Radiologie.Imagistica medicala

  • Upload
    vova-sk

  • View
    633

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    1/39

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    2/39

    )2 Radiologie. Jmagislicii rncdiclllil

    P rin cip atul factor care d ete rm ine d ensita tea filrnu tu i este ex pu nerea, exp rim atli p rin m A s. F ac to rii carein flu en te az a d en sita te a filrn ulu i s e c la sific a in :

    - fac to ri p rim ari: k ilo vo ttaju l, p retu crarea film u lu i, u titizarea fo liilo r in te nsifica to are d e im ag in e, d istan tas urs a-im a gin e, c ara cte ris tic ile p ac ie ntu lu i (d im e ns iu ne , fo rm a , p ato lo gie );

    - factori secundari: filtrarea fascicu lu lu i, g rila an tid ifuzie , cotim area fascicu tu lu i, m ediul de con trastutilizat.

    . , A legerea valo rii m iliam persecunda se face in functie de d im ensiun ile pacientului; dublarea m As conducela 0 crestere de doua ori a densitatii op tice a film ului radiolog ic ; ace lasi rezultat se obtine ~ i prin creste rea cu15% a k ilov olta ju lu i d e varf. M o dificarea k vp -in fluenteaza d en sitatea filrn ului p rin alterarea rapo rtu lu i dintreradialia absorb ita ~ i cea care a traversat zona de interes radiologic. C a urm are [esuturile cu densitate m ica aparse mn ificativ m ai n eg re o data c u m arire a k ilo vo ltaju lu i.o C on trastu l rep re zin ta d iferen ta d in tre d en sitatea in d ou a z on e in vec in ate ale film u lu i ~ i e ste d ete rm in atd e d ou a com po nen te: p acien t ~ i f ilm . C on trastu l d ep in de d e v alo area k ilo vo lta ju lu i: 0 c re ste re a k ilo vo lta ju lu i d evarf, inso lit~ de 0 reducere com pensatoare a m iliam persecunda va conduce la m icso ra rea contrastu lu i.M i lia m pe rs ec un da n u in flu en te az a d ire ct c on tra stu l.

    F actorii ca re influ en teaza co ntrastu l film ulu i se clasifica in :- facto ri prim ari: ceata (voalul), griJa an tid ifuz ie , prelucrarea film ulu i, co lim area fasciculului,c ara cte ris tic ile p ac ie ntu lu i (d im e ns iu ne , fo rm a , p ato io gie ), s ub sta nta d e c on tra st s i filtra re a fa sc ic ulu lu i;

    - -Jactori secun dari: com bin atia film /folie in ten sificatoare u tilizata , sistem de co mpresie , d istanta film -pacient.

    C o ntra stu l e ste d es cris u p , 0 sca la de nuan te de g ri cuprinse in tre neg ru si a lb . 0 radiog rafie cu con trastm a re in d ic a 0 scara scu rta de la neg ru la a lb ~i se ob tine dacii se u tilizeaza valori m ic i a le kilovo ltaju lu i de varfCu cat k ilovolta ju l este m ai m ic , cu ata t [esutu rile cu densitate m are absorb m ai m ulte rad iatii, ceea ce va. p roduce 0 im ag ine alba (opaca). D in contra , [esuturile cu deosita te m ica perm it radiatiilor X sa Ie traverseze,rad iatiile X sun t abso rbite in m ai m ica m asu ra ia r im ag in ea ap are n eag ra (transp aren ta). 0 radiog ra fie cu co ntrastm ic va avea 0 sca la alb -n eg ru lu ng a, cu JD ulte nu an te de gri, o btin uta cu v alo ri m arl ale k ilo vo ltaju lu i. A plic areaunui k ilovo ltaj de varf m are determ ine cresterea pu terii de penetra tie a rad ia tiilo r X in toate [esu tu rile , dec i sem icso reaza d jfe re ntele d e n uan te d in tre tesu tu rile d e d ife rite g ro sim i ~ i d en sita li.o F ac to rii -d ,~ "zgo mo t" ~i ceata (v oalarea)

    "Z g om o tu l" in ra dio gra fie re pre zin ta flu ctu atii a le d en sita tii film u lu i c are n u c on trib uie la c alita te a im a gin iidar a fecteaza v izu aliza rea detaliilo r. F actorii care d eterm in a zg om otu l su nt: gran ulatia film ulu i, d istribu tiacristale lo r de fosfor in fo lie ~ i carac teru l in tam plator al in te ractiun ii .rad iatiilo r X cu recep torii im aginii. Zgom otul reduce con trastu l $ ivizualizareadetali i lor ,

    Princip lile 'g eom etrice a le fn rm arll irnaginil rad io gra fieeIm a g in ea r ad io lo g ic as e c ar ac te riz ea za p rin d im e n si un e, f orm a , c on tu r.1. D lm ensiunea im ag in ii depinde de distanta ob iec tu lu i L1 ta de

    fo car, respeetiv fata d e film . P entru 0 d is ta nta c on sta nta fo ca r-film , im agine a obtinu ta pe film este cu ata t m ai m are cu ca tobiectul este m ai ap roape de focar ~ i m ai departe de film .

    2 . Form a im agin il dep inde de pozitia spa tiala a obiectului,co nsid erat p la n. S e d istin g u rm ato arele situ atii: obiectul este p lasa] fii 'tr-un plan paralel cu film u!.

    Im ag in ea o btin uta este m arita , d ar n ed efo rm ata; planul ob ieetu lui este inc llna t fa ta de film . Im aginea aparedeformata; p lanu l ob lee tu lu i este paralel eu fase ieu iu l de rad ia tli ~iperpend icular pe film . P ro iec tia

    ob iec tu lu i apare lineara , de grosim e m ai m are deca: obiectul;

    F ig . 1 .12 . Fo rm a im ag in ii in func tie dep oz it ia s pa tia la a o bie ctu lu i

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    3/39

    Fizlca radia!iilol'

    doua obieete p la sa te p ara le l ell film ul dar la d lstan te d iferitc . R ezu ltatu l va fi s um a re a im a gin ilo rcare ar fi fost p rod use independent de fiecare obiect, Pen tru d iferen tiere este necesar sa so inclinefa sc ic ulu l d e ra dia tii X . I n aces! caz deplasarca obiectulu i se face in sens contrar dep lasarii sm sci,fen om ea d en um it' p aralax li. D ep lasarea ~i deform area sunt e ll a tat rnai rnari cu cat ob iectu l csiem ai aproape d e fo ear.

    3 . C onturul im agin ii radio log ice este net a tunci cfind fascicu lu l de rad!atii este tangent pe suprafat sa(legea inciden te lo r tangentiale). A tunci cand aceasta conditie nu este respectatii con turu l este < I ; 1 H Z .

    t-'tp e n u m b r A .l1ig. 1 .1 2 . F o rm a r ea penumbre i

    d i s ta n t . .foca r -cb ie c t

    dis tentecbieot-film

    Radiatiile X nu provin de la 0 sursa punctifo rm a, ci de la asa - num uulT spo t focal. C a urm are se form eaza pe 11ingaumbra , 0 zona de p en um l ,:5 ,determ inate de dim ensiunea spotulu i focal. Penum bra uatli' ,Itigeornetriei fasc ieu lulu i d e rad ia tii X m ai es te n um it1 i flu g eom eu ic ,(afecteaza claritatea im ag in ii ~ i p o ate fi red usa p rin u tilizarea un ui sp otfo cal m ie , 0 distanta m are focar-film si 0 d ista nta m ic a film -o bie ct,(Fig. 1.12). Penum bra este descrisa de relat ia:Penumb ra (nec1aritatea) =~ D im e nsiu ne sp ot fo cal x (D ista nta o biec t-.film )/(D ista nla focnr-Iilm)

    " Se p ot d is tin ge :- penum bra (neclarita tea) determ inata de foliile in tensi licill.".!fI de

    imagine creste eu cat d im ensiunea cris tale lo r de Io s f or c,le maimare , stra tu l de fo sfor e ste m ai m ic ~i c on ta ctu l Jo lic -e cru u m a i

    obioct

    imperfect;- penum bra de absorbtie, (d ifuziune) produsa de form a ~id en sitatea zo nei de interes rad io lo gic ~ide

    u ng hiu l d e in cid en ta a l ra dia tiilo r X .A lti fu cto ri ca re d ete rm in a n ec laritate a im a gin ii su nt: m isc area p ac ie ntu lu i in tirn pu l c xp un erii, (flu cin etic )

    care poate fi vo lun tara sau involun tara (resp ira torie, card iaca), d istan ta sursa-im agine, d istan ta film -obiect,d im ensiunea spotu lu i focal. .Focarl:p' ~.-- .....- - . .- ..- p:l,, .

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    4/39

    24 Radiologic. lmaglstica medlcala

    P LA NU L D E E XA MIN AR E A U NE I I MA GIN I R AD IO LO GIC EE xam in are a u ne i im agin i rad iolo gic e treb uie sa p arc urg a u rm atoare le etap e:1. A nam neza ~ i exam enul ob iectiv efectuata de catre m ed icul rad iolog.2 . A precie rea teh nic U d e e xam ina re

    - ide ntifica rea regiu nii exa min ate;- pozitonarea film ului pe negatoscop;- re cu no astere a p oz itie i ~ i p roie cp,e i;- aprecierea co rectitudin ii p regatirii bo lnavulu i, pozitiei pe m asa de exam inare, p rop rietatilor

    f oto gr af ic e a le f ilm u lu i.3 . E x-a mlna rea Im ag inll c up rind e:

    - inspectia regiunii in ansam blu;- exam inarea am auuntita a fiecaru i e lem ent norm al sau pa tologic de pe radiografie dupa urm atoare le

    criterii:- natura (opacitate, transparen ta, im ag ine m ix ta)- sed iul- num ar

    fo rma- d im ansiun i- contu r- structura- in tensitate- rapo rturi cu e lem ente le ana tom ice de vec inata te

    a spec te p a rt icu la r e4 . D ia gn ostic ul ra ~lo lo gicln to em lre a bu letinu lui ra dio lo gicB ule tin ul ra dio lo gic este un a ct iried ico -Ieg al. D e a cee a treb uie sa n e asig ura m c a d aleje p e c are Ie co niin e

    su nt co recte ~ i concise,R a dio gra fia a re m e nire a c on frrm iirii u ne i su sp ic iu ni c lin ic e. D e a ce ea e stc im p orta nta c oro bo ra re a d ate lo r

    c 1in ic e c u sem ne le ra dio lo gic e g as ite ,Avanta j e le u nn i b uletin ra dio log ic c oree t ~ i e om plet su nt:- o f era un te rm en de com para tie cu rczu lta te ante rioare sau viitoare;- asigura 0 baza de date in cazu l pie rderii film elo r;- este 0 rn od alita te d e a in flu en ta a ctu l te ra pe utie .

    .', ..

    D in pa cate , fo rm a i term ino log ia u tiliza ta n u su nt stan da rdiz ate, e le v ariin d c a stil i in tind ere.B uletin ul rad io log ic treb uie sa cu prind a:- antetu l cu ln form atll p rellm inare :

    d en um ire a i a dre sa u nita tii c are e fe ctu ea za e xam in are a;- data la care s-a facu t exam inarea;- date personale a le pac ientu lui: num e, varsta , sex;- num ar de in reg istrlltej", .. "-in fo rm ap i teh nic e: re giU nea ex am inata , inc iden tele rea lizate.scurta anam neza ~ I date c lln lce;m od ificlirlle radio log ice constata te ~ I descrie rea lor;coac luz l l ;- even tua le recom andarl;

    - sem nlltu ra l parafa rad iologu lui.

