RAPORT DE EVALUARE FINALĂ A PROGRAMULUI …cnas.md/public/files/ro/Raport _evaluare_finalaPDS2012... · Web viewTotodată, evaluarea intermediară a implementării PDS a fost realizată

RAPORT DE EVALUARE FINALĂ A PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI SOCIALE

RAPORTULDE EVALUARE FINALĂ

A PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE STRATEGICĂPENTRU ANII 2012-2014

Chişinău 2015

1


I. INTRODUCERE

Prezentul raport oferă o evaluare ex-post a implementării Programului de Dezvoltare Strategică al Casei Naţionale de Asigurări Sociale pentru anii 2012-2014 (în continuare – PDS), aprobat de către Consiliul de Administraţie al CNAS prin decizia nr.4/1 din 28.06.2012.

PDS constituie principalul document de planificare managerială şi strategică, pe termen mediu, în cadrul CNAS şi are drept scop contribuirea la administrarea eficientă a activităţii, întruneşte obiectivele prioritare şi instrumentele utilizate în realizarea acestora, specifică termenii de realizare, indicatorii de performanţă şi subdiviziunile responsabile, precum şi necesarul de capacităţi instituţionale.

Scopul evaluării constă în identificarea nivelului de realizare a obiectivelor strategice şi a gradului de atingere a indicatorilor de performanţă, realizările de facto şi rezultatele atinse, identificarea factorilor şi/sau riscurilor care au influenţat negativ asupra obiectivelor strategice, soluţiilor şi propunerilor pentru următorul PDS.

Evaluării a fost supus programul integral şi întreagă perioadă de acţiune a acestuia. Astfel, în procesul de evaluare a PDS, a fost apreciat gradul de realizare a obiectivelor în raport cu indicatorii de performanţă, ținîndu-se cont de termenii de realizare şi instrumentele/metodele utilizate pentru realizarea obiectivelor strategice.

Totodată, evaluarea intermediară a implementării PDS a fost realizată anual de către Direcţia generală audit intern. Procesul de evaluare anuală a identificat aspectele obiectivelor realizate în anul precedent şi acele aspecte care urmează să fie planificate pentru anul următor, iar recomandările înaintate în rezultatul evaluării au adus plus valoare procesului de planificare şi monitorizare a Planului anual de acţiuni. Procesul de evaluare finală a PDS a fost coordonat de către Direcţia analiză şi planificare strategică şi s-a realizat pe următorii paşi:

1. Pregătirea – care a inclus emiterea ordinului nr.366-A din 30.12.2014 cu privire la crearea grupului de lucru responsabil de evaluarea finală a PDS.

2. Iniţierea evaluării – unde Direcţia analiză şi planificare strategică a elaborat o scrisoare către grupul de lucru, prin care a solicitat prezentarea informaţiilor cu privire la realizarea obiectivelor din PDS şi atingerea indicatorilor de performanţă, problemele întîmpinate în procesul de implementare şi măsurile de soluţionare a acestora, precum şi propuneri pentru elaborarea următorului PDS.

3. Colectarea şi analiza datelor – care a inclus analiza informaţiilor prezentate de către membrii grupului de lucru, precum şi clarificarea unor aspecte din informaţiile prezentate.

4. Întocmirea proiectului Raportului – a inclus determinarea structurii Raportului şi întocmirea proiectului de către Direcţia analiză şi planificare strategică.

5. Analiza proiectului Raportului – care a inclus prezentarea proiectului Raportului către membrii grupului de lucru pentru examinare, analiză şi prezentarea sugestiilor şi propunerilor.

6. Definitivarea şi validarea Raportului – unde a fost definitivat proiectul Raportului în baza sugestiilor şi propunerilor parvenite de la membrii grupului de lucru.

Raportul este structurat în 4 capitole:1. Introducere – prevede scopul evaluării şi metodologia aplicată în procesul evaluării.2. Descrierea generală – include descrierea generală a PDS, misiunea, priorităţile de activitate pe

termen mediu, structura instituţională, precum şi bugetul CNAS. 3. Realizarea obiectivelor PDS – prezintă realizările de facto şi rezultatele atinse pe fiecare obiectiv,

dezagregate pe programe, succesele şi insuccesele, inclusiv factorii care le-au determinat.

2


4. Concluzii şi propuneri – prezintă concluziile sistematizate la care s-a ajuns în rezultatul evaluării, inclusiv oferă propuneri privind planificarea strategică pentru următoarea perioadă.

II. DESCRIEREA GENERALĂ

Descriere PDS. Documentul strategic a fost elaborat reieşind din Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare 2011-2014” şi în baza Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.176 din 22.03.2011 cu privire la aprobarea Metodologiei de elaborare a programelor de dezvoltare strategică ale autorităţilor administraţiei publice centrale.

Pe parcursul anului 2013, PDS a fost modificat prin dispoziţia Preşedintelui CNAS nr.1 din 11.01.2013 şi dispoziţia nr.15 din 18.11.2013, cu includerea obiectivelor strategice noi întru implementarea măsurilor stipulate în Programul de reformare a serviciilor publice pentru anii 2012-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.797 din 26.10.2012, precum şi măsurilor stipulate în pct.2 din Planul de acţiuni pe anul 2013 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din 21.12.2012.

Structura PDS cuprinde:1. Misiunea. Portofoliul instituţiei. Analiza SWOT.2. Cadrul de politici şi obiectivele instituţiei.3. Evaluarea şi dezvoltarea capacităţilor.4. Mecanismul de monitorizare şi evaluare.

În rezultatul analizei documentelor de politici strategice existente la nivel naţional, în partea ce ţine de competenţa CNAS, pentru perioada 2012-2014 au fost stabilite următoarele priorităţi de activitate:1. Asigurarea durabilităţii financiare a sistemului public de asigurări sociale.2. Creşterea calităţii vieţii familiilor, reducerea sărăciei, inegalităţii şi inechităţii în societate.3. Reducerea şi eliminarea ineficienţelor în sistemul de protecţie socială.4. Sporirea nivelului de protecţie socială a persoanelor asigurate.

Reieşind din aceste priorităţi, implementarea PDS s-a axat pe 8 programe specificate în legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, fiind asumate 20 obiective strategice. PDS a fost implementat prin intermediul planurilor anuale de activitate ale CNAS, care a constituit un instrument de monitorizare şi evaluare anuală a acestuia. Planurile anuale de activitate au inclus obiective operaţionale şi riscuri asociate acestora, acţiuni concrete de realizare a obiectivelor şi indicatori de produs/rezultat, termeni de realizare şi subdiviziuni responsabile.

Misiunea. CNAS are misiunea de a asigura funcţionarea unui serviciu durabil de asigurări sociale, necesar societăţii, care în limita mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat aprobat anual, garantează protecţia socială a participanţilor la sistemul public de asigurări sociale.

Pentru realizarea acestei misiuni, pe parcursul anilor 2012-2014, CNAS a întreprins un şir de acţiuni concrete avînd ca valori de bază – profesionalism, integritate, transparenţă, eficienţă, responsabilitate şi performanţă.

Statutul CNAS. Funcţiile de bază şi atribuţiile principale ale CNAS, obligaţiile şi responsabilităţile sunt stipulate în Statutul Casei Naţionale de Asigurări Sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.937 din 13 noiembrie 2014. În activitatea sa instituţia se călăuzeşte de prevederile Constituţiei Republicii Moldova, legilor, hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui ţării, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, actelor legislative şi normative din domeniu, inclusiv normelor internaţionale de drept din domeniul protecţiei sociale.

3


Conducerea instituţiei. CNAS este condusă de preşedinte, numit în funcţie de Guvern, avînd statut de persoană cu funcţie de demnitate publică. Vicepreşedinţii sînt numiţi în funcţie de Guvern la propunerea Preşedintelui CNAS.

Structura CNAS. Aparatul central CNAS este constituit din 20 subdiviziuni interne (direcţii generale, direcţii, secţii). Totodată, CNAS are în subordine subdiviziuni teritoriale desconcentrate, fără personalitate juridică, numite case teritoriale (CTAS), create reieşind din necesitatea şi eficacitatea acordării serviciilor de asigurări sociale.

Bugetul CNAS. Cheltuielile pentru întreţinerea CNAS se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat anuală şi fac parte din cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale. În conformitate cu prevederile art.47 alin.(2) a Legii nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale de stat, aceste cheltuieli se aprobă în proporţie de pînă la 5% anual raportate la cheltuielile anuale totale.

Personalul CNAS este compus din persoană cu funcţie de demnitate publică, funcţionari publici, supuşi reglementărilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal contractual, care desfăşoară activităţi de deservire tehnică şi auxiliare, supus reglementărilor legislaţiei muncii.

Efectivul-limită al CNAS, la 01.01.2015, constituie 1338 unităţi, cu 5 unităţi mai mult faţă de anii 2012-2013. Modificarea structurii şi a efectivului-limită a avut loc în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1084 din 30.12.2013 cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului nr.256 din 09.03.2006 „Privind aprobarea structurii şi efectivului-limită a Casei Naţionale de Asigurări Sociale”, prin care inclusiv a fost creată Direcţia organizarea activităţilor de instruire (Centrul de instruire).

Conform situaţiei la 01.01.2015 în CNAS activează 1207 angajaţi, ceea ce reprezintă 90,21% în raport cu numărul de unităţi aprobate.

Capitalul uman în cadrul CNAS este divizat în 2 categorii de angajaţi, ponderea cea mai mare fiind deţinută de funcţionarii publici – 89,64%.

Tabelul 1. Efectiv angajaţi pe categorii

Angajaţii CNAS 2012 Pondere, %

2013 Pondere, %

2014 Pondere, %

Funcţionari publici (persoane)

1077 90,28 1094 89,97 1082 89,64

Personal de deservire tehnică, muncitori (persoane)

116 9,72 122 10,03 125 10,36

Total 1193 100 1216 100 1207 100

Dezvoltarea capacităţilor instituţionale, inclusiv implementarea unui management eficient a resurselor umane reprezintă unul din obiectivele strategice ale CNAS, fiind aplicată politica de egalitate de şanse.

Distribuţia de gen a angajaţilor atestă faptul, că în anul 2014 ponderea cea mai mare o deţin femeile – 92%, cu 5% mai mult faţă de anii 2012-2013.

4


Aspectul de gen

Evaluarea structurii angajaţilor după criteriul de vîrstă denotă faptul, că în proporţie de peste 70% activează personal cu vîrsta cuprinsă între 25-54 ani, care este cea mai profesionistă şi experimentată categorie.

