1

RAPORT DE ACTIVITATE 2015 MUZEUL JUDEȚEAN DE ISTORIE BRAŞOV

MANAGER NICOLAE DORIN PEPENE

2

CUPRINS

A. Evoluţia instituţiei în raport cu mediului în care îşi desfăşoară activitatea Pag. 3

B. Evoluţia profesională a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia Pag. 27

C. Organizarea, funcţionarea instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de reorganizare, pentru mai buna funcţionare

Pag. 50

D. Evoluţia situaţiei economico-financiare a instituţiei Pag. 65

E. Sinteza programelor şi a planului de acţiune pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin proiectul de management

Pag. 67

F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu o estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce pot fi atrase din alte surse

Pag. 81

3

A. Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea a.1. Colaborarea cu instituţii, organizaţii, grupuri informale care se adresează aceleaşi comunităţi – tipul/forma de colaborare, după caz, proiectele desfăşurate împreună cu acestea În anul 2015, pentru transformarea Muzeului Județean de Istorie Brașov într-o instituţie culturală reprezentativă pentru comunitatea locală şi pentru poziționarea ca partener important al mediului cultural local și național, muzeul a continuat colaborarea cu partenerii și colaboratorii anului 2014 (Inspectoratul Județean Școlar Brașov, Universitatea ,,Transilvania" – Facultatea de Industrializarea Lemnului, Muzeul Național de Istorie al României, Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan", Institutul pentru Itinerarii Culturale Europene, Rețeaua Muzeelor din România, Primăria Municipiului Brașov, Instituția Prefectului Județului Brașov, Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Țara Bârsei" al Județului Brașov, Serviciul Județean Brașov al Arhivelor Naționale, Centrul Cultural Reduta, Primăria orașului Râșnov, Inspectoratul de Jandarmi Județean Brașov), dar au fost inițiate și proiecte culturale noi cu parteneri noi, atât din mediul cultural public (Institutul Național al Patrimoniului, Complexul Muzeal Național ASTRA Sibiu, Muzeul Național Brukenthal Sibiu, Muzeul Poliției Române Târgoviște, Institutul Național de Cercetări și Fizică Atomică, Inspectoratul Județean de Poliție Brașov, Universitatea Naţională de Apărare ,,Carol I”, Brigada 2 Vânători de Munte Brașov, Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Braşov, Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov), cât și din zona privată (MODAROM, Asociația Paul Constantinescu, Asociația Happy Moms, Asociația Brașov – Decembrie 1989, Asociația Forums, revista Best of Brașov, Auchan - Coresi Shopping Resort). De asemenea, s-a respectat decizia selectării cu mai multă atenție a partenerilor muzeului pe baza relevanței rezultatelor proiectelor anterioare datei de 1 aprilie 2014 pentru comunitatea brașoveană. În acest sens, s-a renunțat la parteneriatele cu Universitatea ,,Valahia" Târgoviște (cercetare Şinca Nouă), ,,Mineralia" – expoziţie - târg cu vânzare, Muzeul Judeţean Ialomiţa (,,La Casa Tudorii", expoziţie - festival de artă culinară a transhumanţei). Partenerii și colaboratorii Muzeului Județean de Istorie Brașov în proiectele care s-au adresat comunităţii brașovene în anul 2015: 1) Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Țara Bârsei" al Județului Brașov – Expoziția permanentă ,,Mereu la datorie. Repere din istoria pompierilor braşoveni" (sediul ISU Brașov, strada Mihai Viteazu, nr. 11). Specialiștii muzeului au asigurat documentarea științifică, planul de expoziție și consultanța de specialitate în amenajarea expoziției permanente de la sediul I.S.U. De asemenea, pe baza parteneriatului, Muzeul Județean de Istorie Brașov a oferit un cadru de expunere profesional pentru colecțiile I.S.U. Brașov prin cedarea unor vitrine din dotarea vechii expoziții temporare și valorificarea 100 % a expoziției efectuate în 13 septembrie – noiembrie 2014 prin amplasarea panourilor de prezentare realizate cu ocazia evenimentului din Casa Sfatului în spațiul de expunere din sediul I.S.U. Brașov. 2) Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov, Muzeul Poliției Române, Arhivele Naționale - Serviciul Judetean Brașov – Expoziția temporară ,,Pagini din istoria Poliției", 23

4

martie – aprilie 2015. A fost o premieră națională fiind prima expoziție realizată într-un muzeu din România de către un Inspectorat de Poliție Județean. Evenimentul cultural a fost inclus în manifestările din municipiul Brașov prilejuite de Ziua Poliției Române, din perioada 22 -26 martie 2015. La vernisajul expoziției au participat și delegații de polițiști din Ungaria și Slovacia. Expoziția a beneficiat și de editarea unui pliant de prezentare al expoziției. De asemenea, pe toată durata expoziției a existat un spațiu tematic dedicat copiilor. 3) Institutul pentru Itinerarii Culturale Europene și Primăria Râșnov – Managerul Nicolae Pepene a participat în calitate de director al Festivalului internațional de Film Istoric Râșnov 2015 la Școala de Vară a festivalului. FFIR este singurul festival din județul Brașov pe lista EFFE - Europe for Festivals, Festivals for Europe, cea mai importantă platformă a festivalurilor europene. Școala de Vară a Festivalului de Film Istoric este un eveniment susținut de Primăria Râșnov, Institutul Cultural Român, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Uniunea Cineaștilor din România, Centrul Național al Cinematografiei, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutul Român de Istorie Recentă, Institutul pentru Itinerarii Culturale Europene (serviciu public european și agenție specializată a Consiliului Europei). 4) Rețeaua Națională a Muzeelor din România. La 16 mai 2015, Muzeul Județean de Istorie Brașov a participat la Programul European ,,Noaptea Muzeelor", fiind singura instituție muzeală din Brașov care a respectat în totalitate principiile programului prin acordarea intrării gratuite tuturor vizitatorilor. 5) Asociația Brașov – Capitala Europeană a Culturii 2021. În septembrie 2015, la cererea Asociației, cu acordul Consiliului Județean Brașov, managerul Nicolae Pepene a devenit membru al echipei finale de proiect. El este autorul conceptului, viziunii și strategiei artistice Civilizația Muntelui, al sloganului Europa Corona și a redactat mai multe capitole din dosar. 6) Consiliul Județean Brașov. La începutul anului 2015, la cererea conducerii C.J., managerul Muzeului Județean de Istorie Brașov a întocmit un Referat privind strategia pe termen scurt și mediu (2015 – 2020) a Consiliului Județean Brașov în domeniul cultural și turistic, primul document programatic al viitoarei strategii culturale a județului Brașov. 7) Inspectoratul Județean Școlar Brașov. Conform Programului de educație muzeală și planului de activitate stabilit la începutul anului cu fiecare specialist, au fost organizate ateliere de educație muzeală cu elevii următoarelor școli și grădinițe școlare: Grădiniţa nr. 28 Brașov, Grădiniţa nr. 36 P.P. Braşov, Şcoala Gimnazială Nr. 2 „Diaconul Coresi” Braşov, Şcoala Gimnazială Nr. 11 Braşov, Şcoala Gimnazială nr. 12 Braşov, Şcoala Gimnazială nr. 25 Braşov, Şcoala Gimnazială nr. 27 Braşov, Şcoala ,,Honterus" Braşov, Afterschool „Voioşia” Braşov, Şcoala Gimnazială Prejmer, Colegiul Tehnic ,,Transilvania" Braşov, Colegiul ,,Johannes Honterus" Brașov, Colegiul „Nicolae Titulescu” Braşov, Liceul teoretic „G. Moroianu” Săcele. 8) Universitatea ,,Transilvania" Braşov. Muzeul Județean de Istorie Brașov a încheiat un parteneriat cu Universitatea ,,Transilvania" pentru perfecţionarea activităţii didactice şi de

5

formare profesională a studenţilor, dezvoltarea activităţii de cercetare - dezvoltare - inovare și intensificarea activităţii în sistemele alternative de instruire. Muzeul a fost partener al festivalului ,,Etnovember" (14-16 noiembrie 2015) prin găzduirea târgului medieval în Bastionul Țesătorilor și prezentarea expoziţiei ,,Podoabe transilvane" la Aula Universității Transilvania Brașov. În cadrul proiectului „Trecutul în practica actuală III”, studenții brașoveni au realizat 10 bănci de aşteptare din lemn care se găsesc la Casa Sfatului. 9) Primăria Municipiului Brașov și MODAROM SCM Brașov. A fost finalizat conceptul și a fost pregătită documentația științifică pentru proiectul Brașoveniile – Renașterea meșteșugurilor istorice ale Brașovului. Proiectul cultural conține o expoziție outdoor la sediul Modarom (Bulevardul Eroilor, nr. 17, Brașov); reconstituirea unor costume istorice de patricieni brașoveni; reconstituirea unor bijuterii sau piese de podoabă folosind modele alese din colecțiile de bunuri culturale ale Muzeului Județean de Istorie Brașov; realizarea unor activități de educație muzeală cu profil meșteșugăresc; realizarea unor ateliere de educație muzeală pentru tineri. 10) Institutul Național al Patrimoniului - Direcția de cercetare, evidență a patrimoniului cultural mobil, imaterial și digital. Muzeul a încheiat un parteneriat în vederea facsimilării digitale și expunerii online a colecției periodicului CUMIDAVA, editat de Muzeul de Istorie Brașov, cu scopul creșterii vizibilității și diseminării publicației amintite și pentru promovarea cercetărilor științifice istorice brașovene. Începând din anul 2015, colecția revistei CUMIDAVA poate să fie accesată pe situl web www.e-patrimoniu.ro, administrat de Direcția de Cercetare, evidența patrimoniului cultural mobil, imaterial și digital din INP și în Biblioteca Digitală Europeană www.europeana.eu. 11) Arhivele Naționale - Serviciul Județean Brașov. În februarie 2015 a fost finalizat parteneriatul pentru digitalizarea patrimoniului arhivistic format din imagini pe plăci de sticlă, proiect început în decembrie 2014. Muzeul Județean de Istorie a participat în proiect cu specialistul și logistica necesară pentru o digitalizare și arhivare profesionistă. 12) Biblioteca Județeană ,,George Barițiu" Brașov și Asociația Artessenția. Muzeul a susținut proiectul „Artă. Memorie. Restituire”, proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, prin participarea cu informații despre colecțiile muzeului pentru documentaţia referitoare la simbolistica tradiţională din Ţara Bârsei. 13) Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Braşov, Centrul Militar Zonal Braşov și Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov. În cadrul programului „Ziua Armatei Române în şcoli”, un specialist al muzeului a susținut prelegeri la Colegiul „Nicolae Titulescu” Braşov și Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Braşov. De asemenea, muzeograful a participat la festivităţile organizate de către Batalionul 229 Sprijin logistic cu ocazia împlinirii a 73 de ani de activitate.

6

14) Universitatea Naţională de Apărare ,,Carol I”. Managerul instituției a susținut o comunicare științifică despre Gen. Nicolae Rădescu și Familia Regală Română, în 8 octombrie 2015, la conferinţa organizată în memoria generalului Nicolae Rădescu, de către Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” şi Fundaţia Română pentru Democraţie, sub auspiciile Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai I. 15) Inspectoratul de Jandarmi Județean Brașov. Managerul Muzeului Județean de Istorie Brașov a redactat documentația științifică pentru alegerea unui nume istoric pentru completarea denumirii inspectoratului (,,Negru Vodă" sau ,,Domnitorul Radu Șerban") și a prezentat la sediul Inspectoratului o conferință despre istoria Jandarmeriei Brașov. 16) Instituția Prefectului Județului Brașov. Managerul Muzeului Județean de Istorie Brașov, Nicolae Pepene, este membru al Comisiei de atribuire sau schimbare de denumiri și a redactat pentru Prefectura Județului Brașov un ghid al denumirilor de străzi din localitățile județului Brașov. 17) Primăria Municipiului Brașov. În 2016, statul român aniversează 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, act istoric decisiv pentru realizarea statului național unitar român. În acest context istoric important, sărbătorit la nivel național, Muzeul Județean de Istorie Brașov a propus autorităților locale realizarea unui parteneriat cultural care să asigure Brașovului o aniversare exemplară. Propunerile muzeului: restaurarea monumentului eroilor din Bartolomeu și mutarea acestuia în centrul sensului giratoriu Str. Lungă – Calea Făgărașului – Strada Stadionului; organizarea unei parade a orașului Brașov cu ocazia aniversării intrării trupelor române în Brașov; un festival de reconstituire istorică pentru Primul Război Mondial, care să aibă un scenariu inspirat din campania anului 1916. 18) Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov. O echipă a Muzeului Județean de Istorie Brașov a amenajat expoziția de promovare turistică ,,Itinerariile culturale ale Țării Bârsei", la Mall Coresi Brașov, în cadrul acțiunii de sustenabilitate a proiectului ,,Legendele Ţării Bârsei. Promovarea potenţialului turistic al Ţării Bârsei”. 19) Muzeul Naţional de Istorie a României. Partener al șantierului arheologic Castrul roman Cumidava (Râșnov), iulie – august 2015. 20) Primăria orașului Râșnov. Muzeul Județean de Istorie Brașov a încheiat parteneriate cu Primăria Râșnov pentru șantierul arheologic Castrul roman Cumidava și cercetarea arheologică a centrului istoric al orașului Râșnov. Specialiștii muzeului au participat la Festivalul de Reconstituire Istorică Râșnov și Festivalul pentru copii JOCMANIA. Doi dintre specialiști, un muzeograf și un restaurator, au participat în mod gratuit la cursurile organizate în cadrul proiectului „Reconstituire istorică ̶ instrument de valorificare culturală şi dezvoltare durabilă a comunităţii locale”, proiect finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României (Granturile SEE 2009 - 2014), în programul PA17/RO13-Promovarea Diversității în Cultură și Artă.

7

21) Complexul Muzeal Național ASTRA - Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ,,ASTRA" Dumbrava Sibiului. Protocolul de colaborare profesională încheiat în iunie 2015 stabilește efectuarea stagiului de practică și perfecționarea specialiștilor noștri în cadrul Departamentului de restaurare - conservare al Complexului Muzeal Național ASTRA; executarea unor lucrări de restaurare pentru bunuri culturale din colecțiile Muzeului Județean de Istorie Brașov, în timpul stagiilor de practică sau perfecționare; asistență profesională pentru amenajarea spațiilor destinate restaurării bunurilor culturale din cadrul Muzeului Județean de Istorie Brașov; realizarea unor evenimente culturale în parteneriat. 22) Radio Brașov – Emisiunea radio ,,30 de secunde din istoria Brașovului". Este o ,,pastilă" din istoria locală difuzată zilnic la Radio Brașov, începând din 6 octombrie 2014. Emisiunile sunt prezentate de luni până vineri, cu orele de difuzare 08:30, 9.30, 11:30, 14:30 și 16:30 (5 emisiuni zilnic), și în reluare, succesiv, sâmbăta și duminica, în intervalul ora 9.00 - 12.00. Emisiunea a fost inițiată de specialistul în marketing al Muzeului Județean de Istorie Brașov și a avut succes datorită textelor redactate de către specialiștii muzeului. Din păcate, superficialitatea redactorilor postului de radio a determinat întreruperea colaborării în luna septembrie. 23) Asociația Culturală ,,Paul Constantinescu” – Festivalul Internațional de Muzică Clasică Vibrate!festival (7 – 14 iunie). La ,,Promenada Muzicală", pe 13 iunie 2015, în Bastionul Țesătorilor s-a desfășurat un concert G. Enescu (octet de coarde: Valery Sokolov, Vlad Maistorovici, Natalie Klouda, Francesco Sica, Ruth Gibson, Daniel Palmizio, Pau Codina, Claude Frochaux). 24) Centrul Cultural Reduta. În cadrul Stagiunii estivale ,,BASTION BAROC” (a III-a ediție), organizată de Centrul Cultural Reduta, împreună cu Centrul de Muzică Veche București și Orchestra Balcan Baroque Band, în 2 august 2015, Bastionul Țesătorilor a găzduit un program care a cuprins programul Sensations. De la Renaştere la Nuevo Tangou al duo-ului de arhilăute Olivia Iancu & Claudiu Lobonţ (Bucureşti), spectacolul de dans inspirat din petrecerile medievale In Taberna (coregrafia Juhász Csilla) și concertul Vivaldissimo 2.0, susținut de Balcan Baroque Band feat. Barockeri (Mihail Ghiga – coordonator de proiect, Mircea Ionescu, László Kovács, Éva Kovács, Viviana Ionescu, Csaba Adorján, Zsombor Lázár, Árpád Szőgyör, Paul Cristian și invitații bas baritonul Răzvan Georgescu și Ignác Csaba Filip – flaut drept). 25) Asociația Happy Moms. Muzeul Județean de Istorie a fost partener în organizarea Festivalului interactiv pentru familie ,,A fost odată", desfășurat în perioada 1 – 6 August 2015. Festivalul a cuprins trei seri de spectacole de teatru pentru familie şi trei seri de lecturi din cartea Legendele Ţării Bârsei (coautor Nicolae Pepene) – în spaţii istorice, cu persoane publice. 26) NOVA TV – Postul local de televiziune NOVA a înregistrat emisiunea ,,La Țintă" (realizator Alexandra Crivineanu) dedicată Zilei Naționale a României în Casa Sfatului. 27) Revista BEST OF BRAȘOV. La 21 noiembrie 2015, în Casa Sfatului, s-a desfășurat evenimentul de lansare oficială a revistei metropolitane „Best of Brasov“ și decernarea premiilor

8

„Best of Brasov Award“ (BoB). Scriitorul Bernhard Moestl şi consilierul local Cristian Macedonschi au acordat în faţa a peste 70 de invitaţi premiile BoB: Marius Cisar, director Centrul Cultural Reduta Braşov, Nicolae Pepene, director Muzeul Judeţean de Istorie, sportivii braşoveni de top, Silviu Urdea, nr. 36 în clasamentul mondial de Strongman, şi Adina Seitz, multiplă campioană mondială de Karate, şi dresorul Adrian Letca, multiplu campion naţional la dresaj canin. La eveniment a participat și Andreas Huber, consulul Germaniei în România (Sibiu). 28) SC Leadermark. Centru de resurse și evenimente SRL. Sala de expoziții temporare din Casa Sfatului a găzduit în 21 noiembrie conferința „Porţile economiei sociale se deschid la Braşov”, organizată în cadrul proiectului ,,SES-am deschide-te!”, finanţat cu fonduri europene. Partenerii proiectului sunt Consiliul Judeţean Alba, Fundaţia CIVITAS pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj-Napoca, Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare DCG SRL şi Asociația Centrul de Inițiative pentru Economie Socială – CIES. Una dintre structurile de economie socială este tipografia din comuna Sânpetru. 29) Asociaţia luptătorilor, răniţilor şi urmaşii eroilor „Braşov – Decembrie 1989”. La 21 decembrie 2015, în sala de expoziții temporare din Casa Sfatului a fost inaugurată expoziția „Centrului Regional de Comunicare şi Cercetare Braşov 1989”. 30) Asociația Forums. A fost stabilit un parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie Brașov pentru proiectul Patrimoniul istoric dispărut al Brașovului. Proiectul propune crearea unui soft educațional, lecții de patrimoniu, formarea unui grup de ghizi pentru un circuit al patrimoniului istoric din centrul Brașovului și o expoziție outdoor despre patrimoniul istoric dispărut al Brașovului. 31) Auchan - Coresi Shopping Resort. La 27 martie 2015, Muzeul Județean de Istorie Brașov a participat la inaugurarea mall-ului Coresi din Brașov cu atelierul de educaţie muzeală Manuscrise iluminate în viziunea copiilor. Remarcăm faptul că muzeul nostru a fost singura instituție culturală locală invitată să participe la eveniment. 32) École Supérieure des Arts de Tournai, Ecole de Recherche Graphique – Bruxelles și Ecole Supérieure des Arts ,,Saint Luc". În septembrie 2015, Muzeul Județean de Istorie Brașov a inițiat colaborarea cu instituții artistice din Belgia pentru realizarea proiectului cultural Călătoria micului colonist Martin din Flandra până în estul Transilvaniei, la începutul sec. XIII. Este un proiect care urmează să fie depus în octombrie 2016 pe programul cu finanțare europeană ,,Europa Creativă". Proiectul conține două tabere internaționale, două saloane de bandă desenată, patru reviste de bandă desenată istorică și o expoziție itinerantă.

9

a2. Analiza SWOT (analiza mediului intern şi extern, puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări) Puncte slabe ,,,,,, Puncte slabe

Statutul juridic al clădirilor; Probleme cu microclimatul spațiilor expoziționale; expoziția permanentă învechită; Spații nepotrivite (subsol), cu probleme grave de microclimat pentru depozitul colecției

de arheologie; Dezinteresul conducerii muzeului din perioada 1990 – 2014 pentru inventarierea

colecțiilor de bunuri culturale; Dezinteresul conducerii muzeului din perioada 1990 – 2014 pentru protejarea și

conservarea bunurilor culturale; Personal de specialitate insuficient; Nivelul salariilor personalului; Majoritatea inventarelor colecțiilor neactualizate; Lipsa evaluatorilor profesioniști pentru bunurile de patrimoniu și puncte de vedere

contradictorii în privința rolului experților Ministerului Culturii în procesul de evaluare bunuri de patrimoniu;

Stocul foarte mare de cărți de specialitate cu o valoare discutabilă editate de muzeu în perioada 1990 – 2014;

Lipsa suvenirurilor specifice muzeului; Muzeele nu reprezintă puncte de interes importante pentru comunitatea brașoveană și

turiștii veniți în zona Brașovului; Muzeele nu intră între obiceiurile de consum ale comunității locale; Evenimentele culturale organizate de muzeele locale au publicul cel mai redus între

preferințele culturale ale brașovenilor; Categorie mare de nonvizitatori; Membrii comunității preferă acțiunile în aer liber celor cu caracter cultural, conform

studiului sociologic realizat în vara anului 2015; Agenda culturală actuală a Brașovului este inconsistentă și insuficient structurată; Cooperarea redusă între operatorii culturali; Pierderea competiției naționale pentru ,,Brașov – Capitală Culturală a Europei 2021"; Viața culturală autarhică – fiecare etnie își are proprie viață culturală; Lipsa parteneriatelor culturale internaționale importante la nivel municipal și județean; La momentul 2010, al lansării Strategiei de dezvoltare durabilă a Municipiului Braşov

2010 - 2030, nu a fost identificat rolul central care revine culturii în noul context societal și economic;

Lipsa de interes a structurilor din turism pentru muzee și neincluderea acestora în traseele turistice recomandate;

Lipsa unei politici locale de turism și oferta redusă de divertisment pentru vacanțe rețin turismul local în zona sejururilor de scurtă durată;

Neconectatarea Brașovului la rețeaua națională de autostrăzi și lipsa aeroportului;

10

Emisiunile cu profil cultural la posturile locale TV sunt rare; Investițiile făcute cu ocazia Festivalului Olimpic al Tineretului European din anul 2013 în

Poiana Braşov au determinat doar o creștere a numărului de turiști atrași de practicarea schiului;

Regimul fiscal aplicabil sponsorizării proiectelor culturale și lipsa stimulentelor şi facilităţilor pentru investiţia în domeniul culturii;

Exporturile ilegale și distrugerile siturilor arheologice; Lipsa politicilor culturale adecvate la nivel local și național; Veniturile mai scăzute ale populaţiei și necesitatea alocării veniturilor, cu prioritate,

pentru nevoile primare; Calitatea actului de învăţământ; Zonele de vid legislativ, în special în ceea ce priveşte sponsorizarea şi protecţia dreptului

de autor. Ameninţări ,,,,,,

Nerezolvarea statutului juridic al clădirilor istorice provoacă întârzierea lucrărilor de conservare și restaurare;

Distrugerea patrimoniului cultural mobil și imobil; Întârzierea actualizării inventarelor colecțiilor de bunuri culturale; Lipsa personalului de specialitate; Oferta culturală repetitivă sau învechită; Oferta culturală locală neadaptată nevoilor şi aşteptărilor segmentelor tinere de

populaţie; Muzeele rămân cu o poziție modestă între obiceiurile de consum ale comunității locale; Subfinanțarea activităților culturale și lipsa investițiilor; Abandonarea/întârzierea restart-ului orașului Brașov prin cultură, de poziționare pe

harta culturală europeană și transformarea identitară în raport cu istoria și tradițiile; Scindarea culturii moderne între cele două culturi paralele: cultura de elită şi cultura de

masă (cu aspectele nedorite: kitsch-ul şi lipsa valorii); Agenda culturală modestă și autarhică; Creșterea concurenţei pentru timpul liber al populaţiei; Concentrarea activităţii turistice la sfârşit de săptămană și gradul ridicat de sezonalitate

a turismului practicat în zonă; Vizibilitatea redusă a patrimoniului cultural-istoric local și insuficienta promovare a

potentialului turistic al regiunii; Infrastructura culturală locală modestă; Slaba calitate a serviciilor culturale conexe; Lipsa orizontului cultural european; Lipsa ofertei culturale internaționale; Înmulțirea cercetărilor arheologice neautorizate (ex. căutătorii de comori), a exporturilor

ilegale și extinderea distrugerilor siturilor arheologice. Puncte tari

11

Puncte tari ,,,,,,

Planul de management 2014 – 2019; Patrimoniul colecțiilor muzeului este valoros și relevant pentru identitatea istorică

locală; Existența unui concept inedit și profesionist al expozițiilor permanente pentru piața

culturală locală și națională; Orientarea activităților culturale ale muzeului către vizitator; Cumidava: șantier arheologic de importanță națională și internațională; Stabilirea unui plan de cercetare pe termen scurt și mediu; Finalizarea inventarului pentru colecția de istorie contemporană I; Finalizarea inventarului bibliotecii muzeului; Inventarierea profesionistă a colecțiilor muzeului; Monitorizarea microclimatului în spațiile expoziționale și depozite; Existența unei proceduri clare privind restaurarea și conservarea bunurilor culturale; Existența unei proceduri clare privind achiziționarea și acceptarea donațiilor bunurilor

culturale; Managerul instituției a obținut statutul de manager cultural; Achiziționarea de aparatură muzeală modernă; Existența și funcționarea profesionistă a laboratoarelor de restaurare proprii pentru

metal și ceramică; Angajarea unui restaurator bunuri culturale din lemn; Portofoliu important al Programului de Educație muzeală; Strategia corectă pentru ,,Noaptea Muzeelor"; Parteneriate culturale cu instituții culturale de excelență: Complexul Muzeal Național

ASTRA Sibiu, Muzeul Național Brukenthal Sibiu, Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan";

Prețuri de intrare ieftine; Creșterea importantă a veniturilor instituției; Clarificarea problemelor juridice privind denumirea instituției; Cultura orașului Brașov este captivă centrului istoric, zona în care se află toate spațiile

expoziționale ale Muzeului Județean de Istorie; Integrarea Muzeului Județean de Istorie în mediul instituțional local și județean; Colaborarea de excelență între Muzeul Județean de Istorie și instituții reprezentative

pentru comunitatea județului Brașov: Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Țara Bârsei" al Județului Brașov, Inspectoratul Județean de Poliție Brașov, Muzeul Poliției Române, Arhivele Naționale - Serviciul Judetean Brașov, Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov, Inspectoratul de Jandarmi Județean Brașov;

Importanța patrimoniului cultural este văzută de majoritatea brașovenilor în relație strânsă cu dezvoltarea turismului și păstrarea identității și tradițiilor;

Brașovul se află între oraşele României aflate în plin proces de expansiune economică; Municipiul Braşov formează împreună cu alte 17 localităţi din zona metropolitană Brașov

un motor al dezvoltării regionale, fiind singurul pol de creștere din Regiunea Centru; Județul Brașov este o destinație turistică cu o ofertă bogată și o reputație bună;

12

Municipiul Braşov se află pe axa turistică nr. 1 a României; Brașovul, împreună cu zona turistică înconjurătoare, deține 7,4 % din totalul unităților de

cazare existente la nivel național, iar la nivelul Regiunii Centru acest procent urcă la 30,5%.

Situat în inima României, Municipiul Brașov dispune de o așezare geografică avantajoasă și beneficiază de conexiuni rutiere și feroviare bune cu restul regiunilor țării, având poziția de nod rutier și feroviar.

