RAPORT DE MEDIU pentru ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC …apmif-old.anpm.ro/files/APM Ilfov/Reglementari/Aviz mediu/Avize mediu... · planuri urbanistice de detaliu (PUD), precum şi

RAPORT DE MEDIU

pentru

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA DOMNEŞTI, JUDEŢUL ILFOV

Beneficiar:

PRIMĂRIA COMUNEI DOMNEŞTI

Strada Alexandru Ioan Cuza nr. 25, Comuna Domneşti,

Judeţul Ilfov, România

Elaborator:

AMEC Environment & Infrastructure S.R.L.

Calea Dorobanţilor nr. 184, Sector 1

Bucureşti, România

Septembrie 2014

RAPORT DE MEDIU pentru Actualizare Plan Urbanistic General Comuna Domneşti, Judeţul Ilfov Contract 578200000R Septembrie 2014

Pagina i

CUPRINS

1 INTRODUCERE ....................................................................................................................... 1

1.1 INFORMAŢII GENERALE ....................................................................................................... 1

1.2 EVALUAREA DE MEDIU PENTRU PLANURI ŞI PROGRAME ........................................................ 3

1.3 CONŢINUTUL RAPORTULUI DE MEDIU ................................................................................... 4

2 CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI DOMNEŞTI ............................................................................................................... 9

2.1 INTRODUCERE ................................................................................................................... 9

2.2 LEGĂTURA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME ......................................................................... 9

2.2.1 Planuri şi programe la nivel local ................................................................................ 9

2.2.2 Planuri şi programe la nivel regional ......................................................................... 13

2.2.3 Planuri şi programe la nivel naţional ......................................................................... 14

2.3 CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI ..................................................... 15

2.3.1 Circulaţia rutieră şi transporturi ................................................................................. 15

2.3.2 Zone funcţionale ....................................................................................................... 18

2.3.3 Zone cu interdicţie de construire ............................................................................... 28

2.3.4 Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit .............................................. 28

2.3.5 Echiparea edilitară .................................................................................................... 32

3 STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN ZONA COMUNEI DOMNEŞTI .................................. 37

3.1 CADRUL NATURAL, ARII NATURALE PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII, VALORI ALE PATRIMONIULUI CULTURAL ŞI ISTORIC ............................................................................................. 37

3.1.1 Aşezarea geografică ................................................................................................. 37

3.1.2 Relieful şi geomorfologia........................................................................................... 37

3.1.3 Clima ......................................................................................................................... 38

3.1.4 Flora şi fauna, arii naturale protejate şi monumente ale naturii ................................ 39

3.1.5 Solul .......................................................................................................................... 40

3.1.6 Geologia .................................................................................................................... 41

3.1.7 Hidrologia şi hidrogeologia........................................................................................ 42

3.1.8 Riscuri naturale ......................................................................................................... 43

3.1.9 Valori ale patrimoniului cultural şi istoric ................................................................... 44

3.2 CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU .................................................................................... 45

3.2.1 Calitatea aerului ........................................................................................................ 46

3.2.2 Calitatea apei ............................................................................................................ 46

3.2.3 Calitatea solului ......................................................................................................... 47

3.3 SITUAŢIA SOCIALĂ ŞI ECONOMICĂ, MEDIUL URBAN .............................................................. 47

3.3.1 Populaţia şi sănătatea umană .................................................................................. 48

3.3.2 Situaţia economică şi socială .................................................................................... 49

3.3.3 Mediul urban ............................................................................................................. 49

3.4 ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUŢIEI PROBABILE A MEDIULUI ŞI A SITUAŢIEI ECONOMICE ŞI SOCIALE ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI PROPUS .................................................................. 50

3.4.1 Evoluţia probabilă a mediului şi a sănătăţii umane în cazul neimplementării Planului Urbanistic General al Comunei Domnești .............................................................................. 50

3.4.2 Evoluţia probabilă a situaţiei economice şi sociale în cazul neimplementării Planului Urbanistic General al Comunei Domnești .............................................................................. 51

4 ASPECTE ACTUALE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU ZONA COMUNEI DOMNEȘTI . 52

5 OBIECTIVELE DE PROTECŢIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI DOMNEȘTI .......................................................................................... 55

5.1 INTRODUCERE ................................................................................................................. 55

5.2 OBIECTIVE DE MEDIU, ŢINTE ŞI INDICATORI ........................................................................ 55

6 METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI GENERATE DE PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI DOMNEȘTI ................................................... 59


Pagina ii

6.1 INTRODUCERE ................................................................................................................. 59

6.2 CATEGORII DE IMPACT, CRITERII, EFECTE CUMULATIVE, INTERACȚIUNI ................................ 61

6.2.1 Categorii de impact ................................................................................................... 61

6.2.2 Criterii pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului ...... 62

6.2.3 Efecte cumulative ...................................................................................................... 64

6.2.4 Interacţiuni ................................................................................................................ 65

7 EVALUAREA EFECTELOR POTENŢIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ASOCIATE PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI DOMNEȘTI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE REDUCERE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI .................. 66

8 EVALUAREA ALTERNATIVELOR ....................................................................................... 78

9 PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI DOMNEȘTI .................. 83

10 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ............................................................................... 85

10.1 INTRODUCERE ................................................................................................................. 85

10.2 CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL A COMUNEI DOMNEȘTI .................................................................................................................................... 86

10.3 STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI, ASPECTE ACTUALE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU ZONA COMUNEI DOMNEȘTI ŞI EVOLUŢIA PROBABILĂ A MEDIULUI ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI ........ 89

10.4 OBIECTIVELE DE PROTECŢIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUG COMUNA DOMNEȘTI ........ 91

10.5 REZULTATELE EVALUĂRII EFECTELOR POTENŢIALE ALE PLANULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU RELEVANŢI ......................................................................................................................... 92

10.6 EVALUAREA ALTERNATIVELOR .......................................................................................... 93

10.7 PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI ..................................................................................................................................... 93

11 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI........................................................................................... 95

11.1 CONCLUZII ...................................................................................................................... 95

11.2 RECOMANDĂRI ................................................................................................................ 98

Lista tabele

Tabel 1-1 Conţinutul Raportului de mediu pentru Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti comparativ cu cerinţele HG nr. 1076/2004 – Anexa nr. 2 ....................................... 5

Tabel 2-1 Bilanţ teritorial al zonelor funcţionale în perimetrul intravilan şi al teritoriului extravilan – Situaţia existentă ................................................................................................................. 25

Table 2-2 Bilanţ teritorial al zonelor funcţionale propuse a fi introduse în perimetrul intravilan al comunei Domneşti ................................................................................................................. 26

Tabel 2-3 Bilanţ teritorial al zonelor funcţionale în perimetrul intravilan şi al teritoriului extravilan – Situaţia propusă .................................................................................................................. 27

Table 4-1 Probleme de mediu actuale pentru zona comunei Domnești ................................... 52

Tabel 5-1 Obiective, ţinte şi indicatori ....................................................................................... 56

Tabel 6-1 Categorii de impact ................................................................................................... 62

Tabel 6-2 Criterii pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului ...... 62

Table 7-1 Matricea de evaluare a impactului ............................................................................ 67

Tabel 7-2 Impact cumulat şi interacţiuni ................................................................................... 74

Tabel 8-1 Bilanţ teritorial al zonelor funcţionale propuse a fi introduse în perimetrul intravilan al comunei Domneşti – Alternativa 1 ......................................................................................... 79

Tabel 8-2 Bilanţ teritorial al zonelor funcţionale în perimetrul intravilan şi al teritoriului extravilan – Situaţia propusă –Alternativa 1 ........................................................................................... 80

Table 8-3 Bilanţ teritorial al zonelor funcţionale propuse a fi introduse în perimetrul intravilan al comunei Domneşti – Alternativa 2 ......................................................................................... 81

Tabel 8-4 Bilanţ teritorial al zonelor funcţionale în perimetrul intravilan şi al teritoriului extravilan – Situaţia propusă – Alternativ 2 ............................................................................................ 82

Tabel 9-1 Propuneri de monitorizare, indicatori de mediu şi de performanţă ........................... 83


Pagina 1 din 101

1 INTRODUCERE

1.1 INFORMAŢII GENERALE

Prezenta lucrare reprezintă Raportul de Mediu pentru Actualizare Plan Urbanistic General (PUG) al Comunei Domneşti, judeţul Ilfov.

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti a fost elaborat în perioada 2010 – 2014 de către S.C. GEOID S.R.L., în calitate de proiectant general. Titularul PUG Comuna Domneşti este Primăria Comunei Domneşti.

Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti include următoarele documente:

• Volumul 1 – Memoriu general, care cuprinde: − Partea I – Introducere; − Partea II – Stadiul actual al dezvoltării urbanistice; − Partea III – Propuneri pentru dezvoltarea urbanistică a Comunei Domneşti;

• Regulamentul local de urbanism.

Analizele şi propunerile incluse în actualul PUG Comuna Domneşti s-au bazat pe o serie de studii şi de documente, care fac parte integrantă din plan, şi anume:

• Plan Urbanistic General Comuna Domneşti, 2000; • Studii de fundamentare elaborate în perioada 2010 – 2014 privind:

− condiţiile geotehnice şi hidrogeologice; − organizarea circulaţiei; − evaluarea arheologică şi istorică; − planuri topografice pentru teritoriul administrativ al comunei Domneşti;

• Alte surse documentare: − Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.); − Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov; − Planul de Acţiune pentru Mediu judeţul Ilfov; − Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 – 2013; − Strategia de dezvoltare a județului Ilfov, Orizont 2020; − Planuri urbanistice zonale aprobate în teritoriul administrativ al comunei Domneşti; − Programul Operaţional Sectorial (POS) pentru MEDIU Bucureşti – Ilfov, 2007 – 2013:

Axa prioritară 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Ilfov”;

− Planul regional de gestiune a deşeurilor – regiunea – 8 Bucureşti – Ilfov 2006 – 2013 − Raport privind starea factorilor de mediu Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov, 2012; − Raport anual privind starea mediului în România – Judeţul Ilfov, 2012.

Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti şi Regulamentul Local de Urbanism aferent vor constitui, după aprobare, documentele de bază şi temeiul legal pentru:

• elaborarea şi corelarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a comunei Domneşti şi a programelor pentru implementarea acestora;

• eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire; • elaborarea planurilor de urbanism zonale şi a celor de detaliu;


Pagina 2 din 101

• elaborarea diferitelor planuri de amenajare teritorială.

Totodată, Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti va condiţiona aprobarea de către Consiliul Local al comunei Domneşti a documentaţiilor pentru planuri urbanistice zonale (PUZ), planuri urbanistice de detaliu (PUD), precum şi pentru reactualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean (PATJ) Ilfov.

Planul Urbanistic General are ca scop stabilirea obiectivelor, acţiunilor şi măsurilor de dezvoltare urbanistică a comunei Domneşti şi asigurarea prin reglementări specifice a condiţiilor necesare pentru realizarea acestora, având în vedere atât etapa de valabilitate de 7 -10 ani, cât şi protejarea şanselor favorabile de dezvoltare în perspectiva anului 2025.

Planul Urbanistic General şi Regulamentul Local de Urbanism pentru comuna Domneşti au fost elaborate în conformitate cu prevederile Ordinului MLPAT nr. 13/N/1999 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general”, Hotărârea nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism şi cu cele ale altor acte normative specifice (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare).

Până în prezent, pentru PUG Comuna Domneşti au fost emise următoarele avize:

• Aviz favorabil nr. 2353/28.03.24 emis de S.C. APĂ-CANAL ILFOV S.A. • Aviz favorabil nr. 676/30.07.2010 emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare R.A., Filiala de îmbunătăţiri funciare Ilfov. • Aviz favorabil de amplasament nr. 8332/26.07.2010 necesar pentru „Actualizare P.U.G. al

comunei Domneşti, judeţul Ilfov”, emis de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A., Sucursala de Transport – Bucureşti;

• Aviz de principiu nr. 7754/12.08.2010 emis de Ministerul Administraţiei şi Internelor, Direcţia Generală Logistică;

• Aviz favorabil nr. 8080/25.08.2010 emis de S.C. OMV PETROM S.A., Divizia Explorare & Producţie Asset V Moesia Nord;

• Aviz favorabil nr. 20343/629/20.09.2010 pentru lucrarea „PUG comuna Domneşti, jud. Ilfov, beneficiar Primăria comunei Domneşti” emis de Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” S.A. Mediaş;

• Aviz de amplasament favorabil nr. 131074429/26.03.2014 emis de Enel Distribuţie Muntenia • Document de avizare nr. 2/2/19/ 13.02.1014 eliberat de Compania Naţională de Căi Ferate

„C.F.R.” – S.A., Sucursala Regională „Creier CF” Bucureşti; • Aviz de principiu nr. 100/05/02/07/01/97326 din 03.08.2008 emis de S.C. ROMTELECOM

S.A. – Divizia Managementul Performanţei şi Alocarea Resurselor, Departament Inventarierea Resurselor, Compartiment Inventarierea Resurselor Bucureşti Outside Plant

• Aviz de principiu nr. 10/TD/NET/47323/FST din 10.08.2010 emis de S.C. Orange România S.A.;

• Aviz nr. 35263 din 07.10.2010 emis de S.C. Vodafone Romania S.A. – Bucureşti;

De asemenea, pentru actualizarea PUG Comuna Domneşti, judeţul Ilfov au fost emise următoarele:

• Adresa nr. 1102/1112 din 05.08.2010 emisă de Ministerul Transporturilor, Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate – S.A.;

• Adresa nr. 5559/25.08.2010 emisă de S.C. ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI S.A.; • Adresa nr. D/1280/12.10.2010 emisă de Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major General; • Adresa nr. D/5189/19.01.2012 emisă de Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major General


Pagina 3 din 101

• Adresa nr. P.5/311/19.10.2010 emisă de Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A., Sucursala Regională CF Bucureşti – Divizia Patrimoniu, Serviciul Cadastru;

• Adresa nr. 775/02.03.2011 emisă de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Ilfov;

• Adresa nr. D4/1080/07.02.2012 emisă de S.C. IPTANA S.A.; • Adresa nr. 33328/26.08.2010 emisă de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri

Naţionale din România S.A.; • Adresa nr. 26031/23.04.2012 emisă de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri

Naţionale din România S.A.

Raportul de mediu reprezintă documentul care conţine informaţiile şi concluziile evaluării de mediu pentru acest plan urbanistic general.

1.2 EVALUAREA DE MEDIU PENTRU PLANURI ŞI PROGRAME

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare – aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor – a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate.

Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptată în legislaţia naţională prin Hotărârii de Guvern (HG) nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004 a fost aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice generale intră sub incidenţa HG nr. 1076/08.07.2004.

În conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluării de mediu pentru Actualizare Plan Urbanistic General al Comunei Domneşti a cuprins următoarele etape:

• pregătirea de către titular a primei versiuni a planului; • notificarea de către titular a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov şi informarea publicului; • etapa de constituire a Comitetului special constituit (aprobat de Agenţia pentru Protecţia

Mediului Ilfov) format din reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov, Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov, Administraţia Naţională „Apele Române” – Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov – Bucureşti şi Sistemului de Gospodărire a Apelor Argeş – Vedea, Autorităţii de Sănătate Publică Ilfov, Consiliului Judeţean Ilfov, Instituţiei Prefectului Judeţului Ilfov, Direcția Națională a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică Ilfov, Compania Naţionala de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania S.A., S.C. GEOID S.R.L. (elaboratorul PUG) şi ai Primăriei Comunei Domneşti (titularul PUG), realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov;

• etapa de încadrare pe baza consultărilor realizate în cadrul Comitetului special constituit, Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov luând decizia necesităţii evaluării de mediu pentru Actualizare PUG Comuna Domneşti şi a elaborării raportului de mediu prin Adresa nr. 8879/14.05.2014;

• etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentanţi ai Primăriei Comunei Domneşti – titularul planului, S.C. GEOID S.R.L. – elaboratorul PUG, reprezentanţi cu


Pagina 4 din 101

capacitate de expertiză tehnică din cadrul autorităţilor/instituţiilor/organizaţiilor implicate în Comitetul special constituit, experţi din cadrul societăţii de consultanţă atestate, implicată în efectuarea evaluării de mediu pentru plan;

• etapa de definitivare a planului şi de realizare a raportului de mediu, efectuată de experţii din cadrul societăţii de consultanţă, cu consultarea şi cu participarea largă a Grupului de Lucru;

• supunerea proiectului de plan şi a raportului de mediu consultărilor şi dezbaterilor publice, realizată de autorităţile competente de mediu şi de alte autorităţi împreună cu titularul planului.

Pe baza opiniilor autorităţilor competente de mediu şi a altor autorităţi în cadrul etapei de analiză a raportului de mediu şi pe baza comentariilor publicului, vor fi elaborate formele finale ale planului şi raportului de mediu.

1.3 CONŢINUTUL RAPORTULUI DE MEDIU

În cele ce urmează sunt descrise succint aspectele care au fost abordate în fiecare capitol al Raportului de mediu pentru Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti.

Conţinutul Raportului de mediu pentru plan a fost stabilit în conformitate cu cerinţele Anexei nr. 2 la HG nr. 1076/2004, întregul proces de evaluare şi de elaborare a Raportului de mediu fiind efectuat în acord cu cerinţele HG nr. 1076/2004 şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Conţinutul Raportului de mediu a fost aprobat de Grupul de Lucru.

O prezentare a conţinutului Raportului de mediu în comparaţie cu cerinţele Anexei nr. 2 la HG nr. 1076/2004 este prezentată în tabelul de mai jos (Tabel 1.3-1).


Pagina 5 din 101

Tabel 1-1 Conţinutul Raportului de mediu pentru Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti comparativ cu cerinţele HG nr. 1076/2004 – Anexa nr. 2

Conţinutul Raportului de mediu pentru PUG Conţinutul cadru al Raportului de mediu conform HG nr. 1076/2004, Anexa nr. 2

Capitolul 1: Introducere -

Capitolul 2: Conţinutul şi obiectivele principale ale Planului Urbanistic General al Comunei Domneşti

1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante.

Capitolul 3: Starea actuală a mediului în zona comunei Domneşti 2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării planului sau programului propus.

Capitolul 4: Aspecte actuale de mediu relevante pentru zona comunei Domneşti

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ.

4. Orice problemă de mediu existentă, care este relevantă pentru plan sau program, inclusiv, în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu, cum ar fi ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 49/2011.

Capitolul 5: Obiectivele de protecţia mediului relevante pentru Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti

5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru plan sau program şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului.

Capitolul 6: Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului generate de Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti

-


Pagina 6 din 101

Capitolul 7: Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului asociate Planului Urbanistic General al Comunei Domneşti şi măsuri de prevenire şi de reducere a efectelor negative asupra mediului

6. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori.

7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră.

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului sau programului.

Capitolul 8: Evaluarea alternativelor 9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi (cum sunt deficienţele tehnice sau lipsa de know-how) întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute.

Capitolul 9: Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementării Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti

10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului sau programului.

Capitolul 10: Rezumat fără caracter tehnic 11. Un rezumat fără caracter tehnic al informaţiei furnizate conform prevederilor prezentei anexe.

Capitolul 11: Concluzii şi recomandări -


Pagina 7 din 101

Mai jos se prezintă, în sinteză, conţinuturile capitolelor 2 – 11 din cuprinsul prezentului Raport de mediu.

Capitolul 2: Conţinutul şi obiectivele principale ale Planului Urbanistic General al Comunei Domneşti

În acest capitol sunt prezentate o sinteză a conţinutului PUG Comuna Domneşti, inclusiv a propunerilor de dezvoltare urbanistică, obiectivele principale ale planului şi principalele propuneri ale regulamentului local de urbanism. De asemenea, sunt prezentate relaţia PUG cu alte planuri, precum şi aspectele legislative specifice.

Capitolul 3: Starea actuală a mediului în zona comunei Domneşti

În acest capitol este prezentată starea actuală a mediului natural şi construit din zona avută în vedere de PUG Comuna Domneşti, pe factori de mediu. Au fost luaţi în considerare acei factori de mediu care pot fi influenţaţi, pozitiv sau negativ, de prevederile PUG. De asemenea, este analizată evoluţia probabilă a mediului în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG.

Capitolul 4: Aspecte actuale de mediu relevante pentru zona comunei Domneşti

În acest capitol au fost identificate caracteristicile de mediu ale zonei şi problemele de mediu relevante pentru zona PUG Comuna Domneşti, pe baza datelor referitoare la starea actuală a mediului.

Capitolul 5: Obiectivele de protecţia mediului relevante pentru Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti

În acest capitol sunt prezentate obiectivele de protecţia mediului identificate pentru diferiţi factori de mediu, relevante pentru PUG Comuna Domneşti, în acord cu legislaţia şi strategiile naţionale şi ale Uniunii Europene. S-au stabilit ţintele pentru atingerea acestor obiective, precum şi indicatorii care vor servi pentru monitorizarea şi cuantificarea acţiunilor pentru protecţia mediului şi ale efectelor planului asupra calităţii mediului.

Capitolul 6: Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului generate de Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti

În acest capitol este prezentată metodologia de evaluare a prevederilor PUG Comuna Domneşti în raport cu obiectivele de mediu identificate în Capitolul 5. Sunt definite categoriile de impact, precum şi criteriile pentru evaluarea impactului stabilite pentru fiecare factor/aspect de mediu. Evaluarea de mediu se bazează pe metode expert, rezultatele fiind prezentate sintetic prin utilizarea unei matrice în care impactul prevederilor PUG asupra mediului este evaluat în următorii termeni: pozitiv semnificativ, pozitiv, neutru, negativ nesemnificativ, negativ, negativ semnificativ.

Capitolul 7: Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului asociate Planului Urbanistic General al Comunei Domneşti şi măsuri de prevenire şi de reducere a efectelor negative asupra mediului

În acest capitol sunt prezentate, pentru fiecare prevedere a planului, impactul asupra fiecărui factor/aspect de mediu, precum şi măsurile specifice pentru prevenirea şi reducerea impactului prevăzute de plan şi propuse prin actualul raport. Rezultatele evaluării efectelor potenţiale asupra mediului au fost obţinute pe baza metodelor expert de predicţie a impactului specifice fiecărui factor/aspect de mediu, a criteriilor de evaluare şi a categoriilor de impact definite în Capitolul 6. Se precizează că rezultatele evaluării efectelor semnificative asupra mediului ale prevederilor PUG Comuna Domneşti se referă la impactul rezidual, adică la acele efecte încă sesizabile după aplicarea măsurilor de prevenire şi de reducere a impactului. Evaluarea efectelor asupra mediului a fost făcută luând în considerare probabilitatea, durata, frecvenţa, reversibilitatea, natura cumulativă, riscul pentru sănătatea umană, extinderea spaţială, vulnerabilitatea zonei.

Capitolul 8: Evaluarea alternativelor


Pagina 8 din 101

În acest capitol sunt prezentate şi evaluate, din punct de vedere al impactului asupra mediului, alternativele privind cea mai importantă propunere a planului, care poate genera efecte semnificative asupra mediului, şi anume, extinderea zonelor urbane pe terenuri neconstruite, inclusiv agricole. S-au identificat şi s-au evaluat din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu relevanţi pentru plan, alternativele privind terenurile disponibile pentru extindere, selectându-se varianta optimă.

Capitolul 9: Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementării Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti

În acest capitol sunt prezentate propunerile pentru programul de monitorizare a implementării prevederilor PUG Comuna Domneşti şi de monitorizare a efectelor planului asupra mediului. Sunt stabilite seturi de indicatori necesari pentru programul de monitorizare.

Capitolul 10: Rezumat fără caracter tehnic

În acest capitol este prezentată o sinteză a principalelor elemente ale Raportului de mediu, sinteză care să faciliteze publicului interesat cunoaşterea celor mai importante aspecte propuse de plan, a măsurilor prevăzute de acesta pentru atingerea obiectivelor de mediu, precum şi a rezultatelor evaluării de mediu.

Capitolul 11: Concluzii şi recomandări

În acest capitol sunt prezentate concluziile la evaluarea de mediu a Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti şi recomandările privind protecţia mediului necesar fi luate în considerare la implementarea acestui plan.


Pagina 9 din 101

2 CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI DOMNEŞTI

2.1 INTRODUCERE

Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti are drept scop principal crearea, prin măsuri urbanistice, a premiselor pentru dezvoltarea durabilă a acestei comune. În acest sens, înţelegând, în general, prin dezvoltare, procesul prin care oamenii îşi măresc capacităţile umane, organizatoric-instituţionale şi tehnice de producere a bunurilor şi serviciilor necesare îmbunătăţirii vieţii, dezvoltarea durabilă defineşte, după anul 1987, o schimbare a cursului anterior perioadei industrializării. Astfel, exploatarea resurselor, direcţionarea investiţiilor, orientarea dezvoltării tehnologice şi schimbarea instituţiilor sunt armonizate şi urmăresc ridicarea potenţialului actual şi viitor de satisfacere a nevoilor şi aspiraţiilor umane.

Prin adoptarea principiilor dezvoltării durabile se urmăreşte gestionarea raţională a resurselor naturale, artificiale şi umane, asigurarea calităţii condiţiilor de viaţă, protecţia mediului natural şi construit, stabilirea deciziilor privind intervenţiile în mediul construit şi natural cu luarea în considerare, simultan, a aspectelor economice, ecologice şi estetice şi extinderea orizontului temporal al problematicii dezvoltării urbane la 25 ani, în vederea evitării luării unor decizii pe termen scurt şi mediu care ar putea determina blocaje şi disfuncţionalităţi ulterioare.

Prin propunerile de dezvoltare şi modernizare urbanistică, PUG ia în considerare principiile dezvoltării durabile, tendinţele actuale privind internaţionalizarea producţiei de bunuri şi servicii, procesul de urbanizare şi tendinţele de dezvoltare favorizate de integrarea României în Uniunea Europeană, coroborate cu aspectele favorabile şi defavorabile existente în comuna Domneşti, în vederea creării condiţiilor pentru potenţarea dezvoltării generale a comunei. Totodată, ca urmare a analizei situaţiei existente privind situaţia economică şi demografică a comunei, PUG ia în considerare faptul că procesul de urbanizare poate reprezenta o alternativă viabilă de dezvoltare.

2.2 LEGĂTURA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME

2.2.1 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL LOCAL

2.2.1.1 Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 – 2013

Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov are drept scop crearea şi susţinerea unui mediu economico-social competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea economică continuă şi creşterea calităţii vieţii populaţiei judeţului, exploatând calităţile cadrului natural şi lipsa poluării majore, precum şi poziţia geografică. În acord cu scopul strategiei, sunt definite obiectivele generale ale dezvoltării. Fiecare dintre acestea vizează aspecte specifice, iar obiectivele sunt corelate în vederea atingerii scopului enunţat. Pentru fiecare obiectiv sunt precizate mijloacele adecvate.

Obiectivele generale de dezvoltare ale strategiei sunt:

• Ridicarea standardului de viaţă al locuitorilor judeţului Ilfov; • Asigurarea unui grad sporit de competitivitate a tuturor sectoarelor de activitate; • Sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat şi crearea de

oportunităţi şi facilităţi atractive pentru potenţialii investitori; • Promovarea unei agriculturi performante şi revigorarea spaţiului rural, ca alternativă socio-

economică a mediului urban; • Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice oferite cetăţenilor; • Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice şi a celorlalte utilităţi publice;


Pagina 10 din 101

• Protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de mediu; • Dezvoltarea infrastructurii de afaceri; • Valorificarea potenţialului turistic local.

Pentru realizarea obiectivelor generale ale strategiei de dezvoltare au fost definite obiective specifice care pot fi atinse cu mijloace specifice diferitelor domenii de activitate, inclusiv din domeniul urbanistic, care corespund după cum urmează:

• Procesului de integrare europeană: − Fundamentarea politicilor publice pe principiile şi orientările formulate în documentele

Uniunii Europene; − Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile la nivelul Consiliului

Judeţean Ilfov; − Creşterea capacităţii instituţionale a administraţiei publice în ceea ce priveşte

procedurile europene cu privire la derularea fondurilor de preaderare, de coeziune şi a celor structurale;

− Întărirea colaborării cu societatea civilă în scopul reducerii riscurilor culturale datorate procesului de europenizare.

• Mediului de afaceri: − Încurajarea liberei iniţiative; − Crearea spaţiului propice afacerilor (activităţi private, specific zonale); − Creşterea flexibilităţii pieţei forţei de muncă; − Promovarea unei politici echilibrate şi susţinute de dezvoltare locală.

• Educaţiei: − Îmbunătăţirea sistemului de finanţare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi

a şcolilor speciale; − Reabilitarea şi modernizarea unităţilor şcolare.

• Protecţiei sociale: − Sensibilizarea şi informarea opiniei publice; − Integrarea socială a copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi; − Crearea unui sistem de suport pentru persoanele cu handicap care să corespundă

standardelor de calitate în vigoare; − Crearea unui sistem de suport pentru persoanele vârstnice; − Continuarea descentralizării serviciilor din sistemul de protecţie a copilului;

• Sănătăţii prin îmbunătăţirea sistemului de finanţare a unităţilor medicale. • Agriculturii şi dezvoltării rurale:

− Stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme familiale cu caracter comercial; − Sprijinirea valorificării producţiei agricole prin măsuri de piaţă prin încurajarea

parteneriatului public – privat; − Dezvoltarea şi modernizarea satelor; − Implementarea tehnicilor agricole moderne şi performante prin perfecţionarea continuă a

pregătirii profesionale, consultanţă agricolă şi extensie; − Asigurarea sănătăţii culturilor şi a recoltelor prin măsuri de protecţia plantelor.

• Ordinii publice şi anticorupţiei. • Reformei administraţiei publice:

− Reforma serviciilor publice de bază şi a utilităţilor publice de interes judeţean; − Perfecţionarea managementului resurselor umane; − Creşterea performanţei instituţionale a administraţiei publice prin implementarea

coerentă şi generalizată de sisteme informatice integrate; • Turismului:

− Transformarea turismului într-un sector viabil climatic, concurenţial şi generator de locuri de muncă şi de profit;


Pagina 11 din 101

− Dezvoltarea şi modernizarea structurilor turistice; − Lansarea şi exploatarea în folosul comunităţilor rurale a programelor turistice promovate

de agenţiile de profil din judeţ. • Dezvoltării regionale:

− Dezvoltarea zonelor urbane şi rurale prin reabilitarea infrastructurii rurale, sprijinirea dezvoltării fermelor, gospodăriilor, dezvoltării sistemului de irigaţii – demararea proiectului „Realizarea şi operarea unor sisteme de alimentare cu apă potabilă, de canalizare şi epurare a apelor uzate în judeţul Ilfov”;

− Dezvoltarea economică sustenabilă şi sprijin pentru IMM – uri. • Amenajării teritoriului:

− Asigurarea suportului cadastral pentru unităţile administrativ teritoriale; − Asigurarea cadrului urbanistic pentru dezvoltarea economico-socială durabilă a

localităţilor. • Infrastructurii şi gospodăririi comunale:

− Refacerea infrastructurii şi modernizarea transporturilor. • Protecţiei mediului înconjurător:

− Diminuarea efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate asupra apelor de suprafaţă şi subterane provenite din localităţi urbane sau rurale.

− Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman.

− Îmbunătăţirea din punct de vedere calitativ a acviferului Colentina, în localităţile Jilava, Bragadiru, Măgurele, etc.

− Ridicarea gradului de confort pentru populaţia aflată în zonele cu reţele edilitare existente dar neutilizate, asigurarea utilităţilor pe marile platforme industriale.

− Administrarea corectă şi eficientă a zonelor de protecţie ale reţelelor majore de alimentare cu apă (brută şi potabilă).

− Eliminarea impactului negativ al colectării deşeurilor „la grămadă”; introducerea în circuitul economic a deşeurilor cu valoare economică, de compostare şi producere de biogaz.

− Eliminarea poluării aerului din transportul neecologic de deşeuri, din construcţii şi demolări. Recuperarea deşeurilor reciclabile din demolări.

− Reducerea gradului de poluare la nivelul judeţului prin pătrunderea operatorilor de salubrizare şi în unităţi administrative care nu sunt oraşe diminuându-se în acest fel cantităţile de deşeuri depozitate necontrolat, eliminându-se implicit şi depozitele de deşeuri neconforme.

− Eliminarea poluării factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol, floră, faună, comunităţi umane) în interiorul localităţilor şi a zonelor adiacente.

− Eliminarea cauzelor de îmbolnăvire a populaţiei, de poluare a apelor de suprafaţă sau de apariţie a epizootiilor prin depozitarea necontrolată a cadavrelor de animale.

− Creşterea gradului de sănătate a populaţiei prin evitarea apariţiei unor boli cauzate de o gestionare neconformă a deşeurilor spitaliceşti.

− Ameliorarea calităţii aerului în zonele industriale. − Reducerea suprafeţelor de teren ocupate de depozitele de deşeuri industriale. − Reducerea impactului asupra solului generat de depozitarea neconformă a deşeurilor

menajere. − Creşterea gradului de implicare a tuturor instituţiilor competente şi intensificarea

eforturilor comune în vederea scăderii efectelor negative ale poluării asupra mediului. − Reducerea impactului turismului itinerant asupra capitalului natural.

• Cultura: − Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural;


Pagina 12 din 101

− Stimularea vieţii culturale în cadrul comunităţilor locale şi apropierea acestora de valorile culturii;

− Promovarea tradiţiilor şi creaţiei populare.

Mijloacele urbanistice care pot crea condiţiile pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare constau în: rezervarea terenurilor pentru diferite funcţiuni publice, reglementarea utilizării terenurilor, reglementarea modului de construcţie, propuneri privind infrastructura, etc.

Alte categorii de mijloace necesare realizării obiectivelor de dezvoltare sunt cele de ordin administrativ, financiar şi organizatoric.

Obiectivele specifice şi ambele categorii de măsuri indicate pentru atingerea acestora în cadrul comunei Domneşti se referă la diminuarea efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate asupra apelor de suprafaţă şi subterane prin:

• instituirea de sisteme de canalizare noi; • realizarea unei staţii noi de epurare a apelor uzate.

Analiza prevederilor PUG Comuna Domneşti şi ale Regulamentului local de urbanism aferent acestuia în raport cu obiectivele şi măsurile Strategiei de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov indică faptul că PUG preia şi detaliază măsurile urbanistice incluse în strategie. Astfel, PUG va asigura cadrul legal specific domeniului urbanistic pentru elaborarea şi implementarea proiectelor pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare a comunei Domneşti.

2.2.1.2 Strategia de dezvoltare a judeţului Ilfov Orizont 2020

Strategia județului Ilfov poziționează județul în orizontul 2020 ca fiind un județ tânăr, oferind un stil de viață armonios și prosper pentru familii, aproape de oportunități și beneficiind de servicii publice competitive. Judeţul Ilfov va reprezenta un mediu catalizator pentru investitori și întreprinzători, oferind o înaltă conectivitate și excelente servicii și infrastructură de sprijin pentru afaceri.

În acord cu scopul strategiei, sunt definite patru obiective generale ale dezvoltării. Pentru realizarea obiectivelor generale ale strategiei de dezvoltare au fost definite obiective specifice după cum urmează:

• Obiectivul Strategic I - Consolidarea competitivității ilfovene în contextul vecinătății cu Municipiul București: − Atragerea de investitori și capital în vederea dezvoltării mediului de afaceri − Sprijinirea mediului antreprenorial în zonele urbane și rurale ale județului Ilfov − Susținerea unui cadru atractiv internațional în cercetare, dezvoltare și inovare localizat în

județul Ilfov − Dezvoltarea ofertei de agrement a județului, în acord cu mediul înconjurător

• Obiectivul Strategic II - Creșterea calității vieții pentru rezidenții județului Ilfov − Îmbunătățirea accesului la servicii sociale publice și private, specifice nevoilor locale − Creșterea calității mediului natural − Susținerea inițiativelor de dezvoltare comunitară locală în comunitățile vulnerabile

• Obiectivul Strategic III - Asigurarea unui grad de mobilitate și accesibilitate ridicat pentru rezidenții și mediul de afaceri din județul Ilfov − Îmbunătățirea sistemului de transport la nivel intra și interjudețean pentru rezidenții

județului Ilfov − Extinderea capacității de gestionare și valorificare a infrastructurii de transport pentru a

stimula economia la nivel local • Obiectivul Strategic IV - Creșterea capacității instituționale în vederea îmbunătățirii calității

și promptitudinii procesului administrative − Oferirea de servicii publice de calitate


Pagina 13 din 101

− Îmbunătățirea capacității de planificare și implementare la nivelul autorităților administrației publice locale

Pornind de la cele patru obiective strategice şi de la obiectivele generale au fost stabilite obiectivele specifice ale strategiei şi a fost elaborat planul de acțiuni pe perioada 2014 – 2020. La poziţia M3 138 al planului de acţiuni se menţionează realizarea pasajului rutier între Bd. Prelungirea Ghencea și DJ 602 (Domnești).

