RAPORT DE EVALUARE INTERIMARĂ A PROIECTULUI

1

Proiect finanţat de Programul Phare al UE Instituţii beneficiare: Primăria Oraşului URICANI MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR OFICIUL DE PLATI SI CONTRACTARE PHARE RAPORT DE EVALUARE INTERIMARĂ A PROIECTULUI

„REPARATII SI MODERNIZARI LA UNITATEA MEDICO –SOCIALA” DIN URICANI

draft

Implementat de: DELOITTE România LEADER ATEC Perioada de implementare: 14 ianuarie – 15aprilie 2008

2

Lista acronimelor Echipa proiectului Team Leader TL Expert cheie EC Altele Evaluare Intermediara EI Ministerul Economiei si Finantelor MEF Autoritate Locala AT Primaria P Regiune de dezvoltare RD Consiliu Local CL Plan Strategic PS Plan de dezvoltare regionala PDR Termeni de referinta TR Uniunea Europeana UE Comisia Europeana CE Fonduri Structurale FS Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale ACIS Organizatie Neguvernamentala ONG Oficiul de Plati si Contractare Phare OPCP Studiu de Fezabilitate SF Proiect Tehnic PT Unitatea Centrala de Evaluare UCE Comitetul de Dezvoltare Socio-Economica CDSE

3

Cuprins Sumar executiv .....................................................................................................................................5 1. Introducere..................................................................................................................................10

1.1. Contextul general al evaluării ................................................................................................10 1.2. Obiectivele evaluării...........................................................................................................12 1.3. Contextul evaluării .............................................................................................................17

3. Metodologie .................................................................................................................................19 3.1. Modul de abordare si prezentarea generala a metodologiei ..........................................19 3.2. Instrumente de evaluare ....................................................................................................21 3.3. Activităţi de evaluare .........................................................................................................22

4. Principalele constatări ...............................................................................................................24 4.1. Evaluarea generală.............................................................................................................24 4.2. Evaluarea intermediară a proiectului “Reparaţii si Modernizări la Unitatea Medico-sociala Uricani”...............................................................................................................................40

4.2.1. Constatări cu privire la rezultatele chestionarelor .................................................40 Constatări cu privire la chestionarele destinate beneficiarilor direcţi ..................................40 Constatări cu privire la chestionarele destinate reprezentanţilor primăriei şi ai Consiliului Local ............................................................................................................................................46 Constatări cu privire la chestionarele destinate reprezentanţilor unor instituţii direct implicate ......................................................................................................................................47 Constatări generale rezultate în urma analizei chestionarelor ..............................................48

4.3. Analiza relevanţei proiectului “Reparaţii si Modernizări la Unitatea Medico-sociala Uricani” ...........................................................................................................................................50

5. Principalele concluzii şi recomandări.......................................................................................53 5.1. Concluzii..............................................................................................................................53 5.2. Recomandări .......................................................................................................................56 5.3. Programul Operaţional Regional 2007-2013 – Sursă potenţială de finanţare a proiectului “Reparaţii si Modernizări la Unitatea Medico-sociala Uricani”............................58

ANEXE ................................................................................................................................................63 Anexa 1 – Minuta workshop ............................................................................................................63 Anexa 2 – Chestionarele...................................................................................................................67 Anexa 3 ─ Interviu ...........................................................................................................................68 Anexa 4 – Analiza SWOT a sectorului medico social din Uricani ..................................................69 Anexa 5 – Principalii furnizori de servicii sociale din judeţul Hunedoara ......................................71 Anexa 6 - Situaţia specialităţilor din spitalele aflate în apropierea oraşului Uricani .......................73 Anexa 7– Bugetul de venituri şi cheltuieli al Primăriei Uricani ......................................................76 Bibliografie selectivă........................................................................................................................77

4

PROIECT: “Reparaţii si Modernizări la Unitatea Medico-sociala Uricani” Oraşul

Uricani, Judeţul Hunedoara

FINANTARE PHARE/2005/017-553.05.03 „Implementarea Strategiei Naţionale de Evaluare”, componenta „Facilitatea de Evaluare”

REFERINTA CPV 74141100-0 Servicii de consultanta in management general

AUTORITATEA DE MANAGEMENT

SI ORGANISME INTERMEDIARE

Ministerul Economiei si Finanţelor – Oficiul de Plaţi si Contractare PHAREAdresa: B-dul Mircea Vodă, nr.44, Intrarea B, sector 3, cod poştal: 030669,Bucuresti, România

AUTORITATEA DE

IMPLEMENTARE

Ministerul Economiei si Finanţelor – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale Adresa: B-dul Mircea Vodă nr.44, Intrarea C, sector 3, cod postal:030669, Bucureşti, România

BENEFICIARUL FINAL AL

CONTRACTULUI

Primăria Oraşului Uricani Adresa: Str. 1 Mai, nr.6, cod poştal 336100, Uricani, Hunedoara

CONSORTIU DELOITTE România si LEADER A.T.E.C. S.R.L

ECHIPA DE PROIECT Team Leader – SILVIA RUS Key Expert – DANIELA ANTONESCU

DATA INCEPERII 15 IANUARIE 2007 DURATA 3 LUNI

5

Sumar executiv

1. Constatări cu privire la Unitatea de Asistenţă Medico Socială

În urma analizei documentaţiei Proiectului intitulat “Reparaţii si Modernizări la Unitatea Medico-sociala Uricani” s-au constatat următoarele aspecte:

Clădirea Unităţii de Asistenţă Medico Socială este amplasată în intravilanul oraşului Uricani (conform PUG şi RGU), cu următoarele coordonate tehnice: suprafaţa totală construită = 1027 mp, suprafaţa desfăşurată = 3081 mp, regim maxim de înălţime = 14,55m

Este formată din corp A şi B (Corpul A nu face obiectul prezentei evaluări).

• Corpul A are o suprafaţa de 780 mp

• Corpul B deţine o suprafaţă de 369 mp Imobilul are o suprafaţă de 78 camere, 19 grupuri sanitare şi o sala de mese de 20 persoane.

Unitatea Asistenţă Medico Socială ocupă 100 mp din corpul A (parterul) şi corpul B în totalitate (369 mp din care: parter+2 etaje).

Potrivit Studiului de Fezabilitate înaintat de Primăria oraşului Uricani, evaluarea va face referire numai la Corpul B unde, a funcţionat Spitalul Orăşenesc Uricani .

TOTAL SUPRAFAŢA Unitate de Asistenţă Medico Socială = 469 mp. Corpul B va avea următoarele compartimentări:

• Parter (bucătărie, anexe necesare, acces exterior, vestiar, grup sanitar pentru personal, spălătorie cu circuite separate pentru rufe murdare şi curate, vestiare şi grup sanitar pentru personal, vestiare asistente cu grup sanitar şi duş);

• Etajul 1 – sala de mese cu spaţii anexe, depozit veselă curată, debarasare veselă murdară, grup sanitar cu dus, 3 saloane pentru bolnavi cu capacitate de 4 şi 5 paturi; Total număr paturi pe etaj =15.

• Etajul II – 5 saloane pentru bolnavi cu 4 şi 5 paturi, două rezerve cu 2 şi 3 paturi, cabinete tratament, cabinet consultaţii; Total număr paturi pe etaj =25 paturi).

• Sunt deservite de 3 scări şi 2 ascensoare.

6

Investiţia propriu–zisă (conform Studiului de Fezabilitate pus la dispoziţie de Primărie oraşului Uricani) constă în :

• Înlocuire ascensoare de persoane şi de materiale;

• Înlocuirea centralei termice pe combustibil lichid cu centrala nouă pe gaz;

• Înlocuirea tâmplăriei de lemn cu cea din PVC;

• Dotări pentru bucătărie, spălătorie, echipament şi instrumentar medical, mobilier medical, tehnică de calcul pentru evidenţă şi comunicare, dotări cazarmament.

Există un Studiu de Fezabilitate realizat în anul 2007, detaliat.

Unitatea are autorizaţie de construcţie şi branşamente (electric, apa).

Unitatea de asistenţă are avizul Consiliului Local al oraşului Uricani.

La data elaborării Studiului de Fezabilitate se punea problema de a se obţine

AUTORIZAŢIA DE FUNCŢIONARE LA ÎNTREAGA CAPACITATE, dacă se vor executa lucrările amintite mai sus.

COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI:

1. Componente majore ale proiectului=282.008 euro

2. Construcţii montaj=66.831 euro

3. Asistenţă tehnică şi supervizare=10.024 euro

4. Publicitate=1002 euro

VALOAREA ESTIMATA A INVESTIŢIEI=358.865 euro (potrivit Studiului de Fezabilitate).

Detaliata, investiţia este formata din: Dotări spălătorie (16.584 euro)

Dotări bucătărie (27832 euro)

Echipament şi instrument medical (16.548 euro)

Dotări mobilier medical (18.761 euro)

Alte dotări (10.050 euro)

Tehnică de calcul (19.671 euro)

Dotări cazarmament (6.360 euro)

Ascensoare şi centrală termică (165.202 euro)

Construcţii (împrejmuire pe verticală, amenajări centrală termică) (66.841 euro)

7

Asistenţă tehnică şi supervizare (10.024 euro)

Publicitate (1.002 euro)

TOTAL VALOARE INVESTIŢIE = 358.865 euro, din care construcţii montaj=66831 euro.

În Bugetul Primăriei pe anul 2008, se prevede suma de 1300 mii RON (potrivit Anexei 8) destinată efectuării lucrărilor de reparaţii si modernizări la Unitatea de Asistenţă Medico Socială. Sunt estimate cheltuieli de întreţinere în suma de 60.000-100.000 RON.

2. Constatări cu privire la condiţiile de trai in oraşul Uricani În urma discuţiilor cu reprezentanţii primăriei Uricani, cu beneficiarii direcţi, şi pe baza analizei şi interpretării chestionarelor, au fost constatate următoarele aspecte privind oraşul Uricani, dar şi unitatea de asistenţă medico socială:

Oraşul Uricani este o fostă zonă monoindustrială, cu posibilităţi reduse de reorientare profesională şi fără programe de (re)calificare profesională;

De asemenea, în oraş nu este iniţiativă privată, care să susţină dezvoltarea oraşului, să asigure locuri de muncă cetăţenilor, care, la rândul lor, vor plăti asigurări medicale, sociale;

În oraş există şomaj ridicat şi, ca urmare, se înregistrează o balanţa negativă a migraţiei; de aceea, populaţia tânără, aptă de muncă, migrează;

Densitate mică a populaţie din Uricani şi un spor demografic negativ;

Rezultatul afirmaţiilor de mai sus constă în următoarele aspecte:

Lipsesc serviciile de asistenţă medicală specializată, de aceea populaţia apelează la serviciile medicale din oraşele învecinate (Lupeni, Vulcan);

Lipseşte un centru de consiliere pentru familiile rrome (asistenţă socială şi asistenţă medicală)

Nu există un Centru de primire urgenţe şi nici Ambulanţă;

Nu există un Oficiu de pensii local;

Există trei farmacii în oraşul Uricani şi două apartamente de tip familial pentru copiii defavorizaţi

ONG-urile furnizează anumite servicii de asistenţă socială,

Există o Subfilială a Crucii Roşii în oraşul Uricani, SMURD;

Desfiinţarea Centrului de plasament, care găzduia peste 80 de copii;

8

Nu există o grădiniţă cu program prelungit;

Lipsa unui centru de ocrotire pentru anumite categorii cu probleme (minori abuzaţi, femei abuzate, tineri dezinstituţionalizaţi);

Lipsa unui centru de zi şi a unui centru de planning familial;

Nu există un Centru de recreere/socializare pentru persoanele în vârstă;

Nu există termoficare; reţeaua electrică din oraş este subdimensionată. Locuitorii stau în frig şi se încălzesc electric. Din acest motiv există un număr foarte mare de îmbolnăviri. Unitatea de asistenţă medico socială ar putea rezolva, chiar şi parţial, acest lucru prin asigurarea unor locuri adecvate de tratament.

3. Concluzii Din analiza documentelor existente, a interpretării răspunsurilor la chestionare, precum şi a discuţiilor cu beneficiarii direcţi/reprezentanţi ai primăriei si ai Consiliului Local Uricani, cu reprezentanţi ai unor instituţii, ca factori interesaţi, precum şi din analiza nevoilor actuale existente la nivelul oraşului Uricani s-au desprins următoarele:

- În momentul actual, în oraşul Uricani, populaţia resimte închiderea fostului Spital orăşenesc şi solicită autorităţilor competente înfiinţarea unei unităţi medicale, care să le ofere cel puţin servicii medicale de bază;

- Există o bună parte a populaţiei (cea mai mare parte) care se confruntă cu probleme sociale şi care solicită sprijin în acest sens (bătrâni netransportabili, persoane cu venituri foarte mici, persoane şi cu mulţi copii în întreţinere, persoane ce au nevoi de însoţitori etc.); problemele sociale rezultă din faptul că populaţia din Uricani este săracă, cu mulţi şomeri, pensionari şi oameni fără venituri cu probleme de sănătate şi nu numai;

- În acelaşi timp, Primăria s-a implicat activ în rezolvarea acestei situaţii şi a obţinut în urma Hotărârii Consiliului Local înfiinţarea Unităţii de Asistenţă Medico Socială pe locul fostului Spital orăşenesc Uricani. În prezent, aproximativ 60% din cheltuielile de modernizare a Spitalului au fost realizate de către Primărie.

- Modernizarea unităţii nu se poate încheia aici. Sumele alocate până în prezent se vor pierde şi populaţia va rămâne în continuare în nevoie de asistenţă medicală şi socială.

- Sumele destinate continuării activităţilor de modernizare nu sunt foarte mari în comparaţie cu beneficiile aduse comunităţii locale, de aceea executarea lucrărilor este prinsă în bugetul pe anul 2008;

- Trebuie avută în vedere şi situaţia existentă în zona învecinată: există Spital Municipal Lupeni, la 7 km de Uricani, care deţine toate specialităţile solicitate de populaţia oraşului şi Spitalul Vulcan la 12 km de Uricani, ambele modernizate şi dotate cu aparatură

9

performantă. În aceste spitale există atât serviciul internări cât şi ambulatoriu de specialitate, precum şi medici privaţi, stomatologi, ecograf, fizioterapie.

- Problema care se ridică aici este, în principal legată de asigurarea cu personal medical calificat/asistenţă de specialitate, dar şi cu aparatură medicală/socială minimă de specialitate;

- De asemenea, se poate pune problema cheltuielilor de întreţinere a Unităţii de asistenţă medico sociale, dat fiind faptul că în localitate nu există un sector economic puternic care să susţină activităţile generatoare de venituri pe termen lung la bugetul local, iar populaţia practic nu are venituri din acre să finanţeze aceste cheltuieli sociale.

4. Recomandări privind evaluarea intermediară a Unităţii de asistenţă medico socială Având în vedere nevoile identificate, discuţiile purtate cu beneficiari direcţi sau indirecţi ai

actualului proiect, propunem primăriei Uricani următoarele aspecte:

1. În primul rând, actualizarea Studiului de fezabilitate conform reglementărilor Fondurilor Structurale;

2. Depunerea Cererii de Finanţare pentru Programul Operaţional Regional Axa 3 - Domeniu 3.2 Reabilitarea/modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale în paralel cu actualizarea Studiului de fezabilitate;

3. Având în vedere incidenţa bolilor existente şi a problemelor de natură socială care caracterizează oraşul Uricani, considerăm utilă componenta socială a Unităţii de asistenţă;

4. Extinderea gamei de servicii sociale acordate în Unitate poate fi următoarea:

• Asistenţă şi suport pentru persoane vârstnice, inclusiv cele dependente;

• Îngrijire socio-medicală pentru persoane aflate în dificultate, inclusiv paleative pentru persoanele aflate în fazele terminale ale unor boli;

• Servicii de îngrijire socială acordate persoanelor care nu pot să îşi realizeze singure activităţile din viaţa de zi cu zi, celor izolate, şi celor care suferă de afecţiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale;

• Servicii conexe, interdisciplinare, cum ar fi: recuperare şi reabilitare, kinetoterapie, fizioterapie etc.

• Identificarea unor surse de finanţare viabile, care să contribuie la sustenabilitatea proiectului.

10

1. Introducere

1.1. Contextul general al evaluării În concepţia Uniunii Europene, evaluarea poate fi privită drept o “analiză independentă a unei

intervenţii, în funcţie de rezultatele, impactul şi nevoile pe care respectiva intervenţie intenţionează să le satisfacă” .

Privită ca proces, evaluarea permite analiza independenta a beneficiilor unei intervenţii finanţate din fonduri publice, prin raportarea la anumite criterii, precum: impactul programelor finanţate, eficienţa şi eficacitatea lor, relevanţa continuă pentru nevoile beneficiarilor, astfel cum au fost acestea identificate în etapa de programare

Activitatea de evaluare este strâns corelată cu procesul de monitorizare, întrucât datele obţinute din acest proces reprezintă una din sursele de informaţii folosite în evaluare. Evaluarea examinează însă mult mai multe aspecte decât cel privind gradul în care progresele financiare şi fizice înregistrate la un anumit moment în implementarea programului sunt în conformitate cu planificarea iniţială.

Pentru ca activitatea de evaluare să răspundă scopurilor urmărite de acest proces complex, la nivelul Uniunii Europene s-au conturat 5 criterii folosite în cadrul oricărui exerciţiu de evaluare - criteriile “DAC”.3 Acestea sunt:

• Relevanţa

• Eficienţa

• Eficacitatea

• Impactul

• Sustenabilitatea

Exerciţiul de evaluare are la bază patru principii necesare pentru a inspira încredere în procesul de evaluare şi pentru a asigura credibilitatea evaluării. Aceste principii sunt: imparţialitate şi independenţă, credibilitate, participarea factorilor interesaţi, utilitate.

Procesul unei programări multi-anuale şi sistemul de monitorizare aferent au permis dezvoltarea unui “ciclu de evaluare”, care “urmăreşte” exerciţiul de programare. În consecinţă, cele cinci criterii de evaluare nu sunt examinate în mod obligatoriu în cadrul oricărei evaluări, ci sunt adaptate în funcţie de momentul la care intervine evaluarea, stadiul implementării programului şi obiectivele evaluării.

11

Tabelul 1: Stadiile procesului de programare Stadiul

ciclului de programare

Stadiul ciclului de evaluare

Legătura dintre stadii Cel mai important criteriu de evaluare

Elaborarea si pregătirea finală a programelor, înainte de implementare

Ex-ante

Evaluarea ex-ante analizează critic programele propuse, examinându-le obiectivele, planurile de implementare şi rezultatele estimate, etc., cu intenţia de a determina dacă sunt cele mai potrivite intervenţii pentru a îndeplini obiectivele relevante ale politicii

Relevanţa

Implementarea Programele

Intermediară

Evaluarea intermediară analizează în ce măsură programele sunt implementate în modul cel mai eficient şi eficace, conform programării iniţiale şi stabileşte dacă programele sunt la fel de relevante ca în faza de programare, pentru satisfacerea nevoilor identificate.

Eficienţa, Eficacitatea

Finalizarea programelor

Ex-post

Evaluarea ex-post analizează impactul programelor, prin raportare la nevoile pe care programul a urmărit sa le satisfacă şi, totodată, să determine dacă efectele pozitive ale programului sunt sustenabile în timp şi după finalizarea implementării programului.