Structura angajaţilor după criteriul de vîrstă

Fluctuaţia de personal pentru anul 2014 este de 15,07% şi constituie o creştere de 3,92% în raport cu anul 2012. În mare parte fluctuaţia este determinată de demisionarea angajaţilor, volumul sporit de lucru cauzat de existenţa posturilor vacante, inclusiv de neangajarea personalului din cauza salariilor necompetitive.

Fluctuaţia personalului în anii 2012-2014

Fluctuaţia de personal are un efect negativ asupra realizării obiectivelor stabilite şi atingerea rezultatelor scontate, în special în domeniile unde există posturi vacante. Totodată, fluctuaţia provoacă cheltuieli suplimentare financiare şi de timp pentru organizarea concursurilor, selectarea persoanelor şi instruirea noilor angajaţi, precum şi cheltuieli indirecte cum ar fi pierderea angajaţilor cu experienţă în domeniu.

5


Obiectivele specificate în PDS reprezintă responsabilităţile asumate de către CNAS întru realizarea programelor, cu indicarea subdiviziunilor responsabile de implementare, indicatorilor de performanţă şi instrumentelor/metodelor de realizare a acestora.

III. REALIZAREA OBIECTIVELOR PDS

Programul 1. Elaborarea politicii şi managementul în domeniul protecţiei sociale, include 7 obiective strategice

Obiectivul strategic 1.1. Planificarea anuală a mijloacelor financiare destinate funcţionării sistemului public de asigurări sociale

Perioada de implementare: 2012 – 2014

Responsabili de realizare: Direcţia planificare bugetară

Indicatori de performanţă: Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat anuale elaborat şi prezentat

Activităţile realizate şi rezultatele obţinute:

În procesul de elaborare a principalilor indicatori ai bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost realizate următoarele măsuri:

1. au fost studiate şi analizate documentele strategice naţionale din domeniul protecţiei sociale şi politicile în domeniul asigurărilor sociale;

2. au fost examinate Notele metodologice privind elaborarea şi prezentarea de către autorităţile publice centrale a propunerilor la proiectul bugetului de stat (BS) pentru anul 2013; 2014; 2015 şi estimările pentru anii 2013-2015; 2014-2016; 2015-2017, prezentate de către Ministerul Finanţelor (MF);

3. au fost studiate Particularităţile specifice pentru ramura „Asigurare şi asistenţă socială”, prezentate de către MF;

4. au fost studiate modificările la actele normative şi legislative, efectuate pe parcursul anilor 2012- 2014 ce ţin de domeniul protecţiei sociale;

5. au fost studiate şi analizate direcţiile orientative ale politicilor în domeniul muncii şi protecţiei sociale pentru Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2013-2015; 2014-2016; 2015-2017, prezentate de către Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

În rezultat a fost elaborată şi prezentată MF prognoza preliminară a indicatorilor BASS pe anul 2013, 2014, 2015 şi estimările pe ani 2014-2015, 2015-2016, 2016-2017. Totodată, a fost elaborată şi prezentată MF şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF) prognoza indicatorilor BASS pe anul 2013, 2014, 2015 şi estimările pe ani 2014-2015, 2015-2016, 2016-2017, conform măsurilor politicii preliminare.

În contextul definitivării proiectului Strategiei Sectoriale de Cheltuieli în domeniul Protecţiei Sociale au fost analizate măsurile politice noi şi elaborate calcule economico-financiare privind costurile acţiunilor noi de politică în domeniul Protecţiei Sociale, şi a fost prezentată MF şi MMPSF prognoza indicatorilor BASS pe anul 2013, 2014, 2015 şi estimările pe ani 2014-2015, 2015-2016, 2016-2017, conform măsurilor politice. Respectiv, a fost definitivată şi prezentată MF şi MMPSF prognoza indicatorilor BASS pe anul 2013, 2014, 2015 şi estimările pe ani 2014-2015, 2015-2016, 2016-2017, conform

6


politicilor noi acceptate de către MF. Totodată, indicatorii BASS au fost recalculaţi în cazul precizării/actualizării indicatorilor macroeconomici şi prezentate prognoze actualizate ale BASS MF şi MMPSF.

În procesul de elaborare a proiectului Legii BASS anuale a fost analizată legislaţia în vigoare, direcţiile orientative ale politicilor în domeniul protecţiei sociale, prognoza indicatorilor macroeconomici, propunerile subdiviziunilor CNAS, ministerelor şi partenerilor sociali. Proiectul Legii BASS întocmit pentru anii 2013, 2014 şi 2015, a fost prezentat spre examinare şi aprobare MMPSF, însoţit de calcule detaliate pe fiecare poziţie bugetară, precum şi nota explicativă detaliată.

În procesul de promovare a proiectelor Legii BASS au fost analizate şi argumentate toate propunerile şi obiecţiile parvenite de la ministere, partenerii sociali, şi amendamentele deputaţilor. Inclusiv, s-a participat la şedinţele comune a MF, MMPSF şi CNAS privind consultările asupra propunerilor de buget pe anul 2013, 2014, 2015 şi a estimărilor pe anii 2014-2015, 2015-2016, 2016-2017. Inclusiv, au fost elaborate şi promovate proiecte de modificare şi completare a Legii BASS pe anul 2012 - 3 modificări, pe anul 2013 – 2 modificări şi pe anul 2014 – 1 modificare.

În scopul asigurării executării Legii BASS anuale au fost elaborate, aprobate şi prezentate în termen MF planurile de finanţare a cheltuielilor BASS şi a transferurilor din BS pe anul 2013 şi 2014, iar pentru anul 2015 au fost elaborate şi aprobate planurile de finanţare a cheltuielilor BASS.

În baza analizei lunare a necesarului de mijloace financiare şi modificărilor prevederilor legale efectuate pe parcursul anului bugetar, au fost elaborate modificări lunare la planurile de finanţare a plăţilor din BS precum şi a celor din BASS:

în anul 2012 - 24 modificări; în anul 2013 – 21 modificări; în anul 2014 – 25 modificări.

În scopul monitorizării executării BASS au fost întocmite şi prezentate rapoarte operative lunare. Trimestrial au fost întocmite rapoarte privind executarea BASS şi dări de seamă. În anul 2014 a fost întocmit raportul semestrial de performanţă pe subprograme la partea ce ţine de transferurile de la BS la BASS şi nota informativă la raport.

Întru asigurarea transparenţei executării BASS au fost întocmite şi plasate pe pagina oficială a CNAS informaţii trimestriale comparative cu privire la executarea în anul 2012 a indicatorilor BASS faţă de anul precedent, inclusiv informaţii lunare comparative privind executarea bugetului în anul 2013 şi 2014.

În rezultat, a fost întocmit Raportul anual privind executarea BASS (pentru anii 2012-2014), care după coordonarea cu MF şi MMPSF a fost prezentat spre aprobare Guvernului, precum şi a fost asigurată publicarea acestuia în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Concluzii. Activităţile realizate pe parcursul anilor 2012-2014 reprezintă un impact major asupra obiectivului stabilit, fiind atins indicatorul de performanţă. Totuşi, în procesul de realizare a obiectivului au fost întîmpinate mai multe probleme şi dificultăţi, dintre care:

precizarea indicatorilor macroeconomici pe parcursul anului de gestiune; lipsa unei clarităţi, viziuni finale în aplicarea legislaţiei noi în domeniul finanţelor publice; factorii externi de care depinde finalizarea unor calcule, argumente la proiectul Legii BASS

anuale; tergiversarea de către instituţiile de resort a procesului de avizare şi adoptare a proiectelor de acte

normative elaborate de CNAS.

7


Obiectivul strategic 1.2. Asigurarea evidenţei plătitorilor la BASS şi obligaţiunilor acestora


Responsabili de realizare: Direcţia generală evidenţa contribuabililor, Direcţia generală evidenţa individuală a contribuţiilor

Indicatori de performanţă: Evidenţa strictă a plătitorilor şi contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii


Activităţile propuse pentru realizarea obiectivului dat s-au axat pe înregistrarea plătitorilor de contribuţii la BASS, în baza informaţiilor electronice primite din Registrul de stat al unităţilor de drept (RSUD), precum şi în baza cererii plătitorilor care nu cad sub incidenţa Legii nr. 220 XVI din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali. În rezultat, Registrul plătitorilor de contribuţii la BASS la finele anului 2014 conţine informaţii despre 552800 entităţi economice.

Totuşi, neprezentarea la CTAS a entităţilor care nu cad sub incidenţa Legii nr.220-XVI din 19 octombrie 2007, a fost şi rămîne un risc cu impact înalt asupra obiectivului. Pe parcursul perioadei de gestiune s-au întreprins un şir de măsuri orientate spre diminuarea impactului (informarea entităţilor, prin diferite căi despre obligaţia de înregistrare ca plătitori de contribuţii la BASS, întocmirea şi expedierea adresărilor de iniţiere către autorităţile centrale de specialitate privind primirea electronică a informaţiei). Totuşi, urmează de continuat activităţile ce ţin de creşterea numărului plătitorilor înregistraţi la BASS, prin verificarea periodică a Registrului cabinetelor avocaţilor şi birourilor asociate de avocaţi, Registrului de stat al notarilor, Registrului executorilor judecătoreşti, Registrului mediatorilor, plasate pe pagina oficială a Ministerului Justiţiei şi întreprinderea măsurilor necesare de luare la evidenţă a entităţilor noi înregistrate.

Totodată, în vederea ajustării procesului de înregistrare a plătitorilor s-a colaborat cu Secretariatul Consiliului Economic de pe lîngă Prim-ministru şi cu Camera Înregistrării de Stat. Informaţia primită de la Camera Înregistrării de Stat despre entităţile înregistrate a fost contrapusă cu datele privind plătitorii de contribuţii din Sistemul Informaţional (SI) „Protecţia Socială”, divergenţele stabilite, au fost structurate şi analizate la nivel de subdiviziuni teritoriale.

Recepţionarea şi prelucrarea declaraţiilor privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (f-4BASS) s-a realizat trimestrial. A fost asigurată recepţionarea si procesarea documentelor ce ţin de modificarea obligaţiilor faţă de BASS, şi anume actelor de control primite de la organele fiscale, hotărîrilor instanţelor de judecată, Curţii de Apel, etc. Au fost examinate adresările privind restituirea supraplăţilor şi regularizării şi plăţii sumelor ce reprezintă prestaţii de asigurări sociale, iar la cererea plătitorilor s-a efectuat corectarea transferurilor administrate de CNAS achitate incorect pe conturile trezoreriale de încasări ale BASS.

În scopul monitorizării executării planului de acumulare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, lunar a fost întocmită informaţia privind acumularea contribuţiilor de asigurări sociale. De asemenea, trimestrial s-au format rapoarte generalizatoare pe republică privind calcularea, utilizarea şi achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat. În perioada de gestiune s-a implementat darea de seamă generalizatoare privind calcularea, utilizarea şi transferarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat pe clasificaţii de venituri bugetare.