Realizarea pasajului rutier va facilita accesul în comuna Domneşti şi va contribui la dezvoltarea viitoare a comunei.

2.2.1.3 Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov (PATJ Ilfov) pune în evidenţă problemele majore socio-economice şi de mediu din judeţ şi indică priorităţi de acţiune pentru soluţionarea acestora.

Din punct de vedere al strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului şi a programului de măsuri aferente PATJ Ilfov, pentru comuna Domneşti au fost prevăzute următoarele:

• Închiderea depozitului de deşeuri neamenajat şi reconstrucţia ecologică a terenului ocupat de acesta.

• Realizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate în comuna Domneşti.

• Implementarea lucrărilor proiectate de ISPCF S.A. şi avizate de către Compania Naţională a Căilor Ferate Române – linie nouă de cale ferată Bucureşti – Panduri – Domneşti.

• Identificarea unui amplasament în vederea amenajării unei rampe de transfer zonale pentru localităţile Bragadiru, Clinceni, Domnești.

• Punerea în valoare cu prioritate a unei funcţionalităţi socio-economice bazate pe potenţialul de creştere a activităţilor în agricultură, comerţ şi recreere, având în vedere poziţia de proximitate secundară faţă de teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti.

• Sprijinirea investiţiilor productive din sectorul privat prin dezvoltarea sectorului IMM. • Înfiinţarea de IMM profilate pe producerea de alimente ecologice, de semipreparate şi de

hrană pentru animalele de casă.

Analiza prevederilor PUG Comuna Domneşti şi ale Regulamentului local de urbanism aferent acestuia în raport cu obiectivele PATJ Ilfov indică faptul că PUG prevede măsuri urbanistice care să asigure realizarea obiectivelor de dezvoltare la nivel judeţean.

2.2.1.4 Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor în Judeţul Ilfov

Prevederile Planului Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor (PJGD) în Judeţul Ilfov cu privire la închiderea vechiului depozit de deşeuri menajere din comuna Domneşti au fost realizate, iar zonele în care s-a realizat depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi asimilabil menajere au fost curăţate.

Conform PJGD al Judeţului Ilfov, construirea unei rampe de transfer în zona de sud – vest a judeţului (Ciolpani şi Domnești), aşa cum se menţionează în PATJ Ilfov, nu este justificată economic, deoarece această zonă generează o cantitate mult prea redusă de deşeuri, chiar şi pentru o rampă de transfer şi pentru această zonă poate fi o opţiune viabilă utilizarea unui container staţionar autocompactor de volum mare.

2.2.2 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL REGIONAL

2.2.2.1 Planul de dezvoltare regională Bucureşti – Ilfov 2007 – 2013

Obiectivul strategic al planului este creşterea până în 2015 a calităţii vieţii în regiunea Bucureşti-Ilfov, astfel încât să se atingă nivelul altor regiuni ale capitalelor europene, în ceea ce priveşte


Pagina 14 din 101

accesul la servicii publice, într-un context de creştere susţinută şi durabilă şi de creare de locuri de muncă de calitate. Priorităţile (obiectivele) specifice de dezvoltare regională pentru care sunt prevăzute măsuri de realizare a acestora sunt:

• Îmbunătăţirea capacităţii administrative regionale. • Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii. • Îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv utilizarea eficientă a resurselor de energie. • Stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă.

Planul indică, pentru fiecare măsură, acţiuni pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare.

Resursele indicate de plan pentru implementarea măsurilor care să conducă la atingerea priorităţilor de dezvoltare constau, în principal, în granturi şi în credite cu sau fără dobânzi subvenţionate.

Deşi Planul de dezvoltare al Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov nu indică măsuri specifice de dezvoltare pentru comuna Domneşti, se remarcă faptul că PUG Comuna Domneşti include o serie de prevederi care sunt în acord cu măsurile cuprinse în planul de dezvoltare, asigurând astfel premisele pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare regională pentru perioada 2007 – 2013.

2.2.2.2 Planul Regional de Acţiune pentru Mediu Bucureşti – Ilfov

Obiectivul general al Planului Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM) Bucureşti – Ilfov este îmbunătăţirea calităţii mediului în regiunea 8 Bucureşti – Ilfov şi integrarea tuturor consideraţiilor cu privire la mediu într-un document care să asigure suportul pentru pregătirea proiectelor care pot accesa surse de finanţare relevante, în scopul asigurării dezvoltării durabile a acestei regiuni.

PRAM Bucureşti – Ilfov cuprinde unele probleme de mediu legate de calitatea apelor şi a solului, precum şi probleme legate de patrimoniul natural, identificate în zona comunei Domneşti.

În ceea ce priveşte comuna Domneşti, PRAM Bucureşti – Ilfov prevede pentru soluţionarea acestor probleme, următoarele acţiuni:

• Reducerea impactului asupra mediului datorat depozitării necontrolate/neconforme a deşeurilor.

• Împădurirea terenurilor neagricole (Domneşti fiind una din unităţile teritorial administrative care deţine sub 15% din suprafaţa totală cu vegetaţie arboricolă şi arbustivă).

• Realizarea unei staţii de epurare a apelor uzate care să deservească localitatea. • Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă şi de canalizare a apelor uzate. • Realizarea unei Autostrăzi de Centură (Sud şi Nord) în jurul municipiului Bucureşti/inel de

trafic metropolitan pentru ameliorarea calităţii vieţii locuitorilor regiunii, prin sporirea gradului de accesibilitate şi mobilitate în teritoriul de susţinere şi de influenţă al capitalei.

PUG Comuna Domneşti include o serie de prevederi atât pentru soluţionarea problemelor de mediu identificate în PRAM, cât şi pentru soluţionarea altor probleme de mediu din zonă.

Detalii cu privire la obiectivele de mediu stabilite la nivel local vor fi prezentate în Capitolul 5 al Raportului de mediu.

2.2.3 PLANURI ŞI PROGRAME LA NIVEL NAŢIONAL

2.2.3.1 Programul naţional de restaurare a monumentelor istorice

Programul naţional de restaurare aprobat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (cu nr. 562/06.02.2012) prevedea, pentru anul 2012, alocarea de fonduri pentru restaurarea unor monumente istorice din judeţul Ilfov. În acest program nu erau incluse monumente istorice din zona comunei Domneşti.


Pagina 15 din 101

2.3 CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI

Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti are ca scop stabilirea obiectivelor, acţiunilor şi măsurilor de dezvoltare urbanistică a comunei Domneşti şi asigurarea prin reglementări specifice a condiţiilor necesare pentru realizarea acestora, atât pentru perioada de valabilitate de 7 – 10 ani a acestuia, cât şi în perspectiva anului 2025.

Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti şi Regulamentul Local de Urbanism aferent vor constitui, după aprobare, cadrul legal pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare urbanistică propuse. Se precizează că prevederile PUG au fost stabilite astfel încât să asigure, prin mijloace specific urbanistice, realizarea obiectivelor stabilite de Strategia de dezvoltare a judeţului Ilfov.

Documentul (PUG şi Regulamentul local de urbanism) reglementează realizarea obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru:

• Circulaţia rutieră şi transporturi; • Zone funcţionale; • Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit; • Echiparea edilitară.

2.3.1 CIRCULAŢIA RUTIERĂ ŞI TRANSPORTURI

2.3.1.1 Legături la nivel regional

Fiind situată în vecinătatea municipiului Bucureşti, comuna Domneşti ocupă un loc important în cadrul reţelei rutiere şi feroviare din judeţul Ilfov. Reţeaua de drumuri (judeţene şi comunale) din cadrul comunei Domneşti asigură legătura directă sau indirectă cu localităţile din judeţ după cum urmează:

• drumul judeţean DJ602 Centură – Ciorogârla, care intră în comună prin partea de vest şi o traversează până la intersecţia cu DJ401A (Şos. Tudor Vladimirescu) şi continuă sub ambele denumiri spre partea de nord – vest a comunei (Şos. Alexandru Ioan Cuza), de unde DJ602 se separă pentru a face legătura, prin comuna Ciorogârla, cu autostrada A1 Bucureşti – Piteşti;

• drumul judeţean DJ401A Vidra – Bolintin Deal, care traversează comuna din partea de sud către partea de nord – vest şi asigură legătura comunei cu DN6 Bucureşti – Alexandria prin oraşul Bragadiru;

• drumul comunal Dc 124 (Str. Ciutaci), care asigură legătura cartierului Ciutaci cu DJ602 (Şos. Tudor Vladimirescu) şi cu Şos. Alexandru Ioan Cuza;

• drumul comunal Dc 125 Domneşti – Ţegheş, care asigură legătura satului Ţegheş cu Şos. Alexandru Ioan Cuza şi cu satele Ordoreanu Nou şi Clinceni, intersectându-se cu DJ401A.

Drumurile judeţene DJ602 Centură – Ciorogârla şi DJ401A Vidra – Bolintin Deal, care asigură legătura comunei Domneşti cu localităţile limitrofe, reprezintă reţeaua majoră de străzi a comunei şi sunt încadrate în categoria superioară (clasa tehnică a II-a). Pe aceste drumuri se sprijină în totalitate reţeaua de străzi aferentă comunei.

În anul 2010, tronsonul din DJ602 cuprins între Centura municipiului Bucureşti până la intersecţia cu DJ401A a fost asfaltat şi reabilitat.

Drumurile comunale prezintă un trafic mediu sau redus şi se încadrează în categoria inferioară (clasele tehnice a III-a şi a IV-a), având lăţimi carosabile cuprinse între 6,00 – 7,00 m. Aceste drumuri prezintă îmbrăcăminte asfaltică în stare bună sau medie.

Având în vedere că localitatea este traversată de drumuri judeţene care prezintă valori de trafic relativ ridicate, în special pentru traficul greu, precum şi faptul că localitatea se dezvoltă


Pagina 16 din 101

longitudinal de-a lungul acestor drumuri, disconfortul acustic şi vibraţiile constituie problemele actuale pentru populaţia din perimetrele adiacente acestor artere cu trafic rutier intens.

Drumurile judeţene şi comunale se întâlnesc într-o proporţie foarte mare în unghi drept, formând intersecţii în formă de „T” sau cruce, şi mai rar în formă de „Y” sau „V”. Aceste intersecţii nu au amenajări corespunzătoare normelor tehnice în vigoare.

PUG propune următoarele măsuri de îmbunătăţire a parametrilor tehnici ai reţelei principale de circulaţie din cadrul comunei Domneşti, urmărind adaptarea soluţiilor la condiţiile existente şi utilizarea infrastructurii existente:

• lucrări de modernizare şi reabilitare a drumurilor judeţene şi comunale; • lărgirea trotuarelor la 1,50 m; • amenajarea intersecţiilor dintre drumurile judeţene şi cele comunale:

− intersecţia dintre DJ 601 A cu str. Rezervelor; − intersecţia dintre DJ 601 A cu str. Câmpului; − intersecţia dintre DJ 601 A cu linia CF de centură a municipiului Bucureşti prin realizarea

unui pasaj rutier; − intersecţia dintre DJ 601 A cu linia de centură a municipiului Bucureşti prin realizarea

unui pasaj rutier. • realizarea unor garduri de protecţie de o parte şi alta a drumurilor judeţene astfel încât să nu

se poată traversa decât prin zone marcate; • marcarea corespunzătoare a arterelor rutiere: • realizarea de drumuri noi de legătură cu profile conform reglementărilor privind proiectarea

şi executarea acestor tipuri de drumuri, care vor face parte din reţeaua secundară de străzi a comunei.

Prin PUG au fost stabilite interdicţii de construire pentru construcţii definitive şi amenajări (inclusiv împrejmuiri) pe terenurile rezervate pentru: drumurilor noi propuse, realizarea şi modernizarea intersecţiilor.

Dezvoltarea comunei Domneşti şi în mod special a reţelei principale de circulaţie din cadrul comunei Domneşti poate fi influenţată de realizarea a trei mari proiecte de infrastructură promovate de care Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (2 proiecte) şi de către Primăria Municipiului Bucureşti (1 proiect) după cum urmează:

• Proiectul de modernizare centurii de sud a Bucureştiului între km 43+000 și km 55+520. care prevede lărgirea la 4 benzi a Centurii Sud. Proiectul este promovat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

• Realizarea autostrăzii de centură (inelul 2) a municipiului Bucureşti, care va traversa comuna din partea de sud către nord – vest şi va asigura legătura comunei cu celelalte localităţi din judeţul Ilfov. Tranzitarea comunei constituie o disfuncţionalitate majoră, separând cele două localităţi componente ale comunei. Legătura dintre satul Domneşti şi satul Ţegheş se va realiza prin intermediul unui pod (pasaj) peste autostrada de centură. Autostrada de centura va fi rezervată exclusiv circulaţiei autovehiculelor, care nu va deservi proprietăţile riverane, va avea intersecţii denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea autovehiculelor se va realiza prin locuri special amenajate. Proiectul va fi promovat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

• Realizarea unui pasaj rutier peste centurile rutieră şi feroviară ale municipiului Bucureşti, care va conduce la fluidizarea legăturii dintre comuna Domneşti şi municipiul Bucureşti. Proiectul este promovat de Primăria Municipiului Bucureşti.

Deși proiectul este promovat de Primăria Municipiului Bucureşti sunt trei factori implicați în realizarea lui:Consiliul General al Municipiului București) CNADNR și Consiliul Județean Ilfov. Consiliul Județean Ilfov a realizat și avizat studiul de fezabilitate pentru realizarea proiectului și l-a pus la dispoziția CNADNR.


Pagina 17 din 101

Realizarea autostrăzii de centură a municipiului Bucureşti (inelul 2) şi modernizarea centurii de sud a Bucureştiului, precum şi a pasajului rutier va oferi comunei Domneşti posibilităţi multiple de stabilire a relaţiilor cu teritoriile învecinate şi implicit, de dezvoltare economică, urbanistică şi socială.

Elaboratorul Planului Urbanistic General al comunei Domnești la stabilirea zonelor funcționale a avut în vedere proiecte enumerate mai sus. Astfel au fost rezervate şi păstrate în extravilan terenurile necesare pentru realizarea autostrăzii de centură şi pentru instituirea zonele de siguranţă şi protecţie. Autostrada va avea platforma de 26 m la care se adaugă zone de siguranţă de minimum 5 m de fiecare parte. De asemenea in conformitate cu legislația în vigoare este necesar să se instituie zona de siguranţă de 50 m de fiecare parte a autostrăzii. Suprafaţa de teren care va fi afectată de Autostrada de centură a municipiului Bucureşti (inelul 2) şi aparține teritoriului administrativ al comunei Domneşti a rămas în perimetru extravilanul localităţii.

Trama de drumuri de exploatare întrerupte de viitoarea autostradă de centură va fi preluată de noi drumuri colectoare. Proiectarea şi realizarea drumurilor va fi asigurată de CNADNR.

De asemenea, teritoriul administrativ al comunei Domneşti este traversat în partea de nord de linia de cale ferată CF100 Bucureşti – Videle – Roşiori – Caracal – Craiova de la km 9 + 067 până la km 25 + 528. Această linie de cale ferată este dublă şi electrificată şi face parte din coridorul IX pan-european. Staţia CF Domneşti deserveşte linia CF100 şi este situată în partea de nord – vest a comunei.

Cele mai apropiate aeroporturi internaţionale de comuna Domneşti sunt situate la nord – est, și anume, Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu, la aproximativ 13 km şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă, la aproximativ 19 km. La circa 2,5 km sud de comună este amplasat Aerodromul Clinceni.

2.3.1.2 Organizarea circulaţiei rutiere şi transportul în comun

Reţeaua de străzi a comunei Domneşti s-a realizat dezorganizat, în funcţie de dispunerea loturilor pe care le delimitează. Aceasta este direct conectată la drumurile judeţene DJ602 şi DJ401A şi la drumurile comunale, evoluţia acesteia fiind condiţionată şi de prezenţa cursurilor de apă şi a reţelelor de transport şi comunicaţie.

Intersecţiile drumurilor nu sunt amenajate corespunzător normelor tehnice în vigoare, cu raze de racordare care să permită înscrierea tuturor vehiculelor, iar vizibilitatea este redusă.

În reţeaua de străzi sunt incluse străzi înfundate, care prin realizarea unor străpungeri şi corectarea traseelor acestora, pot conduce la fluidizarea traficului şi la mărirea funcţionalităţii acestei reţele.

Transportul în comun este asigurat de liniile de maxi-taxi 408 şi 428 care fac legătura dintre municipiul Bucureşti şi comuna Domneşti. Staţiile aferente acestor trasee sunt amplasate în apropierea centrelor de interes, în general nu dispun de amenajări specifice (alveole şi copertine pentru protecţia călătorilor), iar cele care sunt amenajate nu sunt întreţinute corespunzător.

Pentru îmbunătăţirea şi modernizarea reţelei de circulaţie au fost stabilite următoarele priorităţi:

• Completarea reţelei secundare de străzi cu acces la noile zone de interes şi la noile dotări aferente extinderii perimetrului intravilan al comunei şi realizarea legăturilor rutiere la reţeaua de străzi existentă.

• Reabilitarea reţelei existente prin lucrări de îmbunătăţire şi amenajare a infrastructurii prin: asigurarea profilelor transversale caracteristice categoriei de străzi, corectarea elementelor geometrice ale traseelor, introducerea unor sisteme rutiere superioare (aplicarea de îmbrăcăminte uşoară, pietruiri), echiparea intersecţiilor, străpungerea străzilor înfundate, până la cele mai apropiate străzi, în corelare cu parcelarul zonei.


Pagina 18 din 101

• Corelarea proiectelor de reabilitare a străzilor cu proiectele de echipare edilitară (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, alimentare cu energie electrică, telecomunicaţii).

• Amenajarea de trotuare cu lăţimea de minimum 1 m, de o parte şi de alta a carosabilului, pentru facilitarea circulaţiei pietonale.

• Amenajarea de fâşii plantate şi înierbate cu lăţimea de minimum 0,5 m, de o parte şi de alta a carosabilului.

• Realizarea de marcaje rutiere pentru facilitarea circulaţiei. • Lărgirea drumurilor existente în zonele unde este necesar şi posibil. • Amenajarea staţiilor de transport în comun (alveole, semnalizare corespunzătoare şi

elemente de protejare a călătorilor).

Pentru majoritatea străzilor se va adopta profilul transversal cu bordură îngropată, trotuar, spaţiu verde şi carosabil, colectarea apelor pluviale realizându-se prin intermediul unor şanţuri şi rigole. În intravilanul existent şi în zonele propuse prin PUG reactualizat pentru extinderea intravilanului, unde se va extinde reţeaua de canalizare pluvială sau mixtă, se va adopta un profil transversal cu borduri denivelate, colectarea apelor pluviale realizându-se printr-un sistem subteran de canalizare.

Se propun, de asemenea, studii de specialitate cu privire la realizarea unui transport periurban pentru călători, care să facă legătura între municipiul Bucureşti, zona metropolitană a acestuia şi comunele judeţului Ilfov.

2.3.1.3 Traficul staţionar

Evoluţia crescătoare a populaţiei şi dezvoltarea industriei şi a serviciilor în comuna Domneşti au condus la creşterea parcului auto, iar în comună sunt amenajate foarte puţine locuri de parcare, singurele locuri de parcare realizate în conformitate cu normele în vigoare fiind în jurul primăriei comunei. În rest, parcarea se realizează pe carosabil, ceea ce conduce la reducerea capacităţii de circulaţie, a fluenţei şi siguranţei traficului auto.

Prin urmare, prin PUG reactualizat se prevede organizarea de spaţii de parcare în zona centrală, în apropiere cădirilor administrative şi a obiectivelor economice. Majoritatea locurilor de parcare pentru locuitorii comunei sunt şi vor fi amenajate în curţile locuinţelor.

2.3.1.4 Organizarea circulaţiei pietonale

Traseele pietonale sunt organizate cu preponderenţă în partea centrală a comunei Domneşti, de-a lungul drumurilor judeţene şi comunale.

Prin PUG reactualizat se prevede realizarea de trasee pietonale şi pentru ciclişti de-a lungul tuturor categoriilor de drumuri, atât pentru drumurile existente, cât şi de-a lungul drumurilor nou amenajate în zonele intravilane propuse.

2.3.2 ZONE FUNCŢIONALE

Din punct de vedere administrativ, comuna Domneşti aparţine judeţului Ilfov şi este situată în partea de vest a municipiului Bucureşti, fiind printre principalele componente ale zonei periurbane a acestuia.

În prezent comuna Domneşti ocupă o suprafaţă de 3.741,67 ha (din care 1.765,05 ha reprezintă teritoriul intravilan al comunei) şi este compusă din două aşezări distincte: satul Domneşti şi satul Ţegheş.

Comuna Domneşti se învecinează cu următoarele localităţi:

• Comuna Ciorogârla (sectorul NV – N); • Comuna Chiajna (NE); • Municipiul Bucureşti (sectorul ENE – ESE);


Pagina 19 din 101

• Oraşul Bragadiru şi comuna Clinceni (sectorul ESE – S); • Comuna Domnești, oraşul Mihăileşti şi sat Ordoreanu (S); • Comuna Buturugeni (SV); • Comuna Grădinari (sectorul V – NV).

În sectorul SV – V al comunei Domneşti este situată Acumularea Mihăileşti, teritoriul administrativ al comunei cuprinzând o parte din această acumulare (4,0958 ha), iar în partea de vest se află râul Argeş care ocupă 8,4608 ha din teritoriul administrativ al comunei.

Conform PATJ Ilfov, comuna Domneşti constituie împreună cu unităţile teritorial administrative care formează prima centură de aşezări din jurul municipiului Bucureşti o zonă cu potenţial funcţional şi economic mixt, în care vor predomina industria, serviciile, comerţul şi funcţiunile de recreere şi agrement.

Având în vedere tendinţa de dezvoltare a zonei metropolitane a municipiului Bucureşti şi de creştere a populaţiei, precum şi lotizările care s-au realizat în vederea construirii de locuinţe, pentru dezvoltarea comunei Domneşti este necesară extinderea perimetrelor construibile ale acesteia.

PUG reactualizat al comunei Domneşti respectă nevoile de dezvoltare urbanistică ale localităţii, nevoile de reconversie funcţională rezultate ca urmare a direcţiilor de dezvoltare economică a acesteia, folosind oportunităţile cadrului natural şi terenul bun de construcţie.

Situaţia actuală a dispunerii funcţiunilor urbane se caracterizează prin:

• existenţa unei zonificări funcţionale precise pentru zona de activităţi industriale şi de depozitare, zona de turism, agrement şi sport, zona serviciilor şi zona de locuinţe individuale;

• existenţa de zone mixte, locuinţe şi servicii complementare zonei de locuinţe numai de-a lungul arterelor principale de circulaţie;

• comasarea în partea de est a localităţii a zonelor mixte industrie şi servicii complementare, a unor activităţi de transporturi, construcţii şi depozitări, fără urmărirea unor sisteme de inter-relaţii funcţionale şi fără a se anticipa suficient de prudent viitoarele necesităţi, ceea ce a condus la amestecarea unor funcţiuni adesea incompatibile fără a se atinge o situaţie de reală diversitate funcţională;

• inexistenţa unor zone mixte locuinţe şi servicii complementare bine dezvoltate, fără ca incintele comerciale dispersate să constituie linii de forţă structurate şi să aibă capacitatea de diversificare cerută de o astfel de funcţiune,

• inexistenţa unei zone centrale bine conturate; • absenţa unei trame stradale ierarhizate şi coerente.

Sub aspectul echilibrului între suprafeţele ocupate cu diferite funcţiuni în intravilan şi sub aspectul corelat al mărimii suprafeţelor aferente acestor funcţiuni per locuitor se remarcă o serie de disproporţii faţă de situaţiile comparative din documentaţiile de specialitate, a căror corectare se impune pentru evitarea unor viitoare disfuncţionalităţi.

Propunerile de dezvoltare iau în considerare următoarele aspecte:

• necesitatea compensării deficitului actual de teren pentru o serie de funcţiuni, şi anume:, zone mixte (locuinţe şi servicii, industrie şi servicii, agrement şi servicii), spaţii plantate şi circulaţii;

• dispunerea terenurilor menţionate într-o alcătuire care să permită atât prin operaţii urbanistice precis definite în spaţiu şi timp, cât şi prin acţiunea treptată şi difuză a regulamentului urbanistic, creşterea gradului de complexitate, de coerenţă şi de flexibilitate a zonificării funcţionale;


Pagina 20 din 101

• necesitatea modificării unor funcţiuni şi a introducerii în perimetrul intravilan a unor terenuri conform cerinţelor Planurilor Urbanistice Zonale aprobate până în prezent;

• stabilirea traseului final al autostrăzii de centură a municipiului Bucureşti (inelul 2); • păstrarea în perimetrul extravilan a zonei front la Acumularea Mihăileşti pe care sunt realiza

cele 5 foraje de alimentare cu apă a localităţii.

În detaliu, pe zone funcţionale, relaţia dintre situaţia existentă şi cea viitoare este prezentată în continuare.

2.3.2.1 Zona de locuinţe

În conformitate cu PUG Comuna Domneşti elaborat în 2004, zona de locuinţe ocupă suprafaţa de 1.265,96 ha. Această zonă ocupă o mare parte din perimetrul intravilan existent al comunei şi include locuinţe individuale cu regim de înălţime P – P+1E în cea mai mare parte, locuinţe semi+colective şi clădirile instituţiilor publice.

PUG reactualizat al Comunei Domneşti propune creşterea suprafeţei aferente zonei de locuinţe cu 295,38 ha. Prin această propunere, suprafaţa zonei de locuinţe va avea 1.561,34 ha, ceea ce va reprezenta 65,95 % din suprafaţa propusă a perimetrului intravilan al comunei.

Zona de locuinţe va avea cea mai mare extindere. Zona de locuinţe se va extinde în partea de partea de est a satului Domneşti, spre municipiul Bucureşti, iar în partea centrală a satului Domneşti şi pe teritoriul satului Ţegheş, această zonă va ocupa suprafeţe mai puţin extinse.

Analiza zonei de locuinţe propusă prin PUG reactualizat al Comunei Domneşti, efectuată atât pe ansamblu, cât şi pe unele insule reprezentative relevă existenţa următoarelor subzone:

• Subzonele locuinţelor individuale şi (semi)colective mici cu P – P+2E (UTR Lv) situate în perimetrul intravilan existent cu regim de construire izolat sau cuplat;

• Subzonele locuinţelor individuale şi (semi)colective mici cu P – P+2E (UTR Lp) situate în perimetrul intravilan propus, neconstruit (noi poli de interes).

Evaluarea necesarului de teren pentru zona de locuinţe s-a făcut în funcţie de următoarele premise:

• dezvoltarea zonei metropolitane a municipiului Bucureşti; • tendinţa de creştere a populaţiei comunei în următorii ani; • dorinţa populaţiei de a-şi realiza noi locuinţe, luând în considerare accesul la credite

speciale pentru locuinţe şi prin subvenţionarea de la buget a programelor de locuinţe; • dorinţa populaţiei de a avea locuinţe individuale şi colective mici, dată fiind situaţia

posibilităţilor materiale limitate ale populaţiei, condiţiile tehnice care reduc la maximum P+2E posibilităţile normale de construire fără costuri suplimentare exagerate, interesul general de a creşte calitatea clădirilor şi eficienţa termică a acestora;

• preferinţa pentru locuit în zona adiacentă celor trei corpuri de pădure de pe teritoriul satului Ţegheş, confirmată prin Planurile Urbanistice zonale aprobate până în prezent pe teritoriul comunei Domneşti;

• suprafeţele de teren necesare au fost stabilite în limitele Legii nr. 50/1991 pentru locuinţele realizabile pe terenuri proprietate particulară (parcela minimă construibilă fiind de 250 m2).

Prin actualul PUG se propun:

• extinderea zonei de locuinţe în perimetrul extravilan al comunei pe baza unor operaţiuni funciare (comasare/alipire) şi sau relotizare;

• admiterea în zona de locuinţe a funcţiunilor comerciale, de servicii, de mică producţie manufacturieră şi de mică producţie agricolă de subzistenţă;

• creşterea coerenţei funcţionale prin admiterea, în lungul arterelor, a conversiei funcţionale a clădirilor de locuit (în special a parterelor acestora), completarea cu diferite tipuri de funcţiuni, asigurarea locurilor de parcare, a spaţiilor plantate şi realizarea unor amenajări


Pagina 21 din 101

exterioare, cu condiţia menţinerii culoarelor de protecţie faţă de infrastructura tehnico-edilitară.

2.3.2.2 Zona mixtă

Condiţiile anterioare au evidenţiat că sectorul terţiar al serviciilor este bine reprezentat în cadrul comunei, comparativ cu situaţia existentă în general în mediul urban, existând spaţii aferente instituţiilor, serviciilor şi echipamentelor publice şi a serviciilor de interes general în zonele de interes ale comunei. Având în vedere evoluţia crescătoare a populaţiei şi a forţei de muncă, precum şi creşterea perimetrului intravilan va fi necesar să apară un amestec de activităţi comerciale, servicii, locuinţe şi activităţi manufacturiere şi în perimetrul intravilan propus.

Zona mixtă este destinată în principal manifestării unor iniţiative private ale unor persoane fizice sau juridice şi suportă, în general, o succesiune mai rapidă a activităţilor punctuale decât alte zone urbane, înscriindu-se în partea cea mai dinamică a pieţei imobiliare şi aduce o contribuţie semnificativă la alcătuirea bugetului local prin diferite taxe specifice.

PUG reactualizat prevede patru tipuri de subzone cu funcţiune mixtă, şi anume:

• Subzone funcţiuni mixte (UTR Mv) – instituţii, servicii şi echipamente publice, servicii de interes general, servicii pentru producţie, distribuţie şi comercializare, locuinţe, în care se menţine configuraţia ţesutului urban tradiţional din vatra satului (existent la 01.01.1990) cu regim de înălţime P – P+2E, precum şi niveluri şi regim de construire cuplat sau izolat. Aceste subzone s-au dezvoltat de-a lungul tramei majore de circulaţie. Ca fond construit această zonă va fi compusă din locuinţe cu posibilitatea de reconversie funcţională.

• Subzone funcţiuni mixte (UTR Mp) – compatibile cu funcţiunea de locuire – instituţii, servicii şi echipamente publice, servicii de interes general, comerţ, locuinţe individuale cu sau fără grad sporit de confort şi/sau (semi)colective cu regim de înălţime P-P+2E, situate în perimetrul intravilan propus (noi poli de dezvoltare).

• Subzona funcţiuni mixte (UTR Md) – servicii, instituţii şi echipamente publice, servicii de interes general, comerţ, cu regim de înălţime P – P+2E, având caracter dispersat, ce se reglementează prin planuri urbanistice zonale sau de detaliu.

• Subzona funcţiuni mixte (UTR Mc) – agrement, locuire, servicii complementare funcţiunilor de agrement şi locuire, cu caracter dispersat ce se reglementează prin planuri urbanistice zonale sau de detaliu.

Prin PUG reactualizat al Comunei Domneşti se propune creşterea suprafeţei aferente zonei mixte cu 16,7 ha. Zona mixtă va avea suprafaţa totală de 224,23 ha ceea ce va reprezenta 9,60 % din suprafaţa propusă a perimetrului intravilan al comunei. Prin această propunere vor rezulta următoare suprafeţe:

• suprafaţa zonei mixte – locuinţe şi servicii va avea 204,63 ha, ceea ce va reprezenta 8,76 % din suprafaţa propusă a perimetrului intravilan al comunei;

• suprafaţa zonei mixte – agrement, sport şi locuire individuală va avea 19,60 ha, ceea ce reprezintă 0,84 % din suprafaţa propusă a perimetrului intravilan.

Prin PUG se propun următoarele:

• crearea unor zone mixte în lungul străzilor care alcătuiesc trama majoră de circulaţie, atât în intravilanul existent, cât şi în cel propus;

• realizarea zonelor mixte se va putea face prin aplicarea difuză, în timp, a regulamentului urbanistic în paralel cu concesionarea unor terenuri în zonele de extindere;

• indicatorii urbanistici pentru zona mixtă nu vor admite o utilizare intensivă a terenului, şi nu va fi permisă deteriorarea condiţiilor de locuire.

De asemenea, prin PUG se propune:


Pagina 22 din 101

• realizarea a două subzone mixte cu funcţiunea servicii şi locuinţe în perimetrul intravilan propus respectiv, în partea de sud a localităţii, conform PUZ aprobate în acest sector;

• păstrarea subzonelor locuinţe şi servicii în lungul arterelor care alcătuiesc trama majoră de circulaţie în perimetrul intravilan existent şi extinderea lor în perimetrul propus.

2.3.2.3 Zona activităţi productive, industriale sau agricole, depozitare, comerţ en-gros şi mic-gros, comerţ cu amănuntul cu rază mare de servire

În prezent, zona de activităţi industriale are o pondere redusă în bilanţul teritorial al comunei Domneşti (18,60 ha) la care adaugă şi suprafaţa zonei mixte – servicii şi industrie, care are o suprafaţă mult mai mare, 137,87 ha. Prin PUG zona de activităţi industriale se va extinde cu 133,39 ha ajungând la 151,91 ha ceea ce reprezintă 6,42 % din suprafaţa propusă a perimetrului intravilan, iar suprafaţa zonei mixte rămâne neschimbată. Suprafaţa totală a zonei va fi de 289,79 ha , ceea ce reprezintă 12,24 % din suprafaţa propusă a intravilanului.

Principalele obiecte de activitate a societăţilor care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul administrativ al comunei sunt: producerea cazanelor industriale, fabricarea maselor plastice şi lucrări de construcţii. Restul activităţilor desfăşurate de societăţi pe teritoriul comunei sunt de comercializare şi de dezvoltare imobiliară.

De asemenea, în partea de nord – est a comunei s-a dezvoltat o zonă importantă de depozitare.

PUG reactualizat prevede două tipuri de subzone cu funcţiune de activităţi productive, industriale sau agricole, depozitare, comerţ en-gros şi mic-gros, comerţ cu amănuntul cu rază mare de servire, şi anume:

• Subzonele unităţilor de depozitare, producţie şi de servicii edificate anterior anului 1990 (UTR Idv);

• Subzona – cu caracter compact – a unităţilor productive, industriale cu impact redus asupra mediului, serviciilor pentru industrie, de depozitare, hangare, comerţ en-gros şi mic-gros, comerţ cu amănuntul cu rază mare de servire (UTR Icp) în noile zone de dezvoltare (viitori poli de interes);

• Subzona unităţilor mici şi mijlocii productive şi de depozitare a producţiei şi de servicii cu impact nesemnificativ asupra mediului şi caracter dispersat, în perimetrul intravilan existent (UTR Id).

Prin PUG reactualizat al Comunei Domneşti, suprafaţa aferentă zonei mixte servicii şi industrie va avea 151,99 ha, ceea ce va reprezenta 6,42 % din suprafaţa perimetrului intravilan al comunei.

Prin PUG reactualizat se propune:

• menţinerea zonei de activităţi productive industriale sau agricole, depozitare, comerţ şi a zonei de servicii complementare din partea de est şi de nord – est a comunei, care are potenţial real, având în vedere că aceste zone sunt în prelungirea perimetrului care s-a dezvoltat de-a lungul autostrăzii A1 şi a centurii municipiului Bucureşti

• reducerea suprafeţei subzonei mixte – servicii şi industrie situată în partea centrală a comunei;

• realizarea unei subzone mixte – servicii şi industrie, în partea central nordică a localităţii în vecinătatea liniei CF Bucureşti – Videle – Craiova, luând în considerare PUZ aprobate în această subzonă;

• stimularea înfiinţării unităţilor de producţie cu impact redus asupra mediului; • dezvoltarea unor activităţi precum: prelucrarea produselor agricole, producerea materialelor

de construcţie, prelucrarea lemnului şi producerea de articole artizanale.


