Raport de Mediu - apmms-old.anpm.roapmms-old.anpm.ro/files/APM MURES/Reglementari/AVIZE... · 4.5. Calitatea solului 4.6. Starea florei si faunei 75 75 75 78 81 81 83 5. O rice pr

Raport de Mediu

privind

“Revizuire si completarea PUG și RLU al orașului Sovata- cu

localitățile componente”

Iulie 2013

Studiu realizat de:

Expert evaluator Carmen Moldoveanu

și

S.C. NATURALNET S.R.L.

Beneficiar:

Consiliul Local Sovata

RAPORT DE MEDIU PLANUL DE URBANISM GENERAL AL ORASULUI SOVATA, JUD. MURES

Pagină 1

CUPRINS

1. GENERALITATI 1.1. Introducere 1.2. Metode si tehnici utilizate in evaluarea de mediu

3 3 5

2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUG, precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante 2.1 Aspecte generale 2.2. Continutul si obiectivele principale ale planului 2.3. Legatura cu alte planuri si programe 2.4. Avize/acorduri obtinute pentru realizarea investitiei

6 6 7 40 46

3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării PUZ propus 3.1. Descrierea generala a zonei 3.2. Situatia administrativa, socio-economica si populatia zonei 3.3. Relieful zonei 3.4. Geologia 3.5. Starea solurilor 3.6. Particularitatile factorilor climatici din zona 3.7. Date hidrologice si hidrogeologice 3.8. Biodiversitatea/Arii protejate 3.9. Starea de sanatate a populatiei 3.10. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării PUG

48 48 49 50 51 55 56 56 63 72 73

4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ 4.1. Zone critice identificate pe teritoriul localităţii 4.2. Calitatea apelor de suprafata si subterane 4.3. Calitatea aerului 4.4. Zgomotul si vibratiile 4.5. Calitatea solului 4.6. Starea florei si faunei

75 75 75 78 81 81 83

5. Orice problemă de mediu existentă, care este relevantă pentru PUZ, inclusiv, în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu

91

6. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru PUZ şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului

97

7. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic şi arheologic, peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori

109

8. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră

112

9. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării PUZ 9.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra Biodiversitatii

113 113


Pagină 2

9.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu APA 9.3. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu AER 9.4. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse produse de ZGOMOT 9.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI 9.6. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI si PATRIMONIULUI CULTURAL 9.7. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra SOLULUI

116 118 119 119 121 121

10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor

123

11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUZ

128

12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 134 ANEXE


Pagină 3

1. GENERALITATI

1.1. INTRODUCERE

Prezentul Raport de Mediu a fost intocmit ca urmare a solicitarii A.P.M. Mures pentru

“Revizuire si completarea PUG si RLU al orasului Sovata- cu localitătile componente”.

A.P.M. Mures a realizat etapa de incadrare a planului, iar urmare a discutiilor din sedinta

Comitetului Special Constituit, comisia a stabilit necesitatea continuarii procedurii de

emitere a Avizului de Mediu, cu etapa de definitivare a proiectului P.U.G. si de realizare a

Raportului de Mediu.

Titularul proiectului este Consiliul Local Sovata

- adresa str. Principal nr. 155, Sovata, jud. Mures

- mail: [email protected]

- site: www.primariasovata.ro

Proiectant: S.C. "Proiect" S.R.L. Tg.Mureş

Autorul Raportului de mediu:

PFA Carmen Moldoveanu, evaluator acreditat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii

Durabile- certificate anexat

Date de contact:

Persoana de contact: Carmen Moldoveanu

Telefon: 0728289682

Fax: 0368816233

mail: [email protected]

www.mediuconsultant.ro

SC NATURALNET SRL - sediul social: Sat Dumbrava nr. 46, comuna Căpuşu Mare, jud.

Cluj; adresa de corespondenţă: OP 13, CP 932, Cluj Napoca


Pagină 4

REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA

MEDIULUI, Nr. 396/2011

biol. SÁNDOR ATTILA

ecol. DOMŞA CRISTIAN

biol. LÉSZAI ISTVÁN

tel / fax: 0364 113 677

e-mail: [email protected]

www.natnet.ro

Raportul de mediu asupra Actualizarii Planului Urbanistic General al orasului Sovata a fost

intocmit in conformitate cu cerintele H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu precizarile si recomandarile prevazute in

Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si

programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Agentia

Nationala pentru Protectia Mediului

Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si s-au evaluat efectele asupra mediului pe

care le-ar produce o serie de solutii alternative la propunerea de dezvoltare, urmarindu-se

identificarea alternativei celei mai adecvata din punct de vedere al mediului. S-au luat in

considerare obiectivele P.U.G., specificul ariei geografice de interes, caracteristici specifice de

mediu, situri protejate de interes comunitar, situatia economico-sociala a zonei, alte planuri si

programe existente. S-a facut identificarea si evaluarea efectelor cumulative, directe si

indirecte.

In cursul evaluarii s-au analizat alternativele propuse de titularul planului folosind criteriile

recomandate in Anexa 1 la H.G. 1076/2004, s-a respectat continutul cadru indicat in Anexa 2.

Au fost utilizate sursele de date puse la dispozitie de beneficiar si de catre autoritatile

locale, ca :

- Memoriu Tehnic P.U.G.;

- Planuri si schite, ridicari topo;

- Studiul Geotehnic executat pentru amplasamentul P.U.G ;

- P.L.A.M. jud. Mures;

- PATJ Mureş


Pagină 5

- Strategia de Dezvoltare pe termen lung a orasului Sovata,

- P.O.S. de Mediu perioada 2007-2013 ;

- Rapoarte privind Starea Mediului in judetul Mures- A.P.M. Mures;

- Legislatia specifica ;

- Informatii aparute in mass-media si in reteaua internet.

In Raportul de Mediu s-a facut analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului.

S-au urmarit problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia in

absenta, precum si in cazul implementarii planului. S-au determinat obiectivele de mediu

relevante pentru corelare cu obiectivele specifice ale P.U.G.

S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale impactului

asupra mediului pentru fiecare alternativa a P.U.G. pe componentele de mediu si s-au facut

recomandari in acest sens.

Prin Raportul de Mediu s-au sintetizat toate rezultatele si concluziile evaluarii.

1.2. METODE SI TEHNICI UTILIZATE IN EVALUAREA DE MEDIU

In cadrul evaluarii de mediu pentru P.U.G- oras Sovata, s-a facut evaluarea situatiei

actuale a mediului si a tendintelor de evolutie in cazul implementarii, precum si prognoza

evolutiei ulterioare daca P.U.Z. nu s-ar implementa – numita alternativa „zero”.

Pentru analiza au fost prioritare informatiile culese si sinteza acestora, ca:

- starea actuala a mediului si probleme recunoscute de mediu in zona de interes;

- obiectivul principal al planului si alternativele studiate pentru acesta ;

- tendinta generala de evolutie a zonei, in toate sferele: mediu, infrastructura, socio-

economic, turistic, cultural si modul in care planul poate interveni si schimba (-/+)

tendinta actuala;

- efectele cumulative ale planului si ale alternativelor acestora, cu alegerea argumentata a

celei mai bune solutii pentru protectia mediului ;

- propuneri/masuri pentru atenuarea eventualelor impacte potentiale negative asupra

mediului, dar si asupra celorlalte componente de mediu si asupra climatului local socio-

economic/turistic ;


Pagină 6

- propunerea unui program de monitorizare in situatia implementarii planului cu stabilirea

clara a obiectivelor, a indicatorilor, raportat la tintele relevante.

In evaluarea de mediu, pe langa datele stricte legate de plan si alternative, s-a pus

accentul pe starea existenta a mediului pentru zona de implementare P.U.G, extinsa pana la

nivelul posibil de manifestare a efectelor acestuia. S-a avut in vedere faptul ca efectele

probabile ale P.U.G. pot depasi spatial zona de implementare.

In urma studierii obiectivelor P.U.G. si a caracteristicilor relevante pentru mediu, s-a

urmarit sintetizarea tuturor datelor disponibile, rezultatelor si concluziilor evaluarii (in toate

alternativele de dezvoltare) si s-a selectat optiunea cea mai putin daunatoare pentru mediu.

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG PRECUM SI ALE RELATIEI CU ALTE PLANURI SI

PROGRAME RELEVANTE

2.1. ASPECTE GENERALE

Scopul reglementarilor privind urbanismul este stabilirea direcţiilor dezvoltării spaţiale a

localităţilor urbane şi rurale, în acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor.

Scopul intocmirii prezentului Raport de mediu consta in evaluarea potentialelor efecte

semnificative asupra mediului ale implementarii planului si stabilirea masurii in care Planul

Urbanistic General propus de catre beneficiar promoveaza principiile dezvoltarii durabile prin

integrarea corespunzatoare a consideratiilor cu privire la mediu.

Planul Urbanistic General este o documentaţie cu caracter director şi de reglementare

operaţională care se elaborează pentru fiecare unitate administrativ-teritorială de bază şi se

actualizează la un interval de 5-10 ani, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi

acţiunilor de dezvoltare. Totodata, potrivit Legii nr. 350/2001 art.46, Planurile Urbanistice

Generale trebuie sa prevada Lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare, Strategia

de dezvoltare spatiala a localitatii, Planul de actiuni pentru implementare si programul de

investitii publice.


Pagină 7

Pentru a putea îndeplini funcţia de planificare şi coordonare a teritoriului urban, planul

urbanistic general conţine prevederi legate de:

• stabilirea intravilanului localităţii;

• stabilirea disfuncţionalităţilor existente şi a priorităţilor pe baza analizei situaţiei

existente;

• zonificarea funcţională a terenurilor din localitate şi stabilirea regimului de

construibilitate al acestora, printr-un sistem de reglementări şi servituţii adecvate;

• volumul şi structura potenţialului uman, resurse de muncă;

• potenţialul economic al localităţii;

• organizarea circulaţiei şi a transporturilor;

• echiparea tehnico-edilitară;

• reabilitarea patrimoniului construit , protecţia şi conservarea mediului;

• condiţiile necesităţii şi posibilităţii de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Planurile urbanistice generale constituie documentaţiile pe baza cărora se vor stabili

obiectivele, acţiunile şi măsurile necesare pentru promovarea unei dezvoltari durabile care

include protectia categoriilor sociale vulnerabile, protectia resurselor neregenerabile, protectia

mediului.

2.2. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI

Principalul obiectiv al proiectului “Actualizare Plan Urbanistic General al orasului Sovata”

constă în crearea cadrului de reglementare din punct de vedere al planificarii urbanistice in

vederea realizarii dezideratelor propuse prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistica

a arealului de implementare, în corelaţie cu zonele adiacente si cu prevederile celorlalte planuri

urbanistice aprobate in cadrul teritoriului administrativ al orasului Sovata.

Obiectivele PUG propus sunt:

A. Organizarea arhitectural-urbanistică a zonei prin stabilirea amplasamentelor noilor

funcţiuni prevăzute a se realiza, precum şi încadrarea lor într-o soluţie de ansamblu;

B. Protejarea, conservarea si valorificarea patrimoniului natural ca deziderate ale

dezvoltarii urbane durabile;


Pagină 8

C. Conturarea si transpunerea unei viziuni de interventie care sa integreze atat masuri

restrictive cat si masuri permisive, orientand dezvoltarea viitoarei zone pe baza

principiilor dezvoltarii durabile si intr-un echilibru cat mai bun intre necesitatea pastrarii

specificului local si presiunea investitionala creata de dezvoltarea urbana actuala;

D. Construirea ansamblului se va realiza prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile

şi cu implementarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea sănătăţii populaţiei şi

a calităţii mediului;

E. Asigurarea unui mediu în care nivelul poluării nu generează efecte nocive asupra

sănătăţii umane şi a mediului, realizarea de spaţii verzi, aliniamente plantate în lungul

străzilor, consum optim de apă şi utilizarea eficientă a energiei, asigurarea unui

management adecvat al deşeurilor.

F. Organizarea circulaţiei carosabile şi pietonale, realizarea unor legături corespunzătoare

cu celelalte zone ale localităţii;

G. Completarea infrastructurii tehnico-edilitare.

Necesitatea reactualizării PUG SOVATA derivă din:

-Obligaţia actualizării PUG în conformitate cu L 350/ 2001 a urbanismului şi amenajării

teritoriului

-Preluarea şi corelarea reglementărilor urbanistice din toate documentaţiile PUZ/ PUD

aprobate ulterior aprobării PUG care generează următoarele modificări:

• majorarea suprafeţei intravilanului ;

• schimbări de regim tehnic şi economic pentru diferite imobile

• stabilire de încadrări funcţionale diferite faţă de cele prevăzute în PUG-ul aprobat în

anul 1995;

• extinderea şi modernizarea (după caz) tramei stradală existente;

• diferite faze de proiectare ale drumurilor ocolitoare ale localitatii;

- Solicitări multiple de fructificare a terenurilor situate în extravilanul localităţii ;

-Elaborarea proiectului pentru autostrada „Moldova"

-A fost redefinit arealul aferent zonelor naturale protejate;

-Noi documente de dezvoltare strategică la nivelul localitatii.


Pagină 9

2.2.1. Situatia existenta

Datoritã situãrii lor în teritoriu, orasul si statiunea, fiind contopite, se pot considera un

singur trup de intravilan. Iliesul, zona pârtiei de schi "Répás", zona fermei Iszulyka, zonele

ocupate de cantoane pastorale ale ROMSILVA si OCOT constituie trupuri izolate ale

intravilanului propus.

In actuala organizare teritorial-administrativã, micile asezãri din jurul orasului sunt

considerate localitãti componente. Dintre cele trei nuclee de acest gen, Ilies este situat mai

izolat la o distantã de 3,5 km de oras, Sãcãdatul s-a contopit de extremitatea nordicã a orasului,

constituind o rezervã de dezvoltare a diferitelor functiuni ale acestuia, iar satul Sarateni s-a

infiintat ca si comuna separata prin Legea 82/2004.- de schimbat cu loc Capeti

Fig 1- plan amplasare

Intravilanul existent al localităţii s-a delimitat cu ocazia întocmirii Planului urbanistic

general al orasului Sovata întocmit de S.C. PROIECT S.A. Tg.Mureş in anul 1995 si ulterior,

in documentatia de Plan Urbanistic General, reactualizata in anul 2006 .

Principalele zone funcţionale sunt repartizate conform tabelului de mai jos.

Teritoriu administrativ, intravilan existent


Pagină 10

Teritoriul administrativ al localitãtii, în situatia existentã, se compune din suprafetele

însumate ale mai multor zone functionale.

Urmãtoarele trupuri fac parte din teritoriul administrativ al orasului Sovata:

• orasul Sovata 540 ha • statiunea Sovata 182 ha • satul apartinãtor Sãcãdat 188 ha • satul component Iliesi 30 ha • satul component Cãpeti 5,0 ha • ferma si zona de agrement Iszulyka 3,0 ha • zona caselor de vacantã 3,0 ha • zona pentru sporturi de iarnã Poiana Répás 3,0 ha

Intravilanul existent este aprobat prin Horãrârea Consiliului local, pe baza planului

urbanistic general elaborat în anul 1995.

Intravilanul localitãtii cuprinde diverse zone functionale ce însumeazã o suprafatã de

1580,03 ha.

2.2.1.1. Zone functionale (aspecte caracteristice)

a) Zona de locuit

Zona de locuit existentã cuprinde o suprafatã de 362,0 ha- cu toate functiunile

complementare functiunii de locuit.

Se compune din zonele cu locuinte traditionale tãrãnesti mai vechi, zone cu locuinte

familiare de tip modern construite în ultimii ani si zonele de blocuri, care existã în imediata

apropiere a zonei centrale (zona Eminescu, Grivita si Independentei). Se deosebesc zone

foarte dens construite si unele foarte rar construite- datoritã caracterului de statiune si a

reliefului ondulat- care impune anumite lucrãri pregãtitoare în executarea constructiilor de

locuinte.

Se remarcã în ultimul deceniu cresterea accentuatã a ritmului anual de construire, datoritã

cãruia au apãrut solicitãri de extindere a zonei de locuit. Lipsa planurilor urbanistice de detaliu

sau zonale a condus la unele anomalii irecuperabile- ca amplasarea unor construtii noi în

punctele de viitoare ramificatii pe spatiul destinat sau deschideri de noi strãzi.


Pagină 11

Alte probleme cauzate de lipsa proiectelor de urbanism sunt: aliniamentele si orientãri

necorespunzãtoare, lipsa parcajelor si a suprafetei necesare pentru statii de autobuze, profile

transversale minimale la mai multe strãzi laterale.

Capacitatea de cazare a zonei de locuit a orasului Sovata se ridicã la cca 14000 de

locuitori datoritã surplusurilor de suprafete locuibile folosite pentru cazarea turistilor în sezon si

la case particulare. În sezonul maxim, peste 2000 de turisti pot fi cazati în locuintele din oras.

Materialele de constructii cele mai des folosite sunt lemnul si piatra- cele douã materiale

caracteristice locului. Ele dau constructiilor un caracter rustic, mai ales când clãdirile folosesc si

sarpanta cu mansardã- si astfel majoritatea locuintelor mai noi au aspectul de cabanã. Acest stil

de construire apropie orasul de statiune- la prima vedere e greu de stabilit unde se terminã

orasul si unde începe statiunea.

b) Zona activitãtilor economice

Sovata este caracterizatã de functiunea balneoclimatericã cu profil reumatologic,

ginecologic si de odihnã. Factorul terapeutic natural al statiunii îl constituie complexul lacustru

cu lacul heliotermic "Ursu" cu flora si fauna specialã din zona lacurilor. Mentionãm izvoarele de

apã sãratã din zona Ghera,cu apã foarte valoroasã, însã un debit relativ scãzut.

Functiunea turisticã este de fapt functiunea de bazã a localitãtii Sovata, datoritã existentei

statiunii balneo-climaterice cu profil permanent, situatã într-un cadru natural deosebit de valoros

si cu resurse naturale remarcabile.

Statiunea actualã se compune dintr-un amestec al constructiilor din secolul trecut

traditionale pentru statiune, complexul hotelier cu grad de confort adaptat anilor '80, dotãri

rãspândite, în plantatia bogatã de multe ori spontanã rãmasã din vechea pãdure.

Accesul în statiune se realizeazã prin strada Trandafirilor care se ramificã din str.

Principalã a orasului Sovata.

În paralel cu functiunea de bazã a localitãtii s-a dezvoltat si functiunea industrialã, în

special prelucrarea materialului lemnos, datoritã pãdurilor numeroase care înconjoarã orasul

(peste 60% din total suprafatã administratã).


Pagină 12

Zona industrialã s-a dezvoltat în bucla formatã de cele douã ramificatii ale cãii ferate- chiar

pentru conditiile optime de transport ale materiilor prime si ale produselor finite. Profilul de

activitate cel mai dezvoltat este prelucrarea materialului lemnos.

Activitãtile industriale si de constructii sunt în mare parte concentrate în platforme

industriale la capãtul sudic al localitãtii ocupând o suprafatã de peste 40,0 ha.

Ele sunt deservite de accesele rutiere ramificate cu DN13A si cele situate pe partea

vesticã a DN sunt dotate cu linii de garaje ramificate din linia CF curentã Bãlãuseri-Praid - cu

gara de mãrfuri situat la capãtul zonei industriale Sovata.

Tot caracteristic zonei este activitatea legatã de producerea materialelor de constructii

(balast si piatrã cioplitã) si fabrica de lapte (SCIL)- activitãti bazate pe valorificarea materiilor

prime locale.

In afara zonei industriale existã unitãti dispersate în celelalte zone ale orasului.

Potentialul amplasamentelor zonelor în care s-au dezvoltat activitãti industriale, de

depozitare si de prestãri servicii, gradul de deservire cu cãi de acces precum si gruparea

acestora relativ compact în zone situate periferic în raportul cu orasul si statiunea oferã conditii

bune de depozitare si reconversie a unitãtilor de profil.

Gradul de ocupare a terenurilor aferente unitãtilor industriale si de depozitare existente

permite dezvoltarea în perspectivã în cadrul incintelor existente. Exceptiile sunt cateva societati

care dispun de suprafete foarte mici.

În continuarea platformei industriale actuale existã posibilitatea amplasãrii altor unitãti noi

sau extinderea celor existente, datoritã terenurilor virane si a conditiilor favorabile de deservire

rutierã, feroviarã si de cooperare si asigurarea lucrãrilor tehnico-edilitare necesare.

Dintre unitãtile industriale si de constructii existente în orasul Sovata numai SC Cariera de

piatrã CserepeS SA (Statia de concasare) prezintã o oarecare nocivitate. Prin dotarea unitãtii cu

mijloace moderne de protectie a aerului (filtre) precum si prevederea în incintã de plantatii de

protectie se poate reduce gradul de poluare.

Suprafata unitãtilor industriale de depozitare si de constructii totalizeazã cca 8,70% din

intravilanul existent al orasului Sovata.

In afara zonei industriale existã mici unitãti izolate, intercalate între locuinte, cãutându-si o

apropiere cât mai mare de statiune din considerente economice. Aceste unitãti au mai mult


Pagină 13

activitãti de prestãri de servicii sau de micã industrie (autoservice, confectii în micã serie,

panificatie).

Activitãti agricole

Agricultura este prezentã în special prin cresterea animalelor în sectorul de fermelor de

stat, al asociatiilor de proprietari si în gospodãriile individuale. Unitãtile agricole sunt cele bazate

pe cresterea animalelor- o fermã de stat si o asociatie agricolã în rest sunt prezente gospodãrii

individuale în zonele marginale ale orasului.

Corespunzãtor zonei agroeconomice în care se aflã localitatea Sovata, agricultura s-a

profilat în special pe producerea de produse agroalimentare solicitate de oras si statiunea

Sovata. Datoritã reliefului, suprafata arabilã este foarte redusã reprezintã doar 7,97% din

suprafata totalã administrativã si 23,90% din cea agricolã - ramurã mai dezvoltatã este

cresterea animalelor.

Pe versanţi există păşuni şi fânaţe, care favorizează creşterea animalelor. Produsele

animaliere obţinute se folosesc în gospodăriile proprii ale producătorilor, iar o parte dintre

acestea (lapte, lână) se valorifică prin ferme de stat şi particulare, la pieţele apropiate.

Conditiile optime pentru aceasta sunt în localitatea Sãcãdat- astfel în orasul propriu zis

ponderea unitãtilor agricole este putin importanta.

Pe lângã unitãtile de profil functioneazã gospodãriile individuale ale populatiei - dispunând

de peste 80% din suprafata terenurilor agricole din zonã - în special în Sovata si în Sãcãdat.

Structura fondului funciar al orasului Sovata se prezintã în felul urmãtor:

Total suprafatã administrativã 100,0%

din care: teren agricol 33,32 arabil 7,97 livezi si pepiniere viticole 0,10 pãsuni 15,13 fânate 10,05 pãduri 61,80 alte suprafete 5,0

Din acest tabel rezultã cã suprafata agricola reprezintã 33,32 %, iar cea arabilã numai

7,97% din suprafata totalã, ceea ce demonstreazã rolul secundar al agriculturii în viatã


Pagină 14

economicã. Se remarcã suprafata întinsã de fond forestier - fapt care asigurã conditii optime

pentru dezvoltarea silvicuturii, exploatare, transportul si prelucrarea materialului lemnos.

Organizarea teritoriului agricol, gruparea şi comasarea terenurilor este corespunzătoare şi

poate asigura un bun nivel de dezvoltare şi în perspectivă cu condiţia reducerii reconversiei de

terenuri, accentul căzând pe producţia de tip intensiv si cu un nivel de calitate in crestere.

Relaţiile dintre localitate şi zonele sale de producţie sunt adecvate sub raportul distanţelor

între locul de muncă şi zonele de locuit.

Este în renastere gospodãria agricolã individualã- si ar fi indicat ca acest stil de viatã

rusticã sã se desfãsoare într-o zonã aparte unde lângã locuintã este loc pentru curtea

gospodãreascã cu toate anexele necesare si parc pentru masini agricole. Cel mai potrivit

amplasament pentru astfel de functiuni este zona cuprinsã între traseul DN13A si cãile de acces

din zona strãzii Praidului.

c) Spatii plantate, terenuri si constructii sportive

Orasul Sovata detine în prezent cca 13,0 ha spatii verzi, care servesc pentru agrement si

sport, contribuind totodatã la conservarea aspectului natural si la purificarea atmosferei.

Este de remarcat faptul cã toate asezãrile de pe teritoriul administrativ al localitãtii Sovata

sunt înconjurate cu pãduri, care reprezintã peste 60% din suprafata totalã. Datoritã acestui fapt,

lipsa spatiilor verzi amenajate din zonele construite ale orasului este partial compensatã dar nu

si din punct de vedere al aspectului urban .

Cele mai importante spatii verzi cu acces nelimitat din intravilanul orasului Sovata sunt urmãtoarele:

• terenul de sport al orasului; • terenuri de sport ale scolilor; • plantatii spontane crescute de-alungul apelor; • plantatiile zonelor de locuit si ale incintelor industriale.

Suprafata ocupatã de spatii verzi, plantate pe un locuitor este de 8,0 mp- la nivelul

orasului Sovata. Calculul nu a luat în considerare spatiile verzi din statiune care totusi sunt

folosite si de locuitorii orasului nu numai de turistii cazati în statiune.

d) Obiective de interes public


Pagină 15

Analiza criticã a situatiei existente privind obiectivele de interes public din orasul Sovata s-

a bazat pe calculul necesarului de dotãri la populatia actualã. Normele de calcul sunt cele aflate

în vigoare privind învãtãmântul, sãnãtatea, cultura, sportul, comertul, serviciile, unitãtile financiar

bancare, administrativ politice, culte etc.

- Dotãri de învãtãmânt

Conform datelor stabilite pe teritoriul administrativ al Sovatei functioneazã 18 unitãti de

învãtâmânt: grãdinita de copii -7 unitãti, scoli de învãtãmânt primar, si ginmnazial-9 unitãti, 1

liceu, 1 scoalã profesionala.

Lângã liceu si scoala profesionalã functioneazã un internat si o cantinã cu capacitãti

insuficiente. O unitate specialã este Casa elevului care completeazã profilul dotãrilor de

învãtãmânt.

- Dotãri de sãnãtate

În Sovata functioneazã 2 dispensare- unul pentru adulti si unul pentru copii si o policlinicã

cu personal sanitar cu calificare medie si superioara .

Momentan Sovata nu are stationar si nici maternitate si datoritã distantei de peste 60 km.

pânã la Tg. Mures (unde acestea existã) ar fi necesarã asigurarea lor chiar în Sovata pentru

cazuri de urgentã.

Aceste tipuri de unitãti au traditie în Sovata si din acest motiv lipsa lor se simte si mai

accentuatã. Odatã cu reforma din domeniul sãnãtãtii existã posibilitatea înfiintãrii unitãtilor

sanitare private - care sã deserveascã localitatea inclusiv zona de influentã a orasului Sovata.

- Dotãri politico - administrative • Primãria orasului Sovata; • Sediul OCOL SILVIC (SC ROMSILVA SA); • Sediu PSI.

- Dotãri culturale

Sunt minimale, la nivelul cerintelor actuale: un cinematograf si o bibliotecã, amândouã

unitãti mai vechi cu capacitãti mici si functiuni necorespunzãtoare.

In prezent cladirea in care a functionat candva cinematograful nu este utilizata.


Pagină 16

- Dotãri comerciale, de alimentare publicã si prestãri de servicii

Activitatea de comert si servicii este cea mai dezvoltatã activitate, caracteristicã procesului

de tranzitie. Nu existã însã suficiente unitãti specializate si nu sunt acoperite toate sectoarele

posibile. Acest fenomen se datoreazã si lipsei de coordonare precum si datoritã distorsiunilor ce

însotesc în societatea româneascã procesul de tranzitie.

- Dotãri turistice

Reprezintã cea mai importantã componentã a dotãrilor din localitatea balnearã Sovata.

Capacitatea actualã de cazare a statiunii este in continua crestere ca numar de locuri, la

care se adaugã peste 1500 de turisti veniti pentru o singurã zi, la sfârsit de sãptãmânã, care nu

necesitã cazare. In zilele aglomerate statiunea trebuie sã deserveascã un numãr importanta de

vizitatori care depãseste numãrul optim de cca (8000), care poate fi deservit în conditii

favorabile de toate serviciile oferite de statiune.

Principalele unitãti de cazare sunt in hoteluri, vile turistice, campinguri.

La acestea se adaugã si alte tipuri de cazare, ca vilele particulare ale persoanelor fizice

si ale diferitelor unitãti, casele de vacantã si tabãra de copiii.

Zona de cazare si de tratament cuprinde în primul rând zona înconjurãtoare Lacului Ursu,

a Lacului Negru si este de fapt inima statiunii.

Este o problemã acutã supraaglomerarea zonei centrale, datoritã concentrãrii în aceastã

zonã a unitãtilor de cazare de mare capacitate si a dotãrilor. In ipoteza realizãrii de noi investitii

trebuie avut grijã de repartizarea uniformã a punctelor de atractie în teritoriu si de evitarea

supraaglomerãrii, efectul de suprasolicitare a potentialului natural conducând la pierderea prin

uzurã a valorii existente.

2.2.1.2. Infrastructura/Trafic

• Sistemul de apa potabila

Conform datelor din Strategia de dezvoltare a orasului Sovata, lungimea simpla a retelei

de distributie a apei potabile în 2005 era de 41,7 km. Reteaua practic acopera tot orasul si

statiunea însa localitatile periferice (Sacadat, Capet), nu au retea de apa potabila.

Necesitatile de apa a orasului sunt satisfacute de doua uzine de apa:


Pagină 17

- Uzina 1 pe pârâul Sebes, construita în 1963, având si instalatie de tratare prin

clorinare si un rezervor în apropiere de 150 m3,

- Uzina 2 pe Valea Sovetii, având un debit de 90 l/h, construita în 1993, cu

capacitate de 44 l/s. Are un rezervor de 500 m3, amplasat practic la cota caminului

de rupere a presiunii pentru zona III de presiune.

Reteaua de apa din Sovata are 9181 utilizatori rezidenti din 1776 gospodarii si 239

institutii si societati, si alti cca. 3500 utilizatori flotanti.

Reteaua este organizata pe patru zone de presiune, determinate de diferentele foarte mari

de nivel pe teritoriul intravilanului, rezolvate cu camere de rupere a presiunii.

Prima uzina se considera degradata, sunt multe probleme si cu sistemul de aprovizionare

si din Stâna de Vale, acolo fiind o multime de racordari neautorizate, etc. Aceasta lacuna pune

în pericol în principal zona statiunii, în cazul unei defectiuni nevoile acesteia nu pot fi acoperite

prin uzina 2.

Pe lânga acestea exista alte doua sisteme mai mici de captare, ambele în zona Sacadat.

Cu toate acestea aceasta zona înca nu are sistem de alimentare cu apa. Zonele periferice (Ilies,

Sacadat) nu dispun de conducte de distributie a apei potabile.

• Sistemul de canalizare

Apele menajere ale orasului ajung într-o retea partial diferentiata pentru apele pluviale si

pentru cele menajere. Sistemul a fost proiectat înca din 1970 si încorporeaza unele elemente

din 1908, având numeroase dezavantaje, precum colectarea comuna a apelor pluviale si

menajere, în zona vilelor vechi.

Lungimea retelei de canalizare este de 21,6 km. Localitatile sate componente stau cel mai

prost în aceasta privinta.

Din aceasta retea 11,6 km sunt retele de canalizare menajera si 9,7 km retele de

canalizare pluviala, conform datelor Primariei.

Conform unor date, exista 7650 utilizatori (persoane fizice si juridice) ai retelei de

canalizare, cu un grad de acoperire de 65% din totalul necesitatilor localitatii. Conform

declaratiei Primariei, 71,74% din gospodarii sunt racordate la aceasta retea.


Pagină 18

Apele reziduale colectate sunt epurate de un sistem construit în 1972, pe o singura treapta

(mecanica). Statia de epurare are o capacitate de 40 l/s (conform altei surse 50 l/s) si se afla la

confluenta pârâului Sovata si a Târnavei Mici, deversând apele curatate în acest fel în râul

Târnava Mica.

Relieful cu mari diferente de nivel si existenta unei retele hidrografice dese este favorabila

adoptarii unui sistem de canalizare tip divizor, ce colecteaza separat apele pluviale. Ideea

elaborarii sistemului divizor în 1970 s-a suprapus cu existenta înca din anul 1908 a unui sistem

unitar elaborat pentru vilele existente atunci, deci astazi Sovata are un sistem de canalizare în

sistem pseudo-divizor, deoarece în multe locuri comunica cu colectorii de ape pluviale.

Statia de epurare existenta este amplasata în partea aval al orasului. Ea a fost pusa în

functiune în 1972. Procesul de epurare are integrat numai treapta mecanica, ceea ce este

insuficient pentru cerintele UE. Lipsa treptei biologice de tratare, lipsa treptei tertiare pentru

eliminarea fosforului si a azotului, capacitatea insuficienta a statiei de tratare fata de capacitatea

de producere a apei potabile, gradul avansat de uzura a echipamentelor statiei sunt principalele

deficiente.

Efluentul statiei se caracterizeaza prin concentratii peste pragul de interventie la indicatorii

materii totale în suspensie, substante organice, compusii azotului si fosforului.

Volumul de apa uzata evacuata în anul 2006 a fost de 0,75 milioane mc.

Canalizarea în localitãtile componente si apartinãtoare

Satele componente Iliesi si Sãcãdat nu dispun de sisteme centralizate de canalizare.

Proiectul SC Hidroplast SRL privind canalizarea este in curs de implementare.

In Sãcãdat, ferma de oi dispune de un sistem local de canalizare, care evacueazã ape

uzate menajere, neepurate în santurile din zonã, prin care acestea ajung în paraul Isuica.

În oras exista mai multe programe de reabilitare a infrastructurii liniare, precum programul

finantat din creditul Bancii de Dezvoltare a Consiliului Europei, în care se prevede reabilitarea

uzinelor de apa, modernizarea si extinderea retelei de apa si de canalizare, precum si

modernizarea statiei de epurare din Sovata de Jos, acest proiect este în faza de proiectare la

momentul 2008 februarie.


Pagină 19

• Reteaua de circulatie si legaturile existente

Circulatia rutierã se desfãsoarã pe artere de penetratie, tranzit si strãzile locale.

Arterele de penetratie si tranzit se suprapun peste drumurile nationale si judetene si

anume:

* DN13A Bãlãuseri-Sovata-Odorheiu Secuiesc-Miercurea Ciuc;

* DJ-153 Reghin-Eremitu-Sovata;

* DC16 Sovata-Iliesi.

Se remarcã accesul greoi în statiune dinspre DN13A, pe traseul sinuos si foarte îngust al

DJ153, care se suprapune cu traseul strãzii Principale al orasului. Aceasta nu poate fi

îmbunãtãtit decât într-o perspectivã foarte largã, deoarece lãrgirea carosabilului, a trotuarelor,

amenajarea de statii de autobuze de parcaje în fata dotãrilor majore se loveste de necesitatea

lãrgirii amprizelor ceea ce ar necesita operatii de demolare.

Datoritã reliefului ondulat si a constructiilor dense existente, circulatia între oras si statiune

prezintã disfunctionalitãti. Urcarea, coborârea, intersectiile, lipsa de parcaje suficiente,

denivelãri, lipsa statiilor de autobuze necesitã un studiu de specialitate corelat cu tendintele de

dezvoltare viitoare, pentru a gãsi modul de solutionare perfectã a tuturor problemelor acute în

oras si statiune.

Arterele principale (DN sau DJ) generează o serie de puncte de conflict cu străzile locale,

intersecţiile rezultate necesitând rezolvări punctuale prin intermediul unui studiu de specialitate

şi măsuri de eliminare a punctelor de conflict.

Pentru circulatia feroviarã a orasului Sovata exista linia feroviarã îngustã (linia Tg.Mures-

Sovata scoasã din functiune în ultimii ani pe toata lungimea, partial reactivata in prezent pentru

activitati turistice sezoniere) si linie normalã Bãlãuseri-Praid în functiune. Ambele linii sunt

deservite de gara de cãlãtori si de marfã din orasul Sovata (gara mare si gara micã). Linia

normalã traverseazã coltul de est al intravilanului localitãtii, pe malul drept al râului Târnava

Micã, având gara exact la capãtul vestic al localitãtii. Astfel, linia este tangentialã si zonei

industriale, unele unitãti având si linii de garaje.

Ambele gãri necesitã amenajãri exterioare, cu locuri de parcare, statii de autobuze, si alte

servicii neapãrat necesare pentru functionarea în conditii optime.


Pagină 20

În orasul Sovata transportul în comun are o serie de particularitãti, întrucât necesitãtile

nu se situeazã în jurul unei anumite valori constante, ci diferã în lunile mai-octombrie cu un

numãr ridicat de cãlãtori si noiembrie-aprilie cu un numãr redus de cãlãtori.

Datoritã particularitãtilor rezultate din caracterul de statiune, mijloacele de transport trebuie

sã îndeplineascã anumite conditii: sã fie silentioase, sã nu polueze aerul si sã facã fatã

declivitãtilor si curbelor strânse impuse de relieful accidentat al zonei.

Întrucât mijloacele de transport uzuale sunt autobuzele, se recomandã utilizarea

autobuzelor de micã capacitate pentru legarea statiunii cu gara.

Pentru transportul în interiorul statiunii se recomandã mijloace nemotorizate (echipaje cu

cai etc.) care ar ridica farmecul specific existent al locului, conservând un mediu natural

nepoluat.

• Alimentarea cu energie electricã

Sovata este racordata în proportie de circa 99% la reteaua electrica. Gradul de acoperire a

gospodaririlor la Sovata este de aprox. 97,6%, si exista 47,18 km de linii electrice.