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    5/39

    25Flzlca radlaliilor

    Surse de eroare In Interpretarea radiografiei ~iformularea rezultatuluiPot f g ru pa te in 4 c ate go rii:a . T eh nic a in ad ec va tfi in r ca llz ar ea ~ip re lu c ra re a r ad lo g ra fl e] ,b. Teh nica inadecva ta In e xam ln are a ra dio gra fie i.c . E ro ri de lnterpretare II semnele r radiologice.d . E ro ri In fo rm ularea d lag no sticu lu i.n . T eh nic a in ad ec va ta in reallzarea ~iprelucrarea film elor se datoreaza:- aparaturii invechite;- u tilizarii de film e deteriorate sau necorespunzatoare;- erorilor de reglare a aparatelor;- p oz itio na rii in co rec te ~ i d ia fra gm arii n ec ore sp un za to are ;- erorilor de expunere;- p relucrarii rapide ~i incorecte a film elor in cam era obscura.b. Tebnica inadecvata in exam lnarea rndiografiilor prin :- u tilizarea unui negatoscop cu lum inozitate nepotriv ita;- lipsa de concentrare, oboseala exam inatorului sau tim p de exam inare prea scurt.c. Erori de interpretare prin:- cunostinte i experienta insuficiente;- ignorarea efectelor optice, a datelor clin ice i !ipsa colaborarii cu c1inicianul;- prezenta concom itenta ama i m ulto r afectiuni, d in tr e c ar e u ne le s un t s ub estim a te , ia r altele supraevaluate;- ignorarea datelor clin ice;- necun oasterea t utu ro r s emn e lo r radiologice a le b oli i;- lipsa de preocupare pentru sustinerea diagnosticului prin alte incidente sau alte tehnici de e,:l l i1l in;\rc;- team a de a f ormu la undiagnost ic cert;- preluarea rara argum ente rad iologice suficiente a unu i diagnostic clin ic.d. Erorl in furmularea diagnosticulul p ro vin d in :- u tilizarea de te rrn e ni i na d ec va ti , e ro n ati , f on nu liiri v ag i, im p re cis e- in terp re tarea ero na ta a sern nelo r ra dio lo gic e d ec cla te .SUH STANTE DE CONTRASTStructurile corpului um an care au densitali apropiate nu pot fi diferentiate in trc cle. Penuu a putea fi

    vizualizate se f ol os es c c ompu te r tomograf ia , ecografi~u se folosese s ub sta nte d e contrast.S ubstantele de contrast u tilizate sunt ell: c on trast n eg ativ , c are a pa r tra nsp are nte (n eg re ) p e ra dio grafie

    - aerul contrast pozitiv , care apar opace (albe) pe rad iografie- substante pe baza de iod solubile- sulfatu l de bariu insolubil.

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    6/39

    26 Radiologic. Imagist'lcil medlcala

    b. Substante iodateSunt cele m ai folosite substante de con trast. Sunt h id roso lub ile , ionice sau non ion ice ~i all eliminare

    elective urinara, Substantele cu elim inare b iliara nu se m ai fo losesc astazi. Exam inarea cailor biliare se faceecografic .

    Substante de contrast cu elim inare urlnaraSun t lon ice sau non ion ice.1. Substante de con trast lonicea. M onom er! ioniciSunt derivati triioda]i ai sarurilor acidului benzoic. P rodusu l eel m ai cunoscut este O diston 75% .b. D im eri Ionic!- contin doua nuclee benzenice, deci ~ase a tom i de iod . '- cationul, ca ~i in cazu l m onom erilor este sodiul sau m eg lum ina- produsu l eel m ai cunoscut este Hexabrix .2 . Substante de con trast non ion icea. M onom eril nouionidin anu11968, rad iologul T. A lm en a propus fo losirea unor p rodusi non ionici cu 0 o sm olaritate m ult m ai

    redusa.>C om pusii n onio aici su nt fo rm ati d in tr-u n n ucleu arom atic ce co ntine trei atom i d e io d, u n g rup de cu plare

    ~ i u n g ru p p ol ih id ro x il ic .P rin in locuirea g rup ulu i carbox il C OO ' a scazut neurotoxicitatea, iar prin adaug area grupu lui h idroxil O H

    s-a red us ch em oto xicitatea, E vitarea fo lo sirii catio nilo r p rin in clu derea u nu i n um ar su ficien t d e g ru pari h id ro xila crescut solubilita tea in apa. C ele m ai u tilizate substante sun t U ltrav ist, O mnipaqu e, Iop am iro ." . b . D im erli non ion ici

    C on tinua sin teza unor noi produsi nonionici, reusindu-se producerea unor substan te izoosm olare cu unrap ort 6 ; D eo cam data, acestia su nt fo lo siti sistem atic d oar in m ielo grafie .

    R eaetli sistem ice acu te u ep re:v \izu teA dm in istrarpa intravenoasa a substantelor de contrast produce reactii cu intensitati d iferite din partea

    organismului. UnJbri reactiile ch im iee produse in organism nu dau simptom atologie clin ics, dar alteo risim pto mato lo gia este fo arte im po rtan ta, ch iar d ram atics, p utan d ap area, fo arte rar,' ch iar d ecesu l.

    R eactiile m inore apar m ult m ai frecvent dedit cele m ajo re. Odata cu in trodueerea in ' p ractica c lin ics asub stante lor de contrast nonioniee h ip oosm olare, num arul cazurilo r d e deces a scazu t foarte m ult. S ubstan telede con trast ioniee dau 'reactiim inore in 10% din cazuri, iar decesul apare la I: 5 0.000- 1 :100.000 de cazuri.

    S irnp tom atologia aparu ta dup a in jectarea su bstantelor d e contrast este asem anatoare cu eea in tiiln ita inre ac tiile a le rg ic e d e tip I. S -a c ons ta ta t c a aoeasta sim ptom atologie nu este data de 0 a de va ra ta r ea ctie a ntig en -an tico rp ~ i e ste d en um ita p seu do alerg ica sau alerg oid a atu nci can d ex ista sim pto me m in ore ~ i p seu do an afilacticas au a na fila cto id il a tu nc i c an d e xis ta re ac tii im p orta nte .

    R e ac lii le s un t:- m inore, care nu necesita tratam ent- m oderate , care im pun tratam en t, dar nu si terapie in tensiva- severe, care pun in perieo l v iata ~ i n ecesita terap ie in tensiva.a . Reactli m in ore " .R ea ctii m in ore e a: g re tu ri, g ;is 'tlU eta lie , se nz atii d e c ald ura , ro se ate fe te i, u rtic arie , e ru ptii c uta na te , s tra uu t,

    cefalee, am eteli, apar la aproxim ativ la 10 % din p acienti. A ceste sim pto me dispar dup a oprirea injectarii ~idereg ula n il m ai reap ar la co ntin uarea sa. E le n u n ecesita alt tratam en t in afara o pririi in je ctarii tim p d e ap ro xirn ativ2 0 -3 0 s ec un d e.b . R eaetll m od erate

    R eactiile m oderate n ecesita tratam ent, dar nu necesita terapie in tensiv e, R eactiile m od erate p ot fi de tipa le rg ic ( ale rg oi d) s au t ip .a na fi la cti c ( an af ila cto id ).

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    7/39

    27Flzica rarliatiilnr

    R eactll de tip a lerg old su nt: u rtic arie , ed em fa cia l, s pa sm e la rin gie ne , s trid or in sp ira to r, sp asm e b ro nsic e,e ru p tii c uta na te , s tr an u tu ri r ep eta te , liicrimare. in cazurile m ai grave apar; d ia re e, d u re ri a bd om i na le , v ttr sa iu ri.cefalee.

    T ratam en tu i se face p rin :- adm inistrare de oxigen- adm in istrare de adrenalina (epinefrin1i) 0 ,5 m g de solutie I m g/m l subcu tanat- adm inistrate de an tih istam inice: inh ibitori de H I (difenilhidraminii) sau inh ibitori de H 2 (cimetidina).R eactll de lip anafilactlc sunt: h ipotensiune arteria la, tah icardie, paloare, care d e reg ula se adauga peste

    cele de tip alergoid . Se aplica acelasi t ra tament ,c. Reaetil severe (grave)A ceste reactii cuprind sem nele ~i sim ptom ele socului anafilactic . Apar sim ptom e cardiovascula- c,

    respiratorii, n eu ro lo gic e. T ra ta m en tu l e ste e el sp ec ific s oc ulu i a na fila ctic .P ro lilax ia accid en telo r sev ere se face in p rim ul ran d p rin id en tificarea p acien tilo r cu rise: alerg ici, tarati,

    cu bo li card iovasculare, d iabet zaharat i cautarea unor alternative la diagnosticu l im agistic cu substanta decontrast. A tunci cand este po sib il se vor folosi substante de contrast nonion ice h ip oosm olare . D aca intervcntiaeste necesara i nu p oate fi in lo cu ita , s e v a a dm in istra 0 p rem edicatie ce co nsta din:

    - prednison 50 mg (10 tablete) per os, in doua prize eu 12 i respectiv 2 ore inaintea adm inistriiriisubstantelor de contrast. r

    - antih istam inice (rornergan), I fio la ell 0 o ra in ain te a e xam in ar ii.S-a remarcat 0 scad ere a Irecventei reactiilo r ad verse ~ i 0 redu cere a in tensita tii lor, in cazul in careep-r

    d up a admin istrarea d e co rtizo n.RADIOSCOP IAC u toate cil ponderea radioscopiei in diagnosticul radio logic a scazut sem nificativ , aces! tip de cX:U,,' "c on tin ua sa fie u tiliz ata in in ves tig are a a fe ctiu nilo r p ulm o nate i g astro -in te stin ale .P artile com ponente ale unui sistem radioscopic m odern su nt: generato rul de radiatii X ; in tensificatorul de im agine; sistem ul de receptie a sem nalului, care poate fi fieecranul, fie un si~ electronic .in radiosco pie im aginea poate fi v izualizata prin urm ato arele pro cedce:I. d irect p eecran ;2 . prin utilizarea u nui am plificator de im ag in e, care are la baza efectu l fo toelectrie .A v an ta :je le u tiliz arii ele ctro nilo r in fo rm a re a im ag in ii s un t: electronii po t fi d ev iati de cam purile electrice, ceea ce perm ite focalizarea ~i cresterea sem nificativf a

    energiei ; dozele de radiatii prim ite de pacient sunt m ult d im inuate com parativ eu radioseop ia clasica,In tensificatoru l de im agine are rolul de

    a transfon~ energia prod usa la im pactulra dia tiilo r X c u e cr an ul c are c on fin e 0 substantalum iniscenta (ZnS argintata) in energie afascicululu i de eleetron i ernisi. A ceastatran sform are se face prin contactu l ecran uluicu un catod. E lectronii ernisi prin efectfo to electric su nt accelerati d e 0 diferenta depotential spre an od. A plicarea u nui po tentia lelectric negativ incintei m etal ice in care sed ep la se az a e le ctro nii d ete rm in e fo ca liz are a

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    8/39

    28 Radiologie. Imaglstlca rnedlcala

    fascicu lului. E le ctronii reco nstitu ie im aginea , care este iden tic a c u cea pro dusa d e rad intiile X , d ar are ava ntajulu nci lum ino zitati se mnificativ m ai m ario Im agine a fina la este v iz ualizatii pe m on ito r.

    C aracteristicile am plifica lo rului d e im agine ~ i ale lan tului d e televiziu ne sun t: randam entul am plificato ru lui, defin it p rin raportu l d intre sem nalul de iesire (evaluat prin intensitatea

    lu minoa sa) ~ i sem na lu l d e in tra re , carac te ristic ra diatiilor X , m asu rat prin valoare a co respu nza to are ad ebitu lu i d ozei. R an dam entul se m ascara in C an dela/O y/s (Cd/Oy/s).R andam en tul am plificato ru lui este determ inat in principal de raportu l sem nal / zgom ot produs cau rm are a c ara cte ru lu i d isc on tin uu (cuantic) al fluxului de r ad ia tii X .

    rem anen ta, ex prim ata p rin in te rv alu l d e tim p d in tre im p ac tu l radiatii lor X c u i nte n si fi ca to ru l d e imag in e~ i em isia de lum ina ,

    zgom otul este rezultatu l naturii stocastice a proceselor care apar in radioscopic. C ele m a i im po rta ntesurse de zgom ot sun t absorb tia a leatoare a cuan telor de rad iatii X in ecran ~ i zgom otul elec tronicp rodus in circuitu l de am plificare al sistem ulu i TV .

    pu te rea sepnra toare, defin ite p rin inversullim itei de separatie , L im ita de separa tiereprezinta d istan tsm inim a dintre doua puncte care apar distinct in im ag inea finala, C u cat lim ita de separatie este m aim ica pu terea separatoare este m ai buna,

    contrastu l.C a lita te a im a gin ii r ad io sc op ic e d ep in de d e: s en sib ilita te a s is tem ulu i d e r ec ep tio na re a a ce ste ia , d ete rm in ata

    pe de 0 parte de am p~fica to rul de im ag ine ~i pe de alta parte, de lantul TV . Evaluarea calitatii se face prinu tilizarea uno r tes te destina te asig urarii uno r con ditii o ptim e d e vizu alizare a im ag inii.