Pagina 23 din 101

2.3.2.4 Zona transporturilor

Situaţia actuală prezintă o serie de aspecte critice şi disfuncţionalităţi generate de suprapunerea traficului de tranzit peste trama principală a localităţii, precum şi de existenţa unei serii de puncte de conflict reprezentate de intersecţiile cu drumurile judeţene DJ602 şi DJ401A.

De asemenea, se constată inexistenţa unei trame locale de circulaţie ierarhizată, fragmentarea circulaţiilor prin apariţia unor străzi înfundate, absenţa unor trasee pentru pietoni şi ciclişti şi insuficienţa parcărilor publice.

Reţeaua de străzi s-a dezvoltat în timp şi a fost influenţată de obstacole, traseele principale având orientarea perpendiculară pe cele două drumuri judeţene şi favorizând dezvoltarea comunei pe direcţia est – vest.

Ponderea străzilor din categoria inferioară este relativ mare, elementele geometrice ale tronsoanelor de stradă şi ale intersecţiilor sunt minime, precum şi starea tehnică a îmbrăcămintei stradale pe anumite trasee.

Locurile de parcare sunt insuficiente, în special în zonele adiacente centrelor de interes, iar parcarea autovehiculelor se face pe carosabil.

PUG reactualizat prevede trei tipuri de subzone cu funcţiunea transporturi:

• subzonele circulaţiei rutiere (UTR Trd); • subzonele infrastructurii de transport energie, fluide energetice şi apă potabilă (UTR Trefa); • subzonele infrastructurii de transport feroviar (UTR Trcf).

Prin PUG se propun pentru circulaţii următoarele:

• optimizarea legăturilor cu teritoriul de influentă şi în special cu municipiul Bucureşti prin realizarea pasajului rutier peste centura rutieră şi feroviară a capitalei;

• realizarea unei legături directe între circulaţia localităţii, drumurile judeţene DJ602 şi DJ401A, şi cele două autostrăzi A1 Bucureşti – Piteşti şi A2 Bucureşti – Constanţa, precum şi cu DN6 Bucureşti – Alexandria;

• realizarea unei configuraţii coerente şi bine structurate a reţelei de străzi; • reabilitarea sistemului stradal existent prin lucrări de îmbunătăţire şi amenajare a

infrastructurii constând din: asigurarea profilelor transversale caracteristice categoriei de străzi, corectarea elementelor geometrice ale traseelor, introducerea unor sisteme rutiere superioare (aplicarea de îmbrăcăminte uşoară, pietruiri), echiparea intersecţiilor, străpungerea străzilor înfundate, până la cele mai apropiate străzi în corelare cu parcelarul zonei;

• amenajarea intersecţiilor dintre drumurile judeţene şi cele comunale; • montarea unor garduri de protecţie de o parte şi de alta a drumurilor judeţene, astfel încât

traversarea acestora să se realizeze numai prin locurile marcate; • extinderea tramei stradale secundare, asigurând accesul la zonele de interes şi la noile

dotări aferente extinderii perimetrului intravilan al comunei şi realizarea legăturilor rutiere la reţeaua de străzi existentă;

• corelarea proiectelor de reabilitare a străzilor cu proiectele de echipare edilitară; • realizarea de marcaje rutiere pentru facilitarea circulaţiei. • asigurarea unor trasee pietonale şi pentru biciclete destinate accesului spre zonele de

recreere, precum şi în perimetrul intravilan al localităţii, pe cât posibil prin spaţii plantate; • rezervarea suprafeţelor de teren necesare parcărilor publice în zona centrală şi în

apropierea cădirilor administrative şi a obiectivelor economice; • amenajarea staţiilor de transport în comun (alveole, semnalizare corespunzătoare şi

elemente de protejare a călătorilor).


Pagina 24 din 101

Extinderea perimetrul intravilan al comunei Domneşti va include şi zonele pe care sunt amplasate linia de cale ferată CF100 Bucureşti – Craiova, liniile de transport energie electrică şi conductele de transport gaze naturale şi petrol, precum şi a conductelor de transport apă industrială şi a cablurilor electrice aferente, care fac legătura între staţia de pompare apă brută Dragomireşti – Argeş şi termocentralele Progresu şi Bucureşti Sud. Pentru aceste zone se vor impune anumite restricţii la construcţie, care sunt stipulate în Regulamentul Local de Urbanism.

2.3.2.5 Zona spaţiilor verzi

În prezent, la nivelul comunei Domneşti spaţiile verzi publice ocupă o suprafaţă de 1,24 ha (0,07 % din suprafaţa intravilanului existent la care se pot adăuga un procent mare din suprafaţa ocupată de curţile aferente locuinţelor individuale, care sunt utilizate pentru grădinărit, având în vedre că prin Regulamentul local de urbanism procentul de ocupare al terenului nu poate depăși 35%.

Se poate remarca lipsa spaţiilor publice plantate cu rol peisagistic.

Prin propunerile de dezvoltare se prevede creşterea suprafeţei zonei destinate spaţiilor verzi cu 30,12 ha, aceasta ajungând la suprafaţa de 31,36 ha.

Prin propunerile PUG de extindere a zonelor plantate cu 30,12 ha (5 % din suprafaţa propusă a fi introdusă în intravilan) sunt respectate prevederile legale în vigoare, Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor modificată prin Legea nr. 47/2012. art. 10, punctul 3 și a OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, art. 71 punctul 2.

Conform acestor acte normative, extinderea intravilanului localităţilor se poate realiza exclusiv pe baza documentaţiilor de urbanism care să prevadă un minimum de 5 % (ceea ce ar reprezenta 28,62 ha), din teritoriul propus a fi introdus în intravilan pentru amenajarea de spaţii verzi publice, iar suprafața de spațiu verde să fie mai mare de 26 m2/locuitor.

La suprafaţa propusă în vederea amenajării ca spaţii verzi se vor adăuga suprafeţele plantate din curţile locuinţelor individuale care se vor realiza în zonele nou introduse în perimetrul intravilan al comunei.

Analiza situaţiei existente a pus în evidenţă următoarele aspecte:

• inexistenţa zonelor de protecţie în jurul obiectivelor industriale şi componentelor gospodăriei comunale;

• inexistenţa unul sistem de spaţii plantate publice în relaţie cu plantaţiile din gospodăriile existente;

• suprafaţa relativ redusă a plantaţiilor de aliniament în lungul străzilor.

Pentru eliminarea/diminuarea acestor disfuncţionalităţi, prin PUG se propun următoarele:

• realizarea unor fâşii plantate de protecţie în jurul zonelor în care se desfăşoară activităţi industriale;

• amenajarea unor spaţii plantate şi organizarea acestora în măsura posibilităţilor în sistem continue, eventual legate prin fâşiile de plantaţii de protecţie din sectorul de nord – est;

• interzicerea cu desăvârşire a diminuării spaţiului public plantat; • crearea unor spaţii plantate de protecţie de-a lungul râurilor Sabar şi Ciorogârla; • amenajarea de zone plantate de protecţie în jurul zonelor de gospodărie comunală;

PUG prevede două subzone cu funcţiunea de spaţii verzi:

• Subzona spaţii verzi publice, fâşii plantate, amenajări sportive şi de agrement (UTR Vp); • Subzona culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică, fâşii plantate pentru protecţia

sanitară sau a cursurilor de apă (UTR Vt).


Pagina 25 din 101

2.3.2.6 Zona de gospodărie comunală

Această zonă cuprinde toate funcţiunile care aparţin gospodăriei comunale şi asigură servirea populaţiei cu transport în comun, pieţe comerciale, echiparea edilitară, cimitire şi salubritate. Zona a fost subdimensionată ca pondere în utilizarea terenului cuprins în perimetru, neluând în consideraţie dezvoltarea viitoare a comunei.

PUG prevede două subzone cu funcţiunea de gospodărie comunală:

• Subzona construcţiilor şi amenajărilor pentru gospodărie comunală (UTR Ge) în care sunt incluse: forajele de mare adâncime, gospodăria de apă, staţiile de pompare, reţelele de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi incintele tehnice cu clădiri şi instalaţii pentru sistemele de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică, cu energie termică, cu gaze naturale, transportul public, salubritate, întreţinerea spaţiilor plantate, pieţe comerciale şi birouri autonome (UTR Ge);

• Subzona cimitirelor (UTR Gc).


• reanalizarea modului de organizare a gospodăriei comunale şi prevederea unor suprafeţe de teren pentru buna funcţionare a localităţii în viitor, fiind amplasate în funcţie de poziţia geografică, poziţia faţă de zonele rezidenţiale, astfel încât să nu aducă prejudicii locuitorilor;

• asigurarea unor zone plantate de protecţie în jurul zonelor de gospodărie comunală; • amenajarea prealabilă cu împrejmuiri şi cu spaţii plantate înalte şi medii perimetrale şi

interioare a cimitirelor existente.

2.3.2.7 Zona cu destinaţie specială

Această zonă cuprinde unităţile speciale amplasate dispersat pe teritoriul administrativ al comunei Domneşti.

În conformitate cu Adresa nr. D/1280/12.10.2010, Ministerul Apărării Naționale deține pe teritoriul comunei Domnești, trei terenuri pe care sunt amplasate 6 construcții și este amenajat un poligon de tragere.

Prin adresei nr. D.5189/19.01.2012, Ministerului Apărării Naționale a comunicat limita zonei de siguranță instituită pentru Poligonul de tragere Domnești.

Pentru celelalte incinte, au fost stabilite prin PUG reactualizat, zone de protecţie şi pază.

În tabelele de mai jos se prezintă bilanţul comparativ al zonelor funcţionale existente şi propuse.

Tabel 2-1 Bilanţ teritorial al zonelor funcţionale în perimetrul intravilan şi al teritoriului extravilan – Situaţia existentă

Suprafaţa

ha %

Total teritoriu administrativ din care: 3.741,67 100

Teritoriu intravilan 1.765,05 47,17

Teritoriu extravilan 1.976,62 52,83

Teritoriu intravilan din care:

Zona servicii 12,50 0,71

Zona de locuinţe individuale 1.265,96 71,72

Zona industrie nepoluantă, depozitare 18,60 1,05

Zona căi ferate şi construcţii aferente 7,56 0,43

Zona căi rutiere 88,57 5,02

Zona gospodărie comunală 13,99 0,79


Pagina 26 din 101

Zona permanent acoperită cu apă 9,48 0,54

Zona cu destinaţie specială 1,75 0,10

Zona mixtă: locuinţe şi servicii 187,93 10,65

Zona mixtă: servicii şi industrie 137,87 7,81

Zona mixtă: agrement, sport şi locuire individuală 19,60 1,11

Zonă verde public amenajat 1,24 0,07

TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 1.765,05 100

Teritoriu extravilan din care:

Zonă pădure 124,40 6,35

Zonă verde de protecţie 5,68 0,29

Zonă teren arabil 1722,92 87,16

Zonă cu destinaţie specială 6,96 0,35

Zonă căi rutiere 42,50 2,15

Zonă căi ferate şi construcţii aferente 20,09 1,02

Zonă cu teren aflat permanent sub ape 52,87 2,67

TOTAL TERITORIU EXTRAVILAN 1976,62 100

Table 2-2 Bilanţ teritorial al zonelor funcţionale propuse a fi introduse în perimetrul intravilan al comunei Domneşti

Zone funcţionale

Suprafeţe de teren existente in perimetrul intravilan al Comunei

Domneşti

Suprafeţe de teren propuse pentru a fi

introduse in perimetrul intravilan

al Comunei Domneşti

TOTAL Suprafeţe perimetru

intravilan propus

ha % ha % ha %

Zona servicii 12,50 0,71 90,00 14,93 102,50 4,33

Zona de locuinţe individuale 1.265,96 71,72 295,38 49,02 1.561,34 65,95

Zona industrie nepoluantă, depozitare 18,6 1,05 133,39 22,14 151,99 6,42

Zona căi ferate şi construcţii aferente 7,56 0,43 - - 7,56 0,32

Zona căi rutiere 88,57 5,02 29,10 4,83 117,67 4,97

Zona gospodărie comunală 13,99 0,79 0,65 0,11 14,64 0,62

Zona permanent acoperită cu apă 9,48 0,54 - - 9,48 0,40

Zona cu destinaţie specială 1,75 0,10 7,20 1,19 8,95 0,38

Zona mixtă: locuinţe şi servicii 187,93 10,65 16,70 2,77 204,63 8,76

Zona mixtă: servicii şi industrie 137,87 7,81 - - 137,87 5,82

Zona mixtă: agrement sport şi locuire individuală

19,60 1,11 - - 19,60 0,84

Spaţiu verde amenajat public 1,24 0,07 30,12 5,00 31,36 1,32

Total perimetru intravilan 1.765,05 100 602,54 100 2367,59 100

Din analiza comparativă a bilanţului teritorial al perimetrului intravilan existent cu cel propus rezultă că prin PUG reactualizat se prevede o extindere totală a suprafeţei de teritoriu intravilan cu 602,54 ha, de la 1.765,05 ha la 2367,59 ha. Se constată că cele mai importante extinderi faţă de situaţia actuală sunt propuse pentru locuinţe (49,02 %).


Pagina 27 din 101

Tabel 2-3 Bilanţ teritorial al zonelor funcţionale în perimetrul intravilan şi al teritoriului extravilan – Situaţia propusă

Suprafaţa

ha %




Teritoriu intravilan din care














Teritoriu extravilan din care



Zonă teren arabil 1.144,55 83,30




TOTAL TERITORIU EXTRAVILAN 1.374,08 100

Suprafaţa teritoriului administrativ al Comunei Domneşti este de 3.741,67 ha, din care prin PUG:

• perimetrul intravilan: 2.367,59 ha (63,28 %), şi • perimetrul extravilan: 1.374,08 ha (36,72 %).

În cadrul perimetrului intravilan spaţiile verzi publice vor ocupa o suprafaţă de 30,80 ha, ceea ce reprezintă 1,32 % din suprafaţa perimetrului intravilan propus al comunei Domneşti.

2.3.2.8 Zone în extravilan

Teritoriul administrativ al comunei Domneşti este de 3.741,67 ha. Având în vedere că teritoriul intravilan propus este de 2.367,09 ha, în extravilanul localităţii rămân 1.374,08 ha. Cea mai mare parte a suprafeţei teritoriului extravilan este ocupată de terenuri arabile şi păduri.

În această zonă sunt incluse următoarele subzone:


Pagina 28 din 101

• subzone aferente lucrărilor de infrastructură tehnică (UTR Extrd), care conţin culoarele şi zonele de protecţie faţă de liniile de transport rutier şi CF, energie electrică, apă, gaze naturale, fluide energetice, etc.;

• subzone rezervate pentru activităţi agricole (UTR Exa); • subzone rezervate pentru activităţi forestiere (UTR Exf); • subzone luciu de ape (UTR Exla).

2.3.3 ZONE CU INTERDICŢIE DE CONSTRUIRE

Se introduc interdicţii temporare de construire până la aprobarea planurilor urbanistice zonale conform unor delimitări precise pentru:

• terenurile pe care urmează sa aibă loc modificări ale circulaţiei publice ca: realizarea unor noi trasee şi străpungeri, lărgiri de străzi, rezolvări de intersecţii, construirea unor pasaje denivelate;

• terenurile care sunt prevăzute pentru extinderea perimetrului intravilan până la definitivarea studiilor de specialitate (pentru artere ocolitoare, culoare posibile ale unor viitoare trasee majore de circulaţie, etc.);

• siturile arheologice evidenţiate recent prin studiul de specialitate.

Se propun interdicţii permanente de construire pentru:

• terenurile aferente zonelor de protecţie sanitară a elementelor aferente gospodăriei comunale;

• terenurile aferente zonelor de protecţie a căilor de circulaţii; • terenurile aferente zonelor de protecţie instituite pentru reţelele edilitare (energie electrică,

gaze naturale) şi pentru liniile electrice aeriene de înaltă tensiune; • terenurile aferente zonelor de protecţie a unităţilor de extracţie şi a conductelor de transport

petrol; • terenul aferent zonei de protecţie a frontului de captare a apei aparţinând S.C. APA NOVA

Bucureşti S.A.

2.3.4 PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT

2.3.4.1 Protecţia apelor

Pentru eliminarea sau ameliorarea disfuncţionalităților existente, prin PUG se propun următoarele:

• Menţinerea calităţii resurselor de apă existente în teritoriul administrativ al comunei Domnești, precum şi păstrarea sau instaurarea, după caz, a zonelor de protecţie sanitară ale surselor de apă existente şi viitoare ale localităţii.

• Asigurarea zonelor de protecţie sanitară a captărilor de apă din subteran şi a aducţiunilor de apă, şi marcarea acestor zone.

• Asigurarea zonelor de protecţie a apelor (minimum 15 m) în jurul Acumulării Mihăileşti aflată în teritoriul administrativ al comunei şi de-a lungul canalului de colectare a apelor de infiltraţie şi a apelor pluviale.

• Menţinerea calităţii apelor subterane prin interzicerea realizării de latrine în zonele nou introduse în intravilanul comunei şi conectarea noilor construcţii la sistemul centralizat de canalizare existent şi care se va realiza.

• Extinderea, în zonele nou introduse în intravilanul comunei, a sistemului de alimentare a apei.

• Extinderea, în zonele nou introduse în intravilanul comunei a sistemului de canalizare a apelor uzate.


Pagina 29 din 101

• Punerea în funcţiune a staţiei de epurare, care va deservi localităţile Domneşti şi Ciorogârla, pentru eliminarea deversării apelor uzate direct în râul Argeș, în râul Ciorogârla și în râul Sabar.

• Colectarea apelor pluviale prin intermediul unei reţele separate şi dirijarea acestora către râul Argeş, râul Ciorogârla și râul Sabar.

• Urmărirea respectării autorizaţiilor şi autorizarea tuturor agenţilor economici.

2.3.4.2 Protecţia şi extinderea spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Zona spaţiilor plantate necesită o atenţie specială datorită situării comunei Domnești într-o zonă caracterizată prin excese climatice.


• Amenajarea spaţiilor verzi de tip grădină publică, grădiniţe, culoare verzi în zonele de locuinţe.

• Reamenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi existente. • Instituirea unor noi zone verzi de protecţie a componentelor gospodăriei comunale şi a

echipamentelor edilitare. • Realizarea unor zone plantate în lungul arterelor principale de circulaţie ale localităţii. • Realizarea perdelelor de protecţie faţă de sursele industriale de poluare. • Întreţinerea şi protejarea pădurii din extravilan pentru ameliorarea climatului în localitate. • Modernizarea zonelor de agrement din partea de vest a localităţii.

2.3.4.3 Protecţia calităţii aerului

Pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, prin PUG se propun următoarele:

• Reducerea poluării generate de sistemele de încălzire individuale care utilizează combustibili solizi, ca urmare a extinderii reţelei de distribuţie a gazelor naturale în comună, inclusiv în zonele propuse a se introduce în intravilan;

• Măsuri pentru fluidizarea traficului rutier, a căror implementare va determina reducerea emisiilor de poluanți specifici gazelor de eșapament și, respectiv, reducerea impactului asupra calității aerului;

• Asigurarea perdelelor vegetale de protecţie; • Dezvoltarea cu precădere a activităţilor productive nepoluante şi cu riscuri tehnologice

minime; • Crearea de condiţii pentru utilizarea mijloacelor de transport nepoluante, prin amenajarea de

trasee pentru biciclete.

2.3.4.4 Protecţia condiţiilor microclimatice

Pentru ameliorarea condiţiilor microclimatice, prin PUG se propun următoarele:

• Protejarea construcţiilor prin realizarea de finisaje şi izolări impermeabile prin utilizarea de aditivi corespunzători, vopsele, lacuri, etc. pentru prevenirea fenomenului de deteriorare a materialelor datorită fenomenului de îngheţ – dezgheţ, precum şi pentru protecţia anticorozivă;

• Creşterea lăţimii fâşiilor plantate de aliniament pentru a proteja optim noile construcţii împotriva vântului şi a poluării chimice şi sonore;

• Izolarea corespunzătoare a clădirilor din punct de vedere termic pentru a se evita pierderile de căldură, cu respectarea prevederilor Directivei Parlamentului Europei şi a Consiliului Comisiei Europene 2001/0098 privind performanţa energetică a clădirilor, a Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, a Ordonanţei nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea energiei termice


Pagina 30 din 101

• Intercalarea spaţiilor plantate între grupurile de clădiri în vederea diminuării curenţilor de aer, a zgomotelor şi a poluării.

2.3.4.5 Protecţia solului şi subsolului

Pentru ameliorarea calităţii solului şi subsolului din comuna Domnești, prin PUG se propun următoarele:

• Managementul corespunzător al deşeurilor şi implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor;

• Limitarea dezvoltării de activităţi productive poluante şi cu riscuri tehnologice; • Finalizarea reţelei de canalizare şi extinderea în zonele nou introduse în intravilan care au

funcția de locuire; • Punerea în funcţiune a staţiei de epurare a apelor uzate; • Interzicerea realizării de latrine în zonele nou introduse în perimetrul intravilan al comunei şi

conectarea noilor construcţii la sistemul centralizat de canalizare; • Limitarea eliminării deşeurilor lichide direct pe sol sau în canalele de colectare a apelor

pluviale.

2.3.4.6 Protecţia la zgomot şi vibraţii


• Realizarea unei separări, prin perdele plantate de protecţie, a surselor de poluare fonică (trafic, obiective industriale).

• Amenajarea tramei stradale la standardele europene. • Desemnarea unor zone din trafic unde se impune reducerea vitezei. • Încurajarea transportului cu bicicleta, precum şi construirea de benzi pentru biciclete.

2.3.4.7 Protecţia sănătăţii populaţiei


• Asigurarea unor niveluri de impurificare a aerului înconjurător sub limitele pentru protecţia sănătăţii populaţiei prin crearea condiţiilor de înlocuire a combustibililor solizi utilizaţi în prezent de cei mai mulți locuitori, cu gaze naturale, precum şi prin facilitarea utilizării gazelor naturale la nivelul întregului perimetru intravilan propus.

• Reducerea nivelurilor de impurificare a aerului înconjurător din localitate prin reorganizarea traficului rutier.

• Asigurarea calitativă şi cantitativă a apei potabile. • Managementul apelor uzate prin conectarea locuințelor la sistemul centralizat de canalizare

şi extinderea sistemului de canalizare centralizat la nivelul întregului perimetru intravilan propus.

• Managementul deşeurilor şi asigurarea serviciilor de salubritate corespunzătoare. • Crearea unor zone de agrement şi pentru practicarea activităţilor sportive. • Amenajarea zonelor naturale de îmbăiere de pe cursul râului Argeş, în partea de vest a

localităţii.

2.3.4.8 Perimetre de protecţie

Prin Regulamentul Local de Urbanism se prevede realizarea următoarelor categorii de protecţie care se referă Ia respectarea distanţelor şi a altor restricţii prevăzute prin normative specifice:

• zone de protecţie sanitară cu regim sever de minimum 10 m stânga-dreapta generatoarelor exterioare ale frontului de captare apă administrat de S.C. APA NOVA Bucureşti S.A.;

• zone de protecţie sanitară cu regim sever în jurul frontului de captare apă a localităţii administrat de S.C. Apă Canal Ilfov S.A.;


Pagina 31 din 101

• culoar de protecţie şi de siguranţă pentru liniile electrice aeriene de înaltă tensiune de 400 kV de minimum 75 m de o parte şi de cealaltă a liniei;

• zone de protecţie a staţiilor de reglare şi măsurare (SRM) a gazelor naturale şi a conductelor de transport gaze naturale, cu lăţimi cuprinse între 20 m şi 200 m în funcţie de înălţimea viitoarelor construcţii;

• zone de protecţie şi siguranţă pentru conductele de apă industrială şi cablurile electrice, aparţinând S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A., în limita a 10 m de o parte şi alta a diametrului exterior al conductelor/cablelor

• zonă de protecţie de 50 m față de ax în cazul autostrăzii de centură Bucureşti care va traversa teritoriul comunei pe direcţia nord – sud;

• zonă de protecţie de minimum 22 m de la marginea nodului rutier propus a fi realizat la intersecţia Şoselei de Centură Bucureşti cu str. Prelungirea Ghencea;

• zonă de protecţie în jurul obiectivelor militare amplasate pe teritoriul administrativ al localităţii cu lăţimea de 400 m;

• zonă de protecţie faţă de limitele pădurii amplasate în partea de sud - vest a localităţii, cu lăţimea de 15 m;

• fâşii plantate de protecţie faţă de infrastructura tehnico-edilitară; • perdele de protecţie în jurul obiectivelor industriale; • zone verzi de protecţie în jurul componentelor gospodăriei comunale.

2.3.4.9 Protecţia cadrului construit

2.3.4.9.1 Zone, situri şi obiective cu valoare istorică, arhitectural-urbanistică şi peisagistică

În prezent sunt înscrise în Lista monumentelor istorice, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2.361/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute, următoarele situri, ansambluri şi monumente de arhitectură:

• IF-I-s-B-15181 – aşezare pe malul de sud al râului Sabar, situată la vest de şoseaua spre Aerodromul Clinceni – aşezare din epoca geto-dacică;

• IF-I-s-B-15182 – fundaţiile bisericii de la Domnești “La bisericuţă”, situată la marginea estică a satului Domnești, pe malul Acumulării Mihăileşti – construcţie datată în sec. XVII – XVIII.

Conform Repertoriului Arheologic Naţional (RAN) al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, pe teritoriul comunei Domnești se găsesc următoarele situri arheologice:

• Cod 102222.02 – situl arheologic de la Domnești „Cariera de pietriş” – carieră cu pădure îngropată, situat pe malul stâng al râului Argeş, în partea de est a barajului, pe traseul canalului Dunăre – Bucureşti – aşezare din epoca neolitică şi medievală, sec. IX-X, sec. XVII;

• Cod 102222.01 – situl arheologic de la Domnești „Cariera de prundiş”, situat pe traseul râurilor Argeş şi Dâmboviţa – aşezare din epoca bronzului, neolitic şi epoca migraţiilor.

Siturile arheologice sau monumentele istorice sunt protejate, prin Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG, pe o rază de 200 m în cadrul căreia orice intervenţii sunt supuse regimului special de avizare.

Prin Studiul de evaluare arheologică întocmit în anul 2010, ca parte integrantă din PUG al Comunei Domnești, pe teritoriul administrativ al comunei au fost evidenţiate 16 situri arheologice. Prin Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG, pentru aceste situri au fost instituite zone de protecţie pe o rază de 200 m în cadrul căreia orice intervenţii sunt supuse regimului special de avizare.

2.3.4.9.2 Reabilitarea zonelor aflate în declin sau neglijate


Pagina 32 din 101

În perimetrul zonei centrale, pentru a se evita declinul ansamblurilor de locuinţe colective au fost iniţiate operaţii de reabilitare şi de modernizare a acestora în parteneriat public – privat.

2.3.5 ECHIPAREA EDILITARĂ

2.3.5.1 Alimentarea cu apă

În prezent, alimentarea cu apă a populaţiei se realizează din puţuri individuale executate în general în primul strat de apă freatică, ceea ce reprezintă un risc pentru sănătatea locuitorilor comunei, având în vedere că acest orizont acvifer este poluat.

Comuna Domneşti dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, nou realizat, la care vor fi conectate locuinţele proprietate privată şi agenţii economici ai comunei, deoarece comuna este una din cele 25 localități mai importante ale judeţului Ilfov cu o populaţie mai mare de 2.000 locuitori.

Asigurarea alimentării cu apă potabilă la standardele UE şi româneşti a comunei Domneşti are ca bază proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Ilfov, Componenta nr. 5: Domneşti: Modernizarea sistemului de apă Domneşti şi a sistemului de canalizare al aglomerării Domneşti” din cadrul Programului Operaţional Sectorial, Axa Prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”.

În baza contractului „Reabilitare şi extindere surse apă, staţii de tratare şi pompare în aglomerările Bragadiru, Domnești, Pantelimon, Dobroieşti, Domneşti, Ciorogârla, Brăneşti şi Cernica, judeţul Ilfov”, al cărei beneficiar este S.C. APA-CANAL Ilfov S.A., s - au realizat următoarele:

• Front de captare constituit din 5 foraje de mare adâncime care captează orizonturile acvifere cantonate în straturile de Frăteşti cu un debit de exploatare mediu de 5 l/s/foraj şi vor asigura debitul de apă necesar pentru comuna Domneşti (22,4 l/s). Forajele s-au executat la adâncimea de 190 m, iar diametrul de exploatare este de 225 mm. Frontul de captare este amplasat pe malul stâng al râului Argeş, între DE 238 şi satul Ţegheş.

• Racordarea forajelor la gospodăria de apă prin intermediul unei conducte aducţiune din PEID cu diametrul De = 125 mm.

• Gospodăria de apă care are în dotare: − staţie de pompare echipată cu trei electropompe; − staţie de tratare a apei prin clorinare; − rezervor suprateran de stocare apă cu capacitatea de 1.000 m3, care va asigura şi

rezerva intangibilă pentru stingerea incendiilor.

De asemenea, în conformitate cu proiectul privind investiţia „Reţea distribuţie apă potabilă, reţea de canalizare ape uzate menajere şi staţii de pompare în comuna Domneşti, satele Ţegheş şi Domneşti” reglementat de către Administraţia Naţională „Apele Române”, Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov – Bucureşti prin Avizul nr. 118-IF/01.06.2010 s-au realizat următoarele:

• reţele de alimentare cu apă cu lungimea de 31.310 m, diametrul De = 90 ÷ 315 mm, pozată subteran şi realizată din PEID – PE;

• 15 hidranţi de incendiu cu diametrul Dn = 80 mm pe traseul reţelei de alimentare cu apă; • branşarea a 1.847 consumatori la reţeaua de alimentare cu apă.

PUG Comuna Domneşti include prevederile proiectelor de realizare a sistemului centralizat de alimentare cu apă, realizarea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever pentru componentele acestui sistem, precum şi extinderea reţelei în zonele propuse a fi introduse în intravilan.


Pagina 33 din 101

2.3.5.2 Colectarea şi epurarea apelor uzate

În prezent, comuna Domneşti nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate. Apele uzate fecaloid – menajere generate sunt colectate individual în fose septice, bazine vidanjabile şi în mini-staţii de epurare cu bazin vidanjabil, iar riveranii râurilor Sabar şi Ciorogârla deversează direct în aceste râuri.

Comuna Domneşti dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate, nou realizat, la care vor fi conectate locuinţele proprietate privată şi agenţii economici ai comunei.

Asigurarea colectării şi evacuării apelor uzate menajere a comunei Domneşti are ca bază proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Ilfov, Componenta nr. 5: Domneşti: Modernizarea sistemului de apă Domneşti şi a sistemului de canalizare al aglomerării Domneşti” din cadrul Programului Operaţional Sectorial, Axa Prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”.

În conformitate cu proiectul privind investiţia „Reţea distribuţie apă potabilă, reţea de canalizare ape uzate menajere şi staţii de pompare în comuna Domneşti, satele Ţegheş şi Domneşti” reglementat de către Administraţia Naţională „Apele Române”, Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov – Bucureşti prin Avizul nr. 118-IF/01.06.2010 s-au realizat următoarele:

• reţelele de canalizare de-a lungul tramei stradale existente în vederea preluării unui debit maxim de 1.409,93 m3/zi. Reţeaua este realizată din tuburi de PVC cu diametre de De = 250 ÷ 500 mm şi are o lungime de 27.175,9 m.

• 450 cămine de vizitare şi control, 61 cămine de spălare pe traseele reţelei, precum şi cămine de intersecţie.

• 1.847 cămine de racord, conectate la colectorul principal. • 9 staţii de pompare a apelor uzate.

De asemenea prin proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Ilfov, Componenta nr. 5: Domneşti: Modernizarea sistemului de apă Domneşti şi a sistemului de canalizare al aglomerării Domneşti” din cadrul Programului Operaţional Sectorial, Axa Prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată” s-a realizat staţia de epurare a apelor uzate fecaloid - menajere care să deservească comuna Domneşti şi comuna Ciorogârla.

PUG Comuna Domneşti include următoarele:

• extinderea sistemului de colectare a apelor uzate menajere în zonele propuse pentru dezvoltare;

• realizarea unui sistem de rigole şi canale pentru colectarea apelor pluviale şi evacuarea acestora în râurile Argeş, Sabar şi Ciorogârla;

• instituirea de măsuri care să oblige unităţile economice existente să epureze apele uzate generate de activităţile acestora.

2.3.5.3 Lucrări hidrotehnice

În conformitate cu Adresa nr. 2673/29.03.2011, pe teritoriul administrativ al comunei Domneşti au fost executate următoarele lucrări hidrotehnice administrate de Administraţia Naţională „Apele Române”:

• Acumularea Mihăileşti pentru atenuarea viiturilor şi apărarea împotriva inundaţiilor, alimentare cu apă, producerea de energie electrică, piscicultură, agrement şi navigaţie în viitor – în contextul finalizării lucrărilor la obiectivul de investiţie „Canal Dunăre – Bucureşti: − Lacul de acumulare situat pe râul Argeş cu următoarele caracteristici tehnice: volum

maxim Vmax = 99 hm3, nivel normal de retenţie NNR = 85,00 mdMB, volum normal de


Pagina 34 din 101

retenţie VNNR= 25,23 hm3, nivel maxim de retenţie = 89,00 mdMB, volum de atenţionare Vat = 72,20 hm3.

− Digul malului stâng al Acumulării Mihăileşti cu lungimea de 3,6 km, lăţimea de 6 m, înălţimea de 7 – 13 m şi panta taluzului în amonte de 1:2,5 şi în aval de 1:2,5 sau de 1:2,75. Protecţia digului s-a realizat din dale prefabricate din beton până la cota 88,25 mdMB, iar deasupra acestora sunt caroiaje prefabricate din beton.

− Canalul colector al apelor de infiltraţie şi al apelor pluviale, amplasat la baza taluzului, aval de digul malului stâng al acumulării pozat la adâncimea de 0,7 – 0,8 m, având protecţie din dale din beton. De-a lungul canalului sunt îngropate tuburi de drenaj cu Ø 200mm în strat drenant de pietriş şi tuburi de descărcare cu Ø 100mm, având lungimea de 5 m din 25 m în 25 m.

− Deversorul de suprafaţă al barajului Mihăileşti cu lungimea de 500 m este realizat în corpul barajului pe malul stâng, la coada lacului, cota pragului fiind de 89,00 mdMB. Acest deversor intră în funcţiune la debite mai mari de 1.740 m3/s şi permite evacuarea unui debit maxim de 385 m3/s.

• Digurile de apărare împotriva inundaţiilor realizate de-a lungul râurilor Sabar şi Ciorogârla.

Având în vedere că râul Argeş este îndiguit în zona comunei Domneşti, nu există riscul de inundaţii la un regim de precipitaţii ridicat în perimetrul satului Ţegheş.

În caz de accident la această construcţie hidrotehnică, conform benzilor de inundabilitate trasate în Planul de avertizare – alarmare a populaţiei, a obiectivelor economice şi sociale, elaborat de Administraţia Naţională „Apele Române”, Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea, Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu, localităţile afectate vor fi cele situate în aval de Acumularea Mihăileşti, deci într-o astfel de situație comuna Domnești nu va fi efctată.

Prin PUG se recomandă o atenţie deosebită lucrărilor de întreţinere a acumulării, precum şi respectării zonei de protecţie sanitară în jurul acesteia impusă prin Legea Apelor nr. 107, Anexa nr. 2. Lăţimea zonei de protecţie în jurul acumulării este între nivelul normal de retenţie şi cota coronamentului: dig mal stâng acumularea Mihăileşti = 4 m lăţime spre interiorul incintei de-a lungul digului şi canalul colector al apelor de infiltraţie şi pluvial acumularea Mihăileşti = 3 m lăţime de-a lungul canalului.

Administraţia Naţională „Apele Române” deţine pe teritoriul comunei Domneşti următoarele suprafeţe:

• Râul Sabar – 7,9938 ha; • Râul Ciorogârla – 17,995 ha; • Râul Argeş – 8,4608 ha; • Acumularea Mihăileşti – 4,0958 ha; • canal colector – 0,1980 ha; • dig mal stâng acumulare Mihăileşti – 12,995 ha; • alte terenuri (nisipuri şi stufăriş) – 13,5 ha.

Primăria comunei Domneşti a elaborat hărţile de risc natural la inundaţii, ca parte integrantă din documentaţia PUG Comuna Domneşti un Planul de apărare împotriva inundaţiilor.

