Upload
others
View
5
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 1
ONG-uri, actori relevanți în societatea civilă
RAPORT DE EVALUARE
A POLITICILOR PUBLICE
DIN DOMENIUL CONSILIERII
Cod proiect: 109880
Componentă 1 - Apel: POCA/111/1/1/Dezvoltarea și introducerea de sisteme și
standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate
către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP/1/Dezvoltarea și introducerea de
sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale
orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 2
TERMINOLOGIE SPECIFICĂ DOMENIULUI
CARIERĂ (CARIERĂ PROFESIONALĂ)
„Traseul parcurs de o persoană în profesarea unei activități pentru care s-a pregătit,
trecând prin diverse funcții, posturi și roluri.“ (Tomşa, Drăgan, & Ozun, 2007, p. 16)
„Traseul parcurs de o persoană în profesarea/exercitarea unor activități/munci care
presupun o anumită pregătire și formare, concretizate în capacități și competențe specifice,
atestate, certificate și dovedite în exercitarea profesiilor, în realizarea sarcinilor reclamate de
acestea. Cariera presupune o suită de activități și ocupații aferente unor profesiuni, posturi,
funcții, status-roluri etc. exercitate de către o anumită persoană de-a lungul vieții.“ (Dumitru,
2008, p. 204)
CONSILIEREA CARIEREI
„Un proces de abordare globală a individului sub toate aspectele vieții sale personale,
profesionale și sociale și are drept conținut acordarea de servicii de informare, consiliere și
orientare în scopul sprijinirii acestuia – în orice etapă a vieții – pentru dezvoltarea carierei
personale prin luarea unor decizii potrivite pentru sine în sfera educației, muncii și vieții
comunitare“ (Jigău, și alții, 2007, p. 13).
„Consilierea carierei semnifică procesul de compatibilizare maximă între resursele,
cerințele, aspirațiile, valorile și interesele unui individ și oferta reală din domeniul educației,
formării și integrării socio-profesionale. [...] Consilierea carierei este un serviciu social care
inițiază o abordare globală a individului, sub toate aspectele semnificative ale vieții și rolurilor
asumate în școală, profesie, viață socială sau comunitară, familie, timp liber etc. și se
materializează prin toate categoriile de servicii de informare, consiliere și orientare oferite
solicitanților de către consilieri.“ (Jigău, și alții, 2003, p. 7)
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 3
ORIENTAREA ÎN CARIERĂ
„Program sistematic în care, prin îmbinarea cunoștințelor teoretice cu experiența
practică, se urmărește facilitarea dezvoltării și managementului carierei personale.“ (Crăciun,
2017)
„Însumează diferite tipuri de servicii (informare, evaluare, consiliere și educație pentru
carieră) ce vizează dezvoltarea personală și dezvoltarea carierei, precum și adaptarea
persoanelor la nivel educațional.“
CONSILIEREA ÎN CARIERĂ
„Vizează dezvoltarea abilităților unei persoane sau grup de persoane pentru soluționarea
unor dificultăți specifice legate de carieră (indecizie, anxietate legată de carieră, insatisfacție
academică, plan de carieră etc.). Consilierea în carieră este o intervenție psihologică
specializată. Ea desemnează procesul prin care persoana este asistată în vederea soluționării
unor dificultăți legate de managementul carierei personale și a dezvoltării resurselor
personale.“ (Crăciun, 2017)
PLANIFICAREA CARIEREI
„Ca parte a procesului de consiliere de carieră, ar trebui să atingă următoarele aspecte:
să îndrume beneficiarul să treacă printr-un proces de autocunoaștere profund, să îl ajute să ia
cea mai potrivită decizie de carieră, să îl ghideze în identificarea și în dezvoltarea acelor
competențe transversale care să îi îmbunătățească șansele de integrare, să îl ajute să identifice
și să păstreze echilibrul între obiectivele și scopurile legate de viața personală și cele legate
de carieră și, mai ales, să contribuie la conștientizarea de către client a strategiei proprii de
dezvoltare personală.“ (Crăciun, 2017)
ORIENTARE PROFESIONALĂ (VOCAȚIONALĂ)
„Prin Orientarea Profesională sau Vocațională se încearcă, de fapt, realizarea unui acord
între abilitățile umane sau potențialul aptitudinal și paleta largă a profesiunilor existente pe
piața muncii. În amplul proces de modelare a aptitudinilor în funcție de cerințele sociale, care
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 4
începe din copilărie și se continuă chiar după terminarea studiilor, Orientarea Vocațională are
în atenție îndrumarea către o meserie sau alta, reorientarea celor care practică deja o anumită
profesie, remodelarea potențialului uman și chiar recuperarea resurselor umane. Consilierea
și Orientarea este considerată ca fiind a treia forță în educație, alături de școală și administrația
școlii, datorită contribuțiilor aduse modificării comportamentale prin învățarea despre sine,
prin informațiile oferite despre cerințele unei meserii, prin cunoașterea strategiilor optime de
obținere a unui loc de muncă etc. La ora actuală această disciplină este prezentată ca o
dezvoltare a carierei, în sensul unui proces de trecere de la o poziție la alta în cadrul aceleași
meserii sau dintr-un domeniu de activitate la altul, cu secvențe și sarcini specifice.“ (Jigău,
Stănescu, Botnariuc, Chiru, & Ghinea, 2000, p. 7)
„Orientarea vocațională sau a carierei implică, însă, mult mai multe dimensiuni,
cunoscute și sub numele factori determinativi în alegerea unei meserii sau în luarea unor
decizii vocaționale.“ (Jigău, Stănescu, Botnariuc, Chiru, & Ghinea, 2000, p. 5)
DEZVOLTAREA CARIEREI
„Dezvoltarea carierei este un proces continuu, o succesiune de alegeri; aceste schimbări
în planul alegerilor și focarelor de interese profesionale sunt generate de schimbările care apar
atât în plan personal (datorită educației, formării, experienței acumulate, accesului la noi
informații), cât și în cel al mediilor de muncă (progresul economic, social, tehnologic);
Luarea deciziei și planificarea dezvoltării carierei este un proces care poate fi învățat și
aplicat de-a lungul vieții; pentru aceasta este necesar a fi parcurse etape precum: identificarea
problemei, culegerea de informații, emiterea de alternative, evaluarea opțiunilor și
dezvoltarea de planuri de acțiune;
În alegerea carierei sunt implicați factori multipli: interese, aptitudini, achiziții școlare,
deprinderi, nevoi, valori, imagine de sine, alți factori subiectivi;
Experiența anterioară influențează nevoile și interesele actuale: recunoașterea și
valorificarea achizițiilor anterioare valoroase este importantă pentru dezvoltarea carierei;
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 5
Contextul social influențează opiniile indivizilor: așteptările colegilor, profesorilor,
părinților, rudelor, altor persoane semnificative sau societatea în general pot avea un impact
semnificativ în conturarea deciziilor cu privire la carieră;
Mitul unei singure „profesiei potrivite" este păgubitor și inexact: orice persoană poate
avea succes și satisfacții profesionale în mai multe ocupații sau domenii profesionale;
Imaginea de sine pozitivă, realistă și încrederea în forțele proprii are o importanță
particulară în conturarea opțiunilor și dezvoltarea carierei unei persoane;
Șansa poate fi „pregătită" și nu doar așteptată; atitudinea personală activă mărește
probabilitatea de succes în dezvoltarea carierei.“ (Jigău, și alții, 2007)
CONSILIERE PSIHOLOGICĂ
„ Sprijinul și ajutorul acordat acelor persoane care, în anumite momente ale existenței
lor, au dificultăți în adaptarea la solicitările vieții, manifestate prin disfuncționalități și
dezechilibre ale structurilor lor de personalitate.“
„Consilierea psihologică este o activitate psihologică profesionistă centrată pe relația de
ajutor, care se adresează persoanelor sănătoase aflate într-o situație de impas cu privire la
rezolvarea unor situații de criză, sociale, profesionale sau familiale, de dificultate în adaptare,
relaționare și integrare socială. Cheia tuturor intervențiilor circumscrise consilierii este
dezvoltarea unor noi strategii de coping existențial, activarea resurselor blocate,
complementare sau compensatorii, astfel încât persoană să-și găsească propriile soluții,
unificându- și potențialul de care dispune. Două pârghii psihologice semnificative, în actul
asistării clientului, sunt:
- Autoacceptarea, prin explorare de sine, conștientizare și schimbare a
perspectivei evaluative asupra problemelor de viață.
- Modificarea realistă și pozitivarea imaginii de sine.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 6
Relația terapeutică se configurează dinamic între doi poli: clientul și consilierul. Relația
dintre cei doi creează un spațiu psihologic al cunoașterii și rearmonizarii, al confidențialității,
autenticității și acceptării, un spațiu relațional, informațional și energetic creat de natură
interconectivă a întâlnirii terapeutice. Consilierea psihologică corespunde unei dinamici
procesuale de explorare împreună, astfel că cei doi actori implicați (cel care asista și asistatul),
descoperă împreună noi modalități de reevaluare, decizie și acțiune, după ce au lucrat
împreună la descifrarea simbolică a reacțiilor, simptomelor și evenimentelor provocatoare.
Consilierea este o activitate comună a consilierului și clientului, în care respectul mutual este
vital. Prin această formă de relaționare se facilitează formarea și dezvoltarea abilității de a lua
decizii din partea clientul, care își va rezolva singur problemele, generarea și catalizarea
alternativele planurilor de viață, ajutând în descoperirea și alegerea soluțiilor viabile.
Consilierea psihologică presupune un număr mai redus de ședințe față de psihoterapie
utilizând metode și tehnici similare acesteia, însă diferența esențială constă în faptul că în
consilierea psihologică se vizează prevenția apariției tulburărilor, respectiv se adresează
persoanelor sănătoase din punct de vedere psihologic. Este mai curând o activiate suportivă,
jalonată de scopuri imediate, clarificatoare, ținând mai puțin cont de procesele inconștiente.
Astfel, scopul consilierii este folosirea mai eficientă a resurselor personale, în vreme ce al
psihoterapiei este cel de restructurare a personalității. Cele două aspecte se completează
reciproc, în sensul că o utilizare mai eficientă a resurselor presupune și o modificare a
personalității, iar restructurarea acesteia din urmă conduce firesc la o mai corectă și optimă
utilizare a resurselor proprii. Psihoterapia și consilierea sunt astfel absorbite într-un proces
unic de dezvoltare personală și autotransformare, cu nuanțări, accente și redirecționări de la
o etapă la altă a vieții, de la un context de evenimente la altul. În consecință, scopul în
dezvoltarea personală este armonizarea și unificarea Eu-Sine, optimizare, autotransformare și
maturizare a persoanei în dinamica sa evolutivă. Indicatorii aceste realizări sunt
conștientizarea extinsă de sine, dezvoltarea propriilor capacități evolutive, asumarea și
redirecționarea responsabilă și evolutivă a propriului scenariu de viață.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 7
Consilierea are un caracter formativ, se axează pe dezvoltarea unor abilități practice sau
personale. Astfel, prin consiliere psihologică se urmărește:
- Autocunoașterea
- Optimizarea și dezvoltarea personală
- Adaptarea cât mai eficientă la mediul extern
În calitatea lor de relații umane, consilierea, terapia și dezvoltarea personală se bazează
pe trei resurse de bază: empatie, respect și adevăr. Pe baza acestora, ele răspund la întrebări
iminente și al căror răspuns ajută mult în clarificarea drumului de parcurs de către fiecare în
parte, între care: „Cine sunt eu?”, „În ce direcție mă îndrept?”; „Care este scopul acestei
călătorii?”; „Cine ar putea să mă ghideze în alegerile mele?”. Consilierea psihologică
facilitează autocunoașterea, creșterea respectului față de sine și față de ceilalți, și a
autovalorizarii, pentru ca persoană să își poată exprimă personalitatea și să își construiască
relații în funcție de nevoile și dorințele proprii.“ (Consilierea psihologică, 2018)
EVALUARE PSIHOLOGICĂ
„Evaluarea psihologică este un set de proceduri utilizate de o persoană pentru
dezvoltarea unor imagini, pentru a lua decizii și a verifica ipotezele despre modelele de
caracteristici ale unei alte persoane, modele care-i determină acesteia din urmă
comportamentul în interacțiune cu mediul. Scopurile evaluării includ în general: 1.
Producerea de imagini (putem dezvolta descrieri și imagini despre o anumită persoană);
2. Producerea de decizii (evaluarea persoanei are ca finalitate producerea de decizii despre
relația acelei persoane cu mediul ei actual sau cu mediile posibile: adecvare, normalitate,
funcționalitate, disfuncționalitate); 3. Verificarea de ipoteze, construirea unei teorii (evaluarea
ca suport pentru testarea ipotezelor despre personalitate).“ (Minulescu, 2003)
TESTE DE APTITUDINI
Aptitudinea poate fi definită ca oricare caracteristică ce determină un răspuns individual
ca reacție la un anumit tratament sau proces de învățare. Un test de aptitudine este menit să
măsoare caracteristicile care influențează răspunsul probabil sau potențial la stimulii de
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 8
mediu. Rezultatele testului sunt adesea folosite pentru a prezice performanța viitoare.
Caracteristicile comune asociate testelor de aptitudine includ inteligența, calificarea / interesul
în carieră și personalitatea. Aptitudinea este de obicei identificată ca o caracteristică a unui
individ. Cu toate acestea, succesul este definit atât de caracteristicile individului, cât și de
mediul în care individul există. Aptitudinile pentru realizarea academică ridicată nu pot fi
realizate fără experiența necesară pentru a învăța și acumula experiențe.
PSIHODIAGNOZĂ
„Psihodiagnoza este activitatea specifică care folosește intermedierea prin diferite tipuri
de instrumente pentru a obține informații valide despre structura, dinamica psihică și
personalitatea unei persoane. Ca instrumente sunt utilizate: testul psihologic; alte metode
precum observația comportamentului verbal sau non-verbal; interviul.“ (Minulescu, 2003)
PSIHOTERAPIE
„Termen utilizat pentru prima dată în 1 B72 de Daniel Hack Tuke pentru a desemna
"magnetismul animal", sugestia și hipnoza. Prima definiție a p. apare însă in 1 BB9 la von
Eeden într-o formulare ce-și păstrează și astăzi actualitatea: "orice metodă care utilizează
mijloace psihologice pentru a combate boala prin intermediul funcțiilor psihice". În pofida
acestor evocări tardive, p. are o (pre)istorie milenară ale. cărei rădăcini se regăsesc în
practicile arhaice de intervenție asupra suferinței fizice și sufletești: magia, șamanismul,
ritualurile, medicina sacerdotală etc. Abia la jumătatea secolului al XIX-lea, odată cu
introducerea hipnozei și procedurilor sugestive (Charchot la Salpetriere, Bernheim la Nancy)
și a "tratamentului moral" (Pinel la Bicetre, Reil la Halle) in clinica psihiatrică, p. Devine o
metodă de bază in tratamentul tulburărilor psihotice și nevrotice. Sub influența lui Pierre Janet
și mai ales a lui Freud, după 1900 p. a cunoscut o dezvoltare înfloritoare. Astăzi sub această
denumire sunt reunite metode și proceduri foarte diverse de intervenție psihică asupra
psihismului. bazate pe recunoașterea originii psihice sau psihosociale a nebuniei sau a altor
manifestări psihice deviate de la axa normalității. Dintre numeroasele accepțiuni ale
termenului reținem: a. ansamblu de metode de tratament ale tulburărilor psiho-
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 9
comportamentale și adaptative, utilizând mijloace elaborate În scopul exercitării unei
influențe favorabile, sistematice și metodice asupra unui individ sau a unui grup. Este
accepțiunea "tradițională" a termenului, conform căreia p. este concepută prin analogie cu
modelul clasic al consultației medicale al cărei țel este ''vindecarea'', Înlăturarea "durerii",
ameliorarea "suferinței"; b. aspect major al relației medic-bolnav, vizând calitatea actului
medical, prescripțiile terapeutice, modalitățile de comunicare etc. ce conferă sau nu
eficacitatea demersului terapeutic. Se vorbește în acest sens de boli iatrogene sau induse prin
atitudinile alarmiste, de suspiciune, neîncredere, abandon ale medicului față de bolnav; c.
terapie pentru "normali". Este accepțiunea cea mai recentă a termenului În cadrul căreia p.
este înțeleasă ca instrument de dezvoltare a personalității în direcția maturității, competenței
și autorealizării. Obiectivele operaționale sunt, în acest caz, mărirea insight-ului, mărirea
auto-acceptării, strategii mai eficiente pentru înfrângerea dificultăților, amplificarea forței
eului, consolidare generală. Protagoniștii actului terapeutic, în această ultimă accepțiune, nu
mai sunt "medicul" și "pacientul", ci specialistul psihoterapeut și "subiectul". În centrul
oricărei p., indiferent de variantele sale particulare (hipnoză, persuasiune, susținere,
explorare, raționalizare etc.), se află comunicarea interumană, trăită în relația duală sau în
grup, prin intermediul căreia se realizează influențarea subiectului in raport cu intenția
terapeutică a metodei (suprimarea, modificarea, sau atenuarea simptomelor psihopalologice,
învățarea unor noi “patternuri“ adaptive, înflorirea personalității etc.). Există la ora actuală un
număr imens de forme și variante de p., estimat la peste 200 (J . O .Porchaska, J . K . , Narcoss,
1 983). Diversitatea și eterogenitatea orientărilor p. contemporane nu este întâmplătoare . Ea
este rezultatul multitudinii de scopuri. mijloace, concepții teoretice, niveluri de adresabilitate,
formule organizatorice. De aceea și sistematizările actuale ale p. sunt departe de a fi
atotcuprinzătoare, fiecare factor de diversitate putând constitui un criteriu independent de
diferențiere și clasificare. De regulă, se face distincție între: a. p . individuală și p. colectivă.
Aceasta din urmă, spre deosebire de prima, care se desfășoară în cadrul unei relații de tipul
"face to face", își propune să valorifice acțiunea factorilor sociali și psihosociali, în
procesualitatea formării și dezvoltării persoanei umane. Metodele , tehnicile, variantele p. de
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 10
grup sunt numeroase, majoritatea dintre ele fiind rezullatul adaptării terapeuticii individuale
la formatul de grup. b. Se mai disting p. raționale, dinamice și p. comportamentale. Criteriul
avut în vedere, în acest caz, este pârghia instrumentală (tehnica, procedeul, "trucul") utilizată
de psihoterapeut pentru a acționa la nivelul proceselor. conștiente (p. raționale) sau
inconștiente (p. dinamice) sau pentru a antrena formarea unor noi strategii comportamentale
(p. comportamentale). În categoria p. raționale sunt incluse: "anamneza personală" a lui Jung,
p. non-directivă a lui C. Rogers, p. prin consiliere (counselling) , p. de direcție , p.
existențialiste, și metodele mai noi, p. rațional-emotivă (Albert Ellis) , p. realității (William
Galsser). Dintre p. dinamice menționăm: psihanaliza clasică și variantele sale moderne
(simplificările - Slekal; amplificările – M. Klein, Lacom; modificările – Sulliman, Horney
etc.), hipnoza, sugestia în stare de veghe ( P . Janet. Charchot, Bernheim), analiza
tranzacțională (Eric Berne), p. prin strigăt primal (Arthur Jonan). P. comportamentale sunt
reprezentate prin: p. de desensibilizare. p. de aversiune. metodele de relaxare (antrenamentul
autogen – Schultz; relaxarea musculară progresivă – Jacobson), biofeedback-ul (Kamija), p,
comportamentală , bazată pe principiile reflexologiei (Pavlov) și ale condiționării operante
(Skinner) și pe teoriile învățării. c. Se distinge și între p . directive, în cadrul cărora
practicianul este principalul agent al schimbării subiectului (sugestia, hipnoza, terapiile de
reeducare și susținere , p. rațional-emotivă, p. realității, psihanaliza și variantele sale, p.
comportamentale, etc.) și p , non-directive care plasează responsabilitatea procesului
terapeutic la subiect, rolul psihoterapeutului fiind de facilitator, de catalizator al schimbării
acestuia ( p . nondirectivă, p . existențialistă, gestalt-terapia (Fr. Perls), analiza tranzacțională,
grupul de întâlnire, etc.). d. Distincție între p. de restructurare, care se adresează "nevoilor"
de deficit ale subiectului, fiind utilizate in tratamentul nevrozelor, sociopatiilor și al unora
dintre tulburările psihotice, și p. de dezvoltare, orientate spre "motivațiile de creștere", care
sunt utilizate din ce în ce mai frecvent în sfera normalității psihice ca mijloc de ridicare a
calității umane a vieții.“ (Zamfir & Vlăsceanu, 1998)
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 11
INSTITUȚII LA NIVEL NAȚIONAL, CU ATRIBUȚII ÎN CONSILIERE
INTRODUCERE
1. Structura serviciilor de consiliere și orientare în carieră din România. Sistemul de
consiliere și orientare în carieră din România este alcătuit din două rețele:
a) rețeaua serviciilor de consiliere din educație și formare profesională
b) rețeaua serviciilor pentru ocupare a forței de muncă
Rețeaua națională a serviciilor de consiliere din educație și formare profesională este
alcătuită din:
a) serviciile de consiliere și orientare din învățământul preuniversitar (de vor detalia)
b) serviciile de consiliere și orientare din învățământul universitar (…)
c) serviciile de consiliere și orientare oferite în cadrul centrelor comunitare de învățare
permanentă (din 2017).