    RAD IOGRAF IA D IG ITALA ... " R ecep to rii d ig itali asigura transform area datelo r analoge in in form atii d ig itale, Partile com ponen te alerecep torilo r digitali u tilizati in rad iodiagnostic sunt: detec to rul de scin tilatie; sistem de conversie a energ ie iluminoase in e ne rg ie e le ctr ic a ~i calcu la to rul. . D etectoru l de seintilatle se 'bazeaza pe prop rietatea unor substante de a em ite lum ina la im pactu l cu

    radiatiile alfa , be ta , gamm a sau X ; e l este p ia sa! in con ta ct C ll im aginea obtinuta dupa ce rad iatiile X autra ve rsa t & g an is mu l. L a im p ac tu l ra da itiilo r X c u sc in tila to ru l, a ce sta em ite semn ale lu min oa se p la sa tein d om en iu l v iz ib il.

    Converto rul energiei lum inoase inenergie a curen tului electric , care se bazeaza pe efec tu lfo toelectric . R adiatiile lum inoase aplicate catodului unei ceiule fotoelectrice determ ina em isiafo to ele ctro nilo r c are su nt c ole cta ti la a no d, g en eriln d m ic ro cu re nti d e d ife rite in te nsita ti, A ce s! siste mtransfo rm a siste mul ana lo g de date (sem nalullum ino s) in info rm atii d ig itale (cu rentul e le ctric),

    Calculatorul, care prelucreaza im aginea digitala, ~ i 0 transform s in sem nal video TV .R ecep torii d ig itali sun t u tilizati atat in rad io scop ie cat ~ i in radiog rafie ,Cem para tle in tre im ag in ile digitale ~ i ana logeE lem entul d e b aza al im agin ii d ig itale este pix elul- 0 su pra fa ta p atra ta c u 0 n uanta de gri corespunzatoare

    de nsitatilo r pe care le -l'epr~ a. Im agine aradiolo gica e ste fo rm at a d in tr-u n n um ar d e p ix eli. C re ste re a n um a ru lu id e p ix el i I im agine d eterm ina in arire a rezo lutiei im ag in ii. P en tru ca im agin ile obtinu te p e film ele c u dim ensiun ide 18 x 24 em sa aiba 0 rezo lutie bU l1~ este necesar ca num arul corespunzator de pixeli sa fie de 3600 x 4800.

    Imaginea d ig ita la a re u rm llto are le a va nta j e : perm ite 0 m ai buns vizua lizare a zone lo r cu densita ti m ici; ch iar daca rezo lutia geom etries este m ai

    redusa fa1a de rad iografia clasicii rezolu tia de densita te este m ult m ai m idi; of era posibilitatea unei p relucrari u lterioare a im aginii.

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    9/39

    Fizica radiatiilor

    COM I)UTER TOMOGRAF IACom puter tom ografia (C T) face parte dintre explorarile im agistice seq ionale , fiind 0 m eto da relativ

    recenta, rezultata din com binarea utilizarii razelor X i a com puterului .. CT se bazeaza pe doua principii;- masurarea atenuarii unui fascicul de raze X printr-un corp ~icalcu lul co eficientu lu i sau d e aten uare,deci a d en sita lii s ale ra dio lo gic e;- reco nstructia im ag in ii u nu i o biect plecand de la proiectiile sale diferite: reproducerea bidimensionnlf

    a rea li t1 i ti i t rid imensiona le .Ir na gin ea CT re pre zin ta etalarea anatomies a u ne i s ec tiu ni a xia le a corpului um an, de 0 grosime prestabilita,

    prin m asuratori ale absorbtiei razelor X facute din diverse unghiuri in jurul corpului um an.P lanul de seetiune este, p entru m ajo ritatea stru cturilo r in vestig ate , eel tran sv ersal sau axial. P en tru f i e c n r e

    sectiu ne tu bu l d e raze X se roteste injurul bolnavului, avand pe partea opusa detectorii al carer rol este de a tcctl'henergia fotonica ce a t raversat co rp ul u man i de a 0 tran sfo rrn a in en erg ie luminoasa, p e c are u lte rio r 0 fotoJiuoj;\o t ransforma i n s emna le e le ct ri ce . Aces te s emn ale e lec tric e su nt a po i d ig itiz ate i tran sm is e u nu i p ro ce so r d e im ag in e.Imaginea este apo i recon stru itii p rin p ro c es ar e, c o nvo lu tie i r et ro p ro ie c ti i. Imagi ne a e ste o blin uta pe baza l H ! v i...- _ .____ numar m are de m asuratori, doza de i radiere fiind apreciabilli .. in

    timpul scanari i sunt obtinute diferite profile de a ten uare s auproiectii. P ro file le d e a ten uare s un t 0 c ole cta re a d ate lo r o bllu ll! ede la canalele de detectori la 0 p oz itie u ng hiu la ra d ata a \ln it.'liitub/detector.

    CT modeme au aproxim ativ 1400 de proiectii In 360"s au a pr ox ima ti v 4 proiectii pe grad. ~care profil de atenuarccuprinde datele obtinute de la aproxim ativ 1500 de canale ded etecto ri, aprox im ativ 3 0 d e canale p e g rad in cazu l desch id eriide 50 ' a fa sc icu lu lu i d e radiat i i .

    Schem a de ansam blu a unei unitali C T cuprindc : sistem ul de achizitie a datelor; sistem ul de procesare a datelor; s is temul d e v iz ua liz are ~istocare a dale lor; sistemul de comanda a a ns amb lu lu i.

    84tJ :[; j :QL[]], . .t.... :- __ ... _ J

    B. cJ 1i g. 1 .1 5 . Un it at ea cr. A . Sistem ui de achizitie adatelor; B . S istem ul de preiucrare a datelor: b.p re pr oc es ar e; c . c on vo lu tie ; d . r et ro pr oie cti e;

    C . Sislem de vizualizare a imag in ii : e . S is tcm devizual iza rea imaginii .

    S istem ul de achlzifle a datelor cuprinde tubul de radiatii X , detectorii i 0 se rie d e c lem en te e lec tro uicea so cia te , to ate m on ta te in tr-u n cad ru d en um it G AN TRY .

    A ceste com ponente au cunoscut sch im bari considerabile de-a lungul tim pului. Tuburile sunt de capacitatem edie i nu difera principial de cele c1asice. D etectorii pot fi s olizi, g az osi sa u semico nd uc to ri,

    D etectorii gazosi constau din cam ere de ionizare in care circula xenon sub presiune (nu m ai m ull de 25 deatmosfere). Aceste cam ere (m ai mult de 700) SUIlIconfectionate sim ultan in cursu Iabricatiei iar x en on ulc ircu la lib er, p re siu ne a lui fiind c on sta nta . P ere te lcciim aru lelor este ccnfec t iona t din placute de tungs tensubt i re , care serv esc c a e le ctro zi, red uc an d ra dia tiilrdifuzate i a ju ta nd la colimarea fascicolului ,

    Detectorii solizi sunt confectionati din iodura do ccsiui tu ngstat d e cadm iu marcati cu un senzor de silicon carev a p erm ite d ete cto rilo r s a aiM 0 deschidere m i c a i s a fieb in e irn pa ch eta ti. A ve rn a pro xim ativ 6 00 -1 20 0 d e d etec to riamplasa ] i pe un segment de cerc denum it "banana dedetectori" - in cazul aparatelor de gencraiia 3-n.

    'M

    "

    f i g . 1 .1 6. S e ct iu n e I I x i a i A CT

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    10/39

    /3 0 Radiologie. Imagisticii medicalii

    Difer enta in tr e de tec to r ii solizi si cei g a zo s i c o ns ta ill:- g radu l de conversie a energ iei (100% in ca zu l d etec to rilo r so lizi si do ar 6 0-8 0% in ca zu l d etecto rilo r

    gazosi) ;- ionizarea rem anenta (putem ica in cazu l detecto rilor so liz i ~ i absents in c az ul d ete ct or ilo r g az os i).C om pon en te le siste mu lu i de ach iz itie au cu nosc ut sc him bari spe ctac ulare d e-a lu ng ul tim pu lui.- p rim a generatie fo losea un singur tub ~ i un singur detector, e fec tuand m iscari de ro tatie ~ i translatie in

    ju ru l corpu lu i. D ezavantaju l m ajor a l acestei instala tii e ra tim pullung de scanare ;- generatia a 2_ a fo losea de asem enea m iscarea de ro tatie ~ itranslatie dar erau fo lositi m ai m ulti de tectori

    iar fascico lu l era sub form a de evantai;- generatia a 3 -a a perru is renuntarea la m iscarea de translatie , tubu l ~ i deteeto ru l efectuand num ai

    m iscare de rotatie iar ungh iu l de d ivergen ta era deschis ina sa fe l ca sa cu prind a in treg e orp ul. R ota tiad etee to rilo r co nco ru ite nt c u tub ul a p erm is 0 m ai b un a co lim are a d etecto rilo r, red ucerea ra diatiilo rd ifuza te si a zgom otu lu i de im agine ~ i ill consecinta 0 amelio ra re c on sid er ab ila a e alita tii im a gin ii;

    - generatia a 4-a are ill general aceleasi p rincip ii ca ~ i generatia a 3 -a dar deteeto rii sun t ficsi, dispusic ir cu la r, p e 3 6 0', intim p de tubul serotes te i nju ru l c or pu lu i. C o lim a re a s trf un ta a d ete cto rilo r lim i te az an um a ru l d e p ro ie ctii. P en tru a c om p en sa a ce as ta , d ete cto rii 1 re bu ie c olim a ti la rg c ee a c e d uc e la c re ste re arad iatie i d ifuzate ~ i a zgom otu lui de im agine si in consecinta 0 d im in ua re a re zo lu tie i d e d en sita te .

    A ceste 4 generat i i d e CT c on stitu ie C T c la sic a sa u c on ve ntio na lain c are g ro sim ea sec tiu nii si distan ta d in 1re ele su nt p restab ilite . P au zascurta d in tre sectiune, rezervata m iscarii m esei pentru sec tiuneaurm ato are, p erru ite d e asem ene a relu area resp iratiei ~ i e vitarea in a cestfel a artefa ctelor d e m isc are .

    D atele co lectate de la fiecare sectiune sunt stoca te separat.CT -sp ira la, san volum etrlca - presupune m iscarea continua a

    m esei si rotirea continua a tubulu i in tim p ce pacien tu l avanseaza inGantr y. R a po rtu l d in tr e v ite za me se i/ro ta tie (n u p er s ec un da ) ~ i g ro sim e asectiun ii este cunoscut sub denurnirea de P ITC H.

