Randuieli Liturgice Specifice Perioadei Triodului

8/19/2019 Randuieli Liturgice Specifice Perioadei Triodului

http://slidepdf.com/reader/full/randuieli-liturgice-specifice-perioadei-triodului 1/65

UNIVERSITATEA BUCUREŞTIFACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

“ PATRIARHUL JUSTINIAN ”SPECIALIZAREA TEOLOGIE PASTORALĂ

LUCRARE DE LICENŢĂ RÂNDUIELI LITURGICE SPECIFICE PERIOADEI TRIODULUI

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC:PR. PROF. DR. NICOLAE D.NECULA

ABSOLVENT:FURTUNĂ ION

BUCUREŞTI200



Rânduieli liturgice specifice perioadei Triodului

CUPRINS

ABREVIERI.............................................................................................................. !

INTRODUCERE

Î"#$%$&'"()*) T+',-*'............................................................................................ /

CAPITOLUL I

. A1+'%' 3' )#,*%' T+',-*' ................................................................................

CAPITOLUL II

S(+4(+ T+',-*' ....................................................................................................

. P)+',- 1+)5$('(,+) ..............................................................................................6

2. P,7(* M+) ..............................................................................................................28!. S$1($&9" P('&'*,+ 4"" T+',-*' ..............................................................!;

CAPITOLUL III

S*<=) 3' +9"-')*' *'(+5'4) 71)4'>'4) T+',-*' ......................................................./0

CONCLUZII ............................................................................................................... ;6

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................

2




ABREVIERI

Ca = Cântarea

Dm = Duminica

I.B.M.B.O.R = Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române

Jo = Joi

Lu = Luni

Lsb = Lăsatul sec de brână

Lsc = Lăsatul sec de carne

Ma = Mar!i

Mi = Miercuri

M" = Mitro#olia "rdeanului

MB = Mitro#olia Banatului

MMB = Mitro#olia Moldo$ei şi Buco$inei

MO = Mitro#olia Olteniei

%&B = %ărin!i şi &criitori Bisericeştis = să#tămâna

&m = &âmbătă

&' = &tudii 'eolo(ice

tr. = tro#ar

') = 'eolo(ie şi )ia!ă

*t. = *trenie

)c. = )ecernie)i = )ineri

)m.+ = )ameşul şi +ariseul

,




INTRODUCERE

Î"#$%$&'"()*) T+',-*'

Rânduiala %ostului Mare aşa cum a -ost -ixată n 'riod/ ncă din sec. I0/ urmăreşte să

#re(ătească su-letele credincioşilor #entru marea sărbătoare a n$ierii Domnului. Citind cu

aten!ie această s-ântă carte se #oate constata că autorii ei au -ost nu numai cunoscători ai&cri#turii şi ai n$ă!ăturilor Bisericii/ ci şi ai su-letului omenesc/ #e care au căutat să1l ndre#te

#e calea #ocăin!ei.

'riodul călăueşte #e credinciosul care s1a nstrăinat de Domnul #rin #ăcat/ la n$ierea

duo$nicească #rănuită o dată cu marea sărbătoare a creştinătă!ii. 3ntru acest sco#/ autorii săi/

!inând seamă de cerin!ele #siolo(ice şi reli(ioase ale -iin!ei noastre/ im#rimă slu4belor din

această #erioadă a anului bisericesc o tematică adec$ată/ urmărind #re-acerea tre#tată a omului

lăuntric.Domnul 5ristos/ -ără de care nu #utem să$ârşi nimic bun/ stă n centrul 'riodului/

călăuindu1ne cu arul şi cu n$ă!ăturile &ale. De aceea/ #arabolele 4oacă un rol atât de mare n

această carte de ritual/ ele sci!ând sensul urcuşului duo$nicesc. %rin #arabole/ n$ă!ătura

Domnului este mereu #reentă n inima credinciosului/ mai ales că #oetul litur(ic/ #entru a

(udui mai bine #e cel #ornit #e calea #ocăin!ei/ l identi-ică adesea cu #ersona4ele din

#arabolele e$an(elice.

'riodul se descide cu Duminica )ameşului şi a +ariseului care #re(ăteşte/ ca şi

Duminica +iului Risi#itor/ nce#utul %ostului Mare. Ciar de aici se #oate $edea sim!ul

#eda(o(ic al autorilor litur(ici/ care ciar nainte de intrarea n #ost/ creaă #entru credincioşi o

atmos-eră -a$orabilă recule(erii şi #ocăin!ii. %arabola )ameşului şi a +ariseului a -ost anume

aleasă #entru a descide şirul ne$oin!elor #e care trebuie să le #arcur(ă credinciosul s#re a se

n$rednici să #rănuiască n$ierea/ deoarece această #arabolă stăruie asu#ra smereniei/ #rima

trea#tă a urcuşului duo$nicesc. &merenia este atitudinea esen!ială de la care #ăcătosul trebuie să

#ornească s#re a se rentoarce la Domnul. 6a este $irtutea de că#etenie/ - ă ră de care #ocăin!a

nu este #osibilă. 7"rătat1a Cu$ântul smerenia a -i calea cea aleasă a năl!ării/ smerindu1se #ână

8




şi la ci#ul cel de rob9 :. &e subliniaă deci că smerenia este sin(ura cale a năl!ării/ cale care ne1a

-ost arătată de nsuşi Mântuitorul/ care #entru noi a luat ci# de rob ;+ili#. II/ <. Din citatul de

mai sus se #oate obser$a atât #ro-unda cunoaştere a n$ă!ăturilor Bisericii/ de care dă do$adă

autorul/ #recum şi le(ătura #ermanentă #e care #ostul litur(ic o -ace ntre $ia!a Domnului şi

aceea a credincioşilor. )ia!a Domnului este #ildă şi i$or de aruri #entru a noastră.

Duminica +iului risi#itor/ care urmeaă du#ă aceea a )ameşului/ are dre#t sco# să

scoată din denăde4de #e cei #ăcătoşi/ arătându1le că Domnul i iartă #e cei ce se #ocăiesc.

&u-letul care se căieşte oscileaă ntre smerenia #ricinuită de cunoaşterea #ăcatelor #ro#rii şi

ncrederea n mila nemăr(intă a Domnului. De aceea această #arabolă a ncrederii nemăr(inite n

ndurarea lui Dumneeu urmeaă aceleia a cărei temă esen!ială e smerenia.

%ăcătosul este asemănat -iului risi#itor/ deoarece ntocmai cu acela/ el a risi#it bo(ă!ia

darului ncredin!at de Mântuitorul2.

%arabola ca#ătă n inter#retarea #oetului litur(ic un sens duo$nicesc mai nalt. +iul

risi#itor este omul care a irosit darurile #rimite de la Domnul şi s1a 7-ăcut rob (ândurilor celor

neroditoare9, şi 7cetă!enilor celor străini98 adică #atimilor. De aceea el se roa(ă 7Ci ca cela ce

eşti din -ire iubitor de oameni/ tu ne #rimeşte şi ne -ă ca unul din ar(a!ii tăi9>.

Du#ă #re(ătirea atmos-erei su-leteşti #otri$ită #erioadei de recule(ere ce nce#e/ %ostul

Mare se descide cu Duminica n-ricoşatei Judecă!i. 7"mintirea n-ricoşatului s-ârşit9 al istoriei/

când toate 7cele ascunse se $or $ădi9?/ este ndre#tă!ită n acest moment al anului litur(ic. 3n-elul acesta Biserica $rea să treească n su-lete teama s-ântă/ arătând du#ă cum subliniaă

&inaxarul că Dumneeu $a 4udeca #e to!i du#ă -a#te. De aceea ea cântă@ 7+ii (ata/ o su-lete s#re

ntâm#inarea Domnului9< subliniind ast-el că credinciosul trebuie să se a-le mereu n stare de

tre$ie/ aşte#tând #ururea $enirea Domnului. %entru aceasta #oetul litur(ic i se adreseaă cu

atâta stăruin!ă@ 7La n-ricoşata ntrebare a 4udecătorului cu(etând/ su-lete/ n(roeşte1teA De aceia

(ăseşte1!i răs#unsul9.

: Triodul / 6di!ia )II/ 6ditura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române/ Bucureşti/ :</ #. ?.2 Ibidem/ #. 2:., Ibidem/ #. :.8 Ibidem/ #. :<.> Ibidem/ #. :.

? Ibidem, #. 88.< Ibidem/ #. 8. Ibidem/ #. 8,.

>




%ostul este unul din mi4loacele #rin care omul se #oate cura!i de #atimi/ cu condi!ia nsă

ca o dată cu el creştinul să se mbo(ă!ească cu de#rinderi smerite/ căci altminteri #ostul este

adarnic. 7%rin #ost să ne sâr(uim a ne cura!i de s#urcăciunea #ăcatelor noastre şi #rin

milostenie şi #rin iubirea de oameni către săraci a intra n cămara mirelui 5ristos9.

%ostul trebuie să mear(ă deci mână n mână cu desciderea su-letului către a#roa#ele/

7%ost/ lacrimi/ ru(ăciuni şi de#rinderi smerite să aducem Celui ce s1a smerit #entru noi9:. De

asemenea el trebuie nso!it de -rân(erea inimii #entru #ăcatele să$ârşite şi de ru(ăciuni

nencetate. %ostul nu are deci $aloare decât n măsura n care #rin el ne străduim să de$enim un

alt om/ le#ădându1ne de #ăcate şi um#lându1ne de dra(oste #entru Domnul şi #entru a#roa#ele.

Ca #retutindeni/ de1a lun(ul urcuşului duo$nicesc/ 5ristos este acela care ne este călăuă şi

s#ri4in n tim#ul ne$oin!elor #ostului@ 7%ostindu1se Domnul du#ă omenire s#re n$ă!ătura

noastră a biruit #e is#ititorul/ arătând cele ce sunt ale -irii noastre şi otar #unându1ne nouă9 ::.

%rin #ost Mântuitorul s1a #re(ătit #entru n-rân(erea $răşmaşului/ arătându1ne/ deci/ şi nouă

calea şi subliniind că #rin stă#ânirea -irii noastre $om #utea birui răul.

Din aceste sumare citate se #oate $edea că n conce#!ia ortodoxă #ocăin!a nu se reduce

la un ascetism uscat/ deoarece #rin ea se tinde la #re-acerea ntre(ii -iin!e şi mai ales la

desciderea su-letului către a#roa#ele. %ostul este un mi4loc alături de ru(ăciune şi milostenie/

#rin care creştinul se cură!ă de #atimi şi dobândeşte n su-let 7lumina lui Dumneeu9:2/ de aceea

el este socotit un dar 7dat s#re mântuire9.I(onirea lui "dam din rai care nceie &ă#tămâna Brânei/ este aşeată la nce#utul

%ostului Mare #entru a arăta urmările ne-ericite ale neascultării şi ale nso!irii cu #atimele.

Eumai #rin n-rânare şi #rin su#unere -a!ă de Domnul/ #oate credinciosul să se n$rednicească

de dobândirea raiului/ #e care Mântuitorul ni l1a descis din nou #rin 4ert-a &a de #e cruce. De

aceea/ #oetul litur(ic cântă@ 7Fi luând toată ntrarmarea crucii să ne lu#tăm m#otri$a

$ră4maşului/ ca un id nestricat/ !inând credin!a şi ca o #latoşă ru(ăciunea şi ca un coi-

milostenia9:,

. Credin!a/ ru(ăciunea şi milostenia sunt deci armele cu care creştinul trebuie să #ornească la cucerirea raiului/ #ierdut odinioară de "dam.

Dacă #rin cădere omul a #ierdut arul şi a -ost i(onit din rai/ #rin 4ert-a lui 5ristos el a

-ost din nou aşeat n m#ără!ia arului/ ntrea(a -ire care #rin cădere se nde#ărtase de Creatorul

Ibidem/ #. >8.: Ibidem, #. <?.

:: Ibidem/ #. >.:2 Ibidem, #. <?.:, Ibidem/ #. :.

?




ei a -ost s-in!ită şi cură!ită #rin moartea #e cruce a Mântuitorului/ ast-el ncât #ământul şi cerul

au -ost din nou reunite.

&emni-ica!ia Duminicii Ortodoxiei/ aşeată n #rima Duminică a %ostului Mare/ constă

tocmai n această reunire a cerului cu #ământul. Ortodoxia este reli(ia ntru#ării +iului lui

Dumneeu/ ntru#are care a -ăcut #osibilă s-in!irea omului şi a ntre(ii crea!ii.

&1a dat numele de Duminică a Ortodoxiei acelei Duminici n care se #rănuieşte

restabilirea cultului icoanelor/ deoarece acest cult stă n centrul #ietă!ii ortodoxe şi ex#rimă cel mai

bine unu din as#ectele esen!iale ale Ortodoxiei. Cultul icoanelor n$a!ă #e credincios să nu

dis#re!uiască sensibilul/ ci să tindă a1: de#ăşi trans-i(urându1l. Icoanele sunt antici#ări ale

trans-i(urării -inale a cosmosului/ -iind ade$ărate #reen!e arice menite ca #ornind de la sensibil

să1l a#ro#ie #e om de Dumneeu. La baa cultului icoanelor se a-lă deci conce#!ia care

#resu#une o le(ătură #ermanentă ntre cer şi #ământ/ di$inul #o(orându1se nencetat asu#ra celor

#ământeşti. 3ntru#area Domnului -ace #osiblă le(ătura dintre cele două #lanuri de existen!ă. De

aceea #oetul litur(ic s#une n această Duminică 7nci#uirea tru#ului tău năl!ând1o/ Doamne/ cu

dra(oste o sărutăm/ ară tând ta ina cea mare a rnduielii 'ale. Că nu 'e1a i arătat nouă iubitorule

de oameni #rin #ărere G ci du#ă ade$ăr şi cu -ire tru#ească9:8. 3ntru#area Domnului/ care a -ost o

realitate şi nu o #ărere/ ndre#tă!eşte s-in!irea sensibilului şi 4usti- ică n -elul acesta cultul

icoanelor. %e de altă #arte ea ne n$a!ă că omul este o unitate alcătu ită din tru# şi su-let şi că

#entru a se mântui/ el trebuie să1şi cure!e atât tru#ul/ cât şi duul/ ceea ce tocmai se urmăreşte #rinrânduiaia %ostului Mare.

" doua Duminică din %ost/ ncinată &-. Hri(ore %alama se lea(ă n semni-ica!ia sa

#ro-undă de Duminica Ortodoxiei. Cinstirea icoanelor este ntemeiată #e #osibilitatea

trans-i(urării sensibilului realiată #rin #reen!a &-. 5ar. &-. Hri(ore %alama este tocmai acel

#ărinte bisericesc care a ex#rimat n modul cel mai com#lex n$ă!ătura ortodoxă asu#ra &-. 5ar/

-a#t #entru care i1a -ost ncinată această Duminică. 6ra şi -iresc de alt-el ca #rănuirea &-. 5ar

să se a-le n centrul 'riodului/ deoarece numai #rin 5ar #oate creştinul să lu#te biruitor m#otri$a #ăcatelor şi să ntâm#ine aşa cum se cu$ine n$ierea Domnului. &e #oate s#une deci că #rimele

Duminici din %ost amintesc două din n$ă!ăturile de temelie ale Ortodoxiei/ care o-eră

credincioşilor #orni!i #e calea #ocăin!ei un temei do(matic #entru ne$oin!ele lor. Dumnica

Ortodoxiei antici#eaă asu#ra trans-i(urării -inale a cosmosului/ arătând credincioşilor că #rin

#ocăin!ă se $or #utea n$rednici să sălăşluiască n crea!iunea trans-i(urată/ iar Duminica &-.

Hri(ore %alama le reaminteşte că #rin &-. 5ar $or că#ăta #uteri nebănuite şi se $or n$rednici de

:8 Ibidem/ #. 2:?.

<




#rimirea n su-lete a luminii celei tainice. De aceea/ #oetul litur(ic se roa(ă@ 7Hri(orie... nu nceta

ru(ându1te lui 5ristos să luminee cu dumneeiasca lumină #re cei ce te cinstesc #e tine9:>.

"şearea Duminicii &-intei Cruci la mi4locul %ostului Mare se lea(ă de aceeaşi

conce#!ie. "lături de &-. 5ar/ &-. Cruce este a4utorul nostru de că#etenie n lu#ta cu #atimile şi

cu $ră4maşul.

&inaxarul lămureşte -oarte bine #ricinile #entru care se -ace n 'riod #rănuirea &-.

Cruci. &-. Cruce ne a4ută să răbdăm su-erin!ele/ amintindu1ne de #atimile ndurate de Domnul

#entru mântuirea noastră. "dam a #ierdut raiul şi nemurirea #rin (ustarea din #omul binelui şi al

răului/ iar #rin 4ert-a Mântuitorului raiul a -ost redescis şi omul a dobândit $ia!a $eşnică. De

aceea #oetul litur(ic s#une@ 76u/ cel ce am murit #rin #om te1am a-lat #re tine #om de $ia!ă/

#urtătoare de 5ristos/ crucea mea9:?.

Crucea este i$or de daruri minunate şi ceăşia mântuirii noastre@ 7Iată că $edem/ #us

nainte lemnul cel s-ânt/ i$orul darurilor/ cel adă#at cu sân(ele şi cu a#a &tă#ânului tuturor9 :<.

6ste interesant de obser$at că n acest r ăst im# al anu lu i bisericesc nu se s tăruie asu#ra

su-erin!ei #e care o simbolieaă crucea/ ci numai asu#ra #uterii care i$orăşte din ea/

a4 utân du1ne să n$in(em is#ite şi ncercări. 7%utere nebiruită s1a dat nouă creştinilor/ crucea ta

Mântuitorul nostru9:. %oetul litur(ic a dorit ca n această #erioadă de (rele ne$oin!e să a#rindă

năde4dea n su-letul celor ce se #ocăiesc/ arătându1le că &-ânta Cruce este un ade$ărat 7i$or de

s-in!enie9 şi temeiul n$ierii noastre." #atra Duminică a %ostului Mare este ncinată &-. Ioan &cărarul/ #ărintele

ascetismului răsăritean/ s#re a #une n lumină ade$ărul că omul dornic de mântuire se #oate cura!i

de #atimi şi dobândi ci# n(eresc. &cărarul s1a n$rednicit de #rimirea darurilor cereşti 7cu

#ostul/ cu #r i$e(erea şi ru(ăciunea9:/ 7rob -ăcând min!ii tru#ul cel nen-rânat cu de#rinderile

siăstriei/ #rin #uterea dumneeiescului Du92. "ceasta este calea #e care trebuie să o urmăm şi

noi/ a$ând #ildă şi călăuă #e acel uriaş al ne$oin!elor duo$niceşti.

6ste interesant de obser$at că tot n această Duminică se reaminteşte şi #arabola&amariteanului milosti$/ inter#retată n sens duo$nicesc. Credinciosul care se #ocăieşte se

identi-ică cu omul care a -ost #rădat #e drumul terionului/ tâlarii din #arabolă -iind #atimile

:> Ibidem/ #. 2>.:? Ibidem/ #. ,::< Ibidem, #. ,2.

: Ibidem/ #. ,,?.: Ibidem, #. ,<>.2 Ibidem, #. ,<>.




care i1au rănit mintea şi :1au lăsat 7mort #entru mul!imea (reşelilor92:. Le$itul/ care

simbolieaă Le(ea )ece/ nu a #utut să1i ştear(ă rănile/ 7ci ai $enit 'u/ bunule/ la mine cu

milosti$ire şi ai turnat #este mine mila ndurărilor 'ale/ Mântuitorule/ ca un doctor #rea ales/

tămăduindu1mă922. Eumai Mântuitorul #oate tămădui su-letul rănit de #atimi/ de aceea #ăcătosul

trebuie să nădă4duiască cu ncredere s#re 6l.

&-. Ioan &cărarul ne n-ă!işeaă aşadar culmile #e care #oate a4un(e omul ncă din

lumea aceasta/ urmând calea ne$oin!elor duo$niceşti/ iar #ilda &amariteanului arată

credinciosului că mai #resus de toate ostenelile sale ade$ărata $indecare a su-letului n1o #oate

să$ârşi decât 5ristos. Omul trebuie să se străduiască nencetat/ #entru aceasta tot n cântările

acestei Duminici/ se reaminteşte de #ăcătosul care şi1a n(ro#at talantul/ dar mântuirea nu #utea

$eni decât de la Domnul. De aceea #oetul litur(ic se roa(ă@ 7descide ocii inimii mele Iisuse/

dătătorule de lumină92,.

%enultima Duminică din %ostul Mare este ncinată &-. Măria 6(i#teanca/ #ăcătoasa

care #rin #ocăin!ă s1a ridicat la trea#ta s-in!eniei.

%ăresimile se descid aşadar cu #arabola +iului Risi#itor/ #ildă n care Mântuitorul arată

#ăcătoşilor calea care duce la ibă$ire şi s-ârşesc cu #răsmuirea &-. Măria 6(i#teanca/ #ildă $ie a

ci#ului n care ne$oin!ele şi arul #ot #re-ace -iin!a omenească. &-ânta Măria 6(i#teanca s1a

con$ertit/ du#ă cum se ştie/ #rin #uterea &-intei Cruci. Fi la ea a -ost deci o iluminare/ asemenea

celei de #e drumul Damascului. &-ânta Măria s1a mântuit #rin darurile re$ărsate asu#ra ei de 4ert-a atotmântuitoare a Domnului@ 7&âr(uindu1te să $ei crucea/ te1ai luminat/ Mărie/ cu lumina

crucii Celui ce a #ătimit #e Cruce928.

Con$ertirea Măriei s1a -ăcut #rin &-. Cruce/ dar locul n ceata s-in!ilor şi :1a dobândit #rin

$ia!a de as#re ne$oin!e #e care a dus1o din acea cli#ă. %ilda $ie!ii ei do$edeşte deci o dată mai

mult că mântuirea şi s-in!enia #ot -i atinse de oricine #orneşte #e calea #ocăin!ei/ a4utat de arul

ceresc.

Desă$ârşirea nu se realieaă nsă numai #rin #racticele ascetice/ ci şi mai ales cudesciderea su-letului către a#roa#ele. De aceea n această Duminică se reaminteşte şi de

#arabola dre#tului Laăr. 7%entru aceasta/ nici bo(a!ii nu $or intra n m#ără!ia lui Dumneeu/ ci

numai câ!i #un a$erile lor n mâinile săracilor92>.

2: Ibidem, #. ,.22 Ibidem/ #. ,2.

2, Ibidem, #. ,2.28 Ibidem/ #. 8<:.2> Ibidem, #. 8<?.



De la Duminica &-. Măria 6(i#teanca şi #ână la %aşte caracterul 'riodului se scimbă.

&-. %ărin!i au socotit că n această Duminică se ncide #re(ătirea #siolo(ică a credincioşilor n

$ederea marei sărbători. 'otodată/ a$ând n $edere a#ro#ierea &-intelor %atimi/ din acest

moment/ 'riodul nce#e să aibă un caracter cronolo(ic/ reamintind ntâm#lările #etrecute n

ultimele să#tămâni din $ia!a #ământească a Mântuitorului. Credinciosul/ care #ână acum s1a #ocăit #entru #ăcatele să$ârşite/ nce#e să retrăiască momentele #line de adânci semni-ica!ii care

#reced 4ert-a de #e Hol(ota. Cel care #ână acum s1a străduit s#re a se cura!i de #atimi/ se

#re(ăteşte să ntâm#ine aceste s-inte ile care i $or aduce lumina n su-let. Deoarece n acest

scurt studiu s1a urmărit să se #ună n e$iden!ă caracterul #eda(o(ic al 'riodului şi modul n care

su-letul creştinilor este #re(ătit #entru #rănuirea &-. %aşti/ socotim că este necesar să ne o#rim

aici/ urmând ca ntr1un studiu $iitor să analiăm #artea -inală a 'riodului/ strâns le(ată de $ia!a

Mântuitorului.