Conform procedurilor aprobate de guvern, centrele comunitare pot fi înființate ca
instituții publice de subordonare locală sau ca activități pe lângă o instituție de subordonare
locală finanțată integral din bugetul local, cu condiția încadrării în numărul maxim de posturi
al unității administrativ teritoriale, aprobat prin buget. Acestea pot fi finanțate din venituri
proprii ale autorităților locale, granturi sau alte tipuri de finanțări interne și/sau externe,
donații, sponsorizări, taxe de participare, care sunt aprobate ca taxe speciale.
Centrele pot fi frecventate atât de copii, cât și de adulți, însă înființarea lor are ca
principală țintă încurajarea adulților cu vârste între 25 și 64 de ani să participe la activități de
învățare pe tot parcursul vieții, obiectivul fiind creșterea gradului de participare la astfel de
activități de la 1,5% cât este în prezent, la 10% în 2020.
Fiecare centru va acoperi minimum patru arii de competență: management/coordonare,
servicii educaționale, utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare, administrativ-
financiar.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 12
Activitatea centrelor comunitare de învățare permanentă are în vedere:
• Facilitarea integrării/reintegrării membrilor comunității pe piața muncii;
• Creșterea șanselor de integrare socio-profesioală și de dezvoltare personală;
• Creșterea nivelului de educație a membrilor comunităților;
• Identificarea periodică și satisfacerea nevoilor de educație permanentă la
nivelul comunității locale pentru toate categoriile: copii, tineret sau adulți;
• Oferirea de informații actualizate și complete referitoare la tipurile de servicii
educaționale formale și non-formale diponibile în comunitate;
• Dezvoltarea și diversificarea serviciilor educaționale și a competențelor sociale
și profesionale.
2. Serviciile de consiliere și orientare din învățământul preuniversitar sunt asigurate
prin:
cabinetele școlare și interscolare de asistență psihopedagogică, centrele școlare
de educație incluzivă, coordonate de către centrele județene de resurse și de asistență
educațională;
programele școlare specifice ariei curriculare “Consiliere și orientare”;
programe specifice de consiliere și orientare educațională/ școlară organizate de
către unitățile de învățământ în parteneriat cu alte instituții guvernamentale și
nonguvernamentale.
INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI
„Creat în 1990 ca o măsură politica reparatorie, după închiderea abuziva a fostului
Institut de Cercetări Pedagogice și Psihologice („Afacerea Meditația Transcendentală”,
1982), ISE și-a centrat activitatea pe dezvoltarea propriei capacități instituționale, furnizarea
de expertize profesioniste și relansarea interesului public pentru cercetarea în domeniul
științelor educației.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 13
Pe parcursul celor 22 ani de existenta, politica de dezvoltare instituțională a ISE a
urmărit următoarele scopuri:
• Selecția și formarea unei noi generații de experți în științele educației. În momentul
înființării ISE, nucleul de plecare l-a constituit un grup de cercetători cu experiență, la
care s-au adăugat profesori din învățământul preuniversitar și tineri absolvenți ai
facultăților non-pedagogice. Reamintim faptul ca, după 8 ani de stagnare și interzicere
oficiala, singurii specialiști ai acestui domeniu erau formați in anii 60-70 (în anul 1990 se
estima ca deficitul de psihologi ai României era de 800). Tot în anul 1990 au fost
reînființate catedrele de pedagogie, psihologie și sociologie. Primii absolvenți ai acestor
facultăți au fost angajați de ISE în anul 1995 si, de atunci, procesul de întinerire și
reînnoire a domeniului continuă permanent.
• Dezvoltarea capacitații instituționale a ISE. Pentru a răspunde noilor exigente
(expertiza la nivel național, deschidere spre societatea civilă, detașarea de ideologie,
profesionalism, posibila competiție cu expertiza străină), Institutul de Științe ale Educației
avea nevoie de un cadru organizațional și de un suport logistic pe măsură. Din acest motiv,
politica ISE a fost orientată spre diversificarea funcțiilor (cercetare-dezvoltare, dar și
formare și evaluare), extinderea parteneriatelor și dotarea institutului cu echipamente și
instrumente adecvate pentru munca intelectuala.
• Abordarea interdisciplinara și pragmatica a unor probleme concrete ale sistemului
educativ din România. Paradigma epistemologica cu care operează ISE este cea a
științelor educației. Aceasta presupune că nu se pleacă de la contextul aprioric al unei
discipline date, care să cuprindă și să explice toate faptele de educație. Centrul de atenție
este problema de rezolvat, care poate fi „practica”, în sens decizional și operațional, dar
și „teoretică”, adică analitică și conceptuală. Aceasta obligă la o muncă în echipă, la
confluența metodelor și conceptelor din diverse domenii disciplinare, mai mult sau mai
puțin „pedagogice” (pedagogia, psihologia, sociologia, filosofia, lingvistica,
antropologia, economia, matematica, informatica, biologia etc.) și centrarea pe probleme
precise.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 14
• Deschiderea internațională. După atâtea decenii de izolare forțată, opțiunea pentru
cooperare și parteneriat extern s-a dovedit o cale eficienta de recuperare a timpului
pierdut. Aceasta opțiune a fost determinata nu doar de considerente culturale, dar și de
insuficiența mijloacelor oferite de autoritățile naționale. Ca urmare, în aceasta viziune
pragmatica, multe dintre dotările ISE (biblioteca, echipamente informatice, mijloace de
imprimare, posta electronica) și programele de formare în străinătate au fost finanțate de
parteneri externi.“ (Conform site-ului oficial al Institutului de Științe ale Educației)
„Încă din primii ani de activitate coerentă și susținută, concomitent cu angajarea unor
profesioniști tineri, dar și prin implicarea unor personalități din domenii conexe de activitate,
ISE s-a dovedit a fi un promotor al orientării și consilierii profesionale.“ (Crăciun, 2017)
Primele contacte cu ideea de consiliere de carieră și primele legături cu și dintre viitorii
specialiști din cadrul centrelor de informare, orientare și consiliere profesională, aparținând
mai multor universități din țară (Universitatea din București, Universitatea de Vest din
Timișoara, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea Al. I. Cuza din Iași ) au fost
mediate de participarea ISE, într-un proiect TEMPUS, care prevedea stagii de formare pentru
specialiștii din centrele de consiliere în universități din Suedia, Germania, Franța și Anglia.
Studiile și cercetările realizate de echipa de cercetători coordonată de Prof. Dr. Mihai
Jigău, de-a lungul timpului, au constituit material de lucru și de studiu pentru specialiștii din
centrele de orientare și consiliere profesională. Menționăm aici: „Consilierea carierei.
Compendiu de metode și tehnici“ (Jigău, și alții, 2007), „Consilierea carierei. Un model
deschis și flexibil“ (Jigău, 2005), „Utilizarea tehnologiilor informatice și de comunicare în
consilierea carierei“ (Jigău, și alții, 2002), „Program informatizat de consilierea carierei“
(Jigău, Botnariuc, Chiru, Cîrlea, & Ghinea, 2001), „Evaluarea activității de consiliere a
carierei“ (Jigău, Botnariuc, Chiru, Cîrlea, & Ghinea, 2001), „Consiliere și orientare. Ghid“
(Jigău, Stănescu, Botnariuc, Chiru, & Ghinea, 2000), „Consilierea carierei adulților“ (Jigău,
și alții, 2003), „Cod etic și standarde de calitate în consilierea carierei“ (Jigău, și alții, 2004).
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 15
Problematica consilierii a fost abordată, direct sau indirect, și în alte studii girate de ISE:
„Perspective asupra dimensiunii de gen în educație“ (Balica, Fartușnic, Horga, Jigău, &
Voinea, 2004), „Orientări și valori ale tinerilor cu privire la carieră și muncă. Dificultăți în
angajarea tinerilor în muncă. Tinerii în mediul de afaceri. Investigație sociologică pe bază de
interviu și chestionar“ (Dalu & Manu, 2008), „Experiențe educaționale non-formale în viața
tinerilor“ (Mitulescu & Simache, 2008), „Analiza nevoilor de consiliere pe toată durata vieții“
(Laroche, Muscă, Botnariuc, Tăsica, & Țibu, 2008), „Identificarea nevoilor de informare și
de alte servicii pentru tineri“ (Mitulescu, și alții, 2005)
„Analiza sistemului de învățământ preuniversitar din România din perspectiva unor
indicatori statistici. Politici educaționale bazate pe date“ (Apostu, și alții, 2015) propune
„diversificarea rolurilor personalului din educația și formarea profesională a adulților, prin
noi roluri precum facilitatori online, mentori, coach, consilieri de carieră, evaluatori de
competențe, designeri de formare etc., care să răspundă nevoilor din ce în ce mai diverse ale
potențialilor beneficiari de programe de educație și formare a adulților“.
„Formarea profesională continuă în România“ (Jigău, și alții, 2008). Volumul
radiografiază principalele probleme cu care se confruntă consilierii educaționali, școlari și de
carieră, mulți dintre ei și cu roluri în procesele de formare continuă, legislația internațională
cu efecte asupra celei naționale („Declarația de la Lisabona“ – 2000, „Declarația de la
Copenhaga“ – 2002, „Strategia pe termen scurt și mediu pentru formarea profesională
continuă 2005-2010“, „Planul Național de Acțiune în domeniul Ocupării“ – 2006, „Planul
Național de Dezvoltare 2007-2013“). De asemenea, sunt analizate și numeroase studii de caz,
realizate pe baza unor interviuri cu specialiștii din domeniu. Studiul „Sistem de monitorizare
a absolvenților în perspectiva consilierii pe toată durata vieții“ (Muscă, și alții, 2007) propune
metode și instrumente de cercetare pentru acoperirea nevoii de monitorizare a absolvenților
studiilor liceale și de meserii, după modele europene verificate în practică. Din nefericire, nici
acum, la aproape zece ani de la publicarea studiului, standardele care se doreau a fi atinse sunt
mult prea ridicate pentru resursele alocate. Principalele două măsuri prioritare pentru
Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, erau, la acea vreme: „1. diversificarea și
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 16
multiplicarea serviciilor de consiliere și orientare în carieră pe parcursul întregii vieți, care au
un rol important în îndeplinirea obiectivelor prevăzute în documentele de politică
educațională și de ocupare. […]; 2. dezvoltarea sistemului de evaluare și monitorizare a
progreselor înregistrate în domeniul învățării permanente“. Realitatea contemporană ne-a
adus în fața momentului recunoașterii necesității unui astfel de proiect, la nivel național.
Primii pași au fost făcuți la nivel universitar, prin includerea unor informații legate de
angajabilitatea absolvenților, ca și de oferirea unor servicii de suport și consiliere, în
evaluările periodice ale ARACIS.
Proiectele derulate de către Institutul de Științe ale Educației, în parteneriat cu diferite
structuri din străinătate au fost, de asemenea, o bună ocazie de învățare și de schimburi de
bune practici pentru consilierii din serviciile universitare de carieră. Menționez aici „Virtual
Guidance“, un proiect transnațional, finanțat de Comisia Europeană prin sub-programul LLP
– Leonardo da Vinci (2009-2011), în cadrul căruia am primit vizite ale colegilor din diferite
universități și am participat la schimburi de bune practici și conferințe, cu scopul de a crește
gradul de utilizare a noilor tehnologii a informațiilor în rândul consilierilor, pentru oferirea de
servicii de informare, orientare și consiliere profesională. De asemenea, extrem de util pentru
dezvoltarea serviciilor de carieră, amintim programul „Euroguidance România“, derulat
începând din 1999 și până în prezent, cu finanțarea Comisiei Europene: „misiunea specifică
a Euroguidance România este să promoveze dimensiunea europeană în consiliere și orientare
și să ofere informații cu privire la mobilitate. Scopul este de a oferi informații despre sistemele
și oportunitățile de educație și formare în UE precum și facilitarea schimbului de bune practici
și metodologii între consilieri în scopul sprijinirii mobilității transnaționale pentru educație și
muncă. Principalul grup țintă îl constituie consilierii din rețeaua MECT care își desfășoară
activitatea în instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar. Aceștia acționează ca
multiplicatori ai informației, oferind-o în final benefi¬ciarilor direcți ai serviciilor de
consiliere (elevi, studenți, profesori, părinți). Activitățile Euroguidance România se adresează
și practicienilor din rețeaua Agențiilor de Ocupare a Forței de Muncă, dar și celor care oferă
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 17
servicii de consiliere pentru tineret.“ (Euroguidance România, 2016). [Informații preluate din
(Crăciun, 2017)].
Prin tematicile asumate, prin publicarea Planului Cadru de Cercetare pentru perioada
2017-2020, Institutul de Științe ale Educației rămâne unul dintre cei mai importanți actori ai
cercetării în domeniul consilierii și al serviciilor suport pentru sistemul de educație din
România:
• „Realizarea unor studii și rapoarte de cercetare tematice relevante pentru înțelegerea mai
bună a stării de fapt și/sau pentru pregătirea unor schimbări ale sistemului educațional din
România.
• Realizarea de cercetări sociologice și analize de politici publice în domeniile educației și
tineretului cu privire la incluziunea educațională și socială, tranziția de la educație la piața
muncii, calitatea vieții, rolul tinerilor ca actori ai schimbării sociale și participarea la educația
permanentă.
• Realizarea unor studii tematice comparative la nivel european și internațional pe teme de
interes pentru politicile educaționale din Romania: Evaluarea internațională a performantelor
elevilor în domeniile: matematică, științe, citire-lectură - PISA 2018; Studiul privind
condițiile de viață ale studenților - Eurostudent; Situația copiilor în afara sistemului de
educație - OOSC; Analiza comparativa Cross-Border în domeniul consilierii și orientării;
Educație pentru cetățenie democratică și drepturile omului - Consiliul Europei; Educația
copiilor refugiați - modele de integrare școlară și socială.“
Intervențiile Institutului de Științe ale Educației în domeniul curricular sunt iar de
menționat.
O concluzie a unui studiu al ISE, care se aplică și în domeniul specialiștilor din
cadrul structurilor-suport de CONSILIERE ȘI ORIENTARE, din sistemul de
învățământ universitar și preuniversitar, se leagă de cercetarea „Program de formare:
Consultanța de proces – un model de intervenție“. Programul, elaborat de cercetătorii din
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 18
Laboratorul de Consiliere și Management Educațional din cadrul Institutului de Științe ale
Educației, a fost inițiat pe baza orientărilor strategice lansate de Ministrul Educației Naționale
și a lacunelor evidențiate de acesta în formarea profesională inițială. Astfel, în documentul
Ministerului Educației Cercetării și Științei (MECS, 2008) intitulat Strategia Națională pentru
Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 se stipulează: „Îmbunătățirea
sistemului de asigurare a calității în învățământul preșcolar, primar și secundar și formarea
profesională inițială prin susținerea unităților de învățământ preuniversitar în vederea
perfecționării managementului”.
Concluziile principale ale implementării programului sunt:
• „Există cerere de formare, dar MEN nu a luat măsuri eficiente de creare a unei piețe pentru
formare și de finanțare a formării.
• Formabilii sunt slab motivați să participe la cursurile de formare, deoarece pregătirea la
care participă nu este recompensată prin sporuri salariale substanțiale.
• Directorii de unități de învățământ preuniversitar sunt supraîncărcați și ar trebui să fie
degrevați de orele la clasă.“
La o concluzie similară, dar raportată la centrele de consiliere preuniversitare și
universitare, am ajuns și noi, în urma aplicării chestionarelor și a discuțiilor cu
directorii și angajații din structurile menționate:
• Există cerere de formare, dar nu și o piață eficientă pentru formare; finanțarea
acesteia este aleatorie și rămâne la latitudinea ordonatorilor de credit. Nu există o
formă susținută de finanțare: nici a celor care au nevoie de formare în domeniul
consilierii, nici în cea a celor care pot susține programe de formare coerente în
domeniu.
• Consilierii sunt slab motivați să participe la cursuri de formare; nu există
recompense pentru participarea la activități de formare continuă.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 19
• Directorii centrelor de carieră, ca și consilierii din învățământul preuniversitar, sunt
supraîncărcați, prin atribuirea unor sarcini nespecifice. Profesorii-consilieri au
normă didactică, ceea ce contravine normelor internaționale.
Cercetătorii din cadrul ISE au realizat și volumul „Consiliere și dezvoltare personală
– clasa a V-a. Ghid pentru profesori“. Ghidul se dorește a fi un instrument practic de facilitare
a înțelegerii și aplicării la clasă a programei școlare de Consiliere și dezvoltare personală clasa
a V-a. El se adresează în mod direct profesorilor diriginți și consilierilor școlari care
realizează ora de Consiliere și dezvoltare personala clasa a V-a. Realizat în anul 2017 și
validat de către practicieni în domeniul consilierii, ghidul oferă informații teoretice, exemple
de unități de învățare, activități de învățare și fișe de lucru care pot fi utilizate de cadrele
didactice la ora de consiliere clasa a V-a, complementar manualului utilizat în mod curent la
clasă și altor tipuri de resurse auxiliare.
Tot în cadrul ISE s-a elaborat studiul comparativ: „Consilierea și orientarea în
curriculumul școlar gimnazial“, sub coordonarea Dr. Speranța Lavinia Țibu; au fost analizate
oportunitatea unui curriculum de consiliere și orientare, pe baza unei metodologii de cercetare
complexe, care analizează consilierea și orientarea din perspectiva curricumului școlar
gimnazial, în contextul schimbării de paradigmă: învățământul axat pe competențe.
TEME DE CERCETARE ALE INSTITUTULUI DE ȘTIINŢE ALE EDUCAȚIEI (ISE) CU
RELEVANȚĂ
ÎN CONSILIERE
ISE. coord. Mihai Jigău (2001), Evaluarea activității de consiliere a carierei,
http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2001/08/Evaluarea-activitatilor-de-consilierea-
carierei.pdf.
Extras din text (selectiv):
Institutul de Științe ale Educației - Laboratorul de Orientare Școlară și Profesională - a inițiat
un proiect de cercetare al cărui obiectiv principal este stabilirea unui cadru obiectiv și
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 20
standardizat al (auto)evaluării activităților de Consiliere și orientare derulate în Centrele de
Asistență Psihopedagogică din România. În acest sens, a fost concepută o schiță a unui
instrument de (auto)evaluare, care a fost supusă atenției și validării tuturor Centrelor Județene
de Asistență Psihopedagogică din țară, inclusiv Centrului Municipal de Asistență
Psihopedagogică București. Astfel, s-a solicitat colaborarea specialiștilor din aceste Centre
pentru:
• Ierarhizarea domeniilor propuse, în ordinea importanței pentru (auto)evaluarea activității
consilierului școlar și a instituției în care acesta lucrează.
• Ierarhizarea, în cadrul fiecărui domeniu, a subdomeniilor (modalități practice de lucru,
indicatori).
• Sugestii asupra calificativelor și propunerii de interpretare și utilizare a (auto)evaluării /
calificativelor obținute în urma completării fișei de (auto)evaluare.
• Alte sugestii și completări.
Au rezultat două instrumente de evaluare (p. 71-77):
f 1: fișa de evaluare a activității consilierului din centrul județean de asistență
psihopedagogică și a activității consilierului din centrul (inter) școlar de asistență
psihopedagogică
f 2: fișa de evaluare instituțională pentru centrul județean de asistență psihopedagogică și de
evaluare instituțională pentru centrul (inter) școlar de asistență psihopedagogic
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----
ISE, UNICEF, Coord. Luminița Costache, Ciprian Fartușnic, Traian Vrăsmaș (2015),
Accesul și participarea la educație a copiilor cu dizabilități și/sau CES din școlile
participante la Campania UNICEF. Hai la școală!, http://www.ise.ro/educatia-pentru-
toti-si-pentru-fiecare-accesul-si-participarea-la-educatiea-copiilor-cu-dizabilitati-sisau-
ces-din-scolile-participante-la-campania-unicef-hai-la-scoala
Extras din text (selectiv):
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 21
Participarea școlară a copiilor cu dizabilități și/sau CES; tranziții școlare (p. 91-93)
Înscrierea copiilor cu dizabilități și/sau CES în învățământul de masă este uneori un proces
firesc, alteori devine un real succes al părinților, în lupta cu atitudinile negative ale diferiților
actori școlari.
• Ponderea copiilor cu certificare (în special certificat de orientare școlară emis de
CJRAE/CMBRAE) din învățământul de masă crește o dată cu trecerea de la grădiniță la
ciclul primar, respectiv de la ciclul primar la gimnaziu. Acest fapt este determinat, cel mai
probabil, de identificarea treptată a situației de dizabilitate/CES, pe parcursul școlarizării.
• Copiii cu dizabilități și/sau CES se află într-o zonă de risc din perspectiva participării la
educație, determinat de rezultatele școlare slabe, de riscul de abandon școlar, de lipsa
sprijinului din partea familiei. Toate acestea reprezintă motive pentru care unele dintre
unitățile de învățământ refuză școlarizarea acestor elevi, pe fondul promovării unei
atitudini elitiste la nivelul întregului sistem de învățământ românesc; astfel de situații
reprezintă, în fapt, o încălcare a dreptului la educație a acestor copii.