    R econstructia im agin ii este facu ta d in tr-un singur set de date la mese igrosim ea ~ i in tervalu l dorit. F ig . 1 .17 . CT spira lsA vantaje le CT spirale sun t:- reducerea tim pulu i de explorare (un examen de abdom en este efectuat num ai in 1-2 m inute, [lind

    n ece sare 2-3 spire, fieca re in ap ro xim ativ 25 -3 0 de secu nd e);- am eli or ar ea s emn ifi ca tiv a a c al ita tii im a gin ii p rin e vita re a a rte fa cte lo r g en er ate d e re sp ir atia ~ i in co ns ta ntamiscar il o r r e sp i ra tor ii ;- am elioarea detectabilitatii leziunilor in special a celor m ic i;- redueerea can tita tii de substan ta de cons1rast utiliza ta ~ i in c on se cin ta a c os tu lu i e xam in arii;- p osib ilita tea refo rm atarii ra pide inp la nu ri m u ltip le s au a re eo ns tru irii;- redueerea dozei de irad iere a bolnavulu i.S istem ul de procesare a datelo r. S enm ale le electrice rezu ltate in urm a eonversiei energ iei lum inoase

    de tec torilo r d e c atre fo to diod a su nt n um erizate (m atem atizate ) ~ i sto ca te p e 0 m atriee d e rec onstru ctie iarc om pa rate c u m atriee a im plem en tata in ap arat. F ieca ru i p atrate l al m atriee i Iieorespunde 0 u nita te d ee xprim ata p rin tr-o n uan ta d e g ri. M a tric ea initiala av ea 8 0/80 d e pa tra tele, iar asta zi, a para tele m odeme a u2048 sau 4096/4096 de unitati de densitate.C u cat aceste uu ita ti de densitate sunt m ai m iei eu atat im gaineafi m ai buna, U nitatea de volum constituen ts a im agin ii este denum ita V OX EL iar corespondentu l ounm ensioal voxelului PIX EL. P ixelul reprezin ta, p rin urm are, sum a valorilo r dintr-un voxel si este cea m ai m icac on st itu en ta a im a gin ii.

    U nitatea de m asura a densi tat i i este denum ita "U nita te H ounsfield" (U H) ~i este defin ita ca ~ia 111din diferen ta de densitate din tre apa si aer sau 1 /1000 din diferen ta de densita te d in1re aer ~ i com pacta

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    11/39

    31Fizica radlatillor

    G rila de den sita ti este arb itrara den sita tea aerului fiind con sid erate -1000, a apei 0 iar densita tea osoasa+ 1000 (sau m ai m ult in functie de perfo rm antele aparatu lu i).

    V Izua liza rea d a telo r ~i coma n d a ansambluluiIm ag inea o btinu ta du pa recon structie este prezentata p e m onito rul din incap erea in care se gaseste co nsola .

    O perato ru l are posib ilita tea p relucrarii im ag inii i am eliorarii datelor unei im ag ini deja ach izitionate dar are laindemfula i 0 serie de elem en te operationale pe care le selecteaza inain tea scanarii i de care va dep inde in m arem iis ur a c alita te a im a gin ii:

    - volta ju l- este p roportional cu volum ul scanat (cu cat este m ai m are cu atat penetrab ilita tea este m aim are iar v alorile den sitom etrice m ai co recte);

    - m iliam peraju l - trebuie sa fie op tim , un m iliam peraj prea m ic ducand la artefacte de fotopen ie;- colim area - este fo losita in functie de scop, secjiun ile fine vor avea un zgom ot foarte rid icatsi trebuiesc

    efectuate cu K V ridicat ceea ce duce la cresterea iradierii bolnavu lui i uzu ra tubulu i;- pasu l sau increm entu l- este distanta cu care se dep laseaza m asa pe care este asezat bolnavu l, fiind de

    regu la egala cu grosim ea sectiun ii. E ste un param etru tehnic foarte im portan t care determ ine in m areIiliisu ra ca lita tea exam inarii dar i du rata ei. L eziunile m ici trebuiesc exam inate cu sectiun i fm e, celem ari cu sectiuni groase, even tual discon tinue. C alita tea une i im ag ini refo rm atate sau reconstru ite va ficu atat m ai buna cu cat sectiun ile sunt m ai fine;

    - zoom ul (m arim ea im ag inii) - poate fi p rospectiv sau retrospectiv , u ltim ul obtinandu-se prin m arireaim agin ii du pa achizitie , lucru care scade con sid erab il calita tea im ag inii.

    S tocarea im ag inilo r obtinute poate fi Iacuta pe discul com pu teru lui, pe d isc optic , com pact d isc etc .Im agin ea sto cata p oate fi rev azu ta ulterio r i even tual in reg istrata pe film rad iog rafic o ri fo tog rafic .

    Dens i t a t ea tesuturtlor/fereastraD ensita tea unei structu ri este reprezentata p rin nuan te de g ri si dep in de d e cantita tea d e rad iatii a tenu ate .

    Structuri lecu 0 d en sita te m are p ro du c 0 atenuare im portanta a radiatiilo r, iar pe ecran apar in nuan te de cu loaregri des ch is spre alb , avand un num ar C T m are. C ele cu densita te m ica: gasim ea, b ila , u rina, sun t rep rezen tate peecran d e n uan te gri inch is spre neg ro i au valori de atenuare m ici sau negative.

    Im ag inea poate fi im bunatatita pe ecran prin m od ificarea num aru lui de trep te de gri ( la rg ime a f er es tr ei)sau prin niv elulla care fereastra este setata (niv e!u l ferestrei)._ N ive!u! ferestrei rep rezin ta densita tea m ed ie a structurilo r d in aria scanata si trebu ie ales pentru a fi cat.!nai aproap e de den sita tea m edie a tesu tulu i exam inat.

    Larg im ea ferestrei rep rezin ta diferen ta dintre densita tea cea m ai m ica si cea m ai m are de pe im agine .. L iirg im ea ferestrei trebuie sa fie cu atat m ai m are cu cat d iferenta de densita te d intre structu rile studiate va fi m aij_ :ffiare i m a i stram ta p en tru stru etu rile eu d iferen te m iei d e d en sita te . 0 fereastra stram ta av and con trastu l eel m ai" l:id ieat d ar va acop eri nu mai 0 portiune redusa din g rila de densitati ,. . I n gen eral n ivelu l d e d ensita te p entru m ajorita tea structu rilo r d in org anism se situeaza in tre+ 10 si + 90 D R.

    eu con tinu t aerie i lipom atos au valori negative. A stfel un lipom are valoare de atenuare de -50 D R.Dm lllis tra r,o as ub sta nte i d e c on tra st m o difie s s em n ific ativ d en sita te a te sum rilo r a c ar or v alo are c re ste c u 4 0-6 0 DR .

    Pentru tesutu rile m oi nivelul ferestrei va fi in jur de 50 DR iar larg im ea ei la ap roxim ativ 350.P entru torace se v a u tiliza 0 fereastra de tesu turi m oi care va perm ite studiu ! structu rilor m ediastinale si 0

    de parenehim eu nivella aproxim ativ -500 i largim ea la ap roxim ativ +2000 .S tudiu l cran iulu i va neeesita de asem enea 0 fereastrade parenchim cu n ivella ap rox im ativ +35DR i

    la ap roxim ativ +80D R i 0 fereastra o so asa p en tru stu diu l ealo tei si a b azei c ran iu lu i n iv ella ap ro xim ativlargirne la apro xim ativ + 15 00 .Ul1,erel~tip'r"~m tre tubula r ~i n od ula r pe im agin ea CT, in tre tubu lar si nodu lar pe im agine a CT este esen tia la dar poate fi extrem de dific ila in1D care densita tea aeelor structu ri este apropiata . U rm arirea secvenriala a sectiun ilor prox im al i dista l

    in studiu poate aju ta la elucidarea aspectu lu i ca i fo losirea contrastu lu i in travascular. D e regulanodu lare sunt vizib ile doar pe una sau doua sectiun i in tim p ce un vas sau 0 m asa m uscu lara poate fipe m ai m ulte sec tiuni.

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    12/39

    32 Rndiolog!e. lmngistica medlcalil

    Admlnlsrrarea substantelor de contrastDi fe re nti er ea s tr uc tu ri lo r

    no rrn al e d e ce le patologice sa u chiara c elomo rma le in tr e e le e st e adeseaf oa rte d if ic ila d ato rita v alo rilo r d e" atenuare ap ropia te ale acestora.Pen tru ca 0structurii sa f ie percepu t iiseparat este neeesar ea intre ea ~istrueturile adiacenre sa e xiste 0d ife re nta d e d en sita te d e 4 -6 UH .

    A dm in istra re a su bsta nte lo r ,d e c on tra st c on du ce la c re ste ri C lI '4 0- 60 UH a d en sita tii, a cc en tu an dd ife re nte le d e d en sita te in tre [e su tu ri ~ i p erm ita nd in div id ua li-z are a lo r.

    S tructurile din jur determ ina in m od substantial calitatea ~i aspectul im aginii. U n h em atom cerebral vaaparea h iperdens datorita faptului ca m asa c ereb rala are v alori de dcn sitate inferioare sa ngelui p ro aspat p e candun h em ato m h epatic va aparea h ip od ens, parench im ul h epatic avan d valori densitom etrice superio are sangelui,A dm inistrarea substantelor de contrast poate fi facuta pe d iferite cai (L v., oral, endorectal, endovaginal etc.).

    Indicatiile adm\nistriirii substantelor d e c on tr as t sunt:- precizarea v ascularizatici m asei tu mo ra le:

    diferentierea intre 0 ma sa tumora la ~i0 ma lf ormatie v as cu lo ra ;- iden tific area structurilo r lubului digestiv ;

    d ife re ntie re a e le rn en te lo r h ilu lu i h ep atic o ri p ulm on ar;e va lu ar ea tr ac tu lu i u rin ar ;

    - detectarea leziu nilor focale (h epatice, pancreatice, cerebrale, elc.) ~ip re ciz are a n atu rii lo r;- identifiearea pach etu lui vascula r, raporturilor sale cu m asa uunorala.T eh nic a a dm in istra rii su bsta ntc lo r d e c on tra st e ste a le asa d e e xamin ato ri, Pentru e on tr as tu ll.V . p oa te fi in

    b olus (cantitate m are in tim p scu rt) saitin in fu zic. P entru celelalte cai de adm inistrate telm ica trebuie ad aptataseopu lu i 'unniirit.-;; .M e to do lo gia e xam in ar ii tr eb uie s a tin a c on ts i d e c omp or tam en tu l p ar tic ula r a l u no r s tr uc tu ri la a dm in is tra re a

    c on tra stu lu i. In in ve stig are a e ta ju lu i a bd om in al su pe rio r tre bu ie s a se tina cont cii pancreasu l se incarca ~ise"spala" inaintea sp linei si a ficatului ~ i ca atare scanarea va incepe cu el.Artefactele

    F ig . 1 .1 8 . C T r en al a sp e ct n o rma l. a . P re co nt ra st ; b . Postcontrast.

    P re ze nta a rte fa cte lo r in gr eu ne az a in te rp re ta re a im a gin ilo r ia r c un oa ste re a lo r p re zin ta im p or ta nta de os eb itaa ta t p en tru e vita re a sa u d im in ua re a lo r c al ~ i p en tru e vita re a fa lse lo r in te rp re ta ri.

    E xista in prin cip al 2 tipu ri de artefacte:l.A rte fa cte in ere nte (re zu lta te in p rin cip al d in p re lu cra re a d ate lo r)a li nic re a g re ~ il a a d et ec to ril or ell razele X "~"~",,,,,,,,,,- inom ogenitati in em isia fascico lu lui- erori de m asurare- artefacte de coastii

    a rte fa cte d e fo sa p oste rio ara ' "strip e a rte fa cte ".2 . A rte fa ete d e m alfu nc tie (d e;;~ pu ra t ~iutilizator):

    rin g a rte fa ct (e ro are d e d ete cto ri)- artefacte de m iscare (po t fi d im inuate prin sedarea

    pacientulu i, reducerea tim pulu i de scanare ~ ic o or do na re a r es pi ra ti ei )- efectul de volum partial este artefactu l eel m aif re c ve nt i nt il ln it. , E s te d at or at f olo sir ii u n ei s ec ti un ip re a g ro as e f at a d e d imen si un ile s tr uc tu ri i d e i nt er es .