8


O altă activitate care a contribuit la atingerea acestui obiectiv a fost monitorizarea procesului de acumulare a documentelor evidenţei individuale şi controlul corectitudinii perfectării acestora, care s-a realizat la nivel naţional prin contrapunerea plătitorilor care au prezentat declaraţiile f-4BASS fără a prezenta declaraţiile persoanelor asigurate (REV-5).

Astfel, în anul 2012 au fost acumulate 1 049 347 declaraţii pentru anul 2011, iar în anul 2013 – 1 042 129 declaraţii pentru anul 2012. Începînd cu 1 ianuarie 2013 a fost iniţiat procesul de raportare trimestrială a declaraţiilor persoanelor asigurate, astfel numărul declaraţiilor prezentate trimestrial este redat în tabelul ce urmează.

Tabelul 2. Declaraţii REV-5 acumulate trimestrial pentru anii 2013-2014

Anul Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV

2013 738 093 753 260 739 597 772 407

2014 799 945 820 721 841168 840 262

Nerespectarea obligaţiei de prezentare a declaraţiilor de către plătitorii de contribuţii rămîne o problemă pentru CNAS. Acţiunile întreprinse cum sînt expedierea citaţiilor şi întocmirea proceselor verbale cu înaintarea în instanţele de judecată nu şi-au atins scopul de a reduce numărul de plătitori nedisciplinaţi. Astfel, a fost necesară diversificarea acţiunilor întreprinse prin informarea populaţiei despre consecinţele neonorării obligaţiunilor de către angajator, publicarea listei plătitorilor nedisciplinaţi şi a articolelor de informare pe pagina oficială a CNAS, organizarea şi petrecerea seminarelor de informare cu plătitorii de contribuţii.

Pe parcursul perioadei de gestiune a fost asigurată desfăşurarea eficientă şi continuă a procesului de valorificare a informaţiei din Registrul de stat al evidenţei individuale prin utilizarea datelor din conturile personale ale persoanelor asigurate în scopul stabilirii prestaţiilor de asigurări sociale. La moment, toate tipurile de prestaţii de asigurări sociale stabilite de către CNAS se realizează în baza datelor din Registrul de stat al evidenţei individuale.

Începînd cu 1 ianuarie 2012 are loc implementarea serviciului public de raportare electronică prin intermediul reţelei Internet. Utilizarea Sistemului Informaţional Automatizat (SIA) „E-Raportare” permite agenţilor economici să economisească timp, bani şi exclude erorile de date la completarea declaraţiilor. Pe parcursul anilor 2012-2014 permanent s-a monitorizat procesul de depunere a declaraţiilor f- 4BASS şi REV-5 prin SIA „E-Raportare”, respectiv au fost înaintate propuneri de îmbunătăţire a funcţionalităţii acestuia. Dezvoltarea în continuare a procesului de raportare prin internet va contribui la acumularea şi prelucrarea operativă a informaţiei.

Prin Legea nr.160 din 18.07.2014 pentru modificarea Legii nr. 489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale au fost operate modificări în art. 5 al Legii nr. 489 din 08.07.1999, în partea ce ţine de schimbarea periodicităţii şi termenului de prezentare a declaraţiilor f –BASS şi REV-5. În rezultatul modificărilor operate au fost modificate şi aprobate formularele Declaraţiei lunare f-BASS şi REV-5, inclusiv (f-BASS-AN), precum şi Instrucţiunile cu privire la modul de completare a acestora. În acelaşi context au fost elaborate şi testate modificările în SI “Protecţia Socială”, în comun cu responsabilii de la Compania INTRASOFT.

Concluzii. Întru realizarea obiectivului dat au fost utilizate instrumente care au contribuit la atingerea indicatorului de performanţă. Ca urmare a modificării cadrului legal a fost perfecţionat şi conformat cerinţelor procesul de recepţionare a declaraţiilor. În anii următori urmează de continuat activităţile ce ţin de creşterea numărului entităţilor economice înregistrate ca plătitori la BASS, reducerea numărului

9


de plătitori nedisciplinaţi, precum şi sporirea numărului de plătitori care raportează prin intermediul SIA „E-Raportare” cu aplicarea semnăturii digitale. Totodată, eforturile CNAS urmează să fie orientate spre simplificarea procesului de raportare a agenţilor economici către instituţie şi a formularelor de rapoarte, inclusiv spre îmbunătăţirea conlucrării CNAS cu agenţii economici.

Obiectivul strategic 1.3. Dezvoltarea sistemului informaţional şi infrastructurii informaţional-tehnologice


Responsabili de realizare: Subdiviziunile Tehnologii Informaţionale (TI)

Indicatori de performanţă: Subsistemele dezvoltate şi funcţionale, Sistem informaţional integrat


Pe parcursul anilor 2012-2014 specialiştii TI au oferit suport şi au administrat SI “Protecţia Socială” prin furnizarea serviciilor electronice pentru beneficiari şi plătitorii de contribuţii, asistenţa tehnologică şi informaţională a angajaţilor CNAS, extinderea resurselor informaţionale şi creşterea calităţii informaţiei, asigurarea securităţii informaţionale şi protejarea datelor cu caracter personal.

Întru dezvoltarea SI şi infrastructurii informaţional-tehnologice în perioada raportată au fost realizate următoarele măsuri.

În anul 2012 a fost dat în exploatare complexul de programe „GFI Events Log” prin care se urmăresc evenimentele petrecute în SI „Protecţia Socială”. În anii 2012 şi 2014 a fost dată în exploatare interfaţa de acces către Întreprinderea de Stat „CRIS „Registru” (2012 – persoanele fizice decedate, 2014 – pensionarii plecaţi peste hotarele ţării sau cei din ţară fără vize de reşedinţă), ceea ce permite vizualizarea datelor în regim on-line. Totodată, a fost elaborată interfaţa web service pentru schimbul de informaţii cu SIA „Asistenţa Socială” a MMPSF. A fost analizat procesul tehnologic de plată a pensiilor şi alocaţiilor sociale de stat prin intermediul Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” prin liste electronice, efectuate şi testate modificările de rigoare în SI „Protecţia Socială”. În anul 2013, s-a efectuat migrarea la un nou standard de schimb de date mai performant şi securizat de transferare a mesajelor cu ajutorul poştei electronice CNAS pe infrastructura Centrului de Telecomunicaţii Speciale. Pe parcursul anilor 2012-2014 au fost elaborate şi testate :

Modulul „Compensaţii băneşti în schimbul asigurării cu produse alimentare cetăţenilor care au suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl”,

Modulul „Bilete de tratament balneo-sanatorial”, SI „Evidenţa recomandărilor de audit”, SI „Pensii peste hotare”, Modulul „Evidenţa petiţiilor”, SI „Corespondenţa”, Aplicaţia „Fisplata”, versiunea 2.

În perioada de referinţă a fost efectuată analiza implementării diferitor tehnologii informaţionale: posibilitatea prelucrării automatizate a datelor pentru asigurarea plăţii drepturilor sociale în cazul trecerii la alt tip de plată; analiza implementării soft-ului specializat pentru prevenirea scurgerii informaţiei, posibilitatea asigurării accesului la baza de date CNAS prin intermediul serviciului web. În anul 2013 a fost semnat un acord comun cu Centrul de Guvernare Electronică, ce prevede prestarea serviciilor de tip infrastructură ca serviciul (IaaS) din platforma M-Cloud.

10


În SI „Protecţia Socială” au fost integrate următoarele aplicaţii: în anul 2012 – „Alocaţii de stat”, în anul 2013 – „Alocaţii nominale pentru merite deosebite”, iar în anul 2014 – „Petiţii”.

În perioada de raportare a fost asigurat schimbul de informaţii cu partenerii de colaborare ca Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, MF, Î.S. Poşta Moldovei, S.A. Banca de Economii. Zilnic au fost realizate procese de prelucrare a informaţiei primite/transmise de la/către partenerii CNAS, volumul de informaţie prelucrată constituind milioane de tranzacţii lunar.

Concluzii. Cu toate, că au fost întreprinse numeroase măsuri pentru realizarea obiectivului dat, totuşi se atestă unele carenţe ce ţin de atingerea indicatorilor de performanţă. Acestea se referă la tergiversarea implementării şi integrării SI „Evidenţa recomandărilor de audit”, Modulului „Compensaţii băneşti în schimbul asigurării cu produse alimentare cetăţenilor care au suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl” şi SI „Pensii peste hotare”. Deoarece gestionarea complexă şi multilaterală a sistemului public de asigurări sociale de stat este indispensabilă de SI şi infrastructura informaţional-tehnologică, dezvoltarea şi modernizarea acestora urmează şi în viitor să fie un obiectiv strategic pentru CNAS, iar acţiunile şi instrumentele pentru realizarea obiectivului urmează a fi actualizate, diversificate şi monitorizate cu stricteţe.

Obiectivul strategic 1.4. Dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale CNAS


Responsabili de realizare: Direcţia resurse umane, Subdiviziunile CNAS

Indicatori de performanţă: Structura organizaţională a CNAS funcţională


Structura organizaţională a CNAS în perioada 2012-2014 a fost optimizată anual în baza propunerilor conducătorilor de subdiviziuni, ţinîndu-se cont de modificările în procesele de activitate ale CNAS şi în limita unităţilor aprobate. Unităţile de personal au fost redistribuite în rezultatul analizei volumului de muncă, atît la nivel teritorial, cît şi la nivel centralizat. În rezultat, pe parcursul anilor 2012-2014 au fost revizuite/elaborate 93 Regulamente de organizare şi funcţionare a subdiviziunilor structurale şi 1932 fişe de post. Statul de personal şi schemele de încadrare ale subdiviziunilor CNAS au fost elaborate, aprobate/avizate şi înregistrate anual în corespundere cu cadrul legislativ.

Pentru menţinerea, recrutarea, selectarea şi promovarea personalului în conformitate cu cadrul legislativ, în perioada 2012-2014 au fost organizate 80 concursuri pentru ocuparea funcţiilor vacante (2012–27, 2013–26, 2014–27). În rezultat au fost angajate 430 persoane (2012–135, 2013–156, 2014–139), care au urmat cursuri de instruire externă şi internă privind integrarea funcţionarilor publici debutanţi. Ulterior au fost confirmate în funcţie publică 264 persoane, peste 40% au fost confirmate în funcţie în anul 2013.

Dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici a fost organizată în baza planului anual de dezvoltare profesională a personalului CNAS aprobat de către Preşedinte, care include activităţi de instruire internă şi externă. În perioada anilor 2012-2014 au fost instruiţi 2432 specialişti.