• Trecerea de la un nivel de educație la altul se realizează cu provocări, dificultăți sau riscuri
pentru copiii cu dizabilități și/sau CES. Cea mai problematică tranziție, din perspectiva
dezvoltării sociale și afective a acestor copii, pare a fi trecerea de la ciclul primar la
gimnaziu, determinată de nevoia de adaptare la cerințele/ stilul de predare al mai multor
cadre didactice, de complexitatea informațiilor, de creșterea solicitărilor din partea școlii.
Din perspectiva accesului, și mai problematică pare a fi trecerea de la gimnaziu la
învățământul secundar superior (liceu/școală profesională). Această tranziție se realizează
în procente reduse. De cele mai multe ori, aici se încheie parcursul școlar al elevilor cu
dizabilități în școlile de masă. În situațiile în care copiii cu dizabilități și/sau CES continuă
studiile, trecerea se face cel mai adesea către licee sau școli profesionale speciale.
Servicii și resurse pentru sprijinirea parcursului școlar al copiilor cu dizabilități și/sau CES
(p. 94)
• Datele de cercetare au identificat o serie de bariere legate de sprijinul insuficient pe care
acești copii îl primesc în activitățile de învățare.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 22
În bună măsură, aceste bariere sunt determinate de calitatea formării personalului didactic:
lipsa obligativității pregătirii în domeniul educației incluzive din programele de formare
inițială a cadrelor didactice ce predau la ciclul gimnazial și cel liceal; lipsa sau insuficiența
componentei practice, aplicate, din multe dintre cursurile de formare continuă pe tematica
incluziunii copiilor cu dizabilități și/sau CES.
• Din punct de vedere numeric, personalul de sprijin pentru copiii cu dizabilități și/sau CES
este insuficient la nivelul școlilor investigate, ca de altfel, la nivelul întregului sistem
educațional românesc. Cercetarea a identificat nevoia de revizuire a sistemului de normare
a personalului de sprijin astfel încât acesta să facă față diversității nevoilor de sprijin ale
copiilor cu dizabilități și/sau CES.
• Asigurarea de spații școlare (cabinete) adecvate pentru lucrul personalizat cu copiii cu
dizabilități și/sau CES și dotarea corespunzătoare a acestora sunt aspecte critice în multe
dintre școlile investigate.
• Deși în România există o piață foarte dezvoltată a auxiliarelor didactice, educația copiilor
cu dizabilități și/sau CES rămâne un spațiu aproape total descoperit din acest punct de
vedere. În general, în activitățile comune cu ceilalți copii nu se utilizează materiale
specifice acestei categorii de elevi. În activitățile individualizate, profesorii de sprijin
improvizează, construiesc, adaptează, împrumută, susținând, nu de puține ori, din propriile
resurse aceste lipsuri. Formula
• de finanțare actuală oferă un sprijin material suplimentar unităților de învățământ care
școlarizează copii cu dizabilități și/sau CES, însă acest lucru se întâmplă numai pentru
costuri salariale, nu și pentru achiziționarea unor materiale didactice sau alte resurse
necesare.
• Resursele instituționale de sprijin pentru copiii cu dizabilități și/sau CES (centre de suport,
de consultanță, de formare, ONG-uri etc.) nu sunt dezvoltate aproape deloc la nivelul
comunităților dezavantajate socio-economic.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 23
• Eforturile suplimentare pe care familiile copiilor cu dizabilități și/sau CES le realizează
pentru a acoperi costurile suplimentare de educație a acestora creează un adevărat cerc
vicios, ascunzând costurile reale ale școlarizării acestor copii în învățământul de masă.
• Curriculum și activități de învățare pentru copiii cu dizabilități și/sau CES (p. 94-95)
• La nivelul școlilor există practici variate de elaborare și utilizare a Planurilor de Intervenție
Personalizată (PIP). În lipsa unui sprijin de specialitate, demersurile acestea rămân unele
de "tatonare" didactică, iar PIP-urile rămân, chiar și la peste 10 ani de la implementarea
în sistem, un deziderat.
• Investiția în formarea cadrelor didactice determină schimbări de practici școlare. Astfel,
la nivelul școlilor cuprinse în Campania Hai la școală!, participarea copiilor cu dizabilități
și/sau CES alături de colegi la activități comune a devenit o practică curentă, care poate fi
considerată o practică incluzivă. Se evidențiază o implicare mai amplă a cadrelor didactice
în activarea elevilor, inclusiv a celor cu dizabilități și/sau CES, în activități participative,
de grup, de relaționare în rezolvarea unor sarcini de învățare.
• Datele de cercetare indică faptul că școlile promovează insuficient atitudinea activă a
copiilor cu dizabilități și/sau CES față de sarcinile de învățare, autonomia în învățare; de
multe ori, aceștia au intervenții numai ca urmare a solicitării explicite a profesorului.
• Profesorii reclamă lipsa de timp pentru realizarea de abordări personalizate în activitățile
de predare. Din acest punct de vedere, se evidențiază mai degrabă o „cultură a toleranței”,
decât o practică inclusivă bazată pe valorizarea fiecărui elev, pe efortul de sprijin
individualizat, de dezvoltare a potențialului real al fiecărui copil.
• Adesea, activitățile de sprijin individual pentru copiii cu dizabilități și/sau CES vizează
alfabetizarea de bază și mai puțin sau chiar deloc abilități noncognitive, care au rol major
în dezvoltarea globală a acestora.
• În multe situații, părinții identifică mai bine chiar decât profesorii nevoile de dezvoltare
ale copiilor cu dizabilități și/sau CES, din perspectiva pregătirii lor pentru viața de adult.
Aceasta, pentru că părinții abordează global și pe termen lung problema dezvoltării
propriilor copii, în timp ce profesorii privesc adesea activitatea educațională numai din
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 24
perspectiva timpului școlar, monodisciplinar sau numai din punctul de vedere al
competențelor teoretice.
• Certificarea situației de dizabilitate sau de CES funcționează uneori ca etichetă, ca barieră
de acces la activități de educație nonformală din afara școlii. Acest lucru atrage atenția
asupra nevoii promovării, la nivelul curriculumului și al climatului școlar, a experiențelor
de învățare care să promoveze valori și atitudini precum respectul pentru celălalt,
valorizarea diferențelor, promovarea activă a incluziunii, interculturalitatea și
nondiscriminarea etc.
• Acumularea de practică și experiență de lucru cu copii cu dizabilități și/sau CES a
familiarizat actorii școlari cu conceptul de evaluare personalizată. Cu toate acestea,
sarcinile de învățare, dar și modalitățile de evaluare a copiilor cu dizabilități și/sau CES
rămân de multe ori generale, prea puțin personalizate la nevoile acestei categorii de copii.
• Există diferențe de percepții și așteptări privind viitorul personal, social și profesional,
între copiii cu dizabilități și/sau CES și părinții lor.
• Se semnalează valorizarea din ce în ce mai importantă a serviciilor de consiliere și sprijin,
de către părinții copiilor cu dizabilități și/sau cu CES.
• Parteneriatul școală – comunitate în vederea susținerii copiilor cu dizabilități și/sau CES
(p. 96)
• Părinții copiilor cu dizabilități și/sau CES reprezintă un factor cheie al incluziunii
educaționale, colaborarea lor contribuind decisiv la susținerea, adaptarea, integrarea
elevilor în școală; unii dintre părinți se implică și facilitează acest demers de colaborare,
dar alții refuză.
• La nivel general, școlile nu percep familia ca un partener educațional real pentru susținerea
nevoilor copiilor cu dizabilități și/sau CES.
• Profesorii joacă un rol major de facilitare a comunicării și relaționării familiilor cu școala;
contribuția lor se realizează atât în direcția acceptării, asumării și susținerii de către familie
a copiilor cu dizabilități și/sau CES, cât și în cea a prevenirii și moderării atitudinilor de
respingere și discriminare manifestate de părinți ai celorlalți elevi.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 25
• Responsivitatea părinților cu privire la realizarea și finalizarea demersurilor de certificare
a copiilor cu dizabilități și/sau CES este un factor care poate contribui la dotarea școlii cu
resurse umane și materiale suplimentare necesare pentru susținerea educației incluzive.
• Autoritățile locale definesc sprijinul comunității pentru copiii cu dizabilități și/sau CES
numai din perspectiva facilitării măsurilor de asistență socială, iar responsabilitatea pentru
devenirea copiilor cu dizabilități este considerată ca fiind numai a familiilor.
• Directorii de școli reprezintă actori importanți pentru adoptarea de practici școlare
incluzive la nivelul unităților de învățământ, iar dezvoltarea lor profesională în domeniul
educației incluzive pare a fi definitorie în acest sens.
Ansamblul de concluzii prezentate anterior confirmă ipotezele de cercetare definite inițial și
evidențiază nevoia de construcție și reconstrucție în domeniul educației incluzive în școala
românească, cu intervenții specifice asupra incluziunii copiilor cu dizabilități și/sau CES în
învățământul de masă. Chiar dacă majoritatea aspectelor investigate în cadrul cercetării joacă
rol de bariere în realizarea unei educații adecvate pentru copiii cu dizabilități și/sau CES, de
calitate și în spiritul unei abordări incluzive, se remarcă faptul că intervenții de durată și
complementare, de genul celor promovate prin Campania UNICEF Hai la școală! reușesc să
schimbe măcar parțial practici, idei, atitudini. Toate acestea, în acord cu obiectivul susținerii
dreptului la educație al copiilor cu dizabilități și/sau cu CES, în condiții de egalitate cu ceilalți.
Aspecte Nivel național Nivel județean / local. Reglementări legislative (p. 99)
• Realizarea de clarificări terminologice la nivel legislativ, privind definirea dizabilității în
relație cu sintagma “cerințe educaționale speciale” (CES), armonizarea regulamentelor și
metodologiilor din domeniul educației copiilor cu dizabilități și/sau CES.
• Revizuirea metodologiei de normare a activității profesorului de sprijin și a consilierului
școlar, precum și a responsabilităților și atribuțiilor acestora, în acord cu nevoile de sprijin
real ale copiilor cu dizabilități și/sau CES din școlile de masă.
• Transpunerea, în documentele manageriale de la nivel județean și local, a clarificărilor
terminologice (de exemplu, strategii de intervenție, regulamente de organizare și
funcționare etc.).
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 26
• Monitorizare, identificare, evaluare
• Realizarea de analize ale sistemelor actuale de certificare a situațiilor de dizabilitate și/sau
CES, care să identifice exemple de bune practici, aspecte problematice, nevoi de corecție.
• Corelarea criteriilor de definire și colectare a informațiilor între instituțiile care culeg date
privind copiii cu dizabilități și/sau CES, prin dezvoltarea unui sistem coerent, unitar,
standardizat, informatizat de monitorizare a acestei categorii.
• Colectarea, la nivel oficial, de date statistice care să releve situația elevilor cu dizabilități
Colectarea de date statistice la nivel local/județean, privind copiii cu dizabilități și/sau
CES (din învățământul de masă/din învățământul special/ aflați în afara sistemului
educațional) și resursele umane care lucrează cu aceștia (profesori de sprijin, consilieri
școlari, logopezi, personal angajat în cadrul CJRAE etc.).
• Implementarea unor demersuri constante de identificare și evaluare timpurie a situației de
dizabilitate și CES, prin constituirea de echipe mobile și/sau CES incluși în învățământul
de masă, astfel încât să se poată stabili, fundamentat pe date de cercetare, strategii de
intervenție (de exemplu, identificarea adecvată a necesarului de resurse materiale,
financiare, umane).
• Colectarea, la nivel oficial, de date statistice privind resursele umane care lucrează cu
copiii cu dizabilități și/sau CES în învățământul de masă și în cel special (profesori de
sprijin, consilieri școlari, logopezi, personal angajat în cadrul CJRAE etc.), pentru
corelarea cu efectivele anuale de elevi.
• Realizarea de evaluări ale fenomenului neșcolarizării în rândul copiilor cu dizabilități, prin
dezvoltarea unui sistem de monitorizare a copiilor neînscriși în sistemul de învățământ, în
care să existe explicit evidențiați copiii cu dizabilități.
• Acces și participare la educație (p. 100)
• Monitorizarea situațiilor de încălcare a dreptului copiilor cu dizabilități și/sau CES de
acces în învățământul de masă.
• Includerea principiilor adaptării rezonabile în standardele de asigurare a calității în
învățământul preuniversitar.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 27
• Prevenirea abandonului prin introducerea/ implementarea principiilor adaptării rezonabile
la nivelul școlilor de masă, prin adaptarea resurselor materiale și a resurselor didactice la
nevoile și diversitatea elevilor, inclusiv a celor cu dizabilități și/sau CES.
• Diversificarea serviciilor educaționale, a unui sistem de monitorizare și avertizare
timpurie asupra acestui risc.
• Diversificarea serviciilor de sprijin pentru copii cu dizabilități și/sau CES la nivelul
comunității (centre de suport, de consultanță, de informare și formare etc.), de calitate și
cu costuri rezonabile, în special în zonele defavorizate socio-economic și cultural.
• Servicii și resurse
• Introducerea, în formarea inițială a tuturor cadrelor didactice, a unor discipline, domenii
de pregătire teoretică și practică obligatorie cu relevanță pentru educația incluzivă.
• Dezvoltarea unor programe de formare continuă la nivel național, care să promoveze
principiile educației incluzive și modele de bune practici în activitatea didactică cu copiii
cu dizabilități și/sau CES.
• Redefinirea rolului școlilor speciale, ca și centre de resurse pentru școlarizarea copiilor cu
dizabilități și/sau CES în școlile de masă.
• Dezvoltarea serviciilor de orientare si consiliere
• Dezvoltarea ofertei de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul educației
incluzive și al lucrului cu copii cu dizabilități și/sau CES, la nivel județean, de calitate, cu
accent pe aspecte de practică didactică.
• Implementarea unor servicii de consiliere psihologică la nivel de școală/ comunitate de
care să beneficieze cu periodicitate elevii cu dizabilități și/sau CES, precum și părinții
copiilor cu suspiciune de dizabilitate.
• Asigurarea de spații școlare (cabinete) pentru lucrul personalizat cu elevii cu CES și
dotarea corespunzătoare a acestora
• Dezoltarea de filiere personalizate pentru stimularea continuării studiilor post-obligatorii
pentru acești copii.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 28
• Elaborarea și implementarea unor măsuri de sprijin pentru școlile care școlarizează copii
cu dizabilități și/sau CES (prioritizare la alocarea de resurse; consultanță pentru elaborarea
și implementarea de proiecte etc.).
• Identificarea unor roluri noi în serviciile de sprijin educațional și social, care să valorizeze
resursele umane existente în proximitatea copilului cu dizabilități și/sau CES (părinții, alte
categorii de personal didactic de la nivelul școlilor).
• Instituirea unui post didactic pentru copiii cu dizabilități și/sau CES în fiecare școală de
masă, cu roluri specifice în vederea participării la identificarea, monitorizarea, consilierea
copiilor cu dizabilități și/sau CES, precum și a profesorilor, elevilor, părinților cre lucrează
cu aceștia.
• Recunoașterea și valorizarea activității cdrelor didactice din școala de masă care lucrează
cu copii cu dizabilități și/sau CES, în diferite forme și contexte de evaluare.
• Curriculum și activități de învățare
• Sintetizarea sistematică și periodică a unor colecții de bune practici privind abordarea
incluzivă la nivelul curriculumului în școala de masă.
• Elaborarea și promovarea de auxiliare didactice (ghiduri, fișe de lucru, materiale didactice
etc.) destinate activității cu diferite categorii de copii cu dizabilități și/sau CES.
• Promovarea unor modalități și practici flexibile de evaluare a rezultatelor școlare ale
copiilor cu dizabilități și/sau CES din școlile de masă, în vederea raportării la progresul
individual și a evitării situațiilor de repetenție.
• Simplificarea metodologiilor care reglementează participarea copiilor cu dizabilități și/sau
CES la evaluările și examenele naționale, în vederea facilitării și creșterii ponderii de
înscriere și participare, în condiții favorabile.
• Promovarea unor oferte variate de activități nonformale la nivelul școlilor de masă, care
să implice activ pe copiii cu dizabilități și/sau CES, alături de ceilalți, în condiții de
egalitate.
• Diseminarea, la nivelul școlilor, a exemplelor de bune practici în domeniul educației
incluzive.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 29
• Management și cultură organizațională
• Promovarea principiilor educației incluzive la nivelul activităților de formare a
managerilor școlari.
• Includerea principiilor educației incluzive la nivelul Planurilor de Dezvoltare
Instituțională ale școlilor.
• Parteneriatul școală – familie- comunitate
• Dezvoltarea de materiale de informare și programe de formare destinate părinților copiilor
cu dizabilități și/sau CES, în vederea pregătirii acestora pentru cunoașterea specificului
dezvoltării propriului copil și pentru oferirea de sprijin adecvat.
• Instituirea unor proceduri de responsabilizare a părinților în a iniția procedurile de
certificare a dizabilității propriilor copii, în situația în care cadrele didactice și/sau alți
actori școlari consideră necesar acest lucru.
• Elaborarea unei platforme electronice (sub coordonarea MENCS) care să faciliteze
realizarea unor comunități de practici pentru susținerea integrării în învățământul de masă
a copiilor cu dizabilități și/sau CES.
• Realizarea unor campanii de informare pentru toți actorii școlii pentru o bună cunoaștere
a problematicii dizabilității și a cerințelor educaționale speciale, cu focalizare pe abordarea
pozitivă, susținerea discriminării pozitive.
• Dezvoltarea de activități și proiecte la nivelul comunității pe tema educației incluzive.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ISE, coord. Speranța Lavinia Țibu (2016), Consiliere și dezvoltare personală – clasa a
V-a. Ghid pentru profesori, http://www.ise.ro/consiliere-si-dezvoltare-personala-clasa-
a-v-a-ghid-pentru-profesori
Extras din text (selectiv):
Întrucât noile programe școlare vor intra în vigoare începând cu clasa a V-a în anul școlar
2017-2018, am considerat o prioritate focalizarea pe clasa a V-a și elaborarea prezentului ghid
ca răspuns la provocările identificate. El reprezintă o continuare firească a cercetării realizate
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 30
în anul 2016: Consilierea și orientarea în curriculumul gimnaziu. Studiu comparativ - în care
am oferit informații cu privire la necesitatea și importanța focalizării la ora de consiliere pe
dezvoltarea competențelor noncognitive și am identificat elemente de continuitate și inovație
din experiența românească și a altor state. Prezentul ghid se dorește a fi un instrument practic
de facilitare a înțelegerii și aplicării la clasă a programei școlare de Consiliere și dezvoltare
personală clasa a V-a. El se adresează în mod direct profesorilor diriginți și consilierilor
școlari care realizează ora de Consiliere și dezvoltare personala clasa a V-a. Realizat în anul
2017 și validat de către practicieni în domeniul consilierii, ghidul oferă informații teoretice,
exemple de unități de învățare, activități de învățare și fișe de lucru care pot fi utilizate de
cadrele didactice la ora de consiliere clasa a V-a, complementar manualului utilizat în mod
curent la clasă și altor tipuri de resurse auxiliare.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ISE, coord. Speranța Lavinia Țibu (2017), Consilierea și orientarea în curriculumul
școlar gimnazial – studiu comparativ, http://www.ise.ro/consilierea-si-orientarea-in-
curriculumul-scolar-gimnazial-studiu-comparativ
Extras din text (selectiv):
La începutul anului 2016, Ministerul Educației Naționale a aprobat, prin OM
3590/05.04.2016, noile planuri-cadru pentru învățământul gimnazial, clasele V-VIII.
Disciplina Consilierea și dezvoltarea personală poate fi regăsită în noile planuri-cadru pentru
învățământul gimnazial, ca disciplină de trunchi comun în aria curriculară Consiliere și
orientare, având alocată 1 oră pe săptămână în fiecare dintre clasele V-VIII. Programele
școlare de Consiliere și dezvoltare personală pentru gimnaziu au fost elaborate pe parcursul
anilor 2016-2017, astfel ca începând cu anul școlar 2017-2018 primele generații de elevi de
clasa a V-a să poată beneficia de acestea.
Cercetarea noastră a fost derulată pe parcursul anului 2016 și a avut în vedere sprijinirea
procesului de elaborare a noilor programe școlare de Consiliere și dezvoltare personală pentru
gimnaziu prin realizarea unui studiu de fundamentare a construcției acestora pe baza unei
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 31
sinteze a literaturii de specialitate și a unor studii de caz privind includerea consilierii în
curriculumul școlar din alte țări.
Ca orice oportunitate, includerea Consilierii și orientării printre materiile din trunchiul comun
vine și cu o serie de provocări. Cea mai presantă ține de formarea cadrelor didactice care îi
vor însoți pe elevi pe parcursul celor patru ani de gimnaziu în dezvoltarea competențelor
noncognitive. Din acest motiv, dimensiunea formării personalului didactic a fost unul dintre
aspectele investigate prin studiul nostru, în speranța că el va putea oferi inspirație în designul
formării inițiale și continue a celor care vor aplica la clasă noile programe școlare de
Consiliere și dezvoltare personală pentru gimnaziu.
Considerăm că pe baza concluziilor studiului nostru suntem în măsură să formulam o serie de
recomandări atât pentru proiectarea programelor școlare de Consiliere și dezvoltare personală
pentru gimnaziu, cât și pentru implementarea acestora începând cu anul școlar 2017-2018.
Recomandările se pot constitui într-un cadru inițial de la care se poate porni în elaborarea
unor viitoare ghiduri pentru cadre didactice, consilieri școlari, directori privind disciplina
Consiliere și dezvoltare personală gimnaziu.