Brașovenii încep să înțeleagă funcția culturii în dezvoltarea durabilă a societății. Discursul public a fost amplificat de subiectul candidaturii Brașovului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021;

Braşovul este perceput şi promovat ca un centru al sporturilor de iarnă şi oraşul istoric pe care trebuie să-l vezi în România;

Insertul referitor la cultură în Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Brașov (iunie 2015);

Elaborarea unui studiu de consum și practici de consum cultural, în vara – toamna anului 2015;

Strategia pentru cultură pe termen lung a Municipiului Brașov (octombrie 2015); Jurnalele de știri locale radio-TV, presa scrisă și online semnalează cu promptitudine

evenimentele culturale. Oportunităţi ,,,,,, Oportunități

Protejarea, valorizarea și valorificarea istoriei și patrimoniului ca surse de dezvoltare a potențialului cultural și creativ local;

Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural mobil și imobil; Reamenajarea profesionistă a expozițiilor permanente din Casa Sfatului, Bastionul

Țesătorilor și Bastionul Graft; Organizarea de expoziții temporare și itinerante de nivel național și internațional; Asigurarea siguranţei patrimoniului prin evidenţa şi clasarea acestuia; Amenajarea unor spații moderne pentru depozitele colecțiilor muzeului și laboratoarele

de restaurare; Creşterea şi dezvoltarea colecţiilor muzeale; Modernizarea bazei tehnico-administrative; Asigurarea condiţiilor profesioniste de muncă; Pregătirea resurselor umane în curatoriat muzeal, marketing, PR, dezvoltarea de

proiecte culturale şi educative, planificare muzeală şi expoziţională; Management eficient în împărtăşirea strategiei instituţionale către angajaţi şi

responsabilizarea pe competenţe; Creșterea calității seminariilor şi dezbaterilor tematice organizate de muzeu; Relaționarea cu comunitățile beneficiare de consumatori; Reunirea persoanelor apropiate de activitățile de educație muzeală într-un Club al

Muzeului Județean de Istorie pentru certificarea apartenenței la lumea muzeului și fidelizare;

13

Cercetări de marketing privind îndeplinirea misiunii și obiectivelor muzeului, profilul vizitatorului etc.;

Proiecte creative proprii; Creșterea constantă a numărului de acțiuni culturale; Afirmarea muzeului ca un adevărat centru cultural pentru comunitățile pe care le

servește; Întărirea rolului major pe care îl poate juca muzeul, ca factor de coeziune socială, atât în

mediul rural, cât şi în mediul urban, prin afirmarea identităţii culturale și istorice a locuitorilor;

Explorarea valenţelor muzeului ca spaţiu predilect pentru dialogul intercultural şi promovarea multiculturalităţii;

Consolidarea identității culturale; Strategie comună a instituțiilor statului cu sarcini în domeniul protejării siturilor

arheologice la nivelul județului Brașov (Poliția Română, Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Brașov, Muzeul Județean de Istorie Brașov);

Dezvoltarea voluntariatului; Realizarea de parteneriate, schimburi, colaborări cu instituții de profil, universități,

asociații, fundații, ONG-urile din domeniul culturii; Editarea de publicații științifice și de popularizare; Realizarea și valorificarea comercială a produselor proprii (albume, vederi, pliante,

suveniruri, cărți etc.); Atingerea nivelului de funcţionalitate şi performanţă europeană; Dezvoltarea turismului cultural; Participarea muzeului la târguri de turism locale, regionale, naţionale şi internaţionale,

individual sau în parteneriat cu autorități locale sau județene; Introducerea muzeului în ofertele de turism cultural, dintre cele preferate mai ales de

tineri; Proiecte care vizează dimensiunea europeană a patrimoniului cultural brașovean; Susținerea recuperării memoriei zonei și a sentimentului de apartenență comunitară; Activitatea muzeului să permită locuitorilor Brașovului să-și înțeleagă orașul în care au

ales să trăiască, să-și definească și să-și asume apartenența la cultura și istoria Brașovului;

Digitalizarea patrimoniului istoric; Parteneriate media și publicitate pentru promovarea activității pe spații publicitare

stradale, TV și radio; Realizarea unei campanii de promovare pe Internet și asigurarea unui design profesionist

pentru site-ul muzeului; Colaborarea și apartenența la rețele europene de turism cultural (ex: Itinerariile

Culturale Europene); Consolidarea capacității de autofinanțare prin creșterea veniturilor suplimentare

obținute din dezvoltarea activităților (ex. suveniruri) și participarea la programele europene de finanțare, în urma creșterii experienței internaționale;

Monitorizarea pieţei muzeale europene care oferă indicii şi modele uşor de aplicat; Evenimente și manifestări culturale de anvergură europeană;

14

Dezvoltarea durabilă a Brașovului pe termen lung modelată sub angajamentul „Creștem prin cultură";

Investiții majore în infrastructura culturală a Brașovului și diversificarea agendei culturale locale;

Regenerarea comunității locale prin obiceiuri de consum cultural; Formarea unei generații de copii și tineri care să perceapă accesul şi participarea la

cultură ca o parte normală a vieții lor; Șansa de a organiza activităţi culturale persoanelor marginalizate şi defavorizate,

persoanelor cu handicap, persoanelor în vârstă și copiilor. Finanțări europene pentru domeniul cultural; Programul-cadru Europa Creativă; Programul Operațional Regional – domeniile de intervenţie orientate specific către

proiectele cu componentă culturală. a3. Evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia În urma evaluării activităţii Muzeului Județean de Istorie / Muzeului de Istorie Brașov până în anul 2014 se constată că nu a existat o strategie de PR sau preocupări pentru îmbunătățirea promovării activității. Muzeul nu s-a poziționat ca o instituție deschisă, comunicativă şi apropiată de publicul său. În strategia de comunicare coordonată de managerul instituției s-a urmărit modificarea acestei situații printr-o prezență constantă în presa locală și națională. Și în anul 2015, în jurnalele posturilor de radio și TV locale, în presa scrisă și online, a apărut în fiecare lună cel puțin o știre despre Muzeul de Istorie Brașov / Muzeul Județean de Istorie Brașov. Activitatea muzeului a fost prezentată pozitiv, iar știrile despre problemele instituției au confirmat corectitudinea informațiilor și deciziilor conducerii muzeului. Se știe că nu există publicitate negativă sau pozitivă. Există doar publicitate ! Sub acest ,,postulat" publicitar, putem să afirmăm că știrile apărute în presa națională, chiar dacă prezintă situații negative (Muzeul de Istorie vs. Muzeul Județean de Istorie, situația juridică a Casei Sfatului și a centurii de fortificații medievale, problemele microclimatului din Casa Sfatului, interdicția investițiilor în Casa Sfatului) au adus instituția noastră în atenția publicului național (TVR 1, ANTENA 1, ANTENA 3, DIGI 24). Această notorietate poate să fie folosită în favoarea promovării imaginii muzeului la momentul rezolvării problemelor prezentate în anul 2015. Totul este să ajungem cât mai repede la deznodământul amintit. Un lucru este sigur: în prezent, datorită campaniei de presă din anul 2015, Muzeul de Istorie / Muzeul Județean de Istorie nu mai este instituția închisă, preocupată să-și ascundă problemele și să-și menajeze autoritatea tutelară, instituția culturală anonimă mulțumită cu un rol marginal în viața Brașovului. Problemele sale au devenit și problemele comunității locale sau cel puțin ale reprezentanților cetățenilor brașoveni în instituțiile municipale și județene. Strategia de comunicare trebuie judecată folosind și informațiile furnizate de studiul de consum cultural local, efectuat în vara anului 2015: brașovenii consideră că patrimoniul cultural construit este foarte important (50,3%) sau destul de important (35,6%), iar în domeniul cultural, banii publici trebuie să fie cheltuiți pentru ,,protejarea, prezervarea sau reabilitarea patrimoniului aflat în stare de degradare" (84,2 %).

15

Fără să existe posibilitatea de a măsura cât a ajutat la o imagine publică favorabilă, parteneriatul cultural încheiat cu Radio Brașov pentru emisiunea ,,30 de secunde din istoria Brașovului" a fost un succes, din informațiile primite de la specialistul PR al muzeului. Din păcate, ,,pastila" de istorie locală, difuzată zilnic la Radio Brașov, a continuat doar până în luna septembrie, colaborarea fiind abandonată de muzeu după ce s-a constatat că partenerul nu respectă condiția privind rigoarea selecției informațiilor istorice. Îmbunătățirea imaginii instituției a fost confirmată și de alegerea Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru înregistrarea emisiunii dedicate Zilei Naționale a României (NOVA TV) sau lansarea oficială a revistei metropolitane „Best of Brasov“. Începând din anul 2014, un factor care contribuie la evoluția imaginii Muzeului Județean de Istorie Brașov este vizibilitatea ridicată în spațiul public a managerului instituției. Capitalul important de imagine la nivel național, a fost câștigat de Nicolae Pepene prin campaniile de salvare și apărare a patrimoniului istoric (Cetatea Râșnov, Inima Reginei Maria, Cetățuia Brașovului) și natural (La Chișători - Moieciu de Sus), agenda culturală națională și internațională a Orașului Râșnov, recunoașterea profesională (Casa Regală a României, Fundația ,,Magazin Istoric", Banca Națională a României, Ministerul Culturii etc.), și, în ultimul rând, prin implicarea în dosarul de candidatură pentru Brașov – Capitala Europeană a Culturii 2021. Transferul de imagine, promovarea unui produs/serviciu prin asocierea acestuia cu un vector de imagine pozitivă, o persoană care se bucură de încrederea publicului larg, reprezintă pe termen scurt un avantaj pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov. Chiar Strategia pentru cultură a municipiului Brașov 2015-2030, realizată de un colectiv de specialiști ai Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, susține că Muzeul Județean de Istorie Brașov ,,are cea mai bună perspectivă dintre toate instituțiile de cultură (din Brașov – n.n.), fiind singura condusă de un manager ce a inițiat un festival certificat european, în paralel redactor șef al uneia dintre cele mai importante reviste de popularizarea istoriei din România (Astra)". În mod direct, cu siguranță, la îmbunătăţirea imaginii muzeului au contribuit în anul 2015 activitățile desfășurate împreună cu instituții importante ale comunității locale (Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Țara Bârsei" al Județului Brașov, Inspectoratul Județean de Poliție Brașov, Brigada 2 Vânători de Munte Brașov), precum și atelierele programului de Educație Muzeală desfășurate în școli și licee din orașul Brașov și Țara Bârsei. O altă măsură importantă la nivelul comunității a fost respectarea în totalitate a principiilor Programului European ,,Noaptea Muzeelor" în perioada 2014 – 2015 prin acordatarea intrării gratuite tuturor vizitatorilor. Muzeul Județean de Istorie Brașov a avut cei mai mulți vizitatori dintre instituțiile muzeale ale județului Brașov implicate în ,,Noaptea Muzeelor". În Casa Sfatului, în seara zilei de 17 mai 2014 au fost înregistrate 3.711 persoane, iar în seara zilei de 16 mai 2015 au fost înregistrate 1.679 persoane, respectiv 32 % din totalul de 5.294 vizitatori ai muzeelor brașovene. Studiul de consum cultural din vara anului 2015 este realizată până în prezent cea mai importantă analiză a vieții Brașovului cultural contemporan. Studiul indică faptul că brașovenii preferă în privința consumului public de bunuri culturale participarea la sărbători / evenimente locale (16,1% cel puţin o dată pe lună), urmată de vizionarea de filme în cinematografe (11,6% cel puţin o dată pe lună), participarea la festivaluri de diferite feluri (9,5% cel puţin o dată pe lună), spectacole de divertisment (7,5% cel puţin o dată pe lună) şi vizitarea muzeelor (6,7% cel puţin o dată pe lună). Un motiv de

16

nemulțumire îl reprezintă concentrarea evenimentelor culturale în centrul orașului și lipsa ofertei culturale în cartiere. În acest context modest pentru muzeele brașovene, în cazul ofertei publice de cultură datele ne spun că brașovenii sunt mai degrabă mulțumiți de instituțiile publice de cultură din orașul lor. Dacă luăm în considerare doar procentul dintre respondenți care susține că este foate mulțumit de instituțiile publice, primele în topul preferințelor sunt Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului (78,5 %), Teatrul pentru copii „Arlechino” (75,3 %), Teatrul „Sică Alexandrescu” (72,8 %) și Bastionul Graft (71%). Bine poziționat este și Bastionul Țesătorilor (63 %). Dacă ne interesează aprecierea în termeni de „mulțumit” și „foarte mulțumit”, atunci remarcăm că Bastionul Țesătorilor este în topul preferințelor (89%). Tratat după numele oficial al instituției, ,,Muzeul Judeţean de Istorie" are 49,5 % din publicul vizitator brașovean ,,foarte mulțumit" și numai 4,2 % este ,,foarte nemulțumit". La accesarea ofertei instituţiilor publice de cultură din municipiul Braşov cel puţin o dată în ultimele 12 luni, pe primele locuri se află Muzeul Județean de Istorie cu Bastionul Țesătorilor (27,3 %), Teatrul „Sică Alexandrescu” Braşov (20,2 %), Bastionul Graft (15,5 %), Opera Braşov (13,4 %), Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” (12,9 %), Muzeul „Prima Școală Românească” (12,3 %), Centrul Cultural Reduta cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea … (11,5 %), Muzeul „Casa Mureşenilor” (9,6 %), Muzeul de Artă (9,5 %) și Muzeul de Etnografie (8,4 %). Muzeul Judeţean de Istorie, identificat de respondenți cel mai probabil cu Casa Sfatului, are o accesare de numai 7,4 %. Cei mai mulți dintre participanții la sondaj din Zona Metropolitană, care au vizitat cel puțin o dată în ultimele 12 luni o instituție culturală în Municipiul Brașov au mers la Muzeul Prima Școală Românească (24,8%). Următoarele două obiective culturale cele mai vizitate au fost Bastionul Țesătorilor (21,1%) și Muzeul Casa Mureșenilor (20,8%). Potrivit studiului de consum cultural, sursele de informare folosite de populaţia municipiului Braşov în procesul de alegere a spectacolelor sunt mass-media (presă, TV, radio / 50,5 %), internet (48,8 %) și afișe (45,5 %). În aceste condiții, putem să considerăm că strategia de comunicare aleasă de Muzeul Judeţean de Istorie pentru anul 2015 a fost corectă. O măsură specială de promovare a instituției în perioada următoare este inițierea în anul 2015 a parteneriatului cu Romfilatelia pentru realizarea unei emisiuni de timbre cu monumentele istorice reprezentative ale orașului Brașov în cadrul proiectului ,,Orașele României": Casa Sfatului, Biserica Neagră, Poarta Ecaterinei și Prima Școală Românească. a4. Măsuri luate pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari Planul de management pentru perioada 2014 – 2019, prezentat în septembrie 2014, a cuprins o analiză a categoriilor de beneficiari. Din cercetarea arhivei muzeului, a planurilor de management și a rapoartelor de activitate prezentate de fosta conducere, rezultă că Planul de management pentru perioada 2014 – 2019 reprezintă prima analiză serioasă a categoriilor de beneficiari ai Muzeului de Istorie Brașov. Neavând specialiști în investigarea publicului, analiza beneficiarului actual s-a făcut cu ajutorul informațiilor financiar-contabile proprii (numărul de participanţi la agenda culturală, numărul de bilete vândute pe categorii), a datelor statistice și a informațiilor furnizate de puținele studii publicate în țara noastră pe tema profilului vizitatorului muzeelor din România.

17

Un indicator specific a fost și reflectarea activităţii instituţiei în presă și pe website-urile de turism. În a doua parte a anului 2015 o măsură importantă care a contribuit la cunoaşterea beneficiarilor activității muzeului la nivel local a fost Studiul de consum și practici culturale în rândul populației municipiului și Zonei Metropolitane Brașov, elaborat în perioada iunie - august 2015 de către o echipă de cercetare de la Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (coordonator Andrei Crăciun). Informații despre categoriile de beneficiari au fost furnizate și de analiza campaniei „Alegeți conceptul potrivit pentru Brașov 2021 - Capitală Europeană a Culturii”, derulată în perioada iunie – septembrie 2015, atât prin intermediul rețelei de socializare facebook și site-ul www.brasov2021.ro, cât și prin sondajul de opinie realizat în cadrul Studiului de consum și practici culturale. Copiii, categorie foarte importantă de beneficiari, a fost tema studiului Manuscrisele iluminate în viziunea copiilor, elaborat de muzeograful Voica Baciu, publicat în volumul ,,Marketingul și educația în muzee" (Sibiu, 2015). a5. Grupurile-ţintă ale activităţilor instituţiei În ultimii ani, diverse studii arată că la nivel mondial interesul pentru cultură, respectiv pentru muzee, a crescut pentru că societatea contemporană revalorizează și revalorifică tradiţiile culturale, acordând o importanţă tot mai mare patrimoniului prezentat în muzee. Această tendinţă pare să fie mai puţin evidentă în România. Practic, așa cum o arată statisticile mai bine de jumătate din populaţie nu a vizitat niciodată un muzeu. Acest lucru dovedește că vizitarea muzeelor nu este conștientizată de populaţie ca o activitate normală, naturală și obligatorie pentru formarea sa. Comunitatea locală (orașul Brașov, Țara Bârsei și județul Brașov) Activităţile generale de petrecere a timpului liber sunt mult mai prezente în viaţa braşovenilor decât cele specifice consumului cultural. Profilul timpului liber pentru populația Brașovului este compus din plimbări prin parcuri şi zone verzi (54,8% săptămânal), vizite în centre comerciale pentru cumpărături (13,7% săptămânal) și sporturi de întreţinere (13,4% săptămânal). La nivelul municipiului Brașov, primele patru domenii numite pentru a beneficia de mai mulți bani de la bugetul local sunt repararea /modernizarea dispensarelor sau spitalelor (44%), protejarea, prezervarea sau reabilitarea clădirilor istorice, monumentelor, siturilor arheologice, cetăților (10,6%), programe de formare profesională pentru cei fără un loc de muncă (8%) și organizarea de evenimente culturale (7,7%). Locul patrimoniului cultural în proiecte cu bugetare participativă este în fața reparării și modernizării școlilor sau liceelor din localitate (5.3%), a investițiilor în infrastructura turistică (3.6%) sau a investițiilor în infrastructura de transport (2.9%). Potrivit studiului de consum deja amintit, brașovenii au un nivel ridicat de conștientizare a importanței patrimoniului, indiferent de nivelul de educație al respondenților (cu diferențe nesemnificative statistic). Ei doresc să se investească în programe educaţionale pentru elevi cu privire la protecţia patrimoniului cultural

18

construit şi activități de protejare, prezervare sau reabilitare a patrimoniului aflat în stare de degradare. Elevii O proiecție a consumului cultural din anul 2021 impune situarea elevilor între grupurile țintă ale strategiei pentru extinderea categoriilor de public. Elevii sunt viitori formatori şi cetăţeni care vor decide asupra viitorului oraşului. Categoria reprezentată de segmentul de vârstă preșcolară și şcolară situat între 6 - 18 ani continuă să rămână beneficiarul ţintă cel mai important pe termen scurt, dată fiind misiunea muzeului de a educa tinerii, prin forme specifice, în spiritul interesului şi respectului faţă de valorile patrimoniale şi faţă de elementele ce definesc identitatea locală și identitatea naţională. Cu scopul atragerii tinerilor spre activităţile muzeale au fost organizate atelierele de educație muzeală ,,Trecutul în practica actuală", „O pagină din istoria unei cărţi - Manuscrisele iluminate în viziunea copiilor”, ,,Laboratoarele istoriei", ,,Arheologie practică", ,,Să împodobim bradul de Crăciun", ,,Muzeul Județului Nostru". De asemenea, a fost organizat un ,,colț al copiilor" în cadrul expoziției temporare „Pagini din istoria Poliției". Pe termen lung, prin expozițiile permanente și temporare și Programul de educație muzeală, Muzeul Județean de Istorie Brașov trebuie să ajungă o extensie a școlii, o întrupare a conținutului cultural al învățării. Tinerii Cercetările recente au arătat că profilul persoanei deschise (foarte interesate) de interacțiunea cu oameni și elemente culturale este cel al tânărului (18-34 ani) cu studii superioare. Tinerii sunt categoria demografică în rândul cărora putem întâlni cei mai mulţi participanţi la diferite forme de consum cultural public sau activităţi de petrecere a timpului liber în afara locuinței. În acest context, ținând cont de structura publicului la edițiile precedente, Muzeul Județean de Istorie Brașov a fost singura instituție muzeală în anul 2015 care a continuat să respecte în totalitate principiile programului internațional ,,Noaptea Muzeelor" și a acordat intrare gratuită tuturor vizitatorilor. De asemenea, muzeul a continuat parteneriatul cu Universitatea Transilvania pentru festivalul ,,Etnovember" și cu Centrul Cultural Reduta pentru stagiunea estivală ,,Bastion Baroc”. Pentru valorizarea Bastionului Țesătorilor în cadrul ,,Vibrate!festival" a fost încheiat un parteneriat cultural cu Asociația Culturală ,,Paul Constantinescu” și, în general, conducerea muzeului a fost deschisă pentru colaborări cu ONG-uri formate din tineri (Asociația ,,Happy Moms", Asociația ,,Artessenția"). Seniorii Un alt public-țintă este format din persoanele în vârstă (seniorii). Corelarea datelor statistice privind numărul mediu al pensionarilor și pensia medie lunară de care aceștia beneficiază cu interesul pentru evenimentele culturale denotă necesitatea unor măsuri economice pentru susținerea consumului cultural al persoanelor în vârstă de tipul subvențiilor, abonamentelor la instituții publice de cultură ș.a.

19

Este importantă și participarea directă a persoanelor în vârstă la dezvoltarea și implementarea unor proiecte culturale. În acest sens, Proiectul de management 2014 – 2019 cuprinde un plan de acțiune pentru înregistrarea experienței comunitare din perioada comunistă. Mărturiile celor care au parcurs toate etapele vieții în perioada comunistă sunt un „izvor” istoric și cultural. De la orașul Stalin la revolta din 1987, muzeul îi va încuraja pe brașovenii perioadei comuniste să-și povestească viața. Nonvizitatorii Din perspectiva creșterii importanței muzeului o categorie importantă este cea a nonvizitatorilor. Unii nu știu în ce constau colecţiile și care este oferta muzeului, alții consideră muzeul un loc elitist sau cred că la muzeu nu merg decât elevii însoţiţi de profesori. Pentru toate aceste categorii, Muzeul Județean de Istorie dorește să organizeze o strategie de informare și promovare, bazată pe o ofertă cultural-educativă și de recreere. O categorie mare de nonvizitatori este populația comunelor județului. Pentru ei, muzeul a programat proiecte speciale de educație muzeală și de cultură istorică (Muzeul de Istorie Brașov – Muzeul Județului Nostru). Muzeul intră în interacţiune și cu grupuri de interes, segmente de public care influenţează direct sau indirect activitatea sa: reprezentanţi ai comunităţii locale, instituții publice, diverse asociaţii și organizaţii nonprofit, reprezentanţii mass media etc. Aceste persoane și grupuri de persoane sunt în egală măsură beneficiarii activităţii muzeului, dar și parteneri acestuia. Împreună cu aceste categorii de public, muzeul aduce beneficii unor grupuri specifice sau societăţii în ansamblu. Astfel, în anul 2015 a fost continuată colaborarea cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Țara Bârsei" al Județului Brașov. Muzeul a sprijinit amenajarea unei expoziții despre istoria pompierilor brașoveni la sediul I.S.U. A fost începută și colaborarea muzeală cu Inspectoratul Județean de Poliție Brașov, concretizată prin realizarea unei expoziții temporare despre istoria polițiștilor brașoveni. Tot în anul 2015 a fost inițiat un parteneriat cultural cu Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov pentru pregătirea manifestărilor dedicate centenarului intrării României în Primul Război Mondial. Pentru sprijinirea activității muzeului printr-un lobby eficient pe lângă persoanele/ instituțiile tutelare și chiar pentru obținerea finanțării proiectelor, managerul instituției urmărește constituirea unei asociații care să reunească personalități, persoane cu influență economică, socială și politică, persoane cu notorietate în rândul comunității, o asociație care poate funcționa sub denumirea de ,,Prietenii Muzeului de Istorie Brașov", după modelul asociațiilor similare constituite în lumea mare a muzeelor.

Turiștii Importanța patrimoniului cultural este văzută de majoritatea brașovenilor în relație strânsă cu dezvoltarea turismului și păstrarea identității și tradițiilor. Județul Brașov este o destinaţie turistică cu o ofertă bogată și o reputaţie bună, însă produsele sale de turism cultural sunt cunoscute de un segment redus de clienţi. Așa cum am remarcat și cu altă ocazie, la nivel național nu avem un muzeu județean în topul muzeelor faimoase şi foarte vizitate. Prin urmare, muzeele județene brașovene au o scuză

20

pentru numărul scăzut de vizitatori și lipsa de notorietate pe piața turistică regională și națională. Situația se schimbă când în analiză introducem contextul turistic județean, de care nu se bucură alte muzee județene în țară. În cazul nostru, Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor și Bastionul Graft, secțiile Muzeului Județean de Istorie Brașov, se află în imediata vecinătate a Bisericii Negre, la numai 15 km. de cetatea Râșnov și 25 km. de castelul Bran. Între trei monumente istorice faimoase, cu sute de mii de vizitatori, într-o zonă de concentrare a traficului turistic, există un singur muzeu de istorie. Cea mai importantă expoziție a muzeului se află în cea mai reprezentativă clădire istorică a Brașovului, Casa Sfatului. Deși are în portofoliul său cultural un număr respectabil de muzee, județul Brașov nu este reprezentat în categoria celor mai vizitate muzee românești, o zonă culturală dominată de București și Sibiu. În acest context favorabil, Muzeul Județean de Istorie Brașov este atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung, un obiectiv turistic important al turismului local și național, iar turiștii români și străini sunt beneficiari ţintă pe termen lung. Pentru ieşirea din cvasiizolare, pentru a deveni cât mai vizibil atât pe plan local, naţional şi chiar internaţional, Muzeul Județean de Istorie Brașov trebuie să beneficieze de o strategie culturală orientată spre vizitator. Modernizarea expozițiilor permanente, expoziții temporare cu teme interesante și o agendă culturală atractivă sunt acțiunile culturale cele mai importante pentru promovarea turistică a muzeului pe termen lung. a6. Profilul beneficiarului actual Deși 2014 a rămas anul cu numărul cel mai mare de plătitori de bilete de intrare din perioada 2010 – 2015, în 2015 au fost înregistrate cele mai mari încasări din taxa de intrare din perioada 2012 – 2015.

An Bilete vândute (inclusiv bilete gratuite)

Valoare (lei)

2011 19.535 72.575

2012 11.176 41.968

2013 16.594 39.957

2014 24.508 56.851

2015 18.952 63.997

În anul 2015, față de anul precedent a fost înregistrată o scădere cu 22,5 % a vizitatorilor, în schimb, avem o creștere cu 12,5 % a încasărilor din taxa de intrare. O cauză a scăderii numărului de vizitatori a fost șantierul desfășurat de Primăria Brașov în Piața Sfatului, în perioada iulie – august, o parte din lucrări fiind executate în imediata vecinătate a Casei Sfatului. De asemenea, o altă cauză este închiderea Bastionului Graft în luna decembrie, din cauza problemelor cu microclimatul și asigurarea personalului de supraveghere. Prin comparație cu anul 2013, în 2015 a fost înregistrată o creștere cu 15 % a vizitatorilor și o creștere cu 60 % a încasărilor din taxa de intrare.

21

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

2011 2012 2013 2014 2015

Vizitatori Valoare bilete vândute

Este interesant de reamintit că în raportul de activitate pe anul 2013, fosta conducere a muzeului a raportat 48.136 vizitatori, din care 36.780 vizitatori la Casa Sfatului, 5.630 vizitatori la Bastionul Țesătorilor și 5.726 vizitatori la Bastionul Graft. Comparând cu evidențele financiare ale instituției descoperim o diferență de 31.542 vizitatori !!! În condițiile inexistenței unei agende culturale care să justifice o diferența de trei ori mai mare între biletele înregistrate de instituție ca fiind vândute și numărul vizitatorilor raportat la începutul anului 2014, considerăm că numărul vizitatorilor raportat Consiliului Județean Brașov în raportul de activitate pe anul 2013 a fost inventat, iar această falsificare a datelor este o dovadă elocventă asupra lipsei de profesionalism cu care a fost condus Muzeul de Istorie Brașov. În Planul de management 2014 – 2019, pentru anul 2015 au fost estimați 20.000 vizitatori, din care 10.000 plătitori de bilete, și venituri proprii realizate din activitatea de bază în valoare de 98.800 lei. Pentru perioada 2014 – 2015, calculul a fost făcut pornind de la închiderea expozițiilor permanente pentru reamenajare în perioada noiembrie 2014 – noiembrie 2015, situație neîndeplinită din păcate din cauza problemelor juridice cu dreptul de proprietate/administrare pentru toate spațiile expoziționale (Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Graft). Proiecţia veniturilor proprii s-a făcut mergând pe scenariul majorării prețului biletelor de vizitare după redeschiderea expozițiilor permanente. Taxele au fost calculate la 15 lei preț întreg, 7 lei preț redus, pentru Casa Sfatului și Bastionul Țăsătorilor și 10 lei preț întreg și 5 lei preț redus pentru Bastionul Graft. Pentru estimarea numărului total de beneficiari au fost adunați plătitorii de bilete estimați cu beneficiarii proiectelor de educație muzeală estimați. După noiembrie 2015, numărul total de bilete vândute anual a fost împărțit în 60 % Casa Sfatului, 30 % Bastionul Țesătorilor și 10 % Bastionul Graft. Beneficiarii au fost împărțiți în 60 % bilete preț redus și 40 % bilete preț întreg. În lista obiectivelor și criteriilor de performanță prevăzute în proiectul de management pentru anul 2015, calculul a fost refăcut ținând cont de închiderea muzeului pentru vizitatori în perioada iulie – decembrie 2015. Numărul beneficiarilor a rămas stabilit la 20.000, din care 15.000 la sediu și 5.000 în afara sediului. Situația a devenit nulă după ce criza juridică privind dreptul de proprietate/administrare pentru toate spațiile expoziționale s-a prelungit și în anul 2016. Obiectivele anului 2015 au fost depășite, însă trebuie să menționăm faptul că inițial

22

rezultatele au fost stabilite după un plan de deschidere a muzeului pentru public pe o perioadă de șase luni. În anul 2015, conform evidențelor financiar-contabile, Muzeul Județean de Istorie a realizat 18.952 de vizitatori din care 16.230 plătitori taxă de intrare. Astfel, față de datele estimate în lista obiectivelor și criteriilor de performanță (15.000 beneficiari la sediu), avem o creștere cu 3.952 vizitatori (27%) sau o creștere cu 1.230 plătitori taxă de intrare (8 %), dacă înțelegem prin ,,numărul beneficiarilor la sediu" numai numărul de plătitori taxă de intrare. Structura publicului vizitator pentru anul 2015 În cursul anului 2015, expoziţiile muzeului au fost vizitate de 18.952 de vizitatori din care 16.230 plătitori şi 2.722 neplătitori. După categorii de vârstă, muzeul a fost vizitat de 8.147 preșcolari, elevi și studenți, 9.044 adulţi și 1.761 pensionari. Cele mai multe vizite în toate spațiile expoziționale ale muzeului s-au desfășurat în luna mai (2.331 vizitatori români și străini) și luna aprilie (1413 vizitatori români și străini). Lunile cu cele mai puține vizite au fost ianuarie (388 vizitatori) și decembrie (475 vizitatori). În anul 2015, publicul adult al Muzeului Județean de Istorie Brașov (9044 plătitori), inclusiv turiștii români și străini, a preferat să viziteze Casa Sfatului (4467 plătitori de bilete). Casa Sfatului. Structura publicului vizitator în anul 2015.

Adulți Elevi, studenți Preșcolari Pensionari

Publicul vizitator de la Casa Sfatului se împarte în 5874 adulți, 4353 elevi și studenți, 614 preșcolari, 1326 pensionari. Publicul adult a preferat să viziteze Casa Sfatului în luna mai (1340 vizitatori), când o mare parte a participat în mod gratuit la Noaptea Muzeelor (945 vizitatori), și luna august (666 vizitatori), iar lunile cu cele mai puține vizite au fost ianuarie (224 vizitatori) și decembrie (222 vizitatori). Perioadele cu cele mai multe vizite ale școlarilor și studenților au fost aprilie (976 vizitatori), când s-a desfășurat programul ,,Școala altfel", și noiembrie (573 vizitatori), iar cele mai puține în ianuarie (140 vizitatori), octombrie (239 vizitatori) și decembrie (247 vizitatori). Pensionarii au profitat de Noaptea Muzeelor și în luna mai au efectuat 486 vizite, din care 400 au fost gratuite. În rest, cei mai mulți vizitatori pensionari au fost înregistrați în iunie

23

(189 vizitatori) și septembrie (175 vizitatori). În schimb, doar șase pensionari au vizitat Casa Sfatului în luna decembrie.

Casa Sfatului. Evoluția numărului vizitatorilor în anul 2015

0

500

1000

1500

2000

2500

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Total Adulți Elevi, studenți Preșcolari Pensionari

Din 3831 vizitatori ai Bastionului Țesătorilor, 3573 au fost plătitori de taxă intrare. Cele mai multe vizite s-au desfășurat în august (550 vizitatori români și străini) și aprilie (538 vizitatori români și străini). Lunile cu cele mai puține vizite au fost februarie (83 vizitatori) și ianuarie (120 vizitatori). Publicul vizitator se împarte în 1744 adulți, 1582 elevi și studenți, 52 preșcolari, 307 pensionari. Publicul adult a preferat să viziteze bastionul în august (326 vizitatori) și iulie (229 vizitatori), iar lunile cu cele mai puține vizite au fost februarie (38 vizitatori), decembrie (61 vizitatori), ianuarie (71 vizitatori) și martie (77 vizitatori).

Preșcolarii, elevii și studenții au preferat lunile aprilie (384 vizitatori), octombrie (248 vizitatori) și noiembrie (184 vizitatori). Cele mai puține vizite au fost înregistrate în februarie (41 vizitatori) și ianuarie (47 vizitatori). În 2015, Bastionul Țesătorilor nu a fost între preferințele culturale ale pensionarilor: în mai și iunie au fost înregistrați cei mai mulți pensionari (69 și 67 vizitatori), în ianuarie și iunie nu avem vizitatori pensionari, în cinci luni (februarie, martie, aprilie, noiembrie, decembrie) avem înregistrate sub 10 taxe de intrare plătite de pensionari.