CAPITOLUL I

. A1+'%' 3' )#,*%' T+',-*'

'riodul utiliat astăi n Biserica Ortodoxă constituie reultatul unei ndelun(ate e$olu!ii

urcând #ână la ori(inile calendarului litur(ic creştin şi #ăstrând n structura sa mărturiile

#rinci#alelor eta#e ale acestora.

%erioada 'riodului ;#re#ascală este tim#ul litur(ic n care se accentueaă slu4irea

arierească a Mântuitorului. Reactualiarea acestei slu4iri nce#e/ n ci# tainic/ odată cu

#omenirea căderii lui "dam2? şi se am#li-ică n ultimele să#tămâni care #remer( n$ierea.

%erioada aceasta culmineaă cu )inerea %atimilor.

6ste o eta#ă de intensă #re(ătire a credincioşilor #entru celebrarea celui mai mare

#ranic din calendarul creştin ortodox@ n$ierea Domnului Iisus 5ristos sau &-intele %aşti.

"cestei sărbători im#ortante/ #ranic al #ranicelorK/ i #remer(e $remea %ostului Mare2< sau%atruecimeaK ; uadra(esima/ la nce#ut mai redus/ iar mai a#oi de şa#te să#tămâni. Când

Biserica a rânduit o #re(ătire tru#ească şi su-letească a credincioşilor #entru ntâm#inarea

%aştilor şi a mor!ii Domnului/ a n!eles şi a or(aniat o trebuin!ă duo$nicească de incontestabilă

$aloare şi e-icien!ă morală/ nsăşi orânduiala cultului ei/ care re#reintă anual ciclul istoric

milenar al mântuirii neamului omenesc/ realieaă o idee şi des-ăşoară/ n m#linirea lui $ăută/

#lanul dumneeiesc al mântuirii. Eici un alt tim# al anului bisericesc nu este nsă de bo(ă!ia şi

intensitatea de sentiment reli(ios a %ostului Mare. 6l este/ mai mult decât orice alt tim# bisericesc/ tim#ul cemării şi #re(ătirii creştinismului #entru mântuire2. 6ste buciumul

conştiin!ei care se ntoarce de la ne#ăsare şi indi-eren!ă duo$nicească la tre$ie ;#ri$e(ere şi

sim!ire s-ântă. 'ot acest #ost/ de alt-el/ este străbătut de -iorul duioşiei/ al #lân(erii/ al umilin!ei/

al #ocăin!ei şi al #ăcatului. Eumirile #e care imno(ra-ia Bisericii le dă %ostului Mare/ #recum@

2? %r. %ro-. ). I(nătescu/ Aspectele soteriologice în imnografia Triodului/ n Mitro#olia Moldo$eiN/ 0I ;:?:/ ,18/

#. .

2< " se $edea@ "lexander &cmemann/ Postul cel Mare/ trad. de "ndreea &troe şi Lauren!iu/ 6d. *ni$ers

enciclo#edicN/ Bucureşti/ :> %rotosin(el %etroniu 'ănase/ Uşile pocăinţei/ Iaşi/ :8.2 %ro-. 'eodor M. %o#escu/ Gnduri pentru Postul Mare/ n Hlasul Bisericii/ an. 0) ;:>?/ nr. ,18/ #. ::>.

::




*şa #ocăin!eiN/ Calea mântuiriiN/ Maica cură!enieiN/ )remea lu#telor duo$niceştiN ş.a./ ne

#recieaă mai clar rostul său soteriolo(ic2.

Cartea de cult care a4ută eminamente la #re(ătirea morală şi s#irituală a credincioşilor n

$remea %ăresimilor/ carte de o rară -rumuse!e #oetică #rin ru(ăciunile sale melodice/ #recum şi

de o extraordinară bo(ă!ie n n$ă!ături teolo(ice/ este 'riodul.

3nce#ând din sec. II/ contro$ersele declanşate cu #ri$ire la cestiunea -ixării datei

%aştelui n -unc!ie de %aştele iudaic ne arată im#ortan!a #e care o a$ea #entru creştinii de atunci

actualiarea rituală #eriodică a mor!ii şi 3n$ierii lui 5ristos,. 3n #erioada aceasta a #ersecu!iilor/

sin(ura sărbătoare distinctă ;dar şi cea mai $ece era cea a 3n$ierii/ iar cemarea la martiriu era

o #ermanen!ă/ aşa ncât fiecare !i era pe atunci o "inere Mare şi un Paşte, o e#perienţă

completă şi sintetică a $%ieţii în &ristos' şi a (rucii, din care iradia!ă lumina !ilei a )ptaN,:.&-ârşitul #ersecu!iilor şi #acea constantinianăN $or antrena #ro-unde modi-icări n modul

conce#erii locului credinciosului n lume. Din reuniunea unor mici comunită!i/ unde cel mai

adesea se im#ro$iau ru(ăciuni n care ardea nerăbdarea esatolo(ică a martirilor/ s1a trecut la o

dramatiare rituală şi mista(o(ică a $ie!ii n 5ristosN şi a #artici#ări la misterul &ău teadric ,2.

De acum boteul sân(eluiN martirilor este nlocuit cu boteul lacrimilorN şi martiriul

conştiin!eiN al asce!ilor. 3n ceea ce #ri$eşte cultul/ se -ixeaă din ce n ce mai mult rânduiala

&-intei 6$an(elii uni-ormă n #rimele trei $eacuri 1 şi se mbo(ă!eşte cu -orme noi/ a#oi se(eneralieaă sărbătorile $eci@ Duminica/ Cinciecimea şi 3n$ierea/ se de$oltă cultul martirilor

care stă la baa cultului &-in!ilor n (eneral. Mai a#oi se de$oltă $ia!a duo$nicească şi

monaală/ a#ar imne noi n care era a#ărată n$ă!ătura de credin!ă m#otri$a ereticilor şi sectelor

şi se stabilesc cele trei mari #erioade ale anului bisericesc@ Octoiul/ 'riodul şi %enticostarul.

"m a-irmat mai nainte că acum #ar #rimele imne/ cântări şi tro#are. %entru aceste #rime

-orme imno(ra-ice nu era ne$oie desi(ur de căr!i a#arte. La nce#ut/ ele erau adău(ate la

nce#utul %saltirii/ cartea de baă a monailor. 3n secolele următoare/ nmul!irea tro#arelor -aceca ele să -ormee o carte a#arte numită tro#olo(ionN. 6l este baa şi ori(ine tuturor celorlalte

căr!i de imne bisericeşti. Dar cântările imno(ra-ice s1au nmul!it/ iar mai târiu/ &-. Ioan

Damascin ;† <>, a orânduit cântările 3n$ierii #entru duminici ntr1o carte a#arte numită

Octoi/ du#ă cele o#t (lasuri. De aceea/ tro#olo(ion1ul a -ost de(a4at #rin aceasta de o #arte din

2 %rotosin(el %etroniu 'ănase/ op.cit./ #. <., Ieromonaul MaParios &imono#etritul Triodul e#plicat, Mistagogia timpului liturgic/ edi!ia a II1a/ trad. diac.

Ioan I. Ică Jr./ 6d. Deisis/ &ibiu/ 2,/ #. :,: Ibidem, #.:<,2 "lexandru &cmemann/ *iturg+ie şi %iaţă/ trad. de %r.%ro-.Dr. )iorel &a$a / Iaşi/ 2:/ #.:,,

:2




con!inutul său şi a rămas numai cu ciclul anual al imnelor/ #entru sărbătorile ;mineiele de mai

târiu şi cu cele #entru #artea mobilă a anului bisericesc care cores#unde 'riodului şi

%enticostarului de astăi. Eu se ştie când a ieşit 'riodul din acest 'ro#oli(ion/ dar se ştie că

'riodul se de!inea ca o unitate distinctă n $eacul al uns#reecelea/ el -iind mbo(ă!it mereu/ ncă

din $eacul al nouălea/ când la imnele lui &o-ronie al Ierusalimului/ ale &-. "ndrei Criteanul

;† <8 şi ale &-. Coma Ierusalimiteanul/ s1au adău(at cântările lui Iosi- şi 'eodor &tuditul ;†

2? esen!iale #entru con-i(ura!ia 'riodului de astăi.

%entru a n!ele(e mai bine acest context/ trebuie să mai s#unem şi următoarele@ n

metro#ole şi mai cu seamă n Constantino#ol/ s1a de$oltat aşa numitul o-iciul catedral sau

osmatiPosN ;cântat,,/ care acordau un am#lu s#a!iu cântărilor şi strălucirii marilor ceremonii. 3n

acelaşi tim#/ n mănăstirile 6(i#tului/ &inaiului şi %alestinei/ lua -iin!ă un o-iciu mult mai auster/

n care cântările erau cel mai adesea i(onite,8 #entru a -ace un loc #rinci#al recitării #salmilor şilecturii &cri#turii/ iar cântările şi tro#arele erau incluse du#ă cum am $ăut mai sus/ la s-ârşitul

%saltirii.

"cum/ slu4bele ca#ătă un caracter tot mai #eniten!ial/ -ără a elimina nsă caracterul

luminos.

3n sec. al I01lea care dobândise -orma sa cea mai litur(ică n La$ra &-. &a$a ; † >,2

din %alestina a -ost adus la Constantino#ol şi a -uionat #u!in câte #u!in cu o-iciul catedral/

mai ales datorită monilor de la mănăstirea &tucios,>

@ Iosi- şi 'eodor &tuditul etc. "cum/monaismul urban a cunoscut o n-lorire nemaintâlnită #ână atunci/ iar aceasta cerea o anume

acomodare a ri(orii ascetice #alestiniene la condi!ile s#eci-ice de $ia!ă ale monailor din

ca#itală/ şi ast-el/ &-. 'eodor &tuditul a ada#tat ti#iculN sa$ait modi-icând1ul #rin #reluarea

anumitor trăsături ale o-iciului osmatiPosN. &-ârşitul marilor ereii ristolo(ice ;<<

cores#unde aşadar -uiunii celor doi #oli/ constantino#olitan şi #alestinian/ teo-anic şi ascetic ai

s#iritualită!i litur(ice ntr1o $astă sinteă/ n acelaşi tim# rituală/ teolo(ică şi s#irituală/ al cărei

cel mai de seamă (iu$aer şi martor este tocmai 'riodul

,?

.

,, Ieromonaul MaParios &imono#etritul/ op. cit., #. :.,8 Mărturia ce mai -ra#antă a aceste ostilită!i a $ecilor monai -a!ă de cântarea tro#arealor se (ăseşte n relatarea

$iitei lui &o-ronie a Ierusalimul şi Ioan Moscul la a$$a Eil &inaitul/ c-. ". Lon(o ara!ione degli Aba

Gio%anni e -ofronio/ #.?28/ a#ud. ierom. MaParios &imono#etritul op. cit ./ #.: şi Patericul giptean ce cuprinde

în sine cu%inte folositoare ale -finţilor /ătrni Pentru a%%a Pam%o/ cu$. :>/ "lba Iulia/ :/ #. :2,> Ieromonaul MaParios &imono#etritul/ op. cit., #. :,? Ibidem.

:,




"st-el/ ori(inea 'riodului se con-undă cu cea a #ostului/ #re(ătirilor n $ederea %aştelui/

iar e$olu!ia şi structura actuală a lui #ăstreaă urmele #rinci#alelor eta#e ale constituirii ciclului

litur(ic mobil/ re$elând ast-el #ro-und continuitate şi armonie care au călăuit com#lexa şi

a(itata istorie a cultului biantin,<. +iecare (enera!ie creştină şi1a adus contribu!ia şi (eniul

#ro#riu la com#unerea acestei căr!i litur(ice n aşa -el ncât să #er#etuee n mod dinamic şi $iu

sco#ul esen!ial al ciclului@ #re(ătirea n $ederea %aştelui/ #uri-icarea naintea actualiării anuale a

ex#erin!ei Boteului #rin #ocăin!ă.

Deci/ sec. al 0I lea a -ost decisi$ #entu emanci#area 'riodului ca $olum a#arte de imne/

căci Mineiele că#ătaseră statutul de căr!i de sine stătătoare/ iar imno(ra-ia lor -usese (ru#ată

se#arat de imno(ra-ia ciclului mobil al anului litur(ic/ adică al 'riodului. "bia din sec. al 0II1lea

'riodul a#are n -orma #e care o cunoaştem astăi de la strana cântăre!ilor ,.

3n această e#ocă/ şi ncă de la ori(inea sa/ imnele 'riodului nou cel mai adeseori unite cucele ale %enticostarului n una şi aceiaşi cule(ere/ acest 'riod mare distin(ându1se ntr1un 'riod

al #lân(eriiN ;'riodul actual şi un 'riod al bucuriei ;%enticostarul de astăi,. Fi #e bună

dre#tate/ $edem cum cântările de du#ă %aşte ;adică #erioada %enticostarului cu#rins un număr

de #articularită!i comune cu 'riodul/ cum sunt canoanele cu trei ode ;triode/ ceea ce ex#lică

titlul lor comun. "ceastă asociere #ermitea/ de asemenea sublinierea continuită!ii ciclului litur(ic

mobil/ adunat ast-el ntr1un sin(ur $olum de ins#ira!ie omo(enă/ dat -iind că imno(ra-ii 'riodului

şi %enticostarului sunt a#roa#e aceeaşi/ numai că n 'riod o im#ortan!ă mai mare o de!inimno(ra-ii studi!i/ iar n %enticostar locul #re#onderent este ocu#at de imnele #alestinienilor Ioan

Damascinul şi 'eo-an8.

"st-el -ixat/ 'riodul nu $a mai cunoaşte de acum nainte decât modi-icări uşoare/ mereu

n sensul com#letării şi armoniării lui. *ltimele inter$en!ii au -ost o#erate n sec. al I)1lea cu

ocaia dis#utelor isiaste. "sistăm acum la introducerea sărbătorii &-. Hri(orie %alama8: la

nceierea de-initi$ă a ciclului duminicilor şi sărbătorilor -ixe trans-erate 82 şi la com#unerea de

către Eici-or Calist 0anto#ol ;†

:,,>/ a &inaxarului care comenteaă #rinci#alele momenteale 'riodului8,.

,< Ibidem., Ibidem/ #. 2<., Ibidem, #.,<.8 Ibidem, #.2<.

8: Ibidem.82 Ibidem.8, Ibidem.

:8




3n sec. al 0)1lea s1au adău(at stro-ele %roodului cântate n &âmbăta Mare/ dar ori(inea

lor urcă #ână n sec. )III88.

%rintre imno(ra-ii 'riodului amintim n ordine cronolo(ică #e cei mai im#ortan!i@

3n sec. )II 1 &-. &o-ronie al Ierusalimului a redactat ma4oritatea idiomelelor din

&ă#tămâna %atimilor

&-. "ndrei Criteanul ;† <8 unul dintre cei mai străluci!i imno(ra-i a redactat

#rintre alte canoane Marele său Canon cântat inte(ral n Joia &ă#tămânii a >1a a

%ostului Mare şi #ar!ial la %a$ecerni!a Mare a #rimelor cinci ile din &ă#tămâna

ntâi a %ostului Mare

&-. Ioan Damascinul ;† <>, numit corifeul corului melo!ilor N a -ost ini!iatorul

şcolii &-ântului &a$a ;† >,2/ a com#us ma4oritatea canoanelor 3n$ierii şi a

cântărilor din &ă#tămâna Mare

&-. Coma de Maiuma/ -ratele său

&-in!ii #atriari Herman ;† <8 şi 'arasie ;† ?

&-. 'eodor &tuditul ;† 2? al cărui a#ort atât la 'riod cât şi la %enticostar este

considerabil atât #rin calitate/ cât şi #rin cantitate şi &-. Iosi- &tuditul/ -ratele său.

Mai amintim şi imno(ra-ii constantino#olitani nestudi!i@ Metodie #atriarul ;† 8</

I(natie de Eiceea/ #atriarul +otie ;† <>/ m#ăratul Leon )I cel 3n!ele#t ;† :2/ &imeon

Lo(o-ătul/ &-. Marcu Monaul şi 5risto-or %rotasieritul. 3n -ine/ de-initi$ -ixat #rin #rima sa

ti#ărire la )ene!ia n anul :>22/ 'riodul (rec nu a mai cunoscut #ână n ilele noastre noi

modi-icări/ el ne-iind un $esti(iu istoric/ ci ex#resia cea mai ibitoare a s#iritualită!ii litur(ice

ortodoxe n acelaşi tim# dinamice şi -idele -a!ă de ori(inile ei.

88 Ibidem.

:>




CAPITOLUL II

S(+4(+ T+',-*'

"şa cum e$enimentul istoric al ntru#ării şi naşterii +iului lui Dumneeu a rămas n

centrul istoriei/ delimitând cele două mari eta#e istorice ;nainte şi du#ă 5ristos/ la -el 4ert-a

;#atimile şi moartea #e cruce şi n$ierea &a din mor!i au constituit şi $or constitui n continuareelementele n 4urul cărora (ra$iteaă ntrea(a $ia!ă creştină/ centrul ntre(ului cult creştin/

determinându1i ast-el un #uternic caracter #ascal. De aceea şi anul bisericesc este rânduit n

-unc!ie de aceste e$enimente/ -a#t ce ne dă dre#tul să a-irmăm că $în inima anului bisericesc stau

Paştele sau sărbătoarea în%ierii, cu săptămna -fintelor Patimi'01. Din aceste considerente/ nici

m#ăr!irea anului bisericesc nu se mai -ace !inându1se cont de cele #atru anotim#uri/ ci/ din

#unct de $edere bisericesc/ anul se m#arte n trei mari eta#e sau #erioade/ -iecare cores#unând

uneia din cele trei slu4iri ale Mântuitorului@ ar+ierească, împărătească şi în%ăţătorească. "şadar/slu4irea arierească nde#linită de +iul lui Dumneeu #rin #atimile &ale şi moartea &a #e cruce

este actualiată şi comemorată n #erioada #re#ascală ;nainte de %aşti/ nsemnând n total ece

să#tămâni/ de la Duminica )ameşului şi a +ariseului/ şi este numită perioada Triodului.

%entru autorii 'riodului/ tim#ul %ostului Mare sau cele 8 de ile sunt $remea

#rielnicăN sau #rile4ul #ocăin!eiN #us naintea oamenilor din milosti$ire@

)ăut1am/ cunoscut1am că bună este nouă s#re #ocăin!ă $remea ce ai otărât. Deci

ntru aceasta/ Dumneeule/ #rimeşte ru(ăciunile noastre/ şi le ndre#teaă naintea 'a/ ca niştetămâie bună/ ca o 4ert-ă bine#rimităN8?.

Dar aceste #atrueci de ile ;< să#tămâni de #ost n $ederea %aştelui #ot -i #ri$ite sub

multi#le as#ecte. Roman Metodul $orbeşte de ,? de ile #ostite cu #ost as#ru ;adică < să#tămâni

x > ile = ,> ile -ără &âmbete şi Duminici/ la care se adau(ă &âmbăta Mare/ sin(ura sâmbătă

8> %r. %ro-.Dr. 6ne Branişte/ *iturgica generală/ ed. a II1a/ Bucureşti/ :,/ #. :,8.8? Triod Ma.s.II/ *t./ Ca.2/ #.:?.

:?




de #este an #ostită inte(ral. "ceste ,? de ile re#reintă du#ă el eciuiala anului/ #rin care $om

dobândi $ia!a cea $eşnică8<.

"ceastă a ecea #arte din an cores#unde/ aşadar simbolismului numerelor < şi 8 #entru

a su(era că %ostul Mare e un tim# concentratN mi4locitor ntre tim#ul #ro-an şi $eşnicie. &au/

#utem considera această eciuială şi cele : să#tămâni din toată #erioada 'riodului de dinaintea

3n$ierii Domnului. De aceea Luni/ n să#tămâna brânei cântăm@

$2esc+isu3s3au porţile dumne!eieştii pocăinţe,

să ne apropiem cu grabă curăţindu3ne de mncări

şi de pofte, ca nişte ascultători ai lui &ristos,

(el ce a c+emat lumea întru împărăţia cerească.

4eciuiala a tot anul aducnd 5mpăratului tuturor

ca şi 5n%ierea *ui, cu dragoste să o %edem'06.&e ştie că Le(ea )eciului 'estament #rescria să i se aducă lui Dumneeu a ecea #arte

din orice a(oniseală ca s-ântă #entru DomnulN ;Le$. 2</,2 şi să se mănânce naintea Lui

ntr1un loc s-in!it di4ma #roduselor sale ;Deut. :2/:<. 6 #otri$it/ aşadar/ ca şi creştinii să

m#linească duo$niceşte această #oruncă şi să1i aducă lui Dumneeu eciuiala tim#ului cu

#rile4ul #re(ătirii n $ederea &ărbătorii sărbătorilorN/ #rimind n scimb eliberarea de #atimi@

$"edeţi, %edeţi, că u sunt 2umne!eul %ostru care am sfinţit

%ouă prgă, !eciuiala !ilelor a tot anul7 şi pe aceasta am dat3o poporului Meu, spre i!bă%ire de patimi şi început al mntuirii.'08

De -a#t #entru creştini/ ntre(ul an ar trebui să -ie #erioadă de #ost ;n-rânare şi lu#tă

cu #atimile/ dar #entru ne#utin!ă şi #rin iconomie/ &-in!ii %ărin!i au -ixat durata lu#telor şi a

#ostului la a ecea #arte din an/ care să -ie #etrecută cu mai multă râ$nă. 3nsă #entru asce!i este

mereu %ostul Mare/ s#unea &-ântul 'eodor &tuditul>. 3n de-initi$ toată %iaţa noastră nu este

altce%a dect pregătirea pentru o sărbătoareN/ s#unea tot &-. 'eodor &tuditul/ #re(ătirea %aştelui

$eşniciei care $a realia n ci# de#lin ceea ce #re-i(ureaă n -iecare an ciclul litur(ic al'riodului.

%ostul Mare ;ca şi celelalte sărbători de alt-el este/ aşadar/ ex#resia #eriodică a unei

modalită!i #ermanente a $ie!ii duo$niceşti. Ori(en s#unea că@ dacă suntem creştini desă%rşiţi,

8<Ieromonaul MaParios &imono#etritul/ op. cit./ #.28 Triod Lu.s.Lsb./ *t. /&edelna I/ #.8?.

8 Ibidem Ma.s.II/ *t./ Ca.2/ irmos/ #.:?.> &-ântul'eodor &tuditul (u%inte du+o%niceşti, (u%.10 în %inerea săptămnii a treia9 Postirea şi despre îndemnul

către toate bunătăţile, 6d. 6#isco#iei Ortodoxe/ "lba Iulia/ :8/ #.:<:.