Viziune, scop, competențe (p. 90)
În noile programe de Consiliere și dezvoltare personală pentru gimnaziu este necesară
reafirmarea potențialului disciplinei de a susține viziunea conform căreia scopul educației
școlare vizează nu doar dezvoltarea cognitivă, informarea și acumularea de cunoștințe, ci și
dezvoltarea abilităților de viață ale elevilor. De asemenea, este importantă restaurarea viziunii
asupra școlii înțeleasă ca o comunitate ce are grijă de nevoile și stare de bine a elevilor.
Centrarea programelor școlare de Consiliere și dezvoltare personală de gimnaziu pe
competențe noncognitive/socio-emoționale și competențe de management al carierei
reprezintă un alt element definitoriu ce trebuie subliniat. Infuzia de competențe
noncognitive/SEL/CMC echilibrează și susține dezvoltarea competențelor cognitive și are
totodată multiple beneficii în planul dezvoltării personale a adolescenților.
Programele școlare este necesar să acopere 3 domenii majore de dezvoltare: școlar,
socioemoțional și al carierei (cu adăugarea accentelor specifice priorităților la nivel național)
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 32
și să se focalizeze prioritar pe dezvoltarea competențelor noncognitive demonstrate ca putând
fi dezvoltate prin programe de Consiliere și dezvoltare personală (conceptul de sine școlar,
autoeficacitatea școlară, autoreglarea învățării, competențe emoționale, competențe
interpersonale și competențe de management al carierei). Acestea vor fi dezvoltate pe
parcursul mai multor ani școlari atât la ora de Consiliere și dezvoltare personală, cât și în
cadrul altor discipline școlare.
Comunicare, informare
Implementarea cu succes a programelor școlare de Consiliere și dezvoltare personală nu poate
fi realizată fără o campanie de comunicare orientată către factorii de decizie, actorii
educaționali și publicul larg.
De asemenea, este necesară prezentarea informațiilor către comunitatea internațională în
limbi de circulație internațională (ex.: traducerea programelor școlare de Consiliere și
dezvoltare personală, participare la conferințe, seminarii pentru informare și colectare de
feedback, explicarea în cadrul unor ghiduri a terminologiei utilizate, racordarea la
terminologia europeană) pentru a explica, împărtăși și disemina experiențele românești. La
fel de utilă considerăm a fi organizarea unor dezbateri publice privind aspectele sensibile,
precum: cine susține această oră, formarea celor care susțin această oră, strategii de evaluare,
dar și lobby-ul la nivel național privind importanța Consilierii și dezvoltării personale și
asigurarea continuității în dezvoltarea competențelor noncognitive pe tot traseul învățării
obligatorii.
Rolul consilierului școlar - Afirmarea rolului consilierului școlar de coordonator metodologic
în școli pentru implementarea activităților de Consiliere și orientare.
CENTRELE JUDEȚEANE/AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI DE RESURSE ȘI DE
ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ (CJRAE/CMBRAE)
Centrele Județene/ al Municipiului București de Resurse și de Asistență Educațională
(CJRAE/CMBRAE), sunt organizate și funcționează în baza:
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 33
• Hotărârii Guvernului nr. 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității de
învățare, instruire, compensare, recuperare și protecție specială a copiilor/elevilor/tinerilor
cu cerințe educative speciale din cadrul sistemului de învățământ special și special
integrat,
• Legii Educației Naționale nr. l /2011, art.48, 49, 50,
• Ordinului M.Ed.C.T.S. nr. 5.573 / 07.10.2011 privind aprobarea Regulamentului
M.Ed.C.T.S. nr. 5.555 / 07.10.2011 (prin care se aprobă Regulamentul de organizare și
funcționare a Centrelor județene/al Municipiului București de Resurse și Asistență
Educațională),
• Ordinul nr. 5.575 / 27.10. 2011 pentru aprobarea Metodologiei - cadru privind școlarizarea
la domiciliu, respectiv înființarea de grupe/clase în spitale.
• Ordinul 6.552/13.12.2011 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea, asistența
psiho-educațională, orientarea școlară și orientarea profesională a copiilor și tinerilor cu
cerințe educaționale speciale,
• Ordinul 5.115/2014 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a
unităților de învățământ preuniversitar.
• Ordinul 4.619/2014 și 4.621/2015 pentru aprobarea Metodologie cadru de organizare și
funcționare a consiliului de administrație din unitățile de învățământ preuniversitar, alte
acte din legislația secundară aflate în stadiu de proiect.
Centrul reprezintă o instituție de învățământ special integrat specializată în oferirea,
coordonarea și monitorizarea de servicii educaționale specifice acordate copiilor/
elevilor/tinerilor, cadrelor didactice, părinților și membrilor comunității pentru a asigura
tuturor accesul la o educație de calitate precum și asistența necesară în acest sens. Centrul
coordonează, monitorizează și evaluează, la nivel județean, activitatea Centrului
Județean de Asistență Psihopedagogică și a cabinetelor de asistență psihopedagogică, a
centrelor și cabinetelor logopedice interșcolare, colaborează cu centrele școlare pentru
educație incluzivă în vederea asigurării serviciilor educaționale specializate,
coordonează, monitorizează și evaluează servicii specializate de mediere școlară.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 34
Centrul este unitate conexă a învățământului preuniversitar, cu personalitate juridică,
subordonat Ministerului Educației Naționale și coordonat metodologic de Inspectoratul
Școlar Județean.
Centrul (CJRAE/CMBRAE) include în structura sa:
Serviciului de Evaluare și Orientare Școlară și Profesională (SEOSP).
„În vederea evaluării, asistentei psiho-educaționale, orientării școlare si orientării
profesionale a copiilor, a elevilor si a tinerilor cu cerințe educaționale speciale, se înființează
serviciul de evaluare si orientare școlară si profesională, denumit in continuare SEOSP, in
cadrul centrelor județene de resurse si de asistență educațională (CJRAE), respectiv al
Centrului Municipiului București de Resurse si de Asistenta Educaționala (CMBRAE).
Orientarea școlară și profesională a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educaționale
speciale se realizează de către Comisia de orientare școlară și profesională numită prin decizie
a Inspectorului școlar județean, la propunerea Serviciului de evaluare și orientare școlară și
profesională din cadrul Centrului.
Centrul de Asistență Psihopedagogică (CMBAP/ CJAP)
„(1) asigură servicii specializate pentru copii, părinți, cadre didactice din școlile județului, la
solicitarea acestora și/sau la recomandarea psihologului școlar atunci când: cazul presupune
colaborare între specialiști; cazul depășește competența psihologului școlar practicant. Aceste
servicii presupun:
a. informarea și consilierea preșcolarilor/elevilor, părinților, educatoarelor, învățătorilor,
institutorilor și profesorilor pe diferite subiecte: cunoaștere și autocunoaștere, adaptarea
elevilor la mediul școlar, adaptarea școlii la nevoile elevilor, optimizarea relațiilor școală-
elevi-părinți;
b. consilierea și asistența psihopedagogică pentru copiii cu cerințe educative speciale.
c. aplicarea de metode, procedee și tehnici specifice pentru prevenirea și diminuarea
factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort
psihic;
d. examinarea psihologică pentru elevi;
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 35
e. organizează servicii de consiliere și cursuri pentru părinți.
(2) propune și organizează programe de consiliere educațională pentru elevi și părinți și de
orientare școlară, profesională și a carierei elevilor;
(3) sprijină și asigură asistența și consilierea metodologică a cadrelor didactice din
învățământul preuniversitar;
(4) elaborează studii psiho-sociologice pe diverse domenii tematice cât și privind orienterea
școlară și profesională e elevilor, în vederea corelării ofertei educaționale cu cererea pieței
forței de muncă;
(5) recomandă părinților consultarea altor instituții pentru problemele care nu sunt de
competența psihologului specialist (centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete
medicale, cabinetele psihiatrice);
(6) elaborează materiale suport necesare desfășurării educației, în funcție de potențialul bio-
psiho-social al fiecărui copil, ghiduri educaționale, buletine informative, articole; asigură
participarea personalului la cursuri de formare continuă, perfecționare curentă și prin grade
didactice, în scopul autoperfecționării, la cursuri, la conferințe, sesiuni de comunicări
științifice,etc.;
(7) sprijină desfășurarea activităților de voluntariat în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune
Comunitară;
(8) coordonează și sprijină cabinetele interșcolare din unitățile de învățământ; - colaborează
cu personalul de la Agenția locală de ocupare și formare profesională; - este implicat alături
de ISJ în examinarea propunerilor tuturor unităților de învățământ preuniversitar din rețea și
a ofertei privind planul de școlarizare; - monitorizează, prin intermediul profesorilor consilieri
școlari proprii, situațiile de abandon școlar ridicat, risc privind consumul de droguri, tulburări
comportamentale din unitățile de învățământ preuniverisat din județ, în care din motive
obiective nu au putut fi normate posturi în cabinete școlare, cu prezentarea de rapoarte
semestriale; - monitorizează proiectele/ programele, parteneriatele educaționale intene sau
internaționale derulate pe plan local cu autoritățile din învățământ, autoritățile locale, asociații
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 36
și fundații cu preocupări în domeniu vizând problematica consilierii, orientării școlare,
profesionale și a carierei elevilor;
(9) colaborează cu cabinetele logopedice; colaborează cu mediatorii școlari; organizează
grupuri de intervizare;
Cabinete de Asistență Psihopedagogică și Interșcolare
(1) asigură informarea și consilierea preșcolarilor/elevilor, părinților, educatoarelor,
învățătorilor, institutorilor și profesorilor pe diferite subiecte: cunoaștere și autocunoaștere,
adaptarea elevilor la mediul școlar, adaptarea școlii la nevoile elevilor, optimizarea relațiilor
școală-elevi-părinți;
(2) asigură servicii de consiliere și asistență psihopedagogică pentru copiii cu cerințe
educative speciale.
(3) asigură prin intermediul metodelor, procedeelor și tehnicilor specifice prevenirea și
diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau
disconfort psihic. Tehnicile de intervenție in domeniul psihoterapiei și consilierii psihologice
pot fi utilizate doar de profesorul psiholog conform atestării din partea Colegiului Psihologilor
din România;
(4) propun și organizează programe de orientare școlară, profesională și a carierei elevilor în
școlile unde își desfășoară activitatea, în colaborare cu consilierii educativi;
(5) asigură servicii de consiliere și cursuri pentru părinți;
(6) sprijină și asigură asistența și consilierea metodologică a educatoarelor, învățătorilor,
institutorilor, profesorilor și diriginților.
(7) elaborează studii psiho-sociologice privind opțiunile elevilor claselor terminale vizând
calificările profesionale prin învățământul profesional și liceal precum și tipurile de școli din
cadrul rețelei;
(8) recomandă părinților consultarea altor instituții pentru problemele care nu sunt de
competența cabinetului de asistență psihopedagogică (centre logopedice, comisii de expertiză,
cabinete medicale, cabinetele psihologice etc.)
(9) colaborează cu mediatorii școlari;
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 37
(10) realizează investigarea psihopedagogică a copiilor și elevilor;
(11) propun în cadrul curricumului la decizia școlii cursuri opționale vizând dezvoltarea
personală a elevilor;
(12) colaborează cu cabinetele logopedice;
(13) colaborează cu cadrele didactice de itinerante și de sprijin;
Cabinete Logopedice Interșcolare (CLI)
(1) Depistează, evaluează și identifică tulburările de limbaj și de comunicare la copiii
preșcolari înscriși sau nu în grădinițe sau la școlarii mici;
(2) Asigură caracterul preventiv al activității de terapie logopedică, prin acordaea unei atenții
prioritare copiilor preșcolari cu tulburări de limbaj în grădinițe, în scopul prevenirii instalării
dificultăților de învățare a scrisului și cititului la vârstă școlară;
(3) Orientează terapia logopedică spre corectarea, recuperarea, compensarea, adaptarea și
integrarea școlară și socială;
(4) Corectează tulburările de limbaj și de comunicare în vederea diminuării riscului de eșec
școlar;
(5) Sprijină cadrele didactice în abordarea personalizată a copiilor/ elevilor cu tulburări de
limbaj și comunicare;
(6) Organizează/realizează acțiuni metodice de îndrumare/consiliere logopedică a cadrelor
didactice din școli și grădinițe, în vederea sprijinirii procesului de corectare a tulburărilor
ușoare de limbaj;
(7) Organizează/realizează dezbateri tematice privind importanța consolidării limbajului în
procesul de corectare a tulburărilor ușoare de limbai;
(8) Intervențiile logopedice se desfășoară în centrele / cabinetele logopedice care-și au sediul,
de regulă, în școlile sau grădinițele din învățământul de masă din județ;
(9) Într-un CLI pot funcționa unul sau mai multe cabinete logopedice, în funcție, de numărul
copiilor/elevilor din unitățile de învățământ din zona arondată care au nevoie de terapie
logopedică, precum și de numărul profesorilor logopezi normați și încadrați;
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 38
(10) Depistarea copiilor/elevilor cu tulburări de limbaj, planificarea activității și programarea
copiilor la cabinet se vor realiza în decurs de o lună de la începutul fiecărui an școlar;
(11) Activitățile de reevaluare/reexaminare se realizează la începutul semestrului.
Centrul de Documentare și Informare
(1) Centrul de Documentare și Informare are următoarele funcții: funcția de primire, funcția
de informare generală, funcția pedagogică, funcția de orientare școlară și profesională, funcția
de comunicare cu exteriorul, funcția tehnică și funcția recreativă.
(2) Centrul de Documentare și Informare oferă elevilor, cadrelor didactice și comunității
locale un spațiu de formare, comunicare și informare, un laborator de experimentare a noilor
tehnologii educaționale, un loc de cultură, deschidere, întâlnire și integrare.
(3) reprezintă un element important în prevenirea și combaterea eșecului școlar. Pentru elevii
în dificultate școlară, Centrul de Documentare și Informare organizează acțiuni destinate să
le aducă acestora sprijin individual pentru ameliorarea și rezolvarea problemelor identificate
de către profesorii din cabinetele de asistență psihopedagogică, profesorii din cabinetele de
logopedie sau alte cadre didactice;
(4) facilitează accesul la informația privind orientarea școlară și profesională.
(5) favorizează accesul la informație și cultură a elevilor, cadrelor didactice și a membrilor
comunității locale.
Exemplu (CMBRAE, http://www.cmbrae.ro/2017/wp-
content/uploads/ORGANIGRAMA_CMBRAE_2015-1024x648.jpg):
CJRAE/CMBRAE îndeplinesc următoarele funcții:
a) de coordonare, monitorizare și evaluare a serviciilor educaționale specifice din
județ/municipiu;
b) de monitorizare a evoluției beneficiarilor serviciilor educaționale;
c) de informare și documentare pentru beneficiarii serviciilor educaționale;
d) de colaborare cu partenerii sociali din comunitate, precum și cu organizații și
asociații la nivel național și internațional.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 39
CJRAE/CMBRAE dezvoltă următoarele servicii:
a) servicii de asistență psihopedagogică și orientare școlară și profesională, furnizate
prin centrele județene și prin cabinetele școlare de asistență psihopedagogică;
b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele și prin cabinetele logopedice
interscolare;
c) servicii de evaluare, orientare/reorientare dinspre școală specială spre școală de
masă și invers, prin intermediul comisiei de orientare școlară și profesională, la propunerea
serviciului de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, în
baza prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 1/2011;
d) servicii de mediere școlară, furnizate de mediatorii școlari;
e) servicii de consultanță pentru educație incluzivă, furnizate de centrele școlare pentru
educație incluzivă;
f) servicii de formare, prin parteneriate cu instituții abilitate să ofere formare inițială,
conform unor acorduri-cadru, în baza prevederilor art. 239 alin. (2)-(4) din Legea nr. 1/2011;
g) servicii de informare și consiliere pentru cadre didactice, copii, părinți, precum și
pentru alți membri ai comunității;
h) servicii de consiliere și prevenire a delincvenței și pre-delincvenței juvenile.
Beneficiari ai serviciilor CJRAE/CMBRAE:
a) copii, elevi și tineri;
b) părinții sau aparținătorii legali ai copiilor;
c) personalul angajat în unitățile de învățământ sau în alte instituții care acționează în
domeniul problematicii copiilor;
d) membri ai comunității locale.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 40
CENTRELE JUDEȚENE DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (CJAP/CMBRARE)
Necesită o analiză separată situația Centrelor Județene de Asistență
Psihopedagogică (CJAP), aflate, după cum se poate constata mai sus, în componența
CJRAE.
Conform informațiilor publicate în „Contribuția consilierii de carieră…“ (Crăciun,
2017), CJAP au fost structurile care au oferit suport pentru elevi.
În 1991, Ministerul Învățământului și Științei emite Ordinul de Ministru
7895/18.09.1991 care, în virtutea art. 36 din „Hotărârea nr. 461 din 30 iunie 1991, privind
organizarea și funcționarea învățământului în România în anul școlar (universitar)
1991/1992“, se constituie în actul de naștere a primelor Centre Județene de Asistență
Psihopedagogică (CJAP) din România, ca parte componentă a Casei Corpului Didactic și,
mai târziu, în cadrul Inspectoratelor Școlare Județene sau municipale. „Ordinul privind
constituirea și statutul Centrelor de Asistență Psihopedagogică pentru cadre didactice,
elevi și părinți nr. 7895/18.09.1991“, constituie, la nivel județean și municipal (în cazul
Bucureștiului), Centre de Asistență Psihopedagogică, aflate în subordonarea
Inspectoratelor Școlare Județene și sub îndrumarea metodologică a Institutului de Științe
ale Educației.
Rolul acestora este, după cum este el declarat și asumat (CJAP, 2015), următorul:
• „Asistarea elevilor în procesul de orientare școlară și profesională, prin furnizarea de
informații specifice și prin promovarea autodeciziei în orientare, ca rezultat al armonizării
între resursele interne și oportunitățile externe;
• Descoperirea resurselor și nevoilor personale pentru optimizarea capacității de
interrelaționare și creșterea toleranței la factori de stres;
• Formarea unui sistem coerent de scopuri în viață și întărirea comportamentului intențional
prin exersarea, în contexte mai largi, a diferitelor evenimente din viața cotidiană care permit
adaptarea eficientă la mediu;
• Formarea și structurarea conștiinței de sine, de lume și de alții;
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 41
• Dezvoltarea unei atitudini active și responsabile a elevilor față de procesul învățării, prin
conștientizarea particularităților stilului cognitiv, valorificarea motivelor intrinseci și
exersarea unor tehnici de muncă intelectuală;
• Stimularea creativității pentru a dezvolta la elevi capacitățile de a pune în acțiune modele
alternative de comportament într-o situație dată și de a aborda diferite probleme de viață din
mai multe perspective;
• Prevenirea și diminuarea eșecului școlar, tulburărilor de comportament, consumului de
droguri;
• Sprijinirea părinților în cunoașterea personalității copiilor și a particularităților vârstei
acestora, în vederea optimizării relaționării copil-părinte;
• Asistarea permanentă a cadrelor didactice în proiectarea și desfășurarea activităților cu
caracter educativ, cât și în propria dezvoltare profesională;
• Diseminarea informațiilor cu caracter psihopedagogic și a experiențelor reușite.“
Prin Ordinul 31314/10.05.1994, Ministerul Învățământului stabilește fișa postului
profesorului (consilier) din Centrele Județene de Asistență Psihopedagogică și Cabinetele
Interșcolare de Asistență Psihopedagogică; printre tipurile de activități standardizate puse în
sarcina profesorului-consilier, sunt câteva care sunt legate de activitatea de informare,
orientare și consiliere de carieră: cunoașterea și autocunoașterea elevilor, adaptarea elevilor
la cerințele școlii, prevenirea și diminuarea factorilor care duc la eșec și la abandon școlar,
orientarea carierei elevilor, organizarea și realizarea programelor de orientare a carierei
elevilor; activitățile urmau să se desfășoare atât în sediul central, cât și la nivelul unităților
școlare care solicitau aceste activități, inclusiv în mediul rural, unde activitățile de orientare a
carierei ar fi trebuit să beneficieze de un program specific. De asemenea, consilierii aveau în
atribuție elaborarea hărții și a fișierului de orientare școlară, culegerea datelor relevante
referitoare la dinamica profesiilor din județ, colaborarea cu Direcția Județeană de Muncă și
Protecție Socială
O parte importantă a activității acestor centre se raportează la oferirea de servicii
de orientare și consiliere în carieră.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 42
Situația consemnată de Crăciun (2017) persistă și are rădăcini adânci: „Deși
inițiativa a venit devreme, la aproape 2 ani după 1989, când încă influența sistemului de
educație comunist era foarte influent, rezultatele s-au lăsat mult așteptate. Motivul principal
pentru care reforma sistemului de servicii de suport pentru elevi și studenți, în special în
domeniul orientării și consilierii de carieră încă nu este finalizată în România, este lipsa acută
a finanțării. Deși cadrul legislativ a evoluat relativ rapid, nu au fost alocate și resursele
necesare pentru susținerea și dezvoltarea structurilor necesare, la un nivel corespunzător. Un
impediment deosebit a fost cel legat de lipsa acută de personal calificat; în acea perioadă,
facultățile de psihologie, sociologie și asistență socială, care ar fi trebuit să ofere pregătirea
corespunzătoare consilierilor de carieră care să activeze în aceste centre, erau foarte puține,
în România. De asemenea, numărul de locuri scoase la concurs disproporționat de reduse, în
raport cu cererea pieței. Cele câteva tentative de a specializa consilieri de carieră prin
intermediul unor cursuri postuniversitare (Universitatea din București, Universitatea Babeș-
Bolyai din Cluj) nu au reușit nici ele să suplinească lipsurile sistemului.“
„Ordinul Ministerului Învățământului 31315 din 10.05.1994, aprobă
„Regulamentul de funcționare al Centrelor Județene de Asistență Psihopedagogică și a
Cabinetelor Interșcolare de Asistență Psihopedagogică“. Acesta trasează atribuțiile generale
ale CJAP și a CIAP și structura organizatorică, precum și relațiile de subordonare, coordonare
și colaborare; se precizează în mod expres faptul că serviciile oferite de respectivele
structuri sunt gratuite iar orientarea carierei elevilor este tratată mult mai amănunțit,
din toate perspectivele vizate: organizarea de programe de orientare a carierei elevilor,
în funcție de specificul zonei și de mediu, editarea de materiale necesare activităților de
orientare a carierei elevilor, activități de cunoaștere și autocunoaștere, conform
informațiilor publicate în Cadrul legal de funcționare a Centrelor de Asistență
Psihopedagogică și a activității de orientare școlară și profesională“
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 43
CONCLUZII – ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR
Analizând organizarea mai multor CJARE și CJAP din țară, așa cum apar în
informațiile oficiale aflate pe site-urile instituționale, putem trage câteva concluzii:
• Cele mai multe dintre CJRAE/CJAP sunt prezente în mediul virtual, dar
informațiile nu sunt, de cele mai multe ori, actualizate. Lipsesc rapoarte de activitate
(în unele cazuri, apare doar raportul de activitate pe anul anterior – 2017), ca și
planuri operaționale și proceduri. La o mare parte din site-urile instituționale, nu
apare organigrama. La multe dintre instituții, nu sunt vizibile informații despre
numărul de elevi cărora structurile subordonate CJRAE/CJAP trebuie să le ofere
servicii de specialitate.