    ---i\ /Fig . 1 .19 . E fectu l de velum partial, N odulu l cuprinsp allia l in g ro sim ea se ctiu nii v a p ro du ce 0 atenuare

    n es emn if ic ativ a a f as cic ul ulu i d e r ad ia ti i,

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    13/39

    33Fizlc. ..r a d i " ' - l i _ i 1 _ o r - ' _

    -1000- - ! I 2 2 J j : m ] -70C200-1000 'I ub e l L l . Scala d e d e ns it st i CT

    O perato rul determ ina grosim ea sec tiun ii in functic de reg iunea explorata . I 'en tru torace si abdom en sefo losesc sectiunide 8 sau 10 m m, 1n tim p cc baza cran iu lu i, fo sa posterioara sau coloana trebuiesc exam inatecu sectiun i m ai fine , 2-5 mm . 0 s tru ctu ra p oa te fi inclusii in grosim ea unci sectiun i In in treg irne sau m nnaipartial. V aloarea densitom etries a voxelului depinde de m edia ntenuarii tu tu ror structu rilor din iu teriorul C1,.Dad i 0 struc tu ra are m arg in i nete pe 0 sectiun e, ea va aparea bin e defin ita (cazul aor te i s au c av ci a bd om iu ale ).E fec tu l de velum partia l su rv ine a tune i cand structu ra nu ocupa in in trcg irne g rosim ca unci sec tiun i ,. deex em p lu c an d stru ctu ra in clu de 0 p arte a c orp ulu i v erteb ra l i 0 parte a discu lu i ad iacen t, d efin irca lcziu uii vaIi slab a. A ceasta se In tam plli ~ i i n eazu l org an elo r care se "su bjiaza" I'll cadrul un ei sectiu ni precum po lul rena ls au v ez ic a b ilia ra ,

    P reg iitirc a e xam ln aril p resu pu ne in fo rm area p acien tu lu i d esp re m eto do lo gia c xam in arii, p osib ilele reac tiila substan telc de contrast ~ i efectul nociv al exam inarii dar si a m ed icu lu i asupra unor date m enite s a previnae ve ntu ale le a cc id en te s au s a a ju te la in te rp re ta re p re cum :

    - ex is ten ]a unor ep isoade alergice an te rioare la substanpi de contrast ioda te sau a unor bo li ale 1'1'(' ill'- Iunctia rena la (nive lu l c reseu! al crea tin ine! con traind ica exp lo rarea cu con trast iar !n pilci,',.." :f.

    unneaza dializa pentru insuficienta re na la c ro ni ca e xp lo rarea C T cu contrast va preceda CII ee l 1m.! ' 24sau 4H d e o re dializa );

    - Iunctia tiro ide i (adm in istrarea coutrastu lu i la h ipertiro id ien i poate cauza crize tireo tox ice , ia r la ceicare u rrn eaza tratam ent ell io d ra dio nctiv in efio ien tizeaza tratam en tu l p rin b lo carea tiro id ei);

    - n iv elul g licem iei (se im pu n p recau tii in ad rninistrarea co ntrastu lu i la d iabe tie i);- investigatiile C T sau prin alte m etodc im agistice an terioare po t aju ta la elabo rarea diagnosticu lu i sau

    prin com paratie la prec iza rea g radului deraspuns o ri evo lu tic a bolii;.s, p rezen ]a su bstan te i b aritate in tu bul d ig esiv d e la 0 cx plo rare an terio ara im pu n am an are a ex am en ulu i

    CT cu 2-3 zile ;- p rezen ta unor obiecte rneta lice in reg iunea exam inata p recum cercei o ri pro teze deu ta re po l artc fucta

    im a gin e a ~ise im pun e ind ep arta rea lor,

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    14/39

    Fizica radiatiilor./ 35

    P en tru cam pu rile m a gn etic e u tiliz ate in IRM (0 ,0 5- 2 T es la ), fr ec ve nta L an no r se a fla in domen iu l undel orde rad io f re cven t a (RF) s i e ste s itu ata in interva lul 2 ,1 9-8 5 MHz .

    Cu to ate ca sp in ii n ucleelo r d e h id ro gen au aceea si frec ven ta d e ro tatie , fazele lo r difera, ( F ig . 1 .21 ).Tranzitii

    Efectul ap lic iirii si in treruperii actiun li unu i cam p m agnetic cu frecventa Larm or (p lasa ta indomen iu l r ad io f re cv e n te lo r (RF) a su pra s pin ilo r

    D ac a p ac ie ntu lu i a fla t in cam p m agnetic in tens B , i se aplica un cam p m agnetic B j cu frecv en ta d indomeniul radiofrecvente lor (RF) e ga la c u f re cv en ta L a nn o r, e ne rg ia u n de i e ste a bs or bita , ia r p ro to n ul tr ec e in tr -ostare d e en erg ie m ai m are: R ezu ltatu l ap lic arii acestu i cam p este refazare a sp in ilo r (F ig . 1 .2 2).

    L a n iv el ma cr os co p ic a ce as ta e ch iv ale az a c u 0 mi sc ar e p eo sp ir al a cat re planul XY, sau cu 0 ro tire a v ec to ru lu i M , p la sa tin itia l d e-a lu ng ul ax ei Z sp re p lan ul X OY.In r ez on an ta ma g ne tic s, p en tr u 0 m ai b una in teleg ere afe nom en elo r, e ste u til sa rapor tam m iscarea la d ou a siste rn e d erefer in ta :

    . s is temu l d e r ef er in ta fix ( al l abo ra to ru lu i) , i n c ar e s p in iiexecuta 0 mi sc ar e d e p re ce sie ;

    sis te rn ul d e re fe rin ta ro ta tiv , so lid ar c u p ro to nii, fa ta d ec ar e la b01 atorulexecuta 0 mi sc ar e d e r otatie , ia r s pin iiapar stationari,

    Fig. 1 .21.Efec tul apl ica r ii campuluimagnet icexte riorin tens asupra spinilorprotoni lor

    F ig . 1 .22 .E fec tu l ap l ic a ri i unde i cu f recven taLarmorasupra spinilor a f lat i incampmagne t i cexterior:Refazarea.

    F ig . 1 .23 . Efec tul apl ic i ir i icampulu i deradiofrecventa asupra spinilor

    F ig . 1 .24 .Em isi a semna lu lu i

    P ro to nu l p oa te su feri 0 tranzitie in tre cele dona sta rie ne rg etic e p rin a bso rb tia u nu i fa to n. R ez ulta tu l tra nz itie i e stetr ec er ea p ro to n ulu i d in s ta re a d e e ne rg ie m i nima in c ea max ima .Pen tru ca absorbtia fotonu lui sa fie posib ila este necesar cae ne rg ia lu i s a f ie id en tic a c u d if er en ta d in tr e e ne rg iile c elo r d o uastari,

    L a i nt re rup er ea a c tiu n ii u ndei d e r ad io f re cv e nt a, e n er g iap rim ita e ste e lib era ta , f re cv en ta u nd ei e rn is e fiin d e ga la c u c eaa undei a b so rbi te . S p in ii e x ci ta ti in c ep s ar ev in a l a poz it ia i ni !i al a(de-a lungul axei O Z). R even irea la starea de echilib rute rm o din am ic e ste c ar ac te riz ata d e tim p ul T l' nurn it tim p derelaxare lo ng itu din al sau tim p de relax are sp in -retea.

    C on com ite nt se p ro du ce d efaz area sp in ilo r d in p lan ulX OY, d efin ita d e t im p ul d e relarare tran sv ersal (T " resp ectivT:) sau tim p de relaxare sp in-sp in .

    E misia radiatie i electro magn etice gen erata de rotatiav ectorulu i in ten sita te a cam pulu l m ag netic

    D up a c e v ec to ru l in te ns ita te a campului mag netic M , a fo std ev iat fata d e ax a Z , el co ntin ua sa ex ecu te 0 mi sc ar e d e p r ec e si ecu frecv enta L arm or in jurul cam pulu i m ag netic ex te rior B ,-D eoarece orice cam p m agnetic in ro tatie genereaza 0 undaelectro magn etica, rezu lta tu l o btin ut va fi em isia u nei u nd e d ef re cv e nt a d in domen iu l i 1 ndel or ra d io , c a re c on st it ui e s enma lu l RM,p re lu at d e 0 bob ioii. '.,

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    15/39

    Imagistica medicalli

    E lg n et l~m ( :a n eta p o ate fim od ifica ta p rin a plic are a u ne i en erg ii a c are i frec ve nta. a le sp inu lu i. D aca energ ia ex tem a este suficien t de m are, componenta

    com nonenta ' d in p lanu l X Y (M ) cre~ te. M.. xy I---..........-.......-,;,_..........,r---;---~---;=~:~~~~~ i~~:~~~I nte ra ctiu ne a s pin -r ete a e ste r ez ulta tu l tr ec er ii s is te rn ulu i

    excitat la starea de ech ilib ru term odinam ic , In sistem ul dereferin ta a l labora toru lu i acest fenom en este ech ivalen t cu

    0,00 .__-40:-:'O:----::800-":---:-I20~O - : - 1 6 0 0 : ' : : : - - - - ' 2 0 0 = 0 : - - - : : : 2 4 0 0 =TQn'}

    d esc re sterea co mp on en te i MXY a m agnetiz iirii ~ i cresterea F ig . 1.25 . T imp de r el ax a re s pi n- re te acom ponente i M , spre v aloarea in itia ls , F enom enul este descrisde tim pul de relarare long itud inal T l' den um it ~ i tim p de relaxare sp in -retea.

    T . este de asernenea tim pul care a trecu t de la apJicarea pulsunn excrtator in care 05,L'1o din campu lm agnetic este realin iat cu B ,-

    In teractiunea sp in-sp in . D efazarea {P en tru u n p ro to n iz ola t v ite za p re ce sie i e ste d ete rm io atii e xc lu siv d e in te osita te a c fu np ulu i m a gn etic e xte rio r B .C and sp in ii sun t dev iati spre p lanu l X Y ei sun t in faza . C a unnare a dep lasarii Ilao tice a sp in ilo r, ace~ i~

    a ju ng u nu l ina pro pie re a c elu ila lt si in te ra ctio ne az a. C o nse cin ta in te ra ctiu nii sp in ilo r e ste d efa za re a lo r ~ i re du ce re asem nalu lu i. Fenom enul este descris de tim pul de re larare transversa l T2 sau tim p de re laxare sp in-sp in .

    Tim p de re laxare T 2 lvt,y C onstan ta care des e rie reven irea la ech ilib ru a 1,00-magne ti zi ir ii t ran sve r sa le , ~Y' p oa rtii n um ele d e tirn p

    de re laxare sp in-sp in , no ta t cu T 2 , defin it ca tim pul dela e xc ita re d up ii c are am plitu din ea sem na lu lu i s-a re du sla 38 ,8% (respectiv s-a m icsorat cu 83 ,2% ). V aloarealu i T 2 e ste ca ra cte ristica p en tru fie care te su t ~ i d ep in dede m ediu l inconjura to r, fiind practic independ ents dein te nsita te a c am pu lu i m ag netic e xtem .

    D esi p ro ce se le d e re lax are au fo st tra ta te se pa rat,inrea litate e le au lo c conco miten t, cu m entiunea cii T2este eel m ult egal cu T1.S cad erea in tensita tii sem nalu lu i

    0 ,8 0 ..J.

    1l.20+

    ( ) .OO i . . . - - - - - - - - - - - - - - i - - - - ; - - - - t - - - - - - r \ J l 1 ! )1 0 z o :

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    16/39

    3 7Fizica radiap.ilor

    Ecoul /E fectu l sch im barii sensu lu i de propagare a unui sem nal prin reflex ie po arta nu mele de ecou . Prin acest

    m ecan ism apare refazarea prin ecou a sp in ilo r, care dureaza un tim p egal cu tim pul de eco u (TE ).M ecan ism ul d e p ro du cere a eco ulu i este u rm ato ru l:(a ) La m om entu l t = 0 , im ed iat d up a ap licarea p ulsu lu i d in d om en iu l frecv en telo r rad io , M , se afla d e-a

    lu ng ul a xe i Y.(b ) D u pa tre ce re a u n ei ju rn iita ji d in tim p u l d e e co u (TE), d ec i d upa TE/2, s p in ii s e de fa z ea z ap r i nmec an ismu l

    Tt.Dupa TE/2 se a plica u n alt p uls d in d om en iu l fre cv en te lo r ra dio , c are d ete rm in e ro tirea v ec to rilo rd efazati in ju ru l ax ei X .