Adulți Elevi, studenți Preșcolari Pensionari

24

Bastionul Țesătorilor. Evoluția numărului vizitatorilor în anul 2015

0

100

200

300

400

500

600

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Total Adulti Elevi, studenti Pensionari

În perioada ianuarie – noiembrie 2015, la Bastionul Graft au fost înregistrați 2954 vizitatori, din care 2919 au plătit taxă de intrare. Publicul vizitator se împarte în 1426 adulți, 1393 elevi și studenți, 7 preșcolari, 128 pensionari. Cele mai multe vizite la Graft s-au desfășurat în august (564 vizitatori români și străini) și octombrie (334 vizitatori români și străini). Lunile cu cele mai puține vizite au fost ianuarie (75 vizitatori) și martie (121 vizitatori).

Bastionul Graft. Structura publicului vizitator în anul 2015.

0200400600800

1000120014001600

Adulți Elevi, studenți Preșcolari Pensionari

Adulți

Elevi, studenți

Preșcolari

Pensionari

Publicul adult a preferat să viziteze Bastionul Graft în luna august (289 vizitatori) și luna octombrie (175 vizitatori), iar lunile cu cele mai puține vizite au fost ianuarie (58 vizitatori) și martie (72 vizitatori). Perioadele cu cele mai multe vizite ale preșcolarilor, școlarilor și studenților au fost august (242 vizitatori) și iulie (183 vizitatori), iar cele mai puține ianuarie (17 vizitatori), martie (49 vizitatori) și februarie (54 vizitatori). În 2015, nici Bastionul Graft nu a fost între preferințele culturale ale pensionarilor: în august au fost înregistrați cei mai mulți pensionari (33 vizitatori), în ianuarie și martie nu avem

25

vizitatori pensionari, în trei luni (februarie, aprilie, mai) avem înregistrate sub 5 taxe de intrare plătite de pensionari.

Bastionul Graft. Evoluția numărului vizitatorilor în anul 2015

0

100

200

300

400

500

600

Total Adulți Scolari, studenti Pensionari

Subliniem faptul că în perioada 2014 – 2015, Muzeul de Istorie Brașov a fost singurul muzeu din Brașov care a respectat în totalitate principiile Programului European ,,Noaptea Muzeelor" și a acordat intrare gratuită tuturor vizitatorilor. În Casa Sfatului, în seara zilei de 17 mai 2014 au fost înregistrate 3.711 persoane, iar în seara zilei de 16 mai 2015 au fost înregistrate 1.679 persoane, respectiv 32 % din totalul de 5.294 vizitatori ai muzeelor brașovene. Muzeul de Istorie Brașov având cei mai mulți vizitatori dintre muzeele județului Brașov implicate în ,,Noaptea Muzeelor".

Elevi, Studenti

40%

Adulți

47%

Pensionari

9%

Prescolari

4%

Structura publicului vizitator 2015

26

Față de perioada anterioară, cea mai mare scădere a numărului de vizitatori a fost înregistrată la Casa Sfatului (26 %).

Sectie Muzeul Județean de Istorie Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Casa Sfatului 10.910 16.445 12.167

Bastionul Țesătorilor 2.571 4.277 3.831

Bastionul Graft 3.113 3.786 2.954

Total Muzeu 16.594 24.508 18.952

0

5000

10000

15000

20000

2013 2014 2015

Casa Sfatului B. Tesatorilor Graft

La numărul total de vizitatori ai muzeului nu au fost adăugați participanţii la vernisajele expozițiilor temporare, beneficiarii atelierelor de educație muzeală și spectatorii Etnovember 2015 (aprox. 2000 persoane), Bastion Baroc, Vibrate!festival, Festivalul ,,A fost o dată".

27

B) Evoluţia profesională a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia b1. Adecvarea activităţii profesionale a instituţiei la politicile culturale la nivel naţional şi la strategia culturală a autorităţii În noiembrie 2010, plenul Consiliului Județean Brașov a aprobat Strategia de dezvoltare a județului Brașov - orizonturi 2010 - 2020 – 20301, ,,un document de planificare întocmit cu ajutorul cetățenilor cu scopul de a asigura cadrul programatic necesar creșterii nivelului de trai în județ respectând principiile dezvoltării durabile". Întrebați care sunt principalele trei nemulțumiri, se pare că respondenții au semnalat și faptul că ,,autoritățile publice nu fac nimic pentru comunitate". Din păcate, documentul nu specifică câți sau dacă cetățenii brașoveni respondenți au identificat cultura între necesitățile comunității. În schimb, este clar că principala îngrijorare pentru viitor exprimată de către respondenți era legată de ,,creșterea costului vieții – a prețurilor" (31 %). Documentul realizat de Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov a stabilit viziunea de dezvoltare pentru orizontul de timp vizat: ,,Județul Brașov în 2030 este județul competitiv și prosper, atractiv pentru cei ce vor să locuiască sau să investească aici, precum și pentru cei ce vor să-l viziteze". Pentru următoarele două decenii, obiectivul strategic general pentru județul Brașov a fost sintetizat în formula: ,,Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice și umane existente, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile, în vederea realizării unei dezvoltări economice și sociale care să ducă pe termen lung la creșterea calității vieții populației județului Brașov". Pentru a duce la îndeplinire obiectivul strategic au fost propuse direcții principale de dezvoltare: ,,1. Dezvoltarea infrastructurii județului și a localității. Brașovul - principal nod de transport și comunicații; 2. Dezvoltarea turismului. Brașovul – capitala turismului românesc; 3. Consolidarea și dezvoltarea economiei județene. Dublarea PIB-ului brașovean până în 2020; 4. Dezvoltarea urbană policentrică. Zona metropolitană Brașov – capitala regiunii de dezvoltare Centru; 5. Îmbunătățirea sistemelor de management sectorial de mediu. Brașov – capitala verde a României; 6. Creșterea calității capitalului social uman. Redefinirea statutului / valorilor de a fi ,,Brașovean"; 7. Dezvoltarea rurală – agricultura, sursă alternativă de venituri". Cultura apare menționată la direcția de dezvoltare ,,Dezvoltarea turismului" și direcția de dezvoltare ,,Creșterea calității capitalului social uman. Redefinirea statutului / valorilor de a fi ,,Brașovean". Între măsurile necesare îndeplinirii obiectivului ,,Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura creșterea atractivității și competitivității zonelor turistice cu potențial natural și cultural", apare ,,conservarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului arhitectural și cultural al comunităților locale". O altă măsură propusă este ,,reabilitarea infrastructurii culturale" prin ,,construcția, reabilitarea de muzee, săli de expoziție, așezăminte culturale, cinematografe, monumente istorice și case memoriale". Apoi, obiectivul ,,Promovarea și valorificarea obiectivelor turistice, a evenimentelor și manifestărilor locale" include și

1 Strategia de dezvoltare a județului Brașov - orizonturi 2010 - 2020 – 2030, Programul Operațional Dezvoltarea

Capacității Administrative, editor Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov, decembrie 2010.

28

,,valorificarea tradiției istorice și etnografice" prin ,,punerea în valoare și promovarea multiculturalității județului Brașov: valorificarea obiceiurilor tradiționale specifice diverselor etnii din județul Brașov, prioritate având cele cu caracter de unicitate: Borița – Tărlungeni; obiceiurile junilor – Brașov; Împușcatul cocoșului – Apața, etc." și ,,sprijinirea și promovarea manifestărilor anuale de succes: festivalurile medievale, târgul de Crăciun, Octoberfest, concursuri aviatice, raliuri, spectacole naționale și internaționale de muzică clasică, muzică pop, jazz, operă și muzică populară, festivalurile de teatru, competiții sportive". În sfârșit, pentru al treilea obiectiv, ,,Sprijinirea dezvoltării inițiativelor turistice", o măsură este și ,,crearea de muzee vii în diverse perioade ale anului în preajma principalelor monumente istorice". Pentru un județ ,,competitiv, prosper, atractiv" în 2030, instituțiile muzeale apar menționate în strategie numai în contextul reabilitării infrastructurii culturale. Muzeele nu apar menționate între obiectivele și măsurile aferente direcției principale de dezvoltare ,,Creșterea calității capitalului social uman. Redefinirea statutului / valorilor de a fi <<Brașovean>>". La nivelul anului 2010, când a fost redactată, dezbătută și votată strategia, pentru îndeplinirea obiectivului de redefinire a statutului de a fi ,,brașovean" era prevăzută ,,dezvoltarea de proiecte care promovează valorile cultural - istorice și umane din/ale județului Brașov", celelalte măsuri fiind ,,proiecte care promovează exemple de bune practici", ,,măsuri de prevenire a migrației forței de muncă" și ,,crearea mai multor locuri de agrement și a spațiilor verzi și de recreere în localitățile județului". Strategia de dezvoltare a județului Brașov - orizonturi 2010 - 2020 – 2030 a rămas până acum singurul document de planificare strategică pe termen lung la nivel județean. În contextul necesității elaborării obiectivelor de management cultural, remarcăm că Județul Brașov nu deține un document de politică publică care ar fundamenta şi ghida activitatea în domeniul culturii pe termen mediu și lung. Proiectul de management al Muzeului de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019 a fost întocmit în septembrie 2014. În condițiile lipsei unor strategii culturale locale și al ,,anexării" culturii la domeniul turismului în strategiile de dezvoltare pe termen scurt, mediu sau lung, atât în cazul Consiliului Județean Brașov, ordonatorul principal de credite pentru instituția noastră, cât și al Primăriei Brașov, autoritatea reprezentativă pentru comunitatea brașoveană, sursa principală de inspirație și comparație a rămas Strategia națională sectorială în domeniul culturii 2014 – 2020. În Strategia națională sectorială în domeniul culturii 2014 – 20202, în partea despre obiectivele strategice sectoriale, la domeniul ,,Patrimoniul cultural naţional mobil", pornind de la obiectivul general care este acela de protejare a patrimoniului cultural național mobil, au fost stabilite următoarele obiective strategice specifice: - Îmbogățirea patrimoniului cultural național prin cercetări, achiziții și recuperări de bunuri furate sau exportate ilegal. - Stoparea spolierilor (furturi, cercetări neautorizate, exporturi ilegale, distrugeri etc.) și instituirea unui sistem de protecție și pază corespunzător, inclusiv prin activarea instrumentelor de cooperare intracomunitare și transfrontieră.

2 Prof. univ. Dr. Delia Mucică – coordonator, Dr. Anda Becuț, Bianca Bălșan, Lector univ. Dr. Carmen Croitoru, Dr.

Pîrvu Ionică, Dr. Virgil Nițulescu, Alexandru Oprea, Strategia națională sectorială în domeniul culturii 2014 – 2020,

Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii, 2014.

29

- Promovarea cunoașterii patrimoniului mobil prin intermediul noilor tehnologii și prin susținerea unor campanii concertate de cunoaștere și apreciere, de punere în valoare a bunurilor din patrimoniul cultural național mobil. - Susținerea diversificării ofertei specifice, a spațiilor și modalităților de expunere a bunurilor culturale și de interacțiune a publicului cu acestea. - Susținerea și promovarea accesului și participării publicului la patrimoniul mobil. - Susținerea dezvoltării pieței de artă din România pentru bunurile culturale (clasate sau nu) precum și pentru creația contemporană. - Susținerea formării profesionale în profesiunile și meseriile specifice și creșterea competitivității specialiștilor pe piața unică. În calitatea sa de cel mai important deținător de colecții de bunuri culturale mobile din județul Brașov (159.255 piese), conform statutului, reglementat legislativ foarte clar, Muzeul Județean de Istorie Brașov are obligația de a avea între obiectivele sale generale protejarea patrimoniului cultural. Dacă ne raportăm la obiectivele specifice enumerate mai sus, în proiectul de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019, obiectivul ,,patrimonial" a fost definit prin ,,asigurarea resurselor financiare necesare creşterii şi dezvoltării colecţiilor muzeale; asigurarea siguranţei patrimoniului prin evidenţa şi clasarea acestuia; asigurarea conservării şi restaurării patrimoniului; asigurarea valorificării superioare a patrimoniului". În acest sens, prin autoritatea sa de cercetare, supraveghere și control a siturilor arheologice din județul Brașov, conform proiectului de management, Muzeul Județean de Istorie Brașov a continuat cercetarea sistematică a Castrului roman de la Cumidava (Râşnov), în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României, prin campanii anuale, ţinând seama de dimensiunile sitului precum şi de necesitatea unei cercetări temeinice şi exhaustive în conformitate cu normele de cercetare uzitate în lumea arheologică. O problemă delicată pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov o reprezintă cercetările arheologice neautorizate (ex. căutătorii de comori), exporturile ilegale și distrugerile siturilor arheologice. Din mai 2014, Muzeul Județean de Istorie a inițiat o strategie comună a instituțiilor statului cu sarcini în domeniu, la nivelul județului Brașov (Inspectoratul Județean de Poliție Brașov, Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Brașov, Muzeul Județean de Istorie Brașov). În urma evaluării activităţii Muzeului de Istorie în ultimii ani se constată că nu a existat o strategie de PR sau preocupări pentru îmbunătățirea promovării activității. Astfel, în privința promovării și cunoașterii patrimoniului, un obiectiv principal al proiectului de management 2014 – 2019 este ,,identificare de noi mijloace de mediatizare şi promovare; folosirea eficientă a bazei materiale şi patrimoniale pentru atragerea publicului; identificarea beneficiarilor ţintă; identificarea necesităților culturale ale comunității brașovene prin realizarea periodică a studiilor şi anchetelor sociologice; îmbunătăţirea imaginii muzeului". Pentru atingerea țintelor acestui obiectiv, încă din toamna anului 2014, au fost încheiate parteneriate media și de publicitate outdoor în orașul Brașov, iar din octombrie 2014, pe Radio Brașov, cel mai popular post local, a început o campanie de informare, educare și cunoaștere a patrimoniului local prin difuzarea emisiunii ,,30 de secunde din istoria Brașovului", o ,,pastilă" zilnică de istorie locală

30

realizată de specialiștii Muzeului de Istorie Brașov. În prezent, se lucrează la pregătirea unei campanii de promovare pe Internet și crearea unui website profesionist pentru muzeu. În privința obiectivului specific de susținere a formării în profesiunile și meseriile specifice, un obiectiv major al proiectului de management 2014 – 2019 este ,,asigurarea funcţionalităţii optime a instituţiei prin creşterea eficienţei personalului printr-o continuă perfecţionare; (…) asigurarea condiţiilor privind formarea şi perfecţionarea angajaţilor, în scopul dezvoltării competenţelor cheie, care să permită acestora să performeze în îndeplinirea sarcinilor". Pentru că Muzeul Județean de Istorie Brașov îşi desfăşoară activitatea aproape în totalitate în clădiri care au statut de monument istoric şi de arhitectură, o problemă administrativă importantă este întreţinerea acestora şi asigurarea unor condiţii corespunzătoare, atât conservării patrimoniului, cât şi vizitării lor de către publicul de muzeu. Astfel, un obiectiv principal pe termen mediu și lung al conducerii instituției este ,,planificarea corectă și susținerea constantă a activității restauratorilor muzeului și asigurarea spațiilor care să respecte reglementările legale pentru laboratoarele de restaurare și depozitele colecțiilor muzeului". Pe termen scurt, este necesar un plan de acțiune pentru restaurarea/ pregătirea pieselor muzeale care urmează să fie selectate pentru noile expoziții permanente ale muzeului. Altă sarcină urgentă, cuprinsă în subprogramul ,,Restaurarea patrimoniului muzeal", este restaurarea bunurilor descoperite în campaniile arheologice şi a pieselor din colecțiile muzeului aflate în stare avansată de degradare. În privința ,,asigurării valorificării superioare a patrimoniului", pentru că expunerea bunurilor culturale colecţionate constituie una dintre trăsăturile definitorii ale activităţii specifice instituţionale, acțiunea principală pentru îndeplinirea acestui obiectiv este reamenajarea și modernizarea expozițiilor permanente. În cazul obiectivelor strategice transversale ale Strategiei naționale sectoriale în domeniul culturii 2014 – 2020, începem analiza noastră comparativă cu ,,Dezvoltarea și diversificarea ofertei specifice a muzeelor, în special prin integrarea dimensiunii participative și prin accentuarea rolului educațional și de protejare a identităților culturale pe care îl are acest tip de instituție". Acest obiectiv strategic pentru întărirea capacității instituționale a reprezentat o ,,sursă de inspirație" pentru stabilirea obiectivului general al proiectului de management al Muzeului de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019: transformarea Muzeului de Istorie Brașov în instituția culturală reprezentativă pentru prezentarea identității istorice locale. Pentru o instituție culturală care acționează într-o țară a comunității europene, într-o Europă care proclamă unitatea în diversitate și într-o societate care este în plin proces de globalizare, Muzeul Județean de Istorie Brașov trebuie să fie un ,,arbore genealogic", o lecție de istorie vie, un discurs, o carte de identitate și un testament al comunității brașovene. Astfel, valorificarea patrimoniului muzeului printr-un discurs personalizat comunității brașovene respectă un obiectiv specific recomandat la nivel național pentru întărirea capacității instituționale: ,,Întărirea rolului major pe care îl pot juca muzeele, ca factor de coeziune socială, atât în mediul rural, prin promovarea tradiţiilor locale, cât şi în mediul urban, prin afirmarea identităţii culturale a locuitorilor orașelor". Pe termen scurt (2014 – 2016), primul pas a fost făcut prin regândirea demersului expoziţional și constituirea unui portofoliu de proiecte de educație muzeală ţinând cont de

31

istoria locală, dezvoltarea muzeologiei contemporane, necesitățile comunității locale şi turismul cultural. Direcția principală de acțiune pe termen scurt este reamenajarea expozițiilor permanente. Astfel, tematica expozițiilor de la Casa Sfatului și Bastionul Țesătorilor beneficiază în prezent de un concept muzeal nou care urmărește în primul rând promovarea istoriei județului Brașov, atât în rândul comunității locale, cât și al oaspeților județului. De asemenea, programul muzeal dedicat valorificării patrimoniului cultural include și un plan editorial pentru perioada 2014 – 2019 care trebuie să urmărească profitabilitatea, promovarea profesionistă a muzeului, promovarea istoriei locale și susținerea activității științifice a muzeului. Un alt obiectiv specific al muzeelor din România este ,,Transformarea muzeului în mediator cultural şi în beneficiar şi creator de servicii pe piaţa culturală prin potențarea valențelor culturale pe care acest tip de instituție le are". Acest obiectiv este asumat pe termen mediu și lung (2016 – 2019) în proiectul de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov. Pentru întărirea capacității sale instituționale, instituția culturală brașoveană trebuie să fie angrenată, în calitate de organizator sau partener, în proiecte culturale de anvergură națională și internaţională, prezentate atât în ţară cât şi în străinătate, în colaborare cu instituţii muzeale şi culturale de prestigiu. Pentru început, o direcție de acțiune pentru îndeplinirea obiectivului este disponibilitatea muzeului de a susține orice eveniment cultural de calitate desfășurat pe teritoriul județului Brașov, prin participarea la programul evenimentelor culturale (expoziții, documentații științifice, ateliere de educație muzeală) și găzduirea unor spectacole în curtea Bastionului Țesătorilor. Deși este prevăzută o schimbare radicală în modul de abordare a relaţiilor cu publicul și o ,,democratizare" a muzeului, trebuie să menționăm că din rațiuni financiare și lipsa unei organigrame specifice, Muzeul Județean de Istorie Brașov încă nu are o activitate complementară unui centru cultural. Un obiectiv strategic general transversal de nivel național neidentificat în proiectul de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov este ,,Promovarea intervenţiei culturale pentru categoriile vulnerabile". Pentru perioada 2014 – 2019, nu au fost stabilite acțiuni care să urmărească mobilizarea potenţialului istoriei pentru combaterea stereotipurilor şi a prejudecăţilor la adresa anumitor grupuri sociale şi culturale care se confruntă cu situaţii de sărăcie sau de excluziune socială. Singura activitate care atinge obiectivul strategic național este includerea unor grupuri de elevi din mediul rural şi zone defavorizate între beneficiarii Programului de Educație Muzeală, în scopul dobândirii de abilități, competențe și cunoștințe în domeniul istoriei locale. Așa cum indică și strategia națională, folosind Planul de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități, aprobat prin Legea nr 351 din 2001, cu modificările și completările ulterioare, printre indicatorii cantitativi și calitativi minimali de definire a municipiilor se numără și cei privind infrastructura culturală. Din nefericire, în prezent, muzeele, deși sunt memoria colectivității, nu sunt pe lista facilităților culturale obligatorii. Deși parte a infrastructurii clasice, muzeele sunt în topul național al celor mai puţin necesare tipuri de infrastructură culturală publică, indiferent de grupele de vârstă. În schimb, în lipsa nominalizării orașelor mari și foarte mari unde 71 % din respondenți au menţionat muzeele ca

32

fiind necesare vieții comunității, sperăm că între cei care s-au pronunțat favorabil să fie un număr mare de brașoveni. În prezent, toate muzeele brașovene de nivel județean își desfășoară activitatea în spații pentru care nu dețin dreptul de proprietate sau administrare. În cazul Muzeului Județean de Istorie, proprietarul Casei Sfatului și al Bastionului Graft este ,,Comunitatea orașului Brașov", cu continuatorul său asumat juridic, Primăria Brașov, proprietarul Bastionului Țesătorilor este Biserica Evanghelică C.A. din România - Parohia Brașov, iar sediul administrativ din strada N. Bălcescu, nr. 67 aparține Instituției Prefectului Județului Brașov. Este important să subliniem faptul că situația juridică a spațiilor în care Muzeul Județean de Istorie îşi desfăşoară activitatea nu a permis lucrări de reparații capitale sau alte lucrări importante de amenajare / reabilitare a interioarelor clădirilor în anul 2015. În acest context nesigur, obiectivul strategic național ,,Dezvoltarea infrastructurii culturale prin reabilitarea celei existente și prin construirea de noi facilități" s-a transformat în cazul Muzeului Județean de Istorie Brașov în ,,reglementarea statutului juridic pentru spațiile aflate în administrarea instituției" și ,,modernizarea infrastructurii muzeale". O țintă strategică transversală pentru proiectul de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov în perioada 2014 – 2019 sunt tinerii. Obiectivul strategic general ,,creșterea accesului și participării tinerilor la viața culturală" este cuprins de planul de management în obiectivul ,,Constituirea unui portofoliu de proiecte de educație muzeală ţinând cont de necesitățile comunității locale" și în obiectivul ,,Dezvoltarea și extinderea parteneriatelor cu societatea civilă și folosirea voluntariatului în activitățile muzeului". O acțiune propusă pe termen scurt, ținând cont de importanța sa în strategia de dezvoltare a muzeului, a fost transformarea subprogramului ,,Pedagogie Muzeală" în programul ,,Educație muzeală". Strategia de dezvoltare a acestui program presupune o primă etapă de extindere în orașul Brașov și Țara Bârsei, în perioda 2014 – 2015, și o a doua etapă pe întreg teritoriul județului Brașov, în perioada 2016 – 2019. Creşterea şi diversificarea ofertei şi consumului cultural sunt alte obiective strategice din perspectiva politicilor şi strategiilor în domeniul culturii. În strategia națională sectorială pentru perioada 2014 – 2020 a fost pus accentul pe diversitatea culturală şi efectele sale asupra dezvoltării economice şi incluziunii sociale. Evaluarea activității Muzeului Județean de Istorie Brașov, îndeosebi pentru ordonatorul de credite, se măsoară în numărul de consumatori culturali. Astfel, un obiectiv al proiectului de management a fost creşterea şi diversificarea categoriile de public/consumator cultural. Diferența față de obiectivul specific al strategiei naționale este faptul că nu s-a propus accentuarea pe categorii vulnerabile. Acțiunile principale propuse pentru îndeplinirea obiectivului sunt promovarea programului de educație muzeală în școlile din orașul Brașov și Țara Bârsei și extinderea proiectului de educație muzeală ,,Muzeul de Istorie Brașov – Muzeul Județului Nostru", pentru elevii și nonvizitatorii din comunele județului, o acțiune susținută și de strategia națională prin recomandarea acțiunii ,,delocalizării și apropierea ofertei de comunități, chiar intrarea în comunitate". De asemenea, o categorie foarte importantă de public vizată de proiectul de management este zona turiștilor români și străini. Orientarea către turismul cultural se suprapune pe necesitatea promovării identității și patrimoniului local. Pentru îndeplinirea obiectivului sunt propuse parteneriate cu centrele de informare turistică ale Ministerului

33

Turismului din țară și străinătate, centrele de promovare și informare turistică locale și operatorii turistici. Un obiectiv general al Strategiei naționale sectoriale în domeniul culturii 2014 – 2020 neinclus în proiectul de management al Muzeului de Istorie pentru perioada 2014 – 2019 este ,,promovarea digitizării şi accesibilitatea online a resursele culturale naţionale". Totuși, menționăm că în anul 2015, Muzeul Județean de Istorie Brașov a încheiat un parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului - Direcția de cercetare, evidență a patrimoniului cultural mobil, imaterial și digital în vederea facsimilării digitale și expunerii colecției periodicului CUMIDAVA, editat de Muzeul de Istorie Brașov, pe situl web www.e-patrimoniu.ro, administrat de INP și în Biblioteca Digitală Europeană (www.europeana.eu). Un alt obiectiv general al Strategiei tratat secundar de proiectul de management este ,,Facilitarea şi stimularea accesului pe piaţă internaţională a operatorilor români din domeniul cultural, atât în privinta exportulului clasic de bunuri şi servicii culturale, cât şi în privinta accesulului şi exploatarea oportunităţilor oferite de mediul pieţei digitale". În acest caz, apropierea de obiectivele specifice enumerate de strategie apare doar în situația viitoarelor parteneriate dintre muzeul brașovean și instituţii culturale din străinătate în vederea realizării unor proiecte comune sau în acțiunea de promovare a produsului cultural ,,Muzeul Județean de Istorie Brașov" în oferta turistică a României/ Brașovului la târgurile internaţionale de profil. În concluzie, proiectul de management al Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019 este în concordanță cu Strategia națională sectorială în domeniul culturii 2014 – 2020 și respectă prevederile strategiilor de dezvoltare durabilă locale. El valorifică oportunitățile asigurate de patrimoniul istoric al orașului Brașov și al Județului Brașov și introduce muzeul în viața comunității. Este un răspuns cultural local la aceleași amenințări identificate de strategia națională: subfinanțarea culturii și lipsa investițiilor, scindarea culturii moderne în cultura de elită și cultura de masă, creșterea concurenței pentru timpul liber al populației. O analiză comparativă care pleacă de la aceleași amenințări ajunge și la aceeași concluzie: a fi ,,brașovean" în 2030 poate însemna un consumator pasiv de conţinuturi creative mai mult sau mai puțin importate, un cetățean fără identitate culturală, sărac spiritual, dispus să-și moduleze istoria după pretențiile mediului comercial3. Muzeul Județean de Istorie Brașov este o parte importantă a redefinirii statutului de a fi ,,brașovean". Noi suntem pregătiți să răspundem ce poate face istoria pentru prezentul și viitorul brașovenilor. Să sperăm că nu o să așteptăm prea mult întrebarea. b2. Orientarea activităţii profesionale către beneficiari Criza muzeelor brașovene, în general, și a Muzeului Județean de Istorie, în special, completează lista motivelor pentru care ,,Braşovul trebuie reinventat ca oraş de trăit, nu doar de locuit, cu o calitate a vieţii – economică, socială şi culturală – notabilă"4. Din punctul nostru de vedere, un punct de plecare pentru realizarea acestui obiectiv este reinventarea instituțiilor culturale brașovene.