:<




atunci cnd nu încetăm să ne aplecăm asupra cu%intelor, faptelor şi gndurilor (u%ntului lui

2umne!eu, care prin fire este 2omnul, atunci neîncetat trăim !iua 2omnului, necontenit

pră!nuim duminica...N>:. De -a#t/ noi continuăm ascea nce#ută n tim#ul %ostului Mare şi n

cealaltă #erioadă a anului/ dar aceasta mai moderat/ iar când $ine iarăşi tim#ul 'riodului atunci i

$om #utea s#ori intensitatea/ ast-el ncât #rin #ocăin!ă şi asceă $ia!a omului de$ine o nencetată

Cruce şi 3n$iere. "ceasta $rea să arate n ultimă instan!ă -a#tul că %ostul Mare nu e o #erioadă

exce#!ionalăN n tim#ul anului litur(ic/ ci e o condensare/ o sinteă a ntre(ului tim# rânduită n

$ederea #re(ătirii %aştelui. "ceastă eciuială a anuluiN/ acest tim# concentrat simbolic sub

-orma a ece/ < să#tămâni sau 8 de ile/ este aşadar un tim# cali-icat #entru #ocăin!ă cură!itoare

a #ăcatelor #entru un an ntre( du#ă cum s#unea a$$a Dorotei >2. %ostul Mare #oate a#are ca un

ade$ărat ar acordat de Dumneeu oamenilor@

"edeţi, %edeţi că u sunt (el ce am +otărt %ouă %reme prielnică sfinţită şi sfntă spre %eselie sufletească,

ungerea postului'.1:

%ostul Mare este $remea stră#un(erii inimiiN>8/ cli#a aleasă ntre toate #entru

răscum#ărarea $remiiN/ su#erioară tuturor celorlalte momente ale ciclului litur(ic@

$-trălucit3a +arul Tău 2oamne, strălucit3a luminarea

sufletelor noastre. Iată %reme bineprimită, iată %remea pocăinţei.

-ă lepădăm lucrurile întunericului, şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii. (a trecnd noianul cel mare al Postului,

să a;ungem la înnoirea cea de a treia !i a 2omnului.....' 11 sau@

$(unoscnd aceste !ile de acum ca unele mai presus

dect toate celelalte !ile sfinte, rugăciuni să înălţăm

lui 2umne!eu cu cuget curat, mai adeseori plecnd

genunc+ii şi !icnd9 2oamne, primeşte pururea rugăciunile

şi cererile robilor Tăi'

1<

.%erioada 'riodului se de-ineşte/ aşadar ca un reumat al ntre(ului an rânduit s#re

#ocăin!ă/ dar şi ca o antici#are a 3n$ierii realiată de bucuria care scoate su-letul din necură!ia

>:Ieromonaul MaParios &imono#etritul/ op. cit, #.2.>2 "$$a Dorotei din Haa 5n%ăţături şi scrisori de suflet folositoare/ 6d. Buna )estire/ Bacău/ :</ #.,>.>, Triod Ma.s.III/ *t/ Ca.2/ tr.</ #.28,.

>8 Ibidem Lu.s.II/ *t./ Ca.:/ tr.?/ #.:.>> Ibidem Lu.s.I/ )c./stioa$na :/ #..>? Ibidem Ma.s.III/ *t./ Ca./ #.28>.

:




#atimilor. Dar / 'riodul este com#us din trei #ăr!i@ #erioada #re(ătitoare/ %ostul Mare #ro#riu is

şi &ă#tămâna Mare/ care l introduc tre#tat #e credincios n $ia!a n 5ristosN #ână n #unctul ei

ultim Crucea.

3n #arcur(erea -iecăreia dintre aceste #erioade $om -ace n acelaşi tim# distinc!ia dintre

as#ectul istoric şi as#ectul duo$nicesc al instituirii sărbătorilor şi #erioadelor res#ecti$e.

. P)+',- 1+)5$('(,+)

%erioada 'riodului este #entru creştin un tim# #re(ătitor/ de aceea/ du#ă cum $om

$edea/ ea cu#rinde re(uli şi rânduieli s#eciale care l a4ută #e creştin la ntâm#inarea marelui

e$eniment istoric 1 n$ierea Domnului/ du#ă cum reiese din ru(ăciunea "m$onului de la Litur(ia

Darurilor mai nainte &-in!ite/ slu4bă s#eci-ică acestei #erioade@ Dă1ne şi nouă/ Bunule/ lu#ta cea

bună să o lu#tăm/ calea #ostului să o să$ârşim/ credin!a nedes#ăr!ită să o #ăim/ ca#etele ne$ău!ilor

balauri să le s-ărâmăm/ biruitori asu#ra #ăcatului să ne arătăm şi -ără osândă să a4un(em a ne ncina şi

&-intei n$ieriN.

6a cores#unde #erioadei %ostului Mare sau #atruecimii/ -ixat ncă din $remea &-in!ilor

"#ostoli></ deşi se ştie că/ n #rimele trei secole/ durata şi -elul #ostirii nu erau uni-orme n toatăBiserica/ #entru #re(ătirea cu$iincioasă a cateumenilor de odinioară care urmau să #rimească

boteul la %aşti şi ca mi4loc de #re(ătire su-letească a credincioşilor #entru ntâm#inarea

&-intelor %aşti>.

Cei ce mărturiseau de4a credin!a n 5ristos ncercau să imite cât mai -idel $ia!a lui

5ristos n $ia!a lor/ să retrăiască drumul Hol(otei n $ia!a lor/ ast-el ncât din in-orma!iile ce ni le

dă #elerina 6(eria a-lăm că/ mai ales n &ă#tămâna %atimilor/ creştinii reca#itulau n slu4bele lor

ultimele ile ale $ie!ii #ământeşti ale Mântuitorului/ -ăcând ru(ăciuni n toate locurile #e unde atrecut.

De aceea/ Biserica a rânduit mai târiu şi a -ixat #entru totdeauna această #erioadă

#re(ătitoare n care -iii ei #ostesc şi se roa(ă mai mult/ #unându1le n -a!ă di-erite exem#le de

#ocăin!ă şi -ăcându1i mai conştien!i de menirea lor.

>< %r. Heor(e He!ia/ Triodul / n Mitro#olia BanatuluiN )I ;:>?/ nr. 81?/ #. 2?.> Dr. Marin Branişte/ 5nsemnările de călătorie ale pelerinei geria/ 'eă de doctorat/ n Mitro#olia OltenieiN

00I) ;:2/ nr. 81?/ #. <.

:




%erioada #re(ătitoare este constituită din Duminica )ameşului şi +ariseuluiN/

Duminica +iului risi#itorN/ &âmbăta mor!ilorN/ Duminica lăsatului de brână a i(onirii din

RaiN. "m #utea m#ăr!i şi această #erioadă n două #ăr!i/ m#ăr!ire determinată de ra!iuni

istorice@ o #erioadă de #re(ătire duo$nicească ce include #rimele două Duminici ; a )ameşului

şi a +ariseuluiN şi a +iului risi#itorN şi o #erioadă de #re(ătire n $ederea #ostului #ro#riu is

ce include cele două să#tămâni ale lăsatului sec de carne şi res#ecti$ de brână.

&ub as#ect istoric/ #otri$it Crono(ra-iei lui 'eo-anN ;:1:8/ &ă#tămâna lăsatului de

carne ar -i -ost instituită n sec. )I/ când #o#orul Constantino#olului ar -i im#us m#ăratului

Iustinian #ostirea unei să#tămâni su#limentare ab!inându1se s#ontan de la carne contrar

ordinelor m#ăratului>. Dar Cronica lui Ioan Malalas ;sec.)I corecteaă acest lucru şi a-irmă că/

de -a#t termenul de Duminica Lăsatului de carneN ;απακρηο #e care l utilieaă amândouă

nu cores#undea actualei să#tămâni/ ci ocu#a locul Duminicii lăsatului de brânăN. Mai corect/

&inaxarul 'riodului situeaă această introducere n e#oca lui 5eraclie s#unând că ade$ăratul

moti$ al extinderii #erioadei #re(ătitoare stă n elul credincioşilor de a se #re(ăti cum se cu$ine

n $ederea #ostului?.

Mai concret/ n tim#ul lui 5eraclie m#ăratul ;?:1?8:/ dis#utele ntre ade#!ii unui %ost

Mare de o#t să#tămâni şi #olemica m#otri$a mono-ii!ilor le(ată de aceasta au atins a#o(eul n

%alestina?:. %entru a1şi asi(ura s#ri4inul #re!ios al #ro$inciilor mono-iite/ #entru cam#aniile sale

răboinice/ m#ăratul a -a$oriat tentati$ele de reconciliere şi com#romis ntre ortodocşi şimono-ii!i şi #rintre acestea a #ro#us o a o#ta să#tămână de #ost #ar!ial/ #entru a mul!umi #e

#artianii ambelor tabere. Mono-ii!ii au re-uat orice com#romis/ iar #roiectul de unireN al

m#ăratului a eşuat lamentabil dar/ această să#tămână de #re(ătire n $ederea #ostului s1a #ăstrat

-iindcă #ermitea armoniarea #racticilor Constantino#olului şi Ierusalimului şi con$enea ast-el şi

credincioşilor.

Deci/ du#ă cum s#uneam la nce#ut #otri$it Crono(ra-iei lui 'eo-an/ acum la

Constantino#ol #erioada de #re(ătire era ncadrată de $ecea Duminică a lăsatului de carneN şide Duminica lăsatului de brânăN. 6ste (reu de ştiut dacă temele acestor două duminici@

Judecata de "#oi şi I(onirea din Rai au -ost le(ate de ele de la ori(inile lor/ dar #erico#a

e$an(elică de la Matei 2> des#re Judecata de "#oi se (ăseşte de4a la Constantino#ol n sec. 0

#entru Duminica lăsatului de carneN?2.

>Ieromonaul MaParios &imono#etritul/ op. cit, #.28.

? Eici-or Callist -ina#arul 2uminicii "ameşului şi =ariseului din Triod / #.:1::.?: Ieromonaul MaParios &imono#etritul/ op. cit./ #.2>.?2 Ibidem/ #.2?.

2




Dar/ #reocu#area biantinilor de a #re(ăti intrarea n %ostul Mare #rin două să#tămâni

de #ost #ar!ial s1a ntins deo#otri$ă şi la o #re(ătire s#irituală. "st-el/ %arabola +iului Risi#itor

reumă toate eta#ele con$ertirii şi al #ocăin!ei cerute n tim#ul %ostului Mare/ de aceea/ era

#otri$it ca ea să -ie e$ocată n -runtea 'riodului. Mai târiu/ n sec. 0I/ ea a -ost com#letată de

comemorarea %arabolei $ameşului şi -ariseului. "st-el/ aceste două duminici a#ar ca o dublare a

cu#lului Lăsatului de carne Lăsatului de brână/ dar a#licate la un ni$el di-erit/ #re(ătirea

duo$nicească şi interioară com#letând şi #recedând #re(ătirea exterioarăN ascetică.

3ntre sec. I0 şi 0 a#ar şi cele două sâmbete@ ale Mor!ilor şi ale "sce!ilor dinaintea celor

două Duminici@ a 3n-ricoşatei Judecă!i şi a I(onirii din Rai.

%erioada #re(ătitoare este/ aşadar/ structurată du#ă ima(inea ciclului com#let al %ostului

Mare/ n două cu#luri simetrice şi com#lementare rânduite n $ederea intrării tre#tat n #ost. Dar/

tema #rinci#ală rămâne #ocăin!a deoarece continuitatea #erioadei #re(ătitoare şi le(ătura ei cuansamblul 'riodului e subliniată de de idiomela *şile #ocăin!ei?,. "ceasta e$ocă intrarea n

%ostul Mare şi ntoarcerea n Rai/ a cărui uşă/ ncisă de "dam/ este descisă din nou #rin

#ocăin!ă. 6a contribuie la unitatea 'riodului -ăcându1l #e credincios să se #ri$ească n tot tim#ul

%ostului Mare ca unul care n1a atins ncă ade$ărata căin!ă. De aceea ea se cântă #ână n

Duminica a )1a a %ostului Mare.

3n lumina cu$intelor acestei cântări ne $edem cu su-letul şi cu tru#ul ntinate de #ăcate/

ne cu#rinde mânirea şi umilin!a/ dar/ n acelaşi tim#/ se i$eşte şi o raă de năde4de@ milosti$ireacea nemăsurată a lui Dumneeu/ #uternicile ru(ăciuni ale Maicii Domnului şi lucrarea

cură!itoare şi nnoitoare a %ocăin!ei ale cărei uşi se descid acum. Cele trei stiiri ne n$a!ă cum

să -acem #ocăin!a@ ntorcându1ne la noi nşine şi cu(etând la $ia!a noastră #ăcătoasă/ cu cutremur

şi cu teamă de 3n-ricoşătoarea Judecată/ cu năde4de şi ncredere n dumneeiasca milosti$ire.

*şile #e care ni le descide 5ristos la nce#utul 'riodului sunt de -a#t uşile 3n$ierii &ale din

mor!i sunt uşile #ascale sunt uşile mântuirii sunt uşile bucuriei?8.

%e aceste uşi ale #ocăin!ei a intrat şi $ameşul din #arabola #rimei Duminici a 'rioduluidescuindu1le cu ceia următoarelor cu$inte@ 2umne!eule, milosti% fii mie păcătosul.N Ceia lui

a -ost #ocăin!a #uternică unită cu smerenia. "ceasta este de -a#t cea mai #otri$ită #re(ătire

#entru &-in!ita %atruecime/ căci ce -acem noi n $remea #ostului decât că/ ne cură!im de #ăcate

#rin #ocăin!ă şi smerenie. &merenia este nce#utul nnoirii noastre/ de aceea 'riodul ne arată că

$ameşul #rin smerenie a luat o mul!ime de daruri@

?, Ibidem, #.2?.?8 Casian / 6#isco#ul Dunării de Jos/ -cara căinţei. (u%ntări şi meditaţii din perioada Triodului/ 6d. 6#isco#iei

Dunării de Jos/ Hala!i/ 2,/ #.:>.

2:




$=ariseul de sla%ă deşartă fiind biruit ,

iar %ameşul în pocăinţă plecndu3se

au %enit la Tine 5nsuţi, -tăpne.

(i acela lăudndu3se, s3a lipsit de bunătăţi,

iar acesta negrăind, s3a în%rednicit darurilor.'<1

"şadar/ #rimele arme ale $irtu!ii/ -iind smerenia şi căin!a/ a -ost #otri$it ca &-in!ii

%ărin!i să instituie această Duminică ca să nu riscăm/ n li#sa acestor arme/ să -im birui!i ncă de

la intrarea n #ost. Imno(ra-ia acestei ile nu ndeamnă numai la smerenie/ ci şi la toate celelalte

as#ecte ale $ie!ii duo$niceşti #e care le im#lică această #arabolă@ stră#un(erea inimii/

necestitatea ru(ăciunii stăruitoare şi -ierbin!i/ im#erati$ul de a nu 4udeca #e a#roa#ele etc.

Dar de unde $ine #uterea aşa de mare a smerenieiQ )edem că $ameşul -ace două lucruri@

se căieşte #entru #ăcatele sale şi cere milă de la Dumneeu. De obicei omul se -ereşte să se uiten su-letul său/ ca să nu $adă cum este/ iar când o -ace/ atunci nseamnă că se smereşte cu

ade$ărat. Omul #ăcătos/ se obişnuieşte cu #atimile şi i se #ar -ireşti/ iar atunci când se treeşte/

are o ex#erien!ă amară/ iar dacă $ede că nu mai #oate lu#ta cu ele/ se denădă4duieşte. "ceasta

este #ră#astia #e care o sa#ă #ăcatul n su-letul omului şi de care el se teme când -u(e de sine.

Dar #entru a nu se ntâm#la acesta/ 'riodul ne #une n -a!ă n a doua Duminică o altă #arabolă@

#e cea a +iului Risi#itor. 6a are tocmai acest rost@ să ne ndemne să aler(ăm de(rabă la 'atăl/

ndată ce ne1am $ăut cum suntem/ ca să nu cădem n denăde4de.Duminica +iului Risi#itor de$oltă deci/ n #rinci#al/ o n$ă!ătură #ri$itoare la căin!ă/

dar şi la iertarea dumneeiască ce decur(e de aici şi la restaurarea omului n demnitatea sa

ori(inară de -ireN. Dumneeu aştea#tă ntotdeauna ntoarcerea noastră ca să ne ierte

;simboliată #rin mbră!işare/ ca să ne eliberee de #ăcat şi să ne n-iee ;simboliată #rin inel/

să ne ntărească #e cale $irtu!ii ;simboliată #rin sandalele din #icioare şi să ne m#ărtăşească de

tru#ul euaristic al +iului &ău ;simboliată #rin tăierea $i!elului cel n(răşat.

Dacă smerenia din #rima Duminică ne arată că #rima -aă n #rocesul #ocăin!ei noastreeste recunoaşterea #ăcatelor şi a stării noastre ne#utincioase/ #arabola -iului risi#itor ne arată că

următoarea -aă a #ocăin!ei este ntoarcerea la Dumneeu şi mărturisirea #ăcatelor noastre

s-in!ilor săi slu4itori.

(a fiul cel desfrnat am %enit şi eu, 5ndurate,

care toată %iaţa am c+eltuit3o întru înstrăinare7

risipit3am bogăţia pe care mi3ai dat3o, Părinte7

primeşte3mă pe mine cel ce mă pocăiesc,

?> Triod Du.)m.+./ )c.stiira 2/ #.>.

22




2umne!eule, şi mă miluieşte.'<<

Du#ă &-ântul Hri(orie %alama/ milostenia dumneeiască/ su(erată de Duminica +iului

Risi#itor e com#letată şi ecilibrată de comemorarea 3n-ricoşatei Judecă!iN din Duminica

următoare/ -iindcă Dumneeu/ n care dre#tatea şi mila coexistă ntr1un mod indisociabil/ -ace ca

ntotdeauna tim#ul as#rimii să -ie #recedat de tim#ul milosteniei şi com#asiunii?<.

3n #lanul structurii #erioadei #re(ătitoare şi a re#reentării tim#ului #e care o de$oltă/

această Duminică se nscrie cu trei dimensiuni@

:. ea re#reintă continuarea lo(ică a comemorării tuturor de-unc!ilor din iua

#recedentă ;&âmbăta Mor!ilor/ dat -iind că aceasta antici#ă adunarea -inală a

celor $ii şi a celor mor!i şi a năl!a ntre altele tema acestei ru(ăciuni #rin

#reen!a a numeroase tro#are ce -ăceau aluie la Judecată

2. ea com#leteaă/ #rin e$ocarea dre#tă!ii lui Dumneeu/ medita!ia la mila Lui/ dinDuminica +iului Risi#itor

,. ea descide cea de1a doua #arte a #erioadei #re(ătitoare consacrată #re(ătirii

exterioareN n $ederea #ostului re#reentând -a!ă de duminica următoare/

ncinată i(onirii lui "dam din Rai/ extremitatea ultimă a istoriei mântuirii/

reca#itulată şi condensată nainte ciar de a intra n %ostul Mare/ #e #arcursul

căruia/ tim#ul istoriei $a -i răsti(nitN #entru a -in ndumneeit.

Duminica 3n-ricoşatei Judecă!i ne atra(e aten!ia că/ dacă denăde4dea care $ine dinnencrederea n bunătatea lui Dumneeu este mare #rime4die #entru mântuire/ a#oi/ ncrederea

nesocotită n dumneeiasca milosti$ire este şi mai $ino$ată şi mai #rime4dioasă. +iul risi#itor nu

a denădă4duit n ceea ce #ri$eşte mântuirea sa şi s1a ntors #rin #ocăin!ă la 'ată Ceresc/ dar

aceasta nu nseamnă că de acum nainte/ el #oate să #ăcătuiască ori de câte ori $rea #entru că

Dumneeu oricum l iartă. Eu/ #entru că Dumneeu este dre#t şi dreptatea 2omnului rămne în

%eacN/ ice #salmistul ;%s. ::8/>. Dar ce este dre#tatea lui DumneeuQ Iată ce s#une 'riodul@

Te3am făcut fiinţă cinstită şi în!estrată cu libertate deplină, de care nici u nu am îndră!nit să mă ating. >i3am dat

putere să fii asemenea cu Mine, 2umne!eu prin +ar7

iată dar, acum ai singur ce ai ales?'?

?? Ibidem Du.+.R./ )c. sla$a de la Litie/ #.:?.?<Ieromonaul MaParios &imono#etritul/ op. cit ./ #.,2.? %rotos. %etroniu 'ănase Uşile pocăinţei, meditaţii du+o%niceşti la %remea Triodului/ 6d. 'rinitas/ 22/ #.2?.

2,




'ot ce -ace omul cu $oia sa liberă l a#ro#ie sau l de#ărteaă de Dumneeu. Judecata

este de constatarea a cea ce am -ăcut noi n $ia!a #ământească şi totodată o #ecetluire #e $ecie a

acestei stări.? Dar/ ca şi la toate celelalte #rănuiri ale anului litur(ic/ nici această duminică

ncinată 4udecă!ii nu este o sim#lă comemorareN/ o aduce aminte #ioasă/ #entru că ea -ace

e-ecti$ #reent şi actual n tainaN tim#ului litur(ic obiectul ei. %entru credincioşi %arusia e de4a

de -a!ă@

$-osit3a !iua, iată înaintea uşilor e ;udecata,

suflete pri%eg+ea!ă? Aici împăraţii si domnii,

bogaţii şi săracii se %or aduna şi fiecare om

îşi %a lua răsplata după %rednicia faptelor'@

Detaliile Judeca!ii@ arătarea n-ricoşată a lui 5ristos<:N/ răsunetul trâmbi!ei de #e urmă/

desciderea mormintelor <2/ căr!ile descise şi $ădirea -a#telor ascunse ale -iecăruia<,/ stri(ătelede s#aimă ale celor osândi!i şi su-erin!ele lor n Iad <8N nu -ac altce$a decât să treească -rica şi

căin!a credincioşilor. "st-el/ -iecare cli#ă e un #rile4 de #ocăin!ă mai nainte de s-ârşit şi/ #rin

urmare/ e $irtual #urtătoare a $eşniciei. Deci/ accentul şi n această duminică cade tot asu#ra

#ocăin!ei. Cei ce nu şi1au treit conştiin!a n Duminica +iului Risi#itor au #osibilitatea să ncea#ă

lucrarea #ocăin!ei din această duminică. Fi dacă/ celelalte duminici ne1au arătat că/ #ocăin!a

trebuie nso!ită de smerenie şi mărturisirea #ăcatelor/ Duminica 3n-ricoşatei Judecă!i ne arată că

#ocăin!a trebuie nso!ită de milostenie. Intensitatea căin!ei/ sus!inută de -a#tele #ostuluiduo$nicescN/ adică -a#tele de milostenie/ #oate să ibă$ească de Iad şi să scimbe otărârea

Judecătorului 5ristos la 4udecata &a. De acea 'riodul ne ndeamnă@

$(unoscnd poruncile 2omnului, aşa să %ieţuim9

pe cei flămn!i să3i +rănim, pe cei însetaţi să3i adăpăm,

pe cei goi să3i îmbrăcăm, pe cei străini să3i aducem în casă,

pe bolna%i şi pe cei din temniţă să3i căutăm7 ca să !ică şi

către noi (el ce %a să ;udece tot pămntul9B"eniţi binecu%ntaţii Părintelui Meu de moşteniţi

? Ibidem/ #.2?.< Triod Du.3n-ricoşatei Judecă!i/ *t./ Ca.8/ tr.:/ #.,<: Ibidem *t/ Ca.>/ tr.:/ #.,.

