptată la condiţiile hidroclimatice din România.

Metoda microhabitatelor realizează o cuantificare a capacităţilor de confort potenţial pentru peşti în funcţie de valorile principalilor parametri ai mediului de viaţă constituit de o porţiune de curs de apă. Microhabitatul acvatic este definit printr-o uniformitate şi constanţă a parametrilor fizico-chimici ai mediului de creştere sau o evoluţie previzibilă a lor într-un timp dat (de exemplu un anotimp), care corespunde

139

necesităţilor de dezvoltare în toate fazele ciclului vital al peştilor. Un microhabitat acvatic trebuie deci să asigure anumitor specii de peşti condiţii de reproducere, creştere şi hrănire, zone pentru adăpost şi repaus.

Prima etapă în procesul de stabilire a staţiilor de prelevare a probelor este segmentarea traseului de curgere a fluviului Dunărea în tronsoane, în funcţie de valorile următorilor parametri: - debitul; - viteza de curgere; - adâncimea apei; - forma şi suprafaţa profilului transversal al râului; - structura şi succesiunea faciesurilor (structura granulometrică a fundului albiei); - temperatura apei, conţinutul în oxigen solvit şi turbiditate. S-a stabilit ponderea speciilor de peşti după frecvenţa lor (tabelele nr. 2 şi 3), astfel :

� specie dominantă ++++ (> 15 % din captură); � frecvenţă mare +++ (6 - 15 %); � frecvenţă scăzută ++ (2 - 6 %); � rară + (0 - 2 %).

Pescuitul în scop ştiinţific pentru identificarea speciilor de peşti în staţii se realizează în perioada aprilie-iunie.

Frecvenţa speciilor care au predominat în perioada aprilie – iunie este înregistrată în fişe şi apoi prelucrată în grafice. AMFIBIENI, REPTILE, MAMIFERE MICI

Pe parcursul studiului, la speciile de reptile si mamifere mici se vor folosi numai observaţiile incidentale asupra animalelor şi a diferitelor semne lăsate de acestea: excremente, urme (în mers), urme de hrănire.

In ceea ce priveşte speciile de amfibieni, reptile şi mamifere, acestea vor fi monitorizate pe parcursul deplasărilor efectuate pentru monitorizarile păsărilor datorită faptului că deplasările pentru perioadele optime şi favorabile se suprapun cu cele pentru păsări, astfel fiind posibilă colectarea datelor împreună 7. SITUAŢII DE RISC

7.1 Riscuri naturale ( cutremur, inundaţii, alunecări de teren etc) Riscul producerii unui accident major, determinat de existenţa pe amplasament a

anumitor substanţe chimice priculoase (aşa cum prevede HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase), este nul. In cadrul amplasamentului nu se utilizează sau depozitează cantităţi de substanţe chimice periculoase nominalizate în actul legislativ. Materialele utilizate în realizarea lucrărilor sunt inerte (anrocamente, diverse sortimente de piatră) , respectiv devin inerte (betoane) în condiţii normale de temperatură şi presiune.

140

Ca urmare a anumitor fenomene naturale, există posibilitatea declanşării

situaţiilor de hazard, care, în primul rând, pot afecta construcţia hidrotehnică, atât în perioada de execuţie cât şi în cea de operare, neconstituind însă un accident ecologic major.

Riscurile naturale sunt determinate de hazardurile naturale şi anume: seisme, alunecări de teren şi inundaţii.

Conform legii nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a V-a, zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic în interiorul cărora există un potențial de producere a unor fenomene naturale distructive şi anume cutremure de pământ, inundaţii şi alunecări de teren.

Conform anexei 3 a legii 575, care cuprinde unităţile administrativ – teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică este minimum VII (exprimate în grade MSK), zona localităţii Sulina are intensitatea seismica 71 (exprimată în grade MSK) şi perioada medie de revenire de 50 ani.

Conform anexei 5 din legea 575, care conţine lista cu unităţile administrativ – teritoriale afecate de inundaţii, zona localităţii Sulina poate fi afectată de inundaţii pe cursuri de apă.

Conform anexei care conține lista cu unitățile administrativ – teritoriale afectate de alunecări de teren, în zona localităţii Sulina potenţialul de producere a alunecărilor este scăzut şi probabilitatea de alunecare practic zero.

7.2. Accidente potenţiale Ca urmare a anumitor fenomene naturale există posibilitatea declanşării situaţiilor

de hazard, care în primul rând pot afecta construcţia hidrotehnică, atât în perioada de execuţie cât şi în cea de operare, neconstituind însă un accident ecologic major.

Pierderea stabilităţii taluzelor apărărilor de mal nu va produce alunecări de teren, nu va produce alte efecte negative prin emanarea de substanţe toxice, periculoase, nu va avea efecte directe negative semnificative asupra aşezărilor umane sau asupra sănătăţii populaţiei din zona calamitată.

Apariţia unui cutremur nu va provoca poluarea solului, subsolului, apelor de suprafaţă şi cea freatică cu substanţe toxice, radioactive.

Alte tipuri de riscuri identificate în perioada de execuţie a lucrărilor, dar a căror intensitate este redusă şi care în general produc întârzieri în finalizarea lucrărilor, pot fi: - condiţii meteo nefavorabile: inghet-dezghet, ploi, furtuni, ceaţă cu efecte asupra executării corecte a operaţiilor de lucru, asupra funcţionării utilajelor şi echipamentelor; - riscuri tehnice: defecţiuni, uzura utilajelor ca urmare a unei proaste întreţineri a utilajelor sau a unor defecţiuni cronice apărute; - riscuri umane: prin utilizarea de forţă de muncă necalificată, decizii eronate;

141

- detalii de execuţie incomplete care ar putea afecta stabilitatea construcţiei.

7.3. Analiza posibilitatilor apariţiei unor accidente industriale cu impact semnificatic asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de graniţele ţării

Nu este cazul

7.4. Măsuri de prevenire a accidentelor Beneficiarul trebuie să ia măsuri de atenţionare a existenţei unor riscuri posibile. Constructorul va organiza instruirea periodică a personalului angajat atât privind

normele de protecţie a muncii cât şi privind detaliile tehnice de execţie la toate lucrările de realizare a construcţiilor hidrotehnice proiectate în lungul Canalului Sulina. Constructorul va folosi utilaje performante, corespunzătoare proceselor tehnologice, cu verificările tehnice actualizate conform normelor/normativelor/legislaţiei în vigoare; ele vor fi acţionate de personal calificat şi instruit pentru operaţiunile specifice de lucru. 8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Nu s-au întâmpinat dificultăţi deosebite pe parcursul efectuării evaluării impactului asupra mediului. 9. REZUMAT a) Descrierea activităţii Informaţii generale

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) RA Galaţi, în calitate de beneficiar, a selectat ca executant asocierea SC B.C.P.C. Biroul de Consultanţă Proiectare în Construcţii SRL – SC MEDA RESEARCH SRL în vederea realizării proiectului „Apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”. Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Transport (POS T), Axa Prioritară 1, Domeniul Major de Intervenţie 1.3.

Lucrările propuse în proiect sunt imperios necesare şi oportune pentru stoparea procesului de eroziune a malurilor, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea siguranţei navigaţiei pe canal corelată cu reducerea activităţii de dragare dar şi pentru asigurarea unui acces corespunzător locuitorilor riverani la calea navigabilă.

Obiectivele proiectului sunt în concordanţă şi cu prevederile Strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud-Est Dobrogea, a Strategiei de dezvoltare a judeţului Tulcea.

Realizarea lucrărilor hidrotehnice va produce efecte pozitive asupra siguranţei populaţiei, contribuind totodată la menţinerea şi protejarea factorilor de mediu, în concordanţă cu Master Planul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

142

Soluţiile hidrotehnice propuse în proiect se subordonează în egală măsură atât criteriilor tehnice de necesitate pentru optimizarea funcţiei de navigaţie cât şi celor de protecţie a mediului şi de menţinere a echilibrului fragil existent în relaţia navigaţiei cu Biosfera Delta Dunării.

Proiectul intră sub incidenţa: - HG 445/2009 fiind încadrat în anexa nr. 2, la pct. 10, lit.f) şi pct. 13, lit. a). - art. 28 din OUG nr. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, amplasamentul acestuia fiind situat în interiorul ROSCI0065 Delta Dunării, ROSCI0066 Delta Dunării- zona marină, ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoe şi ROSPA0076 Marea Neagră.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a facut in conformitate cu Ordinul nr. 863 din 26.09.2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii- cadru de evaluare a impactului asupra mediului si Ordinul nr. 135/2010, privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private. Localizarea amplasamentului

Amplasamentul proiectului a fost propus în intravilanul şi extravilanul oraşului Sulina, în intravilanul şi extravilanul comunei Crişan, intravilanul localităţilor Gorgova, Maliuc, Vulturu, Partizani şi în extravilanul comunei Maliuc, pe teren situat în zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina, judeţul Tulcea. Folosinţa actuală a terenurilor din amplasament: ape – Canalul Sulina,conform încadrării cadastrale şi avizelor emise de primarii oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi Maliuc.

