D© ccs doua saptsmini, 3j început, la Recea Cristur, lucrările de renovare şi transformare a vechiului Spital rural. Noua destinaţie dâdirii o constituie aceea

d cămin spital pentru minorii ju handicap sever. Iniţiativa

/ , « R e c e a C r i s t u r , î n v e c h e a c l ă d i r e a S p i t a l u l u i r u r a l

U i t n o i i c ă m i n s p i t a l p e i i f r i i s s i l i E o r itransformării spitalului Angela Străjescu, inspector momentan sînt în grija ani nu au, încă, în judeţul

şef al ISTH Cluj, a opinat că leagănului sau a altor Cluj, nici un cămin spital îns-a găsit, astfel, o soluţie instituţii. Minorii cu handicap care să fie ocrotiţi şi trataţi,pentru copiii bolnavi care care au trecut de vîrstă de 4 Căminul spital diri Recea

aparţine Inspectoratului de Stat Teritorial pentru Handicapaţi Cluj. D-na

Cristur va avea'50 de locuri.Consiliul Judeţean Cluj a

aprobat o primă finanţare, de 208 milioane lei, pentru începerea lucrărilor. Deschiderea noului „front de lucru” va crea peste 40 de locuri de muncă. A .G .

'f Agnia/2 | Roîfl vuiturilor/3 | Artă -culturâ/4-5 | PolHică/6 ţ publicitate/7-9 ţ idualitalea /IO j Omul ţi societatea /II ) Sport/12\ Administraţie locală /13 I Economia/14 ) Eveniment/15 i lltim oră/16

ANUL IX NR. 2043 ISSN 1220-3203

JOI7 AUGUST 1997

16 PAGINI 600 LEI

ETEOVremea va fi răcoroasă şi

în general instabilă în partea a doua a z ile i, cînd sîn t posibile ploi cu caracter de av e rsă . T em p e ra tu rile m axime se vor încadra între 24 şi 27°C. Ieri, la ora 12, la Ciuj-Napoca, erau 24°C, iar presiunea atmosferică era de 733 mm Hg. Meteorolog: Octavian NICULESCU

î n pag ina a 16-a: harta priv ind sta rea p robabilă a vremii, valabilă pentru azL

Cele patru procente ale lui Ciumara

MARIA SANGEORZAN

Cu mîna pe inimă, mărturisesc de bună voie că anul trecut am votat pentru schimbare (expresia discretă folosilă de cei ce-au votât cu actuala putere). în consecinţă, n-ar

Kbui să fiu suspectată de ranchiună politică, mai cu seamă că mi-am luat libertatea să votez cu cine am chef, fară a fi «secvenţă. Niciodală nu am fost admiratoarea fostului ministru Florin Georgescu. Dimpotrivă! -Dar să lăsăm Ia locul lui trecutul şi să revenim Ia oile (pardon,

ii miniştrii) noştri. Domnul Ciumara, succesorul lui Florin Georgescu Ia finanţe, a fost lăudat de unii pentru faptul că i-a condus domeniul cu mînă forte. Doar domnia sa şi cu fiiveraatorul s-ar zice că au fost fideli Reformei. Dl Ciumara a lat planuri de încasări direcţiilor judeţene şi n-a cedat în faţa ifakanţebr colegilor de minister. Rectificarea bugetară de-acum se pare că a dat o minimă satisfacţie sectoarelor învăţămînt, sănătate şi protecţie socială. Desigur, se mai are în vedere mnpensarea energiei termice, acoperirea arieratelor de la RENELii Romgaz. Dl Ciumara a lăsat să se înţeleagă că energia termică (pgacaloria) va fi subvenţionată şi pe perioada iernii. Ceea ce, să ie fie cu iertare, dar nu credem. Dusul cu zăhărelul nu mai ţine! fentra că, doar cu cîteva săptămîni în urmă, fmanţiştii vorbeau to reducere a impozitului pe salariu cu opt procente. Din opt, hi făcut patru! (Tn paranteză fie spus, s-a uitat cu totul de

T&KfigjIuI pe profit!). Cele patru procente înseamnă, la 400.000 )mf «ăfalariu, 16.000 de lei. Adică preţul de-acum al unui kilogram

t costiţă de porc. Pînă să beneficiem de „reducerea fiscalităţii” nr putea să cumpărăm cu aceşti bani doar jumătate din populara nrfl! Deoarece, ca un făcut, chestiunea cu reducerea fiscalităţii, ® nu mai putea fi tergiversată decît cu riscul compromiterii Mate, se va face simultan cu indexările. Or, cu aceste indexări K-am lămurit! Ele se dau de regulă la bugetari, care şi-aşa au ilarii mizerabile (cu excepţia regiilor, ţinute de guvern în braţe, aşi pînă acum). Dar, indexările se vor solda,,aproape sigur, cu ® noul val al inflaţiei. Ceea ce va face ca nimeni să nu simtă Bhcerea impozitului pe salarii.Marti, la negocieri, liderii confederaţiilor sindicale s-au bătut

Wm indexare. Celebra teză că reducerea fiscalităţii este o sursă iianciaiă neinflaţionistă a fost dată uitării. Doar Bogdan Hossu •Încercat, fărâ succes, să pledeze nu pentru indexare, ci pentru skerea fiscalităţii, dar cine să-l înţeleagă?! Cumulat, efortul 'iţional bugetar al ministrului finanţelor înseamnă 350 de miliarde &fei, pe ce a mai rămas din acest an. Sute de miliarde! Mult, ^ putea spune. Altfel, judecînd în prejudicii bancare, acoperite, dar nerecuperate, două bănci ar fi suficiente pentru •acoperi gaura. Dacă am mai contabiliza evaziunea fiscală, «darea taxelor vamale, costul facilităţilor acordate investitorilor ^ni, s-ar putea să ajungem la concluzia că ne putem permite

adevărată a fiscalităţii.

B e n e f i c i i n d d e î n g ă d u i n ţ a p r e f e c t u l u i

Liderii clujeni ai U.D.M.R. hotărăsc să pună imediat si de capul lor inscripţiile bilingve

iRecomandarea ministhilui de

Interne Gavril Dejeu de a amina introducerea inscripţiilor bilingvei-a pus gînduri pe maghiari, însă nu în sensul dorit de demnitarul ţărănist. îngrijoraţi de faptul că declaraţiile ministrului arată că Guvernul este ezitant în privinţa aplicării v Ordonanţei 22, U.D.M.R. a decis să se substituie administraţiei locale clujene şi să monteze indicatoarele bilingve pe cheltuială proprie şi fără a mai cere aprobarea autorităţilor.:

Liderii U.p.M.R. au stabilit chiar un termen de o lună, la finele căruia judeţul să fie împînzit cu plăci indicatoare în două limbi. Dacă acest termen va fi respectat, indicatoarele bilingve vor deveni realitate la Cluj înainte ca Parlamentul să se întrunească s i . să decidă forma

4? THŢrr.n

Limba oficială în Săvădisla

finală pe care o va îmbrăca, sub > formă de lege, deja cetebra Ordonanţă 22.

Conducerea. U.D.M.R. este încrezătoare că planurile sale nu : •vor fi obstrucţionate de autorităţile statului, dar se arată sceptică în privinţa posibilităţii introducerii inscripţiilor bilingve la Ciuj-Napoca atît timp cît este ; primar Gheorghe Funar. . “Precis ,

vom avea inscripţii şi la Cluj după ce prim arul va fi suspendat”, declară preşedintele U.D.M.R. Cluj, Janos Boros; Uniunea va cere prefectului la întoarcerea sa din Anglia să-l suspende pe Funar pentru re­fuzul de a aplica Ordonanţa 22 a Guvernului, studiind, totodată,

Caius C H IO REANcontinuare în pagina a 16-a

B ugetul a lo ca t pen tru în v ă ţăm în t, să n ă ta te

ş i protecţie so c ia lă a fost

’ m a jo ra t în detrim entul celorlalte m in istere ,

cu excepţia celui

a l T ranspo rtu rilo rMinistrul Finanţelor, Mircea

Ciumara, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că a fost majorat bugetul alocat pentru* învăţămînt, sănătate şi protecţie socială. în şedinţa de marţi seara, Executivui a aprobat bugetul rectificativ cu un deficit pe bugetul consolidat de 4,5% din Produsul Intern Brut (PIB)!

Din bugetul alocat sănătăţii, 40 de miliarde de lei sînt alocaţi compensării medicamentelor.

Cabinetul Ciorbea s-a reunit, miercuri, într-o nouă şedinţă de guvern pentru a aproba scrisoarea de intenţie către FMI şi programul de restructurare şi privatizare. Şedinţa de guvern de miercuri a fost precedată de o întîlnire a premierului Victor Ciorbea cu Poul Thomsen, negociatorul-şef al FMI pentru România şi de o întrevedere a ministrului . Ciumara cu reprezentanţi al Băncii Mondiale.

Ulm Spineanu a afirmat că bugetul rectificat a fost aprobat, în mare

M inistrul Reformei, Ulm Spineanu, a declarat, miercuri, că forma bugetului rectificat a fost în mare parte finalizată, rămînînd, totuşi, de stabilit nişte cifre exacte pentru ^domeniile învăţămînt şi sănătate. -

El a mai arătat că forma finală a bugetului rectificat va fi prezentată cel mai probabil joi, în cadrul unei conferinţe de presă a primului ministru Victor Ciorbea.

Spineanu a precizat că, în

cadrul discutării rec tif ică rii. bugetului, s-a încercat şi reducerea arieratelor din economie, acesta acuzînd agenţii economici care au încurajat creşterea arieratelor şi care “au făcut un joc iresponsabil”.

După-toate probabilităţile, negociatorul şef âl Fondului Monetar Internaţional (FMI) în relaţia cu România va părăsi România joi, cu toate că se pare că Thomsen ar fi avut biletele de avion reţinute pentru miercuri.

Ulm Spineanu afirmă că îsi va da demisia dacă nu se va (ace reformă structurală

Ministrul Reformei, Ulm Spineanu, a declarat, miercuri, că îşi va da demisia în cazul în care nu se va face reformă structurală. ~

“Demisia e scrisă şi e transmisă confidenţial”, a afirmat Ulm Spineanu. El a precizat că este foarte supărat din cauza listei societăţilor propuse pentru lichidare, deoarece presa nu a perceput exact mesajul său, potrivit căruia lista dată publicităţii nu reprezenta forma definitivă a acesteia.

O e

Sifilisul si infecţiile > » iococice sînt în creştere »

statistică recentă a Direcţiei % e a judeţului Cluj, relevă ^ţia.unor boli şi involuţia ^ In creştere,, vizibilă sînt zorile de sifilis. în anul 1994 ®t semnalate 186 de cazuri,

^ 9 5 - 280, în 1996 -257. în2 an, pc şase hini, au fost Jstraţi 135 de bolnavi de

Jifccţiile gonococice au fost .JJmăr de 148 (în 1994), 1132 ..'•W), 163(în 19%). In acest 'in numai 6 luni, au fost

Jfcistraţi 302 bolnavi. De tărcat este faptul că, în cazul

vcncrice, o creştere

însemnată se constată în partea a doua a anului, în special în trimestrul al IV-lea.

S i tu b e rc u lo z a a re

în semestrul I din acest an. Şi în cazul tuberculozei, celc mai multe îmbolnăviri se constată în partea a doua a anului, cele mai multe îmbolnăviri fiind în decembrie.

tendinţă ascendentă Hepatitele sînt în scădereîn anul 1995 erau bolnave de

tuberculoză 538 de persoane. Anul următor, numărul bolnavilor a crescut la 728, pentru ca anul trecut să fie cam tot pe acolo (725). în semestrul I din accst an, numărul cazurilor de TBC a crescut dramatic, ajungînd la 1205. Cazuri noi de tuberculoză la copii au fost semnalate astfel: 20 în 1994,31 în anul 1995, 48 în 1996 şi 24 în semestrul 1 1997. Numărul total al cazurilor rcadmise a fost dc: 53 în 1994,48 în 1995,35 în 1996 şi 26

în anul 1995 au fost înregistrate 744 cazuri de hepatită virală, anul următor, numărul cazurilor a scăzut Ia 468 şi Ia 206, în semestrul î 1997. Hepatita virală cu virus A a făcut 489 dc victime în 1995,292, în 1996 şi 135 în semestrul 1 1997. Hepatita virală cu virus B a îmbolnăvit 197 persoane, în 1995, 132 în 1996 şi 35 în semestrul Ia.c. Hepatita virală cu virusul C a fost prezentă doar în anul 1996 (două cazuri). Hepatita prow

dc viruşi nedeterminaţi s-a manifestat la 58 de persoane în 1995,42 în 1996 şi 36 în acest an. Numărul cazurilor de

.scarlatină a fost de 101 în 1995, 77 în 1996 şi 45 în acest an. Rabia a fost prezentă doar în1995 (un caz). Botulismul s-a manifestat în 1995 (două cazuri) şi trei cazuri în 1996. Leptospiroza a făcut opt victime în 1995. şi cinci în 1996. Cazuri de encefalită s-au înregistrat tot în cei doi ani: 8 în 1995 şi 5 în1996. în aceeaşi perioadă au fost11 cazuri de encefalită. Anul trecut a fost înregistrat un singur caz de tularemia. Infecţii cu HIV au fost doar în 1996 (8).

continuare în pagina a 10-a

La tîrgul de anim ale de ieri, nici vînzătorii, n ic i' cum părătorii nu a u -fo s t m ulţum iţi. M otivu l insatisfacţiei? Preţurile. Unit spun că*s prea mari, alţii că-s prea mici.

In pagina a 13-a, un fotoreportaj realizat în miercurea Schim bării la Fată.

A D E V Ă R U Lde QgsjJ__ AGENDA joi, 7 august 1997 £

•A z i: Calendarul ortodox: +) Sf.Cuv.Teodora de la Sihla; cuv.Mc.Dometie Persul; Calendarul greco~catolic\ Sf.Domeţiu, cuv.m. (+ 362); Calendarul romano-catolic. Ss. Xist al II-lea, pp, şi îns. m. şi Caietan,pr.

• M îin e : Calendarul ortodox: Sf.Emilian Mărturisitorul, Ep. Cizicului; Sf.Miron Episcopul; C alendarul greco-catolic: Ss.Emilian, ep.Cizicului (între 730-740) şi Dominic, cuv.(+ 1221); C alendarul romano- catolic: Sf.Dominic, pr.

îi felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unui din numele sacre, pomenite

PREFECŢURA,CONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16 'PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 . PRIMĂRIADEJr 21-17-90 PRIMĂRIA TURDA-3I-3I-60 ' PRIMÂRIAClMPIA TURZII: 36-80-01 PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 PRIMÂRIAGHERLA24-19-26 POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 a 43-27-27POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 1349-76 • PCÎJTIA DEJ: 21-21-21 ■POUilA TURDA: 31-21-21 POUTIAClMPIATURai: 36-82-22 ; POUHA HUEDIN: 25-15-38 POUTIAGHERLA: 24-14-14 ■ POMPIERII: 981 PROIECŢIA CIVILĂ' 982 GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 si 19-16-70, int 158

SALVAREA: 961V 'SALVAREA CFR: 19-85-91 . . INIERNAHONAL: 971 INIERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 DKRANI AMKNtE: 921 ORA EXACTĂ’ 958 REGIA AUTONOMĂDE ■ TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-8748 SCMONIENAYSA ' DISPECERAT:41-51-71 REOA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02 S.C. "SALPREST1 SA DISPECERAT: 19-55-22 'COMEN3 SPECIALE PENTRU TRAN3- PORT REZIDUURI: ll-10-12int 132 SC PRIVAI; 1743-86 DISTRIBUTIAGA2ELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424REOSTRULAUTOROMĂN: , ' Şefreprczentanţă: 43-38-10 lnlbrmaţii: 43-3S-11 \ ;Hală inspecţii: 43-38-08.' ■ >

CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to g a ra I I : ’

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri Ia ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca-Miscolc,cuplecaredin Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miscolc joi ora 11,00.

INFORMAŢII Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

B ib lio te c a J u d e ţe a n ă

'O c ta v ia n G o g a ” C lu jolcra itiIuiI informaţii di^prt

- simoiili: dc nsiilcnja s>xi.ila,- k-gblilie.- C«niu:ii!filca 1 liiuptannprin l'm lru l dc In fom aic Comunitara. ^tr Mihail Ri^ilnirt'anu ur 7, tel. 1*»?62(' l’i(il>rain lum-}<i«n:lt 'iii0-16,00. Mtitri i'rclc f),W)-14.W)

B & 3 .

TVKOM: lum-Miien Ruc.-> Cluj C Iiij -> Buc.7,00 8 ,0 0 8 ,3 0 9,30

18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13 3 153* *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: penlru cetăţeni români

si străini - 200.000 leiTELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

D M ' AIU:Inccpînd cu data dc 5 «a i sc

va opera şi pe rulat Cluj Timişoara Budapesta 6,45 7,30 - 8,20 9,10 Budapesta -> Timişoara Quj

20,00 21,50 - 22,40 . 23,25 li-fhil I roilur 6-8

IEI .■ l«)-U-70. l«)-20-S7; •irLlWX 19-78-06

Policlinica fără plată "Familia Sfîntă11

în perioada 14 iulie - 15 august 1997, Policlinica iară plată 'Familia Sfintă" este închisă pentru concedii de odihnă. '

1-7 augustVICTORIA - Plătit pentru

moarte - SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20) * ARTA - Slîntul - SUA - premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * MARAŞTI - sala A: Din jnnglă-n junglă - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Fără teamă - India (13,30; 16; 18,30) *. FAVORIT - Joc în doi - SUA (11; 13; 15; 17; 19).*

TURDA: - •" ■FOX - Daylight - Panici în

tunel- SUA; TINERETULUI : Din junglă-n junglă - SUA.

DEJ:ARTA - Doamna, şi

vagabondul - SUA.G H ERLA :

PACEA 4-6.08:Un liceu periculos - SUA; 7- 10.08: Daylight - Panică în tunel-S U A

FARMACIIFARMACII CU SERVICIU

PERMANENT: FARMACIA "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

GARDA DE NOAPTE: FAR-, MACI A nr, 6 "SPERANŢA", Piaţa A.Iancu nr.5, telefon 19- 54-56, orar 20-8.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

' Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, jo i: '14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogăiniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATE CA (Str. M. Kogăiniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri:

■9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogăiniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis; .

■ Biblioteca Academiei (strada Kogăiniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis ■

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis;

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 -1 6 '

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11), Oiar. luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; . sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Ildtai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogăiniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului C ultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca Centrului C ultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).,

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 1 0 -1 7 ; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional dc Artă, Secţia "Donaţii" (slrada I.C. Brătianu 22). Oran miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis . , .

■ Muzeul N aţional.de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

* Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă si duminică intre orele 10- 14. '

■ Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis '

Joi, 7 augustProgramul 1: 6,00 România: ora 6

fix!; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Ce-i de făcut? (r); 13,05 Secretele nisipului (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Şeicul (r); 15,00 Sailor Moon (desene animate); 15,30 Pompierii vă informează!; 15,45 Lege şi fărădelege (magazin); 16,00 Convieţuiri; 16,30 Emisiune în limba maghiară; 17,00iTVR Info; 17,05 Serial: Specialitatea casei; 17,35 Bank-note (magazin); 18,00 Tele- estival Olimp '97 în direct; 18,50 Tragerile Loto; 19,00 Serial: Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Serial: Dr. Quinn; 21,55 Pariul Trio (alergare hipică); 22,00 Memorialul durerii; 23,00 Serial: Canary Wharf; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Un secol de cinema.

Programul 2: 7,00 Documentar TV; 8,00 Contele MacDuckula (desene animate); 8,30 Canary Wharf (r); 9,00 Detectivul din Los Angeles (r); 10,00 îri flagrant (r); 11,00 America sălbatică (r); 11,30 Sunset Beach (r); 12,30 Mîndrie şi prejudecată (r); 13,30 Emisiune în limba germană; 14,30 Ce bine e acasă!; 15,00 TVR Info; 15,10 Ştiri bancare şi bursiere; 15,20 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 15,30 Choppy şi prinţesa (desene animate); 16,00 Secretele nisipului; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 17,55 Atletism CM de la Atena

(în direct); 20,15 Film: Dragoste pentru totdeauna (Franţa ’84); 22,00 Jurnalul de la ora ZECE; 22,10" Atletism CM de la Atena (rezumat); 23,30 Media-club (magazin); 0,00 TVM Mesager, 0,30 Vă place opera?

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Sport la minut; 9,15 M.A.S.il.; 9,45 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 Forţa dragostei (r); 11,15 Capcana timpului; 12,00 Beverly Hills (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Faţă-n faţă cu Die - Şerbănescu (r); 14,00 Sport; 14,30 Desene animate; 15,00 Matlock; 15,50 Sport pe plajă; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Şoapte de iubire; 17,30 Hercule;

de cinema (r); 13,30 TVR Cluj-S, 14,00: Pentru dvs., doamnă!; Serial: Ce bine e acasă!; 15,00Ţ\-j 15,10 Ştiri bancare şi bursiere- Doar o vorbă săţ-i mai spun!-' Choppy şi prinţesa (desene 416.00 Secretele nisipului; 17,Oflj18.00 Serial: Puterea, pasiunii; Atletism CM de Ia Atena (in fr 20*15 Divertisment; 21,00 21,40 Recital; 22,00 Jurnalul i ‘.j ZECE; 22,10 Atletism: CM de^ (rez); 22,30 Emisiune culturali Vasele transcedentale; 0,00 f Mesager, 0,30 Din viaţa rromife Expresul de noapte.

PRO TV: 7|7, bună dimicHv

A RadioSonicV S m u * , 7MHz

» . Jo i, 7 augustŞtiri: 8 ,9 ,1 2 ,1 3 ,1 5 ,1 6 ,1 8 ,

20,21. Mondo Sport 7,15; 8,15. Horoscop: 6,40, 8,40. Program

, cinema: 7,30. 6,00-9,00 Cafeaua de serviciu. 9,00-12,00 McSonic

.{em isiun i co n cu rs cu p rem ii M cD o n ald ’s); 1 2 ,0 0 -1 3 ,00' Concurs Radio Sonic şi Ştrandul M unicipal. 13,00-15,00 Fiţi pe fază (ştiri locale, utilitare). 15,00- 16,00Dedicaţii. 16,00-18,00 :„ş i muzica. 18,00-20,00 Rondul de seară. 20 ,00-23 ,00 Seara unei nopţi de vară. 23,00 Călătorii pe portativ.

18,15 Sport la minut; 18,30 Ştirile Pro Tv; 18,35 Cine este şeful?; 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Melrose Place; 21,00 Doctor în Alaska; 21,45 Chestiunea zilei; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Familia Bundy; 22,30 Viaţa ca în filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,25 La limita, imposibilului; 0,15 Generaţia PRO; 0,30 Sport la minut - ştiri sportive;1.00 Film erotic; 2,30 Am întîlnit şi români fericiţi.

Vineri, 8 august Program ul 1: 6,00 România: ora 6

fix!; 8,30.Desene animate (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05

;:TVR Iaşi. Reporter în direct; 11,00 TVR Ţimişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Media-club (r); 12,35 Din viaţa rromilor,13.05 Secretele nisipului (r); 14,00 TVR. Info; 14,10 Şeicul (r); 15,00 Sailor Moon (desene animate); 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 TVR Info;17.05 Serial: Specialitatea casei; 17,35 Tribuna partidelor parlamentare; 18,00. Tele-estival Olimp '97; 19,00 Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Tezaur folcloric;21.30 Film: Zborul morţii (SUA ’77);23.05 Ferestre spre lume; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Divertisment; 0,50 Film: Necunoscuţii (SUA '96).

Progra mul 2: 7,00 Documentar TV;8.00 Contele MacDuckula (desene animate); 8,30 Serial: Canary Wharf (r);9.00 . Serial: Dr. Quinn (r); 10,00 Universul cunoaşterii (r); 10,40 Film (r);11.30 Sunset Beach (r); 12,30 Un secol

Sport la minii, M.A.S.H.;9,4S]v

neliniştit (r); 10,30 Forţa diaţosi 11,15 Capcana timpului; 12,00 5, Apocalipsul; 12,55 Ştirile Pro Tţ Divertis Show; 14,00 Sport; Desene animate; 14,55 Povesltizi Magicianul; 15,00 Matlock (r);| Sport pe plajă; 16,00 Tînăr şi sfc 16,45 Serial: Şoapte de iubirţ Xena, prinţesa războinică; 11,1! i la minut; 18,25 Chestiunea ziltţ; Ştirile Pro Tv; 18,35 Cineesltş 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Tv; 20,00 Dosarele X; 21,00 [ LightsOut (SUA’92); 23,00 Ş» Tv; 23,15 Chestiunea zilei; 2J* lim ita imposibilului; 0,11\ crepusculară; 0,40 Sport la be sportive; 1,00 Film: Doctor DcO (SUA/Anglia ’66).

Redacţia nu îşi ci. responsabilitatea pentru schiiil intervenite în programele poci de televiziune.

^ POLICLINICA] INTERSERVISAlt

Str. Pascaly nr.5, cartINTERNE ♦ CARDIOLOGIE*!,

LOGIE ♦PSIHIATRIE*MO; NOIXX3E ♦ R IM A M ECOC3UF1E ♦ ALERGOLM DERMAT0L0G3E ♦

ORTOPEDIE ♦ OJIL. ♦ OFTAUrKL GINECOLOGE ♦ ONCOLOffi

, PEDIATRIE ♦UROOffi ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • EC0GRÎ E.aminiri lloppler

0 fereastră deschisă spre lume! ■ Jo i, 7 augustCanal TVC .

5:00 Deschiderea programului; 5:05 Videotext; 10:30 "Posedat de n o ap te" - re lu a re ; 12:00 W onderfull Street II - doc. (r.); 12:30 W ondeifull Castle II - doc. (r.); 13:00 V id eo tex t; 16:30 Wonderfull Street III - doc.; 17:00 W onderfull C astle III - doc.; 17:30 Videotext; 23:00 "Pumnul furiei" cu Bruce Lee - acţiune; 0:30 închiderea programului

* Canal Discovery 18:00 M omente de cotitură ale

istoriei - Căsătoria lui Pocahontas;' 18:30 Ambulanţa aeriană; 19:00 Pasul următor; 19:30 Jurrasica - Era permiană; 20:00 Fascinaţia naturii - Ghidul sălbăticiunilor; 2 0 ;3 0 F a sc in a ţia n a tu rii - D o cu m en tare d esp re n a tu ră ; 21:00 D incolo de anul 2000; 21:30 M omente de cotitură ale istoriei - Bombă atomică; 22:00 Frontierele ştiinţei - Ştiinţa din

"Star Trek"; 23:30 Ştiinţa ultra­modernă - Războiul ţînţarilor; 0:00 Noii detectivi - Secretele aparatului de fotografiat, 1:00 Profesioniştii - Cei care te apără de gloanţe; 2:00 Arme secrete - în scopul de a ucide; 2:30 Ambulanţa aeriană; 3 :00 M om ente de cotitură a le istoriei - Bom ba atom ică; 3:30

.P a su l u rm ător; 4 :0 0 P rog ram •D.W.