• Mai mult de 2/3 din CJAP/CJRAE prezente online nu au publicat un plan de
dezvoltare instituțională.
• Structura cabinetelor de consiliere din rețeaua de învățământ preuniversitar,
arondate CJAP/CJRAE nu este prezentă nici pe site-urile instituționale ale
CJAP/CJRAE, nici pe cele ale Inspectoratului Școlar Județean; în unele cazuri (rare)
apare această informaţie, dar accesul este foarte greoi.
• În cazul CJRAE care au publicat structura actualizată a Cabinetelor
Școlare/interșcolare de Asistență Psihopedagogică, care asigură servicii de consiliere
la nivelul unităților de învățământ preuniversitar, constatăm faptul că un singur
consilier (profesor consilier) asigură servicii în una, două chiar trei instituții, unele
dintre ele de categorie diferită (liceu/colegiu și școală primară).
• Activitățile instituționale ale CJRAE/CJAP sunt, în general, cele reglementate legal,
în acest moment. Puține dintre instituțiile menționate desfășoară activități care
depășesc atribuțiile reglementate legal. Activitățile respective țin de participarea la
proiecte finanțate pe plan local, național sau prin proiecte europene de tip
ERASMUS+ (de regulă).
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 44
• Unele CJRAE/CJAP au dezvoltat direcții de cercetare originale, ca și tematici
originale; rapoartele de cercetare sunt publicate pe site-uri, dar multe dintre ele nu
sunt aduse în actualitate.
• Unele CJRAE/CJAP au dezvoltat instrumente specifice e intervenție, ca și protocoale
de lucru; cu toate acestea, nu există, la nivel național, o similitudine între acestea.
• În proporție covârșitoare, nu există informații despre pregătirea personalului
CJAP/CJRAE; publicarea CV-urilor persoanelor care ocupă funcții de conducere
este o excepție. Datele de contact ale CJAP/CJRAE sunt greu de identificat.
ALTE OBSERVATII
3. Documente de referinţă pentru activitățile de evaluare, consiliere, orientare
școlară și profesională a elevilor
3.1. Reglementări internaționale în domeniul protecției drepturilor copilului și
familiei
• Convenția cu privire la drepturile copilului ratificată prin Legea nr.
18/1990, republicată, cu modificările ulterioare
• Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități adoptată la New
York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 Decembrie 2006,
ratificată prin Legea nr. 221/2010, cu modificările ulterioare.
3.2. Legislație primară
• Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 cu modificările și completările
ulterioare
• Legea nr. 272/2004 – Legea nr.257/2013 privind protecția și promovarea
drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare
• Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările și completările ulterioare
• Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap cu modificările ulterioare
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 45
• HOTARARE Nr. 889/ 2016 privind aprobarea Strategiei naționale pentru
sănătatea mintală a copilului și adolescentului 2016-2020
3.3. Legislație secundară
• Ordinul METCS nr. 5555/7 oct. 2011 privind Organizarea şi funcţionarea
centrelor judeţene/municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională
• Ordinul METCS nr. 5573/7 oct. 2011 privind aprobarea Regulamentului
de organizare şi funcţionare a centrelor învăţământului special şi special integrat.
• Ordinul nr. 5574/7 oct. 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind
organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe
educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă.
• Ordinul nr. 6.552/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea,
asistenţa psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor,
elevilor, şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale.
• Procedura de sistem privind Managementul de caz pentru copiii cu CES
orientați școlar și profesional, Ediția 1 din 26/07/2017
• Ordinul nr. 5575/10 nov. 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru
privind școlarizarea la domiciliu, respectiv înființarea de grupe/clase în spitale/ Ordinul
Nr. 5.086/ 21 noiembrie 2016 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind școlarizarea
la domiciliu, respectiv înființarea de grupe/clase în spitale
• Ordinul Comun nr. 1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016 privind
aprobarea Metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării
copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor
cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu
dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale.
• Ordinul Nr.3124/ 10 februarie 2017 privind aprobarea Metodologiei
pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de învățare
• Ordinul Nr. 1804/4469 din 3 iulie 2012 privind aprobarea Metodologiei-
cadru cu privire la serviciile de consiliere şi orientare a carierei pe tot parcursul vieţii
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 46
3.4. Alte documente, inclusiv reglementări interne ale entităţii publice
• Regulamentele de Organizare şi Funcţionare ale Centrelor de Resurse şi
Asistenţă Educaţională
• Regulamentele de Ordine Interioară ale Centrelor Judeţene/ al
Municipiului București de Resurse și Asistenţă Educaţională
• Rapoarte anuale (an școlar) de activitate ale CJRAE/CMBRAE
4. Lucrări, articole şi studii relevante
4.1. Compendii tematice realizate în cadrul Euroguidance Cross-Border
(Seminar la care Euroguidance Romania - departamentul de Consiliere din ISE- a
contribuit in fiecare an), disponibile la:
https://www.euroguidance.eu/compendia-of-results-from-euroguidance-cross-
border-seminars
ALTE ARTICOLE ȘI STUDII RELEVANTE
Gabriel Brătucu, Anca Madar, Nicoleta Andreea Neacşu, Dana Boşcor, Codruţa Adina
Băltescu, Rolul consilierii vocaţionale a elevilor în valorificarea înclinaţiilor profesionale ale
acestora, Amfiteatru Economic Volum: 16, nr. 37/2014 ,
www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Articol_1331.pdf
Extras din text (selectiv):
În România elevii de liceu au acces la servicii de orientare profesională, dar există puţine
informaţii cu privire la măsura în care se apelează efectiv la consiliere sau la cât de utile sunt
considerate serviciile respective. De multe ori, există un conformism social în rândul
liceenilor, care îi determină să aleagă acele profesii valorizate la un moment dat de societate,
fără a realiza un discernământ personal.
Scopul principal al acestui articol este de a analiza, ca bună practică, rolul consilierii
vocaţionale a elevilor în vederea dezvoltării competenţelor profesionale, astfel încât atunci
când aceştia decid în legătură cu cariera lor să o poată face corect. Pentru monitorizarea
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 47
opiniilor elevilor de liceu în legătură cu orientarea vocaţională şi a percepţiilor despre
integrarea lor pe piaţa muncii, s-a efectuat o cercetare de marketing, de tipul sondajului de
opinie, pe un eşantion de 2364 elevi de liceu din clasa a XII-a.
Cercetarea a evidenţiat ponderea redusă din rândul elevilor intervievaţi care au cunoştinţe
despre activitatea de orientare vocaţională, că dintre cei care au apelat la astfel de servicii cea
mai mare parte au fost mulţumiţi, dar şi faptul că aspectul cel mai important în vederea
obţinerii unui loc de muncă este legat de competenţele dobândite în timpul studiilor.
Participanţii la acest sondaj sunt de acord că şcoala are un rol determinant în formarea unei
persoane, iar sistemul de învăţământ reprezintă una dintre cele mai importante surse de
dobândire a competenţelor necesare pentru viaţa profesională În rândul liceenilor de clasa a
XII-a, numărul celor care cunosc noţiunea de orientare şcolară şi profesională este mai mic
comparativ cu cel al celor care apreciază că nu au cunoştinţe despre orientarea şcolară şi
profesională, majoritatea (53,8%) afirmând că ştiu în oarecare măsură această noţiune. Mai
mult de jumătate dintre elevii chestionaţi (55%) au menţionat că au nevoie de orientare şi
consiliere şcolară şi profesională pentru alegerea traseului profesional. Este reliefată astfel
influenţa pozitivă şi necesară a consilierii vocaţionale a elevilor asupra formării şcolare şi
profesionale a acestora, elemente în concordanţă cu concluzii ale cercetărilor anterioare
(Borders şi Drury, 1992, Hughey et all., 1993, Gysbers şi Laplan, 2001, Watts, 2001).
Din rândul elevilor de liceu chestionaţi, 66,8% au precizat că în liceul în care studiază există
un Centru de Asistenţă Psihopedagogică unde pot fi îndrumaţi în deciziile privind orientarea
şcolară şi profesională, dintre aceştia numai 16,9% au contactat acest centru pentru a fi
sprijiniţi în deciziile privind parcursul şcolar, orientarea şcolară şi profesională, dintre aceştia
cei mai mulţi provin din Braşov, Bucureşti, Buzău, Constanţa, Sfântu Gheorghe (Covasna),
Zalău.
Consilierea carierei privind alegerea studiilor şi a profesiei viitoare sunt modalităţile de
consiliere pe care elevii de liceu în anii terminali le-au solicitat cu precădere cabinetelor de
orientare şi consiliere la care au apelat. Elevii ce au contactat aceste centre sau declarat
mulţumiţi referitor la serviciile de consiliere şi orientare profesională. Studiul a avut în vedere
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 48
şi cuantificarea percepţiei liceenilor cu privire la avantajele absolvirii unei facultăţi, astfel că
obţinerea unei specializări mai înalte reprezintă cel mai important aspect al finalizării
cursurilor superioare, acesta obţinând un număr ridicat de nominalizări. Totodată, obţinerea
mai uşoară a unui loc de muncă şi dobândirea unui nivel de educaţie mai ridicat constituie
avantaje majore pentru absolvirea cursurilor unei facultăţi.
Ne perimtem să formulăm următoarea recomandare în urma desfăşurării acestei cercetări -
îmbunătăirea consilierii vocaţionale a elevilor pentru dezvoltarea competenţelor profesionale
s-ar putea realiza printr-o mai bună cooperare între licee, universităţi şi mediul de afaceri, ca
parte a strategiei de atragere şi dezvoltare a unor resurse umane înalt calificate, element cheie
al competitivităţii ţărilor la nivel global.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
CJRAE Iaşi, Analiza privind nevoile de consiliere ale beneficiarilor, an școlar 2014-
2015, http://www.cjrae-
iasi.ro/userfiles/files/CJAP/Proiecte/Analiza%20nevoilor%20de%20consiliere_%202014_2
015.pdf
Extras din text (selectiv):
Strategii de intervenţie. Măsuri de îmbunătăţire
1. Promovarea serviciilor de consiliere către toate categoriile de beneficiari: elevi, părinţi,
cadre didactice prin cât mai multe canale: site, promovare evenimente, pliante, afişe,
organizarea de întâlniri cu directorii unităţilo rde învăţământ cu cabinet, promovarea în cadrul
şedinţelor cu directorii unităţilor din judeţ, colaborări cu consiliul elevilor, asociaţiile de
părinţi, participarea la lectoratele cu părinţii, la întălnirile metodice ale cadrelor didactice.
2. Oferirea sprijinului unităţilor şcolare în dezvoltarea relaţiilor şcoală- familie prin
organizarea şi desfăşurarea de activităţi de tip şcoala părinţilor, prin implicarea părinţilor în
acţiuni în echipă cu copiii, prin acţiuni de promovare a activităţii şi rezultatelor copiilor.
Temele care pot fi abordate: relaţionare/ comunicare, disciplinarea pozitivă, orientarea
carierei, managementul timpului, psihologia vârstelor.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 49
3. Organizarea spaţiului destinatat activităţii de consiliere astfel încât acesta să ofere o
atmosferă caldă, primitoare.
4. Aplicarea în proiecte cu finanţare în vederea achiziţionării de instrumente de lucru.
5. Promovarea de către consilierii şcolari a unei atitudini pozitive, deschise, de încredere,
oferind clienţilor posibilitatea de a se exprima.
6. Respectarea tuturor etapelor în procesul de consiliere oferind astfel clienţilor posibilitatea
evaluării şi observării rezultatelor.
10. Ameliorarea managementului şi organizării serviciilor de consiliere prin:
a.clarificarea statutului şi rolului consilierului şcolar
b.elaborarea de fişe ale postului unitare la nivelul reţelei MECTS pentru evitarea
suprasolicitării şi preluării unor sarcini nespecifice
c.dezvoltarea unui sistem de comunicare mai eficient între practicienii din judeţ, regiune, zonă
(pagina web a fiecărui CJAPP, adresae-mail pentru fiecar econsilier, parola pentru un forum
de discuţii comun, dotarea cabinetelor sau accesul consilierului la telefon)
d.întâlniri eficiente ale coordonatorilor CJAPP
e.baze de date cu adresele de contact ale tuturor practicienilor din reţea
f.întocmirea de statistici cu privire la beneficiarii serviciilor de consiliere
g.manualul bunelo rpractici.
13. Creşterea vizibilităţii ISE–Euroguidance/ CNROP, a universităţilor şi CCD ca ofertanţi
de formare.
14. Reducerea deficitului de informaţii despre piaţa muncii, mobilitatea pentru studii sau
munca cu care se confruntă practicienii şi care impun îmbunătăţirea colaborării cu instituţii
de profil: AJOFM, Centre de Informare şi Orientare, institute de cercetare, sursele potenţiale
de finanţare, practicienii din instituţiile publice sau internaţionale.
15. Participarea practicienilor la diverse activităţi informale şi formale bazate pe munca în
echipă şi învăţare prin colaborare, care să conducă la: Îmbunătăţirea relaţiilor dintre
practicienii din reţea, Recunoaşterea competenţelor personale, Ameliorarea comunicării,
Construirea unor proiecte comune.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 50
16. Valorificarea competenţelor de formatori ale consilierilor şcolari prin cursuri de formare
derulatede CJRAE/ CJAPP, CCD sau informal, pentru pregătirea consilierilor debutanţi.
17. Valorificarea competenţelor în domeniul psihologiei educaţionale şi de familie în cadrul
unor activităţi de intervizare.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Asociaţia Atitudini şi Alternative (2012), Metode şi instrumente de activare a tinerilor
pentru autocunoaştere şi planificarea carierei - Studiu integrat privind opţiunea şcolară şi
cariera profesională în rândul elevilor, specialiştilor în educaţie şi angajatorilor. Proiect
realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin Acţiunea de pregătire „Scheme de
Garantare pentru Tineri”,
http://cvact.ro/uploads/articole/2014/mai/26/files/analiza_contextuala_si_integrata_var_final
a.pdf
Extras din text (selectiv):
Obiectivele si ipotezele stabilite in cadrul proiectului sunt completate in cadrul studiului
integrat elevi, profesori si angajatori de urmatoarele ipoteze de lucru:
• majoritatea elevilor îşi stabilesc traiectoria şcolară şi profesională cu precadere la sfatul
/consilierea “familiei” si mai putin la sfatul unui specialist si in mica masura in functie de
cerinta venita de pe piata fortei de munca – din partea unui angajator sau altul.
• “prezenta” activitatii de consilierie şcolara la nivelul scolilor din Alba Iulia este o
simpla prezenta in grila/curricula fara rezultate, remarcabile in randul grupului tinta (“am
auzit ca ar exista dar nu stiu daca avem asa ceva in liceul nostru”elev Alba Iulia)
• capacitate scazuta de relationare si comunicare intre elevi si profesori/specialisti
implicati in consiliere scolara
• reticenta fata de capacitatea specialistilor in consiliere scolara si profesionala in
furnizarea unor „servicii cu succes garantat”
Ce este de mentionat in abordarea si analiza celor 3 componente ale sistemului sunt
instrumentele de lucru utilizate pentru colectarea datelor:
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 51
a. pentru profesori a fost utilizat ca instrument de colectare de date si informatii chestionarul
pe format hartie –offline cu intrebari inchise si semi deschise, cu raspuns preformulat
b. pentru angajatori a fost utilizat ca instrument de colectare de date si informatii chestionarul
cu intrebari inchise si semi deschise, cu raspuns preformulat atat in format hartie-offline cat
si in mediul online
c. pentru elevi au fost utilizate doua metode de cercetare (online si offline) si in acelasi timp
doua instrumente de masurare a acelorasi opinii: ghidul de interviu semistructurat folosit la
realizarea de focus-grupuri cu elevii selectati din populatia elevilor implicati in activitatile
proiectului; ghid de interviu semistructurat cu intrebari deschise creat special pentru mediul
online.
d. analiza ( de tip desck research) contextuala in profil economic si socio-ocupational
Principala concluzie a studiului constă în necesitatea unui dialog pentru a găsi şi implementa
constructiv cele mai bune soluţii în ceea ce priveşte îndrumarea şi orientarea profesională. În
continuare redăm punctual un set de concluzii şi recomandări, după cum urmează:
Concluzie Recomandare
În general angajatorii au un grad de de satisfacţie scăzut în legătură calitatea resurselor umane
pe care le oferă şcoala românească; Este necesară o mai bună colaborare între factorii
educaţionali responsabili şi mediul de afaceri, dezvoltarea unor reţele şi parteneriate fiind
benefică atât pentru eliminarea unor clivaje, identificarea unor soluţii şi bune practici
transferabile (piaţa muncii – sistem educaţional) şi îmbunătăţirea imaginii învăţământului
românesc;
Angajatorii au indicat un set mai restrâns de competenţe prin comparaţie cu specialiştii IOP;
Prin intermediul unor forme de colaborare extinsă (proiecte, întâlniri, mese rotunde
etc.) s-ar putea răspunde la întrebarea: numărul de competenţe sau selectarea corectă a
acestora reprezintă un factor de succes pe piaţa muncii?
Angajatorii cred că tinerii care au absolvit şcoli profesionale/ tehnice / arte şi meserii sau care
au bacalaureatul au „mai mare căutare” pe piaţa muncii.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 52
Angajatorii cred că ceea ce elevii învaţă la şcoală corespunde în mică măsură cerinţelor
societăţii/ firmei pe care o aceştia o reprezintă, şansele de angajare ale unui tânăr absolvent
(în firma pe care o reprezintă respondenţul), în viitorul apropiat, fiind relativ modeste.
Angajatorii cred că profilul liceal pare a restrânge destul de mult opţiunile de dezvoltare a
carierei (în condiţiile în care majoritatea angajatorilor chestionaţi cred că oferete educaţionale
sunt necorelate cu piaţa muncii - ex., facultăţi şcoli postliceale ce pregătesc profesii necerute
pe piaţa muncii). Studiile şi analizele aprofundate (inclusiv prin consultarea extinsă a
mediului de afaceri) ar putea stabili o mai bună adecvare între oferta educaţională, aria
curiculară şi cerinţele pieţei muncii;
Chiar daca este o informatie strategica consideram ca ar fi interesant de aflat distributia
statistica la nivel de judet sau regiune a meseriilor si evolutia acestora pe un interval stabilit
de timp. Evident ca cererea pentru o meserie sau alta se schimba ca urmare a vitezei de
dezvoltare si a investitiilor dar in acest fel s-ar putea redefini pozitia meseriilor in piata si
potential in curicula liceelor.
Măsura importanţei acordate carierei lor profesionale se situază la un nivel scăzut în opinia
angajatorului; Facilitarea relaţiei angajatori – tineri (viitori) absolvenţi este utilă pentru
îmbunătăţirea acestei percepţii;
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----
ISJ, CJRAE, CJAP Iași (2016), Orientarea carierei - perspective europene. Ghid
metodologic pentru profesori, Ed. Stef
www.isjiasi.ro/.../GHID%20CARIERA_PERSPECTIVE%20%20%20EUROPENE.pdf
Extras din text (selectiv):
Elementele care fac din Ghidul Orientarea carierei- perspective europene, o resursă
educaţională specială, sunt: abordarea comparativă la nivelul Uniunii Europene, promovarea
integrării europene, a mobilităţii educaţionale, promovarea bunelor practici precum şi
promovarea egalităţii de şanse.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 53
Ghidul propune cititorului să mediteze asupra rolului profesorului diriginte, acela de sprijinire
a elevilor în identificarea, dezvoltarea, valorificarea şi promovarea calităţilor şi aptitudinilor
proprii, pentru a fi capabili să se integreze într-o societate aflată în permanentă schimbare.
