Click here to load reader

RAPORT FINAL1 privind evaluarea implementării Planului de

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of RAPORT FINAL1 privind evaluarea implementării Planului de

privind evaluarea implementrii Planului de Aciuni pentru 2017 - 2020 pentru
implementarea Strategiei de Consolidare a Relaiilor Interetnice pentru anii 2017-
2027
Chiinu – 2021
1 Acest raport a fost comandat de Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru minoritile naionale (ÎCMN).
Opiniile exprimate în aceast publicaie sunt cele ale autorului i nu reflect neaprat punctele de
vedere ale ÎCMN.
Pagina 2
1. Rezumatul executiv …………………. …………………………………………………………………………… 4
2. Informaii generale ………………………………………………………………………………………........... 8
3. Obiectivul evalurii …………………………………………………………………………………….........… 12
5. Analiza datelor ………………………………………………… .. …………………………………………….... 16
6. Constatrile evalurii …………………………………………………………………………….……………… 17
8. Recomandri pentru urmtorul plan de aciune pentru 2021-2024 ……………………… 40
9. Lista documentelor de referin utilizate ……………. ……………………………..…… .. ………. 52
Anexe
Anexa 1. Lista prilor interesate intervievate ........................................................ 54
Anexa 2. Tabelul 3. Cele mai relevante aciuni ale PA pentru 2017-2020 pe deplin
realizate, parial realizate i nerealizate, pe baza rapoartelor anuale ale ARI ……… 57
Evaluarea implementrii Planului de aciuni pentru 2017 - 2020 pentru implementarea Strategiei de consolidare a relaiilor interetnice pentru anii 2017-2027
Pagina 3
PA - Plan de aciuni
relaii interetnice
Strategia pentru relaii interetnice - Strategia de consolidare a relaiilor interetnice pentru
2017 - 2027
BNS - Biroul Naional de Statistic
ONG - Organizaie non-guvernamental
OHCHR - Oficiul Înaltului Comisar pentru drepturile omului
OSCE - Organizaia pentru Securitate i Cooperare în Europa
RM - Republica Moldova
GL - Grupul de lucru
Scopul exerciiului de evaluare a fost dublu:
1) Monitorizarea PA la capitolul progrese legate de implementarea acestuia în 2017-2020, lecii
învate i bunele practici, cu identificarea lacunelor i a blocajelor, luând în considerare
întârzierile i / sau aciunile neîndeplinite din politica de baz - Strategia de relaii interetnice -
i în spiritul Liniilor directoare ale ÎCMN de la Ljubljana privind integrarea societilor diverse;
2) Pe baza constatrilor finale, a concluziilor, a leciilor învate i a nevoilor prilor interesate
relevante ale evalurii, s fie formulate recomandri specifice interlocutorilor de stat i ÎCMN
pentru dezvoltarea viitorului PA pentru 2021-2024.
Abordarea bazat pe evaluare i metodologia
Procesul de evaluare s-a bazat pe consultri participative i autoevaluare care au avut drept scop
monitorizarea progresului implementrii, leciilor învate i bunelor practici, cu identificarea
lacunelor i a blocajelor i contabilizarea întârzierilor i / sau a aciunilor planului neîndeplinite.
De-a lungul fazelor de colectare i analiz a datelor au fost aplicate urmtoarele instrumente de
cercetare: analiza cuprinztoare i revizuirea documentelor disponibile; colectarea de date
calitative prin interviuri semi-structurate aprofundate cu prile interesate relevante implicate
direct sau indirect în implementarea PA pentru 2017 - 2020; colectarea de date calitative prin
interviuri cu experi (experi externi PA pentru 2017-2020) cu scopul contribuirii la o înelegere
mai profund a subiectului evaluat; colectarea de date cantitative prin chestionare de
autoevaluare distribuite între prile interesate relevante care au fost implicate direct sau
indirect în implementarea PA pentru 2017 - 2020.
Întrebrile de cercetare formulate în funcie de cinci criterii de evaluare ( actualitate, eficacitate,
eficien, rezultat / impact i sustenabilitate) au fost utilizate pentru a colecta date prin
intermediul instrumentelor de cercetare menionate mai sus.