2.3.5.4 Alimentarea cu energie electrică

Comuna Domneşti dispune de reţele de alimentare cu energie electrică în proporţie de 90 %, conectate la reţelele de transport şi distribuţie din Sistemul Energetic Naţional prin intermediul staţiei electrice de transformare 400/110/20 kV Domneşti.

Reţelele de medie şi joasă tensiune sunt de tip aerian, pozate pe stâlpi din beton şi prezintă o stare tehnică satisfăcătoare. Aceste reţele sunt în proprietatea statului, iar serviciul de transport şi distribuţie este asigurat de S.C. ENEL Distribuţie Muntenia S.A.


Pagina 35 din 101

Echipamentele de branşament al consumatorilor la reţeaua de joasă tensiune prezintă o stare de îmbătrânire, uzură fizică şi morală avansate.

Pentru pozarea reţelelor de iluminat sunt utilizaţi stâlpii reţelelor de joasă tensiune. Reţeaua de iluminat public prezintă un grad ridicat de uzură, iar gradul de iluminare pe arterele periferice ale comunei este redus, datorită ieşirii din funcţiune a lămpilor. Astfel, această reţea necesită lucrări de reparaţie capitală.

Teritoriul administrativ al comunei Domneşti este traversat de la vest către nord de trei linii electrice aeriene (LEA) cu tensiunea nominală de 400 kV (LEA 400 kV Bucureşti Sud – Domneşti, LEA 400 kV Brazi Vest – Domneşti, LEA 400 kV Urecheşti – Domneşti), care sunt în proprietatea statului şi concesionate de Compania Naţională Transelectrica – Sucursala de Transport Bucureşti. Existenţa acestora pe teritoriul comunei constituie o disfuncţionalitate atât din punct de vedere al exercitării dreptului de proprietate şi folosinţă, precum şi din punct de vedere al sănătăţii locuitorilor comunei.

Alimentarea cu energie electrică a comunei se realizează prin intermediul staţiei de transformare 400/110/20 kV Domneşti.

Prevederile avizelor emise de Compania Naţională Transelectrica – Sucursala de Transport Bucureşti şi S.C. ENEL Distribuţie Muntenia S.A. privind zonele de protecţie şi siguranţă a traseelor menţionate mai sus au fost prelate în PUG Comuna Domneşti.

PUG se propun următoarele:

• creşterea siguranţei în exploatare prin modernizări şi retehnologizări ale instalaţiilor din cadrul sistemului de alimentare cu energie electrică;

• extinderea reţelelor de alimentare cu energie electrică, instalarea de noi posturi de transformare, pe măsura apariţiei de noi consumatori în zonele propuse pentru dezvoltare;

• minimizarea costurilor de exploatare şi de întreţinere; • reabilitarea şi modernizarea reţelei de iluminat public.

2.3.5.5 Reţeaua de telecomunicaţii

Comuna Domneşti este racordată la reţelele de telecomunicaţii aparţinând societăţilor ROMTELECOM, RDS şi UPC., fiind înregistraţi 763 abonaţi.

Comuna este deservită de o centrală telefonică digital, iar reţelele telefonice principale şi secundare aparţinând ROMTELECOM sunt de tip aerian şi sunt pozate pe stâlpii reţelelor de joasă tensiune.

Comuna are acoperire GSM pentru toate societăţile de telefonie mobilă din ţară.

Prin PUG se propune extinderea reţelelor telefonice mobile şi fixe, precum şi a celor de internet, atât în perimetrul intravilan existent, cât şi în zonele propuse pentru dezvoltare, astfel încât fiecare locuinţă din cadrul comunei să beneficieze de aceste facilităţi.

2.3.5.6 Alimentarea cu energie termică şi asigurarea eficienţei energetice

În prezent, sistemele de încălzire în comuna Domneşti constau în:

• sobe alimentare cu combustibil solid (lemn, cărbune) sau cu gaze naturale; • centrale termice proprii care utilizează combustibil lichid sau gaze naturale pentru încălzirea

rezidenţială, comercială, instituţională şi industrială.

Teritoriul administrativ al comunei Domneşti este traversat de instalaţiile energetice aparţinând S.C. ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI S.A., şi anume:

• două conducte subterane de apă industrială cu diametrul Dn 1000, din tuburi PREMO, care fac legătura între staţia de pompe apă brută Dragomireşti – Argeş şi termocentralele Progresu şi Bucureşti Sud;


Pagina 36 din 101

• două cabluri electrice subterane de 6 kV.

Prevederile avizului emis de S.C. ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI S.A. privind zonele de protecţie şi siguranţă a conductelor de apă industrială şi a cablurilor electrice au fost prelate în PUG Comuna Domneşti.

2.3.5.7 Alimentarea cu gaze naturale

Pe teritoriul administrativ al comunei Domneşti, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „TRANSGAZ” S.A. Mediaş deţine următoarele trasee de conducte de transport gaze naturale:

• Inelul Bucureşti; • Traseul Hurezeni – Corbu – Bucureşti fir 2; • Racord CTE Vest.

Prin intermediul staţiei de reducere şi măsurare (SRM) Domneşti se realizează alimentarea cu gaze naturale a comunei.


• extinderea reţelei de alimentare cu gaze naturale în zonele de dezvoltare propuse cu aproximativ 30 km;

• dotarea clădirilor noi (locuinţe individuale, locuinţe colective, clădiri de utilitate publică, clădiri industriale) cu centrale termice individuale cu funcţionare pe gaze naturale;

• realizarea de izolaţii termice corespunzătoare şi montarea tâmplăriei cu geam termopan la clădirile noi şi la cele care se vor moderniza.


Pagina 37 din 101

3 STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN ZONA COMUNEI DOMNEŞTI

3.1 CADRUL NATURAL, ARII NATURALE PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII, VALORI ALE PATRIMONIULUI CULTURAL ŞI ISTORIC

3.1.1 AŞEZAREA GEOGRAFICĂ

Comuna Domneşti este amplasată în partea de sud a României, în teritoriul administrativ al judeţului Ilfov, în cadrul căruia se situează în partea de vest, fiind una din componentele importante ale zonei periurbane a municipiului Bucureşti.

Comuna Domneşti este traversată de drumul judeţean DJ602 Centură – Ciorogârla, care face legătura cu autostrada A1, la 10 km de municipiul Bucureşti şi 6,8 km de autostrada A1, precum şi de drumul judeţean DJ401A Vidra – Bolintin Deal, prin intermediul căruia se realizează legătura cu drumul naţional DN6 Bucureşti – Alexandria, la 12,4 km de comuna Bolintin Deal şi 80,6 km de oraşul Alexandria.

Comuna Domneşti se află în marea unitate morfologică Câmpia Română, în interfluviul dintre râurile Ciorogârla şi Sabar şi dintre râurile Argeş şi Sabar, acesta din urmă fiind, de fapt, un vechi curs al râului Argeş.

Din punct de vedere geografic, coordonatele între care se află comuna Domneşti sunt: 44º17’ latitudine sudică, 44º46’ latitudine nordică, 26º27’ longitudine estică şi 25º52’ longitudine vestică.

În conformitate cu datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Ilfov, teritoriul administrativ al comunei în anul 2008 avea o suprafaţă de 3.734,58 ha, din care 1813,56 ha în perimetrul intravilan, iar conform datelor furnizate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov, suprafaţa teritoriului administrativ este de 3.741,67 ha, aceasta fiind şi suprafaţa luată în considerare în PUG Comuna Domneşti.

Populaţia comunei Domneşti la recensământul din 2002 era de 6.327 persoane, iar în conformitate cu datele furnizate de Raportul preliminar al recensământului din 2011, populaţia comunei era de 8.577 persoane. Densitatea populaţiei în anul 2002 era de 189,6 locuitori/km2, iar în anul 2011 era de 229 locuitori/km2.

Din punct de vedere administrativ, comuna Domneşti are în componenţă două localităţi: satul Domneşti şi satul Ţegheş.

Teritoriul administrativ al comunei Domneşti se învecinează cu următoarele localităţi:

• Comuna Ciorogârla (sectorul NV – N); • Comuna Chiajna (NE); • Municipiul Bucureşti (sectorul ENE – ESE); • Oraşul Bragadiru şi comuna Clinceni (sectorul ESE – S); • Comuna Domnești, oraşul Mihăileşti şi sat Ordoreanu (S); • Comuna Buturugeni (SV); • Comuna Grădinari (sectorul V – NV).

În sectorul SV – V al comunei Domneşti este situată Acumularea Mihăileşti, iar în partea de vest se află râul Argeş.

3.1.2 RELIEFUL ŞI GEOMORFOLOGIA

Comuna Domneşti este amplasată în marea unitate structurală Câmpia Română, în două subunităţi distincte, Câmpul Cotroceni – Berceni, care cuprinde jumătatea de nord – est şi Lunca Argeş – Sabar, în care se află jumătatea de sud – vest a comunei.


Pagina 38 din 101

Câmpul Cotroceni – Berceni este situat în partea de sud a Câmpiei Bucureştiului, până la râul Sabar, având o altitudine de 70 – 95 m deasupra nivelului Mării Negre (dNMN). În partea de vest a acestei câmpii, unde este amplasată comuna Domneşti, altitudinea este de 80 – 95 m dNMN cu uşoare denivelări datorate crovurilor.

Zona de terasă, pe care se dezvoltă jumătatea nord – estică a comunei, este relativ plană, având o înclinare NV – SE, care atinge altitudinea maximă de 90 m dNMN în partea de NV şi de 65 – 70 m dNMN în partea de sud a comunei.

În cadrul luncii Argeş – Sabar se disting: lunca Sabarului cu o albie îngustă meandrată, lunca joasă a Argeşului cu despletiri numeroase, ostroave şi cu maluri care suferă puternice modificări la viituri şi interfluviul dintre cele două văi cu maluri de 3 – 4 m spre râul Argeş şi de 1,5 – 2 m către râul Sabar, cu urme ale unor cursuri vechi şi o structură aluvială, în care pânza freatică se află la adâncimi reduse.

Suprafaţa ocupată de această luncă în jumătatea sud – vestică a comunei este relativ plană, desfăşurându-se la o altitudine de 60 – 80 m dNMN, şi prezintă o lăţime de 1,5 – 2 km în zona analizată.

3.1.3 CLIMA

Datorită poziţiei sale geografice, comuna Domneşti este caracterizată de un climat temperat-continental, ceea ce determină contraste termice mari între anotimpul rece şi cel cald. Ca urmare a poziţiei şi a reliefului, judeţul Ilfov favorizează pătrunderea maselor de aer rece continental de origine euro-asiatică în cursul iernii şi pătrunderea maselor de aer foarte cald şi uscat din Asia sau din Africa în cursul verii. Acest tip de climat imprimă zonei o notă specifică de ariditate.

Caracterizarea climatică s-a făcut utilizând, înregistrările şi prelucrările oferite de staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa.

3.1.3.1 Temperatura aerului

Temperatura medie multianuală a aerului este de 10,9ºC, înregistrându-se valori medii lunare cuprinse între -3,3ºC în ianuarie şi 22,3ºC în iulie.

Temperatura maximă absolută de 41,1ºC a fost înregistrată în 20 august 1945. Temperaturi maxime absolute mai mari de 30,0ºC (zile caniculare) apar în intervalul mai – septembrie, în lunile de iarna acestea fiind cuprinse între 14,5ºC si 19,3ºC.

Temperatura minimă absolută înregistrată în 25 ianuarie 1942 a fost de -30ºC. Valori ale temperaturii minime absolute mai mari de 0ºC s-au înregistrat în intervalul mai – august, cea mai mare temperatură minimă absolută fiind de 8,7ºC în iunie.

Stratul de zăpadă poate avea o durată cuprinsă între 46 – 54 zile, cu o grosime medie ce variază între 7,8 cm şi 9,6 cm.

Adâncimea minimă de îngheţ (conform STAS 60054/1997) este cuprinsă între 80 cm şi 90 cm.

3.1.3.2 Precipitaţiile

Regimul precipitaţiilor prezintă, ca şi temperatura aerului, o caracteristică tipic continentală, cu variaţii mari de la o lună la alta şi de la un an la altul. Cantităţile de precipitaţii au valori cuprinse între 700 – 900 mm în anii ploioşi şi între 350 – 400 mm în anii secetoşi.

Media multianuală a cantităţi de precipitaţii este de 679 l/m2. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad, în medie multianuală, în luna decembrie (131 l/m2), iar cele mai reduse se înregistrează în lunile februarie şi septembrie (32 l/m2).


Pagina 39 din 101

Numărul anual de zile cu precipitaţi este, în medie multianuală de 110,7 zile. Cele mai ploioase luni sunt mai (13,3 zile) şi iunie (10,4 zile), iar cele mai secetoase sunt octombrie (6,1 zile) şi septembrie (6,9 zile).

3.1.3.3 Vântul

Regimul eolian este caracterizat prin dominanţa, atât ca intensitate cât şi ca frecvenţă, a vânturilor din direcţia nord-est (17,7 % din an), urmate de cele din direcţia sud-vest (12,4 % din an).

3.1.3.4 Umezeala relativă a aerului

Umezeala relativă a aerului are valori medii anuale de 74 %.

În zona comunei Domneşti cazurile de ceaţă apar, în medie multianuală, în 52,7 zile. Cele mai numeroase zile cu ceaţă apar în perioada rece a anului, numărul mediu lunar de zile cu ceaţă fiind cuprins între 8,6 zile în februarie şi 12,4 zile în decembrie. În perioada caldă a anului, numărul mediu lunar al zilelor cu ceaţă este de 0,5 – 0,9 zile.

3.1.3.5 Durata de strălucire a soarelui (insolaţia) şi radiaţia solară

Durata medie anuală de strălucire a Soarelui este cuprinsă între 2.100 şi 2.200 ore.

Radiaţia solară globală este de 125,390 kcal/cm2 pe suprafaţa orizontală, valoarea maximă a radiaţiei înregistrându-se în iulie, de 18,330 kcal/cm2 la Bucureşti-Filaret şi 18,21 kcal/cm2 la Afumaţi, iar cea minimă în decembrie, de 3,040 kcal/cm2.

3.1.4 FLORA ŞI FAUNA, ARII NATURALE PROTEJATE ŞI MONUMENTE ALE NATURII

Comuna Domneşti este situată în zonă de câmpie, care face parte din categoria câmpiilor tabulare cu cuvertură de loess, la limita dintre zona nemorală şi silvostepă. Climatul zonei oferă condiţii staţionare destul de dezvoltare a vegetaţiei lemnoase şi ierboase. De asemenea, faptul că teritoriul este străbătut de cursuri de ape râuri şi lacuri, care accentuează diversitatea condiţiilor staţionare, oferă posibilitatea instalării unei vegetaţii variate.

Perimetrul comunei Domneşti este, în cea mai mare parte, antropizat. Astfel, o parte din acest perimetru este reprezentat de zona urbană propriu-zisă, iar cealaltă parte este reprezentată de terenurile agricole şi apele de suprafaţă. Singurele zone care nu au fost foarte mult influenţate de activităţile desfăşurate la nivelul comunei sunt reprezentate de zonele ocupate de luncile râurilor Argeş (zona neîndiguită), Sabar şi Ciorogârla, precum şi corpurile de pădure din partea de sud – vest a comunei.

Teritoriul comunei Domneşti este acoperit în proporţie de 3,32 % (124,40 ha) de trei corpuri de pădure (raportat la suprafaţa totală a comunei), situate în perimetrul extravilan al satului Ţegheş, respectiv, Codalba cu suprafaţa de 44,1 ha, Ţegheş I cu suprafaţa de 59,8 ha şi Ţegheş II cu suprafaţa de 20,5 ha.

Sub aspectul vegetaţiei naturale, spontane, teritoriul comunei Domneşti se încadrează în subzona de silvostepă. Această zonă cuprinde specii care rezistă la un climat mai uscat. Printre speciile lemnoase care se întâlnesc amintim stejarul brumăriu şi stejarul pufos şi diferite specii de ulmi. În zonele mai joase, cu umezeală, se găseşte stejarul pedunculat.

Subarboretul care se dezvoltă în pădurile de foioase este reprezentat de gherghina, lemn câinesc, sânger etc. În cadrul vegetaţiei ierboase, care se dezvoltă în poienile acestor păduri şi în zonele neprelucrate agricol, se răspândesc păiuşul, negară şi sadina.


Pagina 40 din 101

În zona de luncă se întâlneşte o vegetaţie adaptată la inundaţii şi exces de umiditate, constituită din sălcii şi răchite şi specii ierboase reprezentate de rogoz, stânjenelul de baltă şi limbariţă. La acestea se mai adaugă speciile acvatice reprezentate de stuf şi alte specii asociate.

Zona comunei, care nu mai prezintă vegetaţie primară, fiind transformată prin agricultura intensivă practicată, este dominată de prezenţa rozătoarelor, cum ar fi, numeroase specii de şoareci, popândăul, hârciog şi orbete, precum şi iepurele şi dihorul. Dintre păsări, specifice zonei sunt prepeliţa, potârnichea, graurul şi ciocârlia.

Fauna stejăretelor cuprinde dintre mamifere: veveriţa, iepurele, vulpea şi în mai mică măsură lupul şi mistreţul. Păsările sunt reprezentate prin gaiţă, mierla, ciocârlia, graurul, privighetoare, ciocănitoarea de stejar şi scatiul, iar reptilele prin şerpi, şopârle şi guşteri.

Fauna de luncă cuprinde numeroase specii de raţe, gâşte şi stârci, precum şi diverse specii de reptile, batracieni şi insecte.

Pe teritoriul administrativ al comunei Domneşti nu există arii naturale protejate. Cea mai apropiată arie naturală protejată din reţeaua Natura 2000 este ROSCI0138 Pădurea Bolintin, situată la o distanţă de aproximativ 5,5 km vest faţă de limita teritoriului administrativ al comunei.

3.1.5 SOLUL

Deşi relieful judeţului Ilfov este relativ uniform, învelişul de sol este variat. Indiferent de tipul solului acestea s-au format pe depozite de loess. Solurile se pot grupa în soluri zonale care acoperă spaţiile interfluviale şi soluri azonale care acoperă luncile joase formate din aluviuni recente. Principalele tipuri de soluri întâlnite în judeţul Ilfov sunt solurile brun-roşcate, cernoziomurile şi solurile aluvionare.

În zona comunei Domneşti se întâlnesc în principal soluri brun-roşcate, care este tipul zonal cel mai extins, la care se asociază soluri cernoziom cambice pe un areal relativ redus din partea de nord a comunei. În zona de luncă se întâlnesc soluri aluvionare, umede, în diferite stadii de dezvoltare.

Solurile brun-roşcate au un profil bine stabilit, cu un conţinut de humus de aproximativ 3 % şi cu o circulaţie bună a substanţelor nutritive şi se întâlnesc în zona de terasă. În condiţii de climă uscată nevoia de apă se resimte puţin în perioada de dezvoltare a vegetaţiei, iar nevoia de îngrăşăminte nu este foarte mare. Aceste soluri sunt pretabile pentru culturile de cereale, plante industriale, precum şi pentru cultura pomilor fructiferi şi a viţei de vie.

Solurile aluvionare sunt soluri tinere, în primul stadiu de solidificare a depozitelor aluvionare depuse de râuri la inundaţii. Profilul solului este incomplet, cu un conţinut de humus ce variază între 1,3 % şi 7 %. Solurile aluvionare nu sunt foarte fertile, iar pentru ridicarea fertilităţii este necesar să se utilizeze îngrăşăminte organice şi minerale.

În anul 2010, conform datelor furnizate de Comisia Naţională de Statistică – fişa localităţii, 2.747 ha (73,42 %) din teritoriul total al comunei Domneşti era reprezentat de teren agricol (situat în perimetrul extravilan), din care 2.539 ha era suprafaţa arabilă, 81 ha era suprafaţa ocupată de livezi şi pepiniere pomicole, 75 ha era suprafaţa ocupată de culturi viticole şi pepiniere viticole şi 52 ha era suprafaţa ocupată de păşuni. Restul de 994,67 ha (26,58 %) este reprezentat de teren neagricol (pădure, ape, căi de circulaţie rutieră, locuinţe, obiective economice şi servicii).

În anul 1995, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie a clasificat solurile întregului judeţ Ilfov, stabilind şi clasele de bonitate a solurilor comunei Domneşti, exprimate prin indicatorul „pretabilitate la folosinţa arabilă".

Astfel, teritoriul comunei Domneşti cuprinde trei clase de valoare agricolă respectiv, de pretabilitate la arabil:


Pagina 41 din 101

• solurile de clasa a l-a, care ocupă o suprafaţă redusă de aproximativ 5 % din teritoriul comunei;

• solurile de clasa a ll-a, care ocupă aproximativ 67 % din teritoriul comunei, localizate în pe întreg teritoriul comunei;

• solurile de clasa a lll-a, care ocupă aproximativ 28 % din teritoriul comunei, localizate la preponderent în partea estică a comunei (zona de luncă), de-a lungul centurii rutiere a municipiului Bucureşti.

Terenuri din categoriile de calitate IV şi V nu au fost identificate pe suprafeţe semnificative din teritoriul comunei.

Aceste soluri prezintă slabe urme de degradare, cauzate de băltiri temporare în anii ploioşi, datorate texturii argiloase a acestora şi prezenţei apei freatice la mică adâncime (aproximativ 2 m).

Starea actuală a calităţii solurilor este determinată atât de condiţiile naturale în care se găsesc solurile respective, cât şi de modul de gospodărire a acestora (majoritatea terenurilor sunt neutilizate).

3.1.6 GEOLOGIA

În anul 2011, S.C. GEOCON S.R.L. a elaborat un studiu geotehnic pentru prezentarea elementelor geotehnice necesare fundamentării PUG Comuna Domneşti. În cadrul acești studiu au fost realizate 47 foraje geotehnice cu adâncimi de 6 – 8 m.

Din punct de vedere geologic, în Câmpul Cotroceni – Berceni se întâlnesc depozite cuaternare aparţinând Pleistocenului superior, alcătuite din argile prăfoase cu concreţiuni calcaroase cu grosimi de 8 – 10 m în perimetrul delimitat de centura municipiului Bucureşti şi râul Ciorogârla (zona terasei a treia a râului Argeş) şi de 2 – 4 m în zona de interfluviu Ciorogârla – Sabar. Peste aceste depozite se găsesc depozite aluvionare alcătuite din nisipuri şi pietrişuri aparţinând Complexului de pietrişurilor de Colentina.

În perimetrul comunei care aparţine Luncii Argeş – Sabar se întâlnesc depozite recente neconsolidate aparţinând Holocenului superior, alcătuite din argile prăfoase cu concreţiuni calcaroase cu grosimi de 8 – 10 m, peste care se găsesc depozite de nisipuri şi pietrişuri.

Succesiunea litologică specifică perimetrului comunei Domneşti, sintetizată din datele prezentate în studiu geotehnic întocmit de către S.C. GEOCON S.R.L. este următoarea:

• pentru zona Luncii Argeş – Sabar: − 0,0 – 0,20/0,40m: sol vegetal; − 0,20/0,40 – 1,00/1,50m: strat de coperta constituit din argile prăfoase/prafuri argiloase

cu oxizi de Fe şi Mn, cu concreţiuni şi diseminaţii calcaroase, plastic vârtoase; − 1,00/1,50 – 3,0/4,0m: strat de aluviuni fine constituit din argile prăfoase/prafuri

nisipoase/nisipuri prăfoase sau fine cu oxizi de Fe şi Mn, cu concreţiuni şi diseminaţii calcaroase, plastic vârtoase la plastic consistente în bază;

− 3,0/4,0 – 6,0/8,0m: strat de aluviuni grosiere holocene constituit din nisipuri şi pietrişuri cu îndesare medie spre îndesate în baza, saturate;

• pentru zona Câmpului Cotroceni – Berceni (interfluviul Sabar – Ciorogârla): − 0,0 – 0,20/0,40m: sol vegetal; − 0,20/0,40 – 2,50/3,50m: strat de coperta constituit din prafuri argiloase/argile prăfoase

cu oxizi de Fe şi Mn, cu concreţiuni şi diseminaţii calcaroase, plastic vârtoase; − 2,50/3,50m – 6,0/8,0m: strat de aluviuni grosiere aparţinând Pietrişurilor de Colentina

constituit din nisipuri şi pietrişuri cu îndesare medie spre îndesate în bază, saturate; • pentru zona Câmpului Cotroceni – Berceni (terasa 3 a Argeşului)

− 0,0 – 0,20/0,40m: sol vegetal;


Pagina 42 din 101

− 0,20/0,40 – 6,00/8,00m: : strat de coperta constituit din argile prăfoase/prafuri argiloase cu oxizi de Fe şi Mn, cu concreţiuni şi diseminaţii calcaroase, plastic vârtoase;

− 2,50/3,50m – 6,0/8,0m: strat de aluviuni grosiere aparţinând Pietrişurilor de Colentina constituit din nisipuri şi pietrişuri cu îndesare medie spre îndesate în bază, saturate.

Din punct de vedere geotehnic, terenul comunei este stabil şi se încadrează în categoria terenurilor bune pentru fundare directă.

3.1.7 HIDROLOGIA ŞI HIDROGEOLOGIA

Comuna Domneşti face parte din bazinul hidrografic de ordinul I, codul X-1 – bazinul râului Argeş, râu care delimitează partea sud – vestică a comunei.

Începând din anul 1983, râul Argeş a fost amenajat hidrotehnic în vederea regularizării cursului acestuia. Astfel, în anul 1987 a fost finalizat lacul de acumulare Mihăileşti, care aparţine sistemului hidroenergetic de pe tronsonul Goleşti – Olteniţa.

Conform Planului de Management al Spaţiului hidrografic Argeş – Vedea, lacul de acumulare Mihăileşti (simbol ROLA2b), are o adâncime care variază între 3 m şi 15 m, un timp de retenţie mediu şi prezintă un conţinut de siliciu > 1 meq/l. Din punct de vedere a indicatorilor biologici şi fizico – chimici, acumularea se încadrează în potenţialul moderat, iar starea chimică a acesteia este bună.

Principalul afluent al râului Argeş din zona comunei Domneşti este râul Sabar, afluent de stânga al acestuia, care este traversează comuna de la sud – est către nord – vest, prin partea centrală a acesteia. Râul Sabar ocupă o suprafaţă de 7,9938 ha din teritoriul administrativ al comunei.

De asemenea, afluentul de stânga al râului Sabar este râul Ciorogârla, care traversează comuna Domneşti de la sud – est către nord – vest. Acest râu ocupă o suprafaţă de 17,4754 ha din teritoriul administrativ al comunei.

Starea ecologică a râurilor Sabar şi Ciorogârla este moderată, iar starea chimică a acestora este bună.

În zona comunei Domneşti au fost interceptate cele trei tipuri de acvifere reprezentative Câmpiei Române din arealul municipiului Bucureşti, care cantonează resurse importante de apă, şi anume:

• Acviferul de Colentina cantonat în roci poroase permeabile (nisipuri şi pietrişuri), grosiere, care constituie depozitele de terasă ale interfluviului Argeş – Dâmboviţa, şi care este interceptat până la aprox. 20 m adâncime. Acest acvifer nu este de interes având în vedere Vulnerabilitatea acestei surse de mică adâncime la riscul poluării datorat factorilor antropici este ridicată şi, prin urmare acest acvifer nu este exploatabil.

• Acviferul de Mostiştea – sistemul acvifer mediu, care constă din mai multe straturi poroase permeabile cu granulometrii medii aparţinând depozitelor pleistocene şi poate fi interceptat în intervalul de adâncime 20 – 100 m. Acest acvifer este împărţit în: − Acviferul superior: constituit din pietrişuri şi pe alocuri nisipuri fine; − Acviferul inferior: constituit din nisip fin, nisip argilos şi parţial nisip mediu.

• Acviferul de Frăteşti alcătuit din roci poroase permeabile grosiere (nisipuri şi pietrişuri) ale depozitelor pleistocene, cu trei orizonturi (orizontul „A“, orizontul „B“ şi orizontul „C“), care pot fi interceptate în intervalul de adâncime 150 – 250 m şi au o dezvoltare spaţială uniformă, cu grosimi de 10 – 20 m/orizont. Acest acvifer prezintă o calitate deosebită a apei potabile şi debite exploatabile optime.

Acviferul freatic este cantonat în depozitele aluvionare holocene şi a fost interceptat în zona Câmpului Cotroceni – Berceni până la râul Ciorogârla sub adâncimea de 8 m, iar în zona de interfluviu Ciorogârla – Sabar şi a Luncii Argeş – Sabar, a fost interceptat la adâncimi cuprinse între 3 m şi 5 m.


Pagina 43 din 101

Comuna Domneşti este situată într-o zonă în care, conform Planului de Management al Spaţiului hidrografic Argeş – Vedea, se întâlnesc două corpuri de apă subterană freatică ROAG03 Colentina şi ROAG05 Lunca şi terasele râului Argeş, de tip poros permeabile, care se dezvoltă în depozitele de vârstă cuaternară din lunca şi terasele râului Argeş.

Apa din orizontul acvifer ROAG03 nu corespunde normelor bacteriologice, iar concentraţiile de azotaţi, azotiţi, amoniu şi substanţe organice depăşesc limitele admise de standardul naţional de potabilitate.

În sectorul inferior se poate considera că acviferul ROAG05 este parţial protejat împotriva poluării, prin existenţa unor straturi de argile, silturi argiloase sau nisipuri siltice.

De asemenea, alte două corpuri de apă subterană de medie adâncime, şi anume ROAG11 Bucureşti-Slobozia şi ROAG12 Estul Depresiunii Valahe se găsesc în arealul comunei. Aceste acvifere sunt sub presiune, sunt cantonate în depozite pleistocen-superioare şi Romanian-pleistocen inferioare şi au o importanţă economică semnificativă.

În forajele executate în cadrul studiului geotehnic, apa freatică a fost interceptată la adâncimi de 2,50 – 5,00 m în zona Luncii Argeş – Sabar, la 3,00 – 3,50 m în zona interfluviului Ciorogârla – Sabar şi la 7,00 – 8,00 m în zona terasei a treia a râului Argeş.

3.1.8 RISCURI NATURALE

Inundaţii

Comuna Domneşti este una din localităţile al cărei teritoriu este vulnerabil la fenomenul de inundaţie, datorat în general revărsării râurilor.

Construcţiile hidrotehnice (lacul de acumulare Mihăileşti) de pe râul Argeș au condus la diminuarea drastică a pericolului de inundaţii în perimetrul satului Ţegheş.

În cazul precipitaţiilor abundente sau în cazul ploilor torenţiale, zonele ce pot fi afectate de inundaţii sunt situate de-a lungul râului Ciorogârla, al cărei traseu este neregularizat şi mai puţin de-a lungul râului Sabar.

Pentru identificarea zonelor ce pot fi afectate de inundaţii, S.C AQUAPROIECT S.A. a elaborat în luna iulie 2014, pentru Consiliul Local al Comunei Domneşti Studiu de inundabilitate pe râurile Ciorogârla şi Sabar pentru obiectivul Comuna Domneşti, judeţul Ilfov.

Elaboratorul studiului pe baza studiului hidrologic elaborat de INHGA Bucureşti în anul 2012 şi pe baza ridicărilor topografice realizate în zona comunei Domneşti a realizat modelarea hidrologica si a elaborat studiul hidraulic în vederea determinării zonelor potenţial inundabile aferente comunei Domneşti ;

În conformitate cu Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung lucrările hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor aferente comunei Domneşti vor trebui verificate pentru debitele maxime cu probabilităţile de depăşire de p = 10% pentru terenuri agricole si respectiv de p = 1% pentru localităţile din cadrul comunei.

Prin studiu au fost identificate pe teritoriul comunei Domneşti următoarele zone de risc la inundaţii:

• râul Sabar − pe tronsonul de calcul albia minora nu are capacitate de transport pentru debitul cu

probabilitatea de depăşire de p = 10%; − podul Pod17 (loc. Domneşti) tranzitează debitul cu probabilitatea de depăşire de p =

10% şi intră sub presiune pentru debitul cu p = 1%; − podul Pod16 (loc. Domneşti) e depăşit în cazul debitelor având probabilităţile de

depăşire de p = 10% si p = 1%;


Pagina 44 din 101

• râul Ciorogârla − pe tronsonul de calcul albia minora nu are capacitate de transport pentru debitul cu

probabilitatea de depăşire de p = 10%; − podul Pod15 (loc. Domneşti) tranzitează debitul cu probabilitatea de depăşire de p =

10% si intra sub presiune pentru debitul cu p = 1%; − podurile P13+14 asigura tranzitarea debitelor având probabilităţile de depăşire de p =

10% şi p = 1%; − podul Pod12 (loc. Domneşti) tranzitează debitul cu probabilitatea de depăşire de p =

10% si intra sub presiune pentru debitul cu p = 1%; − podurile P11 asigura tranzitarea debitelor având probabilităţile de depăşire de p = 10%

şi p = 1%;

În PATJ Ilfov sunt prevăzute lucrări de apărare împotriva eventualelor inundaţii pe cursul râurilor Sabar şi Ciorogârla. Conform Adresei nr. 2673/29.03.2011 emisă de Administraţia Naţională „Apele Române”, Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov – Bucureşti, lucrările hidrotehnice preconizate a se realiza pe teritoriul comunei Domneşti sunt:

• Regularizare râu Ciorogârla aval N.H. Brezoaiele – investiţie pe termen scurt, şi • Regularizare râu Sabar – investiţie pe termen mediu/lung.

Alunecări de teren

Conform PATJ Ilfov, macrozonarea teritoriului naţional din punct de vedere al riscului la alunecările de teren evidenţiază faptul că în judeţul Ilfov potenţial de producere a alunecărilor este scăzut, iar probabilitatea de alunecare este redusă în partea de vest a acestuia, unde este amplasată şi comuna Domneşti.

Seismicitate

Din punct de vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR – 11100 – 93), teritoriul judeţului Ilfov este inclus în zona de intensitate seismică 81 – cu perioada medie de revenire de circa 50 de ani.

3.1.9 VALORI ALE PATRIMONIULUI CULTURAL ŞI ISTORIC

Fondul construit la nivelul comunei Domneşti se înscrie în tipologia generală a arhitecturii de câmpie, fiind păstrată în general vechea structură urbanistică (tradiţională). Elementele tradiţionale se îmbină cu noile locuinţe tip vila, dar există şi zone compacte cu locuinţe moderne, care se constituie în noi cartiere.