<2 Ibidem )c. Doamne stri(at1am/ stiira ,/ #.,>.<, Ibidem *t./ Ca.,/ sla$a de la sedelnă/ #.,.<8 Ibidem )c./ Doamne stri(at1am/ stiira ,/ #.,>.

28




împărăţia ce s3a gătit %ouă?CDMat. E1,:0F'@1

*ltimul tro#ar #ro#riu slu4bei *treniei ne ncura4eaă că #ocăin!a nso!ită şi ea accent

#e căin!ă şi cură!ire interioară de milostenie/ nu se -ace n adar ci n $ederea #rimirii luminii şi a

bucuriei 3n$ierii/ re$elând cu ade$ărat semni-ica!ia Duminicii Lăsatului de carne n iconomia

'riodului@

-ă ne curăţim mai înainte pe noi înşine fraţilor

cu împărăteasa %irtuţilor, că iată a %enit aducndu3ne

nouă bogăţie nepieritoare... Pentru aceasta cu %eselie

să o primim pe dnsa, strignd lui &ristos 2umne!eu9

(el ce ai în%iat din morţi pă!eşte3ne neosndiţi pe noi,

cei ce Te slă%im pe Tine, (el ce singur eşti fără de păcat?' @<

&ă#tămâna care urmeaă/ a Lăsatului de brână/ numită uşa de intrareN n stadionuln-rânării şi care marceaă/ #e de o #arte/ nce#utul #ăirii #ostului ;abstinen!ă de carne n toate

ilele şi #e de altă #arte/ de nce#utul cateeei imno(ra-ice/ #une şi ea accent #e căin!ă şi

cură!ire interioară@

-trălucit3au nouă luminat, ca nişte !ori ra!ele

pocăinţei luminnd intrările dinaintea înfrnării.'@@

+iecare din să#tămâna brânei se aseamănă oarecum ntre(ii să#tămâni/ iar aceasta

ntre(ii #erioade #re(ătitoare/ -iindcă acest astăi ce #uncteaă tro#arele re#reintă nce#utul$ie!ii celei noi/ ce $a -i ado#tată n tim#ul %ostul Mare #rin modul de a fi al căinţei'@6.

%ătrunderea tre#tată n ambian!a %ostului Mare de$ine şi mai $iibilă miercurea şi

$inerea/ căci ele au a#roa#e toată rânduiala ilelor de #ost din %ostul Mare/ #ăstrând unele

trăsături ale ciclului litur(ic -ix.

&ă#tămâna se termină cu &âmbăta "sce!ilor şi Duminica I(onirii din Rai.

3n &âmbăta "sce!ilor sunt celebra!i s-in!ii asce!i ca unii care au atins de4a sco#ul #ro#us

de %ostul Mare@ ntoarcerea n Rai şi restaurarea naturii umane n elanul ei s#re ndumneeire@-ă ne umplem acum de mireasmă, alergnd ca

spre un alt ai al %irtuţilor de 2umne!eu sădite,

ale si+aştrilor care cu postirea şi cu lacrimile le3au înflorit,

în multe feluri roade ale %ieţii alese aducnd

<> Ibidem )c. &la$a de la Litie/ #.,?.

<? Ibidem1*t./ &la$a de la Laude/ #. 8>.<< Ibidem1 Ma. s Lsb./ *t./ Ca. 2/ tr. :/ #.>.< Ibidem1Lu/ s.Lsb./ *t./ Ca. :/ tr. :./ #. 8?.

2>




lui 2umne!eu preacu%ioşii'@8.

Comemorarea asce!ilor e aşadar o excelentă ocaie de a e$oca $irtu!ile ce $or trebui

#racticate n curând cu râ$nă.

Duminica Lăsatului de brână sau a i(onirii din Rai este #usă tot sub semnul

#ocăin!ei/ #entru că taina i(onirii lui "dam din Rai re#reintă o trans#unere a ex#ulării

#eniten!ilor n a-ara bisericii/ care odinioară a$ea loc atunci. "ceştia trebuiau să rămână n a-ara

uşilor biserici/ icoana Raiului/ şi să1şi #lân(ă #ăcatele/ #entru a -i reintroduşi n ea m#reună cu

cateumenii la s-ârşitul %ostului Mare:. De aceea/ imno(ra-ia acestei duminici se ntemeiaă #e

ima(inea lui "dam #lân(ând naintea #or!ilor Raiului #e care le1a ncis #rin neascultarea sa2/

#entru a de$olta o teolo(ie a #ăcatului şi a #ocăin!ei. Dramatismul trăit de credincioşi n această

duminică/ dramatism insu-lat de nsuşi dramatismul lui "dam este asemănătorN cu dramatismul

trăit nce#ând cu &âmbăta lui Laăr #ână n &âmbăta Mare/ când urmărim i de i %atima lui5ristos #entru readucerea lui "dam n Raiul #ierdut.

Cele două extremită!i ale %ostului Mare re#reintă deci/ aşa cum aminteşte Eici-or

Calist, cei doi #oli cruciali ai istoriei mântuirii@ căderea şi mântuirea. 2ar, Postul Mare care

urmea!ă după această duminică %a fi mai mult c+iar şi dect o simplă restabilire a aiului,

fiindcă, încorporndu3se în $al 2oilea Adam' la Paşte, creştinul %a anticipa du+o%niceşte

în%ierea de obşte, trecnd astfel %irtual de la timp la %eşnicie'60.

3n$iind ast-el nainte de n$iereN/ el $a #utea scă#a de as#rimea 4udecă!ii #e care ocomemoreaă Duminica Lăsatului de carne/ #entru a -i ini!iat n mila şi comuniunea cu

Dumneeu n tim#ul celor cincieci de ile de du#ă n$iere/ icoana $eacului $iitor.

< Ibidem1&m. Lsb./ *t./ Ca. 2/ tr. 2/ #. <.Ieromonaul MaParios &imono#etritul/ op. cit., #. ,:>.: Ibidem/ #. ,:>.

2 Triod Du. Lsb./ )c./ Doamne stri(at1am/ stiira 8/ #. .,Ieromonaul MaParios &imono#etritul/ op. cit., #. ,:>.8 Ibidem/ #. ,:<.

2?




2. P,7(* M+)

3n tradi!ia răsăriteană/ #ostul a a$ut un #ro-und caracter s#iritual/ urmând metanoiaN/

scimbarea #ro-und interioară a creştinului. Rolul #ostului este acela de a1l #re(ăti şi a4uta #e

creştin n această scimbare/ ntr1o ast-el de n!ele(ere a #ostului şi mai ales a %ostului Mare ne

a4ută -oarte mult imno(ra-ia atât de -rumoasă şi #ro-undă/ cu#rinsă n 'riod. Din #ăcate nsă/ mul!i

creştini nu mai sesieaă #ro-unimea sensului %ostului Mare şi/ n (eneral a #ostului/ reducându1l

doar la nişte re(ului culinareN/ n acest sens/ #ărintele &cmemann a-irmă că I(norarea

'riodului constituie caua #rinci#ală a scimbării lente ce s1a #rodus n n!ele(erea %ostului Mare/ a

sco#ului şi sensului acestuia... şi care a redus %ostul la o obli(a!ie 4uridică şi la un set de re(ului culinareN>.

Iată ce ne s#une &amo(lasnica ilei de la &tioa$na din Miercurea &ă#tămânii Lăsatului

sec de brână@ De bucate #ostind/ su-lete al meu/ şi de #o-te necură-indu1te/ n deşert te laui cu nemâncarea

că de nu !i se $a -ace !ie #ricină de ndre#tare/ ca un mincinos $ei -i urât de Dumneeu/ şi demonilor celor mai răi

te $ei asemăna/ care niciodată nu mănâncă. Deci caută să nu -aci netrebnic #ostul #ăcătuind/ ci nemişcat să rămâi

s#re #ornirile cele -ără cale... N ?.

Iar stiira a II 1 a de la )ecernia din Miercurea &ă#tămânii a #atra din %ost s#une@ Cei ce

să$ârşesc -a#te bune n taină/ aşte#tând răs#lătirile duo$niceşti/ nu le $estesc n mi4locul uli!elor/ ci mai

$ârtos le #oartă n inimile lor. Fi Cel ce $ede toate/ câte se -ac n taină/ ne dă #lata n-rânării. &ă să$ârşim

dar #ostul nemânindu1ne la -e!e<.

&inaxarul Duminicii Lăsatului sec de carne ne n$a!ă@ Dar trebuie să se ştie că 5ristos nu

$a ntreba atunci nici de #ost/ nici de sărăcie/ nici de minuni/ cu toate că sunt bune şi acestea/ ci de cele ce

sunt cu mult mai bune decât acestea/ de milostenie şi de milăN.

%e lân(ă n$ă!ătura ce reiese din textele imnelor litur(ice/ 'riodul cu#rinde n$ă!ături şi

re(uli #recise re-eritoare la #ost. Ciar din Duminica Lăsatului sec de brână a-lăm din sinaxarul

ilei moti$ul #entru care trebuie să #ostim@ %entru aceasta a şi -ost i$odit de &-in!ii "#ostoli acest

#ost de #atrueci de ile #entru ca noi/ #rin #aa #oruncii/ să dobândim cu a4utorul #ostului nestricăciunea

> "lexander &cmemann/ Great *ent, Houme to Pasc+a, Ee SorP/ :/ #. 8: $ei şi trad. n limba română de

"ndreea &troe şi L. Constantin/ Bucureşti/ :>.

? Triodul, ed. cit./ #. >.< Ibidem, #. ,,. Ibidem, #. 8:.

2<




#ierdută de "dam/ care a #ătimit #entru că nu a #ăit #oruncaN. Du#ă care/ mai de#arte/ ne n$a!ă să

#rimim #ostul cu multă bucurie şi să1l #ăim s#re a dobândi cu a4utorul lui ceea ce n1a reuşit "dam/

adică ndumneeireaN.

Dar nu numai #e acestea/ ci şi #e celelalte trei #osturi... ni le recomandă 'riodul a le

res#ecta. %entru această #ricină a -ost deci aşeat...N:.

%rimele ile ;luni şi mar!i din &ă#tămâna l din %ost sunt ile alitur(ice/ -iind o#rită ciar

o-icierea Litur(iei Darurilor mai nainte &-in!ite #ână miercuri/ ca să #ostească/ du#ă #redanie/

toată -ră!imea iar cei ce $or #utea/ să #ostească #ână $ineriN2/ ceea ce nseamnă că se a4uneaă n aceste

ile du#ă #redanie/ adică du#ă 'radi!ia Bisericii.

'ot n #rima să#tămână a %ostului Mare/ miercuri seara/ du#ă Litur(ia Darurilor/ (ăsim

următoarea re(ulă re-eritoare la #ost@ "#oi se dă ana-oră/ şi se -ace a#oi isut s#ecial ...la masă se

dă #u!ină mâncare uscată. Eici 4oi n această să#tămână nu se #une masa/ ci se #osteşte #ână $ineri/ şi atuncimer(ând la masă/ se mănâncăN,.

"s#rimea #ostului su-eră modi-icări n ilele de sâmbătă şi Duminică/ ile n care La

masă se citeşte cu$ântul cel de laudă #entru &-ântul 'eodor al &-ântului Hri(ore de ETssa. &e

mănâncă bob -iert/ măsline albe şi ne(re şi -ierturi cu untdelemn/ de se $a ntâm#la şi coli$ă/ bere

şi $in câte două #aare #entru &-ântN8. Cât #ri$eşte dele(areaN la alt -el de alimente/ 'riodul ne

s#une lămurit că numai de două ori se n(ăduie să se mănânce #eşte n acest mare %ost@ la Buna$estire

şi la Duminica +loriilorN>

.6ste binecunoscut -a#tul că 'i#icul/ n (eneral/ şi re(ulile le(ate de #ostire şi $ia!a

creştină sunt de ori(ine monastică/ mănăstirile mani-estând o #uternică in-luen!a n $ia!a Bisericii.

De aceea/ re-eritor ia aceste re(uli #ri$ind modul de #ostire/ 'riodul ne lămureşte că "cest obicei

este luat din La$rele Cu$iosului %ărintelui nostru &a$a şi ale #urtătorului de Dumneeu %ărintelui nostru

6le-terieN?.

&intetiând re(ulile ce determină modul de a #osti n Biserica Ortodoxă/ cu#rinse n

'riod/ #utem s#une@

U n tot %ostul Mare se consumă doar le(ume/ -ructe/ -ără alte alimente

Ibidem, #. 2. Ibidem, #. ,.: Ibidem.2 Ibidem, #. ::,., Ibidem, #. :,.

8 Ibidem, #. :<<.> Ibidem.? Ibidem.

2




U n a-ară de ilele de &âmbătă şi Duminică se a4uneaă #ână seara/ când/ du#ă o-icierea

Litur(iei Darurilor/ nceteaă a4unarea

U se delea(ă &âmbătă şi Duminică la untdelemn şi $in iar n &ărbătorile Buna$estire şi

+lorii se delea(ă şi la #eşte. La aceste re(uli se adau(ă@

U cele #ri$itoare la #rima să#tămână când se a4uneaă de luni #ână $ineri/ ori se

ntreru#e miercuri seara/ du#ă care se continuă a4unarea

U cele #ri$itoare la &ă#tămâna %atimilor/ care constituie o #roblemă a#arte.

%erioada %ostului Mare cu#rinde următoarele duminici@ Duminica Ortodoxiei/ Duminica

&-. Hri(orie %alama/ Duminica &-intei Cruci/ Duminica &-ântului Ioan &cărarul/ Duminica

Mariei 6(i#teanca şi Duminica +loriilor.

Obser$ăm că duminicile din %ostul Mare sunt rânduite n aşa -el ncât creştinul

n$eşmântat n aina #ocăin!ei să străbată lesne $remea #ostului şi să a4un(ă la n$iere. "st-el/creştinul care !ine drea#ta credin!ă ;Duminica Ortodoxiei/ #rimeşte arul &-ântului Du ;n

Duminica &-ântului Hri(orie %alama şi narmat cu #uterea &-intei Cruci ;Duminica &-intei

Cruci urcă #e scara $irtu!ilor n Duminica &-ântului Ioan &cărarul/ #rin #ocăin!ă şi smerenie

;Duminica &-intei Maria 6(i#teanca #entru a a4un(e să1l ntâm#ine sau să se ntâlnească cu

5ristos n Duminica &tâl#ărilor.

%rima să#tămână a %ostului Mare mai este numită să#tămâna curatăN #entru a arăta că

-er$oarea cu care este #ăită trebuie să -ie un model #entru toate celelalte să#tămâni ale %ostuluiMare. 3n ciuda di$ersită!ii de stări a creştinilor/ cu to!ii trebuie acum să aibă un sin(ur (ând/

consacrându1se #ostului şi ru(ăciunii. 3n acest sens/ &-ântul &imion Eoul 'eolo( s#une@

... toată seminţia creştinească, mona+i şi mireni, primeşte, fiecare dintre noi, în prima şi

sfnta săptămnă din Postul Mare cu lumina aprinsă binele postului, oricine îşi pleacă de

bună%oie gtul sub acest ;ug şi nu este nimeni, nici dintre cei ce de!nădă;duiesc foarte de

mntuirea lor şi %ieţuiesc în nefrica şi nerespectul lui 2umne!eu, care să dispreţuiască legea

postului în acea săptămnă şi să nu se înfrne!e mai degrabă el însuşi, după putere, împreunăcu toţi.8@ '

<&-ântul &imeon Eoul 'eolo( (ate+e!e, -crieriII, Cat. ::/ Postul şi binefacerile lui, ed. a II1a re$ăută/ 6d.

Deisis/ &ibiu/ 2, #. :>?.

2




Du#ă #atriarul Coma "ticul/ aceasta a -ost instituită n toată ri(oarea #entru a1i obli(a

#e mireni să #ăească cel #u!in tim# de o să#tămână re(ulile #e care monaii şi clericii trebuie să

le res#ecte tot tim#ul %ostului Mare.

&ă#tămâna I urmeaă aceleiaşi re(uli ale #ostului ca şi să#tămâna #atimilor. 3n această

să#tămână se citeşte/ de luni #ână 4oi/ Canonul &-ântului "ndrei Criteanul/ m#ăr!it n #atru #ăr!i

insistându1se şi mai mult decât n celelalte să#tămâni asu#ra #ocăin!ei.

3n sâmbăta de la s-ârşitul să#tămânii se -ace #omenirea &-ântului Mare Mucenic 'eodor

'iron/ care a ibă$it #e creştinii care #osteau de s#urcarea cu 4ert-e idoleşti/ #usă la cale de Iulian

"#ostatul.

%rima să#tămână este ncununată de D&'"'4 O+(,-,?')'/ simbol atât al biruin!elor

duo$niceşti du#ă o să#tămână de #ost as#ru cât şi sărbătoarea biruin!ei dre#tei credin!e

;ortodoxia m#otri$a tuturor ereiilor şi rătăcirilor care au asaltat biserica lui 5ristos de1a lun(ula o#t $eacuri sau sărbătoarea restabilirii cinstirii s-intelor icoane la &inodul )II 6cumenic din

<< de la Eiceea@

-trălucit3a +arul ade%ărului şi cele de demult s3au preînc+ipuit

umbros acum s3au să%rşit arătat. (ăci iată /iserica,

pe care o însemna mai înainte c+ipul cortului mărturiei

şi care ţine credinţa dreaptă Dortodo#ăF, se îmbracă ca

şi cu o podoabă mai presus de lume cu icoana după trup a lui &ristos7 ca ţinnd icoana (elui pe care3* cinstim, să nu rătăcim.'88

A -, -&'"'4$ din %ost/ ncinată &-ântului Hri(orie %alama se lea(ă n semni-ica!ia

sa #ro-undă de Duminica Ortodoxiei. Cinstirea icoanelor este ntemeiate #e #osibilitatea

trans-i(urării sensibilului realiată #rin #reen!a &-ântului 5ar.

%ranicul &-ântului Hri(orie %alama a -ost instituit o dată cu canoniarea sa o-icială n

anul :,?:/ dar ca adesea n Bian!/ el nu -ăcea decât să sanc!ionee un cult #o#ular de$oltat la

#u!ină $reme du#ă moartea sa ;V:8 noiembrie :,> la "tos. 'otuşi #omenirea lui nu a#are nmanuscrisela 'riodului decât nce#ând cu anul :>:::. Canoniarea &-ântului Hri(orie %alama şi

instituirea sărbătorii sale n a doua duminică a %ostului Mare ndată du#ă Duminica Ortodoxiei

consacrau deciiile celor două &inoade isiaste de la Constantino#ol/ din anii :,8: şi :,>: dre#t

nsăşi ex#resia ortodoxiei şi a marii tradi!ii do(matice biantine. "tât $ictoria asu#ra

Ieromonaul MaParios &imono#etritul/ op. cit., #. ,2:.

Triod Dm. s I/ )c./ Doamne sti(at1am/ &la$ă/ #. : .:Ieromonaul MaParios &imono#etritul/ op. cit ./ #. ,,:.:: Ibidem/ #. ,,:.

,




iconoclaştilor din sec. I0 cât şi cea asu#ra umaniştilor biantini n sec. 0I) e n de-initi$

trium-ul n$ă!ăturii ortodoxe a ndumneeirii omului moştenită de la s-in!ii #ărin!i asu#ra

ra!ionalismului elenistic latent dintotdeauna din mediile culti$ate din Bian! şi care şi1a (ăsit noi

sus!inători n scolastica occidentală şi n #recursorii Renaşterii.

"#oi/ era şi -iresc ca #rănuirea &-ântului 5ar să se a-le n centrul 'riodului/ deoarece

numai #rin 5ar #oate creştinul să lu#te m#otri$a #ăcatelor şi #atimilor sale.

"şearea D&'"'4'' S>'"()' C+4' imediat du#ă Duminica &-ântului Hri(orie %alama se

lea(ă de aceeaşi conce#!ie/ căci/ alături de &-ântul 5ar/ S>9"( C+4) )7() <(,+* ",7(+ -)

4$1)()"') @" *1( 4 1('&'*) 3' 4 #+$<&3*. &inaxarul duminicii ne arată -oarte bine

#ricinile #entru care se -ace n 'riod #rănuirea &-. Cruci@ &-ânta Cruce ne a4ută să răbdăm

su-erin!ele/ amintindu1ne de #atimile ndurate de Mântuitorul 5ristos #entru mântuirea noastră.

De aceea/ accentul n această duminică/ a #rănuirii &-intei Cruci/ nu cade #e su-erin!a #ecare o simbolieaă Crucea/ ci numai asu#ra #uterii care i$orăşte din ea/ a4utând1ne să n$in(em

is#itele şi ncercările@ Putere nebiruită s3a dat nouă creştinilor, crucea Ta, Mntuitorul

nostru.:2N.

%oetul litur(ic a dorit ca n această #erioadă de (rele ne$oin!e să a#rindă năde4dea n

su-letul celor ce se #ocăiesc/ arătându1le că s-ânta cruce este un ade$ărat i$or de s-in!enieN şi

temeiul n$ierii noastre.

Du#ă ce n #rimele două duminici/ au -ost ntări!i n credin!a ortodoxă #rin ar şi nsă#tămâna a I)1a au $enerat Crucea/ lucrătorii #ocăin!ei şi $or continua #rocesul #ână n

să#tămâna a )I1a/ #unctâdu1l cu două duminici consacrate unor modele $ii ale $ie!ii

duo$niceşti.

"ceste două #ranice sunt a#ro#iate atât n ce #ri$eşte ori(inea/ cât şi -unc!ia şi taina lor/

ast-el că #ot -i #ri$ite m#reună.

%rănuirea S>'"()' M+' E5'1()"4 a a#ărut naintea celei a &-ântului Ioan &cărarul/

-iind indicată de unele manuscrise ale 'riodului nce#ând din secolulul al 0I1lea/ ciar dacăatunci această instituire era de#arte de a -i -ost (enerată@ numeroase documente continuă să

#rescrie #entru acestă duminică doar comemorarea bo(atului milosti$ şi a săracului Laăr din

$eciul sistem al lecturilor de la Ierusalim/ care su#ra$ie!uieşte de alt-el #ână astăi n canonul

*treniei duminicii a )1a.:,

:2Triod Dm. s.III/ *t./ #. 2<8.:,Ieromonaul MaParios &imono#etritul/ op. cit., #. ,>?.

,:




%rănuirea S>9"(*' I," S4$++* nu nce#e să -ie atestată n manuscrise decât n

secolul al 0III1lea/ #entru a se re(ăsi n toate documentele secolului al 0)1lea. :8 Instituirea

târie şi extrem de ra#idă a acestei #rănuiri a reultat #robabil din dorin!a de a com#leta n mod

armonios structura 'riodului. Dacă #rimele două duminici se distin(ea ca o #erioadă

do(maticăN/ trans-erarea #ranicelor &-in!ilor Ioan &cărarul şi Maria 6(i#teanca a #ermis

de-inirea unei a doua #erioade/ asceticeN n ciclul duminicilor din %ostul Mare.

