Ranfluarea Epavelor

Mihalcea Stefan-Adrian

Ranfluarea este operaia de ridicare de pe fundul apei i repunere n stare de plutire a unei nave scufundate.

Unele dintre cauzele scufundrii navelor pot fi: inundarea navei datorat deteriorrii unor valve, unor conducte, a tablelor fundului, avarierea prin lovire a navei de un obiect submers i gurirea tablelor bordurilor, crearea de sprturi n corpul navei prin coliziunea cu o alt nav sau structur plutitoare, aprovarea sau apuparea navei sub aciunea valurilor mari etc.Operaiunile de ranfluare pot fi simple sau complexe n funcie de diveri factori ca mrimea, vechimea i starea navei, adncimea apei etc.

Investigaiile pentru gsirea locului unde se afl epava navei se pot face cu ajutorul scafandrilor i/sau cu ajutorul unor echipamente specializate cum ar fi sonarele, magnetometrele, fotografie sau filmare subacvatic.

nainte de a se alege metoda de ranfluare este necesar s se cunoasc poziia navei scufundate i deteriorrile pe care le-a suferit corpul acesteia (gurile de ap) prin ntocmirea unui plan de ranfluare.

ntocmirea unui plan de ranfluare poate consta din mai multe etape:

elucidarea istoricului navei, i procurarea documentelor epavei (cum s-a produs dezastrul, cum era ncrcat, planurile de construcie etc.);

inspecia att exterioar ct i interioar a corpului epavei avnd urmtoarea succesiune:

marcarea extremitilor prova, pup, centru (tribord i babord) cu cte o baliz;

cercetarea suprastructurii epavei, urmrindu-se cunoaterea strii i poziiei uilor, tambuchiurilor, hublourilor, trombelor de aerisire, precum i starea i poziia diferiilor apendici de pe punte;

cercetarea bordajului i fundului navei, urmrindu-se existena babalelor, gurilor de ap, deschiderilor n bordaj, poziia ancorelor, prezena depunerilor marine i natura solului fundului marin pe care se sprijin epava;

determinarea adncimilor din zona epavei

astuparea tuturor gurilor de ap i deschiderilor prin care apa poate ptrunde n corpul navei de ranfluat. Aceast activitate este realizat de scafandri cu ajutorul unor panouri (paiei) confecionate din lemn, prin sudarea unor plci din oel, sau cu ajutorul unor batardouri din beton. Paieii i plcile din oel sunt de diferite tipuri i dimensiuni n funcie de mrimea gurii de ap i se monteaz dup tierea i modificarea corespunztoare a deschiderilor.

evacuarea apei din corpul navei cu ajutorul pompelor i/sau a compresoarelor de aer comprimat

efectuarea calculelor pentru a se redobndi stabilitatea i flotabilitatea navei

stabilirea variantei optime de ranfluare a epavei

Determinarea forei totale Pt necesar ridicrii epavei la suprafa este deosebit de important n operaiunea de ranfluare a unei epave. Aceast for total poate fi exprimat, cu relaia:

Pt = Pe + Pd + Faunde, Pe este greutatea epavei, Pd greutatea depunerilor de pe exteriorul i din interiorul epavei, iar Fa fora de adeziune a epavei de fundul apei, exprimate n tf (tone for).

Metode de ranfluareDintre metodele de ranfluare, cele mai importante i cel mai des utilizate sunt metodele bazate pe: utilizarea exclusiv a forelor exterioare de ridicare: sunt metode navale specializate, utiliznd pentru ranfluarea epavelor, nave specializate, pontoane i lepuri ridictoare, macarale plutitoare, cilindri de ranfluare (flotori metalici) i baloane (paraute) de ranfluare.

cilindrii de ranfluare sunt construii din oel, cu corpul etan i compartimentat se scufund dup un anumit plan n bordurile navei scufundate, de care sunt legai prin cabluri rezistente din oel. Prin evacuarea apei din interiorul cilindrilor cu ajutorul aerului comprimat, acetia i recapt treptat flotabilitatea, se desprind de pe fund i ridic spre suprafa nava scufundat.