În cadrul localitatii exista în total 4 microhidrocentrale, doua pe pârâul Sovata si doua pe

pârâul Iuhod, având în total o capacitate de 860 kW, dar acestea nu mai sunt în functiune, o

societate privata a cumparat aceste obiective.

Distributiile sunt partial rezolvate cu cabluri subterane dar existã si zone în care mai existã

retele aeriene. Societatea furnizoare de energie, prin filiala Sovata urmãreste echilibrarea si

asigurarea rezervelor de putere în diferite zone propuse pentru extindere functionalã, tinând

cont ca, în general, energia electricã este o energie curatã, nepoluantã, furnizând un suport bun

pentru dezvoltãri intensive si extensive.

• Telefonie

Localitatea Sovata are o retea bunã de telefonie mobila si fixa (alcãtuitã din trasee de

cablu urban subteran, cablu interurban subteran). În acelasi timp existã si trasee cu cablu

aerian, mai putin eficiente în exploatare si inestetice din punct de vedere al imaginii urbane.

• Alimentarea cu cãldurã


Pagină 21

Sistemul de incalzire al orasului Sovata este in curs de restructurare. Centralele termice

de zonã au fost dezafectate, principalul dezavantaj al sistemului fiind randamentul scãzut al

echipamentelor îmbãtrânite si, în afara de aceasta, existenta pierderilor de cãldurã în reteaua

de alimentare.

De asemenea, utilizarea combustibilului solid si chiar a gazului natural, constituie

potentiale surse de poluare, necompatibile cu caracterul balneoclimatic natural al zonei.

Tendinta manifestatã în ultimii ani constã în separarea consumatorilor de cãldurã în entitãti

mici independente, dotate cu centrale proprii ce functioneazã pe combustibil gazos.

Dimensionarea s-a fãcut în functie de revizuirea sistemului de proprietãti, iar dotarea

microcentraleleor s-a fãcut de regulã cu echipamente performante, de înalt randament,

conducând în ansamblu la economii importante de energie în conditiile reducerii poluãrii.

• Alimentarea cu gaze naturale

Retea de alimentare de gaze naturale existã pe aproape întreg teritoriul localitãtii, atât în

oras cât si în statiune. Reteaua cuprinde douã categorii de conducte, conducte de distributie si

conducte de repartitie, legate prin intermediul posturilor de reglare.

Reteaua lipseste în zona Stâna de Vale si în partea de sud-vest a orasului, pe de altã

parte prezenta gazului ca sursã de bazã de energie, mai ales în perimetrul statiunii, poate

constitui o sursã potentialã de poluare în conditiile utilizãrii acestuia pentru încãlzire pe arii

extinse.

• Gospodãrie comunalã

a) Salubritate

Organizarea activitãtii de salubrizare în localitatea Sovata a fost în sarcina EGCL

(RAGCLl) Sovata. În decursul timpului aceastã activitate s-a concesionat în domeniului privat.

La unitãtile si cartierele mari producãtoare de reziduuri sunt instalate containere, care

periodic, dupã umplerea lor sunt ridicate si transportate de autocontainere la rampa de

depozitare. La aceastã data nu existã un sistem de colectare selectiva a deseurilor.

Depozitarea se face prin depozitare simplã. Depozitul de reziduuri menajere si stradale

amplasat la capãtul sudic al orasului spre Ilies pe o suprafatã de 1,50 ha, neconform, urmează

să fie închis prin proiectul ”Sistem integrat de gestiune a deşeurilor în judeţul Mureş.


Pagină 22

Prin contractele încheiate în viitor cu societatea ce se ocupã de salubrizare, primãria va

trebui sã impunã treptat sisteme moderne de preselectie, presortare si reciclare a deseurilor.

b) Cimitire

Cimitirele diferitelor culte sunt situate în partea nordicã a intravilanului ocupând o

suprafatã de 5,45 ha cu posibilitãti de extindere. Cimitirele eroilor (cimitir comemorativ) se

situeazã în imediata vecinãtate cu zona industrialã - pe dealul cuprins între râul Tîrnava Micã si

DN13A.

Bilant teritorial existent

Existent Zone functionale Suprafata (ha) Procent (%)

din total intravilan

INSTITUŢII ŞI SERVICE DE INTERES PUBLIC 63,62 4,03 LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE 409,96 25,95 ZONE MIXTE 0,00 0,00 UNITĂŢĂŢI DE PRODUCTIE/DEPOZITARE 41,43 2,62 UNITĂŢI AGRO-ZOOTEHNICE 3,46 0,22 CĂI DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT 85,94 5,44 SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, TURISM 18,60 1,18 GOSPODĂRIE COMUNALĂ-CIMITRE 12,63 0,80 CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE 3,45 0,22 TERENURI LIBERE 741,28 46,92 APE 17,96 1,14 PĂDURI 166,77 10,55 TERENURI NEPRODUCTIVE 14,93 0,94

Total intravilan 1580,03 100,00

2.2.2. Situatia propusa

În baza analizei situatiei existente s-au stabilit principalii factori ce pot contribui la

dezvoltarea armonioasã a orasului Sovata:

• îmbunãtãtirea relatiei oras-statiune ca douã nuclee complementare, care coexistã si se

completeazã între ele. Este necesarã în primul rând îmbunãtãtirea legãturii carosabile pe baza

unui studiu de specialitate datoritã conditiilor complexe si de relief existente în zonã;

• unele dotãri nou propuse- cum ar fi autogara, sunt necesare pentru deservirea

populatiei stabile si a turistilor veniti în statiune. Concret, pentru autogara se propune a fi


Pagină 23

amplasatã în zona de contact oras-statiune si cu capacitate, functiune si aspect corespunzãtor

pentru ambele entitãti.

• La dezvoltarea statiunii s-au prevãzut dotãri si zone verzi, de sport si recreere, care

acoperã si necesitãtile orasului.

• Pentru valorificarea potentialului balneo-turistic din statiune este necesarã ridicarea

gradului de confort al spatiilor de cazare si modernizarea tratamentelor si serviciilor oferite

bolnavilor si turistilor cazati în statiune (operatiune ce se poate realiza în prezenta unui cadru

legislativ stimulativ).

• Valorile oferite de naturã care creazã baza existentei însãsi a statiunii, trebuiesc

protejate de poluãrile, care pot influenta prezenta echilibrului necesar al tuturor factorilor

componenti din mediul inconjurãtor.

• În completarea activitãtilor de tratament din statiune este neapãrat necesarã asigurarea

unor activitãti complementare, sport, culturã, petrecere a timpului liber, pentru a apropia nivelul

serviciilor oferite de statiune de standardele internationale.

• Este necesarã separarea traficului (de tranzit de cel local, de deservire de cel turistic -

prin realizarea centurii de ocolire, noi legãturi carosabile, întroducerea de sensuri unice si chiar

scoaterea circulatiei de pe unele strãzi ale statiunii, datoritã suprasolicitãrii tramei stradale

existente si pentru diminuarea disfunctiilor din sectorul de circulatie.

2.2.2.1. Dezvoltarea activităţilor economice

a) Activitãti turistice si de agrement

Acest sector cuprinde de fapt dezvoltarea statiunii balneoclimaterice, dar activitãti de profil

se pot regãsi pe tot teritoriul administrativ al orasului Sovata sub formã de zone cu case de

vacantã, cantoane pastorale, pista de schi cu complexul pentru sporturi de iarnã, datoritã

cadrului natural pitoresc ideal pentru toate categoriile de turism.

Principiile, care stau la baza propunerilor de organizare si functionare a acestor tip de

activitãti cuprind urmãtoarele aspecte:

* reorganizarea tramei stradale - urmãrind pe de o parte facilitarea accesului în si

dinspre statiune, pe de altã parte reducerea circulatiei rutiere interioare la minimum necesar,

asigurarea locurilor de parcare în fiecare zonã;


Pagină 24

* se propune construirea unei autogãri cu complex de receptie si informare a turistilor

sositi în statiune;

* amplasarea de noi unitãti de cazare în spatiile libere existente, sau în locul unor

clãdiri aflate în stare avansatã de degradare, cu acordarea unei atentii deosebite pentru

conservarea aspectului arhitectural, traditional al statiunii;

* amplasarea dotãrilor pentru ocuparea timpului liber al vizitatorilor (club, bibliotecã,

salã de spectacole, salã polivalentã, sãli de joc pentru activitãti distractive), trebuie fãcutã cu

evitarea supraaglomerãrii zonelor centrale, prin crearea unor puncte alternative de atractie în

diferite zone si în afara centrului de greutate al statiunii. Asemenea puncte de atractie ar putea

fi : stranduri de apã dulce cu camping si alimentatie publicã în zona Lacului "Mierlei", complex

de sport cu toate tipurile de terenuri de sport si strand, alimentatie publicã si cazare în zona

Stâna de Vale.

* paralel cu noile investitii se propune modernizarea constructiilor existente, ridicarea

gradului de confort si al aspectului arhitectural al fiecãreia.

Se va tinde la limitarea capacitãtii de cazare a statiunii la maximum 7000 de locuri

concomitent cu ridicarea gradului de confort din cauza urmãtoarelor considerente:

• tendinte actuale în turism de promovare mai putin a turismului colectiv cât a celui

selectiv de capacitate medie si cu asigurarea confortului individual;

• posibilitãtile limitate de alimentare cu apã sãratã si nãmol pentru tratamente;

• evitarea epuizãrii resurselor naturale.

Din acest punct de vedere o problemã de primã urgentã este stabilizarea versantilor si

reducerea aluviunilor în vederea mentinerii Lacului Ursu si protejarea fenomenului de

heliotermie în conditii de conservare perfectã.

Având în vedere gradul de solicitare crescutã si necesitatea îmbunãtãtirii conditiilor de

functionare este necesarã completarea si extinderea amenajãrilor sportive pentru activitãti

conceptionale sau de petrecere a timpului liber, terenuri de fotbal, cu pistã de atletism, terenuri

de tenis, volei, baschet, minigolf, terenuri pentru sporturi hipice, si a celor pentru iarnã, patinaj

artistic de vitezã, schi de performantã, sãnius etc.

Mentinerea capacitãtii optime de cazare si evitarea unei aglomeratii excesive se va realiza

prin îmbunãtãtirea sistemului de circulatie prin întroducerea unui inel periferic rutier si prin

transformarea str. Trandafirilor în circulatia pietonalã.


Pagină 25

Deasemenea, se va urmãri separarea circulatiei pietonale de cea carosabilã printr-un

pasaj denivelat în zona de acces la Lacul Ursu, supraaglomeratã în prezent.

O zonificare corespunzãtoare a statiunii va avea în vedere ca suprapunerea numãrului de

turisti sositi la odihnã si tratament pentru sejururi de peste o sãptãmânã, cu cei veniti doar la

sfârsit de sãptãmânã sã nu creeze greutãti în deservirea statiunii, efectuarea tratamentelor si

desfãsurarea transportului în comun.

b) Activitãti industriale, de depozitare si de constructii

În activitatea industrialã de prestãri servicii si de constructii se impun mãsuri urgente de

reorganizare, retehnologizare si rentabilizare a capacitãtilor existente, paralel cu privatizarea

acestor unitãti. De asemenea, diversificarea si selectarea activitãtilor rentabile sunt prioritãti

pentru care privatizarea si suportul legislativ sunt esentiale.

Este indicatã reorganizarea incintelor actuale în scopul folosirii cât mai rationale a

suprafetelor aferente unitãtilor.

Asigurarea cu utilitãti prin premizele create de regulanentul de urbanism este de dorit sã

se extindã la toatã activitãtile existente si viitoare.

În Sovata sunt bune perspective de dezvoltare pentru industria micã mestesugãreascã si

artizanalã.

Se propune dezvoltarea zonei industriale existente completatã cu alte activitãti de

productie cu profil nepoluat în partea sud-esticã a orasului unde existã rezerve suficiente pentru

noi unitãti, cu posibilitãti de acces rutier si feroviar si cooperãri cu celelalte unitãti în ceea ce

priveste echipamentul tehnico-edilitar.

c) Agriculturã

Se mentin functiunile agro-zootehnice existente în teritoriu, supuse în ultimul timp unui

proces de privatizare. Având în vedere media de vârstã înaintatã a fortei de muncã în

agriculturã si faptul cã lipsesc mijloacele de productie de tipul masinilor agricole de capacitate

micã la preturi accesibile tãranilor individuali, se estimeazã cã, pe termen mediu–lung, forma de

activitate în ramurã va fi cea a societãtilor, asociatilor si a fermelor individuale de capacitate

medie.


Pagină 26

Datoritã conditiilor naturale existente în teritoriu (zona de munte) zootehnia este ramura cu

cea mai bunã perspectivã atât în gospodãrii individuale cât si în ferme cu capacitãti medii sau

mari. Se remarcã lipsa posibilitãtii aprovizionãrii curente a statiunii si a orasului cu produse

agroalimentare perisabile, acestea în majoritate fiind culturi termofile - nu se cultivã în aceastã

zonã. Pentru corectia acestui fenomen este necesarã amenajarea serelor si solariilor pe

suprafete mari pentru a produce aceste culturi în zonã, iar dacã sunt aduse din alte pãrti este

de dorit asigurarea unor spatii corespunzãtoare de depozitare dotate cu capacitãti de pãstrare

si conservare performante.

d) Silviculturã

Este ramura de bazã a vietii economice din Sovata si prezintã foarte multe posibilitãti de

valorificare a fondului forestier. În acest sens este necesarã întretinerea fondului silvic existent

conform analizei si recomandãrilor cuprinse în studiul elaborat de Institutul de Cercetãri si

Amenajãri Silvice (ICAS) Statiunea Bistrita, 1994. Datoritã existentei zonelor întinse cu pãduri

de protectie, de agrement si recreere pe teritoriul Sovatei - valorificarea si protejarea acestora

este o problemã vitalã.

e) Alte activitãti

În alte domenii de activitate economicã, cum ar fi transporturi, industrie micã, servicii, sunt

de dorit modernizãri, retehnologizãri. Pentru amplasarea unor noi activitãti nepoluante existã

rezerve de teren în continuarea zonei industriale existente. Serviciile si micile industrii

nepoluante pot fi complementare functiunii de locuire, ca atare ele pot sã functioneze si în

vecinãtatea zonelor de locuit, exceptie fac cele cu nocivitãti.

2.2.2.2. Intravilan propus, zonificare funcţională. Bilanţ teritorial

Extinderea spontanã a zonei de locuit, transformarea zonei industriale, dezvoltarea statiei

de epurare, solicitãrile masive de construire de cabane si case de vacantã, au impus extinderea

intravilanului stabilit în 1990 prin planul urbanistic general etapa I si a celui delimitat prin studiul

din 1995.


Pagină 27

În propunerea făcută s-a reconsiderat limita intravilanului, incluzându-se în aceste toate

suprafeţele ocupate de construcţii, precum şi suprafeţele ce prezintă un cert potenţial de

dezvoltare (căi de acces, trasee şi reţele etc.), în idea preliminării zonelor ocupabile de

construcţii noi pe o perioadă viitoare determinată în timp.

Dezvoltarea fondului locuibil este în strânsă relaţie cu numărul şi posibilităţile materiale ale

populaţiei. Se estimează dezvoltarea fondului locuibil atât prin reabilitarea celui existent cât şi

prin construirea de case noi.

În condiţiile în care preţurile terenurilor nu sunt foarte mari în raport cu cele din localităţile

aflate în imediata apropiere a marilor oraşe se estimează o scădere a densităţii şi o creştere a

regimului de înălţime în condiţiile păstrării unui POT relativ constant.

Funcţiunile de bază ale localităţilor vor fi în continuare de locuire, cu dotările

complementare aferente, producţia agricolă, industrială/depozitare şi prelucrare a

produselor proprii, servicii.

Având în vedere posiblităţile de dezvoltare, evolutia populaţiei, strategiile autorităţilor

locale, intravilanul a fost reconfigurat prin prin extindere moderata. Creşterea esenţială se

înregistrează la zona de locuinţe şi funcţiuni complementare precum si in zonele care prin

evolutia anterioara s-au configurat zone cu functiuni mixte.

Se propune menţinerea zonificării existente, completarea ei cu noi zone, echiparea lor cu

lucrări tehnico-edilitare. Se propune extinderea dotărilor, creşterea lor mai ales calitativă,

înfiinţarea unor servicii, funcţiuni complementare zonei de locuit.

In conformitate cu legislaţia în vigoare, dupa finalizarea aprobarii planului urbanistic

general, bornarea intravilanului localităţilor trebuie executata prin măsurători topografice şi

materializarea bornelor pe teren .


Pagină 28

Bilanţ teritorial propus Propus Zone functionale Suprafata

- ha - Procent %

din total intravilan INSTITUŢII ŞI SERVICE DE INTERES PUBLIC 99,76 5,84 LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE 1092,29 63,94 ZONE MIXTE 21,75 1,27 UNITĂŢI DE PRODUCTIE/DEPOZITARE 117,55 6,88 UNITĂŢI AGRO-ZOOTEHNICE 5,75 0,34

CĂI DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT 91,63 5,36 SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, TURISM 36,28 2,12 GOSPODĂRIE COMUNALĂ-CIMITRE 12,63 0,74 CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE 10,67 0,62 TERENURI LIBERE 46,00 2,69 APE 18,40 1,08 PĂDURI 140,56 8,23 TERENURI NEPRODUCTIVE 14,93 0,87 Total intravilan 1708,20 100,00

Propunerea de dezvoltare spatiala include inventarierea urmatoarelor domenii :

I.Cresterea urbana

Rezulta din doua procese paralele :

1.Densificarea intravilanului existent

-Cresterea densitatii in zonele cu densitati reduse si reconversia si restructurarea zonelor

cu functiuni abandonate precum si reabilitarea altor zone destructurate sau cu calitati

functionale diminuate reprezinta o alternativa a cresterii capacitatii teritoriului urban;

2. Expansiunea perimetrului intravilan(extinderea) in zonele cu potential de urbanizare

- Extinderea controlata in spatii neconstruite cu incorporarea zonelor cu tendinte

preexistente de construire ,a zonelor care pot completa functionalitatea la scara intregului oras

,a zonelor afectate de extinderea traficului pentru solutionarea schemelor de circulatie la

macroscara teritoriala ,a zonelor cu rezerve de utilitati .

Functiuni potrivite cele mixte,industrie nepoluanta, servicii, zone controlate, cu densitati

reduse pentru functiunea de locuire in vecinatatea zonelor naturale in perimetrul orasenesc .

Aceasta abordare lasa posibilitatea includerii unor culoare de spatii deschise dinspre

zonele urbanizate spre spatiile naturale din vecinatatea intravilanului.


Pagină 29

II.Centralitatea

Centralitate-functiuni specifice zonei centraleale statiunii si orasului si echipamente

publice de interes orasenesc;

Propunerea 1 –sugereaza o dezvoltare a conceptului de centralitate prin constituirea unei

scheme spatiale bipolare de anvergura diferentiata dar echilibrata;

Astfel, reabilitarea prin protectie, conservare, dezvoltare, densificare partiala a actualei

zone centrale a statiunii in relatie cu zona centrala a orasului astfel incat aceasta sa-si mentina

si sa-si amplifice rolul de zona de maxima atractivitate ce include protectia arhitecturii

traditionale, accesibilitate imbunatatita pentru pietoni, rezerva functionala pentru programe

reprezentative,o relationare directa si facila cu cadrul natural extrem de generos.

- dezvoltarea celui de-al doilea pol de centralitate, reprezentat de zona centrului

orasenesc care sa includa preponderent functiuni si obiective de utilitate publica care sa

beneficieze de o buna accesibilitate legata de modernizarea tramei stradale, de scara urbana

larga care sa-si permita libertatea de expresie si densitate ceruta de programe arhitecturale

specifice zonelor centrale .

In acelasi timp se va urmari crearea si dezvoltarea mai multor” nuclee de centralitate” in

spatiul urban, fiecare dintre ele dezvoltandu-si propria identitate, creaza o retea de “spatii de

calitate” cu forta de atractie in campul urban, locuitorii avand acces la acestea in zone mai

apropiate decat traditionala zona centrala, reducandu-se astfel matricea deplasarilor in si

dinspre zona centrala. Aceste zone sunt amplasate astfel incat sa beneficieze de conditii

optime de accesibilitate prin circulatii (clasice sau alternative), in vecinatatea elementelor

majore ale cadrului natural, ceea ce creaza premiza unor concepte echilibrate in privinta

cadrului construit ca si a spatiului public conectat la cadrul natural.

III.Locuirea

Functiunea de locuire este asigurata prin locuinte colective, semicolective individuale si

locuinte speciale care prezinta functiuni turistice sezoniere.


Pagină 30

Se propune :

-conservarea, reabilitarea si dezvoltarea functiei de locuire in spatiul zonei centrale a

orasului;

-reabilitarea zonelor de locuire colectiva prin reconsiderarea cadrului construit si a spatiului

public inclusiv a centrelor de cartier;

-reabilitarea zonelor de locuinte individuale prin limitarea procesului de mixare de functiuni

cu grad redus de compatibilitate cu acestea, reducerea circuitelor circulatiei de tranzit,

protejarea in raport cu vecinatatile invazive si poluante.

-imbunatatirea calitatii spatiului urban aferent zonelor de locuit constituite in conditii

speciale (teren in panta,etc) prin reabilitarea tramei stradale, spatiilor publice, echiparii cu

utilitati;

-cresterea densitatii zonelor de locuit cu parcelar de tip semirural;

-introducerea in intravilan pentru crearea de zone de locuit a unor suprafete limitate care

prezinta potential pentru aceasta functiune prin accesibilitate si rezerva de utilitati;

In parallel, se propune dezvoltarea zonelor de locuit in mai multe spatii de extindere a

intravilanului in formula zone predominant alocate functiei de locuire sau in combinatii cu alte

functiuni compatibile specifice orasului.

-accentuarea identitatii diferitelor zone de locuit prin cresterea varietatii tipologiei locuirii

-crearea de noi zone de locuit prin reconversii functionale

-dezvoltarea de zone rezidentiale mixte prin reabilitarea sau constructii noi in scopul

cresterii compatibilitatii noilor functiuni in raport cu cea traditionala de locuire

IV.Spatii pentru munca

Sunt reprezentate de zonele urbane in care se desfasoara activitati apartinand sectorului

primar, secundar si tertiar, respectiv zonele destinate locurilor de munca.

Strategia propune conservarea principiala a zonei de sud-est, privita ca un centru de

greutate, traditional destinata pentru activitati secundare si tertiare nepoluante (rebilitare,

reconversie, creare de parcuri de activitati,implantarea de functiuni compatibile cu cea de

productie si servicii).

-conservarea nucleelor de productie si servicii integrate in diferite zone urbane si

dezvoltarea lor prin reabilitare, reconversie sau extindere


Pagină 31

-integrarea serviciilor si a micii productii in zone cu profil dominant rezidential sau in zonele

de dezvoltare in conditii de compatibilitate reciproca.

-crearea in intravilan, in zonele cu conditii naturale dificile sau in zonele de protectie ale

infrastructurii majore de gradini orasanesti pentru agricultura ecologica.

V.Spatii verzi si pentru petrecerea timpului liber

Spatiile verzi, circulatiile alternative, spatiile pentru petrecerea timpului liber reprezinta o

prioritate legata de imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor.

Strategia dezvolta un concept de multiplicare a parcurilor de dimensiuni mici si medii in

toata structura urbana unde exista spatii de rezerva neconstruite sau obtinute prin reconversie.

Acest concept valorifica specificul tesutului urban traditional derivat din vechea structura

rurala care ofera posibilitatea amenajarii de de mici parcuri si square-uri in zonele generate

de modificari ale tramei stradale (intersectii) sau la intalnirea diferitelor tipuri de parcelar.

In zonele fara parcelare aceasta alternativa propune reamenajarea spatiului public in

scopul sporirii procentului de zona verde rezultat din optimizarea functiunii de circulatie si

parcare.

In paralel se propune crearea unei “centuri verzi” cu spatii ample care sa valorifice

elementele majore ale cadrului natural, respectiv lacurile si padurile adiacente intravilanului

orasenesc. Acest sistem de spatii verzi cu rol ecologic va putea fi valorificat pentru legarea

printr-un sistem de circulatii alternative a diferitelor zone ale tesutului urban. Amenajarea

malurilor de ape precum si a anumitor trasee din “padurea-parc” va crea spatii pentru

petrecerea timpului liber precum si puncte de interes pentru turismul de sfarsit de saptamana.

Este foarte importanta legarea prin trasee pietonale a diferitelor parcuri, maluri de ape si a

zonelor aferente padurii-parc in scopul suprapunerii unui sistem ecologic si natural peste cel

construit.

2.2.2.3. Mãsuri, prioritãti

* Programe de reparare si reabilitare a retelei de strãzi carosabile pe tronsoane.

* Revitalizarea liniei CF înguste - cu caracter turistic.


Pagină 32

* Stabilirea prin regulament de constructie a unor indici moderati la ocupare a

terenului.

* Stabilirea prin autorizatie de construire si regulament de urbanism a conditiilor, care

sã confere un aspect arhitectural adecvat noilor dotãri.

* Asigurarea de terenuri pentru eventuale dotãri, ce ar permite diversificarea

mijloacelor de petrecere a timpului liber pe durata sejurului turistic.

* Programe investitionale din bugetul local si cu coparticipare la nivel national sau din

fonduri ale programelor existente pentru România.

* Necesitatea extinderii si modernizãrii (reabilitãrii) retelei de alimentare cu apã si

canalizare în scopul deservirii zonelor mai vechi dar si a celor nou construite, pentru evitarea

poluãrii apelor freatice si a solului.

* Monitorizarea calitãtii mijloacelor individuale de alimentare cu apã si canalizare

(epurare mecanicã, biologicã, emisari, sursã de apã).

* Amenajãri de mal la pârâurile, care traverseazã intravilanul.

* Desfiintarea deversãrilor poluante în lacuri si pârâuri.

* Restabilirea ecosistemului originar în zona Lacul Tineretului.

* Respectarea normelor prescrise pentru pãdurile protejate în studiul "Amenajamente

silvice" 1994.

* Urmãrirea si aplicarea mãsurilor rezultate din studiul de specialitate asupra lacului

Ursu si a elementelor constitutive a biotopului natural.

* Gestionarea unitãtilor de valorificare a deseurilor selectate.

* Stabilirea prin studii aprofundate regulamentul de constructie a limitelor si cerintelor

de constructie în zona protejatã a statiunii.

* Aplicarea în zonele speciale a legislatiei conforme cu prevederile UE în vigoare.

* Monitorizarea prin avize de la utilizatori a regulilor de construire în zonele

adiacente.

* Aplicarea concluziilor si recomandãrilor din studiile de specialitate.

* Monitorizarea programelor de profil (PAC), mãsuri de încurajare a conversiilor.

* Armonizarea legislatiei privind protectia mediului si a ariilor naturale protejate, cu

obiectivele specifice localitãtii Sovata, protectia Lacului Ursu, a masivului de sare si a

ecosistemului derivat din existenta acestor elemente de interes special.


Pagină 33

Măsuri în zonele cu potential de riscuri naturale

Pentru zonele afectate acidental de inundaţii trebuiesc efectuate măsurători topografice,

întocmite documentaţii de specialitate (HARTI DE RISC) precum si propuneri de lucrari

etapizate pentru reducerea riscului de inundabilitate cat si prin punerea in practica a acestora

prin lucrari de aparare impotriva inundatiilor.

Zonele cu pante mai accentuate din perimetrul intravilan vor fi construite cu densitati

reduse precum si plantate in scopul mentinerii stabilitatii (vezi cap 4).

Pana la definivarea si aprobarea hartilor de risc Planul Urbanistic General semnaleaza

existenta zonelor cu potential de risc (alunecari de teren sau terenuri mlastinoase) pentru care

sunt propuse reglementari specifice care sa detalieze prin studii de fundamentare potentialul de

risc.

1. zona cu alunecãri de teren active pe masivul de sare ⇒ neconstruibil zona cu pante excesive pe masivul de sare - mãsurile de prevenire ale alunecãrilor nu au eficienta garantatã

⇒ neconstruibil

2. zona cu pante excesive pe formatiunile vulcanogenã-sedimentarã unde sunt necesare mãsuri costisitoare pentru asigurarea stabilitãtii terenului; rezultã conditii de construire neeconomice

⇒ construibil cu restrictii severe

3. zonã cu pante domoale pe formatiunea vulanogen-sedimentarã un sunt necesare mãsuri pentru canalizarea apei meteorice

⇒ construibil cu restrictii

4. zone cu pante excesive pe formatiunea cuaternarã, unde sunt necesare mãsuri costisitoare pentru asigurarea stabilitãtii terenului, rezultã conditii de construire neeconomicã


5. zonã cu pante domoale pe formatiunea cuaternarã, unde sunt necesare mãsuri pentru canalizarea apei meteorice


6. zonã cu formatiune cuaternarã cu pante neimportante ⇒ construibil

2.2.2.4. Dezvoltarea echipării edilitare

• Gospodãrirea apelor

Conform STAS 4273-83, din punct de vedere al apãrãrii împotriva inundatiilor, statiunea se

încadreazã în clasa a III-a de importantã, iar orasul în clasa a IV-a de importantã. Lucrãrile de

regularizare existente pe paraul Sovata si afluentii sai s-au dimensionat conform clasei a IV-a

de importantã, iar podurile peste p. Sovata si, conform aceluiasi STAS, lucrãrile din zona str.


Pagină 34

Principale- Primãverii (în acelasi timp si drum judetean), s-au dimensionat conform clasei a III-a

de importantã.

Pentru apãrarea împotriva inundatiilor a intravilanului si asigurarea descãrcãrilor

colectoarelor pluviale este nevoie de regularizarea p. Sovata si afluentilor.

Acest lucru implicã asigurarea accesului organului de gospodãrire a apelor Tg-Mures,

pentru întretinerea si interventiile necesare, prin crearea fâsiilor de protectie conform ordinului

MAPPM nr. 298/1991. Aceste fâsii vor trebui create si de-a lungul traseelor deja amenajate, în

vederea asigurãrii continuitãtii accesului. Acest lucru însã implicã rezolvarea multor probleme

de proprietate, imposibile fãrã sprijinul nemijlocit al autoritãtilor locale si comisiilor de aplicarea

Legii nr.18/1991 a fondului funciar.

Una dintre cele mai serioase probleme se pune pe teritoriul fostului IFET Sovata, unde

pârâul este înghesuit într-o albie de o sectiune total insuficientã tranzitãrii debitelor de calcul.

Pentru protectia Lacului Ursu se impune elaborarea unui proiect de specialitate de cãtre

hidrotehnicieni si geologi. În elaborarea proiectului, care va trebui sã tinã seama printre eltele si

de existenta fenomenului carstic si de refacere a protectiei vegetale distruse, vor trebui antrenati

atât apeologii (si de la URSUS SPELAEUS Tg-Mures), cât si specialistii ROMSILVA RA Tg-

Mures. Desecarea si refacerea Lacului Tineretului este legatã nemijlocit de aspectele de

protectie a Lacului Ursu.

Alimentarea cu apã

Conform STAS 4273-83, orasul Sovata se încadreazã din punct de vedere al alimentãrii

cu apã, în clasa a III-a de importantã.

Problemele de rezolvat:

• refacerea integralã a captãrii uzinei de apã nr.1;

• modernizarea si refacerea lucrãrilor existente necorespunzãtoare la uzina de apã nr.1

în vederea cresterii gradului de sigurantã în exploatare;

• crearea zonelor de presiune V si VI;

• extinderea retelelor de distributie si realizarea închiderilor de inel pe artere în zonele

inferioare de presiune III si IV în scopul cresterii sigurantei în exploatare a sistemului; inclusiv

prin construirea de rezervoare noi;


Pagină 35

• îmbunãtãtirea functionãrii sistemului de refacerea si completarea sistemului de

automatizare;

• realizarea sistemelor de alimentare cu apã a localitãtilor componente Ilies si Sãcãdat,

bazate pe sistemul de alimentare centralizatã cu apã a orasului Sovata;

• refacerea aductiunii pentru protejarea heliotermiei Lacului Ursu de la uzina de apã nr.1.

În încheiere se mentioneazã cã, desi este avantajoasã sub toate aspectele realizarea unor

sisteme micro sau macrozonale de alimentare cu apã, bazate pe o gospodãrie unitarã de apã,

datoritã epuizãrii surselor naturale oferite pe p. Sebes si Sovata Micã, nu se poate realiza un

sistem microzonal de alimentare cu apã cu extinderea în aval spre localitatea Sãrãteni.

Alimentarea cu apã a localitãtilor în aval de Sovata va trebui realizatã bazându-se pe o altã

sursã si uzinã de apã.

Canalizare

Conform STAS 4273-83, lucrãrile de canalizare se încadreazã în clasa a IV-a de

importantã, inclusiv statia de epurare.

Problemele pentru rezolvarea cãrora este neapãrat nevoie de începerea lucrãrilor de

proiectare, sunt urmãtoarele:

• rezolvarea canalizãrii menajere a zonei Stâna de Vale si racordarea acesteia la

sistemul centralizat de canalizare a orasului, concomitent cu eliminarea epurãrii locale;

• extinderea canalizãrii menajere spre si în satele componente Sãcãdat si Ilies.

Rãmâne de asemenea deocamdatã nerezolvatã, dar de prioritate absolutã- definitivarea

separarãrii retelelor de canalizare în Statiunea Sovata. Acest lucru nu se va putea realiza decât

prin initierea unui releveu deosebit de exigent si amãnuntit, începând cu cercetarea canalizãrii

interioare a vilelor si incintelor acestora.

Prin proiectul de dezvoltare a canalizãrii si statiei de epurare se propune rezolvarea

urmãtoarelor probleme:

* refacerea zonelor de rupturi pe reteaua de canalizare, mentionate la capitolul

anterior;

* realizarea unui nou canal menajer si pluvial pe str.Trandafirilor;

* dezvoltarea capacitãtii statiei de epurare la 100 l/s epurare mecanicã si biologicã,

cuprinzând totodatã si remedierile necesare în statia de epurare existentã. Statia de epurare s-a


Pagină 36

conceput a fi realizatã pe baza celor mai noi tehnologii, atât pe circuitul apelor uzate cât si pe

linia de tratare a nãmolurilor.

Canalizarea pluvială

Scurgerea apelor provenite din precipitaţii se realizează gravitaţional, printr-un sistem de

şanţuri şi rigole de-a lungul drumurilor, cu evacuare în emisarii locali.

Va rãmâne de rezolvat în viitor si problema santurilor de gardã, în vederea apãrãrii

intravilanului de apele din precipitatii de pe versanti.

• Alimentarea cu energie electricã

Strategia dezvoltãrii alimentãrii cu energie electricã apartine societãtii distribuitoare SC

ELECTRICA SA .

Asigurarea reperelor energetice necesare consumului electric de perspectivã, ar trebui sã

ia în calcul eventualitatea reconversiei surselor de energie pe gaz în surse electrice, ce au un

grad de poluare minim, fapt esential pentru o localitate cu statut de statiune balneo-climatericã

asa cum este Sovata.

O altã problemã legatã de retelele electrice o reprezintã densitatea relativ ridicatã a

traseelor de înaltã tensiune în spatiul intravilanului localitãtii ceea ce a condus la o multitudine

de culoare de protectie.

Strategia extinderii alimentãrii cu energie trebuie sã aibã în vedere si zonele cu tendinte

spontane de dezvoltare (locuinte, case de vacantã, dotãri turistice) existenta curentului electric,

fiind premiza minimalã pentru o dezvoltare durabilã în conditiile protejãrii mediului.

Dezvoltarea zonelor de locuit va atrage extinderea reţelei de alimentare cu energie

electrică si telecomunicatii. În funcţie de necesităţi vor fi executate lucrări de mărire a capacităţii.

Aceste documentaţii vor fi întocmite de proiectanţi de specialitate si vor avea avizul operatorilor

de retea.

Se va urmări revizia şi repararea reţelelor existente, redimensionarea posturilor de

transformare pentru a satisface cererile crescânde ale populaţiei, pe cat posibil pozarea

subterana a cablurilor electrice si de telecomunicatii.

• Telefonie


Pagină 37

În ultimii ani, în Sovata s-a realizat instalarea unei centrale telefonice automate care a

îmbunãtãtit simtitor calitatea telecomunicatiilor în spatiul localitãtii si în teritoriu. Regia

Romtelecom are ca principalã strategie extinderea retelei existente în principal cu cabluri

telefonice urbane si interurbane montate în canalizatii subterane. În paralel se dezvoltã si

telefonia celularã GSM, pentru care, din cauza reliefului muntos, sunt necesare investitii mai

substantiale în scopul realizãrii unei acoperiri corespunzãtoare.

• Alimentarea cu cãldurã

Tendinta realã este de scãdere a solicitãrilor pentru centrale termice de zonã prin agentii

economici conducând la dezvoltarea retelei de centrale termice proprii cu capacitãti medie si

micã, cu randamente foarte înalte.

Reabilitarea fondului de locuinte colective va putea lua in considerare reintroducerea CT

pe bloc combinate cu surse de energie neconventionale (panouri solare) in scopul reducerii

efectului de poluare datorat multiplicarii numarului de centrale individuale.

• Alimentarea cu gaze naturale

Reteaua de alimentare cu gaze naturale a cunoscut o dezvoltare în ultimii ani, ca premizã

a reconsiderãrii surselor de energie (centrale termice individuale, ce functioneazã cu

combustibil gaz metan).

Posibilitatea de alimentare cu gaze naturale trebuiesc extinse în zona de sud-vest a

localitãtii, zonã prevãzutã ca rezervã potentialã de teren pentru extinderea activitãtilor

productive.

Paralel se preconizeazã o reabilitare a sistemului de conducte pentru retele cu vechime

mai mare.