Impactul, Sustenabilitatea

12

Metodologia aleasă pentru evaluarea programului este de o importanţă vitală în asigurarea transparenţei acestui exerciţiu. Metodologia standard de evaluare poate utiliza următoarele instrumente:

- studii de caz

- consultarea factorilor interesaţi

- abordări mai tehnice, precum – analiza cost beneficiu, analiza econometrică, modelarea macro-economică şi analiza regresivă

Sunt, de asemenea, importanţi de avut în vedere şi alţi factori precum: sursele de informaţie disponibile, costul colectării de informaţii suplimentare celor disponibile în cadrul sistemului de monitorizare, perioada de timp alocată pentru evaluare.

1.2. Obiectivele evaluării Prezentul Raport reprezintă evaluarea intermediară a proiectului intitulat

„REPARATII SI MODERNIZARI LA UNITATEA MEDICO –SOCIALA DIN URICANI”, proiect finanţat de Uniunea Europeana în conformitate cu Memorandumul de Finanţare încheiat între Guvernul României şi Comisia Europeana pentru Programul PHARE Naţional 2005 – PHARE /2005/017-553.05.03 „Implementarea Strategiei Naţionale de Evaluare”, componenta „Facilitatea de Evaluare”.

Aşa cum rezultă din Caietul de sarcini, scopul evaluării îl constituie prezentarea unei opinii competente şi independente, recomandări privind relevanţa, impactul si sustenabilitatea proiectului “Reparaţii si Modernizări la Unitatea Medico-sociala Uricani” şi de a îmbunătăţi procesul de luarea a deciziilor în ceea ce priveşte intervenţiile publice în Primăria şi Consiliul Local Uricani. Recomandările vor susţine Consiliul Local din Uricani în vederea luării unor decizii viabile până la finalizarea proiectului.

In acelaşi timp, vor fi promovate bune practici privind evaluarea proiectelor, precum şi utilizarea evaluării pentru îmbunătăţirea impactului şi utilităţii intervenţiilor publice.

Consultantul asigură, pe lângă concluziile şi recomandările specifice unei evaluări, o experienţă de învăţare pentru personalul Primăriei Uricani şi un exemplu de buna practică pentru autorităţile publice locale în evaluarea intervenţiilor publice.

Obiectivul general este acela de a contribui la îmbunătăţirea impactului şi sustenabilităţii Proiectului “Reparaţii si Modernizări la Unitatea Medico-socială Uricani” şi de a îmbunătăţi procesul de luarea a deciziilor în ceea ce priveşte intervenţiile publice în Primăria şi Consiliul Local Uricani .

13

Obiectivul specific 1 : îmbunatatirea relevanţei, fezabilităţii şi sustenabilităţii proiectului “Reparaţii şi modernizări la Unitatea Medico – Sociala din Uricani” prin revizuirea sa în cursul implementării.

Obiectivul specific 2: îmbunatatirea capacităţii Primăriei de a utiliza evaluarea ca un instrument eficace în mangementul intervenţiilor publice.

Ca urmare a restructurării sistemului sanitar în anul 2003, Guvernul României a luat o serie de măsuri, una dintre ele fiind transformare a Spitalului orăşenesc Uricani prin reorganizare, în Unitatea de Asistenţă Medico-socială.

În scopul venirii în ajutor a cetăţenilor oraşului Uricani ştiut fiind faptul că situaţia aşezărilor din Valea Jiului, în general, şi a oraşului în special este una dificilă cu numeroase probleme sociale, Consiliul Local Uricani a adoptat Hotărârea nr.57/2004 prin care s–a aprobat înfiinţarea Unităţii de Asistenţă Medico-socială cu sediul în clădirea fostului spital.

Obiectul prezentei evaluări intermediare este constituit din două elemente interconectate:

1. evaluarea clădirii propriu─zise a viitoarei Unităţi medico sociale din Uricani (potrivit Studiului de fezabilitate );

2. evaluarea serviciilor prezente şi viitoare (servicii medicale şi sociale).

Situaţia actuală a clădirii Clădirea Unităţii medico sociale este amplasată în intravilanul oraşului Uricani (conform

PUG şi RGU) , cu următoarele coordonate tehnice:

suprafaţa totală construită = 1027 mp

suprafaţa desfăşurată = 3081 mp

regim maxim de înălţime = 14,55 m

corpul A are o suprafaţa de 780 mp

corpul B deţine o suprafaţă de 369 mp

imobilul are o suprafaţă de 78 camere, 19 grupuri sanitare şi o sala de mese de 20 persoane.

Unitatea Asistenţă Medico Socială ocupă 100 mp din corpul A (parterul) şi corpul B în totalitate (369 mp, parter+2 etaje). TOTAL SUPRAFAŢA Unitate = 469 mp.

Corpul A nu face obiectul prezentei evaluări.

14

Corpul B deţine următoarele compartimentări:

Parter (bucătărie, anexe necesare, acces exterior, vestiar, grup sanitar pentru personal, spălătorie cu circuite separate pentru rufe murdare şi curate, vestiare şi grup sanitar pentru personal, vestiare asistente cu grup sanitar şi duş);

Etajul 1 – sala de mese cu spaţii anexe, depozit veselă curată, debarasare veselă murdară, grup sanitar cu dus, 3 saloane pentru bolnavi cu capacitate de 4 şi 5 paturi; Total număr paturi pe etaj =15.

Etajul II – 5 saloane pentru bolnavi cu 4 şi 5 paturi, două rezerve cu 2 şi 3 paturi, cabinete tratament, cabinet consultaţii; Total număr paturi pe etaj =25 paturi).

Sunt deservite de 3 scări şi 2 ascensoare. Clădirea a fost dotată cu o centrală termică pe combustibil lichid, dar acest tip de

centrale nu se mai produc ca urmare a neâncadrării în normele minimale existente. În acest sens, este absolut necesară achiziţionarea unei centrale termice pe gaz metan.

Unitatea de asistenţă medico socială va fi amenajată efectiv în corpul B şi o parte din corpul A. Această unitate va fi singura de acest tip din Valea Jiului, având din acest punct de vedere un important impact zonal.

Pe perioada existenţei construcţiei nu s-au efectuat lucrări de întreţine şi nici lucrări capitale. Pentru funcţionalitatea Unităţii medico sociale sunt necesare atât lucrări de reparaţii cât şi lucrări de modernizări.

Până în prezent s-au executat lucrări finanţate de 5.191363 mii lei , iar contribuţia Primăriei a fost în suma de 325.851 lei.

Pentru faza a II a lucrărilor, la corpul B, sunt necesare următoarele lucrări: i. Dotarea cu sistem de detectare şi alarme în caz de incendiu;

ii. Înlocuirea tâmplăriei exterioare din lemn şi metal cu tâmplărie de timp PVC termopan;

iii. Montarea a două ascensoare - unul de materiale şi unul de alimente

iv. Înlocuirea actualei centrale termice actuale cu una care funcţionează pe gaz metan;

v. Realizare magazie termoizolată corespunzător.

Total proiect tehnic - 2.695.617 lei

15

Se consideră absolut necesară alocarea sumei de 1.229.322 lei pentru a asigura condiţiile minimale de autorizare a funcţionării unităţii de asistentă medico socială din Uricani.

Există un Studiu de Fezabilitate destinat Unităţii de Asistenţă Medico Socială realizat în anul 2007.

Proiectant: Management PROIECT SRL PETROŞANI, Strada Independenţei nr.5, judeţul Hunedoara, tel.0254515520 Tabelul 2: Costul estimativ al investiţiei (euro) Componenta Preţ euro Ascensor persoane (1 buc.) 28.471 Ascensor materiale (1 buc.) 20.000 Centrala termică pe gaz 116.631 Dotări echipament si instrumentar medical 16.548 Dotări bucătărie 27.832 Dotări spălătorie 16.548 Dotări mobilier medical 18.761 Dotări alt mobilier 10.050 Dotări tehnică de calcul 19671 Dotări cazarmament 6360 TOTAL I 280972 Construcţii (împrejmuire, sistematizare pe verticală, amenajări centrală termică) 49331 Montaj utilaje 17500 Asistenţă tehnică şi supervizare 10024 Publicitate 1002 TOTAL GENERAL 358829

Situaţia actuală a grupului ţintă Din datele statistice ale medicilor de familie din oraşul Uricani rezultă că există a patologie extrem de variată de boli cronice prezentate în graficul de mai jos. Cei mai mulţi suferă de afecţiuni cardiace (cardiopatie), ulcer, malnutriţie şi diabet zaharat, urmaţi îndeaproape de bolile de plămâni şi ciroze.

16

Pricnipalele categorii de boli exeistente la nivelul orasului Uricani, 2007

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

Gusa sim

pla nodula

Diabet zahara

Malnutritie

Rahitism

Anem

ii

Tulburari m

intal

Epilepsii

Reum

atism

articular a

c

Cardiopatie

Hipertensiune

Boli p

ulmonare cronice ob

Boala ulceroasa

Ciroza

Nefropatii

Calculoza urinar

Maformatii

În ceea ce priveşte situaţia socială a locuitorilor, în evidenţa primăriei din Uricani există următoarele grupuri defavorizate:

1. persoane care au drept să primească ajutor social ─ 132

2. Persoane cu handicap sau cele care au nevoie de însoţitor ─ 65

3. Familii cu mai mult de 4 copii ─ 107

4. Femei care întreţin singure gospodăria ─ 75

5. Membrii ai diferitelor grupuri etnice ─ 140

6. Alte persoane defavorizate ─ 87. Categorii de persoane defavorizate in Uricani

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

Persoanecare au

dreptul saprimeasac

ajutor social

Persoane cuhandicapsau celecare au

nevoie deinsotitor

Familii cumai mult depatru copii

Femei careintretinsingure

gospodarie

Mambrii aidiferitelorgrupurietnice

Altepersoane

defavorizate

17

1.3. Contextul evaluării În prezent, la nivel naţional, sunt elaborate programele naţionale, care reprezintă un ansamblu

organizat de activităţi şi servicii, instituite prin lege în scopul prevenirii şi tratării unor boli cu consecinţe grave asupra stării de sănătate a populaţiei şi, în unele cazuri (SIDA, TBC), cu risc epidemiologic crescut. Activităţile profilactice şi tratamentul specific acestor boli sunt finanţate din Bugetul statului şi din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, în limite stabilite anual prin Legea Bugetului de Stat.

Programele naţionale sunt proiectate, implementate si coordonate de către Ministerul Sănătăţii, iar obiectivele lor sunt stabilite de aceeaşi instituţie împreuna cu Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, Colegiul Medicilor din România, Camera Federativă a Medicilor, cu reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale ştiinţifice medicale, ai clinicilor universitare, unităţilor de cercetare, organizaţiilor neguvernamentale, sindicatelor, patronatelor, ai ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, precum şi cu reprezentanţi ai populaţiei.

Ţinând seama de cerinţele actuale instituite de programele naţionale privind funcţionarea unui spital, în anul 2003 Primăriei oraşului Uricani i s-a interzis să permită funcţionarea Spitalului orăşenesc Uricani în condiţii improprii, astfel încât acesta a fost închis.

Pentru redeschiderea lui şi punerea în funcţiune sunt necesare două condiţii:

1. reabilitarea clădirii spitalului

2. conferirea destinaţiei sociale, pe lângă cea medicală (Unitate Medico-sociala).

Ca urmare a resurselor limitate existente la nivel de primărie, sunt necesare fonduri de reabilitare a clădirii (clădirea a fost reabilitată într-o proporţie cuprinsă între 70 şi 80%).

Unitatea medico-sociala se va furniza servicii bolnavilor cronici adulti din Valea Jiului, care

au o situatie sociala grea, dar care dispun de asigurare medicala. Până în prezent, investiţiile realizate s-au făcut cu finanţare de la Guvernul României şi de la

bugetul local, urmând ca pentru dotarea unităţii să fie identificată o alta sursa de finanţare. În prezent, corpul "B" este reabilitat din punct de vedere al amenajărilor interioare,

compartimentărilor interioare şi al instalaţiilor. Se preconizează a se realiza o serie de lucrări de modernizări la ansamblul construcţiei care să

facă utilizabilă Unitatea Medico – Socială, după cum urmează: o realizarea împrejmuirii corespunzătoare a incintei; o dotarea cu centrală termică pe gaz care să deservească întreaga clădire; o dotarea cu magazie de alimente;

18

o montarea de tâmplărie exterioară de tip termopan pe suport de P.V.C. la toată construcţia;

o amenajări, recompartimentări interioare, realizarea de instalaţii noi, precum şi dotări ale corpului "A", la parterul construcţiei unde se preconizează a funcţiona un Centru de primire urgenţe şi un Punct zonal de Cruce Roşie; schimbarea ascensoarelor de personal şi materiale de la corpul "B"; realizarea instalaţiei de semnalizare şi stingere a incendiilor la ambele corpuri de construcţie şi dotarea cu materiale şi mijloace specifice ale spaţiilor medicale şi ale bunurilor administrative.

19

3. Metodologie 3.1. Modul de abordare si prezentarea generala a metodologiei

Metodologia abordată de echipa de evaluatori are la bază următoarele surse informative:

1. Manualul de evaluare intitulat "PRACTICE and MANAGEMENT OF INTERIM EVALUATION AND MONITORING – Developing efectivemonitoring and evaluation indicators - A Step-by-Step Guide to the Conduct of Interim Evaluation " elaborat de EMS;

2. ”Manualul pentru Evaluarea Dezvoltării Socio-economice”, elaborat de Institutul Tavistock, in colaborare cu GHK si IRS in decembrie 2003, (www.mef.ro)

3. PHARE INTERIM EVALUATION GUID, PART I , Approach, Procedures, Methodology and Reporting, National Aid Coordinator Office Ministry of Public Finance, România (www.mef.ro).

Metodologia tine cont atât de cerinţele beneficiarului (Primăria oraşului Uricani), cât şi de timpul alocat acestui proces de evaluare (trei luni).

Metodologia propusă în Raportul Iniţial a fost acceptată şi însuşită de către beneficiar. Evaluarea s-a realizat asupra conţinutului proiectului intitulat “Reparaţii si Modernizări la

Unitatea Medico-sociala Uricani”.

In acest proces au fost implicaţi următorii factori interesaţi:

- factorii de decizie în Consiliul Local Uricani,

- personalul operaţional al Primăriei Uricani implicat în elaborarea proiectului,

- reprezentanţi ai Casei Judeţene de Sănătate;

- medici si personal medical existent în prezent în corpul A al unităţii,

- reprezentanţi ai grupurilor cheie de beneficiari relevanţi,

- ONG-uri.

Întrebările de evaluare tipice legate de criteriile principale sunt următoarele1:

Relevanţa: În ce măsură sunt obiectivele programului justificate în raport cu nevoile? Poate fi dovedită existenţa lor? Corespund ele unor priorităţi locale, naţionale şi europene?

1 MANUALUL pentru Evaluarea Dezvoltării Socio-Economice: Capitolul II, Institutul Tavistock în colaborare cuGHK IRS.

20

Eficacitatea: În ce măsură au fost realizate obiectivele? Au produs intervenţiile şi instrumentele folosite efectele aşteptate? Ar putea să fie obţinute mai multe efecte prin folosirea diferitelor instrumente?

Eficienţa: Au fost realizate obiectivele la cel mai mic cost? Ar putea fi obţinute efecte mai bune cu acelaşi cost?

Utilitate: Sunt efectele aşteptate sau neaşteptate satisfăcătoare la nivel global din punctul de vedere al beneficiarilor direcţi sau indirecţi?

Sustenabilitatea: Sunt rezultatele şi impacturile instituţionale, durabile în timp? Vor continua impacturile să existe în absenţa finanţării publice?

Având în vedere metodologia evaluării şi luând în considerare diferitele abordări ale procesele de evaluare discutate mai sus, putem distinge cinci perspective metodologice:

Perspectiva alocării resurselor, care are în vedere utilizarea eficientă a resurselor, atât prospectiv, în termenii planificării, cât şi retrospectiv, având în vedere modul în care resursele au fost utilizate.

Perspectiva bazată pe standarde sau ţinte, care are în vedere aprecierea succesului sau a performanţelor prin raportarea la anumite criterii.

Perspectiva explicativă, care are în vedere explicarea impacturilor şi a succesului unui program şi furnizarea de aserţiuni de natură cauzală cu privire la a ceea ce dă rezultate, cum şi în ce condiţii.

Perspectiva de formare / orientată spre schimbare, ce oferă pe parcursul existenţei unui program un feed-back pozitiv şi de o complexitate sporită, foarte util pentru funcţionarea eficientă a unui sistem propriu de corecţie şi monitorizare.

Perspectiva participativă/evolutivă, care încearcă să dezvolte reţele, comunităţi şi teritorii, utilizând metode participative, şi o structură de tip descentralizat.

Toate aceste consideraţii metodologice pot fi deosebit de folositoare în evaluare deoarece ne permit să realizăm diferite demersuri.

O evaluare intermediară, menită a oferi un feed-back adecvat care să permită managerilor de programe şi partenerilor să nu devieze de la obiectivele propuse iniţial şi dacă este necesar să reorienteze anumite programe, constituie un bun exemplu pentru perspectiva de formare.

Metodologia propusa pentru evaluarea intermediara a proiectului intitulat ”Reparaţii si modernizări la unitatea Medico-sociala” elaborat de primăria oraşului Uricani este prezentată sub forma unor etape generale :

I. Planificarea si structurarea evaluării

II. Obţinerea datelor

21

III. Analizarea informaţiilor

IV. Formularea concluziilor si recomandărilor

Sistemul de indicatori propuşi în Raportul Iniţial încearcă să ofere acoperire, echilibru, selectivitate şi relevanţă, atingând următoarele criterii:

Indicatorii selectaţi acoperă o mare parte din măsurile proiectului;

Sistemul de indicatori doreşte să prezinte un echilibru stabil între indicatori ce aparţin unor categorii diferite; indicatorii de rezultat deţin cea mai mare pondere;

Este un sistem simplu; criteriul de selecţie cere să se fie respectată capacitatea managerilor de program de a absorbi informaţia. Drept consecinţă, informaţia trebuie să se limiteze la doar câţiva indicatori.

Relevanţa sistemului implică faptul că indicatorii sunt elaboraţi în primul rând pentru acele măsuri şi teme care prezintă implicaţii semnificative în procesul de luare a deciziilor.

3.2. Instrumente de evaluare

Instrumentele utilizate pe parcursul evaluării intermediare au fost următoarele: o analiza documentelor: proiectul tehnic al unităţii socio-medicale, strategia de dezvoltare a

oraşului Uricani, Strategia de dezvoltare a microregiunii Valea Jiului, a Regiunii Vest, documente relevante ale Ministerului Sănătăţii (Planul strategic al Ministerului Sănătăţii Publice 2008 – 2010);

o organizarea unui atelier de lucru (workshop) cu factorii interesaţi, in vederea consultării beneficiarului intr-un proces iterativ, pentru analiza relevantei proiectului;

o realizarea de chestionare si analizarea lor; o consultarea actorilor locali in diferite etape ale evaluării, privind rezultatele analizei

realizate de Consultant; o primirea de feed-back de la factorii interesaţi; o analiza rapoartelor la proiectelor de aceeaşi natura, care s-au încheiat; o consultarea cazurilor de buna practica si a studiilor de caz relevante de la nivel naţional si

internaţional; o organizarea unui workshop pentru transferul de know-how către reprezentanţii

beneficiarilor, in ceea ce priveşte metodologia de evaluare intermediară a intervenţiilor publice.