11


Dinamica procesului de instruire, angajaţi

O creştere considerabilă a numărului de specialişti instruiţi se atestă în anul 2014 şi este determinată de crearea, la 30 aprilie, a Centrului de Instruire al CNAS, prin Hotărîrea Guvernului nr.1084 din 30 decembrie 2013 ,,Cu privire la modificarea Hotărîrii Guvernului nr.256 din 9 martie 2006’’. Totodată, au fost monitorizate şi instruirile interne la locul de lucru a angajaţilor.

Nivelul de îndeplinire a obiectivelor individuale de activitate a fost analizat de către managerii operaţionali prin evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici din subordine. În conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.94 din 01 februarie 2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea performanţei colective, a fost implementată procedura de evaluare a performanţei colective, prin care a fost evaluat gradul de îndeplinire a obiectivelor şi activităţilor/acţiunilor prevăzute în Planurile anuale de acţiuni la nivel de subdiviziuni structurale.

În scopul perfecţionării sistemului de motivare în cadrul CNAS a fost elaborat Regulamentul privind modul de acordare şi plată a drepturilor salariale cu caracter stimulatoriu angajaţilor CNAS, aprobat prin ordinul nr. 297-A din 06.12.2013, şi Programul privind motivarea nonfinanciară a angajaţilor CNAS aprobat prin ordinul nr. 167-A din 23.06.2014.

Concluzii. Dezvoltarea capacităţilor instituţionale în cadrul CNAS s-a rezumat la analiza necesarului de capacităţi de nivel organizaţional şi modificări de ordin funcţional şi structural. O atenţie sporită a fost acordată procedurilor de planificare a resurselor umane, recrutare, selectare şi integrare profesională a angajaţilor noi, precum şi dezvoltare profesională a personalului. În continuare urmează de a planifica şi realiza activităţi întru dezvoltarea capacităţilor instituţionale a CNAS, inclusiv stabilirea indicatorilor de performanţă care vor permite aprecierea gradului de atingere şi întreprinderea măsurilor de corectare în caz de eşec.

Obiectivul strategic 1.5. Consolidarea răspunderii manageriale pentru gestionarea optimă a resurselor pe baza principiilor bunei guvernări


Responsabili de realizare: Direcţia analiză şi planificare strategică, Direcţia generală audit intern, Subdiviziunile CNAS

Indicatori de performanţă: Managementul financiar şi control (MFC) implementat în cadrul tuturor subdiviziunilor structurale, Nr. misiuni de audit intern realizate anual, Nr. recomandărilor implementate

12



Pentru a asigura atingerea obiectivelor stabilite în condiţii de transparenţă, răspundere, economicitate, eficienţă şi eficacitate, pe parcursul anilor 2012-2014 CNAS a continuat activităţile ce ţin de perfecţionarea sistemului de Management Financiar şi Control (MFC). Ca urmare, a fost elaborat Planul de acţiuni pentru anul 2013, care a servit ca instrument de mediatizare şi instruire în domeniul MFC, inclusiv de implementare a managementului riscurilor (MR) prin desemnarea coordonatorilor riscurilor pentru fiecare domeniu de activitate şi crearea Consiliului de management al riscurilor.

Totodată, în contextul perfecţionării sistemului MFC a fost elaborat şi pus în aplicare Regulamentul privind funcţionarea sistemului de management financiar şi control în cadrul CNAS. Anual, a fost actualizată Lista proceselor realizate în cadrul CNAS, respectiv au fost documentate procesele de bază, care la finele anului 2014 atestă o cartografiere a 92% din numărul total de procese derulate în cadrul CNAS.

Implementarea MR în cadrul CNAS s-a realizat la nivel de subdiviziuni structurale a Aparatului Central şi a inclus următoarele etape: identificarea şi evaluarea riscurilor, cu determinarea reacţiei la riscuri, instituirea Registrului riscurilor pe subdiviziuni şi a Registrului riscurilor CNAS. Monitorizarea, revizuirea şi raportarea privind gestionarea riscurilor s-a realizat semestrial, la nivel de subdiviziuni şi instituţie.

În rezultatul autoevaluării privind funcţionarea sistemului MFC, anual, a fost întocmit Raportul privind organizarea şi funcţionarea sistemului MFC şi emisă Declaraţia privind buna guvernare, care reflectă situaţia reală în acest domeniu.

În perioada de referinţă (2012-2014), activitatea de audit intern a contribuit la realizarea obiectivului strategic prin realizarea misiunilor de audit cu prezentarea sistematică a rapoartelor de audit şi înaintarea recomandărilor cu privire la perfecţionarea sistemului MFC. Astfel, au fost realizate 26 misiuni (2012 – 9, 2013 – 10, 2014 – 7) în conformitate cu Standardele Naţionale de Audit Intern, Normele metodologice de audit intern în sectorul public şi cadrul legislativ din domeniu. Pentru desfăşurarea misiunilor de audit intern au fost stabilite priorităţile auditului intern în corelaţie cu evaluarea riscurilor şi aşteptările conducerii. Menţionăm, că pe parcursul perioadei de referinţă au fost realizate şi activităţi de consiliere. Activitatea de consultanţă a fost desfăşurată din perspectiva formalizării procedurilor de control intern, suport consultativ pentru perfecţionarea sistemului MFC, înaintarea propunerilor cu privire la modificarea şi completarea cadrului juridic, reformarea unor servicii publice, excluderea dublării unor sarcini ş.a.

În urma realizării misiunilor de audit intern (26) au fost înaintate şi acceptate 235 recomandări (2012 – 65, 2013 – 113, 2014 – 57). În anul 2013 se atestă o majorare a numărului de recomandări, fapt determinat de evaluarea unor procese complexe, fiind implicate mai multe subdiviziuni responsabile. În perioada de referinţă au fost implementate 225 recomandări (2012 – 49, 2013 – 86, 2014 – 90) din 266 care urmau a fi implementate sau 84,6%. Situaţia dată se datorează faptului că pentru implementarea unor recomandări s-a constatat lipsa resurselor umane şi financiare.

Concluzii. În cadrul CNAS a continuat implementarea şi perfecţionarea MFC întru respectarea Standardelor Naţionale de Control Intern în sectorul public: stabilirea misiunii CNAS, obiectivelor strategice şi operaţionale, implementarea MR, evaluarea activităţilor de control intern, documentarea proceselor de bază. Misiunile de audit intern au fost desfăşurate în conformitate cu Standardele Naţionale de Audit Intern, Normele metodologice de audit intern în sectorul public şi cadrul legislativ din domeniu. Deoarece, planificarea şi realizarea misiunilor de audit se desfăşoară în dependenţă de resursele alocate, nu sînt evaluate toate procesele din cadrul CNAS, prioritate avînd procesele cu risc înalt. Nivelul general de implementare a recomandărilor este de 84,6%. Ca o provocare pentru

13


eficientizarea sistemului de control intern o constituie neconştientizarea unor manageri operaţionali a rolului auditului intern şi a necesităţii dezvoltării sistemului MFC. Prin urmare, pentru a garanta realizare obiectivelor CNAS şi sporirea eficacităţii proceselor, urmează şi în continuare de a asigura alinierea la cele mai bune practici şi standarde, perfecţionînd sistemul de MFC la toate nivelurile structurale ale CNAS şi sporirea conştientizării generale în privinţa valorii adăugate de audit intern.

Obiectivul strategic 1.6. Simplificarea procesului de acordare a serviciilor de asigurări sociale


Responsabili de realizare: Direcţia analiză şi planificare strategică, Direcţia generală evidenţa individuală a contribuţiilor, Direcţia generală prestaţii sociale, Direcţia generală plată drepturi sociale, Direcţia generală relaţii internaţionale, acorduri bilaterale şi comunicare, Direcţia juridică, Subdiviziunile TI

Indicatori de performanţă: Nr. serviciilor evaluate şi simplificate (eliminate), Statutul CNAS revizuit, Nr. serviciilor pentru care au fost stabilite standarde minime de calitate, Nr. serviciilor disponibile online


Acest obiectiv strategic a fost inclus în PDS în anul 2013, întru implementarea măsurilor stipulate în Programul de reformare a serviciilor publice pentru anii 2012-2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.797 din 26.10.2012.

A fost analizat Raportul de evaluare a serviciilor publice acordate de către autorităţile administraţiei publice din Republica Moldova şi revizuită lista serviciilor publice prestate de către CNAS. În rezultat, din 38 servicii prestate de către CNAS a fost eliminat un serviciu, şi anume eliberarea certificatului despre lipsa sau existenţa restanţelor faţă de BASS. Astfel, instituţiile care necesită un certificat de acest tip urmează sa-l solicite de la CNAS şi nu de la cetăţeni.

De asemenea, începînd cu 01.01.2013, a demarat procesul de stabilire a prestaţiilor sociale în baza datelor din Registrul de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale, respectiv nu este necesar ca cetăţeanul să prezinte certificate care confirmă venitul asigurat pentru acordarea prestaţiilor sociale. Totodată, la finele anului 2014 pentru a simplifica procedura de acordare a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, a fost completat clasificatorul persoanei asigurate cu 3 categorii noi, care vor fi utilizate în procesul de completare a declaraţiilor REV-5.

În scopul delimitării funcţiilor de elaborare a politicilor de cele de acordare a serviciilor a fost revizuit Statutul CNAS, fiind aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.937 din 13 noiembrie 2014. Tergiversarea termenului de aprobare a Statutului a fost condiţionată de factori externi, în special de procedura îndelungată de avizare a proiectului de către instituţiile de resort, precum şi promovarea acestuia spre aprobare.

Este necesar de menţionat faptul, că nu au fost stabilite standarde minime de calitate pentru serviciile prestate de CNAS din motivul lipsei unei Metodologii de elaborare a standardelor de calitate şi stabilire a tarifelor pentru serviciile publice prestate contra plată, care urma să fie elaborată şi aprobată de Guvern.

În scopul acordării accesului clientelei la informaţia privind serviciile acordate de CNAS, pe pagina oficială a instituţiei au fost plasate documente şi blanchete disponibile pentru descărcare utilizate de

14


agenţii economici, precum şi informaţia privind condiţiile de solicitare şi actele necesare pentru acordarea prestaţiilor sociale. Pe pagina oficială a CNAS sînt disponibile şi serviciile de acces la contul curent al asiguratului/plătitorului la BASS şi acces la serviciul de depunere a declaraţiilor. De asemenea, pe pagina oficială au fost publicate linkuri spre paginile MMPSF, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, Serviciului Fiscal de Stat, Biroului Naţional de Statistică, inclusiv spre Portalul Serviciilor Publice şi Portalul Datelor Deschise date.gov.md.