• Gospodãrie comunalã

Activitatea de gestionare a deseurior în localitatea Sovata a fost privatizatã, rezultatele

concrete ale acestui proces urmând sã aparã în viitor. Printre problemele ce se cer rezolvate

într-o primã etapã legate de aceasta activitate sunt perfectionarea sistemului de colectare

selectiva a deseurilor si în acelasi timp ecologizarea fostei zonei de depozitare a deseurilor.


Pagină 38

De semnalat necesitatea elaborarii unor planuri/programe privind colectarea si stocarea

deseurilor in perioada sezonului estival.

• Organizarea circulatiei rutiere si a transportului în comun

Pentru îmbunãtãtirea circulatiei si a transportului în comun propunerile sunt urmatoarele:

* îmbunãtãtirea legãturii oras-cale de acces în statiune;

* reglementarea circulatiei rutiere prin întroducerea de portiuni cu sens unic sau

scoaterea din circulatie cu program orar a unor portiuni supraaglomerate ale retelei stradale din

statiune;

* asigurarea locurilor de parcare-uniform distribuite în toate zonele statiunii si ale

orasului;

* realizarea unei autogãri moderne cu capacitate suficientã pentru primirea turistilor

în sezon maxim;

* studierea posibilitãtii de realizare a unui inel de ocolire a centrului statiunii pentru

transportul de deservire. În acest sens se recomandã folosirea drumului din Valea Sebesului;

* modernizarea si amenajarea strãzilor laterale de deservire în oras si în statiune - si

a celor din zonele cu constructii noi;

* de-alungul drumului national DN13A - se va respecta o retragere de minim 15 m de

la axul strãzii cu orice interventie nouã;

* de-alungul drumului judetean DJ153 - se va respecta o retragere de 10 m de la axul

strãzii la autorizarea noilor constructii;

* se propune studierea si amenajarea în baza unor proiecte de specialitate a

urmãtoarelor intersectii existente si propuse:

1) str.Principalã - str. Trandafirilor

2) str.Lungã - str. Eminescu

3) str.Eminescu - str.Izvorului

4) str.Principalã - centura propusã - denivelate

5) str.Lungã - centura propusã - denivelate

6) str.Trandafirilor - str.Bradului

In strãzile de deservire localã este necesarã amenajarea trotuarelor, prelungirea

canalizãrii, asigurarea locurilor de parcare sau locuri de întoarcere - în cele cu sens unic.


Pagină 39

Este de dorit amenajarea plantatiilor de aliniament în lungul tuturor strãzilor orasului.

La traversarea pâraielor trebuiesc construite poduri conformate dupã proiecte de

specialitate, calculate la capacitãtile necesare si în cazul ploilor torentiale, când debitul este la

maximum în acesti afluenti ai pârâului Sovata.

Sunt necesare poduri noi si amenajãri de mal în str. Ciocârliei, str. Dealului, str. Linistei

spre Jánosmezõ.

* Centurã propusã

În vederea scoaterii circulatiei de tranzit din oras s-a prevãzut o rocadã pe directia DJ 153.

Traseul rocadei a fost impus de configuratia generalã a reliefului. Singura posibilitate de ocolire

este prin vestul orasului, în afara zonei locuite. Noua centurã se propune a se ramifica din

DN13A în dreptul unitãtii forestiere pornind spre nord, urmând linia de înaltã tensiune paralelã

cu DJ153, cu care îsi va face jonctiunea în zona podului existent peste pârâul Sovata la capãtul

orasului dinspre Sãcãdat.

Deoarece realizarea centurii din cauza lipsei bazei materiale este de perspectivã, în prima

etapã se prevede toatã zona sub interdictie definitivã de construire pentru a mentine

posibilitatea realizãrtii fãrã demolãri a centurii.

Organizarea circulatiei feroviare

Ca mijloc nepoluant de transport si datoritã infrastructurii existente circulatia feroviarã are

bune premize de mentinere si dezvoltare. Se prevãd constructii si instalatii necesare

îmbunãtãtirii si modernizãrii circulatiei feroviare si a zonelor ocupate de gara mare si gara micã -

cu dotãri si locuri de parcare si statii de autobuze.

Organizarea circulatiei pietonale

Datoritã caracterului turistic al orasului - statiune Sovata circulatia pietonalã si variantele ei

turistice prezintã o importantã deosebitã pentru un concept modern de convietuire pieton-

circulatie rutierã.

În oras, reabilitarea strãzilor va urmãri refacerea trotuarelor dupã proiecte ce contin

elemente separate de acces pentru biciclisti si facilitãti destinate persoanelor cu dizabilitati,


Pagină 40

reteaua pietonalã urmãrind traseele carosabile dar beneficiind si de alte trasee ("în pieptene")

care sã lege diferite zone prin spatii exclusiv pietonale.

În statiune se va urmãri amenajarea strãzii Trandafirilor în portiunea ei centralã ca

promenadã pietonalã, trotuarele amenajate în lungul strãzilor de acces rãspunzând acelorasi

criterii ca si cele din oras.

O importantã deosebitã se va acorda mentinerii, amenajãrii si extinderii traseelor de

"plimbare turisticã" (curã de teren) ce trebuiesc gândite în circuite ample, ca o variantã

importantã a petrecerii timpului liber.

De asemenea este necesară asigurarea tuturor cerinţelor legate de drumuri şi anume,

spaţii de parcare, şanturi de colectarea a apelor meteorice curăţate, intersecţii amenajate

conform normelor.

2.3. LEGATURA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

Conform prevederilor legislatiei in vigoare Planurile Urbanistice Generale stabilesc in

acelasi timp si strategia de dezvoltare impreuna cu planul de actiune pentru materializarea

etapizata a strategiei si a obiectivelor continute in aceasta.

Se ajunge astfel la un scenariu coerent de dezvoltare in care toate programele incluse

actioneaza sinergic.

2.3.1. PLANURI SI PROGRAME LA NIVEL LOCAL

2.3.1.1. Strategia de dezvoltare pe termen lung a orasului Sovata include prevederi pe

termen scurt, mediu şi lung menite să conducă la următoarele obiective:

• reabilitarea localităţilor pe principiul dezvoltării durabile ce include utilizarea resurselor

regenerabile şi reciclabile în condiţiile protecţiei mediului şi a resurselor naturale;

• ridicarea imaginii şi a confortului din mediul rural la nivel urban în ideea obţinerii unui

model unitar de dezvoltare durabilă urbană pe întreg teritoriul localităţii.

În acest caz PUG constituie documentaţia de bază care stabileşte obiectivele, acţiunile şi

măsurile de dezvoltare ale localităţilor pe o perioadă determinate, în baza analizei multicriteriale

a situaţiei existente şi a priorităţilor stabilite.


Pagină 41

Principalele elemente de fond urmărite prin elaborarea planului urbanistic al localităţilor,

sunt următoarele:

• reaşezarea localităţilor în vatra lor firească, prin includerea în intravilan a tuturor zonelor

existente, construite şi amenajate situate pe teritoriul administrativ al localităţii la data elaborării

PUG-ului;

• adăugarea la intravilanul existent a suprafeţelor necesare pentru etapele viitoare

prevăzute pentru dezvoltare funcţiunilor localităţii in acord cu strategiile la nivel teritorial si

diagnoza privind evolutia fiecarei localitati;

• materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităţii, pe baza propunerilor

şi intenţiilor colectivităţii locale;

• scenarii prospective privind activităţile economice şi de evoluţie a populaţiei;

• definirea şi asigurarea cu amplasamente a obiectivelor de utilitate publică;

• posibilităţile de realizare a obiectivelor propuse în condiţiile respectării dreptului de

proprietate.

Obiectivele strategice elaborate pe baza analizei situatiei curente si a analizei SWOT al

vietii socio-economice din orasul Sovata sunt urmatoarele:

• Dezvoltarea sustenabila a orasului pe plan economic si social

• Dezvoltarea turismului balnear si tip wellness, diversificarea ofertei

• Protectia resurselor naturale din orasul Sovata si din împrejurimea acestuia

• Dezvoltarea localitatilor din jurul orasului, integrarea acestora în dezvoltarea

• zonei

• Realizarea unei imagini distincte si unice a orasului prin parteneriate (PPP)

Opţiunile strategice regionale sunt următoarele:

- Îmbunătăţirea generală a calităţii transportului regional cu respectarea condiţiilor de

protecţie a mediului;

- Creşterea prosperităţii locuitorilor regiunii prin dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii

şi crearea de noi locuri de muncă;

- Creşterea nivelului de trai al locuitorilor de la sate prin diversificarea activităţilor

economice în condiţiile conservării patrimoniului natural şi istoric;


Pagină 42

- Ridicarea performanţelor economice prin sprijinirea cercetării, a transferului de

tehnologie şi dezvoltarea reţelelor informaţionale pentru afaceri;

- Reducerea şomajului prin îmbunătăţirea angajării şi a adaptabilităţii forţei de muncă,

promovarea oportunităţilor egale, îmbunătăţirea pregătirii şi combaterea excluziunii sociale;

- Reducerea disparităţilor în dezvoltarea centrelor urbane din regiune;

- Dezvoltarea şi încurajarea creării de parteneriate în domeniul cercetării şi inovării

tehnologice.

Axele de dezvoltare ale orasului Sovata, cu conexiunile posibile au fost identificate ca fiind

urmatoarele:

Axa 1. Dezvoltarea infrastructurii edilitare si de transport, protectia mediului – Axele 2 si 3

din POR; POS Mediu

Axa 2. Dezvoltarea economica, antreprenoriala si sociala – Axele 1, 2 si 3 din PNDR; Axa

3 si 4 din POR; POS DRU; POS CCE

Axa 3. Dezvoltarea turismului – Axa 5 din POR, Axa 3 din PNDR.

Axele de dezvoltare al orasului se conecteaza cu axele POR, POS-uri si PNDR, iar

obiectivele operative subordonate axelor pot fi relationate cu Domeniile Majore de Interventii si

Masurile din PNDR. Aceste conexiuni sunt redate în tabelele de mai jos, iar abrevierile folosite

reprezinta denumirile, titlurile programelor operationale, ale axelor tematice din cadrul acestora,

domeniile majore de interventii, iar în cazul aspectelor de dezvoltare rurale axele prioritare ale

Programului National de Dezvoltare Rurala.

Pe plan judetean putem aminti Strategia de dezvoltare durabila din 2004, care

formuleaza urmatoarele obiective generale si specifice:

− obiectiv general: crearea unei identitati turistice regionale

− obiective specifice:

• valorificarea potentialului turistic al regiunii, prin îmbunatatirea si dezvoltarea

activitatilor de marketing si promovare;

• investitii financiare durabile în turism, care sa asigure un venit sigur locuitorilor si

sa prefigureze o dezvoltare viitoare a localitatilor;

• dezvoltarea, diversificarea si promovarea ofertei turistice;

• facilitarea accesului la zonele turistice prin modernizarea cailor de transport;


Pagină 43

• modernizarea capacitatilor si a dotarilor de turism existente;

• îmbunatatirea calitatii serviciilor în turism;

• cresterea gradului de calificare a fortei de munca în turism;

• cresterea capacitatii informationale si de promovare a turismului

2.3.2. PLANURI SI PROGRAME LA NIVEL REGIONAL

2.3.2.1. Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru pentru perioada 2007-2013

Cap. III. Cadrul strategic de referinţă – Axe prioritare

1. Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu, utilităţi publice,

infrastructură socială –şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii- reţele telefonie, internet etc.)

1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

1.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţie a mediului;

1.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate;

7. Dezvoltare urbană durabilă

7.1. Sprijinirea dezvoltării urbane integrate

PRIORITATEA I- Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu,

utilităţi publice, infrastructură socială –şcoli, spitale, infrastructura de comunicaţii etc.)

Obiective:

-îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele urbane prin crearea şi modernizarea

infrastructurii de utilităţi;

-îmbunătăţirea serviciilor de sănătate, serviciilor sociale şi a accesului la educatie şi

pregătire profesională.

PRIORITATEA VII - Dezvoltare urbană durabilă

Obiective:

- Îmbunătăţirea şi/sau dezvoltarea infrastructurii urbane şi a serviciilor publice urbane, cu

scopul de a crea condiţii decente pentru locuire;

-regenerarea şi revitalizarea ariilor urbane care sunt deteriorate şi sunt locuite de categorii

defavorizate

2.3.2.2. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu - Regiunea de dezvoltare Centru


Pagină 44

Problemele de mediu identificate ce pot fi relevante în relaţie cu PUG propus sunt

următoarele:

01. Calitate şi cantitate apă potabilă

01.01 - Insuficienţa sub aspect cantitativ şi calitativ a asigurării apei potabile.

01.02 - Insuficienţe privind sistemele de monitorizare a apei potabile în reţelele urbane

02. Poluare sol şi/sau apa subterană

02.01 -Depuneri atmosferice pe arealuri întinse

02.03 – Poluarea solului şi a apei subterane datorită depozitelor de carburanţi de la agenţi

economici şi staţii de distribuţie.

03. Poluarea apelor de suprafaţă

03.01 - Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuărilor de ape uzate menajere

insuficient epurate /neepurate şi a reţelei de canalizare insuficiente sau inexistente (rural/urban)

- Reţele de canalizare insuficiente sau inexistente (rural şi urban)

- Evacuări neconforme de ape insuficient epurate / neepurate ca urmare a inexistenţei sau

a insuficienţei staţiilor de epurare

04. Poluarea atmosferei

04.01 - Calitatea necorespunzătoare a aerului ambiental

Poluarea datorită traficului

a. Poluarea datorită infrastructurii necorespunzătoare şi insuficiente

b. Poluarea datorită emisiilor din trafic

04.04 - Afectare globală a mediului datorată emisiilor de gaze cu efect de seră

05. Managementul necorespunzător al deşeurilor

05.03 - Sisteme deficitare de colectare şi transport pentru deşeurile municipale

07. Managementul mediului la nivel urban

07.01 - Deficienţe în utilizarea spaţiului urban, cu efecte negative directe asupra calităţii

mediului

- Insuficienţa spaţiilor verzi din intravilan

- Poluarea fonică şi vibraţiile datorate surselor fixe şi mobile

- Insuficienţa locurilor de parcare pentru autovehicule

- Deficienţe în formularea corespunzătoare şi impunerea respectării regulamentelor de

urbanism


Pagină 45

- Calitatea necorespunzătoare a dotărilor edilitare şi a infrastructurii

08. Afectarea sănătăţii populaţiei

08.01 - Insuficienţe privind sistemul de monitorizare a evoluţiei sănătăţii umane în raport

cu calitatea mediului.

2.3.2.3. Planul regional pentru gestionarea deşeurilor- Regiunea Centru 2006-2013

Obiectivele şi ţintele regionale trebuie să reflecte respectarea ierarhiei deşeurilor,

acordând o importanţă deosebită prevenirii deşeurilor şi promovării reutilizării, reciclării şi

valorificării, astfel încât să fie redus impactul negativ asupra mediului. Principalele obiective şi

ţintele specifice care pot fi în legătură cu PUZ propus sunt:

- Maximizarea prevenirii generării deşeurilor- promovarea şi aplicarea principiului prevenirii

deşeurilor la producător;

- Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică - promovarea prioritară a

valorificării materiale în măsura posibilităţilor tehnice şi economice în condiţii de siguranţă

pentru sănătatea populaţiei şi mediu;

- Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

- Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban – arie de

acoperire 100 % şi implementarea sistemelor de colectare selectivă

- Deşeuri din construcţii şi demolări - Gestionarea corespunzătoare cu respectarea

principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

La nivelul regiunii a fost iniţiat un proiect privind colectarea, reciclarea şi refolosirea

deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, proiect ce urmează a fi finanţat prin PHARECES

şi implementat începând cu anul 2008.

2.3.3. PLANURI SI PROGRAME LA NIVEL NATIONAL

2.3.3.1. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-

2020-2030 are ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile

prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să

folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială al

economiei în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale.

2.3.3.2. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, in reactualizare


Pagină 46

Obiectivul strategic general al protectiei mediului îl constituie îmbunătăţirea calităţii vieţii în

România prin asigurarea unui mediu curat, care să contribuie la creşterea nivelului de viaţă al

populaţiei, îmbunătăţirea calităţii mediului, conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului

natural de care România beneficiază.

2.3.3.3. Strategia Turismului Balnear din România, elaborat în 2006 formuleaza

urmatoarele obiective generale si specifice:

• obiectiv general: crearea unui produs turistic competitiv în scopul cresterii încasarilor din

turismul balnear

• obiective specifice:

- diversificarea ofertei turistice si cresterea competitivitatii pentru a raspunde exigentelor

de pe plan mondial

-modernizarea si dezvoltarea infrastructurii generale si turistice din statiunile balneare

- intensificarea actiunilor de promovare a acestei forme de turism atât pe plan national cât

si pe plan international

Obiectivele generale şi specifice de mediu in relatie cu PUG-ul propus sunt analizate in

cap. 5 din prezentul Raport.

2.4. Avize/ Acorduri obtinute pana in prezent pentru realizarea

investitiei

1. Certificat de Urbanism nr. 63/14.02.2011

2. Aviz Directia Silvica nr. 5442/14.06.2012

3. Aviz SRI- 65119/2012

4. Aviz MAI – Inspectoratul de Poliție MS Serv. Rutier nr. 43/2012

5. Aviz de gospodarire a Apelor nr. 143/18.05.2011 emis de SGA Brasov

6. Aviz Sanitar nr. 2890/27.03.2013emis de D.S.V. Brasov

7. Aviz de principiu favorabil nr. 3060/03.04.2013 emis de Compania Apa

8. Aviz de amplasament favorabil nr. 727/12.229/2012 emis de SC FDEE Electrica

Transilvania Sud SA- sucursala Mures,

9. Adresa ISU Mures nr. 3754/04.2013


Pagină 47

10. Aviz favorabil nr. 26252/2012 emis de ROMGAZ


Pagină 48

3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG PROPUS

Pentru evaluarea corecta a efectelor posibile ale implementarii P.U.G. sau alternativelor

sale, in zona Sovata, s-a facut o analiza a situatiei actuale a mediului pentru a putea identifica

receptorii sensibili din zona, precum si evolutia ulterioara a mediului in ambele variante :

- aceea de implementare a P.U.G.;

- aceea de neimplementare– varianta „zero”, situatie in care zona analizata isi va pastra

functiunile si folosintele actuale.

3.1. DESCRIEREA GENERALA A ZONEI

Sovata este un oraș aflat pe cursul superior al râului Târnava Mică, la confluența cu râul

Sovata, în Depresiunea Praid-Sovata, la poalele dinspre sud-vest ale Munților Gurghiu (Carpații

Orientali), altitudine 475-530 m, 60 km est de municipiul Târgu Mureș (reședința Județului

Mureș). Se învecinează la nord cu dealul Cireșelu de 912 m, la est cu dealul Stejaru de 649 m,

la nord-est cu dealul Becheci sau Bicheș de 1080 m, iar la nord-est cu Masivul Gurghiu, vârful

Saca de 1777 m.

Orasul Sovata este o asezare foarte veche, pãstrând si azi urma salinelor si a drumurilor

pe care era tranportatã sarea încã pe vremea romanilor. Tot din aceea vreme provine folosirea

apei sãrate a lacurilor si izvoarelor pentru vindecarea afectiunilor reumatice. Prin valorificarea

acestor comori naturale s-a dezvoltat statiunea Sovata (în amonte de asezarea propriu-zisã)- cu

caracter permanent, renume international in tratarea bolilor cu profil reumatologic, ginecologic si

pentru odihnã.

Localitati invecinate: Praid, Ocna De Jos, Ocna De Sus, Chibed, Atid, Eremitu, Corund,

Ghindari, Trei Sate, Ibanesti, Hodac, Lupeni, Simonesti, Miercurea Nirajului, Sangeorgiu De

Padure, Glajarie, Gurghiu, Varsag, Dealu, Cristuru Secuiesc, Filias, Porumbenii Mari, Galesti,

Eliseni, Jabenita.


Pagină 49

3.2. Situatia administrativa, socio-economica si populatia zonei

Sovata este al 6-lea oras al judetului Mures dupã ordinea de mãrime, dar singurul cu

functiune balneoclimatericã. Peste 60% din teritoriul administrativ al orasului îl reprezintã fondul

forestier care este baza activitãtilor legate de exploatarea, transportul si prelucrarea

materialelor lemnoase. Celelalte ramuri industriale si agricultura sunt prezente într-o mãsurã

mai micã în viata economicã a teritoriului. Activitãtile de deservire s-au dezvoltat spontan fãrã

coordonare din care cauzã chiar dacã existã multe, ele sunt unilaterale si nu acoperã toate

domeniile posibile si necesare orasului si statiunii.

Fatã de anul 1992, sporul natural a devenit pozitiv, sporul migratoriu rãmâne negativ,

cauzând în continuare o descrestere lentã a numãrului de populatie.

În acelasi timp se poate spune despre scãderea numãrului de locuitori cã poate fi o

consecintã a scãderii nivelului de trai si a scãderii numãrului de locuri de muncã, ceea ce este

caracteristic pe întreaga economie nationalã.

Deoarece nu dispunem de date statistice recente cu grupele de vârstã actuale în orasul

Sovata – cifric, nu este posibila prezentarea evolutiei populatiei active si a grupei dependente.

Insã, datoritã faptului cã rata natalitãtii este tot mai micã, se remarcã o tendintã de îmbãtrânire a

populatiei, iar populatia activã între 18-60 ani, devine mai numeroasã decât 50% din întreaga

populatie. Acesta, în Sovata este de cca 6200 de persoane, în comparatie cu locurile de muncã

existente, cca 4000- rezultã o rezervã de fortã de muncã. Situatia se amelioreazã în sezonul

turistic când încã 2000 de persoane sunt ocupate în diferitele activitãti ale statiunii balneo-

climaterice.

Datoritã existentei statiunii balneare Sovata numãrul populatiei cazate în orasul Sovata

este relativ fluctuant. În timpul sezonului turistic, din martie pânã în septembrie, în perioada

zilelor maxime de varã, numãrul total ajunge si la 18-20000 de persoane. Acest numãr se

compune din: populatia stabilã+ populatia flotantã de deservire a statiunii+ turistii cazati pe o

perioadã mai lungã sau mai scurtã în statiune+ turisti veniti pentru o singurã zi, fãrã cazare.

Având în vedere evoluţia de până acum, chiar în condiţiile perioadei de tranziţie, putem

aprecia că populaţia poate fi menţinută în localităţile orasului evitandu-se astfel fenomenul de

depopulare.

In cazul neimplementarii PUG situatia actuala se va mentine:


Pagină 50

- fluctuatia sezonierã a populatiei în localitate atât ca utilizatori de servicii cât si ca

prestatori,

- un numar relativ ridicat al populatiei va lucra numai sezonier neputand fi integrata intr-o

strategie de dezvoltare a zonei cu masuri eficiente de ocupare a fortei de munca.

- grad sezonier ridicat de ocupare, peste limita de suportabilitate si dificil de controlat, a

statiunii, cu influente asupra resurselor naturale.

Diversificarea pachetului de ofertã turisticã, în sensul oferirii de activitãti complementare

celor de sezon, care ar putea conduce la o încãrcare cât mai constatã a statiunii cu numãr de

turisti pe tot parcursul anului ar avea efecte benefice asupra acestui aspect.

3.3. Relieful zonei

Localitatea Sovata se aflã la o altitudine de 530 m pe versantul sudic al muntilor

Gurghiului, munti vulcanici, pe un podis denumit "Intre sãruri". Orasul este asezat în întregime

pe un masiv de sare, iar în jurul statiunii pe o razã de 30 km se întind pãduri seculare de brad,

molid, stejar între care apar colturi plesuve de sare.

Pe teritoriul statiunii s-au format o serie de doline, care umplându-se cu apã au format si

alte lacuri sãrate cu calitãti curative.

Existã 5 lacuri sãrate de acest fel în Sovata: • Lacul "Ursu" cu o suprafatã de 46.000 mp. • Lacul "Alunis" cu o suprafatã de 9.000 mp. • Lacul "Negru" cu o suprafatã de 3.700 mp. • Lacul "Rosu" cu o suprafatã de 2.100 mp. • Lacul "Verde" cu o suprafatã de 500 mp. Localitatea Sovata este situatã în zona nord-esticã a bazinului Transilvaniei la contactul

între depozitele sedimentare ale miocenului aglomeratele vulcanice. Dealurile inconjurãtoare au

altitudini pânã la 700 m cu vârfuri rotunjite. La est se înaltã muntii Gurghiului având cota peste

100 m, vârful Mãdãras are 1777 m.

Altitudinile maxime în jurul localitãtii sunt în jurul a 1000 m, vârful Iuhod 1025 m si Bichesul

1079 m.

Pantele în general sunt domoale, valea râurilor si pâraielor putin adâncite.

Caracterul morfologic al regiunii este determinat de faptul cã factorii de modelare au

actionat asupra a doua formatiuni foarte diferite petrografice:


Pagină 51

• formatiunea sedimentarã în care predominã argilele marnoase si marne, alterând cu

nisipuri si gresii, care este strãpunsã de masivul diapir de sare;

• formatiunea vulcanogeno-sedimentarã, reprezentatã prin aglomerate andezitice.

Imagine din zona

In orice situatie- implementare sau neimplementare PUG nu vor fi influente legate de relief.

3.4. Geologia

Conform sintezei datelor geologice, geotehnice, geofizice si hidrogeologice din lucrãrile

executate anterior în zona orasului Sovata se dezvoltã douã formatiuni diferite din punct de

vedere a genezei:

-Formatiunea sedimentarã este reprezentatã prin depozite apartinând tartanianului si

panonianului:

• panonianul este reprezentat printr-un complex marnos nisipos;

• tartanianul este reprezentat printr-o serie marnoasã argiloasã cu intercalatii nisipoase

gresoare. Tartanianului îi sunt atribuite masivele de sare cu pronuntat caracter diapir. Masivul

de sare de la Sovata are forma elipticã fiind alungit în directia NE-SV. Sarea prin plasticitatea

sa, prin modul în care reactioneazã la eforturi tectonice, totodatã prin solubilitatea sa, prin

modul în care este atacatã de diferiti agenti de modelare, determinã caracterul geomorfologic al

zonei.

-Formatiunea vulcangeno-sedimentarã este larg dezvoltatã la vest de Sovata,

reprezentatã prin aglomerate andezitice. Aglomeratele sunt constituite din elemente de andezite

piroxenice, care acoperã depozitele sedimentare ca o placã.


Pagină 52

Aglomeratele sunt erodate în zona centralã a orasului Sovata unde apare la zi formatiunea

tartanianã (masivul de sare) într-o semifereastrã tectonicã.

Teritoriul orasului Sovata prezintã o zonã foarte variatã privind geomorfologia. Se pot

separa mai multe unitãti geomorfologice:

• profilul cu aspect doliniform al lacului;

• documente care atestã cã în anul 1875 în zona dintre Lacul Alunis si Ursu s-au produs

puternice deplasãri de teren.

Cercetãtorii considerã ca singurul dintre lacuri ce s-ar fi putut forma prin prãbusirea unor

vechi lucrãri miniere ar fi Lacul Negru.

Cea de a treia ipotezã admite formarea Lacului Ursu prin prãbusirea unor goluri carstice

formare în sare, având în vedere larga rãspândire în diferite stare de evolutie ale acestor

fenomene. Aceastã ipotezã este întãritã si prin faptul cã lacul se situeazã la linia de contact

între aglomeratele vulcanice si sare, unde circulatia apelor subterane era foarte intensã.

În baza sintezei acestor ipoteze, s-a ajuns la concluzia cã lacul este rezultatul unor

fenomene complexe: prãbusirea în masivul de sare în urma dizolvãrii de cãtre apã, care au fost

urmate de alunecãrile masive ale pãturii argiloase, prin care au fost barate pâraiele.

Fenomenul de heliotermie este legat de urmãtoarele conditii:

• stratificatia verticalã a apei determinatã de densitãti tot mai mari cãtre fundul lacului

densitatea fiind determinatã de concentratie în NaCl;

• transparenta ridicatã a apei care permite pãtrunderea razelor solare pânã la câteva

metri.

Zona este constituitã în întregime din materiale aluvionare, grosiere, formate din bolovani

si pietris cu nisip, acoperite cu un strat foarte subtire de sol vegetal si argilã care au maximum

1-2 m grosime. Aluviunile au la bazã argila marnoasã care apare între 4-6 m adâncime.

Conurile de dejectie sunt foarte dezvoltate în partea sudicã a orasului, rezultatul activitãtii

pâraielor Iuhod si Sebes. Materialele din care sunt formate sunt blocuri si bolovani andezitice

transportate si depuse de cãtre pâraie de pe versantii înconjurãtori, care sunt constituite la

rândul lor din aglomeratele vulcanice. Aceste blocuri au o pãturã acoperitoare din sol vegetal si

nisip fin de micã grosime.


Pagină 53

O serie de conuri de dejectie mai mici apar la baza versantului ca rezultat al activitãtii

erozive ale pâraielor. Materialul lor este din pietris si bolovani, amestecati cu material argilos.

Terasa pârâului Sovata este dezvoltatã numai în partea vesticã având 5-15 m înãltime.

Componenta litologicã este caracteristicã teraselor, fiind formatã din pietrisuri si blocuri de piatrã

cu nisip. Sunt acoperite cu argile deluviale de micã grosime (1,50-2,00 m) cu exceptia unei zona

mici în jurul gãrii în partea de nord, unde au grosimi peste 4-5 m.

Lunca pârâului Sovata este dezvoltatã în partea vesticã a orasului având directia generalã

N-S fãcând o cotiturã în directia S-V. Lunca se lãrgeste de la 50 m pânã la 250 m în directia

pârâului Sebes. Trece în lunca râului Târnava Micã la limita de vest a orasului.

Un fragment de terasã a râului Târnava Micã se poate separa între pâraiele Sebes si

Sovata.

Versantii acoperiti cu argilã de origine deluvialã si colonialã sunt dezvoltati în partea de

vest si sud-est al orasului.

Versantii vestici au o suprafatã foarte neregulatã fiind tulburati de pâraie, torenti si unele

miscãri de pantã marnã-argiloasã si nisipoasã panonianã, peste care s-au depus formatiunile

vulcanogeno-sedimentare, care apoi ies la suprafatã în partea superioarã a versantilor si pe

creastã.

Versantii din partea sud-vesticã (Csere oldal-Coasta Stejarului) au o constitutie geologicã

diferitã, având aglomeratele vulcanice mai groase, care sunt acoperite cu argile deluviale si

coloniale, rezultatul alterãrii piroclastitelor. În aceastã zonã, în ciuda pantelor mai inclinate, nu

apar fenomene de alunecãri, atât de frecvent ca pe versantii vestici. Acest fapt este în legãturã

cu constitutia geologicã diferitã ale celor douã zone.

Riscuri naturale

Conditiile geotehnice privind amplasarea diferitelor constructii pe teritoriul orasului Sovata

sunt legate în mare mãsurã de geomorfologia si constitutia geologicã a diferitelor zone.

Lunca râurilor, terasele si conurile de dejectie constituie o zonã favorabilã pentru

amplasarea constructiilor. Nu sunt alunecãri de teren sau pante cu înclinãri mari, asadar nu sunt

necesare amenajãri speciale pentru amplasarea constructiilor.


Pagină 54

Terenul de fundare se aflã la 0,50-1,00 m de suprafatã, constituit din materiale aluvionare

grosiere cu o capacitate portantã ridicatã. Presiunea normatã pentru aceste straturi este între 4-

5 kgf/cmp.

Adâncimea de înghet în zona studiatã are valori între –1,00 ÷ –1,20 m fatã de teren.

Versantul vestic (dealul Restad) ridicã unele probleme în cazul amplasãrii constructiilor:

- Pe acest versant apar alunecãri de teren superficiale în masa materialului

deluvionar cât si alunecãri mai profunde care au zone de miscãri la contactul

deluviunilor.

Având în vedere aceastã situatie este necesarã studierea amãnuntitã a amplasamentului

fiecãrei constructii, pentru stabilirea mãsurilor de consolidare si amenajãri necesare.

Versantul (dealului Coasta Stejarului) estic nu este fragmentat de alunecãri în mãsura

arãtatã în cazul anterior, are însã portiuni cu puncte foarte inclinate care, dupã tulburarea lor

prin sãpãturi si amenajãri, pot deveni instabile, dând nastere alunecãrilor de teren.

Amplasarea unor constructii mai importante este posibilã numai dupã asigurarea terenului

prin drenaje adânci si ziduri de sprijin, locul cãrora va fi stabilit pentru fiecare constructie

separat.

Apa subteranã apare la 2 m fatã de suprafata, aceastã fiind la nivelul maxim, în general

sunt însã zone în apropierea piciorului versantului, unde acest nivel se ridicã pânã la 0,50 m.

Probele recoltate si analizate nu aratã o agresivitate generalã a apei subterane fatã de

betoane, fiind însã zone restrânse unde concentratia de sulfati este mai ridicatã de cea permisã

de STAS.

Zona masivului de sare- studiile geofizice executate în cadrul studiului general privind

mãsurile de protejare a Lacului Ursu au stabilit contactul dintre sedimentarul masivului de sare

si aglomeratele vulcanice, relieful ingropat al masivului de sare în zona Lacului Ursu.

Depozitele sedimentare tortoniene sunt afectate, dupã cum s-a arãtat anterior de prãbusiri

si alunecãri de teren. Aceste fenomene sunt determinate de infiltrarea apei pe diferite cãi în

masa depozitelor cu sare. Infiltrarea apei duce la dizolvarea unor zone din masivul de sare si la

crearea unor goluri, din prãbusirea si dezvoltarea cãrora iau nastere formatiunile morfologice de

tip dolinã.


Pagină 55

Pe de altã parte, depozitele deluviale, care acoperã masivul de sare, sunt afectate de

alunecãri de teren superficiale, determinate de actiunea combinatã a prãbusirilor în masivul de

sare, circulatia apelor subterane si gravitatie.

În concluzie, dat fiind caracterul de continuã transformare morfologicã a zonei legatã de

miscãrile de teren enumerate, zona masivului de sare se considerã instabilã, zonã care

necesitã studii amãnuntite de la caz la caz.

Zona masivului de sare ridicã probleme speciale si în privinta amplasãrii unor constructii

importante.

Alunecãrile si zonele cu fenomene carstice în sare sunt frecvente, toatã zona se poate

considera instabilã si care necesitã studii amãnuntite si speciale în cazul amplasãrii oricãrei

constructii, zona improprii pentru constructii sunt considerate si portiunile unde masivul de sare

apare la zi si zona dolinelor si prãbusirilor de sare.

Aglomeratele andezitice apar aproape de suprafatã într-o zonã mai restrânsã cum este

Lacul Ursu. Aceastã zonã nu ridicã probleme din punct de vedere a posibilitãtilor de fundare.

In cazul neimplementarii PUG situatia actuala se va mentine- existenta unor zone supuse

unor riscuri naturale aflate in permanenta evolutie, cu pericolul generarii unor riscuri materiale si

umane. Proiectul realizat va materializa in plan zonele supuse riscurilor, masurile si zonele de

protectie necesar a fi implementate.

3.5. Starea solurilor

Solurile sunt afectate de turismul neorganizat prin depunerea resturilor din picnic,

extinderea structurilor de agrement: terenuri de sport, partii de schi, care produc tasari, pot

declansa fenomene de eroziune a solului si ravenatie.

În condiţiile aplicării Legii fondului funciar, apar o serie de noi aspecte care prin efectul lor

agresează solul. Astfel, se execută lucrări agricole fără respectarea tehnologiilor adecvate, în

special arături perpendiculare pe curbele de nivel, fertilizări în perioade necorespunzătoare,

distrugându-se benzile înierbate, lucrările de combatere a eroziunii şi lucrările de desecare şi

drenaj.

O altă agresare a solului se manifestă prin:


Pagină 56

- ocuparea de suprafeţe prin depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi industriale;

- depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi dejecţiilor animaliere provenite de la

complexele de creştere a animalelor;

- depozitarea sau chiar stocarea temporară de îngrăşăminte şi pesticide.

In situatia neimplementarii PUG aceste multiple surse de poluare a solului se vor mentine

in in lipsa unei strategii coerente de organizare a spatiilor de depozitare deseuri de orice tip

(menajere, agricole, animale, industriale), structuri de agrement dezvoltate haotic, cu efect

direct negativ asupra calitatii solurilor, eroziuni, pierderea fertilităţii, colmatarea văilor cursurilor

de apă şi a acumulărilor.

3.6. Particularitatile factorilor climatici din zona

Are caracter temperat influentat si de climã subalpinã ale muntilor înconjurãtor.

Temperatura medie anualã marcheazã 6-8°C. Temperatura minimã în timpul iernii marcheazã

uneori si –30°C. Cantitatea precipitatiilor medii anuale atinge cca 800 mm.

Precipitatiile sunt mai abundente primãvara si la începutul verii în luna iunie si uneori

toamna.

Stațiunea are o clima subalpină, cu veri răcoroase (temperatura medie în iulie este de

18,5°C) și ierni blânde (temperatura medie în ianuarie este de -3,5°C). Temperatura medie

anuală este de 7,6°C, iar media anuală a precipitațiilor este de 750 mm.

Temperatura medie vara (Iulie) : 18,5°C

Temperatura medie iarna (Ianuarie) : -3,5°C

Temperatura în Lacul Ursu (vara) : 10-20°C la suprafață

30-40°C la adâncimea de 1m

40-60°C la adâncimea de 1.5m

In orice situatie- implementare sau neimplementare PUG nu vor fi influente legate de clima.