utilizarea flotabilitii navei de ranfluat: evacuarea apei din epav i/sau din nlocuirea ei cu aer comprimat, crescndu-se astfel flotabilitatea necesar epavei pentru a se ridica la suprafa.

combinaie a primelor dou metode: combin utilizarea forelor exterioare cu cele interioare de flotabilitate. Ca fore exterioare se pot utiliza i forele ascensionale create de baloane sau flotori de ranfluare de mare capacitate.

distrugerea parial sau total a epavei i ridicarea acesteia pe buci, la suprafa: epava este tiat n tronsoane care sunt scoase la suprafa cu ajutorul instalaiilor de ridicare, a flotorilor sau a baloanelor de ranfluare.http://www.youtube.com/watch?v=7a6UHQg955g&feature=relatedTierea n tronsoane a epavei este de obicei o operaie costisitoare, dificil i care necesit un timp ndelungat de execuie. Aceast operaie se poate efectua prin diferite metode de tiere subacvatic, cum ar fi: tiere oxi-gaz (oxiacetilenic, oxihidric, oxi-propan etc.)

tiere oxielectric (cu electrozi tubulari sau cu electrozi nvelii)

tiere cu ajutorul discurilor abrazive pentru debitat acionate de unelte subacvatice pneumatice sau hidraulice

tiere cu ajutorul ncrcturilor explozive protejate sau a celor de configuraie special (ncrcturi liniare)

tiere cu ajutorul unui lan ce poate fi acionat fie de o macara cu un crlig sau cu dou crlige, fie de dou macarale. Acest procedeu a fost utilizat pentru scoaterea epavei Rostock ce s-a scufundat la 2 Septembrie 1991 pe canalul Sulina, n dreptul localitii Partizani.

n apele cu maree se folosesc pontoanele de ridicare. Ele sunt dispuse simetric n bordurile navei scufundate, care se ncinge cu cabluri dup un sistem specific; pontoanele desprind nava de pe fund i o antreneaz ctre suprafa odat cu creterea apelor datorit mareei. n acest sistem, mijloacele de ridicare nu intr deci n imersiune.http://www.youtube.com/watch?v=VDPjwjMuFdY&feature=related LegislatieScoaterea navelor scufundate sau esuate in apele nationalenavigabile. Regimul bunurilor gasite

Art. 102. - Navele esuate, scufundate, parasite sau abandonate in apele nationale navigabile reprezinta un pericol pentru siguranta navigatiei.

Art. 103. -(1) Daca o nava esueaza sau se scufunda in apele nationale navigabile, proprietarul sau operatorul navei are obligatia de a dezesua sau de a ranflua nava si de a curata albia. Capitania de port in a carei zona de activitate s-a produs evenimentul va notifica, in scris, proprietarului sau operatorului navei termenul limita de incepere a acestor operatiuni.

(2) In functie de situatia concreta acest termen va fi cuprins intre 10 si 60 de zile de la data notificarii.

(3) In caz de neindeplinire a obligatiei prevazute la alin. (1) de catre proprietar sau operator, capitania de port va solicita administratiei portuare si/sau de cai navigabile a zonei respective sa efectueze aceste operatiuni in contul si pe cheltuiala proprietarului sau operatorului navei, direct sau prin intermediul unui agent economic specializat.

Art. 104. - Prevederile art. 103 se aplica si in cazul marfurilor sau al altor bunuri scufundate in apele nationale navigabile.

Art. 105. -(1) In situatiile prevazute la art. 103 alin. (3) si la art. 104, administratia portuara si/sau de cai navigabile a zonei respective este indreptatita sa vanda, in conditiile legii, cu avizul capitaniei de port, bunurile ce nu se pot pastra sau a caror conservare necesita o cheltuiala mai mare decat valoarea lor.

(2) Sumele obtinute prin vanzare vor fi pastrate de catre administratia portuara si/sau de cai navigabile respectiva si vor sta la dispozitia celor care fac dovada ca au fost proprietarii acelor bunuri, mai putin sumele care reprezinta cheltuielile de scoatere la suprafata, precum si cele privind valorificarea acestora.