Lucrările proiectate se vor executa pe sectoare de maluri afectate de eroziune din lungul Canalului Sulina, în completarea lucrărilor deja executate începând cu anul 1982, după cum urmează: de la mila marină Mm 34+705 – până la Sulina la mila marină Mm 0 şi de la mila marină Mm 0 până la Hm 80. În afară de aceste lucrări se va executa o estacadă nouă la Ceatal Ismail, mila marină Mm 43+150.

Având în vedere că pentru realizarea obiectivului de investiţii ”Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” beneficiarul AFDJ Galaţi doreşte obţinerea finanţării prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, pentru încadrarea în limitele programului, construcţiile hidrotehnice din cadrul obiectivului de investiţii au fost împărţite în două loturi:

- LOT 1 cuprinde toate lucrările (atât cele de pe malul stâng cât şi cele de pe malul drept) începând de la bifurcaţie (Ceatal Sf. Gheorghe) şi până la Mm10 + 700 (la est de localitatea Crişan, care e cam la mila 12).

- LOT 2 cuprinde toate lucrările (atât cele de pe malul stâng, cât şi cele de pe malul drept) începând de la Mm10+700 şi până la Hm 80 (de la est de localitatea Crişan până la localitatea Sulina şi de acolo la Hm 80).

143

Terenurile pe care sunt amplasate obiectivele de investiţie se află în proprietatea statului şi sunt administrate de AFDJ Galaţi. Aceasta foloseşte zona de siguranţă a Canalului Sulina (în lăţime de 30 de m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului), atât pentru instalarea semnelor şi semnalelor de navigaţie cât şi pentru operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a căii navigabile, conform Ordonanţei nr.22/1999 – art 11 aliniatul 1 şi art. 15 aliniatul 2.

Lucrările propuse în proiect se limitează în cadrul albiei Canalului Sulina şi a zonei de siguranţă a Canalului Sulina, fapt pentru care nu sunt necesare ocupări de terenuri agricole sau silvice.

In raport cu fondul forestier, amplasamentul proiectului se învecinează cu o serie de arborete dispuse în lungul malurilor Canalului Sulina, aparţinând ocoalelor silvice Rusca (mal drept) şi Tulcea (mal stâng) din cadrul Direcţiei Silvice Tulcea

Localizarea lucrărilor propuse în proiect este situată în zona de dezvoltare durabilă din cuprinsul RBDD, pe terenuri puternic antropizate, la distanţă semnificativă faţă de zonele de protecţie integrală (20 zone) şi a celor tampon (13 zone), care se află în afara sferei de influenţă a proiectului.

Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice, locuri de cuibărit individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt situate în afara sferei de influenţă a proiectului şi la o distanţă destul de mare faţă de malurile Canalului Sulina, fiind ferite de traficul naval existent pe Canal şi, implicit, de influenţa şantierelor de lucru pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect.

În raport cu reţeaua de arii protejate Natura 2000, terenul din amplasamentul analizat se situează în cuprinsul ROSCI0065 Delta Dunării, ROSCI0066 Delta Dunării-

zona marină, ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie şi ROSPA0076 Marea Neagră, care la rândul lor sunt cuprinse în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, sit aparţinând patrimoniului universal, recunoscut de către UNESCO.

Descrierea sumară a lucrărilor Proiectul cuprinde următoarele categorii de construcţii hidrotehnice, descrise succint în cele ce urmează. 1) Apărări de maluri atât pe malul stâng cât şi pe cel drept, dispuse în lungul Canalului Sulina, pe 7 tronsoane (4 pe malul drept şi 3 pe malul stâng), altele decât cele realizate în Etapa I. Apărările de mal au rolul de menţinere a albiei şi de a consolida malurile. Lucrările de apărare a malurilor pentru tronsoanele noi au următoarele elemente componente: -Saltea antierozionala din 2 fete de geotextil, umplută cu nisip 6100 gr/mp, lestată cu piatră brută (10 – 50 kg/buc) cu grosimea de 30 de cm. -Corpul apărării din piatră nesortată de 10-500 kg .

144

-Protecţia cu anrocamente realizată cu blocuri de anrocamente 0,2-1,0T/buc.Grosimea stratului de anrocamente este de 1,20 m, iar la coronament 1.00 m. -Trotuarul de serviciu de pe coronamentul corpului apărării cu lăţimea de 2,00 m alcătuit din piatră spartă 0-63 mm in grosime de 45 cm. Trotuarul are o lăţime la coronament de 2 m şi este fundat pe un strat de piatră nesortată de 10-500 kg/buc. -Umplutura de pământ din materialul dragat, care va fi depozitat în spatele apărării după bermă. Lăţimea la coronament a umpluturii va fi de 3.00 m. La două apărări de mal s-au prevăzut traverse şi nişe de colmatare (Apărare mal stâng M8+500 – M2 şi Apărare mal drept M10+500 – M2). 2) Estacade noi (în număr de 6, din care 2 pe malul stâng şi 4 pe cel drept). Estacadele noi vor avea lungimi de cca. 20 m (cele de la Ceatal Izmail, Ceatal Sfântu Gheorghe, Gorgova şi Semnalul de ceaţă) şi de cca. 30 m cele de la Ilganii de Sus şi Mila 2 Sulina. S-a propus soluţia cu piloţi din beton armat prefabricat. 3) Reabilitare estacade existente (în număr de 5, din care 2 pe malul stâng şi 3 pe cel drept). Se propune soluţia cu piloţi din beton armat prefabricat, care constă în execuţia unui şir de piloţi prefabricaţi de 35x35 cm, puşi în operă de pe apă prin batere/vibro-înfigere în faţa celor existenţi. 4) Lucrări propuse în zona bifurcaţiei (Braţului Tulcea spre Canalul Sulina şi Braţul Sf. Gheorghe), respectiv consolidare mol de dirijare Ceatal Sfântu Gheorghe, mal drept Mm 33+1560. Molul de la bifurcaţie va fi consolidat astfel: capul de mol va fi consolidat perimetral, dar şi pe o lungime de cca. 40 m spre aval cu blocuri de piatră de 0,5 - 2 t/buc, pe toată lăţimea acestuia. Această carapace din blocuri de 0,5 - 2 t/buc va fi prelungită pe malul drept al Canalului Sulina, spre aval, cu cca. 95 m şi pe malul stâng al braţului Sfântu Gheorghe, cu cca. 70 m. 5) Mol de dirijare pentru protecţia accesului la lacul Fortuna, mal stâng Mm 23+1110. Corpul molului este din piatră nesortată 10 – 500 kg/ buc care se va proteja cu o carapace din piatra 0,2 – 1 t cu grosimea de 1,2 m şi cu pantele taluzelor de 1:1,5. La partea inferioară carapacea sprijină pe o saltea din 2 fețe de geotextil, lestată pe o grosime de 30 cm, cu piatră brută 10 -50 kg/buc. 6) Consolidarea celor două diguri (jetele) de nord şi de sud, existente, pentru direcţionarea şenalului navigabil în Marea Neagră. Suprafaţa totală de teren ocupată definitiv cu construcţiile hidrotehnice proiectate în cadrul proiectului analizat este de 946.600 mp (cca. 95 ha). Abordarea lucrărilor se va face dinspre apă spre uscat, folosind barje care vor transporta la punctele de lucru materialele şi utilajele necesare şi vor susţine “în plutire“ utilajele ce vor acţiona în fronturile de lucru. Organizarea de şantier nu necesită ocupări de teren pentru construcţii, depozite, utilităţi. Va fi închiriat un spaţiu ca birou pentru activităţi tehnico-administrative care va fi utilizat pe durata fazei de construcţie. Forţa de muncă va fi repartizată în grupuri mici la

145

fronturile de lucru. Cea mai mare parte a activităţilor se va desfăşura dinspre apă, majoritatea utilajelor fiind montate pe elemente plutitoare (barje, pontoane, vase). Muncitorii vor fi cazaţi la pensiuni cu regim de cantină. În timpul programului de lucru se va asigura apa potabilă ambalată (PET) procurată de la firme specializate. În timpul zilei, în punctele de lucru, se va asigura accesul personalului muncitor la grupuri sanitare mobile, dotate cu fose septice evacuate periodic de o firmă specializată, pe bază de contract. În aceste condiţii pe amplasament nu va exista un consum menajer de apă şi nici nu se vor produce pe amplasament ape uzate menajere.

Depozitarea temporară a produselor de carieră/materialelor necesare se va face în locuri deja destinate acestei utilizări, precizate de Beneficiar (AFDJ). Din aceste depozite se poate face şi încărcarea în barje a materialelor şi utilajelor pentru a fi transportate la sectoarele de lucru. Aprovizionarea se va face ritmic, în raport cu consumul de materiale.