22

3.3. Activităţi de evaluare Activităţile de evaluare aferente etapelor amintite mai sus sunt prezentate succint in acest capitol, ele urmând sa fie detaliate în Raportul Final. I. Planificarea si structurarea evaluării Această etapă conţine următoarele activităţii: 1) Întâlnirea cu reprezentanţii Beneficiarului în data de 21.01.2008, pentru:

- stabilirea calendarului de activităţi şi solicitarea de informaţii/documente; - stabilirea persoanelor de contact din partea beneficiarului.

2) Elaborarea Raportului Iniţial, document de referinţa în realizarea evaluării. Această etapă s-a concretizat în obţinerea următoarelor rezultate:

1) Raportul Iniţial agreat de Beneficiar; 2) Planul de desfăşurare a evaluării, agreat de Beneficiar; 3) Metodologia de evaluare, agreata de Beneficiar 4) Indicatorii propuşi sa fie măsuraţi, acceptaţi de Beneficiar:

II. Obţinerea datelor În această etapă au fost realizate următoarele activităţi:

o Organizare workshop de consultarea stakeholderilor în ziua de 28.02.2008, în vederea obţinerii de informaţii relevante, distribuirea chestionarelor, interviuri pe teren cu beneficiarii direcţi, interviuri cu medicii, interviuri cu ONG-uri; scopul workshopului a fost acela de a identifica nevoile actuale, relevanţa proiectului fata de nevoile identificate, resursele existente în prezent, alocarea răspunderilor pentru implementare (Minuta este anexată).

o Discuţii cu reprezentanţii primăriei, atât în cadrul workshopului, cât şi telefonic sau prin email, pentru a obţine detalii tehnice şi financiare privind proiectul propus.

o Obţinerea de rapoarte ale proiectelor de aceeaşi natura, care s-au încheiat (analiza modului de implementare, rezultatele obţinute, impactul asupra mediului socio-economic local, sustenabilitatea, problemele cu care s-au confruntat, modul de monitorizare);

o Identificarea şi analiza studiilor de caz de la nivelul Microregiunii Valea Jiului pentru a analiza impactul unor intervenţii similare asupra aspectelor medicale şi sociale şi estimarea comparativă a impactului. Se va avea în vedere specificul socio-economic si geografic al oraşului Uricani.

23

Concluziile în urma workshopului au fost următoarele: la atelierul de lucru cel mai bine reprezentată a fost Primăria din Uricani; de asemenea, a fost

prezent un reprezentant al ONG din localitate, managerul Unităţii medico sociale şi un reprezentant al populaţiei;

s-a realizat o vizită de lucru la Unitatea medico socială din Uricani unde s-a analizat stadiul actual al clădirii, s-au purtat discuţii cu medicii din unitate si s-au distribuit chestionarele destinate beneficiarilor direcţi.

III. Analizarea informaţiilor Activităţile desfăşurate în cadrul acestei etape au fost:

Activitatea 1. Analiza chestionarelor primite de la cele trei grupuri de lucru din cadrul workshopului. Analiza realizată a urmărit:

- relevanta proiectului “Reparaţii si Modernizări la Unitatea Medico-sociala Uricani”,

- analiza beneficiilor sociale în raport cu politica de sănătate şi sustenabilitatea proiectului.

Activitatea 2. Analiza informaţiilor statistice primite de la Direcţia Judeţeana de Statistică, Casa Judeţeană de Sănătate Hunedoara, de la Primăria Uricani;

Activitatea 3. Analiza documentelor relevante pentru proiect. IV. Finalizarea concluziilor si recomandărilor

Recomandări privind îmbunatatirea relevantei, fezabilităţii şi sustenabilităţii proiectului.

24

4. Principalele constatări 4.1. Evaluarea generală

Potrivit Legii administraţiei publice locale (Legea nr. 215/2001), primăria din Uricani poate asigura condiţiile materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultura, tineret si sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor si protecţia civila, de sub autoritatea sa; urmăreşte şi controlează activitatea acestora.

De asemenea, hotărăşte, în localitatile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient, acordarea de stimulente in natura si in bani, precum si de alte facilităţi, potrivit legii, în scopul asigurării serviciilor medicale pentru populaţie.

În acelaşi timp poate contribui la realizarea masurilor de protecţie si asistenta sociala; asigura protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei in vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţează şi asigura funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local.

Totuşi, suma ce trebuie investită nu poate fi susţinută în întregime de Primăria Uricani. În Capitolul VI din PLANUL DE ACTIUNI PENTRU ANUL 2007 – 2008 sunt trecute

următoarele: SURSE LOCALE ─ 195 mii RON SURSE ATRASE ─ 1105 mii RON. TOTAL 1300 mii RON (aproximativ 332249.3 euro la cursul de schimb de 3,7 ).

Tabelul 3: Detaliere investiţie Nr.crt Denumire lucrare Total cu TVA (RON) 1 Izolare termică clădire - magazie alimente 3499,49 2 Demontare şi montare tâmplărie 409889,29 3 Demontare cazane existente 46669,10 4 Montaj utilaje încălzire 550389,32 5 Confecţii metalice 2747,79 6 Instalaţii anti-incendiu 169905,79 7 Înlocuire ascensoare 46222,27 TOTAL 1229322,28 Sursa: PLANUL DE ACTIUNI PENTRU ANUL 2007 – 2008, al Primăriei Uricani

Primăria poate susţine între 10 şi 20% din valoarea investiţiei.

25

Situaţia oraşului Uricani în context zonal Oraşul Uricani este situat în partea de sud-vest a Depresiunii Petroşani, la poalele munţilor

Retezat şi Vâlcanului, pe Jiul de Vest (Românesc) la altitudini de 650 – 725 m deasupra nivelului Mării Negre, fiind oraşul cu cea mai mare suprafaţă din ţară 25.141 ha.

Coordonatele geografice ale acestui teritoriu sunt: - meridianul de 23°25' longitudine estică si paralela de 45°45' latitudine nordică faţă de meridianul Greenwich şi face parte din cadrul Carpaţilor Meridionali. Face parte integrantă din marea unitate de relief din Carpaţii Meridionali numită depresiunea tectono – erozivă „Valea Jiului” sau „Petroşani”, fiind situat în partea vestică a depresiunii Petroşani; localitatea este dominată de culmile muntoase Retezat şi masivul Vâlcan, cu o deschidere largă spre est şi tot mai îngustă spre vest (spre masivul Retezat).

Oraşul Uricani, alături Petroşani, Lupeni, Vulcan Petrila şi Aninoasa, face parte din microregiunea Valea Jiului, regiunea Vest Timişoara. Tabelul 4: Evoluţia populaţiei din Valea Jiului conform recensămintelor 1992-2002

Populaţia totală la recensăminte Evoluţia Evoluţia

1992 2002 %

Petroşani 52390 45194 - 7196 - 14.2%

Lupeni 32853 30642 - 2211 - 6.7%

Vulcan 34524 29740 - 4784 - 13.8%

Uricani 12835 10227 - 2608 - 20.4%

Petrila 29302 25840 - 3462 - 11.9%

Aninoasa 5552 5106 - 446 - 8.1%

Valea Jiului 167456 146749 - 20707 - 12.4% Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara, 2005

Aşa cum se poate observa în tabelul de mai sus, oraşul Uricani a prezentat cea mai drastică scădere a populaţiei în perioada analizată (- 20.4%) din microregiunea Valea Jiului.

Toate localităţile componente ale Văii Jiului au cunoscut o scădere a populaţiei în condiţiile în care realizăm o comparaţie între recensământul din 1992 şi ultimul recensământ al populaţiei desfăşurat în anul 2002. Astfel, populaţia Văii Jiului a scăzut cu aproximativ 20.000 de persoane, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 12,4%.

26

Tabelul 5: Populaţia pe sexe în Valea Jiului în anul 2005

Total (număr de persoane)

Ambele sexe Masculin Feminin

Ponderea populaţiei masculine (%)

Densitatea Populaţiei (locuitori/ kmp)

Petroşani 44996 21780 23216 48.40 230.09

Lupeni 30511 15250 15261 49.98 392.53

Vulcan 29787 14679 15108 49.28 341.16

Uricani 10104 5061 5043 50.09 40.19

Petrila 25680 12652 13028 49.27 83.19

Aninoasa 4948 2419 2529 48.89 147.22

Valea Jiului 146026 71841 74185 49.20 153.02

Judeţul Hunedoara 480459 233719 249069 48,64 51,36

Regiunea Vest 1.930.458 931508 998950 48,25 51,75

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara, 2005

De asemenea, oraşul Uricani are cea mai scăzută densitate din toate oraşele din microregiunea Valea Jiului (40,19 loc/kmp faţă de Lupeni 392 loc/kmp sau Vulcan 341,16 loc/kmp). Tabelul 6: Populaţia din Valea Jiului pe grupe mari de vârstă, 2005

Sub 14 ani 15-64 ani Peste 65 ani Total % % % Petroşani 44996 16.05 73.80 10.15

Lupeni 30364 17.29 72.77 9.94 Vulcan 29655 18.79 73.41 7.80 Uricani 10039 21.63 72.37 6.01 Petrila 25661 19.25 70.55 10.20 Aninoasa 4922 20.05 69.75 10.20 Valea Jiului 145637 17.95 72.70 9.35

Judeţul Hunedoara 480459 14,86

71,11

14,03

Regiunea Vest 1930458 14,92 70,7 14,38


27

Sănătate

Asistenţa medicală primară şi cea medicală profilactico-curativă a populaţiei este asigurată de către medici de familie şi medici specialişti din cadrul policlinicilor, Spitalului de Urgenţă Petroşani şi spitalelor municipale din Vulcan şi Lupeni. Există, de asemenea, 34 de farmacii.

Numărul principalelor tipuri de unităţi sanitare, atât din fiecare localitate, cât şi centralizate la nivelul microregiunii, existente în anul 2005, este prezentat în tabelul următor.

Tabelul 7: Număr unităţi sanitare cu capital majoritar de stat, în anul 2005

Policlinici Spitale Ambulatorii

Cabinete medicale individuale

Dispensare medicale

Cabinet stomatologic Farmacii

Petroşani 1 1 1 22 3 18 17 Lupeni 0 1 1 14 1 5 5 Vulcan 1 1 1 10 2 5 4 Uricani 0 0 1 5 0 1 2 Petrila 1 1 28 10 2 4 5 Aninoasa 0 0 0 2 0 0 1 Valea Jiului 3 4 32 63 8 33 34


Dacă din punct de vedere al numărului instituţiilor de îngrijire a sănătăţii, situaţia este relativ echilibrată în microregiune, infrastructura de sănătate este destul de slab dezvoltată în majoritatea cazurilor, necesitând investiţii pentru reabilitare, modernizare şi înlocuirea echipamentelor neperformante şi învechite.

Potrivit Departamentul Statistică din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, în perioada 2004-2005, la nivelul judeţului şi Văii Jiului exista următoarea situaţie.

Tabelul 8: Bolile specifice la nivelul regiunii Văii Jiului

Judeţul Hunedoara Valea Jiului 2004 2005 2004 2005

Bronhopneumopatie cronic obstructivă

8588 9240 2454 2778

Tuberculoză pulmonară

680 579 197 185

Astm bronşic 440 291 80 152 Silicoză pulmonară 16 12 6 12

28

Din analiza datelor din tabel se constată o creştere a numărului de pacienţi prezentând BPCO, atât la nivelul judeţului cât şi la nivelul Văii Jiului, în anul 2004 comparativ cu anul 2005. De asemenea, în primul semestru al anului 2006, la nivelul judeţului s-au înregistrat un număr de 1107 bolnavi cu BPCO care au necesitat un total de 15.072 zile spitalizare.

Tuberculoza pulmonară a înregistrat o uşoară scădere atât la nivelul judeţului, cât şi al Văii Jiului, aceasta putând fi explicată prin scăderea numărului de paturi la nivel de judeţ, din sanatorii, ambulatorii de specialitate, dar şi datorită scăderii adresabilităţii populaţiei la medic şi a slabei receptivităţi a populaţiei pentru efectuarea de controale medicale periodice.

În primul semestru al anului 2006 s-au înregistrat 303 cazuri de bronşită şi astm bronşic, fără complicaţii, care au necesitat un număr total de 4418 zile spitalizare, îra în cazul bronşitei şi al astmului cu complicaţii au fost înregistrate 216 cazuri ce au necesitat un număr de 2172 zile spitalizare.

Silicoza, boală profesională, de obicei depistată la examenul radiologic, a înregistrat o scădere a numărului de pacienţi la nivelul judeţului, dar s-a dublat la nivelul Văii Jiului.

Neoplasmul pulmonar a fost înregistrat în anul 2005 cu un număr de 593 cazuri, care au necesitat un număr de 4076 zile spitalizare .

Jud Hunedoara 2004 Jud Hunedoara 2005 Valea Jiului 2004 Valea Jiului 2005

325908

8686983364

325006

Boli respiratorii 2004,2005 - Jud Hunedoara si Valea Jiului

Jud Hunedoara 2004 Jud Hunedoara 2005 Valea Jiului 2004 Valea Jiului 2005

Serviciile sociale

Cea mai acută problemă socială din microregiunea Valea Jiului o constituie lipsa locurilor de muncă. Aici vor fi în continuare mari probleme sociale, deoarece în momentul de faţă sectorul minier

29

este în plin proces de restructurare, iar pentru personalul disponibilizat nu există o alternativă reală, fapt ce face să crească continuu presiunea socială.

La toate acestea se adaugă efectele negative ale lipsei locurilor de muncă cu specific de calificare pentru cei care se afla în căutarea unui loc de munca. Din aceste cauze (în mod special din lipsa alternativelor locurilor de muncă) a crescut numărul persoanelor (familiilor) care beneficiază de venit minim garantat, crescând gradul de dependenţă a populaţiei de serviciile sociale existente, ceea ce determină cheltuieli tot mai mari la nivelul bugetului local pentru servicii de asistenţă socială.

Tot pe linia problemelor sociale se înscrie şi lipsa mijloacelor de transport în comun adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi, insuficienţa numărului de centre de ocrotire pentru minorii abuzaţi, a celor de consiliere pentru femeile abuzate şi maltratate, de ocrotire pentru persoanele vârstnice, lipsa locuinţelor sociale, a locuinţelor pentru tineri, a celor pentru tinerii proveniţi din centre de plasament în vederea reinserţiei sociale.

În microregiunea Valea Jiului, asistenţa socială reprezintă un sector de activitate aflat continuu în atenţia administraţiilor publice din fiecare localitate. În Petroşani şi Aninoasa funcţionează servicii publice locale de asistenţă socială, prin care sunt puse la dispoziţie servicii sociale cu caracter primar (activitate de informare, de consiliere şi monitorizare, prestaţii sociale indemnizaţii, ajutoare sociale, salarii pentru asistenţii personali, alocaţii de susţinere), ce au drept scop reducerea/limitarea unor situaţii de dificultate ori vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excluziune socială.

Tabelul 8: Servicii sociale la nivelul Văii Jiului

Cantine sociale Cămine de bătrâni

Petroşani 1 0 Lupeni 0 1 Vulcan 2 0 Uricani 0 0 Petrila 5 1 Aninoasa 0 0 Valea Jiului 8 2


În Lupeni funcţionează un Complex de servicii sociale care cuprinde: centru de zi, centru maternal, centru de consiliere şi 2 apartamente sociale.

În Petrila şi în Vulcan există un Complex de asistenta sociala în care se asigură asistenţă copiilor cu probleme sociale deosebite.

30

Mai există, de asemenea, dar în număr şi capacitate insuficientă, organizaţii şi fundaţii, centre de urgenţă, prin care se asigură, servicii sociale în regim de urgenţă: adăpost temporar, hrană, asistenţă psihologică, îndrumare pentru femei şi copii, victime ale violenţei, persoane vârstnice, persoane fără adăpost, precum şi alte persoane ajunse din diferite motive în situaţii critice.

Cel mai semnificativ exemplu de probleme sociale cunoscut în toata Valea Jiului se întâlneşte în cartierul Micro 3 din Vulcan, supranumit „Dallas”. Aici locuiesc in jur de 1.000 de familii. Blocurile-turn, de cate zece etaje au fost ridicate in anul 1970 special pentru persoanele venite in zona sa muncească la mina. In prezent, lifturile nu functioneaza, iar apa potabila lipseşte pentru ca oamenii nu au plătit facturile.

Tot la nivelul iniţiativelor din sectorul serviciilor sociale trebuie incluse şi iniţiativele de la nivel guvernamental. Astfel, în perioada 2006-2009 se are în vedere continuarea proiectului de atenuare a impactului social şi se va derula Proiectul de regenerare socio-economică a zonelor miniere, finanţat de Banca Mondială, care cuprinde proiecte de infrastructură pentru venituri şi servicii sociale şi care are o valoare pe întreagă ramură minieră de 18 milioane dolari, proiecte de infrastructură municipală cu o valoare totală de 15 milioane dolari, granturi mici pentru persoanele dezavantajate (femei, tineri, copii, bătrâni) din bazinele miniere în valoare de 3,1 milioane dolari.

Din totalul populaţiei la nivelul Văii Jiului, circa 63% reprezintă populaţie inactivă.

Populatia totala a Vaii Jiului

activa5383837%

inactiva9198363%

activa

inactiva

31

Populatia activa = Populatie ocupata + Someri

Someri1167522%

Populatie ocupata4216478%

Populatie ocupataSomeri

Populatie inactiva = Pensionari+Elevi,Studenti+Alte categorii

pensionari2832530%

Alte categorii3460838%

elevi studenti2997832%

pensionarielevi studentiAlte categorii

32

Lupeni4060

Vulcan4024

Petrosani3735

Petrila3441

Uricani1271

Aninoasa655

Repartitia pe orasele ale Vaii Jiului a persoanelor angajate in industria extractiva miniera

Lupeni

Vulcan

Petrosani

Petrila

Uricani

Aninoasa

Din perspectiva STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILA A MICROREGIUNII VALEA JIULUI Ce deosebeşte Valea Jiului de alte regiuni? • Dependenţa ei aproape totală de industria minieră în creşterea sa istorică şi viabilitatea ei economică; • Concentrarea unui număr atât de mare de şomeri relativ tineri într-o economie creată artificial; • Starea precara a infrastructurii care a crescut odată cu industria minieră, inclusiv condiţiile de locuit,

deteriorarea mediului provocată de industria minieră şi ruinele provenite din închiderea minelor; • Inaccesibilitatea Văii Jiului faţă de lumea exterioară; • Absenţa activităţilor economice substanţiale care depind sau nu sunt legate de exploatarea cărbunelui; • Faptul că o proporţie mare din oamenii care au lucrat în industria minieră erau imigranţi, a

eliminat modelele tradiţionale de viaţă ale comunităţii locale - de exemplu predominanţa clădirilor înalte cu multe apartamente şi absenţa unei economii de subzistenţă bazate pe proprietatea asupra pământului.