Din această perspectivă lucrarea reprezintă un veritabil reper în procesul dezvoltării
profesionale, evidenţiind o serie de zone prioritare care necesită competenţe noi.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-
Popa (Buda) Lucia (2010), Planificarea carierei elevilor. Rezumatul lucrării de
doctorat,
https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/psihologie/Popa_buda_lucia_r
o.pdf
Extras din text (selectiv):
Având în vedere importanţa activităţii de consiliere şi orientare a elevilor, pentru a creşte
eficienţa unor servicii în acest domeniu, s-au făcut numeroase studii, care au condus la
concluzia necesităţii introducerii unor standarde de calitate în domeniul consilierii privind
cariera.
Brown şi Krane (2000) au identificat cinci componente importante care asigură eficienţa
programelor de consiliere şi orientare privind cariera:
1. caiete de lucru care să includă teme şi exerciţii, utile în definirea scopului;
2. întâlniri specifice de căutare a informaţiilor de carieră şi de identificare a oportunităţilor,
sub îndrumarea unui consilier;
3. asigurarea feedback-ului de către un profesionist, în funcţie de nivelul cunoştinţelor
asimilate referitoare la carieră (cunoştinţe de sine, cunoştinţe ocupaţionale);
4. crearea de oportunităţi pentru a observa şi interacţiona cu specialişti din diferite domenii
(modele);
5. eforturi sistematice de a facilita clienţilor construirea propriului suport social, în vederea
integrării pe piaţa muncii.
Direcţiile principale ale cercetării prezentate în acstă lucrare au urmărit:
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 54
a) analiza nevoilor de consiliere şi orientare privind cariera elevilor, evidenţiată în cadrul
studiului 1 şi a studiului 2;
b) determinarea măsurii în care, prin implementarea unui „Proiect de consiliere şi orientare
privind cariera elevilor”, putem influenţa pozitiv progresul elevilor în ceea ce priveşte
alegerea unui domeniu educaţional sau ocupaţional (studiul 3).
Prin această cercetare, am urmărit să oferim:
• o sinteză comprehensivă a principalelor studii şi teorii relevante din domeniul
consilierii şi orientării privind cariera;
• o imagine comprehensivă a nevoilor de consiliere şi orientare privind cariera elevilor;
• un proiect de consiliere şi orientare privind cariera, complex şi coerent, care să
răspundă nevoilor de consiliere şi orientare privind cariera elevilor;
• suporturi informaţionale pentru profesorii diriginţi şi profesorii consilieri, în vederea
sprijinirii activităţilor de consiliere şi orientare privind cariera elevilor;
• un instrument valid pentru determinarea obiectivă a progresului elevilor, în ceea ce
priveşte rezolvarea problemelor de carieră şi alegerea unei cariere.
Privită în ansamblu, lucrarea vine în sprijinul practicienilor din domeniul consilierii şi
orientării în carieră, oferind un cadru teoretic şi mai ales practic fundamentat ştiinţific.
Elaborarea modelului de intervenție:
În elaborarea „Proiectului de consiliere şi orientare a carierei elevilor”, ne-am bazat pe
„Teoria procesării cognitive a informaţiilor de carieră”, ai cărei autori sunt Sampson,
Peterson, Lenz, Reardon (1996) şi pe modelul construirii motivaţiei – ARCS: atenţie,
relevanţă, încredere, satisfacţie, conceput de Keller (1987). „Teoria procesării cognitive a
informaţiilor de carieră” sugerează că alegerea şi luarea unei decizii privind cariera este un
proces cognitiv, ce are la bază două constructe:
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 55
• piramida domeniilor de procesare a informaţiei: se referă la conţinutul rezolvării de
probleme şi luării deciziei, implicând cunoştinţe despre sine, cunoştinţe ocupaţionale,
deprinderi de luare a deciziei şi metacogniţii;
• ciclul CASVE: se referă la procesul de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziei,
incluzând faze precum: comunicarea, analiza, sinteza, evaluarea şi execuţia.
Plecând de la cele două abordări am construit propriul model de consiliere şi orientare privind
cariera elevilor. Astfel, principalele componente ale modelului au vizat alegerea carierei în
funcţie de capacitate, motivaţie şi oportunitate:
1. Introducere în problematica planificării carierei
O1 – identificarea stilurilor de învăţare ale elevilor;
O2 – deblocarea şi motivarea elevilor pentru experienţa de grup;
O3 – crearea unui climat optim de lucru şi de securitate;
O4 – generarea interesului şi a entuziasmului pentru proiect;
2. Stadiul iniţial al alegerii carierei
O1 – identificarea opţiunilor educaţionale şi ocupaţionale iniţiale ale elevilor;
3. Luarea deciziei de carieră: etapa analizei
a. Înţelegerea propriei persoane
O1 – clarificarea intereselor, valorilor, aptitudinilor elevilor;
O2 – identificarea trăsăturilor de personalitate, cu rol în alegerea carierei;
b. Înţelegerea domeniilor de studiu şi a domeniilor ocupaţionale
O1 – determinarea profesiilor viitorului;
O2 –analiza profesiilor pe domenii de activitate;
O3 – analiza domeniilor educaţionale, a specializărilor oferite de sistemul de învăţământ;
O4 – identificarea surselor de informare, explorare a traseelor educaţionale şi ocupaţionale; 1
4
O5 – informarea cu privire la oportunităţile de educaţie şi muncă naţionale;
c. Înţelegerea modului în care iau decizii
O1– identificarea stilurilor decizionale ale elevilor
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 56
O2 – analiza modului în care stilurile decizionale influenţează alegerile viitoare;
O3 – recunoaşterea etapelor unui proces decizional;
d. Analiza modului în care gândesc despre deciziile luate - metacogniţii
O1 – precizarea surselor care pot bloca/îngreuna procesul de luare a deciziilor de carieră;
O2 – identificarea obstacolelor care pot bloca/îngreuna procesul de luare a deciziilor;
O3 – analiza şi evaluarea abilităţilor metacognitive;
4. Luarea deciziei de carieră: etapa sintezei
O1 – identificarea posibilelor domenii de interes ocupaţional şi educaţional;
O2 – alegerea a maxim trei domenii ocupaţionale, pe baza informaţiilor acumulate;
5. Luarea deciziei de carieră: etapa evaluării
O1 – analiza primelor alegeri de carieră, în funcţie de criteriul cost-beneficiu, percepţia
persoanelor semnificative, percepţia grupului cultural şi a comunităţii;
6. Luarea deciziei de carieră: etapa executării
O1 – întocmirea Planului individual de acţiune;
O2 – dezvoltarea abilităţilor de promovare a imaginii proprii, în vederea obţinerii unui loc de
muncă;
O3 – experimentarea unor situaţii în care elevii îşi pot testa scopurile privind cariera;
7. Stadiul intermediar al alegerii carierei
O1 – identificarea schimbărilor apărute în viziunea elevilor cu privire la procesul alegerii
carierei;
O2 – identificarea gradului de rezolvare a problemelor de carieră;
8. Motivaţia reuşitei şcolare şi profesionale
O1 – aplicarea unor strategii pentru a susţine curiozitatea şi interesul privind primele alegeri
de carieră făcute;
O2 – stabilirea unor strategii în vederea dezvoltării unor expectanţe pozitive privind atingerea
scopurilor;
9. Stadiul final al alegerii carierei
O1 – identificarea opţiunilor educaţionale şi ocupaţionale finale ale elevilor;
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 57
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
CCD Dolj, coord. Ștefan Vasile, Elena Diana Brătucu (2015), Raport de cercetare
privind serviciile de consiliere şi orientare în carieră a elevilor desfașurate in mediul
educațional din judetul Dolj. (Proiectul Education and Career Guidance - Let's help the
students choose a right career! Nr. ref: 13-PR-04-DJ-RO,TR , cofinantat de Comisia
Europeana prin Programul de Învatare pe Tot Parcursul Vietii Programul Sectorial Comenius
– Parteneriate Comenius Regio), Ed. Grafix, https://transel.ro/uploads/studiu_transel.pdf
Extras din text (selectiv):
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă Îmbunătăţirea serviciilor de educare şi orientare
în carieră a elevilor (students’ ECG) din învăţământul preuniversitar din judeţul Dolj -
România şi provincia Mersin – Turcia în vederea facilitarii tranzitiei elevilor spre nivelele
superioare de educatie sau piata muncii.
Cercetarea este una de tip evaluativ, urmărind aprecierea stării de fapt actuale privind
importanţa, relevanța si calitatea serviciilor de consiliere și orientare în cariera a elevilor
desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și
indirect în aceasta activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, parinti, reprezentanţi ai
comunitatii locale) din cele două regiuni partenere.
CONCLUZII (p. 24)
Importanța serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru reușita în viață
Serviciile de consiliere și orientare profesională sunt considerate ca fiind foarte importante de
către toți participanții la realizarea studiului, elevi, părinți, cadre didactice, reprezentanți ai
instituțiilor de învățământ și ai comunității locale. La fel de importante sunt și serviciile de
reorientare a elevilor de liceu în carieră și consilierea părinților privind orientarea școlară a
propriilor copii.
Importanța acestor servicii are semnificație pentru elevi, pentru părinții acestora, iar, pe
termen lung, pentru întreaga comunitate socială; astfel a fost exprimată și ideea potrivit căreia
este necesară consilierea forurilor de decizie din domeniul socio-educațional, deoarece
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 58
eficiența finalității serviciilor de orientare școlară și profesionlă a elevilor este condiționată
de contextul socio-economic.
Specialiștii care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din
şcoală
Activitatea de consiliere şi orientare proferională în şcoală ar trebui desfăşurată de către
specialistul cu competenţe de asistenţă psihopedagogică - persoane avizate deoarece pot să
realizeze inclusiv testarea aptitudinilor, intereselor şi a personalităţii (profilul psihologic).
Acesta trebuie să conlucreze permanent cu cadrele didactice şi familia elevilor. Pot desfăşura
această activitate şi cadrele didactice dacă ne raportăm la competenţe dezirabile. Cadrele
didactice pot descoperi înclinațiile elevilor pentru disciplina predată și îi pot orienta sau, după
caz, reorienta pe elevi în alegerea carierei. S-a formulat ideea de a nu se mai pune presiune
pe dirigintele de la clasă, care trebuie să fie numai un colaborator al specialistului în asistență
psihopedagogică.
Percepția elevilor asupra acestui aspect este aceea că ar trebui să existe o colaborare între toți
profesorii implicați în actul educațional.
Legătura dintre activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare
Există legătură între ele. Cadrele didactice trebuie să identifice la elevi aptitudini, cunoştinţe,
disponibilităţi pe care să le valorifice. Fiecare disciplină are specificul său în formarea
anumitor capacităţi şi deprinderi. Profesorii trebuie să aibă o stransă legatură cu specialistul
în asistență psihopedagogică.
Pozițiile elevilor chestionați șunt împărțite astfel: unii consideră că disciplinele școlare sunt
mai importante, iar consilierea în carieră le sprijină, iar alții apreciază că, dimpotrivă,
consilierea este mai importantă, iar disciplinele școlare o sprijină pe aceasta.
Necesitatea funcţionării Cabinetelor Şcolare de Asistenţă Psihopedagogică
Toți reprezentanții instituțiilor de învățământ consideră că este oportună funcționarea
Cabinetelor Şcolar de Asistenţă Psihopedagogică în fiecare unitatea școlară, deoarece
furnizează servicii specializate ce nu pot fi suplinite de cadrele didactice ce desfăşoară
activitate de predare.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 59
Activităţi care ar conecta elevii la un nivel superior de învăţământ:
- vizitele iniţiate în licee, în universitate în vederea familiarizării cu profilele şi specializările
liceului/facultăţii;
- parteneriatele mai flexibile între școli și firme care să permită vizite la angajatori, observarea
unor activități practice, activități de tipul Job shadowing, experiența de muncă sau angajarea
part-time;
- evenimente de tipul ”Zilele Porților Deschise”;
- pledoariile unor specialiști de succes în fața copiilor;
- activități de voluntariat;
- realizarea unor filme documentare despre domeniile de activitate pentru Ministerul
Educației Naționale pentru a fi vizionate la orele de curs;
- proiecte educaționale cu fonduri europene;
- informație digitală, activități de educație on-line prin valorizarea specialiștilor IT;
- accent pe educația nonformală;
Activităţi de consiliere şi orientare profesională desfășurate în școală:
- Remarcăm faptul că cele mai multe activități de orientare școlară și profesională constau, de
fapt, în discuții despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline;
- Procentajul coboară semnificativ pentru întâlniri cu experți din diferite domenii de activitate,
urmat de sprijin în luarea unei decizii privind alegerea liceului/facultăţii;
- Un procent redus este alocat activităților de voluntariat, autocunoaștere, stagiilor de formare
practică la o firmă sau instituţii și vizitelor de studiu/orientare la licee/facultăți/firme.
- De observat este faptul că cele mai multe dintre activitățile de consiliere şi orientare
profesională se desfășoară în mediul școlar, la orele de curs, iar contactul real al elevilor cu
lumea muncii este foarte redus.
Participarea la activităţi de consiliere şi orientare profesională și impactul acestora asupra
elevilor
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 60
Majoritatea elevilor chestionați au declarat că au participat la activități de consiliere şi
orientare profesională pe parcursul școlarității, iar acestea au avut un impact pozitiv asupra
lor.
Modalități de implicare a angajatorilor în consilierea şi orientare profesională a elevilor:
- în primul rând, o problemă de fond este aceea că numărul angajatorilor este din ce în ce mai
mic;
- stagii de practică plătite;
- mobilități pentru stagii de practică în alte țări organizate în proiecte cu fonduri europene;
- proiecte și parteneriate;
- contracte de muncă din timpul școlarizării. Elevii au, de cele mai multe ori, așteptări
nerealiste: deși sunt slab pregătiți, pretind salarii mari;
- joburi part-time pentru elevi;
- invitarea specialiștilor la clasă;
- vizite organizate la diferiți angajatori;
- furnizarea de informații despre piața muncii din societatea românească și cele din alte țări.
Modalităţi de familiarizare a elevilor cu domeniul muncii:
- utilizarea sistemelor de recompense - pedepse în educația copiilor;
- utilizarea unei palete diversificate de recompense, verbal-emoționale, financiare, materiale;
- voluntariatul;
- deși activitățile de educație nonformală sunt mai atractive, ele nu pot înlocui învățarea
formal. Aceasta își păstrează semnificația majoră pentru orientarea școlară și profesională a
elevilor;
- orice meserie necesită cel puțin un nivel minim de cultură generală;
Facilitarea accesului elevilor la informaţii actualizate privind oferta și evoluția pieței
locale/regionale a muncii:
- parteneriat între AJFOM-ISJ prin care să fie promovate ofertele de angajare/statistici despre
piața muncii în mediul școlar;
- consultarea site-urilor;
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 61
Implicarea tinerilor în deciziile locale:
- educarea tinerilor în spiritul ideii asumării consecințelor propriilor decizii, dezvoltării
încrederii în forțele proprii, acceptării ierarhiilor sociale, autodeterminării;
- tinerii trebuie să învețe că posibilitatea de implicare în deciziile unei comunități depinde în
foarte mare măsură de nivelul de instruire;
Nevoile reprezentanţilor instituţiilor de învăţământ referitoare la orientarea școlară și
profesională a elevilor:
- existenţa persoanei specializate;
- pregătirea cadrelor didactice pe această problematică;
- regândirea programelor şcolare;
- acordarea unei mai mari pondere a activităţilor practice.
Nevoile părinților referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor:
- lectorate cu părinții având ca temă consilierea în carieră a propriilor copii
Nevoile profesorilor/profesorilor consilieri școlari în vederea îmbunătățirii serviciilor de
consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală:
- schimbarea cadrului legislativ astfel încât să permită o oră cu caracter administrativ pentru
profesorii diriginți, mai multe ore de consiliere, evitarea supraîncărcării rolului de profesor;
- în mediul universitar, să se acorde o atenție mai mare parcurgerii modului psihopedagogic
de către viitoarele cadre didactice;
- finanțare pentru activitățile de consiliere a carierei, pentru activitățile de educație non-
formală, în general, promovarea acținunilor de finanțare;
- parteneriate și proiecte ale organizațiilor sociale cu atribuții în domeniul educativ, prin care
să se susțină financiar participarea elevilor la diferite activități educație nonformală;
- atragerea de fonduri de europene și existența mai multor experți pentru realizarea de proiecte
europene; aceștia nu trebuie să fie în mod necesar profesori pentru că se poate ajunge la
supraîncărcarea rolului profesional;
- reducerea numărului de elevi la clasă, deoarece supraaglomerarea claselor școlare afectează
calitatea actului educațional și, implicit, activitatea de orientare în carieră;
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 62
- cadrele didactice au nevoie de consiliere, la rândul lor; este nevoie de mai mulți profesori
consilieri.
- este nevoie de mai multă negociere și flexibilitate în sistemul de învățământ românesc.
Nevoile elevilor referitoare la orientarea școlară și profesională
Elevii percep că nevoia de autocunoaștere este cea mai importantă, urmată de nevoia de sprijin
în luarea unei decizii de carieră, apoi nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea
muncii și nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
ISMB (2017), Orientarea școlară și profesională. Raport opinie elevi,
http://ismb.edu.ro/documente/examene/admitere/2017/raport_OSP_ISMB_final.pdf
Extras din text (selectiv):
Acest studiu a permis determinarea opiniei elevilor cu privire la orientarea școlară și
profesională de care au beneficiat până acum. În urma analizei statistice a datelor colectate de
Inspectoratul Școlar al Municipiului București, s-a constatat faptul că o mare parte dintre elevi
(98.1%) dețin informații cu privire la opțiunile de studiu pe care le au la finalul clasei a VIII-
a.
O pondere de 91.9% din totalul claselor a VIII-a din Municipiul București a fost informată
asupra domeniilor sau calificărilor oferite de învățământul profesional. Tinerii s-au implicat
în proporție de 70.1% în diverse activități pentru orientarea lor școlară și profesională.
Printre cele mai importante programe/activități la care au participat elevii se numără
completarea de chestionare și teste de aptitudini, vizita altor instituții de învățământ,
participarea la târguri de promovare a ofertei educaționale, precum și implicarea în activități
organizate de diverse fundații și organizații pentru tineret.
Activitățile desfășurate pentru elevii claselor a VIII-a în ceea ce privește orientarea lor școlară
și profesională sunt apreciate de tineri, 70% dintre aceștia valorificându-le cu calificative bune
și foarte bune (note de 4 și 5, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 –minim, iar 5 –maxim).
Participarea la astfel de activități permite informarea elevilor atât asupra opțiunilor de studiu
pe care le au la finalul etapei gimnaziale, cât și asupra calificărilor oferite de învățământul
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 63
tehnologic profesional. O pondere de 69.6% este reprezentată de elevii care au fost implicați
în activități de acest tip și cunosc opțiunile de studiu pe care le vor avea în urma absolvirii
clasei a VIII-a. Tinerii care, de asemenea, au participat la astfel de programe sau activități și
cunosc beneficiile frecventării unei școli profesionale sunt în proporție de 66.4% din total.
Analiza descriptivă a datelor a permis efectuarea unei comparații între sectoarele
Muncipiului. Așadar, în ceea ce privește informarea cu privire la opțiunile de studiu pe care
le au elevii la finalul clasei a VIII-a, tinerii care studiază în școlile sectorului 1 sunt cei mai
privilegiați, cei mai puțin informați elevi fiind cei din sectorul 3.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------
*** Multi Consulting Group SRL (2012). Studiu privind analiza serviciilor de
consiliere și orientare profesională la nivelul sistemului național de învățământ,
http://www.via-
consiliere.ro/uploads/File/pdf/Studiu%20privind%20analiza%20serviciilor%20de%20consil
iere%20si%20orientare%20profesionala%20la%20nivelul%20sistemului%20national%20d
e%20invatamant.pdf
Extras din text (selectiv):
În studiu sunt prezentate informații cu privire la activitățile de orientare, consiliere şi asistenţă
psihopedagogică efectuate în cadrul cabinetelor și centrelor de consiliere și orientare existente
în cele 23 de judeţe vizate de prezentul proiect, informațiile fiind, în mare parte, furnizate de
către reprezentanții acestora.
Culegerea informaţiilor s-a realizat prin contactarea centrelor de orientare şi consiliere
existente în judeţele de implementare a proiectului VIA, acestea primind solicitarea de a
furniza datele necesare întocmirii acestui studiu pe baza unei fişe în care erau cuprinse toate
informaţiile utile conform cerinţelor şi obiectivelor stabilite. Conţinutul fişelor de înregistrare
date se regăseşte în anexe. Cele mai multe centre au răspuns solicitării noastre, astfel că există
informaţii complete privind activitatea desfăşurată. În cazul centrelor de la care nu s-au putut
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 64
obţine date direct de la reprezentanţii acestora, completarea informaţiilor s-a efectuat utilizând
date secundare.