3 Vezi în prezent cazul mitului comercial Dracula. 4 Insert la Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Brașov 2030, Primăria Municipiului Brașov, 2015

34

Planul de management al Muzeului de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019, prezentat în septembrie 2014, a plecat tocmai de la această realitate dureroasă. Viziunea pe termen lung și misiunea Muzeului de Istorie Brașov au fost formulate sub influența situației de criză. Astfel, noul plan de management a urmărit reinventarea celui mai important muzeu al Brașovului: transformarea Muzeului de Istorie Brașov în instituția culturală reprezentativă pentru prezentarea identității istorice a Brașovului. În prezent, cel mai important proiect cultural, aflat în faza de pregătire, este expoziția permanentă ,,Identitatea istorică a Brașovului". Se are în vedere o nouă abordare în valorificarea patrimoniului prin reamenajarea totală a expoziției permanente din Casa Sfatului. Produsul este parte a programului muzeal ,,Valorificarea patrimoniului prin expozițiile permanente și expozițiile temporare". Acest produs cultural nu se adresează numai consumatorilor de cultură, un grup care reprezintă în general un procent mic din totalul populaţiei. Prin noua expoziție de la Casa Sfatului respingem mitul conform căruia masele reprezintă o majoritate care cere bunuri uniforme și o cultură populară, având un comportament de consum similar și standarde scăzute. Expunerea tematică propusă are avantajul de a prezenta istoria structurată pe câteva subiecte, cu o ,,poveste" care leagă între ele piesele din fiecare sală, o prezentare complexă, care oferă mai multe perspective asupra unei teme, cu o expunere atractivă şi uşor de receptat de către segmente diverse de public. Noua expoziție de bază beneficiază de un concept muzeal nou care urmărește în primul rând promovarea istoriei județului Brașov, atât în rândul comunității locale, cât și al oaspeților județului. Discursul muzeal identifică și reunește temele istorice importante ale istoriei Brașovului care să fie asociate de vizitator cu noțiuni istorice recunoscute atât la nivel național, cât și în afara granițelor României, analogiile facilitând înţelegerea. În campania pentru produsul cultural ,,Muzeul Județean de Istorie Brașov", scopul principal nu este creșterea numărului vizitatorilor cu orice preț ci educarea obiceiului de consum cultural. Astfel, în mod obligatoriu, mesajul folosit în strategia de marketing a Muzeului Județean de Istorie Brașov trebuie să fie inspirat din misiunea sa. Mesajul pentru brașoveni trebuie să conțină informația că vizita la muzeu înseamnă petrecerea timpului liber într-o formă plăcută, o experiență unică care le descoperă identitatea istorică a orașului în care s-au născut și/sau trăiesc, care îi ajută să-și formeze un discurs istoric despre orașul lor, că aici găsesc un răspuns profesionist la nevoia de apartenenţă și mândrie, o lecție interesantă de istorie care contribuie la dezvoltarea personală, o confirmare că Muzeul Județean de Istorie este o instituție care îi respectă. Este o alegere prin care considerăm că este respectată deviza marketingului din sectorul public: ,,Satisfacție și valoare pentru cetățean”, o abordare prin care vor fi respectate principiile de marketing folosite în administrația publică: 1. Muzeul se află în serviciul cetățeanului; 2. Activitatea muzeului este adaptată la mediul în care își desfășoară activitatea; 3. Muzeul promovează o strategie activă de dezvoltare, care urmărește nu numai adaptarea instituției la mediu, ci și influențarea lui; 4. Creșterea capacității muzeului de a se adapta rapid la

35

transformările sociale; 5. Cunoașterea exactă a cerințelor sociale actuale și prevederea celor viitoare5. Planul de management pentru perioada 2014 – 2019 a cuprins o analiză a categoriilor de beneficiari. Segmentarea pieței de consum cultural pleacă de la constatarea că Muzeul Județean de Istorie Brașov acționează într-o zonă dominată de non-consumatori. De asemenea, trebuie să constatăm dezinteresul muzeului pentru educarea obiceiului de consum cultural al brașovenilor, promovarea rolului activ al culturii în societate și conştientizarea culturii ca factor de dezvoltare personală. Oferta culturală a muzeului a fost concentrată și promovată timp de 25 de ani numai în centrul orașului, în zona de rezidență a instituției, o alegere care a condus la diminuarea participării tuturor cetățenilor sau chiar de excludere a acestora (ex.: fostele cartiere muncitorești, ridicate în perioada comunistă, nu sunt implicate în viaţa culturală). În cursul anului 2014, expoziţiile muzeului au fost vizitate de 24.508 de vizitatori din care 19.179 plătitori şi 5.329 neplătitori. După categorii de vârstă, muzeul a fost vizitat de 4.561 copii şi 14.618 adulţi. Publicul adult cuprinde 3.744 studenți, 1.508 pensionari și 3.930 turiști străini. Astfel, observăm că o categorie importantă de vizitatori au fost elevii și studenții, veniți la muzeu individual, în excursii școlare sau grupuri constituite la nivel local. În anul 2014, dintre instituțiile de cultură subordonate Consiliului Județean Brașov, Muzeul de Istorie Brașov a avut cel mai mare număr de vizitatori plătitori de bilete din categoria preșcolarilor, elevilor și studenților. Au fost înregistrați 3.499 studenți, 3.565 elevi și 310 preșcolari. Numărul vizitatorilor trebuie interpretat în contextul demografic prezentat pentru municipiul Brașov de informațiile statistice pentru anul 2014: 11.069 copii cu vârsta sub 5 ani; 9.221 copii cu vârsta între 5 și 9 ani; 8.241 elevi cu vârsta între 10 și 14 ani, 10.457 tineri cu vârsta între 15 și 19 ani. În rest, structura populației se împarte în următoarele categorii: 19.767 persoane cu vârsta între 20 și 24 ani, 19.035 persoane cu vârsta între 25 și 29 ani, 21.982 persoane cu vârsta între 30 și 34 ani, 18.124 persoane cu vârsta între 35 și 39 ani, 20.846 persoane cu vârsta între 40 și 44 ani, 20.789 persoane cu vârsta între 45 și 49 ani, persoane cu vârsta între 50 și 54 ani, 24.278 persoane cu vârsta între 55 și 59 ani, 16.927 persoane cu vârsta între 60 și 64 ani, 38.102 persoane cu vârsta peste 65 ani6. După nivelul de educație, în anul 2014, în municipiul Brașov, ponderea cea mai mare o are populaţia cu un nivel secundar de educaţie (liceal, profesional şi de ucenici, gimnazial), respectiv 62,56 %, urmată la mare distanţă de populaţia cu un nivel superior de educaţie (universitar de licenţă, master, doctorat) cu o pondere de 26,47 %. Populația stabilă de 10 ani și peste a orașului Brașov (232.911 locuitori), se împarte după nivelul instituției de învățământ absolvite în următoarele categorii: 61.660 absolvenți ai învățământului superior; 11.509 absolvenți ai învățământului post-liceal și școli de maiștri; 145.712 absolvenți ai învățământului secundar, împărțiți în 74.338 absolvenți de liceu, 35.334 absolvenți de școală profesională și de ucenici și 36.040 absolvenți ai învățământului inferior (gimnazial); 11.887 absolvenți ai învățământului primar; 2.143 brașoveni fără școală absolvită, din care 207 persoane analfabete7.

5 Prof. univ. Carmen Croitoru, Introducere în Marketing Cultural. Note de curs, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, 2015 6 Institutul Național de Statistică - Direcția Județeană de Statistică Brașov, 2015. 7 Ibidem.

36

Pentru segmentul de consum reprezentat de studenți la nivelul judeţului Braşov, singura informație pe care o avem la dispoziție este numărul de 18.123 studenţi ai ciclului de învăţământ superior 2013/20148. În privința segmentului de consum cultural reprezentat de situația geografică, în ultima perioadă, un procent semnificativ al vizitatorilor Brașovului și împrejurimilor (aproximativ 85 %) este reprezentat de turiştii români, care sosesc aici, în general, pe cont propriu. Predomină turiştii din categoria de vârstă 30 - 44 de ani, mai ales cuplurile cu copii, pentru care obiectivele cultural-istorice, naturale şi sportive locale reprezintă atracţii turistice secundare. În funcţie de nivelul de pregătire, predomină turiştii cu studii medii şi superioare. Din perspectiva veniturilor, majoritatea vizitatorilor provine din grupul turiştilor cu venituri medii, interesaţi în general de calitatea şi diversitatea serviciilor turistice de care beneficiază9. În acest moment, informațiile despre publicul țintă local fiind reduse nu putem avansa o segmentare a pieței potențiale în grupe distincte de consumatori și de selectare a unui segment sau mai multe, ca piață-țintă, spre care muzeul să se îndrepte cu un mix de marketing distinct. Din analiza structurii ofertei culturale muzeale locale, a consumatorilor și non-consumatorilor, segmentarea generală propusă pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov este determinată numai de criterii socio-demografice: vârstă și situație geografică. După vârstă, segmentele de consum cultural sunt preșcolari și elevi, adulți și pensionari. Pentru preșcolari și elevi, un segment de consum format din 27.919 brașoveni, cu vârsta între 5 și 19 ani, mesajul trebuie să fie concentrat pe o prezentare a muzeului ca o extensie a școlii, un loc de cunoaștere a noi elemente valorice și de exersare a unor competențe; un „teren de aplicație”, prin cercetare, experimentare, implicare; o întrupare a conținutului cultural al învățării, o miză în conturarea identității culturale a individului prin cunoașterea, interiorizarea și asumarea unor valori emblematice ale spațiului social în care persoana urmează să se integreze10. În cazul adulților și pensionarilor, marketingul cultural urmărește să câștige pentru muzeu bătălia pentru timpul liber. Succesul este evident numai atunci când consumatorul accidental devine consumator fidel. Educarea obiceiului de consum cultural urmărește un scenariu prin care consumatorului să-i placă nu numai produsul ,,Muzeul Județean de Istorie Brașov", dar să înceapă și să-și facă un obicei din a ocupa timpul său liber cu activitățile organizate de muzeu. Pas cu pas, produsul cultural ,,Muzeul Județean de Istorie Brașov" și derivatele sale trebuie să se insereze în viața socială a comunității, în zona de ,,distracție" și divertisment a brașovenilor. Consumul cultural este considerat elitist. Din cauza factorilor sociali, culturali şi psihologici, publicul consumator de cultură este considerat a fi în cele mai multe cazuri format din indivizi din mediul urban cu un nivel de educaţie peste medie. În acest context, mesajul produsului cultural trebuie să ,,eludeze" educația consumatorului printr-o atitudine înțelegătoare, prietenoasă și provocatoare, îndeosebi pentru non-vizitatori, segmentul compus în procent covârșitor de publicul adult, estimat la peste 150.000 persoane.

8 Ibidem. 9 Analiza principalilor indicatori economico-sociali din Județul Brașov în anul 2013 (www.brasov.insse.ro), Institutul Național de Statistică - Direcția Județeană de Statistică Brașov; Nicolae Pepene, Plan de marketing ,,Destinația Râșnov. Promovarea stațiunii turistice Râșnov", Primăria Râșnov, 2012. 10 Constantin Cucoș, Pedagogia muzeală – statut, obiective, valențe practice, 2013

37

Segmentarea după criteriul geografic a apărut constatând statutul de oraș turistic foarte important de nivel național al Brașovului și poziția modestă a muzeelor brașovene pe piața turismului cultural local. Prin urmare, trebuie să urmărim poziționarea în zona celorlalte oferte de turism și identitatea explicită a Muzeului Județean de Istorie Brașov. În această situație, mesajul axat pe prezentarea Muzeului Județean de Istorie Brașov ca identitatea istorică a Brașovului trebuie păstrat atât pentru membrii comunității locale, inclusiv locuitorii Țării Bârsei, cât și pentru segmentul format din turiștii români și străini. Muzeul trebuie doar să se asigure că va dezvolta o campanie diferențiată de ceilalți, care îi va face pe consumatori să apeleze la el și nu la alții cu produse sau servicii asemănătoare11. Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor și Bastionul Graft, secțiile Muzeului Județean de Istorie Brașov, se află în imediata vecinătate a Bisericii Negre, la numai 15 km. de cetatea Râșnov și 25 km. de castelul Bran. Între trei monumente istorice faimoase, cu sute de mii de vizitatori, există un singur muzeu de istorie ! Până în prezent, produsele culturale (expoziții, evenimente) nu au convins vizitatorul Muzeului Județean de Istorie să devină un consumator frecvent. De-a lungul existenței organizației, Muzeul de Istorie/ Muzeul Județean de Istorie nu a comunicat un mesaj pe piața culturală locală sau națională. Nu au existat elemente de branding de tip sigle, mesaje, culori, expresii sau logo-uri. Abia începând din anul 2014, Muzeul de Istorie Brașov a folosit simboluri distincte, reprezentative: emblema (coroana pe trunchiul de copac) și culorile (galben-negru) Brașovului istoric. Respectând viziunea instituției, în perioada 2014 – 2015, activitatea de promovare s-a concentrat asupra unui singur aspect: Muzeul Județean de Istorie Brașov reprezintă identitatea istorică a Brașovului. Deși încă nu a dezvoltat o campanie de marketing, problemele administrative și financiare întârziind finalizarea producției produsului cultural12, scopul specific a fost inițiat prin acțiuni culturale și de comunicare orientate spre intrarea muzeului în conștiința publică, ca element recognoscibil distinct.

b3. Analiza principalelor direcţii de acţiune întreprinse

Direcțiile de acțiune întreprinse de Muzeul Județean de Istorie Brașov în perioada 2014 – 2015 sunt cuprinse în planul de management 2014 – 2019 și au avut la origine prevederile Strategiei sectoriale în domeniul culturii și patrimoniului național pentru perioada 2014 – 2020, document programativ elaborat de Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii.

Principalele direcții de acțiune sunt trasate de un principiu fundamental: respectul față de patrimoniul istoric și pasiunea de a lucra pentru oameni.

Pentru un management eficient, la începutul anului 2015, strategia instituţională a fost împărtășită angajaţilor şi responsabilizarea a fost împărțită pe competenţe.

Protejarea, conservarea, restaurarea, cercetarea și extinderea colecțiilor de bunuri culturale reprezintă direcțiile de acțiune clasice ale muzeului. Ele sunt cuprinse în Programul

11 Prof. univ. Carmen Croitoru, Introducere în Marketing Cultural. Note de curs, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, 2015. 12 Aici ne referim în primul rând la expoziția permanentă de la Casa Sfatului.

38

Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural și Programul Cercetarea ştiinţifică şi evidenţa patrimoniului cultural.

În anul 2015, prin subprogramul Conservarea patrimoniului muzeal a fost administrat un patrimoniu de 159.255 bunuri muzeale înregistrate în inventare.

Personalul specializat, format din patru conservatori a îndeplinit, următoarele activităţi: verificarea şi înregistrarea permanentă a condiţiilor de microclimat din sălile de expoziţie şi din depozite; corectarea condiţiilor de microclimat cu ajutorul aparaturii de dezumidificare; lucrări de conservare primară a patrimoniului aflat în expunere la Casa Sfatului sau în depozite, prin desprăfuiri, aerisiri etc.; efectuarea de tratamente de dezinsecţie în expoziţiile şi depozitele muzeului, conform Normelor de Conservare în vigoare; conservări primare şi întreţinerea pieselor expuse în cadrul expoziţiilor permanente din Bastionul Ţesătorilor și Bastionul Graft.

Pentru depozitul de arheologie a fost începută amenajarea carantinei, iar cu ocazia inventarului a fost începută și reorganizarea depozitului de istorie medie şi modernă.

Conservatorul Felicia Zârnovan a participat la sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice ,,Acta Moldaviae Meridionalis", organizată de Muzeul Judeţean ,,Ştefan cel Mare" Vaslui (24 - 25 septembrie 2015).

Pentru bunurile culturale din colecții au fost întocmite 814 fișe de conservare. Subprogramul ,,Restaurarea patrimoniului muzeal" cuprinde în mod obligatoriu, pe

termen mediu și lung, planificarea corectă și susținerea constantă a activității restauratorilor muzeului și asigurarea spațiilor care să respecte reglementările legale pentru laboratoarele de restaurare. Pe termen scurt, există un plan de acțiune pentru restaurarea/ pregătirea pieselor muzeale care urmează să fie selectate pentru noile expoziții permanente ale muzeului. Altă sarcină urgentă este restaurarea bunurilor descoperite în campaniile arheologice şi a pieselor din colecțiile muzeului aflate în stare avansată de degradare.

Subprogramul Restaurarea patrimoniului muzeal a fost operat în anul 2015 de către doi restauratori. Muzeul are în aparatul de specialitate patru restauratori: doi restauratori metal-ceramică, un restaurator de carte și un restaurator lemn.

În anul 2015, restauratorul de carte s-a aflat în concediu de creșterea copilului, iar restauratorul pentru lemn a urmat cursul de acreditare și a efectuat stagiul de practică.

Au fost restaurate 52 piese, din care 28 piese de metal și 24 piese de ceramică. Datorită excelentei colaborări cu Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară ,,Horia

Hulubei” din Bucureşti au fost investigate 62 de piese sub aspectul compoziției elementelor. Comisia de restaurare şi recepţie s-a întrunit în trei ședințe (21 mai, 30 noiembrie, 10

decembrie). Dacă în perioada 2011 – 2013 au fost restaurate 276 piese, rezultate din cercetările

arheologice sistematice sau aflate deja în colecţiile muzeului, în anul 2014, au fost restaurate 142 piese (86 piese de metal și 56 piese de ceramică), iar în anul 2015, 52 piese, din care 28 piese de metal și 24 piese de ceramică.

Alte rezultate importante ale acestui subprogram sunt elaborarea Procedurii operaţionale de restaurare a bunurilor culturale și reorganizarea compartimentului Restaurare - Conservare prin amenajarea laboratorului pentru restaurare ceramică, extinderea laboratorului de restaurare fier, amenajarea unei încăperi speciale pentru depozitarea substanțelor nocive și periculoase folosite în restaurare și începerea amenajării laboratorului restaurare lemn.

39

Muzeul Județean de Istorie Braşov administrează un patrimoniu de 159.255 bunuri muzeale înregistrate în inventare, grupate pe colecţii după cum urmează:

- colecţia de arheologie = 111.906 piese; - colecţia de carte veche = 1.335 piese; - colecţia de istorie medie = 2.972 piese; - colecţia de istorie modernă = 1.980 piese; - colecţia istorie contemporană I documente = 5.070 piese; - colecţia istorie contemporană II fotografie = 782 piese; - colecția de numismatică = 23.580 piese; - colecția de fluturi Brătășeanu = 8.179 piese; - colecția de fluturi Delwig = 2480 piese; - colecţia flori de mină = 233 piese. În anul 2015 a continuat activitatea Comisiei pentru evaluarea, selectarea şi

achiziţionarea obiectelor muzeale, de la persoanele fizice şi juridice (decizia internă nr. 88 / 14.10.2014). Astfel, în colecțiile Muzeului Județean de Istorie Brașov au intrat 539 de piese, toate donații, conform Legii 182/2000, în valoare de 20.973 lei. Nu au fost făcute achiziții de bunuri culturale și nu au fost plătite recompense.

În cursul anului 2015, în evidenţa şi gestiunea colecţiei de arheologie au fost înregistrate 375 piese, din care 199 piese provenite din săpăturile arheologice și 176 provenite din donații.

În luna ianuarie, membrii comisiei de achiziţii şi donaţii au finalizat Procedura operaţională privind achiziţia bunurilor culturale.

În cadrul subprogramului Evidenţa patrimoniului cultural au fost întocmite 940 fișe analitice de evidenţă. Activitatea de evidență a patrimoniului muzeului este o activitate prioritară pentru cunoaşterea, protejarea şi punerea în valoare a colecțiilor și o obligaţie legală. Astfel, în anul 2015 au funcționat mai multe comisii de inventariere bunuri culturale.

A fost pusă în aplicare decizia internă nr. 78 /29.09.2014 privind constituirea Comisiei de inventariere a colecţiei de Istorie medie-modernă a Muzeului de Istorie Braşov. Până la 31 decembrie 2015 au fost inventariate 6258 piese (2206 numere curente la Istorie Medie, 2203 numere curente la Istorie Modernă, 1849 numere curente piese fără numere de inventar).

A fost pusă în aplicare decizia internă nr. 79 /29.09.2014 privind constituirea Comisiei de inventariere a colecţiei de numismatică a Muzeului de Istorie Braşov, însă inventarierea a fost blocată de lipsa unui expert numismat.

Pentru bunurilor culturale descoperite în cutiile din birourile Casei Sfatului a fost constituită o comisie de identificare (decizia internă nr. 16/ 05.05.2015). Astfel au fost semnalate în afara colecţiilor și predate către custodele comisiei de achiziţii 330 bunuri culturale.

De asemenea, a fost constituită o comisie de inventariere a tuturor bunurilor rămase în biroul în care şi-a desfăşurat activitatea fostul angajat al Muzeului Judeţean de Istoria Braşov, Florea Costea (decizia internă nr. 38 /11.11.2015). Au fost identificate 406 bunuri culturale (întregi și fragmentare) care fac parte din colecția de arheologie, din care 5 bunuri culturale clasate în Patrimoniul Cultural Naţional; 55 obiecte (întregi și fragmentare de la Racoș și cetatea Râșnov) care pot fi înregistrate în colecția de arheologie; 55 cutii de material documentar de la Racoș, 30 obiecte (întregi și fragmentare), de la Cetatea Râșnov, Racoș, Râșnov - La Blocuri,

40

Pietrele lui Solomon, Augustin - Tipia Ormenişului și Crizbav, care necesită verificare amănunțită în vederea înregistrării.

În anul 2015 au fost înregistrate în Registrul de evidenţă al Colecţiei de Istorie contemporană II clişeele foto neinventariate.

Pentru expertizarea unor piese din colecțiile muzeului s-a colaborat cu cel mai important expert în armament istoric din țară, vicepreședintele Comisiei Naționale a Muzeelor, Carol König, și cu expertul Anca Nițoi de la Muzeul Național Brukenthal Sibiu. Au mai fost consultați specialiști de la Muzeul Militar Național ,,Regele Ferdinand I" și Institutul de Antropologie ,,Francisc J. Rainer".

Cercetarea ştiinţifică este un obiectiv principal pe termen lung al muzeului, fiind între funcţiile principale clasice ale unei instituții muzeale. Obiectivul Muzeului Județean de Istorie este să devină cea mai importantă instituție în domeniul cercetării istoriei județului Brașov, un partener dorit pentru orice proiect cultural care abordează istoria locală, de la origini până în prezent.

Muzeul Județean de Istorie Brașov este singura instituție a Județului Brașov care cercetează, protejează și controlează siturile arheologice din județul Brașov. Cercetările sistematice și descoperirile întâmplătoare demonstrează că județul Brașov are un potențial arheologic exceptional. Astfel, proiectul de management pentru perioada 2014 – 2019 propune o extindere a cercetării arheologice sistematice și înregistrarea de situri noi în Registrul Arheologic Național.

Pe termen scurt și mediu subprogramul Cercetarea Arheologică sistematică cuprinde șantierul arheologic Castrul roman Cumidava (Râșnov), un șantier arheologic cu descoperiri deosebite în ultimii ani, organizat în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României și Primăria Râșnov, cu participarea unei echipe de studenți din Canada, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie. Rezultatele sunt cuantificabile în conturarea identității istorice locale, naționale și europene prin extinderea informațiilor privind ultima frontieră de Răsărit a Imperiului Roman și îmbogățirea patrimoniului muzeului cu piese istorice de o valoare excepțională. O nouă etapă s-a desfășurat în perioada iulie – august 2015. În anul 2015, campania arheologică a beneficiat de o mărire a bugetului alocat cercetării științifice cu 11.000 lei (buget 2014: 20.000 lei; buget 2015: 31.000 lei).

În condițiile finalizării săpăturilor de la Racoş şi Augustin, este planificată deschiderea unor noi șantiere arheologice în județ. Ca principiu de management, Muzeul Județean de Istorie va finanța numai campaniile arheologice desfășurate pe teritoriul județului Brașov, cu participarea specialiștilor proprii și obligativitatea predării patrimoniului descoperit finanțatorului.

În anul 2015 au fost efectuate cercetări de teren în zona Cetatea Râșnov – centrul de informare turistică, necropola antică comuna Feldioara - sat Rotbav și Hoghiz – punct Cotul Turzunului.

Potrivit Autorizaţiei de diagnostic arheologic primită de la Ministerul Culturii (valabilă în septembrie - noiembrie 2015), scopul cercetării de la Rotbav a fost delimitarea perimetrului în care există dovezi sigure ale prezenţei vestigiilor arheologice în vederea includerii acestuia în Repertoriul Arheologic Naţional.

41

Deplasarea în raza localităţii Hoghiz - punct Cotul Turzunului s-a făcut în vederea recuperării resturilor pieselor de echipament militar din a doua epocă a fierului după donația făcută muzeului de către posesorii de detectoare de metale.

În vederea actualizării PUZ-ului comunei Ucea, a fost eliberat Raportul de diagnostic teoretic al potenţialului arheologic al terenului aflat în aria administrativă a comunei Ucea, judeţul Braşov, la solicitarea Primăria Comunei Ucea.

O activitate deosebit de eficientă și profitabilă pentru muzeu a fost cercetarea în teren și eliberarea a 27 rapoarte de evaluare potenţial arheologic pentru următorii beneficiari: OMV Braşov; SC GOIL-EXCOM SRL (Tărlungeni); SC SUN CIM SRL (Ghimbav); SC CONSTRUCT EXPRES SRL (Codlea), SC READYMIX ROMANIA SRL (Codlea), SC CASTOR EXTRACT SRL (Brașov), OMV (Predeal); OMV (Săcele); OMV (Rupea); SC GOTIC SA (Brașov), PF Leahu (Brașov), SC AGETAPS SRL (Brașov), SC AGREGATE SRL (Beclean); SC MORANI IMPEX SRL (Râşnov); SC TONG CONSULT SRL (Teliu); SC TONG SRL (Feldioara); SC VIAROM SRL (Braşov), SC MINERAL INVEST SRL (Brașov), VEB INVEST SRL (Brașov), SUT CIM SRL (Brașov), SUT COMNAR SRL (Brașov), PF PANIȘ RADU (Brașov), SC SERCON SA (Brașov), proprietar nr. Cadastral 101065, comuna Racoş, și anexa (şură) a imobilului situat în Municipiul Săcele, str. Avram Iancu, nr. 1.

Muzeul Județean de Istorie Brașov a stabilit o comunicare foarte bună cu detectoriștii de patrimoniu arheologic, încercând astfel să obțină informații despre cercetările arheologice neautorizate și distrugerile siturilor arheologice. De asemenea, muzeul a acționat pentru întărirea parteneriatului cu Inspectoratul Județean de Poliție Brașov și Direcția Județeană de Cultură Brașov.

Viziunea pe termen lung asupra Muzeului de Istorie Brașov de a deveni reper al identității istorice locale a determinat înființarea subprogramului Cercetarea Istoriei locale, în anul 2014, în cadrul programului ,,Cercetarea ştiinţifică şi evidenţa patrimoniului cultural". Acesta este un program de cercetare esențial pentru comunitățile județului Brașov, în contextul istoriografiei sărace a județului Brașov (există foarte puține lucrări privind istoria orașului Brașov și istoria zonelor istorice care formează actualul județ Brașov).

Pe termen scurt, pentru epoca modernă și contemporană temele de cercetare din perioada 2014 – 2019 sunt: 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, 1916 – 2016; Revolta de la Brașov, 1987 – 2017; România Mare, 1918 – 2018; Brașov, 1989 – 2019, Muzeul de Istorie Brașov 30, 1990 – 2020.

De asemenea, începând cu 2015, fostul program ,,Cercetarea de arhivă" a fost integrat subprogramului ,,Cercetare Istorie locală". Conform rapoartelor de activitate anuale anterioare, programul Cercetarea de arhivă s-a concretizat într-un portofoliu modest format din câteva articole publicate în reviste județene de specialitate.

În perioada 2014 – 2015, subprogramul ,,Cercetare Istorie locală" a inclus și parteneriatul pentru digitalizarea patrimoniului arhivistic format din imagini pe plăci de sticlă încheiat cu Arhivele Naționale - Serviciul Județean Brașov (decembrie 2014 – februarie 2015).

Din analiza arhivei instituției și interviurile cu personalul de specialitate rezultă că în anul 2015 Muzeul Județean de Istorie a înregistrat o premieră profesională: cercetarea științifică a fost reglementată de planuri de cercetare anuale şi pe termen mediu.

Activitatea științifică a fost concentrată pe îndeplinirea obiectivului principal al instituției pentru perioada 2014 – 2016: reamenajarea expoziției permanente de la Casa Sfatului.

42

Pe lângă documentarea expoziției permanente, activitatea specialiștilor Muzeului Județean de Istorie Brașov s-a concretizat în următorul protofoliu de articole și studii:

- Voica Baciu, Manuscrisele iluminate în viziunea copiilor în volumul ,,Marketingul și educația în muzee", Complexul Muzeal Național ,,Astra”, Sibiu, 2015;

- Rozalinda Posea, Corespondenţa lui Nicolae Teclu cu fratele său Dumitru Teclu, în ,,Ţara Bârsei", nr. 14, Edit. Mecatrin, Braşov, 2015, pp. 183-188;

- Rozalinda Posea, O diplomă de înnobilare tereziană în colecţia Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, în revista ,,Astra", serie nouă, anul VI (XLIX), nr. 3-4, 2015, Braşov, pp. 92-99;

V. Sîrbu, Lucica Savu, Descoperirile dacice târzii (morminte, depuneri) fortuite de la Rotbav (judeţul Braşov), în ,,Trecutul mai aproape de noi. Omagiu Profesorului Gheorghe Marinescu la 70 de ani" (coord. Gavrilaş, Vaida, Onofreiu, Marinescu), Ed. Mega, Cluj Napoca 2015, p. 97 – 124;

- Cristina Tănase, File de corespondenţă din Marele Război, în „Astra”, serie nouă, anul VI (XLIX), nr. 1 – 2 (341 – 342), 2015, p. 59 – 64;

- Cristina Tănase, Din memoriile generalului Ion Dumitrache. De la Braşov au început luptele pentru dezrobirea Ardealului, în „Astra”, serie nouă, anul VI (XLIX), nr. 1 – 2 (341 – 342), 2015, p. 79 – 90 şi „Astra”, serie nouă, anul VI (XLIX), nr. 3 – 4 (343 – 344), 2015, p. 44 – 53;

- Cristina Tănase, Regulamente privind afişajul public în Braşovul interbelic, în „Studii şi cercetări de istorie a publicităţii”, Editura Tritonic, Bucureşti, 2015, p. 213 – 220;

- Cristina Tănase, Activitatea didactică şi publicistică a profesorului Ion Alexandru Lapedatu, în ,,Ţara Bârsei”, anul XIV, (serie nouă), nr. 14, Editura Tipotex, Braşov, p. 178 – 182.

În curs de publicare: - Cristina Tănase, Statute şi decizii privind concesiunea de omnibusuri şi fiachere în

Comitatul Braşov, în „Tyragetia”, anuarul Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, Chişinău; - Cristina Tănase, Ceasul din turnul Casei Sfatului. File de istorie, revista Muzeului

Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. În anul 2015, specialiștii Muzeului Județean de Istorie Brașov au participat la următoarele sesiuni de comunicări și simpozioane: - Sesiunea ştiinţifică „Ţara Bârsei”, ediţia a XIV-a, tema „Dinastii Culturale”, 16 – 17 aprilie 2015: Rozalinda Posea, Corespondenţa lui Nicolae Teclu cu fratele său Dumitru Teclu; Cristina Tănase, Activitatea didactică şi publicistică a profesorului Ion Alexandru Lapedatu.

- Simpozionul Internaţional ,,Relaţii interetnice în Transilvania. Militaria Mediaevalia în Europa Centrală şi de Sud-Est", Sibiu, 15 – 18 Octombrie 2015: Rozalinda Posea, A Late Medieval Execution Sword from Braşov (Romania).

- Sesiunea de comunicări ,,Marketingul și educația în muzee”, ediția VI, 1 – 2 octombrie 2015, Complexul Muzeal Național ,,Astra” din Sibiu: Voica Baciu, Manuscrise iluminate în viziunea copiilor.

- Sesiunea de comunicări ştiinţifice a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei Chişinău: Cristina Tănase, Statute şi decizii privind concesiunea de omnibusuri şi fiachere în Comitatul Braşov.

- Simpozionul Naţional „Omul şi Timpul”, organizat de Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” din Ploieşti: Cristina Tănase, Ceasul din turnul Casei Sfatului. File de istorie.

43

- Sesiunea anuală de Comunicări Ştiinţifice, Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, Făgăraş, 9 – 10 septembrie 2015: Voica Baciu, Piesă orientală în colecţia Muzeului de Istorie Braşov.

- Salonul Naţional de Restaurare Craiova, 26 – 30 octombrie 2015: două vase de ceramică descoperite la castrul Cumidava - piese restaurate de Claudia Moței.

- Sesiunea naţională de comunicãri ştiinţifice ,,Acta Moldaviae Meridionalis", ediția a XXXVIII-a, Muzeul Judeţean ,,Ştefan cel Mare" Vaslui, 24 – 25 septembrie 2015: Felicia Zârnovan, Conservarea preventivă a materialului litic din așezările paleolitice ale județului Brașov.

Direcția de acțiune privind valorificarea patrimoniului printr-un discurs muzeal

personalizat comunității brașovene, interacţiunea muzeului cu publicul şi adaptarea acestuia la strategiile şi politicile culturale naționale a fost dezvoltată în primul rând prin Programul Valorificarea patrimoniului cultural.

În anul 2015, în cadrul subprogramului Expoziții, cea mai importantă activitate a fost documentarea expoziției permanente Identitatea istorică a Brașovului, conform structurii stabilie în anul 2014:

- ,,Rădăcinile Brașovului" (preistoria județului Brașov); - ,,Ultima frontieră a Imperiului Roman" (dacii și stăpânirea romană); - ,,Mica Saxonie" (colonizarea sașilor); - ,,Brașovul creștin", cu sălile ,,Sf. Fecioară Maria", ,Sf. Nicolae", ,,Honterus și Coresi"; - ,,Poarta Transilvaniei" (istoria medievală militară); - ,,Brașoveniile" (viața comercială și negustorească); - ,,Casa Sfatului" (viața administrativă); - ,,1848 " (epoca modernă până la Primul Război Mondial); - ,,Brașovul sportiv și turistic"; - ,,Brașov – Capitala României Mari ?" (perioada interbelică); - ,,Orașul Stalin" (perioada comunistă); - ,,1987". Este un obiectiv accesibil pentru că valorifică patrimoniul instituției și investiția nu are

nevoie de un buget costisitor pentru ordonatorul de credite. Conceptul și discursul muzeal sunt asigurate de echipa proprie de specialiști. Activitatea de cercetare-documentare este structurată încă din luna mai a anului 2014 pe 12 grupuri/echipe de lucru, formate din 2-3 specialiști/echipă/subtemă. Conform rapoartelor individuale de activitate pentru anul 2015, au fost identificate și propuse pentru subtemele expoziției permanente de la Casa Sfatului un număr de 476 piese muzeale. Grupurile de lucru formate din muzeografii instituției au pregătit liste tematice, o arhivă foto de lucru și au participat la ședințele de analiză convocate de managerul instituției, autor al conceptului și coordonatorul proiectului.