&-ântul Ioan &cărarul e #rănuit n mod normal #e , martie/ iar &-ânta Maria 6(i#teanca

#e : a#rilie. +a#tul că aceste două #ranice cădeau ntotodeauna n #erioada 'riodului -ăcea ca

ele să nu -ie solemniate/ n ciuda im#oran!ei acestor s-in!i n e$la$ia biantină@ trei stiiri la

)ecernie şi un canon la *trenie/ nimic mai mult. De aceea/ trans-erul lor n #erioada mobilă a

'riodului a #ermis o mai mare strălucire acordată acestor s-in!i şi o a-irmare mai ex#licită a

le(ăturii lor cu %ostul Mare.Din #unct de $edere s#iritual/ lectura &căriiN &-ântului Ioan &cărarul este cea mai

im#ortantă dintre lecturile #atristice din tim#ul %ostului Mare şi călăuă descernământului ce

trebuie să nso!ească -ă#tuirea tututor $irtu!ilor. &cara $esteşte urcuşul către Dumneeu al

autorului ei/ lăudat n acelaşi tim# dre#t raiul %irtuţilor N:>/ legiuitorul asce!eiN:? şi

făptuitorul prin e#ecelenţă, care a purtat prin gura sa înălţările lui 2umne!euN.:< &-ântul Ioan

re#reintă ntr1ade$ăr icoana n-rânării şi a asceei:/ de aceea #omenirea sa este #rile4ul

rememorării temeiurilor ascetice. 6l si1a luat Crucea:

#entru a urma 6$an(eliei n toatări(oarea::/ retre(ându1se din lume #entru a1şi stă#âni #lăcerile tru#ului şi a bura s#re

Dumneeu #rin ru(ăciune@

2epărtatu3te3ai în desfătarea lumească, cu%ioase,

ca de ce%a %ătămător şi, %este;indu3şi trupul cu nemncarea,

ai înnoit tăria sufletului şi ai cştigat mărire ceraescă, %rednicule

de laudă. Pentru acesta nu înceta rugndu3te pentru noi, IoaneN.:::

:8 Ibidem #. ,>?.:>Triod Dm. s. III/ *t./ Ca. 8/ tr. >/ #. ,2.:? Ibidem tr. ?/ #. ,2.:< Ibidem )c./ Doamne stri(at1am/ stiira :/ #. ,2>: Ibidem *t./ Condac/ #. ,2.

: Ibidem 1 )c./ Doamne stri(at1am/ stiira ,/ ##. ,2>1,2?.:: Ibidem )c./ &la$a/ #. ,2?.::: Ibidem *t./ Luminânda/ #. ,,2.

,2




P)"*('& -&'"'4$ -'" P,7(* M+) )7() @"4'"($ S>'"()' M+' E5'1()"4/ cea

care #rin #ocăin!ă s1a ridicat la trea#ta s-in!eniei. %ăresimile s1au descis cu #arabola +iului

Risi#itor/ #ildă n care Mântuitorul arată #ăcătoşilor calea care duce la ibă$ire şi s-ârşesc cu

#rănuirea &-intei Maria 6(i#teanca/ #ildă $ie a modului n care ne$oin!ele #ersonale a4utate sau

ntărite de ar/ #ot re-ace -iin!a omenească. %uterea ei de con$ertire/ a $enit du#ă cum se ştie tot

din #uterea &-intei Cruci/ la -el ca şi oarecând &-ântul %a$el #e drumul Damascului@

Puterea (rucii Tale, &ristoase a făcut minune7

că şi aceea care mai înainte era desfrnată

s3a ne%oit cu ne%oinţă pusnicească...N::2

Con$ertirea Mariei s1a -ăcut #rin &-ânta Cruce/ dar locul n ceata s-in!ilor şi l1a dobândit

#rin $ia!a de as#re ne$oin!e #e care a dus1o din acea cli#ă. %ilda $ie!ii ei do$edeşte deci/ o dată

mai mult că mântuirea şi s-in!enia #ot -i atinse de oricine #orneşte #e calea #ocăin!ei/ a4utat dearul ceresc.

'rebuie să amintim şi -a#tul că n să#tămâna aceasta a )a/ miercuri seara/ la *trenia

ilei de 4oi/ se citeşte ntre( Canonul Mare al &-ântului "ndrei Criteanul m#reună cu $ia!a

%reacu$ioasei Maria 6(i#teanca/ scrisă de #atriarul &o-ronie al Constantino#olelui. %ricina

#entru care s1au rânduit acestea/ #recum arată &inaxarul 'riodului/ este că se a#ro#ie de s-ârşit

#ostul şi #entru ca oamenii să nu slăbească ostenelile şi lu#tele duo$niceşti. Condacul

canonului este un #uternic ndemn la tre$ie şi (ri4ă #entru răs#unsul cel n-ricoşat@ -uflete al meu, suflete al meu? -coală, pentru ce dormi? -frşitul se apropie şi %rei să te tulburi?

2eşteaptă3te dar ca să se milosti%ească spre tine &ristos 2umne!eu (el ce este pretutindenea şi

toate le plineşte. N

La *trenia sâmbetei se citeşte n #atru răstim#uri "catistul Bunei )estiri/ n ci#

sărbătoresc şi cu re#etarea de mai multe ori a #rimului condac anume alcătuit n cinstea acestei

#rănuiri@ "#ărătoare Doamnă...N/ a$ând dre#t sco# #omenirea şi cinstirea biruin!elor câşti(ate

de creştini cu a4utorul minunat al Maicii Domnului.De la Duminica &-intei Maria 6(i#teanca şi #ână la %aşte/ caracterul 'riodului se

scimbă/ acum nceindu1se #re(ătirea duo$nicească a credincioşilor n $ederea marii sărbători.

Din acest moment/ 'riodul nce#e să reamintească ntâm#lările #etrecute n ultimele să#tămâni

din $ia!a #ământească a Mântuitorului. Credinciosul care #ână acum s1a #ocăit #entru #ăcatele

sale/ nce#e să retrăiască momentele care #reced 4ert-a de #e Hol(ota. Cel care #ână acum s1a

străduit s#re a se cură!i de #atimi/ se #re(ăteşte să ntâm#ine aceste s-inte ile care i $or aduce

::2 Ibidem Du. s.)/ )c./ &la$a/ #. 8>.

,,




lumina n su-let #e de o #arte/ iar #e de altă #arte/ nu #utem s#une că #ocăin!a se o#reşte/ #entru

că ea atin(e culmea su#remă n )inerea %atimilor/ când -iecare su-eră cu 5ristos (ândind că el

este cel care l1a răsti(nit #e Mântuitorul #e cruce.

,8




!. S$1($&9" P('&'*,+ 4"" T+',-*'

&ă#tămâna %atimilor ocu#ă un loc s#ecial n #erioada 'riodului/ ieşind din rândul celor

şa#te să#tămâni de #ost se deosebeşte substan!ial şi1n re(ulile de $ia!ă creştină 1 #ostul se

as#reşte 1/ iar n ceea ce #ri$eşte rânduielile ti#iconale/ n -iecare seară se o-iciaă utrenia ilei

următoare/ sub denumirea de denie 4oi seara este Denia celor :2 6$an(elii/ n cadrul căreia se

scoate n mi4locul bisericii &-ânta Cruce/ ce se a-lă n s#atele &-intei mese $ineri 1 care este o i

alitur(ică 1/ la ora #rânului ;:2WW/ se o-iciaă )ecernia &#ecială/ n cadrul căreia se scoate&-ântul 6#ita-/ iar seara se o-iciaă Denia cu %roodul Domnului 4oi şi &âmbătă se o-iciaă

Litur(ia &-ântului )asile cel Mare/ combinată cu )ecernia iar sâmbătă noa#tea/ nainte de ora

O/ se o-iciaă Canonul &âmbetei celei Mari.

De re(ulă/ credincioşii #ractican!i şi #etrec tim#ul/ n această să#tămână/ mai mult la

biserică 1 ncercând să ia #arte la toate slu4bele di$ine o-iciate/ $rând #rin aceasta să retrăiască/ o

dată cu Mântuitorul/ ultimele &ale ile ale $ie!ii de #e #ământ şi să reca#itulee n $ia!a lor

drumul Hol(otei. Caracterul nocturn şi a#roa#e nentreru#t al slu4belor 1 mai ales cum se o-iciaula Ierusalim/ con-orm mărturiei #elerinei 6(eria 1 su(ereaă starea de $e(e continuă/ de tre$ie/

n care ar trebui (ăsit omul n cli#a mor!ii sale. De alt-el/ tro#arul Iată Mirele $ine n mieul

no#!ii...N este su(esti$ n acest sens. &unt one ale !ării n care/ din momentul scoaterii Crucii/

sau a &-ântului 6#ita-/ n mi4locul bisericii/ creştinii rămân n biserică/ nu o mai #ărăsesc #ână

când acestea sunt duse din nou la locurile lor ;n &-ântul "ltar. "ceasta ex#rimă o detaşare totală

de #roblemele şi #reocu#ările lor cotidiene şi o #reocu#are mai #ro-undă #entru desă$ârşire şi

unirea lor cu 5ristos.

&ă#tămâna %atimilor/ mai ales #rin slu4bele bisericeşti/ i introduce #e creştini n

atmos-era tainică a &-intei n$ieri@ slu4bele ilnice i deconecteaă #e oameni de la #reocu#ările

lor cotidiene strict materiale şi #ermanentieaă (ri4a #entru su-let caracterul nocturn 1 dat de

denii 1 dă o stare de $e(e caracteristică -ecioarelor n!ele#te ce L1au aşte#tat #e mirele 5ristos

retrăirea n cadrul slu4belor a momentelor ce au #remers mor!ii şi n(ro#ării Domnului şi a#oi

%roodul şi aşearea n mormânt a Domnului readuc starea su-letească a -emeilor mironosi!e/ a

ucenicilor/ a lui Iosi- şi Eicodim/ care n1au a$ut linişte #ână n1au dat $estea de la unul la altul n

-or-ota creată n 4urul mormântului (ol că 5ristos a n$iat. Ce inimă creştină 1 cât de m#ietrită ar

-i ea 1 nu este mişcată $ăându1l #e #reot #urtând Crucea/ #e care odinioară a #urtat1o nsuşi

,>




5ristos/ cântând "stăi se răsti(neşte #e lemn cel ce a aşeat #ământul #e a#e...N ;"nti-onul al

0)1lea din cadrul Deniei de 4oi seara ce om a #utut uita no#!ile n care/ #urtat de mâna mamei

sau a bunicii/ ocolea s-ânta biserică n dan(ătul clo#otelor/ cu &-ântul 6#ita- #urtat de slu4itori/

care #arcă aco#erea ntre(ul #ământ s#ălând cu &ân(ele curs din Coasta &-ântă toate #ăcatele şi

nele(iuirile ce s1au -ăcut #e elQ %ocăin!ă şi n$iereA Moartea #ăcatului o dată cu moartea lui

5ristos şi n$ierea o dată cu n$ierea LuiA Eu există o altă -ormă/ o altă cale mai bună de a

n-ă!işa credin!a Bisericii decât slu4bele ei #rin ex#erien!a Bisericii/ creştinii -ac ex#erien!a

renaşterii lor s#irituale/ iar slu4bele/ -oarte #e scurt in$ocate aici/ i #oartă s#re lumina ine-abilă a

ndumneeirii::,.

"ctualiarea dramatică a %atimii Mântuitorului nce#e ncă din #rimele ile ale

să#tămânii a )I1a/ #rin e$ocarea narati$ă a bolii/ mor!ii şi n$ierii lui Laăr/ iar mai a#oi #rinintrarea trium-ală a Mântuitorului n Ierusalim. Men!ionând ncă de Luni boala lui Laăr/ &-ântul

'eodor &tuditul u(ră$eşte mar!i trimiterea unor mesa(eri la 5ristos de către surorile lui Laăr@

=iind cuprinse de plngere, surorile lui *a!ăr şi3au arătat

întristarea >ie, (unoscătorule a toate7 dar Tu ai într!iat puţin,

ca să %ădeşti minunea şi să arăţi apostolilor Tăi cele înfricoşătoare.N::8

Laăr moare miercuri/ iar 4oi sunt de4a două ile de când ace n mormânt/ iar

Mântuitorul nce#e mersul s#re %atima &a n tim# ce la Betania a#ro#ia!ii lui Laăr !in doliu şi$arsă lacrimi aşte#tându1l #e 5ristos.::> &âmbătă se n-ă#tuieşte una dintre cele mai mari minuni

a lui 5ristos/ n$ierea #rietenului său.

3n$ierea lui Laăr este simbolul n$ierii $iitoare a neamului omenesc::? şi arătarea

atot#uterniciei lui Dumneeu care răstoarnă le(ile naturii umane stricate ::<. 3nainte de cruce

ciar/ Iadul tremură la auul (lasului &ău:: şi se (răbeşte să1i de drumul lui Laăr să iasă din

el::/ anun!ând ast-el a#ro#iata sa nimicire:2. 'oate acestea i ntăresc #e ucenici nainte de

%atima &a.

::, %r. "sist. Drd. )asile Ha$rilă/ nduieli liturgice ale Postului Mare şi însemnătatea lor pentru %iaţa creştină/ n

Re$ista &-ântul "#ostol "ndreiN anul II/ nr. ,/ ed. 6uro#olis/ Constan!a/ :/ #. 1:.::8 Triod Ma. s.)I/ *t. Ca. 2/ tr. </ #. 82.::> Ibidem Jo. s.)I/ *t./ Ca. 8/ tr. ?/ #. 8,,.::? Ibidem &m. &)I/ *t./ tro#arul/ #. 8>:.::< Ibidem Ca. :/ tr. ,/ #. 8>2.

:: Ibidem Jo. s.)I/ *t./ Ca. / tr. ?/ #. 8,8.:: Ibidem &m. s.)I/ %a$ecerni!ă/ Ca. </ tr. >/ #. 88.:2 Ibidem )i. s.)I/ *t./ Ca. / tr. ,/ #. 88.

,?




Dacă n$ierea lui Laăr ne arată că numai #rin 5ristos se m#lineşte n$ierea noastră/

D&'"'4 F*,+''*,+ ne arată ci#ul acestei nnoiri. Când Domnul intră biruitor n Ierusalimul

nostru su-letesc/ 3l ntâm#inăm cu stâl#ări/ stri(ăm ca #runcii OsanaN şi i aşternem aine #e

cale. 3n!elesul duo$nicesc al stâl#ărilor ni1l arată Mărimurile *treniei duminicii/ care ne

ceamă@

"eniţi şi %oi cu pruncii să aducem lui 2umne!eu credinţă,

ca nişte ramuri de finic şi dragoste cu nişte stlpări.N:2:

&tâl#ările de $irtu!i sunt roadele ostenelilor ascetice des-ăşurate n tim#ul %ostului

Mare şi ele n(ăduie credincioşilor să1l #rimească cu $rednicie #e 5ristos/ -iind #rin urmare/

mi4loacele identi-icării şi mai strânse cu 6l/ n %atima &a.

"ceastă exe(eă a relatărilor e$an(elice arată bine -inalitatea ristolo(ică a ntre(iicateee a 'riodului. Du#ă ce tim# de şase să#tămâni şi mai bine/ am -ost ndemna!i la #ocăin!ă/

smerenie/ #ost/ stră#un(erea inimii şi la alte $irtu!i de acum nu mai este tim# #entru des-ăşurarea

unei n$ă!ături teoretice/ -iecare trebuind să1şi arate roadele -a#telor sale şi să #robee $aloarea

lor reală@ să $adă dacă ele sunt $rednice să #rimească #e 5ristos.

3n %alestina/ Duminica &tâl#ărilor era iua n care se rentorceau n mănăstire monaii

ce ieşiseră din ea #entru a #etrece cele 8 de ile de #ost n sin(urătatea deşertului :22. "cest

obicei local a -ost asumat şi trans#us de 'riod #entru a de$eni sensul să$ârşirii aler(ării celor 8de ileN n care -iecare creştin/ mona sau mirean s1a ntors n el nsuşi #entru a #ractica #ostul

su-letului şi al tru#ului şi a se consacre ru(ăciunii n deşertul său interior. "st-el adunarea n

#ranicul &tâl#ărilor #oate -i #ri$ită şi ca o ima(ine/ o antici#are a adunarii esatolo(ice a $iilor

şi a mor!ilor #entru a se n-ă!işa cu to!ii naintea mântuitorului 5ristos. %e de o #arte/ cântările

'riodului s#un că@

Astă!i &arul -fntul 2u+ pe noi ne3a adunat şi toţi,

lund (rucea Ta, !icem9 /ine eşti cu%ntat (el ce %ii în numele 2omnului? )sana (elui dintru înălţine?N:2, iar #e de altă

#arte că Domnul@ %a trimite pe îngerii -ăi cu sunt mare de trmbiţă şi %or aduna pe cei aleşi ai

*ui din cele patru %nturi, de la marginile cerurilor şi pnă la celelalte marginiN;Mat. 28/ ,:

sau@ 5n%ierea cea de obşte mai înainte de Patima Ta încredinţnd3o...N:28. "şadar/ $edem că

unul din elementele esen!iale ale s#iritualită!ii %ostului Mare este o comutare #ermanentă ce

:2:(ata%asier Mărimuri la *trenia Duminicii +loriilor/ 6d. I.B.M.B.O.R./ Bucureşti/ 2/ #. :2.

:22Triod &inaxarul $ie!ii &-intei Maria 6(i#teanca scrisă de &-. &o-ronie al Ierusalimului/ #. ?8<.:2, Ibidem Dm. +loriilor/ )c./ &la$a de la stioa$nă/ #. 8?,.:28 Ibidem &m. s.)I/ tro#arul/ #. 8>:.

,<




#oate -i stabilită ntre momentul istoric al %atimii/ actualiarea lui litur(ică şi trans#unea sa

esatolo(ică.:2> "st-el/ %atima Mântuitorului să$ârşită de 6l ntr1un tim# dat al istoriei este

reactualiată şi retrăită de -iecare credincios.

Drumul Mântuitorului 5ristos s#re %atimi/ Cruce şi 3n$iere debuteaă L"' cu

blestemarea smocinului neroditor ;Mat 2:/ 2. "ceasta arată/ #e de o #arte/ că iudeii nu au $rut

să intre n cămara cea m#odobită a Mântuitorului/ adică Biserica &a/ de aceea s1au -ăcut $rednici

de blestem/ iar #e de altă #arte că 5ristos are #utere ca Dumneeu ade$ărat asu#ra uni$ersului

ntre(/ dar el nu -oloseşte aceasta #entru a scă#a de #atimi/ ci mer(e la ele de bună$oie/ #entru a

m#lini #lanul de mântuire al neamului omenesc:2?.

&-ânta şi marea M+%' ne #re(ăteşte #entru intrarea n cămara mântuitorului cu două

#arabole strict esatolo(ice #arabola celor ece -ecioare şi #arabola talan!ilor. %rima #ildăasemuieşte intrarea n $ia!a $eşnică cu o nuntă/ n care 5ristos este Mirele Care ne ceamă #e

to!i la os#ă!ul său/ iar nuntaşii trebuie să -ie #re(ăti!i cu untdelemnul -ecioriei şi al -a#telor bune.

Cealaltă #ildă ne arată că omul este cemat la #racticare $irtu!ilor/ la s-in!enie ;Mat. >/ 8 #entru

că el a #rimit talantul s-in!eniei nsă trebuie să ne(u!ătorească/ -ăcând -a#tele #entru care a #rimit

#uterea.

Ca o #ecetluire a ntre(ii #ocăin!e lucrate de1a lun(ul #ostului/ S>9"( M')+4+' ne

arată ce minuni nu #oate să să$ârşească ea #entru cel ce1a #racticat1o şi câtă #a(ubă aduce cândli#seşte. "st-el/ #ăcătoasa care se a-lă n starea cea mai de 4os a căderii des-rânata s1a ridicat #rin

#ocăin!ă cu lacrimi la trea#ta de mironosi!ă/ iar Iuda care se a-la #e trea#ta #ri$ile(iată de a#ostol

şi ucenic al &tă#ânului coboară din caua $ânării n$ă!ătorului la stadiul de trădător/ iar n cele

din urmă s-ârşeşte #rin sinucidere/ li#sind ntr1nsul orice urmă de #ocăin!ă.

Dacă 'riodul a nce#ut cu aceeaşi notă o#oi!ia dintre #ocăin!a cu năde4de şi

denăde4dea/ se nceie la -el cu această o#oi!ie. La s-ârşitul #ostului/ #omenirea #ăcătoasei şi a

$ânării lui Iuda are un tâlc ndoit@ du#ă o ndelun(ată #re(ătire cu multe osteneli nu trebuie să-im -ără de (ri4ă/ căci o neaten!ie ne #oate #ierde toată a(oniseala su-letului/ ca ucenicului celui

iubitor de ar(int. %e de altă #arte/ omul #ăcătos şi m#o$ărat cu #atimile/ care nu a #racticat

#ocăin!a are acum o ultimă s#eran!ă@ o #ocăin!ă sinceră ca a #ăcătoasei l #oate sal$a şi

#oate intra la os#ă!ul de taină al nun!ii Mântuitorului.

:2>Ieromonaul MaParios &imono#etritul/ op. cit., #. ,,:2?Triod Lu. s. %atimilor/ %a$ecerni!ă/ Ca. :/ tr. ?/ #. 8<2.

,




3n ,' M+) #rănuim@ s#ălarea #icioarelor ucenicilor de către Mântuitorul 5ristos/

Cina Cea de 'aină/ ru(ăciunea din (rădina Hetsimani şi #rinderea Domnului. 3n centru se a-lă

Cina Cea de 'aină cu instituirea 6uaristiei care se $a -ace #ână la s-ârşitul $eacurilor n s-intele

biserici/ s#re #omenirea 4ert-ei Mântuitorului. Litur(ia euaristică este Litur(ia smereniei/

litur(ia dra(ostei &ale/ testamentul iubirii sale de oameni@ Aceasta să o faceţi spre pomenirea

mea.N Cu ru(ăciunea din (rădina Hetsimani şi cu #rinderea Domnului am intrat de4a n V'")+)

4) M+) a S>'"()*,+ 3' Î">+'4,3$(,+)*,+ P('&'. &-inte/ mântuitoare şi n-ricoşătoare numeşte

Biserica %atimile Domnului s-inte #entru că Cel ce le1a răbdat este s-ântul s-in!ilor/

mântuitoare #entru că ele au -ost #re!ul răscum#ărării neamului omenesc din robia #ăcatului/

n-ricoşate #entru că nu #oate -i ce$a mai cutremurător decât ocara/ ruşinea şi bat4ocura #e care

-ă#tura le1a aruncat asu#ra -ăcătorului şi dătătorului de $ia!ă/ care #e toate le1a răbdat #ână lamoarte.

"stăi nu se o-iciaă &-ânta Litur(ie şi este $reme de #ost total. )inerea #atimilor este

o i sumbră din toate #unctele de $edere@ iudeii şi1au #ierdut dre#tul de ntâi1născu!i/ Iuda

moşteneşte Iadul #entru denăde4de/ %etru se lea#ădă din mândrie de 3n$ă!ătorul său/ cerul se

ntunecă/ #ietrele se des#ică. %e de altă #arte/ )inerea %atimilor ne arată că Dumneeu/ n marea

sa iubire de oameni/ acce#tă #e #ăcătosul care se #ocăieşte n ultimul ceas/ cum este caul

tâlarului de #e cruce. Cenoa Mântuitorului unită cu marea &a iubire/ nu are limite. 3n bra!ele&ale ntinse #e Cruce/ 5ristos #rimeşte #e tâlarul ce se #ocăieşte/ şi i este seteN;Ioan :/ 2

să mântuiască tot neamul omenesc. "st-el Crucea a#are ca mi4loc de mântuire şi ibă$ire. De

acum nainte el nu $a mai -i un instrument de tortură şi de ruşine. Dacă "dam a -ost i(onit din

Rai #rin lemn/ tot #rin lemnul crucii s1a sălăşluit tâlarul n Rai.