Ampriza lucrărilor de apărări de maluri este în cea mai mare parte a sa submersă. Pe câteva sectoare din lungul Canalului Sulina va fi necesară curăţirea amprizei malurilor de vegetaţia crescută spontan (stuf inundat şi salcie pitică), stufăriş vechi, rare exemplare de salcie inundate, dispuse sporadic în apropierea liniei malurilor şi care nu fac parte din parcele de pădure din fond forestier. Cuantumul acestor extrageri de vegetaţie este nesemnificativ raportat la lungimea frontului de lucru şi nu afectează existenţa habitatelor naturale din lungul Canalui Sulina.

La realizarea construcţiilor hidrotehnice se vor folosi în principal diferite sortimente de piatră brută/sortată procurată de constructor din cariere autorizate situate în afara ariilor protejate, astfel că nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariilor naturale protejate.

Asigurarea energiei electrice Energia electrică necesară pentru alimentarea unor utilaje şi instalaţiilor de şantier se va asigura din sursă proprie de energie (grup electrogen) la punctele de lucru, dacă anumite operaţiuni din faza de construcţie ar necesita-o. Alimentarea cu apa

Nu este necesară realizarea unei reţele de aprovizionare cu apă şi nici captarea apei de suprafaţă sau freatică pentru activităţile derulate în cadrul proiectului.

În faza de construcţie necesarul de apă potabilă pentru angajaţii şantierului va fi asigurat prin distribuirea de apă îmbuteliată transportată la puctele de lucru prin grija Constructorului. În faza de funcţionare nu este cazul. În lungul Canalului Sulina sunt trei surse de suprafaţă pentru captări de apă destinate potabilizării, fără zona de protecţie, situate pe raza localităţilor Maliuc, Crişan şi Sulina. Ele sunt în afara sferei de influenţă a proiectului şi nu sunt afectate de construcţiile hidrotehnice propuse

146

Evacuarea apelor uzate În faza de construcţie, pentru colectarea apelor uzate menajere de la activităţile

igienico – sanitare ale angajaţilor vor fi instalate toalete ecologice cu fose septice impermeabile, vidanjabile, astfel că materiile fecaloide şi apa uzată vor fi evacuate periodic din amplasament prin contract cu firme de salubrizare. În faza de funcţionare nu este cazul.

La realizarea construcţiilor hidrotehnice nu este necesară asigurarea apei tehnologice şi nici a unui agent termic. Bilanţul apelor uzate nu cuprinde cantităţi de ape uzate menajere, industriale, pluviale evacuate. Durata de realizare a investiţiei, (inclusiv perioada anteconstrucţie), pentru fiecare variantă constructivă de amenajare a infrastructurii, este estimată la 60 de luni, din care 12 luni perioada anteconstrucţie pentru ambele Loturi şi perioada de execuţie de 48 luni pentru fiecare lot în parte (48 luni pentru Lotul 1 şi 48 de Luni pentru Lotul 2).

Pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice, în faza de construcţie, singura resursă energetică o reprezintă motorina necesară funcţionării utilajelor. Materiile prime, materialele auxiliare utilizate la realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse (necesare doar în faza de construcţie), sunt din categoria „nepericuloase” şi se constituie în principal din diferite sortimente de piatră brută nesortată/sortată de diferite dimensiuni, piatră spartă, produse din cariere existente în afara ariilor protejate. Produsul finit rezultat din proiect se încadrează în sfera serviciilor şi reprezintă construcţii hidrotehnice necesare consolidării malurilor în lungul Canalului Sulina. Cantităţile de lucrări se vor realiză în etape, nu se vor deschide fronturi mari de lucru simultan astfel că nu se va produce o aglomerare de utilaje pe apă (în zona malurilor) şi nu se va înregistra o creştere semnificativă a traficului pentru aprovizionarea cu produse de carieră. Ca activităţi de dezafectare pot fi considerate cele prin care se extrage vegetaţia lemnoasă din zona fronturilor de lucru, deşi aceasta creşte sporadic în suprafeţele inundate din apropierea malurilor şi nu este inclusă în parcelele de pădure din zona dig-mal. Deşeurile vor fi produse doar în faza de construcţie a lucrărilor proiectate, pe suprafeţe restrânse din zona fronturilor de lucru. In faza de exploatare nu vor exista surse de producere a deşeurilor. Prin măsurile prevăzute în documentaţia tehnică, evaluate în cadrul acestui raport,precum şi în proiectele tehnice de execuţie, se vor respecta normele şi legile în vigoare privin managementul deşeurilor, armonizându-se astfel cu Planul naţional de gestionare a deşeurilor.

147

b) Metodologii utilizate în evaluarea impactului asupra mediului S-a analizat amplasamentul proiectului şi s-a stabilit sfera de influenţă a

acestuia asupra componentelor de mediu şi asupra componentelor de interes comunitar din ariile protejate din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în Romania, afectate de lucrările propuse în proiectul „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe

Canalul Sulina – Etapa Finală”. Culegerea informaţiilor s-a desfăşurat după cum urmează: 1) Pe Canalul Sulina cu lungime de 73 Km, între mila 34 (4 mile marine în aval de Tulcea) şi mila 0 la Sulina., care fost regularizat sub formă de canal în perioada 1856-1910 prin tăierea coturilor şi meandrelor, corectarea albiei şi lucrări de apărări de maluri. S-au avut în vedere terenurile de uscat şi submerse din zona celor două maluri ale Canalului Sulina, de la Mm 34+705 – până la Sulina la mila marină Mm 0. Pe uscat, în zonele fără pădure, s-au analizat terenurile situate în interiorul unei benzi cu lăţimea de 30 m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului, care constituie zona de siguranţă a Canalului Sulina, folosită atât pentru instalarea semnelor şi semnalelor de navigaţie cât şi pentru operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a căii navigabile (conform Ordonanţei nr.22/1999 – art 11 aliniatul 1 şi art. 15 aliniatul 2). În zonele împădurite, s-au analizat toate parcele limitrofe/ situate în lungul malurilor. 2) La gura de vărsare în Marea Neagră a Canalului Sulina, (de la mila marină Mm 0 până la Hm 80), cu o lungime de aproximativ 5,5 mile marine, situată între cele 2 diguri de dirijare (jetele ) de aproximativ 7,7 km. In anul 1856 aceasta a fost profilată prin construirea celor două diguri de dirijare, care iniţial pătrundeau în mare sub formă de pâlnie pe o lungime de 1450 m. Prin extinderi succesive, lungimea lor a crescut la aprox. 7,7 km. S-a acordat atenţie şi zonelor intravilane din vecinătatea amplasamentului, aparţinând localităţilor Partizani, Vulturu, Maliuc, Gorgova, Crişan, Sulina. Documentare - s-a studiat legislaţia în domeniu, actualizată; - s-au consultat studiile, proiectele, planurile de management şi alte informaţii de la ARBDD şi de la alte entităţi referitoare la Rezervaţia Biosferei Delta Dunării; - s-au analizat studiile anterioare, întocmite de colective de specialişti din I.C.A.S. sau de alte entităţi, privind impactul asupra ariilor protejate ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA 0076; - s-au preluat informaţii din amenajamentele silvice ale OS Rusca şi OS Tulcea din cadrul DS Tulcea şi au fost informate organele silvice asupra lucrărilor propuse în proiect; - cercetarea materialului documentar cu privire la ihtiofauna Dunării în zona panonică înainte de realizarea şi după punerea în funcţiune a complexului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier;

148

- analizarea unor date existente la staţia hidrologice; - analiza capturilor piscicole obţinute la pescuitul practicat în acest ecosistem. Pe baza acestor informaţii s-au putut stabili liste iniţiale privind: - tipurile de habitate de interes comunitar posibil existente în sfera de influenţă a proiectului; - specii de plante, de faună şi avifaună care pot găsi potenţial pe amplasament sau în vecinătatea acestuia condiţii favorabile de reproducere, hrănire, adăpost sau odihnă. Pentru studiul fondului forestier din zona amplasamentului s-a utilizat baza de date a I.C.A.S. (proiectele de management forestier, studii, inventarieri în teren, cercetări din cadrul programelor naţionale şi europene de monitorizare a biodiversităţii) pentru zona din care face parte perimetrul cercetat. Prin coloborarea acestor date s-au putut identifica biotopurile şi ponderea lor, condiţiile de mediu şi de vegetaţie, ecosistemele şi tipurile de habitate specifice amplasamentului, starea actuală a acestora. Culegere de informaţii de la administratorii siturilor, de la personalul silvic, de la populaţia din vecinătatea amplasamentului, Observaţii prin deplasări pe teren pentru inventarieri, actualizări sau verificări de date, pentru determinarea stării actuale a malurilor care au probleme de eroziune, pentru verificarea stării construcţiilor hidrotehnice existente, mai ales a celor executate în Etapa I. Deplasările pe teren s-au efectuat în cursul anului 2015, în perioadele aprilie-iunie şi septembrie -octombrie. Punctele de observaţie s-au stabilit în zonele de consolidare a malurilor. Evaluarea impactului s-a realizat prin completarea unei matrice parţiale de evaluare în care s-a estimat intensitatea impactului direct, indirect,pe termen scurt, pe termen lung, cumulativ pentru fiecare componentă de mediu, respectiv apa, aer, sol, subsol, biodiversitate etc. Pentru cuantificarea impactului s-a folosit o scară numerică cu valori de la -3 la +3, semnificaţia indicatorilor fiind următoarea:




0 efect neutru




In continuare, după stabilirea măsurilor de prevenire/reducere a impactului, s-a reevaluat intensitatea impactului în codiţiile aplicării măsurilor stabilite şi s-a apreciat semnificaţia impactul rezidual pentru fiecare componentă de mediu.