Joi, 7 august 9,00 Desene animate; 9,15 Trei

d e s tin e - s e ria l; 10 ,00 M atin a l N C N ; 10 ,20 N an i, n a n i, p u iu l m am i - film (r); 11 ,50 R eportaj ZDF (r); 12,20 Europa în obiectiv - m agazin politic european; 17,15 Trei destine - serial; 18,00 Desene animate; 18,15 Ancheta culturală; 18,30 B rev iar econom ic; 19,00 Ştiri N CN ; 19,10 în actualita te; 20,10 M odă/vestim entaţie; 20,25 Infirmiere la datorie - fiim; 22,00 Ş tiri N C N ; 2 2 ,0 5 T e ro r is tu l m an iac - film ; 2 3 ,3 0 P a ris „lumini”- reportaj.

I I

. LABORATOR(Biochimie - Bacteriologie 1®®%^ Parazitologie Determinare sarcină - Antigen HBS - Efa' Examinări citologice pentra i . cancerului de col uterin - lnveslifri; sterilitatea feminini ţi masculiM) ZILNIC, inclusiv DUM.V

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 21 • R ezervare, consniui

. la teL 41.41.63.

UNIPLUS RadioJo i, 7 august

Ştiri: 8 ,9 ,1 0 ,1 2 ,1 3 ,1 5 ,1 6 ,1 7 , 20. Program informativ BBC:6.00-6,30; 11 ,00-11,15; 14,00- 14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30.6.00-10,00 Un alt început. 7,40 Cursul valutar. 7 ,45 , 8 ,45 , 9,45 Horoscop. 7,50 Reţeta zilei. 8,15 Spori pc mapamond. 8,35 Semnal Uniplus. 9,10 Din lumea celor care , nu cuvîntâ (în d irec t p ro f. Ioan Dud). 9,20 Revista presei locale. 9,35 Programul cinematografelor. 9,50 A genda cu ltu ra lă . 10,00-11.00 M usic Non Stop. 11 ,15-21.00 “ 89,4 grade p lus” . 15,05-16.00 Music By Request. 16,05-17.00 Uniplus Cinema - realizator Paula Mâhălcan. 17,20 Călătorii pc unde - co responden ţe din (ară. 20,30 VIP-uri în vacanţă. 21,30-23.00 G rcatcst Ilits . 23 ,00-1 ,00

Top U n ip lus Sun - realizat în colaborare cu Disco Sun. 1,00-2,00 Music By Request. 2,00-6,00 VOA Express.

Jo i, 7 august6 , 0 0 - 1 2 , 0 0

R a d i o p r o g r a m “ Prim ul sa lu t” . 7,00

E l i U Radiojurnal România Actualităţi. 8 ,00 ,9 ,00 , 10,00, 12,00 Ş tiri lo ca lc . 9 ,30 “ C e m ai crede lum ea” , sonda j pe tem e dc a c tu a lita te . 10,30 R ev ista p rese i centrale. 10,50 “Plus” . Adrian Suciu.11.30 “ 3 m inu te” , in terv iu l zilei. 13,00-13,20 R adiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD. 14,00, 15,00,16,00 Ştiri localc.14.30 “ Z iua in c îtcv a v o rb e” (d cc la ra ţia z ile i). 15,50 “PIus” .r.16.30 “Cc riiai crede lumea”, r. 17,00 “O ch iu l şi u rech ea” , com cnlariu c iv ic . 1 7 ,0 5 -1 9 ,0 0 M uzică, publicitate. 19,00-19,05 Ştiri localc. 19 ,05 -19 ,10 “CD Spor'l” . 19,10-

21 .0 0 “Jam ” , re a liz a to r H oraţiu N icoară . 2 1 ,0 0 -6 ,0 0 M uzică, publicitate. 21 ,00 ,24 ,00 ,2 ,00 ,4 ,00 ,6.00 Retrospectiva ştirilor zilei.

Jo i, 7 august C o n tac t ştir i: 5 ,30-

23,30 (din oră în oră, cu tgtlit___excepţia 18,30)

WACT B ule tin u l de--------------ştiri şi rubrica

“Actualitatea “B.B.C. Worid Service la ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa, Rom ânia! (“ A ctualitatea” , M eteo, R cm cm bcr, S port, H oroscop , Aniversări, 7:45 Revista Presei Cen­tra le ). 8,00 A zi în C lu j-N apoca (M eteo - zona C lu j, 8:10 R evista presei localc, "Actualitatea”, Contact tra fic , A nunţuri u tilita re , Agenda cu lturală, Program cinem atografe, H oroscop şi A n iv e rsă ri, 9:05 Microbiografic sonoră, 9,40 Contact Sport). 11,00 C ontact FM (M uzică non sto p , In fo rm aţii d iv erse , D ivertisn ţen ţ, C oncursuri). 19,00

Seara Ia Cluj-Napoca (19,00-19,20 P epsi M usic Show ). 21 ,00 C o n v e isa ţia de jo i - rea liza to r Dragoş Stanca^Talk-show pe teme diverse (cultură, econom ic, social, politică, artă, istorie, evenimente la zi). 22,00 Contact direct cu muzica fierbinte - realizator Adrian Popes­cu. Emisiune cu şi despre ritmurile tropicale... 24,00-1,00 Contact jazz- rcalizator Corneliu Stroe.

Jo i, 7 august6,00 Bună dim ineaţa (vă spune

astăzi Delia Bob). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - em isiu n ea D epartam en tu lu i S tu d io u rilo r fc rilo ria le : R adio C onstan ţa , A ntena B ucureş tilo r, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio C luj, dc la C lu j, p re z in tă Dan Mosoiu. 11.00 Buletin dc ştiri. 11,05

Historia, Magistra Vitae, redactor G heo rg h e B odea. 11,30 Diapazon, prezintă Codruţa Aron V îrtic . 12,00 R a d io ju rn a l tran silv an . 12,15 E x c lu siv m agazin . In fo rm a ţii, m uzică , sport, sfaturi penlru oam enii de afaceri. E d iţia de jo i: rcd ac to r Z orin D iaco n escu . 13,00 R a d io ju rn a l B u cu rcş ti. 13,15 M icro fonu l a s c u ltă to ru lu i - rcd acfo r A na Ilu ţa n u şi L ucia Ţ ib re . T elefonu l n o stru : 06 4 / 420031. 13,55 B uletin de ştiri. 16,00 E m isiunea în lim ba.m a- ghiarâ. 18,00 Radio Fax, rcdactor Ioana Kanya. 19,00 Radiojurnal Bucurcşti. 19,15 Partidele politice, rcd acfo r Sergiu A lex . 19 ,20 , Realităţi şi perspective economice. O emisiune dc Vasile Luca. 20,00 Buletin dc ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

S.C. Dental ROI SOCOLOV

Calea Moţilor 106, il T ra tam en te stomatolog*

complexe:> terapie> protetică (ceramică)

. > / : chirurgie(raec&,BpProgram ări la tel.: 43002H

Zilnic orar: 9-19 sîmbâta 9-14

P en tru studenţi, pensia şomeri, reducere 20%

PROF. UNIV. DrJIHJU#, Dr.ANGEUCĂLIIGAS

S t r . P ra h o v e i nr.(Bngă biserica Bd; ^

PROGRAM OFTALMO L , M i, V - 1 7 -

s -Tel.; 42.56.18; tel/fax^

ALIANŢA ANTISU1GID l i f e l i n e

SuftoulnosWh^ dumncavoaslii^dc noapte,

19 16^7Gardă dc noapte, oiek ?■

Linia tcicfonică dc Wf ' criză şi prevenţie a suici» ,

dc LABORATORUL

MIOTALAI I stă lade luni pînă vineri,

Vă aşteptam ap*11"7' numărul 186864.__ ✓

JşŢioh 7 august 1997 ROZA ViNTURILOR ADEVĂRULde CImI

!Pe te m e m i l i t a r e

Dezvăluiri privind cooperarea nucleara dintre Israel şi fostul

U 18 ani după (venimente, se ridică vălul de pc unul dintre episoadele majore ale istoriei clandestine j proliferării nucleare. ?“Da, era o experienţă

nucleară”, a recunoscut recent Anz Pahad, ministru adjunct al afacerilor externe al guvernului lui. Nelson Mandela, evocîrid în felul acesta, pentru prima dată, realitatea dublei explozii luminoase înregistrate deasupra Oceanului Indian, la 22 septembrie 1979, de către satelitul american “Vella”. Această versiune a faptelor a fost in continuare combătută de susţinătorii fostului regim, a şi de observatorii occidentali, îndeosebi de guvernul american. - Aziz Pahad a recunoscut

totodată participarea ţării sale ladezvoitarea nucleară a unei jiri străine, adică a Israelului, despre care unii experţi avansează ideea că ar fi fost («beneficiarul experienţei

“Monnaţiile pe care le-am colalionat ateslă o cooperare

strînsă între cele două ţări ale noastre în domeniul militar”, a explicat înalta oficialitate într-un interviu acordat cotidianului israelian “Haaretz”.

Dubla explozie luminoasă din septembrie 1979 a trecut iniţial, neobservată. După două zile, staţia seismică americană din F ilipine a captat undele “neobişnuite” care i-au succedat. Cînd satelitul “Vella” a detectat asemenea fenomene, americanii au ajuns la concluzia că avusese loc o experienţă nucleară. De data aceasta, o com isie de anchetă a fost creată de către preşedintele Carter, care a apreciat că lumina captată nu era. “probabil” nucleară. “Naval Research Laboratory” şi “Defence Intelligence Agency” ■au optat, în schimb pentru teza unei experienţe realizate în comun sau numai de către Israel. Nici o altă concluzie oficială nu a fost stabilită.

Astăzi, o serie de elemente ale “enigmei” ies la lumină. în unnă cu cîteva luni, înalte oficialităţi ale C ongresului Naţional African (ANC) au informat despre logistica furnizată

israelienilor de către Marina sud-africană, avînd la bază protocolul interogatoriilor spionului sovietic G. Dieter, fost secretar m ilitar al ministrului sud-african al apărării, arestat1 în 1982. în ipoteza unei colaborări

, nucleare, 1 unii experţi consideră Africa de Sud ar fi primit tritium între 1977 şi 1978, dar şi inform aţii ştiinţifice.

Pînă în prezent, în istoria regimului de neproliferare, Africa de Sud ocupa deja o poziţie singulară pentru faptul de a fi fost singurul stat dotat' cu arme de acest tip care a decis din proprie iniţiativă să renunţe la orice program de înarmare atomică , prin aderarea sa la Tratatul de neproliferare (TNN), la 10 iulie 1991.

Prezentînd, la 24 martie1993, în faţa parlamentului, dimensiunea programului nuclear sud-african, fostul preşedinte De Klerk anunţa existenţa a şase-şapte bombe atomice produse între 1980 şi 1989. înainte de a da ordinul de a se distruge toate docum entele caremenţionează fabricarea bombei. De Klerk dezminţea “participarea unei ţări străine la dezvoltarea armei nucleare a Africii d e ,S u d ”, ca şi “participarea acesteia din urmă la experienţele unei alte ţări”. După care guvernul Mandela se angaja, încă de la 31 august 1994, să promoveze o politică de transparenţă şi de neproliferare.

aSituaţia rromilor este

unul din punctele slabe ale României la

capitolul politic, afirmă un expert al Delegaţiei Comisiei Europene la

BucureştiSteffen Skovmand, consilier pe probleme

de integrare europeană Ia Delegaţia Comisiei Europene în România, consideră că situaţia rromilor este unul din punctele slabe ale României Ia capitolul politic. \ ‘ -

Comisia Europeană apreciază efortul făcut de ţara noastră de a adopta o serie de convenţii internaţionale în - dom eniul respectării drepturilor omului şi protecţiei minorităţilor, precum şi îmbunătăţirile înregistrate de la venirea la putere a noului Guvern,'a afirmat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, Steffen Skovmand.

Totodată, Comisia Europeană aşteaptă că în acest domeniu să se înregistreze noi progrese, avînd în vedere că executivul Uniunii Europene va efectua anul viitor o reevaluare a situaţiei respectării drepturilor omului şi protecţiei minorităţilor în Româniai

Nicolae Gheorghe, preşedintele organizaţiei “Romani CRISS” a precizat că rromii, ca minoritate, nu reprezintă o problemă specifică României, ci întregului continent. El a arătat că, pentru toate statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană şi care au o minoritate rromă, Comisia Europeană a făcut remarci privind politica statului respectiv faţă de această minoritate.. Nicolae Gheorghe a apreciat că, dacă problemele m inorităţii maghiare au fost rezolvate, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre cele ale rromilor, minoritate care însumează, la ora actuală, o populaţie de pînă

la un milion şi jumătate de persoane. în documentul Comisiei Europene de evaluare a statelor candidate la integrarea în UE, Agenda 2000, se arată că rrom i sînt victim ele discriminării în unele domenii ale vieţii de zi cu zi. Astfel ei au fost agresaţi de poliţie în nenumărate rînduri, dar şi de cetăţeni, iar aceste abuzuri rămîn nepedepsite.

Reprezentantul rrom ilor în Parlament, Mădălin Voicu, a subliniat că tot ceea ce fac reprezentanţii acestei etnii este bagatelizat, iar instituţiile statului, prin atitudinile pe care le adoptă, nu fac altceva decît să încurajeze o indiferenţă a celor care sînt obligaţi să facă ceva în această privinţă. “Noi nu cerem autonomie teritorială sau ceva extraordinar, ci dorim să fim parte integrantă a naţiunii române”, a spus Voicu.

Referindu-se la existenţa unei mafii ţigăneşti în Rom ânia, reprezentantul rrom ilor în Parlament a arătat că, la ora actuală, “nu există mafie ţigănească, căci dacă aceasta ar exista, ar conduce România”.

Comandantul Inspectoratului General al Poliţiei, generalul Pavel Abraham, a subliniat că, în momentul de faţă,' în România nu existăo politică de stat care să discrimineze un cetăţean de altul. Abraham a recunoscut că au fost cazuri în care poliţiştii au greşit, dar aceştia nu au făcut nici o diferenţă între rromi şi ceilalţi cetăţeni, arătînd totodată că rromii nu au dreptate atunci cînd se plîng că sînt agresaţi de poliţie şi că există o falsă problemă a etniei rromilor.

Reprezentanţii rromilor au mai arătat că în 6.905 situaţii de conflicte de grup, violenţa a •

. fost stopată prin intervenţia forţelor de ordine în faza incipientă a conflictului.

Din 35 de cazuri de violenţă monitorizate de organizaţia “Romani CRISS”, 19 s-au înregistrat între români şi rromii; opt - între români, rromi şi alte minorităţi; trei - între români, rromi şi poliţie; diverse grupuri de rromi în cinci cazuri. în cele 3 5 de conflicte au . murit trei români şi 16 rromi. De asemenea, 137 de case ale rromilor au fost arse, 40 au fost distruse şi incendiate, iar 55 au fost distruse şi devastate.

i■■■I

C it iţ i m e s a ju l c a re ’ v in e :E o o fe r t ă ca re su n ă b in e .

C u m p ă r â n d u n t e le fo n G A 3 1 8 E r ic s s o n

V e ţ i a v e a s u rp r iz e m a r i: E c o n o m is iţ i 7 6 d e d o la r i !

Pachetul c a re o s ă v ă p la c ă v o u ă E s te d e d o a r 2 6 9 .T a x a de a c t iv a re

E in c lu să , p r in u rm are .Ş i a b o n a m e n tu l, aţi g h ic it ,

P e tre i lu n i este p lătit.I a r 3 0 0 d e m in u te Ş i e le sun t p lătite .

S u n ă b in e , n u - i a şa? C O N N E X G S M . ..

şi lu m e a e a ta.

c a r e

ANA INDUSTRIES - SAMADAVA

Str. Eroilor, nr. 11, parter.Tei: 064/430195,Fax: 064/195911

ADISAN TELECOM - ABC Comorient

Str. Aurel Vlaicu 1-3 Tel: 064/152826, Fax: 064/157344

Alfasoft P-ţa Cipariu, nr. 15 - Tel: 064/414642,Fax: 064/414641

AAYLEX Tradlng - Mobexpert

P-ţa Cipariu, rir. 9-11 Tel: 064/196643,Fax: 064/133104

CG&GCCOM Str. Republicii, nr. 107, et.4 Tel: 064/191980,Fax: 064/191614

GlobalNet - Sistec Str. Devei 1-7 Tel: 064/193700,Fax: 064/190282

GlobalNet - Tivcom Str. I.C. Brătianu 16 Tel: 064/191479,Fax: 064/191479

MM Mlkotronic - Musicolor

Piaţa Mihai Viteazu, nr. 11 Tel: 064/196351, 'Fax: 064/196351

MM Mlkotronic - Pioneer Piaţa Unirii, nr. 28 Tel: 064/193233, .Fax: 064/193233

MM Mlkotronic Str. Gheorghe Bilaşcu, nr. 107 Tel: 064/190416,Fax: 064/190425

Radlotel Cluj Str. Universităţii, nr.1, cod 3400 Tel: 064/431822,Fax: 064/419271

Rom Service Telecomunicaţii

Calea Moţilor, nr. 6-8,Tel: 064/198546,197931,Fax: 064/198546

DEALER AUTOR

TELEFONIE MOBILĂ DIGITALĂ

Această ofertă este valabilă pe durata lunii august, în lim ita stocului disponibil şi numai dacă veţi încheia cu noi un contract pe un an

ADEVARUL Ide Ciul ARTĂ CULTURĂ joi, 7 august 1997 (4

! i *

v >

• n// SS s, i ,

0 evoluţie de la un ciclu nocturn, cu un gust special pentru culorile pămîntului, către ciclul solar, luminos, mediteranean, cu o diluare figurativă în spaţiul tabloului, cu o atent studiată pulverizare a personajelor care-i reţin acum atenţia: satirii - acele genii silvestre, faunii - divinităţi romane.campestre ce stăpînesc cîmpiile şi vînătoarea, nimfele - fecioare~ ale naturii ce se identifică cu zînele apelor, cu munţii, pădurile, arborii, vîlcelele şi dumbrăvile, transpuse într-o manieră păstoasă, trădînd pictorul - poet.

La ce se' rezumă, aşadar, grădina deliciilor? E vorba, în esenţă, despre Jransfigurarea naturii într-un domeniu imaginar, fabulos şi simbolic, în care personaje ireale, se-află într-o rezonanţă continuă cu lumea vegetalului, cu lumina care pulverizează formele şi le topeşte. Un fel de grădină a începuturilor, într-o ambiguitate a facerii şi desfacerii, De la tripticul “Locul meu e în urechea greierului” , grădina,. cu zonele ei dc lumini şi umbre - ce trece, pe rînd, prin “Grădina primordială”, cu “Nimfa în lanul de secară”, “Poarta cu flori de cais”, “Costume uşoare de pene”, “Joc de nimfe” sau “Forţa, de seducţie a m ărului”, cu femeia-vioară, femeia- amforă sau femeia-nimfă, pentru a încheia un ciclu de 21 de lucrări - reprezintă locul firesc al întrepătrunderilor, sinestezia fiind

Deschisă la Sec(ia Donaţii a Muzeului Naţional de Artă din Ciuj-Napoca, expoziţia de pictură a A ndrei felicia POP, absolventă a Academiei de . irte Vizuale “f. Andreescu ", promoţia 1997, pune în evidenţă un artist - om al naturii şi om al culturii, zeitate şi pămîntean, copil şi adult naiv şi rafinat în acelaşi timp, emotiv şi raţional, pasionat şi detaşat, clocotind de viaţă şi, totuşi, dăruind o linişte muzicală descinsă parcă din mit.

Produs al scolii clujene de pictură. . irului fd in n Pl >!' s-a manifestat într-o manieră vitalistă, prin participări la expoziţiile colective: VMi - '‘fxperiment ”, expoziţie de grup (ialeria “Korunk", Cluj- napoca; Bienala Academiilor de artă Uumpene, Maastricht, Olanda; l l)l>4 - Salonul anual de pictura, (ialeriile U .A .tC iuj-N apoca; "Student!'est”, Muzeul de Artă, Timişoara; Campus de restaurare, biserica din Zimbor, judeţul Sălaj; l 00 5 . ‘'70 de ani de la înfiinţarea Teatrului Naţional”, expoziţie de grup, (ialeriile **f i lo ”, Ciuj-Napoca; Salonul de iarnă, Galeriile ILA.l*., Ciuj-Napoca; “70 de ani de la înfiinţarea Academici de irte Vizttale “I. Andreescu”, galeriile l/.A.P. , Ciuj-Napoca; 1006 - Studentfest, Muzeul de Artă, /'/w i/şw /ra,-expoziţii p e rso n a le ; / 'W - “Miezuri", (ialeria “Apollo”, Ciuj- Napoca; 100 5 -"Aripa”, (ialeria “ Victoria”, Ciuj-Napoca; 1006-•*Transparenţe”, (ialeria “Victoria", Ciuj-Napoca; 1007- "Mina si ochiul”, fundaţiile “Polygon” & "Kida”, Ifieni, Covasna; tot în acest an, expoziţia de la Casa Universitarilor, respectiv, “Grădina deliciilor”, la Secţia Donaţii a Muzeului Naţional de Artă. Lucrări ale artistei se află în colecţii particulare din România, precum şi din Belgia, Cehia, ligipt, franţa. Germania, Olanda, Ungaria şi SUA.

valorificată la maximum: mirosurile şi parfumurile sînt suave, atingerea e favorizată de uleiuri volatile şi de pretutindeni te-mbie gusturi aidoma mierii, laptelui şi vinului, fructe exotice,... tot atîtea delicii naturale însoţite de un adevărat vacarm muzical cromatic.

Este grădina românească una mioritică? - se întreabă artista. Ea asociază grădina cu deliciul, cu ideea de seducţie, ce înglobează imaginaţia, spiritul pasiunea. Iar muzica, ei bine, muzica este cea care trezeşte pasiuni.

Palpită în pînzele pictoriţei, în “visul” creat de acestea^ “un foşnet de cîmp şi

.amiezi de grădină,/ un veac pădureţ/ popoare de frunze/ şi-un murmur de neam cîntăreţ”. Nostalgia întoarcerii la grădina copilăriei* la generozitatea naturii în grădina bunicilor, o privire limpede şi senină care îmbrăţişează întregul - aceasta este pictura Andrei Felicia POP.

M ichaela BOCU Foto: E. OLARIU "M onarhu l a s c u n s " .

U N “D O R ” CENTENARl a a n i v e r s a r e a u n u i c î n t e c c e l e b r u , i n t e r v i u c u p r o f . u n i v . d r . R a o u l Ş o r b a n

• Se îm plinesc, stim ate domnule profesor, o sută de ani de la apariţia cîntecului Mai am un singur dor, pe versurile lui Eminescu, una din cele mai îndrăgite romanţe româneşti

- Ca să fim exacţi, tatăl meu, compozitorul Guilelm Şorban, a compus melodia acum 101 ani, pc moşia lui Gheorghe Pop de Băscşti. Se împlinesc, însă, într- adevăr, 100 de ani de la publicarea ci pentru prima dată. în 1897, editorul Geidel din Lipsea a tipărit notele şi textul primei strofe a poeziei pe o “cartă poştală”, în 1.000-2.000 de exemplare. Cura a pus-o în circulaţie, au început să curgă scrisori din Bucovina, Basarabia, Transnislria, din Balcani, din ţară, dc pcslc tot pc unde existau români. Aşa câ, în anul următor, Geidcl a scos 20.000 dc exemplare, apoi alic şi alte tiraje, în 1899, tot Geidcl i-a publicat tatei primul A lbum d e composiţii româneşti, care, pe lîngă Mai am un singur dor,

m ai cuprindca O, rămîi, tot pe versuri dc Eminescu, apoi altele pe versuri dc Bolintincanu şi Malilda Cugler l’oni. Atrag atenţia asupra a două cîntccc, Bea cîmpia şi Şchiopul, scrise dc Coşbuc spccial pentru lata ca să le compună muzica. Accslc lexic, nu apar în nici o ediţie a poeziilor lui Coşbuc şi ar fi

necesar ca istoricii literari să le atribuie autorului lor. Şi acest ^ album s-a bucurat de un enorm succes, a fost reeditat întruna, dar tata n-a încasat nici un ban de pe urma lui. Cînd, după 25 de ani cum prevedea contractul, ar fi urmat să beneficieze de drepturile de autor, tata, la vîrstă de 41 de ani, a murit, otrăvit de un adversar politic.

• Vă amintiţi împrejurările...- Cum să .nu, eram copil

destul de mărişor. Orfan de tată, am avut norocul să mă bucur de

, ocrotirea unui mare bărbat, Âl. Vaida-Vocvod, un adevărat M oş. Nicolae al copilăriei mele.,

• De ce avea compozitorul un nume atît de neobişnuit?

- Bunicul meu, Ştefan, avocat la Arad, s-a căsătorit cu o nemţoaică din Alsacia, Wilhelmine Hollmeyer, care avea slăbiciunea numelor franţuzeşti, de unde Guillaume (scris mai mult Guilelm), Raoul... Bunicul avea un frate canonic greco- catolic la Gherla. Tatăl meu a făcut liceul la Blaj, unde l-am făcut şi eu, avîndu-1 coleg pe Comeliu Coposu.

• D ar mama dv.?- O chema Elena Bogdan.

Intre ea şi tata a fost o iubire mare si romantică. în 1906 au făcut

călătoria de nuntă cu yaporul pe Dunăre. Imaginaţi-vă, un tînăr compozitor cu aleasa inimii lui,

. întîmpinaţi peste tot, în toate porturile pe unde vaporul acosta, cu cîntecul M ai am uh singur dor... M uzicanţii aceia interpretau şlagărul momentului, fără să ştie că pe puntea vasului se află însuşi autorul melodiei, primindu-1 astfel, fără să-şi dea seama, în triumf... Mama a suferit enorm la moartea tatei. De atunci n-a mai intrat în casa în care fuseseră fericiţi împreună, n-a mai călcat pe aleile parcului de la conac. Ea, o femeie la 3 5 de ani, foarte elegantă, de atunci s-a

Mai am un singur dor(Eminescu) O. Şorban.

Irop. C. Cl R o i l f r , O .m .b .H . L t lp z ig .

îmbrăcat ca o ţărancă, umbla cu basma, s-a schimbat total. ■• Ce oameni veneau în casa dv.?

- Casa părinţilor mei era un cuib al tuturor intelectualilor români de atunci. Veneau de la Viena, unde studiau, Andrei Bîrseanu, autorul textului la Pe-al nostru steag, Al. Ciura, Emil Isac... Coşbuc, imediat ce i s-a ridicat restricţia de a reveni în Ardeal, a poposit mai întîi la Sibiu, unde a plîns cînd i s-a cîntat Pe umeri pletele-i curg rîu, pe melodia tatei, următorul său popas fiind Stoiana părinţilor mei...' • Unde sper că mergeţi şi- dv. .