Art. 106. -(1) Dupa terminarea operatiunilor de scoatere a navei si a incarcaturii capitania de port in a carei zona de activitate s-a intamplat sinistrul va face publicitate pentru instiintarea persoanelor interesate, invitandu-le sa dovedeasca drepturile ce le au asupra bunurilor salvate. Instiintarea se va face prin publicarea anuntului intr-un ziar local, intr-unul national si, dupa caz, intr-unul de circulatie internationala, precum si prin mijloace electronice si afisarea la sediul capitaniei de port.

(2) Daca in termen de 90 de zile de la data instiintarii cei interesati nu se prezinta pentru a-si lua in primire bunurile salvate, administratia portuara si/sau de cai navigabile a zonei respective va proceda la vanzarea acestora, in conditiile legii. Sumele rezultate din vanzare sunt utilizate de aceasta pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu ocazia operatiunilor de ranfluare a navei, a cheltuielilor si a primei de salvare, dupa caz, a platii taxelor si a altor plati catre bugetul de stat, precum si a altor cheltuieli generate de indeplinirea procedurilor prevazute in acest capitol. Suma ramasa este consemnata de capitania de port si este pastrata intr-un cont distinct de catre administratia portuara si/sau de cai navigabile a zonei respective.

(3) Daca pana la implinirea unui an de la data consemnarii sumei ramase, conform alin. (2), cei interesati nu si-au valorificat drepturile sau daca pretentiile formulate inauntrul aceluiasi termen in fata organelor de jurisdictie au fost respinse prin hotarare definitiva si irevocabila, atunci suma consemnata se face venit la bugetul de stat.

Art. 107.

(1) In cazul in care capitania de port considera ca esuarea sau scufundarea unei nave in apele nationale navigabile constituie un pericol iminent pentru navigatie, aceasta va notifica, in scris, proprietarului sau operatorului navei sa procedeze in maximum 24 de ore de la notificare la inceperea operatiunilor de scoatere a navei si la curatarea fundului albiei.

(2) In cazul in care proprietarul sau operatorul navei nu incepe aceste operatiuni in termenul prevazut la alin. (1), capitania de port va proceda in conformitate cu prevederile art. 103 alin. (3).

(3) In situatii exceptionale, in care pericolul de navigatie sau poluare determina actiunea imediata, capitania de port dispune administratiei portuare si/sau de cai navigabile a zonei respective efectuarea operatiunilor, fara notificarea scrisa prevazuta la alin. (1).

Art. 108. -(1) Daca proprietarul sau operatorul navei nu restituie cheltuielile ocazionate de operatiunile de dezesuare sau ranfluare si de curatare a albiei, nava si toate bunurile recuperate, ramase in custodia administratiei portuare si/sau de cai navigabile a zonei respective, vor fi vandute de catre aceasta, in conformitate cu prevederile legale.

(2) Sumele obtinute din vanzare vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operatiunile de dezesuare sau ranfluare si de limitare si indepartare a consecintelor, precum si de curatare a albiei, plata creantelor catre capitania de port si administratia portuara si/sau de cai navigabile care greveaza nava, eventuala diferenta ramanand la dispozitia proprietarului sau a operatorului navei.

(3) In cazul in care cheltuielile prevazute la alin. (2) depasesc suma obtinuta prin vanzare, proprietarul/operatorul navei sau reprezentantii acestora raman obligati la plata diferentei.

Art. 109. -(1) Documentele de confirmare a operatiunilor de scoatere a epavelor, de ranfluare a navelor scufundate sau esuate, de scoatere a bunurilor scufundate, de curatare a albiei, precum si de limitare si indepartare a consecintelor, intocmite de capitania de port si insotite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operatiuni, precum si cele privind paza si administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu.

(2) Executarea titlului prevazut la alin. (1) de catre unitatea creditoare se face cu prioritate inaintea oricarei alte creante.

Curatarea Dunarii de nave scufundate costa zeci de milioane de euro

Ranfluarea epavelor scufundate in Dunare este una dintre cele mai proaste afaceri facute de statul roman. Dupa ce au platit pentru aducerea la suprafata a navei Rostock (epava evaluata la 500.000 de dolari - n.r.) aproximativ cinci milioane de euro, autoritatile romane sunt pe punctul sa finalizeze, nu fara peripetii, si ranfluarea navei Transilvania, care a fost scufundata in Portul Galati in urma cu 30 de ani.