Activitatea de cercetare muzeală a inclus și o monitorizare a pieţei muzeale europene care oferă indicii şi modele uşor de aplicat.

Din păcate, problemele juridice au blocat proiectul de reamenajare la faza de documentare. Și în anul 2015, expozițiile permanente au rămas „Braşov – istorie – cultură – civilizaţie” în Casa Sfatului și „Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei” în Bastionul Ţesătorilor, deschise încă din anul 2001, și „Meşteşugari – oşteni apărători ai cetăţii”, expoziţie organizată în Bastionul Graft în august 2005.

44

În 2015, în cadrul subprogramului Expoziții au fost realizate expozițiile temporare

,,Pagini din istoria Poliției", ,,Manuscrisele iluminate în viziunea copiilor" și ,,Mereu la datorie. Repere din istoria pompierilor braşoveni".

Expoziția temporară ,,Pagini din istoria Poliției" din Casa Sfatului a fost realizată în parteneriat cu Inspectoratul Județean de Poliție Brașov, Muzeul Poliției Române și Arhivele Naționale - Serviciul Judetean Brașov, în perioada 23 martie – aprilie 2015. A fost o premieră națională fiind prima expoziție realizată într-un muzeu din România de către un Inspectorat Județean de Poliție. Inaugurarea expoziției a fost inclusă în programul sărbătoririi Zilei Poliției Române (23 martie). Expoziția a beneficiat și de editarea unui pliant de prezentare. De asemenea, pe toată durata expoziției a existat un spațiu dedicat copiilor.

Expoziția temporară „Manuscrise Iluminate în viziunea copiilor” a fost prezentată în perioada iunie – noiembrie 2015 în sala de expoziții temporare de la Casa Sfatului.

Expoziția a cuprins o selecție a lucrărilor realizate în cadrul atelierelor de educație muzeală desfășurate în anul 2014 cu elevii de la Şcoala Gimnazială nr. 8, CSEI Brădet, Şcoala Gimnazială nr. 25, Colegiul de Informatică „Gr. Moisil”, Liceul de Muzică „Teodor Ciortea”, Şcoala Gimnazială Prejmer, Liceul „G. Moroianu” Săcele.

Expoziția temporară ,,Mereu la datorie. Repere din istoria pompierilor braşoveni", realizată în parteneriat cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Țara Bârsei" al Județului Brașov și prezentată în sala de expoziții temporare de la Casa Sfatului în perioada 13 septembrie – noiembrie 2014, a fost reamenajată la sediul central al partenerului (str. Mihai Viteazu, nr. 11). Specialiștii muzeului au asigurat documentarea științifică, planul de expoziție și consultanța de specialitate în amenajarea muzeală. De asemenea, pe baza parteneriatului, Muzeul Județean de Istorie Brașov a oferit un cadru de expunere profesional pentru colecțiile I.S.U. Brașov prin cedarea unor vitrine din dotarea vechii expoziții temporare și valorificarea 100 % a expoziției efectuate în 13 septembrie – noiembrie 2014 prin amplasarea panourilor de prezentare realizate cu ocazia evenimentului din Casa Sfatului în spațiul de expunere din sediul I.S.U. Brașov.

Din anul 2014, subprogramul Apariţii editoriale a fost corelat cu obiectivele programului

Valorificarea patrimoniului cultural și a fost ordonat pe baza unei planificări editoriale pentru perioada 2015 – 2019. Criteriile principale de selecție sunt profitabilitatea, promovarea profesionistă a muzeului, popularizarea istoriei locale și susținerea activității științifice a muzeului.

Planul editorial al Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru perioada 2015 – 2019: 2015:

- Monografia arheologică Racoş – Piatra detunată, jud. Braşov; 2016:

- albumul Brașov, o istorie în imagini: Casa Sfatului; - albumul Tezaurul Muzeului de Istorie Brașov; - Ghidul Muzeului de Istorie Brașov; - catalogul și broșura expoziției permanente Identitatea istorică a Brașovului; - catalogul și broșura sălii Ultima frontieră a Imperiului Roman; - catalogul și broșura sălilor Brașovul creștin;

45

- catalogul și broșura sălii Poarta Transilvaniei; - catalogul și broșura sălii Brașoveniile; - catalogul și broșura sălii Brașov, Capitala României Mari ? - catalogul și broșura sălii Orașul Stalin; - catalogul și broșura expoziției permanente Dracula în Țara Bârsei; - ,,CUMIDAVA", XXXIV – XXXVIII; - catalog expoziția temporară Brașov 1916;

2017: - catalog expoziția temporară Brașov 1987; - ,,CUMIDAVA", XXXIX; - Repertoriul arheologic al Județului Brașov;

2018: - catalog expoziția temporară Brașov 1918; - ,,CUMIDAVA", XL;

2019: - catalog expoziția temporară Brașov 1989; - ,,CUMIDAVA", XLI. Lucrările suplimentare propuse în anul 2016 sunt Memoriile generalului Ion Dumitrache

(manuscris în colecția Muzeului Județean de Istorie Brașov) și Castrul roman Cumidava - Râșnov. Monografie arheologică (autor Nicolae Gudea).

Blocarea parțială a programului Valorificarea patrimoniului cultural a determinat și întârzierea publicării primelor lucrări din planul editorial de prezentare a patrimoniului muzeului.

În întreaga sa istorie, Muzeul Județean de Istorie Brașov nu a avut un plan editorial, pe termen scurt, mediu sau lung. În perioada 2011 – 2013, muzeul a publicat câteva lucrări ştiinţifice, realizate atât de specialiştii muzeului, cât și, mai ales, de cercetători din ţară, cu care instituția culturală brașoveană a avut o colaborare apropiată în ultimii ani.

De asemenea, s-a constatat că, din păcate, nu au existat preocupări pentru publicarea unor materiale proprii de popularizare a istoriei locale și de promovare a muzeului (pliante, broșuri, cataloage, albume).

În general, selectarea lucrărilor pentru publicare a fost extrem de subiectivă, lucrările muzeului având un caracter omagial discutabil sau teme de cercetare cu o relevanță foarte redusă pentru istoria locală. Stabilirea tirajelor nu a plecat de la o analiză a cererii de piață și a interesului specialiștilor la nivel național. În multe cazuri, condițiile de editare și tipărire au fost neprofesioniste, lucrările prezentând o lipsă a calității greu de explicat.

După 1 aprilie 2014 s-a făcut o analiză obiectivă a stocurilor de carte și a cauzelor vânzărilor reduse. S-a constatat că nu există o vină profesională a gestionarelor de la punctele de vânzare ale muzeului pentru vânzările slabe și că problemele au apărut din cauza calității editoriale slabe și a faptului că majoritatea titlurilor sunt lipsite de interes pentru majoritatea vizitatorilor.

În perioada 1995 – 2014 au fost publicate 54 lucrări. Numai 14 lucrări au un procent de vânzări mai mare de 50 %, iar din anul 2010, toate cărțile au un procent de vânzări mai mic de 50 %, ultimele apariții având procente foarte slabe: 12,7 %, 36 %, 27 %, 3 %. Situația vânzărilor

46

este mult mai gravă dacă ținem cont de faptul că în procentul de vânzări au fost incluse gratuitățile, schimburile culturale, drepturile de autor.

Pentru anul 2015, a fost programată editarea lucrării Monografia arheologică Racoș - Piatra Detunată (jud. Brașov) – Epoca Bronzului, cultura Wietenberg (autori Florea Costea, Lucica Savu, Valeriu Sârbu, Angelica Bălos, Radu Ștefănescu, Andrei Gonciar). Lucrarea nu a fost publicată pentru că autorii au terminat abia la sfârșitul anului tehnoredactarea și corectura textului.

În cadrul direcției de acțiune privind dotări de specialitate performante, menționăm că au fost folosite în anul 2015, cu ocazia evenimentelor organizate la Casa Sfatului, trei videoproiectoare și o Smart Board Dual Touch, aparatură muzeală modernă achiziționată în anul 2014 pentru expoziția permanentă (Interactiv wall system, System Multitouch interactiv și videoproiector 3 D semiprofesional).

În scopul utilizării sistemului informaţional şi a tehnicilor moderne atât în dezvoltarea patrimoniului cât și în comunicare, managerul instituției a renegociat contractul cu Telekom România obținând un discount format din 5 computere lap-top (marca Lenovo), distribuite personalului de specialitate.

Afirmarea muzeului ca un adevărat centru cultural pentru comunitățile pe care le servește și relaționarea cu comunitățile beneficiare de consumatori reprezintă o direcție de acțiune pusă în practică încă din anul 2014 prin expoziția temporară dedicată pompierilor brașoveni, emisiunea radio ,,30 de secunde din istoria Brașovului", realizată la Radio Brașov, atelierele de educație muzeală din școli și licee și găzduirea unor evenimente culturale în Bastionul Țesătorilor.

Această direcție de acțiune s-a conturat în anul 2015 prin transferul expoziției temporare despre istoria pompierilor la sediul ISU Brașov, expoziția temporară dedicată istoriei Poliției Brașov, expoziția dedicată activității copiilor din proiectul de educație muzeală „Manuscrise Iluminate în viziunea copiilor”, atelierele din programul de educație muzeală desfășurate în Brașov, Săcele, Prejmer și Râșnov, participarea la festivaluri culturale în Brașov și Râșnov, găzduirea unor concerte în Bastionul Țesătorilor (Etnovember, Vibrate!festival, Bastion Baroc) și a unor festivități în Casa Sfatului (Asociaţia luptătorilor, răniţilor şi urmaşii eroilor „Braşov – Decembrie 1989”, Best of Brașov) etc.

O țintă strategică pentru proiectul de management în perioada 2014 – 2019 sunt tinerii și un obiectiv general pe termen lung este creșterea accesului și participării tinerilor la activitățile muzeului prin constituirea unui portofoliu de proiecte de educație muzeală ţinând cont de necesitățile comunității locale. O altă acțiune pentru îndeplinirea obiectivului este dezvoltarea și extinderea parteneriatelor cu societatea civilă și folosirea voluntariatului în activitățile muzeului. Spre exemplu, la acţiunea „Noaptea muzeelor 2015” au participat 52 voluntari, elevi și studenți.

În anul 2015, Muzeul Județean de Istorie a organizat următoarele proiecte și ateliere de educație muzeală :

- Proiectul ,,Trecutul în practica actuală". A început în anul 2013, prin colaborarea muzeului cu Facultatea de Ingineria Lemnului din cadrul Universităţii ,,Transilvania" Braşov. Proiectul cuprinde ateliere, desfăşurate cu masteranzi, elevi de liceu şi gimnaziu. În 2015,

47

proiectul a avut 20 beneficiari direcţi. Rezultatele concrete ale acestui proiect au fost 10 bănci de aşteptare din lemn care se găsesc la Casa Sfatului.

- Proiectul ,,Manuscrise iluminate în viziunea copiilor" în anul 2015 a cuprins cinci ateliere: două la deschiderea Mall Coresi Brașov și trei ateliere la Şcoala Generală Prejmer.

- Proiectul ,,Arheologie practică" a cuprins un workshop organizat la Grădiniţa nr. 12 Braşov, cu cca. 70 beneficiari, respectiv trei grupe de copii, și două ateliere de restaurare ceramică în cadrul Festivalului pentru copii „Jocmania” Râşnov (23 - 25 iunie).

- Proiectul „Să împodobim bradul de Crăciun” a avut cca. 80 de beneficiari, preşcolari de la Grădiniţa nr. 28 din Brașov.

- Proiectul „Incursiune în istoria oraşului Braşov” a cuprins ateliere cu 44 elevi de la Şcoala Generală nr. 27 din Braşov şi de la Şcoala ,,Honterus", ciclul primar şi gimnazial.

- Lecţie deschisă pentru elevii a trei clase a IV-a de la Şcoala Gimnazială nr. 25 Braşov referitoare la extragerea informaţiilor referitoare la modul de viaţă în diversele epoci istorice din izvoarele arheologice.

- Atelierul „Carte veche românească în colecţia Muzeului Judeţean de Istorie Braşov”, pentru elevii liceului ,,Johannes Honterus" (37 beneficiari, cl a XI-a).

- Pentru Liceul Teoretic „George Moroianu” din Săcele au fost realizate prezentări cu temele „Ziua eroilor săceleni” (cl. a VIII-a și XII-a), „Academicieni din Săcele” (cl. a VIII-a), „Tramvaiul spre cele Şapte Sate” (cl. a VI-a), „Călător peste Carpaţi” (cl. a VI-a), „Treceţi batalioane române Carpaţii” (cl. a VIII-a), „Ziua naţională a României”, „Povestiri din Evul Mediu” (cl. a VI-a), ,,Libertate te iubim, ori învingem ori murim” (cl. a VIII-a), ,,Ziua Unirii Principatelor".

- Participarea la programul „Ziua Armatei Române în şcoli”, desfăşurat la Colegiul „Nicolae Titulescu” Braşov, cu prezentarea „Ziua Armatei Române. De la Braşov au început luptele pentru dezrobirea Ardealului”.

- În urma prezentării machetei Cetăţii Braşovului de la Bastionul Ţesătorilor, cca. 100 elevi de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 „Diaconul Coresi” (4 clase) au realizat un circuit pentru recunoaşterea vestigiilor oraşului medieval.

- Proiectul de educație muzeală ,,Cum se face?" a fost compus din trei ateliere de creaţie (modelaj şi desen) pentru afterschool „Voioşia”.

- Prezentarea ofertei educaţionale pentru elevii unei clase a III-a de la Şcoala Gimnazială Nr. 11 (cca. 30 persoane), două clase a X-a de la Colegiul Tehnic Transilvania Braşov (57 persoane) și copiii de grupa mare de la Grădiniţa nr. 36 P.P. Braşov (32 beneficiari).

Muzeul Județean de Istorie a început să devină un operator cultural la nivel local, cu

timiditate, din cauza problemelor juridice și a resurselor umane și financiare limitate, însă cu toată deschiderea pentru susținerea evenimentelor culturale de calitate. Pe această direcție, muzeul a găzduit spectacole în timpul verii în curtea Bastionului Țesătorilor și evenimente de promovare turistică la sfârșit de an în Casa Sfatului.

Singurul eveniment organizat independent în Agenda culturală proprie a fost

participarea la ,,Noaptea Muzeelor". În seara zilei de 16 mai 2015 au fost înregistrate 1.679

persoane, respectiv 32 % din totalul de 5.294 vizitatori ai muzeelor brașovene. Oferta specială

pentru acest eveniment a cuprins prezentarea în premieră a proiectului Arhiva istorică de film a

48

Braşovului în sala de expoziții temporare a muzeului și un moment artistic susținut de elevii

Şcolii Generale Prejmer.

Bastionul Țesătorilor a găzduit mai întâi un eveniment organizat de Forumul Democrat al Germanilor din România - Filiala Brașov (29 mai 2015). Apoi, ,,Promenada Muzicală", din cadrul Festivalului Internațional de Muzică Clasică Vibrate!festival, a programat pe 13 iunie 2015 un concert G. Enescu (octet de coarde: Valery Sokolov, Vlad Maistorovici, Natalie Klouda, Francesco Sica, Ruth Gibson, Daniel Palmizio, Pau Codina, Claude Frochaux).

La 2 august 2015, Bastionul Țesătorilor a găzduit în cadrul Stagiunii estivale ,,Bastion Baroc” (a III-a ediție), manifestare organizată de Centrul Cultural Reduta, împreună cu Centrul de Muzică Veche București și Orchestra Balcan Baroque Band, un program care a cuprins programul Sensations. De la Renaştere la Nuevo Tangou al duo-ului de arhilăute Olivia Iancu & Claudiu Lobonţ (Bucureşti), spectacolul de dans inspirat din petrecerile medievale In Taberna (coregrafia Juhász Csilla) și concertul Vivaldissimo 2.0, susținut de Balcan Baroque Band feat. Barockeri (Mihail Ghiga – coordonator de proiect, Mircea Ionescu, László Kovács, Éva Kovács, Viviana Ionescu, Csaba Adorján, Zsombor Lázár, Árpád Szőgyör, Paul Cristian și invitații bas baritonul Răzvan Georgescu și Ignác Csaba Filip – flaut drept).

Deja în mod tradițional, bastionul a găzduit o nouă ediție a târgului medieval al festivalului Etnovember 2015. La Aula Universităţii ,,Transilvania", în programul festivalului studențesc, muzeografii Rozalinda Posea și Cristina Tănase au realizat expoziţia foto ,,Podoabe transilvane" despre bijuteriile şi accesoriile vestimentare deţinute de muzeu. Estimăm că festivalul a avut cca. 2000 participanţi în aula Universităţii şi la Bastionul Ţesătorilor.

La 21 noiembrie 2015, în Casa Sfatului s-a desfășurat evenimentul de lansare oficială a revistei metropolitane „Best of Brasov“ și decernarea premiilor „Best of Brasov Award“ (BoB). Scriitorul Bernhard Moestl şi consilierul local Cristian Macedonschi au acordat în faţa a peste 70 de invitaţi premiile BoB. Evenimentul a mai cuprins un concert de nai și proiecții video despre patrimoniul cultural al Brașovului.

În privința acțiunii de întărire a rolului major pe care îl poate juca muzeul, ca factor de

coeziune socială, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, prin afirmarea identităţii culturale și istorice a locuitorilor pe lângă activitățile enumerate, subliniem rolul important pe care îl vor juca în acest sens viitoarea expoziție permanentă și expozițiile temporare cu tematică aleasă din istoria locală.

Pentru direcția de acțiune privind concretizarea de parteneriate locale, naționale și internaționale pentru modernizarea ofertei muzeale şi pentru susţinerea activităţii ştiinţifice, inclusiv a cercetării arheologice, menționăm păstrarea caracterului internațional al șantierului arheologic Cumidava, parteneriatele culturale pe termen nelimitat încheiate cu Universitatea ,,Transilvania" Brașov, Complexul Muzeal Național ,,Astra” din Sibiu, Institutul Național al Patrimoniului, Institutul Național de Cercetări și Fizică Atomică, și primul parteneriat internațional pentru programul european de finanțare ,,Europa Creativă" cu École Supérieure des Arts de Tournai, Ecole de Recherche Graphique – Bruxelles și Ecole Supérieure des Arts ,,Saint Luc" – Bruxelles.

În anul 2015, direcția de acțiune ,,Pregătirea resurselor umane în curatoriat muzeal, marketing, PR şi dezvoltarea de proiecte culturale şi educative, planificare muzeală şi

49

expoziţională" a inclus participarea pentru doi angajați ai muzeului la un program internațional de obținerea de competențe în domeniul organizării de evenimente culturale de tip reconstituire istorică și living history în cadrul proiectului „Reconstituire istorică ̶ instrument de valorificare culturală şi dezvoltare durabilă a comunităţii locale”, proiect finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României (Granturile SEE 2009 - 2014), în programul PA17/RO13-Promovarea Diversității în Cultură și Artă. Specialiștii muzeului au participat la atelierul de motivare (27 - 30 martie), atelierul de costume istorice (17 - 24 aprilie) și atelierele de mânuirea armelor şi organizare tabără (22 - 29 mai). Ei au beneficiat de expertiza profesională oferită de către o echipă de specialiști din Norvegia, condusă de Ingrid Galadriel Aune Nilsen, manager de program și manager artistic (animator muzeal la Muzeul de Artă Tradițională ,,Sverresborg Trøndelag"; liderul trupei Trondheim Vikinglag). Mai mult, unul dintre specialiștii muzeului a participat la Festivalul Medieval Hamar (Norvegia), în perioada 9 - 16 iunie 2015, și Festivalul de Reconstituire Istorică Râşnov, în perioada 20- 23 august 2015.

În anul 2015, din cauza stadiului implementării proiectului de management 2014 – 2019,

Muzeul Județean de Istorie nu a organizat seminarii şi dezbateri tematice.

Pentru îndeplinirea direcției de acțiune privind afilierea muzeului la rețele și circuite profesionale și turistice internaționale, Muzeul Județean de Istorie Brașov și-a păstrat calitatea de membru ICOM – The International Council of Museums și a continuat parteneriatul cu Rețeaua Națională a Muzeelor din România pentru participarea la Programul European ,,Noaptea Muzeelor" și colaborarea cu Institutul pentru Itinerarii Culturale Europene, începută în 2014 pentru pregătirea unor proiecte culturale europene.

Prin parteneriatul cu Institutul Național al Patrimoniului - Direcția de cercetare, evidență a patrimoniului cultural mobil, imaterial și digital, pentru facsimilarea digitală și expunerea online a colecției periodicului CUMIDAVA, Muzeul Județean de Istorie Brașov a obținut creșterea vizibilității și diseminării publicației proprii și promovarea cercetărilor științifice istorice brașovene pe situl web www.e-patrimoniu.ro, administrat de Direcția de Cercetare, evidența patrimoniului cultural mobil, imaterial și digital din INP și în Biblioteca Digitală Europeană www.europeana.eu.

Față de aceste direcții de acțiune, principalele probleme au fost și rămân subfinanțarea

constantă în condițiile crizei economice, muzeul fiind considerat un segment neprioritar; problemele juridice și interdicția de a derula investiții pentru reabilitarea clădirilor; pericolul pierderii prin deteriorare, nerestaurare sau folosire inadecvată a unei părţi din patrimoniul muzeului; cadrul legislativ restrictiv al domeniului public cu privire la atragerea resurselor extra-bugetare (acţiunile de tip antreprenorial ale muzeelor) şi posibilităţile de comercializare a produselor branduite pentru muzeu; lipsa de interes a structurilor din turism pentru muzee, ceea ce determină neincluderea acestora în traseele turistice recomandate.

50

C) Organizarea, funcţionarea instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau de reorganizare, pentru mai buna funcţionare Muzeul de Istorie Brașov a fost înființat în baza deciziei nr. 227/11 iunie 1990 a Primăriei Județului Brașov și a primit codul de înregistrare fiscală 4384303 de la Ministerul Economiei și Finanțelor, la 27 iulie 1993. Începând din anul 2015, denumirea oficială a Muzeului de Istorie Brașov este Muzeul Județean de Istorie Brașov, în baza Hotărârii nr. 281/31.08.2015 a Consiliului Județean Brașov. O problemă delicată a statutului juridic al muzeului, descoperită de manager în aprilie 2014, a fost folosirea ilegală a două denumiri: Muzeul de Istorie Brașov și Muzeul ,,Județean" de Istorie Brașov (decizia nr. 44/ 7 aprilie 2014). Până în prezent nu se cunosc cauzele inventării denumirii Muzeul ,,Județean" de Istorie Brașov. Este condamnabil faptul că instituția a folosit o denumire închipuită foarte mult timp (aprox. din 2008), iar efectele juridice încă pun în pericol anumite documente emise de/pentru muzeu. Dintr-o regretabilă eroare, provocată de fosta conducere a muzeului, Ministerul Culturii a acreditat instituția noastră cu o denumirea greșită. Ordinul MCCPN nr. 2353 din 12 august 2009 se referă la acreditarea ,,Muzeului Județean de istorie Brașov", deși denumirea corectă era Muzeul de Istorie Brașov. Eroarea a fost preluată și de autoritatea tutelară, Consiliul Județean Brașov, care a folosit alternativ atât denumirea oficială, cât și denumirea acreditată de MCC. Prin adresa nr. 4374/DGJPC/02.12.2014 a Direcției Generale Juridice și Patrimoniu Cultural a Ministerului Culturii, autoritatea centrală a recunoscut eroarea sesizată de noul manager al Muzeului de Istorie Brașov, însă a considerat că folosirea denumirii greșite ,,nu se datorează autorității centrale în domeniul culturii și a serviciului său deconcentrat, ci mai degrabă însăși instituției muzeale care a utilizat public și oficial, o denumire la care nu era îndreptățită". De asemenea, la solicitarea de modificare a actului oficial prin care s-a realizat acreditarea Muzeului de Istorie Brașov (Ordin MCPN nr. 2353/2009), Direcția Generală Juridică și Patrimoniu Cultural a Ministerului Culturii a informat conducerea muzeului că demersul nu se mai justifică deoarece acreditarea a expirat în august 2014. Încă din anul 2014, managerul instituției a cerut reglementarea legalității denumirii. Din păcate, până la sfârșitul anului 2015 a existat o dispută juridică, cu accente penibile în spațiul public, pe tema ,,Muzeul de Istorie Brașov" vs. ,,Muzeul Județean de Istorie Brașov". Prin adresa nr. 123/24.02.2015, Consiliul Județean Brașov a insistat pentru valabilitatea denumirii ,,Muzeul Județean de Istorie Brașov" în contextul titlului folosit la acreditare. În schimb, muzeul a susținut că autoritatea tutelară face o confuzie gravă între denumirea instituţiei, care poate fi certificată numai prin decizie de înfiinţare şi hotărâre de Consiliu Judeţean, şi acreditările şi clasificările muzeelor, care sunt reglementate numai de către Ministerul Culturii şi înregistrate apoi în anexele legislaţiei muzeale. Astfel, Muzeul de Istorie Braşov a comunicat Consiliului Județean Brașov că nu poate să-şi asume o denumire pe care o consideră eronată şi ilegală, dar că nu face opoziție la modificarea denumirii instituției. La 31 august 2015, Consiliul Județean Brașov a emis Hotărârea nr. 281 prin care a decis modificarea denumirii ,,Muzeul de Istorie Brașov" în ,,Muzeul Județean de Istorie Brașov".

51

Pe baza hotărârii Consiliului Județean Brașov privind modificarea denumirii instituției subordonate, muzeul a actualizat Certificatul de Înregistrare Fiscală (seria A, nr. 1110117/09.09.2015). Prin raportare la clasificarea activităţilor din economia naţională – CAEN – activitatea principală a Muzeului de Istorie este cea specifică muzeelor (cod CAEN „activităţi ale muzeelor”), iar domeniul principal este cel corespunzător codului CAEN 910 „activităţile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi altor activităţi culturale”. c1. Măsuri de organizare internă Muzeul Județean de Istorie Braşov este compus din următoarele compartimente: - Serviciul Istorie; - Compartiment Restaurare - Conservare; - Compartiment Marketing și relaţii publice (înființat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Brașov nr. 192/09.05.2014); - Compartiment Resurse umane; - Compartiment Financiar-Contabil; - Compartiment Secretariat; - Laborator foto; - Compartiment Administrativ - Pază. În anul 2015 s-a obținut nivelul de exigență obligatoriu pentru un muzeu în domeniul instructajului pentru situații de urgență, protecția și stingerea incendiilor (PSI), medicina muncii și sănătate şi securitate în muncă (SSM). Menționăm că în urma colaborării cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Țara Bârsei’’ Brașov, Planul de evacuare în situații de urgență al Muzeului de Istorie Brașov a fost finalizat și vizat de Direcția Județeană pentru Cultură Brașov, Inspectoratul pentru Situții de Urgență ,,Țara Bârsei’’ Brașov și aprobat de Consiliul Județean Brașov. Măsurile luate în 2014 au fost verificate și îmbunătățite în 2015: circuitul vizitatorilor în sălile de expunere a fost marcat corespunzător; s-a realizat control periodic pentru respectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor; s-a decis executarea lunară a instructajului periodic și consemnarea în fișele individuale de instructaj a testelor de verificare a cunoștințelor, luminatul de securitate a fost rezolvat în toate spațiile și este functional; s-au verificat si recalibrat panourile electrice și s-au inscripționat corespunzător, cu schemele electrice aferente; s-au efectuat verificări ale instalațiilor de gaze și a eliminării fumurilor la coșurile de evacuare; au fost verificați hidranții interiori, împreună cu elementele de legătură și intervenție; s-a efectuat marcarea luminoasă a hidranților interiori. Planul de intervenție a fost trimis spre avizare la I.S.U. Brașov. Au fost organizate periodic ședințe ale comisiei pentru sănătate şi securitate în muncă (CSSM). Pentru asigurarea unor condiții sporite de sănătate şi securitate în muncă, conducerea instituției a modificat organizarea compartimentului Restaurare - Conservare prin amenajarea în sediul administrativ (str. Bălcescu, nr. 67) a laboratorului pentru restaurare ceramică (parter, 24 mp), extinderea laboratorului de restaurare fier și amenajarea unei încăperi speciale pentru

52

depozitarea substanțelor nocive și periculoase folosite în restaurare (subsol, 6 mp), și schimbarea destinației unei săli de la etajul 1 în laborator restaurare lemn. c2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne Contextul juridic special al expoziției permanente din Casa Sfatului a fost prezentat Consiliului Județean Brașov încă din anul 2014. Conform înregistrărilor funciare, Casa Sfatului, monument istoric de importanță națională, clasa A, aparține municipiului Brașov. În schimb, conform Hotărârii Guvernului nr. 972/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Braşov, Casa Sfatului face parte din domeniul public al județului Brașov. Muzeul Județean de Istorie a propus efectuarea procedurilor juridice necesare obținerii dreptului de administrare pentru monumentul istoric. Actualul statut juridic blochează investițiile necesare reamenajării expoziției permanente, o acțiune culturală care impune lucrări importante de reabilitare a spațiilor interioare și asigurarea microclimatului potrivit pentru conservarea bunurilor de patrimoniu (sistem de climatizare, sistem de iluminat profesional etc.). Remarcăm și faptul că deținerea dreptului de administrare pentru monumentul istoric oferă Consiliului Județean Brașov / Muzeului Județean de Istorie Brașov posibilitatea de a accesa finanțările programelor Uniunii Europene. La începutul anului 2015, prin adresa nr. 36/19.01.2015, Muzeul Județean de Istorie Braşov a informat Consiliul Județean Brașov că nu îndeplineşte condiţiile impuse de Legea muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003, iar o reacreditare în aceste condiţii nu poate să fie acordată de către Ministerul Culturii. Prin această corespondență oficială, Muzeul Județean de Istorie Brașov a reluat demersurile pe lângă autoritatea tutelară pentru reglementarea situației juridice a spațiilor în care își desfășoară activitatea. Au fost semnalate și problemele grave constatate la instalaţiile electrice, instalaţiile de încălzire, microclimatul spaţiilor expoziţionale şi al depozitelor. În consecință, au fost cerute în regim de urgenţă măsuri care să permită desfăşurarea în condiţii legale a activităţii muzeale şi a circuitului turistic în Casa Sfatului, Bastionul Ţesătorilor şi Bastionul Graft. Prin adresa nr. 505/27.02.2015, Consiliul Județean Brașov a comunicat Muzeului de Istorie Brașov că ,,nu se vor executa lucrări de investiții sau reparații curente" la Casa Sfatului, Bastionul Graft și sediul din str. N.Bălcescu, nr. 67. Muzeul Județean de Istorie Brașov a respectat indicațiile primite, însă întârzierea reglementării condițiilor în care are dreptul să administreze spațiile destinate expozițiilor muzeale și depozitelor pentru bunuri culturale a determinat o limitare, până la anulare, a condițiilor necesare funcționării instituției conform Legii muzeelor şi colecţiilor publice nr. 311/2003 şi Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil și o blocare a investițiilor privind întreţinerea unor clădiri cu statut de monument istoric clasa A, conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Demersurile privind reglementarea statutului juridic pentru spațiile în care funcționează Muzeul Județean de Istorie Brașov au fost continuate de managerul prin adresa nr. 737 / 03.11.2015.