33

Analiza oraşului Uricani Este cunoscut faptul ca situaţia social – economică a oraşului Uricani este una dificilă,

cauzată de restructurarea sectorului minier, fapt ce a generat creşterea ratei şomajului şi numeroase probleme sociale, acest proiect încadrându-se în domeniul serviciilor sociale.

Pe teritoriul oraşului Uricani trăiesc 10.227 de persoane. Media de vârstă a populaţiei oraşului Uricani este de aproximativ 37 de ani, numărul femeilor fiind mai mare decât cel al bărbaţilor, respectiv 5156 femei şi 5071 bărbaţi.

Disponibilizările masive din sectorul minier, din anii 1997-1999, au dus la scăderea nivelului de trai în această zonă şi creşterea semnificativă a ratei şomajului la nivel local faţă de rata şomajului la nivel naţional. La nivel local rata şomajului este 33%, dar rata reală este în jur de 60%, deoarece sunt multe persoane care au ieşit din evidenţa oficiului pentru ocuparea forţei de muncă.

Asistenţa medicală primară şi cea medicală a populaţiei este asigurată de către medici de familie şi medici specialişti din cadrul unităţii medicale Uricani. De asemenea, populaţia apelează la spitalelor municipale din Vulcan şi Lupeni şi la Spitalul de Urgenţă Petroşani. La nivelul Văii Jiului există, de asemenea, 34 de farmacii care deservesc oraşele componente.

În oraşul Uricani, la ora actuală, asistenţa medicală profilactico-curativă a populaţiei estimată la 10.227 de locuitori este asigurată de către 5 medici de familie, care îşi desfăşoară activitatea în 5 cabinete de specialitate din cadrul clădirii unităţii medico-sociale.

În anul 2005, organizarea şi asigurarea serviciilor de sănătate pentru populaţie s-au realizat prin reţeaua unităţilor sanitare publice, mixte şi particulare, alcătuită din: 2 farmacii, 5 cabinete medicale, 1 cabinet stomatologic, 1 laborator medical.

În localitate nu funcţionează nici un centru în care să se asigure asistenţă atât persoanelor cu handicap, cât şi persoanelor care se află în situaţii critice: copii maltrataţi, femei victime ale violenţei în familie etc. Sperăm să putem ajuta persoanele aflate în dificultate atât din oraşul Uricani, cât şi din întreaga Vale a Jiului, după darea în funcţiune a unităţii medico-sociale.

Problema cea mai importantă în oraş - lipsa locurilor de muncă – se va menţine şi în perioada de timp următoare, dat fiind faptul că sectorul minier este în plin proces de restructurare. Aceasta este însoţită de fenomene de excludere socială, creşterea dependenţei sociale faţă de ajutoare financiare din partea primăriei etc.

Aplicarea reformei sanitare, care a început în 1999, vizând iniţial asistenţa medicală primară, a determinat reorganizarea sistemului sanitar. Au fost desfiinţate dispensarele urbane, atât o parte din medicii din dispensare cât şi o parte din medicii de întreprindere devenind medici de familiei, cu autonomie faţă de spital, subordonaţi fiind Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, cu care au încheiat contracte.

34

Drept consecinţă, în anul 2003, activitatea Spitalului orăşenesc Uricani a fost suspendată, fiind propus spre transformare prin reorganizarea sa într-o unitate medico socială, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Orăşenesc Uricani, în conformitate cu Hotărârea Consiliului Local nr.35/2003, modificată şi completată de HCL Uricani nr.57/2004.

Până în prezent s-au realizat o serie de lucrări de amenajare, dar sunt necesare o serie de alte investiţii care să determine punerea în funcţiune a unităţii medico sociale. Clădirea în care va funcţiona unitatea medico socială este racordată la sistemul de alimentare cu apă şi canalizare al oraşului şi are alimentare dublă cu energie electrică. Energia termică va fi asigurată din centrala termică proprie, alimentată cu gaz din reţeaua oraşului.

Motivaţia continuării acestui proiect este dată în principal de două aspecte:

1. aspectul medical

2. aspectul social.

1. Aspectul medical Asistenţa medicală primară şi cea medicală profilactico-curativă a populaţiei din Valea Jiului

este asigurată de către medici de familie şi medici specialişti din cadrul policlinicilor, Spitalului de Urgenţă Petroşani şi spitalelor municipale din Vulcan, Lupeni, Brad, Haţeg, Ilia şi Orăştie. Există, de asemenea, la nivelul Văii Jiului 34 de farmacii.

Numărul principalelor tipuri de unităţi sanitare, atât din fiecare localitate, cât şi centralizate la nivelul microregiunii, existente în anul 2005, este prezentat în tabelul următor. Tabelul 9: Număr unităţi sanitare cu capital majoritar de stat, în anul 2005

Policlinici Spitale Ambulatorii

Cabinete medicale individuale

Dispensare medicale

Cabinet stomatologic Farmacii

Petroşani 1 1 1 22 3 18 17 Lupeni 0 1 1 14 1 5 5 Vulcan 1 1 1 10 2 5 4 Uricani 0 0 1 5 0 1 2 Petrila 1 1 28 10 2 4 5 Aninoasa 0 0 0 2 0 0 1 Valea Jiului 3 4 32 63 8 33 34


Dacă din punct de vedere al numărului instituţiilor de îngrijire a sănătăţii, situaţia este relativ echilibrată în microregiune, infrastructura de sănătate este destul de slab dezvoltată în majoritatea

35

cazurilor, necesitând investiţii pentru reabilitare, modernizare şi înlocuirea echipamentelor neperformante şi învechite.

Aşa cum se poate observa în tabelul de mai sus, la nivelul oraşului Uricani nu există decât cinci cabinete medicale individuale care funcţionează în corpul A al unităţii medico sociale, unde mai funcţionează şi un cabinet stomatologic (de două ori pe săptămână). De asemenea, există două farmacii si un serviciu de medicină ambulatoriu.

O analiză mai detaliată a sistemul sanitar la nivelul judeţului Hunedoara şi la nivelul fiecărui spital din regiune este prezentată în tabelul de mai jos prin prisma indicatorilor demografici care reflectă într-o bună măsura situaţia sistemului de sănătate din fiecare spital în parte.

Tabelul 10: Situaţia unor indicatori demografici pe judeţul Hunedoara şi pe spitalele teritoriale, 2006, 2007 Natalitate Mortalitate

Spor natural

Cifre abs. La 1000 loc. Cifre abs La 1000 loc La 1000 loc

Total judeţ 2006 3904 8,18 5715 11,97 -3,79 2007 3888 8,20 5374 11,33 -3,13 Spitalul DEVA 2006 828 8,01 1397 13,51 -5,40 2007 839 8,17 1286 12,52 -4,35 Spitalul Hunedoara

2006 835 8,70 1028 10,71 -2,01 2007 873 9,14 1027 10,75 -1,61 Valea Jiului 2006 1106 7,58 1288 8,83 -1,25 2007 1085 7,49 8,62 -1,13 Spitalul din Petroşani*

2006 630 8,25 787 10,31 -2,06 2007 653 8,61 767 10,11 -1,50 Spitalul Lupeni**

2006 273 6,82 281 7,02 -0,2 2007 355 8,94 306 7,70 1,23 Spitalul Vulcan 2006 203 6,87 220 7,45 -0,58 2007 77 2,63 176 6 -3,38

36

Spitalul Brad***

2006 236 6,01 602 15,33 -9,32 2007 191 4,91 538 13,82 -8,91 Spitalul Haţeg 2006 618 16,24 589 15,48 0,76 2007 629 16,64 559 14,79 1,85 Casa Socială Ilia

2006 2 0,14 281 19,61 -19,47 2007 4 0,28 256 17,94 -17,66 Spitalul Orăştie 2006 279 6,93 530 13,16 -6,23 2007 267 6,67 459 11,47 -4,80

Sursa: Autoritatea de Sănătate Publică Hunedoara – Deva, L.A.E.S.S.

*) +Petrila, Aninoasa, Baniţa, **) + Uricani, ***=+C.S.Baia de Cris

Analiza datelor din tabelul de mai sus relevă următoarea situaţie:

- la nivel de judeţ, atât natalitatea cât şi mortalitatea se află într-un proces de scădere; totuşi, rata mortalităţii la 1000 locuitori o devansează pe cea a natalităţii, rezultând un spor natural de circa -3,13 la 1000 locuitori în anul 2007, sensibil mai mic decât în anul 2006;

- la nivel de spitale, situaţia se prezintă astfel: natalitatea cea mai mare este la spitalul din Haţeg, ceea ce duce şi la singurul spor natural pozitiv pe spital comparativ cu nivelul pe judeţ sau pe microregiune; acest sport natural pozitiv este egalat numai de spitalul din Lupeni (1,23 la 1000 loc.).

- un fenomen negativ se înregistrează la Casa Sociala Ilia, unde sporul natural este deosebit de scăzut: -17,66 la 1000 locuitori.

În ceea ce priveşte tipurile de boli înregistrate la nivelul oraşului Uricani, există următoarea situaţie:

Tabelul 11: La nivelul oraşului Uricani există următoarea situaţie medicală:

Nr.crt Boala Număr bolnavi 1. Bronhopneumopatie cronic obstructivă 12 2. Cardiopatie ischemică 125 3. Hipertensiune arterială 180

37

4. Boala ulceroasă 32 5. Hepatopatii şi ciroze hepatice 18 6. Cord pulmonar cronic 3 7. Insuficienţă renală cronică 5 8. Boli neurologice şi cerbero-vasculare 35 9. Tumori maligne 15 10. Diabet zaharat tip II 70 11. Boli endocrine 5 12. Boli ale aprataului locomotor 10

13. Leucemii 5

TOTAL număr bolnavi 515

Unitatea medico socială va asigura 30 paturi. În prezent, majoritatea bolnavilor se internează la spitalul din Lupeni aflat la 7 km de Uricani

sau la alte spitale din zonă.

2. Aspectul social Cea mai acută problemă socială din microregiunea Valea Jiului o constituie lipsa locurilor de

muncă. Din pacate, personalul disponibilizat din industria miniera nu are o alternativă reală de angajare, fapt ce face să crească continuu presiunea socială.

Mai există, de asemenea, dar în număr şi capacitate insuficientă, organizaţii şi fundaţii, centre de urgenţă, prin care se asigură, servicii sociale în regim de urgenţă: adăpost temporar, hrană, asistenţă psihologică, îndrumare pentru femei şi copii, victime ale violenţei, persoane vârstnice, persoane fără adăpost, precum şi alte persoane ajunse din diferite motive în situaţii critice.

Aşa cum se poate observa în tabelul de mai sus, în oraşul Uricani nu funcţionează nici un centru în care să se asigure asistenţă socială atât persoanelor cu handicap, cât şi persoanelor care se află în situaţii critice: copii maltrataţi, femei victime ale violenţei în familie etc. Unitatea medico socială va putea ajuta persoanele aflate în dificultate atât din oraşul Uricani, cât şi din întreaga Vale a Jiului. Tabelul 13: Categorii de persoane defavorizate aflate în evidenţa Primăriei Uricani

categoria % Număr Persoane care au dreptul sa primească ajutor social

21,78 132

Persoane cu handicap sau cele care au nevoie de însoţitor

10,73 65

38

Familii cu mai mult de patru copii 17,66 107 Femei care întreţin singure gospodărie 12,38 75 Membrii diferitelor grupuri etnice 23,10 140 Alte persoane defavorizate 14,36 87 Total 100 606

Sursa: Primăria din Uricani

Pentru ajutoarele sociale se va acorda în anul 2008 suma de 725 RON, pentru boli şi invalidităţi 600 RON, asistenţă socială pentru familie şi copii – 65 RON Ajutorul social este în suma de 430 RON, alte cheltuieli în domeniul asistenţei sociale fiind de 230 RON.

Tot pe linia problemelor sociale se înscrie şi lipsa mijloacelor de transport în comun adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi, insuficienţa numărului de centre de ocrotire pentru minorii abuzaţi, a celor de consiliere pentru femeile abuzate şi maltratate, de ocrotire pentru persoanele vârstnice, lipsa locuinţelor sociale, a locuinţelor pentru tineri, a celor pentru tinerii proveniţi din centre de plasament în vederea reinserţiei sociale.

Unitatea medico socială din Uricani va asigura următoarele servicii sociale: recuperare fizică, consiliere psihologică, verificarea bolnavilor după externare.

Concluzii Starea de sănătate a populaţiei este determinată de accesul la sănătate, pe de o parte, şi de

accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte. Accesul la sănătate depinde într-o mare măsură de factori externi sistemului de sănătate: factori genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economică, factori socio-culturali.

Accesul la îngrijiri de sănătate este influenţat aproape în totalitate de organizarea sistemului sanitar.

Accesibilitatea la servicii de îngrijire medicală este determinata de convergenţa dintre oferta şi cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reală a facilităţilor de îngrijiri comparativ cu cererea bazată pe nevoia reală pentru sănătate.

Potrivit Planului Strategic, în România există patru categorii de disparităţile în accesul la îngrijiri apar din cel puţin patru motive:

1. economice - costurile directe suportate de populaţie (co-plăţi, costuri legate de tratamente şi spitalizare) şi costuri indirecte (cost transport, timpi de aşteptare),

2. etnice sau rasiale; 3. aşezare geografică inadecvată a facilităţilor de îngrijiri; 4. calitatea inegală a serviciilor de acelaşi tip.

Pentru oraşul Uricani sunt valabile trei tipuri de disparităţi în accesul la serviciile de îngrijire.

39

Disparităţile prezentate anterior se concretizează prin indicatori de bază ai stării de sănătate modeste (speranţa de viaţă la naştere, mortalitatea infantilă, mortalitatea generală pe cauze de deces evitabile, grad de morbiditate, ani de viaţă în stare de sănătate), dar şi prin nivelul scăzut de informare privind factorii de risc şi de protecţie pentru sănătate sau sistemul de îngrijiri de sănătate şi pachetul de servicii de bază din România.

Pentru evaluarea accesibilităţii, au fost analizaţi indicatori de proximitate care să identifice eventuale grupe populaţionale şi sau zone geografice dezavantajate în privinţa accesului la servicii, pentru care ar trebui dezvoltate politici ţintite. Factorii determinanţi care influenţează gradul de accesibilitate al populaţiei la serviciile de sănătate sunt in general reprezentaţi de: nivelul sărăciei, şomajul, ocupaţia, mediul de rezidenţă, statutul de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, gradul de acoperire cu personal medical.

Raportul Naţional al Dezvoltării Umane 2003-2005 pentru România (UNDP) menţionează existenţa unor enclave caracterizate de un index al dezvoltării umane (IDU) scăzut care se situează în cele mai multe cazuri în zonele greu accesibile ale judeţelor, departe de reţeaua principală de şosele. Satele cele mai sărace (cu IDU foarte scăzut) sunt de obicei izolate faţă de drumurile modernizate sau faţă de oraşe, având chiar un rol marginal în cadrul comunelor de care aparţin.

Acelaşi raport pune în evidenţă inegalitatea dintre mediul urban şi rural în ceea ce priveşte rata de sărăcie (13.8% şi respectiv 38%) şi rata de sărăcie severă (3.8% şi respectiv 13.9%) în anul 2003. Exista numeroase discrepanţe între diferitele categorii ocupaţionale în ceea ce priveşte ponderea populaţiei aflate sub limita sărăciei: agricultorii (51%), şomerii (39%), lucrătorii pe cont propriu (37%), pensionarii (20%), ceea ce indica potenţiale grupe populaţionale dezavantajate, care trebuie vizate de politici de îmbunătăţire a accesului.

In profil teritorial, în România, Regiunea 1 de dezvoltare N-E şi Regiunea 3 Sud sunt zonele cu cel mai scăzut IDU (0.756 pentru ambele regiuni) şi cu cel mai mic PIB (PPP) (4400 USD, respectiv 4900 USD) în anul 2002.

Raportul de activitate pe anul 2005 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate menţionează că la 30 septembrie 2005, în mediul urban gradul de cuprindere în sistemul de asigurări era de 96.08%, iar în cel rural de 89.25%. Populaţia arondată localităţilor din mediul rural fără medici de familie era de 145110 locuitori, reprezentând 1.48 % din totalul populaţiei din mediul rural din care:

85616 – populaţie înscrisă pe listele medicilor de familie din localităţi învecinate

35135 – populaţie asistată de cadre medii din dispensarele medicale care, datorită lipsei unui medic nu s-au putut constitui în cabinete medicale organizate conform OG nr. 124/1998, şi care rămân în structura unităţilor sanitare cu paturi la care sunt arondate.

24359 – populaţie neasistată nici de cadre medii

40

Gradul de acoperire cu personal medical Analize recente au relevat ca exista inegalităţi regionale marcate în acoperirea populaţiei cu

personal medical. Astfel, numărul de locuitori care revin la un medic în rural este de peste 6 ori mai mare decât în urban, pentru 2005. In regiunea de Nord-est se înregistrează cea mai slab acoperită cu medici în mediul rural (2778 locuitori/1 medic). De asemenea, numărul de asistente comunitare este total insuficient, la o asistentă comunitară revenind 26265 de persoane. In mediul rural există 98 de localităţi fără medic.

La nivelul oraşului Uricani există o populaţie de 2008 locuitori la un singur medic.

4.2. Evaluarea intermediară a proiectului “Reparaţii si Modernizări la Unitatea Medico-sociala Uricani”

4.2.1. Constatări cu privire la rezultatele chestionarelor

În ceea ce priveşte evaluarea intermediară a proiectului “Reparaţii si Moderni zări la Unitatea Medico-sociala Uricani” aceasta a folosit instrumentul de anchetă pe bază de chestionare, grupurile ţintă avute în vedere fiind:

– Grupul beneficiarilor direcţi (populaţie, persoane cu probleme sociale, persoane cu probleme medicale),

– Grupul reprezentanţilor Primăriei oraşului Uricani – Grupul reprezentanţilor altor instituţii – in cazul de fata ONG – "Crucea Roşie”,

medici de familie etc. Răspunsurile totale au fost în număr de 26.

Constatări cu privire la chestionarele destinate beneficiarilor direcţi

Potrivit legislaţiei în vigoare, beneficiarii serviciilor acordate în unităţile de asistenţă medico-sociala sunt persoane cu afecţiuni cronice care necesită, permanent sau temporar, supraveghere, asistare, îngrijire, tratament si care, datorita unor motive de natura economica, fizica, psihica sau sociala, nu au posibilitatea sa îşi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competente pentru integrare sociala.

La nivelul primărie din Uricani există în evidenţa serviciului social un număr de 606 persoane ce fac parte din aşa-numitul grup al persoanelor defavorizate. Din acest grup fac parte: persoane cu handicap, persoane care au nevoi de însoţitor, familii cu mai mult de 4 copii, femei ce întreţin singure gospodăria, membrii ai unor comunităţi etc.

41

De asemenea, tot beneficiari direcţi sunt consideraţi şi cei care suferă de afecţiuni medicale: boli pulmonare cronice, hipertensiune, diabet zaharat, ulcer, malnutriţie, tiroida etc.

Întrebările destinate beneficiarilor direcţi sunt prezentate în Anexa 2.

Întrebarea 1: Există la nivelul oraşului Uricani servicii medicale satisfăcătoare?