- Mă duc adeseori. Visez să pot deschide acolo o tabără de pictură pe sticlă. E în zona Niculei, izvorul acestui gen de artă atît de original, iar soţia mea arc o colccţie dc 200 de icoane pe sticlă. '

• Alte proiecte;..- Să pot mobiliza destule

tonşliin ţe să salvăm de la degradare biscrica din Lujerdiu, ctitorie a lui Mihai Viteazul, un adevărat simbol naţional, atît de ncccsar aici în Ardeal, mai ales acum. Fundaţia “ORFEU” mi-a promis sprijin. Sper să ne adunăm mai mulţi în acelaşi gînd., • Vă mulţumesc şi vă doresc împlinirea, acestui vis măreţ!

M iron SCOROBETE

TiiiiomnBERC

La invitaţia Rectorului U niversităţii “Babes- Bolyai”, Tbeodor Berchem , preşedintele Universităţii Wfirzburj şi preşedintele Serviciului German de Schimburi Academice (DAAD).vi

■vizita Universitatea “Babeş-Bolyai” în zilefe de 15-18 octombrie 1997. Cu această ocazie se va semna Acordul de co o p e ra re dintre universitatea clujeană si renum ita universitate germană, care a dat şase prem ianţi Nobel ii ştiinţele experimentale, Lider academic de reputaţie • mondiali,; Theodor Berchem esle Doctor Honoris Causaa! universităţii clujene din 1993. Recent, el a foi ales • pentru un noi1 mandat de preşedinte il U niversităţii dii W iirzburg, în fruntea căreia se află de douăzeci

■ şi unu de ani, fiindcelm vechi rector din spaţii

. cultural . ; europe: Cunoscător^ şaisprezece limbi, Theodor Berchem este un romanist reputat, între altele el absolvind 1 licenţă de limba români la Sorbona. în cursul vizitei la Universitate “ B a b V ş - B oly&'v* îm preună cu rectaif A ndre i M arga, şi ci prorectorul Wolfgatts B reckner, preşedintei DAAD va inaugim C e n tru l ' de g e rm an ă (ca C e n tru lu i Cnltunl German), va inaugurarea oficiali 1 iloului amplasament i L ab o ra to are lo r B iofizică, Biochimit (Facultatea de Biologie)? a Laboratorului Biotehnologie (Făcuta® de Chimie), va avea întîlnire cu. profesorii ? studenţii liniei de în germ ană (Facultats de Geografie), va asistai* sesiunea ştiinţifică1 s tu d iilo r ger(ts,! (Facultatea de S^; Europene) şi va exa®3 sprijinirea cursuriW sem inariilor în l’®'1 germ ană pe & Universitatea “B«^ Bolyai” le organizează facultăţile econow (Facultatea de Şti'1' Economice şi Făcute de Business) şi în facultăţi.

Realizată împreuna ® un grup dc profesori"'

, la Univcrsita'1; Wiirzburg, preşedintelui Thcodoj Berchem la Univers '': “ B a b c ş - B o l y al reprezintă un moi»c" crucial în consoli^' cooperărilor şi prestic®-* internaţional universităţii clujene.

1

ia©sl

111litttateii

aSinariuiIslefa

Iile1,1a!

ttriaHiiisŞters:

•prinzi«'anfoile

h

sin:

Sita't0|

s

ifasc5i

«nit

Hohjţi,sJiu

joi, 7 august 1997 AR7A-CUITURĂ A D E V Ă R U Ld e C 8 u i

perioada 12-17 august, la Ciuj-Napoca/ /

«jTIVAtUL INTESWATtOMAL d e f o l c l o r jEDITIAAVHA, « - 1 7 AUGUST 1997

c l u j-n a p o c a

■ .)

I I I P I

l i

# C'F*

afinilW°p:

BCLARUS • BULGARIA » CHINA GEORGIA» GRECIA* ITALIA MACEDONIA * SERBIA * TURCIA ROMANIA (CLUJ, DÂMBOVITA, PRAHOVA SĂLAJ,. VASLUI)

ASOCIAŢIA FOLCLORICA "AVRAM IANCU" CLUJ - NAPOCA

\usprtflmifc1. phmAria ŞI CONSILIUL MUNICIPAL CLUJ • NAPOCA2, MfflSIERUL CULTURII iCONSHiUL JUDEţEAN CLUJl DiSPECTORATIJL ŞCOLAR JUDEţEAN CLUJ (Crupul Şcolar Transporturi, Grup Şcolar Industrie Alimentară)

5, INSPECTORATUL PENTRU CULTURĂ A JUDEŢULUI CLUJ l PBWfelA ŞI CONSILIUL LOCAL ICLOD 5, MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI . iC»TOJL CREAŢIEI POPULARE CLUJ UNSAMBLUL "IZVORAŞUL1■ CERCUL MILITAR CLUJ

perioada 12-17 Ejust, Ia Ciuj-Napoca se

iară a şaptea ediţie iFsstivalului “Păunul de 11 şi Serbărilor jiiliţii, organizată de Asociaţia folclorică

a Iancu, cu sprijinul iriei, Ministerului irii, Consiliului

.Melean, Inspectoratului

şcolar,1 Inspectoratului pentru cultură, Primăriei Iclod, M uzeului etnografic alTransilvaniei, Centrului c r e a ţ ie i ' populare, Ansamblului “Izvoraşul” al Cercului militar. Alte amănunte ne oferă prof. Aurel Bulbuc, directorul festivalului.

C um p o t fi caracterizate ediţiile de p în ă acum ale festivalului?

-D e la ediţie la ediţie s-au înregistrat creşteri substanţiale, atît din punct de vedere cantitativ, cît şi calitativ. La prima ediţie, de exemplu, au participat două ansambluri străine, pentru ca la ediţia a şasea numărul lor să ajungă la , 18. în privinţa formaţiilor din ţară s-a produs un fenomen invers: am redus numărul participantelor datorită posib ilită ţilor financiare nu foarte mari pe care le avem. (Şi pentru că sîntem la acest capitol, aş vrea să mulţumesc sponsorilor ' ediţiei, care va începe peste cîteva zile. Ei sînt:. Mc Donald’s, Coca Cola, Taurinex S.A. Iclod, 7 Icre Prodalim ent, City Com impex SRL Cluj, ERS-CUG, Stejarul SRL Iclod, .N apo lac t, P rodvinalco, Paniro, Ferma Victoria Apahida, Ladiva SRL Iclod, Prodforaj Iclod, Agricola Gherla SA - Ferma Iclod, V itrinaFelixM edia.SC

Mariflor SRL Gherla, SC Universul SRL Gherla, Parohiile ortodoxă şi greco-catolică Iclod, FitosemPrest Serv. Iclod, Iris SA, Napopari SÂ, Moara Baciu.). Am dorit întotdeauna şi credem că am reuşit ca festivalul să fie recunoscut în străinătate. E l a fost brevetat de forurile internaţionale în domeniu. '

- C um se va desfăşura festivalul?

- Sub forma unor concursuri artistice, pe grupe: ansam bluri folclorice, ansambluri de cîntece şi dansuri, ansambluri de folclor stilizat. Experienţa de pînă acum ne-a învăţat să mărim numărul prem iaţilor, dat fiind faptul că la concurs participă, în primul rînd, interpreţi copii, iar prestaţia lor artistică este foarte bună în general.

- De u n d e vin fo rm aţiile care participă în acest an Ia concurs?

- D in ' Belarus, Bulgaria, China,

Georgia, Grecia, Italia, Macedonia, Serbia, Turcia, ; ’ România (judeţele Dîmboviţa, Prahova, Sălaj, Vaslui, Cluj). Iată şi programul de desfăşurare: în 12 august - parada şi ceremonialul de deschidere - în Piaţa Avram Iancu şi pe străzile principale ale oraşului; 13-14 august (ora 19,30," Ia Casa de cultură a studenţilor) - spectacole folclorice; 15 august, ora 17 - spectacole în localităţile Baciu şi Floreşti; 16 august, la Iclod, unde vor fi selecţionate 10 mirese din ansamblurile străine pentru KTmiri din Iclod; 17 august, ora 17 - ceremonia de închidere şi înmînarea diplomelor şi trofeelor cîştigătorilor concursurilor artistice. în ' final, fiecare grup participant caracterizează festivalul, dîndcalificative de la 1 la 10. Ultima ediţie a fost notată cu 9,60.

Interviu realizat de

Vaier CHIOREANU

Ş c o a l a i n t e r n a ţ i o n a l ă d e s t i i n t e u m a n i s t e(Franţa), M adrid, Valencia (Spania), Rio de Janeiro (Brazilia), Lisabona (Portugalia), Budapesta (Ungaria), “Babeş-- B olyai” Ciuj-Napoca(România), Sofia (Bulgaria) Tel Aviv (Israel) etc. Şcoala are ca scop să pregătească tineri, deja licenţiaţi, pentru performanţe şi să prom oyeze cercetări de perform anţă în direcţia

-îlele de 30 iulie -1 august reconstrucţiei şi Telansării ^Santiago de Compostela ştiinţelor umaniste (humanities) v®a)afost inaugurată Şcoala în . cultura contem porană. Naţională de ş tiin ţe Pregătirea şi cercetarea ştiinţificăWste, organizată de Unitatea gazdă şi de jsity of Georgia (Athens,

Şi susţinută de un «orţiiT 'in te rna ţional ţrozînd universităţile

, Corneli, V irginia, ^ New York, Jeshiva

Munchen, Tubingen, (Germania), Sorbona

pe. care şcoala le asigură sînt puse programatic sub semnul “ transcenderii frontierelor” dinspre culturile naţionale spre cultura globală a tim pului nostru, dinspre monospedalizare spre naturala interdisciplinaritate, dinspre teorie spre punerea în aplicare a Cunoştinţelor, dinspre centrele consacrate de producere

a cunoaşterii spre experienţele culturale diverse, dinspre re flec ţii in telectuale spre tehnologii, dinspre cultura existentă spre'noile experienţe ale vieţii. ;

Şcoala in te rna ţiona lă de ş tiin ţe u m an iste asigură pregătirea tinerilor, selectaţi în baza competiţiei programelor şi rezultatelor lor ştiinţifice, sub conducerea specialiştilor de vîrf în probleme. Directorul şcolii este Mihai Spăriosu, iar printre fondatori se află Umberto Eco, PierreBourdieu, Wolfgang Iser, Ziva Ben:Porat, Mihai Spăriosu, M anfred Frank, V irgil Nemoianu şi alţii. Reuniunea fondatorilor s-a desfăşurat în forma unei dezbateri pe tema Viitorul ştiinţelor um ane în E u ro p a şi A m erica. La reuniune dţ prof. univ. dr. A ndrei M arga a susţinut

conferinţa A m bigu ita tea rela tiv ism ulu i cu ltu ra l. în 1998, şcoala va aborda tema Cîm puri, m argini şi limite. Discursul literar în contextul său interdisciplinar, iar în 1999 tema Cunoaştere şi imaginaţie. Un dialog în tre ş tiin ţe şi ştiinţele umaniste, pentru ca în 2000 să se abordeze tema în tre E u ro p a şi A m erica. P erspective in te lectua le la sfîrşitul secolului XX.

fv ^ a i e n a

c o l a b o r a t o r i l o r

d r . O c t a v i a n G r . Z e g r e a n uvăzut (Is Viiyil TOMUJ.KŢ

Dacă-i cu putinţă Şi mai are rost Aş rămîne-n mine Cel care ăm fost.Să mai schimb o vorbă Cu întorşii-n mine Zbor de întîlnire Cumpănă de bine.' Lumea-i fără capăt Rană şi povară Peisaj metaforic Resturi dintr-o vară.

.Rugă şi refugiu . Pentru Creator Cu icoane-n lemn Şi un muritor. •’Rătăcesc destine

Peste gînduri, toate Una e cuvîntul Alta, fapta... Poate?!

ă m â iAm limpezit un gînd înir-un pahar cu vin Licoarea am obţinut-o De sub un teasc de chin. Am scris apoi o poezie Fără cuvinte.Citesc în ochii tăi: iubire Tainic adevăr Dar de care nu mai fug Şi nici nu mă dezbar. Rămîi acuma, lîngă mine Vis în care m-am răsfrîni Un univers de patimi . Suflet şi cuvînt.

R O H IIŢ Aîn excelente

iviţii grafice, cu ^uvîntarea P.S:' Sale •sl®ian Chira, episcopul ^mureşului şi Sătmarului, ?°grafia M ănăstirea - j t0P«răraîntul M aicii |> l n i ” - R oh iiţa %eni. M aram ureş dejMin Pădurean (Tip-'

Baia Mare, 1997) este i l,ţfflant incurs în trecutul, 5,?' în prezentul unei i avechi aşezări româneşti”,

creştină” şi semn al ^ ţ i i noastre în timp şi

MĂNĂSTIREA “ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI”

ROHIIŢA - BOIERENI ■MARAMUREŞ

; ■t'*, aşezămîntul ^«îal din hotarul satului

(la numai 34 km de . | ,a fost întîi numele unui

1,l,Nu prea departe de%\ Pinului, sub o ripă

cineva-cîndva a

ridicat lăcaş isihastric, sanctificînd locul şi etemizînd numele Rohiiţei”. Renaşterea fostului aşezămjnt monahal, începe după ’89. în vara anului 1990, stareţul mănăstirii Rohia, protosinghelul Iustin Hodea a

decis refacerea fostului aşezămînt, trecînd Rohiiţa ca sch it,, sub oblăduirea mănăstirii “Sfîntă Ana”- din Rohia. Din 24 mai 1993, s-a stabilit aici o mică obşte monahală avîndu-1 ca stareţ pe ieromonahul Vasile Filip (din 1996, protosinghel), Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române aprobînd întemeierea mănăstirii “Acoperămîntul M aicii D om nului” din Boicreni - cum este numit oficial, abia de la 13 ianuarie 1994.

Ca să ne orientăm în spaţiu avem nevoie de repere. Ca să ne orientăm în timp, la fel. Rohiiţa este un astfel de reper, unde istoria trăieşte în memoria locurilor, mai pură şi mai vie decît în tratate.

M agdalena VA ID A

La Radio Clui, în dezbatere

(continuare din numărul de ieri) Faptul că în trecut, din spaţiul muziciigenului uşor s-au preluat specii expresive, ca

Nu în ultimul rînd claritatea mesajului literar. ■■ j e exemplu valsul în simfonie (Ceaikovski şiOr, se sesizează faptul, şi emisiunea postului de alţii) sau chiar efectele de jazz care au intrat înRadio Cluj a evidenţiat acest aspect, că, palmaresul mijloacelor simfonice, ne spune căextrem ism ul m uzicii rock a deteriorat în aceste tipuri de creaţie s-au realizat multeexpresivitatea normală a muzicii. Aceasta a dus pjese de muzică bună., în schimb, rock-ulla caracterul de drog nociv a unei mari părţi din extremist, sărăcit de lipsa de stiintă muzicală amuzica rock, apariţia în sensibilitatea, mai ales a cc [o r m a j m u jjj interpreţi, a tins spre efectetinerilor, dornici de senzaţii tan, a dorinţelor scabroase, mai mult vizuale decît artistice, cuexcesive care excitate de o vizuahtăte de ^ ne “bombardea7ă ” studiourile TV, mai alesinterpretare de-a dreptul fhvola a creat o toleranţa cde particulare si unele osturi de radio localecrescmda, m ergind pina la dependenţa, La t0*ate acestea se mai adaugă faptul că textulcaracteristica oricărui drog şi, desigur, la llteraralpăr[11 vocale estep ^ o n d L n t în limbi

ŞlUpSa neîntelesede marele public căruia i se pretindede control. De aici încolo este posibil orice şi nu . ■ , - m • i , • • • .- - - ' ......... v ca se adreseaza. Mesajul acestei muzici este...ne-am mira dacă într-un timp relativ scurt, pe aceste coordonate se va ajunge la dansul colectiv în nud, iar în plan spiritual la urcuşul spre satanism. In plan muzical extremismul rock a dezvoltat bruitismul (muzica zgomotului) prin escaladarea instrum entelor de percuţie, a 1 subordonat m elodia, atîta cît a rămas în goliciunea ei artistică, ritmului şi de multe ori tempourilor excesive, a redus armonia la doar cîteva acorduri nu din cele mai interesante. (A se cerceta în acest sens şi “Trăite d ’harmonie” a genului muzicii uşoare de Jean P. Couleau - Editura Salabert-Paris, condusă dc un român). Toate acestea au dus la efectul nedorit de m onotonie, mai ales că instrum entaţia şi orchestraţia este terorizată de chitarele electrice,' eliminînd atîtea culori interesante pe care spaţiul muzicii uşoare, mai vechi, le-a folosit benefic. La fel a condus excesul de percuţie..,

mut! Efectul sonor bruitizat la maximum nu poate determina mesajul aşteptat de ascultători. De aici “prostirea” ce se împroaşcă cu cea'mai mare generozitate. Desigur, toate aceste aspecte regretabile nu pot anula şi caracterul unei muzici rock cu fantezie pozitivă. Dar grav este faptul că mass-media difuzează, în special, muzică rock de proastă calitate, eliminînd din programele de radio şi T.V. alte specii ale genului de muzică uşoară şi mai ales cele tradiţionale care se adresează unui auditor mai larg, de o vîrstă cu ani ceva mai mulţi decît cel între 16 şi 25 de ani. Ce-i de făcut? Vom încerca să revenim asupra acestei probleme într-uri număr viitor al ziarului.

• (va urma)

Em iliu D R AG EA

A D E V A R U L d e C i U J p o im c A joi, 7 august 1997

C R U C IA D A LUI FU N A R' Părăsit de liderii (cam oportunişti) ai partidului în fruntea

căruia s-a aflat timp de mai mulţi ani, precum şi de o parte a acelora care l-au ales primar la alegerile trecute, Gheorghe Funar a continuat lupta inegală împotriva consulatului ungar de la Cluj-Napoca. Şi, chiar dacă şansele sale de izbîndă nu sînt deosebit de mari (dimpotrivă, e cert că în final va pierde), lupta sa este considerată de mulţi clujeni a fi a lor proprie. Sentimentul îşi are rădăcini în istoria relaţiilor dintre românii şi maghiarii din

I; Transilvania, pe de-o parte, şi a celor dintre România şi Ungaria, | pe de altă parte. Şi dacă istoria nu mai poate fi îndreptată, ea

rămînînd încremenită în tiparele în care a fost aşezată de evenimentele trecute, relaţiile actuale dintre cele două ţări ar trebui să nu fie astfel dezvoltate de conducerile lor îneît să devină generatoare.de noi conflicte şi să alimenteze astfel resentimentele care oricum există.

Ce se întîmplă în ultimii ani? A fost semnat tratatul de bună vecinătate dintre România şi Ungaria. ESte adevărat, după o lungă perioadă de incertitudini, marcate, în primul rînd, de refuzul Ungariei de a accepta realitatea postbelică şi de şicanele pe care Budapesta şi lobby-ul unguresc le-au făcut ţării noastre în eforturile acesteia de integrare europeană. Să ne amintim că Ungaria s-a dovedit a fi principalul adversar al României la Consiliul Europei şi că parlamentarii acestei ţări s-au împotrivit admiterii ţării noastre în acest organism european, iar, mai apoi, în-procesul de ridicare a monitorizării umilitoare asupra Ducureştiului. Să nu uităm că oficiali ai Ungariei au întreprins ori s-au raliat unor iniţiative care anulau şansele de împăcare istorică dintre cele două ţări. O asemenea politică era şi este încă alimentată de dorinţa Ungariei de a determina o anume politică românească în problema minorităţii maghiare din Transilvania, foarte activă în obţinerea unor privilegii care depăşesc standardele internaţionale în domeniu.

VinoVat de toate acestea a fost şi guvernul Văcăroiu, pentru că a semnat tratatul cu Ungaria fără a obţine nici un avantaj concret, renunţînd, mai ales, la obligaţiile ce revin;Ungariei în

direcţia reconcilierii istorice dintre cele două ţări. Se ştie, toate statele europene care* în decursul istoriei, au avut conflicte în urma cărora au ţnurit sute de mii de oameni, şi-au reglementat

■ diferendele pornind de la exprimarea unor scuze pentru atrocităţile petrecute între ele. Aşa s-a întîmplat între Polonia şi Ucraina sau între Polonia şi Germania; între Cehia şi Germania,

■între Ungaria şi Germania. Doar relaţiile dintre Ungaria şi România n-au fost limpezite de exprimarea unor sentimente de regret şi de scuzele care pot şterge, în timp, amintirile triste ce grevează memoria oamenilor. Se ştie că românii transilvăneni au avut de suferit foarte mult din cauza ungurilor şi a Ungariei, în decursul istoriei întîmplîndu-se ca Budapesta să ducă o politică clară nu doar de deznaţionalizare a românilor, ci chiar dc exterminare a lor. în ciuda, acestor fapte cunoscute de toată lumea oficialităţile ungare au refuzat scuzele publice datorate românilor. Este o realitate peste care nu se poate trece în eforturile de a înţelege exact ce se petrece acum în cazul consulatului ungar de la Cluj-Napoca.

Un al doilea element îl constituie cedările aproape inexplicabile ale guvernului Ciorbea în faţa ofensivei bine concertate şi susţinute de Ungaria de a acorda minorităţii maghiare drepturi care vor duce în final la obţinerea de către aceasta a autonomiei pe criterii etnice. Cedări care au debutat cii "vizitele de investitură externă” făcute de ministrul de Externe Adrian Severin şi premierul Ciorbea la Budapesta şi care continuă cu reglementările guvernului în favoarea exclusivă a maghiarilor transilvăneni. Nu insist asupra acestei situaţii, care este foarte bine cunoscută, subliniez doar că ea va fi încă multă vreme generatoare de resentimente, putînd duce chiar la conflicte în cazul în care guvernul Ciorbea va continua politica de dispreţ la adresa sentimentelor marii majorităţi a populaţiei româneşti din Transilvania. In această politică îşi găseşte un neaşteptat sprijin cruciada primarului Funar împotriva consulatului ungar de la Cluj-Napoca. . .

V aier CHIOREANU

| Se împlinesc opt decenii de | la eroicele victorii ale ostaşilor

Iromâni în războiul de reîntregire a neamului

I obţinute la Mărăşti, Mărăşeşti] şi Oituz. Momente de glorie,| care nu numai tă ău salvat• statul român, dar au oprit şi J înaintarea Puterilor Centrale I spre Rusia.| Se pune întrebarea: de ce| România a denunţat tratatul■ de aderare la Puterile Centrale* din 1883 şi a intrat în război 1 alături de'Antantă? După | obţinerea independenţei de■ stat, România a făcut paşi■ importanţi pe calea afirmării■ politice, urmărind, cu I stăruinţă, reîntregirea | neamului. Promisiunile i Puterilor Centrale, mai ales cu ' - privire la soartaromânilor din■ Monarhia Austro-Ungară, I n-au fost respectate. Acest | lucru rezultă clar din textul

declaraţiei de război adresat Austro-Ungariei la 14 august : 1916. Oamenii politici ai vremii,; în frunte cu Ion I.C- Brătianu- regele Ferdinand, Nicolae Iorga s.a. au manifestat o deosebită

I

ţării, acordînd credite şi armament. în cele mai grele momente, de uri real sprijin ne-a fost m isiunea militară franceză condusă de generalul H enri Berthelot. Este bine

iisl

responsabilitate faţă de destinele ţării, înţelegînd corect soarta românilor din teritoriile aflate sub dominaţie străină. N-au acceptat umilinţa la care erau supuşi românii din Monarhie. Şi, prin grele jertfe, au ştiut să redea românilor demnitatea pe care o merită între naţiunile lumii. Glasul acestor vrednici înaintaşi răsună peste decenii şi intră în actualitate, cînd, într-o ţară liberă şi independentă; pe scena politică, încearcă şi reuşeşte să se impună aceeaşi minoritate.: Antanta s-a obligat să susţină

desăvîrsirea unitătii naţionale a

cunoscut uriaşul efort militar care a realizat o forţă ce a grupat 460.000 de soldaţi şi ofiţeri, generalul francez contribuind nem ijlocit la instruirea şi înzestrarea ei eu armament modem. Astfel, în luptele din sudul Moldovei, s-a cimentat frăţia de arme româno-franceză, Franţa fiindu-ne alături, ca de altfel aproape în toate momentele cruciale ale istoriei noastre. Mai- recent, tot preşedintele Franţei s-a luptat pentru^ prim irea noastră în NATO. Desfăşurareaoperaţiunilor militare, în timpul

1 I I I I I I I I I I I I I I I I 1 I I I I I I I I I I I I

— — — — . . . . — « i 1 mm mm — — — _ +

războiului, a lbst |schimbătoare. Pe teritoriul |României ocupat, Puterile .Centrale au iniţiat un ja f ■organizat. Imensele cantităţi Ide petrol, cereale, materiale | ;de construcţii etc se cifrează | la suma de 18 miliarde lei , .aur. Era în pericol şi tezaurul Jnaţional. Cum prietenul la Inevoie se cunoaşte, Rusia |”ne-a întins o mînă de | ajutor”. Guvernul român a

Alianţa pentru România-p a r t i d m a r e î n v i i t o r ?

aşezarea ei pe eşichierul politic din România. Ca său existe confuzii cu altelel viitorul partid se defineşte c,

' ”Dacă n-am fi existat, trebuia să fim inventaţi” , declară virtualul preşedinte, dom nul senator Teodor M eleşcanu, cu privire la necesitatea unei alternative credibile a actualei guvernări.

Analiştii şi ziariştii au, deocamdată, la îndemînă vreo 6 pagini xeroxate, ca să se informeze şi să se pronunţe despre viitorul partid. Abia sînt schiţate cîteva principii şi teze care vor sta la baza programului şi statutului. Cum sînt: moralitatea în viaţa politică; responsabilitatea pentru promisiunile făcute alegătorilor; realism şi pragmatism în chestiunile economico-sociale; o nouă relaţie Putere-Opoziţie; consecvenţă şi echitate în redistribuirea bogăţiei naţionale. Se evidenţiază ca o trăsătură.a noii formaţiuni (prin scrierea ei apăsată şi repetată) caracterul social- dem ocrat şi prin aceasta

fiind de centru-stînga. fr precizări recente ale liderului1] acesta arată că locul Aliajiţ pentru România este |j dreapta U.S.D., dar faţă de programul actuale Puteri. Iar ambiţiile viitoarele alegeri vizează mai puţin decît postul & prim ar al Clujului, deputaţi şi un senator acest judeţ. La nivel naţioal şi-a fixat ca obiectiv procent de 30% din mandate

Dacă aspiraţiile la confruntare electorală voi E confirmate măcar pe; Alianţa pentru România se vi număra printre partidele a viitor; altfel va fi ca mult altele din ţari. Nesem nificativ. Iar daci singur nu va trece pragî! electoral, va fi o aripă fiii

T eodor TANCO

acceptat să depună în Rusia, Ispre păstrare acest tezaur. El Icuprindea arhivele, valută, |lingouri de aur, tezaurul jCasei Regale, obiecte ale .Mitropoliei Ungro-Vlahiei şi ■alte mari valori. Războiul |s-a terminat şi vremurile |s-au schimbat. Noi sîntem în ■aşteptarea ; restituirii Jtezaurului. Acesta se găseşte, *încă spre păstrare în Rusia. |Praf. loan CÂMPEANU j

Emil Constantinescu îndeamnă la aplicarea programului de reforme

Preşedintele României, Emil Constantinescu, a afirmat, miercuri, în cadrul discursului său cu prilejul comemorării a 80 de ani de la luptele ce au avut loc pe linia Mărăşti, Mărăşeşti; Oituz, că noul model de eroism ce caracterizează acest sfârşit de secol presupune aplicarea unui program de reforme,^astfel îneît statul român să devină performant din punct de vedere economic.