Analiza datelor
Colectarea datelor a avut loc în perioada 12 noiembrie - 16 decembrie 2020. Au fost intervievai
51 persoane în cadrul interviurilor aprofundate i interviurilor cu experi reprezentând 7
domenii: autoriti publice, actorii nestatali, ONG-uri, mediul academic, organizaiile
internaionale i partenerii de dezvoltare, mass-media, organizaii etno-culturale. Din punct de
vedere al etniei, persoanele intervievate erau moldoveni, rui, ucraineni, gguzi, bulgari, romi,
evrei, greci. 71% dintre persoanele intervievate erau femei i 39% brbai.
Evaluarea implementrii Planului de aciuni pentru 2017 - 2020 pentru implementarea Strategiei de consolidare a relaiilor interetnice pentru anii 2017-2027
Pagina 5
Constatrile i concluziile evalurii
Diversitatea etnic a RM face parte din istoria i cultura rii. În prezent, relaiile interetnice din
ar pot fi caracterizate ca stabile, armonioase i panice. Guvernul Republicii Moldova a reuit
în mare msur s asigure aplicarea bunelor practici internaionale, în special în conformitate cu
standardele UE. Un progres semnificativ în procesul de îmbuntire a sistemului naional de
protecie a minoritilor a reprezentat adoptarea Strategiei pentru relaii interetnice, cu sprijinul
ÎCMN.
Actualitate
1) Prevederile PA pentru 2017-2020 nu sunt pe deplin coerente cu prioritile i nevoile
identificate în Strategia pentru relaii interetnice. Inconsecvena se datoreaz caracterului
fragmentat, nestructural, nestrategic i dezechilibrat al aciunilor incluse în PA;
Eficacitate
2) Puin peste jumtate din activitile incluse în PA pentru 2017-2020 au fost realizate.
Majoritatea aciunilor realizate au fost implementate la iniiativ i cu sprijin extern oferit de
partenerii internaionali. Aciunile planificate realizate cu finanare din bugetul de stat au fost în
mare parte evenimente culturale pe care ageniile de implementare le desfoar în mod
obinuit;
3) Domeniu strategic II “Limba ca mijloc de integrare: politici privind limba de stat i limbile
minoritare” i elementul constituent “Apartenena civic la statul Republica Moldova” din
Domeniu strategic III “Dialogul intercultural i apartenena civic la statul Republica Moldova“
sunt cel mai puin realizate prioriti în cadrul PA pentru 2017-2020;
4) Studiul de participare i etno-barometrul elaborate ca parte a PA pentru 2017-2020 au
contribuit la colectarea de date de baz importante privind reprezentarea i participarea
minoritilor naionale în viaa public;
5) Domeniu strategic II “Limba ca mijloc de integrare” a oferit minoritilor naionale
insuficiente oportuniti de a acumulate în mod eficient competene în limba de stat i limbile
minoritilor naionale din cauza insuficienei de profesori instruii în mod corespunztor, de
materiale de predare i de învare de înalt calitate, precum i din cauza mediului lingvistic
nefavorabil în unele regiuni dens populate de minoritile naionale. Rezultatele obinute se
bazeaz puternic pe sectorul OSC, în special ANTEM;
6) Programele mass-media existente care vizeaz minoritile naionale se caracterizeaz de
lips de eficien urmare a atractivitii reduse pentru comuniti din cauza mai multor factori.