149

c) Impactul prognozat asupra mediului Sintetic, se poate preconiza că impactul potenţial asupra factorilor de mediu,

produs de activităţile necesare realizării construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect, se va manifesta accidental, pe plan strict local, temporar (doar în faza de construcţie) fără implicaţii negative semnificative la nivel regional, naţional sau transfrontieră. După realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse, efectele negative pe termen scurt (directe/indirecte) încetează să se manifeste; în schimb se înregistrează pe termen lung efecte pozitive prin stoparea proceselor erozionale a malurilor Canalului Sulina, reducerea distrugerii solului, reducerea aluviunilor din materiale dislocate din maluri. In lungul Canalului Sulina nu se derulează proiecte care să genereze un impact cumulativ cu proiectul analizat. Efectele negative se produc doar în faza de construcţie a lucrărilor hidrotehnice proiectate şi sunt similare celor produse pe o cale navigabilă, sunt de mică intensitate, distribuite în fronturi de lucru de întindere redusă şi nu amplifică semnificativ efectele determinate de traficul naval desfăşurat de zeci de ani pe Canalul Sulina.

Apărările de maluri executate pe Canalul Sulina în Etapa I, s-au desfăşurat în lungul Canalului Sulina, între Mm 11+834 şi Mm 26+500. În timpul realizarii acestor lucrări, nu s-au semnalat/înregistrat efectele negative semnificative de poluare a aerului, apei, de deranjare/distrugere a unor populaţii de faună şi avifaună protejate, de întrerupere a rutelor de migrare sau de fragmentare a habitatelor de hrănire, cuibărit, odihnă a speciilor protejate din Delta Dunării. După încheierea fazei de construcţie, efectele negative asupra factorilor de mediu au încetat, existenţa construcţiilor de consolidare a malurilor realizate în Etapa I exercitând efecte pozitive prin stoparea erodării malurilor Canalui Sulina şi creşterea stabilităţii malurilor. Împactul cumulativ în raport cu apărarile de maluri executate în Etapa I (anterioară) nu se concretizează decât în efecte pozitive, de protejare a malurilor supuse acţiunilor distructive ale valurilor, gheţurilor, viiturilor ce se pot produce pe Canalul Sulina.

Lucrările desfăşurate în cadrul proiectului nu vor produce un impact transfrontier. Conform Anexei 1 - Lista cuprinzând activităţile propuse, din Legea 22/2001 pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, investiţia „Studiul de

fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” nu se regăseşte în lista activităţilor care pot cauza un impact transfrontieră negativ semnificativ asupra mediului.

Alte categorii de impact potenţial analizate sunt prezentate în cele ce urmează. c.1 Prin ocuparea totală sau parţială, sau executarea unor lucrări în cadrul următoarelor areale sensibile :

- Prin implementarea proiectului nu se anticipează modificări ale suprafeţelor de păduri, păşuni împădurite, pajişti, mlaştini, zone umede, râuri, lacuri, plaje.

150

- Prin realizarea lucrărilor propuse în proiect nu se modifică folosinţa actuală a terenurilor din amplasamentul proiectului, menţinându-se destinaţia stabilită prin Planurile de Urbanism General aprobate, aceea de zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina. Lucrările propuse în proiect se limitează în cadrul albiei Canalului Sulina şi a zonei de siguranţă a Canalului Sulina, fapt pentru care nu sunt necesare ocupări de terenuri agricole sau silvice. - Proiectul nu intervine cu modificări de nici un fel asupra zonelor de protecţie integrală şi a celor tampon din cuprinsul RBDD; prin construcţie sunt prevăzute soluţii tehnice pentru a nu întrerupe conectivitatea şi alimentarea permanentă cu apă a bălţilor, canalelor şi zonelor umede cu restul rezervaţiei. - Realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în „Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe Canalul Sulina – etapa finală” nu va produce nici un efect negativ semnificativ asupra celor 4 arii protejate din reţeaua ecologică Natura 2000 în România, care se află în sfera de influenţă a proiectului, respectiv ROSCI0065 Delta Dunării,

ROSCI0066 Marea Neagră- zona marină, ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul

Razim Sinoie şi ROSPA0076 Marea Neagră. Nu se pune problema că realizarea proiectului va duce la afectarea integrităţii acestor situri.

c.2 Prin afectarea condiţiei fizice a componentelor de mediu - Modificările fizice produse prin implementarea proiectului sunt nesemnificative, având în vedere procentele extrem de mici de ocupare a suprafeţei (95 ha distribuite pe ambele maluri (parţial submerse) ale Canalului Sulina, pe o lungime totală de 36679 ml). - Realizarea investiţiei nu presupune modificarea nivelurilor, debitelor sau volumelor de apă existente şi nu influenţează regimul de curgere a apelor Dunării. Se menţine echilibrul hidrologic întrucât aria secţunii transversale a Canalului Sulina nu va fi redusă prin realizarea lucrărilor de protecţie a malurilor. De aceea, scurgerea apei pe Canalul Sulina nu va fi împiedicată, acest lucru fiind confirmat de modelarea matematică 2D. - Inundarea naturală a deltei şi restaurarea fluxului natural al apei şi sedimentelor este asigurată prin analiza şi verificarea localizării, dimensionării şi soluţiilor tehnice de execuţie a apărărilor de mal propuse în proiect. . Nu va fi afectat nici schimbul de apă cu Delta Dunării, deoarece malurile nu vor fi ridicate prin înălţarea coronamentului. - Modificările fizice asupra solului din amplasamentul lucrărilor proiectate sunt de mică anvergură, se produc pe sectoare mici din lungul Canalului Sulina (care deja sunt afectate de procese erozionale) şi nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra solului. După finalizarea construcţiei, lucrările realizate vor avea un efect pozitiv semnificativ prin stoparea eroziunii şi creştrea stabilităţii malurilor. Construcţiile hidrotehnice propuse nu vor afecta în nici un fel subsolul. - Prin implementarea proiectului nu se intervine în compoziţia vegetală a zonelor din vecinătate amplasamentului, nu se produce modificarea biocenozei prin introducerea şi/sau modificarea echilibrului local al speciilor vegetale din terenurile învecinate.

151

- Realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în proiect nu vor produce modificări în peisajul specific Deltei, ele desfăşurându-se în lungul Canalului Sulina care a fost construit în urmă cu peste 160 ani prin modificarea Braţului Sulina. Lucrările hidrotehnice au rolul de a proteja malurile de eroziune, de a creşte siguranţa transportului naval corelat cu păstrarea echilibrului între funcţiile economice şi cele de protecţie a mediului.

c.3 Prin emisiile datorate activităţilor din cadrul proiectului care ar putea influenţa calitatea factorilor de mediu

Principalele surse de poluare a apei sunt cele ce duc la creşterea temporară, în perioada construcţiei, a turbidităţii apelor fluviului Dunărea. Turbiditatea apei în ampriza lucrării şi în aval va creşte proporţional cu ritmul de dragare. Activitatea drăgii va trebui corelată cu cerinţele de calitate ale consumatorilor din aval. O importantă parte din materialul dragat de pe fundul apei (mâluri detritice, argile prăfoase, prafuri nisipoase şi nisipuri prăfoase) se pierde în masa de apă prezentă în fluviu. Aceste părţi fine, în funcţie de caracteristicile lor morfo-granulometrice vor rămâne un timp în suspensie şi vor fi transportate de curgere spre aval, redistribuindu-se prin depunere, pe diferite distanţe. Aceste procese au loc şi în condiţii naturale, în timpul debitelor mari, sau cu ocazia lucrărilor curente de dragare pentru menţinerea adâncimii şenalului navigabil. Disiparea în aer de particule solide (praf, pulberi) şi noxe se poate manifesta pe plan local şi în lungul drumurilor publice de transport, datorită intensificării traficului pentru transportul sortimentelor de piatră de la cariere la locul de încărcare în barje şi funcţionării utilajelor în sectoarele de lucru. Efectul este puţin semnificativ (sursele sunt punctuale şi activitatea se desfăşoară în aer liber pe fronturi mici de lucru), temporar, manifestat în perioada programului de lucru în faza de construcţie a lucrărilor hidrotehnice propuse, are o probabilitate de apariţie sigură. Există posibilitatea reducerii semnificative a poluării aerului prin aplicarea măsurilor propuse. Luând în considerare că lucrările se desfăşoară într-o zonă unde viteza vântului este destul de mare, se poate concluziona că este improbabil să se depăşească Limitele Maxime Admise (LMA). După încheierea lucrărilor, efectul negativ încetează. Impact negativ nesemnificativ asupra aerului, produs pe plan local (în imediata apropiere a sursei), discontinuu (în timpul programului de lucru), temporar, doar în faza de construcţie. Sursele de poluare pentru sol, subsol sunt reduse substanţial datorită abordării fronturilor de lucru de pe apă, cu majoritatea utilajelor “în plutire”. Sunt şi anumite operaţiuni care presupun o activitate pe uscat a unor utilaje cum ar fi mijloacele de transport (de exemplu la transportul din cariere a anrocamentelor până la punctele de încărcare în barje), utilajele folosite pentru excavare, umplere cu material dragat etc.