Lista monumentelor istorice şi ansamblurilor de arhitectură aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2314/2004 cuprinde pentru comuna Domneşti următoarele obiective:

• Situl arheologic de la Domneşti, punct „în cătunul Caţiche” – situat în satul Domneşti, în cătunul Caţiche, la vest de biserică, pe malul stâng al pârâului Sabar (cod LMI 2004: IF-I-s-B-15188);

• Aşezare – situată în satul Domneşti, în cătunul Caţiche, la vest de biserică, pe malul stâng al pârâului Sabar şi datată în sec. XVII – XVIII (cod LMI 2004: IF-I-m-B-15188.01);

• Aşezare – situată în satul Domneşti, în cătunul Caţiche, la vest de biserică, pe malul stâng al pârâului Sabar şi datată în sec. III – IV p. Chr. (cod LMI 2004: IF-I-m-B-15188.02);

• Aşezare – situată în satul Domneşti, în cătunul Caţiche, la vest de biserică, pe malul stâng al pârâului Sabar şi datată în Epoca neolitică (cod LMI 2004: IF-I-m-B-15188.03);

• Situl arheologic de la Domneşti – situat în satul Domneşti, în cătunul Caţiche, pe malul stâng al pârâului Sabar, în apropierea căii ferate (cod LMI 2004: IF-I-s-B-15189);

• Aşezare – situată în satul Domneşti, în cătunul Caţiche, pe malul stâng al pârâului Sabar, în apropierea căii ferate şi datată în sec. XV – XVI (cod LMI 2004: IF-I-m-B-15189.01);


Pagina 45 din 101

• Aşezare – situată în satul Domneşti, în cătunul Caţiche, pe malul stâng al pârâului Sabar, în apropierea căii ferate şi datată în Epoca neolitică (cod LMI 2004: IF-I-m-B-15189.02);

• Situl arheologic de la Domneşti, punct „pe malul stâng al Sabarului” – situat în satul Domneşti, pe malul stâng al pârâului Sabar, de la 300 m vest de drumul spre Ţegheş până la şoseaua Domneşti –Bucureşti, la est (cod LMI 2004: IF-I-s-A-15190);

• Aşezare – situată în satul Domneşti, pe malul stâng al pârâului Sabar, de la 300 m vest de drumul spre Ţegheş până la şoseaua Domneşti –Bucureşti, la est şi datată în sec. XVI – XIX (cod LMI 2004: IF-I-m-A-15190.01);

• Aşezare – situată în satul Domneşti, pe malul stâng al pârâului Sabar, de la 300 m vest de drumul spre Ţegheş până la şoseaua Domneşti –Bucureşti, la est şi datată în sec. IX – XI (cod LMI 2004: IF-I-m-A-15190.02);

• Aşezare – situată în satul Domneşti, pe malul stâng al pârâului Sabar, de la 300 m vest de drumul spre Ţegheş până la şoseaua Domneşti –Bucureşti, la est şi datată în sec. III – IV p. Chr. (cod LMI 2004: IF-I-m-A-15190.03);

• Aşezare – situată în satul Domneşti, pe malul stâng al pârâului Sabar, de la 300 m vest de drumul spre Ţegheş până la şoseaua Domneşti –Bucureşti, la est şi datată în Epoca Bronzului (cod LMI 2004: IF-I-m-A-15190.04);

• Situl arheologic de la Ţegheş – situat în satul Ţegheş, pe malul stâng al râului Argeş, la limita sud – vestică a satului (cod LMI 2004: IF-I-s-B-15247);

• Aşezare – situată în satul Ţegheş, pe malul stâng al râului Argeş, la limita sud – vestică a satului şi datată în Epoca medievală (cod LMI 2004: IF-I-m-B-15247.01);

• Aşezare – situată în satul Ţegheş, pe malul stâng al râului Argeş, la limita sud – vestică a satului şi datată în Epoca bronzului (cod LMI 2004: IF-I-m-B-15247.02);

• Situl arheologic de la Ţegheş – situat în satul Ţegheş, pe malul stâng al râului Argeş, în partea de nord – vest a satului (cod LMI 2004: IF-I-s-B-15248);

• Aşezare – situată în satul Ţegheş, pe malul stâng al râului Argeş, în partea de nord – vest a satului şi datată în Epoca medievală (cod LMI 2004: IF-I-m-B-15248.01);

• Aşezare – situată în satul Ţegheş, pe malul stâng al râului Argeş, în partea de nord – vest a satului şi datată în sec. III p. Chr. (cod LMI 2004: IF-I-m-B-15248.02);

• Ansamblul curţii boiereşti Ciorogârleanu–Ipsilanti – situat în satul Domneşti, pe drumul spre Ţegheş f.n. şi datată în sec. XVII – XIX (cod LMI 2004: IF-II-a-B-15281);

• Fosta curte boierească – situată în satul Domneşti, pe drumul spre Ţegheş nr. 1236 şi datată în sec. XVII – sf. sec. XVIII (cod LMI 2004: IF-II-m-B-15281.01);

• Biserica „Cuvioasa Paraschiva” – situată în satul Domneşti, pe drumul spre Ţegheş f.n. şi datată în sec. XVII – XIX (cod LMI 2004: IF-II-m-B-15281.02);

• Biserica „Izvorul Tămăduirii” – situată în satul Domneşti, str. Principală nr. 336 şi datată în 1817 (cod LMI 2004: IF-II-m-B-15282).

În anul 2010, pentru reactualizarea PUG Comuna Domneşti a fost elaborat „Studiul istoric al Comunei Domneşti, judeţul Ilfov de către Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. Conform acestui studiu, pe baza investigaţiilor de teren şi a informaţiilor istorice, în teritoriul administrativ al comunei se află monumente cu valoare istorică şi/sau arhitecturală care nu sunt incluse în lista monumentelor istorice, după cum urmează:

• Biserica din Ţegheş – monument cu arhitectură specifică începutului de sec. XX. În prezent, biserica este în curs de consolidare şi reabilitare.

• Şcoala veche – monument istoric care datează din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Clădirea a fost asanată, consolidată şi modernizată, fiind modificat aspectul iniţial.

Siturile arheologic sau monumentele istorice au instituite arii de protecţie pe raze de 200 m în jurul acestora. În cadrul ariilor de protecţie orice intervenţie necesită un regim special de avizare.

3.2 CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU


Pagina 46 din 101

3.2.1 CALITATEA AERULUI

În perimetrul comunei Domnești există trei categorii de surse de poluanţi atmosferici:

• Surse de tip urban, reprezentate în special de traficul rutier local şi de tranzit şi de încălzirea rezidenţială – poluanţi: NOx, CO, SO2, compuşi organici volatili (COV) şi condensabili, particule cu conţinut de metale;

• Surse de tip industrial, reprezentate de S.C. PIFATI S.A. (industria construcțiilor de mașini – poluant principal: pulberi în suspensie), S.C. MTY – MTY S.R.L. (producător de produse din materiale plastice obținute prin injecție:) – poluanţi principali: compuşi organici volatili (COV), Linde România S.R.L. (îmbutelierea fluidelor tehnologice inclusiv a gazelor fluorurate cu efect de seră şi amestecuri de gaze fluorurate cu efect de seră - R134 –R404a, R407c, R410a, R507, R422d, R417, R422a, R427), S.C. STRABAG S.A. (extragerea şi sortarea agregatelor – poluant principal: pulberi în suspensie şi NOx, CO, SO2, compuşi organici volatili (COV) şi condensabili),

• Surse asociate activităţilor agricole: culturi de vegetale, creşterea păsărilor şi animalelor în sistem casnic – poluanţi principali: NH3, CH4, N2O, particule, COVnm.

Pe teritoriul comunei Domnești nu există un sistem de monitorizare a calităţii aerului, cea mai apropiată staţie din cadrul reţelei de monitorizare a aerului aparţinând APM Bucureşti fiind amplasată în incinta Agenției pentru Protecția Mediului din București, Aleea Lacul Morii nr. 1.x

3.2.2 CALITATEA APEI

Principalele surse de poluare a apei sunt reprezentate de:

• Poluarea cu substanţe organice: evacuările de ape uzate provenite de la sursele punctiforme şi difuze din zonele de locuinţe, sursele industriale şi agricole. Lipsa epurării apelor uzate (staţia de epurare este în faza de construire) conduce la poluarea râurilor Ciorogârla, Sabar și Argeș cu substanţe organice. Poluarea cu substanţe organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compoziţiei speciilor, scăderea biodiversităţii speciilor, precum şi reducerea populaţiei piscicole sau chiar mortalitate piscicolă în contextul reducerii drastice a concentraţiei de oxigen.

• Poluarea cu nutrienţi (amoniu si azotaţi, azotiţi): surse punctiforme (ape uzate urbane, industriale şi agricole neepurate), cât şi surse difuze (în special, cele agricole: creşterea animalelor, utilizarea fertilizanţilor). Nutrienţii conduc la eutrofizarea apelor (îmbogăţirea cu nutrienţi şi dezvoltarea excesivă a algelor), în special a corpurilor de apă stagnante sau semi-stagnante (lacuri naturale şi de acumulare, râuri puţin adânci cu curgere lentă), ceea ce determină schimbarea compoziţiei speciilor, scăderea biodiversităţii speciilor, precum şi reducerea utilizării resurselor de apă (apă potabilă, recreere, etc.).

• Construcţia hidrotehnică – Acumularea Mihăileşti întrerupe conectivitatea longitudinală a râului Argeş cu efecte asupra regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar mai ales asupra migrării biotei, precum şi conectivitatea laterală cu luncile inundabile şi zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea stării corpului de apă.

De asemenea, se menţionează remanenţa poluării apei freatice cu substanţe organice şi cu alţi poluanţi în zona vechiului depozit de deşeuri municipale, care în prezent este închis şi reabilitat.

Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic Argeş – Vedea deţine în zona aval a Acumulării Mihăileşti un punct de supraveghere a calităţii biologice şi fizico – chimice a apei. Măsurătorile privind calitatea apelor de suprafaţă efectuate de Administraţia Naţională “Apele Române” au pus în evidenţă că apele Acumulării Mihăileşti se încadrează, din punct de vedere al stării chimice, în categoria corpurilor de apă cu potenţial ecologic bun – mediu.


Pagina 47 din 101

În urma măsurătorilor privind calitatea apelor subterane, efectuate în anul 2012, de Administraţia Naţională “Apele Române”, se consideră că acest corp de apă este în stare în stare chimică bună punct de vedere calitativ.

În anul 2012 corpul de apă subterană ROAG05 a fost monitorizate printr-un numar de 19 foraje de observaţie. Indicatorii care determină starea corpului de apă sunt: azotaţi (NO3

- ), amoniu

(NH4+), cloruri (Cl-), sulfaţi (SO4

2-), azotiţi (NO2-) si ortofosfaţi (PO4

3-), cadmiu, plumb şi pesticide totale (endosulfan, gama HCH, pp’ DDT, aldrin, dieldrin, endrin, isodrin, simazin si trifluralin).

S-au înregistrat depăşiri ale valorilor prag pentru indicatorii:

• ortofosfaţi – 1 foraj (VADU LAT F2 – 5.735 mg/l) care reprezintă 5.26% din numărul total al punctelor de monitorizare;

• cloruri -3 foraje (JILAVA-30 DECAMBRIE F3 – 314.51 mg/l, DOMNESTI-MIHAILESTI F4 – 308.87 mg/l si GAESTI F1 – 336.385 mg/l) care reprezintă 15.79% din numărul total al punctelor de monitorizare;

• sulfaţi - 1 foraj (COMANA-VARASTI F5 – 582.97 mg/l) care reprezintă 5.26% din numărul total al punctelor de monitorizare;

Conform Manualului de Operare pentru 2012, pe corpul de apa ROAG05, a mai fost monitorizaţi o serie de parametri fizico-chimici, care nu intra in evaluarea stării chimice, deoarece nu au stabilite valori prag:

• Regim termic şi acidifiere: temperatura, pH; • Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat; • Indicatori de salinitate, ioni generali: conductivitate, duritate totala, bicarbonaţi, sodiu,

potasiu, calciu, magneziu; • Metale în forma dizolvată: Fe, Mn, Hg, Ni, Cu, Zn, Cr, As, Ba, Co, Se, Va.

Se precizează că poluarea apei freatice este în principal istorică, fiind determinată de activităţile agricole care s-au desfăşurat timp îndelungat. În prezent, activitatea agricolă şi a fermelor de animale s-a redus, ceea ce a condus la dispariţia sau la diminuarea surselor de poluare a apei freatice. De asemenea, a dispărut o sursă importantă de tip urban de poluare a apei freatice, şi anume vechiul depozit neconform de deşeuri municipale, care a fost închis şi reabilitat.

Este de menţionat că în perimetrul comunei Domnești există surse de tip urban, potenţial poluatoare ale apei freatice, şi anume, locuinţele.

3.2.3 CALITATEA SOLULUI

Calitatea solului poate fi afectată de:

• utilizarea îngrăşămintelor chimice a condus la afectarea solului de poluarea cu azotaţi şi cu fosfaţi în unele perimetre de pe terenurile arabile;

• activităţile desfăşurate de S.C. OMV PETROM S.A. pe teritoriul administrativ al comunei; • managementul necorespunzător al dejecţiilor în mici perimetre din gospodăriile individuale

din localitate; • managementul necorespunzător al deşeurilor.

De asemenea, există posibilitatea ca solul să fie afectat de poluarea cu azotaţi şi cu fosfaţi în unele perimetre de pe terenurile arabile, ca urmare a utilizării de zeci de ani a îngrăşămintelor chimice.

Surse potenţiale de poluare a solului, de tip urban, existente sunt reprezentate de locuinţele care nu sunt racordate la reţeaua de canalizare.

3.3 SITUAŢIA SOCIALĂ ŞI ECONOMICĂ, MEDIUL URBAN


Pagina 48 din 101

3.3.1 POPULAŢIA ŞI SĂNĂTATEA UMANĂ

Comuna Domnești se încadrează în categoria localităţilor cu o creştere demografică cuprinsă între 10 % şi 20 %, fiind influenţată de dinamismul demografic al municipiului Bucureşti. În anul 2002 localitatea avea 5.777 locuitori, iar în anul 2011 numărul de locuitori ai comunei era de 8.577 locuitori, creşterea populaţiei în perioada analizată fiind de 50,28 %. Densitatea populaţiei în comuna Domnești în anul 2011 era de 219,15 locuitori/km2, sub densitatea medie din judeţul Ilfov.

Creşterea demografică a fost favorizată de creşterea sporului natural şi de bilanţul migratoriu pozitiv, mulţi locuitori din municipiul Bucureşti alegând să locuiască în comunele limitrofe municipiului.

Din punct de vedere demografic, comuna Domnești nu este favorizată de structura populaţiei. Conform datelor ultimului recensământ, din anul 2011, populaţia activă a comunei reprezenta doar 35,2 % (1.765 locuitori) din totalul populaţiei, iar populaţia inactivă reprezenta 64,8% (3.263 locuitori), din care 36,2 % pensionari (1.184 locuitori).

Având în vedere această situaţie, autorităţile locale trebuie să implementeze programe care să conducă la stoparea îmbătrânirii populaţiei şi la crearea de locuri de muncă, prin stimularea natalităţii, flexibilizarea oportunităţilor de dezvoltare profesională, suport economic pentru familie, acordarea de facilităţi fiscale, încurajarea antreprenoriatului la nivel familial şi în rândul tinerilor, etc.

Comuna Domnești poate asigura terenurile necesare pentru o viitoare creştere a populaţiei, precum şi posibilităţile funcţionale pentru crearea de locuri de muncă.

Aceste aspecte pot constitui premise pentru o evoluţie demografică pozitivă şi pentru pregătirea forţei de muncă pentru activităţi diverse din sectorul terţiar.

În comuna Domnești există un spital comunal cu trei medici, trei cabinete particulare şi o farmacie.

Principalele disfuncționalităţi cu privire la sănătatea umană sunt: • existenţa unor zone de depozitare necontrolată a deşeurilor menajere; • lipsa unui sistem de alimentare cu apă potabilă a populaţiei la nivelul întregii comune; • lipsa unui sistem de canalizare la nivelul întregii comunei şi posibilitatea poluării solului şi

apelor de suprafaţă şi freatice; • lipsa unei staţii de epurare a apelor uzate.

Prin programul „Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Ilfov, Componenta nr. 5: Domneşti: Modernizarea sistemului de apă Domneşti şi a sistemului de canalizare al aglomerării Domneşti” din cadrul Programului Operaţional Sectorial, Axa Prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată” au fost realizate:

• Sistemul de alimentare cu apă (front de captare, gospodărie de ape, rezervor de stocare rezervă intangibilă, reţele de distribuţie apă, reţele de hidranţi, staţii de pompare);

• Sistemul de canalizare (reţele de colectare şi transport, staţie de epurare, staţii de pompare).

Din punct de vedere al riscurilor asupra sănătăţii umane, modul de gestionare a deşeurilor joacă un rol important. La nivelul comunei Domnești există încheiat un contract de servicii cu operatorul de salubritate S.C. RER ECOLOGIC – REBU S.A., dar nu se realizează o colectare selectivă a deşeurilor reciclabile.

Autorităţile locale au în vedere luarea de măsuri administrative pentru depozitarea deşeurilor în zone neamenajate.


Pagina 49 din 101

3.3.2 SITUAŢIA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ

Funcţiunile economice care au contribuit la dezvoltarea comunei Domnești şi a celorlalte localităţi situate în zona periurbană a municipiului Bucureşti, au fost influenţate de acesta. Agricultura, care până în anul 1990 era o ramură importantă a economiei locale, şi-a pierdut din pondere, administraţia locală nedezvoltând o altă ramură economică de rang superior, productivă sau viabilă din punct de vedere economic, care să asigure venituri decente populaţiei prin excedent de locuri de muncă.

În ultimii ani activităţile industriale şi agricole au suportat un important proces de declin, conducând la crearea unui surplus de forţă de muncă care nu este suficient valorificat în sectorul serviciilor. Economia comunei nu prezintă suficiente resurse de reconversie funcţională şi nici o ofertă în creştere a locurilor de muncă. Serviciile nu sunt suficient diversificate şi se adresează în principal populaţiei comunei, fără a avea o relevanţă regională.

Funcţiunea dominantă în comuna Domnești este locuirea, urmată îndeaproape de funcţiunea servicii (comerţ, depozitare, agrement).

Nu se poate considera că localitatea Domnești este industrializată, populaţia care activează în industrie nefiind cea dominantă, profilul economic al comunei fiind puternic dependent de municipiul Bucureşti, în a cărui zonă de influenţă se situează comuna.

Activitatea industrială a suferit de asemenea, un regres, având în vedere că pe teritoriul comunei există puține investiţii de tip productiv, cele mai multe fiind de tip secundar, de procesare.

În prezent, principalele activităţi industriale care se desfăşoară în cadrul localităţii sunt:

• producere cazane de abur şi cazane de apă caldă; • îmbuteliere fluide tehnologice; • producere produse din material plastic; • confecţionare mic mobilier; • obţinere produse de panificaţie.

Sfera serviciilor a avut cea mai mare dinamică după anii ’90, comerţul cu diferite materiale de construcţii, produse alimentare sau de uz general având o creştere semnificativă. Terţializarea se manifestă însă, într-o formă incipientă, comuna nefiind specializată pe un anumit sector comercial sau de servicii.

Această schimbare a funcţiunilor dominante conduce la necesitatea de extindere a intravilanului.

3.3.3 MEDIUL URBAN

Comuna Domnești este străbătută de DJ 602, care face legătura cu Municipiul București și facilitează ieşirea directă la actuala autostradă de centură a municipiului Bucureşti, urmată fiind de legătura cu autostrada A1 (Bucureşti – Piteşti) şi A2 (Bucureşti – Constanţa).

De asemenea DJ 602 facilitează legătura cu DN 6 (Bucureşti – Alexandria), prin comuna Clinceni și orașul Bragadiru.

În ceea ce priveşte trama stradală, aceasta nu este ierarhizată şi coerentă, ceea ce conduce la dificultăţi şi neclarităţi în organizarea generală a circulaţiei. Lipsa unei trame majore coerente care să asigure capacitatea de trafic în limite normale conduce la o fluenţă necorespunzătoare, la scăderea siguranţei circulaţiei şi la creşterea nivelurilor de poluare a aerului, a celor de zgomot şi de vibraţii.

În perimetrul comunei există o zonificare precisă pentru zonele de activităţi industriale şi de servicii, transporturi şi gospodărie comunală. În ceea ce priveşte zona de locuit se remarcă subzone cu locuinţe individuale organizate pe loturi medii cu echipamente edilitare incomplete.


Pagina 50 din 101

Zonele de locuinţe s-au dezvoltat de-a lungul căilor principale de circulaţie, comuna încadrându-se în categoria localităţilor înşiruite. Ordonarea parcelelor este perpendiculară pe aliniament, iar densitatea acestora la hectar este destul de mare datorită suprafeţelor reduse de teren disponibil pentru zonele de locuinţe.

Fondul locuibil prezintă construcţii tradiţionale cu o vechime sub 50 ani şi locuinţe noi de tip P+1E. Astfel se recomandă o corelare a noilor construcţii cu aspectul general al zonei de locuinţe, precum şi cu peisajul comunei.

În perimetrul comunei Domnești, există disfuncţionalităţi legate de reţeaua de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, care nu acoperă întreaga localitate, de lipsa unei staţii de epurare funcţionale, de distribuţia neuniformă a energiei electrice şi de existenţa unor echipamente de branşament vechi.

De asemenea, se menţionează şi disfuncţionalităţile privind degradarea amenajărilor pentru recreere şi agrement, insuficienta preocupare pentru întreţinerea valorilor cadrului natural (pădurea, cursurile de apă, plaja) şi a celui construit (monumente istorice şi de arhitectură).

3.4 ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUŢIEI PROBABILE A MEDIULUI ŞI A SITUAŢIEI ECONOMICE ŞI SOCIALE ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI PROPUS

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural şi urban, precum şi a situaţiei economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia probabilă a acestor componente.

În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în considerare faptul că un plan urbanistic general creează un cadru pentru dezvoltarea şi modernizarea unei localităţi prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de altă parte, poate soluţiona anumite probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat în considerare că un plan urbanistic general, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi soluţionate prin mijloace urbanistice. Pe de altă parte, propunerile privind planificarea urbană şi regulamentul local de urbanism aferent iau în considerare criteriile de protecţie atât a sănătăţii umane, cât şi a mediului natural şi construit.

3.4.1 EVOLUŢIA PROBABILĂ A MEDIULUI ŞI A SĂNĂTĂŢII UMANE ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI DOMNEȘTI

Se apreciază că evoluţia componentelor mediului natural şi construit în cazul neimplementării prevederilor PUG va fi caracterizată de:

• degradarea unor suprafețe ale terenurilor agricole aflate în prezent în perimetrul extravilan, având în vedere că activităţile agricole s-au redus dramatic, existând pericolul transformării acestora în terenuri abandonate, cu toate consecințele negative economice și sociale asociate;

• continuarea afectării calităţilor apei râului Sabar, a râului Ciorogârla şi implicit a râului Argeş prin deversarea apelor uzate neepurate daca sistemul central de canalizare realizat și care va fi dat în funcțiune nu se va extinde şi în zonele care se vor introduce în intravilan;

• continuarea afectării zonei Acumulării Mihăileşti în cazul în care nu se va realiza spaţiul plantat de protecţie;

• continuarea afectării sănătăţii locuitorilor comunei, ca urmare a utilizării în scopuri potabile a apei freatice necorespunzătoare calitativ;

• continuarea afectării calităţii solului şi a apei freatice prin neracordarea locuinţelor şi a obiectivelor industriale la sistemul centralizat de canalizare;


Pagina 51 din 101

• continuarea afectării calităţii aerului în perimetrele adiacente căilor cu trafic rutier intens (în special a drumurilor judeţene DJ 602 şi DJ401A) şi a celor învecinate unor unităţi economice poluante, precum şi continuarea creării de disconfort acustic pentru populaţia din aceste perimetre, în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG cu privire la circulaţie şi la zonele rezervate activităţilor productive;

• accentuarea disfuncţionalităţilor existente privind starea construcţiilor şi a condiţiilor de locuit în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG cu privire la zonele de locuit;

• evitarea construirii haotice în zonele cu funcţiunea de locuinţe.

3.4.2 EVOLUŢIA PROBABILĂ A SITUAŢIEI ECONOMICE ŞI SOCIALE ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI DOMNEȘTI

Se apreciază că situaţia economică şi socială din comuna Domnești va continua să se deterioreze dacă, alături de măsurile administrative, financiare şi organizatorice, nu se vor pune la dispoziţie mijloacele urbanistice care pot crea condiţiile pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a localităţii.

Astfel, prin PUG se realizează rezervarea terenurilor pentru diferite funcţiuni publice, reglementarea indicatorilor de ocupare şi a utilizării terenurilor, reglementarea modului de construcţie, a propunerilor privind infrastructura, etc., ceea ce va crea cadrul legal specific şi premisele, din punct de vedere urbanistic, pentru ridicarea nivelului de urbanizare şi de orientare a economiei către sectorul terţiar, va creşte atractivitatea pentru investiţii majore.

În cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG, pe de o parte se vor accentua aspectele actuale defavorabile dezvoltării durabile a comunei Domnești, iar pe de altă parte se vor diminua mijloacele pentru utilizarea adecvată a potenţialului uman existent şi a resurselor naturale.


Pagina 52 din 101

4 ASPECTE ACTUALE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU ZONA COMUNEI DOMNEȘTI

Pe baza analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi problemele relevante de mediu pentru zona comunei Domnești, judeţul Ilfov.

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe, sunt:

• biodiversitatea; • populaţia; • sănătatea umană; • fauna; • flora; • solul; • apa; • aerul; • factorii climatici; • valorile materiale; • patrimoniul cultural, inclusiv patrimoniul arhitectonic şi arheologic; • peisajul.

Luând în considerare tipul de plan analizat, şi anume, plan urbanistic general, prevederile acestuia, aria de aplicare şi caracteristicile acesteia, s-au stabilit ca relevanţi pentru zona PUG Comuna Domnești următorii factori/aspecte de mediu:

• mediul urban, inclusiv infrastructura rutieră; • populaţia şi sănătatea umană; • mediul economic şi social; • solul; • biodiversitatea, flora şi fauna; • apa; • aerul; • zgomotul şi vibraţiile; • peisajul.

Problemele de mediu actuale relevante pentru zona comunei Domnești au fost identificate pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au prezentat mai sus. A fost adoptat acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitară a tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu. Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru zona comunei Domnești sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Table 4-1 Probleme de mediu actuale pentru zona comunei Domnești

Factor/aspect de mediu Probleme actuale de mediu

Mediul urban, inclusiv infrastructura rutieră

Aspecte generale ale mediului urban în corelaţie cu dezvoltarea Limitarea dezvoltării teritoriale a comunei doar la perimetrele existente în intravilan . Deficitul actual de teren pentru o serie de funcţiuni, şi anume: zone de locuinţe individuale şi colective mici, zone mixte (locuinţe şi servicii, industrie şi servicii, agrement şi locuire individuală), spaţii plantate şi circulaţii Urbanizarea necontrolată a comunei Infrastructura rutieră Traficul de tranzit se desfăşoară în perimetrul comunei (aceasta este străbătută de DJ602 și de DJ 401A), determinând poluarea aerului din ariile limitrofe, creşterea


Pagina 53 din 101


nesiguranţei circulaţiei şi lipsa de fluiditate a traficului Lipsa de ierarhizare şi de coerenţă a tramei majore de circulaţie, neracordarea vechii infrastructuri la intervenţiile recente Intersecţiile nu au amenajări corespunzătoare normelor tehnice în neavând raze de racordare şi vizibilitate adecvate Starea drumurilor aflate pe teritoriul administrativ al comunei este precară sau medie, ca urmare uzurii sistemului rutier şi a elementelor geometrice necorespunzătoare Lipsa în unele zone a şanţurilor pentru colectarea si evacuarea apei pluviale Lipsa amenajărilor corespunzătoare pentru staţiile de transport în comun Absenţa traseelor pietonale şi a pistelor de biciclete Insuficienţa parcărilor publice Suprafața mică a zonei cu funcțiune mixtă din partea de nord –vest a satului Domnești (servicii - industrie),stabilită prin PUG 2004 și solicitările de extindere a suprafețelor de teren și schimbarea funcții din zonă mixtă în zonă de activități productive industriale sau agricole, depozitare, comerț având în vedre activitățile care au apărut în perioada 2004 -2014.. Preferinţa populaţiei pentru zona front la Pădurea din satul Țegheș. Existenţa în extravilan a unor suprafeţe mari de teren agricol necultivate şi solicitările populaţiei pentru introducerea acestora în intravilan Insuficienta dezvoltare a serviciilor publice comunale, a activităţilor de transport, a gospodăriei comunale, a spaţiilor publice plantate Lipsa unor zone plantate de protecţie Lipsa alimentării cu apă din sistemul centralizat şi a reţelei de canalizare şi a unei staţii de epurare a apelor uzate (sistemul centralizat de alimentare cu apă, sistemul de colectare a apelor uzate, precum şi staţia de epurare sunt realizate în proporţie de 99 % urmând să fie date în funcţiune) Capacitate insuficientă a rigolelor pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale, o parte din acestea nefiind reabilitate şi decolmatate

Populaţia şi sănătatea umană

Creşterea populaţiei prin spor natural și prin spor migratoriu, mulţi locuitori din municipiul Bucureşti alegând să locuiască în comunele limitrofe Capacitatea financiară relativ scăzută a locuitorilor comunei Existenţa unor surse de afectare a sănătăţii unei părţi din populaţie reprezentate de: lipsa alimentării cu apă din sistemul centralizat, lipsa sistemului de canalizare, lipsa unei staţii de epurare a apelor uzate (sistemul centralizat de alimentare cu apă sistemul de colectare a apelor uzate precum şi realizarea staţiei de epurare sunt în fază finală de realizare urmând să fie date în funcţiune) Existenţa unor zone de depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi colectarea neselectivă a deşeurilor reciclabile

Mediul economic şi social

Lipsa fondurilor din bugetul local pentru dezvoltare Infrastructură de transport rutier insuficientă calitativ şi cantitativ, ceea ce va duce la absorbirea de fonduri în detrimentul altor domenii Economia se bazează pe un număr restrâns de activităţi Declinul activităţilor industriale conducând la crearea unui surplus de forţă de muncă nevalorificat în domeniul serviciilor Performanţe economice modeste Gradul ridicat al ratei de şomaj având în vedre închiderea unui număr mare de societăți din București unde lucrau un număr mare de locuitori ai comunei. Insuficienta informare a populaţiei cu privire la programele de calificare sau reconversie profesională Activităţile agricole au, în mare măsură, caracter de subzistenţă, fiind caracterizate de un nivel redus al productivităţii, iar parţial nu sunt suficient valorificate prin formarea unui sistem producător – unităţi de prelucrare Serviciile nu sunt suficient diversificate şi sunt structural dominant inferioare

Solul Afectarea solului de poluarea cu azotaţi şi cu fosfaţi în unele perimetre de pe terenurile arabile, ca urmare a utilizării de zeci de ani a îngrăşămintelor chimice Inexistența unui sistem centralizat de colectare și evacuare a apelor uzate generate în zonele cu funcțiunea de locuire reprezintă o sursă potenţială de poluare a solului (sistemul centralizat de alimentare cu apă sistemul de colectare a apelor uzate precum şi


Pagina 54 din 101


realizarea staţiei de epurare sunt realizate în proporţie de 99 % urmând să fie date în funcţiune) Managementul necorespunzător al deşeurilor

Biodiversitatea, flora şi fauna

Lipsa spaţiilor plantate de protecţie a zonelor de protecţie instituite pe malurile râurilor Ciorogârla, Sabar şi Argeş şi a perdelelor de protecţie În arealul comunei Domnești nu există situri Natura 2000 Nu există presiuni semnificative asupra componentelor naturale valoroase

Apa Poluarea apei râului Sabar a râului Ciorogârla și implicit a râului Argeș ca urmare a evacuării apelor uzate menajere neepurate Poluarea apelor freatice ca urmare, în principal, a activităţilor agricole (utilizarea îngrăşămintelor chimice pe terenurile arabile, ferme de animale şi de păsări) desfăşurate de-a lungul timpului şi în prezent Existenţa unor surse potenţiale de poluare a apei freatice reprezentate de locuinţele individuale

Aerul Afectarea calităţii aerului în perimetrele locuite adiacente arterelor cu trafic rutier intens (în principal drumul naţional şi arterele de legătură aferente) Încălzirea rezidenţială cu combustibil solid (lemne şi cărbuni) Lipsa perdelelor de protecţie

Zgomotul şi vibraţiile Disconfort acustic pentru populaţia din perimetrele adiacente arterelor cu trafic rutier intens (în principal drumul DJ 602 și a arterelor de legătură cu acesta)

Peisajul Afectarea peisajului urban din zona centrală ca urmare a construirii haotice Existenţa unor clădiri de locuit în stare de degradare, afectând peisajul urban Lipsa spaţiilor publice plantate


Pagina 55 din 101

5 OBIECTIVELE DE PROTECŢIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI DOMNEȘTI

5.1 INTRODUCERE

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilor Planului Urbanistic General al Comunei Domnești în raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului natural şi construit.

Se precizează că un obiectiv reprezintă un angajament, definit mai mult sau mai puţin general, a ceea ce se doreşte a se obţine. Ţintele reprezintă obiective mai specifice, mai concrete, care se doresc a se atinge. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor, precum şi, în final, în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori, indicatorii reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan.

În capitolul de faţă se prezintă obiectivele de mediu, ţintele şi indicatorii relevante pentru planul urbanistic analizat.

Trebuie precizat faptul că amplasamentul aferent PUG al Comunei Domnești este reprezentat fie de terenuri construite, fie de terenuri agricole, ambele fiind puternic antropizat. Planul urbanistic, prin specificul său, se adresează mediului urban, propunerile incluse vizând îmbunătăţirea stării şi calităţii acestuia, în scopul asigurării unor condiţii optime, din punct de vedere urbanistic, pentru viaţa şi dezvoltarea comunităţii. Prin aceste elemente esenţiale, un plan urbanistic se deosebeşte net de alte tipuri de planuri care propun dezvoltarea prin utilizarea unor terenuri din zone naturale.

Ca urmare, la stabilirea obiectivelor de mediu, a ţintelor şi a indicatorilor s-a luat în considerare faptul că propunerile PUG nu ţintesc mediul natural, exceptând cele referitoare la protejarea unor zone protejate, iar principalul receptor pe care îl are în vedere este populaţia din localitatea respectivă.

De asemenea, trebuie menţionat că, prin natura sa, planul urbanistic general nu poate soluţiona toate problemele de mediu existente în perimetrul aferent. Prin PUG pot fi soluţionate sau pot fi create condiţiile de soluţionare a acelor probleme cu specific urban şi care intră în competenţa administraţiei publice locale.

5.2 OBIECTIVE DE MEDIU, ŢINTE ŞI INDICATORI

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentaţi în Capitolul 4 şi stabiliţi în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE.

Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şi strategiile de protecţie a mediului naţionale şi ale UE şi au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. De asemenea, acestea iau în considerare obiectivele de mediu la regional, stabilite prin Planul Regional de Acţiune pentru Mediu Bucureşti-Ilfov.

Obiectivele, împreună cu ţintele şi indicatorii care le corespund sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra cărora PUG al Comunei Domnești are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ.

În tabelul de mai jos se prezintă obiectivele, ţintele şi indicatorii pentru cei zece factori/aspecte de mediu relevanţi pentru evaluarea de mediu.

RAPORT DE MEDIU pentru Actualizare Plan Urbanistic General Comuna Domnești, Judeţul Ilfov Contract 578070000R Septembrie 2014

Pagina 56 din 101

Tabel 5-1 Obiective, ţinte şi indicatori

Factor/aspect de mediu

Obiective de mediu

Ţinte Indicatori


Îmbunătăţirea calităţii şi funcţionalităţii mediului urban, crearea condiţiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a comunei Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere

• Delimitarea zonelor pentru extinderea dezvoltării urbane; • Extinderea zonelor de activități productive, industriale sau

agricole, comerț en gros și mic gros, comerț cu amănuntul cu rază mare de servire în zone noi.

• • Îmbunătăţirea condiţiilor privind traficul rutier interior; • Îmbunătăţirea calităţii locuirii şi a infrastructurii pentru

sănătate și educație; • Îmbunătăţirea condițiilor de locuire în zonele periferice ale

comunei; • Protecţia şi punerea în valoare a peisajului dezvoltarea

zonelor de sport şi agrement; • Reglementarea utilizării terenurilor; • Reglementarea modului de construire; • Asigurarea desfăşurării traficului în condiţii de siguranţă; • Modernizarea infrastructurii rutiere existente; • Reducerea emisiilor de poluanţi generate de traficul rutier.

Număr planuri urbanistice zonale aprobate, obiectivele acestora, modul de respectare a prevederilor PUG şi a legislaţiei de protecţia mediului Număr proiecte de dezvoltare elaborate şi implementate, obiectivele acestora, modul de respectare a prevederilor PUG şi a legislaţiei de protecţia mediului Număr şi tipuri de echipamente edilitare noi sau modernizate/reabilitate, anvergura acestora Plantaţii de protecţie şi de reabilitare peisagistică Modul de asigurare a utilităţilor în perimetrele construite, noi sau existente Modul de respectare a interdicţiilor de construire Lucrări de modernizare a infrastructurii rutiere Componenţa noii infrastructuri rutiere din zonă Indicatori cu privire la starea drumurilor


Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei, protejarea sănătăţii umane

• Asigurarea calitativă şi cantitativă a apei potabile în toate perimetrele locuite

• Asigurarea colectării apelor uzate menajere din toate zonele locuite

• şi a condiţiilor sociale, spital, etc. • Creşterea numărului de locuri de muncă pentru populaţia

din comună; • Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a

comunei; • Asigurarea unor condiţii civilizate de locuit pentru populaţia

comunei • Menţinerea calităţii factorilor de mediu sub valorile limită

legale pentru protecţia sănătăţii populaţiei • Dotarea localităţii cu facilităţi de îngrijire a sănătăţii • Asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor

Procent locuinţe racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă, din total locuinţe din comuna Domnești Procent locuinţe racordate la sistemul centralizat de canalizare, din total locuinţe din comuna Domnești Utilităţi aferente locuinţelor Număr de locuri de muncă create/angajări Numărul unităţilor economice/comerciale nou apărute în zonă Acordarea de facilităţi fiscale Modificări ale pieţei imobiliare Modificări ale cifrelor de afaceri/profitului pentru firme noi/existente Sume câştigate şi cheltuite în comunitate Preţ şi cost de trai în comunitate Efecte asupra persoanelor vulnerabile


Pagina 57 din 101


Obiective de mediu

Ţinte Indicatori

Dotări mai bune în domeniul educaţional şi medical Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apă, aer, zgomot, vibraţii)


Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a localităţii şi pentru creşterea şi diversificarea ofertei de locuri de muncă

• Rezervarea unor zone pentru dezvoltarea activităţilor industriale, de depozitare şi de transporturi în partea de est a localităţii

• Crearea unei zone mixte coerente care să ofere condiţii pentru dezvoltarea activităţilor comerciale şi de servicii pentru diferite domenii

• şi a condiţiilor sociale spital, etc.