    (c) I n in te rv alu l d e tim p TE/2 a re lo c r ef az ar ea v e cto rilo r.(d ) L a f in alu l u ltim u lu i TE/2 v ecto rii su nt d in n ou in fa za ~ i s e p ro du ce e co ul, c are d ete rm in e se m nalu l.F enom enul se poate repeta de m ai m ulte ori (infu nc tie d e v alo area lu i T) p rin ap licarea u no r u nd e rad io

    sub ungh iuri de 180 '.S e le c ti a s e ctl un ilo rP ro cesele d escrise an terio r au elu cid at fo rm area sem nalu lu i, d ar p en tru ca acesta sa p erm ita in fo rm atia

    d iagnostica este necesar sa iden tificam locu l unde s-a produs acest senm al. .L a ba za Ioca li za ri i insp atiu a sem nalu lu i d e RM 8 1aap licarea u nu i g rad ien t lin ear al cam pu lu i m ag netic.

    G ra dien tu l u ne i m iirim i fizic e (G )re pre zin tii v aria tia c u d istan ta a a cestei m a rim i, R o lu l g rad ie ntu lu i lin ea r a lcam pulu i m agnetic este de a m odifica frecven ta de rezo nanta cu 0 valoare cunoscuta, Va l oa re a f re c ven te i e s ted ire ct p ro po rtio na la c u d is ta nta fa 1a d e c en tr ul m a gn etu lu i, d ec i p erm ite lo ca liz are a s pa tia la a s pin ilo r. P e d e a ltap arte m od ificarea b ru sca a frecv en tei d eterm in a 0 sch im bare a fazei, d irec t p ro po rtio na la cu d istan ts fa ta d ec en tru l m a gn etu lu i, d ec i im p lic it s e re aliz ea za lo ca liz are a s pin ilo r.

    A p lic are a u nei v alo ri u nic e a c am p ulu i m a gn etic d e rad io fre cv en ta p resu pu ne a naliz a u nei sec tiu ni p lan e.P en tru ca sec tiu nea sa aib a g ro sim ea d orita este n ecesar sa se ap lice 0 b an d a d e fr ec ve nta (BF), a ld i tu i ta d in tr -om u ltitu din e d e frec ve nte p lasa te d e 0 p arte ~ i c ea la lta a f re cv en te i c en tra le .

    I nte n sita te a s eI iin alu lu iPentru ca senma lu lob pnut s ii pe rmi ta ob t ine rea imagini i f ina l e e s te necesa r ca aplicareapulsului de RF s a s e r e p ete .D in cele p rezen ta te rezu lta ca in ten sita tea sem nalu lu i g en erat d e sp in i d ep in de d e: densitatea atom ilor de h idrogen ; tim p ii de relaxare Tl ~ i T 2 , s pec if ic i t es u tu lu i inve st ig a t.In ten sita tea sem nalu lu i in im ag in e a fin ala este d e asem en ea d eterm in ate d e: tim p ul d e rep etitie (TR ), d efin it ca in terv alu l d in tre d ou a p ulsu ri d e rad io frecv en ta co nsecu tiv e; tirn pu l d e eco u (TE ), care rep rez in ta tim pu l d in tre co lec ta rea ~ i em iterea sen malu lu i.D in aceste m otive im aginea [m ala poate sa se bazeze pe u rm atoare le co mponen te : d en sita tea p ro to nilo r (d ec i a ato rn ilo r d e h id ro gen ); ana liza proprieta tilo r tim pilo r de relaxare T, ~ i T 2" den um iji tim p i d e re lax are p on de ra ti (T ab elu l1 ).C om ponente le IR M sunt: m agnetu l, care genereaza cam pul m agneticBo ; bobinele de g rad ien t, p lasate in in terio ru l m agnetu lu i, n ecesare producerii g rad ien tu lu i cam pulu i

    m agneticp e d irectiile X , Y si Z ; bobinele R F , situate inb ob in ele d e g rad ie nt, c are p ro du c c am p ul m ag netic B l n ece sar ro tirii sp in ilo rcu 90 ' sau cu 180 '. B ob in ele R F detecteaza de asem eneasem nalu l; m asa pen tru pac ien t, poz itio narea co rec ta a pacien tu lu i fiind asigu rata de un calcu lato r; ecrane de pro tectie im potriva cam purilo r de rad iofrecven ta ex terne, care incon ju ra cam era in

    c are e ste in sta lat IRM , ~ia sig u ra p ro te ctia impo tr iv a c ampu rilo r d e r ad io fr ec ve n ta e x te rio ar e,in c1u sivc ele g en era te d e se m nale le ra dio sau te le viziu ne;

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    17/39

    38 Radiologie. Imagistica medicala

    ecrane de pro teetie im potriva cam purilo r m agneticeex terne; ca lcu la to ru l, care cont ro l eaza toa te com ponente le legate de su rsa undelor de radiofrecventa ~ i

    p rog r ama r e a p ulsu rilo r, fo rm a ~ i a m plitu din ea g rad ien tu lu i.jn a sa d ecom anda , und e operatorulselecteaza 0 secventa a irnag in ii, p e care ourmareste pe un m onito r sau imprima imaginea .

    Tipul semnalului Tl ponderat T2 ponderatGrasirni Liehid eefuloraliidian - apaMaduva osoasa galbena CbisteHiperserrmal (alb) Hemoragie subaeuta EdemeSubstanta eerebrala alba Nucleu pulpos normalTumori- Nucleu pulpos desbidratatluideMusebi Grasimi

    Izoserrmal Maduva osoasa rosie S ubstanta eenusieMaduva spinar i i MusebiTumori SplinaAer AerCalcifieri Calcifieri

    Hiposennllli(negru) Liebid eefulorabidian o asele craniulu:iOasele craniuluiVase cu flux rapid Vase cu flux rapidTesut fibres Tesut fibresLigamente, tendoane Ligamente, tendoane

    /\

    Tabelull. Intensitatea semnalului in functie de tipul de organ investigat ~i afectiuneCalitatea imagin i i in IRMAnal iza p erf orma nte lo r IRM poate fi Ia cum p rin u tiliz are a fa ntom ulu i. F an tom ul e ste c on stru it d in rnateriale

    c a re p ro du c sem nale RM, cum sunt solutiile a po as e p aram ag ne tic e, s ilic on ul, e tc . A p a a re ro lu l d e a p en nite a ju sta re at imp i lo r d e r el ax a re spin-retea (T1)~ispin-spin (T) pentru ca im aginea -sa poata fi ob ti nu ta i nt r-un timp m inim . .

    F anto mul are d oua scopu ri p rinc ipa le : evalu area rezo lu tie i; s tab ilirea omogenitat i i undelo r de radiofrecventa.

    F anto mul pen tru ev alu area re zo lu tiei testea za p ro prietatilespatiale ale im ag in ii: g rosim ea sectiunilor, l inearitatea si raportulse mn al/z go m ot in functie de pozitie,

    F an to m ul d estin at t es ta ri i r ez o lu ti ei este confect ionat dinm ateriale p las tice . D in fan tom sunt i nd epar ta te po rti un i, c ar e .s un tum plu te cu solutii apoase, a carer im agin e este vizualizata, in alte isituatii se u tilize az a u n fan tom care produce un semnal standard cu .v alo ri c un os cu te a le T1' T 2 ~ i c a re p erm it e t es ta re a raportului contrast!zgomot .

    F an tom ul pen tru stab ilirea omogenl t a t i l undelor de radiofrecventaUniformitatea spatiala a campuri lor m agnetice cu frecvente d in d om e niu l ra dio tra nsm ise p ac ie ntu lu i sirecep tionate este testa ta cu aju toru l fan tom ulu i. C am pul m agnetic transm is este acel cam p m agnetic u tiliza tpen tru ro tirea m agnetiz iirii. C am pul m agnetic recep tionat dep inde 'de sensib ilita tea bobinei de a raspunde lasem nalu l produs de precesia sp in ilo r. A mbele cam puri m agnetice ttebu ie sa fie om ogene: p rim ul, pen tru aasigura 0 ro ta tie sp atia la un ifo rm a a sp in ilo r, iar e el d e al d oilea , p en tru a p ro du ce 0 s e ns ib il it at e sp at ia la u n if ormsin zona investiga te, ,/

    \

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    18/39

    3 9Fizica radiatiilur

    Pregiitirea pacientuluiIn g eneral n u su nt necesare m asuri speciale d e pregiitire a pacien tu lu i care u rm eaza a fi sup us inv estigatie i,U n caz special ilprezin ta pacien tii care sufera de claustro fobie , la care adm in istrarea unu i calm an t usor reducesta re a d e a nx ie ta te .

    D urata ob isnuita a unui exam en cu IRM variaza in tre30-90 m inu te , tim p in care pacientii pot ram anesing uri. P entru a ev ita an xieta tea este n ecesar ca p acientilor sa li se explice desfasu rarea exam in arii.

    Contraindicatii: Abso lute : Relat ive:- c lip u ri f er omagne ti ce in tr ac ra n ie ne - claustrofobie- p ea cema ke r c ard ia c - - p acie nti v en tila ti sa u in tu ba ti- proteze m etalice valvulare - pacienti cu expunere cronies la m etale-c orp i stra in i m e ta lic i in tra oc ula ri

    Agenti de contrast in IRM'In gen eral nu este n ecesara utilizarea u no r sub stan te de contrast, ex cep tie Iacand investigarea d iv erselo rpato lo gii ale lich idu lu i cefalorah id ian (in special tum ori, sc leroze m ultip le). S ubstan tele d e con trast u tilizate in

    IRM au la bazagadolin iu l, care are ro lu l de a scurta tim pul de relaxare T l' ceea ce determ ina ca im ag ineao rganu lu i care confine acest e lem ent sa apara m ai lurn inoasa.

    Miisuri de protectieD esi IRM n u utilizeaza radiatiile io nizan te pen tru form area im aginii, este n ecesar sa se cuno asca m asurile

    d e protectieasociate u tilizarii cam purilor m agn etice foarte in tense, energiei un delor rad io , v aria tiilor iii tim p a\ in tensita tii cam pului m agnetic , gazelor lichefia te ~ i g rad ien tulu i de cam p m agnetic . t .

    Camp urile m a gn etic e d ete rm in a m a gn etiz are a tu tu ro r c orp urilo rfe rom ag ne tic e. P re ze nta in c amp ul m a gn etica corpu rilor ferom agnetice poate produce efecte nedorite asupra pacientulu i sau poate determ ina deterioraream a gn etu lu i ~ i a b ob in elo r. E fe cte sim ila re p ot fi p ro du se ~ i d e c orp urile fe rom ag ne tic e a so cia te p ac ie ntu lu i.

    La pacientii cu pacem aker sun t necesare p recau tii deoseb ite , deoarece cam pu l m agnetic in tens poatea fe cta c ir cu it ul e le ctr on ic C P , urm are a curentilo r pe care Iigenereaza. In acest fe l v ia ta pacientulu i poate fi p usain pe~coL C am pul m agnetic poate de asem enea sterge in form atiile in reg istra te pe card .