În anul 2013 a fost lansat un serviciu nou de verificare a codurilor personale de asigurări sociale (CPAS), care poate fi utilizat atît de contabili, cît şi de persoanele asigurate. La moment, verificarea codului CPAS este posibilă accesînd pagina web a CNAS la introducerea IDNP-ului persoanei. Drept rezultat, în anul 2013 au fost înregistrate 336 452 accesări electronice a aplicaţiei. Deja pentru anul 2014 se atestă o majorare a numărului de accesări, acesta atingînd cifra de 459 644 accesări.

În anul 2014 a fost lansată procedura de simplificare a procesului de acordare a serviciilor de asigurări sociale prin transmiterea informaţiilor pe portalurile guvernamentale, a fost integrată aplicaţia „E-Raportare” în platforma „M-Cloud”, inclusiv a fost acordat accesul la poşta electronică prin intermediul „Outlook Express”.

Concluzii. Modernizarea continuă a serviciilor publice şi extinderea accesului populaţiei la servicii de calitate, inclusiv prin simplificarea procesului de acordare a acestora, rămîne a fi un obiectiv strategic de nivel naţional. Cu toate că au fost întreprinse un şir de acţiuni pentru simplificarea serviciilor prestate de CNAS, mai rămîn restanţe la capitolul dat. Astfel, urmează de continuat activităţile întru modernizarea serviciilor publice prestate de CNAS prin reinginerie şi digitizare, în conformitate cu prevederile Programul de reformare a serviciilor publice pentru anii 2014-2016, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.122 din 18.02.2014.

Obiectivul strategic 1.7 Modernizarea tehnologică a serviciilor de asigurări sociale (e – Transformare), inclusiv digitizarea şi integrarea acestora în portalul servicii.gov.md


Responsabili de realizare: Direcţia generală elaborarea şi dezvoltarea sistemelor informaţionale, Direcţia generală implementarea sistemelor informaţionale, Direcţia analiză şi planificare strategică, Subdiviziunile CNAS

Indicatori de performanţă: Nr. serviciilor de asigurări sociale integrate în portalul servicii.gov.md, Serviciul de gestiune electronică a documentelor (SIGEDIA) – extins în cadrul CNAS, Pagina oficială web a CNAS migrată pe platforma tehnico-tehnologică comună „M-Cloud”


Obiectivul menţionat a fost inclus în PDS întru implementarea măsurilor stipulate în pct.2 din Planul de acţiuni pe anul 2013 pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.972 din 21.12.2012.

Modernizarea tehnologică a serviciilor de asigurări sociale s-a soldat cu lansarea procedurii de integrare a informaţiei pe portalul servicii.gov.md, fiind integrate 36 servicii prestate de CNAS. Serviciile integrate au fost actualizate periodic. La situaţia 01.01.2015 pe portal sînt disponibile 36 servicii ceea ce reprezintă 100% din numărul serviciilor aprobate pentru integrare.

Serviciul de gestiune electronică a documentelor (SIGEDIA) nu a fost extins în cadrul CNAS, deoarece sînt în proces lucrările de pilotare a acestuia. Din considerentul, că tehnologia propusă pe platforma

15


tehnico-tehnologică comună „M-Cloud” nu este compatibilă cu modul de administrare curent al paginii web a CNAS, nu este posibilă migrarea acesteia pe platformă.

Concluzii. Pe portalul servicii.gov.md sînt disponibile 36 servicii ceea ce reprezintă 100% din numărul serviciilor aprobate pentru integrare pe portal. Actualizarea serviciilor CNAS pe portal se realizează periodic, în dependenţă de modificările şi completările ce sînt operate în legislaţia din domeniu. Se constată, că nu este posibilă migrarea paginii web a CNAS pe platforma “M-Cloud”, iar extinderea în cadrul CNAS a serviciul de gestiune electronică a documentelor (SIGEDIA) va fi posibilă după finisarea lucrărilor privind pilotarea acestuia.

Programul 2. Protecţie în caz de incapacitate temporară de muncă, include 2 obiective strategice

Obiectivul strategic 2.1. Asigurarea respectării cadrului legal în scopul stabilirii şi achitării corecte a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă


Responsabili de realizare: Direcţia generală finanţe şi asigurări sociale, Direcţia generală evidenţa contribuabililor, subdiviziunile teritoriale

Indicatori de performanţă: Nr. controalelor planificate şi efectuate privind corectitudinea calculării indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă conform prevederilor legale, Sumele indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă neacceptate spre plată


În scopul atingerii rezultatelor scontate în cadrul acestui obiectiv au fost efectuate controale privind corectitudinea stabilirii şi achitării indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă. Pentru planificarea controalelor, trimestrial, în baza analizei criteriilor de risc a fost întocmit graficul controalelor pe fiecare CTAS, inclusiv graficul generalizator pe CNAS. Începînd cu trimestrul III a anului 2013 graficele controalelor pe CNAS au fost înregistrate, conform reglementărilor stabilite, la Cancelaria de Stat. Totodată, acestea au fost publicate pe pagina oficială a CNAS şi pe pagina www.controale.gov.md. La nivelul Aparatului Central al CNAS are loc monitorizarea continuă a procesului de efectuare de către specialiştii CTAS a controalelor planificate şi inopinate. Trimestrial, s-a sistematizat informaţia privind controalele efectuate, fiind structurată după numărul plătitorilor supuşi controlului, numărul certificatelor de concediu medical verificate, suma cheltuielilor neacceptate în rezultatul controalelor, nivelul de realizare a graficului controalelor.

Astfel, în perioada de raportare au fost efectuate 13107 controale privind corectitudinea stabilirii şi achitării indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă (2012 – 4464, 2013 – 3902, 2014 – 4741). Din numărul total de controale efectuate 94% (12341) reprezintă cele planificate. Suma cheltuielilor neacceptate spre plată în rezultatul controalelor constituie: în anul 2012 – 3 735 607,96 lei, în anul 2013 – 4 190 742,71 lei, iar în anul 201 4 – 4 568 997,75 lei.

În scopul informării agenţilor economici şi asigurării suportului metodologic şi informaţional privind respectarea prevederilor cadrului legal la acordarea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă au fost organizate şi petrecute 30 seminare instructiv-metodice.

Întru reglementarea procedurii de efectuare a controalelor de către CNAS a fost elaborat Regulamentul cu privire la planificarea, efectuarea şi raportarea controalelor, aprobat prin ordinul nr. 321-A din 26.11.2014.

16


Concluzii. Activităţile desfăşurate de către CNAS asigură realizarea obiectivului stabilit. Cu toate acestea este necesar de menţinut nivelul de realizare a acţiunilor cu accentul pe controalele efectuate la agenţii economici în baza analizei riscurilor.

Obiectivul strategic 2.2. Eficientizarea modului de stabilire şi plată a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite şi accidente nelegate de muncă


Responsabili de realizare: Direcţia generală elaborarea şi dezvoltarea sistemelor informaţionale, Direcţia generală implementarea sistemelor informaţionale, Direcţia generală finanţe şi asigurări sociale, Direcţia generală evidenţa contribuabililor

Indicatori de performanţă: Sistem informaţional proiectat şi implementat

Concluzii. Obiectivul dat nu este realizat. Ca urmare a solicitării CNAS, Programul USAID Comerţ, Investiţii şi Reglementarea Activităţii de Întreprinzător (BRITE) a efectuat un studiu intern pentru determinarea fezabilităţii implementării conceptului certificatelor de concediu medical în format electronic. Studiul arată că sarcina dată este una complexă, iar implementarea ei implică mai mulţi factori de decizie (Ministerul Sănătăţii, CNAS, Centrele medicilor de familie, mediul de afaceri) şi necesită resurse financiare considerabile. În prezent se examinează diverse modele de reformare a serviciului dat conform bunelor practici.

Programul 3. Protecţie a persoanelor în etate, include 4 obiective strategice

Obiectivul strategic 3.1. Asigurarea realizării dreptului persoanelor în etate la protecţia socială prin stabilirea şi plata drepturilor sociale


Responsabili de realizare: Subdiviziunile teritoriale, Direcţia generală control şi aplicarea legislaţiei pentru drepturi sociale, Direcţia generală plata drepturi sociale

Indicatori de performanţă: Nr. persoanelor în etate beneficiari de prestaţii sociale


În perioada anilor 2012-2014, în scopul asigurării realizării dreptului persoanelor în etate la protecţia socială au fost stabilite pensii pentru limită de vîrstă pentru 99299 beneficiari şi alocaţii sociale persoanelor vîrstnice pentru 3457 beneficiari.

Tabelul 3.Dinamica numărului de pensii şi alocaţii sociale noi stabilite persoanelor în etate

Categoriile de prestaţii 2012 2013 2014

Pensii pentru limită de vîrstă 29752 34698 34849

Alocaţii sociale persoanelor vîrstnice

1003 1167 1287

Total 30755 35865 36136

17


Pe parcursul anilor 2012–2014, în scopul asigurării corectitudinii stabilirii prestaţiilor sociale persoanelor în etate, a fost monitorizată atît stabilirea pensiilor pentru limită de vîrstă cît şi a alocaţiilor sociale persoanelor vîrstnice, prin verificarea corectitudinii aplicării legislaţiei de pensionare, inclusiv respectarea termenilor de stabilire a prestaţiilor sociale. Greşelile şi încălcările depistate în rezultatul controlului au fost aduse la cunoştinţa CTAS, atît prin expedierea a circa 970 scrisori de însoţire a dosarelor restituite, cît şi prin analiza textuală şi numerică a greşelilor şi încălcărilor comise la stabilirea pensiilor şi alocaţiilor.

În scopul achitării la timp a prestaţiilor sociale persoanelor în etate au fost prelucrate în termen documentele de plată şi expediate prestatorilor de servicii de plată. Monitorizarea achitării prestaţiilor sociale s-a realizat prin verificarea utilizării de către prestatorii de servicii de plată a mijloacelor băneşti transferate pentru plata pensiilor şi alocaţiilor sociale, fiind efectuate 542 controale (533 – la oficiile poştale, 5 – la instituţiile financiare, 4 – la instituţiile penitenciare) şi întocmite 29 prescripţii pentru înlăturarea încălcărilor depistate.

Pe parcursul anilor 2012-2014 a fost asigurată evidenţa strictă a beneficiarilor de pensii pentru limită de vîrstă şi alocaţii sociale. Astfel, către data de 01.01.2015, la evidenţă în CNAS se aflau 512 442 beneficiari.