53

O problemă importantă este și respectarea condițiilor de funcționare potrivit normelor actuale ISU (adresa C.J. nr. 14992/17.11.2015). În momentul înființării (1990), atât Muzeul Județean de Istorie Brașov (pe atunci, Muzeul de Istorie Brașov), cât și spațiile folosite de această instituție (Casa Sfatului, Bastionul Țesătorilor, Bastionul Graft, sediul administrativ, Turnul Alb, cetatea Râșnov etc.) nu au avut nevoie de o autorizație de funcționare care să presupună avize ISU, în acel moment neexistând un cadru legal în domeniul ISU. În prezent, având în vedere că Muzeul Județean de Istorie Brașov nu are drept de administrare și/sau proprietate pentru clădirile în care funcționează, demersurile pentru obținerea avizelor ISU de funcționare sunt anulate de lipsa posibilității de a executa lucrări care să asigure exigențele de funcționare cerute de normele ISU. În contextul normelor ISU, problema cea mai gravă este starea instalațiilor electrice în toate spațiile în care funcționează muzeul. Prin adresa nr. 782 din 20 noiembrie 2015 conducerea muzeului a accentuat demersul făcut pe lângă autoritatea tutelară pentru rezolvarea problemelor legate de administrarea spațiilor și implicit obținerea avizului ISU de funcționare. Propunerile principale pentru anul 2016 sunt concentrate pe reorganizarea spațiilor expoziționale pentru găzduirea în condiții optime a epozițiilor temporare. Situația juridică a muzeului și componența actuală a organigramei nu permit alte propuneri de restructurare sau de reorganizare. c3. Sinteza activităţii organismelor colegiale de conducere În perioada raportată, consiliul de administrație al Muzeului Județean de Istorie Braşov s-a întrunit în şedinţe operative oricând a fost necesar pentru analiza activităţii instituţiei şi stabilirea unor măsuri importante. La data de 3 martie 2015, consiliul de administrație a ținut o ședință în care a fost analizat bugetul, a fost evaluat stadiul expoziției permanente de la Casa Sfatului și a fost stabilită abordarea programului de acțiuni culturale. În ședința din 28 aprilie 2015, consiliul a reanalizat problemele juridice cu spațiile administrate, a decis participarea la Noaptea Muzeelor și a evaluat stadiul inventarierii colecțiilor. La ședința din 26 noiembrie 2015, consiliul a decis închiderea Bastionului Graft, casarea obiectelor de inventar și a mijloacelor fixe, inventarierea în regim de urgență a biroului fostului angajat Florea Costea și investigarea situației bunurilor culturale clasate legate de activitatea arheologului F. Costea (cazul ,,Fibula inventată"), colaborarea cu expertul MCC Carol König pentru evaluarea colecției de arme și scoaterea la concurs a posturilor vacante de muzeograf. În decembrie 2015, consiliul de administrație a decis amenajarea camerei de carantină, colaborarea cu Primăria Brașov cu ocazia festivităților Sărbătorilor de Iarnă din Piața Sfatului, finalizarea redactării proiectului cu partenerii belgieni pentru ,,Europa Creativă", termenul pentru rapoartele anuale de activitate, transformarea postului de muzeograf II în muzeograf debutant, prioritizarea tematicii ,,1916" pentru activitatea din anul 2016 și reamenajarea

54

expoziției permanente de la Bastionul Țesătorilor. A fost analizată fundamentarea bugetului pe 2016. Bugetul anului 2015 și situația specială în care s-a aflat managementul instituției prin aplicarea parțială a planului de management 2014 – 2019 din cauza situației juridice a muzeului, nu au permis constituirea unui nou consiliu ştiinţific. Lipsa de performanță a Muzeului de Istorie demonstrează și o consultanță neinspirată sau o componență nepotrivită a consiliului științific. Prin urmare, conducerea muzeului a ales să abordeze cu grijă propunerile privind componența consiliului ştiinţific. În prezent nu există o listă finală, în schimb, periodic, managerul s-a consultat profesional cu personalități culturale (Georgeta Filitti, Adrian Andrei Rusu, Carol König) și profesioniști în managementul cultural (Carmen Croitoru, Delia Mucică, Thomas Penette, Robert Adams, Galadriel Aune Nilsen). În medie, s-au desfăşurat şedinţe operative cel puțin lunar cu participarea contabilului șef, şefului de secție, după caz, a personalului implicat direct în organizarea unor acțiuni culturale, activități administrative etc. A fost păstrată decizia managerului nr. 54/16.05.2014 privind stabilirea delegării șefului de serviciu compartiment Istorie pentru asigurarea continuității procesului de management pe perioada în care managerul se află în delegații, concediu de odihnă sau alte situații legale, fără a lua decizii majore care să conducă la inițierea unor angajamente fără bază legală. În urma negocierilor cu reprezentanţii sindicatului profesional ,,MUSEUM CORONENSIS” Brașov (preşedinte Bianca Lupaşcu, vicepreşedinte Mary-Claudia Moţei, secretar Voica Baciu), conducerea Muzeului Județean de Istorie Braşov a semnat contractul colectiv de muncă, în baza prevederilor art. 218 şi art. 236 din Legea nr. 53/2003, privind Codul Muncii, şi a Legii nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. c4. Dinamica şi evoluţia resurselor umane ale instituţiei (fluctuaţie, cursuri, evaluare, promovare, motivare/sancţionare)

Tabelul managementului resurselor umane

Perioada 2015

Conducerea 3

Manager 1

Contabil șef 1

Șef serviciu 1

Personalul 47

Personal de specialitate, din care: 30

Muzeograf 8

Restaurator 4

Conservator 5

Supraveghetor 9

Desenator 1

Fotograf/ consilier 1

Referent de specialitate (PSI) 1

Consilier marketing 1

55

Personal administrativ, financiar-contabil 6

Economist 2

Inspector resurse umane 1

Secretar 1

Funcționar (magazie) 1

Referent de specialitate (achiziție) 1

Alte categorii de personal 11

Paznici 10

Muncitori 1

TOTAL 50

În 2015, pentru 10 colecții de bunuri muzeale și 158.517 bunuri muzeale au existat numai 6 muzeografi, respectiv un raport de 1,66 colecții / muzeograf sau 26.419 bunuri muzeale / muzeograf. Astfel, în cazul inventarierii patrimoniului, ținând cont de faptul că la un interval de 4 ani există obligativitatea inventarierii colecțiilor și o comisie de inventariere trebuie să cuprindă minim 3 membri, din care pentru o funcționare corectă, obligatoriu doi muzeografi, constatăm că avem nevoie de un ritm de lucru de 165 piese / zi, o normă de lucru aproape imposibil de îndeplinit. În același timp, muzeograful trebuie să întocmească fișele de evidență analitică pentru bunuri culturale, să organizeze ateliere de educație muzeală, să participe la comisiile interne ale instituției și să respecte planul de cercetare științifică. Muzeograful deţine și responsabilităţi administrative, fiecare specialist ocupând, pe rând, săptămânal, funcția de ofițer de serviciu. Cercetarea științifică presupune o specializare tematică. Epocile istorice mari sunt ,,acoperite" cu numai doi specialiști / epocă, în condițiile implicării în munca de cercetare a șefului de secție și a managerului. De asemenea, menționăm că unul dintre muzeografi se ocupă de biblioteca muzeului, care cuprinde un număr de 12.629 volume. În aceste condiții, concluzia noastră este că Muzeul Județean de Istorie Brașov are un număr insuficient de muzeografi și că în perioada imediat următoare pentru o funcționare normală a instituției și respectarea normelor legale, trebuie să obțină o suplimentare a aparatului de specialitate până la un număr total de 10 muzeografi. Organigrama ideală trebuie să cuprindă și un bibliotecar, care să se ocupe și de arhiva documentară a muzeului. Mărimea patrimoniului ridică și problema restaurării bunurilor culturale. Muzeul are patru restauratori: doi restauratori ceramică-metal, un restaurator lemn și un restaurator hârtie. În schimb, nu are restauratori specializați în bunuri culturale textile, piatră, sticlă, grafică, pictură în tempera și sculptură policromă, pictură în ulei, sculptură. Dacă excludem colecțiile de fluturi și flori de mină pentru care muzeul nu are un angajat specializat în restaurarea şi taxidermia specimenelor de istorie naturală, restauratorii muzeului trebuie să se ocupe de un patrimoniu de 147.625 bunuri muzeale, la care se adaugă sutele de piese provenite din cercetările arheologice încă neinventariate și piesele care intră în colecții, an de an, după șantierele arheologice, donații și achiziții. Activitatea de restaurare presupune o muncă extrem de costisitoare, cu un necesar important de resurse. Existența unor laboratoare de restaurare funcționale este un avantaj

56

important pentru Muzeul Județean de Istorie Brașov. Având aparatul propriu de restauratori, instituția are posibilitatea să reducă substanțial cheltuielile financiare impuse de obligația legală de a îngriji bunurile din colecțiile sale. În acest context, considerăm că Muzeul Județean de Istorie Brașov are un număr insuficient de restauratori față de nevoile patrimoniului său și o organigramă ideală trebuie să conțină 10 restauratori. Cele zece colecții de bunuri muzeale sunt îngrijite în prezent de cinci conservatori. Din cauza numărului redus de muzeografi, conservatorii îndeplinesc și responsabilităţi administrative, inclusiv funcția de ofițer de serviciu. Prin urmare, analizând colecțiile, considerăm că numărul de conservatori este suficient. Activitatea de cercetare și valorificare a patrimoniului muzeal, îndeosebi subprogramul de cercetare arheologică sistematică, impune în cadrul personalului de specialitate în mod obligatoriu, un desenator și un fotograf profesionist. Menționăm că fotograful instituției are în fișa postului și atribuții de administrare a arhivei foto-video. Supravegherea expozițiilor instituției în timpul programului de vizitare este efectuată de 9 supraveghetoare: două supraveghetoare (1 angajat / tură) la Bastionul Țesătorilor, pentru o suprafață de 700 m.p.; două supraveghetoare (1 angajat / tură) la Bastionul Graft pentru 70 m.p. spaţiu de expunere; o echipă formată din cinci supraveghetoare pentru 700 m.p. spații expoziționale din Casa Sfatului. Menționăm că personalul de supraveghere asigură împreună cu conservatorii și curățenia spațiilor expoziționale (890 m.p. total). Și în acest caz, considerăm că personalul de supraveghere și întreținere este insuficient pentru suprafața foarte mare a expozițiilor, distribuită pe trei puncte de vizitare. Pentru că reamenajarea expoziției permanente de la Casa Sfatului presupune și o supraveghere video care va asigura îndeplinirea exigențelor de pază și supraveghere specifice circuitului muzeal, considerăm că suplimentarea personalului de supraveghere trebuie făcută cu cinci angajați. Activitatea financiar-contabilă este asigurată de către serviciul financiar-contabil, care are în componenţă un contabil şef, doi economişti, un referent cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice și un funcţionar care are atribuţii de casier şi magazioner. Având în vedere sarcinile de serviciu şi desele schimbări legislative putem afirma că structura personalului financiar-contabil este suficientă. Situația este similară și pentru reparațiile curente și lucrările de întreținere realizate de către un muncitor. Menționăm că el are și responsabilitatea de a conduce mașina instituției. Pentru respectarea normelor P.S.I., muzeul are un referent de specialitate. În acest caz, din rațiuni financiare, considerăm că este necesară externalizarea serviciilor PSI. Actuala organigramă conține și un specialist resurse-umane și un asistent manager. Ambele posturi sunt absolut necesare în orice alt format al organigramei. O poziție vitală în desfășurarea normală a activității este postul de jurist. Acoperirea acestui post este o prioritate pentru actuala conducere a instituției. În conformitate cu Legea nr. 333/2003, administrând obiective monumente istorice clasate în categoria A şi colecţii de bunuri muzeale clasate în fond şi tezaur, Muzeul Județean de Istorie Braşov are obligaţia organizării securității cu personal propriu calificat sau încheierea unui contract cu o firmă de pază. În prezent, paza obiectivelor este asigurată de 9 paznici - agenţi de pază. Echipa restrânsă de pază a obligat instituția să externalizeze serviciul de pază pentru Bastionul Graft și Bastionul Țesătorilor, după închiderea programului de vizitare. Și în

57

această situație, considerăm că este necesară externalizarea serviciilor de pază și protecție. Argumentele principale sunt reducerea costurilor și gradul de profesionalizare al firmelor specializate. În urma evaluării activităţii Muzeului de Istorie în ultimii ani se constată că nu a existat o strategie de PR sau preocupări pentru îmbunătățirea promovării activității. Astfel, în anul 2014 a fost înființat un compartiment de marketing & PR. Structura propusă este formată din specialistul în comunicare & media, care să administreze și website-ul instituției, un cercetător marketing cultural, un grafic designer, un traducător pentru limba engleză. În prezent, compartimentul are un singur angajat specializat în comunicare & media, cunoscător limba engleză și limba germană de nivel profesionist. Considerăm că organigrama ideală trebuie să aibă și un compartiment special pentru Programul de Educație muzeală, format din coordonator Clubul Muzeului de Istorie și activitatea voluntarilor, un specialist educație muzeală și un specialist animaţie culturală. Un alt compartiment necesar este compartimentul de Relații Externe și Programe Europene, format din doi consultanți în domeniul fondurilor europene și un specialist în comunicare. În anul 2015, Muzeul Județean de Istorie a trimis la cursuri de perfecţionare profesională un restaurator. Ing. Valentin Puchianu a participat la programul ,,Restaurator bunuri culturale din lemn și a mobilierului” desfășurat la București în perioada 23 februarie – 6 martie 2015 (modul I) și 11 – 22 mai 2015 (modul II). Stagiul de practică de 1.080 ore a fost efectuat la Centrul pentru Patrimoniu ,,Astra" Sibiu în perioada 15 iunie 2015 – 18 decembrie 2015. În timpul stagiului de la Sibiu, restauratorul muzeului a participat la workshop-ul despre restaurare icoane pe sticlă desfășurat la Centrul ,,Astra" în perioada 15 – 26 iunie 2015. Pentru obținerea de competențe în domeniul organizării de evenimente culturale de tip reconstituire istorică și living history, angajații Florin Moței și Claudia Moței au participat la proiectul „Reconstituire istorică ̶ instrument de valorificare culturală şi dezvoltare durabilă a comunităţii locale”, proiect finanțat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României (Granturile SEE 2009 - 2014), în programul PA17/RO13-Promovarea Diversității în Cultură și Artă. Specialiștii muzeului au participat la atelierul de motivare (27 - 30 martie), atelierul de costume istorice (17 - 24 aprilie) și atelierele de mânuirea armelor şi organizare tabără (22 - 29 mai). Ei au beneficiat de expertiza profesională oferită de către o echipă de specialiști din Norvegia, condusă de Ingrid Galadriel Aune Nilsen, manager de program și manager artistic (animator muzeal la Muzeul de Artă Tradițională ,,Sverresborg Trøndelag"; liderul trupei Trondheim Vikinglag). Muzeograful Florin Moței a fost selectat în echipa de reconstituire istorică ,,Living Rosenau" pentru secolul XIII și a participat la Festivalul Medieval Hamar (Norvegia), în perioada 9 - 16 iunie 2015, și Festivalul de Reconstituire Istorică Râşnov, în perioada 20- 23 august 2015. Potrivit valorilor care stau la baza structurii organizației, considerăm că în prezent în Muzeul Județean de Istorie Brașov este implementată o cultură organizațională de rol. Prioritatea managerială pentru perioada 2014 – 2015 a fost distribuirea de roluri precise membrilor conducerii și personalului. A fost o decizie impusă de constatarea că în mod normal, o structură organizatorică formală, stabilită în mod riguros și controlată prin mijloace administrative, este considerată de către specialiștii în domeniul culturii organizaționale condiția principală a performanței organizației.

58

Încă de la început, tehnica de schimbare a culturii organizaționale s-a bazat pe explicarea nevoii de schimbare, antrenarea și colaborarea cu angajații în realizarea schimbării. La nivel structural-organizațional, intervenția s-a făcut prin folosirea factorilor organizaționali esențiali pentru crearea, retenția și stocarea culturii organizaționale: misiunea, viziunea, programele, procedurile și regulamentele. Factorii amintiți au devenit instrumente pentru schimbarea culturii organizaționale prin includerea lor în Planul de management al Muzeului de Istorie Brașov 2014 – 2019, în cazul misiunii, viziunii și programelor, sau prin măsuri de management concretizate în proceduri și regulamente. Tot în prima etapă s-a avut în vedere și favorizarea desfășurării unui intens proces de învățare organizațională, respectiv capacitatea organizației de a sesiza schimbările în mediul în care operează și de a le răspunde. Sigur că modificarea bruscă și radicală a culturii organizaționale i-a luat pe nepregătite pe angajații muzeului. Pentru câțiva a însemnat o pierdere a ,,privilegiilor", pentru majoritatea o șansă neașteptată de revigorare profesională. Necesitatea schimbării mentalității, a obiceiurilor, presupune timp și răbdare, chiar și în cazul celor care au aderat imediat la politica managerului. Trebuie să remarcăm și faptul că în perioada aprilie 2014 (momentul schimbării mangerului) – 2015 nu au fost înregistrate demisii. În prezent, punctele tari ale organizației sunt activitățile pentru care organizația are aptitudini sau calități: valorizarea patrimoniului, restaurarea bunurilor culturale, pedagogia muzeală, cercetarea arheologică. Punctele slabe sunt activitățile pentru care organizația nu are aptitudini sau calități, activitățile care în trecut au consumat nejustificat resurse umane și financiare au afectat reputația muzeului și au produs greutăți, dispute sau nemulțumiri în organizație: expozițiile personale, conservarea și evidența patrimoniului, parteneriatele cu instituții care au o reputație discutabilă, organizarea de evenimente culturale modeste. Din aprilie 2014, au fost păstrate direcțiile benefice care au exploatat și în trecut punctele tari. Cultura organizaţională îmbunătăţeşte stabilitatea organizaţiei şi oferă membrilor acesteia acea înţelegere de care au nevoie pentru a descoperi sensul evenimentelor şi activităţilor care au loc în organizaţie. Prin urmare, managementul reurselor umane a fost orientat spre angajat și s-a acordat o atenție specială climatului organizațional. Modelarea culturii organizaționale prin implicarea angajaților este un instrument important folosit în scopul schimbării culturii organizaționale. În acest sens, prin decizia managerului, a fost lărgită aria de responsabilitate în care angajații pot lua singuri decizii pe baza datelor la care au acces. Un exemplu este comisia de achiziții și donații, în care specialiștii muzeului au libertatea de a decide politica de achiziții a instituției. De asemenea, activitatea instituției a fost orientată către munca în echipă. Astfel, s-a renunțat la expozițiile personale și toate proiectele muzeului au fost organizate pe grupe de lucru. O altă măsură importantă de management cu rol în schimbarea culturii organizaționale este dezvoltarea de noi abilități ale angajaților și oferirea de noi roluri. Un exemplu este politica de comunicare a muzeului. În acest moment, după un an de management, toți specialiștii muzeului au avut ocazia să colaboreze cu presa culturală locală. Pentru o cultură organizațională caracterizată de stabilitate, încă de la începutul mandatului, managementul a prezentat organizației un set de valori și principii care să-i

59

orienteze pe angajați în procesul decizional și să le determine un comportament fidel interesului organizației. De asemenea, a fost încurajat dialogul manager – angajat și a fost cerut acordul membrilor organizației când au apărut probleme dificile. La nivelul valorilor instrumentale, modelele de comportament în cadrul organizației au fost reglementate de standarde și criterii comportamentale, profesionale, de calitate, relații ierarhice și funcționale. Ținând cont de trecutul organizației, cel mai important instrument poate că este influența managerului. La vârful ierarhiei există înțelegerea că atitudinea și acțiunile managerului au o influență majoră asupra organizației, fiind îndeaproape observate de restul membrilor organizației. În acest sens, managerul s-a străduit să aibă un stil de conducere modern, un comportament echilibrat, modalități și abordări profesioniste. Pentru respectarea prevederilor articolului 45.1 alin. (1) din OUG nr. 189/2008, la scurt timp după semnarea contractului de management, conform adresei nr. 3952/03.04.2015 a Consiliului Județean Brașov, managerul Muzeului Județean de Istorie, Nicolae Dorin Pepene, a absolvit programul de formare profesională pentru ocupaţia de manager cultural, organizat de Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală, în perioada 20 – 25 aprilie 2015 (modul I) și 22 – 26 iunie 2015 (modul II). Pentru obținerea acreditării de manager cultural, Nicolae Dorin Pepene a depus următoarele lucrări: Modul I: - Viziunea pe termen lung asupra Muzeului de Istorie Brașov. Obiectivele corelative pentru îndeplinirea viziunii pe termen lung asupra Muzeului de Istorie Brașov. Organigrama ideală; - Obiectivele proiectului de management al Muzeului de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019 și obiectivele Strategiei naționale sectoriale în domeniul culturii 2014 – 2020. Analiză comparativă. Modul II: - Analiza produselor din perspectiva Marketing - propunere de segmentare și de mesaj; -Clauze la contractul individual de muncă pe drepturi de autor sau drepturi conexe pentru opere sau prestații artistice. Analiza culturii organizaționale în Muzeul de Istorie Brașov și identificarea instrumentelor necesare pentru a schimba cultura organizațională și pentru a motiva personalul. Socializarea a fost un alt instrument folosit pentru adoptarea noii culturi organizaționale. Au fost folosite în acest scop ședințele periodice cu participarea tuturor angajaților muzeului, fără excepție, și ședințele de lucru. Aceste activități au avut menirea de a prezenta angajaților o înțelegere asupra a ceea ce se întâmplă în organizație; care sunt așteptările și pretențiile legate de ei, alte informații legate de locul de muncă. Momente de socializare reușite au fost vernisajele expozițiilor organizate de Muzeul Județean de Istorie și Noaptea Muzeelor. Din păcate, socializarea nu a presupus până în prezent și activități specifice de dezvoltare și motivare (team-building). Deși instituțiile publice au restricții importante, cel mai puternic mesaj adresat angajaților unei organizații rămâne folosirea corespunzătoare a recompenselor și sancțiunilor. Stabilirea unor criterii corecte pentru folosirea acestui instrument de schimbare a culturii organizaționale și de motivare a personalului transmite organizației un semnal puternic de respect și prețuire.

60

La începutul anului 2015, prin decizia managerului, a fost constituită comisia de etică și disciplină. O preocupare managerială constantă a fost actualizarea Regulamentului de organizare şi funcţionare și a fişelor de post pentru întreg personalul, conform standardelor ocupaționale. Pentru anul 2015, evaluarea personalului din instituţie s-a efectuat conform prevederilor legale în vigoare, pe baza Fişelor de evaluare. Însă, trebuie să subliniem faptul că începând din anul 2015 a existat un cadru obiectiv de evaluare a performanțelor personalului de specialitate. În perioada septembrie – decembrie 2014, managerul a întocmit standarde ocupaționale pentru personalul de specialitate (muzeograf, restaurator, conservator) care oferă criterii corecte de evaluare începând cu anul 2015. Anul 2015 a marcat primul moment al evaluării pe baza modelelor de raport concepute de managerul instituției: raport anual de activitate, raport privind managementul timpului, raport privind folosirea resurselor muzeului. Pentru determinarea activităţii colectivului de specialiști, managerul a introdus încă din 2014 un sistem de monitorizare permanentă a îndeplinirii planului minimal stabilit de conducerea instituției, prin prezentarea de rapoarte de activitate săptămânale, și o analiză periodică, prin ședințe de analiză. Teoretic, un instrument important pentru susținerea/schimbarea culturii organizaționale este procesul de selecție al angajaților. Însă, prin statutul său de instituție publică, Muzeul Județean de Istorie Brașov nu are șansa identificării, selectării și angajării celor mai pregățiți să facă parte din organizație. Totuși, printr-o politică corectă de angajări, subordonată misiunii muzeului, organizația a crescut calitativ, eficiența noilor colegi devenind un reper în evoluția organizației. Deși instituția s-a confruntat cu o lipsă a resurselor financiare, managerul a obținut de la Consiliul Județean Brașov cadrul juridic și financiar pentru promovarea în anul 2015 a trei angajați pe o gradaţie profesională superioară. Astfel, au fost organizate examene de promovare pe o gradaţie profesională superioară și a fost aprobată transformarea posturilor conform Hotărârii CJ nr. 187/27.05.2015 pentru un post de economist S - grad profesional I, un post de referent de specialitate S - grad profesional II și un post de desenator S - grad profesional I. În anul 2015, Statutul de funcţii şi Organigrama Muzeului de Istorie Brașov au fost modificate prin hotărâri ale Consiliului Judeţean Brașov în scopul corelării resurselor umane la necesitățile instituției. Au fost emise decizii interne pentru reglementarea desfăşurării activităţii angajaților și decizii pentru completări şi modificări ale fişelor de post (muzeograf, supraveghetor). Pentru implementarea strategiei de personal au fost create două posturi de muzeograf. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Brașov nr. 283/31.08.2015 a fost modificat statul de funcții prin transformarea a două posturi vacante de paznic în posturi de muzeograf S-grad profesional II, rezultând la nivelul organigramei mutarea celor două posturi vacante de paznic din compartimentul Administrativ-Pază în serviciul Istorie. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Brașov nr. 400/18.11.2015 a fost modificat statul de funcții prin transformarea postului vacant de muncitor M - grad profesional I în post de supraveghetor M, rezultând la nivelul organigramei mutarea postului vacant de muncitor din compartimentul Administrativ-Pază în serviciul Istorie.

61

În contextul nivelului scăzut al salariilor personalului, managerul a fost preocupat de maximizarea majorărilor legale de salarii pentru toți angajații și constituirea unor bonusuri relevante și pe plan financiar pentru motivarea angajaților. Printr-o previzionare profesionistă a cheltuielilor de personal pentru semestrul II al anului 2015, conducerea muzeului a reușit să asigure de la 1 septembrie 2015 majorarea salariilor angajaților cu 12 %. Pentru bonusuri a fost ales ceva fără preț: sănătatea. În urma aplicării corecte a procedurii de achiziție a serviciilor de asigurare pentru clădirile administrate de Muzeul Județean de Istorie Brașov, economiile apărute în anul 2014 au fost dirijate în domeniul protecției muncii. Astfel, fără cheltuieli bugetare suplimentare, toti angajații muzeului, fără deosebire, au primit același pachet de medicina muncii și servicii medicale gratuite la Rețeaua privată de sănătate ,,Regina Maria", care cuprinde, în principal, medicina muncii, un set anual de analize, un test Papanicolau / PSA și servicii de imagistică (1 RMN gratuit / an /angajat). Menționăm că politica de personal a managerului încurajează organizarea activității pe proiecte. În acest caz, șefii de serviciu pot prelua și atribuții de manageri de proiect, având libertatea de a-și organiza singuri echipele. c5. Măsurile luate pentru gestionarea patrimoniului instituţiei, îmbunătăţiri/ refuncţionalizări ale spaţiilor În prezent, toate muzeele brașovene de nivel județean își desfășoară activitatea în spații pentru care nu dețin dreptul de proprietate sau administrare. În cazul Muzeului Județean de Istorie, proprietarul Casei Sfatului și al Bastionului Graft este ,,Comunitatea orașului Brașov", cu continuatorul său asumat juridic, Primăria Brașov, proprietarul Bastionului Țesătorilor este Biserica Evanghelică C.A. din România - Parohia Brașov, iar sediul administrativ din strada N. Bălcescu nr. 67, aparține Instituției Prefectului Județului Brașov. Apoi, situația este încurcată de înregistrarea tuturor clădirilor amintite în domeniul public al Județului Brașov. În acest context nesigur, așa cum deja am menționat, obiectivul strategic pe termen scurt al Muzeului Județean de Istorie Brașov este ,,reglementarea statutului juridic pentru spațiile aflate în administrarea instituției" și ,,modernizarea infrastructurii muzeale". Este important să subliniem faptul că situația juridică a spațiilor în care Muzeul Județean de Istorie îşi desfăşoară activitatea nu a permis lucrări de reparații capitale sau alte lucrări importante de amenajare / reabilitare a interioarelor clădirilor în perioada 2014 – 2015. Activitatea Muzeului Județean de Istorie Brașov cu publicul se desfăşoară în principal în mai multe clădiri monumente istorice clasa A: I. Casa Sfatului, mun. Braşov, Piaţa Sfatului nr. 30, clădire monument istoric (S+P+E+M), în care funcţionează expoziţia permanentă „Braşov – Istorie, Cultură, Civilizaţie” (600 m.p. spaţii de expunere); în aceeaşi clădire, la etajul I, se află sala de expoziţii temporare cu o suprafaţă de 100 m.p. II. Bastionul Ţesătorilor, mun. Braşov, str. George Coşbuc nr. 9, clădire monument istoric, cu suprafața de 700 m.p., în care funcţionează expoziţia permanentă „Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei” (două săli de expoziţie cu 120 m.p. spaţii de expunere); în subsol a fost amenajată o sală de conferinţe (120 m.p.). În clădire există o cameră de oaspeți.