Acest lucru contribuie la un sentiment de marginalizare în rândul minoritilor naionale i drept
rezultat multe persoane aparinând minoritilor naionale consum mass-media strin;
7) Asistena extern solid oferit de partenerii de dezvoltare a fost cea mai important for
motrice din spatele dezvoltrii Strategiei pentru relaii interetnice i obinerii rezultatelor PA
pentru 2017-2020;
8) Instabilitatea politic i influena asupra procesului de luare a deciziilor cu privire la
consolidarea relaiilor interetnice au avut un impact extern negativ pronunat asupra
implementrii PA pentru 2017-2020;
Pagina 6
9) O gam întreag de factori interni a împiedicat implementarea eficient a PA pentru 2017-
2020 (de exemplu, insuficien de angajamentul politic, responsabilitate i pârghii instituionale,
activiti de promovare, prioritizare, implicare cu APL-uri, minoriti naionale i OSC, combinate
cu restructurarea i reorganizarea în cadrul Guvernului etc.) Acoperirea bugetar insuficient
pare s fie cel mai presant factor intern;
Eficien
10) Evaluarea a relevat o eficien sczut a PA pentru 2017-2020 în termeni de „raport
cost/eficien” i „raport calitate/pre”. Acest lucru permite concluzia despre lipsa unei estimri
adecvate a costurilor i a altor resurse necesare pentru a finaliza o aciune în domeniu definit în
procesul de proiectare a PA;
11) Evaluarea a constatat opinii divizate cu privire la soliditatea cadrului legislativ existent în
ceea ce privete consolidarea relaiilor interetnice prevzute de Strategia pentru relaii
interetnice i PA pentru 2017-2020. Acest lucru creeaz anumite lacune i „lacune” în cadrul
legislativ i normativ, ceea ce inhib eficiena procesului de consolidare;
Rezultat / impact
12) Evaluarea a gsit puine dovezi cu privire la schimbarea pe termen lung produs de PA
pentru 2017-2020, în marea msur din cauza faptului c a trecut un timp relativ scurt de la
începutul implementrii Strategiei pentru relaii interetnice;
13) PA pentru 2017-2020 a contribuit la crearea de parteneriate i sinergii pozitive între toate
tipurile de pri interesate de implementare (autoriti publice, actori nestatali, OSC-uri,
parteneri de dezvoltare);
14) Opiniile referitoare la faptul dac minoritile naionale sunt parteneri de dialog ai
autoritilor publice sunt mixte. Exist exemple pozitive de angajament eficient între autoritile
publice i minoritile naionale. Cu toate acestea, se pare c aceast comunicare înc nu se
bazeaz pe încredere. Minoritile naionale nu reuesc adesea s vorbeasc cu o singur voce
i s îi articuleze în mod corespunztor interesele;
15) Evaluarea a constatat c comunicarea cu OSC-urile care reprezint minoritile naionale se
limiteaz în cea mai mare parte la Consiliul coordonator, care se întrunete în mod neregulat i
nesistemic, fr o viziune comun i o monitorizare redus a chestiunilor ridicate de membrii
si. Evaluarea nu a descoperit mecanisme eficiente de coordonare i consultare la nivel regional
i local;
16) Evaluarea a dezvluit o opinie mixt cu privire la eficiena grupului de lucru interministerial
responsabil de implementarea PA pentru 2017-2020. GL necesit o eficientizare a activitilor
sale ulterioare;
Sustenabilitate
17) Toate domeniile prioritare din PA pentru 2017-2020 urmeaz s fie pstrate în urmtorul
PA pentru 2021-2024. Cu toate acestea, unele obiective actuale necesit un focus mai
aprofundat în viitor;
Pagina 7
patrimoniului cultural al minoritilor naionale, pstrarea patrimoniului intangibil al
minoritilor naionale, o mai mare focusare asupra tinerilor care reprezint minoritile
naionale i o mai bun integrare a aspectelor de gen) vor fi abordate în urmtorul PA pentru
2021-2024, pentru a asigura o sustenabilitate mai bun a Strategiei;
19) Unele capaciti existente ale prilor interesate implicate în procesul de implementare
necesit o dezvoltare suplimentar pentru a menine efectele pozitive ale Strategiei pentru
relaii interetnice i ale PA relevant, fr sprijin extern pe termen lung;
Lecii învate
i local, fiind sub influena percepiilor personale ale funcionarilor publici asupra proceselor
decizionale i de implementare. Lipsa unei comunicri regulate, transparente i eficiente cu
organizaiile etno-culturale i OSC rmâne o problem. Aceast realitate a limitat impactul
potenial pozitiv al Strategiei pentru relaii interetnice i necesit o contientizare public mai
solid i mai mult timp pentru o schimbare a mentalitii în acest domeniu;
2) Pe de alt parte, PA pentru 2017 - 2020 a permis s se pun bazele lucrrilor ulterioare prin
colectarea de date i dovezi importante, înelegerea mai bun a situaiei de pe teren, producerea
unor studii importante de referin etc.