“încă sîntem săraci, încă sîntem neproductivi, încă sîntem ezitanţi. încă ne e frică să facem marele pas spre o nouă epocă. încă ne este fiică să facem istorie. E drept că trecutul nu ţine de foame şi nici mîndria naţională nu face mai uşoară sărăcia. Dar dacă nu vom face pasul acesta, dacă nu vom iesi din

economiceînţepenire şi nu vom fa reform a, vom fi şi m flămînzi şi mai săraci. Şii vom avea cale de întors’ precizat şeful statului.

Făcînd o paralelă cl probele de eroism poporul rojnân în timpi îuptelor din Constantinescu a arătat c noile provocări ale sfîrşitufc de secol obligă popon român lă un efort îndraî spre însănătoşirea şi la obţinerea deperfonfflsl cît „m ai bune în acer dom eniu. “Acum a vei rîndul nostru”, şi-a închdr preşedintele Români! alocuţiunea susţinuta I festivităţile care au avut Ss la Monumentul Eroilor de l Mărăşeşti, prilejuite deîmpl- nirea a 80 de ani de la lupB care au avut loc pe fie

-Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz

m ă r t u r i i • m ă r t u r i i • m ă r t u r i i • m ă r t u r i i • m ă r t u r i i « m ă r t u r i i • m ă r t u r i i :« m ă r t u r i i • m ă r t u r i i • m ă rtu r ii

După înţîlnirea delegaţiei PUNR Tg. Mureş cu preşedintele ConstantinescuAcceptînd că, după lege,

plantarea şi - schimbarea" indicatoarelor depind de Regia Naţională a Drumurilor, domnul Constantinescu, consideră că, fară îndoială, Consiliul local trebuie să hotărască, prin funcţia sa deliberativă. Aşa e logic, aşa este firesc. După, care urmează întrebarea abruptă: :■ ”Dc fapt, dumneavoastră cc doriţi, concret, de la mine?” Răspuns prompt: 1. Ordonanţele de urgenţă să "îngheţe”, în sensul amînării aplicării lor, pînă după cc vor fi supuse dezbaterii şi votului Parlamentului; 2. Dacă acest lucru se dovedeşte imposibil, prin încăpăţînarea cuiva, atunci să fie supusă Consiliului local, ca orgaş deliberativ.

Speranţele revenirii la o relativă noimalitatc s-au ivit în momentul în care preşedintele a părăsit încăperea, pentru a-1 contacta

şi a avea o discuţie cu domnul prim-ministru Ciorbea, aflat în şedinţă de guvern. După cea de- a doua convorbire telefonică s-a întors cu un răspuns scurt, monosilabic: ”Nu”. De ce nu şe poale? Cu de-acum ştiuta-i încăpâţînare, primul moţ care a

preşedintele acestei ţări? Pentru că, după cum s-a văzut şi vineri, prea dispus pare a fi domnul Constantinescu să sufle în ciorba domnului Ciorbea. Pentru a drege busuiocul, în finalul întîlnirii domnul Constantinescu face greşeala de a ne mai jigni o

Preşedinţia, cu un preşedinte care acceptă în faţa tuturor, tocmai ca garant al respectării Cartei fundamentale, încălcarea flagrantă, grosolană a Constituţiei şi a legilor ţării. Ca unul-care am pus, întotdeauna,: mai presus interesele ţării,

demonstreze unei ţări întregi neghiobia că Fodor Imre este mai puternic decît Constituţia într-o Românie în care încălcarea legii este considerată o virtute, cu încrederea zdruncinată în dreptate, acum, după cc am epuizat toate formele şi

trădat şi a vîndut Ardealul, a zis cam aşa, rar şi sacadat: ”Dacă ordonanţa trece prin Consiliul local, nu se votează!” Scurt Iar gura păcătosului adevărul grăieşte. Deci, frica domnului Ciorbea că, supuse la vot, se duc . dracului ilegalele ordonanţe dc urgenţă este reală. în felul acesta, după ce Parlamentul sfidat, desconsiderat dc Putere, a ajuns în penibila postură a unei maşini de vot, a cincca roată la căruţă, a venit şi rîndul anihilării rostului consiliului local. Asta da, democraţie. Păcat! Îneît ai dreptul să te întrebi: cine este

dată, anunţîndu-nc că ne-a mijlocit o întîlnire, luni 4 augusta.c., cu premierul Ciorbea. Propunere refuzată politicos de delegaţia mureşcană, pe motiv că la domnul prim-ministru am mai fost, la 28 iunie a.c., şi ştim bine cum gîndeşte domnia-sa. Or, se ştie, noi nu ccrşim pomană de la nimeni Vrem doar să fie rcspcctate Constituţia şi legile ţării. Atît

Sînt, cred, suficiente motivele pentru a declara public că, personal, nu mai am nici o încredere în Guvernul vîndutului Ciorbea, nici în

respectul legii, carc am considerat, din profundă convingere, că politica nu sc face cu toroipanul rotit pe deasupra capului, ci cu ascuţimea minţii, văzînd sfidarea unui Fodor Imre, care dă jos o tablă standardizată şi pune în Ioc alta, în afara stass-ului şi potrivnică normelor gramaticale ale limbii române, şi zice ”cu decid, eu răspund!” , îmi revizuiesc întreaga poziţie şi atitudine, ca deputat P.U.N.R. şi ca tîrgumurcşean, ca ziarist şi om de cultură. Dacă domnii Ciorbea şi Constantinescu vor să

dem ersurile • pentrudetensionarea unei situaţii şi o aşteptată conciliere, nedispus să mai fiu purtat de la Anna la Caiafa în ţara nimănui, de o Putere care n-a dovedit, prin nimic, că ar accepta o concesie politică, îmi asum tot dreptul şi deplina responsabilitate faţă dc Neamul meu să procedez în consecinţă.

De vinerea trecută, ca ardelean,' nu voi mai face vreo deosebire între Cotroceni şi Curtea de la Viena. Pînă una- alta, românii ardeleni au fost încăo dată trădaţi dc domnii

Constantinescu şi Ciort® Bine ar fi ca potentaţii cl? să nu uite că scauiţ înşelătoare ale puterii £ trecătoare! Neamul romi'»' este.veşnic!

- L az ă r LĂDAH

P ,S . Regretăm 3 Televiziunea rom^1 caro-şi zice şi publică» naţională (în frunte cu £ director interimar ilep- Stere Gulea, şi o şti-'

. de vinduţi, conduşi s A lina Mungiu şi Nicolau) nici măcar t- s-a obosit să se interesă

, dc ”oful” români^' ardeleni. A facut-o. -

schimb, eu de-acum binecunoscutul P" fesionalism şi voC3|

' unanim . aprec1, Societatea Români

Radiodifuziune, Fr "România Actualităţi;*

' colegii din presa sen#' audio-vizuală locală1' mulţumim tuturor!

§0

faci]iitieni

kfcku

Oro

0/<Ieri

TTTjoi, 7 august 1997O i / D i M f * E T A T E H 'l ./-.N \ l ‘<X'A:liinMincri){-lA;sInil)a(a^I4;(cLfai l9-73-04;M'IIKJ-.IM('|l VT( RIH: ADEVARUL

r l M D L , t \ * i U f A t M* luni-vineri 8-16; tel/lax 31-43-23; SUBRKDACTPA DKJ: luni-vineri 8-16; lel/fai 21-«>-75. C H G C r l l J J ________

/\;0RDăm o ^DUCERE dc preţ de

IiţsiJjf if n * ' ■» ^ î } |i Jr%r m ■■.. - " v sv’-

. . t .^ A P O C A -, Plata 1848 nr. 1 v ^ z ^ ^ S i ^ S î n t P er fe c t

. . .A C O R D !"* *■ C-">i § PJiisr

Tel. 437429; Tel/Fax 437430 I livezii 63 Tel. 437444

(Zona Carbochim - Clujana). ntj ♦ Str.EcTeodoroiunr.56 m -Tel. 215073HUEDIN: ♦ Str.A.lancu nr.1.

Tel. 253493 Mobilă ^fâfâ^d bb îid â!

T u n e

c o n ta c te z i!

N o i te

Urt!M3V& ftkl

< 3 * Svnuti

tnus * '•X

* _ _ P t o 'O ş t ism & TVnwMe^ ^ ^ ^ ^ f c U R E Ş T \

ELECTRONIC

CLUJ - SAMADAVA; Str. Eroilor, Nr. 11; o 064430195

D EALER AUTORIZAT

.

K ISDISTRIBUTION GROUP:

I

N B M i i

n o i

- s

cosmetice-alimentare-detergenti

N o i a s ig u r a m c a l i t a t e a

Sediul filialei: CLUJ NAPOCA Str. Moţilor nr. 6 - 8, etaj 8, camera 84

Tel: 064 / 431 556 Fax: 064 / 431 555

Persoana de contact: BORA Cătălin

N o i s u n te m p a r te a b u n a a s c h im b ă r i i

M A C O N S . A . D E V ASlr.Săntuhnlm nr.l

produce M A T E R IA L E D E C O N S T R U C Ţ IIla p re ţu r i d e o s e b i t d e a v a n ta jo a se :

• Produse din vată minerală din bazalt:- saltele cusute pe suport- pîslă caşerată sau necaşerată- plăci semirigide, rigide şi superrigide

• Polistiren expandat ignifugat• Placaje marmură şi cioplitorie marmură :• Prefabricate din beton /• Stîlpi electrici de medie şi joasă tensiune• Tuburi PREMO 0600, 0800• Dale pavaj din beton colorat

N U M A I A C U M P U T E Ţ I C U M P Ă R A :B.C.A. zidărie cu 260.000 lei/m3 (inclusiv TVA)

şi cu posibilitatea de încărcare vagonabil (60 nrvTvagon)Ţigle din beton colorat cu 2.879 lei/buc.

Pentru informaţii suplimentare şi comenzi, contactaţi-ne la:Tel/fax: 054/224708,226060 sau 223801 (pentru B.C.A.). Tel: 054/ 221120,226490.

Societatea Comerciala FARMEC SA

'“chiriază un minibar în suprafaţă de 10 m2 Menajat în cadrul Complexului de tratamente t0smctice, str.Bucureşti nr.55. hformaţii suplimentare la telefon432884 'm-105; 103, Birou M.E.A. - INV. (603519)J

Şcolar Industrial Construcţii Montaj DejStr.Nicolae Iorga nr.5

A N U N Ţ Ă rg a n iz a re a l i c i t a ţ i e i p e n t m e x e c u t a r e a

u r m ă t o a r e l o r l u c r ă r i :a) acoperiş cu pod la internatul şcolar nr.2b) şarpantă ţiglă pentru sala de sport

. mele se vor depune la secretariatul şcolii pînă la ^ 2 8 august 1997. (577622)

SC D E L R O MEAZ 1

in sp ecto ri de v în zăripentru sucursala Cluj

(bărbaţi)Cerinţe:

- disponibilitate pentru călătorii- cel puţin studii medii- abilităţi pentru Public Relations- permis de conducere categoria B- experienţă în domeniul vînzărilor- vîrstă maximă 35 ani- seriozitate

R E L A Ţ II LA T E L E F O N 4 12740 ÎN T R E O R E L E 16-17.

BANCA COMERCIALA ALBINA S.A.w } are deosebita plăcere

să anunţe acţionarii că exercitarea

dreptului de preemţiune se

poate face până la data de

____ 15 august 1997 .După această dată acţiunile pot fi cumpărate în cadrul subscripţiiei

publice până la 31 octom brie 1 9 9 7 . Relaţii suplimentare la telefon 1 9 1 2 5 0 ,

1 9 1 3 0 7 , 1 9 4 1 5 6 sau la s e d iu l B ănci! A lb in a

S u cu rsa la C lu j, P - ţa C ip a riu n r . l 5 .

A D E V Ă R U L D M M D M M d ^ M 'T 'A T E < u J-'|l U'OC luni-\ incri 8-16: slmhala 9-14; IcLTai 19-73-04; M'IIKJ H \( " | I \ 1 URDA:; d e O lu l rUBLil*UAiC luni-vineri 8-16; Ici/fax 3143-23; SUBREDACŢIA DF.J: Imij-vincri 8-16; tel/fax 21-60-75. joi, 7 august !997 ( j s )

SC ffARGOSff S ilCLUJ-NAPOCA, Str.Galap' nr.20

I P U N T

DEtLIGlMflE; “ M B I I C A

FARA PRESEliEGTIE1.Obiectivul licitatiei: Finisări exterioare-9

faţadă, hidroizolaţii,terasă şi tîmplărie metalică din aluminiu cu geam "termopan” corp clădire P+2.

2. Organizatorul licitaţiei: SC ”ARGOS” SA, Str.Galaţi nr.20, Serviciul Mecano- Energetic, telefon.195292 /158.

3. Termen limită de depunere a documentelor ofertei: 27.08.1997, ora 10, Serviciul Mecano-Energetic.

4. Deschiderea licitaţiei: data: 28.08.1997, ora 10; locul: SC "ARGOS” SA. ,

5. Vizitarea amplasamentului; perioada 18.08.1997-26.08.1997. ; ■

Relaţii referitor lâ documentele licitaţiei se pot consulta începînd cu data de 18.08.1997 la sediul societăţii, Serviciul Mecano-Energetic, la telefon 195292 int.158. «W

T T T E T

OBIECTUL LICITAŢIEI:Lucrărilede reparaţii lafaţadele unor imobile

din Cluj-Napoca, str.Horea, respectînd cadrul general al H:G. nr.592/1993 ,

INVESTITOR:Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca,

Direcţia de administrare a imobilelor de statSURSA DE FINANŢARE:Bugetul localORGANIZATORUL LICITATIEI:»Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca,

Direcţia de administrare a imobilelor de stat, B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 108

TERMENUL LIMITĂ DE DEPUNERE A DOCUMENTELOR OFERTĂ:

19 august 1997, ora 10 la Direcţia de administrare a imobilelor de stat cu sediul în Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989 nr.108, camera 2

DESCHIDEREA LICITAŢIEI PUBLICE:20 august 1997, ora 14, Sala de Sticlă din

incinta Primăriei, str.Moţilor nr. 1-3DOCUMENTELE LICITAŢIEI:- Documentaţia pentru latura est, str. Horea

' 100.000 lei- Documentaţia pentru latura vest, str. Horea

v 100.000 leiGARANŢIA PENTRU OFERTA DEPUSĂ:- str. Horea latura est 150.000 lei- str.Horea latura vest 150.000 leiDocumentele licitaţiei se pot ridica în

perioada 11.08.1997, ora 8 şi 14.08._1997 ora 16, delasediul DIRECŢIEI DE ADMINISTRARE A IMOBILELOR DE STAT, B-dul 21 Decembrie 1989 nr.108, camera 2, unde se poate consulta şi PROIECT-STUDIU CULOARE.

Garanţia pentru oferta depusă se achită în contul nr.50.06.430.58.57, deschis la Banca Naţională Trezoreria Cluj. (7mw)

BANCA AGRICOLA SA Gherla

prin Executorul judecătoresc "de pe lîngă judecătoria Gherla

\ I.\Di: PRIN LICITAŢIE următoarele bunuri ale SC "AtiROCOM'*

SA Cluj, Sucursala Ţaga• animale (bovine, porcine)• maşini şi utilaje agricole• mijloacfe de transport• vitrine frigorifice• aparat îngheţată

Licitaţiile vor avea loc în fiecare zi de marţi, ora 10, începînd cu data de 12 august 1997, la sediul SC "AGROCOM” SA Cluj, Sucursala ŢAGA, localitatea Ţaga nr.360, jud. Cluj

Relaţii suplimentare la Judecătoria Gherla, telefon 243251, interior 16 şi Banca Agricolă Gherla, telefon 241367.1577627)

C E uj-N apocaStr.Burebista nr.3

Tet-Fax: 433353-432455

vindeBESSş• frigidere, congelatoare, răcitoare

! ARCTIC Găeşti• aragaze 3-4-5 ochiuri, reşouri, hote

electrice SAMUS Satu-Mare.P R E T U R I^ iA M A N m A iJ O A S E i

angajează F E M E I E D E S E R V I C I U f

cu domiciliul în cartierul Mărăşti. *RELAW LA TELEFON 41-27-40

ÎNTRE ORELE 16-17.

S C M O N T E N / W

C L U J E N E R G S E

S A C l u j - N a p o c a

organizează în data de 15.08.1997 ora 10 CONCURS pentru ocuparea posturilor de

director tehnic şi inginer.Condiţii de angajare: *1. Pentru DIRECTOR TEHNIC- inginer - absolvent al facultăţii de Construcţii -

secţia instalaţii pentru construcţii sau al Facultăţii de Mecanică - secţia maşini termice;

- vechime în specialitate - 8 ani;- disponibilitate de a lucra peste programul normal

de 8 ore;- referinţe privind activitatea anterioară2. Pentru INGINER- absolvent al facultăţii de Construcţii - secţia

instalaţii pentru construcţiiCererile şi ctirriculum vitae se vor depune la

sediul firmei pînă în data de 14.08.1997.Relaţii suplimentaro la telefon

412575, 412579 Serviciu! Personal.

SUPREMEDISTRIBUTION

B-dul 21 Decembrie nr. 120DISTRIBUITOR AUTORIZAT "NOVA BRASILIA”

Telefon: 064-194,182, fax'; 194.181 A N n A J E A Z Ă

• G E S T IO N A R (cu garanţii imobiliare, iar pentru bărbaţi stagiul militar satisfăcut);

• Ş O F E R D IS T R IB U IT O R -c u garanţii imobiliare.• A G E N Ţ I C O M E R C IA L I• Ş E F D E ZO N ĂC. V. se poate depune la sediul societăţii sau se

trimite prin fax. : ■. . ■ (b0353i

Banca Agricolă SAFiliala Huedin

Vinde la LICITAŢIE PUBLICĂ în ziua de 14 august 1997, ora 10mcasa

în comuna Aghireş Fabrici nr.36/A. (577626) TELEFON 253.187.

ORGAN1ZEAZA TTCTTATTE pentru transportul minereului b ru t

din zăcâm înt la boxele de depozitare. Data licitaţiei este 12.08.1997, ora 10 Detalii suplimentare sepot obţine la telefonul

432212,432011/15. (3045i

S<S IC L CONTRACTOR CENEBAL SA

Str.Tineretului nr.2, Cluj-Napoca . cumpără urgent

EXCAVATOR P 800-802Informaţii suplimentare la telefon 41925^

Serviciul mecanizare. aoss:

1

MATRIMONIALE• Italiano anni 65/160/60

posizione economica bnona cerca compagna snella ca rina massimo 35 anni per convivenza eventualematrimonio. Telefbnare 14-22- 18.(560883)

• Titrată pensionară, drăguţă, singură, serioasă doresc prietenie domn corespunzător. OP. 9 CP. 512. (560897)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Cumpăr acţiuni Sanex Terapia, plata pe loc. TeL 18-78- 26. (560868)

» Vînd teren construcţii Sînicoara mobilă, frigider. Tel. 19-47-46 după ora 14. (590973)

• Vînd 2000 mp teren intravilan construibil în Floreşti, 15.000 lei/mp negociabil. Tel. 13-06-63. (590994)

• Vlnd teren intravilan în Mănăştur şl Floreşti. Tel. 16- 02-14. (560881)

• Vînd teren în Zorilor cn facilităţi, ffi DM/mp. TeL 13- 86-69. (590982)

• Vînd apartament patru camere cartier Mănăştur, 87 milioane negociabil. Tel. 16-76- 44.(560759)

• Vînd nrgent garsoni» confort 3 19 milioane. TeL 1) 12-07.(560819)

• Vînd garsonieră confort convenabil. Tel. 41-39-?: (560830)

• Vînd urgent apartamenl camere, Mănăştur, str. Iti Meşter nr. 3. Rog seriozitiU Informaţii la telefon 17-74-C (560842)

• Vînd urgent casă 4 camert curte, grădină, gtrtj ocupabilă. Str. Dragoş Vodă E 27 teL 13-88-14. (560871)

• Vînd apartament 2 camtr confort 2 etaj 1 parcheti: telefon internaţional, TV Cili Gheorgheni, 55 milioane. T# 43-15-46.(560896)______

« Vînd apartament 3 can? pentru pretenţioşi, cartf Plopilor nou. Informaţii h * 18-43-48 după ora 18. (59(S*

• Vînd casă cn livadă 48* mp în Colonia Sopor nr. 8j' un teren de 4000 mp. T d 4“ 20-08. (590908) ________

• Vînd casă cu 2 apartantC în Grigorescu. Tel. 42-OtM* (590923) _______ _

iiliHi;StpsIM(590’• \

in zoi «egoi

Dlîc 12-29- * 1

Canto if \

tonfor14-66-

Vi tu pat 5608 8

t,VîiIfilj

«înloi . V Infern 56090

V

• Vînd urgent camere finisat confort I. Tel 18-21. (590972)

Pentm a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

‘came

%anR9087'•v;,Mric

t(1tcţc^ciu,(50088

Ţ) joi, 7 august 1997 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA:lunMincri*-16;sîniba(a9-14ilcl'faxl9-73-«MiM'llRK])\('|IVII R I)\.luni-vineri 8-16; (cl/fai 31-43-23; SUHREDACflA DEJ: luni-viiitri S-16; tel/lax 21-60-75.

A D E V Ă R U Lcfle Cluj

m

Societate Comercială vindePRODUSE SID ER U R G IC E

Toate tipurile de produse conform specificaţiei clientuluiT a b le g r o a s e , b e n z i ( t a b l e ) l a m i n a t e l a c a l d s a u l a r e c e

S j P re tu r i d e p r o d u c ă to r . P la ta la l iv ra re .

Telefon: (036) 473016 Fax (036) 461238.

* Dau în chirie garsonieră. Tel. 43:04-78. (590487)

4 Dau în chirie garsonieră confort I cu telefon, TV cablu, semimobilată, în str. Pasteur, pe valută. Tel. 17-75-62 sau 12-89- 70. (590985)

•- Fata, caut gazdă. TeL 18- 13-19. (560899)

• Cant chirie apartament. Ofer 100 DM lunar. Tel. 41-42- 13.(590990)

IVelcome to H1VTOC ăutăm p e r s o a n e e n tu z ia s te ş i p a s io n a te d e m u n c a lo r

A N G A J Ă M cusătorese, călcătorese ş i personal calificat |

î n d o m e n i u l c o n f e c ţ i i î m b r ă c ă m i n t e .

G a r a n t ă m u n m e d i u o p t i m d e l u c r u c u u t i l a j e ş i t e h n o l o g i e

, V ;o . a v a n s a t ă . -

Salarii bune pentru cine are dorinţa de muncă.Pentru informaţii sunaţi la telefon 064 - 432819.

• Caut chirie garsonieră sau cameră separată. TeL 18-13-19. (591003)•_.'V - Tînără, caut gazdă

intelectuală. Tel. 14-32-42. (560815) : . .

. * Doctoriţă, caut chirie: garsonieră. Tel. 15-77-59 după, ora 13. (590986)

DIVERSE

S C S A L P R O D S R L\indc la Ferma n r.l9 Popeşti - Cluj

( G Ă I N I O U Ă T O A R E )

tinere, ro>ii, productivitate mare, în greutate de peste 1,5 kg,

la preţul de 1 7 .5 0 0 lei/bucataIn fo rm aţii lci te le fo n 4 3 5 2 2 2 .

• Vînd aparat foto USA Canon >- EOS Rebel computerizat automatic, 30 programe, cu blitz 200 m şi 8 filme color ultimul tip, preţ 4 milioane negociabiL TeL 18-49- 91 (590965)

• Vînd căţeluşă doberman de 1 an. TeL 13-22-69. (590967)

T43E

11 • Vînd casă + grădină, str.sloi nr. 347,160 milioane.

tr& i3-72-81 (590959)

Vînd apartament 3 camere «ApaMda, str. Republicii nr. " TeL 23-16-18. (590979)

Vînd sau închiriez (300 <M»ri/ lună) casă str. Miţiniştilor, 5 camere, baie, ipendinţe, grădină mare. TeL W8-80 sau 19-90-04. (590987)

•' Vînd apartament 2 camere. Str. Primăverii nr. 6, ap. 130. (590882)

• Vînd urgent apartament 3 ■ camere parter înalt, 85 milioane negociabil.’ Tel. 15-20-86 ; 094- 643-391. (590941) - > ■

Vînd 2 camere' etaj I, str. Godeanu (paralelă cu Pata). Tel. .12-78-96 (591005) ' r

’ Vînd urgent casă particulară ■ zona gării, pret 220 milioane «Sociabil. Tei. 18-85-63.550806) , '' Vînd casă 60 mp cu grădină

«1 mp sţr. Tache Ionescu nr. 33 (560807)Vînd apartament 3 camere

str. Bucureşti nr. 70 bl. Wct. 1 ap. 8 tel. 43-22-82 sau j2-3S>-22.(560847)* Vînd, casă particulară str.

Cantonului nr. 26 Someşeni.

• Vînd Dacia 1310 an 1992,48.000 km, stare perfectă, Culoare alb 40, preţ 3500 DM negociabiL Tel. 43-80-27; 43- 53-27 luni-vineri orele 8-16. (560781) ^

• Vînd motocicletă tip BMW 750 cmc şi două MZ 250 cmc. Informaţii Piaţa Abator nr. 8- 9, ap. 6. (590909)

• Vînd Mercedes Cobra şi ■piese de schimb. TeL 43-55-56. (590952)

De vînzare mobilă combinată, somieră, roabă; aragaz. Tel. 18-97-11. (560900)

• Vînd rochie nouă de mireasă nr. 42-44 deosebită. Tel. 12-11-, 81. (560909)

• Vînd 13,50 mc BCA. Tel. 41- 64-29. (590956) .; r V înd urgent sufragerie

antică. Tel. 15-18-37 orele 17-19. (590971) .