    / Efectele produse de undele de radiofrecventa. Undele de radiofrecven ta pot p roduce incalzirea tesu turilo r din o rganism . D in acest motiv se recom anda

    lim ita re a timpu lu i iii care 0 perso an a sta iii ac est c am p .U nele bob ine R F, pot p roduce arsuri a le pacientulu i, care trebu ie avertizat pentru a anunta daca sim te una seme ne a efe ct, in sc op ul in tre ru pe rii investigatiei,Gradien tu l de im ag ine determ ine un n ivel m are de zgom ot. N ivelul de zgom ot m axim adm is este de 140

    deciB el! (dB ), iar p resiunea acustica m axim a de 200 Pascal.Avantajele IRM: perm it obtinerea unui contrast m ai bun decat in tom ografia com pu terizata ; asigu ra in form atii m ai exacte asupra diferentelo r in structura unui [esut decat cele care pot fi percepu te

    p rin diferen tele d e aten uari a le rad iatiilor X ; d eo arece utilizeaza p rop rie ta tile sp atia le ale sp in ilor dinn uc 1e ele c are a lc atu ie sc te su tu rile ;

    u tiliz ea za c am p uri m ag ne tic e in te nse ~ iu nd e d in d om en iu l ra dio fre cv en te lo r in lo cu l ra dia tiilo r io niz an te ,deci efecte le daunatoare asupra organ ism ulu i sun t sem nificativ m ai m ici,Limitele examenului IRM .

    - tim p de exam inare rela tiv lung;- rezo lutie spatia la inca in ferioara fata de C T de inalta rezolu tie ;- calc ificarile sun t greu ev id en tiabile datorita ab sentei sem nalu lu i acestor stru cturi.

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    19/39

    40

    SCINTIGRAFIARadtologle.Tmagisttca medicalii

    Medic in a n uc le ara e ste s pe cia lita te a c are u tiliz ea za iz oto pii ra dio ac tiv i (ra dio nu cliz i) inscopdiagnostic iterapeutic.

    E xplo rarea sc in tig rafica reprez in ta eel m ai vech i procedeu im agistic d e v izualizare a organ elo r in terne .P rim ele im ag in i scin tig rafice cu ap licab ilita te c lin ics dateaza d in anul 195 1 cand C assen i co lab . au efec tuatprim a scin tig rafie tiro id iana, S altu l teh nolog ic d e la detec toru l m obil cu crista l de sc in tilatie la gamm a cam era(A nger - 195 7), u rm ata apoi de cuplarea aceste ia cu calcu lato ru l a reprezen tat 0 e ta pa im po rta nta a e vo lu tie im etod ei scin tig rafice . D ad in itial im aginea scin tig rafica se prez in ta ca 0 im agine anatom ies, in tim p, datoritaperfec tion arii apara tu rii de detec tie i a p osib ilita tilo r de prelu crare a inform atiilo r, p recu m i a descopeririira dio farm ac eu tic elo r a c are r farm ac ocin etic a in terfere az a cu an um ite m eca nism e fizio lo gic e i fiz io pa to lo gice ,im aginea scin tig rafica a doband it to t m ai m ult carac teru l de "im agine functionala" .

    A plicatiile clin ice a le explorarii cu rad io izo top i se ex tind in d om en iu l tu tu ro r s pec ia litatilo r m ed ico -c h ir urg ic ale : m e d ic in a in te rn s, g as tro -e nte ro lo gie , c ar dio lo gie , n ef ro lo gie , n eu ro lo g ie , o rto p ed ie -tr auma to lo gi e,en docrino log ie , ped ia trie , e tc . M ajorita tea ind ica tiilo r c lin ice se refers la bo li c ron ice , dar ex is ta si afec tiun ia cu te s au u rg en te in c are ex plo rarile rad io iz oto pic e ad uc e le me nte d ire ctes au / si co m ple me nta re d e d ia gn ostic.

    1. Prin cipiu . \P rin cip iu l e xam in arii s cin tig ra fic e c on sta in d etec ta rea ra dia tie i g amm a emisa inu rm a a dm in istra rii (i.v .

    s au o ra le ) u nu i p ro du s ra dio fa rm a ce utic c u tro pism s ele etiv pe ntru u n a nu ro it o rg an , p ro ee s s au le ziu ne . C on ve rtire af oto ni lo r g amma in s em n ale e le ctric e c u a ju to ru l u nu i d ete cto r c u c ris ta l d e s cin tila tie i tra ns fo rm a re a s em n alu lu ianalog in sem n al d ig ital cu aju to rn l c alcu lato ru lu i re aliz ea za im ag in e a sc in tig ra fic a, c are O estea po i p re lu crata cu"softu ri" spec ifice pen tru m edicina nucleara. Im aginea scin tig rafica reprez in ta d istribu tia spatia la ara dio fa rm ac eu tic ulu i si v aria tia sa in tim p, care ofera astfe l in form atii d espre m orfo log ia i functia organulu iinvestigat .

    p riri sc in tig rafie sta tica se in te lege explo rarea efec tua ta la un anu mit in terva l de tim p de la adm in is trareap ro du su lu i ra dio fa rm a ce utic , a tu ne i c an d a ce sta a tin ge a cum ula re am a xim a la n iv elu l o rg an ulu i " tin ta ". E xa rn in are aofera inp rin cip al in fo rm atii c u ca rac te r m orfo lo gic (p oz itie, fo rm a, d im en siu ni, p re ze nta u no r le ziu ni d ifu ze sa uin f oc a r; d is tr ib u ti a r ad io fa rmac eut ic u lu i in o rganu l inves t ig a t) .

    S cin tig rafia d inam icii sau secven tia la ilus treaza foarte b ine caracteru l de explorare "functionala".E xamin are a se efe ctu ea za c u a ju to ru l c arn ere lo r d e sc in tilatie as ista te d e ca lc ula to r. A ch izitia im ag in ilo r incepeconcom iten t cu in jec tarea rad iofarm aceutieu lu i ob tinandu-se im agin i d inam ice , seria te, cu 0 baza de tim p

    predefin ita (de exem plu d in secunda in secu nda).C u a ju to ru l s oftu rilo r d ed ic ate m e die in ii n uc le arei nf orma ti il e i ns c ri se in d inam ica pot fi p reluate,s to ca te i a po i p re lu cra te .

    R e zu lta te le s un tc ua ntif ic ab ile s i s e e xp rim a. prin im a gin i s cin tig ra fic e s ec ve ntia le i prin c urb esau h istograrne. S istem ele ac tua le de pre lucrare ainform atiilo r o f era posib ilitatea unor evaluaricom plexe i de finete ce ilustreaza prin "im agin iscin tig rafice function ale" fen om enul d inarn icurm arit (de exem plu stud ii hem odinarn ice i deperfuz ie, tim pi de tranzit sau de evacuare pen truorganele cav ita re, s tud ii m etabo lice i dePOSTERIOR clearence) ,A stfe l se po t ob tine in form atii cuaplicabilitate in prac tica c lin ics , cu valoare ded ia gn os ti cs i p ro gn os tic .

    A-PFig. 1 .28 . Im ag in e sc in tig ra fic a o so asade co rp in tre g. A spec t n on na lla ad ult.

    P-AFig. 1 .29 . Imagine

    sc in tig ra fic a o so asa d ec orp in tre g. A s pe ctn on na lla c op il.

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    20/39

    41Fizica radiaJiilor

    , 2 . R a d io n uc liz i u tiliz ati inmed ic ln a n u cle ar iiToate explorarile radio izotopice se bazeaza pe detectia radiatiilo r em ise de catre nucleele rad ioactive

    in co rp ora te in s tru ctu ra ra dio fa rm a ce utic ulu i a dm in is tra t.In e xp lo ra re a s cin tig ra fic a n u s e fo lo se sc ra dio iz oto pi n atu ra li d eo are ce 'a ce tia a u 0 in te ns a to xic ita te ~ i

    nocivitate radiobiologies. in schimb astazi s e p ot obtine pe ca le a r ti fic ia la izo top i rad ioac t iv i a i t utu ro r e lemen te lo rn atu ra le , c un os cu ti s ub n um ele d e ra dio nu cliz i.

    R ad ionuclizii pot fi obtinuti in urm a unor reactii nucleare ce au loc fie in reactoarele nucleare, undenucleele u no re lem en te s ta bile s un t s up us e bombardamentului cu neutronii provenit i i n u rma f is iu n ii u ra n iu lu i- 235 ,fie in ciclotroane unde nucleele ''tin ta '' a le acesto r elem ente sun t bom bardate cu diverse particule e lem entareacce le ra t e. Toa te in v es ti ga ti ile c u r ad io iz ot op i f ol os es c substante in a ca re r compozi ti e in tra rad ionucliz i obtinutip e c ale a rtific ia la , P rin cip alii ra dio nu cliz i u tiliz ati in m e dic in a n uc le ara s un t: te ch ne tiu l (9 9mT c), aliu l (2 01 T1 ),iodul ( l3 lI , 1 2 3 I ) , g a li ul ( 67Ga ), i n di ul ( 11 3mIn ).

    R adionuclidul cel m ai utilizat in practica curenta este 99m Tcsub form a de pertech netatde sodiu . E ste unizo top cu viata scurta in trodus de H arper in 1964. Se obtine prin eluare cu ser fizio log ic d in "generatorul demolibden". Printr-un p ro ce s d e d ez in te gra re b eta m o lib de nu l-9 9 s e t ransforms i n t echnepu -99m. Aces tr adio izo topare urm atoarele calitati de ord in fiz ic ~ i biologic: em isie de radiatie gamm a pura cu energie de 140 K eV , tim p dei nj uma !l ip re f iz ic s cUT t(6 ore), clearence p lasm atic co nv enab il, iradiere sciizu ta a organ ulu i tinta ~ i a mtregulu i

    Denumirea scintigrafiei organism. Inj ectat i. v., 99mTc_I------------;--------------i p erte ch ne ta t a ctio ne az a c a u n tra so r''''''re-HM:PAO (Hexarretbyl Tonoscintigrafia cerebrala de perfuzie v as cu la r, f ix an du- se n umai l a n iv el ulpropylene amine oxime)I--:......--~------_j_------------_t glandei tiroide si se elim ina pe cale"nTe_MAA (Macro aggregated Scintigrafiapulroonara de perfuzie ur inara , pringlandele salivare s ihuman serum albo.m:in.)1-------------+-------,---------1 mucoasa gas tr o -int es ti n al a.""Te -Millr (Methoxy-isobutyl- Scintisrafia miocardica de perlbzie P tru t p lora funcisonitrile) --- en a pu ea ex ,-1-------------+-------------.-1 tia d iv er se lo r o rg an e sau sisteme,f-2_0_'TI_'(IhalliQm)_ _',.,. .,---, +-S_d_"tlgrafia_ = _ ' _carilic__a_d_e_p_ e r 1 i _ D Z r _ _ __t9mTc-perteclmetatulrebuie "legat" deanum ite substan te ch im ice care au1 -13-'-r-_N-a----------+-RI-C-Si-S-Cirr-tlgr-, -afie---tir-o-idiana-'-----l proprietatea de a se elim ina sau fixaI----------+----------__t selectiv 1 a un anum it n iv eL Subs ta n te le9"'"" Fyt (S ,~,- ..*~ leida!) Scintisrafia hepatica (rrezenchiro) '1 - ' ; \ ' - - - , " . c _ - _ _ o_n,--_o_~_=_.J_~t_-c..;o_ +-_-.....".. '_~ __tb im i ce ma rc at e r ad io a ct iv cu 99mTce99krc-HIDA (N-2.6 rueiliylpbenyl- numesc p ro duse r ad io fa rmac eu ti ce ,Sc:intigr8fie secventiala heparo-bfliara

    j -c _ a r _ b_ a I r o _ Y _ h = _ th _ y _ ! -_ h n m o _ ' _ W a c _ _ e_ ' "' _ a c_ i l_ ) - t __tvandcaractcristicileunormedicameme.""Te - D'IPA (Dieiliylene-triamin- Scintigrafierenala secventiala Prin trop ism ul selectiv alf-p..;e_nta_-ac_._eoc_=_' id_ ')~------+---------,------ladiofarmaceuticelor f a t a deanumite::e-DMSA (dimercapto succinic Sciotigrafierenala'statica organe, procese sau leziuni se po t1-------------+---------------1 obtine inform atii m orfo log ice i""Te -MDP (n:eiliyJen Scintigrafie planara osoasa segrrenrara si fu nc tio na le SUp,r io ar e a lto r te hn ic idipbosphonate) de corp intreg (WE) ,f-----------_j_--------:......----1 imagistice,99"Te - PFS (Peofbsfatstanos) Scintigrafia infarctnlui miocardic acut Principaleleradiofannaceutice67Ga (Galiumcitrat) Seintigrafia twroribr maligne si a infectiilor o rg ano tr op e u ti li za te i n mod ob isn ui t'----_-.;_-----.L-...:._~ .;_ _J in m ed icina. n ucleara su nt red ate in

    T ab elu l2 . T ro p is m ul selectiv al rad iofarm aceuticelo r tabelu l 2 .