Recomandri
Recomandrile propuse sunt grupate în mod convenional în 6 „Pachete de recomandri” care
acoper un numr total de 26 de recomandri, însoite de posibile aciuni:
Pachetul I „Asigurarea unui caracter holistic i intersectorial al interveniilor viitoare”
1) Asigurarea unui caracter intersectorial i prioritar al procesului de consolidare a relaiilor
interetnice;
2) Asigurarea unei corelri mai coerente între activitile proiectate în urmtorul PA pentru
2021-2024 i angajamentele internaionale ale Moldovei i documentele de politici strategice
naionale;
4) Evaluarea gradului de impact al pandemiei COVID-19 asupra minoritilor naionale i a
categoriilor vulnerabile de populaie;
Pachetul II „Îmbuntirea cadrului programatic al urmtorului PA pentru 2021-2024”
1) Transferarea tuturor domeniilor prioritare ale PA pentru 2017 - 2020 în urmtorul PA pentru
2021-2024;
2) Eficientizarea i alinierea mai bun a cadrul logic / de rezultate al programului în urmtorul
PA pentru 2021-2024 (obiective, indicatori de progres i aciuni specifice);
3) Utilizarea mai eficient a elaborrii de politici bazate pe dovezi;
4) Dezvoltarea unui plan detaliat de monitorizare, evaluare i raportare pentru PA pentru 2021-
2024;
5) Introducerea potenialelor accente în domeniile prioritare ale PA pentru 2021-2024;
Evaluarea implementrii Planului de aciuni pentru 2017 - 2020 pentru implementarea Strategiei de consolidare a relaiilor interetnice pentru anii 2017-2027
Pagina 8
Pachetul III „Îmbuntirea cadrului instituional al urmtorului PA pentru 2021-2024”
1) Clarificarea i definirea atribuiilor dintre MECC i ARI în domeniul consolidrii relaiilor
interetnice;
3) Consolidarea parteneriatelor pentru examinare i soluionare mai eficient a plângerilor din
partea minoritilor naionale;
4) Asigurarea unui proces participativ extins i unei „abordri de jos în sus” în procesul de
dezvoltare a PA pentru 2021-2024;
5) Asigurarea unei acoperiri bugetare adecvate a activitilor incluse în PA pentru 2021-2024;
6) Continuarea consolidrii capacitilor insuficient dezvoltate;
Pachetul IV „Promovarea activitilor de comunicare i informare”
1) Sprijinirea comunicrii regulate, transparente i eficiente cu organizaiile etno-culturale i
OSC;
implementarea Strategiei pentru relaii interetnice i a PA pentru 2021-2024;
Pachetul V „Îmbuntirea rolului organizaiilor etno-culturale, OSC-urilor, actorilor nestatali,
mediului academic”
1) Creterea capacitilor de lobby i de promovare a intereselor ale asociaiilor etno-culturale
i ale OSC;
2) Construirea i meninerea unei reele de OSC i experi independeni pentru a sprijini
implementarea Strategiei pentru relaii interetnice;
3) Asigurarea activitii mai eficiente, regulate i sistemice a Consiliului coordonator;
Pachetul VI „Valorificarea în continuare a sprijinului, experienei i cunotinelor oferite de
partenerii de dezvoltare”
1) Continuarea integrrii asistenei oferite de partenerii de dezvoltare în implementarea
Strategiei pentru relaii interetnice;
partenerii de dezvoltare;
3) Intensificarea coordonrii i cooperrii dintre partenerii de dezvoltare în domeniul promovrii
consolidrii relaiilor interetnice;
Pagina 9
Prezentare general
Diversitatea etnic a RM face parte din istoria i cultura rii. Conform datelor statistice din 2014,
în afar de grupul etnic majoritar, pe teritoriul rii locuiesc reprezentani ai peste 40 de grupuri
minoritare etnice / minoriti naionale. Printre cele mai numeroase minoriti naionale sunt
ucraineni (6,6%), gguzi (4,6%), rui (4,1%), bulgari (1,9%), romi (0,3%) etc.
În opinia Consiliului Europei, în prezent relaiile interetnice din ar pot fi caracterizate ca stabile,
armonioase i panice, bazate pe contientizarea sporit la nivel de stat a necesitii dezvoltrii
unor relaii interetnice axate pe drepturile egale ale tuturor grupurilor etnice coabitante.