+ărădele(ea s1a să$ârşit/ dar totodată Domnul şi1a m#linit lucrarea răscum#ărătoare@

-ă%rşitu3s3aAN. Iadul cu #or!ile lui care ă$orăsc #e cei mor!i din $eac/ este starea decăută a

omenirii de#ărtate de Dumneeu #rin #ăcat/ starea de iolare şi denăde4de/ n care se a-laomenirea căută. Coborând n m#ără!ia mor!ii/ 5ristos a biruit #entru totdeauna moartea/

aducând n locul ei $ia!a $eşnică. De aceea/ Biserica $a -i de aici nainte locul unde #or!ile

Iadului nu se mai ncid niciodată naintea omului. 3n această biruin!ă asu#ra Iadului Domnul

este ca un leu adormitN/ ca soarele care a#une şi răsare #entru a risi#i ntunericul şi ca bobul de

(râu care moare #entru a rodi $ia!a $eşnică. De la s#aima n -a!a ne(răitei coborâri a Domnului

#entru biruin!ă asu#ra mor!ii/ %roodul trece la odina &âmbetei celei Mari/ care du#ă -a#ta

cea nea(ră de $ineri/ lasă să se ntre$adă orile albe ale 3n$ierii:2<. "tmos-era tristă şi

:2<Ierom. %etroniu 'ănase/ op. cit ./ #. :2:.

,




a#ăsătoare a &-intelor %atimi dis#are ncetul cu ncetul/ iar orile n$ierii nainteaă tot mai

luminos.

CAPITOLUL III

S*<=) 3' +9"-')*' *'(+5'4) 71)4'>'4) 1)+',-)' T+',-*'

'riodul/ sau 7'rei1Cântâri cu Dumneeu cel &-ânt9 este cartea de slu4bă ce cu#rinde slu4bele

bisericeşti/ cu nce#ere de la Duminica )ameşului şi a +ariseului #ână la &-ânta n$iereN/ cum nsăşi seintituleaă:2. Eumele acestei căr!i a -ost determinat de structura căr!ii/ adică de numărul de cântări

ale canonului/ care com#arati$ cu canoanele Octoiului şi ale Mineielor 1 -ormate din două

cântări 1 este alcătuit din trei cântări sau ode de unde şi numele/ adică trei cântări/ trei ode sau

'riod.

Cu toate acestea/ 'riodul cu#rinde şi canoane de#lineN/ cum ne in-ormeaă &inaxarele lui

0anto#ul/ in-orma!ie consemnată n &inaxarul Duminicii )ameşului şi a +ariseului@ Du#ă #ărerea

mea şi1a luat numele său din #ricină că cele mai multe canoane au trei cântări sau #entru că/ du#ă cum am mais#us/ canoanele din să#tămâna mare au -ost alcătuite la nce#ut din trei cântăriN:2.

Cât #ri$eşte istoria acestei căr!i n $ia!a şi1n #ractica Bisericii/ se #are că a trecut #rintr1o

lun(ă #erioadă de -ormare/ a4un(ând #ână n secolul al I01lea:,/ du#ă care s1a im#us n toată

creştinătatea ortodoxă.

*na din cele mai $eci colec!ii cu ast-el de cântări 1 tro#are este 'ro#olo(ionul/ din

care s1au de$oltat Octoiul/ #rin orânduirea -ăcută de &-ântul Ioan Damascinul/ 'riodul şi/

ulterior/ Mineiele. Du#ă cum ne in-ormeaă &inaxarul din Duminica )ameşului şi a +ariseului/unul din %ărin!ii ce şi1au adus o contribu!ie deosebită la alcătuirea 'riodului a -ost marele #oet

Cosma.:,:

Rânduiala slu4belor di$ine din #erioada 'riodului sunt determinate de sco#ul cu care a

-ost rânduită #erioada litur(ică de care ne ocu#ăm şi sco#ul cu care a -ost alcătuit carte de slu4bă/

sco#ul lor a -ost ca să ne aducă aminte #e scurt #rin ntrea(a Carte a 'riodului de toată bine-acerea dintru:2 Triodul care cu#rinde slu4bele bisericeşti de la Duminica )ameşului şi a +ariseului #ână la &-ânta 3n$iere/ ed. a

III1a/ Bucureşti/ :?.

:2 Ibidem/ #. :.:, %r. Heor(e He!ea/ op. cit., #. 22.:,: Triodul / ed. cit./ #. :.

8




nce#ut a lui Dumneeu -a!ă de noi 1 ca să ne amintească tuturor că am -ost #lăsmui!i de 6l ... 1 reca#ituleaă

ast-el toată istoria mântuirii neamului omenesc #e scurt. %rin cele s#use am arătat care este sco#ul 'rioduluiN:,2.

"şadar/ deşi #erioada %ostului Mare s1a -ormat mai ntâi ca o #erioadă de #re(ătire a

cateumenilor n $ederea #rimirii Boteului/ şi1a #ierdut acest caracter ba#tismal/ dobândind un

caracter #eniten!ial. 3n consecin!ă/ cu#rinde imne şi lecturi biblice care au -ost com#use n cea mai

mare #arte du#ă dis#ari!ia cateumenilor/ -a#t #entru care/ accentul lor nu cade #e Bote şi

#re(ătirea #entru Bote 1 aşa cum a -ost dintru nce#ut această #erioadă/ ci #e #ocăin!ă:,, şi

indica!ii/ re(uli ti#iconale re-eritoare la slu4bele unor s-in!i/ re(uli re-eritoare la $eşmintele

#reo!eşti ce ar trebui -olosite n această #erioadă/ #recum şi $ia!a &-intei Măria 6(i#teanca şi

ti#icul lui Marco ;cunoscut sub numele ca#etele lui MarcoN/ e#isco#ul Idruntului. %rin urmare/'riodul cu#rinde/ #e de o #arte/ re(uli ti#iconale #ri$ind modul şi tim#ul o-icierii slu4belor

litur(ice/ iar #e de altă #arte/ ru(ăciuni/ imne şi ciar slu4be s#eci-ice/ total di-erite de cele din

restul anului litur(ic.:,8

D'"(+) +)5*'*) 4) +)5*)&)"()$ ,>'4')+) 7*<=)*,+ +)*'5',7) amintim/ n ordinea

cronolo(ică a a#licării lor@

U restric!ia de a se o-icia &-ânta Litur(ie n anumite ile din #erioada 'riodului;miercuri şi $ineri n &ă#tămâna brânii/ luni şi mar!i din #rima să#tămână a %ostului/ $ineri n

&ă#tămâna %atimilor/ ile numite alitur(ice

U la *trenie/ n loc de Dumneeu este DomnulN se cântă "liluiaN

U ntre catisme şi sedelnele Octoiului se citeşte din &-ântul 6-rem Firul ... #ână la

)inerea &tâl#ilorN:,>/ iar la s-ârşitul sedealnelor se citeşte din La$saicon sau din cu$intele

&-ântului Ioan &cărarulN:,?

U canonul are o structură s#ecialăU n tot tim#ul %ostului Mare se -olosesc/ a-ară de Duminici 1 când se -oloseşte Octoiul/

doar Mineiul şi 'riodul:,<

U s-ârşitul *treniei este deosebit/ cu#rinând ru(ăciuni s#eci-ice %ostului Mare.

:,2 Ibidem.:,, "lexander &cmemann/ Great *ent, Hourne to Pasc+a/ Ee SorP/ :/ #. 8: $ei traducerea n limba română

de "ndreea &troe şi L. Constantin/ Bucureşti/ :>.:,8 )ei "nexe/ #. ....

:,> Triodul / ed. cit./ #. 1:.:,? Ibidem/ #. :.:,< Ibidem/ #. ::.

8:




= R5$4'"' 3' '&") 71)4'>'4) P,7(*' M+):

U Cântarea *şile #ocăin!eiN/ care intră n u litur(ic nce#ând cu Duminica )ameşului

şi a +ariseului #ână n Duminica a cincea a Măriei 6(i#teanca 1 inclusi$

U Ru(ăciunea &-ântului 6-rem Firul/ care se rosteşte n biserică nce#ând cu Duminică

seara a Lăsatului sec de brână #ână miercuri n &ă#tămâna %atimilor la Obedni!ă/

U Canonul &-ântului "ndrei Criteanul/ care se să$ârşeşte n #rima să#tămână din %ost de

luni #ână 4oi/ inclusi$/ n cadrul %a$ecerni!ei mari/ şi n miercurea &ă#tămânii a cincea din %ost/ n

cadrul deniei.

4 S*<=) 71)4'>'4) P,7(*' M+)

U Litur(ia Darurilor mai nainte &-in!ite/ care se o-iciaă ilnic n %ostul Mare/ n a-arailelor alitur(ice/ de &âmbătă si Duminică şi n ilele de si 2> Martie

U %omenirea mor!ilor/ n -iecare &âmbătă #ână la &âmbăta lui Laăr/ inclusi$:,

U n #rimele cinci Duminici ale %ostului Mare se o-iciaă Litur(ia &-ântului )asile cel

Mare.

- R9"-')*'*) 3' 7*<=)*) S$1($&9"'' P('&'*,+ ocu#ă un loc a#arte/ constituind un subiect

s#ecial.3n continuare ne $om o#ri asu#ra ru(ăciunilor/ imnelor şi slu4belor deosebite din tim#ul

%ostului Mare/ ex#licându1le şi subliniind şi rolul lor n $ia!a creştinilor.

I&") 3' +5$4'"'

3n (eneral/ cântările şi ru(ăciunile 'riodului se deosebesc n con!inut/ -iind n ton cu

re(ulile şi #rescri#!iile caracteristice #erioadei/ ncercând #rin aceasta să introducă #e creştini

ntr1o anumită atmos-erăN/ ntr1o stareN care/ #entru şa#te să#tămâni/ le #enetreaă $ia!a. Or/această atmos-erăN sau stareN 1 care de alt-el este starea de #ocăin!ă la care ne ceamă

#ermanent Biserica 1 este creată cu a4utorul ru(ăciunilor şi a rânduielilor litur(ice din #erioada

%ostului:,. 6le ne desco#eră şi comunică duul %ostului Mare/ ne -ac să $edem/ să

sim!im şi să ex#erimentăm acea triste!e luminoasă/ care este ade$ăratul mesa4 şi dar al %ostului

:, 3n #ractică există one n care seria slu4belor de #omenire a mor!ilor se nceie n Joia %atimilor.:, "lexander &cmemann/ op. cit./ #. ,:.

82




Mare:8. Caracterul sobru şi liniştit al ru(ăciunilor şi cântărilor este dat nu numai de con!inutul lor/

ci şi de atmos-era existentă n Biserică/ locaş de ncinăciune/ care este n$eşmântată n culori

ncise

;ne(rul #redomină/ #recum şi de tonalitatea cu care sunt executate cântările. %ostul Mare/ -iind

o şcoală a eliberării de #ăcat şi ne$oin!ă #entru mântuire/ urcuş s#re &-intele %aşti/ o ridicare a

su-letului din #ăcat #entru a1L ntâlni #e 5ristos cel n$iat:8:/ ciar n #rima Duminică/ numită de

&-in!ii %ărin!i $estitoareN a lu#telor duo$niceşti/ ne dă #rimul semnal al acestei lu#te #rin cele

trei stiiri ce se cântă ndată du#ă 6$an(elia de la *trenie@ *şile #ocăin!ei... 3n cărările mântuirii... şi

La mul!imea -a#telor mele cele rele... care ne um#lu de umilin!ă şi ne răscolesc inimile:82.

'reitN din &omnul cel (reu al #ăcatuluiN/ la acest &emnalN/ creştinul/ cu(etând la

mul!imea -a#telor celor releN/ se cutremură de n-ricoşătoarea i a 4udecă!iiN. Ca şi "dam du#ă cea #ăcătuit/ se $ede (olN de -a#te bune dar nu mai $rea să (reşească a doua oară m#ietrindu1se/

ci/ aducându1şi aminte de Dătătorul de $ia!ă/ l stri(ă şi1L im#loră să nu1i ncidă uşile m#ără!iei/

ci *şile #ocăin!ei să1i descidăN/ care nu1s altce$a decât uşile cerului descise n inimile

oamenilor :8,. Co#leşit de mul!imea -a#telor releN ce le1a să$ârşit #ână n #reent/ conştient de

res#onsabilitatea ce o are #entru ele/ caută calea/ cărarea mântuiriiN@

U ntoarcerea n sine nsuşi şi cu(etarea la $ia!a sa #ăcătoasă

U cutremurul şi teama -a!ă de n-ricoşătoarea 4udecatăU năde4dea şi ncrederea n milosti$irea lui Dumneeu.

De aceea/ cu(etând şi $ăându1şi starea/ #une nce#ut bun mântuirii sale şi se ridică/ şi/

dis de diminea!ă/ ca Mironosi!ele -emei/ se otărăşte să intre #rin uşile #ocăin!ei n Biserica &-ântă

a lui Dumneeu/ unde nu are alt #rinos să aducă lui Dumneeu decât #ro#riul locaş al tru#uluiN/

#e care1l $ede cu totul s#urcatN/ la #icioarele milosti$irii lui Dumneeu/ ca #rin #ocăin!ă să1l

cure!e şi aşa să1l -acă tem#lu al Duului &-ânt@

*şile #ocăin!ei descide1mi mie/ Dătătorule de $ia!ă Că mânecă duul meu la Biserica 'a cea&-ântă/ %urtând locaş al tru#ului/ cu totul s#urcat. Ci ca un ndurat cură!eşte1l/ Cu mila milosti$irii 'aleN.

3n (ăsirea căii s#re mântuire/ su-letul cere a4utorul Maicii Domnului care1i neli#sită n

cântările şi slu4bele bisericeşti şi care cu ru(ăciunile ei s#ală su-letele credincioşilor de toată

necură!ia@

:8 Ibidem/ #. ,2.

:8: %rotos. %etroniu 'ănase/ Uşile pocăinţei, laşi/ :8/ #. >1?.:82 Ibidem/ #. ::.:8, Ibidem/ #. >.

8,




3n cărările mântuirii ndre#teaă1mă Eăscătoare de Dumneeu/

Căci cu #ăcate (roa$e mi1am s#urcat su-letul/

Fi cu lene$ire mi1am celtuit $ia!a mea

Ci cu ru(ăciunile tale/ %reacurată/ s#ală1mă de toată necură!iaN.

Ca ex#resie a comuniunii/ ex#erien!a altora de$ine ex#erien!a mea şi ex#erien!a mea

de$ine ex#erien!a altora de aceea/ du#ă cum scria &-ântul "#ostol %a$el comunită!ii din Corint/

-a#tele )eciului 'estament au de$enit #ildă #entru noi 1 'oate acestea li s1au ntâm#lat lor ca

#ilde şi au -ost scrise s#re #o$ă!uirea noastră/ a celor care au a4uns la s-ârşitul $eacurilorN ;Cor. 0/

::. Cea de1a treia stiire ne aduce nainte exem#lul #ocăin!ei lui Da$id şi ne ndeamnă să

ndrănim s#re milosti$irea lui Dumneeu/ ca şi Da$id/ stri(ând Miluieşte1mă Dumneeule du#ămare mila 'aN@

La amintirea -a#telor mele celor rele/

Cu(etând eu ticălosul/ mă cutremur de n-ricoşătoarea i a 4udecă!ii

Ci ndrănind s#re mila milosti$irii 'ale/ ca Da$id stri( Xie@

Miluieşte1mă Dumneeule du#ă mare mila 'aN.

Dintre toate imnele şi ru(ăciunile #e care le cu#rinde 'riodul/ o ru(ăciune 1 care/ ca

extensie/ este mică 1 #oate -i numită/ #rin excelen!ă/ ru(ăciunea %ostului Mare:88

. 6a esteatribuită unuia dintre cei mai mari dascăli ai $ie!ii s#irituale/ &-ântul 6-rem &irul 1 R5$4'")

S>9"(*' E>+)& S'+*.

Le(ată de metanii/ scurta ru(ăciune atribuită tradi!ional &-ântului 6-rem Firul re#reintă o

#articularitate s#eci-ică a slu4belor din %ostul Mare #ână ntr1acolo ncât #ărintele "lexander

&cmemann a #utut1o numi ru(ăciunea %ostului MareN. 'otuşi/ ca şi metaniile şi celelalte trăsături

distincti$e #e care le1am enumerat aici/ această ru(ăciune nu era reer$ată odinioară doar #erioadei

'riodului/ ci era utiliată la toate o-iciile cu "liluiaN/ aşa cum o #rescrie #ână astăi 'T#iPon1ul&-ântului &a$a. 3n tim#ul %ostului Mare/ ea trebuie să -ie recitată la s-ârşitul tuturor o-iciilor ciclului

ilnic din lunea &ă#tămânii I #ână n miercurea &ă#tămânii %atimilor ;cu exce#!ia sâmbetelor şi

duminicilor n care rânduiala litur(ică are un caracter -esti$/ #recum şi miercurea şi $inerea

&ă#tămânii Lăsatului de brână/ ale cărei o-icii sunt de ti# c$adra(eimal. 3nainte de concediere

şi ndată du#ă binecu$ântarea #reotului/ trebuie -ăcute trei metanii mari recitând n tăcere la -iecare

dintre ele o #arte a ru(ăciunii@

:88 "lexander &cmemann/ op. cit./ #. ,8.

88




Doamne şi &tă#ânul $ie!ii mele/ duul trândă$iei/ al (ri4ii de multe/ al iubirii de

stă#ânire şi al (răirii n deşert nu mi1: da mie ;l metanie Yor(ia G#erier(ia G#ilarcia G

ar(olo(iaZ. Iar duul cură!iei/ al (ândului smerit/ al răbdării şi al dra(ostei/ dăruieşte1mi1: mie/

slu(ii tale ;l metanie Yso#rosTne G ta#eino1#rosTne G T#omone G a(a#eZ.

"şa/ Doamne şi m#ărate/ dă1mi mie să1mi $ăd căderile mele şi să nu osândesc #e

-ratele meu/ că binecu$ântat eşti n $ecii $ecilor. "min ;l metanieN.

Du#ă care se -ac ra#id :2 metanii mici re#etând mereu n tăcere la -iecare dintre ele

ru(ăciunea $ameşului@ Dumneeule/ milosti$ -ii mie #ăcătosului şi mă miluieşteAN.

3n -ine/ se -ace din nou o metanie mare recitând numai ultima #arte a ru(ăciunii@ "şa/

Doamne şi m#ărate...N. Eumai n tim#ul %ostului Mare/ du#ă această ru(ăciune se re#etă (ru#ul de

ru(ăciuni le(ate de ..&-inte Dumneeule...N/ ast-el că acesta e reluat de trei ori n cursul -iecărui

o-iciu.Introducerea acestei ru(ăciuni n ilele de #ost e/ se #are/ destul de recentă/ -iindcă nu o

(ăsim indicată n $ecile tT#iPa/ care nu a#ar!in (ru#ului sa$ait/ cum sunt cele studite de la 6$er(etis

şi Messina/ de alt-el extrem de com#lete.

Ori(inea acestui rit se a-lă #robabil la mănăstirea &tudios/ a cărei re(ulă ;5T#otT#osis

#rescrie ntre(ii comunită!i să -acă n %ostul Mare , metanii mari n -a!a e(umenului du#ă catismele

Ceasurilor. %otri$it re(ulii ;DiatT#osis &-ântului "tanasie "tonitul/ la aceste , metanii mari

trebuie adău(ate :2 metanii mici. "ceste două $ariante ale aceluiaşi ritm s#eci-ic c$adra(eimal au-ost ada#tate ulterior la Messina ;, metanii mari şi 6$er(etis ;:> metanii. "st-el că/ #robabil cu ocaia

sinteei tradi!iilor #alestiniană şi constantino#olitană/ ru(ăciunea &-ântul 6-rem a -ost su#ra#usă #este

acest o-iciu al celor :> metaniiN de4a bine im#lantat n ca#itala biantină nce#ând din secolul 0I.

Oricare ar -i $ecimea acestei ru(ăciuni/ #rin -rec$en!ă şi conciie are o im#ortan!ă

#rimordială n 'riod. 6a reumă n ci# admirabil ntre( #ro(ramul duo$nicesc al %ostului Mare

articulând n trei (ru#uri de cereri #rinci#alii termeni ai $ocabularului duo$nicesc şi ecilibrând

#rin sobrietatea ei di$ersitatea de$oltărilor cateeei imnolo(ice

:8>

."ceastă ru(ăciune ocu#ă un loc deosebit n tim#ul %ostului Mare/ deoarece enumera

ntr1un mod exce#!ional elementele ne(ati$eN ;care1l nde#ărteaă #e om de starea de #ocăin!ă

şi #oiti$eN ale #ocăin!ei şi in$ocă #uterea lui Dumneeu de a ne elibera de unele ;ne(ati$e şi

de a ne m#odobi cu altele ;#oiti$e #entru că numai ast-el este #osibilă ntoarcerea

noastră către Dumneeu şi nce#erea #ocăin!ei:8?.

:8> Ieromona MaParios &imono#etritul/ op. cit./ #. :,21:,,.:8?"lexander &cmemann/ op. cit./ #. ,8.

8>




Ru(ăciunea nce#e cu in$ocarea Doamne şi &tă#ânul $ie!ii meleN/ #rin care

credinciosul l recunoaşte #e Dumneeu ca Domn şi &tă#ân al $ie!ii sale 6l l1a adus la existen!ă/

i (u$erneaă $ia!a care nu stă n constitu!ia #sio1somatică a omului/ ci n $oin!a lui Dumneeu.

Omul/ -iin!ă cauată şi limitată/ dacă nu1l desco#eră #e Dumneeu şi nu1l recunoaşte &tă#ân al său/

şi caută un alt s#ri4in/ şi creeaă #ro#riul dumneeu1idol/ sau se consideră #e sine atotstă#ânitor/

se idolatrieaă.

Du#ă in$oca!ie/ creştinul nşiră #atru boli su-leteşti care co#leşesc adesea su-letul/ l

des#art de Dumneeu/ ducându1l #e om n #ra(ul denăde4dii şi al mor!ii@ trândă$ia sau lenea/

(ri4a de cele multe/ iubirea de stă#ânire şi (răirea n deşert.

&-ântul %ărinte nce#e cu trândă$ia/ lenea/ adeseori de-inită #rin acedie s#irituală/ #entru

că ea este nce#utul oricărei boli s#irituale şi1l m#in(e #e om #ermanent n 4os. 6ste de -a#t un

cinism #ro-und nrădăcinat care/ n -a!a oricărei #ro$ocări s#irituale/ se o#une #rin de ceQK... şiotră$eşte ener(ia s#irituală a omului n #ro#ria1i sursăN:8<.

%aradoxal/ lumea (enereaă (ri4a de multe/ dis#erarea care1l m#iedică #e om să mai

$adă lumina şi1l !ine n ntuneric a#oi iubirea de stă#ânire/ (ustul #uterii. De4a ima(inea asu#ra

lumii este de-ormată dacă omul se substituie lui Dumneeu/ considerându1se stă#ân şi domn/

$ede totul #rin #risma e(oismului său şi a #ro#riei satis-ac!ii. De$ine centrul uni$ersului şi

nce#e a e$alua totul n termenii ne$oilor sale/ ideilor sale/ dorin!elor sale/ 4udecă!ilor sale:8.