Număr proiecte noi implementate pe domenii de activitate Modul de respectare a prevederilor PUG şi ale legislaţiei pentru protecţia mediului

Solul Limitarea impactului negativ asupra solului

• Realizarea reţelei de canalizare în toate zonele funcţionale existente şi propuse

• Racordarea tuturor locuinţelor la reţeaua de canalizare a localităţii

• Managementul corespunzător al deşeurilor • Respectare prevederilor PUG cu privire la zonificarea

teritoriului • Respectarea disciplinei în construcţii

Procent locuinţe racordate la sistemul centralizat de canalizare, din total locuinţe din comună Sistemul de management al deşeurilor municipale în relaţie cu prevederile legale Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la zonificare şi la aplicarea regulamentului local de urbanism


Limitarea impactului negativ asupra biodiversității, florei şi faunei

• Realizarea spaţiilor plantate de protecţie • Instituirea interdicţiei de realizare a amenajărilor care să

atragă locuitorii în spaţiile de protecţie • Realizarea de spaţii plantate pe terasa râului Argeş, în

zona cu destinaţie mixtă turism, agrement sport şi locuire din partea de sud - vest a localităţii

• Protejarea pădurii existente în partea de SV a localităţii, prin interzicerea defrişărilor ilegale

Suprafeţe ale spaţiilor nou plantate, localizare, specii plantate Modul de respectare a razei spaţiilor de protecţie

Apa Limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor*

• Realizarea și extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare la nivelul întregii comune

• Punerea în funcţiune a stației de epurare a apelor uzate • Respectarea zonelor de protecţie din jurul acumulării

Mihăileşti, a râului Ciorogârla și a râului Sabar şi din zona gospodăriei de apă şi a forajelor de alimentare cu apă a localităţii.

• Limitarea construirii pe malul Argeşului şi a evacuărilor de ape uzate în apele de suprafaţă

• Respectarea zonei de protecţie a râului Argeş, a râului Sabar și a râului Ciorogârla

Modul de respectare a prevederilor legale privind dimensiunile și amenajările zonelor de protecție sanitară și a zonelor de protecția a apelor de suprafață Procente locuinţe racordate la sistemele centralizate de alimentare cu apă şi de canalizare, din total locuinţe din comună Capacitatea, eficienţa şi starea tehnică a staţiei de epurare a apelor uzate nou realizate Indicatori de calitate a apei potabile


Pagina 58 din 101


Obiective de mediu

Ţinte Indicatori

• Racordarea tuturor locuinţelor la reţeaua de alimentare cu apă şi la cea de canalizare a comunei

Indicatori de calitate a apelor evacuate de la staţia de epurare care să permită evaluarea calităţii acestora în raport cu prevederile legale Indicatori de calitate a apelor de suprafaţă

Aerul Limitarea emisiilor de poluanţi în aer generate de surse urbane la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili*

• Reducerea nivelurilor de poluare a aerului în perimetrele adiacente arterelor de trafic intens

• Extinderea reţelei de alimentare cu gaze naturale în întreg perimetrul comunei și în zonele propuse pentru dezvoltare

Acţiuni realizate pentru fluidizarea traficului din perimetrul locuit Procente locuinţe racordate la sistemul de alimentare cu gaze naturale, din total locuinţe din comună Concentraţii de poluanţi (particule în suspensie, oxizi de azot, monoxid de carbon) în aerul înconjurător din zonele populate din proximitatea arterelor principale de trafic

Zgomotul şi vibraţiile

Limitarea poluării fonice şi a nivelurilor de vibraţii în zonele cu receptori sensibili la zgomot şi la vibraţii

• Reducerea nivelurilor de poluare fonică şi de vibraţii în perimetrele adiacente arterelor de trafic intens şi a celor învecinate unităţilor de transporturi

Acţiuni realizate pentru fluidizarea traficului din perimetrul locuit Niveluri de zgomot la receptori Niveluri de vibraţii la receptori

Peisajul Crearea unui peisaj urban adecvat

• Reglementarea zonelor şi a modului de construire, în raport cu funcţiunile acestora, în vederea asigurării unui peisaj urban modern, cât mai estetic

• Realizarea de spaţii publice plantate cu rol peisagistic într-o serie de perimetre urbane

Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la asigurarea esteticii peisajului urban, în cadrul viitoarelor planuri urbanistice zonale Suprafeţe spaţii plantate, localizarea acestora


Pagina 59 din 101

6 METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI GENERATE DE PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI DOMNEȘTI

6.1 INTRODUCERE

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Ordinului nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Conţinutul raportului a fost stabilit în acord cu conţinutul – cadru inclus în Anexa nr. 2 la HG nr. 1076/2004, conform celor prezentate în Capitolul 1 al raportului.

Se precizează că actele normative din legislaţia naţională cu privire la evaluarea de mediu pentru planuri şi programe (HG nr. 1076/2004, Ordinul nr. 117/2006 şi Ordinul nr. 995/2006), precum şi Directiva 2001/42/CE (SEA), transpusă prin HG nr. 1076/2004 se referă în principal la aplicarea paşilor procedurali, fără să conţină aspecte metodologice privind modul de abordare a evaluării şi de redactare a raportului de mediu. Singurele elemente care pot fi luate în considerare în stabilirea unei metodologii de lucru sunt criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului incluse în Anexa nr. 1 la HG nr. 1076/2004.

Metodologia de lucru utilizată pentru evaluarea efectelor asupra mediului generate de Planul Urbanistic General, județul Ilfov a fost stabilită pe baza:

• Instruirilor din cadrul seminariilor şi a activații desfăşurate de AMEC în Proiectul „Aplicarea procedurii SEA în România”, proiect cod MAT04/RM/9/2 finanţat de Guvernul Olandei, coordonat de Amico Environmental Services – Olanda, derulat de un consorţiu format din Witteveen+Bos, Deventer (Olanda), Agraro Consult S.R.L. Bucureşti (în prezent AMEC Environment & Infrastructure S.R.L.) şi Comisia Olandeză pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului, având drept partener Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi drept beneficiari Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile – Direcţia Evaluarea Impactului, Controlul Poluării şi Managementul Riscurilor, precum şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;

• Ghidului privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism elaborat în cadrul Proiectului PHARE 2004/016-772.03.03 „Întărirea capacităţii instituţionale pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de Raportare, noiembrie 2007;

• Practicilor internaţionale privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe (evaluarea strategică de mediu).

Detalii cu privire la proiectul menţionat, la exemple de rapoarte de mediu pentru planuri şi programe elaborate de diferite societăţi internaţionale de consultanţă şi la reţeaua de experţi SEA în Romania se află pe pagina web a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului: www.anpm.ro.

Metodologia de lucru utilizată pentru elaborarea Raportului de Mediu a cuprins următorii paşi:

• Stabilirea conţinutului raportului de mediu în acord cu conţinutul-cadru prevăzut în Anexa nr. 2 la HG nr. 1076/2004, adăugându-se un capitol de introducere, un capitol referitor la descrierea metodologiei de evaluare a efectelor semnificative ale planului asupra mediului şi un capitol de concluzii şi recomandări.

• Stabilirea factorilor/aspectelor de mediu cu relevanţă pentru planul analizat luând în considerare prevederile HG nr. 1076/2004, tipul de plan analizat, şi anume, plan urbanistic general, prevederile acestuia şi caracteristicile acesteia. Au fost stabiliţi şapte factori de


Pagina 60 din 101

mediu relevanţi, şi anume: mediu urban, inclusiv infrastructura rutieră, populația și sănătatea umană, mediul economic și social, solul, biodiversitatea, flora şi fauna, apa, aerul,zgomotul și vibrațiile, peisajul.

În vederea asigurării unei abordări unitare, coerente şi raţionale a întregii evaluări, toate elementele pe care le presupune evaluarea de mediu au fost raportate la aceşti factori de mediu relevanţi: problemele de mediu existente, obiectivele, ţintele şi indicatorii de mediu, criteriile pentru determinarea efectelor semnificative ale planului, evaluarea efectelor planului, planul de monitorizare.

• Identificarea problemelor de mediu din zona PUG specifice fiecăruia dintre cei şapte factori de mediu, pe baza datelor şi informaţiilor cu privire la starea existentă a mediului. Identificarea problemelor/aspectelor de mediu existente, specifice fiecărui factor de mediu a servit la evaluarea ulterioară a modului în care acestea vor putea fi, după caz, soluţionate prin implementarea propunerilor PUG.

• Stabilirea obiectivelor de protecţia mediului, a ţintelor şi indicatorilor pentru fiecare dintre cei nouă factori de mediu relevanţi. Obiectivele de mediu s-au stabilit în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE. Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şi strategiile de protecţie a mediului naţionale şi ale UE, precum şi obiectivele de mediu la nivel local, stabilite prin Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Ilfov şi prin strategiile de dezvoltare pentru județul Ilfov. Ţintele reprezintă acţiunile propuse prin PUG sau suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu. Indicatorii reprezintă elemente specifice fiecăruia dintre cei nouă factori de mediu care să permită cuantificarea efectelor planului asupra factorilor de mediu, a atingerii ţintelor şi a obiectivelor de mediu. Indicatorii identificaţi au stat la baza propunerilor privind monitorizarea mediului şi a modului de implementare a planului.

• Stabilirea metodologiei de evaluare a efectelor potenţiale semnificative ale planului asupra factorilor de mediu relevanţi şi a modului de prezentare a rezultatelor.

• Evaluarea efectelor potenţiale semnificative ale planului.

• Analiza şi evaluarea alternativelor cu privire la realizarea obiectivelor PUG.

• Elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului asociate planului şi a modului de implementare a acestuia, luând în considerare fiecare factor de mediu relevant şi indicatorii de monitorizare specifici.

• Elaborarea concluziilor şi propunerilor pe baza rezultatelor evaluării efectelor potenţiale semnificative ale planului.

Explicaţii cu privire la metodologia de evaluare a efectelor potenţiale asupra mediului şi la modul de aplicare a acesteia sunt prezentate mai jos.

Detalii metodologice de evaluare a efectelor asupra mediului generate de PUG al comunei Domnești, județul Ilfov sunt prezentate în subcapitolul 6.2.

În Tabelul nr. 6 din acest subcapitol sunt prezentate şi definite cele şase categorii de impact utilizate pentru notarea efectelor potenţiale ale prevederilor planului asupra celor 7 factori de mediu relevanţi, iar în Tabelul nr. 7 sunt prezentate criteriile pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative ale planului (inclusiv efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative), criterii specifice fiecărui factor de mediu.

Categoriile de impact şi criteriile de evaluare a impactului au fost stabilite astfel încât să permită evaluarea propunerilor planului în raport cu obiectivele şi ţintele de mediu relevante pentru plan (prezentate în Capitolul 4).

În vederea încadrării (notării) efectelor potenţiale ale planului într-una dintre cele şase categorii de impact s-a procedat astfel:


Pagina 61 din 101

• Pentru fiecare prevedere a planului s-au identificat formele potenţiale de impact asupra fiecăruia dintre cei 7 factori de mediu relevanţi: biodiversitatea, flora şi fauna, sănătatea umană, apa, solul și utilizarea terenului, aerul, peisajul, echiparea edilitară.

• Pentru fiecare formă de impact s-au evaluat, prin predicţie, pe baza criteriilor de evaluare specifice, a obiectivelor şi ţintelor de mediu, durata, magnitudinea şi extinderea spaţială, în raport cu fiecare factor de mediu relevant. Evaluarea a luat în considerare efectele secundare şi efectele cumulative, precum şi interacţiunile potenţiale dintre doi sau mai mulţi factori de mediu ca urmare a implementării planului.

• În funcţie de rezultatele evaluării efectelor potenţiale, fiecare formă de impact pentru fiecare factor de mediu a fost încadrată ca având impact pozitiv semnificativ (efecte pozitive de lungă durată sau permanente), impact pozitiv (efecte pozitive), impact neutru (efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau nici un efect), impact negativ nesemnificativ (efecte negative minore), impact negativ (efecte negative de scurtă durată sau reversibile) sau impact negativ semnificativ (efecte negative de lungă durată sau ireversibile) şi notată cu simbolul corespunzător indicat în Tabelul nr. 6.2-1.

Rezultatele privind evaluarea efectelor potenţiale asupra mediului ale PUG sunt prezentate în Capitolul 7 al Raportului de mediu. În matricea de evaluare a impactului, din Tabelul nr.6.5 -1, sunt prezentate, pentru fiecare prevedere a planului, rezultatele cu privire la impactul asupra fiecăruia dintre cei nouă factori de mediu, şi anume: categoria de impact (notarea), explicarea fiecărei forme de impact şi a cauzei generatoare, măsurile de diminuare a impactului prevăzute prin plan şi măsurile suplimentare propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUG.

În matricea din Tabelul nr. 6.5-1 sunt prezentate, pentru fiecare prevedere a planului, rezultatele cu privire la evaluarea impactului cumulat, factorii de mediu cu care interacţionează simultan prevederile planului, precum şi analiza interacţiunilor potenţiale dintre factorii de mediu ca rezultat al implementării planului.

6.2 CATEGORII DE IMPACT, CRITERII, EFECTE CUMULATIVE, INTERACȚIUNI

Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenţiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul acestor cerinţe constă în identificarea, predicţia şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului.

Propunerile Planului Urbanistic Zonal General Comuna Domnești, județul Ilfov pot genera diferite forme de impact asupra factorilor/aspectelor de mediu, forme de impact ce prezintă diferite magnitudini, durate şi intensităţi. În vederea evaluării sintetice a impactului potenţial asupra mediului, în termeni cât mai relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor potenţial semnificative asupra mediului generate de implementarea planului.

Pentru a evalua impactul asupra celor nouă factori/aspecte de mediu relevanţi s-au stabilit, pentru fiecare dintre aceştia, câte o serie de criterii specifice care să permită evidenţierea, în principal, a impactului semnificativ.

În cele de mai jos se prezintă categoriile de impact şi criteriile pentru evaluarea impactului.

6.2.1 CATEGORII DE IMPACT

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe necesită identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut în vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa alterează un factor sensibil de mediu”.


Pagina 62 din 101

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative.

În vederea evaluării impactului prevederilor Planului Urbanistic General al Comunei Domnești s-au stabilit şase categorii de impact. Evaluarea impactului se bazează pe criteriile de evaluare prezentate în subcapitolul 6.3 şi a fost efectuată pentru toţi factorii/aspectele de mediu stabiliţi/stabilite a avea relevanţă pentru planul analizat.

Evaluarea şi predicţia impactului s-au efectuat pe baza metodelor specifice fiecărui factor/aspect de mediu.

Principiul de bază luat în considerare în determinarea impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu a constat în evaluarea propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate în Capitolul 4. Ca urmare, atât categoriile de impact, cât şi criteriile de evaluare au fost stabilite cu respectarea acestui principiu.

Categoriile de impact sunt descrise în tabelul de mai jos.

Tabel 6-1 Categorii de impact

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor/aspectelor de mediu

++

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor/aspectelor de mediu

+

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau nici un efect 0

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu -

Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

- -

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

- - -

6.2.2 CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR POTENŢIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

În vederea identificării efectelor potenţiale semnificative asupra mediului ale prevederilor planului au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu relevanţi/relevante şi care s-au luat în considerare la stabilirea obiectivelor de mediu.

Criteriile pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 6-2 Criterii pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului


Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia impactului


Formele de impact asupra calităţii şi funcţionalităţii mediului urban, inclusiv în relaţie cu obiectivele strategice de dezvoltare a comunei

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra funcţiilor urbane, conducând la creşterea gradului de complexitate, de coerenţă şi de flexibilitate a zonificării funcţionale, cu efecte benefice asupra dezvoltării comunităţii

Semnificaţia impactului a fost determinată pe baza rezultatelor evaluărilor de specialitate


Modul de asigurare a utilităţilor (alimentare cu

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra condiţiilor

Semnificaţia impactului a fost determinată pe baza


Pagina 63 din 101

apă şi cu gaze naturale, canalizare, managementul deşeurilor) Condiţii de locuit Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru protecţia sănătăţii umane Măsurile de minimizare a impactului asupra factorilor de mediu supra sănătăţii populaţiei

de viaţă ale populaţiei şi a sănătăţii acesteia, prin prevederile cu privire la extinderea utilităţilor publice, la condiţiile de locuit şi la reducerea poluării

rezultatelor evaluărilor de specialitate


Modul de asigurare şi de reglementare mijloacelor urbanistice pentru facilitarea dezvoltării economice şi, respectiv, sociale, în condiţii de protecţie a mediului

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra dezvoltării economico-sociale a localităţii prin rezervarea unor zone pentru dezvoltarea activităţilor industriale şi comerciale, în condiţii de protecţie a mediului

Semnificaţia impactului a fost determinată pe baza rezultatelor evaluărilor De specialitate

Solul Formele de impact determinate de prevederile PUG cu privire la dezvoltarea urbană şi la asigurarea echipării urbane

Planul va determina forme diferite de impact asupra solului: impact pozitiv prin asigurarea colectării şi epurării apelor uzate menajere şi prin managementul corespunzător al deşeurilor, impact negativ prin extinderea ariilor pentru construirea de locuinţe şi de unităţi economice


Flora şi fauna Formele de impact generate de prevederile PUG asupra florei şi faunei

Planul va determina forme diferite de impact asupra florei şi faunei: impact pozitiv asupra florei şi faunei prin realizarea plantărilor în ariile de protecţie ale zonelor protejate şi în alte zone naturale sau urbane, impact negativ asupra habitatelor faunei mici din actualele terenuri agricole destinate extinderii zonelor de locuit, a zonelor cu funcţiune mixtă şi industrială


Apa Sisteme şi măsuri pentru asigurarea cantității și calităţii apei potabile Sisteme şi măsuri pentru colectarea și evacuarea controlate a apelor uzate Sisteme şi măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanţi în apă Măsuri pentru protecția calității apelor de suprafață și subterane

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra calităţii apelor prin colectarea şi epurarea apelor uzate menajere Prin PUG se are în vedere asigurarea tratării apei în vederea respectării condiţiilor de potabilitate Asigurarea zonelor de protecţie legale faţă de Apele de suprafață: Acumularea Mihăilești, râul Sabar și Râul Ciorogârla.

Semnificaţia impactului asupra calităţii apelor a fost determinată pe baza rezultatelor evaluărilor de specialitate

Aerul Măsuri pentru reducerea Planul va determina forme Semnificaţia impactului


Pagina 64 din 101

emisiilor de poluanţi în aer de la sursele de tip urban Măsuri pentru evitarea afectării calităţii aerului ca urmare a dezvoltării activităţilor industriale

diferite de impact asupra calităţii aerului: impact pozitiv, prin extinderea reţelei de gaze naturale la toţi utilizatorii noi şi prin rezervarea, în exteriorul perimetrelor locuite, de zone pentru activităţi industriale nepoluante şi servicii impact negativ prin extinderea perimetrelor construite, ceea ce va determina apariţia de noi surse de poluare a aerului , impact pozitiv prin fluidizarea traficului pe teritoriul comunei

asupra calităţii aerului a fost determinată pe baza rezultatelor evaluărilor de specialitate

Zgomotul şi vibraţiile Măsuri pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de vibraţii de la sursele de tip urban Măsuri pentru evitarea creşterii nivelurilor de zgomot şi de vibraţii ca urmare a dezvoltării activităţilor industriale

Planul va determina forme diferite de impact asupra nivelurilor de zgomot şi de vibraţii: prin rezervarea, în exteriorul perimetrelor locuite, de zone pentru activităţi industriale şi servicii pentru industrie, impact negativ prin extinderea perimetrelor construite, ceea ce va determina apariţia de noi surse de zgomot, impact pozitiv fluidizarea traficului pe teritoriul comunei

Semnificaţia impactului privind zgomotul şi vibraţiile a fost determinată pe baza rezultatelor evaluărilor de specialitate

Peisajul Măsuri pentru creşterea valorii estetice a spaţiului urban

Planul va determina forme de impact pozitiv asupra peisajului urban ca urmare a prevederilor privind reglementarea modului de construire şi realizarea de spaţii publice plantate cu rol peisagistic

Semnificaţia impactului privind peisajul a fost determinată pe baza rezultatelor evaluărilor de specialitate

6.2.3 EFECTE CUMULATIVE

Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, în evaluarea efectelor asupra mediului ale prevederilor planului, să fie luate în considerare efectele cumulative şi sinergice asupra mediului. Astfel, efectele cumulative pot apărea în situaţii în care mai multe activităţi au efecte individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ sau, atunci când mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

Un plan urbanistic general se adresează unui perimetru larg în cadrul căruia se desfăşoară o multitudine de activităţi, acestea implicând existenţa unor surse de poluanţi diseminate pe întreaga suprafaţă a oraşului. Astfel, în perimetrul comunei Domnești vor emite simultan surse de tip urban, dintre care cele mai importante sunt încălzirea rezidenţială, instituţională şi comercială şi traficul rutier, precum şi surse de tip industrial. Efectele acestor activităţi asupra mediului se pot cumula sau combina, generând un impact semnificativ.

Se precizează că evaluările expert utilizate pentru predicţia impactului au luat în considerare cele mai defavorabile scenarii, considerând simultaneitatea funcţionării surselor cu cea mai mare răspândire spaţială, chiar dacă acest lucru este puţin probabil să se întâmple în realitate. Evaluarea impactului a fost efectuată luând în considerare efectele cumulate şi combinate ale poluanţilor sau ale factorilor de stres asupra factorilor/aspectelor de mediu.


Pagina 65 din 101

6.2.4 INTERACŢIUNI

Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, în evaluarea efectelor asupra mediului ale prevederilor planului, să fie luate în considerare efectele cumulative şi sinergice asupra mediului. Astfel, efectele cumulative pot apărea în situaţii în care mai multe activităţi au efecte individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ sau, atunci când mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

Planul urbanistic general analizat se adresează unui perimetru extins în cadrul căruia se vor desfăşura activităţi diverse (locuire, industrie, servicii, sport și agrement), cărora le vor fi asociate surse de poluare a aerului. Astfel, există posibilitatea să emită surse asociate încălzirii locuințelor, desfășurării activităților industriale, simultan cu traficul. Efectele asupra mediului ale acestor surse se pot cumula sau combina, generând un nivel mai mare al impactului.

Evaluarea de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Domnești a fost efectuată luând în considerare toate elementele metodologice descrise mai sus. Rezultatele evaluării de mediu sunt prezentate în Capitolul 7 al prezentului raport.


Pagina 66 din 101

7 EVALUAREA EFECTELOR POTENŢIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ASOCIATE PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI DOMNEȘTI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE ŞI DE REDUCERE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI

Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului generate de planul analizat a fost efectuată în conformitate cu metodologia prezentată în capitolul anterior.

Astfel, pentru fiecare dintre propunerile planului a fost efectuată predicţia impactului potenţial asupra celor nouă factori de mediu relevanţi pentru plan, luându-se în considerare măsurile de prevenire/diminuare prevăzute prin plan şi prin propunerile suplimentare identificate în procesul de evaluare de mediu, propuneri care vor fi adoptate de plan. Rezultatele finale reprezintă impactul rezidual, luând în considerare criteriile de evaluare şi categoriile de impact stabilite.

În cadrul evaluării de mediu au fost identificate o serie de măsuri pentru protecţia mediului de care va trebui să se ţină seama atunci când se vor elabora planurile urbanistice zonale şi proiectele pentru implementarea prevederilor planului urbanistic general.

Rezultatele evaluării efectelor potenţiale ale planului asupra factorilor de mediu relevanţi sunt prezentate sintetic sub forma unor matrice, elaborate pentru fiecare dintre propunerile PUG. Matricea include categoriile de impact specifice fiecăruia dintre cei nouă factori/aspecte de mediu, descrierea formelor de impact principale, potenţial a fi generate de implementarea prevederilor planului, luând în considerare atât măsurile de reducere a impactului prevăzute de PUG, cât şi cele identificate în procesul de evaluare de mediu.

De asemenea, a fost elaborată o matrice pentru evaluarea efectelor cumulative ale poluanţilor/factorilor de stres, precum şi a interacţiunilor dintre doi sau mai mulţi factori de mediu ca urmare a implementării planului.

În tabelele alăturate sunt prezentate rezultatele evaluării de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Domnești. În matricea de evaluare a impactului au fost utilizate simbolurile asociate celor şase categorii de impact descrise în subcapitolul 6.2.

Factorii/aspectele de mediu

1 Mediul urban, inclusiv infrastructura rutieră; 2 Populaţia şi sănătatea umană; 3 Mediul economic şi social; 4 Solul; 5 Biodiversitatea, flora şi fauna; 6 Apa; 7 Aerul; 8 Zgomotul şi vibraţiile; 9 Peisajul.


Pagina 67 din 101

Table 7-1 Matricea de evaluare a impactului

Prevederi PUG Factori/aspecte de mediu Evaluarea impactului şi propuneri reducere impact

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Circulația rutieră și transporturi (Organizarea circulaţiei rutiere şi transportul în comun, organizarea circulației pietonale)

- Completarea reţelei secundare de străzi cu acces la noile zone de interes aferente extinderii perimetrului intravilan al comunei

- Realizarea legăturilor rutiere a străzilor noi cu reţeaua de străzi existentă

- Reabilitarea reţelei de drumuri existente

- Refacerea/echiparea intersecţiilor

- Corelarea proiectelor de reabilitare a străzilor cu proiectele de echipare edilitară (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, alimentare cu energie electrică, telecomunicaţii).

- Amenajarea de trotuare de o parte şi de alta a carosabilului, pentru facilitarea circulaţiei pietonale.

- Amenajarea de făşii plantate şi înierbate de o parte şi de alta a carosabilului.

++ ++ + --- -- 0 + + + Evaluarea impactului Prevederile planului vor conduce în special la fluidizarea traficului, îmbunătăţirea parametrilor tehnici pentru reţeaua principală și secundară de circulaţie vor determina următoarele forme principale de impact: Mediul urban şi infrastructura rutieră

- impact pozitiv semnificativ asupra funcţionalităţii mediului urban prin completarea rețelei de străzi, reabilitarea rețelei de drumuri existente, refacerea si echiparea intersecțiilor, lărgirea drumurilor existente, amenajarea stațiilor de transport în comun şi amenajarea de fâşii plantate Populaţia şi sănătatea umană

impact pozitiv semnificativ asupra mediului economic şi social prin crearea unei infrastructuri adecvate cerinţelor de dezvoltare Mediul economic şi social

- impact pozitiv asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin refacerea/echiparea intersecțiilor, amenajarea trotuarelor, amenajarea de fâșii plantate, amenajarea stațiilor de transport în comun Solul - impact negativ semnificativ prin utilizarea unei părți a terenului, în prezent natural, neconstruit, pentru realizarea noilor căilor de circulație și a structurilor subterane, ceea ce va determina modificarea locală ireversibilă a structurii solului și a condițiilor de infiltrație a apei în sol; Biodiversitatea, flora și fauna: - impact negativ asupra ecosistemului din zonele care vor fi introduse în intravilan afectate de realizarea noilor căi de circulaţie şi va conduce la afectarea populațiilor de specii floristice și faunistice Apa

- impact neutru asupra calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane

Aer

- impact pozitiv asupra calităţii aerului, cu efecte pozitive semnificative asupra populaţiei şi a sănătăţii umane, prin măsuri de modernizare a infrastructurii rutiere din comună și de fluidizare a traficului, ceea ce va determina reducerea emisiilor de


Pagina 68 din 101

- Realizarea de marcaje rutiere pentru facilitarea circulaţiei.

- Lărgirea drumurilor existente

- Amenajarea staţiilor de transport în comun (alveole, semnalizare corespunzătoare şi elemente de protejare a călătorilor).

poluanți asociate traficului rutier din perimetrul locuit Zgomot şi vibraţii

- impact pozitiv asupra nivelurilor de zgomot şi vibraţii, cu efecte pozitive asupra populaţiei şi a sănătăţii umane, prin măsuri de modernizare a infrastructurii rutiere din comună și de fluidizare a traficului, ceea ce va determina reducerea emisiilor sonore asociate traficului rutier din perimetrul locuit Peisajul

- impact pozitiv asupra peisajului prin reglementarea zonelor şi a modului de construire, în vederea asigurării unui peisaj urban modern, cât mai estetic, precum și prin măsurile privind amenajarea de fâşii plantate Măsuri de diminuare a impactului prevăzute de PUG Înseşi prevederile PUG reprezintă măsuri de diminuare a impactului unei surse urbane majore de poluare asupra mediului. Măsuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUG Elaborarea proiectelor în condiţii de protecţie a mediului Implementarea proiectelor numai după obţinerea acordurilor de mediu

Zone funcţionale Zona de locuit Extinderea zonelor pentru realizarea de locuinţe (în special locuinţe individuale şi colective mici)

Zona mixtă

Crearea zonelor mixte în lungul străzilor care alcătuiesc trama majoră de circulaţie conţinând locuinţe, servicii şi echipamente publice, servicii de interes general, activităţi productive mici, nepoluante

+/+ ++ ++/+ -- -- 0 - - + /-

Evaluarea impactului Prevederile PUG cu privire la zona de locuit şi al zona mixtă vor determina următoarele forme principale de impact: Mediul urban şi infrastructura rutieră

- impact pozitiv asupra funcţionalităţii mediului urban ca urmare a creării noilor facilităţi pentru construcţia de locuinţe, în conformitate cu cerinţele populaţiei - impact pozitiv asupra funcţionalităţii mediului urban şi a infrastructurii rutiere, ca urmare a creării noilor facilităţi pentru dezvoltarea activităţilor comerciale şi de servicii, în paralel cu protejarea condiţiilor de locuit şi ca urmare a atragerii de noi fonduri la bugetul local; Populaţia şi sănătatea umană

- impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi asupra sănătăţii umane, ca urmare a creării noilor facilităţi pentru construcţia de locuinţe, de unităţi de învăţământ, prin posibilitatea conversiei funcţionale , realizarea spaţiilor verzi plantate, prin realizarea/menţinerea culoarelor de protecţie faţă de infrastructura tehnico edilitară. Mediul economic şi social

- impact pozitiv semnificativ asupra mediului economic şi social, ca urmare a creării noilor facilităţi pentru construcţia de locuinţe, în conformitate cu cerinţele populaţiei prin posibilitatea completarea funcţiunii de locuit cu funcţiuni complementare


Pagina 69 din 101

- impact pozitiv prin ca urmare a creării noilor facilităţi pentru desfăşurarea serviciilor compatibile cu funcţiunea de locuire şi posibilitatea desfăşurării activităţilor productive nepoluante care pot aduce noi fonduri la bugetul local şi pot crea noi locuri de muncă Solul - impact negativ semnificativ asupra solului ca urmare a modificării destinaţiei actuale a unor terenuri agricole în terenuri construite, cu efecte negative asupra structurii solului Biodiversitatea, flora și fauna: - impact negativ semnificativ asupra faunei mici adaptate la terenurile agricole (ca urmare a reducerii habitatelor acesteia) Apa

- impact neutru asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane ca urmare a extinderii reţelei de colectare a apelor uzate menajere în toate perimetrele locuite şi a epurării acestor ape înainte de evacuarea în râurile Sabar, Ciorogârla şi Argeş. Aerul

- impact negativ nesemnificativ asupra calităţii aerului în perimetrele propuse pentru construirea de locuinţe şi în zonele mixte, ca urmare a apariţiei unor noi surse de poluare (încălzirea spaţiilor, trafic rutier) în perimetre care în prezent se află numai sub impactul activităţilor agricole; se apreciază că nivelurile de poluare a aerului generate de noile surse se vor situa sub valorile limită pentru protecţia receptorilor sensibili; Zgomot şi vibraţii

- impact negativ nesemnificativ asupra nivelurilor de zgomot şi vibraţii în perimetrele propuse pentru construirea de locuinţe şi în zonele mixte, ca urmare a apariţiei unor noi surse de poluare fonică în perimetre care în prezent se află numai sub impactul activităţilor agricole; se apreciază că nivelurile de zgomot şi vibraţii generate de noile surse se vor situa sub valorile limită pentru protecţia receptorilor sensibili; Peisajul

- impact pozitiv asupra peisajului urban prin impunerea regulamentului local de urbanism pentru noile construcţii - impact negativ asupra peisajului actual din perimetrele agricole destinate construirii, prin înlocuirea parţială a spaţiilor plantate cu construcţii. Măsuri de diminuare a impactului prevăzute de PUG Delimitarea clară a terenurilor rezervate pentru dezvoltare şi reglementarea modului de construire, inclusiv a gradului de ocupare a terenului Elaborarea şi implementarea proiectelor de construcţii în condiţii de protecţie a mediului Extinderea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii rutiere în toate perimetrele


Pagina 70 din 101

locuite Extinderea reţelelor de alimentare cu apă, cu gaze naturale şi a reţelelor de canalizare în toate perimetrele locuite Extinderea reţelelor de canalizare în toate perimetrele locuite Epurarea apelor uzate menajere colectate din toate perimetrele locuite Măsuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUG Respectarea prevederilor PUG cu privire la zona de locuinţe şi a prevederile Regulamentului local de urbanism Elaborarea şi implementarea de planurilor urbanistice pentru perimetrele destinate noilor zone de locuit dacă la construire nu se respectă regulamentul local de urbanism, în condiţii de protecţie a mediului, Respectarea disciplinei in construcţii Implementarea planurilor urbanistice numai după obţinerea avizelor de mediu Asigurarea extinderii reţelelor de alimentare cu apă, canalizare şi de alimentare cu gaze naturale în noile zone de locuit, precum şi a serviciilor pentru a se evita poluarea mediului

Zona spaţiilor verzi Amenajarea de spaţii verzi publice

Crearea spaţiilor plantate în scopuri de protecţie a zonelor protejate şi a influenţei activităţilor industriale

Crearea unor spaţii plantate de protecţie de-a lungul râurilor Sabar şi Ciorogârla;

Amenajarea de zone plantate de protecţie în jurul zonelor de gospodărie comunală

Realizarea plantaţiilor de aliniament în lungul străzilor

++ ++ 0 ++ + ++ + + + Evaluarea impactului Prevederile PUG cu privire la zona spaţiilor plantate vor determina următoarele forme principale de impact: Mediul urban şi infrastructura rutieră

- impact pozitiv semnificativ asupra funcţionalităţii mediului urban, ca urmare a amenajării spaţiilor verzi publice, crearea de spaţii plantate de protecţie şi realizarea plantaţiilor de aliniament în lungul străzilor Populaţia şi sănătatea umană

- impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi sănătăţii umane(ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, generate de extinderea apreciabilă a spaţiilor plantate); se apreciază că extinderea zonelor plantate va avea efecte benefice asupra populaţie şi ale comunităţii; Mediul economic şi social

- impact neutru asupra mediului economic şi social Solul - impact pozitiv semnificativ asupra solului, plantaţiile urmând a contribui la refacerea texturii şi fertilităţii acestuia; Biodiversitatea, flora și fauna: - impact pozitiv asupra biodiversităţii, florei şi faunei prin: protejarea apelor de suprafaţă, crearea de noi habitate şi locuri de cuibărit pentru păsări, creşterea


Pagina 71 din 101

numerică a speciilor de plante perene; Apa

- impact pozitiv semnificativ asupra calităţii apelor de suprafaţă ca urmare a plantării zonelor de protecţie din jurul acestora şi impact pozitiv asupra regimului hidric; Aer

- impact pozitiv asupra calităţii aerului Zgomot şi vibraţii

- impact pozitiv asupra nivelurilor de zgomot şi vibraţii prin atenuarea efectelor surselor de poluare; Peisajul