3.7. Date hidrologice si hidrogeologice

a)Retea hidrograficã, particularitãti ale conditiilor hidrografice în orasul Sovata


Pagină 57

Orasul Sovata s-a dezvoltat în amonte de confluentã pr. Sovata cu raul Târnava Micã, pe

valea paraului Sovata si afluenti, cât si pe valea paraului Sebes, afluent de dreapta de ord.I. al

raului Târnava Micã. Orasul Sovata este amplasat într-o zonã cu o structurã geologicã si conditii

hidrogeologice deosebit de complexe, amplificate de prezenta sãrii.

Reteaua hidrograficã este foarte deasã, cu debit permanent si caracter torential. Cursurile

de apã care strãbat intravilanul localitãtii sunt: p.Sovata Micã, (Sãcãdat), p.Rãchitis, pr.Rostás,

p.Kisbükk, p.Sãrat, P.Ghera, p.Vâlceaua Bãilor, pârâul necodificat prin incinta fostului IFET (toti

afluentii p.Sovata), p.Sebes, afluent al p.Iuhod, precum si alti câtiva torenti ce brãzdeazã

versantii acestor vãi.

O particularitate a retelei hidrografice o reprezintã existenta canalului Morii, care

traverseazã intravilanul pe o lungime de cca 2,3 km, paralel cu valea p.Sovata. Canalul a fost

sãpat de localnici acum peste 100 de ani pe malul drept al p.Sovata, urmând piciorul

versantului. Alimentarea cu apã pentru actionarea morilor cu roti de apã era asiguratã de un

baraj de cãsoaie, imediat în aval de podul actual pe str.Eminescu cu Barajului de cca 2,5 m

înãltime, a fost distrus de viituri în repetate rânduri, dar a fost mereu refãcut. Dupã viitura din

1970 nu s-a mai refãcut iar cu ocazia construirii cartierului de blocuri de locuinte Eminescu II

captarea si o primã portiune din canal au fost desfiintate. Importanta acestui canal însã rezidã în

faptul cã el colecteazã toti torentii de pe versantul drept al p.Sovata, motiv pentru care

desfiintarea totalã necesitã o analizã de specialitate, corelatã cu prevederile de amenajarea

urbanisticã în viitor. Problema amenajãrii sau desfiintãrii în viitor este complicatã de faptul cã

astãzi, în lipsa canalizãrii menajere, apele uzate din gospodãriile limitrofe sunt descãrcate direct

în acesta, transformându-l practic într-un canal menajer deschis ce reprezintã o sursã potentialã

permanentã de infectie pentru populatie.

O altã particularitate a retelei hidrografice este legatã de valea p.Sebes. În partea de aval

a vãii, ce se lãrgeste sub formã de evantai, la marginea cãruia se gãseste pe stânga albia

p.Iuhod, datoritã configuratiei naturale a albiei majore platã, albia majorã a p.Sebes se bifurcã,

o ramurã curgând spre p.Iuhod, iar cealaltã, în lungimea de cca 3,3 km, fiind denumit de

localnici p.Maior, urmãreste piciorul versantului din dreapta, confluând dupã parcurgerea

intravilanului cu p.Sovata, prin ramuri multiple la cca 250 m amonte de confluenta acestuia cu

canalul Morii. Din punct de vedere hidrologic, în cadastrul apelor, paraul Sebes este considerat


Pagină 58

afluent al p.Iuhod cu toate cã, din punct de vedere hidraulic, debitele, începând de la cele mai

mici si pânã la cele mai mari inundatii, sunt împãrtite în mod necontrolat pe cele douã ramuri.

Reteaua hidrograficã este completatã de numeroase izvoare ce apar pe versantii vãilor.

In privinta disfunctiilor generate de gospodãrirea calitativã a apelor mici se mentioneazã

utilizarea pâraielor Sebes si Sovata Micã ca surse pentru sistemul centralizat de alimentare cu

apã a localitãtii, inclusiv statiunea balneoclimatericã. În decursul anilor s-a constatat o

degradare progresivã a calitãtii apelor surselor, îndeosebi la sursa Sebes mai veche. Acest fapt

se datoreazã intensificãrii exploatãrilor forestiere si circulatiei crescute a turistilor în zonã.

În intravilan, cursurile de apã sunt expuse poluãrii sistematice, în special cu ape uzate

deversate clandestin, datoritã lipsei retelei de canalizare menajerã. Acest fenomen este agravat

si de o serie de neajunsuri în functionarea retelei de canalizare, prezentate detailat la capitolul

respectiv (4.2).

b) Lacuri sãrate cu potential terapeutic - evolutie probleme de conservare si protectie

Un aspect deosebit al retelei hidrografice îl reprezintã existenta lacurilor sãrate pe teritoriul

actual al statiunii balneoclimaterice de interes republican si european. In zona cuprinsã între

vãile paraul Rãchitis si Vâlceaua Bãilor, sarea, ca rocã masivã de zãcãmânt de pe fundul

depresiunii Transilvaniei, se apropie si chiar strãbate la suprafatã datoritã fortelor geologice.

Fiind expusã actiunii apei, suprafata si subteranul au fost modelate de fenomenele carstice care

au dat nastere la o mare varietate de forme specifice. La suprafatã se dezvoltã lapiezuri, doline

si pâlnii de sufoziuni, iar în subteran goluri, caverne, conducte carstice si pesteri. Insãsi

strãvechile exploatãri de suprafatã romane au condus la crearea unor lacuri sãrate. Cea mai

spectaculoasã creatie a naturii este, fãrã îndoialã, Lacul Ursu care se presupune cã a luata

nastere în urma cu cca 120 ani prin prãbusirea terenului deasupra unei dizolvãri subterane

enorme, suprafata de astãzi fiind de cca 4 ha. Lacul Ursu este alimentat cu apã dulce de torentii

Toplita si Auriu, precum si de precipitatiile cãzute pe suprafatã, iar cu apã sãratã pe preaplinul

Lacurilor Verde si Rosu, cât si de dizolvãrile subterane. Lacul Ursu este caracterizat de

fenomenul rarisim de heliotermie, descoperit prima datã în 1901, care constã, în esentã, în

existenta unui strat de apã sãratã în grosime redusã cu temperatura ridicatã chiar de 45°C,

intercalatã între douã straturi de apã, cea superioarã dulce si cea inferioarã sãratã, amândouã

cu temperaturi mult mai reduse. Printre altele, datoritã si acestui fenomen, la Sovata s-a realizat


Pagină 59

o adevãratã industrie hotelierã si de tratament balneologic, de renume european. Vegetatia

forestierã dezvoltatã pe brecia sãrii în aceastã zonã, reprezintã raritate de vegetatie endemicã

chiar mondialã, în alte locuri nefiind cunoscute pãduri dezvoltate pe accest tip de relief.

Preaplinul Lacului Ursu se scurge din Lacul Alunis dând nastere la paraul Sãrat care se

varsã în paraul Sovata. La cca 150 m amonte de confluent, paraul Sãrii primeste micul affluent-

paraul Ghera, alimentat odinioarã de izvoare carstice de sare. În partea superioarã a acestuia,

pânã acum cca 30 ani, pe fundul relativ plat siroiau nenumãrate firisoare de apã pe suprafata

sãrii, existând chiar si o baie organizatã "Bãile Ghera".

Punerea în valoarea a frumusetilor naturale ale zonei si intensificarea afluxului turistic au

devenit posibile ca urmare a lucrãrilor de amenajare executate pe baza studiilor geologice,

hidrogeologice, hidrologice si limnologice elaborate de institute de specialitate între anii 1967-

1972. Aceste studii au scos în evidentã alimentarea preponderent subteranã cu sare a Lacului

Ursu, antrenatã de apele de infiltratie, precum si faptul cã debitul natural de apã dulce a

torentilor Toplita si Auriu este insuficient pentru mentinerea unui strat superficial de apã dulce

pe suprafata Lacului Ursu, în vederea mentinerii conditiilor de heliotermie. De asemenea, s-a

subliniat faptul cã acesti torenti antreneazã în lac, în timpul ploilor, cantitãti însemnate de

aluviuni argiloase datoritã fenomenului de eroziune. Ca urmare a acestor studii, s-au realizat

câteva mici acumulãri prin baraje pentru retinerea aluviunilor si stabilizarea versantilor pe

aceste douã vãi, s-a realizat o canalizare perimetralã pentru preluarea apelor de siroire, toate

acestea în scopul prevenirii colmatãrii Lacului Ursu, precum si o aductiune de apã deznisipatã

direct de la uzina de apã nr.1 de pe valea Sebes pentru asigurarea stratului superficial de apã

dulce de grosime minimã necesarã tot timpul anului. S-a stabilit limita perimetrului hidrogeologic

de protectie cu regim sever de restrictie. Beneficiarul acestor lucrãri este Ministerul Turismului.

De asemenea, ca o mãsurã de protectie s-a stabilit, atât perioada de utilizare anualã si

zilnicã, cât si numãrul maxim zilnic de scãldãtori în lac pentru a nu perturba peste limitele

admise stratificatia pe verticalã a apei si anihila fenomenul de heliotermie.

În decursul ultimelor trei decenii însã, datoritã în special activitãtii antropice (defrisarea

pãdurii pentru creare de pãsuni sau tãieri clandestine) în zona protejatã si neglijãrii întretinerii

lucrãrilor hidrotehnice de protectie au agravat fenomenele carstice naturale (datoritã cãrora a

dispãrut efectiv vestitul "munte de sare" de cca 10 m înãltime de la confluenta afluentului

lacurilor Verde si Rosu) de dizolvarea de suprafatã si de adâncime a sãrii. Astfel s-au produs o


Pagină 60

serie de alunecãri ale breciei sãrii, straturilor slab permeabile superficiale protectoare, care au

condus la denudarea versantilor si la aparitia sãrii la suprafatã. Aceste alunecãri pur si simplu

au desfiintat prin umplere portiunea superioarã a vãii pârâului Ghera si au dezvelit noi masive

de sare. Dolinele existente s-au dezvoltat atât în adâncime, cât si în diametru si au apãrut

nenumãrate altele noi în versantii nordici si estici ai dealului Ciresel si în versantii sudici ai

dealului Bert. O evolutie "spectaculoasã" a avut dolina mare din apropierea restaurantului

Casino. Zona a fost cercetatã si este în continuare în atentia membrilor clubului de speologie

URSUS SPELAEUS din Tg. Mures, care pe lângã celelate fenomene semnalate au descoperit

în 1991, în versantul nordic al Dealului Ciresel si o pesterã, un ponor în sare, cu acumulãri de

CO2. Pestera este cartatã si este luatã în evidenta Federatiei de Speologice.

Spre sfârsitul anilor '70, s-a creat, deasupra Lacului Ursu, în zona de obârsie a torentului

Toplita, prin bararea unei depresiuni naturale pe versant, un lac de apã dulce cu o suprafatã de

cca 3 ha, Lacul Tineretului. Aceastã interventie, nesocotind concluziile studiilor de specialitate,

reprezenta un pericol permanent de activitate a fenomenelor de dizolvare a sãrii în adâncime,

prin alimentarea permanentã infiltratiilor prin cuneta neetansatã a lacului. Unele cercetãri mai

sistematice din ultimii cca 8 ani, aratã realitatea acestui fenomen. În urmã cu cativa ani, acest

lac a fost desecat, apoi zona s-a reamenajat cu o alta oglinda de apa in cadrul unui proiect

derulat de primaria Sovata.

Alte consecinte negative constatate în starea lucrãrilor hidrotehnice executate sunt legate

de avansarea degradãrii barajelor de retinere a aluviunilor, dar mai ales de colmatarea

completã (de cca 10 ani) a canalului perimetral de evacuare a apelor de siroire de pe versanti,

ruperea, inclinarea si rotierea zidurilor de sprijin de-alungul aleii ce înconjoarã Lacul Ursu

precum si pierderea etanseitãtii canalelor pluviale si menajere de pe valea p.Sãrat si în zona

Casinoului. In ultimii ani s-au executat lucrari suplimentare pentru protejarea amenajarilor

perimetrale ale lacului Ursu.

Astãzi, conducta de aductiune pentru alimentarea Lacului Ursu cu apã dulce de la uzina

de apã Sebes necesarã mentinerii heliotermiei este scoasã din functiune.

Deasemenea, în cadrul investitiei de dezvoltare a sistemului de canalizare a orasului,

initiata încã în 1984, s-a cuprins si refacerea tronsoanelor de canalizare degradate din aceastã

zonã. Si aceste lucrãri de proiectare au fost oprite la începutul anilor '90, astãzi fiind reluate si în


Pagină 61

curs de elaborare la SC PROIECT SA Tg-Mures, având ca investitor SC SERVICII TEHNICE

COMUNALE SA - Tg-Mures.

La solicitarea autoritãtilor, la începutul anilor '70, la fostul IPJ Mures (astãzi SC PROIECT

SA) s-au studiat posibilitãtile de realizare a unui lac de baraj pe valea p.Sãrat, în aval de Lacul

Alunis (care a executat forajele si studiul hidrogeologic) a ajuns la concluzia cã realizarea unei

acumulãri permanente pe un substrat de rocã plasticã si carstificabilã, cum este sarea, este

contraindicatã, deoarece nu se pot realiza în conditii economice si cu suficientã stabilitate în

timp lucrãrile necesare de etansare a cunetei Lacului, terenului de fundare si a versantilor vãii.

Fig. 1. 1. Pozitia lacurilor în cadrul complexului (dupa Alexe, M. 2006).

c) lucrãri hidrotehnice si cele de gospodãrire a apelor

Cu privire la lucrãrile hidrotehnice existente pentru gospodãrirea apelor mari se pot

enumera urmãtoarele lucrãri:

• lucrãrile de regularizare si de apãrare împotriva inundatiilor a cursului inferior a paraului

Restad pe o lungime de cca 0,11 km si a paraului Kisbükk pe o lungime de cca 0,14 km;

• lucrãrile de regularizare a albiei si apãrarea malurilor paraului Sovata, cu apãrarea

împotriva inundatiilor a malului drept, în amonte de podul pe str.Eminescu, inclusiv podul

Eminescu, pe o lungime de cca 0,4 km;

• lucrãrile de regularizare a albiei si apãrarea impotriva inundatiilor p.Sovata, în aval de

podul Eminescu, pe o lungime de cca 0,28 km;


Pagină 62

• lucrãrile de apãrare a malului stâng în amonte de podul rutier pe str.Trandafirilor pe o

lungime de cca 0,08 km si în aval de pod pe ambele maluri pe o lungime de cca 0,1 km inclusiv

podul rutier;

• lucrãrile de captare a canalului Morii la intersectia cu str.Lupului si conducerea apelor

mari în p.Sovata printr-un canal subteran în lungime de cca 0,23 km.

• lucrãrile de captare a apelor vãii Vâlcelei Bãilor lângã piata de zi si introducerea

acestora într-un canal subteran în lungime de cca 0,15 km pe sub intersectia str.Trandafirilor-

Vulturilor, completate cu lucrãri de stabilizare a versantilor vãii prin drenaje si umpluturi;

• lucrãrile de regularizare si de apãrare a malului drept a p.Sebes în zona uzinei de apã

nr.1 pe o lungime de cca 0,27 km.

Deasemenea, fostul IFET a executat lucrãri de apãrare a malurilor p.Sovata prin incinta sa

în lungime de cca 0,3 km.

Lucrãrile de calibrare a albiei si de apãrare a malurilor sunt realizate cu ziduri de sprijin,

datoritã gabaritelor disponibile reduse.

Astãzi o mare parte a zidurilor de sprijin, din beton sau gabioane sunt în stare avansatã de

degradare. Un alt neajuns este obturarea deschiderii dinspre malul drept al podului rutier pe

str.Eminescu, cu un zid de sprijin executat local.

Fostul DAMB Tg-Mures (azi RA APELE ROMÂNE - Filiala teritorialã Mures) a elaborat un

proiect de regularizare a albiei p.Sovata prin întregul intravilan proiect nerealizat din lipsã de

fonduri.

d) Amenajarea hidroenergeticã a teritoriului; gospodãrirea apelor în localitatea

Sãcãdat

Cu privire la amenajarea hidroenergeticã a zonei se pot enumera urmãtoarele lucrãri de

microhidrocentrale (MHC):

• amenajarea vãii p.Sovata Micã, alcãtuitã din captare si douã MHC în serie, cea amonte

cu o putere instalatã de Pi = 130 kW, cea aval cu Pi = 330 kW racordate la sistemul energetic

national, cu amândouã centralele amplasate în intravilan, lungimea amenajãrii cca 2,2 km

• amenajarea vãii p.Iuhod în zona Iliesi, alcãtuitã din captare si douã MHC în serie, cea

amonte având Pi = 215 kW si cea aval Pi= 185 kW, lungimea amenajãrii cca 1,97 kW.


Pagină 63

Aceste amenajãri s-au realizat pe baza studiilor generale de amenajare si a proiectelor de

executie elaborate de fostul IPJ-Mures. În aceste studii generale s-a mai prevãzut amenajarea

hidroenergeticã cu MHC a vãii p.Sebes pe o lungime de cca 4,1 km, începând din aval de zona

campingului Stâna de Vale. Studiul a prevãzut cinci MHC cu putere instalatã unitarã de 140 kW,

totalizând cca 700 kW. Acest proiect nu s-a finalizat prin lucrãri de executie.

Cu privire la problemele de gospodãrire a apelor a localitãtii componente Sãcãdat se pot

afirma urmãtoarele:

- Localitatea este travesatã de p.Sovata Micã, p.Sãcãdat si afluentii acestora, p.Isuica.

Aceste cursuri de apã nu sunt amenajate, au debit permanent si caracter torential, curgând prin

roci permeabile.

- Cursurile de apã sunt practic nepoluate, cu exceptia sectorului aval al p.Isuica ce poate

suferi poluari accidentale din amenajarile riverane.

In cazul neimplementarii PUG situatia actuala este posibil sa se imbunatateasca pentru

unele aspecte dat fiind masurile identificate in cursul elaborarii diferitelor strategii ale zonei si

accesarea unor programe cu finantare europeana, dar realizarea PUG va face ca rezolvarea

acestor probleme sa fie facuta unitar, cu urmarirea unei viziuni de ansamblu a intregii zone.

3.8. Biodiversitatea/Arii protejate

Vegetatia

Stratul subtire de sol argilos în amestec cu gresie nisipoasa care acopera masivul de sare

face posibila existenta padurii seculare cu vegetatie foarte bogata. Acest fenomen este

deosebit, întrucât terenurile sarate sunt de regula pustii, cu vegetatie halofita slab dezvoltata.

Acest fenomen unic este coexistenta sarii, a solului sarat si a padurii.

În stratul relativ subtire de sol se ancoreaza radacinile speciilor lemnoase cele mai des

întâlnite: stejarul (Quercus robur), gorunul (Quercus petraea) – în proportie de 37.61%, fagul

(Fagus syilvatica) – 26.41%, carpenul (Carpinus betulus)- 34.25%. În anumite locuri întâlnim si

molizi (Picea abies)- 1.71% cât si pini (Pinus silvestris, Pinus nigra). Molizii dar si exemplarele

foioase ajung la dimensiuni considerabile. Astfel nu sunt rare exemplare de stejar cu dimensiuni

de peste 1 m diametru si molizi cu diametru de peste 60-70 cm.


Pagină 64

Surprinzator de bogata si abundenta este vegetatia ierboasa a padurilor. În luna iulie solul

este acoperit în proportie de 25-40% de un covor ierbos, care cuprinde 30-35 de specii. Alaturi

de speciile obisnuite, ca Urtica dioica, Chelidonium majus, Taraxacum officinale, Gallium sp.,

Veronica sp., etc remarcam si prezenta unor flori endemice, ca laptucul oii (Telekia

speciosaendemism intracarpatin) si specii rare, ca papucul doamnei (Cypripedium calceolus) si

crinul de padure (Lilium martagon).

Fauna

Fauna este caracteristica padurilor de cvercinee din zona dealurilor mijlocii. În zonele

adiacente se pot întâlni carnivorele mari: ursul (Ursus arctos arctos L), lupul (Canis lupus), râsul

(Lynx lynx). Dintre carnivore, ursul poate coborî chiar pe teritoriul ariei protejate când zona nu

este aglomerata de turisti.

Capriorul (Capreolus capreolus) patrunde frecvent si pe teritoriul ariei protejate, cerbul

comun (Cervus elaphus) gasindu-se în zonele adiacente.

Alte specii ce se regasesc în aceasta zona: mistretul (Sus scrofa), bursucul (Meles meles),

jderul de copac (Martes martes), jderul de piatra (Martes foina), pisica salbatica (Felis

sylvestris), etc.

Ornitofauna este bogata, putând întâlni speciile comune ca mierla (Turdus merula),

Oenanthe oenanthe, pitigoi (Parus sp), Nucifraga cariocatactes, Coracias garullus, Cuculus

canorus, iar dintre rapitoare Buteo buteo, Pernis apivorus, cocosul de munte (Tetrao urogallus).

Acesta din urma a pierdut cca. 30% din populatie din simpla cauza, ca se fereste de arealele

aglomerate, zgomotoase. În Muntii Gurghiu cocosul de munte s-a retras la limita superioara a

habitatelor forestiere, mai ales de molid. Acest indiciu este un semnal de alarma, deoarece

dezvoltarea turismului, a activitatilor de extragere a pietrei în cariera din zona va duce la

disparitia fortata a cocosului de munte, nemaiavând habitate unde sa se refugieze. Specia fost

introdusa pe lista rosie a IUCN. etc.

Dintre reptile au fost observate Lacerta viridis, Natrix natrix (si în apa sarata).

Fauna acvatica se restrânge la fauna specifica lacurilor sarate, detaliata la capitolul namol

sapropelic, respectiv la fauna pârâurilor de munte. Acestea, având debite constante, pante

abrupte, adapostesc numeroase specii de pesti specifice pârâurilor repezi de munte.


Lacurile din zona Sovata

Consideram ca resursa turistica principala o constituie componenta hidrologica, r

lacurile sarate existente în zona: Lacul Ursu, cu o pozitie privilegiata, Lacul Alunis, Lacul Rosu,

Lacul Verde, Lacul Negru, Lacul Mierlei. Alaturi de acestea, „zestrea” turistica este completata

de cadrul natural cu un farmec inedit cu elemente

(rezervatie geologica), arboretele limitrofe (rezervatie naturala), microclima reconfortanta.

Vom acorda atentie deosebita Lacului Ursu având în vedere unicitatea acestuia în cadrul

tarii si chiar a continentului, prin prezenta fenomenului de heliotermie si proprietatilor terapeutice

ale apelor sale care recomanda si impun conservarea si gestionarea durabila a acestei resurse

naturale.


Lacurile din zona Sovata

Consideram ca resursa turistica principala o constituie componenta hidrologica, r



de cadrul natural cu un farmec inedit cu elemente geografice aparte: Muntele de sare


Amplasarea lacurilor in zona Sovata





Pagină 65

Consideram ca resursa turistica principala o constituie componenta hidrologica, respectiv



geografice aparte: Muntele de sare






Pagină 66

Baza de tratament de la Lacul Ursu

Înca de la formarea sa (între 1875-1880), localnicii au fost constienti de proprietatile

curative ale apelor si s-a înfiintat în scurt timp statiunea populara Ghera si ulterior statiunea de

pe malul Lacului Ursu (1894).

Calitatea terapeutica a apelor lacului si a namolului sapropelic format, au dus la înfiintarea

unor baze de tratament, de serviciile carora pot beneficia cei cu afectiuni ginecologice, afectiuni

reumatismale degenerative, inflamatorii si abarticulare, afectiuni posttraumatice, afectiuni

neurologice periferice, afectiuni asociate (endocrine, cardiovasculare, nevroze astenice),

afectiuni metabolice si de nutritie etc.

În prezent, dupa un secol de utilizare în scop de agrement si curativ, pentru protejarea

proprietatilor aparte pe care le detine lacul, s-a impus modalitatea actuala de gestiune a

acestuia; vom aminti în continuare câteva dintre masurile luate în acest scop:

� Declararea Lacului Ursu si a arboretelor de pe saraturi ca Rezervatii ale naturii (ordinul

65/3.03.1970), iar prin promulgarea Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului national, Sectiunea a III-a – Zone protejate, pozitia 2636, devine zona de interes

national. Administratorii actuali ai rezervatiei sunt Oratul Sovata si Romsilva prin Ocolul Silvic

Sovata pentru Lacul Ursu si arboretele pe saraturi din jurul lacului.

� Instituirea unui perimetru de protectie hidrogeologica ce se întinde în jurul lacurilor pe o

suprafata de 350 ha.


Pagină 67

� Instituirea unui perimetru de protectie sanitara severa, materializat prin gard din

împletitura de sârma si placute care informeaza despre acest lucru.

� Durata relativ redusa a programului de balneatie – zilnic sase ore, împartite în doua

intervale, primul între orele 9oo – 13oo, iar cel de-al doilea între 15oo – 18oo. Balneatia este strict

interzisa între orele 13oo – 15oo, masura instituita cu scopul „linistirii” apelor si refacerii

stratificatiei termice si haline. Desi, masuratorile au relevat faptul ca intervalul de doua ore este

insuficient pentru refacerea distributiei normale a stratelor, pauza este binevenita, împiedicând

un amestec mecanic excesiv al apelor care s-ar produce în cazul unei perioade îndelungate.

� Împartirea lacului în doua sectoare, pentru balneatie fiind folosita doar jumatatea

sudvestica, în timp ce sectorul nordic este rezervat extractiei namolului terapeutic, la limita lor

fiind amplasate si pompele de prelevare a apei pentru bazele de tratament.

� Cantitatea de namol prelevata este controlata strict de catre Agentia Nationala de

Resurse Minerale (ANMR). Astfel, în vederea protectiei si utilizarii rationale a zacamintelor, la

începutul fiecarui an se solicita aviz de exploatare a namolurilor terapeutice în care se

estimeaza cantitatea ce urmeaza a fi utilizata în cursul anului. Avizul este dat tinându-se seama

de rezervele de namol disponibile în lac si de perioada de formare si regenerare a acesteia.

Administratia Lacului Ursu si a bazelor de tratament este obligata sa solicite un alt aviz în cazul

în care cantitatile estimate la începutul anului nu acopera necesarul pentru anul în curs, putând

exploata în continuare doar în cazul obtinerii acestei noi aprobari.

� Recuperarea apelor sarate utilizate în cadrul bazelor de tratament în proportie de peste

95%. În cursul unui an se extrag în medie circa 40000 m3 de apa sarata cu ajutorul unei pompe

cu sorbul montat la 0,9 m adâncime. Dupa utilizarea în procesul terapeutic apa sarata este

evacuata si condusa înapoi în Lacul Ursu. Apoi cazile sunt spalate si dezinfectate, dar aceste

ape uzate rezultate nu mai pot fi introduse în lac, ele fiind evacuate în canalizarea menajera a

orasului. Aceasta problema a fost rezolvata printr-un sistem de robinete montate dupa sifonul

cazii de baie prin manevrarea carora apele uzate ajung în conductele de canalizare. Din pacate,

aceasta instalatie este destul de recenta, în trecut cantitatea de apa returnata în lac era mult

mai mare decât cea extrasa, ea având si proprietati diferite dupa utilizare (mult diluata).

� Recuperarea namolului dupa efectuarea procedurilor medicale – se exploateaza, în

medie, un volum de 450–500 m3 namol terapeutic pe an, gradul de recuperare fiind de peste


Pagină 68

95%. Trebuie sa precizam ca, în prezent, Lacul Ursu este singura sursa de namol sapropelic

pentru bazele de tratament, celelalte lacuri fiind trecute în conservare.

� În vederea surprinderii unor eventuale modificari ale parametrilor calitativi, sistematic

sunt prelevate probe de ape si namol care sunt analizate de Institutul de Medicina Fizica,

Balneoclimatologie si Recuperare Medicala.

� Drenarea Lacului Tineretului din care se infiltrau cantitati apreciabile de apa dulce în

Lacul Ursu periclitând calitatile apelor acestuia.de balneatie.

Lacul Alunis, situat în imediata apropiere a limitei vestice a Lacului Ursu, este mai putin

cunoscut si apreciat fata de acesta. Acest fapt este justificat daca tinem seama de

caracteristicile apelor sale:

- temperaturi mai scazute fata de Lacul Ursu si fenomen de heliotermie slab sau

chiar inexistent. Se poate explica acest lucru prin abundenta vegetatiei arboricole din

proximitatea sa care reduce cantitatea de radiatie solara primita si necontrolarea stricta a

perioadei de balneatie.

În spiritul celor afirmate mai sus putem aprecia utilizarea acestui lac mai mult în scop de

agrement si mai putin pentru tratarea unor afectiuni.

Cu toate acestea autoritatile au inclus si Lacul Alunis în perimetrul zonei de protectie

sanitara severa.

Lacul Alunis

Chiar daca, în prezent, lacurile Rosu si Verde nu sunt exploatate balnear, namolul pe care

acestea l-au produs a fost utilizat o perioada îndelungata de timp alaturi de cel prelevat din

Lacul Ursu în tratarea unor afectiuni reumatismale sau ginecologice.


Pagină 69

Un aspect pozitiv al gestiunii durabile, cel putin la modul teoretic, ar fi acela ca unitatile

lacustre amintite, au fost incluse în arealul de protectie sanitara, iar pentru reînprospatarea

rezervelor de namol au fost trecute în conservare. Conservarea si refacerea namolului nu va fi

însa posibila atâta timp cât accesul turistilor în zona este liber si, solitara, doar o placuta de

avertizare atrage atentia ca utilizarea acestei resurse este interzisa existând pericolul producerii

unor accidente cardiovasculare.

lacul Rosu

lacul Verde

Lacul Negru a fost recomandat îndeosebi prin namolurile negre de o calitate terapeutica

remarcabila si prin prezenta fenomenului de heliotermie. Aceste atuuri au determinat

construirea unei baze de tratament pe malul sau sudic. Desi în cadrul acesteia erau tratate cu

succes numeroase afectiuni, nu a mai putut functiona dupa anul 1981. În acest an nu s-a închis

doar baza de tratament ci a fost interzisa si folosirea apelor si a namolului totodata. Acestea au

devenit inutilizabile în urma unor infiltrari masive de ape menajere uzate în apa lacului, ceea ce

a determinat depasirea capacitatii de autoepurare a acestuia.

Este poate cel mai bun exemplu de gospodarire defectuoasa a unei resurse naturale de

asemenea valoare. În prezent datorita contraindicatiilor în terapie, lacul este împrejmuit fiind

declarat perimetru de protectie sanitara severa, sperându-se recuperarea lui în viitor

Namolul sapropelic

Facându-se o analiza a depozitelor de pe fundul lacurilor sarate, s-a constatat ca multe

dintre acestea au namoluri cu caracteristici terapeutice.

Namolul acestor lacuri este de tip sapropelic, fiind format în conditii naturale de

anaerobioza, în timp îndelungat, din microflora si microfauna depusa pe fundul lacului, sub

actiunea unor bacterii sulfuroase si a unor saruri minerale, într-o anumita concentratie (cloruri,

sulfati si mai putin carbonati).


Pagină 70

Rezervele de namol terapeutic de la Sovata au fost omologate în anul 1999 prin lucrarea

„Reevaluarea rezervelor si resurselor de namol sapropelic terapeutic din zona Sovata – judetul

Mures”, de catre S.C. VITALIS S.R.L. Bucuresti.

Carotajele efectuate în cazul Lacului Ursu au pus în evidenta, pe alocuri, grosimi ale

namolului de aproape 1 m si o serie de straturi în care se regasesc namoluri negre, negricioase

si cenusii.

Valorificarea terapeutica a namolurilor

Calitatile terapeutice ale namolului sapropelic se datoreaza îndeosebi componentelor

chimice, organice si anorganice ale acestuia. Ele intervin în aplicarea pe piele a namolului, în

procesele metabolice. Proprietatile fizice constituite prin conductibilitatea termica mica, caldura

specifica mare si lipsa curentilor de convexie asigura o transmisie constanta si lenta de caldura

din namol spre organism. Aceste proprietati permit si încalzirea namolului terapeutic la

temperaturi destul de ridicate usor suportate de organism (de obicei pâna la 40o C).

Programul Natura 2000 are trei obiective pe teritoriul orasului Sovata:

- situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea

Nirajului

- siturile de importanţă comunitară ROSCI0297 Dealurile Târnavei Mici – Bicheş

- ROSCI0019 Călimani – Gurghiu.

Reglementarile si managementul siturilor Natura 2000

Natura 2000 se administreaza in baza principiilor unei dezvoltari durabile. Scopul acestei

retele nu este acela de a interzice activitatile economice, ci de a gasi solutii pentru a permite

desfasurarea acestora simultan cu protejarea biodiversitatii in Europa.

In Directive se stipuleaza ca pe teritoriul siturilor Natura 2000:

- trebuie evitate activitati ce pot afecta semnificativ habitatele si speciile pentru care sunt

desemnate;

- trebuie luate masuri pentru a mentine sau a aduce speciile si habitatele respective intr-o

stare favorabila de conservare.


Pagină 71

Detalii legate de aceste situri apar in Studiul de Evaluare Adecvata realizat cu ocazia

prezentului PUG si in cap. 4.6 din Raportul de Mediu.

Spatii verzi si de agrement

Spatiile verzi (paduri, parcuri, padurici) sunt elemente de baza ale statiunilor, oraselor-

statiuni balneoclimaterice, ele având efecte benefice asupra sanatatii localnicilor si vizitatorilor,

le induce o stare de liniste, puritate, si bineînteles amplifica diversitatea ecologica si

arhitecturala a orasului prin functiile lor profilactice, estetice, igienice si ecologice.

În general vorbind, starea covorului vegetal aferent localitatii si statiunii Sovata este într-o

stare buna, sanatoasa, vegetatia fiind dominata de paduri de foioase, cu flora si fauna bogata.

Surse majore de poluare nu exista în zona, unica activitate ce pericliteaza integritatea

ecosistemelor este extinderea haotica a locuintelor si caselor de vacanta mai ales în zona

localitatilor sate componente.

La sud, de-a lungul vaii Târnavei Mici, orasul este marginit de arealele agricole (arabil

împânzit cu pasuni si fânete, vii), care au o valoare ecologica mai scazuta decât cea a padurilor,

dar pot genera valori estetice peisagistice de o frumusete aparte, ce emana armonia convietuirii

seculare a omului cu natura înconjuratoare

Conform PUG Sovata din 1999 orasul dispune de 13 hectare spatii verzi, care este o

valoare destul de mica comparativ cu alte statiuni balneoclimaterice din tara.

Valoarea spatiilor verzi raportat la numarul de locuitori este de 8 mp/locuitor. Aceasta

valoare destul de sumbra (fata de norma de 26 mp/ locuitor conform Ordonanţa de urgenţă nr.

114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005

privind protecţia mediului) este însa contrabalansata de peisajul împadurit ce înconjoara

localitatea si statiunea.

In baza Registrului Local al Spatiilor verzi dam in continuare situatia spatiilor verzi

administrate de CL Sovata :

DENUMIREA SPATIULUI VERDE SUPRAFATA

SPATIU VERDE (mp)CARTIER MIHAI EMINESCU 18.582 CARTIER PETOFI SANDOR 7.962 CARTIER FLORILOR 1.789 PARCUL N.BALCESCU 3.162 PARCUL P.SANDOR 2.356


Pagină 72

ZONA CINEMATOGRAFULUI DOINA 3.236 ZONA HOTEL ALUNIS 3.538 ZONA PARCARE BERNADI 2.948 ZONA VILA PARC 1.414 SCUARURI,ALINIAMENTE STRADALE 32.000

In intravilanul statiunii Sovata exista cca 20 ha zone impadurite in afara ariilor protejate.

3.9. Starea de sanatate a populatiei

Acţiunea factorilor de mediu asupra organismului uman şi sănătăţii populaţiei poate

imbrăca mai multe forme. Astfel, nivele ridicate sau de mare intensitate a factorilor poluatori,

dau naştere la o acţiune acută sau imediată in care reacţiile organismului apar rapid. Starea

actuală de sănătate este o consecinţă a reducerii în termeni reali a fondurilor pentru sănătate

alocate de stat cât şi din bugetul familiei, disconfortul psihic generat de şomaj, insecuritate

socială, standard de viaţă scăzut, creşterea consumului de tutun, alcool şi droguri şi reforma

relativ lentă a serviciilor de sănătate.

Durata medie de viata, indicator relevant al starii de sanatate, este de 76 ani, mai mare

decat media nationala.

Autoritatea de Sănătate Publică Mureş nu deţine informaţii privind efectul poluării aerului

asupra stării de sănătate a locuitorilor judeţului Mureş

Efectele apei poluate asupra starii de sanatate- in decursul anilor 2011, 2012 nu au fost

semnalate epidemii hidrice, iar cazurile de boli posibile asociate apei nu au fost confirmate cu

cale de transmitere hidrică.

Mediul si sanatatea- perspective

Anumiţi factori de mediu, cum ar fi expunerea la substanţe poluante prezente în apă,

alimente sau atmosferă, sunt factori determinanţi pentru sănătatea oamenilor. Se estimează că

aproape 16% din bolile şi decesele înregistrate în rândul copiilor ar putea fi cauzate de factori de

mediu. Oamenii sunt liberi să ia anumite decizii care le vor afecta stilul de viaţă şi sănătatea, însă

cu toţii se aşteaptă, în acelaşi timp, ca autorităţile publice să ia măsuri pentru a-i proteja în faţa

ameninţărilor pentru sănătate.


Pagină 73

3.11. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării PUG

Analiza atenta a situatiei actuale a zonei pentru care se propune implementarea PUG,

conduce la urmatoarele concluzii pentru cazul in care nu s-ar transpune in practica proiectul:

- pierderea unor investiţii importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor ;

- lipsa oportuniăţilor de creştere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin posibilităţile

de dezvoltare in acord cu posiblitatile orasului, a zonelor pentru turism, industriale şi a celor

destinate serviciilor ;

- subdimensionarea sau lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila pentru o

parte din zonele cuprinse in intravilan ;

- existenta si evolutia riscurilor identificate pentru zona

- subdimensionarea sau lipsa unui sistem centralizat pentru evacuarea apelor uzate

menajere si pluviale ;

- lipsa unei trame stradale corect dimensionata pentru fluxurile actuale.

