RAPORT DE MEDIU Actualizare Plan Urbanistic General ......Primaria Municipiului Braila a solicitat Agentiei pentru Protectia mediului Braila avizul de mediu pentru planul “Actualizare

1

RAPORT DE MEDIU

Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Braila

Autorul Raportului de mediu:

SC DANIAS SRL Elaborator studii pentru protecţia mediului, RM, RIM, BM, EA, poz. 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro

Septembrie 2017

2

CUPRINS

Introducere 41. Informaţii generale 4

1.1. Titularul proiectului 4 1.2. Autorii atestaţi ai Raportului de mediu 5 1.3. Denumirea planului 5 1.4. Aşezare geografică şi administrativă 5

2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic General 6 2.1. Aspecte generale 6 2.2. Obiectivele Planului Urbanistic General 8 2.3. Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevante 8

3. Aspecte relevante ale stării actuale ale mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării Planului Urbanistic General propus

13

3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 14 3.1.1. Apa 14 3.1.2. Aerul 15 3.1.3. Sol şi subsol 18 3.1.4. Riscuri naturale şi antropice 20 3.1.5. Biodiversitate (floră şi faună) 23 3.1.6. Relief 23 3.1.7. Populaţia 24 3.1.8. Activităţi economice 28

3.1.8.1. Patrimoniul istoric si cultural 30 3.1.9. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic 47 3.1.10. Căi de comunicaţie şi transport 48 3.1.11. Spaţii verzi, sport şi agreement 50 3.1.12. Construcţii tehnico-edilitare 50 3.1.13. Zona de gospodărie comunală 50 3.1.14. Managementul deşeurilor 3.1.15. Schimbari climatice 51

3.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic General

52

4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectate semnificativ 61 4.1. Apa 61 4.2. Aerul 64 4.3. Solul 67 4.4. Biodiversitatea 67 4.5. Mediul social şi economic 67 4.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic 67 4.7. Zgomot şi vibraţii 67 4.8. Peisajul 69

5. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic General, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu cum ar fi: ariile de protecţie specială avifaunistică şi ariile speciale de

3

conservare 69 6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru PUG Braila, judeţul Brăila

70 6.1. Obiective de protecţie mediului stabilite la nivel naţional, comunitar, internaţional relevante pentru Planul Urbanistic General

70

6.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediului 77 7. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului 82

7.1. Introducere 82 7.1.1. Metodologia de evaluare utilizată în Planului Urbanistic General 82 7.1.2. Categorii de impact 82

7.2. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării PUG asupra obiectivelor de mediu relevante

93

8. Posibile efecte semnificative asupra mediului, asupra sănătăţii în context transfrontalieră

95

9. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect asupra mediului al implementării planului

95

9.1. Factorul de mediu Apa 104 9.2. Factorul de mediu Aerul atmospheric 105 9.3. Factorul de mediu Solul 105 9.4. Sanatatea populatiei 106 9.5. Riscuri naturale 106 9.6. Biodiversitatea 106 9.7. Patrimoniul cultural, arheologic si arhitectonic 106 9.8. Mediul social şi economic 107

10.

Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi descrierea modului în cares-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute

107 11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative

ale implementării planului

108 12.

Rezumat fără caracter ethnic 111

Concluzii 113 Glosar de termeni 113 Bibliografie 114 Anexe 115

4

RAPORT DE MEDIU

elaborat pentru Planul: Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Braila

Introducere Primaria Municipiului Braila a solicitat Agentiei pentru Protectia mediului Braila avizul de mediu pentru planul “Actualizare PUG municipiul Braila, Judeţul Brăila prin cererea inregistrata la APM Braila cu numarul 12893/19.11.2015.

Decizia etapei de incadrare nr. 2282 din 24.02.2016 emisa de APM Braila stabileste ca planul “Actualizare PUG municipiul Braila, Judeţul Brăila; necesita realizarea evaluarii de mediu prin elaborarea raportului de mediu si nu necesita realizarea evaluarii adecvate, planul se supune procedurii de adoptare cu aviz de mediu.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare într-o perioadă premergătoare elaborării strategiilor, planurilor sau programelor - a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice zonale încadrate la pct. 12 - Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. i), intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004.

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu: cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului;

informatiile puse la dispozitie de titular prin ca planul “Actualizare PUG municipiul Braila, Judeţul Brăila.

CAPITOLUL 1. Informaţii generale 1.1. Titularul proiectului

Primaria Municipiului Braila, Judeţul Brăila; Telefon: 0239694907 Fax: 0239692394

5

www.primariaBraila.ro 1.2. Autori atestaţ ai raportului de mediu Autorul atestat de Ministerul Mediului şi Pădurilor pentru realizarea Raportului de mediu este:

SC DANIAS SRL, cu sediul social în Galaţi, Strada Saturn, Nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, Judeţul Galaţi, CUI RO3814348, J17/438/1993, telefon: 0236.412.126, fax: 0236.412.126, Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţuri de mediu (BM), Evaluarea Adecvată (EA), Raport de amplasament (RA), Raport de securitate (RS), poziţia nr. 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

1.3. Denumirea planului Actualizare PUG municipiul Braila, Judeţul Brăila;

1.4. Aşezare geografică şi administrativă Municipiul Braila, resedinta administrativa a judeţului Brăila si unul dintre cele mai mari porturi din Romania, este situat la cca. 200 km nord-est de Bucuresti.

În cadrul ţării, municipiul Brăila este situat în partea de est-sud-est a României, aproximativ la intersecţia paralelei de 45º25’ cu meridianul de 27º54’ longitudine estică. Municipiul Brăila este situat în nord-estul Câmpiei Române, în Câmpia Brăilei sau Bărăganul Nordic, pe stânga Dunării – în subsectorul bălţilor, la 20 m altitudine . În cadrul judeţului Brăila, oraşul ocupă nord-estul judeţului, fiind situat într-o zonă complexă de contact între unităţi fizico-geografice variate: Lunca Dunării, Câmpia Brăilei şi Câmpia Siretului Inferior. Această localizare geografică la contactul dintre lunca şi câmpie, favorizată de condiţiile naturale oferite de luncă şi câmpie, se resimt pregnant în aspectul exterior, structura funcţională şi textura oraşului. Oraşul Brăila are o suprafaţă de 3958.04 ha, in conformitate cu noua limita administrativa a mun. Braila ce a fost modificata la data de 30.01.2017, in urma punerii in aplicare a sentintei nr. 2222/2015 a Tribunalului Tulcea pronuntata in dosarul nr. 1896/88/2013 privind stabilirea hotarului administrativ intre UAT Braila si UAT Chiscani

Incadrarea municipiului Braila in teritoriul

judetului Braila

6

CAPITOLUL 2.

Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic General

2.1. Aspecte generale Planul Urbanistic General al municipiului Brăila survine într-o nouă etapă de dezvoltare a municipiului şi preia situaţia existentă datorată multitudinii de factori interni și externi care au generat-o. Propunerile de urbanism sunt realizate pe elemente de prognoză economică si demografică, cu scopul de a oferi soluţii de funcţionare optimizatoare.

Principalele obiective cu caracter general urmărite în cadrul P.U.G. sunt: - stabilirea direcţiilor şi priorităţilor în dezvoltarea urbană în vederea atingerii

unui deziderat de coerenţă spaţială şi teritorială - utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare dezvoltării urbane

prin minimizarea expansiunii teritoriale necontrolate în zonele periferice - reducerea vulnerabilităţii fondului construit şi a peisajului în faţa riscurilor

naturale existente (alunecări de teren, inundaăii, neomogenitati geologice) - valorificarea fondului construit valoros în folosul localităţii; - creşterea calităţii cadrului de viaţă, cu precadere în domeniile locuirii şi

serviciilor; - fundamentarea realizarii unor investiţii de utilitate publică; - asigurarea suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de

urbanism şi autorizaţiilor de construire / desfiinţare; În vederea atingerii acestor obiective cu caracter general sunt urmarite o serie de obiective specifice care decurg din cele anterioare :

- optimizarea relațiilor Municipiului Brăila în cadrul teritoriului său administrativ și județean;

- valorificarea potențialului natural, economic și uman; - corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului. - organizarea și dezvoltarea căilor de comunicații; - stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan; - stabilirea și delimitarea zonelor construibile; - stabilirea și delimitarea zonelor funcționale; - stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de

construire; - stabilirea și delimitarea zonelor protejate și de protecție a acestora; - modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare; - evidențierea deținătorilor terenurilor din intravilan; - stabilirea obiectivelor de utilitate publică; - stabilirea modului de utilizare a terenurilor și conditiilor de conformare și realizare

a construcțiilor.

7

Corelarea dintre obiectivele generale ale PUG si cele specifice este prezentata sintetic mai jos:

Obiective generale Obiective specifice

1 stabilirea direcţiilor şi priorităţilor în dezvoltarea urbană în vederea atingerii unui deziderat de coerenţă spaţială şi teritorială

- optimizarea relațiilor Municipiului Brăila în cadrul teritoriului său administrativ și județean;

- organizarea și dezvoltarea căilor de comunicații;

2 utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare dezvoltării urbane prin minimizarea expansiunii teritoriale necontrolate în zonele periferice

- valorificarea potențialului natural, economic și uman;

- modernizarea și dezvoltarea echipării edilitare;

3 reducerea vulnerabilităţii fondului construit şi a peisajului în faţa riscurilor naturale existente (alunecări de teren, inundaăii, neomogenitati geologice)

- valorificarea potențialului natural, economic și uman;

- corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.

4 valorificarea fondului construit valoros în folosul localităţii;

- organizarea și dezvoltarea căilor de comunicații;

- stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan;

- stabilirea și delimitarea zonelor construibile;

- stabilirea și delimitarea zonelor funcționale

5 creşterea calităţii cadrului de viaţă, cu precadere în domeniile locuirii şi serviciilor;

- stabilirea și delimitarea zonelor funcționale;

- stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară sau definitivă de construire;

- stabilirea obiectivelor de utilitate publică;

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor și conditiilor de conformare și realizare a construcțiilor.

6 fundamentarea realizarii unor investiţii de utilitate publică;

- stabilirea obiectivelor de utilitate publică

7 asigurarea suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire / desfiinţare;

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor și conditiilor de conformare și realizare a construcțiilor.

- evidențierea deținătorilor

8

terenurilor din intravilan

2.2. Obiectivele Planului Urbanistic General

Obiectivul general al Planului Urbanistic General al municipiului Braila este acela de a promova dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, astfel încât aceasta să devină competitivă şi atractivă pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului construit si a resurselor umane calificate, pentru crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi creşterea semnificativă a PIB-ului, peste nivelul mediei judetene.

De asemenea, prin prezenta documentatie se urmăreste îmbunătătirea aspectului general al municipiului din punct de vedere urbanistic, economic si social prin stabilirea directiilor, prioritătilor si reglementărilor de dezvoltare, pentru integrarea localitătii în planurile de amenajare teritorială la nivelul judetului si a tării.

2.3. Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevante Planul Urbanistic General îşi propune ca prin prevederile sale să devină instrumentul tehnic în activitatea Consiliului Local în probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea durabilă a municipiului. Planul Urbanistic General, odată aprobat, capătă valoare juridică, constituindu-se în act de autoritate a administraţiei locale şi de clarificare şi soluţionare a conflictelor ce pot să apară între persoane fizice sau între administraţia locală şi persoane fizice. La elaborarea planurilor de urbanism şi de amenajarea teritoriului trebuie respectate prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, în sensul luării măsurilor de ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Pentru continuitatea şi aprofundarea propunerilor generale reglementate prin PUG este necesar a se elabora în continuare următoarele documentaţii: cadastru imobiliar al localităţii (aducere la zi); planuri urbanistice de detaliu pentru terenurile în proprietatea primăriei destinate

concesionării. România ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de dezvoltare egal cu cel al Statelor Membre şi să realizeze obiectivele europene de coeziune economică şi socială. Plecând de la această premisă, priorităţile şi măsurile incluse în Planul Naţional de Dezvoltare pentru Coeziune Economică şi Socială (C.E.S.) au rolul de a sprijini dezvoltarea economică şi socială a României. De asemeni, acestea sunt argumentate şi justificate în politicile de dezvoltare sectoriale şi regionale, dar şi în strategiile elaborate de ministerele de resort, precum şi în Planurile Regionale de Dezvoltare (P.R.D.), elaborate sub coordonarea Agenţiilor de Dezvoltare Regională (A.D.R.). Din Planul de Urbanism General şi Regulamentul Local aferent acestuia întocmit de Universitatea de Arhitextura si Urbanism “Ion Mincu” Bucuresti, a rezultat că pentru intocmirea documentaţiei de urbanism au fost analizate:

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN)

9

Planul de amenajare a teritoriului zonal periurban Braila Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Braila Planul de Urbanism General al Municipiului Braila şi RLU aferent (2000) Planul de dezvoltare integrata a municipiului Braila Strategia de dezvoltare a municipiului Braila

2.3.1. Planuri şi programe la nivel local Politica Consiliului Local al Municipiului Braila este o politică investiţională, cu realizări şi ropuneri de proiecte de investiţii în infrastructură efectuate în principal cu fonduri de la bugetul local. La intocmirea Memoriului de Actualizare a Planului Urbanistic General s-au avut în vedere următoarele obiective:

Obiectivele propuse prin Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) şi prin Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD) elaborate şi aprobate în perioada 2001 – 2010 pentru diferite zone din cadrul Municipiului Braila

Autorizaţiile de construire emise în perioada 2001 - 2008. la stabilirea obiectivelor şi măsurilor propuse prin Actualizarea PUG Municipiul Braila au

fost analizate şi Zonele protejate construite - ansambluri şi monumente istorice, cuprinse în Lista Monumentelor Istorice 2010, aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2361/2010 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 670 bis/1.X.2010

Strategia de dezvoltare Durabila a municipiului Braila 2014 – 2020: Viziunea de dezvoltare a Municipiului Brăila –Orizont 2030 va fi realizată prin 4 direcţii strategice de dezvoltare:

1. Consolidarea infrastructurii urbane 2. Dezvoltarea infrastructurii de afaceri 3. Valorificarea potenţialului turistic 4. Dezvoltarea Conurbaţiei Brăila –Galaţi

Planul de Dezvoltare Integrata a municipiului Braila (PIDU) PIDU Brăila a identificat drept priorități:

- Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere din municipiul Brăila; - Creşterea gradului de atractivitate a zonelor de petrecere a timpului liber; - Creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în Municipiul Brăila; - Promovarea potenţialului turistic; - Promovarea oraşului Brăila ca pol cultural regional, prin valorificarea patrimoniului multietnic şi multicultural; - Crearea unui sistem de servicii sociale individualizate, centrate pe nevoile populaţiei aflate în dificultate; - Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice oferite cetăţenilor.

2.3.2. Planuri şi programe la nivel national Planul de Amenajare a Teritoriului National – secţiunea I – Reţele de transport Oraşele Galaţi şi Brăila sunt singurele de rang I din România, care nu sunt racordate la coridorul paneuropean IV ce traversează România E-V. Realizarea podului rutier peste Dunăre în zonă, ar

10

putea crea o legătură directă a nord-estului ţării cu sud-estul, spre Constanţa, (poarta maritimă a ţării), trecând prin Tulcea (pornirea Deltei Dunării) (drumul E87). a. Rutiere:

- drum expres sau cu 4 benzi între Brăila-Buzău; - un pod nou peste Dunăre, la Brăila;

b. Feroviare

- Linii de cale ferată convenţionale, cu viteză până la 180 km/h cu trasee existente nereabilitate: Buzău – Făurei – Braila - Galaţi (Ucraina) (linie dublă) - Linii de cale ferată de interes local, pe trasee noi: Brăila – Măcin – Tulcea

c. Căi navigabile

- Căi navigabile la care se vor executa lucrări de amenajare: Dunărea (sectorul Călăraşi – Cernavodă – Brăila – Ceatalul Ismailului) Braţul navigabil al Dunării Măcin

- Puncte de traversare cu bacul şi de acostare pentru nave de pasageri la care se vor executa lucrări de modernizare:

Portul Brăila Bac Brăila – Ghecet (judeţul Tulcea)

- Puncte de traffic RO-RO noi: portul Braila - Porturi la care se vor executa lucrari de modernizare: portul Braila - Porturi turistice si debarcadere pentru nave de pasageri: portul Braila

d. Aeroporturi: aeroporturi noi în zona Brăila-Galaţi-Tuluceşti. e. Transport combinat: Nu sunt prevederi pentru zona studiată. Master Planul General de Transport al Romaniei a. Rutiere:

Drum expres: Buzau – Braila Drum expres: Constanta – Tulcea – Braila (+ pod peste Dunare) Trans – region: Braila – Slobozia – Calarasi – Chiciu

11

Drum expres: Braila Focsani (PATZ) b. Feroviare

Reabilitare cale ferata Buzau – Braila - Galati Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ): Galaţi - Brăila - Tulcea, 2005; Planul de amenajare a teritoriului zonal periurban al municipiului Brăila - are caracter director şi concretizeaza strategiile sectoriale în teritoriu, contribuie la soluţionarea unor probleme specific apărute în anumite teritorii (intercomunale sau interorăşeneşti, interjudeţene şi regionale).

Teritoriul zonei periurbane se află situat la intersecţia a trei judeţe (Brăila, Galaţi şi Tulcea) şi prezintă o serie de caracteristici naturale şi antropice ce în mare parte îi conferă anumite direcţii majore de dezvoltare. Zona periurbană a municipiului Brăila cuprinde 20 UAT-uri, dintre care ponderea, ca importanţă, o au cele două oraşe care formează sistemul urban (Brăila şi Galaţi). Celelalte 18 UAT-uri componente sunt localizate pe cele trei judeţe, astfel:

- judeţul Brăila: Frecăţei, Măraşu, Siliştea, Romanu, Cazasu, Tudor Vladimirescu, Chiscani, Tichileşti, Traian, Gropeni, Unirea;

- judeţul Galaţi: Sendreni, Braniştea ; - judeţul Tulcea: Carcaliu, Măcin, Jijila, Smârdan, I. C. Brătianu.

Zona Periurbană Brăila deţine un potenţial remarcabil de dezvoltare pe termen mediu şi lung, în principal pe baza rolurilor teritoriale de anvergură pe care le poate juca, fiind parte a Sistemului urban Brăila-Galaţi (Legea nr. 351/2001 – P.A.T.N. Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi), potenţială a doua zonă metropolitană a României şi cea mai mare pe Dunărea inferioară, potenţial sistem urban Brăila-Galaţi-Tulcea, hub la Dunăre în relaţia cu Ucraina şi autostrada Mării Negre, precum şi în relaţia transfrontalieră estică a Uniunii Europene. Acest potenţial este pe cât de fabulos pe atât de critic deoarece, pentru a câştiga capacitatea de a gestiona acest rol, este necesară configurarea şi funcţionarea ca administrare pe mai multe nivele, a asociaţiei periurbane Brăila şi/sau a asociaţiei metropolitane Brăila-Galaţi.

12

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM); Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în anul 1995 (ultima dată fiind revizuit în anul 1999) şi a fost actualizat în concordanţă cu Planul Naţional pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului şi sănătate). Selectarea, analiza şi implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordanţă cu următoarele criterii:

- domenii majore de activitate; - abordarea pe anumite nivele (local, regional, naţional); - perioada de implementare: termen scurt şi mediu;

13

- problemele generale abordate: protecţia calităţii apelor, protecţia calităţii aerului şi a atmosferei, protecţia calităţii solului, conservarea biodiversităţii, silvicultura, managementul deşeurilor, planificare urbană şi transporturi;

- legislaţie şi reglementări, dezvoltare instituţională.

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor; In anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a elaborat şi aprobat prin hotărâre de guvern, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor, în conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte” sau, producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor; Acest plan naţional a fost adoptat prin HG nr. 123/2003 fiind elaborat pentru perioada 2003 -2013 în baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale în domeniu; planul are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care România trebuie să le îndeplinească, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu, în domeniul gestionării deşeurilor, precum şi unele acţiuni cu termen pentru anul 2020. Este in procedura de aprobare Planul National de Gestionare a Deseurilor 2014 - 2020

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor al Judeţului Brăila (PJGD) Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu posibilitatea de revizuire dupa 5 ani) în baza prevederilor Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, a legislaţiei europene şi naţionale în domeniu şi au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Planul cuprinde obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu, precum şi unele acţiuni pentru perioada 2004 – 2013. Capitolul 3 Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării Planului Urbanistic General propus Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii / aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: apa, aerul, solul/ utilizarea terenului, biodiversitatea, populaţia şi sănătatea umană, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, infrastructura rutieră, gestionarea deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul, turismul.

Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu.

3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

14

3.1.1. Ape 3.1.1. 1.Ape de suprafată Reţeau hidrografică a judeţului Brăila poartă amprenta climatului temperat – continental şi al reliefului, alcătuit din câmpuri relativ netede, în cuprinsul cărora sunt schiţate văi largi şi depresiuni închise, în care se găsesc lacuri temporare sau permanente. Prin volumul care se scurge în cursul unui an, râurile reprezintă resursele de apă cele mai importante ale judeţului Brăila. Arterele hidrografice sunt Dunărea, Siret, Buzău şi Călmăţui. Dunarea este principala artera hidrografica a zonei. Dunărea în cadrul judeţului este reprezentată prin braţele principale – Cremenea şi Măcin (Dunărea Veche) – şi braţele secundare – Vâlciu, Mănuşoaia, Pasca, Calia, Arapu – în arealul Bălţii Brăilei – şi prin Dunărea propriu-zisă din dreptul municipiului Brăila şi până la confluenţa cu Siretul. Dunărea Veche sau braţul Măcin, care formează şi limita estică a judeţului, are 96 Km lungime, un coeficient mare de meandrare (1,24) şi o lăţime medie de 250 m. Panta mică, ca urmare a gradului mare de meandrare, face ca acest braţ să transporte o cantitate mică de apă (13%) din debitul total de la Hârşova (5949 m3/s). Braţul Cremenea, cel mai important, are o lungime mai mică (70 Km), o pantă de scurgere mai mare şi o lăţime medie de 500 m. Dacă caracteristica braţului Măcin este gradul de meandrare, cea a braţului Cremenea este gradul de despletire. Din braţul Măcin (numai la 2 Km de la bifurcaţie) se desprinde braţul Vâlciu care se varsă apoi în Cremenea. Debitul maxim la asigurarea de 1% a fost estimat pentru Hârşova la 15.080 m3/s şi pentru Brăila la 14.620 m3/s. Debitul minim se înregistrează în două perioade (toamna şi iarna), cel de iarnă fiind mai scăzut faţă de cel de toamnă. La asigurarea de 99,9% la staţia hidrometrică Brăila debitul minim a fost apreciat la 1000 m3/s. Principala sursă de apă de suprafaţă este fluviul Dunărea, din care sunt alimentate cele două sisteme zonale de alimentare cu apă ale judeţului Brăila, şi anume:

- sistemul zonal Brăila, din care sunt alimentate localităţile Brăila, Chiscani (Chiscani, Lacul Sărat, Vărsătura), Cazasu, Vădeni (Vădeni, Baldovineşti). Captarea apei din Dunăre se realizează printr-o priză de mal, situată în dreptul localităţii Chiscani. Apa captată este tratată în două staţii de tratare, una la Chiscani, cealaltă la Brăila; - sistemul regional Ianca – Gropeni. Captarea apei se face printr-o priză de mal pe braţul Calia al Dunării, în zona localităţii Gropeni. Apa captată este tratată în trei staţii de tratare: Gropeni, Ianca şi Movila Miresii care asigură apă potabilă pentru oraşul Ianca şi 13 comune astfel:

1. ramura Gropeni (staţia de tratare Gropeni): Gropeni, Tichileşti, Tufeşti; 2. ramura Ianca – Movila Miresei (staţia de tratare Ianca): Bordei Verde, Mircea Vodă, Surdila Găiseanca, Grădiştea, Suteşti şi (staţia de tratare Movila Miresii): Movila Miresii, Racoviţa, Gemenele, Traian, Râmnicelu.

Apele de suprafaţă din zonă sunt reprezentate de fluviul Dunărea, care prin caracteristicile sale de culoar morfologic, biogeografic şi ecologic constituie o adevărată ”axă verde”. 3.1.1.2. Ape subterane În subteran, teritoriul judeţului Brăila prezintă importante rezerve de apă freatică şi de adâncime cu diferite direcţii de drenare. Adâncimea apelor freatice variază de la 0, în luncile joase, până la 20 m pe câmpurile acoperite cu nisipuri. În zona municipiului Brăila apa freatică se situează la adâncimi ce variază între 5 – 20 m. Datorită variaţiilor mari a cantităţii de precipitaţii din cursul anului (principala sursă de alimentare a apelor freatice), nivelul hidrostatic înregistrează variaţii

15

de 1 – 2 m. Din punct de vedere hidrochimic, apele freatice se încadrează în tipul bicarbonatat calcic şi sodic, în mai mică măsură şi în sulfatate şi clorurate calcice şi sodice, în cea mai mare parte, cu mineralizări care depăşesc uneori 5g/l, fiind improprie utilizării ca apă potabilă. Apele freatice din judeţul Brăila nu constituie o sursă importantă pentru alimentarea cu apă a populaţiei, pentru industrie sau pentru irigaţii, atât sub aspectul variaţiei cantitative în timpul anului, cât şi sub cel al gradului redus de potabilitate. 3.1.2. Aerul Teritoriul judeţului Brăila se caracterizează printr-un climat temperat continental, cu nuanţe aride. Verile sunt călduroase şi uscate datorită maselor de aer continentalizate sub influenţa valorilor mari ale radiaţiei solare (125 Kcal/cm2), precipitaţiile reduse, cu caracter torenţial şi inegal repartizate. Iernile sunt reci, fără strat de zăpadă stabil şi continuu, influenţate de anticiclonul siberian. Uniformitatea reliefului face ca trăsăturile de bază ale climei să fie foarte puţin modificate pe cuprinsul judeţului Brăila.

Regimul temperaturii aerului prin valorile medii lunare şi în special prin amplitudinea absolută, reflectă cel mai clar caracteristicile climatului temperat continental, cu nuanţe excesive.

Temperatura medie anuală variază între 10,30C şi 10,50C. Numai în lungul Dunării temperatura este mai ridicată (Brăila 11,10C). Temperaturile medii lunare multianuale cele mai mici se realizează în ianuarie, luna cea mai rece, când în aer se înregistrează -30C (-2,10C Brăila). Luna cea mai caldă este iulie, când temperaturile medii multianuale variază între 22,10C la Ion Sion şi 23,10C la Brăila.

Harta climatică a României

Cantitatea anuală de precipitaţii Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. Ca şi regimul termic, şi cel al precipitaţiilor reflectă caracterul continental al climei, în sensul că acestea cad în cantităţi variabile de la un an la altul şi sunt repartizate inegal în timpul anului. În partea de sud a judeţului (Câmpia Călmăţuiului) cantitatea de precipitaţii se apropie de 500 mm/an, iar în Câmpia Brăilei acestea variază între 400-490 mm/an. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei. În semestrul cald cad peste 60% din cantitatea de precipitaţii anuale.

16

Din cantitatea de precipitaţii care cade în semestrul rece, o bună parte este sub formă de zăpadă. Se apreciază că în cadrul Câmpiei Brăilei, cantitatea de apă rezultată din zăpadă este de circa 100 mm/an, reprezentând 20-23% din totalul anual al precipitaţiilor. Stratul de zăpadă nu este continuu şi de lungă durată ca în alte regiuni ale ţării. Din observaţiile făcute la staţiile climatice rezultă că stratul de zăpadă persistă, în medie, 40 de zile în câmpie şi 30 de zile în Balta Brăilei. Numărul zilelor cu ninsoare este în medie, între 15-20 în câmpie şi 10-15 în Balta Brăilei. Grosimea medie a stratului de zăpadă este destul de mică, sub 10 cm (staţia Brăila). Datorită uniformităţii reliefului şi a vântului puternic de nord-est şi nord, în timpul iernii zăpada este spulberată şi troienită în jurul localităţilor sau a altor obstacole. Vântul constituie un element climatic cu o mare influenţă în condiţiile morfografice ale Câmpiei Române orientale. Lipsa obstacolelor orografice şi forestiere face ca deplasarea maselor de aer să se facă cu uşurinţă, iar influenţele asupra culturilor, căilor de comunicaţie şi localităţilor să fie mari. Din analiza datelor statistice se constată că vânturile dinspre nord, urmate de cele din nord-est şi vest au frecvenţa cea mai mare. Astfel la Brăila, vântul de nord are o frecvenţă anuală de 21,3%, cel de nord-est de 18,0%, cel de vest de 16,7% şi cel de sud-vest de 12,8%. La Brăila viteza medie pe direcţia nord este de 3,1 m/s, iar pe cea de nord-est de 2,9 m/s. În zona de câmpie valorile medii ale vitezei vântului sunt ceva mai mari decât cele menţionate pe teritoriul oraşului Brăila. Numărul mediu anual al zilelor cu vânt tare (peste 11 m/s) este în zona de câmpie de circa 70, iar în Balta Brăilei în jur de 10. Vitezele maxime se înregistrează în timpul iernii, când acestea pot depăşi 100 Km/oră. Vânturile cele mai cunoscute în Bărăganul de Nord sunt Crivăţul, un vânt rece şi uscat, care bate în timpul iernii, determinat de anticiclonul siberian, cu o direcţie nord, nord-est şi Suhoveiul, vânt uscat şi cald, care bate vara din partea estică cu o frecvenţă mai mică.

Harta precipitaţiilor în Romania

17

Fenomene extreme

În context general judeţul Brăila este situat la „gura” Anticiclonului Est-European, ale cărei mase de aer pătrund forţat, prin „poarta carpatică” dintre Curbura Carpaţilor şi Masivul Nord-Dobrogean, peste Câmpia Română, la un loc de răscruce a două mari influenţe climatice exterioare, continentale din est şi oceanice din vest.

Pentru riscurile climatice, cel mai mare rol revine, însă, Anticiclonului Est-European. Acesta este răspunzător de contrastele termice mari (> 700C) dintre vară şi iarnă şi de o gamă largă de fenomene climatice extreme, cum sunt cele din sezonul rece: valurile de frig polar sau arctic, inversiunile de temperatură, îngheţurile şi brumele cele mai intense, ninsorile abundente, vânturile tari, viscolele şi înzăpezirile (fenomene amplificate de Ciclonii Mediteraneeni). În contrast cu acestea, în sezonul cald sunt prezente: valurile de căldură tropicală, fenomenele de uscăciune şi secetă, vânturile uscate şi fierbinţi etc.

Viscolul constituie un risc climatic de iarnă, la producerea căruia concură două elemente mai importante şi anume, viteza vântului şi cantitatea de zăpadă căzută.

Riscul climatic este dat în primpul rând, de vitezele mari ale vântului: peste 11 m/s caracteristice viscolelor puternice şi > 15 m/s caracteristice viscolelor violente. În al doilea rând, aceasta depinde de cantitatea de zăpadă căzută, care poate forma un strat continuu de 25-50 cm, sau troiene de 1-4 m înălţime (de exemplu viscolul din 3-6.II.1954), care provoacă mari pagube şi dezechilibre de mediu.

Pe o scară cu 4 trepte de vulnerabilitate, judeţul Brăila se află în aria cu cea mai mare vulnerabilitate la viscol (Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport – Atlas geografic 2002).

Seceta este un fenomen de risc climatic de vară, la producerea căreia concură ciclonii mediteraneeni, aducători de aer cald tropical care determină fenomene de uscăciune.

În semestrul cald al anului se mai adaugă acţiunea unui anticiclon situat în Asia Mică, care pompează peste Câmpia Română aer cald sau fierbinte, tropical-continental, sărac în precipitaţii şi care generează temperaturi mari (peste 30-400C). Toate aceste fenomene măresc evapotranspiraţia, provoacă ofilirea culturilor şi uneori compromiterea recoltei.

Fenomenele de secetă şi tendinţa tot mai accentuată a aridizării teritoriului este pusă în evidenţă de izolinia de 22 (indicele de ariditate Emmanuelle de Martonne), care în ultimele decenii a suferit mutaţii de la est la vest.

18

Harta climatică a României

3.1.3. Sol şi subsol Prezenţa pe suprafeţe întinse, foarte slab înclinate sau orizontale a depozitelor loessoide, lipsite în cea mai mare parte de drenaj superficial, condiţiile climatice semiaride, cu o umiditate deficitară şi existenţa oscilaţiilor vegetale ierboase de stepă, au determinat formarea solurilor cernoziomice, în diferite faze de evoluţie, pe cea mai mare parte a teritoriului judeţului Brăila.

Cernoziomurile ocupă 70-75% din suprafaţa judeţului şi cuprind o gamă foarte variată: cernoziomuri castanii şi ciocolatii, cernoziomuri carbonatice (municipiul Brăila), cernoziomuri levigate argiloase compacte, cernoziomuri levigate nisipoase, cernoziomuri aluviale etc. Profilul de sol al cernoziomurilor este bine dezvoltat, reflectând o evoluţie îndelungată.

Orizonturile cele mai conturate sunt A, A/C, C şi D. În orizontul superior A, cu o textură uşor lutoasă se găsesc urmele activităţii biologice. Toate orizonturile sunt afânate, ceea ce le conferă un grad mare de porozitate şi deci infiltraţia pe verticală. Conţinutul în humus, acumulat îndesebi în orizontul A, variază între 2,8 şi 5,7%, iar carbonatul de calciu ajunge în orizontul C până la 14-23%. Dintre cernoziomurile menţionate, mai răspândite sunt cele castanii, ciocolatii, carbonatice şi levigate.

Acestea au profilul de sol mai conturat, fertilitatea mai mare şi sunt răspândite în toată Câmpia Brăilei şi în partea Centrală a Câmpiei Călmăţuiului. Însuşirile fizico-chimice ale cernoziomurilor, ca şi condiţiile climatice în care se găsesc, fac ca aceste soluri să aibă cea mai mare fertilitate naturală din ţară. Ca urmare a acestei însuşiri, cornoziomurile sunt folosite pentru o gamă foarte largă de culturi agricole, dintre care locul principal îl ocupă grâul şi porumbul.

Modificările antropice puternice datorate construcţiilor (locuinţe, platformele industriale, drumuri, etc.) au determinat destructurarea profilului de sol iniţial (brun roşcat) şi apariţia aşa - numitelor „protosoluri antropice".

Calitatea solului în municipiul Brăila este scăzută, acesta conţinând foarte mult pietriş. Pământul pentru plantaţiile de arbori a fost întotdeauna o mare problemă în zona centrală a Brăilei (Grădina Publică, Piaţa Poligon, etc. ); deşi în fiecare an se plantau arbori în număr destul de mare,

19

aceştia se uscau din cauza calităţii slabe a solului, conform documentelor aflate la Arhivele Naţionale

3.1.3.1. CONDITII GEOLOGICE

3.1.3.2. CONDITII HIDROLOGICE Din punct de vedere hidrogeologic, zona prezintă două strate purtătoare de apă: - stratul acvifer freatic - a fost interceptat in forajele executate, la adâncimi cuprinse între 7,5 m şi peste 12 m de la cota terenului natural; aceste ape au o mineralizare ridicată şi nu prezintă condiţii de potabilitate;

- stratul acvifer de adâncime medie, numit ”Frăţeşti”, identificat în nisipurile medii şi mari, pietrişuri de diferite dimensiuni, cu rare intercalaţii subţiri, argiloase; apele de adâncime, interceptate între 25-50m, prezintă calităţi bune de potabilitate.

3.1.3.3. CONDITII TECTONICE Deasupra unui fundament reprezentat prin şisturi verzi aparţinând Proterozoicului, cu structura complex şi compartimentat tectonic de falii majore, care afectează şi cuvertura paleomezozoică, urmează depozitele neogene, depuse concordant, care ating 2.000 m grosime, din care depozitele romaniene şi cuaternare depăşesc 750 m în partea de SV a perimetrului. Din studiul structurii şi al faciesurilor orizonturilor litologice apartinând Cuaternarului a reieşit că genetica reliefului a fost determinată pe de o parte de influenţa mişcărilor pozitive, din zona colinară şi pe de alta parte de activitatea proceselor de subsidenţă, manifestate începând de la finele Pleistocenului până în prezent, în Câmpia Română.

Analiza comparativă a faciesurilor litologice ale depozitelor cuaternare de pe marginea vestică a lacului existent încă în Pliocen, faţă de marginea lui nord-estică, permite enunţarea unor concluzii în ceea ce priveşte extinderea zonei de subsidenţă, regimul de sedimentare şi evoluţia reţelei hidrografice din Câmpia Română. Astfel se poate spune ca subsidenţa formaţiunilor sedimentare începută din Sarmaţian atinge amplitudinea maximă în Pliocen şi începutul Cuaternarului.

Caracteristicile macroseismice ale terenului, conform prevederilor normativului P 100-1/2006, sunt acceleraţia terenului pentru proiectare ag = 0,24g şi perioada de control (colt) Tc = 1,0 secunde.

20

Valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure

având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani (reprezentarea judeţului Brăila)

Zonarea teritoriului judeţean

în termeni de perioada de control (colt), TC a spectrului de răspuns

3.1.4. Riscuri naturale şi antropice Riscurile natural şi antropice au fost identificate şi definiţe în conformitate cu HG nr. 382/2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale.

21

3.1.4.1. Riscuri naturale Din punct de vedere al riscurilor naturale, teritoriul municipiului Brăila este supus la: cutremure, inundaţii, alunecări de teren, fenomene climatice extreme.

a. Cutremure de pământ Activitatea seismică este influenţată de prezenţa focarului vrâncean, fapt care încadrează

perimetrul de interes în zona seismică 8 (intensitate MSK), cu o perioadă de revenire de

aproximativ 50 de ani, conform SR 11100 - 1:1993 - Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului

României.

Perioada de control (colţ) Tc a spectrului de raspuns (conform Normativului P100-1/2006)

reprezintă graniţa dintre zona (palierul) de valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi

zona (palierul) de valori maxime în spectrul de viteze relative. Tc se exprimă în secunde.

În condiţiile seismice şi de teren din România, pentru cutremure avand IMR = 100 ani, codul redă

zonarea pentru proiectare a teritoriului României în termeni de perioadă de control (colţ), Tc, a

spectrului de raspuns obţinută pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele

orizontale ale mişcării seismice.

Pentru zona studiată, Tc are valoarea 1,0 s. În concluzie, zona studiată are un risc seismic

mediu.

Zonarea seismică

22

(SR 11100 - 1:1993

Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colt),

Tc a spectrului de răspuns. Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)

b. Inundaţii Având în vedere deschiderea municipiului către Dunăre, există posibilitatea producerii inundaţiilor în zona de jos a falezei precum şi în zonele locuite limitrofe fluviului. De asemenea, există posibilitatea producerii inundaţiilor şi din cauza sistemului de canalizare necorespunzător din punct de vedere al capacităţii de preluare a apelor

c. Alunecări de teren: Există posibilitatea producerii alunecărilor de teren din cauza eroziunii solului, lipsei lucrărilor de consolidare, infiltraţiilor

d. Fenomene climatice extreme Climatul temperat continental determină caracterul moderat al climei şi riscurilor climatice în aria comunei Gropeni. Fenomenele climatice de risc au un caracter aleatoriu şi un impact moderat asupra organismului uman şi asupra componentelor de mediu. Frecvenţa şi intensitatea fenomenelor climatice de risc sunt relativ moderate şi sunt în deplin acord cu caracterul climatic al regiunii. Dintre fenomenele climatice cu frecvenţa şi intensitatea cea mai mare menţionăm:

- valurile de frig, producerea inversiunilor de temperatură şi a unor valori minime absolute a temperaturii aerului, cu toată gama de procese asociate în cazul producerii în anotimpurile de tranziţie (îngheţ şi brume timpurii de toamnă, îngheţ şi brume târzii de primăvară); - căderea masivă a precipitaţiilor şi excesul de umiditate (excedent pluviometric) care induc riscuri hidrologice şi geomorfologice asociate (ninsori timpurii şi târzii, ploi torenţiale în 24 ore); - valurile de căldură şi producerea valorilor termice absolute pozitive, asociate cu deficitul de precipitaţii accentuează fenomenul de uscăciune sau chiar secetă.