Cei mai mulţi dintre respondenţi nu sunt mulţumiţi de serviciile medicale existente în oraşul Uricani (73%), atât cantitativ cât şi calitativ.

1

NU

DA

Nu prea

Nu stiuAproape satisfacatoare

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

80,00

Intrebarea 1

NU DA Nu prea Nu stiu Aproape satisfacatoare

Astfel, notele acordate acestor servicii sunt destul de mici, cei mai mulţi încadrându-se la nota 1 (total nemulţumiţi). De asemenea, există un procent de 26,67% care afirmă ca au beneficiat de servicii medicale de calitate, acordând în acest sens nota 3.

Întrebarea 2: Pe o scara de la 1 la 5 (1 total neastisfăcător, 5 foarte satisfăcător) precizaţi nota pe care aţi acorda–o serviciilor medicale în prezent?

42

Nota 1Nota 2

Nota 3Nota 4

Nota 5

S1

0,005,00

10,0015,00

20,00

25,00

30,00

35,00

40,00

45,00

50,00

note%

Intrebarea 2

Notele acordate serviciilor medicale existente în prezent în oraşul Uricani sunt următoarele:

Nota 1- 46,66%

Nota 2 – 20%

Nota 3 – 26,67%

Nota 4 – 6,67%

Întrebarea 3: Motivaţia

Cei mai mulţi sunt nemulţumiţi deoarece în oraşul Uricani nu există servicii medicale de urgenţă, unele specialităţi, personal medical puţin.

Întrebarea 4: Există la nivelul oraşului Uricani servicii sociale satisfăcătoare?

NUDa

ProbabilNu stiu

Nu prea

S1

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Intrebarea 4

43

În ceea ce priveşte răspunsurile acordate la întrebarea 4, aici părerile au fost împărţite. Cei mai mulţi – 43,75% - nu au ştiut ce să răspundă deoarece nu au avut legătură cu acest subiect. Un procent de 25% a fost pentru răspunsul Nu (nu sunt servicii sociale satisfăcătoare), 12,5% au răspuns DA. De asemenea, 12,5% au răspuns evaziv (nu prea) şi 6,25% au spus "probabil"

Întrebarea 5: Pe o scara de la 1 la 5 (1 total neastisfăcător, 5 foarte satisfăcător) precizaţi nota pe care aţi acorda - o serviciilor sociale existente în prezent

1

Nota 1Nota 2

Nota 3Nota 4

Nota 5Nici una

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

nota

%

Intrebarea 5

Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nici una Notele acordate la această categorie – servicii sociale – sunt în spiritul notelor acordate la

serviciile medicale. Cei mai mulţi au dat nota 1 – 61,54%, ceea ce înseamnă că sunt nemulţumiţi de serviciile sociale existente în Uricani. De asemenea, într-o proporţie de 23,08% au dat şi nota 2, ceea ce înseamnă că serviciile sociale din Uricani sunt de o calitate foarte scăzută. Întrebarea 6: Motivaţi de ce – Posibile motivaţii sunt: personal calificat prea puţin şi spaţiile care sunt lipsă.

Întrebarea 7: Aţi apelat la serviciile medicale şi sociale existente în localităţile învecinate?

Toţi cei care au răspuns întrebărilor din chestionar au apelat la servicii medicale din alte

localităţi.

DA

NU

S10

102030405060708090

100

Intrebarea 7

44

Întrebarea 8: Precizaţi care sunt localităţile şi serviciile

Localităţile sunt: Lupeni -44,12%, Petroşani – 23,53%, Vulcan – 14,71%, Deva – 5,88%, Haţeg – 2,94%, Petrila – 2.94%, Arad – 2,94% şi Iaşi cu 2,94%

Lupe

ni

Dev

a

Pet

rosa

ni

Hat

eg

Ara

d

Iasi

Vul

can

Pet

rila

S1

0,05,0

10,015,020,025,030,035,040,0

45,0

Intrebarea 8

Domeniile la care au apelat locuitorii din Uricani: chirurgie, stomatologie, servicii medicale de specialitate, pediatrie, cardiologie, ginecologie, oftamologie, ORL, analize, ecografie, neurologie, maternitate

Întrebarea 9: Cum apreciaţi calitatea acestor servicii medicale şi sociale existente în localităţile învecinate?

satis

fact

oare

bune

dest

ul d

e bu

ne

foar

te b

une

mai

bun

e

S1

05

1015202530354045

Intrebarea 9

45

Răspunsurile la această întrebare au fost:

Satisfăcătoare – 37,5%

Bune – 43,75%

Destul de bune 6 ,25%

Foarte bune – 6,25%

Mai bune – 6,25%

Întrebarea 10: Care sunt serviciile medicale sociale de care aveţi nevoie şi care nu există în localitate?

Răspunsurile au fost dintre cele mai diverse. Trebuie să se ţină seama de faptul că "lumea e săracă şi nu au bani să se deplaseze spre alte localităţi".

Specialităţile declarate sunt: în primul rând serviciu de Urgenţe, pediatrie, ORL, oftamologie, ginecologie, radiologie, cardiologie, endocrinologie, planning familial, psihoterapie, ecografie, radiologie, reumatologie, endocrinologie etc.

Întrebarea 11:Consideraţi oportună înfiinţarea unei unităţi medico sociale în Uricani? Oamenii au nevoie de ajutor atunci când sunt într-o anumită situaţie şi prin îndrumarea unui asistent, consilier social vor reuşi să stabilească care sunt soluţiile.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

da nu foarte oportun categoric

Intrebarea 11

Întrebarea 13: Alte comentarii o Avem nevoie de spital pentru serviciu medical. Va crea locuri de muncă.

46

o Înfiinţarea de ONG pentru diferite probleme ale oraşului Uricani: delicvenţa juvenilă, abandon bătrâni singuri, pentru persoane cu handicap, care suferă de anumite boli, AJOFM pentru şomeri etc.

o înfiinţarea de ONG pentru unele servicii sociale o pentru copiii fără părinţi şi să se facă mai mult şi pentru bătrâni, să li se acorde mai multă atenţie. o Înfiinţarea unor ONG care să se ocupe de îngrijirea bătrânilor; înfiinţarea din nou a spitalului cu

secţia INTERNĂRI care a fost desfiinţată. o Ar trebui să se facă ONG pentru delicvenţa juvenilă, bătrâni etc.

Constatări cu privire la chestionarele destinate reprezentanţilor primăriei şi ai Consiliului Local

Întrebarea 1: Care sunt serviciile sociale si medicale oferite in prezent populaţiei din localitate?

R: Cabinetele medicilor de familie; Crucea Roşie, Serviciu de Intervenţie SMURD, Asistenţă Socială – Primăria Uricani, laborator de analize medicale . Întrebarea 2: Exista servicii medico sociale in localitatile învecinate? Care sunt acestea ? R: In Municipal Lupeni, la 6 km există Spitalul Lupeni, iar la 13 km in municipiu Vulcan

Întrebarea 3: Care sunt serviciile sociale avute in vedere prin proiect? R: Servicii sociale pentru vârstnici; pentru copii orfani, persoane cu handicap. Servicii sociale pentru persoane la pat, fără familie. Tratarea bolnavilor cronici fără posibilităţi materiale, tratarea ambulatorie a celor externaţi care au posibilităţi materiale. Asistarea medico sociala a copiilor abandonaţi. Întrebarea 4: Care sunt veniturile la bugetul local in următorii cinci ani si ce procent poate fi alocat pe proiect? R: Circa 20.000.000 lei pe an.

Întrebarea 5: Care este stadiul de realizare a proiectului?

R: Sunt elaborate Studiu de Fezabilitate, Proiect Tehnic. De asemenea, s-au realizat lucrări de amenajări interioare.

Întrebarea 6: Ar fi oportun un parteneriat public privat? Aveţi in vedere un parteneriat public privat pentru serviciile sociale si medicale?

R: Încheierea acordului în parteneriat cu Spitalul Municipal Lupeni cu privire la crearea unui punct de lucru a comportamentului de Primire Urgente in clădirea fostului spital. Pe lângă acordul cu Spitalul Lupeni, s-a încheiat un acord şi cu Cabinetul Stomatologic particular şi cu laboratorul de analize medicale.

Întrebarea 7: Exista ONG-uri in zona care sa ofere servicii socio-medicale?

47

R: Crucea Roşie.

Întrebarea 8: Exista competente necesare furnizării serviciilor sociale in cadrul Consiliului Local?

R: Comisia Socială din cadrul Consiliului Local care furnizează servicii.

Întrebarea 9: Ce probleme credeţi ca pot apărea in implementarea proiectului propus?

R: Insuficienţa fondurilor, neaccesarea de fonduri europene.

Întrebarea 10: Ce alte proiecte similare au mai fost derulate in localitate/zona.

R: Nu au fost derulate alte proiecte; au fost depuse proiecte, dar nu s-au câştigat, a fost depuse de ONG Caritas proiectul intitulat Asistenţă tehnică la domiciliu prin programul FRDS.

Întrebarea 11: Ce procent din valoarea investiţiei credeţi ca puteţi susţine?

R:. între 10% şi 20% din grant.

Întrebarea 12:Care este valoarea estimata a cheltuielilor anuale de funcţionare şi întreţinere? Pe ce perioada de timp veţi susţine aceste cheltuieli?

R: 60.000-100.000 pe an. Perioada va fi nelimitată.

Întrebarea 13: Care credeţi ca sunt cele mai viabile surse de finanţare pentru proiect?

R: Programul Operaţional Regional

Întrebarea 14: Cum poate contribui instituţia dvoastra. la realizarea in continuare a proiectului?

R: În continuare vom depune cererea de finanţare prin programul POR.

Întrebarea 15: Alte elemente legate de proiect pe care le consideraţi relevante.

R: Necesitatea creării unui Centru de primire Urgenţe în localitate cu dotările corespunzătoare şi personal de specialitate.

Constatări cu privire la chestionarele destinate reprezentanţilor unor instituţii direct implicate

Întrebarea 1: Din experienţa dvs., ce proiecte asemănătoare cunoaşteţi şi care a fost sursa de finanţare? R: Parcul PICILOR ATOMICI - ANDZM Întrebarea 2: Cum apreciaţi rezultatele si impactul proiectelor respective? Dar sustenabilitatea? Rezultatele proiectului.

R: amenajarea unui spaţiu de joaca pentru copii cu aparate ergonomice care să satisfacă nevoia de mişcare a copiilor. Desfăşurarea unor jocuri de mişcare în deplină siguranţă.

48

Impactul social R: au acces toţi copii de vârstă preşcolară indiferent de situaţia materială; reducerea disparităţilor sociale dintre copii.

Sustenabilitatea proiectului. R: îngrijirea periodică a curţii şi a gardului viu, întreţinerea aparatelor de joacă, desfăşurarea unor evenimente pe teme ecologice.

Întrebarea 3: Din experienţa dvoastră, care credeţi că sunt serviciile medico sociale care lipsesc în localitate şi care ar trebui oferite prin intermediul unităţii care urmează să se reabiliteze? R: asistenţa bătrâni şi bolnavilor netransportabili.

Întrebarea 4: Proiectul existent se refera la execuţia unor lucrări la Unitatea medico sociala din Uricani. Care credeţi ca sunt dificultăţile in realizarea proiectului?

R: lipsa unui plan managerial bine întocmit, slaba implicare a comunităţii.

Întrebarea 5: Aţi fost implicat până acum în proiect? In ce fel? R: NU.

Întrebarea 6: Până în prezent au existat resurse financiare destinate în mod special proiectului? R: Nu ştiu.

Întrebarea 7: Care credeţi ca sunt cele mai viabile surse de finanţare pentru proiect?

R: fonduri nerambursabile.

Întrebarea 8: Cum poate contribui instituţia dvoastra. la realizarea in continuare a proiectului?

R: informarea comunităţii.

Întrebarea 9: Credeţi ca pentru acest proiect ar fi oportun un parteneriat public –privat? Care credeţi ca ar fi avantajele si dezavantajele acestui parteneriat?

R: DA. Avantaje: ar putea contribui la asigurarea sustenabilităţii. Dezavantaje: riscul însuşirii de bunuri de către privaţi.

Întrebarea 9: Alte elemente legate de proiect pe care le consideraţi relevante .R: Unitatea de învăţământ.

Constatări generale rezultate în urma analizei chestionarelor

1. Cei mai mulţi dintre respondenţi nu sunt mulţumiţi de serviciile medicale existente în oraşul Uricani (73%), atât cantitativ cât şi calitativ.

2. Notele acordate serviciilor medicale existente în prezent în oraşul Uricani sunt următoarele: Nota 1- 46,66%, Nota 2 – 20%, Nota 3 – 26,67%, Nota 4 – 6,67%. Cei mai mulţi sunt nemulţumiţi deoarece în oraşul Uricani nu există servicii medicale de urgenţă, unele specialităţi, personal medical puţin. Cei mai mulţi – 43,75% - nu au ştiut ce să răspundă,

49

deoarece nu au avut legătură cu acest subiect. Un procent de 25% a fost pentru răspunsul Nu (nu sunt servicii sociale satisfăcătoare), 12,5% au răspuns DA. De asemenea, 12,5% au răspuns evaziv (nu prea) şi 6,25% au spus "probabil"

3. Notele acordate pentru serviciile sociale sunt în spiritul notelor acordate la serviciile medicale. Cei mai mulţi au dat nota 1 – 61,54%, ceea ce înseamnă că sunt nemulţumiţi de serviciile sociale existente în Uricani. De asemenea, într-o proporţie de 23,08% au dat şi nota 2, ceea ce înseamnă că serviciile sociale din Uricani sunt de o calitate foarte scăzută. Posibile motivaţii sunt: personal calificat prea puţin şi spaţiile care sunt lipsă.

4. Toţi cei care au răspuns întrebărilor din chestionar au apelat la servicii medicale din localităţile apropiate: Lupeni -44,12%, Petroşani – 23,53%, Vulcan – 14,71%, Deva – 5,88%, Haţeg – 2,94%, Petrila – 2.94%, Arad – 2,94% şi Iaşi cu 2,94% Satisfăcătoare – 37,5%. Calitatea serviciilor medicale fiind: bune – 43,75%, destul de bune 6 ,25%, foarte bune – 6,25%, mai bune – 6,25%.

5. Serviciile la care s-a apelat sunt diverse, dar trebuie să se ţină seama de faptul că "lumea e săracă şi nu are bani să se deplaseze spre alte localităţi". Specialităţile declarate sunt: în primul rând serviciu de Urgenţe, pediatrie, ORL, oftamologie, ginecologie, radiologie, cardiologie, endocrinologie, planning familial, psihoterapie, ecografie, radiologie, reumatologie, endocrinologie etc.

o Circa 80% au considerat oportună existenţa unei astfel de unităţi în Uricani; locuitorii au nevoie de ajutor atunci când sunt într-o anumită situaţie şi prin îndrumarea unui asistent, consilier social vor reuşi să stabilească care sunt soluţiile.

6. În prezent, asistenţa medicală este oferită prin cabinetele medicilor de familie; Crucea Roşie, Serviciu de Intervenţie SMURD, Asistenţă Socială – Primăria Uricani, laborator de analize medicale .

7. Există şi alte problem în afara celor medicale: înfiinţarea unor ONG-uri pentru diferite probleme ale oraşului Uricani: delicvenţa juvenilă, abandon bătrâni singuri, pentru persoane cu handicap, care suferă de anumite boli, AJOFM pentru şomeri etc., pentru copiii fără părinţi, pentru bătrâni, înfiinţarea din nou a spitalului cu secţia INTERNĂRI care a fost desfiinţată etc.

8. În prezent, sunt oferite consultaţii de natură medicală prin cabinetele medicilor de familie, Crucea Roşie, Serviciu de Intervenţie SMURD, Asistenţă Socială – Primăria Uricani, laborator de analize medicale .

9. Exista servicii medico sociale in localitatile învecinate: în Municipal Lupeni, la 6 km, în municipiu Vulcan, la 12 km.

10. Prin Unitatea medico socială sunt prevăzute următoarele servicii: servicii sociale pentru vârstnici; pentru copii orfani, persoane cu handicap, pentru persoane la pat, fără familie, tratarea bolnavilor cronici fără posibilităţi materiale, tratarea ambulatorie a celor externaţi care au

50

posibilităţi materiale, asistarea medico sociala a copiilor abandonaţi. De aceste servicii se poate ocupa Comisia Socială din cadrul Consiliului Local al Primăriei Uricani.

11. În prezent, pentru Unitatea medico socială sunt elaborate Studiu de Fezabilitate, Proiect Tehnic. De asemenea, s-au realizat lucrări de amenajări interioare.

12. Se consideră oportună realizarea unui parteneriat public privat.

13. Există un acord în parteneriat cu Spitalul Municipal Lupeni cu privire la crearea unui punct de lucru a comportamentului de Primire Urgente in clădirea fostului spital. Pe lângă acordul cu Spitalul Lupeni, s-a încheiat un acord şi cu Cabinetul Stomatologic particular şi cu laboratorul de analize medicale.

14. Problemele sunt legate de insuficienţa fondurilor comunitare sau neaccesarea lor. Principalul program la care se face referire este Programul Operaţional regional.

15. Au fost depuse proiecte similare, dar nu au fost câştigate.

16. Cheltuielile anuale de funcţionare ale unităţii sunt estimate la 6000 - 1000 RON pe an, nelimitat, veniturile primăriei fiind de circa 20.556 RON pe an. Cheltuielile de funcţionare ale unităţii vor reprezenta circa 4,85% din bugetul primăriei.

17. Se consideră drept prioritate a primăriei necesitatea creării unui Centru de primire Urgenţe în localitate cu dotările corespunzătoare şi personal de specialitate.

18. În zonă există un proiect social intitulat Parcul PICILOR ATOMICI - propus şi derulat de ANDZM (nu am reuşit să îl obţinem până la data prezentului raport).

4.3. Analiza relevanţei proiectului “Reparaţii si Modernizări la Unitatea Medico-sociala Uricani”

Potrivit Obiectivului specific nr.1. din Caietul de sarcini al proiectului intitulat “Reparaţii si Modernizări la Unitatea Medico-sociala Uricani”, se solicită evaluarea proiectului prin revizuirea sa în cursul implementării, ţinându-se seama de următoarele criterii:

- criteriul relevanţei proiectului

- criteriul fezabilităţii

- criteriul sustenabilităţii.

Rezultatele aşteptate de la această evaluare se concretizează în:

Recomandări privind serviciile medicale si sociale suplimentare necesare a fi furnizate pentru populaţia din oraşul Uricani, corespunzător argumentate pe baza concluziilor analizei serviciilor oferite in prezent in partea finalizata a unităţii.

51

Recomandări privind ce servicii suplimentare fata de cele existente pot fi furnizate in cadrul unităţii de asistenta in cel mai fezabil, sustenabil si accesibil mod, luând in considerare si alte posibile soluţii de furnizare a serviciilor

Potrivit Ghidului de evaluare intermediară, relevanţa proiectului propus de Primăria Uricani se analizează prin prisma următoarelor aspecte:

- analiza nevoilor care să inducă relevanţa - calitatea şi nivelul de mărime a cadrului logic - nivelul indicatorilor

Analiza nevoilor: - proiectul este relevant faţă de nevoile actuale şi capacitatea sectorului şi a grupurilor ţintă? - obiectivele sunt clare şi specifice? - beneficiarii sunt clar identificaţi?