- blocarea evolutiei zonei si pierderea oportunităţilor privind valorificarea urbană a unor

terenuri disponibile în intravilan.

- lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si functiuni cu

caracter public.

- ameliorarea conditiilor nefavorabile ale cadrului natural, create în teritoriu, necesare a fi

remediate prin lucrãri hidrotehnice, hidroameliorative si antierozionale

- lipsa unei infrastructuri corespunzatoare privind drumurile, alimentarea cu apa,

canalizarea - Imbunătăţirea condiţiilor de locuit, ridicarea veniturilor populaţiei, realizarea

infrastructurii necesare, a lucrărilor de echipare tehnico-edilitară vor ajuta stabilizarea populaţiei,

a forţei de muncă. Astfel, extinderea intravilanului localităţilor, creşterea zonelor de locuit, poate

atrage populatie activa in sensul dezvoltarii functiunii constructiilor sau a serviciilor conexe

zonelor de locuit.

In ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin neimplementarea proiectului nu se

va produce o îmbunătăţire, ci cel mult, menţinerea situaţiei actuale ca urmare a dispariţiei

oportunităţilor de îmbunătătire a condiţiilor de trai prin asigurarea unor condiţii de locuit

civilizate, a unei infrastructuri de mediu adecvate şi a unei calităţi a factorilor de mediu

corespunzătoare. De asemenea, nereabilitarea sistemului de colectare, tratare si evacuare a


Pagină 74

apei menajere si a apei pluviale si/sau de distribuţie a apei potabile va avea in timp efecte

negative asupra sănătătii umane.

Biodiversitatea zonei, prin neimplementarea PUG, va face ca Lacul Ursu sa fie in

continuare suprasolicitat ceea ce va determina scãderea proprietãtilor terapeutice, heliotermice,

salinitate. De asemenea, prin nerealizarea PUG nu va fi creat cadrul pentru dezvoltarea

spatiilor verzi si a zonelor de agrement necesare dezvoltarii sustenabile a zonei.

Este de asemenea necesara implementarea unui PUG actualizat si avand in vedere

modificarea/ extinderea limitelor pentru siturile de interes comunitar incluse in reteaua

Natura2000.

Calculul riscului neimplementării Planului Urbanistic General

Aplicand valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG

asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ=0, minor=1,

major=2, catastrofal=3):

Măsura prevăzută în PUG

efectul

nesemnificativ minor major catastrofal

apa X

aer X

sol X

sanatate X

Riscuri naturale X

schimbari climaticeX

Conservarea resurselor X

biodiversitate X

Patrimoniu cultural si istoric

X

Constientizareapopulatiei

X

0 1 16

O data aprobat impreuna cu PUG-ul din care face parte, Regulamentul Local de Urbanism

constituie act de autoritate al administratiei publice locale si instituie reguli specifice de

urbanism in teritoriul considerat.


Pagină 75

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV SI PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE – RELEVANTE

PENTRU P.U.G.

4.1. Zone critice identificate pe teritoriul localităţii

Orasul Sovata se afla in vecinatatea ROSPA 0033-DEP si MUNTII GIURGEULUI;

ROSCI0019 CALIMANI GURGHIU; ROSCI0297 DEALURILE TARNAVEI MICI-BICHET;

rezervatia LACUL URSU-ARBORET DE PE SARATURI se afla in intravilanul localitatii.

Ocupaţiile traditionale (specifice multor zone din Regiunea Centru) cum ar fi creşterea

animalelor, exploatarea lemnului şi a materialelor de construcţie, care s-au desfăşurat de secole

în această zonă, au avut ca rezultat o exploatare a resurselor naturale şi implicit uneori au dus

la fenomene de degradare a mediului înconjurător.

Cea mai mare parte a poluarii inregistrate pe raza orasului si statiunii Sovata se datoreaza

activitatii de turism, aceasta in contextul in care industria si alte activitati sunt putin dezvoltate in

zona.

4.2. Calitatea apelor de suprafata si subterane

Dupa anul 2011, poluarea apelor din orasul Sovata a scazut semnificativ datorita

investitiilor efectuate in zona sistemelor de alimentare cu apa, canalizare menajera, canalizare

pluviala.

Cariera Cerepes, prin tehnologiile de exploatare si transport, constituie insa o sursa

continua de poluare atat a atmosferei cat si a apelor din zona de exploatare sau generata de

transport greu a materialelor de cariera.

Apa potabilă furnizată populaţiei prin reţele centrale de apă a fost controlată prin metode

de laborator pentru indicatorii fizico-chimici şi bacteriologici- la Sovata- în 5 puncte săptămânal.

În conformitate cu Legea nr. 458/2002, Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, HG nr. 974/2004 pentru

aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizarea calităţii apei potabile

şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, responsabilitatea

încadrării calităţii apei potabile în parametrii de calitate stabiliţi conform legilor menţionate revine


Pagină 76

producătorului care trebuie să ia de îndată măsurile necesare pentru identificarea cauzelor care

au dus la neconformitate.

Nu au fost semnalate depasiri la indicatorii de calitate ai surselor de apa pentru zona

Sovata1.

Disfunctionalitati semnalate in sistemul de alimentare cu apa

- La uzina de apă nr.1 au fost executate o serie de intervenții de către beneficiar, care

înrăutățesc condițiile tehnice de funcționare a uzinei și aducțiunii; deși acestea au fost

semnalate și argumentate documentat de proiectat încă din 1973, aceste probleme nu și-au

găsit rezolvare nici până în prezent.

- Sistemul de alimentare a rețelei organizat pe patru zone de presiune, fiind cel

gravitațional, în lipsa instalațiilor de automatizare adecvate, zonele inferioare "fură" apa din

zonele superioare în perioadele cu consum maxim.

- Zonele cele mai înalte ale stațiunii, în suprafață de cca 3 ha, cuprinzând atât locuințe

particulare, cât și vilele ale SA Sovata nu dispun de presiune suficientă în rețea datorită

diferenței de nivel reduse, față de cota apei din rezervoare. Pentru rezolvarea acestei probleme

există o singură soluție adecvată și anume, alimentarea printr-o rețea distinctă prin stație

hidrofor, creând astfel zona de presiune V. Soluția oferită însă din 1973 s-a realizat numai

parțial în sensul că s-a realizat stația de hidrofor lângă rezervoarele de 216+500 mc, dar fără

separarea rețelei de distribuție, ceea ce face inutilă funcționarea hidroforului.

- In zona Stâna de Vale, dotările turistice ca tabăra de elevi, restaurantul și campingul sunt

alimentate cu apă potabilă din rezervorul pentru consumul intern al uzinei de apă, ceea ce pe

lângă faptul că este o situație anormală tehnic, nici nu asigură presiunea necesară și nici

stingerea incendiilor.

- In zona Stâna de Vale locuințele individuale sunt alimentare cu apă printr-o conductă de

2" ce subtraversează p.Sebeș prin pompare, rețeaua fiind realizată haotic și chiar

interconectată cu alte rețele realizate tot de localnici prin diverse improvizații, în care sunt

admise ape de la niște captări improvizate de ape de suprafață; pe lângă neajunsurile

enumerate prin această rețea nu se poate asigura nici stingerea incendiilor.

1 Conform Raport privind starea mediului, APM Mures, 2012


Pagină 77

- Zona industrială, situată în zona a IV-a de presiune la capătul rețelei de distribuție, este

alimentată în prezent numai printr-un singur fir de conductă. Este necesară închiderea acestuia

în inel.

- Captarea uzinei de apă nr.1 este într-o stare de deteriorare deosebit de avansată, putând

fi distrusă oricând de o viitură. Intr-o asemenea situație consecința imediată va fi lipsa de apă în

zonele de presiune superioară I și II, zone în care se încadrează întreaga stațiune

balneclimaterică. Presiunea uzinei de apă nr.2 fiind suficientă numai pentru zonele IV și III,

zonele superioare nu vor putea fi alimentate cu apă decât cu mare întârziere, prin realizarea

unei stații de pompare de avarie în zona inferioară a zonei III de presiune și numai cu debit

limitat, știut fiind faptul că debitele necesare pentru stațiune variază între cca 25-50 l/s în funcție

de sezon și gradul de ocupare a capacităților de cazare și tratament. Căderea uzinei de apă

nr.1 va necesita introducerea unui regim sever de restricție, cu furnizarea apei pe întregul

teritoriu al orașului și stațiunii.

- La uzina de apă nr.1 este nevoie de lucrări imediate pentru îmbunătățirea funcționării

unor construcții și instalații, precum și repunerea altora existente în funcțiune, conform schemei

tehnologice inițiale, elaborate de proiectant. Este vorba de deznisipator, decantor, turnul de

dezaerare, camera de încărcare (plecare) a aducțiunii, instalația de clorinare (sau întroducerea

ozonizării), rezervorul pentru consum propriu. Aceste lucrări nu se pot rezolva decât pe baza

unui proiect de specialitate, care să trateze problemele semnalate în ansamblul și în

conexiunea lor multiplă.

Nu au fost semnalate epidemii hidrice, iar cazurile de boli posibile asociate apei nu au fost

confirmate cu cale de transmitere hidrică.

Problemele de mediu cauzate de canalizare si epurare sunt:

-Surparea si degradarea retelelor de canalizare, pierderea etanseitatii acestora

-Ruperea canalelor, deversari de ape uzate în perimetrul Rezervatiei Lacul Ursu

-Descarcari directe ale apelor în pârâuri

-Decantoare insuficiente la campingul din Stâna de Vale

-Insuficienta tehnologica a statiei de epurare

-Incapacitatea de epurare la statie dupa ploi abundente datorita unui volum ridicat de ape

uzate si pluviale mixte.


Pagină 78

-Lipsa sistemului centralizat de canalizare în localitatile limitrofe (Sacadat, Ilies)

- apele pluviale nu sunt complet separate de apele menajere, ceea ce încarca nejustificat

sistemul de epurare,

- în Stâna de Vale mai multe gospodarii evacueaza apele menajere în pârâul Sebes fara

nici o treapta de tratare.

- starea uzata din punct de vedere fizic si moral al statiei de epurare


materii totale în suspensie, substante organice, compusii azotului si fosforului.

Pe teritoriul orasului se semnaleaza situatii in care, datorita activitatii de terasamente

aferente noilor zone construite, sunt afectate diferitele canale si albii de torenti care in mod

traditional dreneaza apele de pe terasele vailor.

PUG propune reconstituirea albiilor traditionale ale acestora, conservarea lor si

valorificarea in spatiul peisager al intravilanului.

Turismul neorganizat, lipsa unor spatii de campare, constituie factori de poluare ai apei

prin deseurile aruncate de catre turisti in rauri si lacuri sau lasate de turisti pe malul lacurilor.

4.3. Calitatea aerului

Poluarea aerului este, potenţial, cea mai gravă problemă pe termen scurt şi mediu din

punct de vedere al sănătăţii. Aerul poluat este mai dificil de evitat decât apa poluată. Efectele lui

care pătrund peste tot, dăunează sănătăţii, degradează construcţiile şi mediul natural. O

contribuţie considerabila în procesul de răspândire al poluanţilor atmosferici şi de amestec cu

aerul (gradul de dispersie) o au şi factorii meteorologici: direcţia şi viteza vântului, calmul

atmosferic, inversiunile termice (stratificări pe verticală) şi ceaţă.

Factori de influenta ai calitatii aerului in orasul Sovata:

a. Surse mobile:

- traficul rutier care se desfăşoară în principal pe drumul national DN13 si drumul judetean

DJ153;

- traficul feroviar : orasul Sovata este deservit de linia CF normalã Bãlãuseri-Praid


Pagină 79

Datorită lipsei unor căi ocolitoare a localităţilor, DN13A si drumul judetean DJ153 sunt

folosite şi pentru tranzitul mijloacelor de transport de mare capacitate .

Transportul se realizează cu mijloace de transport echipate cu motoare termice.

Infrastructura rutieră este dimensionată în general la o sarcină de 4 - 6 t/osie, faţă de 11 t/osie,

cât este normativul pentru traficul greu.

Principalele aspecte generate de trafic sunt următoarele:

- Poluarea aerului atmosferic cu particule, pulberi sedimentabile, NOx, SOx, hidrocarburi,

plumb.

- Traficul greu generează valori ridicate ale zgomotului stradal şi vibraţiilor în orasul

Sovata şi în comunele periurbane.

Aceasta este o problemă deosebită, a cărei presiune asupra calităţii aerului va creşte în

următoarea perioadă. În această direcţie este responsabilitatea administraţiilor publice să

asigure un management corespunzător al traficului concomitent cu realizarea centurilor

ocolitoare pentru centrele urbane şi să asigure o îmbunătăţire continuă a infrastructurii rutiere.

Se observă o tendinţă de creştere a concentraţiei oxizilor de azot în aerul înconjurător, mai

ales în zonele urbane în special ca urmare a aportului tot mai ridicat al traficului rutier. Totuşi

concentraţiile maxime înregistrate în cursul anului 2012 pentru oxizii de azot în aerul

înconjurător sunt sub valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane2.

Probleme pentru calitatea aerului în judeţul Mureş ridică indicatorul pulberi în suspensie

fracţiunea PM 10. Însă nici aceste probleme nu sunt de natură să impună demararea unor

ample acţiuni de gestionare a calităţii aerului. Cauzele depăşirilor înregistrate sunt traficul rutier,

spaţiile neînierbate adiacente drumurilor publice care contribuie la resuspensia particulelor,

calitatea necorespunzătoare a infrastructurii rutiere.

b. Industria

Dintre unitãtile industriale si de constructii existente în orasul Sovata numai SC Cariera de

piatrã CserepeS SA (Statia de concasare) prezintã o oarecare nocivitate. Prin dotarea unitãtii cu

mijloace moderne de protectie a aerului (filtre) precum si prevederea în incintã de plantatii de

protectie se poate reduce gradul de poluare.

2 Raport de mediu- APM Mures


Pagină 80

Conform clasamentului CNIPMMR pentru anul 2006, S.C. Cariera de piatra Cerepes S.A.,

cu sediul central în Bucuresti, se afla pe locul 14 în tara în domeniul extractiei pietrei pentru

constructii, realizând numai în anul 2006 un profit brut de 948.408 RON cu doar 20 angajati, din

care numai o parte sunt domiciliati în Sovata. Deci orasul si statiunea nu prea realizeaza

venituri dupa activitatea S.C. Cariera de piatra Cerepes S.A. În schimb trebuie sa suporte

vibratiile, trepidatiile si zgomotul produs de dinamitarile continue. Transportul pietrei se

desfasoara cu gabarite de 40 tone pe un drum forestrier subdimensionat, casele de vacanta,

tabara scolara si alte edificii turistce au de suferit în urma transporturilor. Pulberile se

sedimenteaza pe suprafata vegetatiei, ceea ce duce al diminuarea fotosintezei, deci la

degradarea, sau distrugerea partiala a vegetatiei forestiere. Daca extractia pietrei va atinge

capacitatea scontata, quantumul pietrei extrase va fi de câteva sute de ori mai mare, fata de

cea extrasa înainte de concesionarea carierei de catre ANRM (Agentia Nationala pentru

Resursele Minerale) firmei sus-numite. Se asteapta disparitia faunei salbatice din zona datorita

perturbarii linistii zonei, zona care este caldera vulcanica principala a Muntilor Gurghiu.

Totodata trebuie avut în vedere reglementarile si trasarea limitelor siturilor Natura2000, care se

suprapun cu aria carierei3

Suprafata unitãtilor industriale de depozitare si de constructii totalizeazã cca 8,70% din

intravilanul existent al orasului Sovata.

In afara zonei industriale existã mici unitãti izolate, intercalate între locuinte, cãutându-si o

apropiere cât mai mare de statiune din considerente economice. Aceste unitãti au mai mult

activitãti de prestãri de servicii sau de micã industrie (autoservice, confectii în micã serie,

panificatie).

In orasul Sovata sursele de emisie antropice nu produc poluare semnificativă4 insa

localizarea orasului intr-o arie depresionara constituie un impediment in procesul de

autoepurare a aerului.

3 Conform concluzii extrase din STRATEGIA DE DEZVOLTARE PE TERMEN LUNG A ORASULUI SOVATA

4 Sursa- raportul de mediu al APM Mures


Pagină 81

In orasul Sovata nu sunt disponibile masuratori ale calitatii aerului- reteaua de

monitorizare a calitatii aerului (www.calitateaer.ro) nu are amplasate puncte de masurare a

calitatii aerului in orasul Sovata.

Se propune dezvoltarea zonei industriale existente completată cu alte activități de

producție cu profil nepoluant, în partea sud-estică a orașului unde există rezerve suficiente

pentru noi unități, cu posibilități de acces rutier și feroviar și cooperări cu celelalte unități în ceea

ce privește echipamentul tehnico-edilitar.

4.4. Zgomotul si vibratiile

Singura sursa majora a zgomotului ambiental care este oarecum monitorizat de autoritati o

reprezinta traficul rutier, mai ales cel care tranziteaza orasul. Exista doua puncte unde se

masoara periodic valoarea poluarii fonice: intrarea dinspre judetul HR, iar la iesirea spre

Balauseri. În ambele puncte se masoara valori ce putin depasesc valorile admise: 68,3

respectiv 69,6 decibeli masurati în 20055. Aceasta poluare poate fi diminuata prin mentinerea

calitatii bune a asfaltului, sau prin îmbunatatirea acestuia, prin limitari mai accentuate de viteze

în intravilan.

Alte surse nemonitorizate ale zgomotului ambiental o reprezinta traficul necontrolat si

supraîncarcat de la cariera de piatra Cerepes, zgomotul produs de localurile din oras si statiune

care au program prelungit si noaptea, iar pe drumurile si potecile din jurul statiunii a crescut

alarmant traficul cu masinile de teren tip Quad, care pe lânga zgomotul infernal pe care-l

produc, genereaza stres în fauna ambientala, contribuie la degradarea solului prin tasare si

eroziune lineara.

4.5. Calitatea solului

Solurile sunt slab-moderat profunde, pe alocuri superficiale cu sare la suprafata. Masivul

de sare este protejat de un strat subtire de sol argilos în amestec cu gresie nisipoasa.

5 Sursa- STRATEGIA DE DEZVOLTARE PE TERMEN LUNG A ORASULUI SOVATA


Pagină 82

Pe teritoriul orasului întâlnim doua clase de soluri: cambisoluri cu sol brun eumezobazic

tipic având succesiunea orizonturilor A0-Bv-C si clasa argiluvisoluri cu solurile brun luvic litic,

având succesiunea de orizonturi: A0-El-Bt.

Intre sursele existente de poluare a solului se pot mentiona: depozitarea gunoaielor si a

resturilor menajere in locuri neamenajate, utilizarea excesiva a ingrasamintelor chimice si

erbicidelor, scurgeri de ape uzate menajere, depozitari de substante poluante, fenomene de

instabilitate.

Poluarea solului şi subsolului prin depozitarea necontrolată se realizează prin următoarele

mecanisme:

- depozitarea necontrolată pe sol a deşeurilor menajere

- infiltrarea în sol şi subsol a levigatului, poluarea apelor meteorice.

Deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora conţin un procent ridicat de materii

organice biodegradabile. Prin depozitarea acestora direct pe sol se produce acidifierea solului,

în urma dezvoltării de procese fermentative şi implicit, a generării de compuşi cu caracter acid

(CO2, acid acetic, acizi graşi, H2S, etc.).

O sursa de poluare a solului o reprezinta fosta rampa de depozitare deseuri amplasata in

UTR 15, pt care vor trebui realizate de lucrări de ecologizare având ca scop eliminarea integrală

a poluării de orice categorie, confirmată de analizele de laborator.

Depozitul neconform de deseuri cu suprafata de 1,5 ha, care şi-a sistat activitatea de

depozitare, urmează să fie închis prin proiectul ”Sistem integrat de gestiune a deşeurilor în

judeţul Mureş”.

In ceea ce priveste depozitarea viitoare a deseurilor - la Sovata nu se va înfiinta statie de

transfer si statie de tratare mecanico-biologica a deseurilor ci, dupa colectare, deseurile se vor

transporta la Balauseri, unde vor fi transpordate la o statie de transfer.

Nitraţii reprezintă o altă sursă de poluare a solurilor. Ei constituie ultimul stadiu al

proceselor de mineralizare a materiilor organice în descompunere care pătrund în sol prin

infiltraţiile de suprafaţă sau sunt aruncaţi pe sol, chiar de oameni, în procesul de fertilizare

chimică.


Pagină 83

Fosele septice, platformele de gunoi de grajd şi gunoi menajer, closetele constituie o sursă

permanentă de nitraţi. În conformitate cu normele internaţionale, din cauza potenţialului nociv

pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi în clasa substanţelor toxice din apă.

Pe lângă nitraţi, în sol se mai găsesc şi importante cantităţi de nitriţi, care provin din gazele

de ardere emise în atmosferă de automobile şi ajung în sol asemeni metalele grele cu "ajutorul"

ploii. Poluarea cu nitraţi şi nitriţi este cauzată şi de dejecţiile animalelor ori de excesul de

fertilizare naturală a solului destinat agriculturii.

Aceasta situatie se poate rezolva prin racordarea la canalizare a tuturor gospodariilor din

zona, amenajarea de depozite pentru gunoiul de grajd.

În urma ploilor abundente din perioadele de primăvară şi toamnă, mişcărilor tectonice,

eroziunilor puternice sau ca urmare a unor activităţi umane se pot produce alunecări de teren.

Categorii de terenuri (zonificãri) supuse riscului de alunecari de teren6:

7. zona cu alunecãri de teren active pe masivul de sare ⇒ neconstruibil 8. zona cu pante excesive pe masivul de sare - mãsurile de prevenire ale alunecãrilor nu au eficienta garantatã

⇒ neconstruibil

9. zona cu pante excesive pe formatiunile vulcanogenã-sedimentarã unde sunt necesare mãsuri costisitoare pentru asigurarea stabilitãtii terenului; rezultã conditii de construire neeconomice


10. zonã cu pante domoale pe formatiunea vulanogen-sedimentarã un sunt necesare mãsuri pentru canalizarea apei meteorice






13. zonã cu formatiune cuaternarã cu pante neimportante ⇒ construibil Riscurile sunt legate de existenta masivului de sare (pct.1 si 2) si de mãrimea pantelor

(toate punctele).

Efectul hidrogeologic, respectiv nivelul apei subterane este atât de variabil, încât riscurile

în acest caz se pot aprecia numai de la caz la caz.

4.6. Starea florei si faunei

Starea pădurilor 6 Memoriul PUG 2013, SC Proiect Mures


Pagină 84

Este ramura de bază a vieții economice din Sovata și prezintă foarte multe posibilități de

valorificare a fondului forestier. In acest sens este necesară întreținerea fondului silvic existent.

Datorită existenței zonelor întinse cu păduri de protecție, de agrement și recreere pe teritoriul

Sovatei - valorificarea și protejarea acestora este o problemă vitală

Activitatea principală care afectează factorii de mediu o reprezintă exploatarea forestieră,

activitate desfăşurată de către agenţi economici atestaţi în exploatări forestiere şi care deţin

autorizaţie de mediu pentru activitatea de exploatare a masei lemnoase.

Se remarcă câteva aspecte ce trebuie corectate7:

Amenajamentele silvice în vigoare nu iau în considerare situaţia schimbată a pădurilor prin

devenire şi habitate de interes comunitar, în situri Natura 2000. Nu sunt respectate nici măsurile

minime de conservare specii şi habitate ca menţinerea în pădure de arbori morţi, arbori

scorburoşi, limitare exploatări forestiere în perioada de împerechere păsări şi creştere puii,

protecţia habitatului speciilor prioritare etc.). S-au început procedurile de avizare de mediu

pentru amenajamentele silvice ca planuri şi programe supuse evaluării de mediu, dar procedura

este tărăgănată. Pădurile de stat au început în prima parte a anului procesul de certificare a

pădurilor. Scopul este să dovedească că exploatarea pădurilor / resursă regenerabilă se face

raţional, cu respectarea condiţiilor de mediu şi biodiversitate impuse.

Biodiversitatea

În zona implementării proiectului se află trei situri de importanţă comunitară: situl de

protecţie specială avifaunistică ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului şi siturile de

importanţă comunitară ROSCI0297 Dealurile Târnavei Mici – Bicheş şi ROSCI0019 Călimani –

Gurghiu.

Starea ecosistemelor forestiere de interes european in judeţul Mures coboară la nivelul

satisfăcător favorabil. Se menţine o presiune economică crescândă, mai ales în pădurile private,

dar consemnate şi la păduri administrate de Regia Naţională a Pădurilor. Ca exemple amintim:

- in zona ariei avifaunistice Dealurile Târnavelor- Valea Nirajului, parţial si SCI -

ROSCI0297 Bicheş, exploatări masive cu reducerea însemnată a pădurilor bătrâne sau cu

elemente de arbori bătrâni / habitat a multor specii de păsări din anexa I a Directivei Păsări, iar

exploatările forestiere continuă pe baza amenajamentelor silvice fără aviz de mediu. 7 Raport de mediu, APM Mures


Pagină 85

- Lipsa legislaţiei de mediu privind autorizarea de către autorităţile de mediu a parchetelor

de exploatare păduri.

- situarea sub optim a proporţiei pădurilor bătrâne din punct de vedere al gospodăririi

durabile a pădurilor, baza biodiversităţii

- Starea ecosistemelor cu pajişti, mai ales în proporţie semnificativă fânaţele montane -

cod 6520 nu mai sunt în stare de conservare favorabilă, fapt datorat nerespectării condiţiilor de

bune practici agricole, abandonării terenurilor (Călimani) şi a diferitelor activităţi umane,

descrise in studiul de Evaluare Adecvata.

Ariile naturale protejate

• Arii naturale protejate de interes national

Lacul Ursu şi arboretele de pe sărături, suprafata 79 ha, custode Primăria Sovata şi

Direcţia silvică Mureş.

Lacul Ursu este helioterm fiind o capodoperă a naturii şi este exploatat pentru scopuri

balneoclimaterice, 50% din lac fiind interzis publicului. Pădurile înconjurătoare de interes

comunitar, de vârste mari, au şi rol protector al versanţilor direcţi ai lacurilor.

Amenintari antropice

Amenintarile antropice care pot influenta aria protejata pot fi directe sau indirecte.

Amenintari indirecte se considera ploile acide, poluarile aerului si apei (care pot avea sursa de

origine în afara ariei protejate dar cu efect în aria LUas), etc.

Amenintarile directe se datoreaza exploatarii ilegale a masei lemnoase, a taierilor abuzive

(acestea din urma nu sunt caracteristice la Sovata), incendiilor, a exploatarilor materialelor

biologice si minerale (namol, apa sarata, etc).

Turismul poate reprezenta un factor destabilizator atât asupra arboretelor cât si asupra

peisajului prin actiuni nepermise (depozitare deseuri, campare în locuri nepermise, colectare

material biologic, mineral, etc).

Turismul necivilizat si necontrolat constituie un factor important si cauzeaza efecte

negative grave asupra ariei protejate (incendii, poluarea apelor, distrugerea resurselor naturale

prin extragerea namolului si a apei sarate, etc).


Pagină 86

Constructiile si activitatile turistico-economice din aria protejata pot reprezenta o presiune

antropica ridicata asupra valorilor naturale componente ariei protejate.

Amenintari naturale

Factori abiotici: gerul, vânturi puternice si precipitatiile neconforme (în exces sau lipsa

acestora) pot destabiliza atât arboretele cât si lacurile, care formeaza un ansamblu unic.

Modificarile climatice, materializate prin fenomene meteorologice de intensitate deosebita

sau factori abiotici care se abat de la starea normala pot cauza mari schimbari, unele chiar

iremediabile în structura ariei protejate.

Astfel pot disparea specii (perturbând echilibrul ecologic) sau se pot înmulti alte specii care

au efect destructiv asupra mediului biotic (specii de insecte care pot determina atacuri în lemn,

specii de ciuperci, etc).

Fenomenele torentiale pot spala stratul subtire de sol fertil, modificând habitatele terestre

si peisajul intervenind totodata si asupra compozitiei apelor (a salinitatii si stratificarii).

Acţiuni realizate in cadrul ariei protejate „Lacul Ursu şi arboretele pe sărături” contribuie la

evidenţierea şi conservarea eficientă a valorilor naturale locale din aria protejată, cu menţiunea

că nu se pot aproba noi dezvoltări ale infrastructurii turistice fără cumulare de efecte care pot

deveni negative. Prin finalizarea proiectului Drumul Sării va creşte semnificativ potenţialul

turistic al ariei protejate, iar masele de turişti care vin la Sovata vor putea fi dirijate spre

obiective bine conturate cu un impact negativ mai redus, în conformitate cu Planul de

Management al ariei protejate. Se vor realiza trasee eco - didactice, cu scopul de a prezenta

într-un mod cât mai natural condiţiile şi caracteristicile mediului.

• Ariile protejate naturale de interes comunitar – situri Natura 2000

ROSPA0028 Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului, 86 073 ha, custode- Admin.

Microregiunea Valea Nirajelor, Tarnavelor, ONG Milvus.

Administraţia "Microregiunea Târnavelor, Nirajelor, ONG Milvus" ariilor naturale protejate

de interes comunitar ROSPA0028 Dealurile Tărnavelor - Valea Niraj Nirajului şi ROSCI0297

Dealurile Târnavei Mici – Biches s-a evidenţiat cu implicarea în menţinerea stării favorabile a

speciilor şi habitatelor de interes comunitar.


Pagină 87

Aria este considerată ca fiind prioritatea nr. 2 dintre cele 68 de situri SPA propuse de către

Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării. Importanţa desemnării SPA “ROSPA0028 Dealurile

Tărnavelor - Valea Nirajului” constă în: C1 - efective importante pe plan global - 1 specie: cristel

de câmp (Crex crex); C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene

- 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră

(Ciconia nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg

(Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic

(Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius) –

iernat

Vulnerabilităţile la care este supus SPA „Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului” sunt următoarele:

1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculture mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini 2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole cum ar fi cositul sau păşunatul

3. braconaj

4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes

5. cositul în perioada de cuibărire

6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori)

8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp) 9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) 10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal 11. folosirea pesticidelor 12. reglarea cursurilor râurilor 13. electrocutare si coliziune in linii electrice 14. prinderea păsărilor cu capcane 15. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 16. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive 17. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 18. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 19. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 20. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 21. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci


Pagină 88

22. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 23. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.) 24. industrializare şi creşterea zonelor urbane 25. schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor) 26. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

ROSCI0019 Călimani - Gurghiu

Suprafaţa: 136.657 ha , Administrator/custode: Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni

Situl acoperă cea mai mare parte a celor două masive vulcanice – Munţii Călimani şi

Munţii Gurghiului. Aici morfologia variată a reliefului coroborat cu aspectele pedo-climatice au

favorizat menţinerea unei biodiversităţi valoroase, reprezentative pentru munţii vulcanici din

Carpaţi. La acest lucru a contribuit şi existenţa pădurilor natural-fundamentale compacte pe

mari întinderi (peste 100 000 ha), arealul acestora nefiind alterat semnificativ de activitatea

antropică, păstrându-se varietatea habitatelor şi a speciilor. În acest spaţiu procentul habitatelor

de interes european depăşeşte, conform Manualului Habitatelor, 95% din suprafaţă, clasele

dominante fiind pajiştile seminaturale umede, preerii mezofile – 5%, pajiştile alpine şi subalpine

– 3%, pădurile caducifoliate – 16%, pădurile de conifere – 34% şi pădurile mixte – 39%. De

asemenea în această regiune există una dintre între cele mai numeroase populaţii evaluate şi

totodată un important centru genetic pentru carnivore din Carpaţi: urs brun (Ursus arctos) –

peste 400 exemplare, lup (Canis lupus) – 100-120 exemplare şi râs (Lynx lynx) – 70-80

exemplare. Un esenţial factor de favorabilitate în menţinerea valorii biodiversităţii l-a constituit

lipsa aşezărilor umane pe tot acest teritoriu vast, exceptând defileul Mureşului unde există însă

o serie de culoare ecologice bine individualizate.

Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95%. Conform Manualului habitatelor

sunt 13 habitate, din care 4 de importanta deosebită (Directiva Habitate), 18 specii de pasari, 9

specii de mamifere., 2 de reptile, 5 de pesti (inclusiv Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate

(iclusiv Rosalia alpina) si 8 specii de pl.

Vulnerabilităţile la care este supus Situl de Importanţă Comunitară “Călimani-Gurghiu”

sunt:

o Faptul că există o presiune semnificativă asupra pădurilor datorită retrocedării

terenurilor foştilor proprietari.


Pagină 89

o Amenajamentele silvice nu respectă întocmai normele silvice în vigoare privind

tratamentele de regenerare prevăzute pentru condiţii de pante mari, ducând la distrugerea unei

părţi însemnate a structurii pădurilor naturale, unele cvasivirgine, virgine.

Nu s-a eliminat în munţii Gurghiului păşunatul în pădure, cu consecinţe negative asupra

speciilor de faună sălbatică. Braconajul este sub control, dar schimbarea proprietarilor de păduri

poate prezenta premise noi reapariţiei acestui fenomen. Dezvoltarea turismului fără o strategie

bazată pe principiul dezvoltării durabile poate periclita în viitor în mod semnificativ regiunea.

Situl Natura2000 va putea fi instrument eficicient de conservare a naturii pe suprafete mari.

ROSCI0297 Dealurile Târnavei Mici – Bicheş

Cuprinde importante coridoare de deplasare pentru speciile de carnivore mari, şi în special

pentru Ursus arctos – aceste coridoare se regăsesc pe toată suprafaţa sitului (şi anume pe

dealurile de pe ambele părţi ale râului Târnava Mică, respectiv în zona Bicheş) şi sunt utilizate

atât de indivizii „locali”, cât şi de urşii care vin dinspre masivul Gurghiu şi se îndreaptă către

zonele de concentrare aflate la altitudine joasă

Pierderea şi distrugerea habitatului ca rezultat al activităţilor de agricultura intensivă

(deocamdată în mare parte restrânse la văile principale ale râurilor Niraj, respectiv Târnava

Mică), a supracositului, a lipsei cositului (fenomen care ia amploare odată cu abandonarea

generală a activităţilor de agricultură), a suprapăşunatului, a lipsei păşunatului, al activităţilor de

exploatare forestieră, a dragării şi drenării habitatului umed, al activităţilor industriale, al

exploatării miniere de suprafaţă sau subterane, al dezvoltării teritoriale, a circulaţiei, al turismului

necontrolat, al poluării prin îngrăşăminte chimice, depozitare de deşeuri menajere sau

industriale. Periclitarea speciilor prin comerţul ilegal, colectare şi/sau braconaj al speciilor

protejate (acesta din urmă este un fenomen larg răspândit, mai ales în zona Târnava Mică –

valea principală, respectiv văile afluenţilor).

O descriere mai detaliata a acestoa este prezentata in studiul de Evaluare Adecvata.


Pagină 90

Fig.. amplasarea zonei in raport cu siturile de interes comunitar


Pagină 91

5. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA CARE ESTE RELEVANTA PENTRU PUG, INCLUSIV, IN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONA CARE PREZINTA O IMPORTANTA

SPECIALA PENTRU MEDIU

Pe baza informaţiilor privind starea mediului în zonă, a conţinutului şi obiectivelor

proiectului de plan şi ţinând cont de problemele de mediu existente identificate la nivel naţional,

regional şi local, au fost identificate o serie probleme de mediu care pot fi considerate ca fiind în

legătura cu PUG propus.

Pentru a asigura un caracter unitar şi reproductil, în cele ce urmează va fi utilizat sistemul

de codificare din Anexa 1 la Planul Naţional de acţiune pentru Protecţia mediului 2008.

Pentru selectarea problemelor de mediu relevante pentru PUG propus dintre problemele

de mediu incluse în lista mai sus prezentată, vom realiza o ierarhizare a acestora utilizând

Metoda analizei multicriteriale.

Aplicarea acestei metode constă în:

a) Acordarea unui punctaj fiecărei probleme şi pentru fiecare criteriu;

b) Distribuirea ponderilor pe fiecare criteriu;

c) Înmulţirea scorurilor criteriilor cu ponderile şi însumarea rezultatelor pentru a obţine un

scor total;

d) Ordonarea problemelor în funcţie de scorurile totale.

Criteriile utilizate pentru această evaluare sunt:

A. În ce măsură problema afectează sănătatea umană

B. În ce măsură problema afectează mediul

C. În ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legale

D. În ce măsură problema afectează calitatea vieţii pentru locuitorii din zonă

E. Care este nivelul de incertitudine asupra evaluării problemei

Fiecare din cele cinci criterii utilizate are o pondere definită în cadrul evaluării problemei de

mediu. Astfel, se utilizeaza urmatoarele criterii:

1. impactul asupra sănătăţii umane (criteriu A),


Pagină 92

2. afectarea mediului înconjurător (criteriu B)

3. neconformarea cu cerinţele legale (criteriu C)

4. măsura în care este influenţată calitatea vieţii locuitorilor din zonă (criteriu D).

5. nivelul de incertitudine asupra problemei de mediu (criteriu E).

Pentru evaluarea individuală a fiecărei probleme de mediu se utilizeaza următorul algoritm

de calcul:

Criteriu A Criteriu B Criteriu C Criteriu D Criteriu E Extrem 3 Extrem 3 Extrem 3 Extrem 3 Extrem 3 Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 2 Considerabil 2 Redus 1 Redus 1 Redus 1 Redus 1 Redus 1 Scorul pe criterii: 4x… 3x… 2x…. 2x… 1x…. Total scor

În final se face o medie a scorurilor astfel calculate, pentru fiecare categorie de probleme

de mediu, pe baza cărora se poate realiza ierarhizarea aspectelor de mediu în vederea stabilirii

priorităţilor de mediu pentru PUG propus.