Ca -inalitate a acestei stări/ a#are risi#irea/ n care omul nu mai este stă#ân #e sine şis-ârşeşte n (răirea n deşert. Darul su#rem o-erit de Dumneeu omului/ #rin intermediul căruia

comunică cu Dumneeu/ l #reamăreşte/ Cu$ântul de$ine unealtă a răului/ cu$ânt uci(ător #rin

(răirea n deşert.

'oate acestea sunt bolile #entru care creştinul cere $indecare şi a#oi im#loră mila lui

Dumneeu s#re a1l m#odobi cu #atru $irtu!i o#use #atimilor amintite n #ocăin!ă ntâi are loc

cură!irea şi a#oi urmarea $irtu!ii.

%rima din -lorile #ocăin!ei este cură!ia/ care1l a#ro#ie #e om de Dumneeu şi1l -ace$rednic de $ederea lui Dumneeu 1 +erici!i cei cura!i cu inima/ căci aceia $or $edea #e

DumneeuN ;Mt. )/ . %uritatea/ cură!ia/ care dau inte(ritate s#irituală omului/ rodesc n

smerenie. &merenia i dă #utere omului să lu#te ciar m#otri$a dia$olului &merenia ta

1 re#lica dia$olul lui "$a Macarie/ din caua ei nu am nici o #utere asu#ra taN.

Iată cât de minunată este smerenia@

U cură!ă cu lesnire de tot #ăcatul

:8< Ibidem:8 Ibidem, #. ,>.

8?




U este #rielnică s#oririi $irtu!ilor

U este cămară ne-urată a -a#telor bune

U armă nebiruită m#otri$a mândrilor demoni:8.

&merenia este urmată de răbdare omul căutN este nerăbdător #entru că/ -iind orb -a!ă

de sine/ se (răbeşte să 4udece şi să condamne #e ceilal!i/ cărora nu le mai recunoaşte darurile :>/

ne$ăându1şi #ro#riile scăderi.

3n s-ârşit/ ca o cunună a tuturor $irtu!ilor/ a#are dra(ostea/ acea dra(oste ce i$orăşte din

Dumneeu şi care rămâne n $eci ;I Cor. 0III/ :,.

Ru(ăciunea continuă #rin a im#lora a4utorul lui Dumneeu de a1l -ace să1şi $adă

#ro#riile #ăcate şi de a nu1şi osândi -ratele/ #entru că ultimul duşman s#iritual ce a#are este duul

mândriei/ care #oate atra(e su-letul ntr1o #seudo#ietate/ #seudocredin!ă. Eumai recunoscându1şi

#ro#riile #ăcate şi ne4udecând (reşelile a#roa#elui/ creştinul #oate -i eliberat de acest ultimduşman.

Ru(ăciunea &-ântului 6-rem re#reintă/ aşadar/ o in$ocare concisă şi bine structurată a

ansamblului #ro(ramului $ie!ii duo$niceşti #ro#us de 'riod. "rticulându1şi cererile n #ereci de

termeni o#uşi/ ea su(ereaă sco#ul comun@ isiia şi concentrarea menite să liniştească umusul

com#usului uman/ ca arul dumneeiesc să #oată #ătrunde n el şi să1: -acă să n-lorească di-eritele

$irtu!i s#re lauda lui Dumneeu:>:.

O altă ru(ăciune a#ar!inând %ostului Mare 1 sau/ mai bine is/ un canonN de ru(ăciune1 este C","* 4)* M+) * S>9"(*' A"-+)'/ Mitro#olit de Hortina 1 n insula Creta.

3n lucrarea de -a!ă $om -ace doar câte$a re-eriri la acest canon/ datorită ntinderii şi

#ro-unimii lui teolo(ice şi im#ortan!ei #entru $ia!a creştină.

Cele două lun(i o-icii ale Canonului Mare şi ale "catistului modi-ică destul de considerabil

ritmul &ă#tămânii a )1a/ deşi ele se su#ra#un o-iciilor normale de 4oi şi de sâmbătă -ără a le modi-ica.

+iindcă/ de exem#lu/ )ecernia de miercuri seara şi #ăstreaă stiirile obişnuite la Doamne/ stri(at1amN/

ultima dintre ele men!ionându1i #e a#ostoli/ ca şi cum iua care urmeaă n1ar -i marcată de nici o

comemorare s#ecială ;deşi cele 28 de #rosomiiN ale Meta-rastului insistă asu#ra #re(ătirii

Canonului Mare. *trenia de 4oi #ăstreaă/ inserate n Canonul Mare/ cele două canoane triode ale lui

Iosi- şi 'eodor care nu -ac nici o aluie deosebită la temele acestuia din urmă. De asemenea/ deşi

"catistul se insereaă ntr1un mod mai com#lex n o-iciul *treniei de sâmbătă/ cele două trioade

:8 %rotos. %etroniu 'ănase/ op. cit, p. :8.

:> Heron losi-/ Mărturii din %iaţa mona+ală, n rom. de %r. Dr. C. Coman/ Bucureşti/ :>/ #. ,8.

:>: Ieromona MaParios &imono#etritul/ op. cit./ #. :8,.

8<




ale lui Iosi- şi 'eodor/ care laudă s-in!ii şi martirii ca ntr1o sâmbătă obişnuită/ au -ost lăsate. "ceste

detalii ne #ermit să #resu#unem cu mare #robabilitate/ #e de o #arte/ că aceste două o-icii n1au -ost

la ori(ine constituite s#ecial #entru locul #e care1: ocu#ă astăi n 'riod/ şi/ #e de altă #arte/ că o-iciile

'riodului erau de4a redactate atunci când Canonul Mare şi "catistul a -ost -ixate n &ă#tămâna a )1

a. Fi aici

#utem constata că %ostul Mare a ado#tat şi absorbit o-icii socotite im#ortante sau care marcau

ndeosebi sensibilitatea ortodoxă/ -ără ca ele să -i -ost la ori(ine com#use s#ecial #entru 'riod. Dar

$aloarea lor #ro#rie şi obiceiul de a le celebra n %ostul Mare le1au #utut modi-ica oarecum semni-ica!ia

ori(inară/ #entru a le #une de acord cu s#iritualitatea c$adra(eimală ;mai cu seamă n ce #ri$eşte

"catistul.

"st-el/ e interesant #oate să in$esti(ăm ori(inea şi moti$ul -ixării Canonului Mare n 4oia&ă#tămânii a )1a/ această i era odinioară consacrată unui o-iciu $oti$ ce comemora eliberarea

miraculoasă a Constantino#olului #rintr1un cutremur de #ământ care a a$ut ioc #e :< martie < sub

m#ăratul Constantin )I. Cum este caul şi cu celelalte comemorări ale unor cutremure de #ământ

re#artiate de1a lun(ul anului litur(ic/ o-iciul acestei ile ar -i -ost com#us cu un caracter ndeosebi

#eniten!ial/ antici#ând ast-el/ o dată uitat moti$ul ori(inar al celebrării/ su#ra#unerea Canonului Mare/

ca#odo#eră a #ocăin!ei. "ceastă i#oteă rămâne totuşi destul de -ra(ilă/ căci tro#arul n cestiune nu

-ace ex#licit aluie la un #ericol natural şi #oate -i rânduit -oarte bine #rintre -oarte numeroaseletro#are care ceamă la -rica de #edea#sa lui Dumneeu/ risi#ite n 'riod. %e de altă #arte/ dacă +acere

:/ 21, -ace aluie la #ede#se dumneeieşti şi la târ(uiala lui "$raam cu Dumneeu #entru sal$area

cetă!ii #ăcătoase/ acest lucru/ deşi nu este mai #robant/ se #otri$eşte n orice ca #er-ect cu tema

Canonului Mare/ care nu nceteaă să in$oce mila lui Dumneeu ca ea să biruie dre#tatea Lui:>2.

Canonul Mare a -ost com#us de &-ântul "ndrei Cretanul/ mona de la &-ântul &a$a de$enit/

du#ă o şedere la Constantino#ol/ arie#isco# al Cretei. 6ste alcătuit de &-ântul "ndrei ;??1<2/

ori(inar din Damasc/ care n ?> $ine la Constantino#ol aducând cu sine acest canon

:>,

carecu#rinde 2> de cântări/ aşeate1n nouă stări/ -iecare terminându1se cu o cântare ncinată Maicii

Domnului/ n #ractica litur(ică/ acest canon a -ost unit cu )ia!a Cu$ioasei Măria 6(i#teanca/

scrisă de %atriarul &o-ronie al Ierusalimului ;† ?,:>8 s#re a ne -i exem#lu de #ocăin!ă.

&-ântul "ndrei Cretanul/ -iind antrenat #entru un moment n ereia monotelită de către

m#ăratul monotelit %ili#iPos/ -ără să -i -ost totuşi un #artian -er$ent ai ei/ a re$enit la credin!a

ortodoxă/ şi acest Canon de #ocăin!ă/ redactat la s-ârşitul $ie!ii sale/ ar -i du#ă unii autori ex#resia

:>2

Ibidem, #. ,?81,?>.:>, Diaconu Eicolae/ (anonul cel Mare al -fntului Andrei (riteanul, n Mitro#olia BanatuluiN )I ;:>?/ nr. 81?/ #. 8:.

:>8 %r. %ro-. Dr. D. +ecioru/ n col@ 7)ia!a nouă9/ nr. 2/ Bucureşti/ :,<.

8




ex#erien!ei sale #ersonale a căderii n #ăcat şi a ntoarcerii/ n acest -el/ el #oate -i cinstit dre#t

mista(o(ul căin!eiN care1i conduce n mod si(ur #e credincioşi #e calea #e care a străbătut1o el

nsuşi. &-ântul "ndrei Cretanul a lăsat şi omilii/ #rintre cele mai -rumoase ale (enului biantin/ arta sa

oratorică ex#rimându1se şi n com#oi!ia imno(ra-ică/ unde a -ost unul din #rimii autori de canoane

#oetice. Marele său Canon de #ocăin!ă este nu numai una dintre n-loririle imno(ra-iei/ ci şi unul dintre

#rimele canoane. La ori(ine el cu#rindea 2> de tro#are/ res#ecti$ numărul $ersetelor celor nouă ode

scri#turistice ntre care trebuiau cântate. Irmoasele reiau a#roa#e textual ex#resiile caracteristice ale

re-renelor odelor cărora la cores#und. %reen!a odei a 21a şi scurtimea tro#arelor arată că acest Canon

era #re$ăut să -ie cântat m#reună cu odele scri#turistice/ rămânând ncă extrem de a#ro#iat/ atât #rin

caracteristicile lui -ormale/ cât şi #rin temele sale/ de ins#ira!ia acestora. Mai târiu i s1a adău(at un

canon n două tro#are #e odă ncinat &-intei Măria 6(i#teanca/ a#roximati$ n e#oca n care #rănuireaei a nce#ut să a#ară n duminica următoare/ şi un tro#ar ntru cinstirea &-ântului "ndrei Cretanul/ ast-el

că numărul total al tro#arelor se ridică astăi la #este ,@ căci #e lân(ă cele ode #ro#riu1ise/ du#ă

sinaxarul de la oda a ?1a se cântă :? tro#are intercalate ntre +ericiriN/ ceea ce tinde să con-irme

$ecimea Canonului Mare şi ori(inea sa #alestiniană.

Du#ă Litur(ia Darurilor mai nainte s-in!ite/ comunitatea monailor mer(e la tra#eă/ unde se

dă dele(are de $in/ dar nu de untdelemn. %a$ecerni!a nu mai are loc n biserică/ -iecare o citeşte n cilie

nainte de a se odini #u!in #entru a se #re(ăti de *trenia cu as#ect de #ri$e(ere ce $a -i lun(ă şiobositoare.

&lu4ba nce#e la ceasul al 81lea din noa#te/ mult mai de$reme decât de obicei şi mult mai târiu

decât atunci când se celebreaă o #ri$e(ere com#letă cu )ecernie Mare. Du#ă "liluiaN şi tro#arele

treimice ale (lasului/ nu se recită decât o sin(ură catismă a %saltirii/ #entru a nu lun(i #rea mult slu4ba/

această catismă -iind urmată de sedelne sau catismele #oetice ale ilei ;ncinate a#ostolilor şi de

lectura )ie!ii &-intei Măria 6(i#teanca/ scrisă de &-ântul &o-ronie/ m#ăr!ită n două #ăr!i. Du#ă

%salmul >/ se nce#e numaidecât Canonul Mare cântat #e (lasul ?/ mod dulce şi #ro#riu ex#rimăriicăin!ei şi drobirii inimii,. Ca re-ren/ tT#iPon1ul #rescrie să se rostească de trei ori naintea -iecărui

tro#ar@ Miluieşte1mă Dumneeule/ miluieşte1măAN cu trei metanii/ ast-el că n tim#ul acestei slu4be se -ac

n 4ur de : de metanii/ adău(ând sentimentului de #ro-undă stră#un(ere resim!it la auul

Canonului Mare şi oboseala -iică care a#are dre#t ex#resia dis#oi!iei lăuntrice.

La oda a ,1a se cântă sedelnele ilei/ -ără le(ătură nemi4locită cu Canonul Mare/ iar odele a 8

1a/ a 1 a şi a 1 a sunt cântate m#reună cu cele două canoane triodeN ale lui 'eodor şi Iosi-. Du#ă

oda a ?1a (ăsim şi un condac şi un icos #ri$itor la Canonul Mare/ n stilul lui Roman Melodul/ deşi

ast-el de #iese nu se (ăsesc de obicei intercalate n o-iciile 'riodului. &inaxarul lui Eici-or

Calist se re-eră şi el la Canonul Mare/ semnalând că acest o-iciu a -ost #lasat n &ă#tămâna a )1a/

8






-iecare odă/ -ără o ordine #recisă. &e #are că autorul a $rut să arate #rin aceasta că n $ia!a

duo$nicească le(ătura dintre cele două 'estamente nu este numai diacronică şi succesi$ă/ ci şi

simultană. %entru cel ce se an(a4eaă #e calea căin!ei şi se ntreabă la nce#utul acestui o-iciu de

stră#un(ere a inimii cum anume să ncea#ă să1şi #lân(ă $ia!a sa G el/ care #rin #ăcatul său a re#rodus

toate -ărădele(ile umanită!ii ce s1a nde#ărtat de Dumneeu/ care du#ă ce s1a identi-icat cu "dam/ şi

dă seama că #ăcatul său reumă şi reca#ituleaă n -a#t #ăcatele ntre(ii umanită!i G acestuia

#ersona4ele )eciului 'estament i $or a#are ca ilustrări ale #ro#riilor sale #atimi sau stări interioare.

%e to!i cei din Le(ea )ece i1am adus !ie/ su-letele/ s#re #ildă@ urmeaă -a#telor

iubite de Dumneeu ale dre#!ilor şi -u(i de #ăcatele celor ticăloşiN.

Dar aceste #re-i(urări scri#turistice nu1şi (ăsesc sensul duo$nicesc decât atunci când sunt

con-runtate cu ceiaN lor@ Re$ela!ia lui 5ristos şi eliberarea de #ăcat n Eoul 'estament@"dusu1!i1am aminte/ su-lete/ de Moise/ de -acerea lumii şi de toată &cri#tura cea

aşeată de acela/ care !i #o$esteşte !ie de cei dre#!i şi de cei nedre#!i dintre care celor de1ai

doilea/ adică celor nedre#!i/ ai urmat o su-lete/ #ăcătuindu1i lui Dumneeu/ iar nu celor dintâiN.

%entru Canonul Mare/ tim#ul #re(ătiriiN 6$an(eliei de către Le(e şi %ro-e!i n1a -ost abolit/

ci m#linit ;c-. Mt >/ :</ din istoric şi cantitati$ tim#ul de$ine s#iritual/ calitati$/ interior şi simultan.

"lăturând -iecărei ode a Canonului tro#are ce -ac aluie la )eciul 'estament şi la Eoul 'estament/

&-ântul "ndrei Cretanul arată că cel dintâi nu1şi (ăseşte sensul decât n cel de1al doilea şi că/ n #lanulexe(eei duo$niceşti/ aceste două -ae ale istoriei mântuirii re#reintă trecereaN de la omul cel

$eciN la omul cel nouN ;c-. 6-. 8/ 2212,. %rin urmare/ atât n de$oltarea sa liniară/ cât şi n sânul

-iecărei ode/ Canonul Mare su(ereaă un moment #ascal de trecere de la )eci la Eou #rin căin!ă/

stră#un(erea inimii şi ne$oin!ele ascetice/ care sin(ure $or #utea actualia şi -ace $ii lăuntric lec!iile

&cri#turii:>>.

= S*<=) 71)4'*)Dintre slu4bele s#eciale ale %ostului Mare amintim@

. L'(+5' D++'*,+ &' @"'"() S>'"%'()

Litur(ia n Biserica Ortodoxă este #rile4 de bucurie/ de sărbătoare/ deoarece n cadrul ei

se o-iciaă Jert-a 6uaristică şi se celebreaă n$ierea Domnului şi biruin!a $ie!ii asu#ra mor!ii.

%ostul Mare este #re(ătitor #entru ntâm#inarea e$enimentului ce a (enerat această bucurie 1

n$ierea Domnului/ &-intele %aşti 1 şi se caracterieaă #rin #ocăin!ă şi asceă 1 mi4loace de

:>> Ieromona MaParios &imono#etritul/ op. cit./ #. ,?>1,?.

>:




cură!ire şi desă$ârşire/ n $ederea n$rednicirii credincioşilor de a #rimi bucuria n$ierii şi a $edea

mormântul (ol al Mântuitorului. De aceea/ starea aceasta de #ocăin!ă este incom#atibilă cu

bucuria/ deşi aceasta nu dis#are n totalitate/ ci rămâne ca semn al năde4dii şi mi4loc de ntărire

s#irituală. "şa se a4un(e ca Biserica să otărască/ #rin canoanele 8 şi >: ale &inodului local din

Laodiceea ;,?81,,/ ca n %ăresimi să se o-iciee Litur(ia doar &âmbăta şi Duminica/ celelalte

ile rămânând nelitur(ice/ n care se #uteau o-icia doar Laudele bisericeşti/ nsă cum e-orul

s#iritual al creştinilor trebuia ncununat cu m#ărtăşirea cu 'ru#ul şi &ân(ele Domnului/ s1a

im#us obiceiul de a se #ăstra de la Litur(ia #recedentă &-ânta m#ărtăşanie/ s#re a -i o-erită

credincioşilor n ilele să#tămânii/ seara du#ă )ecernie/ când ncetau a4unarea. Din mbinarea

acestei #ractici cu slu4ba )ecerniei/ a (enerat Litur(ia Darurilor mai nainte &-in!ite/ care $a -i

cons-in!ită n mod o-icial de &inodul 'rulan ;?2 #rin canonul >2:>?.Deşi această &-ântă Litur(ie se o-icia seara/ la tim#ul )ecerniei 1 -iind o )ecernie unită

cu ritualul m#ărtăşirii/ #entru a nu m#iedica a4unarea #ână seara/ astăi #ractica Bisericii noastre

este să se să$ârşească n cursul dimine!ii:>< şi mai ales miercurea şi $inerea.

Caracterul ei $es#eral/ con!inutul şi momentele de linişte şi tăcere ce le cu#rinde

Litur(ia Darurilor mai nainte &-in!ite/ o situeaă n rândul slu4belor s#eci-ice acestei #erioade/ n

care ntâlnim/ #e de o #arte/ starea de #ocăin!ă/ de re(ret #entru -a#tele rele/ iar #e de altă #arte/

s#eran!a şi bucuria m#ărtăşirii cu 'ru#ul şi &ân(ele Domnului/ -a#t #entru care este derecomandat să se re$ină la #ractica de a -i o-iciată seara.

2. L'(+5' S>9"(*' V7'*) 4)* M+)

Deşi nu este o slu4bă s#eci-ică %ostului Mare/ trebuie totuşi să amintim că n #rimele

cinci duminici ale acestui #ost se o-iciaă Litur(ia &-ântului )asile cel Mare.

!. D)"''*) -) &')+4+' 3' #'")+' 7)+ -'" S$1($&9" 4'"4)

:>? 3n toate ilele #ostului s-intei #atruecimi ;%ăresimi/ a-ară de sâmbăta şi duminica şi de s-ânta i a Bunei$estiri/

să se -acă &-ânta Litur(ie a Darurilor mai nainte &-in!iteN 1 "rid. %ro-. Dr. loan +loca/ (anoanele /isericii

)rtodo#e, Bucureşti/ :,/ #. :,?.

:>< %r. %ro-. Dr. %etre )intilescu/ Ora sau $remea din i #entru să$ârşirea Litur(iei Darurilor mai nainte &-in!ite/ n

&.'. I) ;:>2/ nr. :12/ #. ??1<?/ %r. %ro-. Dr. 6ne Branişte/ Litur(ia Darurilor mai nainte &-in!ite. Ori(inea/ istoria şi

rânduiala ei/ n &tudii 'eolo(iceN ;:></ nr. ,18/ #. :<?1:</ şi %r. %ro-. Dr. Eicolae Eecula/ &e #oate să$ârşi

Litur(ia Darurilor mai nainte &-in!ite searaQ/ n )estitorul OrtodoxieiN)II ;:>/ nr. :2/ #. <.

>2




*n loc a#arte n $ia!a creştinilor l ocu#ă să#tămâna a cincea din %ost/ cu slu4bele ei

s#eciale@

U Denia de miercuri seara/ n cadrul căreia se o-iciaă ntre( Canonul &-. "ndrei Criteanul

U Denia de $ineri seara/ n cadrul căreia se -ace o #omenire s#ecială &-intei +ecioare

Măria #rin o-icierea "catistului Bunei$estiri du#ă o orânduială s#ecială.

"ceste două slu4be sunt aşte#tate n $ia!a #ractică a credincioşilor cu multă dra(oste/

aten!ie şi emo!ie/ ntâi de toate/ atmos-era creată de cele două Denii i #re(ăteşte şi1i #laseaă de4a

#e credincioşi n atmos-era deniilor &ă#tămânii %atimilor. Canonul &-. "ndrei #e de o #arte/ citit

n ntre(ime/ creeaă o atmos-eră şi dis#oi!ie s#re #ocăin!ă/ s#re #ărere de rău #entru (reşeli şi

otărârea de a scimba $ia!a n bine/ #e de altă #arte dă s#eran!a iertării şi a m#ăcării omului cuDumneeu. "catistul Bunei$estiri nu #oate da altce$a decât năde4de şi bucurie #entru marea

$este ce o #rimeşte omenirea #rin intermediul +ecioarei/ că se $a ntru#a Mântuitorul lumii.

"lternan!a aceasta/ care de alt-el caracterieaă tot tim#ul %ostului Mare/ ntre slu4bele cu caracter

#eniten!ial şi slu4bele cu caracter de bucurie/ $eselie ciar/ de$ăluie o trăsătură -undamentală a

credin!ei creştine ortodoxe şi/ im#licit/ a cultului ei@ #ocăin!a se -ace n #ers#ecti$a n$ierii şi

ast-el a ndumneeirii omului. %rin #artici#area la ast-el de slu4be/ credincioşii se re(ăsesc n

cu$intele imno(ra-ilor@ şi $ăd (oliciunea s#irituală şi m#ietrirea su-letească/ nsă se nal!ă #rinru(ăciune/ credin!ă/ #ost şi cu a4utorul 5arului -ăcut #reent #rin &-intele &lu4be/ s#re tărâmul

iertării şi al mân(âierii al lui Dumneeu. &lu4bele a#ar ast-el/ mai ales acestea din %ostul Mare/ ca

o rouă ce se re$arsă #este su-letele aco#erite de colbul #ăcatelor/ s#re a le s#ăla şi a le ada#ă cu

răcoarea năde4dii ce o dau/ #arcă stră#un(ând şi de#ăşind distan!a #usă de #ăcat ntre om şi

Dumneeu.