Tabelul 4.Dinamica beneficiarilor de pensii şi alocaţii sociale persoanelor vîrstnice


Pensii pentru limită de vîrstă 484 545 495 919 507 456

Alocaţii sociale persoanelor vîrstnice

4 027 4 387 4 986

Total 488 572 500 306 512 442

Concluzii. Asigurarea realizării dreptului persoanelor în etate la protecţia socială s-a realizat prin stabilirea şi plata pensiilor pentru limită de vîrstă şi alocaţiilor sociale pentru persoanele vîrstnice. Evidenţa beneficiarilor a fost asigurată pe categorii de prestaţii sociale. La stabilirea obiectivelor strategice şi indicatorilor de performanţă pentru următoarea perioadă, trebuie să se ţină cont de funcţiile/atribuţiile şi competenţa CNAS în domeniul asigurărilor sociale.

Obiectivul strategic 3.2. Asigurarea aplicării prevederilor Acordurilor bilaterale privind garanţiile drepturilor cetăţenilor în domeniul asigurărilor sociale


Responsabili de realizare: Direcţia relaţii internaţionale, acorduri bilaterale şi comunicare, Direcţia generală control şi aplicarea legislaţiei pentru drepturi sociale, Direcţia generală plata drepturi sociale, Direcţia generală finanţe şi asigurări sociale

Indicatori de performanţă: Nr. acordurilor bilaterale încheiate, Nr. acordurilor bilaterale aplicate, Nr. prestaţiilor sociale stabilite în baza acordurilor încheiate


În perioada 2012-2014 au intrat în vigoare 6 Acorduri bilaterale în domeniul securităţii sociale, după cum urmează:

18


Acordul între Republica Moldova şi Marele Ducat de Luxemburg în domeniul securităţii sociale. Acordul între Republica Moldova şi Republica Estonă în domeniul securităţii sociale. Acordul între Republica Moldova şi Republica Cehă în domeniul securităţii sociale. Acordul între Republica Moldova şi Republica Austria în domeniul securităţii sociale. Acordul între Republica Moldova şi Ungaria în domeniul securităţii sociale. Acordul între Republica Moldova şi Republica Polonă în domeniul asigurărilor sociale.

Totodată, în perioada de referinţă au fost semnate 4 Acorduri bilaterale în domeniul securităţii sociale, după cum urmează:

Acordul între Republica Moldova şi Regatul Belgiei în domeniul securităţii sociale. Acordul între Republica Moldova şi Republica Polonă în domeniul asigurărilor sociale. Acordul între Republica Moldova şi Ungaria în domeniul securităţii sociale. Acordul între Republica Moldova şi Republica Lituania în domeniul protecţiei sociale.

Este necesar de menţionat faptul că în vederea aplicării eficiente a Acordurilor bilaterale au fost elaborate şi aprobate textele formularelor pentru aplicarea Acordurilor bilaterale în domeniul securităţii sociale, care servesc drept instrument de comunicare dintre instituţiile competente. Pe parcursul perioadei de referinţă Acordurile au servit temei pentru stabilirea, recalcularea, plata şi/sau transferul prestaţiilor sociale peste hotarele ţării, confirmarea stagiului de cotizare realizat pe teritoriul Republicii Moldova precum şi pentru emiterea certificatelor privind legislaţia aplicabilă. Întrucît, Acordurile presupun dreptul unui lucrător migrant de a beneficia de prestaţiile dobîndite în statele în care şi-a desfăşurat activitatea, pe teritoriul statului de domiciliu, reieşind din prevederile fiecărui tratat, prestaţiile sociale au fost transferate lunar pe contul beneficiarului sau trimestrial în contul instituţiei competente de pe teritoriul celuilalt stat.

Astfel, în perioada de referinţă, în conformitate cu prevederile Acordurilor bilaterale în domeniul asigurărilor/securităţii sociale au fost stabilite prestaţii sociale pentru 171 persoane.

Tabelul 5. Stabilirea prestaţiilor sociale pe ţări beneficiare

Denumirea Acordului Nr. prestaţiilor sociale stabilite

Acordul între Republica Moldova şi Republica Bulgaria 53

Acordul între Republica Moldova şi România 76

Acordul între Republica Moldova şi Republica Austria 9

Acordul între Republica Moldova şi Republica Portugheză 6

Acordul între Republica Moldova şi Republica Cehă 19

Acordul între Republica Moldova şi Republica Estonia 8

Total 171

Concluzii. Stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu organizaţiile omoloage din alte ţări, participarea la negocierea şi aplicarea nemijlocită a tratatelor internaţionale în domeniul asigurărilor/securităţii sociale la care Republica Moldova este parte, rămîne a fi un obiectiv primordial pentru CNAS. Activităţile desfăşurate şi instrumentele utilizate în perioada de referinţă au contribuit la realizarea obiectivului stabilit, fiind unul mai mult general, corelat cu indicatori doar cantitativi. Acesta urmează a fi luat în consideraţie la planificarea strategică pentru următoarea perioadă şi la stabilirea indicatorilor de performanţă pentru domeniul dat.

19


Obiectivul strategic 3.3. Indexarea anuală a cuantumului prestaţiilor sociale


Responsabili de realizare: Direcţia generală control şi aplicarea legislaţiei pentru drepturi sociale, Direcţia generală plata drepturi sociale, Direcţia generală implementarea sistemelor informaţionale, Subdiviziunile teritoriale

Indicatori de performanţă: Nr. prestaţiilor sociale indexate, % indexării prestaţiilor sociale, Suma necesară pentru plata prestaţiilor sociale indexate


Indexarea cuantumului prestaţiilor sociale se realizează anual în conformitate cu prevederile Hotărîrii de Guvern cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurărisociale şi a unor prestaţii sociale de stat:

Anul 2012 – Hotărîrea Guvernului nr.157 din 12.03.2012 a fost efectuată indexarea pensiilor cu 9,6% şi alocaţiilor cu 7,6%.

Anul 2013 – Hotărîrea Guvernului nr.177 din 07.03.2013 a fost efectuată indexarea pensiilor cu 6,75% şi alocaţiilor cu 4,6%.

Anul 2014 – Hotărîrea Guvernului nr.170 din 12.03.2014 a fost efectuată indexarea pensiilor cu 6,45%. Conform Legii nr.30 din 13.03.2014 pentru modificarea Legii nr.499-XIV din 14.07.1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni, începînd cu 1 aprilie 2014 cuantumul alocaţiei sociale de stat şi alocaţiei pentru îngrijire, însoţire şi supraveghere constituie un anumit procent din cuantumul pensiei minime indexate pentru fiecare categorie de beneficiari.

În conformitate cu prevederile Hotărîrilor de Guvern anual au fost indexate următoarele tipuri de prestaţii sociale:

toate tipurile de pensii, stabilite şi recalculate în temeiul Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat;

pensiile pentru vechime în muncă, stabilite conform Legii cu privire la asigurarea cu pensii de stat în Republica Moldova nr. 437-XII din 27 decembrie 1990 şi Hotărîrii Guvernului nr. 865 din 29 decembrie 1992 „Cu privire la pensiile pentru vechime în muncă a cadrelor din domeniul învăţămîntului şi ocrotirii sănătăţii”, care se achită din mijloacele BASS;

pensiile funcţionarilor publici, stabilite în temeiul Legii serviciului public nr. 443-XIII din 4 mai 1995;

pensiile colaboratorilor vamali, stabilite în temeiul Legii serviciului în organele vamale nr. 1150-XIV din 20 iulie 2000;

indemnizaţiile de invaliditate, stabilite în temeiul Legii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr. 756-XIV din 24 decembrie 1999;

pensiile şi compensaţia bănească în schimbul asigurării cu produse alimentare şi suplimente alimentare, stabilite în temeiul Legii nr. 909-XII din 30 ianuarie 1992 privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl;

alocaţiile sociale de stat stabilite în temeiul Legii nr. 499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni.

Întru executarea lucrărilor de indexare, anual, a fost elaborat, aprobat şi realizat Planul de măsuri organizatorice şi Procesul tehnologic privind executarea lucrărilor de indexare a pensiilor şi alocaţiilor sociale de stat. Inclusiv au fost elaborate materiale metodice, pregătit mediul de testare şi verificate deciziile de indexare pe CTAS-pilot. Operativ au fost analizate şi înlăturate problemele apărute în procesul de executare a lucrărilor de indexare. În termeni restrînşi au fost editate şi prelucrate

20


documentele de plată a beneficiarilor de drepturi sociale, plata cărora se efectuează prin intermediul instituţiilor financiare, penitenciare şi ÎS „Poşta Moldovei”.

În mediu anual sînt supuse indexării circa 650 mii prestaţii sociale, dintre care circa 485 mii sînt pensii pentru limită de vîrstă şi circa 4 mii – alocaţii sociale pentru persoanele vîrstnice.

Tabelul 6. Suma plăţii lunare a prestaţiilor sociale persoanelor în etate după indexare, mii lei


Pensii pentru limită de vîrstă 468731,5 511190,8 554928,1

Alocaţii sociale persoanelor vîrstnice 367,2 433,1 551,5

Concluzii. Procesul de indexare a prestaţiilor sociale este un proces complex care se efectuează anual în termeni restrînşi şi întru executarea prevederilor Hotărîrii de Guvern. Coeficientul de indexare constituie media dintre creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum şi creşterea anuală a salariului mediu pe ţară pentru anul precedent, determinate în modul stabilit de Guvern, indexării fiind supusă numai partea de pensii achitată din mijloacele BASS. Aceasta este necesar de ţinut cont la planificarea strategică pentru următoarea perioadă.

Obiectivul strategic 3.4. Perfecţionarea cadrului legal ce reglementează sistemul de protecţie socială a persoanelor în etate


Responsabili de realizare: Direcţia juridică, Direcţia generală control şi aplicarea legislaţiei pentru drepturi sociale

Indicatori de performanţă: Nr. propunerilor de modificare a cadrului legal înaintate, Nr. avizelor prezentate la proiecte de acte legislative


În scopul perfecţionării cadrului legal ce reglementează sistemul de protecţie socială a persoanelor în etate, pe parcursul anilor 2012-2014 a fost analizat cadrul legal-normativ existent, în rezultat au fost formulate şi înaintate următoarele propuneri:

de modificare a Legii nr.156-XIV din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat care au fost luate în considerare şi incluse în proiectul de lege elaborate;

pe marginea proiectului de Lege privind modificarea unor acte legislative nr.05/105 din 19.01.2012 şi anume la Legea nr.544-XIII din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului şi la Legea nr.56 din 09.06.2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

referitor la pensionarea funcţionarilor publici în vederea determinării exhaustive a perioadelor contributive;

de completare şi modificare a Legii nr.499 din 14.07.1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni;

de modificare şi completare a Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a alocaţiilor lunare de stat unor categorii de populaţie.