ÎNCHIRIERI■ • Dau în chirie 3 camere, garaj,

centru, pe valută. Tel. 19-02-50,’ 14-84-40. (A) -

• Intermediem chirii. Tel. 43- 17-54. (591002) . /

• Avocat Lucaciu Nicolae şi-a deschis cabinet individual la domiciliu, în str. Fierului nr. 34 telefon 13-65-08. (560880)

• Armin Mayer Rcisen transportă în Germania persoane. Tel. 19-50-43. (560888)

• Firmă de construcţii angajează urgent inginer constructor. Informaţii la tel. 42-00-04. (590836)

• Fabrică mezeluri angajează tranşator şi muncitor necalificat (bărbaţi studii minim 10 clase). Informaţii tel. 19-00-01.(590875)

• Angajăm confecţionere îmbrăcăminte, cn posibilitate de calificare la locul de muncă. Str. Salcîmului nr. 37, e t 2, teL' 42-69-81. (590893)

• , Persoană autorizată, montez folii fumurii pentru autoturisme sau vitrine. TeL 43-82-01. (590980)

• în conformitatc cu Legea nr. 137/--1995, Bucur Alexandru anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă familială, situat în localitatea; Sînnicoara, str. Grădinarilor nr. 10.: Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (590996), • în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, SC Simplon SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru ob iectivu l restaurant cu autoservire, situat în

.Ciuj-Napoca, str. Piaţa Gării nr. 2-3. Eventualele sugestii şi reclamaţii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr: 99. (590984)

• Angajez vînzătoare magazin alimentar. Str. Pietroasa nr. 47, seara (590970)

• SC Picant MP SRL angajează vînzătoare. Condiţii: un an vechime în domeniu sau pregătire şcolară. Angajările se fac în data de 12.08.1997 la magazin Picant Gară, str. Horea nr. 99. Informaţii la tel. 43-30-56- (590977) ,'

PIERDERI• Pierdut cod fiscal R-211067

SC Sumi Porcelain Manufactory SRL Cluj. Se declară nul. (560895)

• : SC BTR Sucursala Ciuj- Napoca pierdut ştampilă triunghiulară. Se declară nulă. (590962)

• Oltean Maria pierdut legitimatie de serviciu. O declar nulă. (590963)

• Pierdut certificat acţionar pe numele Nechita Isaia, eliberat de SC Terapia Cluj nr: 3976660. îl declar nul . (590969)

DECESECOMEMORĂRI

Vînd apartament 3 camere '‘“fort 1, etaj 1 Gheorgheni. Tel. W 01 (560882)' Vînd sau schimb apartament

I? patru camere. Tel. 19-88-91. (560885) '' Vînd garsonieră în Mănăştur.

'«• 15-06-04. (560894)' Vînd apartament 3 camcre

«"lor. Tel. 12-12-43. (560902) ' Vînd garsonieră zona Pata.

’wmaţii tel. 14-56-15. (560906) • ' :

Vînd apartament 2 camere 1 Zorilor confort 1. Tel. 12-

(560908), Vînd, în Oradea, apartament Mjncrc H, pereţi cărămidă,

liniştită Cantemir, 87

% 79)lci' Td ' 059/12' 05' 27'

‘ Vînd casă cu etaj, 4 camere, coridoare, bucătărie, grădină,

h c!c porci. Relaţii comuna

B w V ,r Vii! "

• Vînd Mazda '323 neînmatriculată stare foarte bună an fabricaţie 1983. Tel. 12-16-92 orele 8-12. (560877)

• Vînd Audi 80. Tel. 13-98-52. (560887) -

• Vînd Peugeot 505 diesel, 1986, stare foarte bună. Tel. 18- 85-63. (590872)

• Vînd Dacia 1310 anul 1984, bine întretinută, 50.000 km. Telefon 14-76-46. (590930)

• Vînd Dacia 1310. Tel. 15-90- '47: (590947)

• Cumpăr betonieră. Tel. 17- 44-16. (590933)

• Vînd combină cu masa de 2,30. Tel. 12-16-92 între orele 8- 12. (560878)

• Vînd avantajos microcentrală termică Sant Andrea cu garanţie. Tel. 18-86-69. (560891)

• Vînd tractor U650 în stare perfectă, cu remorcă. Tel. 15-43- 37. (590864)

• Vînd combină Class Columbus şi motor pentru Class, ambele în stare bună.-Tel. 41-23- 97. (590935)........ ......... - - - - - -

• Dau în chirie apartament 2 camcre şi o garsonieră confort I fără mobilă, în apropiere de gară. TeL 13-74-84 după ora 20. (000100)

• închiriez apartament 4 camere, garaj, în vilă 2 etaje, central, zona Cipariu, mobilat, telefon internaţional. TeL 43- 81-96 sau 094-639-383. (560783)

* Dau în chirie casă. TeL 18- 49-16. (590866)

* Dan în chirie garsonieră semimobilată. Tel. 15-93-45 după ora 17. (590968)

• Ofer chirie. TeL 41-32-71. (590995)

Dau în chirie apartament cu 3 camere nemobilat. Plata în valută. Tel. 18-25-56. (560869)

• Dau în chirie cameră. Tel. 19-88-91 (560886)

• Dau în chirie apartament 2 camcre mobilat, telefon. Tel. 18- 58-17. (560898)

• Dau în chirie garsonieră în Gheorgheni. Tel. 14-69-74. (560907)

•. închiricz 2 camere, Str. Lunii nr. 2, ap. 14, zilnic după ora 17. (590911)

• închiriez apartament cu 2 camere pentru pretenţioşi fără copiir Tel.-41-64-29;- (590955) -

• SC Salomeea SRL scoate la concurs post de designer în articole de mârochinărie. Se pot prezenta absolvenţi ai Facultăţii de Arte Plastice (secţia Designer) sau marochineri cu experienţă în domeniu. Relaţii la telefon 41- 41-92 orele 8-14 sau la sediul firmei sţr. Pascaly nr. 7. (560884)

• Angajăm măcelar calificat şi vînzătoare. Zilnic orele 7-21 telefon 43-25-12. (560890)

• Angajăm barman(ă). TeL 13- 92-39. (560893) V;

• Societate comercială angajează muncitori calificaţi pentru tălpuit manual şi cusut feţe încălţăminte: Tel: 43-53-56. (560901) , ' '

• Societate comercială execută lucrări de reparaţii instalaţii încălzire, sanitare, electrice, gaz şi lucrări dulgherie:. fundaţii, grinzi, planşee, şarpante. Informaţii tel. 16-44-46 orele 9- 20. (590921) ' • •

Romastru Trading SRL, importator şi distribuitor pentru Consumer Care Products, medicamente şi produse fâhnaceutice, caută personal cu experienţă, prezentabil, posesor permis auto, pentru postul de agent de vînzări pentru oraşul Cluj şi - judeţele lim itrofe.. Condiţii atractive de remunerare. Candidaţii trebuie să aibă domiciliul stabil în oraşul Cluj. Tel. 12-45-51. (590924)’

• Angajez vînzătoare magazin alimentar. Tel. 42-70-00. (590957)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 Săplăcan Maria Marcela ■ anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul adăugire la casă situată în Urişor nr.178. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342462)

• îngrijim bătrîni. Tel. 17-82-. 31v (590937).............- -

• Ca adîncă durere în suflet şi cu mult regret anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată ŢOPAN VASILE. Înmormîntarea va avea loc vineri, 8 august, ora 12, de la' Capela Nouă Mănăştur. Fie-i somnul blînd! Copiii Radu, Adrian şi Adriana.. (590974)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celni care a fost tată, socru, bunic şi străbunic, COJOCNIAN IOAN, la vîrstă de 95 ani. Înmormîntarea va avea loc la Cimitirul din Dezmir în data de 8 august 1997, ora 13. Familia. (590978) 1

, • Cu nemărginită tristeţe anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ şi ginere, CONDOR GHEORGHE. Înmormîntarea va avea Ioc Vineri, 8 august 1997, ora 12, la Cimitirul din comuna Minâstireni, judeţul'Cluj. Soţia Floriţa şi soacra Măriuca. (590999)

• Cn adîncă durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a iubitei noastre soţii, mame, soacre şi bunici, CRIŞAN ANA, în vîrstă de 66 ani, născută în Suatu. Înmormîntarea va avea loc în data de 8 august 1997, orele 14, de la Capela Nouă a Cimitirului Mănăştur. Familia îndurerată. (591004)

• Cutremuraţi de moartea finei noastre SILVIA JUCAN, sîntem alături de Ilie şi copiii săi. Naşii - familia Blag. (560879)

• Regretăm profund dispariţia prematură a colegei noastre JUCAN SILVIA din cadrul SC Flacăra SÂ secţia II. Transmitem sincere condoleanţe familiei îndurerate. Conducerea Sindicatului Liber Flacăra Cluj. (5 6 0 9 0 3 )______

• S-a stins ca o luminare, în 5 august, în vîrstă de 86 ani, draga noastră dr. doc. NECŞULESCU NICULINA, născută Procopovici.Înmormîntarea va avea loc în 7 august 1997, ora 15, de la Capela Mare a Cimitirului CentraL Odihnească-se în pace. Familiile Cazan şi Raţiu, vecinii, prietenii şi cunoscnţiL (590961)

• Un ultim şi pios omagiu celei care a fost colega noastră JUCAN SILVIA, dispărută prematur din mijlocul nostru. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei îndurerate. Colegele de grupă din cadrul SC Flacăra SA Cluj. (560904)

• Azi sînt 6 lnni de cînd a plecat de lîngă noi KITA GEZA, scumpul nostru soţ, frate, tată, socru, bunic şi prieten. Amintirea lui va rămîne veşnic în inimile noastre. Odihnească-se în pace. (560905)

• Sîntem alături de familia Crişan Petre, la marea durere pricinuită de moartea mamei dragL Familia Morar Teodor. (590960)

• Dumnezeu să-l odihnească în linişte şi pace pe fiul şi fratele nostru drag, ŢOPAN VASILE. Mama Reghina ;şi fraţii Paulina, Maria, Grigore şi loan, cu familiile. (59097$)

: • împărtăşim, durerea familiei Ghilea şi transmitem sincere condoleanţe la decesul soţiei şi mameL Colegii de la Institutul de Chimie. (590981)

• Sîntem alături de colegul nostru Jucau Ilie în marea durere pricinuită de moartea sofiei sale. Colectivul ARCIM- RATUC Ciuj-Napoca. (590997)

• . Sincere condoleanţe doamnei Dorina Coldea, Ia trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Familia - Crişan Gheorghe. (590998)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru tată şi bunic, CONDOR GHEORGHE. Fiica Dorina Coldea şi nepoatele Alina şi Adina. (591000)

* Cu inima zdrobită de durere ne despărţim de scumpul nostru tată şi socru, CONDOR GHEORGHE. Nu te vom uita niciodată. Fiica Aurora cu soţul Florin. (591001)

♦ Au'trecut 6 săptămîni de cînd a trecut în nefiinţă dragul nostru soţ, tată şi bunic, COSTEA GAVRIL. Amintirea lui va rămîne veşnic vie în sufletele noastre.-. Dumnezeu să-l odihnească. Soţia, fiica şi nepoţiL (590949)

• Comemorăm cu aceeaşi durere 7 ani de la moartea dr. CONSTANTIN MARIN, medic primar oftalmolog, vineri, 8 august, ora 17, la mormînt. Monica şi Horia. (590958)

• Dorul de chipul său blînd şi sufletnl lui bun ne mistuie tot mai mult, cu fiecare' zi ce trccc, acum, cînd se împlinesc 6 săptămîni dc Ia plecarea pc drumul eternităţii a celui mai bun soţ şi tată, GHIŢĂ GIURGIU din Suceag. Florile dragostei noastre le vom pune mereu pe mormîntul tău şi le vom uda cu lacrimile noastre. Soţia Eta şi copiii Bogdan şi Roxana. (590988)

* S-au scurs 6 săptămîni de tristeţe şi durere dc cînd unicul meu fiu, GHIŢĂ GIURGIU, m-a părăsit, lâsîndu-mă în veci nemîngîiatâ. Mama Ana. (590989)...................... ...

ADEVĂRULde Clui ACTUALITATEA Joi, 7 august 1997 <$■

interne

Tribunalul Bucureşti a respins cererea de prelungire

a mandatului de arestare a lui Râzvan Temeşan

Tribunalul Bucureşti a respins, miercuri, cererea Parchetului privind prelungirea mandatului1 de arestare a lui Răzvan Temeşan.

în ziua precedentă, Parchetul General solicitase instanţei prelungirea mandatului cu încă zece zile, pentru a i se prezenta fostului preşedinte al Bancorex materialul de urmărire penală şi pentru a-i fi întocmit, rechizitoriul.

Parchetul poate înainta recurs în termen de trei zile, dar mandatul lui Temeşan expiră pe 8 august, la o lună după ce a fost arestat sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice, în legătură cu aprobarea ca 34 de autoturisme, proprietatea băncii, să fie folosite . de către persoane din afara instituţiei.

P o l i ţ i ş t i i b â c â u a n i a u p r i n s

o b a n d a d e t r a f i c a n ţ i

d e v a l u t ă f a l s a

Poliţiştii băcăuani au reuşit sâ prindă o bandă de traficanţi, care în ultimele două luni a plasat zeci de bancnote false de o sută de mărci în judeţele Bacău, Buzău, Brăila, Braşov şi Suceava, informează IGP.

Pe 5 august, în localitatea Nicolae Bălcescu, judeţul Bacău, au fost reţinuţi Iulian Teodorescu,25 de ani, din Poşta Catoicuhii, judeţul Buzău, şomer, Mihai Ene, 23 de ani, din Buzău, fochist, Adrian Constantin, 25 de ani, din Feteşti-Ialomiţa, şomer, Leonard Tucla, 22 de ani, din Buzău, şomer, şi. Anna Seretina, 21 de ani, din Wrockawski - Polonia, intrată în România în lună iunie 1996.

Cei cinci încercau să plaseze 13 bancnote false de o sută dc mărci.

Poliţiştii au stabilit că grupul de infractori a mai plasat valută falsă, în perioada iuriie-august, în . judeţele Buzău, Brăila, Braşov şi Suceava.: Traficanţii au fost arestaţi preventiv. _

Comisia Judeţeană de Apărare împotriva Dezastrelor Braşov

a demarat acţiunea de intervenţie în zonele afectate de inundaţii

| Comisia Judeţeană de Apărare împotriva Dezastrelor Braşov a demarat, - miercuri dimineaţă, acţiunea de intervenţie în zonele afectate de inundaţii, informează corespondentul MEDIAFAX. '

Comisia a asigurat aprovizionarea cu apă potabilă a comunei Şoarş cu ajutorul cisternelor şi a distribuit substanţe dezinfectante pentru fîntîni şi vaccin antitifoidic. De asemenea, grupul de pompieri şi lucrătorii companiei APA Braşov vor evacua apele din beciuri şi fîntîni.

Localităţile Ghimbav, Cristian, Săc'ele, Braşov, Codlea şi Vama Buzăului au fost afectate numai datorită scurgerilor de pe versanţi şi a imposibilităţii de transport a debitelor de şanţuri şi colectoare pluviale..

Pentru a preîntîmpina inundarea municipiului Braşov, Serviciului de Exploatare şi Gospodărire a Apelor (SEGA) Braşov a dispus mărirea debitului evacuat prin rîul Tărlung şi a închis priza de captare a apei de. la Dîmbu Morii.

SEGA Braşov a anunţat, marţi seara, că, datorită precipitaţiilor căzute în zona Braşov, cuo intensitate deosebită pe masivele Ciucaş şi Bucegi, s-au produs creşteri ale nivelurilor pe pîraiele Timişu Sec, Ghimbăşel şi Bîrsa.

Instituţiile de ocrotire a copiilor vor trece în subordinea

Comitetului Naţional pentru Protecţia Copilului

Instituţiile de ocrotire a copiilor vor trece, în cursul lunii septembrie a.c., din subordinea Ministerului Sănătăţii în cea a Comitetului National pentru Protecţia Copilului.

în instituţiile de ocrotire sînt, în prezent, 98.972 de copii şi ţineri, dintre care 3.262 (14 la sută) au fost părăsiţi de părinţi.în unităţile sanitare., ,

Principalele motive ale plasării lor în aceste unităţi sînt de ordin social-economic (40,7 la sută din numărul total) şi deficienţele mentale (45 la sută).

In România sînt 653 de instituţii de ocrotire, din care 580 sînt publice şi 73 private. După 1990 au fost înfiinţate 154 de instituţii.

Pe structură de vîrstă, cei mai mulţi copii instituţionalizaţi, respectiv 30,7 la sută au vîrste

; cuprinse între 12 şi 15 ani, 24,3 la sută au de la mai puţin de un an pînă la 8 ani, iar alţi 20 la sută au între 9 şi 11 ani. Tinerii de peste 18 ani reprezintă 5,5 la sută din totalul ceîor aflaţi în instituţiile de ocrotire. ' ;

Cercetătorii vor picheta sediul Ministerului Cercetării

si TehnologieiSindicatele din cercetare vor picheta, în cursul

săptămînii viitoare, sediul Ministerului Cercetării şi Tehnologiei (MCT), a anunţat Radu Minea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România (FSLCPR),

. în conferinţa de presă de miercuri.Cercetătorii îl acuză pe ministrul de resort.

Bujor Bogdan Teodoriu, că a sprijinit deturnarea unor fonduri de la programul PHARE, prin intermediul ONG, şi de dezinteres faţă de problemele existente în domeniu. Radu Minea a afirmat că unul dintre exemplele de deturnare îl constituie înfiinţarea Centrului Măgurele pentru Inovare, Incubare în Afaceri şi Transfer Tehnologic, sub tutela Fundaţiei CRIMM, al cărei preşedinte ar fi chiar ministrul Teodoriu.

Sindicaliştii susţin că, prin actul de înfiinţare al Centrului, Fundaţia CRIMM.capătă puteri nelimitate în administrarea fondurilor obţinute de la PHARE pentru aplicarea proiectului. Minea a adăugat că institutele de pe platforma Măgurele se obligă, prin acelaşi act, să asigure gratuit, peo perioadă de cinci ani, dreptul de folosire a unei clădiri cu o suprafaţă de 1000 metri pătraţi, precum şi utilităţile necesare (energie electrică şi termică, apă potabilă etc), fără nici o obligaţie din partea Fundaţiei CRIMM. Potrivit liderului sindical, în actul care acordă Fundaţiei mandatul de împuternicire, cele şase institute de pe platforma Măgurele figurează, în mod ilegal, ca regii autonome.

Sindicatele din cercetare îi mai reproşează ministrului Teodoriu că nu a sprijinit rectificarea bugetului acordat acestui domeniu. Minea a arătat că, din cei 680 de miliarde de lei acordaţi cercetării Ia începutul anului, s-au cheltuit doar 230 de miliarde. Liderul FSLCPR a adăugat că restul banilor au fost blocaţi de MCT şi, pentru că nu au fost cheltuiţi, bugetul cercetării a fost redus cu 130 de miliarde, în loc să fie suplimentat.

D e c e b o l i s u f e r ă c l u j e n i i ?urmare din pagina 1______ '

Bolile transmisibile cu declarare lunară au scăzutNumărul cazurilor dc boli diareice a fost de 3806

în 1996,3264 în 1996 şi 1258 în semestrul I a.c. Cazuri dc dizenterie baciliară au fost 385 în 1995, 146 în 1996 şi 50 în semestrul I a.c. Bolnavi dc parotidită endemică au foşt 2093 în 1995, 709 în1996 şi 306 în accst an. Cazurile de rujcolâ au făcut excepţie, numărul lor crcscînd dc la 32 în 1995, la 77 în 1996 şi 1457 în accst an. Trichineloza a îmbolnăvit 72 dc persoane în 1995, 19 în 1996 şi 9 în anul curent. Bolnavii de nise convulsivă au fost în număr dc 11 (în 1995) şi 20 (în 1996). Gripa a făcut 35 de victime în 1995, 320 în 1996 şi 290 in semctrul I al acestui an.

Noi boli transmisibile cu declaraţie trimestrială

în anul 1996 au fost înregistrate 1494 cazuri de angină strcptococică şi 603 în 1997. Bolnavi de erizipel au fost 265 (în 1996). De meningită bacteriană au suferit cinci persoane, în 1996, iar de meningită, virală, cinci persoane în 1996 şi două în acest an. în 1996 au fost înregistraţi 27 bolnavi de mononuclcoză infccţioasă şi unul în accst an. De rubcolă au fost atinşi 4965 dc oameni în 1996 şi 1137 în accst an. Numărul cazurilor de salmonclloză a fost de 17 în 1996 şi 23 în semestrulI a.c. Dc scabie au suferit 722 dc bolnavi în 1996 şi 250 în semctrul I a.c. Toxiinfecţii alimentare au fost înregistrate: 50 în 1996 şi 9 în acest an. De varicclă au suferit, în 1996, 2454 persoane şi în semestrul I a.c. - 3174.

ExterneH. . \

\

U n c u p l u b r i t a n i c , c a r e

s e î n d r e p t a s p r e R o m â n i a ,

a f o s t a t a c a t î n U n g a r i a

Un turist britanic a fost omorît în bătaie iar soţia sa a fost rănită grav, cînd un grup de bandiţi a atacat rulota acestora, într-un orăşel din nord- estul Ungariei, a-anuntat miercuri, politia, citată de REUTER. ’

Autorităţile au arestat trei suspecţi.Purtătorul de cuvînt al poliţiei ungare, Mihaily

Desi, a declarat că victima, Michael Trevor Pollard, 63 de ani, şi soţia sa, Sovaleire, 55 de ani, au fost atacaţi-marţi dimineaţa, de cîţiva bărbaţi înarmaţi cu bare de fier.

Cuplul se îndrepta spre România, dar au tăcut un popas în apropierea orăşelului ungar, după ce automobilul lor s-a defectat. Atacatorii s-au dat drept poliţişti şi au cerut cuplului o amendă de 2.000 de forinţi (10 dolari) pentru parcare ilegală. Britanicii au plătit amenda, dar bandiţii s-au întors pentru a-i jefui.

Sovaleire este internată în spital cu răni grave. Poliţia nu a dezvăluit numele atacatorilor,

precizînd doar că doi dintre bandiţi aveau 22 si, respectiv, 18 ani. '

Coreea de Nord doreşte ca problema retragerii trupelor americane staţionate în Coreea

de Sud să fie discutată în cadrul tratativelor de pace

Reprezentanţii nord-coreeni la negocierile cvadripartite desfăşurate la New York, în vederea încheierii unui acord de pace permanent între cele două Corei; au propus, miercuri, ca problema retragerii trupelor americane staţionate în Coreea de Sud, precum şi cea privind acordul de pace dintre Coreea de Nord şi SUA, să fie incluse pe agenda tratativelor, informează REUTER.

“în cadrul discuţiilor preliminare, delegaţia nord-coreeană a solicitat ca problema acordului de pace dintre Coreea de Nord şi SUA, precum şi cea a retragerii trupelor americane din Coreea de Sud, să devină puncte principale pe agenda de lucru a tratativelor cvadripartite, desfăşurate între cele două Corei, China şi SUA”, se arată într-un articol publicat de cotidianul Rodong Sinmun.

“Plecarea trupelor străine din peninsula coreeană reprezintă o modalitate de asigurare a unei păci durabile şi, deci,1 o decizie importantă ce trebuie adoptată de participanţii la tratative”, se arată în aceeaşi publicaţie.

Reprezentanţii celor patru state s-au întîlnit marţj, la New York, pentru a participa la discuţiile preliminare, dinaintea negocierilor ce urmăresc: înlocuirea armistiţiului semnat de cele două Corei la încheierea războiului dinl950-L953 cu un tratat oficial de pace. Negociatorii au acceptat, în pofida opoziţiei reprezentanţilor nord-coreeni, ca tratativele să înceapă cu probleme mai simple, precum data, nivelul de reprezentare şi locul de întîlnire pentru negocierile propriu-zise.

Statele Unite solicită Israelului să deblocheze fondurile datorate

Autorităţii PalestinieneDecizia Israelului, de blocare a fondurilor,

totalizînd 70 de milioane de dolari, datorate Autorităţii Palestiniene este dăunătoare şi ar trebui revizuită, a declarat, marţi, Departamentul de Stat american, citat de REUTER.

“Am transmis guvernului israelian opinia noastră, conform căreia această măsură este dăunătoare şi, deşi înţelegem că securitatea reprezintă în acest moment prioritatea numărul unu, considerăm că blocarea acestor fonduri este dăunătoare”, a declarat purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat american, James Foley. “Ar fi bine ca decizia să fie revizuită”, a adăugat cl. După comiterea dublului atentat sinucigaş cu bombă de la Ierusalim, dc săptămînă trecută, Trezoreria isracliană a anunţat, că a îngheţat transferul celor 70 de milioane de dolari, proveniţi din taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi din taxe vamale, datoraţi Autorităţii Palestiniene conform unui protocol semnat în 1994, pînă cînd aceasta va demara lupta împotriva violenţelor comise

asupra Israelului. Această acţiune va spori criza financiară în care şe află Autoritatea Palestiniană, avînd repercusiuni asupra populaţiei palestiniene.

Foley a declarat că atitudinea Israelului ar putea fi dăunătoare atît intereselor palestinienilor, cîtji celor ale statului evreu, mjcşorînd încrederea reciprocă atît de-necesară pentru continuarea procesului de pace. El a precizat că secretarul de Stat, american, Madeleine Albright, menţitt legătura, telefonic, cu liderii din regiune.

Foley a afirmat că Albright a subliniat, luni, într-o convorbire cu liderul palestinian, Yasser Arafat, necesitatea îmbunătăţirii securităţii ij regiune. Ea intenţionează, de asemenea, să discute cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, şi purtat deja convorbiri cu regele Hussein i Iordaniei şi cu şeful diplomaţiei egiptene, Am Moussa, a adăugat Foley. Albright va susţine, miercuri, un discurs cu privire la problemele dii Orientul Mijlociu, în cadrul Clubului Naţional al Presei, din Washington.

Aviaţia de război turcă bombardează taberele

rebelilor kurzi din nordul Irakului

Aviaţia de răzbqi turcă a bombardat şi distra, miercuri, cinci tabere ale rebelilor kurzi din nordul Irakului, relatează REUTER.

Avioane de luptă de tip F-4 şi elicoptere, » efectuat, la primele ore ale dimineţii de miercuri, o misiune în comun cu aproximativ 10.000 de membri ai unei miliţii kurde pro-statală, distrugînd taberele cunoscute sub numele de Kelmehmet, Besta, Yassikaya, Karakovan şi Meydankol.

Nu au fost disponibile detalii în legătură cu victimele operaţiunii, însă au fost descoperite cadavrele a cinci persoane ucise în luptele ce n avut loc anterior Operaţiunea combinată a trapelor terestre şi a aviaţiei continuă. ;

Mii de soldaţi turci au fost angajaţi, în luna mai a acestui an, într-o misiune de şase luni în nordul Irakului, avînd drept scop eliminarea unităţilor de gherilă ale Partidului Muncitorilor din Kurdistai (PKK), care folosesc zona montană din nordul Irakului pentru lânsarea'de raiduri asupra regiunilor de sud-est ale Turciei.

Peste 26.000 de persoane au decedat în cursul celor 13 ani de confruntări armate dintre aimal turcă şi gherilele PKK, care luptă pentru aut< în sud-estul Turciei, regiune locuită predominant de kurzi. "

Regele Iordaniei încearcă deblocarea negocierilor israeliano-palestinlene

Regele Hussein al Iordaniei l-a trimis, mieicmi pe fratele său, în Israel, pentm convorbiri cu premenl Benjamin Netanyahu, pe tema detensionării relaţiilor dintre Autoritatea Palestiniană şi statul evrei, relatează REUTER.

Prinţul moştenitor Hassan este însoţit de premierii iordanian, Abdul-Salam al-Majali. Vizita acestoa survine dublului atentat sinucigaş,: care' avut b săptămînă trecută la Ierusalim. ;

Oficiajii isralieni au avertizat Iordania câ tot ce n obţine va fi o reiterare a cererii Ierusalimului a liderul palestinian, Yasser Arafat, să ordone înceta® violenţelor militanţilor musulmani.