Factorii geografici locali determină, în anotimpul rece al anului şi în anotimpurile de tranziţie, formarea şi persistenţa inversiunilor de temperatură, care facilitează suprarăcirea suprafeţei active şi întreţinerea unor temperaturi foarte scăzute.

23

3.1.5. Biodiversitate (floră şi faună) Cea mai bogata activitate se gaseste in vecinatatea municipiului Braila, in lunca inundabila a Dunarii, prin Parcul National „Balta Mica a Brailei”. Parcul National „Balta Mica a Brailei”, zona umeda de interes international (sit RAMSAR) este ultimul vestigiu in regim natural de inundatie pe cursul inferior al Dunarii, dupa desecarea fostei Delte Interioare (Balta Brailei si Balta Ialomitei) care conserva in prezent complexe de ecosisteme acvatice si terestre intr-o forma apropiata de cea initiala. 3.1.6. Relief Municipiul Brăila se află aşezat în Lunca Dunării, pe o terasă încadrată spre nord, vest şi sud de

luncile Siretului, Buzăului şi Calmăţuiului, aflate la distanţe de până la 20 km.

Zona cea mai joasă a oraşului, situată pe grindul fluviatil, are faţă de Dunăre 3 - 4 m peste nivelul

marii. În această zona se gasesc cea mai mare parte a instalaţiilor portuare.

Urmează o zonă care aparţine Luncii Dunării, cu înălţimi de 4 - 6 m, care face trecerea spre

terasa Brăilei. În această zona se află cartierul Comorofca, fosta Uzină de Apă şi terenurile joase

dinspre satul Vărsătura.

Cea mai mare parte a oraşului se întinde în zona de terasă, care are înalţimea cuprinsă între 12-

25m şi care se ridică peste un versant paralel cu fluviul, cunoscut sub numele de faleză. Terasa

Brăilei este plană, coborând de la nord unde se află Piscul Brăilei (33m) spre sud unde atinge

15m, iar de la est la vest înălţimile variază între 25m la Gradina Mare şi 10m în cartierul Lacu

Dulce.

Harta fizică a Judeţului Brăila

Prezenţa pe suprafeţe întinse, foarte slab înclinate sau orizontale a depozitelor loessoide, lipsite în cea mai mare parte de drenaj superficial, condiţiile climatice semiaride, cu o umiditate deficitară şi existenţa oscilaţiilor vegetale ierboase de stepă, au determinat formarea solurilor cernoziomice, în diferite faze de evoluţie, pe cea mai mare parte a teritoriului judeţului Brăila. Cernoziomurile ocupă 70-75% din suprafaţa judeţului şi cuprind o gamă foarte variată: cernoziomuri castanii şi ciocolatii, cernoziomuri carbonatice (mun. Brăila), cernoziomuri levigate argiloase compacte, cernoziomuri levigate nisipoase, cernoziomuri aluviale etc. Profilul de sol al cernoziomurilor este bine dezvoltat, reflectând o evoluţie îndelungată. Orizonturile cele mai conturate sunt A, A/C, C şi D. În orizontul superior A, cu o textură uşor

24

lutoasă se găsesc urmele activităţii biologice. Toate orizonturile sunt afânate, ceea ce le conferă un grad mare de porozitate şi deci infiltraţia pe verticală. Conţinutul în humus, acumulat îndesebi în orizontul A, variază între 2,8 şi 5,7%, iar carbonatul de calciu ajunge în orizontul C până la 14-23%. Dintre cernoziomurile menţionate, mai răspândite sunt cele castanii, ciocolatii, carbonatice şi levigate. Acestea au profilul de sol mai conturat, fertilitatea mai mare şi sunt răspândite în toată Câmpia Brăilei şi în partea Centrală a Câmpiei Călmăţuiului. Însuşirile fizico-chimice ale cernoziomurilor, ca şi condiţiile climatice în care se găsesc, fac ca aceste soluri să aibă cea mai mare fertilitate naturală din ţară. Ca urmare a acestei însuşiri, cornoziomurile sunt folosite pentru o gamă foarte largă de culturi agricole, dintre care locul principal îl ocupă grâul şi porumbul. 3.1.7. Populaţia Conform recensământului din 2011, publicat de Institutul Național de Statistică, populația orașului era de 180.302 de locuitori, orașul fiind al 11-lea cel mai mare centru urban din țară după numărul de locuitori. 3.1.7.1. Evoluţia populaţiei Evolutia numarului de locuitori dintr-un areal si pe o anumita perioada constituie cel mai important factor în analiza dezvoltarii evolutive a arealului propriu-zis, precum si în descoperirea acelor procese si fenomene pozitive sau negative care influenteaza cresterea ori descresterea populatiei si mai ales în realizarea unei prognoze în ceea ce priveste viitorul zonei. Populaţia stabilă a municipiului reprezintă aproximativ 58,35% din populaţia judeţului şi 7,4% din cea a regiunii. Recensământul din 2011 a reliefat următoarea structură etnică: 90,16% români, 1,12% romi, 1,07% ruşi - lipoveni, 0,96% greci, 0,8% turci, 0,02% macedoneni, 0,019% italieni, 0,025% maghiari, 0,016% germani, 0,016% ucraineni, 0,014% evrei, diferenţa fiind reprezentată de alte naţionalităţi. Avantajele convieţuirii diferitelor etnii se manifestă în domeniul social (schimburi de experienţă), cultură şi potenţial pentru turism şi sport. Raportând populaţia municipiului la suprafaţa acestuia, densitatea este de 4.695 locuitori/km2. Comparând această valoare cu densitatea din mediul urban la nivel de judeţ (497 locuitori/km2), se constată o concentraţie foarte mare a populaţiei în Municipiul Brăila în detrimentul celorlalte 3 oraşe ale judeţului (Făurei, Ianca şi Însurăţei)

25

Densitatea populaţiei în judeţul Brăila

Mişcarea naturală şi migratorie Populaţia stabile a Municipiului Brăila în perioada 2007-2013 a scăzut cu 9.717 persoane, respectiv cu 4,51% Variaţia populaţiei stabile a municipiului se datorează, în primul rând:

- mişcării migratorii a populaţiei (plecări/sosiri cu domiciliul), - mişcării naturale a populaţiei (naşteri/decese).

Sănătatea

În anul 2014, la nivelul municipiului Brăila funcţionează 4 unităţi spitaliceşti, în proprietate

26

publică, încadrate în clasele de calitate 3 şi 5, după cum urmează: • Spitalul Judeţean de Urgenţă cu 1188 paturi, categoria 3 cu plan de conformare, • Spitalul de Obstetrică - Ginecologie cu 230 paturi, categoria 5, • Spitalul de Psihiatrie „Sfântul Pantelimon” cu 401 paturi, categoria 5, • Spitalul de Pneumo-ftiziologie cu 165 paturi, categoria 5.

Dintre acestea, Spitalul de Psihiatrie „Sfântul Pantelimon” se află în proprietatea Municipiului Brăila, celelalte aparţinând Consiliului Judeţean Brăila. În afară de spitale, în municipiu funcţionează 2 policlinici, 2 dispensare medicale, 4 centre de sănătate, 4 centre de sănătate mintală, 55 laboratoare medicale, 50 cabinete stomatologice, 177 farmacii şi puncte farmaceutice. În judeţ există 15 unităţi SMURD. Timpul mediu de intervenţie a acestui serviciu medical a scăzut, de la 56 minute în 2007, la 33 minute.

Educaţia Nivelul de educatie al unei populatii are implicatii directe asupra gradului de calificare al fortei de munca într-un anumit teritoriu si implicit asupra nivelului de trai. În cadrul municipiului Brăila, sistemul de învăţământ preuniversitar (atât public cât şi privat) este structurat pe 4 niveluri (preşcolar, primar, secundar şi postliceal) acesta fiind completat de sistemul de învăţământ universitar. În 2013, reţeaua de învăţământ cuprindea 50 de unităţi: 17 – învăţământ preşcolar, 23 – învăţământ primar şi gimnazial, 18 – învăţământ liceal (dintre care 10 au şi clase de învăţământ postliceal, iar şase au clase de învăţământ profesional), o unitate de învăţământ postliceal şi o şcoală de arte şi meserii. Se remarcă următoarele licee din Brăila:

• Colegiul Naţional „GH.M. Murgoci” • Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” • Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” • Liceul Teoretic „Panait Cerna” • Liceul Pedagogic „D.P. Perpessicius” • Colegiul Economic „Ion Ghica”

27

• Liceul cu Program Sportiv • Colegiul Naţional „Ana Aslan” • Liceul Teoretic „Mihail Sebastian”

Complementar, municipiul Brăila asigură învăţământ special în patru unităţi de învăţământ din ciclurile primar și gimnazial, precum și o școală profesională. În 2013, învăţământul universitar era reprezentat prin filiale a 3 universităţi, două în regim de proprietate privată şi una proprietate de stat:

• Facultatea de Inginerie „Dunărea de Jos”, ce aparţine de Universitatea cu acelaşi nume din Galaţi;

• Universitatea „Constantin Brâncoveanu”(privată) cu sediul central în Municipiul Piteşti;

• Universitatea Ecologică Bucureşti (privată) Drept unităţi educaţionale conexe, în municipiul Brăila sunt prezente:

• Casa Corpului Didactic, care devine un centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, asigurând condiţiile necesare identificării şi dezvoltării calităţilor şi aptitudinilor acestora; • Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, care organizează cursuri de formare şi ateliere de lucru. • Palatul Copiilor, unde se organizează cercuri din domeniile cultural – artistic, sportiv – turistic şi tehnico – ştiinţific. În cadrul acestora copiii frecventează cursuri de: teatru, dans modern, dans popular, muzică vocal – instrumentală, desen – pictură, ziaristică, navomodele, tenis de câmp, şah, orientare turistică, aeromodele, carturi, informatică, ecologie – protecţia mediului, electrochimie, cultură şi civilizaţie engleză şi franceză.

Pe lângă unităţile educaţionale menţionate nu trebuie să le uităm pe acelea care organizează programe de formare profesională continuă (şcoli, entităţi publice, firme şi ONG-uri), contribuind la calificarea/recalificarea forţei de muncă din municipiu şi judeţ dintre care amintim:

- S.C. Monopri S.R.L. - Şcoala Bella Italia (ospătar, chelner, cofetar, patiser, brutar) - Asociaţia Centru Pro Instruire (frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist, comunicare în limba engleză, contabil) - Fundaţia Învăţământului Preuniversitar al Cooperaţiei Meşteşugăreşti „Spiru Haret” Filiala Brăila (măcelar, vânzător în unităţi de alimentaţie publică, sudor, sudor electric, confecţioner, asamblor articole din textile, instalator instalaţii tehnico- sanitare şi de gaze etc.) - S.N. Crucea Roşie din România - Filiala Brăila (îngrijitoare bătrâni la domiciliu) - Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură (agricultor, operator introducere, validare şi prelucrare date, vânzător)

Acestea sunt doar câteva dintre unităţile organizatoare de cursuri de iniţiere, calificare, recalificare, perfecţionare existente; lista completă poate fi consultată pe adresa http://www.anc.edu.ro/anc_rnfpa/rnfpa.aspx În ceea ce priveşte structura populaţiei în funcţie de studiile absolvite, la recensământul din 2011 s-au înregistrat următoarele date pentru municipiul Brăila: 16,87% studii superioare, 26,98% liceu, 16,44% şcoli profesionale şi de ucenici, 1,94% fără o şcoală absolvită, 0,75% persoane analfabete. Numărul elevilor din municipiu a înregistrat o scădere în perioada 2007 – 2011 (de la 32.270 la 8.285), după care a înregistrat o creştere uşoară (până la 29.214 în 2013). În acelaşi timp, rata abandonului şcolar în judeţ a fost de 2,3% în 2011, peste media regională de 2,1% şi naţională de 1,8%. Cele mai mari rate ale abandonului şcolar din judeţ s-au înregistrat în

28

învăţământul profesional (33,1% faţă de o medie regională de 24,4% şi una naţională de 19,8%) şi postliceal şi de maiştri (8,1%, faţă de o medie regională de 8,8% şi de una naţională de 6,3%). Referindu-ne la totalul personalului didactic din judeţ, potrivit statisticilor s-au constatat următoarele: în învăţământul preuniversitar, în anul 2009, în judeţ era un total de personal de 2.960 cadre şi 53.141 elevi, revenind în medie 17,95 elevi la un cadru didactic (valoare situată peste media naţională de 14,31 elevi/cadru didactic). În 2011 personalul număra 3.300 de persoane, iar numărul elevilor din sistemul preuniversitar era de 51.025, la un cadru didactic revenind 15,46 elevi, de asemenea peste media pe ţară ce era de 14,98 elevi/cadru didactic. În mediul urban numărul de elevi de care se ocupă în medie un cadru didactic este mai mare decât în mediul rural.

3.1.8. Activităţi economice La nivelul judeţului Brăila, produsul intern brut nominal raportat la numărul de locuitori a inregistrat în anul 2011 o valoare de 19.765 lei/locuitor, cu aproximativ 14% mai mult faţă de anul anterior (17.330 lei/locuitor în 2010). La nivelul municipiului Brăila, sectoarele economice reprezentative sunt construcţiile metalice, confecţiile metalurgice, maşini şi echipamente, reparaţii şi constructii de nave, turismul, producţia şi distribuţia de energie electrică, producţia şi distribuţia de alimente şi băuturi, mobilier şi articole de mobilă. Dintre companiile mari înregistrate în municpiul Brăila (în 2012), reprezentative sunt:

Societate comercială Grupa activitate Număr Salariati

Cifra Afaceri

VARD BRĂILA S.A. Construcţia de nave şi bărci 1838 226,776,843 BRAICONF S.A.

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu excepţia articolelor din blană

943 32,277,503

SOLO TEXTIL S.R.L.


850 25,869,019

29

COMPANIA DE UTILITĂŢI PUBLICE DUNĂREA BRĂILA S.A.

Captarea, tratarea şi distribuţia apei

751 53,458,563

PROMEX S.A.

Fabricarea utilajelor pentru extractie şi construcţii

669 46,982,742

EMMGI PROD S.R.L. Fabricarea încălţămintei 399 13,999,484 SERVICIU PAZA ŞI PROTECŢIE VISPO SRL

Activităţi de protecţie şi gardă 386 5,573,063

MAREX S.A.

Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne

384 473,852,988

CONCIVIA S.A.

Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

380 34,034,265

ENTERPRISES ET CO BUCUREŞTI S.R.L. FILIALA BRĂILA


345 11,369,424

RALUCONT S.R.L. Fabricarea de construcţii metalice

322 6,330,723

BONA AVIS S.R.L.


314 85,716,402

TRACON S.R.L. Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale

244 43,004,197

HERCULES S.A. Activităţi anexe pentru transporturi

243 13,863,573

SOROLI - COLA S.A.


225 39,235,733

COMISION TRADE S.R.L.

Comerţ cu ridicata specializata a altor produse

214 492,310,705

TANCRAD CONSTRUCT S.R.L.

Lucrări de construcţii a drumurilor şi a căilor ferate

208 24,822,326

MISTRAL CONFEZIONI S.A.


204 25,249,441

ENTER 2 S.A.


198 11,109,795

SETCAR S.A. Tratarea şi eliminarea deşeurilor 192 19,119,864 În anul 2013, la Oficiul Registrului Comerţului Brăila figurau un număr de 7.128 intreprinderi active, din 8.860 la nivelul judeţului. Distribuite pe activităţi economice, cele mai multe firme activau în sectorul serviciilor urmat de comerţ (40,96 %, respectiv 38,00 %). Întreprinderi active în municipiul Brăila 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Total, din care:

5.907 5.373 6.480 6.227 6.356 5.936 7.128

30

Industrie 631 594 703 675 660 636 732 Agricultură 209 192 211 205 228 230 275 Construcţii 421 427 511 494 500 444 492 Comerţ 3.038 2.539 3.045 2.876 2.929 2.652 2.709 Servicii 1.608 1.621 2.010 1.977 2.039 1.974 2.920 Turismul Potenţialul turistic al municipiului este dominat de prezeţa marcantă a fluviului Dunărea, pornind de la luciul de apă, fondul piscicol, ostroavele şi insulele formate de braţele desprinse din Dunăre, fondul forestier asociat, avifauna şi fauna terestră, potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic, faleza şi plaja. Lacurile sărate sunt o a doua bogăţie naturală cu potenţial turistic. La 7 km distanţă de municipiu este situată staţiunea turistică cu profil balnear Lacul Sărat, aflat în administrarea Primăriei Brăila. În adâncul lacului se găseşte nămol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare, considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din România. Fiecare dintre cele 7 insule ale Parcului Natural “Balta Mică a Brăilei” reprezintă o atracţie turistică particulară, turiştii pot vizita colonia mixtă de cormorani, egrete şi stârci, precum şi lebedele de pe lacul Cucova. În partea de sud se găsesc cabanele Egreta (14 locuri) şi Gura Gârluţei (6 locuri), trei turnuri observator pentru “birdwathing” şi trei trasee marcate. În ceea ce priveşte potenţialul antropic, municipiul Brăila posedă numeroase clădiri cu valoare istorică ocupând circa 100 de poziţii în Lista Monumentelor Istorice din România (Ansamblul Piaţa Traian, Silozurile „Anghel Saligny”, Teatrul „Maria Filotti”, Grupul statuar Traian, Ceasul, Castelul de apă, Biserica Greacă“Buna Vestire”, Palatul Agriculturii etc.), pieţe, parcuri (Parcul Monument, Grădina Publică etc.), bulevardele cu bogate spaţii verzi pe mijloc, veritabile parcuri, faleza şi esplanada Dunării. Cu toate acestea, potenţialul său este unul important, pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism:

- Turismul balnear favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice deosebite, reprezentate de lacurile sărate; Lacu Sărat este singurul valorificat în prezent. - Turismul urban, care se referă la petrecerea timpului liber, a vacanţelor în oraş, pentru vizitarea acestuia şi pentru desfăşurarea unor activităţi de natură foarte diversă, cum ar fi vizite la rude, întâlniri cu prietenii, vizionarea de spectacole, expoziţii, efectuarea de cumpărături, călătorii de afaceri etc. - Turismul cultural este în plină expansiune. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit, ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte principala nişă de dezvoltare a activităţii turistice. - Turismul de afaceri- existenţa unui mediu economic dinamic, favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş constituie premisele ca turismul de afaceri să se dezvolte în următorii ani. - Turismul nautic şi turismul de croazieră- amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării, precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism. - Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare; - Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi Deltă, fiind situată la intersecţia a câteva drumuri importante (E 584, E 87, DN 22, DN 23, DN 25, DN 2B). - Turismul de weekend este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei, staţiunea Lacu Sărat, lacurile de apă dulce sau sărată din judeţ), dar şi faptul

31

că la mai puţin de 100 km distanţă de municipiul Brăila sunt situate câteva oraşe emiţătoare de turişti (Galaţi, Slobozia, Buzău, Focşani, Rm. Sărat).

3.1.8.1. Patrimoniul istoric si cultural Patrimoniul cultural al municipiului Brăila este reprezentat de numeroase obiective, cele mai reprezentative fiind:

- Teatrul „Maria Filotti” - instituţie de prestigiu a teatrului românesc cu o tradiţie de peste 150 de ani, dintre care aproape 60 de ani de activitate permanentă. Clădirea teatrului a fost construită în jurul anului 1850 şi este azi un monument de arhitectură, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional. - Muzeul Brăilei - găzduieşte secţii de arheologie, istorie, etnografie, artă, ştiinţele naturii, precum şi numeroase evenimente culturale (recitaluri instrumentale, lansări de carte, expoziţii de fotografie şi pictură, ateliere de poezie, expoziţii cu obiecte artizanale, manifestări de sezon – sărbători de iarnă şi multe altele); - Teatrul de păpuşi „Cărăbuş” - a prins viaţă la 1 iunie 1951, iar de atunci si-a înscris în repertoriul său mai bine de 200 de premiere cu piese din dramaturgia poveştilor universale sau româneşti.