- impact pozitiv semnificativ asupra peisajului urban prin crearea unui ambient cu valoare estetică. Măsuri de diminuare a impactului prevăzute de PUG Însăşi prevederile PUG reprezintă măsuri de diminuare a impactului activităţilor din perimetrul urban asupra mediului. Măsuri suplimentare propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUG Respectarea prevederilor PUG cu privire la zona spaţiilor plantate în cadrul tuturor planurilor urbanistice zonale şi a proiectelor de dezvoltare a diferitelor activităţi Respectarea prevederilor din Regulamentului de Urbanism cu privire la gradul de ocupare a terenurilor şi amenajarea spaţiilor verzi

Zona activităţilor productive, industriale sau agricole, depozitare, comerţ Această zonă se compune din terenurile se desfăşoară activităţi de producţie şi servicii complementare acestor activităţi

Extinderea zonei rezervate activităţilor industriale

++ ++ ++ --- -- 0 - - - /0

Evaluarea impactului Prevederile PUG cu privire la zona activităţilor productive vor determina următoarele forme principale de impact: Mediul urban şi infrastructura rutieră

impact pozitiv semnificativ asupra funcţionalităţii mediului urban, se apreciază că extinderea zonelor rezervate activităţilor productive va contribui la creşterea potenţialului economic al comunei. Populaţia şi sănătatea umană

impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei ca urmare a creşterii calităţii vieţii, prin îmbunătăţirea condiţiilor economice, sociale şi de mediu; se apreciază că crearea condiţiilor pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare vor contribui la creşterea potenţialului economic, cu efecte benefice asupra locurilor de muncă şi a veniturilor populaţie şi ale comunităţii; Mediul economic şi social

impact pozitiv semnificativ asupra mediului economic şi social ca urmare a facilităţilor urbanistice pentru dezvoltarea activităţilor productive, cu efecte benefice privind


Pagina 72 din 101

dezvoltarea pieţii muncii şi asupra populaţiei ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor economice şi sociale de mediu; se apreciază că extinderea zonelor rezervate activităţilor productive va contribui la creşterea potenţialului economic al comunii; Solul - impact negativ semnificativ asupra solului ca urmare a modificării destinaţiei actuale a unor terenuri agricole în terenuri construite, cu efecte asupra structurii solului Biodiversitatea, flora și fauna - impact negativ asupra faunei mici adaptate la terenurile agricole, ca urmare a reducerii habitatelor acesteia; Apa

- impact neutru asupra calităţii apelor ca urmare a condiţionării dezvoltării activităţilor productive de respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului; Aer

- impact negativ nesemnificativ asupra calităţii aerului în raport cu valorile limită pentru protecţia receptorilor sensibili, în perimetrele propuse pentru dezvoltarea activităţilor productive, ca urmare a apariţiei unor noi surse de poluare; se apreciază că nivelurile de poluare a aerului generate de noile surse în perimetrele cu receptori sensibili se vor situa sub valorile limită pentru protecţia acestora, ca urmare a condiţionării dezvoltării activităţilor de respectarea legislaţiei de mediu specifice; Zgomot şi vibraţii

- impact negativ nesemnificativ asupra nivelurilor de zgomot şi vibraţii, în raport cu valorile limită pentru protecţia receptorilor sensibili, în perimetrele propuse pentru dezvoltarea activităţilor productive, ca urmare a apariţiei unor noi surse de poluare; se apreciază că nivelurile de zgomot şi vibraţii generate de noile surse în perimetrele cu receptori sensibili se vor situa sub valorile limită pentru protecţia acestora, ca urmare a condiţionării dezvoltării activităţilor de respectarea legislaţiei de mediu specifice; Peisajul

- impact pozitiv asupra peisajului industrial ca urmare a reglementărilor de construire şi impact negativ nesemnificativ asupra peisajului în perimetrele actual neconstruite. - impact neutru asupra peisajului industrial şi urban ca urmare regrupării în zona industrială periferică a unor unităţi, precum şi ca urmare a reglementărilor de construire prevăzute prin Regulamentul Local de Urbanism. Măsuri de diminuare a impactului prevăzute de PUG Dezvoltarea activităţilor de producţie în perimetrul intravilan în condiţiile respectării legislaţiei de protecţia mediului şi de excludere a riscurilor tehnologice pentru populaţie şi pentru mediu Măsuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUG


Pagina 73 din 101

Elaborarea şi implementarea proiectelor de dezvoltare a activităţilor productive în condiţii de protecţie a mediului, atât pentru perioadele de construcţie, cât şi de operare. Proiectele vor trebui să includă soluţii viabile cu privire la colectarea şi epurarea apelor uzate tehnologice,. Implementarea proiectelor numai după obţinerea acordurilor de mediu Respectarea prevederilor PUG cu privire la perimetrele rezervate activităţilor productive Respectarea indicatorilor urbanistici stabiliţi prin Regulamentul local de urbanism

Echiparea edilitară Alimentarea cu apă

- extinderea reţelei de alimentare cu apă la toţi consumatorii existenţi şi viitori Colectarea şi epurarea apelor uzate

- extinderea reţelei de canalizare în toate zonele construite existente şi viitoare Alimentarea cu energie electrică

- extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică de joasă şi medie tensiune la toţi consumatorii viitori Reţeaua de telecomunicaţii

- extinderea reţelei telefonice de tip subteran în zonele propuse pentru dezvoltare Alimentarea cu gaze naturale

- extinderea reţelelor de alimentare cu gaze naturale în zonele de dezvoltare propuse prin PUG

++ ++ ++ + + + + 0 0

Evaluarea impactului Prevederile PUG cu privire la echiparea edilitară vor determina următoarele forme principale de impact: Mediul urban şi infrastructura rutieră

- impact pozitiv semnificativ asupra funcţionalităţii mediului urban Populaţia şi sănătatea umană

- impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi sănătăţii umane ca urmare a îmbunătăţirii calităţii vieţii; Mediul economic şi social

- impact pozitiv semnificativ asupra funcţionalităţii asupra mediului economic şi social ca urmare a creşterii atractivităţii pentru dezvoltarea activităţilor industriale comerciale şi de servicii, cu efecte benefice privind dezvoltarea pieţii muncii; Solul

- impact pozitiv asupra solului ca urmare a evitării afectării acestuia prin evacuarea necontrolată a apelor uzate menajere; Biodiversitatea, flora și fauna - impact pozitiv asupra faunei acvatice prin evacuarea în emisar a apelor uzate epurate, în condiţii de calitate prevăzute de legislaţie, precum şi prin evitarea afectării apei freatice prin evacuarea necontrolată a apelor uzate fecaloid-menajere; Apă

- impact pozitiv asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane ca urmare a extinderii reţelei de colectare a apelor uzate menajere în toate perimetrele locuite şi a epurării acestor ape înainte de evacuarea în emisar; Aer

- impact pozitiv asupra calităţii aerului ca urmare a asigurării de combustibil gazos (gaze naturale) pentru încălzirea spaţiilor şi pentru prepararea hranei. Impactul asupra celorlalţi factori de mediu nu are relevanţă.


Pagina 74 din 101

Măsuri de diminuare a impactului prevăzute de PUG Înseşi prevederile PUG cu privire la echiparea edilitară reprezintă măsuri de diminuare a impactului surselor urbane asupra calităţii mediului. Măsuri propuse pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor PUG Elaborarea şi implementarea proiectelor de extindere a echipamentelor edilitare în condiţii de protecţie a mediului, atât pentru perioadele de construcţie, cât şi de operare Implementarea proiectelor numai după obţinerea acordurilor de mediu Respectarea prevederilor PUG cu privire la asigurarea utilităţilor pentru toate perimetrele locuite

Tabel 7-2 Impact cumulat şi interacţiuni

Factor/aspect de mediu Efecte cumulate ale prevederilor planului

Factor/aspect de mediu cu care interacţionează Comentarii privind interacţiunile potenţiale


Principalele forme de impact sunt asociate creşterii gradului de complexitate de coerenţă şi de flexibilitate, a zonificării funcţionale, adaptării infrastructurii rutiere la cerinţele de dezvoltare a localităţii, cu efecte benefice pe termen lung pentru dezvoltarea comunităţii. Implementarea planului, în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Populaţia şi sănătatea umană, Mediul economic şi social, Solul, Biodiversitatea,flora şi fauna, Aerul, Zgomotul şi vibraţiile, Peisajul

Implementarea prevederilor planului va determina asigurarea mijloacelor urbanistice pentru dezvoltarea economică şi socială a localităţii, fluidizarea traficului, cu efecte pozitive privind calitatea aerului, nivelurile de zgomot şi vibraţii şi, respectiv, privind sănătatea umană. Îmbunătăţirea şi modernizarea mediului urban va contribui la creşterea valorii estetice a peisajului. Totodată, implementarea prevederilor planului va determina modificări în utilizarea terenurilor agricole, cu efecte asupra solului şi faunei de pe terenurile utilizate în prezent pentru activităţi agricole.


Pagina 75 din 101


Principala formă de impact este asociată, asigurării utilităţilor şi eliminării unor surse importante de poluare. Implementarea planului, în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Mediul urban, Mediul economic şi social, Solul, Biodiversitatea, flora şi fauna, Aerul, Zgomotul şi vibraţiile, Peisajul

Implementarea prevederilor planului va determina îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, asigurarea alimentării cu apă şi a canalizării în toate perimetrele locuite, cu efecte pozitive privind potenţialul de dezvoltare economică şi socială, calitatea aerului, nivelurile de zgomot şi vibraţii. Totodată, implementarea prevederilor planului va determina modificări în utilizarea terenurilor agricole, cu efecte asupra solului şi faunei de pe terenurile utilizate în prezent pentru activităţi agricole.


Principalele forme de impact sunt asociate creării condiţiilor pentru dezvoltarea mediului economic şi social, pentru atragerea unor investiţii majore, în conformitatea cu Strategia de dezvoltare a judeţului Ilfov, Orizont 2020. Implementarea planului, în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Mediul urban, Populaţia şi sănătatea umană, Solul, Biodiversitatea, flora şi fauna, Peisajul

Implementarea planului va determina îmbunătăţirea funcţionalităţii mediului urban pentru toate componentele sale (circulaţie, comerţ şi servicii, activităţi de producţie, locuit), va genera oportunităţi pentru utilizarea forţei de muncă disponibile, cu efecte benefice pentru populaţie. Totodată, implementarea prevederilor planului va determina modificări în utilizarea terenurilor agricole, cu efecte asupra solului şi faunei de pe terenurile utilizate în prezent pentru activităţi agricole.

Solul Principalele forme de impact sunt asociate modificării utilizării terenurile agricole, ca urmare a necesităţii dezvoltării zonelor de locuit şi a celor cu funcţiuni mixte, a infrastructurii, a zonelor pentru activităţi productive şi de servicii complementare. Implementarea planului, deşi se va realiza în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind negativ semnificativ.

Biodiversitatea, flora şi fauna, Peisajul

Modificările privind folosinţele terenului pot determina diferite forme de impact asupra faunei (secţionări şi pierderi de habitate pentru fauna mică adaptată terenurilor agricole) şi asupra peisajului (modificarea peisajului actual, specific terenurilor agricole, în peisaj de tip urban sau industrial). Măsurile cu privire la creşterea substanţială a spaţiilor plantate va atenua, prin compensare, efectele asupra faunei şi peisajului.


Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, creşterii spaţiilor plantate, iar pe de altă parte, modificării utilizării terenurilor agricole. Ca urmare, impactul prezintă trei aspecte: - impact pozitiv asupra biodiversităţii, florei şi faunei prin extinderea spaţiilor plantate şi crearea de noi habitate şi locuri de cuibărit pentru păsări, creşterea numerică a speciilor de plante perene; - impact negativ asupra faunei mici adaptate terenurilor agricole (secţionarea şi pierderea treptată a habitatelor).

Mediul economic şi social, Aer, Peisajul

Implementarea prevederilor planului cu privire la spaţiile plantate va determina îmbunătăţirea calităţii aerului, îmbunătăţirea valorii estetice a peisajului, cu efecte benefice asupra potenţialului turistic şi, respectiv, asupra mediului social şi economic.


Pagina 76 din 101

Apa Principalele forme de impact sunt asociate asigurării alimentării cu apă şi a canalizării în perimetrele locuite, epurării apelor uzate menajere şi protejării calităţii apelor de suprafaţă. Implementarea planului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind neutru.


Implementarea planului va determina extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi a celor de canalizare în toate perimetrele locuite, cu efecte benefice asupra condiţiilor de viaţă şi sănătăţii populaţiei.

Aerul Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte dezvoltării zonelor locuite, a zonelor destinate activităţilor productive şi a infrastructurii. Ca urmare, impactul prezintă două aspecte: - impact pozitiv asupra calităţii aerului prin fluidizarea traficului rutier; - impact negativ nesemnificativ asupra calităţii aerului în perimetrele în care se vor construi locuinţe, unităţi economice, drumuri, ca urmare a apariţiei unor noi surse de poluanţi atmosferici.

Populaţia şi sănătatea umană, Zgomotul şi vibraţiile

Fluidizarea traficului rutier din zonele locuite va determina nu numai reducerea concentraţiilor de poluanţi în aer, ci şi reducerea nivelurilor de zgomot şi vibraţii, cu efecte benefice asupra sănătăţii umane. Construirea unor noi perimetre destinate locuirii sau activităţilor economice va determina creşterea nivelurilor actuale de zgomot şi vibraţii, dar atât aceste niveluri, cât şi cele ale concentraţiilor de poluanţi în aer se vor situa sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii populaţiei.


Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, eliminării traficului de tranzit din perimetrele locuite, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite, a zonelor destinate activităţilor productive şi a infrastructurii. Ca urmare, impactul prezintă două aspecte: - impact pozitiv semnificativ asupra nivelurilor de zgomot şi vibraţii în ariile limitrofe actualelor artere cu trafic intens; - impact negativ nesemnificativ asupra nivelurilor de zgomot şi vibraţii în perimetrele în care se vor construi locuinţe, unităţi economice, drumuri, ca urmare a apariţiei unor noi surse de zgomot şi vibraţii.


Fluidizarea traficului rutier din zonele locuite va determina nu numai reducerea concentraţiilor de poluanţi în aer, ci şi reducerea nivelurilor de zgomot şi vibraţii, cu efecte benefice asupra sănătăţii umane. Construirea unor noi perimetre destinate locuirii sau activităţilor economice va determina creşterea nivelurilor actuale de zgomot şi vibraţii, dar atât aceste niveluri, cât şi cele ale concentraţiilor de poluanţi în aer se vor situa sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii populaţiei.


Pagina 77 din 101

Peisajul Principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte prevederilor referitoare la spaţiile plantate şi la reglementările de construire, iar pe de altă parte, modificării utilizării unor terenuri agricole. Ca urmare, impactul prezintă două aspecte: - impact pozitiv semnificativ asupra peisajului ca urmare a extinderii spaţiilor plantate şi reglementărilor de construire care asigură un peisaj urban armonios, cu impact vizual plăcut; - impact negativ nesemnificativ ca urmare a modificării peisajului în perimetrele actual neconstruite.

Mediul urban, Populaţia şi sănătatea umană, Mediul economic şi social, Solul, Flora şi fauna, Factorii climatici

Crearea unui peisaj urban adecvat va determina îmbunătăţirea calităţii mediului urban şi a calităţii vieţii. De asemenea, va determina creşterea atractivităţii pentru locuire.


Pagina 78 din 101

8 EVALUAREA ALTERNATIVELOR În cursul elaborării variantei finale a Planului Urbanistic General al comunei Domnești au fost identificate, analizate şi evaluate diferite alternative pentru unele componente ale planului.

Analiza şi evaluarea alternativelor a fost efectuată, în principal, în funcţie de criterii privind impactul social şi de mediu.

Se precizează că, în spiritul evaluării de mediu pentru planuri şi programe conforme cu cerinţele HG nr. 1076/2004, printre alternativele avute în vedere pentru elaborarea variantei finale a planului, alternativa „zero” nu are nici o relevanţă. În sensul cerinţelor Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE (adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004), alternativele reprezintă variante de realizare a obiectivelor unui plan. Ca urmare, alternativa „zero” nu reprezintă o variantă de realizarea a obiectivelor unui plan sau program şi, deci, nu poate fi considerată o alternativă. Totodată, se face menţiunea că în Anexa 2 la HG nr. 1076/2004 este indicată cerinţa prezentării, în raportul de mediu a „Aspectelor relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării planului sau programului propus”. Analiza evoluţiei mediului în cazul neimplementării planului sau programului propus include nu numai alternativa „zero”, adică neimplementarea planului, ci mai mult, estimarea evoluţiei probabile a stării şi calităţii factorilor de mediu dacă nu se realizează obiectivele planului. Evoluţia probabilă a factorilor/aspectelor de mediu cu relevanţă pentru PUG Comuna Domnești a fost prezentată în subcapitolul 3.4 al prezentului raport.

Având în vedere că principalele obiective ale PUG constau în asigurarea condiţiilor urbanistice pentru dezvoltarea comunei, şi asigurarea prin reglementări specifice a condiţiilor necesare pentru realizarea acestora, atât pentru perioada de valabilitate de 5 – 10 ani a acestuia, cât şi în perspectiva anului 2025, cel mai important element avut în vedere a fost rezervarea terenurilor şi reglementarea zonelor de dezvoltare.

În vederea implementării obiectivelor PUG au fost elaborate două alternative. Aceste alternative au în vedere extinderea perimetrului intravilan.

Pentru extinderea teritoriului intravilan au fost identificate următoarele alternative:

Alternativa 1: Dezvoltarea zonelor funcţionale presupune extinderea totală a suprafeţei de teritoriu intravilan a comunei Domneşti cu 572,04 ha faţă de teritoriul actual.

Alternativa 2: Dezvoltarea zonelor funcţionale presupune extinderea totală a suprafeţei de teritoriu intravilan a comunei domneşti cu 602,54 ha faţă de teritoriul actual.

Evaluarea Alternativei 1

Alternativa 1 propune creşterea suprafeţei teritoriului intravilan de la 1.765,05 ha la 2337,09 ha.

Se propune extinderea teritoriului intravilan cu 572,04 ha, prin extinderi în special ale zonei cu funcţiunea de locuire şi a zonei de activităţi productive industriale sau agricole, depozitare, comerţ şi servicii complementare acestei funcţiuni în special prin:

• extinderea zonei de locuinţe în special partea de est a comunei unde au existat solicitări din partea locuitorilor;

• extinderea zonei de activităţi productive industriale sau agricole, depozitare, comerţ şi a zonei de servicii complementare din partea de E - NE a comunei având în vedere având în vedere posibilitatea de a fi conectată la infrastructura rutieră existentă în zonă şoselei de centură a Municipiului Bucureşti, fără a contribui la supraaglomerarea zonei centrale a localităţii şi de locuit ;

Prin PUG se prevede păstrarea în extravilan a două percele de teren cu suprafaţa de 30,39 ha, ca zone tampon între cele două zone, zona cu funcţiunea de locuire, situată în partea de est a


Pagina 79 din 101

localităţii, şi a zonei de activităţi productive industriale sau agricole, depozitare, comerţ şi servicii complementare acestei funcţiuni care s-a dezvoltat de-a lungul şoselei de centură a Municipiului Bucureşti.

Evaluarea Alternativei 1 a indicat următoarele avantaje:

• Instituirea de zone tampon între cele două zone cu funcţiuni diferite, zona cu funcţiunea de locuire, situată în partea de est a localităţii, şi a zonei de activităţi productive industriale sau agricole, depozitare, comerţ şi servicii complementare acestei funcţiuni care s-a dezvoltat de-a lungul şoselei de centură a Municipiului Bucureşti.

• Păstrarea în extravilan a unor terenuri care ulterior li se pot da o altă destinaţie în funcţie de cerinţele şi solicitările viitoare.

• Scoaterea din perimetrul extravilan al comunei şi introducerea în perimetru intravilan a unei suprafeţe mai mici de teren ceia ce reduce impactul asupra solului.

Evaluarea Alternativei 1 a indicat următoarele disfuncţionalităţi:

• Imposibilitatea practicării agriculturii performante pe aceste parcele având în vedere suprafaţa mică a acestor parcele (suprafaţă totală de 30,39 ha). Pe acest teren se poate practica doar o agricultură de subzistenţă cu un randament scăzut.

• Menţinerea în perimetrul extravilan a unei zone cu destinaţie de teren arabil în partea de E - NE a comunei este nejustificată, având în vedere potenţialul de dezvoltare al acesteia din punct de vedere urbanistic şi economic.

• Extinderea reţelelor de utilităţi în zonei de activităţi productive industriale sau agricole, depozitare, comerţ şi servicii complementare implică şi realizarea de reţele de utilităţi la perimetrele acestor parcele.

• Existenţa reţelelor de utilităţi în zonă poate să conducă la apariţia de locuinţe şi de mici societăţi comerciale reglementate sau nu din punct de vedere urbanistic.

În tabelele de mai jos se prezintă bilanţul comparativ al zonelor funcţionale existente şi propuse – Alternativa 1.

Tabel 8-1 Bilanţ teritorial al zonelor funcţionale propuse a fi introduse în perimetrul intravilan al comunei Domneşti – Alternativa 1

Zone funcţionale


Domneşti





intravilan propus

ha % ha % ha %

Zona servicii 12,50 0,71 - - 12,50 0,53




Zona căi rutiere 88,57 5,02 29,10 5,08 117,67 5,03






Zona mixtă: agrement sport şi locuire individuală 19,60 1,11

- - 19,60 0,84



Pagina 80 din 101

Total perimetru intravilan 1.765,05 100 572,04 100 2.337,09 100

Tabel 8-2 Bilanţ teritorial al zonelor funcţionale în perimetrul intravilan şi al teritoriului extravilan – Situaţia propusă –Alternativa 1

Suprafaţa

ha %


























Spaţiile verzi vor ocupa o suprafaţă de 30,80 ha, ceea ce reprezintă numai 1,32 % din suprafaţa perimetrului intravilan al comunei Domnești – Alternativa 1 din care în teritoriul nou introdus 29,56 ha (5,17 %).

Evaluarea Alternativei 2

Dezvoltarea zonelor funcţionale presupune extinderea totală a suprafeţei de teritoriu intravilan a comunei domneşti cu 602,54 ha faţă de teritoriul actual.

Alternativa 2 propune următoarele extinderi ale perimetrului locuibil şi schimbări de funcţiuni:

• Introducerea în intravilan a tuturor terenurilor din partea de est a comunei, respectiv în partea de est a satului Domneşti cu excepţia culoarelor de protecţie şi de siguranţă pentru liniile electrice aeriene de înaltă tensiune.

• Extinderea zonei de locuinţe din partea de est a comunei până la limita zonei de activităţi productive industriale sau agricole, depozitare, comerţ şi servicii complementare acestei


Pagina 81 din 101

funcţiuni acestei funcţiuni care s-a dezvoltat de-a lungul şoselei de centură a Municipiului Bucureşti.

• Menţinerea zonei de activităţi productive industriale sau agricole, depozitare, comerţ şi a zonei de servicii complementare din partea de est şi de nord – est a comunei, care are potenţial real, având în vedere că aceste zone sunt în prelungirea perimetrului care s-a dezvoltat de-a lungul autostrăzii A1 şi a centurii municipiului Bucureşti

• Extinderea zonei de activităţi productive industriale sau agricole, depozitare, comerţ şi a zonei de servicii complementare din partea de E - NE a comunei având în vedere având în vedere posibilitatea de a fi conectată la infrastructura existentă în zonă şoselei de centură a Municipiului Bucureşti, fără a contribui la supraaglomerarea zonei centrale a localităţii şi de locuit .

Analiza acestei alternative a indicat faptul că este posibilă:

• Dezvoltarea zonei de locuit până la limita a zonei de activităţi productive industriale sau agricole, depozitare, comerţ şi servicii complementare acestei funcţiuni acestei funcţiuni care s-a dezvoltat de-a lungul şoselei de centură a Municipiului Bucureşti fără alte lucrări de sistematizare.

• Instituirea zonelor de protecţie stabilite pentru delimitarea celor două zone cu funcţiuni diferite.

• Eliminarea posibilităţilor de dezvoltare haotică a comunei

Din analiza comparativă a rezultatelor evaluării celor două alternative a rezultat că alternativa de extindere optimă din punct de vedere urbanistic (inclusiv în ceea ce priveşte protecţia factorilor/aspectelor de mediu cu relevanţă pentru plan) este Alternativa 2 prin care se propune introducerea în perimetrul intravilan a 602,54 ha. Această alternativă de dezvoltare a localităţii a fost selectată pentru elaborarea variantei finale a Planului Urbanistic General.

În tabelele de mai jos se prezintă bilanţul comparativ al zonelor funcţionale existente şi propuse – Alternativa 2.

Table 8-3 Bilanţ teritorial al zonelor funcţionale propuse a fi introduse în perimetrul intravilan al comunei Domneşti – Alternativa 2

Zone funcţionale


Domneşti





intravilan propus

ha % ha % ha %

Zona servicii 12,50 0,71 90,00 14,93 102,50 4,33




Zona căi rutiere 88,57 5,02 29,10 4,83 117,67 4,97






Zona mixtă: agrement sport şi locuire individuală

19,60 1,11 - - 19,60 0,84


Total perimetru intravilan 1.765,05 100 602,54 100 2367,59 100


Pagina 82 din 101

Spaţiile verzi vor ocupa o suprafaţă de 31,36 ha, ceea ce reprezintă numai 1,32 % din suprafaţa perimetrului intravilan al comunei Domnești – Alternativa 2 din care în teritoriul nou introdus 30,12 ha (5,00 %).

Tabel 8-4 Bilanţ teritorial al zonelor funcţionale în perimetrul intravilan şi al teritoriului extravilan – Situaţia propusă – Alternativ 2

Suprafaţa

ha %



























Pagina 83 din 101

9 PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI DOMNEȘTI

Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.

Amploarea aspectelor pe care le vizează Planul Urbanistic General al comunei Domnești a condus la stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor pentru protecţia factorilor de mediu, iar pe de altă parte, monitorizarea calităţii factorilor de mediu.

În tabelul de mai jos se prezintă propunerile privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului analizat asupra factorilor/aspectelor de mediu cu relevanţă pentru acest plan.

Tabel 9-1 Propuneri de monitorizare, indicatori de mediu şi de performanţă

Factor/aspect de mediu Indicatori Organizaţii responsabile


Număr planuri urbanistice zonale aprobate, obiectivele acestora, modul de respectare a prevederilor PUG şi a legislaţiei de protecţia mediului Număr proiecte de dezvoltare elaborate şi implementate, obiectivele acestora, modul de respectare a prevederilor PUG şi a legislaţiei de protecţia mediului Număr şi tipuri de echipamente edilitare noi sau modernizate/reabilitate, anvergura acestora Lucrări de modernizare a infrastructurii rutiere Plantaţii de protecţie şi de reabilitare peisagistică Modul de asigurare a utilităţilor în perimetrele construite, noi sau existente Modul de respectare a interdicţiilor de construire

Autorităţile administraţiei publice locale Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov


Procent locuinţe racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă, din total locuinţe din comuna Domnești Procent locuinţe racordate la sistemul centralizat de canalizare, din total locuinţe din comuna Domnești Număr locuinţe insalubre existente/eliminate Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apă, aer, zgomot, vibraţii)

Autorităţile administraţiei publice locale Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov Structuri teritoriale ale Ministerului Sănătăţii


Număr proiecte noi implementate pe domenii de activitate Modul de respectare a prevederilor PUG şi ale legislaţiei pentru protecţia mediului


Solul Procent locuinţe racordate la sistemul centralizat de canalizare, din total locuinţe din comuna Domnești Sistemul de management al deşeurilor în relaţie cu prevederile legale Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la

Autorităţile administraţiei publice locale Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov Garda Naţională de Mediu –


Pagina 84 din 101

Factor/aspect de mediu Indicatori Organizaţii responsabile

zonificare şi la aplicarea regulamentului local de urbanism Comisariatul judeţean Ilfov Operatori salubritate

Flora şi fauna Suprafeţe ale spaţiilor nou plantate, localizare, specii plantate Modul de respectare a razei spaţiilor de protecţie

Autorităţile administraţiei publice locale Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov Garda Naţională de Mediu – Comisariatul judeţean Ilfov

Apa Modul de respectare a zonelor de protecţie instituite pe râurile Sabar, Ciorogârla şi Argeş Modul de respectare a zonelor de protecţie instituite in zona forajelor de alimentare cu apă a localităţii şi a gospodăriei de apă potabilă. Procente locuinţe racordate la sistemele centralizat de alimentare cu apă şi de canalizare, din total locuinţe din comuna Domnești Capacitatea şi eficienţa starea tehnică a staţiei de epurare a apelor uzate menajere Indicatori de calitate ai apei potabile Indicatori de calitate a apelor evacuate de la staţia de epurare care să permită evaluarea calităţii acestora în raport cu prevederile legale Indicatori de calitate a apelor de suprafaţă

Autorităţile administraţiei publice locale Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov Garda Naţională de Mediu – Comisariatul judeţean Ilfov Structuri teritoriale ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Ministerului Sănătăţii

Aerul Acţiuni realizate pentru fluidizarea traficului în perimetrul locuit Procente locuinţe racordate la sistemul municipal de alimentare cu gaze naturale, din total locuinţe din comuna Domnești Concentraţii de poluanţi (particule în suspensie, oxizi de azot, monoxid de carbon) în aerul ambiental în zonele populate din proximitatea arterelor principale de trafic

Autorităţile administraţiei publice locale Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov Structuri teritoriale ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerului Sănătăţii


Acţiuni realizate pentru fluidizarea traficului în perimetrul locuit Niveluri de zgomot la receptori Niveluri de vibraţii la receptori

Autorităţile administraţiei publice locale Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov Structuri teritoriale ale Ministerului Sănătăţii

Peisajul Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la asigurarea esteticii peisajului urban, în cadrul viitoarelor planuri urbanistice zonale Suprafeţe spaţii plantate, localizarea acestora



Pagina 85 din 101

10 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

10.1 INTRODUCERE

Raportul de Mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Domnești a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

Titularul planului este Primăria comunei Domnești.

Planul Urbanistic General al Comunei Domnești are ca scop stabilirea obiectivelor, acţiunilor şi măsurilor de dezvoltare urbanistică a localităţii şi asigurarea prin reglementări specifice a condiţiilor necesare pentru realizarea acestora, atât pentru perioada de valabilitatea de 7 – 10 ani a acestuia, cât şi în perspectiva anului 2030.

Planul Urbanistic General al comunei Domnești şi Regulamentul Local de Urbanism aferent vor constitui, după aprobare, cadrul legal pentru realizarea obiectivelor de dezvoltarea urbanistică propuse. Se precizează că prevederile PUG au fost stabilite astfel încât să asigure, prin mijloace specific urbanistice, realizarea obiectivelor stabilite de Strategia de dezvoltare a judeţului Ilfov.


• Circulaţie rutieră şi transporturi; • Zone funcţionale; • Protecţia şi conservarea mediului; • Echiparea edilitară.

În conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluării de mediu a cuprins următoarele etape:

• etapa de constituire a Comitetului special constituit (aprobat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov) format din reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov, Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Ilfov, Administraţia Naţională „Apele Române” – Sistemului de Gospodărire a Apelor Ilfov – Bucureşti şi Sistemului de Gospodărire a Apelor Argeş – Vedea, Autorităţii de Sănătate Publică Ilfov, Consiliului Judeţean Ilfov, Instituţiei Prefectului Judeţului Ilfov, Direcția Națională a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică Ilfov, Compania Naţionala de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania S.A., S.C. GEOID S.R.L. (elaboratorul PUG) şi ai Primăriei Comunei Domneşti (titularul PUG), realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov;

• etapa de încadrare pe baza consultărilor realizate în cadrul Comitetului special constituit, Agenţiei pentru Protecţia Mediului Ilfov luând decizia necesităţii evaluării de mediu pentru Actualizare PUG Comuna Domneşti şi a elaborării raportului de mediu prin Adresa nr. 8879/14.05.2014;

• etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentanţi ai Primăriei Comunei Domneşti – titularul planului, S.C. GEOID S.R.L. – elaboratorul PUG, reprezentanţi cu capacitate de expertiză tehnică din cadrul autorităţilor/instituţiilor/organizaţiilor implicate în Comitetul special constituit, experţi din cadrul societăţii de consultanţă atestate, implicată în efectuarea evaluării de mediu pentru plan;

• etapa de definitivare a planului şi de realizare a raportului de mediu, efectuată de experţii din cadrul societăţii de consultanţă, cu consultarea şi cu participarea largă a Grupului de Lucru;


Pagina 86 din 101

• supunerea proiectului de plan şi a raportului de mediu consultărilor şi dezbaterilor publice, realizată de autorităţile competente de mediu şi de alte autorităţi împreună cu titularul planului.

Pe baza opiniilor autorităţilor competente de mediu şi a altor autorităţi în cadrul etapei de analiză a raportului de mediu şi pe baza comentariilor publicului, vor fi elaborate formele finale ale planului şi raportului de mediu.

Conţinutul Raportului de mediu a fost stabilit în conformitate cu cerinţele Anexei nr. 2 la HG nr. 1076/2004 şi a fost structurat în 11 capitole şi anume:

• Capitolul 1 – Introducere • Capitolul 2 – Conţinutul şi obiectivele principale ale Planului Urbanistic General al Comunei

Domnești • Capitolul 3 – Starea actuală a mediului în zona comunei Domnești • Capitolul 4 – Aspecte actuale de mediu relevante pentru zona comunei Domnești • Capitolul 5 – Obiectivele de protecţia mediului relevante pentru Planul Urbanistic General al

comunei Domnești • Capitolul 6 – Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului generate de Planul

Urbanistic General a comunei Domnești • Capitolul 7 – Evaluarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului asociate Planului

Urbanistic General al comunei Domnești şi măsuri de prevenire şi de reducere a efectelor negative asupra mediului

• Capitolul 8 – Evaluarea alternativelor • Capitolul 9 – Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementării

Planului Urbanistic General a comunei Domnești • Capitolul 10 – Rezumat fără caracter tehnic • Capitolul 11 – Concluzii şi recomandări

În cursul procesului de elaborare a raportului de mediu au fost identificate legăturile planului analizat cu alte planuri şi programe la nivel local şi regional. Cele mai importante astfel de planuri sunt:

• Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov, PUG Comuna Domnești detaliind măsurile urbanistice incluse în strategie, în vederea asigurării cadrului legal specific domeniului urbanistic pentru elaborarea şi implementarea proiectelor pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare a localităţii.

• Deşi Planul de dezvoltare al Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov , PUG Comuna Domnești include o serie de prevederi care sunt în acord cu măsurile cuprinse în planul de dezvoltare, asigurând astfel premisele pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare regională pentru perioada 2007 – 2013.

• Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor în Judeţul Ilfov, noile facilităţi pentru managementul deşeurilor din comuna Domnești sunt conforme Planului Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor (PJGD) în Judeţul Ilfov.

• Prevederile acestui plan cu privire la închiderea vechiului depozit de deşeuri menajere din comuna Domnești au fost realizate.

• Conform PJDG al Judeţului Ilfov, construirea unei rampe de transfer în zona de sud – vest a judeţului (Domneşti, Ciolpani şi Domnești), aşa cum se menţionează în PATJ Ilfov, nu este justificată economic deoarece această zonă generează o cantitate mult prea redusă de deşeuri, chiar şi pentru o rampă de transfer şi pentru această zonă poate fi o opţiune viabilă utilizarea unui container staţionar autocompactor de volum mare.

10.2 CONŢINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL A COMUNEI DOMNEȘTI


Pagina 87 din 101

Planul Urbanistic General al Comunei Domneşti are ca scop stabilirea obiectivelor, acţiunilor şi măsurilor de dezvoltare urbanistică a comunei Domneşti şi asigurarea prin reglementări specifice a condiţiilor necesare pentru realizarea acestora.


• Circulaţia rutieră şi transporturi; • Zone funcţionale; • Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit; • Echiparea edilitară.