Premierul israelian îl va vizita pe regele iordania săptămînă viitoare. Hussein, care a semnat un tn® de pace cu Israelul în 1994, este un critic făţiş al b Netanyahu şi al politicii sale vizînd extind®1 coloniilor evreieşti în teritoriile arabe ocupate.

Marţi, la Cairo, preşedintele egiptean, H<® Mubarâk, a declarat, după întrevederea cu ministre' israelian de Externe, David Levy, că Israelul ar tete să continue negocierile cu palestinienii, aceasta®* singura cale pentru evitarea unor viitoare atenttî teroriste.

Staţia orbitală Mir s-a decuplatle naveta de aprovizionare ProgressStaţia orbitală rusă Mir s-a decuplat, miercuri, i

naveta de aprovizionare Progress, pregătindn-s pentru cuplarea, joi, cu naveta care va aduce U W noul echipaj al staţiei, relatează REUTER.

Naveta Progress T-35 a adus oxigen, alin®*; apă şi diverse instrumente la bordul Mir, pe 1a.c., după ce staţia orbitală intrase în coliziune cs1

; altă navetă de aprovizionare. Coliziunea a provoc1 avarierea unuia dintre panourile sokre ale şttţj1 Decuplarea dc Progress va permite staţiei ■ cuplarea cu naveta care îi va aduce Ia bord r V comandantul Anatoli Soloviov şi inginerul de ^ Pavel Vinogradov. Aceştia îi vor înlocui P astronauţii Vasili Ţibilicv şi Âlcxandcr Lazutkin, «l*- la bordul Mir de şase luni. _.. .

Soloviov şi Vinogradov vor efectua hicrânlc , reparaţie la panoul solar avariat, a cărui dcfcct i provocat o scrie de întreruperi de curent cfccw_. bordul staţiei Mir. Ţibilicv şi Lazutkin se vor fot*', pc Pămînt pe 14 august

i

f i ) joi, 7 august i 997 OMUL ŞI SOCIETATEA A D E V Â R 8 JLcs@ Cinai

PLOILE FAC RAVAGII, IAR filITOIIIL CAPTA ŢAPI ISPĂŞITORIDe aproximativ două luni

Europa, inclusiv ţara noastră, este bmtuilă de ploi, furtuni, grindină, iar inundaţiile fac ravagii Nici Extremul Orient

. jăeste scutit de asemenea ^omcne care aduc pagube imense, mai ales dacă nu sînt anunţate din timp, dacă nu se jan minimum de măsuri de diminuare a consecinţelor.

Valul de ploi a venit dinspre Apus spre Răsărit, mişcarea în spaţiu fiind foarte lentă. Am Scut această precizare pentru a înţelege că ne puteam aştepta |a ceea ce a urmat, chiar dacă nu în asemenea proporţii în ţara noastră ploile

permanente şi de mare intensitate au început în partea t nord-nord-vcst, au coborît apoi spre sud şi s-au îndreptat în ritm alert spre Cîmpia Română, Valea Prahovei, Dîmboviţa cu tendinţe de mers in continuare spre est. Asta pentru ca întreaga ţară să fie IM de Dumnezeu!. : i

Am li absurzi să învinuim guvernul Ciorbea pentru că oraşul Breaza, de exemplu, este, practic distrus, pentru că sute de mii de hectare de teren cu grîu sînt calamitate sută la sută, că la Oradea sau Moldoveneşti, din judeţul nostru grindina a făcut ravagii.

în faţa furiei oarbe a forţelor naturii nu poţi face prea m ult în acel moment. Dar po ţi dim inua din consecinţele negative prin două căi: prevenirea în timpul optim şi luarea de măsuri, în decursul timpului, pentru construirea de diguri, consolidarea m alurilor unor cursuri de apă, consolidări de terenuri pentru prevenirea alunecărilor de teren, decolmatarea lacurilor de acumulare şi a albiilor rîurilor etc. , ,

Măsurile despre care am amintit nu prea s-au iniţiat în ultimele decenii,- iar tăierile neraţionale de plantaţii forestiere, de m asive I

îm pădurite au accentuat procesele de eroziune a solului, de colmatare etc. Din acest punct de vedere, guvernul Ciorbea nu are nici o vină. Proiectele care , s-ar impune pentru diminuarea efectelor căderilor masive, în cantităţi m ari de ploaie nu se pot înfăptui într-un an-doi; necesită decenii şi mari cheltuieli pe care o ţară ca a noastră nu şi le poate permite.

Ceva se putea totuşi face. Cînd a fost declanşat; fenom enul era evidentă,

r cu mare probabilitate, evoluţia sa. Deci, chiar fără o avertizare de specialitate, bunul gospodar se uită în dreapta, în stînga, pune aici o piatră, dincolo o ţiglă, face cu sapa loc pentru mai buna scurgere a apelor. Sigur că acestea ' trebuie exţrapolate la scară naţională, cu intervenţii din partea instituţiilor care au utilaje şi atribuţii în domeniu. La noi s-a stat cu nuinile încrucişate.

a neputinţă: ce-o da Domnul!Ca de obicei, şi de această

dată, guvernul a găsit un ţap ispăşitor pentru neputinţa sa şi a administraţiei locale. Ne1 aducem aminte cînd Valeriu Stan a dat publicităţii al doilea raport în care erau acuzaţi, printre alţii, şi unii lideri ai PD pentru abuzuri locative. Scandal, mare scandal! Ciorbea a dat-o din colţ în colţ, de parcă n-ar fi şeful direct al lui Stan şi a zis. ba că nu l-a informat, ba că i-a înaintat raportul dar, n-a apucat să-l citească înainte de a fi dat publicităţii etc. Pînă la urmă vinovat a ieşit Stan şi nu şeful său, fără de care şeful Corpului de control al guvernului nu mişcă un ac. Pentru a ieşi basma curată şi a-i da satisfacţii lu i Petre Roman, vinovat de acest fapt care a creat disensiuni în cadrul majorităţii guvernamentale a fost făcut vinovat... Stan. De: ochii lumii, deoarece instituţia pe care o conduce se numeşte

acum Corpul de control al primului ministru. .

Pentru consecinţele inundaţiilor din ultimele zile s-a găsit ţap ispăşitor: conducerea Institu tu lu i Naţional de Meteorologie şi Hidrologie. Aşa că oamenii care au suferit şi suferă după urma dezastrelor provocate de ploaie trebuie să arunce cu pietre în nişte cercetători, în nişte practicieni în domeniu şi nu în administraţia centrală şi locală care a privit spre cer neputincioase cu gîndul la te m iri ce: dacă se schim bă guvernul sau numai dacă se remaniază, cine va pleca şi cine va veni.

Asta e, mai încolo ce să zicem? în ţara asta nu ne putem aştepta la nici un sprijin. Putem muri din lipsă de medicamente, de apă şi hrană, din cauza tîlharilor care te pîndesc după fiecare colţ

Ion G O IA■ ■ I

MMffi

Pnncipalelc modificări ujinpletăn aduse Legii

■cuintei nr. 114-1996 au W pre/cn tale la '• 'in teru l Lucrărilor

1 '.hlice şi Am enajăm

mncipalele modificări ■' completări ale acesta -si sînt: extinderea Miluiţilor fiscale, prin ‘-barca cu 75 la sulă a

[Kvitului pc profitul u.!i/at pentru eei ce ■'.'tilcse în construcţia de Luinlc începute si "cLnninatc, cît şi pentru ■i. carc investesc in :'.bi lila rea unor locuinle

cuntbrt redus, carc se ; ’i m u nu în patrimoniul -Ora. (acililaţile fiscale

acordă tuturor Msoanclor ju rid ice r-:".âne înregistrale eu '".vitate economica în (•‘■mânia; clarificarea * r.Jiţulor în care 1 1 -C va i^orda credite tip dc ■ciiaiâ, modul dc plaţii ! ^antumul subvenţiilor; yemen tarea mai clară a ’-Utnlor între proprietari | thiriaşi; extinderea M ilă ţii vînzărn ■'cumjelor de serviciu; ^tinderea la 35 dc am a * ’slei tinerilor ec pol O ficia de facilităti în Ediţiile 0 (jR nr.' 19/ ” 94; reglementarea 'vgislrâni proprietăţii în '^crea înfiinţării ^U liilor de proprietari Tină Ia funcţionarea /Murilor dc (Tarte '«ciară; clarificări în -'meniul relaţiilor în -■■'!ral viitoarelor coiiulo- '■mi in eare pot exista J’ui lipun de proprietăţi; ■'-■JMnţă individuală şi

î^prietatc de folosinţă |-uinună, ca şi aspecte rnvmd administrarea 1 timlor de locuinţe.

Primarul comunoi Mica, Ovtdiu G UTĂ

N i m i c n u e

i m p o s i b i l c î n d

v r e i s ă f a c i c e v a

c u a d e v ă r a t !

In urină cu un an, scriam ^despre comuna Mica, despre hărnicia oamenilor de aici şi despre felul cum e gospodărită această aşezare de la confluenţa Someşurilor. Am revenit, curioasă să văd cîte din bunele intenţii pe care şi le-a propus la vremea aceea prim arul com unei, dl O v id iu G UŢĂ , s-au materializat şi cîte au rămas în stadiul de proiect Ei bine, am avut plăcuta surpriză de a constata “pe viu” că nimic nu e imposibil atunci cînd vrei să faci ceva cu adevărat! '

“ Nu ne lăudăm, îmi spune d l primar, dar cred că lucrurile sînt pe făgaşul

cel bun şi puţină mîndrie nu strică... Am făcut multe şi mai avem de făcut foarte multe. Mica este o comună bogată, în plină dezvoltare, cu oameni harnici pentru «are merită să te zbaţi. Şi zău, mă zbat!".

Cea mai importantă realizare a fost obţinerea investiţiei de 1 m iliard de lei pentru o centrală telefonică digitală “Goldstar” cu 500 de numere, şi care va fi dată în folosinţă cît de curînd. Alături de ea, există deja un studiu tehnic aprobat pentru introducerea gazului m etan şi a apei potabile cu puţuri de captare. Dincolo de proiectele mari şi de durată, am aflat însă că au fost rezolvate cele mai “mărunte” dar mai arzătoare,

cele de imediată necesitate: a fost electrificat satul Dîmbul Mare; s-au reparat podeţele şi s-a turnat pietriş pe străzile secundare. La Sînmârghita au fost curăţate păşunile, s-a asfaltat drumul spre unitatea militară din zonă; iar şcoala a fost acoperită cu o şarpantă nouă, lucrare care a costat 110 milioane Iei. La Mănăstirea au fost curăţate fintînile, şcoala a intrat în reparaţie capitală, iar pentru valorificareapotenţialului turistic al zonei, printr-unprogramPHARE.de 400 milioane de lei, urmează să fie restaurat castelul Komiş. . Şi dacă tot e vorba de turism, în intenţiile primăriei se înscrie şi amenajarea băilor sărate de la Sînmărghita.

**

i* - - rr i- !r K i i

Şcoala a fost reparata

Revenmd la Mica, am aliat că prim ăria a fost dotată cu un xerox şi o maşină de scris, un ARO şi trei maşini de pompieri, s-a amenajat o haldă de gunoi şi există o m aşină care colectează gunoiul menajer.

Şi deşi zilele de vară nu sînt întru totul cum ar trebui să fie, pentru că plouă prea mult şi prea des, recoltatul păioaselor se desfăşoară totuşi normal cu combine angajate de la Sic şi Petreşti. în paralel cu secerişul mai sînt însă o m ulţim e de lucrări importante de făcut şi oamenii le fac, doar sânt stăpîni pe pămînturile lor, dovadă cele 2.300 titluri de proprietate înm înate şi aprobarea prefecturii în vederea continuării punerii în posesie.

L-am în trebat pe dl primar dacă e mulţumit de ce a realizat pînă acum? “Ştiu şi eu, mi-a răspuns, cred că mulţumirea asta vine m ai tîrz iu , ’ pe nesimţite...”. Aşa o fi. Cert este că la Mica, e linişte, nimeni nu umblă pe drum Iară a avea o treabă anume dc făcut, casele sîn t frumoase, arătoase, grădinile îngrijite.

Dl Nagy R uben, ‘viceprim arul, rosteşte mucalit: “Să veniţi şi la anul, o să vedeţi, va fi mai frumos...”. îl cred.

M agdalena V A ID A

beneficia!)

împrumutjf: i

b împrumutai cu guvernul a fost

semnatB

în Cluj-Napoca a început, cu mai mult timp în urmă, derularea unui important proiect de reabilitare a canalizării. Primul şi cel mai important obiectiv este canr.lul colector de mari dimensiuni, paralel cu rîul Someş care va transporta toata apa uzaţi şi ce mai ajunge din reţelele de canalizarc existente şi cart îsi deversau multe din mizeri’ în Someş Tot ce va colecta va ajunge într-o modernă statie de epurare, la ieşirea din C 'jj, spre Someşeni. Lucrarea care este de durată se execuţi de specialist» şi muncitorii foitei Antreprize de Construcţii Hidrotehnice Tarniţa care au realizat numeroase sisteme hidroenergetice în zona Apusenilor

Există mari posibilităţi cr în Cluj-Napoca să se realizeze un mai amplu program, care face parte din unul guvernamental cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Zilele trecute a fost semnat Acordul de împrumut dintre guvernul României şi BERD în valoare de 75 milioane dolari, destinat finanţării Programului de Dezvoltare a Unităţilor Municipale - etapa a ll-a.

Acest împrumut implică realizarea unor proiecte de investiţii privind reabilitarea reţelei de alimentare cu apă ş i‘canalizare în 10 oraşe din România, respectiv Arad, Bacău, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Cluj, Constanţa, Focşani, Oradea şi Tîrgovişte, cu sprijinul financiar ‘ al Consiliilor judeţene în subordinea cărora se află regiile autonome de apă. Proiectul vizează investiţii Fn sistemul de furnizare a apei (reabilitarea reţelei de distribuire a apei, reabilitarea unor staţii de tratare şi pompare a apei, montarea apometrelor la consumatori), investiţii în sistemul de tratare a apei’ reziduale şi programe pentru îmbunătăţirea performanţelor operaţionale şi financiare ale regiilor de apă.

împrumutul menţionat este acordat pe o perioadă de 15 ani, cu o perioadă de graţie de 3 ani, cu o dobîndă mai mult decît simbolică. în derularea acestui proiect s-a implicat şi Uniunea Europeană, prin programul PHARE, care a acordat un credit nerambursabil de 35 milioane de ECU. împrumutul se înscrie în programul de asistenţă financiară acordat de BERD pentru susţinerea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii municipale din România, care, pîna acum, a însumat credite în valoare totală de 173 milioane dolari.

adevărul. d e O lu l SPORT joi, 7 august 1997 .12

Nici nu s-au stins bine ecourile primei etape că miercuri după- amiază âu intrat pe rol partidele etapei a doua, despre care vom “discuta” cu unele amănunte semnificative în numărul de vineri. Fireşte că tot în numărul de vineri vă vom prezenta cronica partidei dintre “U” şi Jiul, note de la întîlnire în rubrica “După minutul 90”, clasamentul “la zi” şi programul etapei a M-a. Deci să parcurgem rezultatele înregistrate ieri în etapa a Il-a: ,* FC Argeş - Univ. Cv. 1-0 (1-0) . Gloria - Oţelul 0-3 (0-2)

Dinamo - Rapid 0-2 (0-0)' Ceahlăul - Steaua 1-2 (1-0)■ “IJ” Cluj - Jiul 3-0 (1-0)»Sportul St - Naţional 0-1 (0-0)

■Farul - CSM Reşiţa 1-1 (1-0)»Petrolul - FCM Bacău 2-2 (2-2)• CF Chindia - Foresta 1-0 (00)

Deci, nu uitaţi: mîine, vineri 8 august, rubrica noastră vă va oferi detalii din desfăşurarea etapei cu numărul doi. (v.m .)

Că L.P.A Telecom este una din unităţile etalon ale atletismului juvenil clujean am mai spus-o şi cu alte prilejuri, materializînd afirmaţiile cu rezultatele frumoase obţinute în diferitele întreceri. Azi materializăm afirmaţia cu noi rezultate obţinute de reprezentanţi ai L.P.A Telecom la campionatele naţionale de seniori şi tineret, desfăşurate în ultima decadă a lunii iulie, la Bucureşti, Deci:

• Ştafeta 4 x 100 m fete (Adela Mardi iş, Valeria Costea, Cristina Bonda, Ionela Dobocan) locul I Ia tineret, respectiv m la senioare.

• Ştafeta 4 x 400 m fete (aceeaşi componenţă) locul I.

■ • Cristina Bonda, locul II la 100 m garduri (14,16) la tineret şi locul III la senioare.

• Ramona Bob - locul trei la triplusalt (12,82) la tineret

, Iată şi două rezultate mai recente, la naţionalele de juniori III (desfăşurate în zilele de 1 şi2 august):

Şase medalii pentru juniorii

de la L.P.A. Telecom* Diana Boloş - locul doi la

lungime (5,84).• Ştafeta 4 x 100 m (Andreea

Pop, Mihacla Cheţan, Ana Maria Nâpotcan, Diana Boloş) locul II.

Felicitările de, rigoare pentru L.P.A Telecom şi celor doi dascăli care se ocupă cu profesionalism de pregătirea elevilor lor, soţii Melintia şi Ion Măcelaru.

Victor ROMAN

Campionatele Mondiale de Atletism

Nicoleta Grasu, Gabriela Szabo si Stela Olteanu în finale

Calde şi reci ca efecte în comportarea atleţilor noştri Să începem cu cele... calde. Nicoleta Giasu s-a calificat în finala probei de aruncarea discului, cu 60,44 m, ocupînd locul 8 în calificări. Finala are loc astăzi, joi, 7 august. Organizatorii au renunţat la calificările probei de 5.000 m. Prin urmare, Gabriela Szabo şi Stela Olteanu vor lua paite direct în finală, tot joi, 7 august

Una rece, rece... de tot, Bogdan Tudor a -ocupat locul 11 în finala săriturii în lungime, cu rezultatul 7,66 m, mult sub valoarea şi rezultatele pe care le ştim.

Alle rezultate, noi campioni mondiali• 1500 m (f): 1. Caria Sacramento

(Portugalia) 4:04,23, 2. R. Jacobs (SUA)

4:04,63,3. A. Weyeimann (Elveţia) 4:04,70• lungime (m): l.Ivan Pedroso (Cuba)

" 8.42 m, 2. Erich Walden (SUA) 8.38 m, 3.E. Sosunov (Rusia) 8.18 m.

• 10.000 m (f): 1. Sally Baisosio (Kenia) 31:32,93, nou record mondial de junioare, cea mai tînăiă campioană mondială, 19 ani,2. Femanda Ribeiro (Portugalia), 3. Masaca Chiba (Japonia). >• • 400 m (m): 1. Michael Johnson (SUA) 44:12,2. Davis Kanoga (Uganda) 44:36,3. T. Washington (SUA) 44:39.

• suliţă (m): 1. Marius Corbelt (Afiica de Sud) 88,40 m, 2. Steve Barkley (Marea Britanie) 86,80 m, 3. Kostas Gatsioudis (Grecia) 86,64 m

Dem ostene SOFRON

SEMICERCCampionatele Mondiale de Tineret

România - Japonia în sferturiVeşti bune de la Abidjan, Coasta de Fildeş. Naţionala feminină de tineret a

României s-a calificat în sferturi, după un meci dominat în totalitate. România- Slovenia 31-14 (18-4), scor care spune multe.

Adversara sferturilor va fi Japonia (29-25 în optimi cu Turcia), echipa niponă nefiind printre favorite. Anticipăm deci o prezenţă românească în semifinale. Nici finala nu este departe... '

- Dem ostene SOFRON

7 tM .u g tM .s t■ Acum şapte decenii (1927) la — .r.„UJ1

naţionale de atletism ale Germaniei, organizate oraşul Breslau demifondista Lina Radka-Batscla a realizat un nou record mondial cu 2:23,8 minj proba de 800 m plat (vechiul record era de2lu. min., şi aparţinea britanicei Edith Trickey din 1 } ^

“U” Chij (pe atunci sub numele de Ştiinţa), începerii campionatului de acum 35 de ani (l^ Ringheanu, Moguţ, Kromely, Mureşan, Cosi Remus Câmpeanu, dr. Georgescu, Octaţjn Popescu, Petru Emil, Ivansuc, Adam, Marcu, (fy Sudu, Moldovan, M. Bretan, Crişan, Toma,Saij Nicolae, Mardan, Matei, Gherman, Mureşan 1 Antrenori: dr. Constantin Rădulescu şi Szoboslt Nicolae.

■ Acum un sfert de veac (1972) echip masctlj de tenis a României a dispus de formaţia Am cu scorul de 4-1 şi s-a calificat astfel pentru atra oară în finala “Cupei Davis”. Iată rezultatele ceh cinci jocuri disputate la Bucureşti: Ilie Năstase.[ Dibley 6-3, 6-0, 6-2,'Ion Ţiriac - M. Andcntiit2, 6-2, 6-8, 4-6, 4-6, Năstase, Ţiriac - Diblei Anderson 6-2,6-2,6-2, Ţiriac - Dibley 6-4,13, 6-3,6-0 şi Năstase - Anderson 6-2,6-2,4 (3. Finala SUA - România a fost programată pat.13-15 octombrie. ,

■ Mare surpriză la Jocurile Americii Centnfci Zona Caraibelor acum două decenii (1977): în de 400 m plat alergătorul N, Newman din Jan cîştigat cu o sutime de secundă în faţa primului fc* al probei, cubanezul Alberto Juantorena, câmpii; olimpic al probei în anul precedent (1976 la Montei De data aceasta Newman a realizat 45,66, it Juantorena 45,67 sec! La Montreal cubanezul a f e campion olimpic cu 44,26 sec, el cîştigînd de ahfelş cursa de 800 m cu un nou record olimpic şi moi! de 1:43,5 min! LASZLO Fr,

SAH Ediţia a IlI-a a Cupei “ARDAF”

Cu patru runde înainte de final36 de tineri şahişti iau parte la cea de

a IlI-a ediţie a Cupei “ARDAF”, organi­zată cu profesionalism de Şah Pionul Club.

Şi de data aceasta întîhim în concursul tinerelor lalente şahiste nume consacrate: Iancu Daniel Bădău (CSS Tîrgu Mureş,

cat. I), Pali Zoltan (CM, ELO 2075, Satu Mare, component al lotului naţional), Baratosi Daniel (CSS Tîrgu Mureş), tot component al lotului naţional), Camelia Minoiu (Piteşti), Szabo Zsolt (Mondiala Satu Mare), Mathe KataKn (CSS Tîrgu Mureş),

Sîsîeac Andra (ISCT), Alexandra Cobilis, Octavian Pop, Adrian Secară, toţi de la Şah Pionul Club (antrenor prof. Lucian Popescu), Tudor Şofron (CSM Cluj), Radu Cojocneanu (Metalurgistul Cluj, antrenor loan Tănăsescu).

La jumătatea turneului, după cinci runde, lupta se anunţă strînsă, cîştigătorii urmînd a se decide în ultimele runde. .

Clasamente la jumătatea turneului: pînă Ia 12 ani: Alin Marcu (Metalurgistul Cluj) 5 puncte, Andra Sîsîeac (ISCT) 4 puncte,

Mathe Kaţalin 3,5 puncte; peste 12 aii Adrian Secară şi Ţudor Şofton, ambiin4 puncte, Octavian Pop 3,5 puncte, piu şase şahişti cu cîte 3 puncte.

Sponsori ai turneului clujean sil ARDAF SA, CEROC SA, Argos SA, RATUC, SANEX SA, Administraţii taberelor. .

Turneul va lua sfirşit vineri, 8 august, cînd va avea loc şi festivitatea de premiere.

D em ostene SOFRON

DiviziaCgdefotbalţseria-alIU-atediţia-1997-98P r o g r a m u l t u r u l u i

■ Duminică 10 august, start în cel de-al treilea eşalon fotbalistic, DIVIZIA C. Pe noi ne interesează în mod deosebit SERIA a IV-a în care activează trei echipe din perimetrul judeţului Cluj. înainte de a vă prezenta cele 19 etape ale turului să vă facem cunoştinţă cu . protagonistele seriei, 20 la număr, printre carc şi formaţiile clujene. Prezentarea o facem în ordine alfabetică:. ARMĂTURA Zalău,' ASTRAL Deta, FC BIHOR Oradea; CFR Timişoara, CRIŞUL Alcşd, ELECTRICA Timişoara, HÎRTIA Prundul Birgăului, INDUSTRIA SÎRMEI Cîmpia Turzii (I.S.C.T. prescurtat), METALURGISTUL Cugir, MINAUR Zfatna, MINERUL Borşa, MINERUL Ştei, A.S. MOBILA Şimleu, OLIMPIA Gherla, PIIOENIX Baia Mare, STICLA ARIEŞUL Turda, TELECOM Arad, VIITORUL Oradea, VIITORUL Cărei şi WEST PETROM Pccica.

ETAPA I (1 0 a u g u s t)Hîrtia - Astral Deta Telecom - Metalurgistul Olimpia - Electrica Mobila - Minerul Borşa Victoria Cărei - Viitorul . FC Bihor - Minaur Zlatna West Petrom - Sticla Minerul Ştei - Armătura' CFR Timişoara - I.S.C.T. • Crişul Alcşd - Phoenix

ETAPA a l l - a (1 7 a u g u s t)

Metalurgistul - Hîrtia Elcctrica - Telecom Arad Mincriil Borşa - Olimpia Viitoral - Mobila Şimleu Minaur Zlatna - Victoria Sticla Arieşul - FC Bihor Armătura - West Petrom Ind. Sîrmei - Minerul Ştei Phoenix - CFR Timişoara Astral Deta - Crişul Alcşd

ETAPA a l l l - a (24 a u g u s t)

Metalurgistul - Astral Deta Hîrtia Pr. Bg. - Electrica- Telecom Arad - Min. Borşa Olimpia Gherla - Viitorul

Mobila Şimleu - Minaur Victoria Cărei - Sticla FC Bihor - Armătura Zalău West Petrom - Ind. Sîrmei Minerul Ştei - Phoenix CFR Timişoara - Crişul

ETAPA a IV-a (31 a u g u s t)

Electrica - Metalurgistul Minerul Botşa - Hîrtia Viitorul Oradea - Telecom Minaur Zlatna - Olimpia Sticla Arieşul - Mobila Armătura - Victoria Cărei Ind. Sîrmei - FC Bihor Phoenix B.M. - West Petrom Crişul Alcşd - Minerul Ştei Astral Deta - CFR Timişoara

ETAPA a V -a (7 s e p te m b rie )

Elcctrica Timişoara - Astral Metalurgistul - Min. Borşa Hîrtia Pr. Bg. - Viitorul Telccom Arad - Minaur Zlatna Olimpia - Sticla Arieşul Mobila Şimleu - Armătura Victoria Cărei - Ind. Sîrmei FC Bihor - Phoenix B. Marc West Petrom - Crişul Alcşd

Minerul Ştei - CFR TimişoaraETAPA a V l-a

(1 4 s e p te m b r ie )Minerul Borşa - Electrica Viitorul - Metalurgistul Minaur Zlatna - Hîrtia Sticla Arieşul - Telecom ■ Armătură - Olimpia Gherla ,

. Ind Sîrmei - Mobila Şimleu Phoenix - Victoria Cărei Crişul Aleşd - FC Bihor CFR Timişoara - West Petrom Astral Deta - Minerul Ştei

ETAPA a V I I - a (21 s e p te m b r ie )

Minerul Borşa - Astral Deta Electrica - Viitorul Oradea Metalurgistul - Minaur Hîrtia - Sticla Arieşul Telecom Arad - Armătura Olimpia Gherla - Ind. Sîrmei Mobila Şimleu - Phoenix Victoria Cărei - Crişul FC Bihor - CFR Timişoara West Petrom - Minerul Ştei

ETAPA a V lll-a (2 4 s e p te m b r ie )

Viitorul Oradea - Min. Borşa Minaur Zlatna - Electrica Sticla - Metalurgistul Armătura Zalău - Hîrtia Ind. Sîrmei - Telecom Arad Phoenix B. Mare - Olimpia Crişul Alcşd - Mobila Şimleu CFR Timişoara - Victoria Minerul Ştei - FC Bihor Astral Deta - West Petrom

ETAPA a IX -a (2 8 s e p te m b r ie )

Astral Deta - Viitorul Minerul Borşa - Minaur Elcctrica - Sticla Arieşul

. Metalurgistul - Armătura Hîrtia - Ind. Sîrmei Tclccom Arad - Phoenix Olimpia - Crişul Aleşd Mobila - CFR Timişoara Victoria - Minerul Ştei

FC Bihor - West PetromETAPA a X -a (5 o c to m b rie )

Minaur - Viitorul Oradea Sticla Arieşul - Min. Borşa Armătura- Electrica Ind. Sîrmei - Metalurgistul.