Pentru acordarea punctajelor pentru fiecare problemă de mediu şi criteriu utilizat au fost

utilizate informaţiile privind starea actuală a mediului mediului în zona studiată, informaţiile

privind conţinutul şi obiectivele principale ale PUG propus, informaţii cuprinse în diverse studii

de specialitate referitoare la zona studiată şi/sau la activităţile ce s-au desfăşurat, se

desfăşoară sau urmează să de desfăşoare în această zonă, informaţii bibliografice, etc.

În continuare se prezintă matricea de evaluare a problemelor de mediu, grupate în

categorii/aspecte de mediu:

Cod CATEGORIA/ PROBLEMA DE MEDIU PUNCTAJ A B C D E TOTAL

01 Calitatea aerului Media 17 1.1 Poluarea aerului datorată traficului rutier (infrastructur

necorespunzătoare şi insuficientă, emisii) 8 6 2 4 1 21

1.2. Poluarea atmosferică generată de emisiile de poluanproduşi de surse staţionare industriale

4 3 2 2 1 12

1.7 Poluarea accentuata a aerului datorita lipsei/diminuarii suprafetei spatiilor verzi amenajate (perdele verzi, zone verzi de aliniament, spatii verzi amenajate)

4 3 2 4 1 14

02 Schimbări climatice Media 19


Pagină 93


2.2. Eficienţă energetică redusă (pierderi de energie prin sisteme de transport inadecvate sau învechite, izolarea necorespunzătoare a clădirilor)

4 6 4 4 1 19

03. Cantitatea şi calitatea apei Media 17 03.1 Cantitatea şi calitatea apei potabile Media 15 03.1.1. Asigurarea cu apă potabilă a PUG 12 3 2 4 1 22 03.1.4. Pericolul de poluare a surselor de apă subterană

(zone de protecţie sanitară) 4 3 2 2 1 12

03.1.5. Deficienţe ale sistemului de monitorizare a calităţapei potabile

4 3 2 2 1 12

03.2. Calitatea apelor de suprafaţă Media 21 03.2.1. Evacuarea de ape uzate insuficient epurate de la

staţiile de epurare orăşeneşti 8 6 4 2 1 21

03.2.6. Sisteme de canalizare vechi şi staţii de epurare neperformante

8 6 4 2 1 21

03.2.7 Starea degradata a sistemelor de canalizare existente8 6 4 2 1 21 03.2.8 Lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a

apelor uzate menajere in localitatile rurale

8 6 4 2 1 21

04. Gestionarea deşeurilor Media 19 4.1 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunză

a deşeurilor menajere în mediul urban 8 6 2 2 1 19

4.6. Lipsa unui sistem de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor

8 6 2 2 1 19

06. Calitatea solului şi a apelor subterane Media 12 6.4. Poluarea solurilor datorată emisiilor în atmosferă

prafuri şi pulberi în suspensie, gaze arse 4 3 2 2 1 12

6.6. Poluarea solului cu metale grele, datorată traficului rutier

4 3 2 2 1 12

6.7. Sol, subsol şi ape subterane contaminate de poluare istorică

4 3 2 2 1 12

07. Mediul natural şi construit Media 7.1 Afectarea habitatelor naturale prin activităţi antropice 16 7.2 Afectarea ariilor protejate de activităţi antropice 24 7.3 Afectarea rezervatiilor naturale prin practicarea

turismului necontrolat in ariile naturale protejate si in zonele forestiere

24

7.8 Insuficienta dezvoltare a unei reţele eco-agro-turism regional

17

7.9. Modificarea folosinţei terenurilor naturale sau agricole în terenuri pentru construcţii

4 3 2 2 1 12

7.11. Posibilitatea degradării unor valori istorice şi arhitecturale

4 3 2 2 1 12


Pagină 94


7.12 Absenta sistemelor/retelelor de spatii verzi pentru protejarea biodiversitatii (imposibilitatea „circulatiei” continue a faunei si florei in spatiile verzi naturale si amenajate din localitati si teritoriu)

08. Mediul urban Media 18 8.1 Diminuarea si degradarea spatiilor verzi intraurbane si

peri-urbane 4 3 2 2 1 12

8.2. Insuficienţa spaţiilor verzi 4 6 4 4 1 19 8.3. Insuficienţa spaţiilor de parcare 4 6 4 4 1 19 8.4. Absenţa delimitării zonelor rezidenţiale de cele

industriale 4 3 2 2 1 12

8.5. Sisteme necorespunzătoare de colectare a apelor pluviale

8 6 4 2 1 21

8.6. Deficienţe în amenajarea străzilor 8 6 4 2 1 21 8.7 Insuficienţa rutelor ocolitoare 8 6 4 2 1 21 8.8. Poluarea fonica 4 6 2 4 2 18 8.9. Nerespectarea reglementărilor de urbanism 4 6 4 4 1 19 09. Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale

antropice 16

9.1 Existenţa unor terenuri supuse eroziunii 4 6 4 4 1 19 9.3 Existenţa unor zone cu alunecări de teren 4 6 4 4 1 19 9.5 Existenţa terenurilor cu exces de umiditate 4 3 2 2 1 12 10. Poluarea mediului datorată activităţilor din

transport Media 13

10.2 Utilizarea insuficientă a modalităţilor de transport ecologic

4 3 2 2 1 12

10.3 Reabilitarea căilor rutiere intraurbane fără (sau insuficient) reabilitarea sistemelor de colectare a apelor pluviale

4 3 2 2 1 12

10.4 Eliminarea din trama stradala a mijloacelor de transport ce nu corespund din punct de vedere al emisiilor de noxe in armosfera si al tonajului depasit

4 3 2 2 1 12

10.5 Stimularea insuficientă a sistemelor alternative de deplasare (alei şi drumuri pietonale, piste pentru biciclişti)

4 6 2 4 2 18

11 Degradarea mediului datorată turismului şi agrementului

12

11.1 Absenta managementului in dezvoltarea si controlul activitatilor turistice si de agrement

4 3 2 2 1 12

11.2 Deficienţe privind amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deşeurilor

4 3 2 2 1 12


Pagină 95


al locurilor speciale de preparare a hranei în aer liber11.6 Lipsa marcajelor turistice in zonele montane 4 3 2 2 1 12 12. Starea de sănătate a populaţiei Media 12 12.2 Absenţa datelor privind cuantificarea efectelor polu

factorilor de mediu asupra populaţiei 4 3 2 2 1 12

15. Educatia ecologica Media 17 15.1 Educatie ecologica deficitara la toate nivelele 4 6 2 4 1 17 15.7 Nivel scazut al reactiei comunitare la agresarea

factorilor de mediu 4 6 2 4 1 17

17. Calitatea vieţii Media 17 17.1 Asigurarea confortului, siguranţei şi accesibilităţ

locuri de muncă şi servicii 8 3 2 4 1 18

17.2 Asigurarea unor servicii sociale de calitate 8 3 2 2 1 16 Sunt considerate relevante doar acele probleme de mediu pentru care scorul obţinut este

mai mare de 15.

Probleme de mediu identificate ca fiind relevante vor sta la baza stabilirii obiectivelor de

protecţie a mediului pentru PUG analizat. Acestea au fost ierarhizate pe baza scorurilor

calculate pentru stabilirea priorităţilor de mediu atât pentru evaluarea efectelor cât şi pentru

identificarea măsurilor care să conducă la diminuarea presiunilor asupra mediului generate de

implementarea PUG propus.

Problemele de mediu relevante pentru PUG propus se prezintă în continuare în ordinea

priorităţilor de mediu:

1. Afectarea ariilor protejate de activităţi antropice- 24 pct

2. Asigurarea cu apă potabilă a PUG- 22 pct

3. Evacuarea de ape uzate insuficient epurate de la staţiile de epurare orăşeneşti- 21 pct

4. Sisteme de canalizare vechi şi staţii de epurare neperformante- 21 pct

5. Starea degradata a sistemelor de canalizare existente- 21 pct

6. Lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate menajere in

localitatile rurale- 21 pct

7. Poluarea aerului datorată traficului rutier (infrastructură necorespunzătoare şi

insuficientă, emisii)- 21 pct


Pagină 96

8. Deficienţe în amenajarea străzilor- 21 pct

9. Insuficienţa rutelor ocolitoare- 21 pct

10. Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor menajere în mediul

urban- 19 pct

11. Lipsa unui sistem de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor- 19 pct

12. Eficienţă energetică redusă (pierderi de energie prin sisteme de transport inadecvate

sau învechite, izolarea necorespunzătoare a clădirilor)- 19 pct

13. Insuficienţa spaţiilor verzi- 19 pct

14. Insuficienţa spaţiilor de parcare- 19 pct

15. Sisteme necorespunzătoare de colectare a apelor pluviale- 19 pct

16. Nerespectarea reglementărilor de urbanism- 19 pct

17. Existenţa unor terenuri supuse eroziunii- 19 pct

18. Existenţa unor zone cu alunecări de teren- 19 pct

19. Stimularea insuficientă a sistemelor alternative de deplasare (alei şi drumuri pietonale,

piste pentru biciclişti)- 18 pct

20. Poluarea fonica- 18 pct

21. Asigurarea confortului, siguranţei şi accesibilităţii la locuri de muncă şi servicii- 18 pct

22. Insuficienta dezvoltare a unei reţele eco-agro-turism regional- 17 pct

23. Educatie ecologica deficitara la toate nivelele- 17 pct

24. Nivel scazut al reactiei comunitare la agresarea factorilor de mediu- 17 pct

25. Asigurarea unor servicii sociale de calitate- 16 pct


Pagină 97

6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUZ SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI

În scopul evaluării efectelor asupra mediului, au fost selectate mai multe obiective legate

de mediu care au fost formulate ţinând cont de obiectivele şi obligaţiile naţionale şi

internaţionale (europene şi globale) pe care le are România în domeniul mediului.

Pentru propunerea listei de obiective de mediu specifice şi relevante pentru PUG, au fost

utilizate obiectivele strategice şi specifice identificate în planurile şi programele de nivel local,

regional şi naţional, ţinând cont de problemele de mediu specifice zonei şi relevante pentru

PUG propus identificate şi prezentate în cap. 5.

În continuare se prezintă sub formă tabelară aceste obiectivele de mediu specifice pentru

PUG propus, grupate în categorii de obiective strategice (care sunt corespondente cu

obiectivele de mediu stabilite la nivel naţional, regional şi local) şi în ordinea priorităţilor de

mediu stabilite în cap. 5. Pentru fiecare din aceste obiective se prezintă consideraţii privind

modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective la elaborarea PUG propus:


Pagină 98

Nr. crt.Problema de mediu Obiective strategice Obiective specifice Consideraţii 1 Afectarea ariilor

protejate de activităţi antropice

Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate

Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si acvatice, existente în afara ariilor naturale protejate: reducerea si eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viata si reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate;

Se va tinde la limitarea capacitãtii de cazare a statiunii la maximum 7000 de locuri concomitent cu ridicarea gradului de confort din cauza urmãtoarelor considerente: • tendinte actuale în turism de promovare mai putin a turismului colectiv cât a celui selectiv de capacitate medie si cu asigurarea confortului individual; • posibilitãtile limitate de alimentare cu apã sãratã si nãmol pentru tratamente; • evitarea epuizãrii resurselor naturale. Din acest punct de vedere o problemã de primã urgentã este stabilizarea versantilor si reducerea aluviunilor în vederea mentinerii Lacului Ursu si protejarea fenomenului de heliotermie în conditii de conservare perfectã. Restabilirea ecosistemului originar în zona Lacul Tineretului Respectarea normelor prescrise pentru pãdurile protejate în studiul "Amenajamente silvice" 1994. Urmãrirea si aplicarea mãsurilor rezultate din studiul de specialitate asupra lacului Ursu si a elementelor constitutive a biotopului natural - pastrarea necanalizata a a albiilor paraurilor si instituirea de fasii de protectie in lungul cursurilor de apa cu rol de protejare a vegetatiei malurilor si a lucrarilor aferente malurilor pentru conservarea accesului la albiile minore, cu functiunea de coridor ecologic si posibil acces pietonal


Pagină 99

2 Asigurarea cu apă potabilă a PUG

Dezvoltarea infrastructurii edilitare si managementul durabil al resurselor de apa

Satisfacerea cerintelor de apa la sursa pentru populatia din mediul urban si rural

Necesitatea extinderii si modernizãrii (reabilitãrii) retelei de alimentare cu apã si canalizare în scopul deservirii zonelor mai vechi dar si a celor nou construite, pentru evitarea poluãrii apelor freatice si a solului Problemele de rezolvat: • refacerea integralã a captãrii uzinei de apã nr.1; • modernizarea si refacerea lucrãrilor existente necorespunzãtoare la uzina de apã nr.1 în vederea cresterii gradului de sigurantã în exploatare; • crearea zonelor de presiune V si VI; • extinderea retelelor de distributie si realizarea închiderilor de inel pe artere în zonele inferioare de presiune III si IV în scopul cresterii sigurantei în exploatare a sistemului; inclusiv prin construirea de rezervoare noi; • îmbunãtãtirea functionãrii sistemului de refacerea si completarea sistemului de automatizare; • realizarea sistemelor de alimentare cu apã a localitãtilor componente Ilies si Sãcãdat, bazate pe sistemul de alimentare centralizatã cu apã a orasului Sovata; refacerea aductiunii pentru protejarea heliotermiei Lacului Ursu de la uzina de apã nr.1


Pagină 100

3 Evacuarea de ape uzate insuficient epurate de la staţiile de epurare orăşeneşti

Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii în mediul urban si rural: drumuri, alimentare cu apa, canalizare

* Monitorizarea calitãtii mijloacelor individuale de alimentare cu apã si canalizare (epurare mecanicã, biologicã, emisari, sursã de apã). * Desfiintarea deversãrilor poluante în lacuri si pârâuri Problemele pentru rezolvarea cãrora este neapãrat nevoie de începerea lucrãrilor de proiectare, sunt urmãtoarele: • rezolvarea canalizãrii menajere a zonei Stâna de Vale si racordarea acesteia la sistemul centralizat de canalizare a orasului, concomitent cu eliminarea epurãrii locale;

- extinderea canalizãrii menajere spre si în satele componente Sãcãdat si Ilies

4 Sisteme de canalizare vechi şi staţii de epurare neperformante

* refacerea zonelor de rupturi pe reteaua de canalizare; * realizarea unui nou canal menajer si pluvial pe str.Trandafirilor; -dezvoltarea capacitãtii statiei de epurare la 100 l/s epurare mecanicã si biologicã, cuprinzând totodatã si remedierile necesare în statia de epurare existentã. Statia de epurare s-a conceput a fi realizatã pe baza celor mai noi tehnologii, atât pe circuitul apelor uzate cât si pe linia de tratare a nãmolurilor

5 Starea degradata a sistemelor de canalizare existente

6 Lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate menajere in localitatile rural

-Reteaua tehnico-edilitarã trebuie sã asigure si posibile extinderi cãtre satele componente Sãcãdat si Iliesi


Pagină 101

7 Poluarea aerului datorată traficului rutier (infrastructură necorespunzătoare şi insuficientă, emisii)

Ameliorarea calităţii aerului ambiental

Reducerea poluării aerului datorată traficului rutier

- minimizarea impactului asupra calitatii aerului - monitorizarea si controlul emisiilor de poluanti în aer ; - reducerea emisiilor de poluanti specifici traficului auto.

8 Deficienţe în amenajarea străzilor

Reconfigurarea circulatiei in vederea reducerii timpilor de stationare in trafic si a cantitatilor de gaze eliminate in atmosfera prin combustia motoarelor.

Este necesar amenajarea zonei celor douã gãri CF, asigurarea de statii de autobuze acoperite, locuri de parcare, construirea unei autogãri moderne. La estimarea capacitãtii dotãrilor orãsenesti trebuie asiguratã si acoperirea necesitãtilor întregii zone, periurbane si a comunelor invecinate * reorganizarea tramei stradale - urmãrind pe de o parte facilitarea accesului în si dinspre statiune, pe de altã parte reducerea circulatiei rutiere interioare la minimum necesar, asigurarea locurilor de parcare în fiecare zonã;

9 Insuficienţa rutelor ocolitoare

Este necesarã separarea traficului (de tranzit de cel local, de deservire de cel turistic - prin realizarea centurii de ocolire, noi legãturi carosabile, întroducerea de sensuri unice si chiar scoaterea circulatiei de pe unele strãzi ale statiunii, datoritã suprasolicitãrii tramei stradale existente si pentru diminuarea disfunctiilor din sectorul de circulatie

10 Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor menajere în mediul urban

- Asigurarea unui management eficient al deseurilor - Reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate

Colectarea selectiva a deseurilor si in conditii de siguranta si protectie a mediului

Gestionarea unitãtilor de valorificare a deseurilor selectate

11 Lipsa unui sistem de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor

Printre problemele ce se cer rezolvate într-o primã etapã legate de aceasta activitate sunt perfectionarea sistemului de colectare sectiva a deseurilor si în acelasi timp ecologizarea fostei zonei de depozitare a deseurilor. De semnalat necesitatea elaborarii unor


Pagină 102

planuri/programe privind colectarea si stocarea deseurilor in perioada sezonului estival.

12 Eficienţă energetică redusă (pierderi de energie prin sisteme de transport inadecvate sau învechite, izolarea necorespunzătoare a clădirilor)-

Reducerea poluării cu gaze cu efect de seră

Reducerea consumurilor de energie

Tendinta realã este de scãdere a solicitãrilor pentru centrale termice de zonã prin agentii economici conducând la dezvoltarea retelei de centrale termice proprii cu capacitãti medie si micã, cu randamente foarte înalte. Reabilitarea fondului de locuinte colective va putea lua in considerare reintroducerea CT pe bloc combinate cu surse de energie neconventionale (panouri solare) in scopul reducerii efectului de poluare datorat multiplicarii numarului de centrale individuale - introducerea/utilizarea combustibililor care genereaza emisii reduse de poluanti; - reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, inclusiv prin marirea eficientei energetice si utilizarea surselor regenerabile de energie ;

13 Insuficienţa spaţiilor verzi

Legislatia natională (OUG nr. 195/2005) contine prevederi referitoare la mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, de refacere peisagistică a zonelor de agrement, de protejare, refacere si conservare a monumentelor istorice, a ariilor naturale protejate.

Suprafata spatiilor verzi raportata la numarul de locuitori trabuie sa atinga norma europeana de 26mp/locuitor La dezvoltarea statiunii s-au prevãzut dotãri si zone verzi, de sport si recreere, care acoperã si necesitãtile orasului În perspectivã se prevede extinderea zonelor verzi prin amenajarea fâsiilor verzi de-a lungul cursurilor de apã, în mãsura regularizãrii albiei, cu lãtime variabilã (5-10 m). Se propun plantatii bogate în lungimea arterelor principale de circulatie rutierã, pentru atenuarea nocivitãtilor rezultate din circulatie. La aceste se vor adãuga ca suprafete verzi-extinderile cimitirelor, reamenajarea si extinderea terenului de sport si plantatiile perimetrale si ornamentale, boschete si arbori ai incintelor industrial precum si zonele verzi ale complexelor de locuit


Pagină 103

- crearea, reabilitarea si extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi;

14 Insuficienţa spaţiilor de parcare

Îmbunătăţirea condiţiilor de calitate ale mediului în spaţiul urban şi creşterea nivelului de calitate a vieţii

Asigurarea de spatii suficiente de parcare

Este necesarã asigurarea locurilor de parcare, de mare capacitate atat in oras cat si in statiune, pavate ecologic, canalizate, dotate cu grup sanitar. Se pot realiza parcaje chiar pe mai multe nivele din lipsã de teren necesar, dar fãrã sã afecteze prin aspect sau gabarit imaginea localitãtii sau a statiunii. Pentru eliminarea disfunctiilor legate de zona centralã este necesarã restudierea centrului orasului în scopul valorificãrii cât mai eficace a terenurilor libere pentru functiuni publice, asigurarea locurilor de parcare si pentru statii de autobuse, rezervarea terenurilor libere pentru viitoarele clãdiri publice.

15 Sisteme necorespunzătoare de colectare a apelor pluviale

Reducerea poluării apelor de suprafaţă

Încadrarea în limitele de calitate reglementate pentru evacuările de ape uzate

Scurgerea apelor provenite din precipitaţii se realizează gravitaţional, printr-un sistem de şanţuri şi rigole de-a lungul drumurilor, cu evacuare în emisarii locali. Va rãmâne de rezolvat în viitor si problema santurilor de gardã, în vederea apãrãrii intravilanului de apele din precipitatii de pe versanti

16 Nerespectarea reglementărilor de urbanism

Îmbunatatirea calitatii mediului si asigurarea unui nivel înalt al calitatii vietii în zonele urbane si rurale

Respectarea regulamentului general de urbanism

* Stabilirea prin regulament de constructie a unor indici moderati la ocupare a terenului. * Stabilirea prin autorizatie de construire si regulament de urbanism a conditiilor, care sã confere un aspect arhitectural adecvat noilor dotãri. * Stabilirea prin studii aprofundate regulamentul de constructie a limitelor si cerintelor de constructie în zona protejatã a statiunii. * Aplicarea în zonele speciale a legislatiei conforme cu prevederile UE în vigoare. * Monitorizarea prin avize de la utilizatori a regulilor de construire în zonele adiacente.


Pagină 104

* Aplicarea concluziilor si recomandãrilor din studiile de specialitate. Monitorizarea programelor de profil (PAC), mãsuri de încurajare a conversiilor

17 Existenţa unor terenuri supuse eroziunii

Reducerea/ eliminarea pericolelor generate de catastrofe/ fenomene naturale şi antropice

Dezvoltarea asezarilor umane în zone care nu sunt supuse riscurilor naturale si agentilor poluanti

Pentru zonele afectate acidental de inundaţii trebuiesc efectuate măsurători topografice, întocmite documentaţii de specialitate (HARTI DE RISC) precum si propuneri de lucrari etapizate pentru reducerea riscului de inundabilitate cat si prin punerea in practica a acestora prin lucrari de aparare impotriva inundatiilor. Zonele cu pante mai accentuate din perimetrul intravilan vor fi construite cu densitati reduse precum si plantate in scopul mentinerii stabilitatii. Este necesarã revizuirea retelei tehnico-edilitare cu scopul de a schimba portiunile defecte si de a le asigura împotriva deteriorãrii în perspectivã. Lângã cursurile de apã mai importante cum sunt: pârâul Sovata, Sebes, Iuhod existã în zonã foarte multi afluenti mai neînsemnate unii cu caracter torential. Este necesarã regularizarea lor pe unele portiuni sau amenajãri de mal, construirea de noi poduri sau plantarea malurilor în zonele construite Amenajãri de mal la pârâurile, care traverseazã intravilanul

18 Existenţa unor zone cu alunecări de teren

19 Stimularea insuficientă a sistemelor alternative de deplasare (alei şi drumuri pietonale, piste pentru biciclişti)-


Asigurarea confortului, siguranţei şi accesibilităţii la locuri de muncă şi servicii

-La reabilitarea strazilor se vor introduce, în funcţie de posibilităţi, piste pentru biciclişti cu sens dublu având lăţimea minimă de 1 m pentru fiecare sens.Se recomanda separarea fizica a pistelor pentru biciclete fata de partea carosabila


Pagină 105

20 Poluarea fonica in mediul urban

Diminuarea impactului poluării fonice

- asigurarea fluenţei traficului pe arterele principale de circulaţie prin optimizarea ciclului de semaforizare în intersecţii - crearea liniei de centură - reabilitarea infrastructurii reţelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate - implementarea unor măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot - reducerea nivelului de zgomot rezultat în urma desfăşurării unor activităţi productive sau de alimentaţie publică prin aplicarea unor sisteme de izolare fonică la aceste unităţi - blocarea căilor de propagare a zgomotului prin crearea de perdele de protecţie, inclusiv spaţii verzii pentru zonele locuite - realizarea unor izolaţii speciale ale unor clădiri împotriva unuia sau mai multor tipuri de zgomot ambiental, combinată cu facilităţi de ventilaţie sau aer condiţionat, astfel încât valorile ridicate ale izolaţiei împotriva zgomotului ambiental să poată fi menţinute

21. Asigurarea confortului, siguranţei şi accesibilităţii la locuri de muncă şi servicii

Asigurarea confortului, siguranţei şi accesibilităţii la locuri de muncă şi servicii

Mentinerea capacitãtii optime de cazare si evitarea unei aglomeratii excesive se va realiza prin înbunãtãtirea sistemului de circulatie prin întroducerea unui inel periferic rutier si prin transformarea str. Trandafirilor în circulatia pietonalã. Deasemenea se va urmãri separarea circulatiei pietonale de cea carosabilã printr-un pasaj denivelat în zona de acces la Lacul Ursu, supraaglomeratã în prezent Se propune cvasi-separarea zonelor de locuit ale populatiei stabile de zonele de case de vacante - deoarece cele douã functiuni de locuire reprezintã necesitãti si programe diferite. Separarea nu se poate realiza în totalitate - deoarece proprietatea terenurilor


Pagină 106

este privatã si nu se poate forta disponibilitatea asupra terenurilor, dar se pot prevede mãsuri pentru evitarea incomodãrilor reciproce. În perimetrul statiunii balneo-climaterice se propune asanarea locuintelor existente, din necesitate - în vilelele fãrã confort cu un grad avansat de uzurã. În limita posibilitãtilor trebuiesc asigurate noi locuinte pentru cei care locuiesc în aceste conditii - în intravilanul orasului. Pe teritoriul statiunii nu se prevãd noi constructii de locuinte, se vor mentine locuintele de serviciu cu un grad de confort corespunzãtor

22. Insuficienta dezvoltare a unei reţele eco-agro-turism regional

Reducerea/ eliminarea degradarii mediului datorată turismului şi agrementului

Amenajarea zonelor de agrement din punct de vedere igienico-sanitar, al gestiunii deşeurilor

* se propune construirea unei autogãri cu complex de receptie si informare a turistilor sositi în statiune;

* amplasarea de noi unitãti de cazare în spatiile libere existente, sau în locul unor clãdiri aflate în stare avansatã de degradare, cu acordarea unei atentii deosebite pentru conservarea aspectului arhitectural, traditional al statiunii;

* amplasarea dotãrilor pentru ocuparea timpului liber al vizitatorilor (club, bibliotecã, salã de spectacole, salã polivalentã, sãli de joc pentru activitãti distractive), trebuie fãcutã cu evitarea supraaglomerãrii zonelor centrale, prin crearea unor puncte alternative de atractie în diferite zone si în afara centrului de greutate al statiunii. Asemenea puncte de atractie ar putea fi : stranduri de apã dulce cu camping si alimentatie publicã în zona Lacului "Mierlei", complex de sport cu toate tipurile de terenuri de sport si strand, alimentatie publicã si cazare în zona Stâna de Vale.

In paralel cu noile investitii se propune modernizarea constructiilor existente, ridicarea gradului de confort si al aspectului arhitectural.


Pagină 107

23. Educatie ecologica deficitara la toate nivelele

Legislatia natională, în concordantă cu cea europeană prevede accesul liber al cetătenilor la informatia de mediu (HG nr. 1115/ 2002) implementarea obligatiilor rezultate din Conventia privind accesul publicului la luarea deciziilor în probleme de mediu semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 si ratificată prin Legea nr. 86/2000 privind stabilirea cadrului de participare a publicului la elaborarea anumitor planuri si programe în legătură cu mediul

Sprijinirea tinerilor care urmeaza diferite forme de invatamant; -favorizarea accesului la informatie; -participarea la dezvoltarea generala a comunitatii ,pe principiul „unitatii prin diversitate”.

24 Nivel scazut al reactiei comunitare la agresarea factorilor de mediu

- asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric - cresterea responsabilitătii publicului fată de mediu

25 Asigurarea unor servicii sociale de calitate


Imbunatatirea conditiilor de viata, a transportului urban si valorificarea eficienta a patrimoniului natural si a celui construibil

Pentru îmbunãtãtirea relatiei în teritoriu si a aspectului urban la intrarea în statiune este necesarã dotarea localitãtii cu o autogarã nouã • Autogara se propune a fi amplasatã în zona de contact oras-statiune si cu capacitate, functiune si aspect corespunzãtor pentru ambele entitãti. • Deasemenea de prima urgenţă este şi execuţia unor lucrări de echipare tehnico-edilitară, realizarea sistemului integrat de colectare diferentiata a deseurilor din gospodarii, a iluminatului public, lucrări de utilitate publică, ele servind nevoilor populaţiei


Pagină 108

Pentru a se atinge un obiectivele de mediu identificate, sunt necesare acţiuni concrete

care se regăsesc în măsurile propuse pentru a preveni, reduce sau compensa orice efect advers

asupra mediului, prezentate în cap. 9.

Pentru cuantificarea rezultatelor obţinute prin implementarea măsurilor propuse pentru

atingerea obiectivelor, sunt propuse de măsuri de monitorizare care sunt prezentate în cap. 11.


Pagină 109

7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Pentru identificarea potenţialelor efecte asupra mediului asociate proiectului care stă la

baza PUG propus, s-au avut în vedere atât obiectivele de mediu strategice şi specifice planului

propus cât şi problemele de mediu identificate.

Evaluarea a fost efectuată ţinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în

anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au

avut în vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată s-

a ţinut cont de durata prognozată a impactului (pe termen scurt, mediu sau lung). Evaluarea

constă în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact (pozitiv sau negativ)

identificată , utilizând următoarea scară :

+ 3: impact pozitiv substanţial (deosebit)

+ 2: impact pozitiv semnificativ (evident)

+ 1: impact pozitiv nesemnificativ

0: nici un impact

- 1: impact negativ nesemnificativ

- 2: impact negativ semnificativ (evident)

- 3: impact negativ substanţial (deosebit)

În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUG

propus, grupate pe categorii de aspecte de mediu. Au fost acordate note de bonitate pentru

impactul rezidual prognozat după implementarea măsurilor propuse prin plan.

Aspect de mediu

Criteriu de evaluare Evaluare Comentarii

Biodiversitate/ Arii protejate

- modificarea incadrarii functionale ; - pierderea de habitate – suprafete ocupate cu constructii - traficul rutier ; - activitatile antropice, turismul

+2 Proiectul PUG propus prevede o serie de actiuni in sensul conservarii biodiversitatii si a dezvoltarii durabile a zonei (vezi pct. 1, cap 6).

Conservarea calitatii calităţii surselor de apã

- calitatea apei potabile si existenta sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila ; - subdimensionarea, absenta sau invechirea retelelor de canalizare a apelor

+2 Dezvoltarea infrastructurii retelelor de alimentare cu apa si canalizare va reduce impactul asupra apelor subterane si de suprafata (pct


Pagină 110

Aspect de mediu


uzate menajere si a celor pluviale; - concentratii de poluanti in apele uzate evacuate in raport cu valorile limita prevazute de legislatia nationala in vigoare ; - masuri prevazute pentru protectia apelor subterane si de suprafata

2,3,4,5,6 din cap. 6)

Aer - concentratii de poluanti in emisiile de la sursele dirijate si sursele mobile in raport cu valorile limita prevazute de legislatia de mediu ; - masuri de reducere a poluarii aerului prin stimularea utilizarii unor mijloace de transport «verzi» sau cu emisii reduse ; - utilizarea de instalatii moderne si eficiente de producere a agentului termic si a apei calde menajere ; - sisteme de măsuri pentru controlul emisiilor de poluanţi în atmosferă de la sursele majore şi eficienţa acestora în reducerea nivelurilor de poluare

+1 Masurile prevazute prin PUG au in vedere reducerea impactului asupra poluarii cu noxe (pct 7,8,9 din cap 6)

ZGOMOTUL SI VIBRATIILE

- niveluri de intensitati de zgomot si vibratii care sa nu afecteze viitorii locatari si proprietatile din vecinatate ; - nivelul de zgomot în zonele cu receptori sensibili în raport cu valorile limită prevăzute de stasuri şi legislaţia naţională ; - sisteme de măsuri pentru reducerea poluării fonice.

+1 Prin proiect sunt propuse masuri de gestionare a nivelului de zgomot si de reducere a acestuia avand in vedere caracterul turistic al zonei (pct 20, cap. 6)

Solul -Surse potentiale de poluare a solului pe durata constructiei obiectivelor de investitii si pe durata de viata a proiectelor ; - suprafete de sol afectate si natura acestor poluanti ; - sol deteriorat, - posibilitati de poluare a solului prin scurgeri accidentale de combustibil sau prin depozitarea necontrolata a deseurilor

+1 Implementarea proiectului nu va duce la producerea de forme diverse de impact asupra solului (fizic, mecanic, chimic si biologic). Proiectul propune masuri in directia managementului deşeurilor (pct. 10, 11, 17, 18 din cap. 6)

POPULATIA (FACTORUL SOCIOECO-NOMIC)

Criteriile de evaluare a impactului datorita implementarii proiectului au luat in considerare formele de impact socio-economic pentru: - forţa de muncă ; - legături sociale şi calitatea vieţii ; - acces ; - economie ; - protecţia comunităţii ;

+2 Implementarea proiectului analizat va determina aparitia unor forme de impact pozitiv pe termen lung dpv socio-economic prin propuneri de organizare urbanistica care conduc la o dezvoltare durabila a zonei.


Pagină 111

Aspect de mediu


- efectele socio-economice după implementarea proiectului; - terenuri, infrastructură ; - măsuri de diminuare ; - gestionare a impactului

Proiectul nu introduce surse noi de poluare. Formele de impact care pot fi relevante pentru populatie sunt cele referitoare la calitatea aerului, nivelului de zgomot si implicit starea de sanatate (pct 16, 21, 22, 23, 24, 25 cap 6)

SANATATEA POPULATIEI

Calitatea factorilor de mediu in raport cu valorile limita specifice pentru protectia sanatatii umane - masuri de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu

+2 Implementarea proiectului nu va genera cantitati suplimentare de poluanti care sa determine afectarea semnificativa a calitatii factorilor de mediu (pct 1÷25 cap 6)

PEISAJ - Modificari asupra peisajului pe scara locala ; - gradul in care proiectul se incadreaza estetic si functional in peisajul general al zonei ; - masuri de reducere a impactului asupra peisajului

+1 Implementarea proiectului va avea impact pozitiv la scara locala asupra peisajului (pct 13,16 cap 6)

INFRASTRUC-TURA RUTIERA/ TRANSPORT

Noua configuraţie şi soluţiile constructive ale infrastructurii rutiere în raport cu necesităţile teritoriului administrativ al orasului Sovata, cu siguranţa circulaţiei şi cu protejarea receptorilor sensibili (populaţie, fauna, ş.a.)

+2 Implementarea planului implică modificări ale configuraţiei actuale a infrastructurii rutiere şi modernizarea acesteia, prin masuri de reorganizare a circulatiei si/sau largirea strazilor, realizarea arterei ocolitoare, a sistematizarii trecerilor de pietoni. (pct 8,9,14,19, cap 6)

FACTORII CLIMATICI

Măsuri tehnice şi de management pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

+1 Proiectul prevede masuri de eficientizare energetica (pct 12, cap 6)

TOTAL +15

Făcând o medie a notelor de bonitate acordate se obţine valoarea +15 pentru impactul

global al implementării PUG propus, adică efectele asupra mediului sunt pozitive. De remarcat

ca s-a obtinut nota pozitiva pentru toate aspectele mediu, PUG Sovata propunand masuri de

imbunatatire/ reabilitare/ refacere a mediului pentru toti factorii de mediu.


Pagină 112

8. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN

CONTEXT TRANSFRONTIERA

Având în vedere că zona reglementată prin PUG propus este amplasată în partea centrală

a României, la foarte mare distanţă de graniţele ţării dar şi datorită specificului acestui plan

(care se referă la reglementarea urbanistică a unei suprafeţe restranse de teren), nu se pune

problema existenţei unor efecte semnificative asupra mediului sau sănătăţii în context

transfrontieră.


Pagină 113

9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI

COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT

ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PUG

Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante şi atingerea obiectivelor

propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor măsuri concrete care să asigure prevenirea,

diminuarea şi compensarea cât mai eficientă a potenţialelor efecte adverse asupra mediului

identificate ca fiind semnificative pentru proiectul care face obiectul PUG propus.

În continuare se prezintă măsurile propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea

oricărui posibil efect advers asupra mediului al implementării PUG propus precum şi măsuri

menite să accentueze efectele pozitive asupra mediului. Măsurile propuse se referă la

probleme de mediu relevante pentru PUG grupate pe aspecte de mediu.

9.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse

asupra Biodiversitatii

Mentionam inca o data cã statiunea Sovata poate avea o valoare realã numai prin

salvarea echilibrului ecologic existent prin toate mãsurile posibile. Aceastã sarcinã cade în

competenta administratiei locale, SBC-ului, ra Romsilva jud.Mures, Ocolului Silvic - Societãtii

nationale Apele Române RA - Filiala jud.Mures, coordonate si verificate de Agentia de protectia

mediului jud. Mures.