Epavele esuate in Delta sau cele scufundate in Dunare au fost, dintotdeauna, o bataie de cap pentru autoritatile de mediu, dar si pentru Ministerul Transporturilor, care a decis, inca din 2003, sa scape de aceasta problema. Dupa ce Capitania Zonala Galati si Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au notificat armatorii sa-si ridice epavele, navele de soarta carora nu s-a interesat nimeni, acestea au fost scoase la licitatie de catre Directia Finantelor Publice.

Cu banii obtinuti din vanzarea lor la fier vechi urma sa se acopere macar o parte din valoarea operatiunilor de ranfluare si dezafectare. Procedura, care ar fi trebuit sa se incheie la sfarsitul anului 2004, a fost insa una extrem de greoaie, chiar si in momentul de fata, dupa sase ani de la inceperea ei, fiind departe de finalizare. La un an de la demararea programului, care, initial, a generat costuri de doua milioane de euro, din cele 214 nave abandonate, identificate initial pe teritoriul Deltei Dunarii, mai ramasesera doar 98, 30 dintre ele urmand sa intre in reparatii capitale.

Navele nerevendicate au fost transportate la combinatele siderurgice din tara, iar autoritatilor le-a ramas misiunea ingrata de a incerca sa recupereze 90% din costurile generate de dezafectarea navelor de la vechii proprietari, care in unele cazuri au fost imposibil de gasit, intrucat navele erau esuate chiar si de mai bine de 30 de ani. Actiunea demarata in forta nu a fost finalizata nici pana astazi, cand o firma privata se chinuie inca sa scoata din apele Portului Galati epava navei.

Nava este adusa la mal de un SRL

Desi au trecut 30 de ani de cand s-a scufundat, prima bucata din Transilvania, care a fost singura nava de pasageri aflata in dotarea flotei comerciale maritime a Romaniei, a fost scoasa la suprafata abia in acest an de echipele de lucru ale unei firme din Galati (SC Superquatro Grup SRL), care a castigat licitatia organizata de Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Maritime SA.

Pentru serviciile prestate, firma urmeaza sa incaseze suma de 14,3 milioane de lei. Pentru scoaterea epavei au fost prevazute fonduri de la Bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor si prin intermediul CN APDM Galati, care a organizat si derulat procedura de licitatie in conformitate cu prevederile OUG 34/2006. Asa cum era simplu de anticipat, firma, care nu are prea multa experienta in operatiuni de acest gen, a depasit termenul initial de finalizare, de 10 luni, iar Administratia Portuara a Dunarii Maritime Galati a anuntat, in luna iunie, prelungirea cu trei luni a contractului firmei Super Quatro SRL.Directorul APDM, Mihai Ochialbescu, a declarat ca autoritatea a acceptat prelungirea contractului pentru ca au aparut situatii neprevazute, cum ar fi epiuri (dig de piatra) sub nava cu o lungime de 30 de metri, care au ingreunat lucrarile de ranfluare a epavei, dar si din cauza naturii terenului, care a fost extrem de dur. Desi, initial, a anuntat ca firma Super Quatro nu va primi penalizari pentru ca nu a respectat termenul initial de finalizare, Ochialbescu se pare ca s-a razgandit in aceasta privinta, dupa ce a aflat ca si al doilea termen, 23 octombrie, ar putea fi prelungit intrucat, pana acum, a fost adus la suprafata aproximativ un sfert din epava.Reprezentantii firmei le-au comunicat autoritatilor ca bucata ramasa pe fundul Dunarii este prea grea pentru a putea fi ridicata cu macaralele angrenate in lucrarile de ranfluare si ca echipele de lucru sunt obligate sa apeleze la o noua strategie. Surse bine informate spun ca firma va fi nevoita sa traga corpul navei la mal, unde sa il taie in bucati si abia apoi sa il ridice pe cheu.