În municipiu pot fi vizitate casele memoriale ale unor personalităţi brăilene, cum ar fi Panait Istrati (1884 – 1984, scriitor de renume internaţional), Perpessicius (1891 – 1977, cercetător literar şi academician), Petre Ştefănescu Goangă (1902 – 1973, cântăreţ de operă şi pedagog). Cetăţenii Brăilei beneficiază şi de alte instituţii publice de cultură, cum ar fi Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Valorificarea Tradiţiei şi Creaţiei populare, Centrul Cultural „Nicăpetre” (care găzduieşte donaţia sculptorului), Casa Tineretului, două cămine culturale în două cartiere vechi (Nedelcu Chercea şi Radu Negru). De asemenea, timpul liber poate fi petrecut în unul din cele două cinematografe, din care unul multiplex. Lista monumentelor istorice aprobată în 2004, modificată şi completată în anul 2005 cuprinde, pentru Municipiul Brăila, 112 poziţii:

32

LISTA MONUMENT

ELOR ISTORICE

2004 - municipiul

Brăila

Nr. crt.

Cod LMI 2004

Denumire Localitate Adresa Datare

1 BR-I-s-B-02049

Situl arheologic de la Brăiliţa

municipiul BRĂILA

Zona cuprinsă între terasa Dunării – la E; vechea terasă a Siretului, Vadul Turcului, Vadul Baldovineşti, str. Matei Basarab – la N; str. Gh. Munteanu - Murgoci, str. Andrei Cocoş – la V; str. Mircea Mălăeru – la S

Aşezare sec. IX - X Epoca medieval timpurie

2 BR-I-m-B-02049.02

Aşezare municipiul BRĂILA

Zona cuprinsă între terasa Dunării – la E; vechea terasă a Siretului, Vadul Turcului, Vadul Baldovineşti, str. Matei Basarab – la N; str. Gh. Munteanu - Murgoci, str. Andrei Cocoş – la V; str. Mircea Mălăeru – la S

sec. IV - III a. Chr. Latène

3 BR-I-m-B-02049.03

Necropolă municipiul BRĂILA

Zona cuprinsă între terasa Dunarii – la E; vechea terasă a Siretului, Vadul Turcului, Vadul Baldovineşti, str. Matei Basarab – la N; str. Gh. Munteanu -Murgoci, str. Andrei Cocoş – la V; str. Mircea Mălăeru – la S


4 BR-I-m-B-02049.04


Zona cuprinsă între terasa Dunării – la E; vechea terasă a Siretului, Vadul Turcului, Vadul Baldovineşti, str. Matei Basarab – la N; str. Gh. Munteanu -Murgoci, str. Andrei Cocoş – la V; str. Mircea Mălăeru – la S


33

5 BR-I-m-B-02049.05



Epoca bronzului târziu

6 BR-I-m-B-02049.06



Perioada de tranziţie de la eneolitic la bronz; bronz timpuriu şi mijlociu

7 BR-I-m-B-02049.07



Eneolitic

8 BR-I-s-B-02050


Zona cuprinsă între bd.Sulina, bd. Al.I.Cuza, str. Sergent Tătaru, str. Vadul Cazărmii, str. Vadul Schelei, Faleza Dunării

Neolitic

9 BR-I-m-B-02050.01

Zona fostei Cetăţi a Brăilei

municipiul BRĂILA

Zona cuprinsă între Bd. Sulina, Bd. Al.I.Cuza, str. Sergent Tătaru, str. Vadul Cazărmii, str. Vadul Schelei, Faleza Dunării

10 BR-I-m-B-02050.02

Cetate municipiul BRĂILA

Zona cuprinsă între bd.Sulina, bd. Al.I.Cuza, str. Sergent Tătaru, str. Vadul Cazărmii, str. Vadul Schelei, Faleza Dunării

sec. XI - XVI

11 BR-I-s-B-02051


Cartier "Biserica Veche", zona cuprinsă între bd.Al.I.Cuza, Calea Călăraşilor, str. Împăratul Traian,

sec. XI - XVI

34

Faleza Dunării

12 BR-I-m-B-02051.01

Zona fostei Mitropolii a Proilavei

municipiul BRĂILA

Cartier "Biserica Veche", zona cuprinsă între Bd. Al.I.Cuza, Calea Călăraşilor, str. Împăratul Traian, Faleza Dunării

sec. XVI - XIX

13 BR-I-m-B-02051.02


Cartier "Biserica Veche", zona cuprinsă între bd.Al.I.Cuza, Calea Călăraşilor, str. Împăratul Traian, Faleza Dunării

sec. XVI - XIX

42 BR-II-m-B-02061

Silozurile "Anghel Saligny"

municipiul BRĂILA

Pe malul stâng al Dunarii, lânga Bazinul Docurilor

1887 - 1891

43 BR-II-s-A-02062

Centrul istoric al municipiului Brăila

municipiul BRĂILA

Zona cuprinsă între bd.Al.I.Cuza şi Dunăre, cu str.Calea Călăraşilor, Malului, Veche, Gh. Marinescu, Justiţiei, Pensionatului, Vapoarelor, Danubiului, Rubinelor, Pietrei, Florilor, Mărăşti, Orientului, A.Saligny, Bastionului, Şcolilor, R.S.Campiniu, Frumoasă, Rozelor, P.Maior, M.Sebastian, A.Aslan, C.Hepites, bd.Al.I.Cuza, Braşoveni, Roşie, Fragilor, Băii, Pomilor, Cojocari, Tâmplari, I.L.Caragiale, N.Bălcescu, Catolică, Maşinilor, C.A.Rosetti, Împăratul Traian, Belvedere, Oituz, Neagră, E.Nicolau, D.Bolintineanu, Goleşti, Fortificaţiei, Cetăţii, Alba, N.Grigorescu, Zidari, Albiei, Albastră, Grădinii Publice, Cazărmii, Citadelei, Militară, Mare, Mărfurilor, Mercur, Ancorei şi 10 magazii, Debarcaderului şi 5 magazii, Vadul Sergent Tătaru, Vadul Schelei şi 4 magazii, bd.P.Istrati, Bateriei, Mărăşti, Galaţi, Piaţa Traian, Piaţa Poligon, M. Eminescu, Polonă, Mărăşeşti, Colţei

44 BR-II-m-B-

Casa Nedelcu municipiul Str. 1 Decembrie 1918, nr. 52 1898

35

02063 Chercea BRĂILA

45 BR-II-m-B-02064

Fosta Şcoală de băieţi

municipiul BRĂILA

Str. Aslan Ana 8 1890

46 BR-II-m-B-02065

Biserica "Sf. Nicolae”

municipiul BRĂILA

Str. Aslan Ana 10 1860 - 1865

47 BR-II-m-B-02066

Casa Jean Troianos, azi Căminul de pensionari "Sf. Nicolae”

municipiul BRĂILA


48 BR-II-m-B-02067

Casa Chercea municipiul BRĂILA

Str. Aslan Ana 42-44 1910

49 BR-II-m-B-02068

Casa Embericos azi Casa Colecţiilor de Artă

municipiul BRĂILA

Str. Belvedere 1 1912

50 BR-II-m-B-02069

Casa Pericle Economu, azi Sediul Direcţiei Muncii şi Protecţiei Sociale

municipiul BRĂILA

Str. Bolintineanu 7 1900

51 BR-II-m-B-02070

Casa Suliotis, azi Liceul economic "Ion Ghica"

municipiul BRĂILA

Str. Bolintineanu 16

1900

52 BR-II-m-B-02071

Institutul "Sancta Maria”, azi Spitalul de pneumolo-gie

municipiul BRĂILA

Str. Campiniu R.S. 21 1898

36

53 BR-II-m-B-02072

Clubul Copiilor

municipiul BRĂILA

Str. Campiniu R.S. 30 1925

54 BR-II-m-B-02073

Casa Varlaam, azi Galeriile "Emilia Dumitrescu"

municipiul BRĂILA

Calea Călăraşilor 2 1912

55 BR-II-m-B-02074

Casa M. Balter

municipiul BRĂILA

Str. Catolică 15

1900

56 BR-II-m-B-02075

Sediul Băncii Naţionale a României - filiala BRĂILA

municipiul BRĂILA


57 BR-II-m-B-02076

Biserica "Buna Vestire”

municipiul BRĂILA

Calea Călăraşilor 3 1863 - 1872

58 BR-II-m-B-02077

Palatul Asigurărilor Sociale

municipiul BRĂILA


59 BR-II-m-B-02078

Palatul Administrativ şi Judecato-resc, azi Universitatea "Dunării de Jos”, Facultatea de Inginerie

municipiul BRĂILA


60 BR-II-m-B-02079

Palatul Agriculturii

municipiul BRĂILA


61 BR-II-m-B-02080

Spitalul Comunal Brăila, azi Spitalul "Sf

municipiul BRĂILA

Calea Călăraşilor 125

1884; 1923, 1935

37

Pantelimon"

62 BR-II-m-B-02081

Hruba "Pulberăria Noua”

municipiul BRĂILA

Str. Cetăţii 43 1812 - 1814

63 BR-II-m-B-02082

Palatul "Lyra” municipiul BRĂILA

Str. Cojocari 21 1924

64 BR-II-m-B-02083

Casa municipiul BRĂILA

Str. Colţei 1 1843

65 BR-II-m-B-02084

Liceul sanitar municipiul BRĂILA

Bd. Cuza Alexandru Ioan 71 1912

66 BR-II-m-B-02085

Baia comunităţii evreieşi

municipiul BRĂILA


67 BR-II-m-B-02086

Casa Solomon, azi Corpul Gardienilor Publici

municipiul BRĂILA


68 BR-II-m-B-02087

Casa dr. Nicolae Robitu

municipiul BRĂILA


69 BR-II-m-B-02088

Casa Cristescu, azi Casa Căsătoriilor

municipiul BRĂILA

Bd. Cuza Alexandru Ioan 91 sf. sec. XIX

70 BR-II-m-B-02089

Cinemato-graful "Popular”, azi Casa Învăţătorilor

municipiul BRĂILA


71 BR-II-m-B-02090

Casa Toff municipiul BRĂILA

bd. Cuza Alexandru Ioan 159 1900

38

72 BR-II-m-B-02091

Casa Ţane - Babeş

municipiul BRĂILA

Bd. Cuza Alexandru Ioan 161-

163

1900

73 BR-II-m-B-02092

Casa Fanciotti municipiul BRĂILA


74 BR-II-m-B-02093

Colegiul Naţional "Nicolae Bălcescu”

municipiul BRĂILA

Bd. Cuza Alexandru Ioan 182 1885 - 1886

75 BR-II-m-B-02094

Fosta Bancă Agricolă, azi Direcţia de Poştă

municipiul BRĂILA

Str. Danubiului 8 1870

76 BR-II-m-B-02095

Clubul NAVROM, azi BCR - filiala Brăila

municipiul BRĂILA

Str. Danubiului 12 1910

77 BR-II-a-A-02096

Ansamblul municipiul BRĂILA

Str. Eminescu Mihai până la

intersecţia cu str. Griviţei

sec. XIX

78 BR-II-m-B-02097

Teatrul "Rally", azi Teatrul "Maria Filotti"

municipiul BRĂILA

Str. Eminescu Mihai 2

1896

79 BR-II-m-B-02098

Fabrica de ciment Portland "Ioan G. Cantacu-zino”

municipiul BRĂILA

Str. Fabricilor 21 1889 - 1890

80 BR-II-m-B-02099

Casa Gheorghe Gussi

municipiul BRĂILA

Str. Fortificaţiei 23 1892

81 BR-II-m-B-02100

Hanul Malcoci municipiul BRĂILA

Str. Galaţi 21 1864

39

82 BR-II-m-B-02101

Farmacia Faltis

municipiul BRĂILA

Str. Galaţi 29 1899

83 BR-II-m-B-02102

Casa V. Ştefănescu, azi Ocolul Silvic

municipiul BRĂILA

Str. Goleşti 29 1899

84 BR-II-m-B-02103

Casa Cavadia municipiul BRĂILA

Str. Grădinii Publice 4 1910

85 BR-II-m-B-02104

Castelul de apă

municipiul BRĂILA

Str. Grădinii Publice 20 colţ cu

Vadul Schelei

1914

86 BR-II-m-B-02105

Beci municipiul BRĂILA

Str. Grădinii Publice 20 pe latura de E, colţ cu Vadul Schelei

sec. XVIII

87 BR-II-m-B-02106

Cazarma Artileriei

municipiul BRĂILA

Str. Grigorescu Eremia, general f.n. 1885

88 BR-II-a-B-02107

Ansamblu "Str. Eremia Grigorescu"

municipiul BRĂILA

Str. Grigorescu Eremia, general 1-13 între Bd. Al.I.Cuza şi str. Plevnei

sec. XIX

89 BR-II-m-B-02108

Şcoala generală nr. 6

municipiul BRĂILA

Str. Grigorescu Eremia, general 23 1923

90 BR-II-m-B-02110

Fostul Liceu de fete, azi Liceul "Gh. M. Murgoci”

municipiul BRĂILA

Bd. Independenţei 4 1890

91 BR-II-m-B-02109

Casa municipiul BRĂILA

Piaţa Independenţei 1 înc. sec. XX

92 BR-II-m-B-02111

Casa Societăţii de Asigurări "Generala”,

municipiul BRĂILA

Str. Împăratul Traian 8 1910

40

azi Sediul Flotilei de Dunăre

93 vBR-II-m-B-02112

Biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, "Sf. Paraschiva”

municipiul BRĂILA

str. Maior Petru 24 1872 - 1894

94 BR-II-m-B-02113

Casa Panteli municipiul BRĂILA

Str. Mărăşeşti 3 1912

95 BR-II-m-B-02114

Casa A. Teodorescu

municipiul BRĂILA

Str. Mărăşeşti 22 1890 - 1921

96 BR-II-m-B-02115

Casa turcească

municipiul BRĂILA

Str. Orientului/Justiţiei 192 înc. sec. XIX

97 BR-II-m-B-02116

Şcolile primare comunale "Spiru Haret”, azi Spitalul "Sf. Spiridon”

municipiul BRĂILA

Şos. Parcului 2 1923 - 1925

98 BR-II-m-B-02117

Casa Marcheto, azi Camera de Comerţ şi Industrie - filiala Brăila

municipiul BRĂILA

Str. Pensionatului 3

1900

99 BR-II-m-B-02118

Şcoala Normală de Fete

municipiul BRĂILA

Str. Pietăţii 1 1923 - 1927

100 BR-II-m-B-02119

Fabrica de bere "R.H. Müller”

municipiul BRĂILA

Str. Plevnei 173 1872 - 1873

101 BR-II-m-B-

Clădirea Societăţii Române de

municipiul BRĂILA

Piaţa Poligon 4 sf. sec. XIX

41

02120 Asigurări din Brăila, azi Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati"

102 BR-II-m-B-02121

Casa Alexiu, azi Casa Municipală de Cultură

municipiul BRĂILA

Str. Polonă 14 1910

103 BR-II-m-B-02122

Casa Irimia, azi Căminul de bătrâni

municipiul BRĂILA

Str. Polonă 22 1912

104 BR-II-m-B-02123

Casa Popeea municipiul BRĂILA

Str. Rosetti C.A. 1 1900

105 BR-II-m-B-02124

Casa Manos municipiul BRĂILA

Str. Rosetti C.A. 2 1912

106 BR-II-m-B-02125

Hotel "Atena" municipiul BRĂILA

Str. Roşie 2 mijl. sec. XIX

107 BR-II-m-B-02126

Fosta şcoală greacă

municipiul BRĂILA

Str. Rubinelor 2 1903

108 BR-II-m-B-02127

Moara Violatos

municipiul BRĂILA

Str. Saligny A. 1A 1898

109 BR-II-m-B-02128

Gara fluvială municipiul BRĂILA

Str. Saligny A. 4 1906 - 1907

110 BR-II-m-B-02129

Casa Constanti-nescu

municipiul BRĂILA

Str. Şcolilor 26 1925

111 BR-II-m-A-02130

Biserica "Sf. Arhangheli Mihail”

municipiul BRĂILA

Piaţa Traian înc. sec. XVIII

42

112 BR-II-m-A-02131

Ansamblul "Piaţa Traian"

municipiul BRĂILA

Piaţa Traian sec. XIX

113

BR-II-m-B-02132

Hotel "Danubiu", azi Banca Română de Dezvoltare

municipiul BRĂILA

Piaţa Traian 12 1890

114 BR-II-m-B-02133

Moara Likiardopulos

municipiul BRĂILA

Str. Vadul Rizeriei 2 1911 - 1912

120 BR-III-m-B-02139

Statuia "Caporal Erou Constantin Muşat”

municipiul BRĂILA

Calea Călăraşilor f.n în faţa unităţii militare

1927

121 BR-III-m-B-02140

Statuie "Nud" municipiul BRĂILA

Str. Grădinii Publice 20, în Grădina Publică

1960

122 BR-III-m-B-02141

Statuie "Nud" sau "Extaz”

municipiul BRĂILA


1960

123 BR-III-m-B-02142

Bust Panait Istrati

municipiul BRĂILA


1968

124 BR-III-m-B-02143

Statuia Sergent Erou Ecaterina Teodoroiu

municipiul BRĂILA

Bd. Independenţei, în faţa Colegiului Naţional "Gh. Munteanu Murgoci"

1928

125 BR-III-m-B-02144

Grupul statuar "Traian"

municipiul BRĂILA

Piaţa Traian, în parc 1904 - 1906

126 BR-III-m-B-02145

Fântâna arteziană

municipiul BRĂILA

Piaţa Traian, în parc 1891

43

127 BR-III-m-B-02146

Ceasul public municipiul BRĂILA

Piaţa Traian, în parc 1909

129 BR-III-m-B-02148

Casa Leonte Moldovan

municipiul BRĂILA


130 BR-IV-m-B-02149

Casa D. P. Perpessicius

municipiul BRĂILA

Str. Cetăţii 70 mijl. sec. XIX

131 BR-IV-m-B-02150

Casa Eugen Schileru

municipiul BRĂILA


132 BR-IV-m-B-02151

Bustul lui Nedelcu Chercea

municipiul BRĂILA

Str. Deva 2, în biserica "Sf. Mina" 1928 - 1929

133 BR-IV-m-B-02152

Bustul Annei Chercea

municipiul BRĂILA

Str. Deva 2, în biserica "Sf. Mina" 1928 - 1929

134 BR-IV-m-B-02153

Obelisc (1916 - 1919)

municipiul BRĂILA

Str. Deva 2, în biserica "Sf. Mina" 1936

135 BR-IV-s-B-02154

Cimitirul Eroilor turci

municipiul BRĂILA

Şos. Focşani 1936

136 BR-IV-m-B-02155

Casa General Moise Groza

municipiul BRĂILA

Str. Frumoasă 9 sf. sec. XIX

137 BR-IV-m-B-02156

Bustul lui Francesco Carnevali

municipiul BRĂILA

Calea Galaţi 67C, în cimitirul catolic

înc. sec. XX

138 BR-IV-m-B-02157

Casa "Panait Istrati"

municipiul BRĂILA


sf. sec. XIX

139 BR-IV-m-B-

Şcoala generală nr.

municipiul BRĂILA

Str. Griviţei 328 sf. sec. XIX

44

02158 11

140 BR-IV-m-B-02159

Casa Ana Aslan

municipiul BRĂILA

Str. Hepites Constantin dr. 1 sf. sec. XIX

141 BR-IV-m-B-02160

Locanta" Kir Leonida"

municipiul BRĂILA

Str. Malului 1 sf. sec. XIX

142 BR-IV-m-B-02161

Osuarul românilor căzuţi în Moldova în 1917

municipiul BRĂILA

Str. Pietăţii 17, în cimitirul "Sf. Constantin"

1938

143 BR-IV-m-B-02162

Monumentul soldaţilor italieni (1914 - 1918)

municipiul BRĂILA


1921

144 BR-IV-m-B-02163

Bustul generalului Ion Macri

municipiul BRĂILA


1923

145 BR-IV-m-B-02164

Bustul lui Ioan Suliotis

municipiul BRĂILA


sf. sec. XIX

146 BR-IV-m-B-02165

Bustul lui George Florescu

municipiul BRĂILA


înc. sec. XX

147 BR-IV-s-B-02166

Cimitirul Eroilor

municipiul BRĂILA


(1916-1919)