152

Printr-o manevrare defectuoasă sau prin utilizarea unor utilaje învechite, fără revizii tehnice corespunzătoare, se pot produce accidental scurgeri de uleiuri arse, combustibili care pot polua porţiuni de sol din şantierele de lucru. Pentru prevenirea poluărilor accidentale a solului din şantierele de lucru trebuie respectate măsurile de protecţie pe care este obligat constructorul să le adopte. Nu se preconizează poluarea subsolului prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect. Operarea barjelor, a macaralelor plutitoare etc.reprezintă o sursă de zgomote şi vibraţii relativ staţionară în zonă, de mai mică intensitate în comparaţie cu zgomotele şi vibraţiile navelor în trecere pe canal. Operaţiunile de extragere a pietrei precum şi deplasările camioanelor ce cară materialul de construcţii din cariere la punctul de încărcare în vase (barje), reprezintă o a doua sursă de zgomote şi vibraţii, dar acest impact este totuşi exterior deltei şi este reglementat în cadrul autorizării de funcţionare a carierei. Nivelul de zgomot şi vibraţii din sectoarele pe care se execută lucrările hidrotehnice propuse, datorat funcţionării utilajelor, se va încadra în zgomotul de fond produs de transportul naval pe Canalul Sulina şi nu se prognozează să fie depăşite limitele admisibile în localităţile învecinate şantierelor de lucru. Nivelul de poluare generat de emisiile din lucrările de implementare a proiectului nu va determina situaţii critice de sănătate a populaţiei. Nivel de zomot redus în localităţi, drumuri publice locale, datorat unei creşterii nesemnificative a traficului (pentru transportul anrocamentului din cariere) în faza de construcţie. Nivelul de zgomot şi vibraţii din sectoarele pe care se execută lucrările hidrotehnice propuse, datorat funcţionării utilajelor, se va încadra în zgomotul de fond produs de transportul naval pe Canalul Sulina şi nu se prognozează să fie depăşite limitele admisibile în localităţile învecinate şantierelor de lucru.

c.4 Prin afectarea resurselor greu regenerabile la nivel local, regional sau global

Nu este cazul d) Identificare şi descrierea zonei în care se resimte impactul

Construcţiile hidrotehnice din amplasamentul proiectului sunt localizate în lungul Canalului Sulina, pe malurile drept şi stâng, pe terenuri puternic antropizate, unele se învecinează cu zone propuse la reconstrucţie ecologică (mal stâng, între Maliuc şi limita estică a Amenajării silvo-piscicole Obretin), cu terenuri din incinte silvo-piscicole cu poldere antropizate (mal stâng, Amenajările silvo-piscicole Păpădia, Maliuc,Obretin Ceamurlia), altele sunt în zona localităţilor (mal drept, localităţi Partizani, Vulturu, Gorgova, Crişan, Sulina), fiind învecinate fie cu construcţii, drumuri, fie cu culturi agricole, păşuni sărace.

153

S-a analizat amplasamentul proiectului şi s-a stabilit sfera de influenţă a acestuia, care cuprinde următoarele zone: 1) S-au avut în vedere terenurile de uscat şi submerse din zona celor două maluri ale Canalului Sulina, de la Mm 34+705 – până la Sulina la mila marină Mm 0, în interiorul unei benzi cu lăţimea de 30 m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului, care constituie zona de siguranţă a Canalului Sulina, administrată şi folosită de AFDJ Galaţi atât pentru instalarea semnelor şi semnalelor de navigaţie cât şi pentru operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a căii navigabile (conform Ordonanţei nr.22/1999 – art 11 aliniatul 1 şi art. 15 aliniatul 2). În zonele împădurite, s-au analizat toate parcele limitrofe/ situate în lungul malurilor. Ampriza lucrărilor de apărări de maluri este în cea mai mare parte a sa submersă. 2) La gura de vărsare în Marea Neagră a Canalului Sulina, (de la mila marină Mm 0 până la Hm 80), cu o lungime de aproximativ 5,5 mile marine, situată între cele 2 diguri de dirijare (jetele ) de aproximativ 7,7 km. In anul 1856 aceasta a fost profilată prin construirea celor două diguri de dirijare, care iniţial pătrundeau în mare sub formă de pâlnie pe o lungime de 1450 m. Prin extinderi succesive, lungimea lor a crescut la aprox. 7,7 km. 3) S-a acordat atenţie şi zonelor intravilane din vecinătatea amplasamentului, aparţinând localităţilor Partizani, Vulturu, Maliuc, Gorgova, Crişan, Sulina. e) Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu Pentru protecţia calităţii apelor se vor avea în vedere şi următoarele măsuri:

• Orice activitate sau lucrare prin care se afecteaza dinamica naturală a apelor va fi realizată doar după obţinerea aprobărilor din partea ARPM.

• Constructorul va fi obligat să menţină funcţionalitatea naturală a tuturor apelor din zona de activitate.

• Constructorul va fi obligat să asigure măsuri de protecţie a cursurilor de apă şi a apelor subterane din zona de activitate.

• Alimentarea cu carburanţi şi întreţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport se vor face numai în unităţi specializate, deci în afara amplasamentului.

• Stocarea şi evacuarea deşeurilor se va face conform reglementărilor specifice în vigoare.

• Monitorizarea echipamentelor şi utilajelor. • Instruirea corespunzătoare a muncitorilor. • Limitarea activităţii în perioadele cu vânt puternic. • Nu se va lucra în perioadele de scurgere a sloiurilor pe Dunăre sau în perioada

de îngheţ a apei din Canalul Sulina. • Nu se va lucra în perioadele cu ape mari.

154

• Pe toată durata de realizare a investiţiei se vor solicita Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea –Litoral date cu privire la prognoza debitelor şi nivelurilor apelor în zona în care se execută lucrările.

Pentru o protecţi calităţii aerului se recomandă adoptarea unor măsuri simple de management care să prevină apariţia oricăror evenimente nedorite. In vederea reducerii emisiilor de agenţi poluanţi în atmosferă,în timpul implementării proiectului se vor avea în vedere următoarele măsuri specifice: • Utilizarea de mijloace de construcţie performante şi realizarea de inspecţii tehnice periodice la toate utilajele şi echipamentele ce vor funcţiona în faza de construcţie a lucrărilor hidrotehnice de pe amplasamentul proiectului; • Folosirea de utilaje şi mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb şi care produc emisii reduse de monoxid de carbon; • Alegerea de trasee care să fie optime din punct de vedere al protecţiei mediului pentru vehiculele care transportă materiale de construcţie ce pot elibera în atmosferă particule fine; transportul acestor materiale se va realiza prin acoperirea vehiculelor cu prelate, pe drumuri care vor fi umezite periodic; • Utilajele tehnologice vor respecta prevederile H.G. nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de marfă sau persoane şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei; • Minimizarea emisiilor de praf şi pulberi ţn suspensie rezultate din lucrările de manipulare (săpare, compactare, strângerea în grămezi, încărcarea-descărcarea) a pamanturilor, materialuli provenit din dragare, prin aplicarea de tehnologii care să conducă la repectarea prevederilor STAS 12574-87 privind protecţia atmosferei; evitarea încărcării/descărcării materialelor de construcţie atunci când viteza vântului depăşeşte 3 m/s; • Depozitarea materialelor fine în depozite închise sau zone îngrădite şi acoperite pentru a se evita dispersia acestora prin intermediul vântului; • Intreţinerea platformelor de lucru, a drumurilor de transport din cariere prin stropirea frontului de lucru pentru evitarea formării prafului în perioadele secetoase şi cu vânt puternic; • Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pământ, vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic. Nu sunt necesare instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gezelor evacuate). Nu se impun măsuri de diminuare a poluării aerului în condiţii de dispersie nefavorabile. In vederea diminuării impactului accidental asupra calităţii solului, în timpul implementării proiectului se vor avea în vedere următoarele măsuri:

155

• Managementul corespunzător al deşeurilor rezultate in perioada de realizare a investiţiei;

• Evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri prin scurgeri accidentele din utilajele şi mijloacele de transport;

• Suprafeţele de teren contaminate accidental cu substanţe petroliere vor fi excavate iar volumul de sol afectat se va depune in gropi de imprumut intr-o diluţie care să permită derularea proceselor de decontaminare prin atenuare naturală.