Epava a fost cumparata cu 1,5 milioane de lei

Partea proasta este ca aceasta operatiune dureaza si ca APDM nu mai are rabdare, amenintand cu penalitati de 1.000 de euro pe zi. Exista si o explicatie pentru aceasta graba a autoritatilor dunarene, care au de respectat un alt contract incheiat in urma cu o luna cu o firma din Constanta, care a castigat licitatia organizata de Directia Generala a Finantelor Publice Galati pentru vanzarea epavei navei Transilvania.

Jaguar Trading SRL din Constanta si-a adjudecat, in schimbul sumei de 1.550.080 de lei, cele 3.460 de tone de fier vechi ale epavei. Pretul de pornire, stabilit de Finante, a fost de 254 de lei pe tona, dar, in final, firma constanteana a oferit un pret aproape dublu - 448 de lei pe tona, oricum mult mai putin decat va obtine vanzand fierul vechi la export. La licitatia cu strigare au mai participat alte sase societati comerciale: trei din Galati si cate una din Brasov, Ramnicu-Valcea si Matasari, judetul Gorj.

Chiar si asa, este simplu de remarcat ca ranfluarea navei nu a fost vreo afacere pentru statul roman, care a incasat doar 10% din banii ce urmeaza sa ii plateasca firmei din Galati, care se ocupa cu aducerea epavei la mal. In conditiile in care lucrarile de ranfluare a navei Transilvania, aflata in Dana 18 a portului, nu s-au incheiat, firma constanteana a acceptat ca fierul vechi sa ii fie livrat pe masura ce este scos la suprafata, dar autoritatile au apucat sa comunice ca termen de finalizare data de 23 octombrie.

In plus, autoritatile portuare de la Galati sunt nemultumite de faptul ca epava blocheaza frontul danelor 18-21 in lungime de 440 de metri si ca se afla in imposibilitatea de a executa lucrari de drenaj in siguranta in zona. In plus, epava are un impact negativ asupra mediului si exista pericolul de poluare chimica a mediului acvatic.

Povestea navei de pasageri de lux

Transilvania s-a scufundat in 1979 din cauza unor manevre gresite, in timp ce se afla in proces de modernizare. Aceasta nava, cu o lungime de 132 de metri, o latime de 17 metri, un pescaj de 5,7 m si o greutate de 5.160 TDW, a fost construita in 1938 la un santier din Danemarca, iar, inainte sa se scufunde, oferea celor peste 400 de pasageri conditii de lux, nava fiind solicitata frecvent de companii internationale de turism pentru organizarea de croaziere pe Marea Neagra si pe Marea Mediterana.

Nava are corpul din otel nituit, trei punti, compartimentul masini asezat la prova, doua motoare Diesel in doi timpi cu simplu efect, 12 cilindri, doua elice si puterea totala de 23.000 CP.

Doar 12 la sut din epava navei Transilvania, scufundat acum 30 de ani la Dana 18 din Portul Galai, a fost scoas pn n prezent la suprafa de firma Superquatro SRL, dei termenul limit stipulat n contract este 21 iulie 2009.

Lucrrile pentru ranfluarea epavei navei Transilvania din Portul Comercial Galai au nceput nc de anul trecut i sunt executate de firm romneasc - Superquatro Grup.

Valoarea total a contractului cu tot cu TVA se ridic circa 15 milioane de lei noi, Contractul a fost semnat pe 21 iulie 2008. Reprezentanii firmei susin c operaiunea de ranfluare va fi finalizat la timp, cu toate acestea exist nc din iarn o cerere de amnare a termenului cu circa trei luni.

Bibliografie Lexicon maritim englez-romn, Ed. tiinific, Bucureti, 1971

Dinu Dumitru, Vlad Constantin: Scafandri i vehicule subacvatice. Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1986.

Mircea Degeratu, tefan Georgescu, Sergiu Ioni: Lucrri subacvatice realizate cu scafandri. Control nedistructiv i utilizare de explozivi sub ap. Lucrri tehnice sub ap. [1]

HYPERLINK "http://scufundarero.lx.ro/CUPRINS_Vol2.doc"[2]. Ed. Matrixrom, Bucureti, 2005.