148 BR-IV-m-B-02167

Casa Petre Stefanescu-Goanga

municipiul BRĂILA

Piata Poligon 2 sf. sec. XIX

Lista monumentelor istorice 2004 - modificări şi completări

45

1 BR-II-s-B-02062

Centrul istoric al municipiului Brăila

municipiul BRĂILA

Zona cuprinsă între bd.Al.I.Cuza şi Dunăre, cu str.:Calea Călăraşilor, Malului, Veche, Gh. Marinescu, Justiţiei, Pensionatului, Vapoarelor, Danubiului, Rubinelor, Pietrei, Florilor, Mărăşti, Orientului, A.Saligny, Bastionului, Şcolilor, R.S.Campiniu, Frumoasă, Rozelor, P.Maior, M.Sebastian, A.Aslan, C.Hepites, bd.Al.I.Cuza, Braşoveni, Roşie, Fragilor, Băii, Pomilor, Cojocari, Tâmplari, I.L.Caragiale, N.Bălcescu, Catolică, Maşinilor, C.A.Rosetti, Împăratul Traian, Belvedere, Oituz, Neagră, E.Nicolau, D.Bolintineanu, Goleşti, Fortificaţiei, Cetăţii, Albă, N.Grigorescu, Zidari, Albiei, Albastră, Grădinii Publice, Cazărmii, Citadelei, Militară, Mare, Mărfurilor, Mercur, Ancorei şi 10 magazii, Debarcaderului şi 5 magazii, Vadul Sergent Tătaru, Vadul Schelei şi 4 magazii, bd.P.Istrati, Bateriei, Mărăşti, Galaţi, Piaţa Traian, Piaţa Poligon, M. Eminescu, Polonă, Mărăşeşti, Colţei

2 BR-II-a-B-02096

Ansamblul "Str. M. Eminescu - str. 1Decembrie 1918"

municipiul BRĂILA

Str. Eminescu Mihai până la intersecţia cu str. Griviţei

sec. XIX

3 BR-II-m-B-02109

Casă municipiul BRĂILA

Piaţa Independenţei 1A _ înc. sec. XX

4 BR-II-m-B-02115

Casa turcească

municipiul BRĂILA

Str. Orientului 19 Justiţiei, 2 înc. sec. XIX

5 BR-II-m-B-02116

Şcoala primară comunală

municipiul BRĂILA

Şos. Parcului 2 1923 - 1925

46

"Spiru Haret”

6 BR-II-m-B-02118

Şcoala Normală de Fete, azi Spitalul" Sf. Spiridon”

municipiul BRĂILA

Str. Pietăţii 1 1923 - 1927

7 BR-II-a-B-02131

Ansamblul "Piaţa Traian"

municipiul BRĂILA

Piaţa Traian sec. XIX

Suplimentar acestor monumente înscrise în Lista Monumentelor Istorice prin PUZ – Centrul

istoric Braila s-a propus clasarea unor altor clădiri valoroase:

1. Biserica Înălţarea Domnului ( Bulgărească ), Bulevardul Al. I. Cuza, nr.136

A fost construită de comunitatea bulgară între anii 1868 - 1882, fiind sfinţită în Duminica Floriilor

a anului 1882.

2. Biserica Adormirea Maicii Domnului a cultului ortodox, strada Unirii, nr.220

Prima biserică a fost zidită din piatră şi cărămidă, între anii 1844-1847, cu aprobarea Episcopului

Chesarie al Buzăului, în timpul domniei lui Gh. Bibescu. În anul 1895, biserica a fost distrusă de

un incendiu; în acelaşi loc, cu binecuvântarea episcopului Partenie, a fost construit un paraclis

din lemn în care s-a slujit până la zidirea actualei biserici. Aceasta a fost întemeiată la 31 mai

1909 şi terminată la 27 aprilie 1914, an în care a fost şi sfinţită.

3. Biserica Luterană, B-dul Al I. Cuza, nr. 23

A aparţinut cultului evanghelic-luteran. În prezent are hramul Sfântul Spiridon şi este folosită de

cultul ortodox, înlocuind astfel biserica cu acelaşi hram, demolată în anii comunismului.

4.Biserica armenească cu hramul Sfânta Maria, str. Galaţi nr. 10

În 1868, comunitatea a primit ca donaţie un teren, aflat lângă casa de rugăciune, iar la 1 mai

1869 a fost aşezată temelia noii biserici, terminată după trei ani. La 4 iulie 1871 biserica s-a

sfinţit, primind hramul Sfânta Maria.

5. Biserica romano – catolică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, strada Galaţi nr.17-19

Deşi este o arhitectură austeră, fără elemente decorative deosebite, totuşi prin istoria ei, prin

stilul arhitectural reprezentativ pentru cultul romano - catolic, biserica catolică din Brăila merită

atenţia cuvenită. Unicitatea acestui lăcaş de cult constă în tipologia arhitecturii bisericii în relaţia

cu contextul arhitecturii centrului istoric al Brăilei.

6. Biserica calvină, Bulevardul Independenţei, nr. 213

Actuala biserică calvină a fost construită în 1892, când pastor al comunităţii calvine era Heinrich

Hentze.

7.Templul Coral al cultului mozaic, strada Petru Maior, nr.13

Clădirea a fost construită pe locul vechii sinagogi Frankiche Schul, ridicată între anii 1820 - 1825,

pe un teren cumpărat de evreul de origine spaniolă, Bohoricu Cohen, pe Uliţa Ovreiască. Templul

47

Coral, construit în 1863, este cel mai mare dintre cele şapte câte au existat la Brăila în secolul al

XIX-lea. 3.1.9. Patrimoniul cultural, arheologic sau architectonic O parte însemnată a patrimoniului municipiului Brăila este agresată şi distrusă. Există un conflict

evident între tendinţa de dezvoltarea oraşului şi necesitatea conservării patrimoniului construit.

Monumentele clasate sunt în stare avansată de degradare sau chiar distruse.

Multe din bunurile imobile de valoare aparţinând patrimoniului cultural, precum şi cadrul natural în

care au fost concepute şi au funcţionat, au fost supuse unui regim de exploatare distorsionat, fapt

care a dus la degradarea şi, de multe ori, la compromiterea iremediabilă a acestora.

Zona istorică Brăila este bine delimitată, în baza studiilor istorice şi a unor documentaţii

complexe. Monumentele, ansamblurile şi siturile istorice au fost clasate şi trecute în Lista

monumentelor Istorice aprobată şi publicată de Ministerului Culturii, în 2004 şi rectificată în 2005

(Ord. 2314/2004).

Majoritatea acestora sunt de interes local – indicativ B – cu excepţia Bisericii "Sf. Arhanghel

Mihail” din Piaţa Traian, care este de interes naţional – indicativ A.

Între timp, a dispărut fabrica de ciment Portland care a fost desfiinţată.

Cea mai mare parte din zona protejată „centru istoric Brăila”, este cuprinsă în zona centrală a

municipiului Brăila.

Aflată la nordul centrului administrativ (Primăria şi Consiliul Judeţen), zona protejată „centru

istoric Brăila” îşi păstrază caracterul rezidenţial, simultan cu funcţiunile de instituţii şi servicii,

spaţii verzi. Este cuprinsă între bd. Alexandu Ioan Cuza şi faleza Dunării. I se alătură, principala

arteră comercială, actuala str. Eminescu, care pleacă din Piaţa Traian şi ansamblul Gral Eremia

Grigorescu de pe strada Victoriei.

Situl arheologic Brăiliţa se află la marginea estică a cartierului Brăiliţa, chiar pe malul Dunării, la

cca. 1 km vest de confluenţa celor două braţe ale Dunării şi se întinde pe o distanţă de cca. 4 km,

de-a lungul terasei fluviului, începând de la actuala cale ferată ce leagă docurile de staţia C.F.R.

Brăila şi până la capătul nordic al terasei, ocupând practic cam 1/4 din suprafaţa actuală a

cartierului Brăiliţa şi 1/3 din actuala suprafaţă a cartierului Pisc.

Limitele sitului arheologic Brăiliţa merg pe străzile Mircea Mălăeru (până la intersecţia cu

Dumbrava Roşie), Dumbrava Roşie (între M. Mălăeru şi Crişanei), Crişanei, Andrei Cocoş (de la

Crişanei până la intersecţia cu Gh. Munteanu – Murgoci), Gh. Munteanu – Murgoci (până la

intersecţia cu Cimbrişor), Cimbrişor, Reşiţa (de la intersecţia cu Cimbrişor până la intersecţia cu

Eroilor), Eroilor (până la intersecţia cu Calea Galaţi), Calea Galaţi (de la intersecţia cu Eroilor

până la ieşirea din oraş), Terasa Siretului (până la intersecţia cu DN 221A), Terasa Dunării (până

la vadul str. M. Mălăeru, vadul ce coboară spre trecerea Bac spre jud. Tulcea).

Funcţiunea dominantă stabilită prin PUG, a zonei Brăiliţa, este locuirea.

În afara celor două zone compacte, se află 18 monumente răspândite în teritoriul intravilan al

municipiului Brăila. Acestea sunt:

48

BR-II-m-B-02080 - Spitalul Comunal Brăila, azi Spitalul „Sf. Pantelimon – str. Călăraşi nr.

125 ,

BR-II-m-B-02106 Cazarma Artileriei, str. Gral E. Grigorescu ,

BR-II-m-B-02108 Şcoala generală nr. 6, str. Gral E. Grigorescu nr. 23,

BR-II-m- B-02119 fabrica de bere R.H. Muler, str. Plevnei nr. 173 ,

Două busturi în biserica Sf. Mina: Nedelcu Chercea şi Ana Chercea BR-II-m-B-02151 şi

BR-II-m-B-02152şi un obelisc în faţa aceleeaşi biserici - BR-II-m-B-02153,

BR-II-m-B-02154 – Cimitirul eroilor turci – şos. Focşani,

BR-II-m-B-02158 – Şcoala generală nr. 11 str. Griviţei 328,

BR-II-m-B-02116 – Scoala primară comunală Spiru Haret, str. Parcului nr. 2,

BR-II-m-B-02118 – Scoala normală de fete, azi spitalul Sf. Spiridon, str. Pietăţii nr. 1;

BR-II-m-B-02139 statuia caporal erou Constanti Muşat – în faţa U.M. din Calea

Călăraşilor,

Şase monumente în cimitirul Sf. Constantin: BR-II-m-B-02161 osuarul românilor căzuţi în

Moldova 1917, BR-II-m-B-02162 monumentul soldaţilor italienidin primul război mondial,

BR-II-m-B-02163 bustul gral Ion Macri, BR-II-m-B-02164 bustul lui Ioan Suliotis, BR-II-m-

B-02165 bustul lui George Florescu, BR-II-m-B-02166 cimitirul eroilor 1916-1919 .

Pentru toate aceste monumente precum şi pentru Centrul istoric şi situl arheologic Brăiliţa, s-au

stabilit zonele de protecţie pe criteriul vizibilităţii. 3.1.10. Căi de comunicaţie şi transport 3.1.10.1. Căi rutiere Căile rutiere care facilitează accesul spre municipiul Brăila sunt următoarele:

- DN 21 Slobozia – Brăila - DN 2B Buzău – Brăila - DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila - DN 23 Focşani – Brăila - DN 22B (Dig Brăila – Galaţi)

Lungimea drumurilor publice din regiune era în 2011 de 10.898 km, situându-se pe locul VI la nivel naţional. Din totalul drumurilor publice regionale, doar 27,2% erau modernizate, ceea ce o plasau pe ultimul loc la nivel naţional. În ceea ce priveşte situaţia în judeţul Brăila, din 1.187 km drumuri publice 53,58% erau modernizate, iar 18,45% cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere. În ceea ce priveşte traficul rutier, gestionarea acestuia a devenit o problemă, având drept cauze: dezvoltarea de tip rezidenţial în zonele peri-urbane, drumurile orăşeneşti nu s-au modernizat în acelaşi ritm în care a crescut tranzitul de vehicule, a scăzut gradul de utilizarea mijloacelor de transport în comun, trama stradală este necorespunzatoare dezvoltării traficului auto. 3.1.10.2. Căi feroviare Municipiul Brăila este tranzitat de o importantă magistrală feroviară: Bucureşti-Galaţi (prin Urziceni-Făurei-Brăila) şi Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Făurei-Brăila localitatea constituindu-se ca un nod feroviar important în cadrul regiunii de sud-est, dar şi în relaţie interegională.

3.1.10.3. Căi navigabile

49

Una dintre cele mai importante facilităţi de afaceri oferite de municipiul Brăila o reprezintă portul la Dunăre. Acesta a fost inclus în reţeaua TEN-T extinsă ce are ca termen de finalizare a investiţiilor anul 2050. Portul se desfășoară de la km 165 la km 175 pe malul stâng al fluviului și la km 4 Braţul Măcin, cuprinzând trei zone:

- Zona veche a portului se întinde pe o suprafaţă de 1.200 m și dispune de dane pentru ambarcaţiuni mici şi de agrement, precum şi pentru nave maritime, . - Zona Trans-Europa este localizată la km 170 al portului și dispune de dane fluvial – maritime, - Zona Docuri Brăila este situată în frontul portuar pe o lungime de 1.475 m.

Portul Brăila are cheiuri operaţionale verticale în lungime de 550 m şi periate în lungime de 2.500 m. Capacitatea vaselor ce pot acosta este de până la 18.000 TDW. Capacitatea de depozitare de mărfuri în port este de 369.000 tone pe o suprafaţă de 246.000 mp. Capacitatea portului privind traficul de mărfuri este de 920.000 tone/an. Portul Brăila dispune de următoarele categorii de dane:

- Dane operaţionale pentru produse generale: maritime – 9; fluviale – 2, - Dane operaţionale produse petroliere – 2, - Dane operaţionale produse petroliere la Chişcani la km 183 mal stâng, - Dane operaţionale produse cerealiere – 4, - Dane operaţionale pentru produse cherestea – 2, - Dane aşteptare – 16, - Dane operaţionale pentru produse balastiere – 2, - Dane pentru pasageri – 4, - Dane pentru operaţiuni în ancoră de mărfuri de masă (vrac – fosfaţi, minereuri) – 3, - Dane operaţionale iarnă: nr. 4 – în Bazinul Port Brăila

Portul dispunde de echipamente specifice de operare a mărfurilor în port, precum macarale (5 tone, 16 tone), macarale plutitoare (5 tf, 16 tf), o automacara de 70 tf, pod rulant 40 tf etc. În zona Portului Brăila se regăsesc alte amenajări de tipul:

- Linii de cale ferată conectate la reţeaua naţională de căi ferate (lungime totală 1.481 m). Calea ferată cu ecartament larg de-a lungul cheurilor (zona danelor de operare), - Căi de rulare ale macaralelor, - Parcare cu 10 locuri pentru camioane, - Amenajări pentru staţionarea navelor în timp de iarnă, - Amenajări pentru depozitarea mărfurilor de tip platforme deschise şi magazii închise cu suprafaţa totală de 11.560 m2 - Siloz pentru cereale, - Echipamente portuare specifice pentru operarea navelor, - Trecere peste Dunăre cu bacul.

3.1.11. Spaţii verzi, sport şi agreement Spaţiile verzi din municipiul Brăila se compun din parcuri, scuaruri, aliniamente plantate în lungul

bulevardelor şi străzilor, terenuri libere, neproductive din intravilan (mlaştini, stâncării, pante,

terenuri afectate de alunecări, sărături care pot fi amenajate cu plantaţii).

Parcurile reprezintă spaţiile verzi, cu suprafaţa de minimum un hectar, formate dintr-un cadru

vegetal specific şi din zone construite, cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţilor cultural-

educative, sportive sau recreative pentru populaţie.

Cel mai important parc din municipiul Brăila este Parcul Monument cu o suprafaţă de 53 ha.

Acesta există încă din 1862, o contribuţie majoră în amenajare aparţinându-i generalului Kiseleff.

50

În Parcul Monument este dominantă vegetaţia arboricolă, existând deopotrivă specii indigene şi

exotice. În perimetrul acestuia se află Muzeul de Ştiinţe ale Naturii în vecinătatea căruia există un

parc dendrologic cu specii exotice.

Prin suprafaţa şi diversitatea arhitecturii peisagere, Grădina Publică (5,2 ha) şi zona verde de pe

faleza Dunării şi esplanadă (10,96ha) pot fi de asemenea incluse în categoria parcurilor.

Scuarurile reprezintă spaţii verzi cu suprafaţa mai mică de un hectar, amplasate în cadrul

ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităţilor economice, social-

culturale, de învăţământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii şi tineret sau în alte

locaţii.

În municipiul Brăila există un număr mic de scuaruri cu o suprafaţă totală de 9,46 ha, cel mai

important fiind cel din Piaţa Traian. Dar funcţia acestora se poate spune că este suplinită prin

existenţa celor două mari bulevarde - Independenţei şi Al.I.Cuza, mai ales primul având pe toată

lungimea peluze vaste, o variată arhitectură peisageră cu foarte multe specii ornamentale

indigene şi exotice, mobilier stradal şi reţea de irigaţie prin aspersiune.

Speciile de arbori, arbuşti şi plante ornamentale care compun vegetaţia acestora sunt atât

indigene, cât şi exotice. Dintre speciile rare sau exotice se remarcă magnolia-Magnolya yulan,

ginkgo-Ginkgo biloba, tisa-Taxus baccata, laricele (zada)-Larix decidua var. polonica, platanul-

Platanus acerifolia, salcâmul japonez-Sophora japonica. Tocmai pentru raritatea unor specii sau

pentru vârsta lor, 116 arbori au fost declaraţi monumente ale naturii.

3.1.12. Construcţiile tehnico-edilitare

Zona ocupa 18,1ha reprezentand 0,5% din teritoriul intravilan.

3.1.13. Zona de Gospodăria comunală Zona ocupă o suprafaţă de 46.6 ha reprezentand 1, 3% din teritoriul intravilan, fiind constituita cimitire.

3.1.14. Managementul deşeurilor - Serviciul de salubrizare se organizează pentru satisfacerea nevoilor populaţiei, ale instituţiilor publice şi ale agenților economici de pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale. Operatorii locali de salubrizare de pe raza municipiului Brăila și anume SC ECO SA SC Braicata SA şi SC R.E.R. Ecologic Service îşi desfășoară activitatea pe sectoare bine delimitate, acoperind întreaga suprafaţă a municipiului. În sectorul repartizat, fiecare operator are obligaţia să presteze următoarele activităţi publice:

• Salubrizare stradală, constând în: măturat manual de bază, măturat manual de întreţinere, măturat mecanic, curăţat manual la bordură, întreţinerea suprafeţelor din parcurile de joacă, stropit, spălat, ridicat zăpada la bordură, spart gheaţa la bordură; • Salubrizare menajeră, care constă în colectarea şi transportul de la populaţie a deşeurilor menajere, deşeurilor vegetale, deşeurilor animaliere; • Salubrizare agenţi economici, în funcţie de contractele încheiate de fiecare operator.

Zona municipiului Brăila și localitățile rurale din zona învecinată sunt deservite de depozitul de deșeuri de la Muchea, operat de SC TRACON SRL. Depozitul de la Muchea are o capacitate care se consideră suficientă pentru acoperirea întregii cantități de deșeuri din zona deservită până la nivelul anului 2026.

51

Sistemul Managementului Integrat de Deseuri a fost implementat in judetul Braila

Populatia urbana si respectiv populatia rurala pentru zonele deservite, pe obiective, conform arondarilor stabilite pentru anul 2008

Numar zona, denumire centre de colectare si statie de transfer sau

depozit

Populatie urbana deservita

Populatie rurala deservita

Total populatie deservita (pe

obiective)locuitori locuitori locuitori

Zona 1- BRAILA - Depozit 212.981 36.753 249.734 Zona 2 - IANCA 15.263 51.245 66.508 Zona 3 - INSURATEI 7.234 38.876 46.110 Total populatie (la nivelul judeƫului)

235.478 126.874 362.352

Arondarea localităţilor pe zone Număr zonă.