• Respectarea instrucţiunilor de lucru • Utilizarea de mijloace auto corespunzătoare cerinţelor tehnice R.A.R.

Pentru protecţia componentelor de biodiversitate se va adopta un set de măsuri cu caracter general şi măsuri specifice de protecţie pentru componente protejate ( habitate, specii de plante, animale). 1) Măsuri cu caracter general - Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie atât din interiorul amplasamentului (cele fără construcţii) cât şi din vecinătate. - Amplasarea de bariere fizice împrejurul sectoarelor de lucru pentru a nu afecta şi alte suprafeţe decât cele necesare construcţiilor, şi implicit, pentru a proteja vegetaţia specifică amplasamentului precum şi pentru evitarea producerii de accidente. - Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să reducă producerea de zgomot şi vibraţii, adoptarea unui program de lucru cu pauze de linişte.Constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase. - Colectarea selectivă, valorificarea şi eliminarea periodică a deşeurilor în scopul evitării atragerii animalelor şi îmbolnăvirii sau accidentării acestora. - Respectarea graficului de lucrări în sensul limitării traseelor şi programului de lucru pentru a limita impactul asupra florei şi faunei specifice amplasamentului. - Realizarea trecerilor/niselor în corpul apărărilor de maluri care să permita curgerea liberă a apei Dunării spre zonele umede din vecinătatea investiţiei. - Folosirea unor materiale tehnologice noi, mai uşoare şi mai rezistente, care nu sunt mari consumatoare de carburanţi şi generatoare de poluări. Se reduce numărul de utilaje necesare punerii în operă a materialelor, reducându-se astfel nivelurile de poluare (emisii de noxe, praf, şi poloare fonică) precum şi poluările accidentale apărute pe malurile albiei datorită scurgerii carburanţilor şi a lubrefianţilor rezultaţi de la utilajele folosite pentru terasamente. 2) Măsuri pentru habitate/specii de importanţă comunitară pentru care a fost desemnat situl ROSCI 0065, aflate în zona de influenţă a proiectului „Studiul de


156

Obiectiv de interes comunitar Măsuri propuse 1. Habitatul 92A0- Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

- Amplasarea de bariere fizice imprejurul şantierului de lucru pentru a nu afecta şi alte suprafeţe decât cele necesare construcţiilor, şi implicit, pentru a proteja vegetaţia specifică amplasamentului precum şi pentru evitarea producerii de accidente. - Evitarea depozitării necontrolate a materialelor rezultate (material lemnos, pământ de umplutură rezultat din profilarea malurilor din fronturile de lucru). - Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să reducă intensitatea zgomotului, vibraţiilor(pentru protecţia faunei/avifaunei specifică mediului pădurii).

2. Amfibieni şi reptile: Bombina bombina-buhai de baltă


3. Peşti: Alosa tanaica (rizeafcă), Alosa

immaculata (scrumbia de Dunăre) Aspiusaspius(avat) Gobio albipinnatus( porcuşor de nisip) Gymnocephalus

schraetzer(răspăr) Misgurnus

fossilis(tipar) Pelecus cultratus(sabiţă) Zingel streber(fusar) Zingel zingel(pietrar) Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu)

- Prevenirea poluării accidentale a apelor -Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor de Alosa immaculata aflate în deplasare pentru reproducere, se recomandă constructorului reducerea/neînceperea lucrărilor pe anumite tronsoane şi perioade, în intervalul 15 martie-15 iunie, în funcţie de observaţiile rezultate din monitorizarea speciei. -Pentru protejarea reproducerii şi a pontei speciei Alosa tanaica, (care se depune în apă dulce sau uşor salmastră, în apropierea malului, în zone cu apă liniştită), se recomandă constructorului evitarea activităţilor în anumite tronsoane şi perioade din intervalul mai-iunie, în lungul Canalului Sulina, în funcţie de observaţiile rezultate din monitorizarea speciei. -Reducerea turbidităţii apei în şantierele de lucru (program de dragare alternativ cu pauze) pentru protejarea sursei de hrană a speciilor care se hrănesc cu/şi cu diatomee şi nevertrebrate bentonice (Gobio albipinatus,Gymnocephalus

schraetzer, G. baloni etc.) -Întreruperea activităţilor de construcţie în perioade cu ape mari. - Evitarea activităţilor de construcţie în anumite perioade şi tronsoane în intervalul aprilie-mai (determinate prin monitorizarea deplasării bancurilor de peşti), în care se desfăşoară reproducerea/migraţia pentru reproducere a majorităţii speciilor de peşti de interes comunitar din zona de influenţă a proiectului.

157

4. Nevertebrate: Ophiogompus cecilia(libelulă) Theodoxus transversalis (melc de apă dulce) Anisus vorticulus (melc cu cârlig)

-Evitarea poluării accidentale a apei. - Reducerea perioadelor de creştere a turbidităţii apei prin dragare în apropierea malurilor, în fronturile dec lucru. -Speciile de gasteropode trebuie monitorizate în fazele de construcţie şi exploatare ale proiectului, chiar dacă nu se estimează producerea unui efect negativ semnificativ asupra acestor specii prin implementarea proiectului.

3) Măsuri pentru habitate/specii de importanţă comunitară pentru care a fost desemnat situl ROSCI 0066, aflate în zona de influenţă a proiectului „Studiul de


Nr. crt. Denumirea speciei Măsuri propuse 1. Peşti:

Alosa tanaica (rizeafcă), Alosa immaculata

(scrumbia de Dunăre)

- Prevenirea poluării accidentale a apelor -Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor de Alosa

immaculata şi Alosa tanaica aflate la gura de vărsare a Canalului Sulina în mare, în vederea migrării în apă dulce pentru reproducere, se recomandă constructorului reducerea/neînceperea lucrărilor de consolidare a digurilor insurmensibile de la Bara Sulina, în anumite perioade din intervalul 15 martie-15 iunie, determinate prin monitorizarea formării şi deplasării bancurilor de peşti. Lucrările de consolidare a celor două diguri (jetele) de la Bara Sulina e recomandabil să se deruleze după plecarea adulţilor pentru reproducere şi să se finalizeze până la începutul toamnei.


pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” - Respectarea, în faza de construcţie, a măsurilor de protecţie pentru componentele de mediu apă, aer, sol, biodiversitate recomandate, a căror afectare negativă ar putea produce un impact negativ indirect şi asupra avifaunei. - Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să reducă producerea de zgomot şi vibraţii, adoptarea unui program de lucru cu pauze de linişte.Constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase.

158


pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” - Respectarea, în faza de construcţie, a măsurilor de protecţie pentru componentele de mediu apă, aer, sol, biodiversitate recomandate, a căror afectare negativă ar putea produce un impact negativ indirect şi asupra avifaunei. - Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să reducă producerea de zgomot şi vibraţii, adoptarea unui program de lucru cu pauze de linişte.Constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase. Pentru protecţia aşezărilor umane:

• Respectarea proiectului tehnic şi utilizarea celor mai bune tehnici disponibile în executarea lucrărilor;

• Respectarea programului de lucru precum şi stabilirea şi respectarea unui grafic de funcţionare a utilajelor grele producătoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să fie minimizat impactul indus;

• Realizarea transportului materialelor de la cariere până la locul de îmbarcare, cu viteză redusă (40 km/h) pentru diminuarea nivelului de zgomot şi vibraţii, respectiv antrenarea pulberilor sedimentabile în atmosferă;

• Respectarea rutelor de transport şi a orarului de transport aprobat de AFDJ; • Umectarea periodică a căilor de acces terestru spre/de la cariere, sau oprirea

activităţii în perioadele cu vânturi puternice în vederea reducerii nivelului de poluare în vecinătate, cu pulberi;

Pentru diminuarea efectelor negative determinate de zgomote şi vibraţii se vor lua o serie de măsuri cum ar fi:

• reducerea poluării fonice prin măsuri tehnico-organizatorice cum ar fi mărimea fronturilor de lucru (nu mai lungi de 1 km);

• se vor folosi numai utilaje în stare bună, cu respectarea graficului de reparaţii şi revizii tehnice;

• folosirea utilajelor în limita timpilor de funcţionare necesari pentru activitatea proiectată;

• constructorului i se va solicita să utilizeze utilaje moderne, silentioase, care să respecte prevederile Directivei EC/2000/14 privind emisiile de zgomot ale utilajelor folosite în exterior;

• respectarea programului de lucru precum şi stabilirea şi respectarea unui grafic de funcţionare a utilajelor grele producătoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să fie minimizat impactul indus;

• realizarea transportului de materiale cu viteză redusă pentru diminuarea nivelului de zgomot şi vibraţii, respectiv antrenarea pulberilor sedimentabile în atmosferă;