. Phoenix B. Mare - Hîrtia ' Crişul Aleşd - Telecom Arad CFR Timişoara, - Olimpia Minerul Ştei - Mobila Şimleu West Petrom - Victoria Cărei ’ FC Bihor Oradea - Astral

ETAPA a X l-a (12 o c to m b rie )

Astral Deta - Minerul Zlatna Viitorul Oradea- Sticla Minerul Borşa - Armătura Electrica - Ind Sîrmei Metalurgistul - Phoenix Hîrtia - Crişul Aleşd Telecom - CFR Timişoara Olimpia Gherla - Min. Ştei Mobila Şimleu - West Petrom Victoria Cărei - FC Bihor

ETAPA a X ll-a (1 9 o c to m b rie )

Sticla Arieşul - Minaur ZI. Armătura Zalău - Viitorul Ind Sîrmei - Minerul Borşa Phoenix B. Mare - Elcctrica Crişul Aleşd - Metalurgistul CFR Timişoara - Hîrtia Pr. Bg. Minerul Ştei - Telccom Arad West'Petrom - Olimpia FC Bihor - Mobila Şimleu Victoria Cărei - Astral Deta

ETAPA a X lll-a (2 6 o c to m b rie )

Astral Deta - Sticla Arieşul Minerul Zlatna - Armătura Viitorul Oradea - Ind. Sîrmei Minerul Borşa - Phoenix B.M. Elcctrica Timişoara - Crişul Metalurgistul - CFR Timişoara Hîrtia Pr. Bîrgău - Minerul Ştei Tclccom Arad - West Petrom

Olimpia Gherla - FC Bihor Mobila Şimleu - Victoria

ETAPA a X lV -a (2 n o ie m b r ie )

Armătura - Sticla Arieşul Ind. Sîrmei - Minaur Zlatna Phoenix B. Mare.- Viitorul Crişul Aleşd - Minerul Boişa CFR Timişoara - Electrica Minerul Ştei - Metalurgistul West Petrom Petica - Hîrtia FC Bihor Oradea - Telecom Victoria Cărei - Olimpia Mobila Şimleu - Astral

ETAPA a XV-a (9 n o ie m b r ie )

Astral Deta - Armătura Zalău Sticla Arieşul - Ind. Sîrmei Minaur Zlatna - Phoenix B.M. Viitorul - Crişul Aleşd Min. Borşa - CFR Timişoara Electrica - Minerul Ştei Metalurgistul - West Petrom Hîrtia Pr. Bg. - F.C. Bihor Telecom - Victoria Cărei Olimpia Gherla - Mobila Şimleu

ETAPA a XVI-a (1 6 n o ie m b r ie )

Ind. Sîrmei C.T. - Armătura ,‘ Phoenix - Sticla Arieşul Crişul Aleşd - Minaur ZI.CFR Timişoara - Viitorul Minerul Ştei - Min. Borşa West Petrom - Electrica F.C. Bihor - Metalurgistul Victoria Cărei - Hîrtia Pr. Bg. Mobila Şimleu - Telecom

Şs

Olimpia Gherla - Astral -jjETAPA o XVlI-a (2 3 n o iem b rie )

Astral Deta - Ind. Sîrmei Armătura Zalău - Phoenix Sticla Arieşul - Crişul Minaur - CFR Timişoara Viitorul Oradea - Minerul Şti Minerul Boişa - West Petrei Electrica - FC Bihor Metalurgistul Cugir - Victori Hîrtia Pr. Bg. - Mobila Şimls Telecom Arad - Olimpia

ETAPA a XVIII-a (3 0 no iem brie)

Phoenix B. Mare - Ind Sin* Crişul Aleşd - Armătura Za®

- CFR Timişoara - Sticla Minerul Ştei - Minaur ZI»#1 West Petrom Petica - ViitorulF.C. Bihor - Min. Boişa Victoria Cărei - Electrica Mobila Şimleu - Metalurgist* Olimpia Gherla - Hîrtia Telecom Arad - Astral W

ETAPA a XlX-o (7 decem brie )

Astral Deta - Phoenix B. M*Ind. Sîrmei - Crişul Armătura - CFR Timiş»*Sticla Arieşul - Min. Ştei Minaur Zlatna - West Pe®* Viitorul Oradea - F.C Min. Borşa - Victoria Cara Electrica - Mobila Şimţcu Metalurgistul Cugir - Olirfj Hîrtia Pr. Bg. -Telccom A#1

S C U R T E A D N O T Ă R I■ Cu excepţia etapei a VM-a intermediară programată miercuri

septembrie, restul etapelor au loc duminica.■ Ca o ciudăţenie a programării turului, echipa Astral Deta figurc*

de zccc ori pe locul întîi în programul dc etapă (“deschizătoare pîrtic"), dc şase ori în calitate de gazdă şi de 4 ori “în vizită-; de r 9 ori, Astral Deta este “încheietoarea de pluton” fiind ultim* programul de etapă.

■ Trei dintre cele 20 de protagoniste au o istorie mai consemnează prezenţe şi în ccle două eşaloane superioare, A Şi. accstea fiind F.C. Bihor, CFR Timişoara şi Industria Sîrmei. Vj* accstc trei echipe şi protagonistele ce vor domina întreccrca cdr 1997-98? Vom trăi şi vom vedea. (r.V-c'

d<

[A

’V'i%

/â

Sl.9'

A D E V A R U L13 joii, 7 august 1997 ADMINISTRAŢIA LOCALĂ ____________3 e cîîT i

l U l l . D E S C H IM B A R E A L A F A Ţ Ă , I A O S E R , T Î R G D E A N IM A L E Ş I M J M I M A I

După ce troci proba adevărat un initiat

bălţilor esti cu

Dacă e miercuri, trebuie să fie, potrivit tradiţiei, tîrg de animale. Dar dacă, pe lîngă faptul că e miercuri, mai e şi mare sărbătoare, ar f i trebuit, probabil, săfic mare tîrg de animale. în loc de asta, la Oser, în locul clasicei pieţe de vechituri devenite piaţă de orice în afară de vechituri, am găsit un sărac tîrg de animale. Sărac, în sensul prezenţei obiectului tranzacţiilor comercialc, pentru că preţurile pur să nu ţină cont de acest lucru. Sau, cine mai ştie, poate tocmai aceasta este cauza înfăţişării preţurilor. Oricum, un singur lucru este cert la tîrgul de animale: omul cere cît vrea şi primeşte cît sc poute.

Preţul se stabileşte la kilogram, produsul se dă la bucată

Nlai lejere sau mai pipărate, preţurile pornesc de la patru cifrc pentru a putea urca, mai apoi, pînă la neobrăzatele şapte cifre care îl sperie pe orice om cu simţul banului şi, mai ales, cu buzunarul de tranziţie, adică (aproape), gol. în acest fel şi în ciuda stimabililor cumpărători preţurile pe care le veţi, întîlni în tîrgul de animale sc prezintă cam în felul următor: 100.000 de lei pentru un purcel nu mai mare de şase-şapte săptămîni, 6500-7000 de lei pentru un kilogram din preţioasa carne a porcilor vii. Să nu cumva să vă închipuiţi, însă, că vă veţi putea ajusta cumpărăturile în funcţie de buzunar. Şi asta pentru că, în mizeria în care sînteţi nevoiţi să vi le faceţi, nu veţi găsi pc nimeni într-atît de îndatoritor îneît să va măi şi taie bietul porc sau orice ,alt animal veţi dori să achiziţionaţi. Oricum, preţurile la kilogram se opresc aici. Vreţi, nu vreţi, va trebui să cumpăraţi un viţel. întreg la 450X)00 de lei, iar dacă aveţi suflet milos şi bani destui, nu îl veţi lua de lîngă mămica liii şi veţi lăsa, după un întreg proces de, tîrguială, intre trei milioane şi jumătate şi patru milioane de lei. Dacă măgăriile prezintă oarecum mai modest, solicitînd doar 800 de mii de lei, cailor nu le scade preţul după cel al rudelor lor mai...mici. Şi asta se întîmplă pentru că măgari se găsesc, mai nou, pc toate gardurile - acolo unde mai există şi acestea - în timp ce un armăsar adevărat întîlneşti mai greu. Sâ nu mai vorbim de cît de greu îl creşti. După toate acestea, probabil că veţi fi de acord cu vînzătorii de cai şi veţi accepta că aceştia merită pe deplin cele 4-5 milioane de lei care vi se vor cere.

Dacă am pune şi noi preţ pe kilogram ele lor, cugetă, probabil Joiana...

- • j * ? .* • ; » v>; • - J , v ' V *

r ■ -l k - - ; " ' - v .

■ S#'iC-s

&

M V ‘ ! ■* î

L . ? i t i

^ - ■■T,V .

Fie pîinea cît de rea, tot mai bine-n...balta

f - - 3 ■ * ' - > « « , '

L . 1 J

Şi mersul pe cherestoa cere potential, domnilor!

jy 1.3?31 I£1_ lirg să-şi mai liagâ si omul utietul, ca si aşa, boabele nu simt nici

I ^e.utaton, nici mizeria, nici preţul

Decît crescător de animale, mai bine unul de cereale

în afară de cîteva mioriţe răzleţe, care nu se remarcă decît prin grosimea stratului de... ce-o fi avînd pe ele şi cărora, oricum, nu li sc acordă nici un fel dc atenţie, marele tîrg de animale din ziua Schimbării la Faţă se. cam opreşte aici. Nu înainte, totuşi, de a sc umple de frustrările celor care îşi pierd toată ziua pentru a creşte un animal frumos pe care lumea nu pare să îl aprecieze la valoarea reală.. ■ \

Aşa că, cea mai bună soluţie, în viziunea celor care se spetesc pentru a obţine, în final, „mai nimic”, pare să fie aceea de a se lăsa dc creşterea animalelor şi de a se apuca, cu sîrg şi entuziasm, de „grădinărit”. Deoarece, consideră ei, cerealele nu cer atîta muncă, iar de „păscutul” şi de „adăpatul” lor are grijă altcineva, adică vine totul ca de la sine. Şi, dacă ai un pic de noroc, la vremea recoltei mai scoţi şi un profit gras de pe urma vremii favorabile. Nu de aceeaşi părere sînt agricultorii care consideră că nu poate exista nimic mai neprofitabil decît să fii nevoit să-ţi vinzi, munca de un an întreg pe cîteva (zeci de) mii de lei. Şi aceia cîştigaţi sau nu. Dar fiecare se consideră liber să-şi preţuiascâ' munca la cît crede de cuviinţă. Iar cumpărătorul se vede nevoit să dea între 21 şi 22 de mii de Iei peo mierţă (aproximativ.20 de kilograme) de porumb sau 10.000 de lei pc o oală de 15 litri plină cu tărîţe - pentru că nu se mai complică nimeni pentru unul sau două kilograme. Toate acestea în cazul în care nu ţineţi morţiş să cumpăraţi aceeaşi cantitate dar de orz, cu18.000 de lei. ’ ’ , . ’ „ /. . ..

La tîrgul de animale, pariurile sîntcîştigate doar de cei care strîng taxele. Ceilalţi primesc cel mult noroi

O porţiune deloc neglijabilă a zonei ocupate de piaţa de vechituri, respectiv tîrgul de animale în zilele de miercuri, este acaparată de vînzătorii de cherestea, care, la rîndul lor, încearcă, pe cît posibil, să agonisească un leu în plus. Astfel, pentru a reuşi să te minunezi dc toate exemplarele patrupede, eşti nevoit să faci echilibristică pc metri cubi de cherestea, fiecare valorînd 450.000 de lei. Toate acestea nu se pot'întîmplă, desigur, decît în cazul în care cei mai curajoşi reuşesc să treacă fară să se împotmolească sau, chiar să facă frumuşel calc întoarsă, de bălţile mai mult decît primitoare care sc ţin ca rîia dc om, dc la şosea pînă ... te saturi de ele. Nu le interesează nici pe ele, nici pe alţii, faptul că bieţii oameni plătesc, zi de zi, sume considerabile, în speranţă că vor ajunge să-şi vîndă animalele în condiţii cît de cît ..umane: 5000 de lei/ purcei, 10.000 de lei/ porc,10.000 dc lei/ vacă şi, să vezi şi să nu crezi, 20.000 dc lei/căruţă,40.000 dc Ici/ maşină la cherestea,

Laura MORARFotografiile: Nicolae PETCU

Un vitei valorează câtre o jum ătate de milion

Preţul cailor este concurat de cel aS patrupedelo r num ite m ăgari, dar to t respectabil este: 5-6 milioane

" -.fi ) ' ■ - ■ • a 'Â* '■ -* * O»

■*4 L : ? * v j

,* ^ *

^ i - . .t , A. *

%% '

Num ărul m ăgarilor a sporit în ultim a vrem e, pînă la sfidarea concurenţei

ADEVARULd e O lu l ECONOMIA Joi, 7 august 1997 (14,

r1IIIIIIIIIIIIIIIIIIIII1I1II1!IIIIIII1^IIL

DOBÎNZILE BANCARE TIND SPRE STABILIZAREDe prin iunie era evidenta

tendinţa de reducere a ratei dobînzilor practicate de băncile comerciale Ia depozitele constituite de persoane fizice şi juridice. La două săptămîni, apoi lâ o săptămînă şi chiar de două ori pe săptămînă am primit comunicate privind reducerea dobînzilor. Dacă prin martie a.c. erau practicate dobînzi de pînă la 170% pe an, ele au coborît în ritm alert situîn- du-se, în cazul depozitelor constituite de populaţie, între 40 şi 60%, în fUncţie de bancă şi perioadă. Media este undeva în jurul a 50%, cum se prognozase cu mai mult timp în urmă.

Tendinţa mi se pare normală din mai multe motive. în primul rînd se apreciază câ după schimbarea valutei în lei şi depunerea acestora la bănci ca urmare a dobînzilor foarte atractive, băncile s-au umplut de lei. Ca să poată fi plătită dobînda prevăzută în contractul de depozit, băncile trebuiau să ruleze banii, să-i împrumute cu dobînzi mai mari decît cele pe care le plăteau. Aceasta este raţiunea oricărei afaceri bancare. S-a ajuns astfel la scumpirea exagerată a creditului, încît â devenit, practic, prohibit.Nefiind solicitări pentru credite, băncile erau lipsite de sursele pentru plata dobînzilor.

Aceasta este situaţia foarte simplu prezentată, sau simplist prezentată. în spatele acesteia se află politica valutară şi monetară promovată de Banca

LNaţională a României în vederea îndeplinirii înţelegerilor convenite cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca. Mondială. în mare măsură scopul a fost atins; a crescut încrederea în moneda naţională, s-a stabilizat cursul valutar, s-a redus masa monetară aflată în circulaţie şi în consecinţă în ultimele 2-3 luni rata inflaţiei s-a redus apreciabil. Tendinţa la care ne-am Teferit nemulţumeşte, într-un fel cetăţenii care şi-au încredinţat economiile băncilor. Pentru că s-au Obişnuit cîteva luni bune cu dobînzi de peste sută la sută. îi favorizează, însă, pe posibilii investitori,, pe cei care au nevoie de lichidităţi pentru reluarea circuitului de afaceri sau a angaja o nouă afacere. Cel puţin teoretic ne-am putea aştepta la o sporire a cererii de credite, la revigorarea

V f:’W.nr-H A ţii iro lo

afacerilor şi în primul rînd a producţiei şi investiţiilor. Dar experienţa anilor precedenţi îndeamnă la prudenţă: iei acum un împrumut cu o anume dobîndă şi te trezeşti peste cîteva luni cu o scumpire de îţi ies ochii. Mai vine şi vremea friguroasă cînd creşte cererea de valută de pe piaţă pentru importul de ţiţei şi gaze naturale fapt ce poate conduce Ia accentuarea devalorizării monedei naţionale cu toate consecinţele care rezultă dintr-o astfel de situaţie. Mai ales că guvernatorul Băncii Naţionale a României, dl Mugur Isărescu anunţa posibila convertibilitate totală a leului într-un timp relativ scurt.

S-ar putea ca în' următoarele două săptămîni descreşterea ratei dobînzilor să se oprească. Dar nu este exclusă posibilitatea ca spre

sfîrşitul anului acestea să crească din nou, sigur în proporţii mult mai mici decît cele de la sfîrsitul trimestrului I din 1997.

Este extrem de greu de prevăzut care va fi reacţia populaţiei la descreşterea ratei dobînzilor. Oricum, dacă se menţine actualul cure leu/dolar, dacă se menţin creşterile foarte uşoare de la o săptămînă la alta, cea mai rentabilă plasare a banilor, adică a leilor o reprezintă tot depozitele bancare. Nu cred că în cursul acestui an va fi evidentă scoaterea banilor din bănci pentru a cumpăra valută. Banca Naţională, băncile comerciale vor avea grijă să nu intrăm într- o nouă destabilizare a pieţelor valutară si monetară.

Ion GOIA

"SÎNTEM DEFICITARI IN CE PRIVEŞTE EDUCAŢIA PENTRU CONSUMUL SUCURILOR NATURALE DE FRUCTE

- interviu cu dl ing. ZENO CICI0, directorul SC “ROMSUCMER” SA Dej -- D-le director, întu şi-ntîi,

spuneţi-ne cîteva cuvinte despre întreprinderea pe care o conduceţi •

- “Fabrica de sucuri”, cumo cunosc dejenii, a fost dată., în folosinţă în 1968 şi prelucrează anual cca 10 mii de tone de mere din care se obţine un concentrat destinat aproape în exclusivitate exportului în Austria, Germania, Franţa. Din 1976 funcţionează şi fabrica de pectină, o polizaharidă de schclet (care se găseşte în pereţii celulari ai plantelor, mai ales în fructe), folosită pe scară largă în industria alimentară la fabricarea gemurilor, dulceţurilor, jeleurilor etc. Producem de asemenea, cînd există cerere în accst sens, şi oţet de mere. într-un cuvînt, produse naturale 100%.

- Sînteţi directorul fabricii de foarte mulţi ani; cum era sâ fii director “înainte” şi cum e sâ fii director acum?

- Sînt director din 1980... şi era greu si atunci, e greu şi acum. “înainte”, orice iniţiativă se bloca sub o tutelă strictă si planificată, “indicaţiile fiind mai mult politice decît profesionale., Acum, factorul stresant este Jc natură economico- lînanciară pentru că anumite mccanisme nu funcţionează cum ar trebui, în timp cc altele nici nu există.. Una din multele piedici dc carc ne

%

fZ' *

h ' . l ' '

v f

lovim se datorează eliminării verigilor intermediare, cea legată de export fiind un exemplu ilustrativ. Astfel, pentru încheierea unui contract cu un partener străin, trebuie să te deplasezi în străinătate, lucru pe care nu-1 poţi face fără o viză... ori viza, se obţine pe baza unei invitaţii. Este umilitor să soliciţi mereu “invitaţii” de la firmele carc practic îţi devin partenere. Fără un paşaport de serviciu, fară vize acordate pe termen lung, orice deplasare devine extrem de dificilă şi cauzează nuo dală pierderea unor contracte avantajoase.

- Şi aceasta în pofida atîtor firme de import-export?

- Da, în pofida lor. Majoritatea accstoT firme, pc lîngă faptul că sînt cvasi-nccunoscutc, sînt interesate nuiftai dc comisioanele

pe care le pot încasa şi comportă riscuri pe care nu ni le putem asuma în condiţiile în care noi avem pieţe devenite “tradiţionale”.

- Deci foarte mult pentru export şi foarte puţin în ţară, de ce?

- Din păcate, sîntem deficitari în ce priveşte cducaţia pentru consumul sucurilor naturale de fructe. în ţările dezvoltate economic, cei care ţin cu adevărat la sănătatea proprie au Irccut masiv pe consumul acestor produse. Este adevărat că la noi, costul materiei prime, costul şi mai ridicat al utilajelor necesare procesului tehnologic de fabricaţie, la care se adaugă şi nivelul scăzut de cîştiguri al populaţiei, îndepărtează bunele intenţii de a te încumeta să produci mult şi ieftin. Totuşi

există deja la Baia Mare, Sibiu şi chiar la Branişte (la numai cîţiva kilometri de- Dej) întreprinderi în care au fost atraşi investitori străini şi care produc aceste sucuri. Pentru “Naturfruct” Branişte vindem şi noi suc concenlrat. Este regretabil că nici măcar oţetul de mere nu găseşte suficienţi consumatori, deşi este absolut natural şi recomandat în alimentatie.

- “ROMSUCMER” nu a* încercat să fabrice şi sâ

îmbutelieze aceste sucuri?- După cum spuneam,

costurile^ sînt destul de ridicate. într-un viitor nu foarte îndepărtat este posibil însă ca acest lucru să se întîmple şi fabrica să dispună de o linie de îmbuteliere proprie. FPS a pus în vînzare acţiunile pe care le deţine şi care reprezintă 39,87% din totalul acţiunilor societăţii. Un cumpărător serios, care intenţionează să exploateze corespunzător fabrica, să facă investiţii nu comerţ, are toate şansele să obţină beneficii. Deşi este veche, fabrica este rentabilă, chiar la ora şi în condiţiile actuale.

- D-le director, presupun că sînteţi un consumator de sucuri naturale...

- Fireşte. în plus, recomand, de cîte-ori am ocazia, tuturor, să consume aceste produse, doar sănătatea

.ne preocupă pc toţi, nu-i aşa?

M agdalena VA IDA

Ratele anuale ale dobînzilor acordat de unele bănci comerciale, cu adivifati

in iudeţul Cluj, la depozitele in lei- persoane fizice - %

BancaBCR*.BANCOREXBRDBA*Banc Post*Ion Ţiriac* .BANKCOOP*BucureştiTransilvaniaRomâneascăCECALIANŢAAlbina*B.I.R.*

lavedere1516151520201616161515201618

1 lună4848484944404949425035555558

3 luni5342535445415447455540605060

6 luni58405858464259

405745604061

9 luni6035596047

61

35

47

604063

12 lut!