    Denumirea radiofannaceuticului

    99 =Ic- pertecbnetat Scintigrafie tiroiliana

    ./

    3. Aparatura de detectieS pre d eo se bire d e a lte te hn ic i im ag is tic e m e dic ale in c are a pa ra tu ra re pre zin ta s urs a d e e ne rg ie , in m e dic in a

    ~ uc le ara , su rs a d e e ne rg ie e ste re pre ze nta ta d e ra dia tia g amma em isa d e p ac ie ntu l in je cta t c u s ub sta nta ra dio ac tiv e,In acest fel aparatu ra u tilizata in m edic ina nucleara este de fapt nu un "em itator" ci un "detector" de rad iatiigamm a. P entru detectia rad iatiilor gamm a in rnedicina nucleara este u tilizata cam era de scintilatie (G amm aCam era) care a fost in trodusa in practica clinica in 1957 de Hal Anger. Partile componente ale camerei des cin tila tie s un t u rm a to are le :

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    21/39

    42 Radiologie. Imagistica medicalaa. eoIim atorul este 0 placa de plum b perforate prevazuta cu canale i septuri, care se in terpune intre

    p ac ien t i c ristalu l d e s cin tila tie . R olu l a ces tu ia e ste d e a n u p erm ite trec erea sp re c ris ta l d ec at a rad ia tie ice p ro vin e d in tr-u n terito riu b in e d eten nin at d e la n iv elu l o rg an ulu i ex plo rat.

    b . erista lu lde scin tila tie este un cristal de iodura de sodiu im bogatit cu taliu care are proprietatea defluorescenta cand absoarbe radiatia gam ma. A re diam etre cuprinse in tre 25 i 55 em i grosim ecev ar ia za in tr e 6 -12 mm .

    e. tuburile fotom ultip lieatoare sunt conectate optic (in tem ) la crista lu l de scin tila tie i au rolul de ac on verti im p ulsu llum in os e lib erat d e c ristal in tr-u n s em n al e le ctric .

    d .. c ireu ite d e p ream plifiea re ~iam plifieare a sem nalelo r electrice,e . c alc ulato ru l ata sa t c arn ere i d e sc in tilatie a re ro lu l d e a tra nsfo nn a im p uls urile e le ctric e s osite la m eru oria

    c alc ula to ru lu i, c u a ju to ru l u nu i c on ve rto r a na lo g d ig ita l. A s tf el, d ate le p o t f i p r elu ate s i s to ca te inmeruoriac alc ula to ru lc i in tr -o a num ita o rd in e, p uta nd .f i a po i p re lu cr ate d up a p ro gr ame b in e s ta bilite . A s tf el r ad ia tiag amma emis a d e .o rg a nu linv es ti ga t s tr ab a te c an al ele c oJ ima to ru lu i, i nt er ac ti on e az a c u e le ct ron ii d in re te au acristalu lu iproducand scintilatii (fo toni Ium inosi). Im pulsul lum inos este preluat de tuburilef ot omu l ti pl ic ato a re i t ra os fonna t in im p ulsu ri e lec tric e. P rin am plific ari su cc es iv e s ein na lu l e lec tricajunge, pe de 0 p ar te p e e cr an ul u nu i o sc ilo sc op o btin an dima gin ea d is tr ib utie i s pa tia le a r ad io tr as or ulu iin o rg an ul io ve stig at, p e d e alta p arte inmemo ria c alc ula to ru lu i ata sa t cam ere i d e scin tila tie, \ -)

    Exam inarea SPECr (S ingle Photon Em ission Com puted Tom ography) se efectueaza cu cam ere des cin tila tie la c ar e d ete cto ru l e fe ctu ea za 0 mi sc ar e c ir cu la rs (360") In ju ru l o rg an ulu i ex am io at, o prin du -se tim pd e c ate va se cu nd e p en tru a a ch iz itio na im ag in i. lm a gin ile sc in tig ra fic e o btin ute re pre z~ ta se ctiu ni prio c ele tr eia xe ale o rg an ulu i in ves tig at: tran sv ers als, c oro nals i sa gita la.

    4 . Tom ografla eu em isie de pozitroni (PET)P ET (p oz itro n Em issio n T omo gra ph y) re prez in ta 0 teh nica fo arte m od ern s cu aju to ru l careia se p ot o btin e

    im a gin i f un ctio na le a le o rg an elo r s au s is te ru elo r b io lo gic e. A p ar ate le d e u ltim a o ra s un t c ap ab ile s a o f er e in fo rma tiim orfofunctionale ale creierulu i sau inim ii obtinute In sectiuni de 4-5 mm si cu 0 rez olu tie tem p ora ls d e s ec un de ,T eh nic a P ET e ste to t rn ai frec ven t u tiliz ata inp ato lo gia o so asa d ato rita in fo nn atiilo r su pe rio are o fe rite d e a ce astam etoda. M etoda perm ite de asem eoea explorarea corpului in treg intr -0 s ingur a e x am inar e.

    M eto da' se b azeaza p e d etectarea rad iatie i g aro rn a p ro du se in u rm a anihilarii u nu i p ozitro n cu u n electro nh ber. P ozitro nii se o btin p rin d ezin teg rarea u nu i izo to p cu ex ces d e p ro to ni, care este creat In reacto ru l n uclear sauin c ic lo 1r on . Em is ia d e p oz itr on i e ste c re sc uta la iz oto pii c u n uma r a tom ic Z m i c. P rin cip alii r ad io iz oto pi u tiliz ati inio ve stig aj:ia PETs un t: c ar bo n- l3 , o xig en -1 5 , f lu or -I 8 . P oz itr on ii a u u n timp d e v ia ta fo ar te s cu rt. in unnaimpactuluip oz itro nu lu i c u e lec tro nu l (rea ctie d e a nih ilare ) re zu lta d oi fo to ni cu e ne rg ie d e 5 11 K eV ; ra dia tii ce au e nerg ii p re am ari pentru a fi colimate. Radiatiile g aro rn a re zu lta te su nt ern ise In d irec tii d iam e tra l o pu se (1 80 ). P r i n plasareadetectorilor in p ozitii o pu se fa ta d e s ursa es te p os ib ila in re gis tra re a s im u ltan a a ce lo r d oi fo to ni.

    M eto da p en nite o btin erea d e im ag in i ale d istrib utie i rad io nu cliz ilo r ern ita to ri d e p ozitro ni, C u aju to ru la ces to r rad io iz oto pi em ita to ri d e p oz itro ni se p oate "m arc a " ra dio ac tiv o rice c omp us b io lo gic : p ro te in e, h orm o ni,am inoacizi sau neu rotransm itatori, astfel putandu-se urm ari d iverse m ecanism e biochim ice. Principaleler ad io fa rma ce utic e em ita to ar e d e p oz itr on i u tiliz ate inv izu aliz area s ch eletu lu i s un t io nu l d e flu or-I 8 i f lu oro -2 -deoxi-D -glucoza (F DG ). F DG , asem eneaglucozei,este transportata prin m em brana celulara cu ajutorul unuic arau , In d ire ctia g ra dien tu lu i d e co nc en tra tie (d ifu zie fac ilita te ), e ste fo sfo rila t i s e a cumule az a in c elu la , r ar aa in tra in ciclu l K reb s. D istrib utia F DG in organism este proportionala cu m etabolism ul celu lar local i esteinregistrata sub form a de im agini P ET.

    P en tru a p utea urmar i im a gin ea d istrib utiei in o rg an ism a em ita to rilo r d e p ro to ni es te n ece sa ra d etec tare ain co incidenta a am belor radiatii de 511 Ke V . in vederea obtinerii unor im agini de calita te este im portant cadetectorii fo lositi In PET sa aiba 0 re zo lu tie s patiala in alta , 0 eficienta de detectare crescuta si 0 viteza deachizitie crescuta . C lasic , aparatele P ET sunt form ate din m ultip le cristale de scin tilatie (detectori) d ispuseinelar inju ru l p ac ie ntu lu i i c up la te la tu bu ri fo tom ultip lica to are . E ve nim e ntele lum in oas e d ete cta te d e tu bu rilefo tom ultip lic ato are su nt tra nsfo nn ate In p uIs e lec tric . D ac a circ uite le d e 'co in cid en ta p rim es c sim u ltan ce le d ou ar ad ia tii g amma opu se , e ve nime ntu l e ste in re gis tr at s im e ru o ra t d e c alc ula fo r. A c es te e ve nime nte s un t a po i p re lu cr ated e comp uter o btin an du -se im ag in i to mo grafice ale d iv erselo r organe,/

  • 5/10/2018 Radiologie.Imagistica medicala

    22/39

    Fizica radiaj:iilor

    /

    ECOGRAFIA

    43

    U ltrasune tele (U S) sun t 0 fo rm a de energie m ecan ica ce se propaga sub fo rm a unor unde cu frecven tasupe ri oa ra l imi te i de perceptie a u rec hii um an e. Om ul pe rcep e su nete cu frec ven ta cuprinsa intre 16 ~ i 20000 H z.S un ete le c u frecventa p este lim ita d e a ud ib ilita te U 1 l 1 l ! l 1 8 . (2 0 MH z) se num esc u ltra sunete , iar cele cu frecventas ub a ce a sta , in fr as un e te ."

    Amplitudinea oscilatiei e st e v a lo a re a absolute a distanteim ax im e p arcu rse d e p articu la inju ru l p oz itie i d e e ch ilib ru .Lungim ea de unda este d istanta din tre doua m ax im e sau .d in tre d ou a p un cte su cc esiv e a fla te in aceeas i fazii .

    V lteza ultrasune telo r exprim a d istan ta parcu rsa de U S inun ita tea de tim p, S e m asoara in m ls.

    ~ . .. .. .. .. .. .. . p r .. . .. . .. .. .. . . . . If . . . . . oL.....""".....~ .' E nerg ia acu stica . U nd a d e u ltra su nete tran sp orta ~ i c ed eazao parte d in energ ie m ed iulu i s ra ba tu t d ete rm i na nd o sc ila tii alep artic ule lo r. S e masoa r i ; in Jo uli (J).

    In tensita tea US este can tita tea de energ ie care strabateun ita tea de suprafata in un ita tea de tim p. S e exprim a in W/=2.In ten sita tea U S scad e p ro portio na l c u d is tan ta p a rcu rs a, a tenuareaacustica fiind cu atat m ai m are cu c a t frecventa este m ai ridicata,D eci p e m iisu rii c e creste frec ve nta sca de a da nc im ea d e p en etrare .

    P ro funzim ea de penetrare a U S este lim ita te de scaderea in tensita tii oda ta cu parcu rgerea unei distante,Im pedan ta acustica exprim a rez isten ta le trecerea undelo r fiind p rodusu l d in tre densita tea m ed iu lui ~ i

    viteza U S. Im pedan ta acustica este deci 0 c on sta nta d e m a te ria l:Z= p. c

    si s e m a so arii inR ayl; 1 R ay l = 1 kg 1 m ?s'P ute re a a cu stic 1i e ste c an tita te a d e e ne rg ie c are stra ba te 0 suprafata in u nita tea d e tim p . S e mascara in Wat t .

    Pozitiade

    echilibru'. ,/ ., ..', >//'--/,/ "-

    \ . . ./ -,

    ,1(' . , . " . ; I. . ..