Denumire centre de colectare şi staţie detransfer

sau depozit

Localităţi urbane

Localităţi rurale

Zona I – Brăila – Depozit

Municipiul Brăila

Cazasu, Chiscani, Frecăţei, Gemenele, Marasu, Măxineni, Romanu, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Siliştea, Tichileşti, Tudor Vladimirescu, Vădeni

Zona II – Ianca

Ianca, Făurei

Bordei Verde, Cireşu, Galbenu, Grădiştea, Gropeni, Jirlău, Mircea Vodă, Movila Miresii, Racoviţă, Rȃmnicelu, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Suţeşţi, Traian, Ulmu, Unirea, Vişani

Zona III – Insurăţei

Ȋnsurăţei

Bărăganul, Berţeştii de Jos, Ciocile, Dudeşti, Roşiori, Stăncuţa, Tufeşti, Victoria, Viziru, Zăvoaia

3.1.15. Schimbări climatice Schimbarile climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activitatile umane, care determina schimbarea compozitiei atmosferei globale şi care se adauga la variabilitatea naturala a climei, observate pe o perioada de timp comparabila. Pot fi observate schimbari climatice determinate de activitatile antropice ce produc emisii de GES (Gaze cu efect de sera prevazute de Protocolul de la Kyoto). Schimbarile climatice au efect daunator asupra mediului şi sanatatii umane. Schimbarile climatice sunt generate de doua procese de baza: distrugerea stratului de ozon; emisii de gaze cu efect de sera.

a.1. Distrugerea stratului de ozon este generata de o serie de substante chimice nominalizate în Protocolul de la Montreal, la care a aderat şi Romania. Din datele

52

existente rezulta ca în orasul Braila nu se utilizeaza nici una din substantele interzise prin acest Protocol. a.2. Principalele gaze cu efect de sera mentionate în Protocolul de la Kyoto al carui semnatar este şi Romania sunt: dioxid de carbon (CO2), metan, oxidul azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de sulf (SF6).

Surse de emisii de gaze cu efect de sera sunt: - mijloacele de transport şi utilajele agricole(CO2, N2O); - gospodariile populatiei care folosesc combustibili solizi pentru incalzire şi preparare hrana; - (depozitele) dejectii animaliere de la gospodariile populatiei (amoniac, metan); - sisteme de producere a energiei termice care folosesc gaze natural în gospodariile populatiei, apartamente şi agenti economici.

Cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera (CO2) nu este semnificativa – legislatia in domeniu se refera la surse dirijate mari la care impune limite privind producerea de energie (se iau în consideratie numai instalatiile care produc peste 20 MWh). 3.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic General Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a situaţiei economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia probabilă a acestor componente. În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în considerare faptul că un plan urbanistic general crează cadrul pentru dezvoltarea şi modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de altă parte, poate soluţiona anumite probleme de mediu existente.

De asemenea, trebuie luat în considerare că un Plan Urbanistic General, prin specificul său nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi soluţionate prin mijloace urbanistice. Pe de altă parte, propunerile privind planificarea şi regulamentul local de urbanism aferent iau în considerare criteriile de protecţie pentru sănătatea umană şi ale mediului natural şi construit. În continuare prezentăm sub forma tabelară evoluţia factorilor de mediu: apă, aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, peisajul, mediul social şi economic, în situaţia neimplementării PUG Brăila.

53

Factor de mediu

Aspect identificat Propuneri PUG Efecte în cazul

neimplementării propunerilor

Apă

Neacoperirea cu servicii de utilitate publică (colectare apă uzată) pentru întregul municipiu. Sistemul centralizat de colectare şi epurare a apelor uzate menajere existent deserveste doar o parte a locuitorilor acestei asezari - Insuficienta sistemului stradal de canalizare sau întreţinerea celor existente. - Poluarea generată de depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere.

Obiectivul general privind apa potabila il constituie imbunatatirea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila a populatiei, iar obiectivele specifice sunt alimentarea continua cu apa potabila de buna calitate, cu costuri minime, folosirea rationala a resurselor de apa,cresterea fiabilitatii şi durabilitatii sistemului de alimentare cu apa, reducerea consumului de apa potabila utilizata in scopuri industriale, infiintarea de noi retele de distributie cu conducte de ultima generatie pentru deservirea zonelor care nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu apa şi canalizare. Astfel, prin implementarea prevederilor prezentului PUG se urmareste protejarea factorului de mediu apa, precum şi respectarea indicilor de calitate ai apei potabile oferite populatiei:

Extinderea şi modernizarea reţelelor edilitare; Limitarea poluării punctiforme şi difuze corpurilor de apă de suprafaţă delimitate pe teritoriul administrativ al Municipiului în

Nerealizarea extinderii şi modernizării reţelelor edilitare:

nerealizarea sistemului centralizat de canalizare menajeră va conduce la evacuarea apelor uzate neepurate sau insuficient epurate, direct în apele de suprafaţă contribuind la poluarea, respectiv la creşterea gradului de poluare a acestora cu suspensii, substanţe organice, detergenti, nutrienţi, menţinand astfel poluarea apei de suprafaţă; Lipsa lucrărilor de reparare a conductelor e aducţiune şi de distribuţie contribuie la pierderi mari de apă, poluarea apelor subterane şi funcţionarea defectuoasă a staţiei de epurare în ciuda

54

scopul îmbunătăţirii stării acestuia, inclusiv menţinerea proceselor ecologice esenţiale în zonele protejate care au strânsă legătură cu mediul acvatic Eliminarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane prin extinderea şi reabilitarea sistemelor de canalizare centralizată şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate menajere în conformitate cu prevederile Directivei privind epurarea apelor uzate Delimitarea şi protecţia tuturor corpurilor de ape delimitate pe teritoriul administrativ al municipiului, asigurarea păstrării compoziţiei chimice, evitarea poluării chimice şi biologice; Interzicerea depozitărilor necontrolate de deşeuri pe malul apelor, stoparea fenomenelor de erodare a albiilor cursurilor de apă prin lucrări de regularizare şi recalibrare;

modernizării acesteia. Gradul ridicat de deteriorare al infrastructurii rutiere conduce la creşterea riscurilor de accidente, implicit a celor în care sunt antrenate vehicule ce transportă substanţe periculoase, conducand la poluarea accidentală a apelor de suprafaţe cu substanţe periculoase şi prioritar periculoase. Continuarea gestionării necorespunzătoare a deşeurilor municipale şi a celor asimilabile cu deşeurile municipale va conduce la poluarea corpului de apă subterană şi de suprafaţă cu substanţe organice şi metale grele punand în pericol starea chimică şi ecologică bună a acestor corpuri de apă. Dacă nu se intervine la eliminarea curgerilor de ape uzate menajere în canalizarea pluvială, care este eliminata direct în ape de suprafaţă, va continua poluarea

55

fluviului Dunărea

Aer

- Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ; - Utilizarea combustibilului solid în instalaţii cu randament scăzut pentru încălzirea locuinţelor; - Poluarea generată de depozitarea controlată a deşeurilor menajere; - Lipsa spaţiilor verzi amenajate;

degrevarea zonei centrale de traficul rutier de tranzit (Bucureşti/sud - Galaţi/nord), rezervarea unui nucleu exclusiv pentru pietoni, biciclişti şi transport în comun concomitent cu crearea unor puncte de park&ride perimetral zonei central crearea unui sistem de noduri intermodale cu rol de coagulare a mai multor mijloace de transport public (tren, tramvai, autobuz, transport naval) Limitarea emisiilor de SO2, NOx, NH3, COV din diverse activităţi pentru a reduce fenomenele de acidificare, eutrofizare şi formare a ozonului troposferic

Practicarea în continuare a unui transport urban nedurabil (fără asigurarea drumului ocolitor al localităţii, a zonelor pietonale şi pistei pentru biciclişti, precum şi a parcărilor amenajate corespunzător) poate conduce prin creşterea emisiilor de gaze de eşapament la mărirea concentraţiilor de pulberi în suspensie, oxizi de azot, monoxid de carbon, dioxid de sulf, benzen, plumb în aerul inconjurător şi prin deteriorarea calităţii acestuia la creşterea incidenţei bolilor respiratorii. Practicarea unui turism neorganizat, prin utilizarea cu preponderenţă a automobilelor particulare, conduce la diminuarea calităţii aerului, mai ales în zonele urbane de interes turistic. Prin neameliorarea posibilităţilor de locuire

56

existente în zonele defavorizate, în ceea ce priveşte design-ul, condiţiile fizice şi eficienţa energetică va creşte cantitatea de dioxid de carbon emis (gaz cu efect de seră) rezultat în urma arderii combustibililor fosili la producerea energiei convenţionale.

Sol

- Poluarea generată de depozitarea controlată a deşeurilor menajere; - Lipsa sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate;

Reducerea poluării solului prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor în cadrul fermelor zootehnice, unităţilor industriale, asociaţiilor de locatari, locuinţe individuale; Lucrări de terasări, taluzări urmate de înierbări şi plantare de arbuşti pe suprafeţe de teren din zonele cu risc privind alunecări de teren, fenomenele de eroziune a solului şi inundaţii; Protejarea solului prin propunerile de dezvoltare a ramurilor economice care nu necesită suprafeţe mari acoperite cu construcţii.

Neadoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse va conduce la menţinerea sau înrăutăţirea situaţiei în aceste zone (inundaţii, alunecări de teren, eroziuni) Dezvoltarea unor funcţiuni locative şi comerciale în zonele centrale şi foste industriale, păstrarea zonelor verzi din periferie contribuie la protejarea terenurilor cu ecosisteme valoroase. Zonele restructurabile interne oraşului (dezvoltare tip brownfield) primesc

57

prioritate în fata extinderilor pe terenuri neocupate (dezvoltare tip greenfield). Lipsa spaţiilor special amenajate pentru colectarea şi tratarea în siguranţă a deşeurilor, contribuie la poluarea apelor şi solului cu influenţe directe asupra florei şi faunei.

Populaţia şi sănătatea umană

- Neacoperirea cu servicii de utilitate publică (alimentare cu apă pentru întregul municipiu; - Inexistenţa a suficiente dotări de amenajare publică urbană pietonală şi/sau peisagistică; - Slaba valorificare a Falezei Dunării ca zona de agrement; - Inexistenta/insuficienta amenajare cu dotări corespunzătoare a punctelor belvedere, pontoane-tip debarcader, etc; - Neechiparea corespunzătoare cu funcţiuni specifice zonelor verzi care să atragă turişti (dotări de sport agrement, distracţie, dar şi odihnă, relaxare, promenadă); - Neexplorarea suficientă a potenţialului oferit de oglinda de apă a Dunării şi a lacului pentru sporturi nautice, agreement, relaxare, plaja, etc ; - Insuficienta amenajărilor

Prin implementarea PUG se urmareste generarea masurilor şi actiunilor necesare prevenirii şi reducerii poluarii toxice, care se manifesta negativ asupra starii de sanatate a populatiei, printre care:

Extinderea sistemului de alimentare cu apă şi asigurarea necesarului de apă potabilă din reţea conform normelor legale; Menţinerea stării bune a apelor de suprafaţă prin eliminarea poluării punctiforme (descărcarea din staţia de epurare şi din canalizarea pluvială a municipiului); Eliminarea poluării difuze a apelor de suprafaţă. Realizarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor şi direcţionarea lor la cel mai apropiat depozit ecologic/ cea mai apropiată staţie de transfer Amenajarea spaţiilor de protecţie între unităţile economice şi

Nu se va menţine calitatea apei potabile limitele prevăzute de lege; nu se vor asigura condiţii pentru neproliferarea bolilor contagioase. Nivel de zgomot ridicat datorat traficului, cu efecte asupra sănătăţii umane în anumite zone de locuit ale municipiului. Neasigurarea unui minim de 30% spatii plantate în cazul conversiei unor zone de activitati (cu precadere productive şi agrozootehnice); Nu se va asigura necesarul de spaţiu verde şi terenuri de sport pentru practicarea

58

specifice dotăriide loisir necesare tuturor categoriilor de vârstă a locuitorilor oraşului;

vecinătăţi; inserarea de spaţii verzi amenajate de tip parc pentru îmbunătăţirea microclimatului; Asigurarea spaţiului verde şi a terenurilor de sport pentru oxigenarea organismului şi practicarea sportului. Crearea de noi spatii verzi şi locuri de joacă pentru copii; Amenajarea spaţiilor verzi existente; Crearea unor relaţii verzi la nivel municipal prin plantarea unor bulevarde, încurajarea traficului pietonal;

sportului în aer liber şi oxigenarea organismului.

Riscuri naturale

- Cutremure de pǎmȃnt; - Inundaƫii de tip secundar (id); - Alunecări de teren de tip secundar (at/pt);

- Delimitarea zonelor cu riscuri naturale; - Instituirea zonei de ”interdicţie de construire” în zonele cu risc natural.

Neimplementarea PUG va determina construirea fǎrǎ respectarea prevederilor RLU ȋn zone cu risc narural.

Biodiversitate

O parte din teritoriul administrativ al municipiului Braila se află ȋn următoarele arii naturale protejate:

ROSCI0006 Balta Micǎ a Brǎilei ROSPA0006 Balta Micǎ a Brǎilei;

Nu sunt propuneri. Masurile pentru protecţia ariilor naturale de interes comunitar şi protecţie special avifaunistică care sunt avute în vedere pentru implementarea Planului Urbanistic General vor avea ca scop conservarea habitatelor si speciilor de flora si fauna prioritare de interes comunitar a căror măsuri de conservare au dus la instituirea ariilor natural protejate.

Neimplementarea PUG nu va avea impact semnificativ asupra biodiversităţii.

Peisaj Lipsa spaţiilor verzi, a zonelor de agrement, locurilor de joacă pentru copii şi a zonelor de recreere

Prin PUG se prevede creşterea suprafeţei alocate spaţiilor verzi, astfel: de la 435,36 ha la 638,44 ha

Nu se vor amenaja zonele verzi, degradate, distruse, neîntreţinute sau imbătrânite; Neamenajarea din terenul intravilanului a

59

suprafeţei de spaţiu verde de minimum 26 mp/locuitor.

Zonarea teritorială

- Extinderea zonei de locuit şi a zonei destinate spaţiilor verzi şi agrement, prin completarea zonelor existente sau o reparcelare în cadrul zonelor de locuit.- Intravilanul existent este mai mic decâtnecesarul de dezvoltare al localitătii.

Suprafata propusa pentru extinderea zonei de locuire individuala si locuire colectiva se estimeaza la 108,8ha, Tratarea unitară a zonei din punct de vedere urbanistic şi peisagistic; Măsuri de eliminare a riscurilor natural; Interzicerea definitiva a construcţiilor în zonele cu alunecări de teren active şi realizarea de studii geotehnice în zonele cu potenţial de instabilitate Asigurarea spaţiilor necesare pentru dezvoltarea parcărilor publice şi spaţiilor verzi/ locuri de joacă pentru copii în cadrul zonelor de locuinţe colective;

Se va construi fără a se respecta prevederile Regulamentului Local de Urbanism.

Mediul social şi economic

- Infrastructura rutieră necorespunzătoare calitativ. - Neacoperirea cu servicii de utilitate publică. - Necesitatea introducerii ȋn intravilan a noi suprafeţe de teren necesare dezvoltării mediului social şi economic (unităţi industrial şi agrozootehnice; instituţii şi servicii de interes public; construcţii tehnico-edilitare şi destinaţie specială);

- Consolidarea şi refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ; - Realizarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor şi direcţionarea lor la cel mai apropiat depozit conform sau la cea mai apropiată staţie de transfer - Extinderea sistemului public centralizat de alimentare cu apă, asigurându-se astfel necesarul de apă pentru întregul municipiu; - Extinderea sistemului public centralizat de canalizare a apelor

Neimplementarea PUG va conduce în continuare la diminuarea standardului de viaţă al locuitorilor comunei datorită lipsei utilităţilor, infrastructurii şi a locurilor de muncă.

60

menajere. - Realizare pod peste Dunare - Realizare drum expres Braila - Galati

Conservarea resurselor naturale

- Utilizarea de materiale de construcţii cu coeficienţi de transfer termic mare. - Utilizarea de combustibili cu putere calorifică mică şi surse de producere a energiei termice cu randamente mici.

Eficientizarea energetică prin: - realizarea reţelei de gaze naturale; - folosirea de echipamente de roducere a energiei electrice din surse neconvenţionale (solară, eoliană biomasă).

- Creşterea emisiilor de gaze de ardere în perioada de timp friguros. - Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzire prin tăieri controlate de vegetatie forestieră.

Conștientizarea publicului în luarea deciziilor privind mediul

- Elaborare PUG după consultarea administraţiei şi a cererilor cetăţenilor. - Hotărârile Consiliului Local sunt aduse la cunoştinţa cetăţenilor.

Supunerea spre dezbatere a documentatiei PUG şi a studiilor pentru extinderea sau înfiinţarea de noi servicii.

Neimplementarea PUG va conduce la degradarea factorilor de mediu, regres economic şi social.

61

CAPITOLUL4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

62

Având în vedere suprafaţa teritoriului pe care se va interveni pentru realizarea obiectivelor prevăzute în PUG, apreciem că impactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectelor de dezvoltare se va resimţi numai la nivel local şi în imediata vecinătate a acestuia. Acest lucru se datorează lucrărilor de construcţii ce se vor efectua, care implică organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de execuţie, amplasarea de noi clădiri faţă de cele existente.

4.1. Apa 4.1.1. Alimentare cu apă potabilă a. Sursa de apa Apa este captată din Dunăre – 7.200 l/s. Există două staţii de tratare (Brăila – 600 l/s, Chiscani – 800 l/s) şi 3 puncte de înmagazinare şi anume:

- complex Apollo – 2 x 20.000 mc; - complex Radu Negru – 1 x 20.000 mc; - staţie de repompare si inmagazinare Brăila – 1 x 5.000 mc.

Repomparea apei se face cu ajutorul a 59 staţii hidrofor echipate cu grupuri automatizate. Reţeaua de distribuţie a apei are o lungime totală de 650 Km, numărul de utilizatori pentru serviciul de alimentare cu apă este de cca. 170.030 din care 1.659 sunt agenţi economici, 483 instituţii publice, iar restul sunt utilizatorii casnici. Lungimea branşamentelor este de 27.633 din care: gospodării individuale = 23.292 buc, alţi consumatori = 4.341 buc. Indicele de contorizare - total 75,56 %. din care: gospodării individuale = 71,8%, ceilalţi consumatori = 100%. Indice de acoperire a localităţii cu reţele de alimentare cu apă = 98,98 %.

b. Evacuarea apelor uzate menajere Oraşul Brăila beneficiază de un sistem centralizat de colectare şi evacuare în sistem unitar a apelor uzate orăşeneşti şi a celor meteorice din anul 1916 (recepţia lucrărilor fiind făcuta în Decembrie 1915) pe baza unui proiect elaborat de prof.ing. Dionisie Germani. În prezent municipiul Brăila dispune de un sistem mixt de colectare a apelor uzate orăşeneşti şi a celor meteorice (pluviale + nivale). Canalizarea proiectată de D.Germani a avut în vedere colectarea acestor ape în sistem unitar (acest proiect acoperea numai suprafaţa nucleului urban delimitat de linia curentă CF - Faurei-Barbosi la vest, linia ferată industrială Brăila-Port, la nord, Dunărea la est şi linia ferată industrială a fabricilor Cantacuzino (ciment), Şantier Naval, Glucoza, Laminorul 1, Celuloza, situate la limita sudică a oraşului). Această canalizare a rămas fără nici o extindere în perioada 1916-1956. Sistemul de canalizare al Brăilei este alcătuit din 2 colectoare principale - Germani (nefuncţional, aflat în reparaţie capitală) (L = 4,44 km) şi Roşiori (L = 3,69 km) şi 9 colectoare secundare, L = 29,54 km. Acestora li se adaugă 9 staţii de pompare, Q = 33,00 mc/s, noua staţie de epurare. Racordarea la sistemul de canalizare acoperă un total de 26.502 buc, din care gospodării individuale = 22.161 buc. Lungimea retelelor canalizare este de 262 km. Staţia de epurare a Brăilei, dată în folosinţă in anul 2011, are o capacitate de epurare de 100.000 metri cubi pe zi. Dacă până la construirea ei, apa uzată din Brăila era evacuată direct în Dunăre fără vreun tratament de epurare şi curăţare (reziduuri

63

influenţând semnificativ nivelul de poluare al Dunării şi al mediului înconjurător), după darea în exploatare a staţiei (2011), cei 100.000 de metri cubi de ape uzate vor ajunge zilnic în Dunăre, curaţi, reducând substanţial nivelul de poluare al fluviului. 4.1.3. Alimentare cu energie electricǎ a. Retele de distributie Reţelele de distribuţie sunt de tip LES (linii electrice subterane) şi sunt întâlnite în zona nucleului urban şi de tip LEA (linii electrice aeriene) care sunt dezvoltate în cartiere (fostele comune suburbane), cu excepţia zonelor unde sunt situate ansamble de locuinţe în bloc şi unde se folosesc LES. În zona nucleului urban avem LEA la reţeaua de iluminat public de pe bulevardul Independenţei. De asemenea, liniile de alimentare a staţiilor de 110 kV sunt de tip LEA, iar liniile de alimentare ale P.T. sunt de tip LES. În municipiul Brăila sunt branşate la sistemul de alimentare cu energie electrică 89.295 de consumatori din care 84.954 sunt consumatori casnici. Energia electrică consumată de brăileni în anul 2011 însumează 307.166 MWh, din care sectorul casnic 116.495 MWh.

b. Posturi de transformare În prezent, Brăila este alimentată cu energie electrică prin intermediul a cinci staţii de transformare:

Pisc 110/20/6 kV (Nord), Brăiliţa 110/20/6 kV, Brăila Port 110/20 kV., Hipodrom 110/20/6kV., Brăila Sud 110/20/6 kV.