Cadrul logic - rezultatele aşteptate sunt clar definite şi relevante fata de obiective? - Activităţile planificate sunt bine atinse? - Riscurile şi asumările sunt identificate?

Indicatori - Indicatorii sunt bine definiţi? - Indicatori de rezultat sunt bine definiţi? - Sunt îndeplinite condiţiile ce asigură sustenabilitatea proiectului?

Criteriile propuse Relevant/

Nerelevant Comentarii

Relevanţa proiectului faţă de necesităţile identificate

Relevant

În zonă există necesitatea unei Unităţi medico sociale. Populaţia este o populaţie îmbătrânită, cu probleme importante de sănătate, dar şi cu probleme sociale. Veniturile sunt reduse, locurile de muncă sunt limitate, nu există iniţiativă privată care să susţină dezvoltarea oraşului.

Relevanţa proiectului faţă de Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Uricani

Relevant Obiectivul strategic pe termen mediu şi lung al oraşului Uricani este “Generarea unui mediu socio–economic stabil, sănătos şi diversificat capabil să asigure prosperitatea generală a populaţiei şi dezvoltarea durabilă a oraşului”.

52

Axa prioritară 4– din strategia Uricani– Sănătate – Social prevede pentru anul 2008 lucrări de reparaţii şi modernizări la Unitatea de Asistenţă Medico-socială (Studiu de fezabilitate, Proiect tehnic – întocmite, Contractare Lucrare). Din totalul de 1300 mii RON în buget au fost prinse 195 mii ton, rămânând ca restul sumei – 1105 să fie realizată din finanţări externe.

Relevanţa proiectului faţă de Strategia de dezvoltare a microregiunii Valea Jiului

Relevant Se constată în Strategie dezvoltarea unor servicii medical şi sociale la nivelul întregii zone a Văii Jiului. Problemele de natură medicală şi socială sunt generalizate la acest nivel zonal. Există boli specifice, profesionale care afectează starea de sănătate a populaţiei locale.

Relevanţa proiectului faţă de Strategia de dezvoltare a sistemului sanitar elaborată de Ministerul Sănătăţii

Relevant La nivelul Ministerului Sănătăţii se recunoaşte existenţa unor probleme de natură medicală şi socială specifice acestei zone. Planul strategic al Ministerului prevede programe cu caracter special destinate unor probleme de sănătate existente la nivelul zonei.

Relevanţa proiectului faţă de Strategia de dezvoltare a regiunii Vest

Relevant Se constată în Strategie dezvoltarea unor servicii medical şi sociale la nivelul întregii regiuni. Problemele de natură medicală şi socială sunt generalizate la acest nivel zonal. Există boli specifice, profesionale care afectează starea de sănătate a populaţiei locale.

Relevanţa proiectului faţă de Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale,

Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale are în vedere stabilirea liniilor directoare şi a unui cadru instituţional coerent în scopul de a crea un sistem unitar şi comprehensiv de servicii sociale, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile, precum şi să contribuie la creşterea calităţii vieţii persoanei.

Relevanţă indicatori Relevanţi Indicatorii analizaţi îndeplinesc condiţiile unor indicatori SMART.

Stadiul actual al implementării

Relevant Circa 60% din proiect este realizat până în prezent.

Fezabilitatea proiectului Relevant Există surse locale, naţionale şi comunitare prin care se susţine financiar proiectul.

Sustenabilitatea proiectului Relevant Se vor prevede cheltuieli de întreţinere a Unităţii în Bugetul Primăriei Uricani.

53

5. Principalele concluzii şi recomandări

5.1. Concluzii Beneficiarii sunt numai adulţii bolnavi cronici, care sunt defavorizati din punct de vedere social.

Din analiza documentelor relevante, a răspunsurilor primite la chestionare, precum si în urma

discuţiilor avute cu beneficiarii direcţi, reprezentanţii primăriei şi ai Consiliului Local, precum si a altor instituţii interesate şi implicate, precum si din analiza necesităţii acestui proiect, au rezultat următoarele:

- În momentul actual, în oraşul Uricani, populaţia resimte închiderea fostului Spital orăşenesc şi solicită autorităţilor competente înfiinţarea unui spital similar; care să ofere cel puţin servicii medicale de Urgenţă. În acelaşi, există o parte a populaţiei care se confruntă cu probleme sociale şi care solicită sprijin în acest sens (bătrâni netransportabili, persoane cu venituri foarte mici, persoane şi cu mulţi copii în întreţinere, persoane ce au nevoi de însoţitori etc.);

- Populaţia din Uricani este o populaţie săracă, cu mulţi şomeri, pensionari şi oameni fără venituri cu probleme de sănătate şi nu numai;

- Primăria s-a implicat în acest proiect medico social şi a obţinut în urma Hotărârii Consiliului Local înfiinţarea Unităţii de Asistenţă Medico Socială pe locul fostului Spital orăşenesc Uricani. În prezent, aproximativ 60% din cheltuielile de modernizare a Spitalului sunt realizate de către Primărie. Ar avea un impact negativ dacă modernizarea acestui spital s-ar încheia aici. Sumele alocate până în prezent se vor pierde şi populaţia ar rămâne în continuare fara servicii medicale accesibile bolnavilor cronici cu probleme sociale, care au nevoie de tratament permanent, in apropierea domiciliului sau chiar spitalizat. Sumele destinate continuării activităţilor de modernizare nu sunt foarte mari în comparaţie cu beneficiile aduse comunităţii locale. Execuţia lucrării va fi din următoarele surse: surse locale 195 RON, surse atrase 1105 – TOTAL investiţie – 1300 RON. De asemenea, sunt alocate sume pentru înfiinţarea unui Centru de Primire Urgenţă în valoare de 1200 RON (nu se precizează dacă tot în clădirea unităţii);

- Este prins în bugetul pe anul 2008 şi Amenajarea unui Centru de consultanţă pentru persoanele defavorizate (total 200 RON);

- Trebuie avută în vedere şi situaţia existentă în zona învecinată: există Spital municipal Lupeni, la 7 km de Uricani, care deţine toate specialităţile solicitate de populaţia oraşului şi Spitalul Vulcan la 12 km de Uricani, ambele modernizate şi dotate cu aparatură

54

performantă. În aceste spitale există atât serviciul internări cât şi ambulatoriu de specialitate, precum şi medici privaţi, stomatologi, ecograf, fizioterapie.

- Problema care se ridică aici este, în principal legată de asigurarea cu personal medical şi cu aparatură de specialitate, care să asigure locuitorilor oraşului Uricani servicii de calitate. Ar putea fi o problemă si întreţinerea Unităţii medico sociale dat fiind faptul că în localitate nu există un sector economic puternic care să susţină activităţile generatoare de venituri pe termen lung la bugetul local

Pana la apariţia Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, sistemul de ocrotire a sănătăţii a fost coordonat in mod centralizat de către Ministerul Sănătăţii prin cele 41 de direcţii sanitare judeţene si direcţia sanitara a municipiului Bucureşti, constituit dintr-o reţea de spitale, policlinici, dispensare si alte unităţi sanitare.

In plus, exista un număr de spitale, institute si centre naţionale de înalta specializare direct subordonate Ministerului Sănătăţii, precum si reţele medicale paralele, în subordinea Ministerului Transporturilor, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Ministerului Muncii si Protecţiei Sociale si Serviciului Roman de Informaţii, care furnizau servicii medicale si răspundeau de ocrotirea Sănătăţii pentru o anumita categorie de populaţie.

In perioada 1990 - 1998, s-a utilizat un sistem dualist de tipul finanţare de la bugetul de stat/finanţare complementara – fond special de sănătate (Ordonanţa Guvernului nr. 22/1992), precum si finanţare externa – împrumuturi de la Banca Mondiala (Legea nr. 79/1991), fonduri Phare si donaţii.

Începutul reformei sanitare a presupus reorganizarea serviciilor de sănătate si a sistemului de finanţare a serviciilor de sănătate.

Organizarea sistemului sanitar are la bază: accesul gratuit la serviciile medicale, asistenta medicala cu plata, acoperire naţionala, transferul responsabilitatilor – DSJ, CMR, alegerea libera a medicului, apariţia noţiunii de «medic de familie» si apariţia sectorului privat.

De la 1 ianuarie 1999, conform legii, funcţionează Casele de asigurări de sănătate, drept instituţii publice autonome, conduse de reprezentanţii asiguraţilor şi patronatului prin consiliile de administraţie, deci şi Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate.

Potrivit O.U.G. nr. 150/2002, sistemul de asigurări sociale de sănătate din România are trei componente majore:

Furnizorii de servicii de sănătate ( medicii, spitalele, farmaciile);

Casele de asigurări sociale de sănătate (tertiul plătitor).

„Ordonanţa de Urgenta nr. 150”, a creat noua instituţie „Fond naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

55

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate si caselor de asigurări in activitatea de gestionare si administrare a fondurilor colectate, care plătesc serviciile medicale, medicamentele, materialele sanitare si dispozitivelor medicale de care beneficiază asiguraţii.

La acesta se adăuga instituţiile coordonatoare şi responsabile de coordonarea, elaborarea şi implementarea strategiile în domeniul sănătăţii:

Ministerul Sănătăţii,

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Ca şi concluzii generale putem spune următoarele:

Coordonarea activităţilor în unitatea medico socială se exercita de către Ministerul Sanatatii/Directiile de sănătate publica (nivel local);

Finanţarea cheltuielilor pentru repararea si amenajarea unităţii asistenta medico-sociala se realizează prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei (la care se adaugă şi Ministerul Administraţiei şi Internelor),

Consiliul judeţean Hunedoara şi primăria Uricani trebuie să asigure sumele necesare pentru cheltuielile de întreţinere şi gospodărire, reparaţii, consolidare, extindere şi modernizare a unităţii medico sociale.

Este necesare ca toate aceste instituţii să colaboreze pentru finalizarea proiectului investiţional intitulat “Reparaţii si Modernizări la Unitatea Medico-sociala Uricani”, dar în acelaşi timp, factorii de decizie de la nivel local trebuie să încerce să caute permanent mijloace de susţinere a acestei investiţii.

56

5.2. Recomandări Având în vedere nevoile identificate, discuţiile purtate cu beneficiari direcţi sau indirecţi ai

actualului proiect, propunem primăriei Uricani următoarele aspecte:

1. În primul rând, actualizarea Studiului de fezabilitate conform reglementărilor Fondurilor Structurale;

2. Depunerea Cererii de Finanţare pentru Programul Operaţional Regional Axa 3 - Domeniu 3.2 Reabilitarea/modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale în paralel cu actualizarea Studiului de fezabilitate;

3. Având în vedere incidenţa bolilor existente şi a problemelor de natură socială care caracterizează oraşul Uricani, considerăm utilă componenta socială a Unităţii de asistenţă;

4. Extinderea gamei de servicii sociale acordate în Unitate poate fi următoarea:

o Asistenţă şi suport pentru persoane vârstnice, inclusiv cele dependente;

o Îngrijire socio-medicală pentru persoane aflate în dificultate, inclusiv paleative pentru persoanele aflate în fazele terminale ale unor boli;

o Servicii de îngrijire socială acordate persoanelor care nu pot să îşi realizeze singure activităţile din viaţa de zi cu zi, celor izolate, şi celor care suferă de afecţiuni fizice, psihice, mentale sau senzoriale;

o Servicii conexe, interdisciplinare, cum ar fi: recuperare şi reabilitare, kinetoterapie, fizioterapie etc.

Identificarea unor surse de finanţare viabile, care să contribuie la sustenabilitatea proiectului

Suma destinată reparaţiilor şi modernizării Unităţii Medico Sociale din Uricani este prinsă în Bugetul pe anul 2008 (aşa cum rezultă din Bugetul Local detaliat pe cheltuieli şi capitole – Anexa 1), la articolul SĂNĂTATE (1321 mii RON).

Această investiţie ar putea fi susţinută financiar şi din alte surse:

o Finanţarea cheltuielilor pentru repararea si amenajarea clădirilor in care vor funcţiona unităţile de asistenta medico-sociala poate fi susţinuta de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, iar alocarea sumelor se aproba prin

57

hotărâre de Guvern2. În acest sens, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei precum şi Ministerul Administraţiei şi Internelor vor elabora norme privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea unităţilor de asistenţă medico-sociala, care se aprobă prin Hotărâre de Guvern. Unităţile de asistenţă medico-socială înfiinţate prin hotărâri ale consiliilor locale trec în responsabilitatea administrativa si financiara a consiliilor judeţene, daca consiliile locale respective nu hotărăsc altfel, asumându-si finanţarea în continuare.

o Consiliile judeţene si primarii comunelor, oraşelor, municipiilor (inclusiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti) trebuie să asigure sumele necesare pentru cheltuielile de întreţinere şi gospodărire, reparaţii, consolidare, extindere şi modernizare a unităţilor sanitare publice, în limita creditelor bugetare aprobate cu aceasta destinaţie în bugetele locale;

o Pentru medicii ce vor fi implicaţi în Unitate Medico Socială, Ministerul Sănătăţii asigură repartizarea şi redistribuirea echilibrată a medicilor în unităţile sanitare publice, pe baza comunicării de către autorităţile administraţiei publice locale a posturilor neocupate şi a excedentului de medici;

o Înfiinţarea în cadrul Unităţii medico sociale a unui Centru de sănătate multifuncţional (adaptat nevoilor comunităţii locale) – Acesta poate fi înfiinţat de către Direcţiile de sănătate publică, cu avizul consiliului local Uricani şi cu aprobarea Ministerului Sănătăţii, dar şi cu avizul Ministerului Administraţiei şi Internelor;

o Alte surse posibile de finanţare: Unitatea medico socială din Uricani va putea să se susţină financiar din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul local, astfel:

sume decontate de casele de asigurări de sănătate, pe baza de contracte încheiate cu acestea, pentru finanţarea cheltuielilor de personal aferente medicilor şi asistenţilor medicali din aceste unităţi, precum şi a cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare, conform prevederilor contractului-cadru;

contribuţii personale ale beneficiarilor serviciilor prestate sau ale susţinătorilor legali ai acestora, aprobate în condiţiile legii prin hotărâre a consiliilor locale/consiliilor judeţene;

donaţii, sponsorizări si alte venituri. Alte surse posibile de finanţare:

2 ORDONANTA de Urgenţă nr. 70 din 29 august 2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local (publicată în

MONITORUL OFICIAL nr. 648 din 31 august 2002).

58

Finanţarea prin Proiectul de regenerare socio-economică a zonelor miniere (perioada 2006-2009), finanţat de Banca Mondială, care susţine:

proiecte de infrastructură pentru venituri şi servicii sociale, şi care are o valoare de întreagă ramură minieră de 18 milioane dolari,

granturi mici pentru persoanele dezavantajate din bazinele miniere: femei, tineri, copii, bătrâni, în valoare de 3,1 milioane dolari.

Schema de dezvoltare socială a comunităţilor miniere – implementată de Fondul Român de Dezvoltare Socială; prin această componentă se finanţează proiecte de mică infrastructură, sociale sau activităţi generatoare de venit: proiecte de mică infrastructură (100.000 USD), proiecte de servicii comunitare (40.000 USD), proiecte de infrastructură municipală . Această Schemă de finanţare se derulează de către Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM), instituţie publică cu finanţare de la bugetul de stat, aflată în subordinea Ministerului Economie şi Finanţelor.

Programul Operaţional Regional 2007-2013 (pentru servicii sociale) - Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul de intervenţie 3.1 – Reabilitarea modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor sociale .

5.3. Programul Operaţional Regional 2007-2013 – Sursă potenţială

de finanţare a proiectului “Reparaţii si Modernizări la Unitatea Medico-sociala Uricani”

Prin Programul Operaţional Regional 2007-20013 sunt susţinute acele investiţii ale autorităţilor locale cu impact pozitiv asupra dezvoltării locale.

Obiectivul general al PO Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.

POR are şase Axe prioritare, fiecare fiind destinată unei anumite categorii de probleme (infrastructură, accesibilitate, competitivitate etc.).

Una din cele şase axe este destinată “Îmbunătăţirii infrastructurii sociale” /Axa 3). Domeniile de intervenţie corespunzătoare actualului proiect propus de Primărie din Uricani putându-se încadra astfel:

59

Domeniu 3.2 Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale

Solicitanţi eligibili

A. Autoritate a administraţiei publice

locale

B. Autoritate a administraţiei publice

locale desemnată lider al unui parteneriat încheiat cu

un furnizor de servicii sociale de drept public sau

privat, acreditat în condiţiile legii

C. Furnizori de servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii

prin serviciile publice de asistenţă socială din subordinea Consiliilor judeţene înfiinţează şi organizează, în subordinea lor, serviciul public de asistenţă socială, la nivel de direcţie generală. Consiliile locale (din municipii, oraşe, comune ) înfiinţează, în subordinea lor, serviciul public de asistenţă socială, la nivel de direcţie, sau după caz, serviciu. Pot depune cereri de finanţare fie autorităţile administraţiei publice locale, fie serviciile publice de asistenţă socială din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale. Autorităţile publice locale pot depune cereri de finanţare pentru unităţile medico-sociale din subordine, în condiţiile prezentului ghid.

b. 1. Unitate administrativ-teritorială (Autoritate a administraţiei publice locale) desemnată lider al unui parteneriat încheiat cu un furnizor de servicii sociale de drept public. Parteneriatele pot fi încheiate şi între mai multe unităţi administrativ teritoriale (autorităţi ale administraţiei publice locale) sau între mai multe autorităţi ale administraţiei publice locale şi servicii publice de asistenţă socială constituite la nivel judeţean sau local cu respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul asistenţei sociale.

C. c.1. Furnizorii publici de servicii sociale: • serviciul public de asistenţă socială la nivel judeţean şi local; • alte servicii publice specializate la nivel judeţean sau local; • instituţiile publice care au constituite compartimente de asistenţă socială • unităţi de asistenţă medico-socială Unităţile de asistenţă medico-socială pot depune cerere de finanţare sau pot face obiectul unui proiect depus de o autoritate publică locală sau de un parteneriat numai dacă fac dovada acreditării ca furnizor de servicii sociale.

b. 2. Unitate administrativ- c.2. Furnizorii privaţi de

60

teritorială (Autoritate a administraţiei publice locale) desemnată lider al unui parteneriat încheiat cu un furnizor de servicii sociale de drept privat. În cazul parteneriatului, criteriile de eligibilitate ale solicitantului se aplică atât liderului cât şi partenerului. Se va identifica clar unitatea administrativ-teritorială (autoritatea administraţiei publice locale) cu rol de lider de proiect

servicii sociale, după cum urmează: • asociaţii şi fundaţii constituite în conformitate cu prevederile Ordonanţei guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv filiale ale asociaţiilor şi fundaţiilor internaţionale recunoscute în conformitate cu legislaţia în vigoare în România • unităţi de cult/ structuri ale cultelor aparţinând cultelor religioase recunoscute în România şi constituite conform statutului sau codului canonic al cultului respectiv, inclusiv fundaţii şi asociaţii constituite de culte. Furnizorii de servicii sociale au personalitate juridică, (cu excepţia furnizorilor publici de servicii sociale organizaţi ca structuri specializate în subordinea autorităţilor publice locale) şi sunt acreditaţi conform legii.