159

• definirea unor perioade de restricţie a lucrărilor pe anumite sectoare, pentru prevenirea perturbării perioadei de reproducere a unor specii de peşti care migrează din mare pe Canalulul Sulina.

f) Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului AER În niciuna din activităţile proiectului, derulate în faza de construcţie, nu se vor înregistra niveluri de poluare atmosferică care să atingă sau să depăşească valorile limită şi/sau alte praguri de evaluare pentru toţi receptorii sensibili. Impact negativ nesemnificativ asupra aerului, produs pe plan local (în imediata apropiere a sursei), discontinuu (în timpul programului de lucru), temporar, doar în faza de construcţie, de scurtă durată, reversibil. Se estimează că impactul asupra aerului va fi redus, se va produce numai în imediata apropiere de sursă şi va înceta după terminarea lucrărilor din faza de construcţie. APA Principalele surse de poluare a apei sunt cele ce duc la creşterea temporară, în perioada construcţiei, a turbidităţii apelor fluviului Dunărea. Creşterea temporară a turbidităţii apei pe plan local, va produce un efect negativ nesemnificativ. Se poate produce accidental şi numai în faza de construcţie o deversare în apele Dunării a unor cantităţi de reziduuri petroliere (motorină, uleiuri etc.), ape uzate menajere sau de santină în cazul funcţionarii/exploatării necorespunzătoare a utilajelor. Prin aplicarea de către constructor a măsurilor de prevenire propuse şi respectarea soluţiilor tehnice, a tehnicii şi tehnologiei de lucru prevăzute în proiect pentru fiecare obiect de investiţie propus, efectele negative ale poluării accidentale a apei din Canalul Sulina se pot reduce sau elimina în totalitate. Impact nesemnificativ asupra calităţii şi cantităţii de apă din zona de influenţă a proiectului, datorat realizării construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect. După realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse, efectele negative pe termen scurt (directe/indirecte) încetează să se manifeste. SOL, SUBSOL Impact negativ nesemnificativ asupra solului, produs pe plan local, temporar, doar în faza de construcţie. În faza de funcţionare a lucrărilor proiectate nu se manifestă nici un impact negativ asupra solului. Dimpotrivă, se exercită o protecţie asupra eroziunii malurilor, respectiv se impiedică spălarea solului din zona malurilor, ceea ce reprezintă un efect pozitiv. După finalizarea construcţiei, lucrările realizate vor avea un efect pozitiv semnificativ prin stoparea eroziunii şi creşterea stabilităţii malurilor. Construcţiile hidrotehnice propuse nu vor afecta în nici un fel subsolul. La proiectarea apărărilor de mal s-a ţinut cont de recomandările rezultate din studiul geotehnic, de valorile parametrilor hidrologici, în aşa fel încât la debit mare şi la viteza

160

mare de curgere a apei, apărările de mal proiectate să fie stabile şi să nu fie afectate de eroziune. BIODIVERSITATE 1. Modificări ale suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament - Prin implementarea proiectului nu se anticipează modificări ale suprafeţelor de păduri, păşuni împădurite, pajişti, mlaştini, zone umede, râuri, lacuri, plaje. - Corpurile de apă de pe amplasament şi din vecinătatea lui nu vor suferi modificări de suprafaţă şi nu vor fi poluate cu substanţe toxice. - Curăţirea amprizei malurilor de vegetaţia ierboasă (stuf) şi, unde e cazul, extragerea exemplarelor lemnoase (crescute spontan şi dispuse sporadic în lungul Canalului) inventariate în fronturile de lucru, nu va afecta semnifictiv biotopurile habitatelor naturale din care fac parte. 2. Modificări asupra fondului forestier prin schimbări asupra unor caracteristici ale vegetaţiei Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se vor produce modificări asupra fondului forestier prin schimbări asupra unor caracteristici ale vegetaţiei Pe câteva sectoare de mal erodat şi submers în cea mai mare parte, din lungul Canalului Sulina, va fi necesară curăţirea amprizei malurilor de vegetaţia crescută spontan în habitatul acvatic (stuf inundat şi salcie pitică), sau în habitatul amfibiu (stufăriş vechi, exemplare sporadice de salcie inundate). Exemplarele lemnoase de salcie pitică/salcie albă, dispuse sporadic în apropierea liniei malului aparţin de fapt AFDJ şi nu fac parte din vegetaţia forestieră (fondul forestier) care formează arborete în zona dig-mal. 3. Pierderi şi modificări de habitate inclusiv de habitate protejate Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se vor produce pierderi sau modificări la nici o categorie de habitate, inclusiv la habitatele de interes comunitar pentru care au fost declarate cele 4 situri Natura 2000. 4. Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale - Prin implementarea proiectului nu se intervine în compoziţia vegetală a zonelor din vecinătatea amplasamentului, nu se produce modificarea biocenozei prin introducerea şi/sau modificarea echilibrului local al speciilor vegetale din terenurile învecinate, nu se crează condiţii de instalare a unor specii de plante invadatoare. - Realizarea investiţiei nu va produce distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse în Cartea Rosie şi nici la modificarea/distrugerea vreunei populaţii de plante sau a speciilor de plante de interes comunitar existente în cuprinsul RBDD sau a ariilor protejate ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în România. Nu sunt specii de plante incluse în Cartea Roşie şi nici specii de interes comunitar pe amplasamentul proiectului.

161

- Realizarea investiţiei nu produce modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanţă economică, alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci, pe amplasament neexistând astfel de resurse. -Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se va produce distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Roşie sau a celor de interes comunitar existente în cuprinsul RBDD sau a ariilor protejate ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în România. -Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se va produce alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate. - Amplasamentul proiectului este reprezentat de o zonă puternic modificată, antropizată, neavând în cuprinsul său elemente de protecţie deosebită, habitate comunitare, specii de plante, mamifere, amfibieni, reptile, peşti şi nevertebrate protejate, iar prin realizarea proiectului nu se va produce un impact negativ direct, semnificativ care să provoace dispariţia unor specii, micşorarea populaţiilor, pierderea habitatelor de hrănire. Aceste specii nu se regăsesc pe amplasamentul proiectului; o parte din ele au fost identificate în vecinătatea amplasamentului. Nu se pune problema că implementarea proiectului va duce la întârzierea/nerealizarea obiectivelor de conservare ale siturilor ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 sau că va întrerupe coerenţa reţelei Natura 2000. 5. Impactul prognozat asupra speciilor de vânat Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se prognozează nici un impact asupra speciilor de vânat. Acestea pot trece doar ocazional prin vecinătatea amplasamentului în afara timpului de lucru, în timpul activităţii însă vor ocoli şantiere de lucru. Pe amplasament nu sunt rute de deplasare spre locuri de hrănire, adăpost, reproducere. 6. Modificarea resurselor de ciuperci Nu este cazul. În zona de influenţă a proiectului nu s-au identificat resurse de ciuperci. 7. Modificarea resurselor de plante cu importanţă economică şi cu statut de protecţie În zona de influenţă a proiectului nu s-au identificat resurselor de plante cu importanţă economică şi cu statut de protecţie. 8. Impactul prognozat asupra speciilor de animale protejate sau cu relevanţă deosebită

162

- Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu se va produce distrugerea sau modificarea habitatelor/populaţiilor speciilor de animale incluse in Cartea Roşie sau a celor de interes comunitar existente în cuprinsul RBDD sau a ariilor protejate ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în România. -Prin realizarea şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect nu va fi afectată negativ dinamica resurselor de specii de vânat, a speciilor rare de peşti sau a resurselor animale în general, din cadrul RBDD 9. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare Zona de influenţă a proiectului se află în afara rutelor principale de migraţie a avifaunei, care străbat România. Implementarea proiectului nu va întrerupe/modifica/distruge rute de migrare pentru nici o componentă a faunei. 10. Modificarea / distrugerea adăposturilor de animale pentru creştere, hrană, odihnă şi iernat Pe amplasamentul proiectului, nu sunt adăposturi de animale pentru creştere, hrană, odihnă şi iernat. PEISAJ Se poate afirma că realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în proiect nu vor produce modificări în peisajul specific Deltei, ele desfăşurându-se în lungul Canalului Sulina care a fost construit în urmă cu peste 160 ani prin modificarea Braţului Sulina. Lucrările hidrotehnice au rolul de a proteja malurile de eroziune, de a creşte siguranţa transportului naval corelat cu păstrarea echilibrului între funcţiile economice şi cele de protecţie a mediului. Prin realizarea lucrărilor propuse în proiect nu se modifică folosinţa actuală a terenurilor din amplasamentul proiectului, menţinându-se destinaţia stabilită prin Planurile de Urbanism General aprobate, aceea de zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina. MEDIUL SOCIAL ECONOMIC Impact negativ nesemnificativ asupra populaţiei şi sănătăţii umane. Se consideră că proiectul propus va genera un impact pozitiv asupra aşezărilor umane, prin: - crearea de noi locuri de muncă în special în faza de execuţie; - asigurarea populatiei de viiturile anuale ale fluviului Dunarea, reducerea cheltuielilor aferente lucrarilor de refacere a zonelor inundate. - creşterea siguranţei de transport pe Canalul Sulina şi îmbunătăţirea accesului la ca apă.