Principalele obiective ale Planului Urbanistic general al Comunei Domnești sunt:

Circulaţia rutieră şi transporturi

• lucrări de modernizare şi reabilitare a drumurilor judeţene şi comunale; • lărgirea trotuarelor la 1,50 m; • amenajarea intersecţiilor dintre drumurile judeţene şi cele comunale:

− intersecţia dintre DJ 601 A cu str. Rezervelor; − intersecţia dintre DJ 601 A cu str. Câmpului; − intersecţia dintre DJ 601 A cu linia CF de centură a municipiului Bucureşti prin realizarea

unui pasaj rutier; − intersecţia dintre DJ 601 A cu linia de centură a municipiului Bucureşti prin realizarea

unui pasaj rutier. • realizarea unor garduri de protecţie de o parte şi alta a drumurilor judeţene astfel încât să nu

se poată traversa decât prin zone marcate; • marcarea corespunzătoare a arterelor rutiere: • realizarea de drumuri noi de legătură cu profile conform reglementărilor privind proiectarea

şi executarea acestor tipuri de drumuri, care vor face parte din reţeaua secundară de străzi a comunei.

Zone funcţionale

• Zona de locuinţe − extinderea zonei de locuinţe în perimetrul extravilan al comunei; − admiterea în zona de locuinţe a funcţiunilor comerciale, de servicii, de mică producţie

manufacturieră şi de mică producţie agricolă de subzistenţă; − creşterea coerenţei funcţionale prin admiterea, în lungul arterelor, a conversiei

funcţionale a clădirilor de locuit (în special a parterelor acestora), completarea cu diferite tipuri de funcţiuni, asigurarea locurilor de parcare, a spaţiilor plantate şi realizarea unor amenajări exterioare, cu condiţia menţinerii culoarelor de protecţie faţă de infrastructura tehnico-edilitară.

• Zona mixtă − crearea unor zone mixte în lungul străzilor care alcătuiesc trama majoră de circulaţie,

atât în intravilanul existent, cât şi în cel propus; − realizarea zonelor mixte se va putea face prin aplicarea difuză, în timp, a regulamentului

urbanistic în paralel cu concesionarea unor terenuri în zonele de extindere; − indicatorii urbanistici pentru zona mixtă nu vor admite o utilizare intensivă a terenului, şi

nu va fi permisă deteriorarea condiţiilor de locuire. • Zona activităţi productive, industriale sau agricole, depozitare, comerţ en-gros şi mic-gros,

comerţ cu amănuntul cu rază mare de servire − menţinerea subzonelor mixte – servicii şi industrie din partea de est şi de nord – est a

comunei, care au potenţial real, având în vedere că aceste zone sunt în prelungirea


Pagina 88 din 101

perimetrului care s-a dezvoltat de-a lungul autostrăzii A1 şi a centurii municipiului Bucureşti.

− reducerea suprafeţei subzonei mixte – servicii şi industrie situată în partea centrală a comunei;

− realizarea unei subzone mixte – servicii şi industrie, în partea central nordică a localităţii în vecinătatea liniei CF Bucureşti – Videle – Craiova, luând în considerare PUZ aprobate în această subzonă;

− stimularea înfiinţării unităţilor de producţie cu impact redus asupra mediului; − dezvoltarea unor activităţi precum: prelucrarea produselor agricole, producerea

materialelor de construcţie, prelucrarea lemnului şi producerea de articole artizanale. • Zona spaţiilor verzi

− realizarea unor fâşii plantate de protecţie în jurul zonelor în care se desfăşoară activităţi industriale;

− amenajarea unor spaţii plantate şi organizarea acestora în măsura posibilităţilor în sistem continue, eventual legate prin fâşiile de plantaţii de protecţie din sectorul de nord – est;

− interzicerea cu desăvârşire a diminuării spaţiului public plantat; − crearea unor spaţii plantate de protecţie de-a lungul râurilor Sabar şi Ciorogârla; − amenajarea de zone plantate de protecţie în jurul zonelor de gospodărie comunală;

• Zona de gospodărie comunală − reanalizarea modului de organizare a gospodăriei comunale şi prevederea unor

suprafeţe de teren pentru buna funcţionare a localităţii în viitor, fiind amplasate în funcţie de poziţia geografică, poziţia faţă de zonele rezidenţiale, astfel încât să nu aducă prejudicii locuitorilor;

− asigurarea unor zone plantate de protecţie în jurul zonelor de gospodărie comunală; − amenajarea prealabilă cu împrejmuiri şi cu spaţii plantate înalte şi medii perimetrale şi

interioare a cimitirelor existente.

Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit

Pentru eliminarea sau ameliorarea disfuncţionalităților existente, prin PUG se propun măsuri pentru protecţia apelor; protecţia şi extinderea spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement; protecţia calităţii aerului; protecţia condiţiilor microclimatice; protecţia solului şi subsolului; protecţia la zgomot şi vibraţii; protecţia sănătăţii populaţiei; perimetrele de protecţie; protecţia cadrului construit,

Echiparea edilitară

PUG Comuna Domneşti include următoarele prevederi:

• Alimentarea cu apă

Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă, realizarea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever pentru componentele acestui sistem, precum şi extinderea reţelei în zonele propuse a fi introduse în intravilan.

• Colectarea şi epurarea apelor uzate − extinderea sistemului de colectare a apelor uzate menajere în zonele propuse pentru

dezvoltare; − realizarea unui sistem de rigole şi canale pentru colectarea apelor pluviale şi evacuarea

acestora în râurile Argeş, Sabar şi Ciorogârla; − instituirea de măsuri care să oblige unităţile economice existente să epureze apele uzate

generate de activităţile acestora. • Alimentarea cu energie electrică

− creşterea siguranţei în exploatare prin modernizări şi retehnologizări ale instalaţiilor din cadrul sistemului de alimentare cu energie electrică;


Pagina 89 din 101

− extinderea reţelelor de alimentare cu energie electrică, instalarea de noi posturi de transformare, pe măsura apariţiei de noi consumatori în zonele propuse pentru dezvoltare;

− minimizarea costurilor de exploatare şi de întreţinere; − reabilitarea şi modernizarea reţelei de iluminat public.

• Reţeaua de telecomunicaţii

Extinderea reţelelor telefonice mobile şi fixe, precum şi a celor de internet, atât în perimetrul intravilan existent, cât şi în zonele propuse pentru dezvoltare, astfel încât fiecare locuinţă din cadrul comunei să beneficieze de aceste facilităţi.

• Alimentarea cu gaze naturale − extinderea reţelei de alimentare cu gaze naturale în zonele de dezvoltare propuse cu

aproximativ 30 km; − dotarea clădirilor noi (locuinţe individuale, locuinţe colective, clădiri de utilitate publică,

clădiri industriale) cu centrale termice individuale cu funcţionare pe gaze naturale; − realizarea de izolaţii termice corespunzătoare şi montarea tâmplăriei cu geam termopan

la clădirile noi şi la cele care se vor moderniza.

10.3 STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI, ASPECTE ACTUALE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU ZONA COMUNEI DOMNEȘTI ŞI EVOLUŢIA PROBABILĂ A MEDIULUI ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, factorii/aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe, sunt: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectonic şi arheologic, peisajul.

Pentru Planul Urbanistic General al comunei Domnești s-au stabilit ca având relevanţă următorii factori/aspecte de mediu: mediul urban (inclusiv infrastructura rutieră), populaţia şi sănătatea umană, mediul economic şi social, solul, flora şi fauna, apa, aerul, zgomotul şi vibraţiile, factorii climatici, peisajul.

În identificarea aspectelor actuale de mediu caracteristice comunei Domnești s-a luat în considerare faptul că amplasamentul aferent PUG este reprezentat fie de terenuri construite, fie de terenuri agricole, ambele fiind puternic antropizate. Planul urbanistic, prin specificul său, se adresează mediului urban, propunerile incluse vizând îmbunătăţirea stării şi calităţii acestuia, în scopul asigurării unor condiţii optime, din punct de vedere urbanistic, pentru viaţa şi dezvoltarea comunităţii. Prin aceste elemente esenţiale, un plan urbanistic se deosebeşte net de alte tipuri de planuri care propun dezvoltarea prin utilizarea unor terenuri din zone naturale.

Starea actuală a mediului natural şi construit din zona avută în vedere de PUG, a fost analizată pentru cei zece factori de mediu menţionaţi mai sus, factori care pot fi influenţaţi, pozitiv sau negativ, de prevederile PUG.

Pe baza analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice şi problemele relevante de mediu pentru zona comunei Domnești. De asemenea, a fost analizată evoluţia probabilă a mediului în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG.

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural şi construit a relevat existenţa următoarelor probleme principale:

• desfăşurarea traficului de tranzit în perimetrul urban generează niveluri ridicate de poluare a aerului în zonele limitrofe, disconfort acustic şi pericole de accidente, cu efecte asupra


Pagina 90 din 101

sănătăţii şi siguranţei populaţiei, lipsa de coerenţă a tramei urbane, insuficienţa spaţiilor publice de parcare şi absenţa traseelor pietonale;

• inexistenţa unui sistem centralizat de alimentarea cu apă şi de evacuare a apei uzate prin intermediul reţelei de canalizare.

• popularea zonei favorizată de creşterea sporului natural şi de bilanţul migratoriu pozitiv, mulţi locuitori din municipiul Bucureşti alegând să locuiască în comunele limitrofe municipiului.

• economia se bazează pe un număr restrâns de activităţi, structurate pe exploatarea resurselor naturale, ceea ce limitează potenţialul de dezvoltare, serviciile nu sunt suficient diversificate şi sunt structural dominant inferioare, iar activităţile agricole au, în principal, caracter de subzistenţă;

• declinul activităţilor industriale în ultimii ani, conducând la crearea unui surplus de forţă de muncă nevalorificat;

• calitatea solului este afectată în perimetre din gospodăriile individuale şi în perimetre de pe terenurile arabile;

• poluarea râului Sabar şi a râului Ciorogârla ca urmare a evacuării apelor uzate de pe teritoriul comunei;

• poluarea istorică a apelor freatice ca urmare a utilizării îngrăşămintelor chimice şi existenţa unor surse potenţiale de poluare a apei freatice reprezentate de locuinţele neracordate la canalizarea municipală

• fenomenul de secetă; • lipsa perdelelor vegetale de protecţie; • peisaj urban afectat ca urmare a construirii haotice, a clădirilor degradate şi a lipsei spaţiilor

plantate cu rol peisagistic.

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural şi urban, precum şi a situaţiei economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia probabilă a acestor componente şi anume:

• continuarea afectării sănătăţii locuitorilor din perimetrele care nu beneficiază de alimentare cu apă din sistemul centralizat, ca urmare a utilizării în scopuri potabile a apei freatice necorespunzătoare calitativ;

• continuarea afectării calităţii solului şi a apei freatice prin nerealizarea extinderii sistemului de canalizare în zonele locuite care nu dispun de o astfel de facilitate şi în zonele care vor fi introduse în intravilan;

• continuarea afectării calităţii aerului în perimetrele adiacente căilor cu trafic rutier intens, precum şi continuarea creării de disconfort acustic pentru populaţia din aceste perimetre, în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG cu privire la circulaţie;

• continuarea manifestării agresive a fenomenului de secetă în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG cu privire la spaţiile plantate;

• accentuarea disfuncţionalităţilor existente privind starea construcţiilor şi a condiţiilor de locuit în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG cu privire la zonele de locuit;

• schimbarea destinaţiei terenurilor agricole propuse pentru amplasarea noilor perimetre rezidenţiale şi a noilor unităţi industriale şi de servicii, cu efecte negative asupra structurii solului şi asupra habitatelor faunei sălbatice mici, de stepă (rozătoare, reptile, batracieni), specifică acestor terenuri.

În ceea ce priveşte situaţia economică şi socială din comuna Domnești, se apreciază că aceasta va continua să se deterioreze dacă, alături de măsurile administrative, financiare şi organizatorice, nu se vor pune la dispoziţie mijloacele urbanistice care pot crea condiţiile pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare a localităţii. În cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG, pe de o parte se vor accentua aspectele actuale defavorabile dezvoltării durabile a comunei, iar pe de altă parte se vor diminua mijloacele pentru utilizarea adecvată a potenţialului uman existent.


Pagina 91 din 101

10.4 OBIECTIVELE DE PROTECŢIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUG COMUNA DOMNEȘTI

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea performanţelor Planului Urbanistic General în raport cu un set de obiective pentru protecţia factorilor/aspectelor de mediu cu relevanţă pentru acest plan.

Dat fiind că, prin natura sa, un plan urbanistic general se adresează unui mediu urban, antropizat, la stabilirea obiectivelor de mediu, a ţintelor şi a indicatorilor s-a luat în considerare faptul că propunerile PUG nu ţintesc mediul natural, exceptând cele referitoare la protejarea unor arii naturale, iar principalul receptor pe care îl are în vedere este populaţia din localitatea respectivă, în întreaga complexitate a aspectelor legate de condiţiile de viaţă ale locuitorilor.

De asemenea, trebuie menţionat că un plan urbanistic general nu poate soluţiona toate problemele de mediu existente în perimetrul aferent. Prin PUG pot fi soluţionate sau pot fi create condiţiile de soluţionare a acelor probleme cu specific urban şi care intră în competenţa administraţiei publice locale. Problemele generate de activităţile industriale sunt, în principal, de competenţa autorităţilor pentru protecţia mediului, responsabilitatea soluţionării acestora revenind operatorilor.

Se precizează că un obiectiv reprezintă un angajament, definit mai mult sau mai puţin general, a ceea ce se doreşte a se obţine. Ţintele reprezintă obiective mai specifice, mai concrete, care se doresc a se atinge. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor, precum şi, în final, în atingerea obiectivelor se utilizează indicatori, indicatorii reprezentând de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan.

Obiectivele de mediu, ţintele şi indicatorii s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu relevanţi/relevante pentru plan: mediul urban (inclusiv infrastructura rutieră), populaţia şi sănătatea umană, mediul economic şi social, solul, flora şi fauna, apa, aerul, zgomotul şi vibraţiile, factorii climatici, peisajul.

Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile de mediu naţionale şi ale UE şi au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru. De asemenea, acestea iau în considerare obiectivele de mediu la nivel local şi regional, stabilite prin Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 – 2013, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov orizont 2020 şi, respectiv, prin Planul de dezvoltare regională Bucureşti – Ilfov 2007 – 2013

Obiectivele, ţintele şi indicatorii pentru cei/cele zece factori/aspecte de mediu relevanţi/relevante pentru evaluarea de mediu sunt prezentaţi în detaliu în Capitolul 5 al raportului.

Obiectivele strategice de mediu, reprezentând principalele repere necesar a fi avute în vedere în procesul de planificare a acţiunilor pentru protecţia mediului ca parte intrinsecă a oricărui plan care propune dezvoltarea unei localităţi, sunt următoarele:

• îmbunătăţirea calităţii şi funcţionalităţii mediului urban, crearea condiţiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a localităţii;

• îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei, protejarea sănătăţii umane; • crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a localităţii şi pentru creşterea şi

diversificarea ofertei de locuri de muncă; • limitarea impactului negativ asupra solului; • limitarea impactului negativ asupra florei şi faunei; • limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor; • limitarea emisiilor de poluanţi în aer generate de surse urbane la niveluri care să nu

genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;


Pagina 92 din 101

• limitarea poluării fonice şi a nivelurilor de vibraţii în zonele cu receptori sensibili la zgomot şi la vibraţii;

• limitarea efectelor fenomenului de secetă şi a vânturilor puternice; • crearea unui peisaj urban adecvat.

10.5 REZULTATELE EVALUĂRII EFECTELOR POTENŢIALE ALE PLANULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU RELEVANŢI

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe necesită identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut în vedere.

Pentru a evalua impactul asupra celor zece factori/aspecte de mediu relevanţi s-au stabilit, pentru fiecare dintre aceştia, câte o serie de criterii specifice care să permită evidenţierea, în principal, a impactului semnificativ.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative.

În vederea evaluării impactului prevederilor PUG s-au stabilit şase categorii de impact: pozitiv semnificativ, pozitiv, neutru, negativ nesemnificativ, negativ, negativ semnificativ.

Evaluarea şi predicţia impactului s-au efectuat pe baza metodelor expert, principiul de bază luat în considerare în determinarea impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu constând în evaluarea propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu.

Astfel, pentru fiecare dintre propunerile PUG a fost efectuată predicţia impactului potenţial generat asupra celor zece factori de mediu relevanţi pentru plan, luând în considerare măsurile de prevenire/diminuare prevăzute, evaluându-se în final impactul rezidual.

Rezultatele sunt prezentate în Capitolul 7 al raportului, sub forma unei matrice.

De asemenea, a fost elaborată o matrice pentru evaluarea efectelor cumulative ale poluanţilor/factorilor de stress, precum şi a interacţiunilor dintre doi sau mai mulţi factori de mediu ca urmare a implementării proiectului.

Principalele rezultate pe care le pune în evidenţă evaluarea efectelor potenţiale cumulate ale planului analizat, asupra fiecărui factor/aspect relevant de mediu sunt următoarele:

• Mediul urban, inclusiv infrastructura rutieră – impact cumulat pozitiv semnificativ ca urmare a creşterii gradului de complexitate, de coerenţă şi de flexibilitate a zonificării funcţionale, adaptării infrastructurii rutiere la cerinţele de dezvoltare a localităţii, cu efecte benefice pe termen lung pentru dezvoltarea comunităţii.

• Populaţia şi sănătatea umană – impact pozitiv semnificativ ca urmare a extinderii zonei de locuit şi funcţionalitatea zonelor urbane, asigurării utilităţilor şi eliminării unor surse importante de poluare.

• Mediul economic şi social – impact pozitiv semnificativ ca urmare a creării condiţiilor pentru dezvoltarea mediului economic şi social, pentru atragerea unor investiţii majore, în conformitate cu Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov Orizont 2020.

• Solul – impact negativ semnificativ ca urmare a modificării utilizării terenurile agricole, ca urmare a necesităţii dezvoltării zonelor de locuit şi a celor cu funcţiuni mixte, a infrastructurii, a zonelor pentru activităţi productive şi de servicii complementare.

• Biodiversitatea, flora şi fauna – impact pozitiv semnificativ ca urmare a extinderii spaţiilor plantate şi crearea de noi habitate şi locuri de cuibărit pentru păsări, creşterea numerică a speciilor de plante perene, impact negativ asupra faunei mici adaptate terenurilor agricole (secţionare şi pierdere de habitate) ca urmare a modificării utilizării unor terenuri agricole.


Pagina 93 din 101

• Apa – impact neutru ca urmare a asigurării alimentării cu apă şi a canalizării în perimetrele locuite, epurării apelor uzate menajere şi protejării calităţii râurilor Sabar, Ciorogârla şi Argeş .

• Aerul – impact pozitiv ca urmare a prin fluidizarea traficului rutier; şi impact negativ nesemnificativ (concentraţii de poluanţi în aerul ambiental sub valorile limită) ca urmare a apariţiei unor noi surse de poluanţi atmosferici în perimetrele în care se vor construi locuinţe, unităţi economice, drumuri.

• Zgomotul şi vibraţiile – impact pozitiv ca urmare a fluidizării traficului rutier din perimetrele locuite şi impact negativ nesemnificativ (niveluri de zgomot şi de vibraţii sub valorile limită, respectiv, perceptibile) ca urmare a apariţiei unor noi surse de zgomot şi de vibraţii în perimetrele în care se vor construi locuinţe, unităţi economice, drumuri.

• Peisajul – impact pozitiv semnificativ ca urmare a extinderii spaţiilor plantate şi a reglementărilor de construire care asigură un peisaj urban armonios, cu impact vizual plăcut, impact negativ nesemnificativ ca urmare a modificării peisajului (specific terenurilor arabile) din perimetrele actual neconstruite.

10.6 EVALUAREA ALTERNATIVELOR

Având în vedere că principalele obiective ale PUG constau în asigurarea condiţiilor urbanistice pentru dezvoltarea comunei Domneşti, în acord cu priorităţile stabilite prin Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov, cel mai important element avut în vedere a fost rezervarea terenurilor şi reglementarea zonelor de dezvoltare.

Dezvoltarea zonelor funcţionale presupune extinderea totală a suprafeţei de teritoriu intravilan al comunei Domnești cu 602,54 ha faţă de teritoriul actual.

Pentru extinderea teritoriului intravilan au fost identificate următoarele alternative:

Alternativa 1: Dezvoltarea zonelor funcţionale presupune extinderea totală a suprafeţei de teritoriu intravilan a comunei Domneşti cu 572,04 ha faţă de teritoriul actual.

Alternativa 2: Dezvoltarea zonelor funcţionale presupune extinderea totală a suprafeţei de teritoriu intravilan a comunei domneşti cu 602,54 ha faţă de teritoriul actual.

Din analiza comparativă a rezultatelor evaluării celor două alternative a rezultat că alternativa de extindere optimă din punct de vedere urbanistic (inclusiv în ceea ce priveşte protecţia factorilor/aspectelor de mediu cu relevanţă pentru plan) este Alternativa 2 prin care se propune introducerea în perimetrul intravilan a 602,54 ha. Această alternativă de dezvoltare a localităţii a fost selectată pentru elaborarea variantei finale a Planului Urbanistic General.

Analiza şi evaluarea alternativelor a fost efectuată, în principal, în funcţie de criterii tehnico-economice şi de criterii privind impactul social şi de mediu şi a indicat faptul că este posibilă:

• Dezvoltarea zonei de locuit până la limita a zonei de activităţi productive industriale sau agricole, depozitare, comerţ şi servicii complementare acestei funcţiuni acestei funcţiuni care s-a dezvoltat de-a lungul şoselei de centură a Municipiului Bucureşti fără alte lucrări de sistematizare.

• Instituirea zonelor de protecţie stabilite pentru delimitarea celor două zone cu funcţiuni diferite.

• Eliminarea posibilităţilor de dezvoltare haotică a comunei

10.7 PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede necesitatea


Pagina 94 din 101

monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.

Amploarea aspectelor pe care le vizează Planul Urbanistic General al comunei Domnești a condus la stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor pentru protecţia factorilor de mediu, iar pe de altă parte, monitorizarea calităţii factorilor de mediu.

În capitolul 9 al raportului se prezintă, pentru fiecare factor/aspect de mediu cu relevanţă pentru PUG, indicatorii necesar a fi monitorizaţi pentru a se identifica, în timp, acţiunile realizate pentru atingerea obiectivelor planului şi efectele semnificative ale implementării acestuia, precum şi organizaţiile responsabile pentru efectuarea programului de monitorizare sau pentru colaborarea la efectuarea acestui program.


Pagina 95 din 101

11 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

11.1 CONCLUZII

Raportul de Mediu pentru proiectul Planului Urbanistic General al Comunei Domnești a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/08.07.200, pentru procesul de evaluare de mediu pentru planul urbanistic zonal menţionat au fost formate un Comitet special constituit şi un Grup de lucru.

Concluziile cele mai importante care s-au evidenţiat în cursul procesului de evaluare de mediu şi de elaborare a Raportului de Mediu sunt următoarele:

• Planul Urbanistic General al Comunei Domnești are ca scop stabilirea obiectivelor, acţiunilor şi măsurilor de dezvoltare urbanistică a localităţii şi asigurarea prin reglementări specifice a condiţiilor necesare pentru realizarea acestora, atât pentru perioada de valabilitatea de 7 – 10 ani a acestuia, cât şi în perspectiva anului 2030.

• Planul Urbanistic General al Comunei Domnești şi Regulamentul Local de Urbanism aferent vor constitui, după aprobare, cadrul legal pentru realizarea obiectivelor de dezvoltarea urbanistică propuse.

• Documentul (PUG şi Regulamentul local de urbanism) reglementează realizarea obiectivelor de dezvoltare stabilite pentru: − circulaţia rutieră şi transporturi; − zonele funcţionale; − protecţia şi conservarea mediului natural şi construit; − echiparea edilitară.

• Prevederile PUG au fost stabilite astfel încât să asigure, prin mijloace specific urbanistice, realizarea obiectivelor stabilite de Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov, de care este legat direct.

• Pentru zona Comunei Domnești au fost stabiliţi(te) nouă factori/aspecte de mediu relevanţi(te) asupra cărora propunerile planului pot determina diferite forme de impact. Aceştia/acestea sunt, în ordinea descrescătoare a importanţei, următorii/următoarele: mediul urban (inclusiv infrastructura rutieră), populaţia şi sănătatea umană, mediul economic şi social, biodiversitatea, flora şi fauna, solul, apa, aerul, zgomotul şi vibraţiile, , peisajul.

• Evaluarea stării actuale a mediului din zona Comunei Domnești a pus în evidenţă o serie de aspecte şi probleme de mediu existente. Cele mai importante asemenea probleme sunt legate de mediul urban şi de populaţie (în special din punct de vedere al situaţiei socio-economice a comunităţii). Principalele probleme actuale sunt: − disfuncţionalităţi importante în ceea priveşte zonele urbane: zona de locuit, zona mixtă

zona circulaţiilor, zona spaţiilor verzi; − existenţa sistemului centralizat de alimentare cu apă şi de canalizare numai în zona dar

acestea nu au fost încă date în funcţiune; − economia se bazată pe un număr restrâns de activităţi, activităţi agricole cu caracter de

subzistenţă; − poluarea râului Sabar şi a râului Ciorogârla ca urmare a evacuării apelor uzate

neepurate;


Pagina 96 din 101

− poluarea istorică a solului şi a apelor freatice ca urmare a utilizării îngrăşămintelor chimice şi existenţa unor surse potenţiale de poluare a apei freatice reprezentate de locuinţele în condiţiile inexistenţei unui sistem centralizat de canalizare;

− lipsa perdelelor vegetale de protecţie; − peisaj urban afectat ca urmare a construirii haotice, şi a lipsei spaţiilor plantate cu rol

peisagistic. • Estimarea evoluţiei probabile a factorilor/aspectelor de mediu în cazul în care nu se vor

implementa prevederile PUG analizat indică: − continuarea afectării sănătăţii locuitorilor din perimetrele care nu beneficiază de

alimentare cu apă din sistemul centralizat ca urmare a utilizării în scopuri potabile a apei freatice necorespunzătoare calitativ;

− continuarea afectării calităţii solului şi a apei freatice prin nerealizarea extinderii sistemului comunal de canalizare în zonele locuite care nu dispun de o astfel de facilitate;

− continuarea afectării calităţii aerului în perimetrele adiacente căilor cu trafic rutier intens precum şi continuarea creării de disconfort acustic pentru populaţia din aceste perimetre, în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG cu privire la circulaţie;

− accentuarea disfuncţionalităţilor existente privind starea construcţiilor şi a condiţiilor de locuit în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG cu privire la zonele de locuit prin continuarea construirii haotice în intravilanul existent;

− schimbarea destinaţiei terenurilor agricole propuse pentru amplasarea noilor perimetre rezidenţiale şi a noilor unităţi industriale şi de servicii, cu efecte negative asupra structurii solului şi asupra habitatelor faunei sălbatice mici (rozătoare, reptile, batracieni), specifică acestor terenuri.

• Au fost stabilite obiective de mediu, ţinte şi indicatori pentru factorii/aspectele de mediu relevanţi/relevante pentru plan, în scopul evaluării performanţelor de mediu ale planului. La stabilirea obiectivelor de mediu s-au luat în considerare politicile de mediu naţionale şi ale UE, precum şi obiectivele de mediu la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM) Bucureşti – Ilfov şi, respectiv, prin şi Planul de dezvoltare al Regiunii 8 Bucureşti – Ilfov. Obiectivele de mediu, reprezentând principalele repere necesar a fi avute în vedere în procesul de planificare sunt următoarele: − îmbunătăţirea calităţii şi funcţionalităţii mediului urban, crearea condiţiilor urbanistice

pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a comunei; − îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei, protejarea sănătăţii umane; − crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a comunei şi pentru creşterea şi

diversificarea ofertei de locuri de muncă; − limitarea impactului negativ asupra solului; − limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii,florei şi faunei; − limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii

apelor; − limitarea emisiilor de poluanţi în aer generate de surse urbane la niveluri care să nu

genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili; − limitarea poluării fonice şi a nivelurilor de vibraţii în zonele cu receptori sensibili la

zgomot şi la vibraţii; − crearea unui peisaj urban adecvat.

• Evaluarea efectelor potenţiale, inclusiv cumulative şi prin interacţiune, ale planului asupra factorilor de mediu relevanţi s-a efectuat prin metode expert, în raport cu criterii specifice. S-au luat în considerare măsurile de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu şi economico-sociali prevăzute de plan şi modul în care sunt atinse obiectivele de mediu.

• Rezultatele evaluării efectelor potenţiale remanente (după implementarea măsurilor de prevenire/diminuare) ale planului asupra factorilor de mediu au fost exprimate sintetic, în


Pagina 97 din 101

şase categorii de impact care au permis identificarea efectelor semnificative. Principalele rezultate pe care le pune în evidenţă evaluarea efectelor potenţiale cumulate ale planului asupra fiecărui factor/aspect relevant de mediu sunt următoarele: − Mediul urban, inclusiv infrastructura rutieră – impact cumulat pozitiv semnificativ ca

urmare a creşterii gradului de complexitate, de coerenţă şi de flexibilitate a zonificării funcţionale, adaptării infrastructurii rutiere la cerinţele de dezvoltare a localităţii, cu efecte benefice pe termen lung pentru dezvoltarea comunităţii.

− Populaţia şi sănătatea umană – impact pozitiv semnificativ ca urmare a extinderii zonei de locuit şi funcţionalitatea zonelor urbane, asigurării utilităţilor şi eliminării unor surse importante de poluare.

− Mediul economic şi social – impact pozitiv semnificativ ca urmare a creării condiţiilor pentru dezvoltarea mediului economic şi social, pentru atragerea unor investiţii majore, în conformitate cu Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 – 2013, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov Orizont 2020.

− Solul – impact negativ semnificativ ca urmare a modificării utilizării unor perimetre din terenurile agricole, pentru asigurarea dezvoltării zonelor de locuit şi a celor cu funcţiuni mixte, a infrastructurii, a zonelor pentru activităţi productive şi de servicii.

− Flora şi fauna – impact pozitiv semnificativ ca urmare a creşterii şi reorganizării spaţiilor plantate, impact negativ asupra faunei mici adaptate terenurilor agricole (secţionare şi pierdere de habitate) ca urmare a modificării utilizării unor terenuri agricole.

− Apa – impact neutru ca urmare a asigurării alimentării cu apă şi a canalizării în perimetrele locuite, epurării apelor uzate menajere şi protejării calităţii râului Sabar.

− Aerul – impact pozitiv ca urmare a eliminării traficului de tranzit din perimetrele locuite şi impact negativ nesemnificativ (concentraţii de poluanţi în aerul ambiental sub valorile limită) ca urmare a apariţiei unor noi surse de poluanţi atmosferici în perimetrele în care se vor construi locuinţe, unităţi economice, drumuri.

− Zgomotul şi vibraţiile – impact pozitiv ca urmare a eliminării traficului de tranzit din perimetrele locuite şi impact negativ nesemnificativ (niveluri de zgomot şi de vibraţii sub valorile limită, respectiv, perceptibile) ca urmare a apariţiei unor noi surse de zgomot şi de vibraţii în perimetrele în care se vor construi locuinţe, unităţi economice, drumuri.

− Factorii climatici – impact pozitiv semnificativ ca urmare a creşterii importante şi reorganizării spaţiilor plantate, impact negativ nesemnificativ ca urmare a creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de noile surse din perimetrele în care se vor construi locuinţe, unităţi economice, drumuri.

− Peisajul – impact pozitiv semnificativ ca urmare a extinderii spaţiilor plantate şi a reglementărilor de construire care asigură un peisaj urban armonios, cu impact vizual plăcut, impact negativ nesemnificativ ca urmare a modificării peisajului (specific terenurilor arabile) din perimetrele actual neconstruite, atribuite pentru dezvoltarea urbană.

• Au fost evaluate 2 alternativele privind cea mai importantă prevedere a PUG, şi anume extinderea zonelor funcţionale Din analiza comparativă a rezultatelor evaluării alternativelor a rezultat că alternativa de extindere, optimă din punct de vedere cost – beneficiu (inclusiv în ceea ce priveşte protecţia factorilor/aspectelor de mediu cu relevanţă pentru plan) este cea de extindere prin introducerea in intravilan a suprafeţelor de teren din partea de est nor est. Această alternativă de dezvoltare a comunei Domnești a fost selectată pentru elaborarea variantei finale a Planului Urbanistic General.

• A fost propus un plan de monitorizare a implementării prevederilor planului şi a efectelor semnificative ale acestuia asupra mediului care include, pentru fiecare factor de mediu relevant, indicatori specifici şi responsabilităţi. Indicatorii stabiliţi permit, pe de o parte, monitorizarea modului de implementare a prevederilor planului şi a măsurilor de


Pagina 98 din 101

prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de altă parte, monitorizarea stării, calităţii şi evoluţiei factorilor/aspectelor de mediu.

În sinteză, se apreciază că Planul Urbanistic General analizat reprezintă un important instrument pentru crearea premiselor, prin mijloace specifice, dezvoltării durabile a comunei Domnești. Implementarea prevederilor planului va genera oportunităţi viabile, directe şi indirecte, de îmbunătăţire pe termen lung a mediului urban, a condiţiilor de viaţă ale populaţiei şi a situaţiei socio-economice a comunităţii, în condiţiile asigurării protecţiei mediului.

Menţinerea situaţiei actuale prin neimplementarea prevederilor PUG nu reprezintă o soluţie pentru dezvoltarea comunei Domnești şi cu atât mai mult nu se constituie într-o premisă pentru dezvoltarea durabilă a acesteia.

11.2 RECOMANDĂRI

În cursul procesului de evaluare de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Domneşti a fost identificată o serie de măsuri suplimentare celor prevăzute de PUG pentru diminuarea impactului la implementarea prevederilor acestui plan. Se recomandă ca aceste măsuri să fie incluse în varianta finală a Planului Urbanistic General al comunei Domneşti.

Se fac următoarele recomandări cu privire la unele măsuri suplimentare pentru protecţia mediului care trebuie luate în considerare de către autorităţile administraţiei locale la implementarea prevederilor Planului Urbanistic General al comunei Domnești:

• Elaborarea şi implementarea proiectelor de construcţii în condiţii de protecţie a mediului. • Elaborarea şi implementarea planurilor urbanistice zonale pentru perimetrele destinate

noilor zone de dezvoltare în condiţii de protecţie a mediului, atât pentru perioadele de construcţie, cât şi de operare şi respectarea prevederilor PUG cu privire la aceste perimetre.

• Elaborarea şi implementarea proiectelor de dezvoltare în condiţii de protecţie a mediului, atât pentru perioadele de construcţie, cât şi de operare.

• Solicitarea acordurilor de mediu de la autoritatea de mediu competentă în cazul proiectelor de dezvoltare urbană care pot afecta mediul.

• Implementarea planurilor urbanistice zonale şi a proiectelor de dezvoltare numai după obţinerea avizelor/acordurilor de mediu.

• Asigurarea extinderii reţelelor de alimentare cu apă, cu gaze naturale şi de canalizare, precum şi a serviciilor de colectare a deşeurilor în noile zone de dezvoltare, în mod corelat cu lucrările de construcţie.

• Respectarea prevederilor PUG cu privire la zona spaţiilor plantate în cadrul tuturor planurilor urbanistice zonale şi a proiectelor de dezvoltare a diferitelor activităţi.

• Plantarea de specii caracteristice arealului pentru a se asigura dezvoltarea corespunzătoare a acestora;

• Verificarea selectării şi implementării de soluţii viabile cu privire la colectarea şi epurarea apelor uzate tehnologice în cadrul proiectelor de dezvoltare sau de modernizare a unităţilor productive.

• Elaborarea şi implementarea proiectelor de extindere a echipamentelor edilitare în condiţii de protecţie a mediului, atât pentru perioadele de construcţie, cât şi de operare şi implementarea proiectelor numai după obţinerea acordurilor de mediu.

• Respectarea prevederilor PUG cu privire la asigurarea utilităţilor pentru toate perimetrele locuite.

• Urmărirea, în colaborare cu autorităţile locale pentru protecţia mediului şi de sănătate publică, pe baza studiilor de specialitate, a nivelurilor de poluare a mediului prognozate pentru zonele de dezvoltare a activităţilor industriale, astfel încât să se limiteze aceste niveluri de poluare, generate de contribuţiile cumulate ale tuturor surselor existente şi viitoare, la valorile limită pentru protecţia receptorilor sensibili.

Documents

RAPORT DE MEDIU pentru ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC …apmif-old.anpm.ro/files/APM Ilfov/Reglementari/Aviz mediu/Avize mediu... · planuri urbanistice de detaliu (PUD), precum şi