În cazul cererilor de finanţare la care solicitantul este autoritate publică locală, iar furnizorul de servicii sociale este privat (indiferent de tipul de operaţiuni propuse prin proiect), se va prezenta documentaţia privind selecţia transparentă a furnizorului privat de servicii sociale care îşi va desfăşura activitatea în clădirea obiect al cererii de finanţare (inclusiv dacă autoritatea publică locală depune o cerere de finanţare în cadrul unui parteneriat cu un furnizor privat de servicii sociale).

61

Eligibilitatea proiectelor Proiectul reprezintă o serie de activităţi şi o investiţie de resurse pe o perioadă determinată

menite să răspundă unei nevoi reale şi să conducă la realizarea unui obiectiv/ set de obiective precise.

Proiectul propus în Cererea de finanţare poate fi considerat eligibil în cadrul POR, adică poate fi co-finanţat din fonduri structurale (FEDR) şi/sau de la bugetul de stat, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele criterii:

1) Proiectul se încadrează în categoriile de operaţiuni ale domeniului major de intervenţie 3.2 al Axei prioritare 3 a POR, respectiv:

• Modernizarea, dezvoltarea şi echiparea clădirilor în care funcţionează centre sociale multifuncţionale; • Modernizarea şi echiparea clădirilor în care funcţionează centre sociale rezidenţiale. Activităţile orientative, eligibile în cadrul proiectului pot fi: • Modernizarea/ extinderea clădirilor centrelor sociale (spaţii de cazare, cantine, grupuri sanitare etc.); • Modernizarea/ extinderea clădirilor pentru înfiinţarea de noi centre sociale; • Modernizarea utilităţilor generale şi specifice ale centrelor sociale; • Crearea/ modernizarea facilităţilor de acces pentru persoane cu dizabilităţi; • Amenajarea unor ateliere de lucru în cadrul centrelor sociale • Dotarea cu echipamente adaptate nevoilor beneficiarilor de servicii oferite de centrele sociale, inclusiv echipamente pentru persoane cu dizabilităţi. Lista activităţilor eligibile de mai sus este orientativă. Alte activităţi decât cele de mai sus pot fi considerate eligibile dacă solicitantul justifică necesitatea derulării lor în scopul implementării în condiţii optime a proiectului. Atenţie! Activităţi de natura modernizării/ extinderii clădirilor pentru înfiinţarea de noi centre sociale pot fi avute în vedere atunci când se poate dovedi o nevoie crescândă pentru un anumit tip de serviciu social de către o autoritate a administraţiei publice sau de către un furnizor de servicii sociale care furnizează deja respectivul serviciu social. Solicitantul de finanţare va descrie situaţia curentă, modul în care se prestează serviciul social la data depunerii cererii de finanţare (prezentarea localizării curente, tipul serviciului social, nivelul de solicitare prezent şi viitor pentru acel tip de servicii

62

sociale pentru care se are în vedere modernizarea/ extinderea unei clădiri). Aceste informaţii şi orice alte informaţii considerate necesare vor fi prezentate la punctul 2.3.3 Justificarea necesităţii implementării proiectului din formularul Cererii de finanţare, precum şi prin intermediul unor studii sau cercetări, dacă acestea există.

Atenţie! Eligibilitatea unei activităţi nu este echivalentă cu eligibilitatea cheltuielilor efectuate pentru realizarea acelei activităţi. În acest sens, recomandăm consultarea Listei cheltuielilor eligibile de la capitolul II.3.3.

2) Valoarea totală a proiectului

Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între minim 350.000 lei şi maxim 3.500.000 lei (echivalentul aproximativ a 100.000 – 1.000.000 Euro).

3) Proiectul respectă legislaţia în domeniul egalităţii de şanse, protecţiei mediului,

eficienţei energetice, ajutorului de stat şi achiziţiilor publice

Promovarea egalităţii de şanse şi a nondiscriminării şi dezvoltarea durabilă (protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător şi creşterea eficienţei energetice) sunt priorităţi agreate la nivelul Statelor Membre ale Uniunii Europene, încorporate, sub diferite forme, în toate politicile Uniunii Europene.

Angajamentele României în ceea ce priveşte implementarea acestor priorităţi se reflectă şi în sprijinirea acelor proiecte care contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă şi promovare a egalităţii de şanse.

4) Activităţile propuse prin proiect nu au fost finanţate din fonduri comunitare în ultimii 5 ani şi nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanţare

Pentru a fi considerate eligibile pentru finanţare din fonduri nerambursabile, activităţile propuse prin proiect asupra aceluiaşi imobil / aceluiaşi segment de imobil (parte a unui centru social supus modernizării) nu trebuie să mai fi beneficiat de finanţare comunitară în ultimii 5 ani înainte de data depunerii Cererii de finanţare şi nu beneficiază de fonduri publice la data depunerii Cererii de finanţare. În caz contrar ele vor fi considerate neeligibil şi cheltuielile aferente trebuie suportate de către beneficiar.

COMENTARIU: Sursa posibilă de finanţare prin POR – Axa 3, domeniul 3.2. se aplică pentru proiectele sociale care nu au mai fost finanţate (proiecte noi).

63

ANEXE

Anexa 1 – Minuta workshop

Data/ora: 28.02.2008 / 10.00

Proiect: Evaluarea proiectului “Reparaţii si modernizări la unitatea Medico-sociala”, din Uricani

Subiectul sedintei: Workshop

Loc desfăşurare: Sala de şedinţe – Primăria oraşului Uricani

________________________________________________________________________ Discuţii: Participanţii la întâlnire

1. Silvia Rus – Team Leader 2. Daniela Antonescu – Key Expert 3. Camelia Despina – consultant LEADER A.T.E.C. 4. Florena Gete – Consilier Dezvoltare Economica si Integrare Europeana - consultant local 5. Marius Pitul – Inspector UAT – consultant local 6. Reprezentanţi ai instituţiilor si beneficiarilor

Agenda sedintei: Atelier de lucru organizat pentru obţinere si schimb de informaţii cu stakeholderii identificaţi pentru realizarea evaluării interim a proiectului “Reparaţii si modernizări la unitatea Medico-sociala”, din Uricani

S-au discutat următoarele: Deschiderea sedintei a fost făcuta de dna Silvia Rus, Team –Leader, prin prezentarea participanţilor şi

a echipei de proiect. Deschiderea a continuat printr-un cuvânt de bun venit participanţilor care au dat curs invitaţiei la workshop.

Dna Silvia Rus a continuat prin prezentarea cadrului Facilitaţii de evaluare. Astfel, Facilitatea de evaluare are ca scop creşterea relevantei, eficientei, eficacitatii, impactului si sustenabilitatii politicilor si strategiilor, precum si a programelor si proiectelor finanţate din fonduri publice (bugete locale sau centrale).

De asemenea, a subliniat faptul ca acest instrument a fost conceput cu scopul de a furniza asistenta financiara si tehnica către organismele care doresc sa evalueze propriile intervenţii publice.

Facilitatea de evaluare va contribui la creşterea nivelului de constientizare a factorilor de decizie in domeniul public privind beneficiile utilizări evaluării in managementul intervenţiilor. De fapt, printre obiectivele facilitaţii de evaluare este si acela de a încuraja factorii de decizie să contracteze activitatii de evaluare care urmează sa fie făcute de evaluatori profesionişti, precum si sa dobândească cunostintele si competentele necesare gestionarii procesului de evaluare, ca parte integranta a activitatii lor.

64

In particular, evaluarea interim a proiectului “Reparaţii si modernizări la unitatea Medico-sociala”, face parte din acest programul al Facilitaţii de evaluare.

După acesta scurta prezentare, d-na Daniela Antonescu a prezentat pe scurt activitatea echipei de proiect pana in acest moment, si anume: întâlniri cu beneficiari – funcţionari ai primăriei oraşului Uricani, elaborarea si aprobarea Raportului Iniţial care cuprinde întreaga structura a modului in care se va efectua evaluarea precum si rezultatele aşteptate.

In continuare, dna Daniela Antonescu a prezentat in linii mari metodologia de evaluare propusa in cadrul Raportului Iniţial, care a fost structurata pe o serie de etape si anume:

1. Planificarea si structurarea evaluării: s-a încheiat prin prezentarea Raportului Iniţial, prin stabilirea metodologiei de evaluare si a planului de desfasurare a evaluării. Aceasta etapa s-a realizat prin consultarea Beneficiarului printr-un proces iterativ.

2. Obţinerea datelor: aceasta etapa este cruciala pentru desfăşurarea ulterioara a procesului de evaluare. Astfel, se va încerca sa se obţină un volum rezonabil de informaţii relevante pentru analizarea planului strategic. In aceasta etapa se contează foarte mult pe implicarea factorilor interesaţi, atât autoritatile publice locale, cat si societatea civila. Pentru aceasta etapa, se propun următoarele metode si tehnici:

- o metoda participativa de consultare a stakeholder-ilor, sub forma unui workshop. Se vor urmări: o actualitatea nevoilor identificate; o relevanta proiectului fata de nevoile identificate; o realismul obiectivelor alese si a termenelor de realizare; o resursele existente si alocarea lor pe tipuri de intervenţii; o alocarea răspunderilor pentru implementare.

Avantajele acestei metode este aflarea unei cantitati mari de informatii si opinii de la cei mai multi stakeholderi

- discuţii cu reprezentanţii primăriei si Casei Judeţene de Sănătate pentru a obţine detalii tehnice si financiare privind masurile (proiectele) propuse.

- utilizarea datelor secundare si a celor administrative: aceasta etapa consta in identificarea altor proiecte similare care s-au încheiat sau sunt in derulare, pentru a analiza modul de implementare sau stadiul implementarii, in functie de situatie, rezultatele obţinute, impactul asupra mediului socio-economic local, sustenabilitatea, problemele cu care s-au confruntat, modul de monitorizare;

- studii de caz de la nivelul Microregiunii Valea Jiului, in măsura in care acestea exista, pentru a analiza impactul anumitor tipuri de intervenţie asupra comunităţii si o estimare comparativa a impactului altor interventii similare efectuate de primăria Uricani, se va tine cont de specificul socio-economic si geografic al acestui oras.

- chestionare adresate unor grupuri ţinta relevante (furnizori de servicii medicale si utilizatori) si interviuri, pentru consolidarea veridicitatii răspunsurilor la chestionare.

3. Analizarea informaţiilor - modul in care sunt analizate informaţiile determina calitatea concluziilor si recomandărilor. Metodele si tehnicile propuse in aceasta etapa sunt:

- implicarea activa in evaluare a actorilor-cheie locali printr-un proces iterativ - se vor transmite acestor actori primele rezultate ale analizei, care isi vor exprima in scris opinia si propunerile lor. Procesul de consultare se va relua in cadrul unui Workshop

65

- Inatlniri de grup ad-hoc cu actori relevanţi care pot aduce un plus de informaţii necesare in evaluare unor contexte sau masuri, atunci când se va face simţita nevoia validarii unor concluzii si rezultate intermediare.

- Analiza rezultatelor interviurilor si chestionarelor completate cu/de grupurile ţintă. 4. Formularea concluziilor si recomandărilor In cadrul acestei etape, se vor formula concluzii si recomandări preliminare. De asemenea, se vor face

recomandări de imbunatatire/creare a unui sistem de monitorizare, precum si un Ghid de bune practici, care va fi anexa la Raportul Final.

D-na Daniela Antonescu a continuat prezentarrea indicatorilor de evaluare propusi pentru a fi urmariti in cursul evaluarii intermediare, si anume:

Indicatorii realizarilor imediate (Output) – bunuri si servicii livrate : 1. Echipament si instrumentar medical (buc.) 2. Ascensoare de persoane si materiale (2 buc.) 3. Centrala termica noua (1 buc.) 4. Tâmplărie PVC (m.p.) 5. Dotări bucatarie (pe categorii ) 6. Tehnica de calcul- Hard+Soft (buc.) 7. Dotari cazarmament (pe categorii).

Indicatorii de rezultat (results) –efecte directe si imediate asupra utilizatorilor si beneficiarilor :

1. Reducerea consumului de energie electrica, termica (utilitari) (reducerea cheltuielilor de intretinere fata de situatia initiala)

2. Reducerea timpului de spitalizare (zile-om) 3. Diversificarea serviciilor socio- medicale (servicii nou creat fata de cele existente) 4. Creşterea gradului de comfort a persoanelor asistate social (rezulta din sondajul la beneficiarii

directi – masoara gradul de satisfactie la beneficiarul direct – persoana asistat). 5. Eficientizarea activitatii financiar-contabile, acces mai uşor la informaţii si la internet (reducerea

timpului de înregistrare si prelucrare a informatiilor). In continuare, dna Daniela Antonescu a prezentat scopul workshopului, acela de a obtine o serie de date si informaţii referitoare la proiectul evaluat, si anume: actualitatea nevoilor identificate; relevanta proiectului fata de nevoile identificate; realismul obiectivelor alese si a termenelor de realizare; resursele existente si alocarea lor pe tipuri de intervenţii; alocarea răspunderilor pentru implementare.

Dna Daniela Antonescu a salutat faptul ca in sala au fost prezenti reprezentanti din toate institutiile direct interesate in realizarea proiectului precum si beneficiari direcţi ai proiectului.

Astfel, administratorul clădirii care face obiectul proiectului, a prezentat stadiul lucrărilor la acesta data, care este destinaţia si utilitatea Unitatii Medico-sociale.

Astfel, pana la aceasta data, corpul B al cladirii, este reabilitat si reparat, atat in exterior cat si in interior, in schimb au rămas de înlocuit geamurile, precum si celelalte dotari: centrala termica, ascensoarele, utilitatile de la bucătărie, echipamentul medical, toate prevazute in studiul de fezabilitate.

De asemenea, in aceasi cladire, dar in corpul A, este prevăzut un Centru de primire urgente, care va funcţiona ca punct de lucru al Spitalului de Urgenta din Lupeni. Si in acest caz sunt necesare reabilitarea clădirii si dotarea cu echipament medical specific.

66

De asemenea a fost specificat faptul ca sunt foarte multe probleme sociale in oraşul Uricani, mai ales la persoanele cu handicap, mai ales ca nu toate beneficiază de asistent personal. A specificat de asemenea ca deplasarea pana in municipiul Lupeni a persoanelor bolnave , cu handicap sau varsnici este foarte dificila pentru a face tratamentele prescrise, atat din punct de vedere al distantei (aproximativ 7 km), cat si din punct de vedere material.

Dna Florena Gete a subliniat faptul ca datorita acestor probleme sociale au motivat necesitatea realizarii proiectului de fata.

In continuare, dna Daniela Antonescu a prezentat cele trei tipuri de chestionare: pentru beneficiarii directi, pentru institutii si pentru reprezentanţii primăriei. Chestionarele au fost impartite participanţilor si a fost format un grup de lucru la completarea acestora.

Dupa completarea chestionarelor, acestea au fost citite si dezbătute, pe fiecare problematica in parte. Dna Daniela Antonescu a făcut apel la participanţi sa încerce sa identifice proiecte similare, care au fost

realizate sau sunt in curs de realizare, rapoarte ale acestor proiecte, probleme care au apărut in cursul implementării, daca s-au realizat obiectivele urmărite.

In continuare, echipa de proiect împreuna cu reprezentanţii primăriei si cei ai instituţiilor (Unitatea Medico-sociala, Crucea Roşie, Asistenta Sociala), s-a deplasat la clădirea care face obiectul proiectului. S-a vizitat clădirea atât corpul B, in care va funcţiona Unitatea Medico-sociala, cat si corpul A, unde se va realiza Centru de primire urgente.

S-a constatat stadiul lucrarilor de reabiliatare si reparatii a cladirii, atât interiorul cat si exteriorul este renovat. De asemenea, s-a vizitat si corpul A, unde mai functioneaza cabinete medicale ale medicilor de familie, o stomatologie particulara si un laborator particular de analize. Menţionam ca acest corp nu este reabilitat.

Pe parcursul vizitei, am stat de vorba cu beneficiarii directi, cetateni care aşteptau la cabinetele medicilor de famile, precum si cu medicii de familie. Am întrebat despre serviciile medico-sociale existente si despre nevoia imbunatatiri acestora, precum si necesitatea realizării Unitatii medico-sociale in oraşul Uricani.

La întrebările adresate, cetatenii s-au arata foarte intersati de posibilitatea deschiderii unui astfel de unitati in oras, mai ales ca la ora actuala majoritatea trebuie sa se deplaseze in municipiul Lupeni pentru orice analize sau tratamente, precum si la internari.

Toţi cetatenii au subliniat faptul ca populaţia din oraşul Uricani este destul de saraca, sunt probleme sociale care se accentueaza in cazul bolilor, a handicapului iar posibilitatea interventiei in propriul oras ar reduce cu mult accentuarea acestor probleme.

In incheiere, dna Silvia Rus, a concluzionat ca atat discutiile avute in cadrul workshopului cat si interviurile avute cu beneficiarii directi pe teren, chestionarele stranse, vor face obiectul analizei in urmatoarea perioada, iar concluziile rezultate le vom transmite la o urmatoare intalnire cu stakeholdarii.

De asemenea, dna Daniela Antonescu a mentionat ca legatura permanenta a echipei de proiect cu stakeholderii, folosind mailul si telefonul ne va fi de mare ajutor pentru a realiza o evaluare corecta a proiectului “Reparatii si modernizari la unitatea Medico-Sociala”.

67

Anexa 2 – Chestionarele CHESTIONAR PENTRU BENEFICIARII DIRECŢI

1. Există la nivelul oraşului Uricani servicii medicale satisfăcătoare? 2. Pe o scara de la 1 la 5 (1 total neastisfăcător, 5 foarte satisfăcător) precizaţi nota pe care aţi acorda-o

serviciilor medicale în prezent? 3. Motivaţi de ce: 4. Există la nivelul oraşului Uricani servicii sociale satisfăcătoare? 5. Pe o scara de la 1 la 5 (1 total neastisfăcător, 5 foarte satisfăcător) precizaţi nota pe care aţi acorda - o

serviciilor sociale existente în prezent. 6. Motivaţi de ce: 7. Aţi apelat la serviciile medicale şi sociale existente în localităţile învecinate? 8. Precizaţi care sunt localităţile şi serviciile: 9. Cum apreciaţi calitatea acestor servicii medicale şi sociale existente în localităţile înecinate? 10. Care sunt serviciile medicale sociale de care avţi nevoie şi care nu există în localitate? 11. Consideraţi oportună înfiinţarea unei unităţi medico sociale în Uricani? 12. Motivaţi: 13. Alte opinii:

CHESTIONAR DESTINAT PRIMĂRIEI URICANI 1. Care sunt serviciile sociale si medicale oferite in prezent populaţiei din localitate? 2. Exista servicii medico sociale in localitatile învecinate? Care sunt acestea ? 3. Care sunt serviciile sociale avute in vedere prin proiect? 4. Care sunt veniturile la bugetul local in următorii cinci ani si ce procent poate fi alocat pe proiect? 5. Care este stadiul de realizare a proiectului? 6. Ar fi oportun un parteneriat public privat? Aveţi in vedere un parteneriat public privat pentru

serviciile sociale si medicale? 7. Exista ONG-uri in zona care sa ofere servicii socio-medicale? 8. Exista competente necesare furnizării serviciilor sociale in cadrul Consiliului Local? 9. Ce probleme credeţi ca pot apărea in implementarea proiectului propus? 10. Ce alte proiecte similare au mai fost derulate in localitate/zona?... 11. Ce procent din valoarea investiţiei credeţi ca puteţi susţine? 12. Care este valoarea estimata a cheltuielilor anuale de functionare şi intretinere? Pe ce perioada de timp

veţi susţine aceste cheltuieli? 13. Care credeţi ca sunt cele mai viabile surse de finanţare pentru proiect? 14. Cum poate contribui instituţia dvoastra. la realizarea in continuare a proiectului? 15. Alte elemente legate de proiect pe care le consideraţi relevante.