Concluzii (p. 129-130)
În cazul cabinetelor de asistență psihopedagogică (consiliere studii preuniversitare)
dificultățile întâmpinate de specialiștii în activitatea de orientare și consiliere desfășurată în
centrelor existente fac referire la:
• Absenţa unor instrumente de evaluare care să răspundă necesităţilor pieţii
• Numărul insuficient al testelor de specialitate
• Neconcordanţa şi slaba adecvare între mijloacele şi modalităţile de orientare, dinamica
ofertei ocupaţionale din piaţa muncii
• Număr mic de specialiști în comparație cu nevoile existente (un consilier are arondate
pentru cazuri obligatorii și speciale un număr mare de unități școlare, unele aflate la distanţă
mare între ele)
• Mentalitatea anumitor persoane, reticența sau refuzul din partea unor familii de a
colabora cu consilierul de la cabinetul de asistenţă psihopedagogică
• Dezinteresul unor cadre didactice din învăţământul de masa şi din cel special pentru
colaborarea cu consilierii şcolari
• Dificultăţi în realizarea testărilor psihologice datorită existenţei unui număr redus de
personal cu atestat de liberă practică din partea Colegiului Psihologilor din România, sau chiar
a personalului cu specializarea principală – psihologie
• Număr mare de preşcolari/elevi arondaţi unui cabinet şcolar de asistenţă
psihopedagogică, ceea ce limitează drastic accesul tuturor elevilor la serviciile oferite de
consilierii şcolari şi influenţează negativ performanţă serviciilor oferite
• Dezinteres, demotivare din partea elevilor
• Participarea unui număr redus de părinţi la programele de consiliere educaţională
• Lipsa testelor standardizate
---------------------------------------------------------------------------
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 65
CENTRE DE INFORMARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ
Un ordin comun al Ministerului Muncii și Protecției Sociale (nr. 921/24.12.1997),
Ministerului Educației Naționale (3102/15.01.1998) și al Ministerului Tineretului și Sportului
(Nr. 59/22.01.1998) reglementează „Organizarea și funcționarea rețelei de Centre de
Informare și Consiliere Profesională“. În momentul publicării ordinului de guvern, ar fi trebuit
să existe un număr de 774 de centre de orientare și consiliere profesională, 500 dintre ele fiind
organizate în structuri ale Ministerului Educației Naționale, 227 fiind subordonate
Ministerului Muncii și Protecției Sociale și 47 Ministerului Tineretului și Sportului. Rolul,
funcțiile și procedurile de lucru sunt detaliate în Anexa 2 a ordinului, centrele respective
trebuind să ofere informații despre piața muncii, traseul educațional, să răspundă problemelor
de evaluare și autoevaluare a personalității, dar și să ofere programe destinate dezvoltării
abilităților și încrederii în sine a elevilor și adulților, în luarea deciziilor privind cariera. Deși
nu se precizează în mod expres faptul că și studenții beneficiază de serviciile pe care le
reglementează ordinul de guvern sus-menționat, aceștia sunt considerați ca fiind adulți și
tratați ca atare. Numărul foarte mare de centre de informare și consiliere privind cariera ar fi
rezolvat, în mod clar, multe dintre problemele cu care ne confruntăm și astăzi, dacă acestea
ar fi fost dezvoltate și administrate corespunzător. După aproape 20 de ani, aceste centre nu
mai există sau există într-o formă care nu mai satisface necesitățile reale. Nu există un registru
național al acestor centre de consiliere privind cariera. Asociațiile profesionale care ar trebui
să formeze și să dezvolte resursele umane necesare acestor centre sunt puține și relativ inerte.
Instrumentele de control pentru aceste activități, precum cele necesare pentru evaluarea
serviciilor de consultanță în carieră lipsesc sau sunt foarte slabe, în raport cu cele din alte state
europene.
În același an, pentru a compensa lipsa prevederilor legate de serviciile de consiliere în
carieră destinate studenților din actul normativ menționat anterior, Ministerul Educației
Naționale emite ordinul 3277/16.02.1998, prin care se înființează „Departamentele de
consultanță pentru alegerea rutei profesionale și plasamentul pe piața muncii“; acestea
trebuiau să funcționeze la nivelul fiecărei instituții de învățământ superior, urmând „să ofere
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 66
elevilor și altor persoane interesate informații privind filierele și programele de studii
existente în cadrul instituției de învățământ“, „să furnizeze studenților informații și consultații
în alegerea/schimbarea rutei profesionale individuale, în contextul curriculum-ului universitar
și al sistemului de credite transferabile“ (2000). Ordinul mai prevedea acordarea de asistență
psihologică pentru studenți, precum și necesitatea dezvoltării unor metodologii de
autocunoaștere, constituirea, cu sprijinul departamentului, a asociațiilor de absolvenți,
susținerea relației cu comunitățile economice, culturale și administrative locale și regionale,
activități de prospectare a pieței muncii, organizarea de evenimente și de parteneriate cu
mediul socio-economic, acordarea de consultanță și sprijin pentru studenți, în raport cu mediul
economic și de afaceri. Ordinul destinat constituirii acestor departamente a fost rezultatul
discuțiilor și negocierilor organizațiilor studențești din acea perioadă: Liga Studenților din
Universitatea București, Liga Studenților din Galați și din Constanța cu Ministrul Andrei
Marga, dar și urmarea argumentelor puse la dispoziție de Institutul de Științe ale Educației,
promotor al serviciilor de consiliere de carieră la nivel național.
AGENȚIA NAȚIONALĂ/JUDEȚEANĂ DE OCUPARE A FORȚELOR DE MUNCĂ
(ANOFM/AJOFM)
Obiectivele principale ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca sunt:
• Institutionalizarea dialogului social în domeniul ocuparii si formarii profesionale;
• Aplicarea strategiilor în domeniul ocuparii si formarii profesionale;
• Aplicarea masurilor de protectie sociala a persoanelor neîncadrate în munca.
Pentru realizarea obiectivelor sale, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca are
urmatoarele atributii principale:
• organizeaza, presteaza si finanteaza, în conditiile legii, servicii de formare profesionala
pentru persoanele neîncadrate în munca;
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 67
• orienteaza persoanele neîncadrate în munca si mediaza între acestea si angajatorii din tara,
în vederea realizarii echilibrului dintre cerere si oferta pe piata interna a fortei de munca;
• face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurarilor pentru somaj;
• administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj si prezinta Ministerului Muncii si
Solidaritatii Sociale rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetara;
• propune Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale proiecte de acte normative în domeniul
ocuparii si formarii profesionale si al protectiei sociale a persoanelor neîncadrate în munca;
• organizeaza serviciile de stabilire, plata si evidenta a ajutoarelor, alocatiilor si
indemnizatiilor finantate din bugetul asigurarilor pentru somaj;
• implementeaza programe finantate din Fondul Social European;
• elaboreaza, în baza indicatorilor sociali de performanta stabiliti de Ministerul Muncii si
Solidaritatii Sociale, programe anuale de activitate pe care le supune spre aprobare Ministrului
Muncii si Solidaritatii Sociale.
UNIVERSITĂȚILE ȘI FACULTĂȚILE
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 68
ANALIZA ACTIVITĂȚILOR DE CONSILIERE ȘI ORIENTARE
ÎN CARIERĂ – MEDIUL PREUNIVERSITAR (raport de cercetare)
ONG-uri, actori relevanţi în societatea civilă
Cod proiect:109880
ANALIZA ACTIVITĂȚILOR DE CONSILIERE ȘI ORIENTARE
ÎN CARIERĂ – MEDIUL PREUNIVERSITAR
(raport de cercetare)
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 69
Introducere
Pentru a analiza modul în care se desfășoară activităţile de consiliere și orientare în
carieră în mediul preuniversitar, reprezentanţii organizaţiilor din domeniu au fost invitaţi să
completeze un formular online, prin accesarea unui link distribuit pe email și prin facebook,
în perioada 10-15 august 2018. La final, au fost colectate răspunsurile a 43 de participanţi la
studiu, care au completat întregul chestionar.
Date socio-demografice
Din cei 43 de respondenţi la chestionarul aplicat în mediul preuniversitar, 95% sunt de
genul feminin şi 5% de genul masculin.
Dintre aceştia, 53% îşi desfăşoară activitatea într-o unitate şcolară din învăţământul
preuniversitar, 40% în cadrul CJRAE sau CMBRAE şi 7% în cadrul inspectoratului şcolar.
5%
95%
Genul biologic
Masculin Feminin
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 70
De asemenea, majoritatea respondenţilor (60%) au funcţia de profesor psihopedagog,
5% au un rol de management la nivelul organizației (director/ șef/ coordonator Departament/
Serviciu/ Birou/ Centru / Oficiu etc.) şi 35% îndeplinesc alte funcţii cu atribuţii în domeniul
consilierii şi orientării în carieră, precum profesor consilier şcolar, consilier şcolar sau
psiholog.
53%
7%
40%
Organizația în care vă desfășurați activitatea/ angajatorul
Unitate școlară din învățământul preuniversitar
Inspectorat școlarCJRAE/CMBRAE
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 71
În ceea ce priveşte vechimea în activitatea de consiliere şi orientare în carieră, cei mai
mulţi dintre respondenţi lucrează în acest domeniu de 6-10 ani (35%), de 2-5 ani (32%),
respectiv de peste 10 ani (28%).
Analiza activităților de consiliere și orientare în carieră
60%
5%
35%
Funcția dvs., cu atribuții în domeniul consilierii și orientării în carieră
Profesor psihopedagog Rol de management Altele
5%
32%
35%
28%
Vechimea în activitatea de consiliere și orientare în carieră
0-1 an 2-5 ani 6-10 ani peste 10 ani
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 72
Potrivit răspunsurilor participanţilor la studiu, în mediul preuniversitar, activitatea de
consiliere şi orientare în carieră vizează în special lucrul cu elevii de la nivelul primar şi
nivelul gimnazial de învăţământ (84%) şi cu elevii de liceu sau din şcoli profesionale (56%).
Cu privire la frecvenţa de derulare a unor activităţi legate de consiliere, activitatea
didactică în aria curriculară Consiliere şi Orientare este desfăşurată frecvent de către 22 de
participanţi, destul de des de către 10 dintre aceştia şi rar de 4 participanţi; doar un singur
participant apreciază că desfăşoară această activitate zilnic sau foarte des, iar pentru 6 dintre
respondenţi nu a fost cazul să se implice într-o astfel de activitate.
84%
56%
5%0% 2% 2% 2%
elevi de la nivelul primar
și nivelul gimnazial de învățământ
elevi de liceu/ școli
profesionale
studenți și masteranzi
tineri și adulți care caută loc
de muncă
angajați cu diferite nevoi de consiliere
în carieră
instituții/ organizații
active în acest domeniu
profesionisți activi în acest
domeniu
Potrivit specificului postului, activitatea dumneavoastră de consiliere și orientare în carieră vizează în special
lucrul cu:
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 73
De asemenea, cei mai mulţi dintre cei 43 de participanţi oferă beneficiarilor informaţii
referitoare la piaţa muncii și evoluţia profesiilor destul de des (21) şi frecvent (12).
1
22
10
46
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Activitate didactică în aria curriculară Consiliere și
Orientare
2
12
21
8
0
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Furnizarea informaţiilor referitoare la piaţa muncii şi
evoluţia profesiilor
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 74
Evaluarea personalităţii sau testarea psihologică este derulată de o parte din
respondenţi destul de des (13), frecvent (7) și chiar zilnic/ foarte des (4), în timp ce o altă
parte desfășoară această activitate rar (12) sau deloc (7).
Instruirea în metodele și tehnicile de căutare a locurilor de muncă (auto-prezentare la
un interviu, scrierea CV-ului etc.) se desfășoară destul de des (16) și frecvent (11), în
majoritatea organizaţiilor care au luat parte la studiu și în mai puţine, rar (10) sau deloc (5).
4
7
1312
7
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Evaluarea personalităţii/ testare psihologică
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 75
Una dintre activităţile cu o frecvenţă ridicată este consilierea în grup (în clasă),
derulându-se mai ales frecvent (23), zilnic/ foarte des (8) și destul de des (7).
1
11
16
10
5
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Instruire în metodele şi tehnicile de căutare a locurilor de
muncă (auto-prezentare la un interviu, scrierea CV-ului etc.)
8
23
7
4
1
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere în grup (în clasă)
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 76
De asemenea, în majoritatea organizaţiilor, elevii beneficiază de consiliere individuală
(autocunoașterea, managementul carierei) zilnic/ foarte des (18), frecvent (15) și destul de des
(7).
O frecvenţă destul de ridicată au și activităţile de recuperare/ suport pentru copii și
tineri cu dezvoltare atipică (CES, tulburări de învăţare etc.), acestea derulându-se mai ales
frecvent (16), destul de des (12) și zilnic/ foarte des (6).
18
15
7
0
3
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere individuală pentru beneficiari (autocunoaștere,
managementul carierei)
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 77
Majoritatea respondenţilor desfășoară și activităţi de consiliere pentru familie/ părinţi
(individuală sau de grup) frecvent (19) și destul de des (17).
O parte din respondenţi organizează lectorate cu părinţii destul de des (17) și frecvent,
iar o altă parte rar (13) sau nu au avut o astfel de activitate (6).
6
16
12
54
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități:Activități de recuperare/ suport pentru copii și
tineri cu dezvoltare atipică (CES, tulburări de învățare etc.)
2
19
17
32
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere pentru familie/ părinți (individuală sau de grup)
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 78
Respondenţii afirmă că organizarea de vizite de studiu se realizează mai degrabă rar
(20) sau deloc (14).
1
6
17
13
6
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități:
Organizarea de lectorate cu părinții
0
45
20
14
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Organizarea de vizite de studiu
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 79
În schimb, majoritatea participanţilor organizează acţiuni de prevenire și combatere a
factorilor cu risc pentru sănătate frecvent (17) și destul de des (16).
Cu o frecvenţă scăzută, rar (20) și nu a fost cazul (13) se derulează activităţi de tipul
plasamentelor de lucru, inclusiv voluntariat.
2
1716
6
2
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Organizarea de acțiuni de prevenire și combatere a
factorilor cu risc pentru sănătate
1
54
20
13
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Plasamente de lucru, inclusiv voluntariat
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 80
Training-urile pentru dezvoltarea competenţelor transversale sunt organizate de unii
respondenţi destul de des (13), iar de alţii rar (13) sau deloc (10).
Majoritatea participanţilor nu au avut în sarcina lor organizarea stagiilor de învăţare la
locul de muncă/ internship-uri (22) sau acest lucru s-a întâmplat rar (12).
34
13 13
10
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități:
Training-uri pentru dezvoltarea competențelor transversale
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 81
De asemenea, de cele mai multe ori, nu a fost cazul de a se derula consilierea de carieră
la distanţă și bazată pe web (31).
0
3
6
12
22
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Organizarea stagiilor de învăţare la locul de muncă/
internship-uri
20
2
8
31
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere de carieră la distanţă şi bazată pe web
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 82
Aproximativ aceleași rezultate le regăsim în ceea ce privește activităţile de facilitare a
autoînvăţării în centre de documentare/ oficiile forţei de muncă: majoritatea respondenţilor
nu au desfășurat astfel de activităţi (29).
Activitatea de coordonare a specialiștilor pentru derularea programelor de consiliere și
orientare în carieră (management) este foarte puţin frecventă (30 – nu a fost cazul).
1 1 0
12
29
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Activități de facilitare a autoînvățării în centre de
documentare/ oficiile forţei de muncă
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 83
De asemenea, respondenţii dezvoltă parteneriate cu piaţa muncii/ alte instituţii
relevante într-o măsură foarte mică (22 – nu a fost cazul, 11 – rar, 4 – destul de des, 3 –
frecvent, 3- zilnic/ foarte des).
Majoritatea respondenţilor arată că studiile legate de evoluţia pieţei muncii, nevoia de
consiliere etc. sunt realizate rar (11) sau deloc (22).
2 31
7
30
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Coordonarea specialiștilor pentru derularea programelor
de consiliere și orientare în carieră (management)
3 3 4
11
22
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Dezvoltarea de parteneriate cu piața muncii/ alte instituții
relevante
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 84
De asemenea, în cea mai mare parte, respondenţii nu desfășoară alte tipuri de activităţi
(29).
31
6
11
22
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități:
Realizarea studiilor legate de evoluția pieței muncii, nevoie de consiliere etc. (cercetare)
14
63
29
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Altă activitate
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 85
Conform rezultatelor, cele mai frecvente activităţi sunt consilierea individuală pentru
beneficiari (autocunoaștere, managementul carierei) și consilierea în grup (în clasă). În afara
activităţilor de management, cel mai puţin frecvente sunt consilierea la distanţă și bazată pe
web și activităţile legate de piaţa muncii, precum activităţile de facilitare a autoînvăţării în
centre de documentare/ oficiile forţei de muncă, organizarea stagiilor de învăţare la locul de
muncă/ internship-uri, dezvoltarea de parteneriate cu piaţa muncii/ alte instituţii relevante și
realizarea studiilor legate de evoluţia pieţei muncii, nevoia de consiliere etc.
Persoanele care desfășoară activităţi de consiliere în mediul preuniversitar utilizează
cel mai des discuţiile ghidate (37) și jocurile de rol (30).
Pe parcursul vizitelor efectuate în instituţiile participante la studiu, cel mai adesea,
reprezentanţii altor instituţii educaţionale (colegii, universităţi, şcoli profesionale) au lăsat
materiale de informare (40) și au făcut o prezentare generală a ofertei educaţionale (35).
37
2326
30
23
13
20 19
12 10
41
Metode de consiliere și orientare a carierei școlare/ profesionale utilizate cel mai des
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 86
Majoritatea instituţiilor participante la studiu colaborează cu agenţiile de ocupare a
forţei de muncă și/ sau cu parteneri de pe piaţa muncii (60%).
3540
15
1 2
Au facut oprezentare
generală a ofertei
Au lăsat materialede informare
Au făcut prezentări mai detaliate ale domeniilor/
profilurilor de studii și
profesionale
Participare, încalitate demembru al
comisiilor, laexamene
Sesiuni deinformarereciprocă
Acţiunile efectuate de către reprezentanţii altor instituţii educaţionale (colegii, universităţi, şcoli profesionale) pe
parcursul vizitelor efectuate în instituţiile participante la studiu au constat în:
60%26%
14%
Instituția dumneavoastră colaborează cu agențiile de ocupare a forţei de muncă și/ sau cu parteneri de pe piața
muncii?
Da Nu N/A
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 87
Centrarea pe nevoile, capacitățile şi interesele clientului, astfel încât acesta să ia decizia
optimă este un indicator îndeplinit de majoritatea respondenţilor în foarte mare măsură (16)
și în mare măsură (15). Însă există și suficiente instituţii în care acest indicator de consiliere
este satisfăcut în mică și foarte mică măsură (12).
De asemenea, în majoritatea instituţiilor participante la studiu, informaţiile și serviciile
sunt transparente și coerente în mare și foarte mare măsură (33).
1615
75
0
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a
fost cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Centrarea pe
nevoile, capacitățile şi interesele clientului, astfel încât acesta să ia decizia optimă
13
20
9
1 0
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a
fost cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Transparența și
coerenţa informaţiilor şi serviciilor
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 88
Cele mai multe instituţii asigură și oportunităţi egale pentru a obţine servicii de
consiliere și orientare a carierei, indiferent de locul de rezidenţă, statutul social, religie, vârstă,
gen etc., în mare măsură (18) și în foarte mare măsură (14).
Flexibilitatea/ personalizarea obiectivelor și strategiilor de consiliere și orientare în
carieră este un indicator realizat, în general, în mare și foarte mare măsură (32).
14
18
9
02
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a
fost cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Accesibilitatea
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 89
Referitor la eficienţă, înţeleasă prin faptul că serviciile de consiliere și orientare a
carierei reflectă schimbările de pe piaţa forţei de muncă şi sunt evaluate în raport cu acestea,
majoritatea instituţiilor îndeplinesc acest indicator în mare și foarte mare măsură (28), dar
există și suficiente situaţii în care este atins în mică și foarte mică măsură (15).
12
20
64
1
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a
fost cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Flexibilitatea/
personalizarea obiectivelor și strategiilor de consiliere și orientare în carieră
7
21
13
20
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a
fost cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Eficienţă -
serviciile de consiliere și orientare a carierei reflectă schimbările de pe piaţa forţei de muncă şi sunt evaluate în
raport cu acestea
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 90
În general, în organizaţiile din mediul preuniversitar participante la studii, personalul
cu atribuţii de consiliere și orientare este profesionist, cu studii adecvate și instruire și
competenţe în domeniu în foarte mare și în mare măsură (33).
Parteneriatul social, reprezentând implicarea părţilor interesate – instituţiile de
învăţământ, angajatorii, oficiile pentru ocuparea forţei de muncă, sindicatele şi alte autorităţi
publice – într-un dialog activ cu privire la serviciile de consiliere și orientare a carierei, este
un indicator realizat, în aproximativ jumătate din instituţii în mare și foarte mare măsură (21)
și în cealaltă jumătate în mică și foarte mică măsură (18).
18
15
7
2 1
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a
fost cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Personalul cu atribuții de consiliere și orientare este profesionist, cu
studii adecvate, instruire şi competenţe în domeniu
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 91
În majoritatea instituţiilor sunt disponibile și utilizate diferite tehnologii educaţionale
(inclusiv bazate pe TIC) moderne, în mare și foarte mare măsură (27), dar există și situaţii în
care acest indicator este satisfăcut în mică și foarte mică măsură (12).