62

III. Bastionul Graft, mun. Braşov, Aleea După Ziduri, monument istoric în care funcţionează expoziţia permanentă „Meşteşugari – oşteni apărători ai cetăţii” (70 m.p. spaţii de expunere). IV. Sediul administrativ, mun. Braşov, str. N. Bălcescu nr. 67 (S+P+2). În perioada 1999-2005, în subsolul clădirii din str. N. Bălcescu a fost amenajat un laborator de restaurare metal-ceramică (80 m.p.), iar la etajul I al imobilului a fost mutat atelierul de restaurare suport papetar pentru carte veche-document (36 m.p.). Autorizarea atelierelor de restaurare a fost obţinută în anul 2007 (Autorizaţia de funcţionare nr. 23 din 15 ianuarie 2007, emisă de Ministerul Culturii). În clădire funcţionează și depozitele de piese muzeale (arheologie – 100 m.p., istorie medie şi modernă – 135 m.p., carte veche-document – 10 m.p., numismatică – 20 m.p., ştiinţele naturii – 10 m.p.), biblioteca documentară – 80 m.p., laborator de conservare – 25 m.p., laborator foto – 20 m.p., birourile contabilitate-financiar – 50 m.p., magazie, casierie, birouri specialişti. În anul 2015, în așa-zisul ,,laborator de conservare" a fost amenajat laboratorul de restaurare ceramică (25 m.p.) și în subsol laboratorul de restaurare metal a ocupat întregul spațiu de 80 m.p. Tot în subsol a început amenajarea unei carantine pentru piesele arheologice. La etajul I, unul dintre cele trei spații ale laboratorului de restaurare carte a fost destinat amenajării laboratorului de restaurare lemn (10 m.p.). Tot la etajul I a fost amenajat un spațiu special pentru bunurile muzeale din colecția fostului Muzeu al sportului brașovean. În cazul depozitării colecțiilor de bunuri culturale, pe termen scurt, sarcinile cele mai importante ale managementului au fost completarea dotărilor din depozitul de arheologie și reorganizarea depozitului de istorie medie şi modernă. Însă, pe termen mediu și lung, trebuie să se găsească o soluție potrivită pentru organizarea depozitelor colecțiilor muzeului. O propunere este redistribuirea lor în clădirea din str. Nicolae Bălcescu, nr. 67, după lucrările de renovare ale acoperișului. O altă variantă este construirea unui depozit modern pentru conservarea de bunuri culturale și laboratoare de restaurare, o idee aflată în prezent la nivel de discuții cu Universitatea ,,Transilvania" Brașov. Indicele de ocupare a sălilor/spaţiilor expoziționale proprii destinate beneficiarilor a fost de 100 %, mai puțin luna decembrie, când a fost decisă închiderea temporară a Bastionului Graft. Muzeul Județean de Istorie Brașov nu este găzduit în clădiri care au fost construite special pentru amenajarea unui muzeu. El beneficiază de valoarea arhitecturală și istorică a monumentelor istorice în care este găzduit, dar trebuie să se confrunte și cu problemele ridicate de exploatarea muzeală a arhitecturii istorice. Astfel, amenajarea expozițiilor trebuie adaptată în mod forţat la organizarea arhitecturală interioară a clădirilor, iar accesul publicului este îngreunat de o structură nepotrivită vizitării, destinată cândva altor funcțiuni. Analiza microclimatului Casei Sfatului pentru perioada 2014 – 2015 arată că umiditatea în exces și schimbările bruşte de temperatură reprezintă principalele amenințări pentru spațiile muzeale ale instituției. Zidurile groase și actuala instalaţie de încălzire centrală nu asigură temperatura constantă specifică expozițiilor. De asemenea, între punctele slabe identificăm umiditatea ascensională și iluminatul incandescent în anumite săli de expoziţie. Analiza identifică și oportunitățile care pot asigura un microclimat potrivit pentru conservarea bunurilor de patrimoniu: sistem de climatizare modern, sistem de iluminat profesional, separarea instalaţiei de încălzire centrală pe două circuite distincte, pentru spaţiile expoziţionale şi birouri.

63

Un alt aspect important, care contribuie la corectarea microclimatului încăperilor, este igienizarea/curățarea pereților din interiorul Casei Sfatului. Considerăm că sunt necesare, în regim de urgență, lucrări de restaurare a pereților prin dezveliri si curățări de tencuieli (100 % - parter), desfacerea pardoselilor (100 %) cu exceptia pardoselilor originale care se vor conserva, aplicarea de tencuieli specifice monumentelor istorice, finisarea pereților interiori și zugrăveli specifice destinației spațiilor, igienizarea podului. În cazul Bastionului Țesătorilor, cea mai importantă investiție este legată de curtea interioară a fortificației. În prezent, galeriile de lemn au putrezit și sunt un pericol pentru circuitul turistic și un neajuns în organizarea spectacolelor. Prin urmare, sunt necesare lucrări de reparații sau lucrări de consolidare-restaurare pe baza unor soluții tehnice care să asigure o folosință îndelungată, în siguranță. În condițiile reamenajării muzeale, și la Bastionul Graft sunt necesare lucrări de reparații în interiorul fortificației și un sistem de iluminat profesional. Consiliul Județean Brașov se confruntă în prezent cu o criză de spații administrative. O parte a serviciilor instituției își desfășoară activitatea în clădirea din vecinătatea sediului central, administrată de Muzeul Județean de Istorie. Pe de altă parte, instituția muzeală are nevoie de mărirea spațiilor pentru depozitele colecțiilor. În arhiva Muzeului Județean de Istorie Brașov există un proiect de mansardare pentru sediul din str. N. Bălcescu, nr. 67. Conform proiectului, prin mansardare se obține o suprafață utilă de 1000 mp. Proiectul prevede amenajarea unor spaţii pentru birouri şi a unei săli de conferinţe de cca. 150 de locuri. O astfel de extindere, permite reorganizarea spațiilor din întreaga clădire. Ținând cont de faptul că există o subordonare ierarhică a majorității instituțiilor care își desfășoară activitatea în clădirea din strada Nicolae Bălcescu, nr. 67, față de Consiliul Județean Brașov, conducerea muzeului a propus preluarea administrării clădirii de către Consiliul Județean Brașov. c 6. Măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii sau a altor organisme de control în perioada raportată În anul 2015, la Muzeul de Istorie Braşov/ Muzeul Județean de Istorie Braşov nu au fost efectuate controale, verificări/auditări din partea autorităţii tutelare sau a altor organisme de control. În anul 2015 au continuat măsurile luate în urma misiunii de audit intern cu tema ,,Auditul patrimoniului Muzeului de Istorie Braşov" din anul 2014. Recomandarea pentru întrunirea comisiei de restaurare a instituţiei în vederea analizei recomandărilor din Raportul comisiei de inventariere a colecţiei de numismatică (inclusiv medalistică şi decoraţii) aflate în administrarea Muzeului de Istorie Braşov nr. 1216 / 08.12.2011 şi a notei suplimentare nr. 05 / 05.01.2012 la Raportul comisiei de inventariere, a fost implementată prin următoarele măsuri : - Președintele Comisiei de inventariere a colecţiei de numismatică este și președintele comisiei de restaurare. - Conservatorul care, la finalizarea inventarierii colecției, va prelua în gestiune bunurile muzeale inventariate face parte din comisia de restaurare. - În instructiunile privind inventarierea colecţiei de numismatică aflată în administrarea Muzeului de Istorie Braşov, membrii comisiei au ca sarcină expresă implementarea

64

recomandărilor comisiei de inventariere a colecţiei de numismatică (inclusiv medalistică şi decoraţii) aflate în administrarea Muzeului de Istorie Braşov nr. 1216 / 08.12.2011 şi a notei suplimentare nr. 05 / 05.01.2012 la Raportul comisiei de inventariere. În privința recomandării de a se adresa în scris conducerii Institutului de arheologie ,,Vasile Pârvan" în vederea obţinerii unei confirmări scrise cu privire la existenţa sau inexistenţa altor obiecte muzeale aflate în custodia acesteia au fost făcute următoarele demersuri: - În data de 11.05.2015, la sediul muzeului, cu ocazia încheierii unui protocol de colaborare, au avut loc discuții între managerul instituției și Vlad Vintilă Zirra, Ioniță Adrian și Radu Băjenariu, reprezentanți ai Institututului de Arheologie ,,Vasile Pârvan”, care au dat asigurări că vor sprijini rezolvarea acestei situații. Constatând că nici această abordare nu a dat rezultate, managerul muzeului a trimis adresa nr.536/14.08.2015 în speranța că de această dată conducerea institutului va găsi de cuviință să comunice cu exactitate situația materialului arheologic. Până în prezent, Institutul de arheologie din București nu a răspuns. La recomandarea făcută directorului instituției de a lua măsuri de respectare a prevederilor Legii nr.182 / 2000 (*republicată) privind protejarea patrimoniului cultural național mobil privind restaurarea bunurilor clasate în tezaur numai cu avizul prealabil al Comisiei Naţionale a muzeelor şi colecţiilor şi numai în laboratoarele sau atelierele autorizate au fost luate următoarele măsuri: - Muzeul Județean de Istorie Brașov a încheiat cu Complexul Național Muzeal Astra Sibiu protocolul de colaborare nr. 902/18.06.2015, care conține și facilitatea de a restaura bunurile muzeale clasate în cel mai modern laborator de restaurare din România. - A fost începută o anchetă internă în cazul restaurării bunului cultural clasat în categoria Tezaur fibula celtică (nr. inv. II 5952). Referitor la recomandarea luării măsurilor de evaluare a colecţiilor rămase neevaluate, respectând prevederile Ordinului nr. 3471/25.11.2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe corporale, s-a decis: - Pe măsura finalizării inventarierii, bunurile culturale aflate în colecțiile Muzeului Județean de Istorie vor fi evaluate de către specialiştii instituţiei care au calitatea de experţi. - Pentru bunurile culturale care nu pot fi evaluate de către specialiștii instituției, se vor lua măsuri de externalizare a acestei activități în limita creditelor bugetare aprobate. La recomandarea ,,Directorul instituției va emite o decizie pentru desemnarea a încă unei persoane din cadrul compartimentului financiar- contabil care să exercite și să aplice viza CFPP, asupra proiectelor de operațiuni care sunt inițiate și efectuate de către contabilul șef", pentru a se asigura separarea atribuțiilor privind execuția, aprobarea și controlul operațiunilor financiar contabile și exercitarea controlului financiar preventiv asupra proiectelor de operațiuni inițiate și efectuate de către contabilul șef a fost desemnată Carmen Comănelea - economist în cadrul compartimentului financiar contabil, pentru care s-a solicitat acordul Direcției Economice din cadrul Consiliului Judeţean Braşov cu adresa 1213 /31.08.2015. În momentul primirii acordului Direcției Economice din cadrul Consiliului Judeţean Braşov, managerul instituției va emite o decizie internă pentru stabilirea atribuțiilor și competenței persoanei desemnate privind controlul financiar preventiv propriu.

65

D. Evoluţia situaţiei economico-financiare a instituţiei d1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul contabil al perioadei raportate Execuţia bugetară a perioadei raportate

Denumire indicatori

Credite bugetare aprobate 2015

Plaţi efectuate 31.12.2015

Ponderi

BUGETUL DE VENITURI ( lei) 1.777.790 1.639.644

Subvenţii pentru instituţiile publice 1.548.430 1.411.533 93,42%

Venituri proprii, din care: 99.360 107.877 6,58%

Venituri din cercetări arheologice, taxe foto 55.000 56.713 3,46%

Venituri din vânzări pliante, vederi, cărţi de specialitate

12.000 12.723 0,78%

Venituri din închirieri 10.600 13.274 0,80%

Alte venituri (pret solicitat produse suvenir - creditori)

21760 25167 1,54%

BUGET DE CHELTUIELI (lei) 1.779.120 1.639.644

Cheltuieli de personal 1.101.000 1.095.602 66,82%

Cheltuieli cu bunuri şi servicii, din care: 548.120 423.808 25,85%

Cheltuieli de întreţinere (furnituri, materiale curaţenie, en. electrică, încălzire, carburanţi, alte bunuri şi servicii, deplasări, obiecter inventar)

441.320 384.890 23,48%

Cheltuieli pentru acţiuni culturale, din care: 106800 38.918 2,37%

Cheltuieli pentru şantierele arheologice 31.000 29.144 1,78%

Cheltuieli de capital 130.000 120.234 7,33%

Menționăm că veniturile din vânzarea biletelor de intrare în muzeu sunt virate bugetului Consiliului Judeţean Braşov.

Cheltuieli / beneficiar 18.952 vizitatori 86,51 lei

din subvenţie/alocaţie 80,82 lei

din venituri proprii 5,69 lei

66

d2. Evoluţia valorii indicatorilor de performanţă în anul 2015, conform criteriilor de performanţă ale instituţiei

Nr. crt.

Indicatori de performanţă 2015

1. Cheltuieli / beneficiar (subvenţie + venituri - cheltuieli de capital)/ nr. beneficiari 86,51

2. Fonduri nerambursabile atrase (lei) 0

3. Număr de activităţi educaţionale 40

4. Număr de apariţii media (fără comunicate de presă) 120

5. Număr de beneficiari neplătitori 20.168

6. Număr de beneficiari plătitori 16.230

7. Număr de expoziţii 3

8. Număr de proiecte/acţiuni culturale 12

9. Venituri proprii din activitatea de bază 107.877

10. Venituri proprii din alte activităţi 0

67

E) Sinteza programelor şi a planului de acţiune pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin proiectul de management Misiunea Muzeului Județean de Istorie Brașov este de a descoperi, identifica, proteja, cerceta și valorifica patrimoniul cuprins în colecțiile sale de bunuri culturale, de a aduce prestigiu, mândrie și înțelegere, de a învăța și educa, și, nu în ultimă instanță, de a obține obișnuința brașoveanului de a vizita muzeele sale și dorința turistului de a reveni în Brașov. Din analiza activității desfășurate de la înființarea sa, în 1990, până în anul 2014, rezultă că Muzeul de Istorie Brașov a avut în mod permanent o atitudine rigidă şi învechită cu privire la misiunea sa în cadrul comunității brașovene și a rolului său de operator cultural și educațional, la modul de prezentare a bunurilor culturale din colecţii, precum şi la modul de transmitere a valorilor culturale şi etice asociate colecţiilor şi tematicii specifice. Se poate spune că Muzeul de Istorie Brașov a rămas față de comunitățile de beneficiari sau publicul consumator la nivelul „facilitării accesului“, menționat în Art. 33 din Constituția României. Lipsa unei viziuni, un management pasiv, neadecvat cerințelor contemporane, starea de imobilism și ,,prăfuire” a expozițiilor, neatrăgătoare pentru tot publicul vizitator (local sau turistic), și mai ales pentru tineri, legătura aproape inexistentă între mesajul şi activităţile muzeului şi interesele comunităţii locale, elementele puține de valorizare socială, viziunea retrogradă cu privire la interacţiunea muzeului cu publicul, lipsa unei politici de marketing, finanțarea unor programe de cercetare lipsite de viziune managerială, cu rezultate modeste, pregătirea deficientă a managementului în probleme de administrare, aroganța în relațiile cu operatorii culturali, educaționali și turistici locali, au conturat pentru Muzeul de Istorie Brașov / Muzeul Județean de Istorie Brașov imaginea unei instituții lipsite de eficiență, nereprezentativă, neinteresantă, neprofitabilă, modestă, închisă, blazată, un simplu depozit de obiecte vechi. Prin urmare, după mai puțin de un an și jumătate de la momentul începutului implementării noului plan de management (septembrie 2014), este foarte greu să înregistrăm o evoluție spectaculoasă a muzeului, atât în raport cu problemele interne, cât și cu mediul extern. Așa cum deja am amintit, analiza SWOT a Strategiei naționale sectoriale în domeniul culturii 2014 – 20205, realizată, în principal, pe baza proiectelor de management și a rapoartelor anuale și finale ale muzeelor naționale, identifică între punctele slabe ,,viziunea retrogradă cu privire la interacţiunea muzeelor cu publicul şi la adaptarea acestuia la strategiile şi politicile culturale şi muzeale privind dezvoltarea sustenabilă, participarea, economia creativă, educaţie non-formală etc." În acest context strategic național, viziunea pe termen lung asupra Muzeului Județean de Istorie Brașov, propusă de proiectul de management pentru perioada 2014 – 2019, este concentrată pe valorificarea misiunii Muzeului Județean de Istorie și necesitățile comunității locale. Obiectivele corelative pentru îndeplinirea viziunii pe termen lung asupra Muzeului Județean de Istorie Brașov sunt infrastructura, valorificarea patrimoniului prin expozițiile permanente și expozițiile temporare, conservarea şi restaurarea patrimoniului, cercetarea științifică și educația muzeală. În anul 2015, Muzeul Județean de Istorie Brașov, singurul muzeu de istorie al municipiului Brașov, a continuat strategia sa pe termen mediu și lung de a deveni cartea de identitate istorică a orașului Brașov și a județului Brașov.

68

Obiectivele majore ale strategiei culturale pentru perioada 2014 – 2019

Plan managerial general:

2014 - 2019 Atingerea nivelului de funcţionalitate şi performanţă europeană.

Managementul resurselor umane privind conducerea şi personalul

2014 - 2019 Asigurarea funcţionalităţii optime a instituţiei prin creşterea eficienţei şi eficacităţii personalului printr-o continuă perfecţionare

2015 Creșterea eficienței specialiștilor în activitatea de cercetare a colecțiilor de bunuri culturale Planificarea activității de cercetare științifică Creșterea eficienței activității de evidență și inventariere a bunurilor culturale Actualizarea fişelor de post pentru întreg personalul, conform standardelor ocupaționale. Introducerea rapoartelor anuale de activitate și managementul timpului

2014 - 2019 Reducerea absenteismului, a fluctuaţiilor de personal

2015 Nu au fost înregistrate incidente Nu au fost înregistrate demisii

2014 - 2019 Identificarea, soluţionarea şi, pe cât posibil, eliminarea conflictelor;

2015 Constituirea comisiei de etică și disciplină Nu au fost înregistrate incidente

2014 - 2019 Asigurarea condiţiilor privind formarea şi perfecţionarea angajaţilor, în scopul dezvoltării competenţelor cheie, care să permită acestora să performeze în îndeplinirea sarcinilor aferente unor posturi prezente sau viitoare, potrivit prevederilor legale; creşterea satisfacţiei în muncă a angajaţilor

2015 Semnarea contractului colectiv de muncă 1 angajat - Programul ,,Restaurator bunuri culturale din lemn și a mobilierului” 2 angajați – curs pentru obținerea de competențe în domeniul organizării de evenimente culturale de tip reconstituire istorică și living history 1 angajat – participant la Festivalul Medieval Hamar (Norvegia), Dotarea tuturor muzeografilor cu laptop Participarea specialiștilor la sesiuni de comunicări, simpozioane, saloane Implicarea specialiștilor în politica de comunicare a muzeului Examene de promovare pe o gradaţie profesională superioară Pachet de medicina muncii și servicii medicale gratuite la Rețeaua privată de sănătate ,,Regina Maria"

2014 - 2019 Creşterea capacităţii de inovare, rezolvarea problemelor şi dezvoltarea instituţiei.

2015 Introducerea rapoartelor anuale de activitate și managementul timpului Implicarea reală a angajaților în realizarea procedurilor operaționale ale instituției

Managementul economico-financiar privind bugetul de venituri și bugetul de cheltuieli

2014 - 2019 Creşterea veniturilor proprii şi a surselor atrase în totalul bugetului de venituri al instituţiei

69

2015 Veniturile proprii au crescut față de anul anterior cu 28 %. Venituri proprii realizate suplimentar față de programul aprobat: 8.517,17 lei

2014 - 2019 Scăderea ponderii subvenţiilor/alocaţiilor în totalul bugetului de venituri al instituţiei

2015 -

2014 - 2019 Creșterea veniturilor proprii realizate din activităţi conexe ori complementare activităţii de bază;

2015 -

2014 - 2019 Atragerea de fonduri din surse externe

2015 A început redactarea proiectelor și stabilirea de parteneriate pentru programele cu finanțare europeană ,,Europa Creativă" și ,,Europa pentru cetățeni"

2014 - 2019 Buna organizare şi gestionare a bugetului

2015 A fost realizată o economie bugetară de 146.662,41 lei. Subvenția neconsumată a fost de 138.145,24 lei Venituri proprii realizate suplimentar față de programul aprobat: 8.517,17 lei

Managementul administrativ

2014 - 2019 Întărirea capacităţii instituţionale şi de administrare a programelor, acţiunilor şi activităţilor cultural-educative prin modificarea/completarea documentelor interne de organizare şi funcţionare în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare a instituţiei şi prevederile legale în domeniu.

2015 Plan de fișe de evidență analitică Plan de fișe de conservare Plan individual de activitate științifică Plan de activitate editorială Raport individual anual de activitate Raport individual managementul timpului Raport individual de gestionare resurse institiție Elaborarea Procedurii operaţionale de restaurare a bunurilor culturale Finalizare Procedura operaţională privind achiziţia bunurilor culturale

Managementul proiectelor

Patrimonial:

2014 - 2019 Asigurarea resurselor financiare necesare creşterii şi dezvoltării colecţiilor muzeale

2015 Finalizare Procedura operaţională privind achiziţia bunurilor culturale Activitatea Comisiei pentru evaluarea, selectarea şi achiziţionarea obiectelor muzeale, de la persoanele fizice şi juridice În colecții au intrat 539 de piese, toate donații

2014 - 2019 Asigurarea siguranţei patrimoniului prin evidenţa şi clasarea acestuia

2015 Plan de evidență bunuri culturale 2015 940 fișe de evidență analitică Comisia de inventariere colecția de istorie medie și modernă Comisia de inventariere colecția numismatică

70

Comisia de inventariere birou Florea Costea Comisie de identificare bunuri culturale birouri Casa Sfatului Anchetă fibulă nr. inv. II 5952. Înregistrare clişee foto neinventariate în Registrul de evidenţă al Colecţiei de Istorie contemporană II Expertizarea unor bunuri culturale cu ajutorul unor specialiști de renume național

2014 - 2019 Asigurarea conservării şi restaurării patrimoniului;

2015 Reorganizarea compartimentului Restaurare - Conservare Procedura operaţională de restaurare a bunurilor culturale Funcționarea comisiei de restaurare Colaborare cu Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară ,,Horia Hulubei” din Bucureşti. Parteneriat cu Universitatea ,,Transilvania" Brașov și Complexul Național Muzeal ,,Astra" Sibiu Creșterea numărului de restauratori prin angajare restaurator lemn Monitorizare microclimat, prezentare raport monitorizare Măsuri interne pentru conservarea patrimoniului din Casa Sfatului Retragerea bunurilor culturale din Bastionul Graft 52 piese restaurate 814 fișe de conservare

2014 - 2019 Asigurarea valorificării superioare a patrimoniului

2015 Documentarea expoziției permanente Identitatea istorică a Brașovului (Casa Sfatului) Programele de cercetare istorie locală Expoziția temporară Pagini din istoria Poliției Portofoliul de articole și studii științifice Programul de educație muzeală

Marketing şi PR

2014 - 2019 Identificare de noi mijloace de mediatizare şi promovare

2015 Evenimentul de lansare oficială a revistei metropolitane „Best of Brasov“ și decernarea premiilor „Best of Brasov Award“ (BoB). Proiectul Brașoveniile – Renașterea meșteșugurilor istorice ale Brașovului. Ziua Poliției Române

2014 - 2019 Folosirea eficientă a bazei materiale şi patrimoniale pentru atragerea publicului

2015 Agenda de evenimente artistice de la Bastionul Țesătorilor

2014 - 2019 Identificarea necesităților culturale ale comunității brașovene prin realizarea periodică a studiilor şi anchetelor sociologie

2015 Studiul de consum cultural pentru municipiul Brașov și localitățile Agenției Metropolitane Brașov

2014 - 2019 Îmbunătăţirea imaginii muzeului

2015 Portofoliul de apariții în mass-media

Relaţii internaţionale

71

2014 - 2019 Parteneriate cu muzee şi instituţii de cultură din străinătate.

2015 École Supérieure des Arts de Tournai Ecole de Recherche Graphique – Bruxelles Ecole Supérieure des Arts ,,Saint Luc" – Bruxelles

Baza tehnico-materială

2014 - 2019 Modernizarea infrastructurii muzeale

2015 Folosirea aparaturii muzeale achiziționate în anul 2014

2014 - 2019 Asigurarea resurselor financiare pentru reparaţii, reorganizări, dotări

2015 Interzisă prin adresa CJ. Direcția Juridică - Patrimoniu nr. 505/27.02.2015

2014 - 2019 Asigurarea resurselor financiare pentru modernizarea bazei tehnico - administrative

2015 -

Programele propuse pentru întreaga perioadă de management 1.Programul Cercetarea ştiinţifică şi evidenţa patrimoniului cultural 1.1. Subprogramul Cercetarea Arheologică sistematică Șantierul arheologic Castrul roman Cumidava (Râșnov) a continuat, chiar cu o suplimentare de buget. Și în acest caz a fost respectat principiul de management conform căruia muzeul va finanța numai campaniile arheologice desfășurate pe teritoriul județului Brașov, cu participarea specialiștilor proprii și obligativitatea predării patrimoniului descoperit finanțatorului. Au fost efectuate cercetări de teren la necropola antică comuna Feldioara - sat Rotbav și la Hoghiz – Cotul Turzunului. Potrivit Autorizaţiei de diagnostic arheologic primită de la Ministerul Culturii (valabilă în septembrie - noiembrie 2015), scopul cercetării de la Rotbav a fost delimitarea perimetrului în care există dovezi sigure ale prezenţei vestigiilor arheologice în vederea includerii acestuia în Repertoriul Arheologic Naţional. Deplasarea în raza localităţii Hoghiz - punct Cotul Turzunului s-a făcut în vederea recuperării resturilor pieselor de echipament militar din a doua epocă a fierului după donația făcută muzeului de către posesorii de detectoare de metale. În vederea actualizării PUZ-ului comunei Ucea, a fost eliberat Raportul de diagnostic teoretic al potenţialului arheologic al terenului aflat în aria administrativă a comunei Ucea, judeţul Braşov, la solicitarea Primăria Comunei Ucea. O activitate deosebit de eficientă și profitabilă pentru muzeu a fost cercetarea în teren și eliberarea a 27 rapoarte de evaluare potenţial arheologic.

1.2 Subprogramul Cercetare Istorie locală

Temele de cercetare pentru epoca modernă și contemporană stabilite pentru perioada 2014 – 2019 sunt: 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, 1916 – 2016; Revolta de la Brașov, 1987 – 2017; Brașovul și România Mare, 1918 – 2018; Brașov, 1989 – 2019; Muzeul de Istorie Brașov 30, 1990 – 2020.

72

Începând din anul 2015, temele de cercetare au fost incluse în planurilor de cercetare științifică stabilite pe termen scurt și mediu pentru specialiștii muzeului. Funcția de cercetare științifică este exercitată și prin subprogramul Evidenţa patrimoniului cultural. Managerul instituției a decis concentrarea activității științifice a specialiștilor muzeului pe o cercetare tematică subordonată reamenajării expozițiilor permanente și pregătirea expozițiilor temporare din perioada 2014 – 2019. Pe lângă documentarea expoziției permanente, activitatea specialiștilor Muzeului Județean de Istorie Brașov s-a concretizat în anul 2015 printr-un protofoliu de 11 articole și studii publicate sau în curs de publicare la Sibiu, Brașov, Cluj Napoca, Bucureşti, Chişinău și Ploiești. În anul 2015, specialiștii au participat la 8 sesiuni de comunicări și simpozioane: Sesiunea ştiinţifică „Ţara Bârsei” – Muzeul Casa Mureșenilor Brașov, simpozionul internaţional ,,Relaţii interetnice în Transilvania. Militaria Mediaevalia în Europa Centrală şi de Sud-Est", Sibiu, sesiunea de comunicări ,,Marketingul și educația în muzee”, Complexul Muzeal Național ,,Astra” din Sibiu, sesiunea de comunicări ştiinţifice a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei Chişinău, simpozionul Naţional „Omul şi Timpul”, organizat de Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” din Ploieşti, sesiunea anuală de comunicări știinţifice a Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, Făgăraş, salonul naţional de restaurare Craiova, sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice ,,Acta Moldaviae Meridionalis", ediția a XXXVIII-a, Muzeul Judeţean ,,Ştefan cel Mare" Vaslui. A fost finalizat conceptul și a fost pregătită documentația științifică pentru proiectul Brașoveniile – Renașterea meșteșugurilor istorice ale Brașovului. Proiectul cultural este realizat în colaborare cu Primăria Municipiului Brașov și MODAROM SCM Brașov ș conține o expoziție outdoor la sediul Modarom (Bulevardul Eroilor, nr. 17, Brașov); reconstituirea unor costume istorice de patricieni brașoveni; reconstituirea unor bijuterii sau piese de podoabă folosind modele alese din colecțiile de bunuri culturale ale Muzeului Județean de Istorie Brașov; realizarea unor activități de educație muzeală cu profil meșteșugăresc; realizarea unor ateliere de educație muzeală pentru tineri. Muzeul a susținut documentarea despre simbolistica tradiţională a Ţării Bârsei pentru proiectul „Artă. Memorie. Restituire”, proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, realizat de Biblioteca Județeană ,,George Barițiu" Brașov și Asociația Artessenția. 1.3 Subprogramul Evidenţa patrimoniului cultural Planul și graficul de activitate pentru acest subprogram cuprind o limită minimă de verificare/ întocmire 300 fișe de evidență / an pentru întregul colectiv de specialiști. În anul 2015, deși doi dintre muzeografi au fost ocupați în perioada septembrie – decembrie cu inventarierea colecției de istorie medie și modernă, au fost întocmite 940 de fișe de evidență analitică și au fost verificate fișele pentru aproximativ 1000 piese în cadrul activității de documentare pentru expoziția permanentă și a inventarului din biroul fostului angajat Florea Costea. În anul 2015 a continuat activitatea Comisiei pentru evaluarea, selectarea şi achiziţionarea obiectelor muzeale, de la persoanele fizice şi juridice (decizia internă nr. 88 / 14.10.2014). Astfel, în colecțiile Muzeului Județean de Istorie Brașov au intrat 539 de piese,

73

toate donații, conform Legii 182/2000, în valoare de 20.973 lei. Nu au fost făcute achiziții de bunuri culturale și nu au fost plătite recompense. În evidenţa şi gestiunea colecţiei de arheologie în cursul anului 2015 au fost înregistrate 375 piese, din care 199 piese provenite din săpăturile arheologice și 176 provenite din donații. În luna ianuarie 2015, membrii comisiei de achiziţii şi donaţii au finalizat Procedura operaţională privind achiziţia bunurilor culturale. A fost pusă în aplicare decizia internă nr. 78 /29.09.2014 privind constituirea Comisiei de inventariere a colecţiei de Istorie medie-modernă a Muzeului de Istorie Braşov. Până la 31 decembrie 2015 au fost inventariate 6258 piese (2206 numere curente la Istorie Medie, 2203 numere curente la Istorie Modernă, 1849 numere curente piese fără numere de inventar). A fost pusă în aplicare decizia internă nr. 79 /29.09.2014 privind constituirea Comisiei de inventariere a colecţiei de numismatică a Muzeului de Istorie Braşov, însă inventarierea a fost blocată de lipsa unui expert numismat. Pentru bunurilor culturale descoperite în cutiile din birourile Casei Sfatului a fost constituită o comisie de identificare (decizia internă nr. 16/ 05.05.2015). Astfel au fost semnalate în afara colecţiilor și predate către custodele comisiei de achiziţii 330 bunuri culturale. A fost constituită o comisie de inventariere a tuturor bunurilor rămase în biroul în care şi-a desfăşurat activitatea fostul angajat al Muzeului Judeţean de Istoria Braşov, Florea Costea (decizia internă nr. 38 /11.11.2015). Au fost identificate 406 bunuri culturale (întregi și fragmentare) care fac parte din colecția de arheologie, din care 5 bunuri culturale clasate în Patrimoniul Cultural Naţional; 55 obiecte (întregi și fragmentare de la Racoș și cetatea Râșnov) care pot fi înregistrate în colecția de arheologie; 55 cutii de material documentar de la Racoș, 30 obiecte (întregi și fragmentare), de la Cetatea Râșnov, Racoș, Râșnov - La Blocuri, Pietrele lui Solomon, Augustin - Tipia Ormenişului și Crizbav, care necesită verificare amănunțită în vederea înregistrării. În anul 2015 au fost înregistrate în Registrul de evidenţă al Colecţiei de Istorie contemporană II clişeele foto neinventariate ale colecției. Muzeul a colaborat pentru expertizarea unor bunuri culturale din colecțiile muzeului cu experți și specialiști de nivel național: Carol König (cel mai important expert în armament istoric din țară), Anca Nițoi (Muzeul Național Brukenthal Sibiu), specialiști de la Muzeul Militar Național ,,Regele Ferdinand I" și Institutul de Antropologie ,,Francisc J. Rainer".