/. P,&)"'+) &,+%'*,+

Biserica nu dă uitării #e cei mor!i nici du#ă nmormântarea lor/ ci continuă să le #oarte

de (ri4ă ru(ându1se şi mi4locind la Dumneeu #entru odina şi iertarea #ăcatelor lor n ile

ndătinate din cursul anului bisericesc.

%omenirea celor ră#osa!i este una dintre #racticile cele mai de$oltate şi mai res#ectate

de către credincioşi/ ea !inând de cultul mor!ilor/ atât de nrădăcinat n credin!a şi tradi!ia litur(ică a

Bisericii Ortodoxe. Hri4a #entru cei dra(i/ care au #ărăsit această $iată/ trecând #ra(ul s#re

existenta $eşnică/ şi mai ales dorin!a şi datoria de a se ru(a #entru ei şi de a nso!i slu4ba şi de acte

de milostenie/ constituie o #reocu#are a -iecăruia dintre creştini. 6a se baeaă #e credin!a

>,




nestrămutată că ru(ăciunile #entru cei mor!i şi -a#tele milei creştine/ să$ârşite #entru ei/ sau

#omana/ cum este numită această -ormă de a -ace milostenie/ contribuie -oarte mult la

mbunătă!irea situa!iei n care se a-lă cei ră#osa!i #ână la 4udecata $iitoare/ du#ă ce -iecare a -ost

rânduit/ #ro$ioriu/ du#ă starea cu care a ieşit din $iată/ la loc de -ericire sau de osândă/ n urma

Judecă!ii #articulare/ n acest sens/ Biserica a căutat să $ină n a4utorul credincioşilor/ rânduind

soroace sau ile s#eciale de #omenire #entru cei ră#osa!i. "cestea sunt n le(ătură cu #omenirea

indi$iduală a mor!ilor şi cu #omenirea (enerală a celor ră#osa!i. Din #rima cate(orie -ac #arte@

#omenirea la trei ile de la moarte/ care coincide cu iua nmormântării/ la nouă ile şi la #atrueci

de ile sau şase să#tămâni/ la trei/ şase/ nouă şi :2 luni sau un an/ a#oi n -iecare an/ n iua n care

cel #omenit a murit/ #ână se m#linesc şa#te ani:>.

"ceste #omeniri au/ #e de o #arte/ o semni-ica!ie teolo(ică/ -iind le(ate de numeresimbolice care ne amintesc de &-ânta 'reime/ cetele n(ereşti sau e$enimente din $ia!a

Mântuitorului. %omenirea la trei ile ne aminteşte de &-ânta 'reime care este credin!a sau do(ma

-undamentală a Bisericii creştine şi de n$ierea de a treia i a Domnului/ n$iere cu năde4dea

căreia adormitul a ră#osat. La nouă ile/ -acem #omenire #entru ca adormitul să se bucure de

comuniunea cu cele nouă cete n(ereşti şi cele nouă cete ale s-in!ilor. 6a aminteşte de ceasul al

nouălea/ când tâlarul de #e cruce a dobândit raiul/ ca şi de #o(orârea Duului &-ânt asu#ra

Bisericii. La #atrueci de ile/ -acem #omenire n amintirea năl!ării Mântuitorului/ #entru ca şisu-letele ră#osa!ilor să se nalte la cer/ a#oi la trei luni/ şase luni şi nouă luni n cinstea &-intei

'reimi. La un an #omenim #e cei mor!i #entru a urma #ilda #rimilor creştini care se adunau n

-iecare an de la moartea martirilor şi s-in!ilor/ #entru a1i #omeni.

La acest simbolism/ mai mult teolo(ic/ se #oate adău(a şi o altă inter#retare care !ine de

#artea -iică a celui ră#osat/ -iind le(ată de descom#unerea tru#ului du#ă numare. "st-el/ la

trei ile/ -a!a ră#osatului nce#e să se scimbe/ la nouă ile nce#e să se strice tru#ul/ a-ară de

inimă/ care #utreeşte la 8 de ile/ adică in$ers -a!ă de #rocesul ămislirii şi al -ormăriior(anismului. La şa#te ani/ tru#ul este com#let #re-ăcut n !ărână:>.

&oroacele de #omenire indi$iduală au şi o inter#retare care !ine de tradi!ia sau credin!a

#o#ulară/ concretiată n ceea ce se ceamă trecerea su-letului #rin $ămile $ăduului/ credin!ă

socotită de Biserică dre#t teolo(umenă/ iar nu do(mă. Con-orm acestei credin!e/ a treia i

su-letul se naltă la cer/ du#ă ce el a stat lân(ă tru#ul mort #ână la n(ro#are. La nouă ile/

:> %r. %ro-. Dr. Eicolae D Eecula/ Tradiţie şi înnoire în slu;irea liturgică, $ol. ,/ 6d. I. B. M. B. O. R./ Bucureşti/28/ #. 2?12?:.

:> )ei %r. #ro-. 6ne Branişte/ *iturgica specială, 6d. I. B. M. B. O. R./ Bucureşti ,:C/ #. 8C18CC.

>8




su-letul se n-ă!işeaă la Dumneeu/ du#ă ce a $iitat raiul/ iar la 8 de ile are loc 4udecata

#articulară/ du#ă ce el a trecut #rin $ămile $ăduului/ #rin rai şi iad:?.

\ilele de #omenire (enerală a mor!ilor sunt de asemenea rânduite de Biserică #entru a ne

ru(a şi a ne aduce aminte de to!i cei ră#osa!i/ n toate tim#urile şi n toate locurile. De

re(ulă/

aceste #omeniri au loc n i de sâmbătă/ care este iua să#tămânală de #omenire a celor ră#osa!i/

căci din #unct de $edere teolo(ic/ n această i Mântuitorul a coborât cu su-letul la iad #entru a

ridica #e cei din $eac adormi!i. "ceste sâmbete sau ile de #omenire (enerală a mor!ilor sunt@ :.

&âmbăta dinaintea lăsatului sec de carne sau a n-ricoşătoarei Judecă!i şi 2. &âmbăta dinaintea

%o(orârii Duului &-ânt sau a Rusaliilor. 6le se mai numesc şi Moşii de iarnă şi/ res#ecti$/ de $ară/

căci n ele #omenim #e #ărin!ii/ moşii şi strămoşii adormi!i n Domnul. 6le sunt res#ectate ntoate Bisericile Ortodoxe/ n unele Biserici Ortodoxe există şi moşii de toamnă nementiona!i n

căr!ile de slu4bă/ cu data di-erită de la o onă la alta/ de obicei ntr1o sâmbătă dintre 2? octombrie

şi noiembrie. La acestea se mai adau(ă #omenirea (enerală a mor!ilor la ? au(ust/ cea din iua

de măr-i du#ă Duminica 'omii sau Moşii de %aşti/ #racticată n Moldo$a/ dar şi n Banat şi

'ransil$ania/ nsă s#oradic/ cunoscută şi cu numele de %astele Bla4inilor/ cea din 4oia năl!ării

Domnului/ când #omenim de re(ulă #e eroi/ şi n ilele de ramuri de biserici:?:.

Cât #ri$eşte #omenirea (enerală a mor!ilor n #erioada %ostului Mare/ rânduielileti#iconale din 'riod şi mai ales structura slu4belor din această #erioadă ne indică #recis că acest

lucru nu are loc decât n sâmbetele a doua/ a treia şi a #atra. Eumai acestea se socotesc şi sunt cu

ade$ărat/ con-orm rânduielii stabilite de Biserică/ ile de #omenire (enerală a mor!ilor. Celelalte

sâmbete din %ostul Mare/ şi anume #rima/ a cincea/ a şasea şi a şa#tea sunt consacrate sau ncinate

#omenirii altor e$enimente sau #ersoane s-inte din istoria Bisericii. "şa/ de #ildă/ sâmbăta ntâi

este ncinată #omenirii &-ântului Mucenic 'eodor 'iron/ cunoscută şi sub denumirea de &âmbăta

lui 'oader/ amintit şi #rănuit de Biserică #entru -a#tul că el a sal$at #e creştini de la ncinarea laidoli/ #rin -olosirea (râului -iert/ de unde unii deduc ori(inea coli$ei -olosite la nmormântare şi

#omenirea mor!ilor. "r(umentul #oate -i #lauibil/ nsă coli$a are o semni-ica!ie teolo(ică mai

#ro-undă/ bobul de (râu -iind simbol al n$ierii. 6a este ex#resia credin!ei n nemurire şi n$iere.

Du#ă cum bobul de (râu trebuie să -ie n(ro#at sub bradă/ ca să #utreească #entru a ncol!i şi a

aduce roadă/ tot aşa şi tru#ul omului trebuie să -ie n(ro#at şi să #utreească #entru a n$ia ;Ioan

:2/ 28 I Corinteni :>/ ,?. &-ântul Mucenic 'eodor 'iron se mai #rănuieşte şi la :< -ebruarie/

con-orm calendarului. &âmbăta a cincea este ncinată cinstirii s#eciale a Maicii Domnului/ #rin

:? Ibidem, #. >.

:?: )ei #e lar( %r. #ro-. 6ne Branişte/ *iturgica generală, $oi. I/ Hala!i/ 2O2/ #. 2: 1 222.

>>








sau nlocuirea unei rânduieli stabilite de $eacuri nu se #oate -ace decât #e baa unor ar(umente

-oarte #uternice şi #entru interese ma4ore ale Bisericii şi de către autoritatea com#etentă care nu

#oate -i decât &inodul #anortodox sau &inodul local al unei Biserici autoce-ale/ n acord cu

#ăstrarea unită!ii do(matice/ canonice şi de cult cu toată Biserica Ortodoxă.

%entru caul de -a!ă/ normati$e sunt rânduielile din căr!ile de cult şi nu #ractici care

uneori sunt ncura4ate -ără temei şi #ot constitui ino$a!ii litur(ice/ #ă(ubitoare unită!ii. De aceea/

la ntocmirea calendarului de #erete este bine să se consulte şi s#ecialişti n #robleme de cult.

Ceea ce mai trebuie men!ionat este -a#tul că #e mor!ii noştri i #utem #omeni oricând/ n

a-ară de ilele şi #erioadele interise de Biserică/ -iindcă ru(ăciunea şi milostenia #entru ei este

oricând bine $enită. Cu cât se -ace mai mult #entru ei/ cu atât este mai bine. &oroacele rânduite

#entru #omenirea #ersonală şi (enerală a mor!ilor sunt obli(atorii/ dar ele nu ne m#iedică să1i #omenim şi mai des/ mai ales la &-ânta Litur(ie sau la o slu4bă de #arastas.

Re(ulile şi rânduielile ti#iconale #re$ăute n 'riod se im#un n #erioada de -olosire a

lui/ a$ând #rioritate n -a!a oricărei alte căr!i de slu4bă dar nu doar acestea/ ci ntrea(a $ia!ă

creştină este #uternic in-luen!ată de con!inutul 'riodului şi mai ales re(ulile de #ostire.

>




CONCLUZII

Din ciclul anual bisericesc ne o#rim aten!ia asu#ra #erioadei de #re(ătire a

credincioşilor #entru cea mai mare sărbătoare din calendarul creştin/ 3n$ierea Domnului Iisus

5ristos sau &-. %aşti. "cestei sărbători deosebite/ #ranic ntre #ranice/ i #remer(e $remea%ostului mare sau %atruecimeaN/ la nce#ut mai redus/ iar a#oi de şa#te să#tămni. Când

Biserica a rânduit #re(ătire tru#ească şi su-letească a credincioşilor #entru ntâm#inarea %aştilor

şi a mor!ii Domnului/ a n!eles şi a or(aniat o trebuin!ă duo$nicească de incontestabilă $aloare

şi e-icien!ă morală/ nsăşi rânduiala cultului ei/ care re#reintă anual ciclul istoric milenar al

mntuirii neamului omenesc/ realieaă o idee/ şi des-ăşoară n m#linirea lui $ăută/ #lanul

dumneeiesc al mânituirii. Eici un tim# al anului bisericesc nu este nsă de bo(ă!ia şi intensitatea

de sentiment reli(ios a %ostului Mare. 6l este mai mult dect orice alt tim# bisericesc/ tim#ulcemării şi #re(ătirii creştinului #entru mântuire. 6 -reamătul duo$nicesc şi tim#ul de

-rământare a conştiin!ei oricărui credincios #ătruns de dorul mântuirii. De alt-el tot cultul din

acest #ost este străbătut de -iorul duioşiei/ al #lân(erii/ al umilin!ei/ al #ocăin!ei şi al #ăcatului.

%ostul Mare a -ost n!eles ntotdeauna ca o #erioadă de $âr- a asceei creştine şi a

ne$oin!elor s#irituale de aceea a ocu#at un loc a#arte/ deosebit de im#ortant/ n creştinismul

răsăritean. Ca şi celelalte re(uli şi rânduieli bisericeşti 1 du#ă cum am stabilit de4a n ex#unerea

de -a!ă 1 şi %ostul Mare este de sor(inte monastică de aceea #are #u!in cam se$er şi cu slu4becare nu s1ar #otri$i cu tim#ul nostru a$ând n $edere lun(imea lor/ du#ă cum comenteaă unii

eterodocşi şi ciar ortodocşii ne#ractican!i/ nsă ele nu s1au scimbat şi nici nu se $or scimba/

ciar dacă societă!ile s1au scimbat şi $or continua să se scimbe/ deoarece Biserica/ #rin modul

ei de $ia!ă şi de n!ele(ere a lumii/ a a$ut şi are n continuare menirea de a scimba societă!ile şi

nu de a se lăsa ea scimbată de acestea.

Cât #ri$eşte #ostul/ trebuie subliniat că el nu #oate -i nici scimbat şi nici nlocuit cu

#ractica/ adeseori ntâlnită la mul!i creştini/ de a #osti #rima şi ultima să#tămână din #ost/ ci

trebuie #ăstrat aşa cum trebuie şi a#licat/ cu #o(orământ 1 când este caul 1 #rin dele(area

duo$nicului.

>




Cât #ri$eşte slu4bele/ mai ales lun(imea lor/ care este in$ocată de comoditatea

creştinilor/ de asemenea rămân nescimbate/ nu #entru că ar -i do(me şi n1ar su#orta scimbare/ ci

numai #entru că o autoritate eci$alentă cu cea care le1a (enerat 1Biserica n #leroma ei 1 le #oate

modi-ica.

O n!ele(ere nsă autentică a'riodului/ a textului litur(ic/ a rânduielilor litur(ice şi a

sensului #ostului ar elimina orice tendin!ă extremistă 1 mani-estată de unii credincioşi 1 şi ar

conduce s#re o $ia!ă creştină mai ade$ărată/ n acest sens/ res#ectarea şi o-icierea slu4belor din

#erioada %ostului Mare 1 ca de alt-el toate slu4bele/ aşa cum reli(iile o cer 1 ne1ar a4uta -oarte mult

şi atunci %ostul Mare ar de$eni o ade$ărată scoală a desă$ârşirii/ o ade$ărată scară a $irtu!ilor care

ar descide uşile #ocăin!ei n su-letul -iecărui creştin şi ar #re(ăti marea ntâlnire la Os#ă!ul

&tă#ânuluiN.

?






:. Idem/ / *iturg+ia 2arurilor mai înainte -finţite. )riginea, istoria şi rnduiala ei/ n &tudii

'eolo(iceK ;:></ nr. ,18

::. Branişte/ Dr. Marin/ 5nsemnările de călătorie ale pelerinei geria/ 'eă de doctorat/ n

Mitro#olia OltenieiN 00I) ;:2/ nr. 81?

:2. Buescu/ %r.%ro-.E.C. -fnta (ruce în imnologia cultului ortodo# n OrtodoxiaN

;000I)/ nr.2/ :2

:,. Casian/ 6#isco#ul Dunării de Jos/ -cara (ăinţei. (u%ntări şi meditaţii din perioada

Triodului/ 6d. 6#isco#iei Dunării de Jos/ Hala!i/ 2,

:8. Ciril al Ierusalimului/ &-. (ate+e!e/ trad.din lb.(reacă şi note de %r.%ro-. Dumitru

+ecioru/ 6ditura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române/

Bucureşti/ 2,:>. Diaconu/ Eicolae/ (anonul cel Mare al -fntului Andrei (riteanul, n Mitro#olia BanatuluiN )I

;:>?/ nr. 81?

:?. Dorotei/ "$$a din Haa/ 5n%ăţături şi scrisori de suflet folositoare/ trad.din lb.(reacă de

6#. +ilaret Râmniceanu n :<8/ 6d. Buna$estire/ Bacău/ :<

:<. 6-rem &irul/ &-. (u%inte şi în%ăţături/ 'omul I/ ti#ărit cu binecu$ântarea%.&. Iustinian/

6#. Maramureşului şi &atmarului/ translatare/ corectură şi diortosire du#ă edi!ia din anul

:: de #rotos. Ioan +ilaret/ 6d. Buna$estire/ Bacău/ :<:. 6-rem &irul/ &-. Imnele Păresimilor, A!imelor, ăstignirii şi 5n%ierii/ Imne I/ studiu

introducti$ şi trad. de diac.Ioan I. Ică 4r./ 6d. Deisis/ &ibiu/ :

:. +ecioru/ %r. %ro-. Dr. Dumitru/ n col@ 7)ia!a nouă9/ nr. 2/ Bucureşti/ :,<

2. +loca/ "rid. %ro-. Dr. Ioan/ (anoanele /isericii )rtodo#e, Bucureşti/ :,

2:. I(nătescu/ %r. %ro-. )./ Aspectele soteriologice în imnografia Triodului/ n Mitro#olia

Moldo$eiN/ 0I ;:?:/ ,18

22. Ha$rilă/ %r. "sist. Drd. )asile/ nduieli liturgice ale Postului Mare şi însemnătatea lor pentru %iaţa creştină/ n Re$ista &-ântul "#ostol "ndreiN anul II/ nr. ,/ ed. 6uro#olis/

Constan!a/ :

2,. Heron/ Iosi-/ Mărturii din %iaţa mona+ală, n rom. de %r. Dr. C. Coman/ Bucureşti/

:>

28. He!ia/ %r. Heor(e/ Triodul / n Mitro#olia BanatuluiN )I ;:>?/ nr. 81?

2>. Hri(orie de Eaian/ &-. (ele cinci cu%ntări teologice/ trad.din lb.(reacă/ introd. şi

note de %r.%ro-.Dr. Dumitru &tăniloae/ 6d. "nastasia/ Bucureşti/ :>

2?. MaParios/ ierom. &imono#etritul Triodul e#plicat K Mistagogia timpului liturgic/ edi!ia a

II1a/ trad. de Ioan I. Ică 4r./ 6d. Deisis/ &ibiu/ 2,

?2




2<. Moca/ %r.Dumitru/ (anonul -f. Andrei (riteanul. (onsideraţii liturgice şi pastorale n

M.B.N/ II ;0LI/ nr.81?/ ::/ ##.81>

2. Eecula/ #r. #ro-. dr. Eicolae/ Tradiţie şi înnoire în slu;irea liturgică/ $ol. I/ 6d. 6#isco#iei

Dunării de Jos/ Hala!i/ :?

2. Idem/ Tradiţie şi înnoire în slu;irea liturgică, $ol. ,/ 6ditura Institutului Biblic şi de

Misiune al Bisericii Ortodoxe Române/ Bucureşti/ 28

,. Idem/ -e poate să%rşi *iturg+ia 2arurilor mai înainte -finţite searaJ/ n )estitorul OrtodoxieiK

)II ;:>/ nr. :2

,:. Idem/ -unt toate smbetele din perioada Postului Mare !ile de pomenire a morţilorJ, in

)estitorul OrtodoxieiK/ III ;l :/ nr. ,,1,8

,2. %aşcanu/ ierom &ebastian/ (omentariu la (anonul cel Mare al -fntului Andrei (riteanul ;du#ă i$oare (receşti/ 6ditat de &citul Crasna %rao$a/ :<

,,. ]]] Patericul giptean/ 6d. 6#isco#iei Ortodoxe de "lba Iulia/ :

,8. %etroniu/ %rotosin(el 'ănase/ Uşile pocăinţei/ 6d. 'rinitas/ Iaşi/ :8

,>. Idem/ Uşile pocăinţei, meditaţii du+o%niceşti la %remea Triodului/ 6d. 'rinitas/ Iaşi/

22

,?. %o#escu/ %ro-. 'eodor M./ Gnduri pentru Postul Mare/ n Hlasul Bisericii/ an. 0)

;:>?/ nr. ,18,<. &a$a/ %r.Con-.Dr. )iorel/ 5n /iserica -la%ei Tale' -tudii de teologie şi spiritualitate

liturgică ;I/ 6d. 6rota/ Iaşi/ 2,

,. &cmemann/ "lexander/ Postul cel Mare/ trad. de "ndreea &troe şi Lauren!iu/ 6d.

*ni$ers enciclo#edicN/ Bucureşti/ :>

,. Idem/ / Great *ent, Houme to Pasc+a, Ee SorP/ :/ #. 8: $ei şi trad. n limba

română de "ndreea &troe şi L. Constantin/ Bucureşti/ :>.

8. Idem/ *iturg+ie şi %iaţă/ trad. de %r.%ro-.Dr. )iorel &a$a / Iaşi/ 2:8:. &imeon Eoul 'eolo(/ &-./ 2iscursuri teologice şi etice. &crieri I/ edi!ia a II1a/ studiu

introducti$ şi trad. de diac. Ioan I.Ică 4r./ 6d. Deisis/ &ibiu/ 2:

82. &imeon Eoul 'eolo(/ &-./ (ate+e!e. &crieri II/ edi!ia a II1a/ studiu introducti$ şi traducere

de diac. Ioan I. Ică 4r./ 6d. Deisis/ &ibiu/ 2,

8,. &imeon Eoul 'eolo(/ &-. Imne, pistole şi (apitole. &crieri III/ introducere şi trad. de

diac. Ioan I. Ică 4r./ 6d. Deisis/ &ibiu/ 2:

88. &imono#etritul/ Ieromonaul MaParios/ Triodul e#plicat, Mistagogia timpului liturgic/

edi!ia a II1a/ trad. diac. Ioan I. Ică Jr./ 6d. Deisis/ &ibiu/ 2,

?,




8>. &#idliP/ %r 'omas/ -piritualitatea ăsăritului (reştin. Manual sistematic/ I / trad. şi

#reentare de diac. Ioan I.Ică 4r./ 6d. Deisis/ &ibiu/ :<

8?. 'eodor &tuditul/ &-ântul/ (u%inte du+o%niceşti, 6d. 6#isco#iei Ortodoxe/ "lba Iulia/

:8

8<. )intilescu/ %r. %ro-. Dr. %etre/ )ra sau %remea din !i pentru să%rşirea *iturg+iei

2arurilor mai înainte -finţite/ n &tudii 'eolo(iceN I) ;:>2/ nr. :12/ #. 2<18.

?8



Rânduieli liturgice specifice perioadei Triodului ?>

Documents

Randuieli Liturgice Specifice Perioadei Triodului