163

CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE Se consideră că proiectul analizat nu va avea nici un impact asupra condiţiilor etnice şi culturale. Proiectul, prin specificul său, nici în faza de construcţie, nici în faza de exploatare, nu va produce un impact asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice. Pe amplasament sau în vecinătate nu sunt monumente istorice şi de arhitectură. Sintetic, se poate preconiza că impactul potenţial asupra factorilor de mediu, produs de activităţile necesare realizării construcţiilor hidrotehnice propuse în proiectul „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” se va manifesta accidental, pe plan strict local, temporar (doar în faza de construcţie) fără implicaţii

negative semnificative la nivel regional, naţional sau transfrontieră.

- Impactul negativ este nesemnificativ asupra componentelor de mediu (aer, apă, sol) şi asupra componentelor de interes comunitar din ariile protejate şi s-ar putea manifesta doar pe termen scurt în faza de construcţie, cu condiţia, obligatorie pentru constructor, de respectare a soluţiilor şi prescriptiilor tehnice, a tehnologiei de lucru, a măsurilor tehnice propuse în proiect şi a legislaţiei specifice de protecţie a muncii şi de protecţie a mediului. - Implementarea proiectului va genera şi efecte pozitive prin reducerea eroziunii malurilor, prin diminuarea activităţii de dragare a albiei Canalului, prin menţinera echilibrului hidrologic, prin creşterea siguranţei transportului naval şi implicit, prin contribuţia la dezvoltarea economică a comunităţilor locale. - Odată terminată construcţia, exploatarea lucrărilor executate nu va produce surse de poluare a apei, a aerului, a solului sau subsolului, a ecosistemelor terestre şi acvatice şi nici deşeuri de orice natură ori substanţe toxice periculoase. - Precizăm că lucrările propuse nu modifică distribuţia debitelor între braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe. - Lucrările desfăşurate în cadrul proiectului nu vor produce un impact transfrontier. Conform Anexei 1 - Lista cuprinzând activităţile propuse, din Legea 22/2001 pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, investiţia „Studiul de fezabilitate

pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” nu se regăseşte în lista activităţilor care pot cauza un impact transfrontieră negativ semnificativ asupra mediului. - In lungul Canalului Sulina nu se derulează proiecte care să genereze un impact cumulativ cu proiectul analizat. Efectele negative se produc doar în faza de construcţie a lucrărilor hidrotehnice proiectate şi sunt similare celor produse pe o cale navigabilă, sunt de mică intensitate, distribuite în fronturi de lucru de întindere redusă şi nu amplifică semnificativ efectele determinate de traficul naval desfăşurat de zeci de ani pe Canalul Sulina. Împactul cumulativ cu lucrările de apărare maluri realizate în Etapa I, nu se

164

concretizează decât în efecte pozitive, de protejare a malurilor supuse acţiunilor distructive a valurilor, gheţurilor, viiturilor ce se pot produce pe Canalul Sulina. g) Prognoza asupra calităţii vieţii/standardului de viaţă şi asupra condiţiilor sociale în comunităţile afectate de impact Comunităţile nu vor fi afectate de impact negativ datorită realizării şi funcţionării proiectului. Realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse conduce la mărirea siguranţei traficului naval pe Canalul Sulina, contribuie la stoparea eroziunii malurilor, la protejarea gospodăriilor din lungul Canalului, îmbunătăţeşte accesul la calea navigabilă. h) Avize şi acorduri obţinute - Certificatul de urbanism nr.41/17.06.2015. - Un extras din Ordonanta 22/1999 art. 11 alin 1 şi art 15 alin.2 care reglementează dreptul de administrare al AFDJ, indiferent de forma de proprietate, asupra unei lăţimi de teren de 30 m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului. - Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 29/12 apr. 2016. - Aviz de amplasare favorabil nr.156617662/6.04.2016, emis de Enel Distribuţie Dobrogea. - Aviz nr.DT/1885/5.05.2016 emis de Statul Major General. - Aviz nr. 118 emis de Telekom Romania Comunications SA. 10. DOCUMENTE ANEXATE Evaluarea propunerilor motivate (justificate) ale publicului şi minuteleprezentării raportului de evaluare a impactului asupra mediului în dezbaterea publică

165

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1.Armitage P.D., Cranston, P.S., Pinder, L.C.V., 1995: The Chironomidae- Biology and ecology of non-biting midges. 2.Ciochia V., 1992: Păsările Clocitoare din Romania, Ed Ştiinţifică, Bucureşti. 3.Ciocârlan Vasile, 2000: Flora ilustrată a României, Ed. CERES, Bucureşti. 4.Cioloca Niniş, 2005, 2006, 2007: Studiu asupra biodiversităţii vegetaţiei forestiere din cuprinsul reţelei de supraveghere intensivă a ecosistemelor forestiere (nivel II) – Referat ştiinţific ICAS. 5.Cioloca Niniş, 2008: Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru PUD-construire cansamblu locuinţe şi pensiune în localitatea Codlea Nord, judeţ

Braşov 6.Cioloca Niniş, 2009: Studiu de biodiversitate pentru realizarea depozitului ecologic zonal Făgăraş-Beclean 7.Cioloca Niniş, 2010: Raport de evaluare a mediului asupra PUZ -Construcţie depozit

ecologic zonal Făgăraş. 8.Cioloca Niniş, 2011: Memoriu de prezentare pentru obţinerea acordului de mediu în arii protejate Natura 2000 la proiectul “Lucrări de cercetare geologică cu foraje şi

lucrări de exploatare experimentală a resurselor de gnais din perimetrul Poiana

Căpăţânii” în comuna Arefu, zona Poiana Căpăţânii, judeţul Argeş. 9. Cogălniceanu D., Aionei F., Matei B., 2000: Amfibieni din România, determinator, Ed. Ars Docendi, p1-113. 10.Dihoru G., Pârvu C., 1987 - Plante endemice în Flora României, Ed. Ceres, Bucureşti. 11.Doniţă N., Chiriţă, C., Stănescu, V., 1990: Tipuri de ecosisteme forestiere din România. Editura de propagandă tehnică agricolă, Bucureşti 12.Doniţă N., Ivan,D., Coldea,Gh. şi coautorii, 1992: Vegetaţia României. Editura Tehnică Agricolă. Bucureşti. 13.Doniţă N., Popescu A., Păucă-Comănescu M.,, Mihăilescu S., Biriş I.-A., 2005: Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti. 14.Doniţă N., Popescu A., Păucă-Comănescu M.,, Mihăilescu S., Biriş I.-A., 2006: Habitatele din România – Modificări conform amendamentelor propuse de Rămânia şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti 15.Heath M., B. Carolien, P. Nicholas, şi E. J. M. Hagemeijer. 2000: European bird populations: estimates and trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK. 16.Munteanu Dan, 2009: Păsările rare,vulnerabile şi periclitate în România,Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 261 pag.

166

17.Oltean M., Negrean Gh., Popescu A., 1994: Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, nr 1, Acad. Rom. Inst. Biol., pag. 12 - 46 18.Radu D., 1967: Păsările din Carpaţi, Ed.Academiei, Bucuresti. 19.***Academia Română, 2005: Cartea Roşie a vertebratelor din România, Bucureşti. 20.*** ICAS , 2014: Amenajamentele ocoalelor silvice Rusca şi Tulcea. 21.*** Formularele standard ale siturilor Natura 2000: SCI 0065 Delta Dunării, SCI 0066 Delta Dunării – zona marină, SPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoie, SPA 0076 Marea Neagră. 22. Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, 2004 :Proiectul RELANSIN – PROTECȚIA ÎMPOTRIVA EROZIUNII LITORALE A ZONEI SULINA – SF. GHEORGHE PRIN ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE MENȚINERE A ŞENALULUI NAVIGABIL LA GURA SULINA. 23.IPTANA 2004, DHV, Ecorys, DHI şi Consitrans 2007. 24. ICAS Piteşti, Ciprian Bădescu, 2014: RAPORT DE MEDIU PENTRU AMENAJAMENTUL O.S. RUSCA DIRECŢIA SILVICĂ TULCEA. 25. ARBDD: Planuri de management pentru RBDD, 2011, 2015. 26. RAPORT DE DIAGNOSTIC Strategie Integrată de Dezvoltare Durabilă pentru Delta Dunării , 2014, Proiect co-finanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin

POAT 2007-2013

ANEXE

Documents

RAPORT LA STUDIU DE IMPACT tot 22092016 - ddbra.ro · 4 raport la studiu de impact asupra mediului privind proiectul „studiu de fezabilitate pentru apĂrĂri de maluri pe canalul