3. Programul Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural

În calitatea sa de cel mai important deținător de colecții de bunuri culturale mobile din județul Brașov (159.255 piese), conform funcţiilor principale, reglementate legislativ foarte clar, Muzeul Județean de Istorie Brașov are obligația de a avea între obiectivele sale pe termen lung protejarea patrimoniului cultural, respectiv constituirea ştiinţifică, administrarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului muzeal. Indiferent de perioada la care ne raportăm, riscurile pierderii prin deteriorare, nerestaurare sau folosire inadecvată a bunurilor muzeale, impun dezvoltarea Programului Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural.

74

3.1. Subprogramul Conservarea patrimoniului muzeal Depozitele muzeului sunt amenajate în sediul din strada Nicolae Bălcescu nr. 67 (arheologia – subsol; istoria medie și modernă, numismatica, ştiinţele naturii, cartea veche – etajul I) și Casa Sfatului (istoria contemporană). În anul 2015, personalul specializat a îndeplinit, în permanenţă, monitorizarea condiţiilor de microclimat din sălile de expoziţie şi depozite, corectarea condiţiilor de microclimat cu ajutorul aparaturii specifice și a efectuat acțiuni de conservare preventivă a patrimoniului aflat în expunere sau în depozite, evidența colecțiilor. Pentru depozitul de arheologie a început amenajarea unei carantine, iar cu ocazia inventarului a fost începută și reorganizarea depozitului de istorie medie şi modernă. Au fost întocmite 814 fișe de conservare. 3.2 Subprogramul Restaurarea patrimoniului muzeal La începutul anului 2015, Muzeul Județean de Istorie Brașov deținea un atelier de restaurare metal-ceramică și un atelier de restaurare suport papetar pentru carte veche-document. Aceste spații profesionale au fost amenajate în perioada 1999 – 2005. Până la sfârșitul anului 2015 a fost amenajat laboratorul de restaurare ceramică, a fost extins laboratorul de restaurare metal și s-a început amenajarea laboratorului restaurare lemn. Strategia muzeului cuprinde în mod obligatoriu pe termen mediu și lung planificarea corectă și susținerea constantă a activității restauratorilor muzeului și asigurarea spațiilor care să respecte reglementările legale pentru laboratoarele de restaurare. Pe termen scurt, a fost întocmit un plan de acțiune pentru restaurarea/ pregătirea pieselor muzeale care urmează să fie selectate pentru noile expoziții permanente ale muzeului. Planul a inclus, începând din anul 2015, o procedură de lucru și o comisie de restaurare care a dovedit o activitate eficientă. Comisia s-a întrunit în trei ședințe (21 mai, 30 noiembrie, 10 decembrie). Muzeul de Istorie Brașov a încheiat un parteneriat cu Universitatea ,,Transilvania" Brașov și Complexul Național Muzeal ,,Astra" Sibiu, în scopul susținerii activității de restaurare a bunurilor culturale din colecțiile muzeului brașovean. Astfel, analizele pentru dosarele de restaurare ale pieselor din lemn au fost efectuate gratuit în laboratorul de la Sibiu. De asemenea, o colaborare excelentă a fost realizată cu Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară ,,Horia Hulubei” din Bucureşti, care a efectuat 62 buletine de analiză în mod gratuit pentru bunurile culturale din metal. Restauratorul Claudia Moței a participat la Salonul național de restaurare de la Craiova cu două vase de ceramică descoperite în castrul roman Cumidava - Râșnov. Echipa de restauratori a fost mărită și diversificată. Mai mult, restauratorul angajat în 22 februarie 2015, ing. Puchianu Valentin, deja a urmat programul ,,Restaurator bunuri culturale din lemn și a mobilierului”, organizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală al Ministerului Culturii, la București în perioada 23 februarie – 6 martie 2015 (modul I), și 11 – 22 mai 2015 (modul II) și a efectuat stagiul de practică de 1.080 ore la Complexul Național Muzeal ,,Astra" Sibiu, în perioada 11 iunie – 18 decembrie 2015. În timpul stagiului de

75

la Sibiu, restauratorul muzeului a participat la workshop-ul despre restaurare icoane pe sticlă desfășurat la Centrul ,,Astra" în perioada 15 – 26 iunie 2015. În Planul de restaurare este prevăzută o normă minimă anuală de 20 piese/restaurator. Au fost restaurate 52 bunuri culturale, din care 28 piese de metal și 24 piese de ceramică. 4. Programul Valorificarea patrimoniului cultural 4.1. Subprogramul Expoziţii În prezent, Muzeul Județean de Istorie Brașov nu reprezintă un punct de interes important pentru comunitatea brașoveană și turiștii veniți în zona Brașovului, iar evenimentele sale culturale au avut un public redus între preferințele culturale ale brașovenilor. Pentru ieşirea din cvasiizolare, pentru a deveni vizibil atât pe plan local, naţional şi chiar internaţional, pentru a-şi crea o imagine în mass media, Muzeul Județean de Istorie Brașov trebuie să beneficieze de o strategie orientată spre vizitator. În mod concret, se are în vedere o nouă abordare în valorificarea patrimoniului prin reamenajarea expozițiilor permanente și un portofoliu de expoziții temporare interesante. Acest program este miezul obiectivului general al proiectului de management al Muzeului de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019: transformarea Muzeului Județean de Istorie Brașov în instituția culturală reprezentativă pentru prezentarea identității istorice locale. Valorificarea patrimoniului prin expozițiile permanente și expozițiile temporare este un obiectiv accesibil pentru că valorifică bunurile culturale din colecțiile instituției și investiția nu are nevoie de un buget costisitor pentru ordonatorul de credite. Amenajarea spațiului expozițional nu presupune investiții majore, iar conceptul și discursul muzeal sunt asigurate de echipa proprie de specialiști. În anul 2015, Muzeul Județean de Istorie Brașov a militat să aibă spații expoziționale atrăgătoare pentru tot publicul vizitator (local sau turistic), și mai ales pentru tineri, depozite și laboratoare cu dotări care să respecte normele privind conservarea şi restaurarea patrimoniului. Motivele blocării acestor obiective au ajuns în spațiul public și există un nivel de așteptare din partea comunității locale care cu siguranța va impune rezolvarea problemelor juridice și administrative în anul electoral 2016. Potrivit proiectului de management 2014 – 2019, expoziția permanentă Identitatea istorică a Brașovului trebuie să înlocuiască expoziţia permanentă Braşov – Istorie, Cultură, Civilizaţie (600 m.p. spaţii de expunere în Casa Sfatului) și este primul pas în direcția profesionalizării instituției. Noua expoziție de bază de la Casa Sfatului beneficiază de un concept muzeal nou care urmărește în primul rând promovarea istoriei județului Brașov, atât în rândul comunității locale, cât și al oaspeților județului. Discursul muzeal identifică și reunește temele istorice importante ale istoriei Brașovului care să fie asociate de vizitator cu noțiuni istorice recunoscute atât la nivel național, cât și în afara granițelor României, analogiile facilitând înţelegerea. Expoziția permanentă de la Casa Sfatului va avea următoarea structură expozițională: ,,Rădăcinile Țării Bârsei" (preistoria); ,,Ultima frontieră a Imperiului Roman" (antichitatea); ,,Mica Saxonie"; ,,Brașovul creștin": cu sălile ,,Sf. Fecioară Maria", ,,Sf. Nicolae" și ,,Honterus"; ,,Poarta Transilvaniei" (istoria medievală militară); ,,Brașoveniile" (viața comercială și

76

negustorească); ,,Casa Sfatului" (viața administrativă); ,,1848" (epoca modernă până la Primul Război Mondial); ,,Brașov – Capitala României Mari ?" (perioada interbelică); ,,Orașul Stalin" și ,,1987" (perioada comunistă). Cu participarea tuturor specialiștilor muzeului (muzeografi, restauratori, conservatori), în anul 2015 a fost continuată documentarea expoziției pe grupuri de lucru. Toate spațiile expoziționale ale Muzeului Județean de Istorie Brașov beneficiază de o vizibilitate maximă, fiind amplasate în centrul istoric al orașului Brașov, într-o zonă de concentrare a traficului turistic. Cea mai importantă expoziție a muzeului, expoziția de bază, se află în cea mai reprezentativă clădire istorică a Brașovului, Casa Sfatului, și tot aici se află și sala de expoziții temporare. Prin reorganizarea expoziției de bază, sala pentru expoziții temporare urmează să fie mutată de la etajul I în subsolul Casei Sfatului. Această schimbare are avantajul că elimină suprapunerea pe circuitul de vizitare al expoziției permanente și permite o administrare separată. Expozițiile temporare trebuie să fie o reunire tematică de bunuri culturale transformate în produse culturale. Orizontul de așteptare corespunzător depinde de succesul expoziției permanente. Și în cazul expozițiilor temporare, începând din anul 2014, se are în vedere un plan de activități culturale care să urmărească în primul rând teme importante de istorie locală și o regândire a standardelor profesionale, începând cu respectarea etapelor obligatorii în realizarea unei expoziții, un design atractiv și soluții moderne de valorificare muzeală. Până în prezent, expozițiile temporare stabilite pentru Casa Sfatului sunt în anul 2016, ,,1916. Intrarea României în Primul Război Mondial"; în anul 2017, ,,1987. Revolta anticomunistă de la Brașov"; în anul 2018, ,,Regina Maria și Brașovul"; în anul 2019, ,,1989 - Brașov" și ,,Civilizația Muntelui". Programul Valorificarea Patrimoniului mai cuprinde pe termen scurt expozițiile temporare ,,Istoria armamentului și fortificațiilor Brașovului" și ,,Călătoria lui Dracula", amenajate în Bastionul Ţesătorilor, și expoziția permanentă din Bastionul Graft, ,,Cetățenii – apărătorii Cetății". În anul 2015, subfinanțarea muzeului, considerat un domeniu neprioritar, și problemele juridice privind dreptul de administrare au blocat subprogramul Expoziții. Expozițiile temporare organizate în anul 2015 nu reprezintă pași importanți pentru îndeplinirea obiectivelor Programului Valorificarea patrimoniului cultural, însă ele au oferit muzeului câteva avantaje: o imagine publică pozitivă, parteneriate cu instituții importante ale comunității locale, implicarea comunitară. Expozițiile temporare au fost încadrate în circuitul de vizitare al Casei Sfatului fără taxă de intrare suplimentară. Pentru expoziția temporară ,,Pagini din istoria Poliției" din Casa Sfatului, realizată în parteneriat cu Inspectoratul Județean de Poliție Brașov, Muzeul Poliției Române și Arhivele Naționale - Serviciul Județean Brașov, la vernisajul căreia au participat aproximativ 100 persoane (23 martie), până la sfârșitul lunii aprilie 2015, când a fost închisă expoziția, în Casa Sfatului au fost înregistrați 1413 vizitatori.

77

Expoziția temporară „Manuscrise Iluminate în viziunea copiilor”, prezentată în sala de expoziții temporare de la Casa Sfatului, în perioada iunie – noiembrie 2015, a fost vizitată de peste 5200 vizitatori. Prin organizarea expoziției de la sediul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Țara Bârsei" al Județului Brașov, Muzeul Județean de Istorie Brașov a făcut un gest de prețuire față de una dintre cele mai respectate instituții comunitare. Între serviciile culturale oferite de instituţie în cadrul programelor proprii în anul 2015, rezultate din misiunea acesteia, altele decât cele din programul minimal, considerăm că amenajarea expoziției despre istoria pompierilor brașoveni este cel mai important rezultat. 4.2. Subprogramul Apariţii editoriale Planul editorial al Muzeului Județean de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019 este subordonat strategiei de dezvoltare, având ca obiective principale profitabilitatea, promovarea profesionistă a muzeului, popularizarea istoriei locale și susținerea activității științifice a muzeului. În anul 2015, amânarea reamenajării expozițiilor permanente a impus și o decalare a planului editorial. O altă cauză a lipsei de activitate a fost reorganizarea activității științifice a specialiștilor muzeului. Singura propunere pentru publicare (monografia arheologică Racoş – Piatra detunată) a fost amânată pentru anul 2016 din cauza problemelor de tehnoredactare imputabile autorilor lucrării. În schimb, pe baza parteneriatului cu Institutul Național al Patrimoniului - Direcția de cercetare, evidență a patrimoniului cultural mobil, imaterial și digital, pentru facsimilarea digitală și expunerea online a colecției periodicului CUMIDAVA, Muzeul Județean de Istorie Brașov a obținut creșterea vizibilității și diseminării publicației proprii și promovarea cercetărilor științifice istorice brașovene pe situl web www.e-patrimoniu.ro, administrat de Direcția de Cercetare, evidența patrimoniului cultural mobil, imaterial și digital din INP și în Biblioteca Digitală Europeană pe situl web www.europeana.eu. 5. Programul Educație muzeală O țintă strategică pentru proiectul de management în perioada 2014 – 2019 sunt tinerii și un obiectiv general pe termen lung este creșterea accesului și participării tinerilor la activitățile muzeului prin constituirea unui portofoliu de proiecte de educație muzeală ţinând cont de necesitățile comunității locale. De asemenea, alte acțiuni pentru îndeplinirea obiectivului sunt dezvoltarea și extinderea parteneriatelor cu societatea civilă și folosirea voluntariatului în activitățile muzeului. O acțiune pe termen scurt a fost transformarea subprogramului Pedagogie Muzeală în programul Educație muzeală. Strategia de dezvoltare a acestui program a presupus o primă etapă de extindere în orașul Brașov și Țara Bârsei, în perioda 2014 – 2015, și o a doua etapă pe întreg teritoriul județului Brașov, în perioada 2016 – 2019. Proiectele Programului de Educație muzeală pentru elevi în anul 2015 au fost din domeniul arheologiei, istoriei locale și muzeografiei.

78

Pentru promovarea programului de educație muzeală, periodic, au fost organizate lecţii speciale și prezentări în şcoli și licee. Pe lângă portofoliul de proiecte, programul a mai cuprins, la cererea beneficiarilor, vizite ghidate generale şi tematice. Pentru eficientizarea programului, majoritatea proiectelor organizate de muzeu s-au desfășurat pe baza unor parteneriate (Universitatea ,,Transilvania" Braşov, Inspectoratul Şcolar judeţean Braşov, Centrul judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Braşov, Agenția Metropolitană Brașov). Au fost desfășurate activități de educație muzeală la școli și licee din Brașov, Săcele, Râșnov și Prejmer. Programul a urmărit și obiectivele de marketing ale instituției prin atelierele desfășurate cu ocazia inaugurării mall-ului comercial Coresi Brașov și a Festivalului pentru copii Jocmania din Râșnov. În anul 2015, Muzeul de Istorie Brașov / Muzeul Județean de Istorie Brașov a depus în premieră un proiect pentru obținerea finanțării de la Administraţia Fondului Cultural Naţional, în aria tematică ,,Patrimoniu cultural material". Povestea cărții din muzeu este un proiect care cuprinde o caravană de promovare în școli din județul Brașov, nouă ateliere dedicate copiilor cu vârsta cuprinsă între 10 si 15 ani (Apariția scrisului. Scrierile vechi; O istorie a materialelor și instrumentelor de scris (altele decât hârtia); Nașterea și evoluția hârtiei. Moara de hârtie din Brașovul medieval; Apariția cărții. Ce este un manuscris; Legătura de carte la Brașov; Inventarea tiparului. Cartea tipărită; Povestea tiparului brașovean; Arta cărții. Ilustrația de carte; Editarea unei cărți – ieri și azi), o expoziție cu lucrările copiilor. Proiectul a pierdut finanțarea la o diferență de 1 punct față de punctajul minim al proiectelor finanțate. 6. Programul Agendă culturală a Muzeului de Istorie Brașov În privința agendei culturale, Muzeul Județean de Istorie a avut disponibilitatea să susțină orice eveniment cultural de calitate. În acest sens, muzeul a găzduit spectacole în curtea Bastionului Țesătorilor și evenimente de promovare turistică în Casa Sfatului. Participarea la ,,Noaptea Muzeelor" a fost și în anul 2015 un succes la nivelul orașului Brașov. În seara zilei de 16 mai 2015 au fost înregistrate 1.679 persoane, respectiv 32 % din totalul de 5.294 vizitatori ai muzeelor brașovene. Oferta Muzeul Județean de Istorie Braşov a cuprins pe lângă expoziţia permanentă „Brașov – Istorie, Cultură, Civilizație” din Casa Sfatului, prezentarea în premieră a proiectului Arhiva istorică de film a Braşovului în sala de expoziții temporare a muzeului și un moment artistic susținut de elevii Şcolii Generale Prejmer. Pe 29 mai 2015, Forumul Democrat al Germanilor din România - Filiala Brașov a organizat un program artistic la Bastionul Țesătorilor. În programul ,,Promenadei Muzicale", din cadrul Festivalului Internațional de Muzică Clasică Vibrate!festival, pe 13 iunie 2015, în Bastionul Țesătorilor s-a desfășurat un concert G. Enescu (octet de coarde: Valery Sokolov, Vlad Maistorovici, Natalie Klouda, Francesco Sica, Ruth Gibson, Daniel Palmizio, Pau Codina, Claude Frochaux). În cadrul Stagiunii estivale ,,Bastion Baroc” (a III-a ediție), organizată de Centrul Cultural Reduta, împreună cu Centrul de Muzică Veche București și Orchestra Balcan Baroque Band, în 2 august 2015, Bastionul Țesătorilor a găzduit un program care a cuprins programul Sensations. De la Renaştere la Nuevo Tangou al duo-ului de arhilăute Olivia Iancu & Claudiu Lobonţ

79

(Bucureşti), spectacolul de dans inspirat din petrecerile medievale In Taberna (coregrafia Juhász Csilla) și concertul Vivaldissimo 2.0, susținut de Balcan Baroque Band feat. Barockeri (Mihail Ghiga – coordonator de proiect, Mircea Ionescu, László Kovács, Éva Kovács, Viviana Ionescu, Csaba Adorján, Zsombor Lázár, Árpád Szőgyör, Paul Cristian și invitații bas baritonul Răzvan Georgescu și Ignác Csaba Filip – flaut drept). În cadrul festivalului Etnovember 2015, Bastionul Țesătorilor a găzduit târgul medieval, iar la Aula Universităţii ,,Transilvania", muzeografii Rozalinda Posea și Cristina Tănase au realizat expoziţia foto ,,Podoabe transilvane" despre bijuteriile şi accesoriile vestimentare deţinute de muzeu. Estimăm că festivalul a avut cca. 2000 participanţi în aula Universităţii şi la Bastionul Ţesătorilor. La 21 noiembrie 2015, în Casa Sfatului, s-a desfășurat evenimentul de lansare oficială a revistei metropolitane „Best of Brasov“ și decernarea premiilor „Best of Brasov Award“ (BoB). Scriitorul Bernhard Moestl şi consilierul local Cristian Macedonschi au acordat în faţa a peste 70 de invitaţi premiile BoB: Marius Cisar, director Centrul Cultural Reduta Braşov, Nicolae Pepene, director Muzeul Judeţean de Istorie, sportivii braşoveni de top, Silviu Urdea, nr. 36 în clasamentul mondial de Strongman, şi Adina Seitz, multiplă campioană mondială de Karate, şi dresorul Adrian Letca, multiplu campion naţional la dresaj canin. Invitatul special a fost Andreas Huber, consulul Germaniei în România (Sibiu). Evenimentul a mai cuprins un concert de nai și proiecții video despre patrimoniul cultural al Brașovului. Muzeul a colaborat cu Asociaţia luptătorilor, răniţilor şi urmaşii eroilor „Braşov – Decembrie 1989” prin deschiderea expoziției „Centrului Regional de Comunicare şi Cercetare Braşov 1989” la Casa Sfatului, în 21 decembrie 2015. Managerul și specialiștii muzeului au participat la evenimente organizate de Inspectoratul de Jandarmi Județean Brașov, Centrul Militar Zonal Braşov și Brigada 2 Vânători de Munte ,,Sarmizegetusa" Brașov. În cadrul programului „Ziua Armatei Române în şcoli” au fost ținute prelegeri la Colegiul „Nicolae Titulescu” Braşov, Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Braşov și Batalionul 229 Sprijin logistic. Neavând specialiști în investigarea publicului, muzeul a beneficiat în anul 2015 de Studiul de consum și practici culturale în rândul populației municipiului și Zonei Metropolitane Brașov, elaborat de o echipă de cercetare de la Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală. Rezultatele studiului au confirmat analiza realizată în septembrie 2014 în proiectul de management 2014 – 2019 și poziționarea corectă a muzeului față de categoriile de beneficiari. Muzeul Județean de Istorie Brașov a rămas o instituție cu responsabilitatea socială și în anul 2015 prin participarea la diverse campanii umanitare locale. Problemele apărute în implementarea programelor muzeului au amânat realizarea unui plan de marketing. Totuși, muzeul a avut o strategie coerentă de comunicare și promovare. Subiectul ,,Muzeul de Istorie Brașov / Muzeul Județean de Istorie Brașov" a fost adus în mod constant în atenția presei locale și naționale și activitățile muzeului au avut o vizibilitate foarte bună. Muzeul Județean de Istorie Brașov încă nu este un operator cultural și educațional important pentru comunitatea locală, de fapt nici un muzeu nu deține acest rol, însă a devenit partener în proiecte culturale de anvergură națională și rămâne un punct de reper al turismului cultural din România la nivelul muzeelor de importanță județeană.

80

În anul 2015 nu putem să spunem că Muzeul Județean de Istorie Brașov a devenit o instituție interesantă, atrăgătoare, vie și activă, dar putem să apreciem că în numai un an și jumătate Muzeul Județean de Istorie Brașov a devenit o instituție eficientă, reprezentativă, serioasă, deschisă și profitabilă. Obligaţiile asumate pentru anul 2015 prin proiectul de management 2014 – 2019 nu au fost îndeplinite, însă acest bilanț nu poate să fie imputat managerului. Vinovatul principal pentru această situație este autoritatea tutelară, Consiliul Județean Brașov, care nu a rezolvat problemele juridice semnalate încă din 2014 și a blocat investițiile în spațiile expoziționale încă din februarie 2015. Este clar că problemele Muzeului Județean de Istorie Brașov nu au intrat între prioritățile Consiliului Județean Brașov. Din perspectiva contractului de management nr. 9930/05.09.2014 considerăm că autoritatea tuteară nu a respectat articolul 6 (1) litera a prin care managerul are dreptul ,,să beneficieze de condiții corespunzătoare pentru realizarea obiectului prezentului contract de management". În această situație, considerăm că este corect să acceptăm o nouă etapizare a mandatului pentru îndeplinirea viziunii pe termen lung a muzeului.

81

F) Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu o estimare a resurselor financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce pot fi atrase din alte surse f 1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare.

f 2. Numărul de beneficiari estimaţi pentru următoarea perioadă de management

Nr. de beneficiari

Nr. de bilete

2016 20.000 15.000

2017 35.000 25.000

2018 35.000 45.000

2019 40.000 80.000

Denumire indicatori

Credite bugetare aprobate 2016

Previziuni bugetare 2017

Previziuni bugetare 2018

Previziuni bugetare 2019

BUGETUL DE VENITURI ( lei) 2.103.000 3.585.000 3.833.000 2.193.000

Subvenţii pentru instituţiile publice 1.996.000 3.470.000 3.711.000 1.786.000

Venituri proprii, din care: 107.000 115.000 122.000 407.000

Venituri din cercetări arheologice, taxe foto

56.000 56.000 56.000 56.000

Venituri din vânzări pliante, vederi, cărţi de specialitate

13.000 21.000 28.000 313.000

Venituri din închirieri 13.000 13.000 13.000 13.000

Alte venituri (pret solicitat produse suvenir - creditori )

25.000 25.000 25.000 25.000

BUGET DE CHELTUIELI (lei) 2.103.000 3.585.500 3.833.000 2.193.000

Cheltuieli de personal 1.453.000 1.453.000 1.453.000 1.453.000

Cheltuieli cu bunuri şi servicii ,din care: 600.000 2.082.500 2.380.000 740.000

Cheltuieli de întreţinere (furnituri, materiale curaţenie, en. electrică, încălzire, carburanţi, alte bunuri şi servicii, deplasări, obiecte inventar)

390.000 390.000 390.000 390.000

Cheltuieli pentru acţiuni culturale, din care:

210.000 1.692.500 1.990.000 350.000

Cheltuieli pentru şantierele arheologice 30.000 30.000 30.000 30.000

Cheltuieli de capital 50.000 50.000 50.000 50.000

82

Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei s-a făcut pe baza realităților juridice și bugetare constatate la nivelul anului 2015 și începutul anului 2016. În momentul întocmirii acestui raport nu avem motive să estimăm o reglementare pe termen scurt a situației juridice privind dreptul de administrare de la Casa Sfatului, Bastionul Țăsătorilor și Bastionul Graft. În lipsa posibilității de a face investiții în infrastructura muzeală, cu o alocare modestă a resurselor financiare din partea autorității tutelare, trebuie să avem o estimare moderată a veniturilor proprii și a numărului de beneficiari. În această situație gravă, din păcate, previziunile și angajamentele proiectului de management 2014 – 2019 nu mai sunt valabile. Singura soluție pentru ieșirea din acest impas este implicarea serioasă a autorității în susținerea managementului muzeului.

f 3. Analiza programului minimal realizat

Programul

Scopul

Beneficiari Perioada realizare

(trim)

Finanţarea (subvenţie)

Observaţii/Rezultate

estimat realizat Estimat Realizat

PROGRAMUL Cercetarea ştiinţifică şi evidenţa patrimoniului cultural

Atins I-IV 81000.00 31099.06

Subprogramul Cercetarea Arheologică sistematică

Atins II-III 61000.00 29144.11

Cercetări arheologice Cumidava / Râşnov Atins II-III 31000.00 29144.11 Raport campanie arh.

Cercetări arheologice necropola antică Rotbav Atins II-III 10000.00 0.00 Faza 1/ Documentare

Cercetări arheologice Cetatea Râșnov Nu II-III 10000.00 0.00 Personal insuficient

Înregistrare situri noi în RAN Atins I-IV 10000.00 0.00 Faza 1/ Documentare

Subprogramul Cercetare Istorie locală

Atins I-IV 20000.00 1954.95

Istoriografia preistoriei Județului Brașov Atins I-IV 2000.00 349.99 Plan de cercetare

Colonizarea săsească în Țara Bârsei Atins I-IV 2000.00 0.00 Plan de cercetare

Brașovul multicultural Atins I-IV 1000.00 205.00 Plan de cercetare

J. Honterus – Spiritualitatea medievală protestantă Atins I-IV 1000.00 0.00 Plan de cercetare

Dracula în Țara Bârsei Nu I-IV 2000.00 0.00

Relația istorică dintre Brașov și Nürnberg Nu I-IV 3000.00 699.98

Istoria economică a Județului Brașov Atins I-IV 2000.00 349.99 Plan de cercetare

Județul Brașov în istoria turismului și sportului Atins I-IV 2000.00 0.00 Plan de cercetare

Intrarea României în Primul Război Mondial, 1916 –2016 Atins I-IV 2000.00 0.00 Plan de cercetare

Revolta de la Brașov, 1987 – 2017 Atins I-IV 2000.00 349.99 Plan de cercetare

Brașovul și România Mare, 1918 – 2018 Atins I-IV 1000.00 0.00 Plan de cercetare

Subprogramul Evidența patrimoniului

Depasit I-IV 0.00 0.00

Fișe analitice de evidență Plan total: 300 fișe

Depasit

I-IV 0.00 0.00 Fișe analitice de evidență: 940

Inventariere patrimoniu Atins I-IV 0.00 0.00 Comisie de inventariere: - colecția Istorie medie și modernă

- colecția Numismatică - B.C. birou F. Costea - B.C. birouri Casa Sfatului

PROGRAMUL Valorificarea patrimoniului cultural

Depășit I-IV 0.00 0.00

Subprogramul Expoziţia permanentă

Atins I-IV 0.00 0.00

Reorganizarea expoziţiei de bază din Casa Sfatului ,,Identitatea istorica a Braşovului"

Atins I-IV 0.00 0.00 Faza 1/Documentare: Lisă propuneri/tematică Faza 1/Cercetare-Proiectare: Releveu + Studiu de soluții

Subprogramul Expoziţii temporare

Depășit 2500 7200 0.00 0.00

Pagini din istoria Poliției Atins 1000 1500 II-III 0.00 0.00 Inclusă în circuitul general. Nu a fost taxată separat

Manuscrisele iluminate în viziunea copiilor Atins 1000 5200 II-III 0.00 0.00 Inclusă în circuitul general. Nu a fost taxată separat

Mereu la datorie. Repere din istoria pompierilor brașoveni Atins 500 500 II-III

0.00 0.00 Amenajată la sediul ISU

Subprogramul Apariţii editoriale Atins 50000.00 0.00

Monografia arheologică Racoș - Piatra Detunată (jud. Brașov) – Epoca Bronzului, cultura Wietenberg

Atins parțial

III-IV 20000.00 0.00 Editata – faza BT

Albumul Brașovul de altădată – Imagini inedite cu orașul Brașov și împrejurimile descoperite în Arhivele Naționale ale României și Biblioteca Academiei Române

III-IV 30000.00 0.00

PROGRAMUL Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural

Atins I-IV 0.00 0.00

Subprogramul Conservarea patrimoniului muzeal Atins I-IV 0.00 0.00 Activitate permanentă obligatorie conform legii Fișe de conservare: 814.

Subprogramul Restaurarea patrimoniului muzeal Atins I-IV 0.00 0.00 Piese restaurate: 52.

PROGRAMUL Educație muzeală

Depășit 700 1216 II-IV 30000.00 2457.28

Trecutul în practica actuală Atins 20 20 II-IV 5000.00 1423.18

Arheologia practică Depășit 150 200 II-IV 1500.00 165.90

Manuscrise iluminate în viziunea copiilor Atins 200 200 II-IV 3000.00 735.60

Să împodobim bradul de Crăciun Depășit 60 80 II-IV 2000.00 132.60

Laboratoarele istoriei Atins 20 20 II-IV 3000.00 0.00

Cum se face. Program de valorificare a patrimoniului Depășit 50 127 II-IV 0.00 0.00

Incursiune în istoria oraşului Braşov Depășit 200 269 II-IV 0.00 0.00

Lecții de istorie locală Săcele Depășit 0 300 II-IV 0.00 0.00

Legendele Țării Bârsei Anulat II-IV 7500.00 0.00

Grădinița arheologică Anulat II-IV 3000.00 0.00

Muzeul de Istorie Brașov – Muzeul Județului Nostru Atins II-IV 3000.00 0.00

Calfa Muzeului Atins II-IV 2000.00 0.00

PROGRAMUL Agenda culturală a Muzeului de Istorie Brașov

Atins 1500 1679 II-IV 25800.00 5324.09

Noaptea muzeelor

Depășit 1500 1679 II 5800.00 5324.09 Nr. cel mai mare de vizitatori în Brașov (32 %)

Festivalul Piața Sfatului Anulat 0 0 IV 10000.00 0.00 Solicitantul (Muzeul Casa Mureșenilor) nu a obținut finanțarea

La Sfat în Casa Sfatului

Anulat 0 0 III-IV 10000.00 0.00 Muzeul nu a obțint finanțarea