2
19
11
7
4
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a
fost cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Parteneriatul
social
10
17
9
34
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a
fost cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Sunt disponibile și
utilizate diferite tehnologii educaţionale (inclusiv bazate pe TIC) moderne
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 92
Respondenţii consideră că, în general, informaţiile valide, precise şi complete despre
oportunităţile educaţionale şi despre situaţia de pe piaţa muncii sunt disponibile în mare și
foarte mare măsură (31).
Părerile sunt împărţite în ceea ce privește comunicarea și cooperarea dintre diferiţi
specialiști în consilierea și orientarea carierei pentru beneficiul clientului, aproximativ
jumătate declarând că acest lucru se realizează în mare și foarte mare măsură (20) și cealaltă
jumătate în mică și foarte mică măsură (19).
10
21
75
0
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a
fost cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Fiabilitatea
informaţiilor
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 93
Un program de monitorizare continuă a activităţii de consiliere se impletează mai
degrabă în mică și foarte mică măsură (22), decât în mare și foarte mare măsură (17).
Prin urmare, indicatorii cu cel mai ridicat grad de îndeplinire sunt transparența și
coerenţa informaţiilor şi serviciilor și pregătirea personalul cu atribuţii de consiliere și
8
12
14
54
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a
fost cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Diferiți specialişti
în consiliere și orientarea carierei comunică şi cooperează în beneficiul clientului
3
1415
7
4
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a fost
cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Se implementează un
program de monitorizare continuă
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 94
orientare, acesta fiind profesionist, cu studii adecvate și instruire și competenţe în domeniu.
Pe de altă parte, gradul de satisfacere a următorilor indicatori este cel mai mic: implementarea
unui program de monitorizare continuă, comunicarea și cooperarea dintre diferiţi specialiști
în consilierea și orientarea carierei pentru beneficiul clientului și parteneriatul social.
Concluzii
Analizând rezultatele, putem creiona un profil al activităţii de consiliere și orientare în
carieră în organizaţiile din mediul preuniversitar. Astfel, observăm că în mediul
preuniversitar, activitatea de consiliere se adresează mai ales elevilor de la nivelul primar şi
nivelul gimnazial de învăţământ și celor de liceu sau din şcoli profesionale, folosindu-se ca
metode îndeosebi discuţiile ghidate și jocurile de rol. În general, vizitele altor instituţii
educaţionale, precum colegii, universităţi sau şcoli profesionale, au drept scop difuzarea
materialelor de informare și prezentarea generală a ofertei educaţionale.
Consilierea individuală pentru beneficiari (autocunoaștere, managementul carierei) și
consilierea în grup (în clasă) sunt declarate cele mai frecvente tipuri de activităţi. O frecvenţă
scăzută, însă, o au activităţile de consiliere la distanţă și bazată pe web și cele legate de piaţa
muncii, deși 60% dintre organizaţii colaborează cu agenţiile de ocupare a forţei de muncă și/
sau cu parteneri de pe piaţa muncii.
Privind satisfacerea unor indicatori de calitate în activitatea de consiliere, atuurile
constau în transparența și coerenţa informaţiilor şi serviciilor și pregătirea personalul cu
atribuţii de consiliere și orientare. Problemele existente sunt legate mai ales de implementarea
unui program de monitorizare continuă și de comunicare și cooperare, fie între diferiţi
specialiști în consilierea și orientarea carierei, fie între diversele părţi interesate implicate în
domeniu.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 95
ANALIZA ACTIVITĂȚILOR DE CONSILIERE ȘI ORIENTARE
ÎN CARIERĂ – MEDIUL UNIVERSITAR (raport de cercetare)
Introducere
Studiul de faţă a avut drept obiectiv descrierea situaţiei actuale referitoare la serviciile
și activităţile de consiliere și orientare în carieră în mediul universitar. După elaborarea
chestionarului adresat specialiștilor din domeniu, acesta a fost urcat pe platforma Limesurvey,
iar invitaţiile de participare la studiu au fost trimise prin intermediul emailul-ului și prin
facebook. Răspunsurile au fost înregistrate în perioada 10-15 august 2018. Astfel, am primit
răspunsuri complete de la 33 de participanţi, reprezentanţi ai centrelor de carieră la nivel
universitar, ai unor ONG-uri sau ai unor agenţii.
Date socio-demografice
O proporţie de 79% din cei 33 de participanţi sunt de genul feminin, iar 21% de genul
masculin.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 96
Se mai remarcă faptul că 88% dintre aceștia lucrează într-o universitate.
21%
79%
Genul biologic
Masculin Feminin
88%
6%6%
Organizația în care vă desfășurați activitatea/ angajatorul
Universitate ONG Agentie
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 97
De asemenea, 49% îndeplinesc o funcţie de consilier în domeniul carierei, 39% au un
rol de management la nivelul organizației (director/ șef/ coordonator Departament/ Serviciu/
Birou/ Centru / Oficiu etc.) şi 12% deţin alte funcţii cu atribuţii în domeniul consilierii şi
orientării în carieră, precum psiholog sau sociolog.
Cei mai mulţi dintre respondenţi au o vechime în activitatea de consiliere și orientare
în carieră între 6-10 ani (31%) și peste 10 ani (30%). 21% lucrează în acest domeniu de până
la 1 an și 18% de 2-5 ani.
49%
39%
12%
Funcția dvs., cu atribuții în domeniul consilierii și orientării în carieră
Consilier in domeniul carierei Rol de management Altele
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 98
Analiza activităților de consiliere și orientare în carieră
Răspunsurile participanţilor la studiu arată că activităţile de consiliere și orientare în
carieră din mediul universitar se adresează mai ales studenţilor și masteranzilor (76%) și
21%
18%
31%
30%
Vechimea în activitatea de consiliere și orientare în carieră
0-1 an 2-5 ani 6-10 ani peste 10 ani
70%76%
33%
9%
30% 30%
elevi de liceu/ școli
profesionale
studenți și masteranzi
tineri și adulți care caută loc
de muncă
angajați cu diferite nevoi de consiliere
în carieră
instituții/ organizații
active în acest domeniu
profesionisți activi în acest
domeniu
Potrivit specificului postului, activitatea dumneavoastră de consiliere și orientare în carieră vizează în special lucrul cu:
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 99
elevilor de liceu și școli profesionale (70%). Totuși, într-o proporţie destul de importantă, în
aceste activităţi mai sunt implicaţi tinerii și adulţii care caută un loc de muncă (33%), instituţii/
organizaţii active în acest domeniu (30%) și profesioniști activi în această arie (30%).
Analizând frecvenţa de desfășurarea a unor tipuri de activităţi de consiliere, rezultă că,
pe de o parte, furnizarea informaţiilor referitoare la piaţa muncii și evoluţia profesiilor are loc
frecvent (12), zilnic/ foarte des (5) și destul de des (5); pe de altă parte, suficient de mulţi
respondenţi oferă astfel de informaţii destul de rar (8) sau nu au fost puși în această situaţie
(4).
De asemenea, raportul între respondenţii care derulează activităţi de evaluare a
personalităţii sau testare psihologică destul de des (8), frecvent (7) și zilnic/ foarte des (3)
este aproximativ egal cu cei care nu desfășoară astfel de activităţi (10) sau acest lucru se
întâmplă rar (5).
5
12
5
8
4
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Furnizarea informaţiilor referitoare la piaţa muncii şi
evoluţia profesiilor
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 100
Instruirea în metodele și tehnicile de căutare a locurilor de muncă (auto-prezentare la
un interviu, scrierea CV-ului etc.) se desfășoară frecvent (12) și destul de des (9) în cea mai
mare parte a organizaţiilor care au luat parte la studiu.
3
78
5
10
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Evaluarea personalităţii/ testare psihologică
3
12
9
54
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Instruire în metodele şi tehnicile de căutare a locurilor de
muncă (auto-prezentare la un interviu, scrierea CV-ului etc.)
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 101
Referitor la consilierea în grup (grupă de elevi/ studenţi), aceasta se desfășoară în peste
jumătate dintre instituţiile participante la studiu frecvent (12) și destul de des (6).
O activitate cu o frecvenţă ridicată este consilierea individuală pentru beneficiari
(autocunoașterea, managementul carierei), aceasta derulându-se mai ales frecvent (15) și
zilnic/ foarte des (7).
4
12
6
4
7
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere în grup (grupă de elevi/ studenți)
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 102
Pe de altă parte, se observă o frecvenţă scăzută a activităţilor de recuperare/ suport
pentru copii și tineri cu dezvoltare atipică (CES, tulburări de învăţare etc.); majoritatea
respondenţilor neavând ocazia să lucreze cu această categorie de beneficiari (18).
7
15
23
6
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere individuală pentru beneficiari (autocunoaștere,
managementul carierei)
1
53
6
18
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități:
Activități de recuperare/ suport pentru copii și tineri cu dezvoltare atipică (CES, tulburări de învățare etc.)
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 103
Aproximativ la fel de puţin frecventă este și consilierea pentru familie/ părinţi
(individuală sau de grup), majoritatea participanţilor afirmând că nu derulează astfel de
activităţi (19) .
Cea mai mare parte dintre respondenţi nu organizează lectorate cu părinţii (24).
0
54
5
19
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere pentru familie/ părinți (individuală sau de grup)
0
4
1
4
24
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Organizarea de lectorate cu părinții
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 104
Cei mai mulţi dintre participanţi organizează vizite de studiu rar (10) sau deloc (14).
De asemenea, majoritatea respondenţilor raportează că nu au organizat acţiuni de
prevenire și combatere a factorilor cu risc pentru sănătate (17).
1
5
3
10
14
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Organizarea de vizite de studiu
1
5
3
7
17
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități:
Organizarea de acțiuni de prevenire și combatere a factorilor cu risc pentru sănătate
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 105
În general, plasamentele de lucru, inclusiv voluntariat, se derulează destul de des în
unele instituţii (10) sau deloc în altele (12).
Majoritatea participanţilor au în sarcina lor organizarea training-urilor pentru
dezvoltarea competenţelor transversale frecvent (15) și zilnic/ foarte des (3), însă există și
situaţii în care asemenea activităţi s-au desfășurat rar (2) sau deloc (9).
2
5
10
4
12
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Plasamente de lucru, inclusiv voluntariat
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 106
Potrivit răspunsurilor obţinute, de cele mai multe ori, nu sunt organizate stagii de
învăţare la locul de muncă/ internship-uri (15).
Aceleași rezultate sunt valabile și în ceea ce privește consilierea de carieră la distanţă
și bazată pe web (15).
3
15
4
2
9
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Training-uri pentru dezvoltarea competențelor
transversale (optimizarea comunicării, a relațiior interpersonale, managementul timpului, luarea deciziilor,
lucrul în echipă etc.)
2
5 56
15
Zilnic/ Foarte des Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Organizarea stagiilor de învăţare la locul de muncă/ internship-
uri
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 107
Activităţile de facilitare a autoînvăţării în centre de documentare/ oficiile forţei de
muncă sunt foarte puţin frecvente: 23 de participanţi au răspuns că nu a fost cazul.
2
5 56
15
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere de carieră la distanţă şi bazată pe web
0 1
5 4
23
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Activități de facilitare a autoînvățării în centre de
documentare/ oficiile forţei de muncă
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 108
O parte din respondenţi coordonează specialiști pentru derularea programelor de
consiliere și orientare în carieră (management) zilnic/ foarte des (8), frecvent (3) și destul de
des (4), în timp ce o altă parte desfășoară astfel de activităţi rar (4) sau deloc (14).
Dezvoltarea parteneriatelor cu piaţa muncii/ alte instituţii relevante este o activitate cu
o frecvenţă destul de ridicată: (10 – destul de des, 8 – frecvent, 3 – zilnic/ foarte des, 3 – rar,
9 – nu a fost cazul).
8
3 34
14
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Coordonarea specialiștilor pentru derularea programelor
de consiliere și orientare în carieră (management)
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 109
Studiile legate de evoluţia pieţei muncii, nevoia de consiliere etc. sunt realizate de
majoritatea respondenţilor, fie frecvent (9), fie deloc (15).
3
8
10
3
9
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Dezvoltarea de parteneriate cu piața muncii/ alte instituții
relevante
3
9
2
4
15
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Realizarea studiilor legate de evoluția pieței muncii,
nevoie de consiliere etc. (cercetare)
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 110
Se pare că jumătate dintre participanţi nu desfășoară alte tipuri de activităţi (17), în
timp ce în unele instituţii există și altele derulate în mod frecvent (6) sau zilnic/ foarte des (6)
.
Rezultatele arată că activitatea de consiliere individuală pentru beneficiari
(autocunoaștere, managementul carierei) este cea mai frecventă. De cealaltă parte,
organizarea de lectorate cu părinţii și activităţile de facilitare a autoînvăţării în centre de
documentare/ oficiile forţei de muncă au frecvenţa cea mai scăzută de desfășurare în mediul
universitar.
În mediul universitar, metodele de consiliere și orientare a carierei profesionale
utilizate cel mai des sunt: discuţiile ghidate (22), analiza SWOT (22), jocurile de rol (20),
lecţiile, expunerile, prezentările (19) și mesele rotunde/ dezbaterile cu invitați (18).
6 6
2 2
17
Zilnic/ Foartedes
Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul
Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Altă activitate
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 111
Vizitele în alte instituţii (școli generale, licee etc.) sunt realizate de către reprezentaţii
mediului universitar, cel mai adesea, semestrial (35%). 26% dintre respondenţi nu pot aprecia
peridiocitatea acestora, 21% susţin că acest lucru se întâmplă anual, 15% lunar și 3% înainte
de admitere.
22
11
19 20
10
18
22
15 14
1013
2
Metode de consiliere și orientare a carierei școlare/ profesionale utilizate cel mai des
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 112
88% dintre instituţiile din mediul universitar ai căror reprezentanţi au răspuns
chestionarului nostru colaborează cu agenţiile de ocupare a forţe de muncă și/ sau cu parteneri
de pe piaţa muncii.
21%
35%15%
3%
26%
Cu ce periodicitate derulați vizite/ activități inițiate în calitate de reprezentanţi ai instituţiilor educaţionale
(universităţi, facultăți) în alte instituții (școli generale, licee etc.)?
anual semestrial lunar înainte de admitere N/A
88%
6%6%
Instituția dumneavoastră colaborează cu agențiile de ocupare a forţei de muncă și/ sau cu parteneri de pe piața
muncii?
Da Nu N/A
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 113
Referitor la indicatorii de calitate ai serviciilor de consiliere, cei mai mulţi dintre
respondenţi afirmă că se centrează pe nevoile, capacitățile şi interesele clientului, astfel încât
acesta să ia decizia optimă, în foarte mare (19) și în mare măsură (8).
De asemenea, transparenţa și coerenţa informaţiilor și serviciilor este un indicator
îndeplinit în mare (15) și foarte mare măsură (10).
19
8
3
0
3
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a fost
cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Centrarea pe
nevoile, capacitățile şi interesele clientului, astfel încât acesta să ia decizia optimă
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 114
Serviciile de consiliere și orientare a carierei sunt accesibile tuturor beneficiarilor,
indiferent de locul de rezidenţă, statutul social, religie, vârstă, gen etc., în cele mai multe
dintre instituţiile participante la studiu, în foarte mare (16) și în mare măsură (12).
10
15
4
1
3
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a fost
cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Transparența și
coerenţa informaţiilor şi serviciilor
16
12
1 1
3
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a fost
cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Accesibilitatea
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 115
De asemenea, un indicator satisfăcut, în general, în foarte mare (17) și în mare măsură
(11), este flexibilitatea/ personalizarea obiectivelor și strategiilor de consiliere și orientare în
carieră.
Serviciile de consiliere și orientare a carierei sunt eficiente, reflectând schimbările de
pe piaţa forţei de muncă şi fiind evaluate în raport cu acestea, în cea mai mare parte a
instituţiilor participante, în mare (11) și în foarte mare măsură (17).
17
11
10
4
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a fost
cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Flexibilitatea/
personalizarea obiectivelor și strategiilor de consiliere și orientare în carieră
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 116
Respondenţii afirmă că personalul cu atribuţii de consiliere și orientare, din
organizaţiile lor, este, în general, profesionist, cu studii adecvate și instruire și competenţe în
domeniu în mare (10) și în mare măsură (17).
Înţeles ca implicarea părţilor interesate – instituţiile de învăţământ, angajatorii, oficiile
pentru ocuparea forţei de muncă, sindicatele şi alte autorităţi publice – într-un dialog activ cu
11
17
1 13
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a fost
cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Eficienţă -
serviciile de consiliere și orientare a carierei reflectă schimbările de pe piaţa forţei de muncă şi sunt evaluate în
raport cu acestea
10
17
3
0
3
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a fost
cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Personalul cu atribuții de consiliere și orientare este profesionist, cu studii adecvate,
instruire şi competenţe în domeniu
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 117
privire la serviciile de consiliere și orientare a carierei, parteneriatul social reprezintă un
indicator îndeplinit, în mare și foarte mare măsură, în aproximativ jumătate din instituţiile
participante (16) și în mică și foarte mică măsură, într-o altă parte din ele (8); 9 dintre
respondenţi nu pot aprecia dacă acest indicator este satisfăcut sau nu în instituţiile lor.
Disponibilitatea și utilizarea diferitelor tehnologii educaţionale (inclusiv bazate pe
TIC) moderne este asigurată în mare și foarte mare măsură în majoritatea instituţiilor (21).
2
14
7
1
9
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a fost
cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Parteneriatul social
2
19
4
1
7
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a fost
cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi
satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Sunt disponibile și
utilizate diferite tehnologii educaţionale (inclusiv bazate pe
TIC) moderne
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 118
Cu privire la fiabilitatea informaţiilor despre oportunităţile educaţionale şi despre
situaţia de pe piaţa muncii, rezultă că acestea sunt valide, precise şi complete, în general, în
mare și foarte mare măsură (22).
În cea mai mare parte a instituţiilor participante la studiu, diferiţi specialiști în
consilierea și orientarea carierei comunică și cooperază pentru beneficiul clientului, în mare
și foarte mare măsură (22).
7
15
3
1
7
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a fost
cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Fiabilitatea informaţiilor
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 119
Implementarea unui program de monitorizare continuă a activităţii de consiliere se
aplică într-o parte dintre instituţii, în mică măsură (12), în altele, în mare măsură (8); de
asemenea, 8 respondenţi raportează că nu pot aprecia îndeplinirea acestui indicator.
5
17
5
0
6
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a fost
cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Diferiți specialişti în consiliere și orientarea carierei comunică şi cooperează în
beneficiul clientului
3
8
12
1
8
În foarte maremăsură
În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură
Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a fost
cazul
Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Se
implementează un program de monitorizare continuă
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 120
Astfel, se evidenţiază că centrarea pe nevoile, capacitățile şi interesele clientului,
flexibilitatea/ personalizarea obiectivelor și strategiilor de consiliere și orientare în carieră și
accesabilitatea – oportunităţi egale pentru a obţine servicii de consiliere și orientare a carierei,
indiferent de locul de rezidenţă, statutul social, religie, vârstă, gen etc. sunt indicatorii cu cel
mai ridicat grad de îndeplinire. Indicatorii care au cel mai scăzut grad de realizare se referă la
implementarea unui program de monitorizare continuă și parteneriatul social.
,
Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Page | 121
Concluzii
Din răspunsurile obţinute rezultă câteva caracteristici principale ale activităţilor de
consiliere și orientare din mediul universitar. De exemplu, principalii beneficiari ai acestor
servicii sunt studenţii și masteranzii, dar și elevii de liceu și școli profesionale. Unele
activităţi, însă, se adresează inclusiv tinerilor și adulţilor care caută un loc de muncă și
instituţiilor/ organizaţiilor și profesioniștilor din domeniu. Ca metode de lucru se evidenţiază
mai ales discuţiile ghidate, analiza SWOT, jocurile de rol, lecţiile, expunerile, prezentările și
mesele rotunde/ dezbaterile cu invitați.
De asemenea, reprezentanţii mediului universitar organizează vizite în alte instituţii (școli
generale, licee etc.), în general, semestrial. Respondenţii mai raportează o colaborare strânsă
cu agenţiile de ocupare a forţei de muncă și/ sau cu parteneri de pe piaţa muncii.
Consilierea individuală pentru beneficiari (autocunoaștere, managementul carierei)
este cea mai frecventă dintre activităţile din mediul universitar, dar, la celalalt pol, sunt
serviciile aproape inexistente ca frecvenţă, precum organizarea de lectorate cu părinţii și
facilitarea autoînvăţării în centre de documentare/ oficiile forţei de muncă.
Indicatorii de calitate cu cel mai înalt grad de realizare, în mediul universitar, constau
în centrarea pe nevoile, capacitățile şi interesele clientului, flexibilitatea/ personalizarea
obiectivelor și strategiilor de consiliere și orientare în carieră și accesabilitatea – oportunităţi
egale pentru a obţine servicii de consiliere și orientare a carierei, indiferent de locul de
rezidenţă, statutul social, religie, vârstă, gen etc. De cealaltă parte, implementarea unui
program de monitorizare continuă și implicarea părţilor interesate într-un dialog activ cu
privire la serviciile de consiliere și orientare a carierei - instituţiile de învăţământ, angajatorii,
oficiile pentru ocuparea forţei de muncă, sindicatele şi alte autorităţi publice – reprezintă
punctele slabe în termeni de indicatori îndepliniţi.