CHESTIONAR DESTINAT INSTITUŢIILOR

1. Din experienta dvs, ce proiecte asemanatoare cunoasteti si care a fost sursa de finantare? 2. Cum apreciati rezultatele si impactul proiectelor respective? Dar sustenabilitatea? Rezultatele

proiectului, Impactul social, Sustenabilitatea proiectului.

68

3. Din experienţa dvoastră, care credeţi că sunt serviciile medico sociale care lipsesc în localitate şi care ar trebui oferite prin intermediul unitţii care urmeazăsă se reabiliteze?

4. Proiectul existent se refera la executia unor lucrari la Unitatea medico sociala din Uricani. Care credeti ca sunt dificultatile in realizarea proiectului?

5. Aţi fost implicat până acum în proiect? In ce fel? 6. Până în prezent au existat resurse financiare detsinate în mod special proiectului? 7. Care credeţi ca sunt cele mai viabile surse de finantare pentru proiect? 8. Cum poate contribui institutia dvoastra. la realizarea in continuare a proiectului? 9. Credeţi ca pentru acest proiect ar fi oportun un parteneriat public –privat? Care credeti ca ar fi

avantajele si dezavantajele acestui parteneriat? 10. Alte elemente legate de proiect pe care le considerati relevante .

Anexa 3 ─ Interviu

cu Doamna Doctor Ana Maria Neagoe realizat în data de 14 martie 2008 la sediul Unităţii medico sociale din Uricani Participanţi la interviu: Doamna Gete Florena - consilier DEIE Primăria Uricani Doamna Silvia Rus – Team LEADER Doamna Camelia Despina - consultant LEADER ATEC Dna. Daniela Antonescu – expert cheie Deloitte

Doamna Ana Maria Neagoe, medic în cadrul Unităţii medico sociale, a făcut următoarele precizări vis a vis de situaţia actuala a acestui sector la nivelul oraşului Uricani:

1. În oraşul Uricani există foarte mulţi locuitori cu probleme sociale şi medicale

2. Cei mai mulţi apelează la spitalul din Lupeni aflat la 7 km apropiere. Acest spital este suprasolicitat, bolnavii stând câte doi sau trei în pat.

3. În momentul în care se va da în folosinţă, spitalul din Uricani va asigura 30 paturi pentru bolnavii din oraş.

4. Pentru finalizarea lucrărilor, a fost iniţiat un proiect care s-a trimis Ministerului Muncii. În acest proiect sunt prevăzute finanţări pentru centrala termică şi lifturi. Referitor la discuţiile purtate cu Ministerul Sănătăţii, acesta a spus ca unitatea nu aparţine de el.

5. Probleme ar apărea la finanţarea cheltuielilor de întreţinere (primăria, autofinantare, chirii etc.). De asemenea, se poate finanţa dintr- un procent din pensie (potrivit legislaţiei, pana la 25%).

6. Se prevăd servicii sociale şi medicale la domiciliul pacientului. Pentru persoanele ce parasesc unitatea medico sociala se prevede urmărirea medicala a acestora la domiciliu.

7. La nivelul Ministerului Sănătăţii a fost elaborată o listă cu principalii indicatori specifici zonei/oraşului: paturi la 1000 locuitori, număr pensionari, accidente de muncă, boli psihice (care sunt în număr foarte mare în zonaă), boli pulmonare, boli cardiovasculare.

69

8. O altă problemă majoră este numărul mare de disponibilizări din oraş şi lipsa unui alt noi loc de muncă. Zona nu este atractivă pentru investitori.

9. De asemenea, în oraş nu există termoficare. Reţeaua electrică este subdimensionată. Locuitorii stau în frig şi se încălzesc electric. Din acest motiv există un număr foarte mare de îmbolnăviri. Unitatea medico socială arputea rezolva, chiar şi parţial, acest lucru prin asigurarea unor locuri adecvate de tratament.

Concluzia finală: Includerea Unităţii medico sociale din Uricani în planul investiţional al Ministerului Muncii. Această unitate, pe lăngă o serie de servicii medicale, va putea oferi şi o serie de servicii sociale cum urmează: recuperare fizică, consiliere psihologică, asistenţă bătrâni, copii, persoane cu disabilităţi, persoane maltrate etc.

Anexa 4 – Analiza SWOT a sectorului medico social din Uricani

Puncte tari ale sectorului Cadre didactice pregătite şi calificate Condiţii optime de studiu la şcolile Câmp lui Neag, Şc. Gen. nr. 1 şi Şcoala generală 2 Uricani (în curs de modernizare) Existenţa serviciilor de învăţământ Existenţa a trei farmacii Existenţa a două apartamente de tip familial pentru copiii defavorizaţi Existenţa unor ONG-uri pe servicii sociale Existenţa un ui proiect tehnic pentru U.M.S. Existenţa unei organigrame U.M.S. Construire locuinţe sociale Existenţa unei Subfiliale a Crucii Roşii în oraşul Uricani Existenţa SMURD Existenţa Pompieri Existenţă compartiment de proximitate Colaborare între Primărie şi Partida Rromilor – Pro-Europa Existenţa forţei de muncă

Puncte slabe Lipsa oportunităţilor de ocupare a forţei de munca Lipsa programelor de recalificare a forţei de muncă Lipsa cabinetelor şi a medicilor în mediul rural Lipsa medicilor specialişti Densitatea mică a populaţiei Sărăcia populaţiei Scăderea nivelului de trai Balanţa negativă a migraţiei Rata ridicată a şomajului Migraţi tinerilor din cauza lipsei alternativelor ocupaţionale Resurse umane insuficiente în sănătate Lipsa dotărilor în sănătate care afectează calitatea serviciilor sanitare Lipsa unui centru de plasament şi a unei grădiniţe cu program prelungit Lipsa unui centru de ocrotire pentru anumite categorii cu probleme (minori abuzaţi, femei abuzate, tineri dezinstituţionalizaţi) Lipsa unui centru de recreere pentru persoanele vârstnice Lipsa unui Centru de Primire Urgenţe Lipsa unui Oficiu de Pensii Local Lipsa ambulanţei Lipsa serviciilor de asistenţă medicală specializată Spor demografic negativ Lipsa locuinţelor Desfiinţarea Centrului de plasament, care găzduia peste 80 de copii Insuficienţa dotărilor la şcoli, unitatea de asistenţă

70

medico-socială, primărie Lipsa promovării culturii romilor Lipsa unui serviciu de îngrijiri paleative Lipsa unui centru de zi Lipsa unui centru de planning familial Lipsa unui centru de consiliere pentru familiile rrome (asistenţă socială şi asistenţă medicală) Înfiinţarea unei clase pentru predarea în limba romani

Lipsa utilităţilor şi a dotărilor necesare U.M.S.

Oportunitati Plasarea zonei ca prioritate în strategiile naţionale de dezvoltare Crearea de parteneriate cu ONG-uri implicate în servicii sociale Deschiderea U.M.S. Înfrăţirea oraşului cu localităţi ale ţărilor membre UE Apariţia altor investiţii în zonă în diverse domenii ale economiei

Existenţa programelor de finanţare din partea Uniunii Europene, a Fondului Român de Dezvoltare Socială, a Agenţiei Naţionale de Dezvoltare a Zonelor Miniere etc

Ameninţări Migrarea forţei de muncă Migraţia populaţiei tinere din cauza alternativelor ocupaţionale Reticenţa specialiştilor în servicii sociale faţă de zonă Creşterea şi mai mare a numărului de pacienţi pe medic Creşterea numărului de copii neşcolarizaţi Creşterea delincvenţei juvenile Creşterea riscului de îmbolnăvire a populaţiei

Probleme sociale datorate restructurării întreprinderilor miniere

71

Anexa 5 – Principalii furnizori de servicii sociale din judeţul Hunedoara 1 Asociaţia de caritate si misiune Dana (Râu de Mori ) 2 Fundaţia Conexiuni Deva 3 Asociaţia Conativ - Orastie 4 Fundaţia Mara - Deva 5 Fundaţia Children's Aid Foundation Criscior 6 Fundaţia Misionar Crestina Iosua Deva 7 Asociaţia Crestina de Binefacere Aurora Hunedoara Santamaria Orlea 8 Asociaţia Umanitara "Casa de Copii" Lupeni 9 Asociaţia "Glasul Sperantei" - Baru 10 Asociatia Misionar Umanitara "Marantha" Hunedoara 11 Asociaţia Umanitara Renaitre Romania Orastie 12 Fundaţia "Sfantul Francisc" Deva 13 Asociatia Hans Spallinger Simeria 14 Asociaţia Anti Sida "Noua Speranta" Petrila 15 Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Hunedoara Deva 16 Fundaţia Misiunea Bethel Romania Baru 17 Clubul sportiv al Persoanelor Handicapate Neuromotor "Cutezatorii" Hunedoara 18 Asociaţia Handicapatilor Neuromotori Hunedoara Deva 19 Asociaţia De Psihiatrie Arizona a Persoanelor cu Handicap Mental si Boala Alzheimer - Hunedoara 20 Fundaţia Muncii Deva 21 Serviciul Public de Asistenta Sociala - Orastie 22 Serviciul Public de Asistenta Sociala - Deva 23 Centrul de sprijin si asistenta familiala din subordinea Consiliului local al oraşului Hateg 24 Seviciul Public de Asistenta Sociala - Petrila 25 Seviciul Public de Asistenta Sociala - Simeria 26 Asociaţia pentru Integrarea Dezvoltarii Durabile Simeria 27 Compartimentul de asistenta sociala din subordinea Consiliului local al orasului Hateg 28 Asociatia Interetnica a Persoanelor Defavorizate din Romania (A.I.P.D.R.) Deva 29 Organizatia "Salvati Copiii" - Filiala Petrila 30 Asociatia INFOR MEDIA Deva 31 Primaria comunei Baru - Compartiment Asistenta Sociala Baru 32 Asociatia Misionar Umanitara "Glasul Penticostarilor" Lupeni 33 Asociatia de Caritate si Misiune Crestina "Inima catre Inima" Petrosani 34 Seviciul Public de Asistenta Sociala - Aninoasa 35 Serviciul Public de Asistenta Sociala - Petrosani 36 Serviciul Public de Asistenta Sociala - Vulcan 37 Asociatia Umanitara „Betel” Hunedoara 38 Serviciul Public de Asistenta Sociala - Hunedoara 39 Unitate de asistenta medico-sociala Baia de Cris

72

40 Asociatiei Intercomunale „Tara Hategului” Hateg 41 Compartimentul de Asistenta Sociala din Subordinea Consiliului Local Densus 42 Asociatia “Samaritenii Orastieni” Orastie 43 Asociatia Antiparkinson Deva 44 Serviciul Public de Asistenta Sociala - Uricani 45 Cantina de ajutor social Brad 46 Serviciul Public de Asistenta Sociala - Brad 47 Serviciul Public de Asistenta Sociala - Geoagiu 48 Societatii Nationale de Cruce Rosie din Romania – Filiala Deva 49 Serviciul Public de Asistenta Sociala Calan 50 Parohia Ortodoxa Romana Livezeni I „Sfanta Varvara” Petrosani 51 Asociatiei „Maria” – Asociatia Femeilor din Brad

73

Anexa 6 - Situaţia specialităţilor din spitalele aflate în apropierea oraşului Uricani

Oraşul Uricani se află localizat în microregiunea Văii Jiului, la 6 km de Lupeni şi 12 km de Vulcan. În ambele oraşe aflate în apropiere există spitale municipale nou renovate dotate corespunzător.

Spitalului Municipal Lupeni aflat la 6 km de Uricani Prezintă următoarea situaţie:

o Sectia medicina interna 60 paturi din care: Compartiment neurologie 10 paturi o Sectia chirurgie generala: 50 paturi din care: ortopedie si traumatologie: 10 paturi, ORL : 6 paturi,

Compartiemnt A.T.I : 10 paturi o Sectia pediatrie - 30 paturi o Sectia obstetrica – ginecologie - 31 paturi, din care comp. Neonatologie 6 paturi o Comp. recuperare, medicina fizica si balneologie - 12 paturi o Compartiment Primire Urgente (CPU) – o Insotitori - 12 paturi

Spitalizare de zi - 20 paturi

Total: 193 paturi Alte facilităţi medicale

o Bloc operator obstetrica-ginecologie o Bloc operator o Farmacie

74

o Laborator analize medicale o Laborator radiologie si imagistica medicala o Laborator recuperare, medicina fizica si balneologie (baza de tratament) o Compartiment de prevenire si control al infecţiilor nosocomiale o Cabinet stomatologie de urgenta o Cabinet de planificare familiala o Cabinete medicale scolare-stomatologie o Cabinet medical scolar o Cabinet medical-gradinita cu program săptămânal "Lumea copiilor" o Ambulatoriul spitalului o Cabinet medicina interna o Cabinet chirurgie-generala o Cabinet-obstetrica-ginecologie o Cabinet neurologie o Cabinet O.R.L o Cabinet oftalmologie Cabinet dermatovenerologie o Cabinet ortopedie si traumatologie o Cabinet endocrinologie o Cabinet pediatric o Cabinet gastroenterologie o Cabinet recuperare, medicina fizica si balneologie o Cabinet chirurgia plastica,microchirurgie reconstructiva o Compartiment explorări funcţionale o Laboratoarele deservesc atat paturile cat si ambulatoriul. o Aparat funcţional.

Spitalul municipal Vulcan

Specialităţi Compartimentul Medicina Interna deţine 20 de paturi, dispuse în 10 saloane, având in dotare sala tratamente, cabinet EKG computerizat, cabinete medici, oficiu, sala mese, grupuri sanitare

Secţia Pediatrie deţine 25 paturi + 5 paturi însoţitori, dispuse in 9 saloane, având in dotare cabinet consultaţii, sala tratamente, cabinet medici, oficiu, grupuri sanitare. Compartimentul Obstetrica-ginecologie + Noi-nascuti are 15 paturi din care 4 paturi noi-nascuti, dispuse in 3 saloane obstetrica, 3 saloane ginecologie si 2 saloane noi-nascuti, având in dotare sala naşteri, sala operaţii, săli tratamente, cabinete medici, oficiu, grupuri sanitare. Secţia Pneumologie este singura de profil din Valea Jiului si functioneaza cu un număr de 30 paturi (25 paturi

75

pneumoftiziologie + 5 paturi pneumologie), dispuse in 13 saloane, având in dotare cabinete consultaţii, săli tratamente, cabinet medici, oficiu, grupuri sanitare. Secţia Boli Infecţioase este singura de profil din Valea Jiului deţine 25 paturi - din care 5 paturi Compartiment HIV - SIDA, dispuse in 10 saloane, având in dotare cabinete consultaţii, sala tratamente, cabinete medici, oficiu, grupuri sanitare Compartimentul Medicina Interna are 20 de paturi, dispuse in 10 saloane, având în dotare sala tratamente, cabinet EKG computerizat, cabinete medici, oficiu, sala mese, grupuri sanitare.

Compartimentul de Primire Urgente din cadrul Spitalului Municipal Vulcan are in componenta: • cabinete consultaţii medicina interna, si pediatrie; • 2 saloane de supraveghere pacienţi (bărbaţi şi femei); • electrocardiograf portabil, defibrilator, aparat automat determinare glicemie, aspirator, tensiometre,

stetoscoape Ambulatoriu de specialitate Ambulatoriul de specialitate al Spitalului Municipal Vulcan este un obiectiv nou construit, a fost receptionat in anul 1996 si dispune de 2 Laboratoare Medicale (Laborator Analize medicale si Laborator de Radiologie si Imagistica Medicala), Cabinete medicale de specialitate, cabinete medicale de specialitate private, cabinete medici de familie. Cabinete medicale de specialitate Chirurgie generala, Medicina Interna, Dermato-venerologie, Obstetrica-ginecologie, Pediatrie, Recuperare, medicina fizica si balneologie, Stomatologie Urgente. Cabinete medicale de specialitate private Ortopedie Chirurgie Obstetrica-ginecologie Stomatologie Laborator Tehnica Dentara Cabinete Medici de Familie, Cabinetul Dermato-Venerologice

76

Anexa 7– Bugetul de venituri şi cheltuieli al Primăriei Uricani

77

Bibliografie selectivă 1. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA A MICROREGIUNII VALEA JIULUI 2. Strategia de dezvoltare a regiunii Vest (www.adrvest.ro) 3. Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Uricani (www.uricani.ro) 4. Programele derulate la nivel naţional de Ministerul Sănătăţii Publice :

o Program comunitar de sănătate publica; o Program de prevenire si control al bolilor netransmisibile; o Program de sănătate a copilului si familiei; o Program de administraţie sanitara si politici de sănătate.

Legislaţia din domeniul medical:

1. Lege nr. 176 din 18/10/2000 privind dispozitivele medicale Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 544 din 02/11/2000;

2. Lege nr. 46 din 21/01/2003 privind drepturile pacientului Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 51 din 29/01/2003;

3. Ordin nr. 153 din 26 februarie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 353 din 23 mai 2003;

4. Constituţia României din 31/10/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31/10/2003;

5. Norma din 07/04/2004 de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 356 din 22/04/2004;

6. Ordin nr. 544 din 6 mai 2004 privind aprobarea Normelor metodologice de evaluare pentru acreditarea cabinetelor medicale Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 450 din 19 mai 2004;

7. Hotărâre nr. 970 din 15/06/2004 privind regimul calificărilor în profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist şi moaşă, dobândite în afara graniţelor României Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 710 din 05/08/2004;

8. Decizie nr. 32 din 30/07/2004 pentru punerea in aplicare a unor dispoziţii ale Legii nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si funcţionarea Colegiului Medicilor din România Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 746 din 17/08/2004;

9. Ordin nr. 349 din 11/04/2005 pentru aprobarea Normelor privind structura funcţional? a cabinetelor medicale în vederea autorizării sanitare Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 323 din 18/04/2005;

10. Lege nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 372 din 28/04/2006;

11. Lege nr. 236 din 09/06/2006 pentru aprobarea OUG nr. 110/2005 privind vânzarea spaţiilor proprietate privata a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 515 din 14/06/2006;

78

12. Ordin nr. 345/2006 din 08/08/2006 privind aprobarea modelului contractului de asigurări sociale de sănătate Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 720 din 23/08/2006;

13. Contract cadru privind condiţiile acordării asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2007 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1034 din 27/12/2006;

14. Ordin nr. 1338 din 31/07/2007 pentru aprobarea Normelor privind structura funcţională a cabinetelor medicale şi de medicină dentară Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 575 din 22/08/2007.

Documents

RAPORT DE EVALUARE INTERIMARĂ A PROIECTULUI