6 2

6 0

62

504 2

62

304750654065

- persoane juridice %

Banca, lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR 15 40 42 44 46 48BANCOREX 16 40 35 35 30 30BRD 15 40 42 44 45 46BA* 15 41 43 45 47 49Banc Post* 22 40 40 40 • - 55Ion Ţlrlac* 14 36 37 37 38BANKCOOP* 16 41 43 45 47 49Bucureşti 16 47 45 : • ■' ■ - ' ■ !Transilvania 16 32 33 30 25 20Românească 15 37 .39 41 36 35CEC 15 ■ ■ ' 35Albina 16 40 40 35 35 35B.I.R. 18 45 47 47 47 45* La aceste bănci dobînda în lei se capitalizem rezultînd o dobîndă efectivămai mare decît cea afişaţi

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR in data de 6.07.1 §£S r

DENUMIREA VALUTEI CURSUL IN LEI

SHILING AUSTRIA 561,00

DOLAR AUSTRALIA 5468,00

FRANC BELGIA 191,00

DOLARCANADA 5380,00

FRANC ELVEŢIA 4848,00 1

MARCA GERMINA 3948,00

COROANA DANEMARCA 1036,00 l

PESETAS SPANIA 46,73

MARCA FINLANDEZA 1326,00

FRANC FRANŢA 1170,00

LIRA STERLINĂ 11964,00

LIRĂ ITALIA 4,03

YEN JAPONIA 62,41

GULDEN OLANDA 3506,00

COROANE NORVEGIA 959,00

ESCUDOS PORTUGHEZ 39,03

COROANE SUEDIA 919,00

DOLAR SUA 7430,00

' ECU \ 7788,00

DST 10014,00

BNR face următoarele precizări în levnlurn cu aceste cursZ.1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţi

bancare autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor:

tranzacţii efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.mm ^ ■■

Cursuri la casele de schimb valulax*j din Clul-Napoca, 6.07.1997VALUTA CUMPĂRARE vînzareJ

un dolar SUA 7.050 7.300 !|_-jo marcă germană 3.800 3.940 J

jo i, 7 august 1997 EVENIMENT A D E V A R U Lde O Hui

j u d e c ă t o r u l u i

• 0 crimă care a uitrenumt oraşul • “ Tom ” ./ "Csiki", la o votca “Rasputin", pun la ale jefuirea magistratului • Statueta eare] ucide • F iciima a fost descoperită de mama lui "io ta" • Ani grei de temniţă pentru triminali *

lirgul este cunoscut ca tin oraş lin iştit, cu! ri!l:i pensionari, cu lunii, politicoasa carc iese ,:mk pe “corsu" penlru a afla “ even im ente” i'.n huruul lor. în care nu prea se înlîmpl.i lucruri uşits ilin comun Dm ciw l în cinil, po liţia mai U c "curăţenie" printre rronn 1 care tulhiir.î tihna .-dajenilor, in iam a. ritm urile lin iş tite a le l .u n lo r au lost tulburate, de vestea unei crim e ■nhle Ju .leciU m il /am tircscu , un hătrin . de [■.sl; SO (le ani a lost u n v r il în lunpul noptn .ie autori necunoscuţi I urnea era cutrem urată .“ ■■rîul e ra b in e c u n o sc u t, nu u ita s e ra ile cium ele om ului îeuii. unu îl u / i t a u din cînd ir i/inil. ck.riiiilu-1 cile un sla t in dc-salciiea f - j u n i o r ju n .lic c M .u istra tiil trai.i singu r. riTris in am intirea gloriei de altădata Nu a \e a |\ nimeni, sati.i îi murise cu c i t^ a am in urma râu rile gospodăriei. le conducea o m enaiera

im u n a si am ârîta, care creştea cinci copii ' titlul cel m ai mare. /o Iu n , îl sc.ipasc dc mulţi ■~.i -lin m înă I lacaul intrase in tr-o hamla de

i si d ă d e a “ p ă u n ” p r in g o s p o d ă r i i le t^V-'i-nilor. O h iccte le fu rate le \ im le a unor A ,-iriîn. prin haruri sju la tirpul de vecliituri

. Ocinii d m “ afaceri" se alcooliza / i lm c I3upa ‘>rrdt-irilc d e iarnă, /o lta n Hainit, yis " I d - ) " a ■i Ml în cri/A de “ firfirici” Dupa ce a consum at -..j-reuna t u am icul său , A ttila lîo ro ş . / i s ■■ s ik r , la harul "Paradis” din oraş. o stic la dc

-i.a “R asp u tin ”, au pus la cale sa -l ic tu ia sc j fi hâlrînul m agistrat liâ ie 'n cunoşteau hi ne S :d u ri le lui /am tîrcscu Sperau ca \ o r .i\ca

r c. să pu n ă mîna pe com orile lui. iar după m .m, pînă la destinaţia mull % isata, slrainataiea, n-i era d o a r un pas l’r .'tc jjli de în tunericul '■ p i au pus la punct u ltim ele a n u n u n te "Mici' să -l im o h ili/e /e pc h ilrîn . i.ir “ lo to ”

■-I .'h isnu it cu lopogratîa lo cu in ţa s.i cauleii '1 b iju teriile “ Av. Munca” era pornita . Aii

■ frit în cu rte . Atlila a spart un ochi de geamU’ramlj si au dcselus uşa de la intrare Si

'-■iu fus pc căutat i’ar i.uni hâtriuii au s.-mn uşor. magistralul.

v ild .1 /■iitimot a aprins lumina si cuprins de j' siui a întrehat Tinc-i aiolo"1

,\tit lc-a trebuit tilhanlor Au na\,dit în '■rm'toriil hătrînului şi “ loto” îl i/hi lurios cu 'SJituetă dc hron/ în moilele capului Apoi

:;.v.rcă să-l trezească din amcieala. sa-1 '!-".crnime sa spună unde îşi ţine hanii Singurul împuns al vicumci a losl un horeau agonic

ia timp cc /.amlîrcscu îsi da duhul, Ic i doi Lr^işi scotocesc în continuare prin casă, moind totul in jur într-un Inul. găsesc i'ir-o casctă- 250 mărci. 1 500 de fururi şi Uj *K:() lei După ce au tăcut monetarul, ci:.tiMlii au stins lumina si au părăsit locuim.) lî’d sa le pisc ca hălrînul este viu sau moit S'j'irul lor gînd era să ajung.! la gara, iar apoi k '-ilii Marc şi să treacă graniţa lara ca cmc\a

descopcrc odioasa crima A dona /i ^".îuieaţa, menajera judecătorului, nnm.’i lui y.vA /oltan. gasesle cadiuul plin <le siiige,

/ţr.jă patul din dormitor Speriata, anunţa poliii.i Intirma probelor culesc şi a profesionalismului F li'istilor criminalist), autorii crirnci sint ipistaţi la Oradea 1 a politie au recunoscut Clin'.a, prc/entînd cu lux de am munte cum au JuatviaM b itrînului “ lot.'” a c.ir,.1.minat* 21' 'Îl an i. iar V s ik i" la 1.5 hui închisoare, P'c'ru uciderea cu u u /im e h unui h.îtrîn de

i'J dc am , lip-it de ap.irare

- Vasile M O LDO VA N

*

Se lucrează intens la s c h im b a re a lin ie i de tra m v a i în c a rtie ru l Mănăştur. Foarte bine. Nu-i bine, însă, câ locul nu este semnalizat, iar lipsa in d ic a to a re lo r îngreunează, mai ales la lăsarea serii, circulaţia rutieră.

Foto: N. PETCU

Zece schelete umanePoliţia din localitatea belgiană

Mons a solicitat prezenţa unui antropolog după descoperirea a zece schelete umane, la sfîrşitul săptămînii trecute, în pădurile din apropiere^ oraşului, a anunţat, luni, postul de radio naţional, citat de REUTER.

Descoperirea, fâcută de un grup de băieţi care se jucau în pădure, a condus la ipoteza că osemintele ar putea aparţine victim elor unui criminal în scrie încă nedescoperit, care a lăsat, în cursul acestui an, valize cu diverse organe omeneşti în

diferite părţi ale oraşului. Investigaţiile preliminare au relevat, totuşi, că osemintele, printre care se află scheletele complclc a cinci adulţi şi doi copii, au cel puţin 30 de ani vechime. Judecătorul din Mons însărcinat cu anchetarea cazului a solicitat prezenţa antropologului, pentru ca acesta să determine cu exactitate vechimea şi originea osemintelor, despre care se crede, în prezent, că ar putea să dateze chiar din secolul XVII. Presa belgiană a lansat, luni, speculaţii conform cărora sheletele ar fi pu tu t aparţine membrilor unei comunităţi lovite de

' o epidemie, care au trăit în totală izolare, în apropierea pădurii.

Poliţia japoneză un cetătean rus

Poliţia japoneză a emis un mandat de arestare pe numele unui cetăţean rus care a pretins timp de30 de ani că este japonez, pentru a spiona' în favoarea Rusiei, relatează REUTER. . ’

Poliţia a mai cerut să fie emis un mandat internaţional de arestare pe numele cetăţeanului rus. Cetăţeanul rus este suspectat că a condus, în ultimii 30 de ani, serviciile de spionaj

Fostul şef al ONU acuză serviciile secrete peruane că hau interceptat convorbirile telefonice in tim pul campaniei electorale din 1995Fostul şef al Naţiunilor Unite,

Javier Perez de Cuellar, a declarat, că va acţiona în justiţie .guvernul peruan şi acuză serviciile secrete peruane că i-au interceptat convorbirile telefonice purtate pe parcursul campaniei electorale din 1995, desfăşurată în vederea alegerilor prezidenţiale, pe care le- a pierdut în favoarea lui, Alberto Fujimorl. “Acest lucru nu trebuie numai investigat, ci şi pedepsit. Este un act ilegal”, a declarat Perez

. de Cuellar, care este în prezent liderul principalului partid de opoziţie peruan, Uniunea pentru Peru. Fostul şef al ONU este cea mai importantă personalitate implicată într-un scandal de spionaj telefonic , care a micşorat popularitatea lui Fujimori. Un post de televiziune local a acuzat forţele .de securitate peruane că au interceptat conversaţiile telefonice' a aproximativ 150 de jurnalişti şi politicieni.

“Sper că judecătorul care anchetează acest caz nu a fost ales special. Am obosit să facem

( Nezavisimaia Gazeta"

acuzaţii privind interceptarea convorbirilor telefonice care să nu fie analizate”, a declarat Perez de Cuellar.

Membrii Cabinetului de miniştri, au negat, în cursul lunii trecute, că ascultarea telefoanelor ar, avea legătură cu vreo organizaţie aflată în contact cu guvernul’. Ei au afirmat că şi nişte amatori ar fi putut

. asculta conversaţiile telefonice, utilizînd nişte dispozitive electronice simple. .■

Deşi Perez de Cuellar a declarat că nu deţine nici o dovadă în acest sens, ef a afirmat că forţele de securitate trebuie să fi fost implicate în ascultarea telefoanelor. “Anumite persoane din cadrul forţelor de securitate, direct sau indirect, sînt cumva responsabile de efectuarea acestor operaţiuni pe scară largă”, a precizat el, Fujimori a obţinut o victorie lejeră în alegerile din 1995, cîştigînd postul de preşedinte cu 65% din voturi. Perez de Cuellar a îndeplinit funcţia de secretar general al ONU în perioada 1982-1991. ■

urmăreşte acuzat de spionaj

economic, politic şi militar pentru fosta Uniune Sovietică şi apoi pentru Rusia. Biroul de securitate al poliţiei metropolitane din Tokyo a' afirmat că din reţelele de spionaj sovietice şi apoi ruse a făcut parte şi secretarul ambasadei ruse la Tokyo, care s-a reîntors la Moscova. v

Cetăţeanul suspectat, care a lucrat la o companie de comerţ dinTokyo, a dispărut în urmă cu doi ani, cînd a fost la Beijing, şi este urmărit pentru că a făcut, în urmă cu cinci ani o cerere pentru eliberarea unui paşaport pe numele Ichiro Kuroba, care aparţinuse unui bărbat japonez, în vîrstă de 67 de ani, care era declarat dispărut.

Poliţia a declarat că în casa celui suspectat au fost găsite echipamente pentru spionaj, precum receptoare destinate decodării mesajelor.

capătţzvon u r i lo r ^

im rnim iPOLITIEI AATAŢĂ

( M I M Sîn ultimele zile s*au

înregistrat tot felul de zvonuri fanteziste în legătură cu intenţiile conducerii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj de a num i noi ofiţeri în funcţii de răspundere. ComandantulI.J P., domnul colonel G rigoro B laga a declarat în exclusivitate pentru ziarul nostru. "Au fost definitivate cele 8 nominalizări pentru funcţia de adjunct al inspectorului şef, precum si al şefului brigăzii de paz3 şt ordine. Urmează ca săptămîna viitoare c o n c u r s u l să stabilească cine vor ocupa aceste posturi"

Trebuie să facem precizarea că celelalte “mişcări" de personal din codrul inspectoratului sînt cele numite Bde rutina' şi au ca scop îmbunătăţirea activităţii poliţiei, spre mulţumirea, în final, a contribuabilului.

. . . ftTUNCI i - A M ÎK lT e e B A T * .-E S T ! IN D E P E N D E N T I>S D R S A P TA SAU

V T A N f ir A £

“TO Htti» L-&T

A d o u a v ia ţă a u n e i n a v e p o r tu g h e z eIn prezenţa unei afluenţe deosebite

de oameni curioşi, în oraşul-port Aveiro din Portugalia a fost lansat la apă cu cala de construcţie vasul cu vele “Don Femando al II-lea şi Gloria”. în iunie anul viitor, acest vas va ocupa un loc de onoare în cadrul expoziţiei internaţionale EXPO-’98, care se va deschide la Lisabona. Vasul cu pînze va fi folosit ca “pavilion al com unităţilor portugheze”, răspîndite, practic, în întreaga lume, şi va constitui “o ilustrare grăitoare a paginilor emigraţiei noastre şi a legăturii cu oceanele, un omagiu adus poporului portughez”, a subliniat Antonio Vitorino, m inistru l apărării, la ceremonia de lansare la apă a navei. Începînd de anul viitor, turiştii sosiţi în capitala portugheză şi vizitatorii EXPO-’98 vor putea să vină pe vasul cu vele, construit iniţial la începutul secolului al XlX-lea şi considerat al optulea ca vechime între cele mai vechi vase din lume.

'Nava “Don Femando al II-lea şj Gloria” îşi trăieşte acum a doua naştere. Istoria sa este deosebită. în anul 1834, la 11 ani de la punerea temeliei la şantierele navale de la Damao, care în acea perioadă mai era colonie portugheză în India, vasul cu vele a fost lansat la apă. în următorii 33 de ani, vasul a făcut curse regulate între metropolă şi coloniile portugheze din India şi China, trecînd prin Mozambic şi Angola. Printre încărcăturile sale s-au aflat nu numai pietre preţioase, aur şi mirodenii din India şi Africa; vasul avea la bord animale şi plante exotice, a servit Ia transportarea militarilor portughezi, precum şi a c r im in a lilo r , condam naţi cu deportarea în colonii îndepărtate. La începutul secolului al XX-lea, nava “Don Femando al II-lea şi Gloria” a fost transformată în navă-şcoală, pe care îşi desfăşurau practica viitorii navigatori.

Prima nenorocire asupra vasului

cu vele s-a abătut în anul 1963. In tim pul reparaţiilor, d in v ina sudorului, pe navă s-a produs un incendiu în urma căruia aceasta a fost atît dc distrusă încît părea că nici nu poate fi vorba să fie feconstruită. în următorii 25 de ani, corpul vasului, pe jumătate inundat, a putrezit pe un banc în aşa-numita Mare Solomen, la gurile fluviului Tejo. Nimeni d in ' administraţia portului Lisabona şi din Ministerul Apărării nu a vrut să-şi asume o muncă mai curînd inutilă - să remorcheze vasul din Atlantic şi să-I scufunde într-un loc adînc. Poate tocmai această lene birocratică l-a şi salvat.

Despre restaurarea sa a început să sc vorbească penlru prima dată în anul 1988. Ideea a fost lansată de Marina militară. Curînd au apărut şi cci dispuşi să contribuie financiar. Devizul iniţial a fost stabilit la 600 milioane escudo (ceva mai mult de cinci m ilioane dc dolari). D ar lucrările de restaurare au început abia

în iulie 1993, cînd s-a cristalizat ideea ca vechiul vas cu pînze să fie folosit ca exponat la EXPO-’98. (Tema EXPO-’98 este “Oceanul mondial. Moştenire pentru viitor”.) Valoarea devizului iniţial a crescut rapid, iar aciim este de circa 1,5 miliarde escudo (nouă milioane de dolari).

Pentru restaurarea navei, construită la timpul său numai din lemn de tec, au fost aduse circa 1.600 tone de diferite soiuri de lemn, printre care, pe lîngă tec, pini, stejari şi goruni. Nu au fost uitate nici figurile de ceară ale membrilor echipajului şi ale călătorilor. Deoarece, plecînd într-o călătorie îndepărtată, din Lisabona în India, vasul cu pînze lua la bord pînă la 700 de persoane. Toate lucrările de restaurare se desfăşoară prin folosirea schiţelor şi a fotografiilor păstrate la M uzeul naţional al marinei, în arhivele de stat şi la persoanele particulare. Greutatea navei “Don Femando al II-leâ şi G loria” este de 200 de tone, lungimea - 62 m iar lăţimea de - 12,8 m. Corpul vasului este înalt de 13 m.

A D E V A R U Lde OBui ULTIMA ORĂ joi, 7 august 1997

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 7 august, a. a în jurul orei 15.

Beneficiind de îngăduinţa prefectului

Liderii clujeni ai U.D.M.R. hotărăsc să pună imediat şi de capul lor

inscripţiile bilingveurmare din pagina 1 '

oportunitatea depunerii unui denunţ penal îm potriva primarului sub acuzaţia de instigare la ură interetnică.

Pentru a pune la punct detaliile operaţiun ii “Indicatorul”, conducerea U.D.M.R. i-a convocat ieri la Săvădisla pe toţi prim arii maghiari din judeţ. Potrivit planului, indicatoarele vor fi montate mai întîi îri localităţile conduse de primari maghiari. Etapa a doua include comunele unde sînt viceprimari maghiari, pentru ca în final să fie vizate localităţile unde populaţia maghiară depăşeşte cu puţin pragul de 20 la sută. U.D.M.R. contabilizează în prezent nevoia de indicatoare, urmînd să fie lansată apoi o comanda de execuţie unei firme. \ ■■

La şedinţă s-a mai stabilit că indicatoarele vor copia desenul celor deja instalate, ilegal, în Tîrgu-M ureş. U.D.M.R. a hotărît că numele unguresc al localităţilor va fi cel tradiţional şi i-a atenţionat pe primari să nu mai repete greşeala de a respecta legea şi a cere acceptul Prefecturii faţă de denumirile propuse, aşa

cum s-a întîmplat recent la Săvădisla. Prefectul a respins cererea prim arului din Săvădisla pe motiv că numele ungureşti propuse să fie trecute pe indicatoare aduc în memorie perioade din trecut pe care românii doresc să le uite. încurajaţi însă de faptul că Fărcaş a promis că nu-i va sancţiona pe cei care introduc

; inscripţii de capul lor, liderii U.D.M.R. au conchis’ că prefectul nu are un cuvînt de spus în privinţa numelui de botez al localităţilor din judeţ. Aşa încît U.D.M.R. a anunţat că Săvădisla se va numi aşa cum a interzis prefectul să se numească, şi anum e Tordaszentlaszlo. Celelalte şase localităţi conduse de un primar maghiar şi care fac

; parte din prim ul lo t de inscripţionare vor fi denumite la fel de lung: Moldoveneşti- Varfalva Aranyosrakos; Suatu- M agyarszovat; Unguraş- Balvanyosvaralja; Izvorul Crişului- Korosfo; Sîncrai- Kalotasentkirgly Zentelk; Sic- Szek. '■ Primarii din aceste comune au cerut liderilor Uniunii să intensifice acţiunile pentru coborîrea pragului de 20 la sută cuprins în Ordonanţa 22.

Conversaţia de jo i seara

Discuţii serioase despre umorEmisiunea “Conversaţia de joi seara” vă propune astăzi o

discuţie cît se poate de serioasă despre umor. Un subiect de vacanţă propus de Radio CONT ACT invitaţilor Eugen ALBU (cunoscutul epigramist clujean) şi Claudiu RAŢ cunoscut sub numele de scenă Rabă, membru al trupei de umor BUM.

Se va vorbi, împreună cu dvs. despre glume bune şi glume proaste, despre umorul de calitate, dar şi despre cel de o calitate îndoielnică, bineînţeles cu ilustrările sonore de rigoare. Realizatorul emisiunii, Dragoş Stanca vă invită ca de obicei la conversaţie începînd cu ora 21,00. Telefonul ascultătorului este 41-46-66.

pentru un credit în valoare de 300 milioane dolari,

Ministerul Transporturilor va solicita Guvernului acordarea de garanţii pentru un credit în valoare de 300 milioane dolari, destinat continuării şi finalizării lucrărilor de reabilitare a drumurilor şi a căilor feratq, a declarat, Traian Băsescu, ministrul Transporturilor.

Creditul, care va fi acordat de West Merchant Bank, a fost propus de firma Secol Sp.A - Italia, aceasta oferindu-se să intermedieze obţinerea finanţării în schimbul încredinţării directe' a contractelor de execuţie a lucrărilor de reabilitare a drumurilor. împrumutul va fi acordat pe o perioadă de 10 ani, cu posibilităţi de prelungire cu

încă cinci ani, cu o dobîndă anuală de 5%, fiind prevăzută o perioadă de graţie de patru ani. Derularea ar urma să se efectueze prin Banca Internaţională a Religiilor,

Ministerul Transporturilor a definitivat un proiect de Hotărîre de Guvem referitor la necesităţile de finanţare a lucrărilor, care conţine şi oferta firmei italiene. Proiectul de HG se află în circuitul de avizare de către ministerele abilitate, după care va fi supus aprobării Executivului. ‘

Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului a obiectat în privinţa propunerii de încredinţare directă a lucrărilor,

considerînd că trebuie organizată o licitaţie. ■ _

Traian Băsescu a afirmat că oferta Secol este bună, apreciind, totodată, că “este ridicol să ceri organizarea unei licitaţii, cînd ţi se oferă un credit furnizor”. El a precizat că, pentru. 1997, va solicita Guvernului acordarea de garanţii pentru 100 milioane dolari, pentru restul de 200 milioane dolari urmînd să fie oferite garanţii anul viitor. Din cei 100 milioane dolari, 60 milioane dolari vor fi destinaţi pentru realizarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a căilor ferate, iar 40 milioane dolari pentru executarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor.

L id e rii B osn iei s i C roaţie i

r e f u g ia ţ i lo r bo sn iac io id e a s e în to a rc e

în s i m t ă I a c a se le lo ro t Preşedintele croat, Franjo.

Tudjman, şi liderul preşedinţiei tricefale bosniace, AÎija Izetbegovic, au reafirmat, în cadrul unei întîlniri pe care aii avut-o miercuri, la Split, dreptul tuturor

, refugiaţilor bosniaci de â se întoarce la casele lor în siguranţă, relatează REUTER. “Părţile au reiterat dreptul refugiaţilor la o întoarcere organizată, voiuntară şi sigură la casele lor, protejaţi de intimidările diverselor fracţiuni adverse, precum şi stabilirea unui cadru legal adecvat în acest sens”, se arată în declaraţia comună a celor doi preşedinţi. Tudjman şi Izetbegovic au subliniat, de asemenea, intenţia de a întări independenţa politică a Bosniei şi de a semna un acord bilateral carc să “adîncească cooperarea bilaterală”. Declaraţia citată subliniază că cele două părţi vor schimba proiectele documentelor de cooperare pînă la 1 septembrie a.c. în ultimele zile, sute de refugiaţi musulmani din central Bosniei şi-au părăsit locuinţele la care.se întorseseră sub protecţia foiţelor internaţionale de poliţie, ca urmare a acţiunilor de intimidare organizate de grupuri de croaţi beţi.

Netanyahu a afirm at că n u va ridica restricţiile impuse terito riilo r palestiniene

după a ten ta tu l de la IerusalimPremierul israelian

Benjamin Netanyahu a afirmat, miercuri, în urma convorbirilor cu prin ţu l7 Hassan al Iordaniei, că nu va ridica restricţiile impuse palestinienilor ca urmare a dublului atentat sinucigaş d e , la Ierusalim, informează REUTER.

“Vom menţine măsurile pe care le-am adoptat”, a afirmat Netanyahu într-o conferinţă de presă. “Ne aşteptăm ca Autoritatea Palestiniană să-şi îndeplinească obligaţiile, dacă vrea ca şi noi să respectăm obligaţiile ce ne revin. Aceasta este poziţia noastră definitivă” , a adăugat premierul israelian.

Israelul ă închis Cisiordania şi Gaza, ca urmare a atentatului de m iercurea trecută, de la Ierusalim, măsură considerată de palestinieni ca o “pedeapsă colectivă” . Netanyahu a precizat că alim entele şi medicamentele sînt excluse de la această blocadă. ,

Prinţul moştenitor Hassan, fratele regelui Hussein, este prim a înaltă oficialitate străină care vizitează Israelul după atentatul . de la Ierusalim, soldat cu uciderea a 13 evrei şi rănirea a altor 170. Vizita prinţului Hassan reprezintă o încercare de a-1 convinge pe Netanyahu să renunţe la unele dintre măsurile adoptate împotriva palestinienilor.

“Ne aflăm într-o situaţie de criză foarte periculoasă. Ne a flă m , în pragul reizbucnirii Violenţei şi trebuie să ne angajăm pe calea asigurării securităţii şi a stopării violenţei de orice fel, în special a terorismului”, a declarat prinţul Hassan.

Netanyahu a cerut liderului Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat, să adopte măsuri ferme împotriva militanţilor islamici suspectaţi de organizarea atacurilor violente îm potriva Israelului.

M inistrul Reformei, (Jlţ Spineanu, a declarat, miercuri,ţ, ocazia lansării celei de a faze a Programului “Noiiuj despre Acţiuni”, că pUţa 4 capital din România esfc considerată de unii specialişti q fiind a patra din lume.

“Noţiuni despre Acţim" reprezintă programul de asisltş al Consiliului pentru Refonj privind informarea populaţiei dii România despre drepturi acţionarilor şi funcţionarea pitit de capital create în m Programului de Privatizare Masă.

Programul “Noţiuni despi acţiuni” , care benefkiazj 4 asistenţă PHARE, se principal micului acţionar iijj propunerea fiecare cetăţean ii primească informaţii de despre ceea • ce tranzacţionarea acţiunilor, încît acesta să cunoiis drepturile care îi revin în ura calităţii "de acţionar, precum; celelalte aspecte ale pieţiU capital.

In prima fază a proiectului fost efectuat un sondaj în râd opiniei publice, sondaj ce ase în evidenţă faptul că o treime:: cei intervievaţi nu au auziţi piaţa secundă RASDAQ sai a 43% nu cunosc nici o instituţiei pieţei de capital din Românii

în a doua fază a proiecţii cea de comunicare în rmsă.c fi' distribuite gratuit circa 1: milioane de pliante infimul»

A treia fază, care se va termis în luna mai a anului vii' presupune^: stabilirea elemente particulare peife fiecare gen de instituţiei informare în masă.

La desfăşurarea acestui pi*' participă specialiştii i comunicare financiară ai to “Ludgate Communicalioii experţii în piaţa de capital e; europeană ai comp® “Woodstock Leasor” şi fc “BV McCann Ericksoi specializată în advertisinj

MMPS va controla ca angajarea absolvenţilor să nu se facă în detrimentul actualilor salariaţi

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va controla ca angajarea absolvenţilor de către societăţile comerciale, în condiţiile Ordonanţei de Urgenţă nr. 35/ 1997, să nu se facă în detrimentul actualilor salariaţi ai respectivelor societăţi.

Potrivit Ordonanţei, persoanele fizice sau juridice care angajează absolvenţi primesc, pe o perioadă de 12, respectiv 18 luni, pentru fiecare nou salariat, o sumă lunară reprezentînd 70% din salariul de bază net al acestuia.

Conform proiectului Normelor metodologice pentru aplicarea OG nr. 35, încadrarea absolvenţilor se face pe posturi

vacante nou create ori care s-au eliberat prin desfacerea unor contracte individuale de muncă, ; însă numai dacă posturile au fost reînfiinţate după şase luni de la data desfacerii acestor contracte.

Persoanele fizice sau juridice, care doresc să încadreze absolvenţi ai instituţiilor de . învăţăm înt în condiţiile prevăzute de OG nr. 35, vor comunica direcţiilor generale de muncă şi protecţie socială numărul de absolvenţi necesari pe categorii profesionale (învăţămînt profesional, special, liceal, postliceal şi superior), profiluri, meserii şi specializări. Acestca, la rîndul lor, vor centraliza meseriile şi

specializările pe care urmează să fie încadraţi absolvenţii şi vor afişa listele respective.

Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţămînt preuniversitar, listele posturilor comunicate de agenţii economici vor fi prezentate de către direcţiile de muncă, inspectoratelor şcolare care vor informa unităţile şcolare subordonate;

Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior, listele posturilor vor fi transm ise Ministerului Educaţiei Naţionale, care va asigura afişarea acestora

,1a unită ţile de învăţă®-' superior, în raport cu pr ; acestora şi cu specificul locc- de muncă. Agenţii ecoc care încadrează absolvenţi’ încheia, cu direcţiile de m®5 convenţie prin care se stal'-' num ărul de absolvct? condiţiile în care urneai încadreze. ..

Suma lunară, repiepi 70% din salariul de bazăş*’ acordă şi pentru concediului de odihni, şi pentru perioada coţi»^ de boală sau fără plată-

Ziarul nostru foloseşte serviciile informativei agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax^

Autorizata prin S.C,. nr. 128/1991. judecătoria Cluj-Napoca,'înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 12/308 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CĂLIAN (rcdactor şef);VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). T e l. 1 9 .1 6 .8 1 ; fax: 1 9 .28 .28

Secretar de redacţie de serviciu: luliu PETRUŞ T e l/fa x : 1 9 .7 4 .1 8

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: lel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Socirt

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.98 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75__

Garamon<!— T ipograf * -

T IP A R U L E X E C U T A T LA3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54