De asemenea, la Lacu Sărat (lângă gară CFR) avem Lacu Sărat I - 220/20 kV.Lacu Sărat II - 400/220/20 kV. De la cele cinci staţii de transformare prin liniile de 20 kV ajung la cele 327posturi trafo (PT) şi posturi de alimentare (PA) din perimetrul municipiului Brăila, iar de aici la consumatorii casnici, instituţii şi unităţi economice. c. Iluminat public Iluminatul public este asigurat de UAT Brăila prin intermediul firmei LUXTEN. Această firmă are în exploatare numai corpurile de iluminat. Reţeaua electrică de alimentare se află în continuare în proprietatea S.C. ELECTRICA SA, motiv pentru apariţia unor probleme conflictuale privind responsabilitatea pentru funcţionarea corectă a iluminatului public. Distribuţia energiei electrice şi iluminatului public este asigurat pe toate străzile din Brăila. Lungimea reţelei de distribuţie pentru iluminat public are 347 km. 4.1.4. Alimentare cu gaze naturale

64

Introducerea gazelor naturale în municipiul Brăila s-a făcut în anul 1964. Punctul de acces al gazelor naturale este Staţia de alimentare situată în zona de Nord-Vest a oraşului pe sos.Focşani (DN23). Conducta de înaltă presiune Dn400 este racordată la staţia de repompare (compresoare) Siliştea aflată la 8 km nord-vest de Brăila. Sistemul de distribuţie al alimentării cu gaze din municipiul Brăila cuprinde:

Staţii de reglare SRM + SRS = 61 bucăţi Reţea distribuţie = 520,0 km. Gradul de acoperire cu reţele ale oraşului = 96%. Total branşamente = 15.506 buc. Consum total anual = 120 mil.mcN/an. Consum specific = 320 mii mcN/zi = 20,64 mcN/zi/branşament mediu.

. 4.1.5. Alimentarea cu energie termica În mun. Brăila, populaţia, instituţiile publice şi unităţile economice dispun de următoarele surse termice:

a. Termoficare + Puncte termice. b. Centrale termice de cvartal. c. Centrale termice de apartament. d. Centrale termice pentru una sau mai multe clădiri (instituţii sau unităţi economice). e. Sobe încălzite cu gaze naturale. f. Convectoare cu gaze naturale. g. Convectoare, calorifere şi radiatoare electrice. h. Sobe cu combustibil lichid (CLU). i. Sobe cu lemne.

Sursele a, b, c, d, e, f, folosesc drept combustibil gazele naturale (gaz metan). Sistemul integrat de termoficare a debutat în anul 1970 şi a cunoscut o dezvoltare continuă începând cu anul 1984 până în jurul anului 2000, ca apoi să intervină un regres ce continuă şi în prezent. În 1983-1984 s-a executat racordul municipiului la CTE Chiscani (Termocentrala) printr-o reţea tur-retur Dn1000, cu lungimea de cea 10 km. În 1994 a început să funcţioneze în regim de termoficare urbană CET Brăila (fosta centrală electrotermică a Platformei chimice Chiscani) situată la 9,4 km sud de Brăila, fiind şi în prezent în funcţiune. Reţeaua de termoficare de la CET Chiscani are o lungime de 48 km. Lungimea acestor reţele termice este de 52 km., montate subteran în canale de protecţie. În jurul anului 2000 a demarat o amplă acţiune de debranşare a consumatorilor de la sistemul centralizat de producţie şi distribuţie a agentului termic. De la peste 130.000 locuitori deserviţi de sistemul centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice au rămas în prezent sub 40.000 (numai 1/3 din totalul iniţial).

65

La nivelul anului 2011, în Brăila, sunt în funcţiune 12 centrale de cvartal şi o centrală termică modulară, toate funcţionând cu gaze naturale. Reţeaua termică aferentă acestor CT este de 6 km şi este amplasată în exclusivitate în canale termice subterane. Aceste centrale deservesc în prezent cca 2000 apartamente faţă de 14.0101 apartamente arondate iniţial. Problemele ridicate de exploatarea acestora sunt semnificativ reduse faţă de cele semnalate la sistemul de termoficare. Centralele termice de apartament au cunoscut o mare dezvoltare după anul 2000. Combinate cu lucrări de termoizolare eficientă a pereţilor, centralele de apartament (îndeosebi cele care lucrează în condensaţie) asigură un confort termic optim (inclusiv apă caldă menajeră), la costuri de exploatare modice. Aceste centrale acoperă în prezent la Brăila cea 75% din totalul instalaţiilor de încălzire.

4.1.6. Telecomunicaƫii Fiind oraş-port, Brăila a beneficiat de servicii telegrafice şi telefonice de timpuriu (înainte de 1900). Prima centrală telefonică modernă s-a construit însă de abia în 1936 pe str. Împăratul Traian nr.4 bis, centrală ce putea să deservească 1000 de abonaţi. Această centrală şi-a îmbunătăţit performanţele astfel încât în anii 1960 putea deservi 4000 de abonaţi. Odată cu perfecţionarea sistemului PENTA CONTA, în Brăila s-au construit trei noi centrale telefonice:

- pe b-dul Independenţei nr. 6 - pe str.Calea Galaţi nr.67 - pe Calea Călăraşilor nr.216.

În prezent este activă numai centrală din B-dul Independenţei nr.6. Celelalte centrale sunt în conservare totală sau parţiala (Calea Galaţi nr.67). Dezvoltarea rapidă a tehnologiei comunicaţiilor, apariţia telefoniei mobile şi a televiziunii prin cablu, a făcut ca importanţa marilor centrale telefonice să decadă spectaculos. Numărul abonaţilor la televiziunile prin cablu depăşeşte 40.000, iar a celor cu antene parabolice cca 960. Numărul telefoanelor mobile este de cca 165.000. Reţelele majore de cabluri din cupru şi fibră optică sunt instalate în canalizaţie telefonică (tubulatură mono sau multicanal)pe toate străzile principale ale municipiului Brăila. Televiziunea prin cablu are şi la Brăila cablurile montate aerian. Acoperirea cu servicii de telefonie = 99,98 % Acoperirea cu TV cablu = 85,12 %. 4.1.7. Salubritate Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminarea deşeurilor. Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte”. În prezent, colectarea deşeurilor menajere de la populaţie se efectuează neselectiv în tot orasul.

Deşeurile colectate neselectiv ajung pe depozite ca atare, amestecate pierzându-se o mare parte a potenţialului lor util (hârtie, sticlă, metale, materiale plastice). Din totalul cantităţii de deşeuri municipale, cea mai mare parte o reprezintă deşeurile menajere colectate de la populaţie – în medie 4500 de tone pe lună, iar deşeurile stradale - aproximativ 300 de tone.

66

Operatorii locali de salubrizare de pe raza municipiului Brăila, şi anume S.C. ECO S.A., S.C. Braicata S.A. şi S.C. R.E.R. Ecologic Service îşi desfăşoară activitatea pe sectoare bine delimitate, acoperind întrega suprafaţa a municipiului. În sectorul repartizat, fiecare operator are obligaţia să presteze următoarele activităţi publice:

Salubrizare stradală: constând în: maturat manual de bază, maturat manual de întreţinere, maturat mecanic, curăţat manual la bordură, întreţinerea suprafeţelor din parcurile de joacă, stropit, spălat, ridicat zăpadă la bordură, spart gheaţa la bordură.

Salubrizare menajeră: care constă în colectarea şi transportul de la populaţie a deşeurilor menajere, deşeurilor vegetale, deşeurilor animaliere.

Salubrizare agenţi economici: în funcţie de contractele încheiate de fiecare operator; încărcarea şi transportarea deşeurilor inerte de la persoanele fizice şi juridice aflate în zona de activitate.

Toţi cei trei operatori de salubrizare transporta deseurile la Depozitul Ecologic Muchea, situat la 14 km de municipiul Brăila, ce are o capacitate de 1.668.000 m3 şi se întinde pe o suprafaţă de 11,92 ha. 4.2. Aerul Calitatea aerului în judeţul Brăila a fost monitorizată prin intermediul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului care fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. Reţeaua automată este formată din 5 puncte de prelevare a probelor, amplasate după cum urmează:

• Staţia Brăila 1 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – trafic, care este amplasată pe Calea Galaţi, nr. 53, măsoară nivelul de poluare determinat de traficul intens din zonă. Poluanţii monitorizaţi NOx, SO2, CO, PM10, COV, Pb, Cd, Ni, As. • • Staţia Braila 2 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – urban, care este amplasată în Piaţa Independenţei nr. 1, măsoară nivelul de poluare la expunerea populaţiei la combinaţii de poluanţi cu acţiune sinergică. Poluanţii monitorizaţi NOx, SO2, CO, O3, PM10, PM2,5, COV, parametrii meteo. • Staţia Brăila 3 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – suburban, care este situată în Comuna Cazasu, jud. Brăila, măsoară nivelul de poluare la expunerea populaţiei şi vegetaţiei de la maginea aglomerării. Poluanţii monitorizaţi NOx, SO2, CO, O3, PM10, COV, parametrii meteo. • Staţia Brăila 4 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – industrial, care este amplasată pe Şoseaua Baldovineşti (Staţia Nord), pentru determinarea nivelului de poluarea influenţat în special de surse industriale. Poluanţii monitorizaţi NOx, SO2, CO, O3, PM10, parametrii meteo. • Staţia Brăila 5 - Staţia de monitorizare a calităţii aerului de tip – industrial, care este amplasată în Comuna Chiscani, în vecinătatea SC. CET S.A., pentru determinarea nivelului de poluarea influenţat în special de surse industriale. Poluanţii monitorizaţi NOx, SO2, CO, O3, PM10, COV, parametrii meteo

In anul 2015, rezultatele monitorizării calităţii aerului, în municipiul Brăila, nu au evidenţiat valori care să depăşească valoarea limită zilnică la indicatorul particule în suspensie PM10.

67

4.2.2. Riscul de poluare a aerului Riscul de poluare – această categorie afectează toate componentele mediului natural, aerul atmosferic, apele (de suprafaţă şi subterane), solul şi subsolul, etc. De cele mai multe ori, activităţile de poluare sunt strâns legate de activităţile industriale, de depozitarea inadecvată a deşeurilor solide rezultate din procesele de producţie specifice industriei, iar într -o altă măsură de depunerea la suprafaţa solului a poluanţilor emişi în atmosferă. 4.2.2.1. Riscul de poluare a aerului cu dioxidul de sulf Face parte din categoria principalilor poluanţi, care pot exista în aerul atmosferic, cu efect acidifiant, printre acestea amintim: arderile din industria energetică precum şi cele din industria de transformare; arderile din industria prelucrătoare; traficul rutier. Împreună cu vaporii de apă existenţi în atmosferă, dioxidul de sulf, dă naştere acidului sulfuros, cu eliberare de 18 kcal, care trece apoi în acid sulfuric, ce ulterior dă naştere fenomenului de ploi acide. Efectele nocive ale acestora pot duce la creşterea riscului de a dezvolta boli la nivelul aparatului respirator, precum şi o iritare a ochilor. Expunerea timp de câteva minute la concentraţii de aproximativ 1,6ppm (4200µg/m3) poate provoca constricţia bronhiilor. Cele mai afectate categorii de persoane sunt în special cele vârstnice şi cele cu probleme respiratorii. Pe ansamblu, reducerea activităţilor din industrie au determinat o scădere a emisiilor de SO2. Printre poluatorii cu astfel de compuşi se numără activitatile industriale (metalurgie, producer energie electrica), precum şi traficul rutier din zonele aglomerate ale oraşului.

4.2.2.2. Riscul de poluare cu oxizi de azot

Principalii agenţi poluanţi cu oxizi de azot sunt asemănători celor enunţaţi în cazul poluării cu dioxid de sulf, la care se mai pot adăuga alte surse mobile şi utilaje. Formarea oxizilor de azot are loc pe baza azotului, un gaz cu o pondere destul de ridicată în componenţa gazelor atmosferice, iar temperaturile ridicate din timpul arderii stimulează reacţia de formare a oxidului de azot sau a dioxidului de azot, gaze cu efecte negative asupra sănătăţii umane. Gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de patru ori mai mare decât al monoxidului de azot. Dioxidul de azot, cu o valoare de 13 ppm, poate cauza iritarea mucoasei ochilor şi a nasului. 4.2.2.3. Riscul de poluare cu amoniac Principalele surse de poluare cu amoniac sunt date de operaţiunile de tratare şi depozitare a deşeurilor, anumite activităţi agricole, precum şi arderile din industria prelucrătoare. Amoniacul esteun gaz incolor, cu miros înţepător, cu efect paralizant asupra receptorilor olfactivi. Efectele asupra omului, în special, sunt date de efectul extrem de iritant pentru căile respiratorii, în special. Aflat în concentraţii mari, amoniacul pătrunde în căile respiratorii inferioare şi poate cauza edemul pulmonar, însoţit de modificări evidente la nivelul aparatului circulator şi resirator. Datorită îmbunătăţirilor aduse în activităţile din grupa SNAP 10 (culturi cu şi fără fertilizatori), emisiile brute de NH3 au scăzut în ultima perioadă. 4.2.2.4. Riscul de poluare cu compuşii organici volatili (COV) nemetanici

68

Principalele surse de poluare cu aceşti compuşi sunt date de utilizarea solvenţilor şi a altor produse, traficul rutier, arderile din industria prelucrătoare, şi alte surse precum pădurile, fâneţele, mlaştinile şi lacurile, la care mai pot fi adăugate extracţia şi distribuţia combustibililor fosili. 4.2.2.5. Riscul de poluare cu metale grele (mercur şi cadmiu) Aceste substanţe mai sunt cunoscute şi sub denumirea de poluanţi sistemici, deoarece odată cu pătrunderea în organism creşte riscul de a dezvolta leziuni specifice la nivelul unor organe sau sisteme, indferent de concentraţie. Principalele surse de poluare cu metale grele sunt :

Pentru poluarea cu mercur, principalele surse de poluare sunt arderile din industria prelucrătoare, procesele din industria metalurgica, activităţile de tratare şi depozitare a deşeurilor precum şi alte surse mobile şi utilaje.

Pentru poluarea cu cadmiu, ca surse principale de poluare pot fi amintite arderile din industria prelucratoare şi procesele din industria siderurgică (obţinerea fontei şi a oţelului).

4.2.2.6. Riscurile de poluare cu plumb Principalele surse de poluare cu plumb sunt rezultate ale arderilor din industria prelucrătoare, procesele din industria metalurgica, precum şi traficul rutier. 4.2.2.7. Riscurile de poluare din emisiile de poluanţi organici persistenţi (POPs) Unul din cei mai importanţi astfel de compuşi este Dioxina, iar principalele surse de poluare sunt arderile din industria prelucrătoare. 4.2.2.8. Riscurile de poluare din emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) Principala sursă de poluare o reprezintă procesele din industria metalurgica. 4.2.2.9. Riscurile de poluare din emisii de bifenili policloruraţi (PCB) Principala sursă de poluare o reprezintă arderea necontrolata a deşeurilor. 4.2.2.10. Riscurile de poluare din emisii de hexaclorbenzen (HCB) Principalele surse de poluare sunt date de anumite utilaje, înregistrându-se o creştere în ultimii ani, la nivelul municipiului Braila, datorită creşterii consumului de combustibil (motorină) utilizat. 4.2.2.11. Riscurile de poluarea cu pulberi în suspensie şi mirosuri neplăcute Pulberile în suspensie afectează de cele mai multe ori aparatul respirator, unde acestea se depun, iar când nu pot fi eliminate pe cale naturală pot cauza disfuncţii ale căilor respiratorii, ale plămânilor, începând cu diminuarea capacităţii respiratorii şi a suprafeţei de schimb a gazelor din sânge, ducând la serioase probleme cardio-respiratorii.

69

Privind riscul de poluare cu mirosuri neplăcute, acest tip este destul de evident în zona statiei de epurare, posibil datorita exploatarii defectuoase a acesteia. De asemenea, un risc ridicat de poluare cu mirosuri neplăcute a fost identificat şi în apropierea muncipiului Braila, datorită posibilei exploatari defectuoase a incineratorului de deseuri animale operat de catre firma Cazacioc SRL Tulcea. 4.3. Solul Solul reflectă impactul climei, florei, faunei, activităţi antropice şi topografiei, asupra materialului parental în perioade de timp variabil. Principalele tipuri de deşeuri cu risc ridicat de poluare produse la nivelul municipiului Braila sunt date de deşeurile industriale, deşeurile menajere şi cele stradale. Deşeurile stradale nu prezintă risc ridicat de poluare, deoarece în cea mai mare parte acestea sunt uşor biodegradabile.