Guvernul Republicii Moldova a reuit în mare msur s asigure aplicarea bunelor practici
internaionale, în special în conformitate cu standardele UE.2
Cadrul legislativ i normativ actual
Cadrul legislativ al RM relevant conine o serie de acte legislative i normative: Constituia
Republicii Moldova (1994), Legea cu privire la drepturile persoanelor aparinând minoritilor
naionale i a statutul juridic al organizaiilor lor (nr. 382 din 19 Iunie 2001), Legea cu privire la
statutul juridic special al Gguziei (Gagauz-Yeri) (nr. 344 din 23 decembrie 1994), Legea cu
privire la drepturile copilului (nr. 338 din 15 decembrie 1994), Legea privind actele de
identitate din sistemul naional de paapoarte (nr. 273 din 9 noiembrie 1994), Legea culturii (nr.
413 din 27 mai 1999), Legea ceteniei (nr. 1024 din 2 iunie 2000); Legea privind accesul la
informaie (nr. 982 din 11 mai 2000), Legea privind libertatea de contiin, de gândire i de
religie (nr. 125 din 11 mai 2007), Legea cu privire la asigurarea egalitii (nr. 121 din 25 mai 2012),
Codul educaiei (Nr. 152 din 17 iulie 2014); Planul naional de aciuni în domeniul drepturilor
omului pentru perioada 2018-2022 (Decizia nr. 89 din 24 mai 2018), decretele Preedintelui i
hotrârile Guvernului privind asigurarea dezvoltrii culturale a minoritilor naionale (ucraineni,
rui, bulgari, romi, evrei) etc. Planurile de aciuni consecutive ale guvernului,3 de asemenea, fac
referire la implementarea politicilor în domeniul relaiilor interetnice i al proteciei drepturilor
minoritilor naionale.
Aceste documente de politici includ obiective i activiti care vizeaz participarea la viaa
public a persoanelor aparinând minoritilor naionale, facilitarea dialogului intercultural,
consolidarea identitii civice fa de RM, asigurarea condiiilor necesare pentru studierea limbii
de stat de ctre alolingvi, inclusiv pentru aduli, promovarea limbilor minoritilor naionale,
asigurarea accesului minoritilor naionale la informaii i mass-media în limbile lor,
promovarea diversitii în societate etc.
2 Consiliul Europei, Comitetul consultativ pentru Convenia-cadru pentru protecia minoritilor naionale. Al patrulea aviz cu privire la Republica Moldova - adoptat la 25 mai 2016, ACFC / OP / IV (2016) 004, Strasbourg, 7 februarie 2017 3 Planul de aciuni al guvernului pentru 2015-2018, Planul de aciuni al guvernului pentru 2016-2018, aprobat prin Hotrârea Parlamentului nr. 1 din 20 ianuarie 2016, Planul de aciuni al guvernului pentru 2020-2023
Evaluarea implementrii Planului de aciuni pentru 2017 - 2020 pentru implementarea Strategiei de consolidare a relaiilor interetnice pentru anii 2017-2027
Pagina 10
Un progres semnificativ în procesul de îmbuntire a sistemului naional de protecie a
minoritilor a fost adoptarea Strategiei pentru consolidarea relaiilor interetnice în Republica
Moldova pentru 2017-2027,4 în special cu sprijinul ÎCMN. Strategia vizeaz încurajarea
diversitii incluzive i promovarea integrrii societii diverse din Moldova prin asigurarea
participrii minoritilor naionale în diferite sfere ale vieii publice, indiferent de identitatea
etnic, cultural, lingvistic etc., cu respectarea legislaiei naionale i a standardelor
internaionale, reducerea riscului de tensiuni interetnice i abordarea integrrii societii diverse
a Moldovei în patru domenii prioritare: 1) Limba ca mijloc de integrare; 2) Participarea la viaa
public; 3) Dialogul intercultural i apartenena civic la statul Republicii Moldova; 4) Mass-
media. Obiectivele prezentate în strategie urmeaz s fie puse în practic treptat, în trei etape,
pe baza PA (Etapa I: PA pentru 2017-2020; Etapa II: PA pentru 2021-2024; Etapa III: PA pentru
2025-2027).
PA pentru 2017-2020 a fost adoptat prin Hotrârea Guvernului nr. 1019 din 19 noiembrie 2017.
Structura PA include patru capitole care acoper patru domenii prioritare de aciune stabilite în
Strategie. În termeni generali, documentul include o gam larg de msuri, aciuni concrete i
proiecte comune pentru a îndeplini obiectivele de baz ale strategiei.