Pagină 114

Pentru pãstrarea posibilitãtii conservãrii potentialului statiunii în cazul cã lacurile nu mai

pot asigura debitul necesar de apã sãratã aceasta se poate obtine prin dizolvarea zãcãmintelor

de sare cu foraje de adâncime. Aceastã posibilitate se oferã datoritã stratului de sare de peste

200 m grosime ce se întinde între orasul Sovata si zona lacurilor Sãrate

Astfel pentru conservarea biodiversitatii lacurilor, se recomandã:

• exploatarea Lacului Ursu sã se facã exclusiv în scop terapeutic cu stabilirea unui grafic

diurn limitativ de programare a bolnavilor;

• realizarea si controlarea unei canalizãri adecvate cu descãrcarea apelor menajere din

statiune, în zona lipsite de influente asupra Lacului Ursu;

• continuarea mentinerii sub observatie a caracteristicilor lacului (temperaturã, salinitate)

cât si controlul debitelor afluente si defluente (lichide si solide);

• realizarea etapizatã a lucrãrilor de amenajare a pantei, a torentilor afluenti în scopul

diminuãrii aportului de material fin, erodat din bazinul hidrografic;

• realizarea înainte de intrarea în lac a unui sistem de limitare a debitului pluvial în exces,

corespunzãtor perioadelor de viituri (interceptarea inainte de întrarea în lac si canalizarea

acestora);

• analiza posibilitãtilor si oportunitãtii de captare a izvoarelor sãrate din zonã si dirijarea

apei cu concentratie mare de NaCl, printr-un sistem adecvat în Lacul Ursu, la o adâncime

corespunzãtoare treptei de salinitate;

• interzicerea oricãror lucrãri hidrotehnice, care ar putea influenta regimul curgerii în

subteran, în cadrul perimetrului de protectie propus si obligativitatea obtinerii prealabile a

avizelor de la organele competente, pentru noile obiective ce s-ar preconiza în zona de

influentã a Lacului Ursu Sovata.

• evolutia complexã a fenomenelor fizico-geologice din zonã corelatã cu intensificarea

regimului de construire impune efectuarea analizelor periodoce, detailate, de specialitate privind

comportarea în situ a întregului ansamblu, conform prevederilor proiectului elaborat de ARHING

Srl - nr.I.19/1991 "Analiza stadiului actual al lucrãrilor de protectie hidrogeologicã din complexul

lacustru Sovata si mãsuri de primã urgentã ce se impun".

Conform acestui proiect principalele lucrãri în ordinea urgentei sunt urmãtoarele:

1. lucrãri de restabilire a echilibrului ecologic si monitorizare a lucrarilor din zona, Lacul

Tineretului, care au fost executate în ultimii ani;


Pagină 115

2. obturarea si eliminarea scurgerilor de ape sãrate din Lacul Ursu;

3. corectarea scurgerilor si regularizarea aportului de apã sãratã din Lacul Paraschiva si

Lacul Ursu;

4. plantatii si amenajãri de spatii verzi;

5. sprijinirea malurilor si eliminarea scurgerilor din zona bazei de tratament "Pavilion

Ursu";

6. reconsiderarea perimetrului de protectie severã a Lacului Rosu si Verde;

7. corectarea scurgerilor pe valea p.Sãrat;

8. lucrãri de constructii la sistemul hidrotehnic aferent lacului Ursu;

9. corectarea scurgerilor de ape meteorice în zona restaurantului Casinou si lacurile

Rosu si Verde.

Protectia pãdurilor si a altor forme de vegetatie

Protejarea pãdurilor se va realiza prin :

* extinderea tratamentelor intensive de gospodãrire a pãdurilor;

* aplicarea sustinutã a mãsurilor tehnice prevãzute în amenajamente silvice;

* turismul, sportul, recreerea, agrementul si alte asemenea activitãti se pot desfãsura

în cuprinsul fondului forestier numai cu respectarea reglementãrilor legale stabilite de organele

de specialitate competente.

* suprafata totalã a pãdurilor nu poate fi micsoratã decât cu aprobare specialã.

In vederea asigurãrii conditiilor de agrement, recreatie si turism trebuiesc:

• extinse spatiile verzi în interiorul si în jurul localitãtilor în conformitate cu planurile de

urbanism, amenajarea acestora fiind prevãzutã prin regulamentul local;

• întretinute spatiile verzi existente în acord cu cerintele tehnice stabilite de organele de

specialitate;

• plantate arbori, flori si alte plante ornamentale pe marginea cãilor de acces, a traseelor

turistice, în jurul clãdirilor si în alte locuri, unde existã terenuri ce pot fi destinate acestor scopuri;

• interzisã micsorarea spatiilor verzi, tãierea arborilor, metodele de exploatare a florei si

vegetatiei spontane, care împiedicã regenerarea si dezvoltarea lor normalã, influentând negativ

echilibrul ecologic.


Pagină 116

Protectia faunei terestre si acvative

Fauna terestrã si acvaticã constituie o bogãtie prin rolul sãu în mentinerea echilibrului

ecologic, de aceea vânãtoarea si pescuitul sunt admise numai cu respectarea dispozitiilor

legale în vigoare.

Zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate

-autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor care prin amplasament,functiune,

volumetrie si aspect arhitectural depreciaza valoarea peisajului este interzisa;

-autorizarea executarii constructiilor in parcuri nationale, rezervatii naturale,precum si in

celelalte zone protejate de interes national,delimitate cf.legii ,se face cu avizul conform al

organismelor interesate in conditiile stabilite de lege.

-Se vor identifica si vor delimita prin documentatiile de urbanism,dupa caz ,in functie de

particularitatile specifice,acele zone naturale de interes local ce necesita protectie pentru

valoarea lor peisagistica si vor stabili conditiile de autorizare a executarii constructiilor avand in

vedere pastrarea calitatii mediului natural si echilibrului ecologic.

-pentru zonele cu valoare piesagistica si zonele naturale protejate,autorizarea

constructiilor se face cf. planului de management al zonei si cu avizul custodelui sau

gestionarului acestora;

-se propune prin PUG pastrarea necanalizata a a albiilor paraurilor si se instituie fasii

de protectie in lungul cursurilor de apa cu rol de protejare a vegetatiei malurilor si a lucrarilor

aferente malurilor ,pentru conservarea accesului la albiile minore,cu functiunea de coridor

ecologic si posibil acces pietonal.

Se recomanda ca spatiul verde sa reprezinte min. 30% din suprafata terenului aferent

constructiei locuintelor individuale si min.10% pentru locuintee colective cu destinatia de spatiu

verde de folosinta comuna.


asupra factorului de mediu APA

- reducerea poluării apelor prin creşterea gradului de epurare a apelor reziduale menajere

şi industriale;

- creşterea numărului populaţiei care să beneficieze de infrastructura de apă/canal;


Pagină 117

- extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi asigurarea apei potabile de calitate pentru

toţi locuitorii inclusiv pentru toţi locuitorii din localităţile izolate;

- reabilitarea sistemelor de tratare a apei;

- înlocuirea şi modernizarea reţelelor de distribuţie apă;

- extinderea reţelelor de canalizare pentru captarea şi epurarea apelor uzate;

- unitatile economice si industriale ce isi desfasora activitatea in cadrul teritoriului

administrativ al orasului Sovata, vor monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuate în reteaua

stradala de canalizare sau in ape de suprafata şi se va verifica modul de încadrare a

indicatorilor faţă de limita admisă conform NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002, şi de Autorizaţia

de Gospodarirea Apelor;

- reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare a apei;

- optimizare raport resurse de apa - consum, contorizarea consumului de apă potabilă,

apă industrială şi ape uzate.

- desfãsurarea coordonatã a actiunilor necesare pentru conservarea, dezvoltarea si

valorificarea optimã a resurselor de apã în baza planurilor de amenajare a bazinelor

hidrografice, si a planului de amenajare a apelor din teritoriul tãrii.

- folosirea rationalã a apei, cu respectarea reglementãrilor legale stabilite de

organele de specialitate, evitarea risipei de apã în toate domeniile precum si cresterea gradului

de reutilizare a apei.

- realizarea si darea în functiune în termenele planificate, a lucrãrilor, instalatiilor si

dispozitivelor destinate prevenirii si combaterea poluãrii apelor, exploatarea la parametrii

proiectati a acestora.

- întretinerea si exploatarea potrivit prevederilor legale, a lucrãrilor de captare, a

albiilor si malurilor, a celor de prevenire si combatere a actiunii distructive a apelor.

- apãrarea apelor prin orice alte mãsuri împotriva poluãrii, ca acestea, sã poatã fi

folosite în scopurile necesare populatiei, a economiei.

- Se interzice evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele supuse protectiei - a

apelor uzate, deseurilor, reziduurilor, sau produselor de orice fel, precum si desfãsurarea

activitãtilor economico-sociale, ce pot modifica regimul de scurgere, sau calitatea apelor, sunt

admise numai în conditiile stabilite de organele de specialitate, potrivit prevederilor legale.


Pagină 118

- Se vor proteja zonele de captare a resurselor de apă potabilă, dar şi a staţiilor de

epurare.

- Malurile cursurilor de apa se vor amenaja şi întreţine pentru a preveni colmatarea.

- Deasemenea este important să se planteze terenurile degradate pentru a preveni

alunecarea dar şi pentru a crea zonele verzi necesare refacerii ozonului, pentru crearea spaţiilor

pentru agrement, sport sau loisir. Zona dealurilor se va planta atât pentru consolidare, cât şi

pentru refacere peisagistică, agrementare vizuală şi reabilitare urbană.

- Autorizarea executării construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de

apă şi în cuvetele lacurilor este interzisă cu excepţia lucrărilor de poduri, lucrărilor necesare

căilor ferate şi drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apă, precum şi a lucrărilor de

gospodărire a apelor.

- Evitarea îngustării albiilor minore prin amplasarea de construcţii și pastrarea limitei

de siguranta, cf legii Apelor 107/1997 actualizata:

Latimea cursului de apa (m) < 10 m 10-50 >51 Latimea zonei de protectie 5 15 20 Cursuri de apa regularizate 2 3 5 Cursuri de apa îndiguite (m) toata lungimea dig-mal, daca aceasta este mai mica de 50 m


asupra factorului de mediu AER

- întocmirea, actualizarea şi utilizarea unei baze de date, ataşată sistemului informaţional

de mediu, în vederea informării publicului;

- reducerea sub normele de emisie a evacuărilor poluanţilor în atmosferă, pe baza

principiului ,,poluatorul plăteşte”;

- fluidizarea traficului prin crearea unor centuri de ocolire, amenajarea de spaţii de parcare,

modernizarea şi întreţinerea drumurilor existente;

- îmbunătăţirea transportului public în comun prin înnoirea parcului auto şi întreţinerea

corespunzătoare a acestora;

- artere ocolitoare pentru toate zonele urbane;

- plantarea de perdele vegetale de protecţie;

- exploatarea resuselor primare existente cu reducerea la minim a emisiilor de noxe;


Pagină 119

- întocmirea hărţilor de zgomot, hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune

aferente acestora.


produse de ZGOMOT

- asigurarea fluenţei traficului pe arterele principale de circulaţie prin optimizarea ciclului de

semaforizare în intersecţii;

- crearea liniilor de centură;

- reabilitarea infrastructurii reţelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate;

- implementarea unor măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot;

- reducerea nivelului de zgomot rezultat în urma desfăşurării unor activităţi productive sau

de alimentaţie publică prin aplicarea unor sisteme de izolare fonică la aceste unităţi;

- blocarea căilor de propagare a zgomotului prin crearea de perdele de protecţie, inclusiv

spaţii verzii pentru zonele locuite;

- realizarea unor izolaţii speciale ale unor clădiri împotriva unuia sau mai multor tipuri de

zgomot ambiental, combinată cu facilităţi de ventilaţie sau aer condiţionat, astfel încât valorile

ridicate ale izolaţiei împotriva zgomotului ambiental să poată fi menţinute.


asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI

In vederea protejarii asezarilor umane si a sanatatii populatiei, se propun urmatoarele:

- vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele

admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal in

zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise;

- se vor organiza suprafete pentru spatii verzi;

- pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile

principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de

aliniament);

- pentru a obtine un standard ridicat al vietii se propun spatii verzi atat pentru loisir cat si

de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier;


Pagină 120

- dotarea zonei analizata in PUG cu o infrastructură corespunzătoare privind

managementul deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie electrică,

canalizare, transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi

îmbunătăţirea sănătăţii

- respectarea distantelor minime8 de protectie sanitară, recomandate între zonele protejate și o serie de unitati care produc disconfort și unele riscuri sanitare:

- Ferme de ingrasatorii de taurine, pana la 500 de capete 200 m - Ferme si ingrasatorii de taurine, peste 500 de capete 500 m - Ferme de pasari, pana la 5.000 de capete 500 m - Ferme de pasari cu peste 5.000 de capete si complexe avicole industriale 1.000 m - Ferme de ovine 100 m - Ferme de porci, pana la 2.000 de capete 500 m - Ferme de porci între 2.000-10.000 de capete 1.000 m - Complexe de porci cu peste 10.000 de capete 1.500 m - Spitale veterinare 30 m - Grajduri de izolare si carantina pentru animale 100 m - Abatoare, târguri de vite si baze de receptie a animalelor 500 m - Depozite pentru colectarea si pastrarea produselor de origine animala 300 m - Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, în functie de marimea

unitatilor zootehnice deservite 500 m

- Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin 1.000 m - Statii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 10.000 de capete

1.000 m - Cimitire de animale, crematorii 200 m - Statii de epurare a apelor uzate orasenesti 300 m - Statii de epurare a apelor uzate industriale 200 m - Paturi de uscare a namolurilor 300 m - Câmpuri de irigare cu ape uzate 300 m - Câmpuri de infiltrare a apelor uzate si bazine deschise pentru fermentarea namolurilor

500 m - Depozite controlate de reziduri solide 1.000 m - Camere de tratate biotermica a gunoaielor 100 m - Crematorii orasenesti de gunoi 1.000 m - Autobazele serviciilor de salubritate 200 m

- Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport 50 m - Cimitire 50 m

8 Stabilite prin ordinul 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul

de viata al populatiei


Pagină 121


asupra MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI si PATRIMONIULUI CULTURAL

- proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în peisaj conform

recomandărilor din regulamentul PUG;

- se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa funcţională să

poată avea un impact negativ asupra mediului;

- clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul general al

zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;

- la construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp;

- pentru a obtine un standard ridicat al vietii, pentru fiecare obiectiv in parte se va prevede

un procent de 30 % - spatiu verde conform reglementarilor Agentiei de Protectia Mediului;

- reconstruirea infrastructurii tehnico-edilitare la standarde moderne;

- practicarea unei politici de angajări cu prioritate pentru populaţia locală;

- dezvoltarea capacităţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat terenurile

din zonă;

- dezvoltarea si îmbunătăţirea climatului de afaceri pe termen lung pentru atenuarea

descreşterii activităţii economice;

- măsuri de conştientizare a publicului in vederea protejarii factorilor de mediu;

- dezvoltarea zonei ca aşezare atractivă cu standarde ridicate de calitate a vieţii, pe baza

principiilor de dezvoltare durabilă;

- monitorizarea periodică a nivelului poluării în zona cu receptori sensibili şi o monitorizare

imediată în urma sesizărilor membrilor comunităţii din vecinatate.


asupra SOLULUI

- perfectionarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor si în acelasi timp

ecologizarea fostei zonei de depozitare a deseurilor.

- elaborarea unor planuri/programe privind colectarea si stocarea deseurilor in perioada

sezonului estival



Pagină 122






reduse precum si plantate in scopul mentinerii stabilitatii.

Pana la definivarea si aprobarea hartilor de risc, Planul Urbanistic General semnaleaza



risc.

În scopul protectiei resurselor naturale ale subsolului în special zãcãmintelor minerale, a

lacurilor terapeutice a acumulãrilor de nãmol terapeutic se vor executa lucrãri geologice numai

pe baza studiilor si a reglementãrilor legale, rezultate din acestea.

-autorizarea executarii constructiilor industriale necesare exploatarii si prelucrarii

resurselor identificate ale subsolului,se face de catre consiliile locale,dupa caz,cu avizul

organelor de stat specializate.

-in cazul identificarii de zone cu resurse in intravilanul localitatii, modalitatea exploatarii

acestora va face obiectul unui studiu de impact aprobat cf.legii.


Pagină 123

10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INLUSIV ORICE DIFICULTATI INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR Asemenea altor proiecte, şi în cazul PUG propus există o combinaţie unică de factori

urbanistici, economici, geologici, fizici şi care determină amplasarea şi modul de dezvoltare.

„Opţiunea zero” adică de nerealizare a proiectului (prezentată detailat în capitolul 3) este

asociată cu cel puţin următoarele dezavantaje:

- pierderea unor investitii importante in sprijinul infrastructurii si serviciilor;

- pastrarea aspectului zonei fara o sistematizare urbanistica adecvata ce confera un aspect

neplacut peisajului;

- incapacitatea sistemului de canalizare de a prelua apele uzate/apele pluviale

- lipsa retelelor de alimentare cu apa si a celor de canalizare in zone traditionale de locuit, cu

efecte majore asupra starii factorilor de mediu, dar si asupra sanatatii populatiei;

- lipsa interventiilor asupra infrastructurii rutiere, mentinerea valorilor de trafic, cresterea

timpilor de stationare in trafic, cantitate ridicate de gaze rezultate din combustia motoarelor;

- lipsa oportunitatilor de crestere a veniturilor la bugetul local din venituri.

În ceea ce priveşte opţiunile/variantele de proiectare, au fost luate în considerare

următoarele componente majore:

� modul de utilizare a terenului;

� dezvoltarea mediului de afaceri, a serviciilor şi a infrastructurii sociale;

� accesul la utilitati si conectarea la infrastructura existenta;

� conservarea patrimoniului natural si arhitehtonic ;

� modul de realizare (eşalonare în timp).

În cadrul sedinţelor grupului de lucru s-a decis să fie analizata doar alternativa „0” şi

alternativa implementării PUG în forma prezentată grupului de lucru, ţinând cont că la elaborarea

acestui PUG, titularul de plan împreună cu proiectanţii au avut în vedere mai multe variante pentru

cele mai multe din elementele specifice ale planului (distribuţia spaţială a zonelor cu funcţiuni

urbanistice şi utilitare diferite, rute de transport, gradul de reutilizare a amenajărilor existente,


Pagină 124

procentul de construcţii existente păstrate, asigurarea cu utilităţi şi sisteme de canalizare,

inaltimea constructiilor, etc.), în final fiind selectate cele mai potrivite alternative.

Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al mediului

înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a celor două alternative bazată pe utilizarea

criteriilor de evaluare prezentate în continuare.

Criteriile tehnico-economice utilizate sunt :

a-realizarea de construcţii şi amenajări, reabilitarea şi ecologizarea terenului;

b-utilizarea terenului;

c- asigurarea de facilităţi sociale ;

d- durata de implementare.

Criteriile privind impactul asupra mediului:

a. Impactul asupra biodiversitatii

b. suprafaţa de teren ocupată de zone verzi;

c. impact asupra calităţii aerului;

d. impact asupra calitatii apei

e. calitatea solului;

f. calitatea vieţii şi sănătatea populaţiei.

S-a utilizat o evaluare prin atribuirea unor valori numerice asociate pentru diverse nivele ale

impactului estimat pentru fiecare criteriu şi pentru fiecare din alternativele analizate (utilizând

informaţiile prezentate în cap. 2 pentru alternativa „0” şi în cap. 7 pentru PUG propus), conform

tabelului de mai jos:

+ 3: impact pozitiv substanţial (deosebit)

+ 2: impact pozitiv semnificativ (evident)

+ 1: impact pozitiv nesemnificativ

0: nici un impact

- 1: impact negativ nesemnificativ

- 2: impact negativ semnificativ (evident)

- 3: impact negativ substanţial (deosebit)


Pagină 125

În final au fost însumate valorile atribuite fiecărei alternative, scorul obţinut fiind utilizat la

ierarhizare. Rezultatele evaluărilor sunt prezentate rezumat în tabelul de mai jos.

Urmare a ierarhizării bazate pe evaluarea prezentată anterior, alternativa implementării PUG

propus este net superioară alternativei “0” şi deci cea mai potrivită, asigurând un nivel înalt de

protecţie a mediului şi promovarea dezvoltării durabile în orasul Sovata.

Alternativa Criterii tehnico-economice Criterii de mediu Scor cumulat a b c d Total a b c d e f Total

Varianta “0” 0 -1 0 0 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -6 -7 PUG propus +2 +2 +2 -1 +5 +2 +2 +1 +2 +1 +2 +10 +15

Conform cerinţelor prevăzute de reglementările în vigoare (HG 1076/2004) alternativa propusă

va fi mai „convingătoare” din punct de vedere al protecţiei mediului.

Compatibilitatea obiectivelor PUG propus cu obiectivele relevante de mediu a fost evaluată

printr-o metodă matricială. În fiecare căsuţă se arătă dacă acel obiectiv este compatibil sau

incompatibil, cu ajutorul unui simbol dat. Dacă această compatibilitate este stabilită pe baza

anumitor prezumţii, se poate indica acest lucru printr-un alt simbol dat.

Se utilizează simbolul „+„ dacă: obiectivele sunt compatibile; simbolul "?" atunci când

compatibilitatea este incertă sau depinde de anumite condiţionări ulterioare şi simbolul “X” în caz de

incompatibilitate. Unde nu există nici o legătură între două obiective date, căsuţa este lăsată liberă.

Obiectivele de mediu evaluate sunt cele identificate ca relevante pentru PUG în cap.5:

26. Afectarea ariilor protejate de activităţi antropice

27. Asigurarea cu apă potabilă a PUG

28. Evacuarea de ape uzate insuficient epurate de la staţiile de epurare orăşeneşti

29. Sisteme de canalizare vechi şi staţii de epurare neperformante

30. Starea degradata a sistemelor de canalizare existente

31. Lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare a apelor uzate menajere in

localitatile rurale

32. Poluarea aerului datorată traficului rutier (infrastructură necorespunzătoare şi insuficientă,

emisii)

33. Deficienţe în amenajarea străzilor


Pagină 126

34. Insuficienţa rutelor ocolitoare

35. Poluarea mediului datorită gestiunii necorespunzătoare a deşeurilor menajere în mediul

urban

36. Lipsa unui sistem de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor

37. Eficienţă energetică redusă (pierderi de energie prin sisteme de transport inadecvate sau

învechite, izolarea necorespunzătoare a clădirilor)

38. Insuficienţa spaţiilor verzi

39. Insuficienţa spaţiilor de parcare

40. Sisteme necorespunzătoare de colectare a apelor pluviale

41. Nerespectarea reglementărilor de urbanism

42. Existenţa unor terenuri supuse eroziunii

43. Existenţa unor zone cu alunecări de teren

44. Stimularea insuficientă a sistemelor alternative de deplasare (alei şi drumuri pietonale,

piste pentru biciclişti)

45. Poluarea fonica

46. Asigurarea confortului, siguranţei şi accesibilităţii la locuri de muncă şi servicii

47. Insuficienta dezvoltare a unei reţele eco-agro-turism regional

48. Educatie ecologica deficitara la toate nivelele

49. Nivel scazut al reactiei comunitare la agresarea factorilor de mediu

50. Asigurarea unor servicii sociale de calitate

Obiectivele PUG propus evaluate sunt cele prezentate în cap. 2:

H. Organizarea arhitectural-urbanistică a zonei prin stabilirea amplasamentelor noilor

funcţiuni prevăzute a se realiza, precum şi încadrarea lor într-o soluţie de ansamblu;

I. Protejarea, conservarea si valorificarea patrimoniului natural ca deziderate ale dezvoltarii

urbane durabile;

J. Conturarea si transpunerea unei viziuni de interventie care sa integreze atat masuri

restrictive cat si masuri permisive, orientand dezvoltarea viitoarei zone pe baza principiilor

dezvoltarii durabile si intr-un echilibru cat mai bun intre necesitatea pastrarii specificului

local si presiunea investitionala creata de dezvoltarea urbana actuala;


Pagină 127

K. Construirea ansamblului se va realiza prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile şi

cu implementarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea sănătăţii populaţiei şi a

calităţii mediului;

L. Asigurarea unui mediu în care nivelul poluării nu generează efecte nocive asupra

sănătăţii umane şi a mediului, realizarea de spaţii verzi, aliniamente plantate în lungul

străzilor, consum optim de apă şi utilizarea eficientă a energiei, asigurarea unui

management adecvat al deşeurilor.

M. Organizarea circulaţiei carosabile şi pietonale, realizarea unor legături corespunzătoare

cu celelalte zone ale localităţii;

N. Completarea infrastructurii tehnico-edilitare

Matricea de evaluare a compatibilităţii obiectivelor PUG propus cu obiectivele de mediu

relevante se prezintă în continuare:

A B C D E F G

Ob

iecti

ve d

e m

ed

iu r

ele

van

te

1 + + + + + 2 + + 3 + + 4 + + 5 + + 6 + 7 + + + + + 8 + 9 + + 10 + + + + + 11 + + + + + 12 + + 13 + + 14 + 15 + + + + 16 + 17 + 18 + 19 + 20 + + 21 + + 22 + + 23 + +


Pagină 128

A B C D E F G

24 + + 25 + + + +

Se constată că toate obiectivele de mediu relevante sunt atinse prin unul sau mai multe

obiective ale PUG propus.

În concluzie se poate afirma că alternativa propusă prin PUG satisface pe deplin obiectivele

şi cerinţele de protecţia mediului.

11. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PUG

Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27, din

H.G. 1076/2004, deci trebuie să se refere la efectele semnificative asupra mediului, respectiv la

toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute. Trebuie monitorizate nu

numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative.

Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificată şi utilă dacă se

are în vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării PUG.

Programul de monitorizare al implementãrii PUG trebuie să permită atât obţinerea şi

înregistrarea informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementãrii

PUG cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevãzute (de ex. acţiuni de remediere ce

pot fi întreprinse).

Măsurile de monitorizare au scopul de a:

– valida concluziile evaluării realizate în cadrul prezentului Raport de mediu referitoare la

efectele produse de implementarea PUG asupra mediului;

– verifica dacă sunt realizate măsurile propuse pentru compensarea efectelor adverse şi

optimizare a efectelor pozitive;


Pagină 129

– identifica dacă sunt necesare modificări ale planului în vederea reducerii impactului asupra

mediului sau a optimizãrii beneficiilor rezultate din implementarea acestuia.

Având în vedere cã efectele asupra mediului sunt generate de rezultatele implementării

PUG, monitorizarea trebuie să se adreseze atât rezultatelor PUG cât şi efectelor asupra mediului

şi va fi orientată în special spre componentele mediului identificate ca fiind probabil cele mai

afectate de implementarea PUG.

Având în vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, ţinând cont de obiectivele de mediu

identificate ca fiind relevante pentru PUZ propus şi de rezultatele evaluării potenţialelor efecte

asupra mediului datorate implementării acestuia, recomandăm următoarele măsuri de

monitorizare:


Pagină 130

MASURI DE MONITORIZARE pentru PUG

OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE PE COMPONENTE/ASPECTE DE MEDIU

INDICATORI FRECVENTA ORGANIZATII RESPONSABILE

I. MONITORIZAREA IMPLEMENTARII PUG Crearea si asigurarea unor spatii urbane de buna calitate, orientate spre utilizator, care joaca un rol importanta in conditiile de trai ale populatiei ca suma a tuturor aspectelor economice, tehnologice, sociale si ecologice: - Respectarea POT, CUT; - Respectarea aliniamentului; - Respectarea regimului de inaltime; - Amenajarea de spatii verzi.

Modul de utilizare a suprafetelor de teren, (ha, %) - Numar de cazuri de POT si CUT schimbat fata de prevederile PUZ (nr.); - Numar de derogari de la regulament pentru schimbari in functiuni (Nr);

- Distante, inaltimi (m).

anual Autoritatea administratiei publice locale

Imbunatatirea infrastructurii tehnice: Reabilitarea, extinderea si modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa si de colectare, tratare si evacuare a apelor uzate si a celor pluviale; - Racordarea constructiilor la reteua publica de distributie a apei potabile; - Racordarea constructiilor la reteua de canalizare ape menajere; - Asigurarea scurgerii apelor pluviale la reteaua colectoare a acestora; - Imbunatatirea infrastructurii de drumuri

- Realizarea alimentarii cu apa si evacuarii apelor uzate la toti consumatorii din zona (instalatii si grad de acoperire sau numar consumatori) - Numar de drumuri nou construite sau modernizate (numar sau Km), accesul la proprietati

anual Autoritatea administratiei publice locale

II. MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI ALE PUG Biodiversitate/ Afectarea ariilor protejate de activităţi antropice

conform concluzii studiu de Evaluare Adecvata

anual APM Mures

APA/ Asigurarea calitatii apelor uzate evacuate in canalizarea urbana si in emisari

- Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate in canalizarea urbana conform HG 188/2002 cu completarile si modificarile ulterioare prin HG 352/2005 (NTPA 002/2002, NTPA 001/2002)

- Monitorizarea se va realiza prin Sistemul National de Supraveghere a calitatii Apelor SEGA Mures - Administratorul retelei de evacuare centralizata din zona


Pagină 131



- Emisiile in apa trebuie monitorizate la nivel de operator conform cerintelor din autorizatia de protectia mediului si raportate SEGA Mures

APA/ Asigurarea calitatii apei potabile - Indicatori de calitate conform Legii nr. 458/2002 modificata si completata cu Legea 311/2004

DSP Mures

AER/ Mentinerea calitatii aerului inconjurator sub valorile limita prevazute de normele in vigoare Programul de monitorizare a calitătii factorului de mediu AER va include următoarele acţiuni: - Monitorizarea calităţii aerului în zona locuită potenţial afectată de investitia analizata / concentratii de poluanti in aerul ambiental in zonele populate

- Indicatori de calitate privind niveluri de emisii conform Ordinului 462/1993, - Indicatori de calitate privind niveluri de imisii de poluanti în atmosferă conform, Legii 104/2011, STAS 12574/87 - Verificarea implementarii masurilor de protectie a factorului de mediu aer

- Inventarul emisiilor in cadrul Sistemului National de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului - Emisiile in aer si nivelul trebuie monitorizate la nivel de operator conform cerintelor din autorizatia de protectia mediului

ZGOMOT/ Reducerea impactului produs de zgomot şi vibraţii asupra receptorilor sensibili Monitorizarea nivelului de zgomot in zona cu receptori sensibili

Indicatori privind nivelul de zgomot stabiliti prin STAS 10009-88 si Ordinul MS 536/1997 Verificarea implementarii masurilor de protectie impotriva zgomotului

Nivelul de zgomot trebuie monitorizat la nivel de operator conform cerintelor din autorizatia de protectia mediului

SOL/ terenuri supuse eroziunii si alunecarilor de teren -Starea zonelor cu pante semnificative sau a celor cu risc de inundatii Efectuarea de studii de specialitate

Primaria orasului Sovata Structuri teritoriale ale Inspectorarului pentru situatii de Urgenta, APM, SGA Mures, Consiliul Judetean Mures

SANATATE / Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita

- Indicatori de calitate prevazuti in Ord. MS 536/1997 - Indicatori de calitate pentru emisii si imisii aer prevazuti in Ord. 462/1993, Ord.

Structuri teritoriale ale Institutului National de statistica, Ministerul Sanatatii Publice, Garda Nationala de Mediu, SEGA Mures


Pagină 132



noxelor, inclusiv a poluarii fonice 592/2002, STAS 12574/87 - Indicatori de calitate privind nivelul de zgomot sabiliti prin STAS 10009-88 - Indicatori de calitate privind apa potabila stabiliti prin Legea 458/2002 modificata si completata cu legea 311/2004 - Indicatori de calitate privind starea apelor de suprafata stabiliti prin Ord. 161/2003


Pagină 133

În completare la măsurile mai sus prezentate se vor implementa orice alte măsuri de

monitorizare prevăzute de actele de reglementare emite de autorităţi (avize, acorduri, autorizaţii)

pe parcursul implementării PUG.

Pe toată perioada de implementare a PUG propus va fi asigurată comunicarea cu autoritatea

de protecţie a mediului şi autorităţile locale, precum şi cu alte autorităţi interesate şi/sau implicate

în implementare. De asemenea pot fi aduse modificări ale planului dacă rezultatele obţinute prin

monitorizare arată schimbări faţă de premisele iniţiale avute în vedere sau dacă reglementările

legale suferă modificări relevante.

Ţinând cont de recomandările privind măsurile de monitorizare mai sus menţionate, titularul

elaborează Programul de monitorizare a efectelor asupra mediului, anexă la documentaţia

înaintată autorităţii competente pentru protecţia mediului.

Responsabilitatea monitorizării efectelor implementarii PUG revine titularului de plan care va

depune anual rezultatele programului de monitorizare la A. P.M. Mures.

CONCLUZIE

Avand in vedere aspectele enuntate mai sus, dar si pe cele descriptive care sunt parte

componenta a continutului Raportului de mediu, consideram ca se poate emite Avizul de Mediu

pentru Revizuire si completarea PUG si RLU al orasului Sovata - cu localitătile

componente, judetul Mures, in conditiile in care sunt luate masuri corespunzatoare de protectie

a factorilor de mediu stabilite prin prezentul Raport


Pagină 134

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Prezentul Raport de Mediu a fost intocmit ca urmare a solicitarii A.P.M. Mures pentru

“Revizuire si completarea PUG si RLU al orasului Sovata- cu localitătile componente”.

A.P.M. Mures a realizat etapa de incadrare a planului iar, urmare a discutiilor din sedinta

Comitetului Special Constituit, comisia a stabilit necesitatea continuarii procedurii de emitere a

Avizului de Mediu, cu etapa de definitivare a proiectului P.U.G. si de realizare a Raportului de

Mediu

Scopul reglementarilor privind urbanismul este stabilirea direcţiilor dezvoltării spaţiale a

localităţilor urbane şi rurale, în acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor.

Scopul intocmirii prezentului Raport de mediu consta in evaluarea potentialelor efecte

semnificative asupra mediului ale implementarii planului si stabilirea masurii in care Planul

Urbanistic General propus de catre beneficiar promoveaza principiile dezvoltarii durabile prin

integrarea corespunzatoare a consideratiilor cu privire la mediu.

Denumire PUG: Revizuire si completarea PUG si RLU al orasului Sovata- cu

localitătile componente

Titular proiect- Consiliul Local Sovata

- adresa str. Principal nr. 155, Sovata, jud. Mures

- mail: [email protected]

- site: www.primariasovata.ro

Proiectant: S.C. "Proiect" S.R.L. Tg.Mureş

Autorul Raportului de mediu:

PFA Carmen Moldoveanu, evaluator acreditat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii

Durabile- certificate anexat Date de contact: Persoana de contact: Carmen Moldoveanu Telefon: 0728289682 Fax: 0368816233 mail: [email protected] www.mediuconsultant.ro


Pagină 135

SC NATURALNET SRL - sediul social: Sat Dumbrava nr. 46, comuna Căpuşu Mare, jud.

Cluj; adresa de corespondenţă: OP 13, CP 932, Cluj Napoca REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA

MEDIULUI, Nr. 396/2011 biol. SÁNDOR ATTILA ecol. DOMŞA CRISTIAN biol. LÉSZAI ISTVÁN telef / fax: 0364 113 677 e-mail: [email protected] www.natnet.ro Necesitatea reactualizării PUG SOVATA derivă din:

-Obligaţia actualizării PUG în conformitate cu L 350/ 2001 a urbanismului şi amenajării

teritoriului

-Preluarea şi corelarea reglementărilor urbanistice din toate documentaţiile PUZ/ PUD

aprobate ulterior aprobării PUG care generează următoarele modificări:

• majorarea suprafeţei intravilanului ;

• schimbări de regim tehnic şi economic pentru diferite imobile

• stabilire de încadrări funcţionale diferite faţă de cele prevăzute în PUG-ul aprobat în

anul 1995;

• extinderea şi modernizarea (după caz) tramei stradală existente;

• diferite faze de proiectare ale drumurilor ocolitoare ale localitatii;

- Solicitări multiple de fructificare a terenurilor situate în extravilanul localităţii ;

-Elaborarea proiectului pentru autostrada „Moldova"

-A fost redefinit arealul aferent zonelor naturale protejate;

-Noi documente de dezvoltare strategică la nivelul localitatii Situatia existenta

Teritoriul administrativ al localitãtii, în situatia existentã, se compune din suprafetele

însumate ale mai multor zone functionale.

Urmãtoarele trupuri fac parte din teritoriul administrativ al orasului Sovata:

• orasul Sovata 540 ha • statiunea Sovata 182 ha • satul apartinãtor Sãcãdat 188 ha • satul component Iliesi 30 ha


Pagină 136

• satul component Cãpeti 5,0 ha • ferma si zona de agrement Iszulyka 3,0 ha • zona caselor de vacantã 3,0 ha • zona pentru sporturi de iarnã Poiana Répás 3,0 ha

Intravilanul existent este aprobat prin Horãrârea Consiliului local, pe baza planului

urbanistic general elaborat în anul 1995.

Intravilanul localitãtii cuprinde diverse zone functionale ce însumeazã o suprafatã de

1580,03 ha.

Bilant teritorial existent

Existent Zone functionale Suprafata (ha) Procent (%)

din total intravilan

INSTITUŢII ŞI SERVICE DE INTERES PUBLIC 63,62 4,03

LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE 409,96 25,95

ZONE MIXTE 0,00 0,00

UNITĂŢĂŢI DE PRODUCTIE/DEPOZITARE 41,43 2,62

UNITĂŢI AGRO-ZOOTEHNICE 3,46 0,22

CĂI DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT 85,94 5,44

SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, TURISM 18,60 1,18

GOSPODĂRIE COMUNALĂ-CIMITRE 12,63 0,80

CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE 3,45 0,22

TERENURI LIBERE 741,28 46,92

APE 17,96 1,14

PĂDURI 166,77 10,55

TERENURI NEPRODUCTIVE 14,93 0,94


Disfuncţionalităţi

Cea mai mare problemã actualã si de perspectivã este îmbunãtãtirea relatiei între orasul

propriu-zis si statiunea balneoclimatericã.

Ambele entitãti au functionalitãti proprii de sine stãtãtoare si relativ independente; în

anumite situatii în loc sã conlucreze incomodându-se reciproc. Viata de toate zilele a orasului se

suprapune cu miscare aglomeratã a sezonului turistic pe o singurã legãturã carosabilã.