4.4. Biodiversitatea Nu este cazul 4.5. Mediul social şi economic Din analiza obiectivelor prevăzute în PUG se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legislaţiei sectoriale şi cu prevederile legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi nu aduc atingere acestuia. Stabilirea funcţiunilor principale a terenurilor prin zonarea teritorială crează posibilitatea îmbinării activităţilor economice cu măsuri de protecţia mediului şi a populatiei. Planul Urbanistic General crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale; nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activităţi economice. De fapt în Plan nu se face referire la specificul activităţii economice ce se poate dezvolta în oraşul Braila. De acest aspect se va ţine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investiţii. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca având această destinaţie se vor impune condiţiile pe care trebuie să le respecte investitorul pentru a nu prejudicia calitatea mediului, starea de sănătate a populaţiei şi confortul locuirii. Aplicarea măsurilor prevăzute în PUG limitează fenomenele de poluare şi asigură baza dezvoltării durabile a localităţii. 4.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic În privinţa monumentelor înscrise pe Lista MCC din 2004, ca şi a celor care urmează, prin procedura specifica a MCC, să fie înscrise pe lista monumentelor, indiferent de situarea lor în municipiu, intervenţiile de orice natura vor fi realizate pe baza documentaţiilor elaborate de specialişti atestaţi de MCC, în conformitate cu prevederile legale, în urma avizelor emise de DCCPN (în cazul monumentelor de grupa B) sau de CNMI, prin secţiunile de specialitate, în cazul monumentelor de grupa A. 4.7. Zgomot şi vibraţii

70

Poluarea fonică este dată zgomotele (sunetele), care sunt, în genereal, neplăcute, supărătoare, deranjante, în anumite cazuri devenind chiar dureroase la nivelul auzului uman. Au fost monitorizate şase caracteristici de sunet, care descriu zgomotul la nivelul percepţiei unui individ: intensitatea, frecvenţa, durata, tăria sonoră, discordanţa şi iritabilitatea. Deplasarea sunetului se efectuează sub forma undelor, iar cu cât este mai mare înălţimea sau amplitudinea acesteia, cu atât şi forţa sau intensitatea este mai mare. Intensitatea sunetului se măsoară prin intermediul decibelilor (dB), iar frecvenţa se măsoară în hertzi (Hz). Nivelul normal de percepţie al auzului este situat în intervalul 20 – 20000 Hz. Pentru a regla nivelul acustic măsurat, datorită faptului că auzul uman nu are acelaşi nivel de sensibilitate, se utilizează un filtru de „ponderare A”. Unităţile de măsură pentru acest nivel de măsurare este „dBA” sau „dB(A)”. Conform raportului privind starea mediului realizat de APM Braila in anul 2015, nivelul de zgomot urban s-a determinat în 43 de puncte reprezentative astfel: • 16 puncte pe diferite categorii de străzi cu lăţimi de 3m, 7m, 14m şi respectiv 21m; • 27 puncte expertizate situate la limita exterioară a parcurilor, zonelor de recreere, tratament medical şi balneoclimateric, incintelor de şcoli, pieţelor şi spaţiilor comerciale, incintelor industriale, parcajelor auto şi zonelor rezidenţiale. Din datele susmentionate s-au constatat următoarele:

La limita exterioară a pieţelor, spaţiilor comerciale şi restaurantelor în aer liber se constată o ușoară creștere a nivelului de zgomot în anii 2013-2014, fără a fi depăşită maxima admisibilă în toată perioada de raportare;

La limita exterioară a incintelor de şcoli, valoarea medie a anului 2015 este în scădere față de anii anteriori, în 2015 fiind înregistrată cea mai mică valoare medie din perioada 2011-2015;

Măsurările efectuate la limita exterioară a parcurilor, zonelor de recreere şi tratament medical, arată că nivelul mediu anual al zgomotului se plasează în jurul valorii de 55 dB, limita admisibilă a nivelului de zgomot fiind depăşită în toată perioada 2011-2015;

La exteriorul incintelor industriale, media anuală nu depăşeşte limita admisă, iar media anului 2015 este în uşoară scădere faţă de anul anterior 2014 şi apropiată ca valoare cu nivelul de zgomot al anilor 2012-2013;

La parcajele auto, media anuală nu depăşeşte limita admisă, iar media anului 2015 în uşoară creştere faţă de anul anterior 2014, fiind înregistrată cea mai mare valoare din perioada 2011-2015;

În cazul străzilor de categorie tehnică I valorile medii anuale se menţin sub limita maximă admisă, iar media anului 2015 este ușor în creştere față de anul 2014;

La limita străzilor de categorie tehnică II, se înregistrează o evoluţie constantă a nivelului de zgomot în decursul anilor 2011-2015 și o ușoară scădere în anul 2015 faţă de 2014, media încadrându-se sub limita admisă de 70 dB;

Pe străzile de categorie tehnică III, valorile medii anuale au un trend ascendent al nivelului de zgomot. Exceptând media anuală din 2014 când nu a fost depăşită limita admisibilă, în anii 2011, 2012, 2013 şi 2015 valoarea admisibilă de 65 dB este depăşită, depăşirea cea mai mare (ca medie) fiind înregistrată în anul 2015;

71

Pe străzile de categorie tehnică IV, valorile nivelului de zgomot echivalent prezintă o creștere în anul 2013 și 2014 față de anii precedenți, dar se încadrează sub limita admisă de 60 dB, în anul 2015 media valorilor înregistrate având valoarea cea mai scăzută;

În zonele rezidenţiale expertizate se constată o scădere a valorilor nivelului de zgomot exterior în anul 2015 față de anul 2011 când a fost înregistrată cea mai mare valoare medie, cu precizarea că în toată perioada 2011-2015 valorile medii anuale depăşesc limita admisibilă de 50 dB.

4.8. Peisajul Referitor la Zona spaţiilor plantate, agrement, sport, perdele de protective, se constata existenta urmatoarelor tipuri de spatiu verde amenajat care se afla în administratia Consiliului Local: zona de faleza, parcuri, gradini, scuaruri, peluze stradale, zone verzi amenajate aferente functiunilor administrative, de invatamant si sanatate. De asemenea in administrarea Consiliului Local se afla si zone de agrement, precum si cimitirele.

5. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic General, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu cum ar fi: ariile de protecţie specială avifaunistică şi ariile speciale de conservare

5.1. Biodiversitatea Pe teritoriul municipiului exista suprafete ce se suprapun cu urmatoarele arii naturale protejate:

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei aria de protecţie avifaunistică ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei situl de importanţă comunitară ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei;

ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei se găseşte în proporţie de 96 % pe teritoriul judeţului Brăila şi doar 4% în judeţul Ialomiţa. Aria protejată se suprapune peste teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei şi este formată din gruparea a 7 insule (din amonte spre aval): Insula Vărsătura, Insula Chiciu, Insula Mică a Brăilei, Insula Orbului, Insula Calia, Insula Fundu Mare, Insula Harapu, la care se adaugă braţele Dunării până la zona îndiguită.

Suprafaţa totală a ariei este de 25856 ha, dintre care lacurile şi fluviul Dunărea însumează 19 %, restul fiind reprezentat de mlaştini (23 %), păşuni (11 %), terenuri arabile (7 %), păduri de foioase (37%) şi păduri în tranziţie (3 %).

Aria este importantă prin prezenţa unui număr de 25 specii de păsări de interes comunitar incluse în Directiva Păsări Anexa I, precum şi a 72 de specii de păsări care prezintă o migraţie regulată în zonă (a se vedea Formularul Standard anexat). De

72

asemenea, se menţionează importanţa ariei ca habitat de cuibărire prin prezenţa unor colonii pentru Ardeidae, Threskiornithidae şi Phalacrocoracidae, dar şi a unor specii rare: Aythya nyroca, Chlydonias hybridus, Haliaeetus albicilla şi Ixobrychus minutus. În perioada de migraţie în aria protejată se găsesc aglomerări de peste 20.000 de exemplare de păsări acvatice.

Aria este vulnerabilă datorită vecinătăţilor cu zonele locuite şi de activităţile umane reprezentate de: - intensificarea griculturii prin schimbarea metodelor clasice, tradiţionale de cultivare cu cele modern de tip intensiv; - schimbarea habitatelor seminaturale datorită încetării activităţilor tradiţionale de exploatare; - braconaj; - desecarea zonelor umede; - comerţ cu cuiburi, ouă sau pui, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; - turismul peste capacitatea de suport; înmulţirea necontrolată a speciilor invazive; - defrişările şi tăierile selective ale arborilor; - înlocuirea zonelor naturale cu plantaţii forestiere.

Informaţii detaliate privind Aria de protecţie specială ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei sunt prezentate în Formularului Standard Natura 2000 anexat (vezi Anexe). Managementul ariilor naturale protejate, pe categorii, sunt stabilite prin Anexa nr.1 Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate din OUG nr. 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Planurile de managementul sunt elaborate de administratorii ariilor natural protejate.

Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică (reţeaua europeană „Natura 2000 în România)” va evita deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au desemnate. Acolo unde este cazul se vor readuce într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice mai ales a celor prevăzute în anexele 3 şi 4A (OUG nr. 57/2007, modificata si completata prin Legea nr. 49/2011).

Diversitatea floristica din planul studiat a fost descrisă ȋn capitolul 3.1.5 al Raportului de mediu.

5.2. Situri contaminate Nu sunt inventariate situri contaminate in municipiul Braila 6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru PUG 6.1. Obiective de protecţie mediului stabilite la nivel naţional, comunitar, internaţional Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislatia românească a aquis–ului comunitar, implementarea şi controlul implementării legislaţiei specifice.

Obiective la nivel local şi naţional Planul Naţional pentru aderarea României la Uniunea Europeană

73

In conformitate cu Planul Naţional pentru Aderarea României la Uniunea Europeană şi a prevederilor Legii nr. 151/1998 privind Dezvoltarea Regională, în luna octombrie 1999 a fost elaborat Planul Naţional de Dezvoltare al României, care ulterior a fost revizuit în anul 2000.

Acest document corelează şi integrează următoarele documente: - Planul Regional de Dezvoltare; - Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală; - Planul Naţional pentru Transport; - Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului; - Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regională a României va ţine seama de considerentele privind protecţia şi conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domenii importante:

- îmbunătăţirea calităţii apei, reducerea emisiilor în aer (în special a celor de dioxizi de sulf şi azot), - reciclarea deşeurilor şi depozitarea deşeurilor municipale în condiţii ecologice,

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM). Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în anul 1995 (ultima dată fiind revizuit în anul 1999) şi a fost actualizat în concordanţă cu Planul Naţional pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului şi sănătate).

Selectarea, analiza şi implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordanţă cu următoarele criterii:

- domenii majore de activitate; - abordarea pe anumite nivele (local, regional, naţional); - perioada de implementare: termen scurt şi mediu; - problemele generale abordate: protecţia calităţii apelor, protecţia calităţii aerului şi a atmosferei, protecţia calităţii

solului, conservarea biodiversităţii, silvicultura, managementul deşeurilor, planificare urbană şi transporturi; - legislaţie şi reglementări, dezvoltare instituţională.

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD) Prima SNGD a fost aprobatǎ ȋn anul 2004 pentru perioada 2003-2013, cu 3 ani ȋnainte de aderarea Romȃniei la Uniunea Europeanǎ. Acest document a fost realizat ȋn conformitate cu obiectivele politicii naƫionale de protecƫie a mediului și de dezvoltare durabilǎ de la acea datǎ și a stat la baza elaborǎrii PNGD, ambele documente fiind aprobate prin HG nr. 1470/2004. Prin HG nr. 870/2013 a fost aprobatǎ Strategiei naƫionale de gestionare a deșeurilor 2014-2020.

74

Prevederile SNGD ca modalitate principalǎ de abordare, anume ȋndreptarea Romȃniei cǎtre o „societate a reciclǎrii”, aplicarea ierarhiei de gestionare a deșeurilor, susƫinerea mǎsurilor care urmǎresc utilizarea eficientǎ a resurselor, se aplicǎ pentru toate tipurile de deșeuri reglementate prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deeurilor, respectiv:

- deșeuri municipale și asimilabile din comerƫ, industrie, instituƫii, inclusiv fracƫii colectate separat; - fluxuri specifice de deșeuri: biodeșeuri, deșeuri de ambalaje, deșeuri din construcƫii și demolǎri, vehicule scoase din uz, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori uzaƫi, uleiuri uzate, anvelope uzate, deșeuri cu conƫinut de PCB/PCT, deșeuri cu conƫinut de azbest, deșeuri rezultate din activitǎƫi medicale și activitǎƫi conexe

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Acest plan naţional a fost adoptat prin HG nr. 123/2003 fiind elaborat pentru perioada 2003-2013 în baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale în domeniu; planul are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

Planul cuprinde obiective strategice pe care România trebuie să le îndeplinească, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu, în domeniul gestionării deşeurilor, precum şi unele acţiuni cu termen pentru anul 2020.

Relevanţa Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu şi implementarea legislaţiei de Mediu

Factor de mediu

Obiective de mediu la nivel național, regional şi local

Obiective de mediu stabilite prin PUG

Apa - Calitatea apei trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare care transpune prevederile Directivei Cadru privind apa. - Epurarea apelor uzate trebuie să fie conformă cu legislaţia naţională care transpune prevederile Directivei 91/ 271/ CEE.

- Reducerea poluării apelor prin creşterea gradului de epurare a apelor reziduale menajere şi industriale; - Creşterea numărului locuitori care să beneficieze de infrastructura de apă/canal; - Extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi asigurarea apei potabile de calitate pentru toţi locuitorii ; - Reabilitarea sistemelor de colectare, transport şi de tratare a apei; - Înlocuirea şi modernizarea reţelelor de distribuţie apă;

75

- Extinderea reţelelor de canalizare pentru captarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi locuitorii din Municipiul Braila - Canalizări în sistem divizor şi staţii de pompare ape uzate, modernizarea reţelelor

Aer - Calitatea aerului trebuie să corespundă legislaţiei naţionale care transpune Directivele 96/62/CE şi 1999/30/CE privind valorile limită pentru SO2, NO2, particule în suspensie şi plumb. - Strategia naţională privind protecţia atmosferei urmăreşte stabilirea unui echilibru între dezvoltarea economico-socială calitatea aerului (HG nr. 1856/2005 privind plafoanele naţionale pentru anumiţi poluanti atmosferici). - In legislaţie se prevede întreţinerea şi modernizarea infrastructurii de transport rurtier (drumuri, mijloace de transport nepoluante).

- Minimizarea impactului asupra calităţii aerului; - Monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi în aer; Introducerea/ utilizarea combustibililor care generează emisii reduse de poluanţi; - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, inclusiv prin mărirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie; - Crearea, reabilitarea şi extinderea - suprafeţelor ocupate de spaţii verzi; - Reducerea emisiilor de poluanţi specifici traficului auto.

Sol - Reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor. - Imbunătăţirea calităţii solurilor şi utilizarea durabilă a resurselor de sol. - Identificarea, investigarea şi refacerea/remedierea siturilor contaminate istoric. - Remedierea zonelor afectate de poluări accidentale.

- Implementarea planului de mangement al deşeurilor pentru intregul teritoriu administrativ al Municipiului ; - Reducerea poluării solului prin gestionarea adecvată a deseurilor atat în cadrul unitatilor industriale/economice, sociatiilor de locatari, cat şi în cadrul locuintelor individuale;

76

- Reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor menajere. - Reabilitarea suprafeţelor de teren degradate prin activităţi antropice.

- Reducerea poluării solului prin implementarea unui sistem de transport adecvat; - Reducerea poluării solului prin reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemului de colectare, tratare şi evacuare a apelor uzate menajere şi a celor pluviale;

Zgomot - Reducerea zgomotului şi vibratiilor în cartierele sensibile. - Reducerea poluarii fonice din industrie şi transporturi în asezarile umane.

- Asigurarea fluenţei traficului pe arterele principale de circulaţie prin optimizarea ciclului de semaforizare în intersecţii; - Reabilitarea infrastructurii reţelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate - Implementarea unor măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot - Reducerea nivelului de zgomot rezultat în urma desfăşurării unor activităţi productive sau de alimentaţie publică prin aplicarea unor sisteme de izolare fonică la aceste unitati - Blocarea căilor de propagare a zgomotului prin crearea de perdele de protecţie, inclusive spaţii verzii pentru zonele locuite; - Realizarea unor izolaţii speciale ale unor clădiri împotriva unuia sau mai multor tipuri de zgomot ambiental, combinată cu facilităţide ventilaţie sau aer condiţionat, astfel încât valorile

77

ridicate ale izolaţiei împotriva zgomotului ambiental să poată fi menţinute

Sanatatea populatiei

Legislatia românească este aliniată la legislatia europeană în ceea ce priveste:

- reducerea pierderilor energetice datorate izolӑrii termice ineficiente populației sănătatea populației prin asigurarea condițiilor de igienă (apă curentă, canalizare, depozitarea controlată a deşeurilor); - îmbunătăţirea calităţii mediului şi asigurarea unui nivel înalt al calităţii vieţii;

- Crearea, reabilitarea şi extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi; - Reducerea emisiilor de poluanti specifici traficului auto; - Asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor; - Reducerea poluării fonice datorate traficului auto; - Realizarea de perdele vegetale de protecţie;

Biodiversitate - Conservarea diversităţii biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de flora şi fauna salbatică şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate; - Gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea rolului acestora în viaţa socială şi economică a ţării

- Protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice terestre şi acvatice, existente în afara ariilor naturale protejate: - reducerea şi eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viaţă şi reconstrucţia ecosistemelor şi habitatelor deteriorate; - Monitorizarea speciilor potenţial invazive - Creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţia forestieră, în scopul restabilirii echilibrului ecologic şi al satisfacerii necesităţilor de dezvoltare; - Accentuarea şi diversificarea funcţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere în raport

78

cu creşterea cerinţelor societăţii faţă de pădure

Mediul social si economic/ Constientizarea publicului

Legislaţia natională, în concordanţă cu cea europeană prevede accesul liber al cetăţenilor la informaţia de mediu (HG nr. 1115/2002), implementarea obligaţiilor rezultate din Convenţia privind accesul publicului la luarea deciziilor în probleme de mediu semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 şi ratificată prin Legea nr. 86/2000 privind stabilirea cadrului de participare a publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul.

- Asigurarea protecţiei peisajului natural, cultural şi istoric; - Creşterea responsabilităţii publicului faţă de mediu;

Managementul deseurilor

- Prevenirea apariţiei şi minimizarea cantităţii de deşeuri generate. - Reducerea cantităţii de deşeuri eliminate prin reciclare şi valorificare energetică. - Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, în vederea atingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz, baterii şi acumulatori, deşeuri din construcţii, anvelope. - Asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor. - Implementarea planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel local.

- Depozite de pesticide în condiţii de securitate pentru sănătate şi mediu; - Incadrarea în valorile limită din Directiva 76/464/CEE la substanţele prioritare/ prioritar periculoase a apelor uzate industriale; - Reducerea cantităţii de deseuri biodegradabile la depozitare prin compostare şi alte metode de tratare astfel încât să se asigure atingerea ţintelor legislative; - Gestionarea corespunzătoare a fluxurilor speciale de deseuri (deseuri municipal periculoase, deseuri voluminoase, deseuri de echipamente electrice şi electronice, nămoluri rezultate

79

din staţia de epurare); - Colectarea şi valorificarea potenţialului util din deseurile din construcţii şi demolări;

Peisajul OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare contine prevederi referitoare la menţinerea şi ameliorarea fondului peisagistic natural şi antropic, de refacere peisagistică a zonelor de agrement, de protejare, refacere şi conservare a monumentelor istorice, a ariilor natural protejate.

Intreţinerea spaţiilor verzi; Reabilitarea cladirilor cu valoare istorică; Extinderea/ modernizarea reţelelor de alimentare cu apă; Extinderea/ modernizarea sistemelor de colectare, tratare şi evacuare apelor uzate.

Infrastructura rutiera/ transport

Reconfigurarea circulaţiei în vederea reducerii timpilor de staţionare în trafic şi a cantităţilor de gaze eliminate în atmosferă prin combustia motoarelor.

Separarea traficului de tranzit de cel local (variante ocolitoare); Eliminarea trecerilor la nivel cu liniile de cale ferată (pasaje rutiere); Stabilirea unui sistem de organizare a circulaţiei bazat pe raportul flux/capacitate care trebuie să se situeze în limitele nivelului de serviciu “C” care permite desfăşurarea circulaţiei cu o fluenţă în care sunt posibile şi unele manevre; Identificarea unor terenuri, în apropierea centrelor de interes pentru a se construi parcări; Crearea condiţiilor în cadrul sistemului de organizare a circulaţiei pentru mijloacele de transport public (benzi proprii,

80

prioritate în intersecţii, dotări, etc) având în vedere că preiau cca. 70% din deplasările care se efectuează pe teritoriul oraşului; Amenajarea intrărilor în oraş.

Factorii climatici Adoptarea de măsuri menite să reducă efectele ce pot avea implicaţii negative asupra factorilor climatici

Modernizarea infrastructurii rutiere; Extinderea şi modernizarea sistemului de colectare a apelor uzate menajere şi a celor pluviale; Reabilitarea unităţilor de producere a agentului termic şi a apei calde menajere; prevederea acestora cu instalaţii moderne şi eficiente de ardere.

Prin realizarea acestor lucrări se asigura implementarea obiectivelor de mediu stabilite la nivel naţional şi local, a prevederilor directivelor U.E. precum şi a obligaţiilor asumate de România în capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E.

Referitor la implementarea prevederilor legislaţiei naţionale şi a directivelor comunitare de mediu, P.U.G.– ul asigură implementarea prevederilor actelor normative mentionate în prezentul raport, şi în mod special a următoarelor acte normative:

- OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; - H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor; - Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului ȋnconjurător; - Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale; - Legea apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; - HG nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile şi completarile ulterioare; - O.U.G. nr. 243/2000, privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea nr. 655/2001 modificata ulterior cu O.U.G. nr. 12/2007;

Documents

RAPORT DE MEDIU Actualizare Plan Urbanistic General ......Primaria Municipiului Braila a solicitat Agentiei pentru Protectia mediului Braila avizul de mediu pentru planul “Actualizare