Cadrul instituional
Din punct de vedere instituional, de la înfiinarea sa în 2005 Biroul Relaii Interetnice a fost
responsabil pentru elaborarea, promovarea i implementarea politicilor publice în domeniul
relaiilor interetnice i funcionarea limbilor vorbite pe teritoriul RM, precum i pentru
dezvoltarea cadrului de reglementare pentru implementarea actelor legislative i normative în
domeniul în cauz. De asemenea, Biroul a fost direct implicat în elaborarea Strategiei pentru
relaii interetnice i a PA pentru 2017-2020. Cu toate acestea, ca parte a implementrii reformei
administraiei publice centrale pentru 2016-2020, s-a ajuns la concluzie c situaia respectiv
contrazice dispoziiile legale existente,5 bazate pe delimitarea între elaborarea i implementarea
politicilor. În acest context, a fost aprobat o nou legislaie privind organizarea i funcionarea
instituiei în cauz,6 care a vizat redenumirea Biroului pentru Relaii Interetnice în Agenia pentru
Relaii Interetnice - o autoritate administrativ central subordonat Guvernului. Funciile
elaborrii politicilor i analizelor ex-ante i monitorizrii calitii politicilor publice i a percepiei
cetenilor în domeniul relaiilor interetnice i funcionrii limbilor au fost transferate ctre
MECC.7 Atribuiile privind coordonarea procesului de implementare a politicilor în domeniu au
fost pstrate de instituia reformat - ARI.
4 Hotrârea Guvernului nr. 1464 din 30 decembrie 2016 5 Legea nr. 98 din 4 mai 2015 privind administraia public central de specialitate, art. 4 alin. 1 (b) 6 Hotrârea Guvernului nr. 593 din 25 iunie 2018 privind organizarea i funcionarea Ageniei pentru relaii interetnice 7 Cu scopul îndeplinirea funciilor în domeniul relaiilor interetnice i al funcionrii limbilor a fost înfiinat un nou Serviciu politici în domeniul relaii interetnice în cadrul MECC (Hotrârea Guvernului nr. 1243 din 19 decembrie 2018)
Evaluarea implementrii Planului de aciuni pentru 2017 - 2020 pentru implementarea Strategiei de consolidare a relaiilor interetnice pentru anii 2017-2027
Pagina 11
Un pas important întreprins dup adoptarea PA pentru 2017-2020 a fost înfiinarea unui grup de
lucru intersectorial privind punerea în aplicare a PA.8 În plus, urmare a sugestiilor Misiunii OSCE
în Moldova la 15 noiembrie 2018 a fost semnat un Memorandum de cooperare între ARI, Oficiul
Avocatului Poporului i Consiliul pentru egalitate. Dei Memorandumul nu a vizat în mod explicit
implementarea Strategiei pentru relaii interetnice, acesta stabilete un cadru pentru
îmbuntirea mecanismelor de cooperare între aceste trei instituii naionale pentru drepturile
omului prin întâlniri periodice, schimb de informaii, cercetri comune i sprijin reciproc. Prile
au convenit s acorde atenie realizrii drepturilor minoritilor naionale la educaie, acces la
informaii, participare i alte drepturi culturale, religioase i lingvistice.9
În noiembrie 2018 Parlamentul a adoptat Codul serviciilor media audiovizuale al RM,10 care
creeaz cadrul necesar pentru implementarea serviciilor media audiovizuale ale UE.11 Consiliul
coordonator al audiovizualului a început s fie implicat în procesul de implementare a PA pentru
2017-2020 prin monitorizarea i reglementarea difuzrii în limbile minoritilor naionale (rus,
ucrainean, bulgar, gguz, idi, bielorus, romani) de ctre radiodifuzorul public12 sau
radiodifuzori privai în localiti populate compact de minoriti etnice.13
ARI gestioneaz activitatea Consiliului coordonator al organizaiilor etno-culturale, care este un
organ consultativ public destinat s ofere o platform de dialog între autoritile de stat i
minoritile naionale.
Analizele informaiilor generale disponibile, în special a evalurilor Consiliului Europei,14 relev
o serie de provocri legate de consolidarea relaiilor interetnice în societatea moldoveneasc. În
pofida multiplelor eforturi ale autoritilor moldoveneti pentru a proteja drepturile persoanelor
aparinând minoritilor naionale, promovând totodat participarea efectiv a acestora la viaa
public, în general, totui, exist înc bariere lingvistice, în special pentru…