Pentru îmbunãtãtirea relatiei în teritoriu si a aspectului urban la intrarea în statiune este

necesarã dotarea localitãtii cu o autogarã nouã;


Pagină 137

Modernizarea in continuare si ridicarea gradului de confort a fondului de cazare si

multiplicarea bazelor de tratament este o altã probemã acutã.

Sovata este un oras cu un potential de dezvoltare deosebit dar aceasta este incetinita in

parte de cateva aspecte nefavorabile:

-suprapunerea strãzii principale cu traseul DJ152 înseamnã stânjeniri reciproce între

circulatia de tranzit si circulatia cotidianã a orasului.

-in perioada de vacanta statiunea Sovata primeste un importanta aflux de turisti; se

observa atunci supraincarcarea legaturilor intre oras si statiune precum si lipsa zonelor exclusiv

pietonale,promenade,piste pentru biciclisti;

-un alt aspect negativ referitor la circulatie il reprezinta lipsa unui traseu ocolitor care sa

degreveze zona centrala a orasului de traficul rutier de tranzit.

Este necesarã asigurarea locurilor de parcare, de mare capacitate atat in oras cat si in

statiune, pavate ecologic, canalizate, dotate cu grup sanitar. Se pot realiza parcaje chiar pe mai

multe nivele din lipsã de teren necesar, dar fãrã sã afecteze prin aspect sau gabarit imaginea

localitãtii sau a statiunii.

Pentru eliminarea disfunctiilor legate de zona centralã este necesarã restudierea centrului

orasului în scopul valorificãrii cât mai eficace a terenurilor libere pentru functiuni publice,

asigurarea locurilor de parcare si pentru statii de autobuse, rezervarea terenurilor libere pentru

viitoarele clãdiri publice.

In zona de S-E a orasului se afla spatiile fostei zone industriale care necesita reorganizare

si atribuire de noi functiuni.

De la elaborarea PUG vechi pana in prezent au aparut noi zone de locuinte in interiorul

intravilanului generos cat si in afara acestuia ;acest aspect presupune o noua gandire a

relatiilor in interiorul orasului –zona de statiune si colaborarea intre acestea in vederea rezolvarii

accesibilitatii si a altor aspecte importante pentru asigurarea unui grad de confort

corespunzator.

Este de asemenea necesarã construirea unor noi poduri în ordinea urgentei si

regularizarea pârâului Sovata si a afluentilor sãi pe toatã lungimea intravilanului. La lucrãrile de

regularizare trebuie tinut cont de pãstrarea peisajului pitoresc asigurând zone verzi publice pe

malul pârâurilor - ceea ce în prezent nu existã în cadrul localitãtii.


Pagină 138

Suprafata spatiilor verzi raportata la numarul de locuitori trebuie sa atinga norma

europeana de 26mp/locuitor.

În zonele cu terenuri libere masive în intravilan trebuiesc elaborate planuri urbanistice

zonale sau de detaliu cu propuneri de lotizãri pentru constructii individuale indicând

amplasamentele optimale pentru dotãri de învãtãmânt, sanitare, politico-administrative sau

culturale. Toate acestea se vor realiza cu respectarea drepturilor de proprietate, prevãzându-se

si modalitãtile de gestionare a terenului.

Conditiile nefavorabile ale cadrului natural, create în teritoriu - sunt necesare a fi remediate

prin lucrãri hidrotehnice, hidroameliorative si antierozionale.

Datoritã straturilor subterane de sare, care mereu sunt în schimbare - fiind dizolvate de

apele subterane - este o problemã permanentã miscarea terenului în aceste zone. În zona de

legãturã între oras si statiune aceste miscãri produc deteriorãri ale drumului si ale conductelor

subterane (canalizarea). Prin crãpãturile astfel apãrute apa menajerã din statiune ajunge în

teren si pe lângã faptul cã polueazã apele subterane, dizolvã mai departe straturile sãrate. Este

necesarã revizuirea retelei tehnico-edilitare prin aceastã zonã cu scopul de a schimba portiunile

defecte si de a le asigura împotriva deteriorãrii în perspectivã. Lângã cursurile de apã mai

importante cum sunt: pârâul Sovata, Sebes, Iuhod existã în zonã foarte multi afluenti, unii cu

caracter torential. Este necesarã regularizarea lor pe unele portiuni sau amenajãri de mal,

construirea de noi poduri sau plantarea malurilor în zonele construite.

Alaturi de atractia zonelor din statiune se adauga potentialul turistic insuficient valorificat al

zonelor adiacente ale orasului care cuprinde un bogat fond natural amplasat in interiorul

perimetrului intravilan cat si in afara acestuia ;in prezent nu exista o documentatie de urbanism

care sa vizeze aceste zone.

Prioritãtile de interventie ar fi urmãtoarele:

• îmbunãtãtirea conditiilor relativ limitate de ocupare a terenului în zonele din extremitatea

intravilanului construit prin extinderea cãilor de acces;

• întroducerea în regulamentul de construire de prevederi care sã contribuie la

îmbunãtãtirea zonificãrii functionale: cazare, tratamente, odihnã, agrement si sport - fapt care ar

restrânge aria de stânjeniri reciproce;


Pagină 139

• dotãrilor social-culturale si comerciale insuficiente la aceastã datã si care, functioneazã

în clãdiri impoprii, necorespunzãtoare;

• crearea unei zone cu dotãri si amenajãri pentru recreatie si odihnã pentru scurtã

duratã, fapt ce ar conduce la diminuarea suprasolicitãrii Lacului Ursu si ca loc de agrement,

reducându-se efectul de stânjenire în desfãsurarea tratamentului balnear, precum si scãderea

proprietãtilor terapeutice, heliotermice, salinitate etc

• Situatia propusa

Bilanţ teritorial propus

Propus

Zone functionale Suprafata - ha -

Procent %din total intravilan

INSTITUŢII ŞI SERVICE DE INTERES PUBLIC 99,76 5,84

LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE 1092,29 63,94

ZONE MIXTE 21,75 1,27

UNITĂŢĂŢI DE PRODUCTIE/DEPOZITARE 117,55 6,88

UNITĂŢI AGRO-ZOOTEHNICE 5,75 0,34

CĂI DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORT 91,63 5,36

SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, TURISM 36,28 2,12

GOSPODĂRIE COMUNALĂ-CIMITRE 12,63 0,74

CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE 10,67 0,62

TERENURI LIBERE 46,00 2,69

APE 18,40 1,08

PĂDURI 140,56 8,23

TERENURI NEPRODUCTIVE 14,93 0,87


Mãsuri, prioritãti

* Programe de reparare si reabilitare a retelei de strãzi carosabile pe tronsoane.

* Revitalizarea liniei CF înguste - cu caracter turistic.

* Stabilirea prin regulament de constructie a unor indici moderati la ocupare a

terenului.

* Stabilirea prin autorizatie de construire si regulament de urbanism a conditiilor, care

sã confere un aspect arhitectural adecvat noilor dotãri.


Pagină 140

* Asigurarea de terenuri pentru eventuale dotãri, ce ar permite diversificarea

mijloacelor de petrecere a timpului liber pe durata sejurului turistic.

* Programe investitionale din bugetul local si cu coparticipare la nivel national sau din

fonduri ale programelor existente pentru România.

* Necesitatea extinderii si modernizãrii (reabilitãrii) retelei de alimentare cu apã si

canalizare în scopul deservirii zonelor mai vechi dar si a celor nou construite, pentru evitarea

poluãrii apelor freatice si a solului.

* Monitorizarea calitãtii mijloacelor individuale de alimentare cu apã si canalizare

(epurare mecanicã, biologicã, emisari, sursã de apã).

* Amenajãri de mal la pârâurile, care traverseazã intravilanul.

* Desfiintarea deversãrilor poluante în lacuri si pârâuri.

* Restabilirea ecosistemului originar în zona Lacul Tineretului.

* Respectarea normelor prescrise pentru pãdurile protejate în studiul "Amenajamente

silvice" 1994.

* Urmãrirea si aplicarea mãsurilor rezultate din studiul de specialitate asupra lacului

Ursu si a elementelor constitutive a biotopului natural.

* Gestionarea unitãtilor de valorificare a deseurilor selectate.

* Stabilirea prin studii aprofundate regulamentul de constructie a limitelor si cerintelor

de constructie în zona protejatã a statiunii.

* Aplicarea în zonele speciale a legislatiei conforme cu prevederile UE în vigoare.

* Monitorizarea prin avize de la utilizatori a regulilor de construire în zonele

adiacente.

* Aplicarea concluziilor si recomandãrilor din studiile de specialitate.

* Monitorizarea programelor de profil (PAC), mãsuri de încurajare a conversiilor.

* Armonizarea legislatiei privind protectia mediului si a ariilor naturale protejate, cu

obiectivele specifice localitãtii Sovata, protectia Lacului Ursu, a masivului de sare si a

ecosistemului derivat din existenta acestor elemente de interes special.





Pagină 141





Pana la definivarea si aprobarea hartilor de risc Planul Urbanistic General semnaleaza



risc.

Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în

situaţia implementării PUG propus

Zone critice identificate pe teritoriul localităţii

Orasul Sovata se afla in vecinatatea ROSPA 0033-DEP si MUNTII GIURGEULUI;

ROSCI0019 CALIMANI GURGHIU; ROSCI0297 DEALURILE TARNAVEI MICI-BICHET;

rezervatia LACUL URSU-ARBORET DE PE SARATURI se afla in intravilanul localitatii.

Ocupaţiile traditionale (specifice multor zone din Regiunea Centru) cum ar fi creşterea

animalelor, exploatarea lemnului şi a materialelor de construcţie, care s-au desfăşurat de secole

în această zonă, au avut ca rezultat o exploatare a resurselor naturale şi implicit uneori au dus

la fenomene de degradare a mediului înconjurător.

Cea mai mare parte a poluarii inregistrate pe raza orasului si statiunii Sovata se datoreaza

activitatii de turism, aceasta in contextul in care industria si alte activitati sunt putin dezvoltate in

zona.

• Starea apelor

Dupa anul 2011, poluarea apelor din orasul Sovata a scazut semnificativ datorita

investitiilor efectuate in zona sistemelor de alimentare cu apa, canalizare menajera, canalizare

pluviala.

Cariera Cerepes, prin tehnologiile de exploatare si transport, constituie insa o sursa

continua de poluare atat a atmosferei cat si a apelor din zona de exploatare sau generata de

transport greu a materialelor de cariera.


Pagină 142

Apa potabilă furnizată populaţiei prin reţele centrale de apă a fost controlată prin metode

de laborator pentru indicatorii fizico-chimici şi bacteriologici- la Sovata- în 5 puncte săptămânal.

Nu au fost semnalate depasiri la indicatorii de calitate ai surselor de apa pentru zona Sovata .

Disfunctionalitati semnalate in sistemul de alimentare cu apa

- La uzina de apă nr.1 au fost executate o serie de intervenții de către beneficiar, care

înrăutățesc condițiile tehnice de funcționare a uzinei și aducțiunii; deși acestea au fost

semnalate și argumentate documentat de proiectat încă din 1973, aceste probleme nu și-au

găsit rezolvare nici până în prezent.

- Sistemul de alimentare a rețelei organizat pe patru zone de presiune, fiind cel

gravitațional, în lipsa instalațiilor de automatizare adecvate, zonele inferioare "fură" apa din

zonele superioare în perioadele cu consum maxim.

- Zonele cele mai înalte ale stațiunii, în suprafață de cca 3 ha, cuprinzând atât locuințe

particulare, cât și vilele ale SA Sovata nu dispun de presiune suficientă în rețea datorită

diferenței de nivel reduse, față de cota apei din rezervoare.

- In zona Stâna de Vale, dotările turistice ca tabăra de elevi, restaurantul și campingul sunt

alimentate cu apă potabilă din rezervorul pentru consumul intern al uzinei de apă, ceea ce pe

lângă faptul că este o situație anormală tehnic, nici nu asigură presiunea necesară și nici

stingerea incendiilor.

- In zona Stâna de Vale locuințele individuale sunt alimentare cu apă printr-o conductă de

2" ce subtraversează p.Sebeș prin pompare, rețeaua fiind realizată haotic și chiar

interconectată cu alte rețele realizate tot de localnici prin diverse improvizații, în care sunt

admise ape de la niște captări improvizate de ape de suprafață; pe lângă neajunsurile

enumerate prin această rețea nu se poate asigura nici stingerea incendiilor.

- Zona industrială, situată în zona a IV-a de presiune la capătul rețelei de distribuție, este

alimentată în prezent numai printr-un singur fir de conductă. Este necesară închiderea acestuia

în inel.

- Captarea uzinei de apă nr.1 este într-o stare de deteriorare deosebit de avansată, putând

fi distrusă oricând de o viitură.


Pagină 143

- La uzina de apă nr.1 este nevoie de lucrări imediate pentru îmbunătățirea funcționării

unor construcții și instalații, precum și repunerea altora existente în funcțiune, conform schemei

tehnologice inițiale, elaborate de proiectant.

Nu au fost semnalate epidemii hidrice, iar cazurile de boli posibile asociate apei nu au fost

confirmate cu cale de transmitere hidrică.

Problemele de mediu cauzate de canalizare si epurare sunt:

-Surparea si degradarea retelelor de canalizare, pierderea etanseitatii acestora

-Ruperea canalelor, deversari de ape uzate în perimetrul Rezervatiei Lacul Ursu

-Descarcari directe ale apelor în pârâuri

-Decantoare insuficiente la campingul din Stâna de Vale

-Insuficienta tehnologica a statiei de epurare

-Incapacitatea de epurare la statie dupa ploi abundente datorita unui volum ridicat de ape

uzate si pluviale mixte.

-Lipsa sistemului centralizat de canalizare în localitatile limitrofe (Sacadat, Ilies)

- apele pluviale nu sunt complet separate de apele menajere, ceea ce încarca nejustificat

sistemul de epurare,

- în Stâna de Vale mai multe gospodarii evacueaza apele menajere în pârâul Sebes fara

nici o treapta de tratare.

- starea uzata din punct de vedere fizic si moral al statiei de epurare


materii totale în suspensie, substante organice, compusii azotului si fosforuluir.

- Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra

factorului de mediu APA

Se au in vedere:

- reducerea poluării apelor prin creşterea gradului de epurare a apelor reziduale menajere

şi industriale;


Pagină 144

- creşterea numărului populaţiei care să beneficieze de infrastructura de apă/canal;

- extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi asigurarea apei potabile de calitate pentru

toţi locuitorii inclusiv pentru toţi locuitorii din localităţile izolate;

- reabilitarea sistemelor de tratare a apei;

- înlocuirea şi modernizarea reţelelor de distribuţie apă;

- extinderea reţelelor de canalizare pentru captarea şi epurarea apelor uzate;

- unitatile economice si industriale ce isi desfasora activitatea in cadrul teritoriului

administrativ al orasului Sovata, vor monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuate în reteaua

stradala de canalizare sau in ape de suprafata şi se va verifica modul de încadrare a

indicatorilor faţă de limita admisă conform NTPA 001/2002 si NTPA 002/2002, şi de Autorizaţia

de Gospodarirea Apelor;

- reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare a apei;

- optimizare raport resurse de apa - consum, contorizarea consumului de apă potabilă,

apă industrială şi ape uzate.

- desfãsurarea coordonatã a actiunilor necesare pentru conservarea, dezvoltarea si

valorificarea optimã a resurselor de apã în baza planurilor de amenajare a bazinelor

hidrografice, si a planului de amenajare a apelor din teritoriul tãrii.

- folosirea rationalã a apei, cu respectarea reglementãrilor legale stabilite de

organele de specialitate, evitarea risipei de apã în toate domeniile precum si cresterea gradului

de reutilizare a apei.

- realizarea si darea în functiune în termenele planificate, a lucrãrilor, instalatiilor si

dispozitivelor destinate prevenirii si combaterea poluãrii apelor, exploatarea la parametrii

proiectati a acestora.

- întretinerea si exploatarea potrivit prevederilor legale, a lucrãrilor de captare, a

albiilor si malurilor, a celor de prevenire si combatere a actiunii distructive a apelor.

- apãrarea apelor prin orice alte mãsuri împotriva poluãrii, ca acestea, sã poatã fi

folosite în scopurile necesare populatiei, a economiei.

- Se vor proteja zonele de captare a resurselor de apă potabilă, dar şi a staţiilor de

epurare.

- Malurile cursurilor de apa se vor amenaja şi întreţine pentru a preveni colmatarea.


Pagină 145

- Deasemenea este important să se planteze terenurile degradate pentru a preveni

alunecarea dar şi pentru a crea zonele verzi necesare refacerii ozonului, pentru crearea spaţiilor

pentru agrement, sport sau loisir. Zona dealurilor se va planta atât pentru consolidare, cât şi

pentru refacere peisagistică, agrementare vizuală şi reabilitare urbană.

• Starea solurilor

Intre sursele existente de poluare a solului se pot mentiona: depozitarea gunoaielor si a

resturilor menajere in locuri neamenajate, utilizarea excesiva a ingrasamintelor chimice si

erbicidelor, scurgeri de ape uzate menajere, depozitari de substante poluante, fenomene de

instabilitate.

O sursa de poluare a solului o reprezinta fosta rampa de depozitare deseuri amplasata in

UTR 15, pt care vor trebui realizate de lucrări de ecologizare având ca scop eliminarea integrală

a poluării de orice categorie, confirmată de analizele de laborator.

Depozitul neconform de deseuri cu suprafata de 1,5 ha, care şi-a sistat activitatea de

depozitare, urmează să fie închis prin proiectul ”Sistem integrat de gestiune a deşeurilor în

judeţul Mureş”.

In ceea ce priveste depozitarea viitoare a deseurilor - la Sovata nu se va înfiinta statie de

transfer si statie de tratare mecanico-biologica a deseurilor ci, dupa colectare, deseurile se vor

transporta la Balauseri, unde vor fi transpordate la o statie de transfer

În urma ploilor abundente din perioadele de primăvară şi toamnă, mişcărilor tectonice,

eroziunilor puternice sau ca urmare a unor activităţi umane se pot produce alunecări de teren.

Categorii de terenuri (zonificãri) supuse riscului de alunecari de teren:

14. zona cu alunecãri de teren active pe masivul de sare ⇒ neconstruibil 15. zona cu pante excesive pe masivul de sare - mãsurile de prevenire ale alunecãrilor nu au eficienta garantatã

⇒ neconstruibil

16. zona cu pante excesive pe formatiunile vulcanogenãsedimentarã unde sunt necesare mãsuri costisitoare pentru asigurarea stabilitãtii terenului; rezultã conditii de construire neeconomice


17. zonã cu pante domoale pe formatiunea vulanogensedimentarã un sunt necesare mãsuri pentru canalizarea apei meteorice





Pagină 146



20. zonã cu formatiune cuaternarã cu pante neimportan ⇒ construibil Riscurile sunt legate de existenta masivului de sare (pct.1 si 2) si de mãrimea pantelor.

Efectul hidrogeologic, respectiv nivelul apei subterane este atât de variabil, încât riscurile în acest caz se pot aprecia numai de la caz la caz


SOLULUI

- perfectionarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor si în acelasi timp

ecologizarea fostei zonei de depozitare a deseurilor.

- elaborarea unor planuri/programe privind colectarea si stocarea deseurilor in perioada

sezonului estival








Pana la definivarea si aprobarea hartilor de risc, Planul Urbanistic General semnaleaza



risc.

În scopul protectiei resurselor naturale ale subsolului în special zãcãmintelor minerale, a

lacurilor terapeutice a acumulãrilor de nãmol terapeutic se vor executa lucrãri geologice numai

pe baza studiilor si a reglementãrilor legale, rezultate din acestea.

-autorizarea executarii constructiilor industriale necesare exploatarii si prelucrarii

resurselor identificate ale subsolului,se face de catre consiliile locale,dupa caz,cu avizul

organelor de stat specializate.

-in cazul identificarii de zone cu resurse in intravilanul localitatii,modalitatea exploatarii acestora va face obiectul unui studiu de impact aprobat cf.legii

• Calitatea aerului


Pagină 147

In orasul Sovata sursele de emisie antropice nu produc poluare semnificativă9 insa

localizarea orasului intr-o arie depresionara constituie un impediment in procesul de

autoepurare a aerului.

Se propune dezvoltarea zonei industriale existente completată cu alte activități de

producție cu profil nepoluant, în partea sud-estică a orașului unde există rezerve suficiente

pentru noi unități, cu posibilități de acces rutier și feroviar și cooperări cu celelalte unități în ceea

ce privește echipamentul tehnico-edilitar

Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra

factorului de mediu AER

- întocmirea, actualizarea şi utilizarea unei baze de date, ataşată sistemului informaţional

de mediu, în vederea informării publicului;

- reducerea sub normele de emisie a evacuărilor poluanţilor în atmosferă, pe baza

principiului ,,poluatorul plăteşte”;

- fluidizarea traficului prin crearea unor centuri de ocolire, amenajarea de spaţii de parcare,

modernizarea şi întreţinerea drumurilor existente;

- îmbunătăţirea transportului public în comun prin înnoirea parcului auto şi întreţinerea

corespunzătoare a acestora;

- artere ocolitoare pentru toate zonele urbane;

- plantarea de perdele vegetale de protecţie;

- exploatarea resuselor primare existente cu reducerea la minim a emisiilor de noxe;

- întocmirea hărţilor de zgomot, hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune

aferente acestora.

• Zgomotul si vibratiile

Singura sursa majora a zgomotului ambiental care este oarecum monitorizat de autoritati o

reprezinta traficul rutier, mai ales cel care tranziteaza orasul.

Alte surse nemonitorizate ale zgomotului ambiental o reprezinta traficul necontrolat si

supraîncarcat de la cariera de piatra Cerepes, zgomotul produs de localurile din oras si statiune

9 Sursa- raportul de mediu al APM Mures


Pagină 148

care au program prelungit si noaptea, iar pe drumurile si potecile din jurul statiunii a crescut

alarmant traficul cu masinile de teren tip Quad, care pe lânga zgomotul infernal pe care-l

produc, genereaza stres în fauna ambientala, contribuie la degradarea solului prin tasare si

eroziune lineara.

-Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse produse

de ZGOMOT

- asigurarea fluenţei traficului pe arterele principale de circulaţie prin optimizarea ciclului de

semaforizare în intersecţii;

- crearea liniilor de centură;

- reabilitarea infrastructurii reţelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate;

- implementarea unor măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot;

- reducerea nivelului de zgomot rezultat în urma desfăşurării unor activităţi productive sau

de alimentaţie publică prin aplicarea unor sisteme de izolare fonică la aceste unităţi;

- blocarea căilor de propagare a zgomotului prin crearea de perdele de protecţie, inclusiv

spaţii verzii pentru zonele locuite;

- realizarea unor izolaţii speciale ale unor clădiri împotriva unuia sau mai multor tipuri de

zgomot ambiental, combinată cu facilităţi de ventilaţie sau aer condiţionat, astfel încât valorile

ridicate ale izolaţiei împotriva zgomotului ambiental să poată fi menţinute.

• Starea de sanatate a populatiei

Acţiunea factorilor de mediu asupra organismului uman şi sănătăţii populaţiei poate

imbrăca mai multe forme. Astfel, nivele ridicate sau de mare intensitate a factorilor poluatori,

dau naştere la o acţiune acută sau imediată in care reacţiile organismului apar rapid. Starea

actuală de sănătate este o consecinţă a reducerii în termeni reali a fondurilor pentru sănătate

alocate de stat cât şi din bugetul familiei, disconfortul psihic generat de şomaj, insecuritate

socială, standard de viaţă scăzut, creşterea consumului de tutun, alcool şi droguri şi reforma

relativ lentă a serviciilor de sănătate.

Durata medie de viata, indicator relevant al starii de sanatate, este de 76 ani, mai mare

decat media nationala.

Autoritatea de Sănătate Publică Mureş nu deţine informaţii privind efectul poluării aerului

asupra stării de sănătate a locuitorilor judeţului Mureş


Pagină 149

Efectele apei poluate asupra starii de sanatate- in decursul anilor 2011, 2012 nu au fost

semnalate epidemii hidrice, iar cazurile de boli posibile asociate apei nu au fost confirmate cu

cale de transmitere hidrică.


ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI

In vederea protejarii asezarilor umane si a sanatatii populatiei, se propun urmatoarele:

- vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele

admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat normal in

zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul vecinatatilor peste limitele admise;

- se vor organiza suprafete pentru spatii verzi;

- pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile

principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de

aliniament);

- pentru a obtine un standard ridicat al vietii se propun spatii verzi atat pentru loisir cat si

de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier;

- dotarea zonei analizata in PUG cu o infrastructură corespunzătoare privind

managementul deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie electrică,

canalizare, transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi

îmbunătăţirea sănătăţii

• Biodiversitate

În cadrul programului Natura 2000, „Lista siturilor de importanta comunitara”, are trei

obiective pe teritoriul orasului Sovata:

- situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului

- siturile de importanţă comunitară ROSCI0297 Dealurile Târnavei Mici – Bicheş

- ROSCI0019 Călimani – Gurghiu.

Arii naturale protejate de interes national

Lacul Ursu şi arboretele de pe sărături, suprafata 79 ha, custode Primăria Sovata şi

Direcţia silvică Mureş.


Pagină 150

Lacul Ursu este helioterm fiind o capodoperă a naturii şi este exploatat pentru scopuri

balneoclimaterice, 50% din lac fiind interzis publicului. Pădurile înconjurătoare de interes

comunitar, de vârste mari, au şi rol protector al versanţilor direcţi ai lacurilor

Amenintari antropice

Amenintarile antropice care pot influenta aria protejata pot fi directe sau indirecte.

Amenintari indirecte se considera ploile acide, poluarile aerului si apei (care pot avea sursa de

origine în afara ariei protejate dar cu efect în aria LUas), etc.

Amenintarile directe se datoreaza exploatarii ilegale a masei lemnoase, a taierilor abuzive

(acestea din urma nu sunt caracteristice la Sovata), incendiilor, a exploatarilor materialelor

biologice si minerale (namol, apa sarata, etc).

Turismul poate reprezenta un factor destabilizator atât asupra arboretelor cât si asupra

peisajului prin actiuni nepermise (depozitare deseuri, campare în locuri nepermise, colectare

material biologic, mineral, etc).

Turismul necivilizat si necontrolat constituie un factor important si cauzeaza efecte

negative grave asupra ariei protejate (incendii, poluarea apelor, distrugerea resurselor naturale

prin extragerea namolului si a apei sarate, etc).

Constructiile si activitatile turistico-economice din aria protejata pot reprezenta o presiune

antropica ridicata asupra valorilor naturale componente ariei protejate.

Amenintari naturale

Factori abiotici: gerul, vânturi puternice si precipitatiile neconforme (în exces sau lipsa

acestora) pot destabiliza atât arboretele cât si lacurile, care formeaza un ansamblu unic.

Modificarile climatice, materializate prin fenomene meteorologice de intensitate deosebita

sau factori abiotici care se abat de la starea normala pot cauza mari schimbari, unele chiar

iremediabile în structura ariei protejate.

Astfel pot disparea specii (perturbând echilibrul ecologic) sau se pot înmulti alte specii care

au efect destructiv asupra mediului biotic (specii de insecte care pot determina atacuri în lemn,

specii de ciuperci, etc).

Fenomenele torentiale pot spala stratul subtire de sol fertil, modificând habitatele terestre

si peisajul intervenind totodata si asupra compozitiei apelor (a salinitatii si stratificarii).


Pagină 151

Acţiuni realizate in cadrul ariei protejate „Lacul Ursu şi arboretele pe sărături” contribuie la

evidenţierea şi conservarea eficientă a valorilor naturale locale din aria protejată, cu menţiunea

că nu se pot aproba noi dezvoltări ale infrastructurii turistice fără cumulare de efecte care pot

deveni negative. Prin finalizarea proiectului Drumul Sării va creşte semnificativ potenţialul

turistic al ariei protejate, iar masele de turişti care vin la Sovata vor putea fi dirijate spre

obiective bine conturate cu un impact negativ mai redus, în conformitate cu Planul de

Management al ariei protejate. Se vor realiza trasee eco - didactice, cu scopul de a prezenta

într-un mod cât mai natural condiţiile şi caracteristicile medi.


Biodiversitatii

Statiunea Sovata poate avea o valoare realã numai prin salvarea echilibrului ecologic

existent.








Astfel pentru conservarea biodiversitatii lacurilor, se recomandã:

• exploatarea Lacului Ursu sã se facã exclusiv în scop terapeutic cu stabilirea unui grafic

diurn limitativ de programare a bolnavilor;

• realizarea si controlarea unei canalizãri adecvate cu descãrcarea apelor menajere din

statiune, în zona lipsite de influente asupra Lacului Ursu;

• continuarea mentinerii sub observatie a caracteristicilor lacului (temperaturã, salinitate)

cât si controlul debitelor afluente si defluente (lichide si solide);

• realizarea etapizatã a lucrãrilor de amenajare a pantei, a torentilor afluenti în scopul

diminuãrii aportului de material fin, erodat din bazinul hidrografic;


Pagină 152

• realizarea înainte de intrarea în lac a unui sistem de limitare a debitului pluvial în exces,

corespunzãtor perioadelor de viituri (interceptarea inainte de întrarea în lac si canalizarea

acestora);

• analiza posibilitãtilor si oportunitãtii de captare a izvoarelor sãrate din zonã si dirijarea

apei cu concentratie mare de NaCl, printr-un sistem adecvat în Lacul Ursu, la o adâncime

corespunzãtoare treptei de salinitate;

• interzicerea oricãror lucrãri hidrotehnice, care ar putea influenta regimul curgerii în

subteran, în cadrul perimetrului de protectie propus si obligativitatea obtinerii prealabile a

avizelor de la organele competente, pentru noile obiective ce s-ar preconiza în zona de

influentã a Lacului Ursu Sovata.

• evolutia complexã a fenomenelor fizico-geologice din zonã corelatã cu intensificarea

regimului de construire impune efectuarea analizelor periodoce, detailate, de specialitate privind

comportarea în situ a întregului ansamblu.

Protectia pãdurilor si a altor forme de vegetatie

Protejarea pãdurilor se va realiza prin :

* extinderea tratamentelor intensive de gospodãrire a pãdurilor;

* aplicarea sustinutã a mãsurilor tehnice prevãzute în amenajamente silvice;

* turismul, sportul, recreerea, agrementul si alte asemenea activitãti se pot desfãsura

în cuprinsul fondului forestier numai cu respectarea reglementãrilor legale stabilite de organele

de specialitate competente.

* suprafata totalã a pãdurilor nu poate fi micsoratã decât cu aprobare specialã.

Protectia faunei terestre si acvative

Fauna terestrã si acvaticã constituie o bogãtie prin rolul sãu în mentinerea echilibrului

ecologic, de aceea vânãtoarea si pescuitul sunt admise numai cu respectarea dispozitiilor

legale în vigoare.

Zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate

-autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor care prin amplasament,functiune,

volumetrie si aspect arhitectural depreciaza valoarea peisajului este interzisa;


Pagină 153

-autorizarea executarii constructiilor in parcuri nationale, rezervatii naturale,precum si in

celelalte zone protejate de interes national,delimitate cf.legii ,se face cu avizul conform al

organismelor interesate in conditiile stabilite de lege.

-Se vor identifica si vor delimita prin documentatiile de urbanism,dupa caz ,in functie de

particularitatile specifice,acele zone naturale de interes local ce necesita protectie pentru

valoarea lor peisagistica si vor stabili conditiile de autorizare a executarii constructiilor avand in

vedere pastrarea calitatii mediului natural si echilibrului ecologic.

-pentru zonele cu valoare piesagistica si zonele naturale protejate,autorizarea

constructiilor se face cf. planului de management al zonei si cu avizul custodelui sau

gestionarului acestora;

-se propune prin PUG pastrarea necanalizata a a albiilor paraurilor si se instituie fasii

de protectie in lungul cursurilor de apa cu rol de protejare a vegetatiei malurilor si a lucrarilor

aferente malurilor ,pentru conservarea accesului la albiile minore,cu functiunea de coridor

ecologic si posibil acces pietonal.

• Mediul social si economic

Fatã de anul 1992, sporul natural a devenit pozitiv, sporul migratoriu rãmâne negativ,

cauzând în continuare o descrestere lentã a numãrului de populatie.

În acelasi timp se poate spune despre scãderea numãrului de locuitori cã poate fi o

consecintã a scãderii nivelului de trai si a scãderii numãrului de locuri de muncã, ceea ce este

caracteristic pe întreaga economie nationalã.


MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC

- proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în peisaj conform

recomandărilor din regulamentul PUG;

- se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa funcţională să

poată avea un impact negativ asupra mediului;

- clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul general al

zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;

- la construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp;


Pagină 154

- pentru a obtine un standard ridicat al vietii, pentru fiecare obiectiv in parte se va prevede

un procent de 30 % - spatiu verde;

- reconstruirea infrastructurii tehnico-edilitare la standarde moderne;

- practicarea unei politici de angajări cu prioritate pentru populaţia locală;

- dezvoltarea capacităţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat terenurile

din zonă;

- dezvoltarea si îmbunătăţirea climatului de afaceri pe termen lung pentru atenuarea

descreşterii activităţii economice;

- măsuri de conştientizare a publicului in vederea protejarii factorilor de mediu;

- dezvoltarea zonei ca aşezare atractivă cu standarde ridicate de calitate a vieţii, pe baza

principiilor de dezvoltare durabilă;

- monitorizarea periodică a nivelului poluării în zona cu receptori sensibili şi o monitorizare

imediată în urma sesizărilor membrilor comunităţii din vecinatate.

CONCLUZIE

Avand in vedere aspectele enuntate mai sus, dar si pe cele descriptive care sunt parte

componenta a continutului Raportului de mediu, consideram ca se poate emite Avizul de Mediu

pentru Revizuire si completarea PUG si RLU al orasului Sovata - cu localitătile

componente, judetul Mures, in conditiile in care sunt luate masuri corespunzatoare de protectie

a factorilor de mediu stabilite prin prezentul Raport.


Pagină 155

BIBLIOGRAFIE

• Memoriu general PUG- S.C. "Proiect" S.R.L. Tg.Mureş

• Regulament aferent PUG oras Sovata- S.C. "Proiect" S.R.L. Tg.Mureş

• Raport privind starea factorilor de mediu in judetul Mures, 2011, 2012- Agentia pentru Protectia Mediului Mures

• Strategia de dezvoltare pe termen lung a orasului Sovata

• Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului- Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

• Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Mures

• Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru pentru perioada 2007-2013

• Planul Regional de Acţiune pentru Mediu - Regiunea de dezvoltare Centru

• Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului - 2008

• Planul regional pentru gestionarea deşeurilor- Regiunea Centru 2006-2013

• Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013- 2020-2030

• Avize, acorduri emise pentru investitie

• Legislatie specifica

• www.anpm.ro

• www.mmediu.ro

• www.apmms.anpm.ro

• www.calitateaer.ro

• www.cjmures.ro/.../Capitolul%205%20-%20situatia%20mediului.doc -

impactul turismului asupra mediului in statiunea balneoclimaterica Sovata- Drd.

Szilgay Jozsef, 2012


Pagină 156

LEGISLATIE DE REFERINTA

• Legea 265/1996 actualizata privind protectia mediului

• OTU 152/2005 modificata si completata de legea 84/2006- privind prevenirea si controlul integrat al poluarii

• Ordin 462/1993- pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare ;

• Ordin 592/2002- pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator ;

• HG 699/2003, actualizata, privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati ;

• HG 332/2007- stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfa si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor gazoase si de particule poluante provenite de la acestea, in scopul protectiei atmosferei

• Hotarare nr. 856/2002- privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase ;

• Ordin 95/2005- privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri ;

• HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje, modificata si completata prin HG 1872/2006

• HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate

• HG 448/2005- privind deseurile de echipamente electrice si electronice

• HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei

• Ordin 536/1997- pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei


Pagină 157

• Hotararea 971/2011 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

• STAS 10009-88- acustica urbana- limite admisibile ale nivelului de zgomot ;

• STAS 12574-87- Conditii de calitateaer in zone protejate ;

• Normativ NTPA 002/2002- privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare aprobat de HG 188/2002 modificata si completata cu HG 352/2005;

• OUG 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului, aprobata cu Legea 19/2008, modificata si completata de OUG 15/2009

• Legea 105/2006 pentru aprobarea OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu

• Legea 86/2000 pentru ratificarea Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si la accesul in justitie

• Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata de legea 311/2004

• Legea Apelor 107/1996 modificata si completata cu Legea 310/2004 si legea 112/2006

• Ordinul 756/1997 pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, modificata de Ordinul 592/2002

• Ord. 1842/2001- pentru aprobarea Normelor metodologice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora

• Ord. 48/1999- privind transportul rutier al mărfurilor periculoase, aprobata cu legea 122/2002

• Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

• Legea 289/2006 Privind modificarea şi completarea legii 350/2001

• Legea 557/2001 privind aprobarea PATN, secţiunea a v-a, zone cu risc natural.

• Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional

• Legea 24/2007 Privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, actualizata cu legea 47/2012


Pagină 158

• Legea 104/2011, privind calitatea aerului înconjurator

• HGR 804 / 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase

• Hotararea Consiliului Judetean Alba 27/1999 privind zonele protejate si monumente ale naturii din judetul Alba

• Legea 54/2012- privind desfasurarea activitatilor de picnic

Documents

Raport de Mediu - apmms-old.anpm.roapmms-old.anpm.ro/files/APM MURES/Reglementari/AVIZE... · 4.5. Calitatea solului 4.6. Starea florei si faunei 75 75 75 78 81 81 83 5. O rice pr