21


În anii 2012- 2014 au fost examinate 57 proiecte de legi, Hotărîri de Guvern şi acte normative parvenite spre avizare, pe marginea cărora au fost înaintate propuneri de modificare şi completare. S-a participat la şedinţele grupurilor de lucru formate în cadrul MMPSF unde au fost analizate şi înaintate propuneri de perfecţionare a legislaţiei din domeniu.

Concluzii. Acţiunile realizate şi instrumentele utilizate atestă faptul, că CNAS se implică activ în procesul de perfecţionare a legislaţiei în domeniul gestionat, utilizînd diferite metode (formularea şi înaintarea propunerilor în adresa MMPSF, avize, grupuri de lucru).

Programul 4. Protecţia în legătură cu pierderea întreţinătorului, include 2 obiective strategice

Obiectivul strategic 4.1. Asigurarea realizării dreptului la protecţia socială a persoanelor în caz de pierdere a întreţinătorului prin stabilirea şi plata drepturilor sociale


Responsabili de realizare: Subdiviziunile teritoriale, Direcţia generală control şi aplicarea legislaţiei pentru drepturi sociale, Direcţia generală plata drepturi sociale

Indicatori de performanţă: Nr. persoanelor care şi-au pierdut întreţinătorul beneficiari de prestaţii sociale


În perioada anilor 2012-2014, în scopul asigurării realizării dreptului la protecţia socială a persoanelor în caz de pierdere a întreţinătorului au fost stabilite pensii de urmaş pentru 4035 beneficiari (2012 – 1252, 2013 – 1450, 2014 – 1333) şi alocaţii sociale pentru 3058 beneficiari (2012 – 994, 2013 – 939, 2014 – 1125).

Prin intermediul CTAS toate persoanele care s-au adresat pentru realizarea dreptului la pensie sau alocaţie de urmaş şi-au realizat acest drept, prestaţiile fiind stabilite fără abateri de la normele legale.

În scopul achitării la timp a prestaţiilor sociale persoanelor în caz de pierdere a întreţinătorului au fost prelucrate în termen documentele de plată şi expediate prestatorilor de servicii de plată. Monitorizarea achitării prestaţiilor sociale s-a realizat lunar, inclusiv prin verificarea utilizării de către prestatorii de servicii de plată a mijloacelor băneşti transferate pentru plata pensiilor şi alocaţiilor sociale.

La data de 01.01.2015, la evidenţă în CNAS se aflau 20453 beneficiari de pensii de urmaş şi alocaţii sociale.

Tabelul 7.Dinamica beneficiarilor de pensii de urmaş şi alocaţii sociale


Pensii de urmaş 19823 18159 16444

Alocaţii sociale în cazul pierderii întreţinătorului

3961 3851 4009

Total 23784 22010 20453

22


Potrivit Legii nr.145 din17.07.2014, au fost operate modificări în Legea nr.499-XIV din 14.07.1999, conform cărora de la 1.01.2015 alocaţia socială în cazul pierderii întreţinătorului a fost dublată pentru fiecare copil. Respectiv, mărimile alocaţiilor sociale au fost revăzute spre majorare.

Concluzii. Asigurarea realizării dreptului persoanelor în caz de pierdere a întreţinătorului la protecţia socială s-a realizat prin stabilirea şi plata pensiilor de urmaş şi alocaţiilor sociale. Evidenţa beneficiarilor a fost asigurată pe categorii de prestaţii sociale.

Obiectivul strategic 4.2. Indexarea anuală a cuantumului pensiilor şi alocaţiilor sociale de stat de urmaş


Responsabili de realizare: Direcţia generală control şi aplicarea legislaţiei pentru drepturi sociale, Direcţia generală plata drepturi sociale, Direcţia generală implementarea sistemelor informaţionale

Indicatori de performanţă: Nr. prestaţiilor sociale indexate, % indexării prestaţiilor sociale, Suma necesară pentru plata prestaţiilor sociale indexate


Concluzii. Obiectivul dat este similar obiectivului 3.3 “Indexarea anuală a cuantumului prestaţiilor sociale”. Numărul mediu anual al pensiilor de urmaş supuse indexării constituie circa 18 mii, iar al alocaţiilor sociale în cazul pierderii întreţinătorului – 4 mii.

Tabelul 8. Suma plăţii lunare a pensiilor şi alocaţiilor sociale de stat de urmaş după indexare, mii lei


Pensii de urmaş 10064,2 10103,1 9512,3

Alocaţii sociale în cazul pierderii întreţinătorului 521,7 578,5 660,2

Programul 5. Protecţia familiei şi a copiilor, include 2 obiective strategice

Obiectivul strategic 5.1. Asigurarea realizării dreptului la protecţia socială a familiilor cu copii prin stabilirea şi plata indemnizaţiilor familiilor cu copii


Responsabili de realizare: Subdiviziunile teritoriale, Direcţia generală prestaţii sociale

Indicatori de performanţă: Nr. beneficiarilor de indemnizaţii adresate familiilor cu copii, Suma mijloacelor financiare destinate pentru plata indemnizaţiilor familiilor cu copii transferate şi achitate


În conformitate cu Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 „Privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale” şi Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

23


1478 din 15 noiembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada de referinţă au fost stabilite indemnizaţii adresate familiilor cu copii pentru 131853 beneficiari (2012–42556, 2013– 43627, 2014 – 45670).

La data de 01.01.2015 de indemnizaţii adresate familiilor cu copii beneficiau 77976 persoane, cu 3312 beneficiari mai mult comparativ cu anul 2012.

Dinamica beneficiarilor de indemnizaţii adresate familiilor cu copii, după categorii

În scopul asigurării achitării indemnizaţiilor familiilor cu copii lunar au fost perfectate în termen listele electronice, inclusiv au fost întocmite şi prezentate în termen comenzile pentru transferarea mijloacelor financiare. Pentru plata indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii în anii 2012-2014, Băncii de Economii S.A. au fost transferate şi achitate surse financiare în sumă totală de 2 244,2 mln.lei.

Dinamica mijloacelor financiare transferate în perioada 2012-2014, mln.lei

Pe parcursul anilor 2012-2014 au fost efectuate 50 controale în filialele şi reprezentanţele Băncii de Economii S.A. privind utilizarea mijloacelor financiare transferate pentru plata indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii (2012–15, 2013–20, 2014 – 15).

Concluzii. Asigurarea realizării dreptului la protecţia socială a familiilor cu copii s-a efectuat prin stabilirea indemnizaţiilor pentru creşterea/îngrijirea copilului şi indemnizaţiilor unice la naştere. Datele

24


statistice privind beneficiarii de indemnizaţii adresate familiilor cu copii sînt dezagregate după tip/categorie/nr.copii.

Obiectivul strategic 5.2. Eficientizarea mecanismului de stabilire a dreptului la indemnizaţii familiilor cu copii

Perioada de implementare: 2013

Responsabili de realizare: Direcţia generală prestaţii sociale, Direcţia juridică

Indicatori de performanţă: Mecanismul de stabilire a dreptului la indemnizaţii familiilor cu copii revizuit


Eficientizarea mecanismului de stabilire a dreptului la indemnizaţii familiilor cu copii s-a realizat prin revizuirea şi înaintarea propunerilor de modificare a cadrului legal cu privire la acordarea indemnizaţiilor. În acest scop, au fost înaintate propuneri de modificare a Legii nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale. S-a propus majorarea bazei de calcul a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, de la 6 la 12 luni calendaristice premergătoare riscului asigurat şi majorarea stagiului de cotizare de la 3 luni din ultimele 12 luni la 9 luni din ultimele 24 luni. Scopul majorării stagiului de cotizare necesar pentru stabilirea dreptului la prestaţii de asigurări sociale şi modificării bazei de calcul al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, a constat în asigurarea unei echităţi sociale şi respectarea principiilor de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale:

principiul egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public - contribuabili şi beneficiari - un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

Modificările operate vor permite eliminarea practicilor de majorare artificială, de către beneficiari, în perioada ultimelor 6 luni calendaristice a venitului pentru 1-2 luni care urmează a fi incluse în baza de calcul al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului. În rezultat au fost adoptate Legea nr.332 din 23.12.2013 şi Legea nr.50 din 28 martie 2014 (în vigoare din 01.04.2014) privind modificarea şi completarea Legii nr.289-XV din 22.07.2004.

Concluzii. Activităţile întreprinse şi instrumentele utilizate au contribuit la realizarea obiectivului, fiind revizuit în termen şi modificat mecanismul de stabilire a dreptului la indemnizaţii familiilor cu copii.

Programul 6. Protecţie a şomerilor, include 1 obiectiv strategic

Obiectivul strategic 6.1. Gestionarea cheltuielilor pentru plata prestaţiilor de asigurări sociale şomerilor


Responsabili de realizare: Direcţia planificare bugetară, Direcţia generală finanţe şi asigurări sociale

Indicatori de performanţă: Mijloace financiare destinate pentru plata prestaţiilor de asigurări sociale şomerilor transferate

25



În scopul realizării obiectivului stabilit, lunar au fost recepţionate demersurile de la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă privind sumele necesare pentru efectuarea finanţării. Lunar au fost transferate mijloacelor financiare conform demersurilor prezentate, iar trimestrial s-au întocmit acte de verificare a decontărilor reciproce cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă privind soldurile formate la cheltuielile pentru acordarea ajutorului de şomaj şi prestaţiilor de asigurări sociale şomerilor şi a cheltuielilor bancare. Pentru anul 2012 au fost transferate mijloace financiare în suma de 44914,6 mii lei, pentru 2013 – 36246,3 mii lei iar pentru 2014 – 2 9918,1 mii lei.

În scopul monitorizării utilizării mijloacelor financiare destinate pentru plata prestaţiilor de asigurări sociale şomerilor, a fost efectuată monitorizarea, analiza şi totalizarea datelor statistice privind contingentul de beneficiari de prestaţii sociale, gestionate prin sistemul public de asigurări sociale. Au fost recepţionate şi verificate Dările de seamă privind executarea ajutorului de şomaj şi prestaţiilor de asigurări sociale.

Concluzii. Gestionarea cheltuielilor pentru plata prestaţiilor de asigurări sociale şomerilor s-a realizat prin ţinerea evidenţei beneficiarilor de ajutor de şomaj, prestaţiilor sociale şomerilor şi transferul mijloacelor financiare pentru plata acestora.

Programul 7. Asistenţă socială a persoanelor cu necesităţi speciale, include 1 obiectiv strategic

Obiectivul strategic 7.1. Asigurarea realizării dreptului persoanelor cu dizabilităţi la protecţia socială prin stabilirea şi plata drepturilor sociale


Responsabili de realizare: Subdiviziunile teritoriale, Direcţia generală control şi aplicarea legislaţiei pentru drepturi sociale, Direcţia generală plata drepturi sociale, Direcţia generală prestaţii sociale

Indicatori de performanţă: Nr. persoanelor cu dizabilităţi beneficiari de prestaţii sociale, Prestaţii sociale stabilite şi achitate conform prevederilor legale


În perioada anilor 2012-2014, în scopul asigurării realizării dreptului persoanelor cu dizabilităţi la protecţia socială au fost stabilite pensii de invaliditate pentru 29034 beneficiari (2012 – 10556, 2013 – 9176, 2014 – 9302) şi alocaţii sociale de stat pentru 18361 beneficiari (2012 – 5869, 2013 – 5995, 2014 – 6497).

În scopul achitării la timp a prestaţiilor sociale persoanelor cu dizabilităţi au fost prelucrate în termen documentele de plată şi expediate prestatorilor de servicii de plată. Monitorizarea achitării prestaţiilor sociale este similară obiectivelor 3.1 şi 4.1.

La data de 01.01.2015, la evidenţă în CNAS se aflau 181300 beneficiari (134019 – pensii de invaliditate, 47281 – alocaţii sociale), cu 4372 beneficiari mai mult faţă de 01.01.2012.

Concluzii. Instrumentele planificate întru realizarea obiectivului şi indicatorii de performanţă sînt similari obiectivelor 3.1 şi 4.1. Astfel, întru asigurarea realizării dreptului persoanelor cu dizabilităţi la protecţia socială au fost stabilite şi achitate pensii de invaliditate şi alocaţii sociale, evidenţa beneficiarilor fiind asigurată pe categorii.

26


Programul 8. Susţinerea suplimentară a unor categorii de populaţie, include 1 obiectiv strategic

Obiectivul strategic 8.1. Asigurarea în termen a plăţii prestaţiilor sociale pentru unele categorii de populaţiePerioada de implementare: 2012 – 2014

Responsabili de realizare: Subdiviziunile teritoriale, Direcţia generală prestaţii sociale

Indicatori de performanţă: Prestaţiile sociale pentru unele categorii de populaţie achitate în termen


Asigurarea în termen a plăţii prestaţiilor sociale pentru unele categorii de populaţie s-a realizat prin achitarea alocaţiilor lunare de stat, alocaţiilor nominale de stat pentru merite deosebite faţă de stat, ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului prin intermediul instituţiilor prestatoare de servicii de plată.

Astfel, conform Legii cu privire la protecţia socială suplimentară a unor categorii de populaţie nr. 121-XV din 03 mai 2001, numărul beneficiarilor de alocaţii lunare de stat a constituit: la 1 ianuarie 2013 – 30 623, la 1 ianuarie 2014 – 37 100 şi la 1 ianuarie 2015 – 36 735. Pentru plata alocaţiilor lunare de stat Băncii de Economii S.A. au fost transferate surse financiare: în anul 2012 – 47,9 mln. lei, în anul 2013 – 75,1 mln. lei şi în anul 2014 – 69,1 mln. lei.

În temeiul Legii cu privire la veterani, nr.190-XV din 8 mai 2003, la 01.01.2015 numărul beneficiarilor de alocaţii nominale pentru merite deosebite faţă de stat a constituit 18208, cu 1758 beneficiari mai puţin faţă de anul 2012. Pentru plata alocaţiilor nominale de stat pentru merite deosebite faţă de stat Băncii de Economii S.A. au fost transferate surse financiare în sumă totală de 32,3 mln. lei (2012 – 10,7 mln. lei, 2013 – 11,2 mln. lei, 2014 – 10,4 mln. lei).

Conform Legii nr. 909-XII din 30 ianuarie 1992 privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl şi Regulamentului privind modul de stabilire şi plată a compensaţiei băneşti lunare în schimbul asigurării cu produse alimentare şi suplimente alimentare, aprobat prin Hotărârea nr. 1189 din 22 octombrie 2008, numărul beneficiarilor de compensaţii băneşti în schimbul asigurării cu produse alimentare şi suplimente alimentare la 01.01.2015 a constituit 2132, fiind transferate surse financiare în perioada 2012-2014 în sumă totală de 33,7 mln.lei.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la ajutorul social, nr. 133-XVI din 13 iunie 2008 stabilirea ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece se efectuează de către direcţia/secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei, iar CNAS este responsabilă de plata acestor prestaţii. Astfel, la 01.01.2015 numărul beneficiarilor de ajutorul social şi ajutorul pentru perioada rece a constituit 31669 şi respectiv 78903. Suma transferată pentru plată a constituit: pentru ajutorul social – 838,9 mln.lei şi ajutorului pentru perioada rece – 260,7 mln.lei.

Concluzii. Măsurile întreprinse de CNAS au asigurat plata în termen a prestaţiilor sociale pentru categoriile de populaţie sus menţionate.

IV. CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Pe parcursul anilor 2012-2014 CNAS a întreprins toate acţiunile de rigoare în vederea promovării şi implementării politicii statului în domeniul protecţiei/asigurării sociale, înregistrîndu-se progrese la

27


realizarea majorităţii obiectivelor PDS. Evaluarea imlementării PDS prin analiza gradului de realizare a obiectivelor în raport cu indicatorii de performanţă permite formularea următoarelor concluzii.

Implementarea PDS în anii 2012-2014 s-a soldat cu următoarele rezultate: În vederea sporirii transparenţei în procesul de gestionare a finanţelor publice, în cadrul procesului

de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu, au fost elaboraţi şi prezentaţi indicatorii principali ai BASS, totodată a fost asigurată, la nivel sectorial, realizarea în practică a politicii statului în domeniul protecţiei sociale prin elaborarea în termenii stabiliţi a proiectului Legii BASS anuală.

În scopul acumulării şi prelucrării operative a informaţiei prezentate de către plătitorii de contribuţii a fost implementat serviciul public de raportare electronică prin intermediul reţelei Internet, utilizînd SIA „E-Raportare”, cu aplicarea semnăturii digitale.

Ca urmare a modificări art. 5 al Legii nr. 489 din 08.07.1999, în partea ce ţine de schimbarea periodicităţii şi termenului de prezentare a declaraţiilor f –BASS şi REV-5, a fost perfecţionat şi conformat cerinţelor întreg procesul de raportare.

A fost optimizată anual structura organizaţională a CNAS. Întru dezvoltarea profesională a personalului a fost creat Centrul de Instruire al CNAS. S-a asigurat implementarea şi perfecţionarea continuă a sistemului MFC, inclusiv a fost

implementat managementul riscurilor. Au fost evaluate serviciile publice prestate de CNAS şi simplificat procesul de acordare a acestora,

totodată 36 servicii publice au fost integrate pe portalul servicii.gov.md, ceea ce reprezintă 100% din numărul serviciilor aprobate pentru integrare.

Prin aprobarea Regulamentului cu privire la planificarea, efectuarea şi raportarea controalelor s-a reuşit reglementarea internă a procedurii de efectuare a controalelor de către CNAS.

A fost asigurată realizarea dreptului persoanelor la protecţia socială prin stabilirea şi plata în termen a prestaţiilor sociale.

A fost realizat anual în termeni restrînşi procesul de indexare a prestaţiilor sociale. Au fost semnate 4 Acorduri internaţionale în domeniul securităţii sociale. În scopul perfecţionării legislaţiei în domeniul asigurărilor sociale a fost analizat cadrul legal-

normativ existent, respectiv au fost formulate şi înaintate propunerile de rigoare. A fost revizuit şi modificat mecanismul de stabilire a dreptului la indemnizaţii familiilor cu copii.

Totuşi, pe lîngă realizările obţinute în această perioadă au fost înregistrate şi unele restanţe, acestea ţin de: implementarea şi integrarea în SI „Protecţia Socială” a unor aplicaţii; dezvoltarea sistemului MFC în cadrul structurilor teritoriale ale CNAS; stabilirea standardelor minime de calitate pentru serviciile publice prestate de CNAS; extinderea în cadrul CNAS a serviciului de gestiune electronică a documentelor (SIGEDIA); migrarea paginii web a CNAS pe platforma tehnico-tehnologică comună „M-Cloud”; eficientizarea modului de stabilire şi plată a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă.

În contextul celor expuse, se constată că din cele 20 obiective stabilite au fost realizate 15 obiective, 4 obiective realizate parţial şi un obiectiv nerealizat.

În baza concluziilor făcute în urma evaluării, putem formula următoarele propuneri:

Pentru elaborarea următorului PDS:

Elaborarea, în baza analizei efectuate, a unui nou document strategic, în care să fie definite clar priorităţile în domeniul asigurărilor sociale, corelate cu Programul de guvernare.

Stabilirea obiectivelor strategice specifice domeniului gestionat şi competenţei CNAS.

28


Optimizarea numărului de obiective în vederea concentrării eficiente a resurselor pentru realizarea acestora.

Stabilirea indicatorilor de performanţă notabili care să permită evaluarea eficienţei acţiunilor întreprinse şi aprecierea gradului de realizare a fiecărui obiectiv cu analiza progreselor la anumite etape/perioade.

Pentru următorii ani eforturile CNAS urmează să fie direcţionate spre:

Continuarea promovării şi implementării politicii statului în domeniul protecţiei/asigurării sociale, în condiţii de transparenţă, răspundere, economicitate, eficienţă şi eficacitate.

Asigurarea evidenţei stricte şi transparente a mijloacelor acumulate la BASS cu respectarea strictă a cadrului legal la stabilirea prestaţiilor sociale.

Continuarea activităţilor ce ţin de creşterea numărului entităţilor economice înregistrate ca plătitori la BASS, reducerea numărului de plătitori nedisciplinaţi, precum şi sporirea numărului de plătitori care raportează prin intermediul SIA „E-Raportare” cu aplicarea semnăturii digitale.

Simplificarea procesului de raportare a agenţilor economici către instituţie şi a formularelor de rapoarte, inclusiv spre îmbunătăţirea conlucrării CNAS cu agenţii economici.

Asigurarea funcţionării neîntrerupte a SI „Protecţia Socială” precum şi altor componente informaţionale, dezvoltarea şi modernizarea continuă a acestora, inclusiv implementarea serviciul de gestiune electronică a documentelor (SIGEDIA).

Dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a angajaţilor. Continuarea dezvoltării sistemului MFC, inclusiv la nivelul CTAS. Modernizarea serviciilor publice prestate de CNAS prin reinginerie şi digitizare.

29

Documents

RAPORT DE EVALUARE FINALĂ A PROGRAMULUI …cnas.md/public/files/ro/Raport _evaluare_finalaPDS2012... · Web viewTotodată, evaluarea intermediară a implementării PDS a fost realizată