Puncte slabe şi puncte tari

8/13/2019 Puncte slabe şi puncte tari

http://slidepdf.com/reader/full/puncte-slabe-si-puncte-tari 1/49

VI

Puncte slabe şi puncte tari

Sun Tzu a spus:

1. În general, cel care ocupă primul terenul şi aşteaptăinamicul, se află în poziţie de forţă; cel care vine pe teren

mai târziu şi se aruncă în luptă este deja slăbit.

2. e aceea, e!perţii în arta militară îl fac pe inamic săvină pe câmpul de bătaie şi nu se lasă aduşi de ei.

". #el care este capabil să$l facă pe inamic să vină debunăvoie izbuteşte, oferindu$i un oarecare avantaj. %i celcare este în stare să$l împiedice să vină izbuteşte, slă$bindu$i forţele.

&u 'u( )...acă sunteţi în măsură să menţineţi anumitepuncte vitale situate pe drumurile lui strategice, inamiculnu poate trece. e aceea, maestrul *ang a spus( #ând opisică stă la intrarea unei găuri de şoareci, zece mii deşoareci nu îndrăznesc să iasă; când un tigru păzeşte vadul,zece mii de cerbi nu pot să$l traverseze).

+. acă inamicul este în poziţie de forţă, să ştii să$lslăbeşti, dacă e bine rănit, să$l înfometezi, dacă. este înrepaus, să$l împingi la acţiune.

-. rată$te în locurile prin care el trebuie să treacă,deplasează$te repede acolo unde nu te aşteaptă.

/. acă faci marşuri de o mie de li fără să te oboseşti, înseamnă că străbaţi drumuri unde nu se află inamicul.

&s0ao &s0ao( )ăpustiţi$vă în neant, aruncaţi$vă în vid,ocoliţi ceea ce el apără, loviti$l acolo unde nu vă aşteaptă.)

2. 3entru a fi sigur că vei lua ceea ce ataci, să ataci unpunct pe care inamicul nu$l apără. 4pre a fi sigur că menţiiceea ce aperi, să aperi un punct pe care inamicul nu$latacă.



5. e aceea, împotriva celor ce sunt e!perţi în arta de aataca, un inamic nu ştie unde să se apere; contra e!perţilorapărării, inamicul nu ştie unde să atace.

6. 7mpalpabil şi imaterial, e!pertul nu lasă urme;misterios ca o divinitate, el nu poate fi auzit. stfel inamiculse află la bunul lui plac.

8o 'en 8si( )...3rocedez în aşa fel încât inamicul să iapunctele mele tari drept puncte slabe şi punctele meleslabe drept puncte tari, în timp ce eu transform în puncteslabe punctele sale tari şi îi descopăr slăbiciunile... Îmiascund urmele până le fac invizibile; păstrez tăcerea pentruca nimeni să nu mă poată auzi).

19. #el a cărui înaintare este irezistibilă se bazează pepunctele slabe ale inamicului; cel care atunci când bate în

retragere, nu poate fi urmat, se deplasează atît de repedecă nu poate fi ajuns.#ang 'u( )...4oseşte ca vântul şi pleacă precum ful$

gerul).

11. acă doresc să dau o bătălie, inamicul, ciar pro$tejat de ziduri înalte şi de şanţuri adânci, este forţat săangajeze lupta, deoarece atac o poziţie pe care el e obligatsă o apere.

1:. acă doresc să evit lupta, se poate să mă apărfoarte simplu trăgând o linie pe pământ; inamicul nu vaputea să mă atace pentru că îl abat de la direcţia pe caredoreşte să o urmeze.

&u u( <#u =o >iang, instalându$şi tabăra sa la 'an30ing, dădu lui *ei 'en şi altor generali ordinul de a$şi grupaefectivele şi de a coborî spre est. #u =o >iang nu lăsădecât zece mii de oameni pentru a apăra oraşul, aşteptândveşti. 4su a I spuse( )#u =o >iang este în oraş; trupele lui

sunt reduse; el nu este pe poziţie de forţă. ?eneralii şiofiţerii lui sunt descurajaţi). În acelaşi timp, #u =o >iangdepunea o activitate intensă, ca de obicei. @l ordonă să sescoată steagurile şi să înceteze tobele. @l îi împiedică peoameni să iasă apoi, descizând cele patru porţi, scoasesoldaţii pe străzi unde aceştia se răspândiseră.)A

"Ssu Ma I se temu de o ambuscadă şi în grabă îşi condusearmata spre unţii din nord.)

«#u =o >iang spuse şefului său de stat major( )4su a I

a crezut că i$am întins o cursă şi a fugit la poalele lanţurilormuntoase. >Când mai târziu a aflat, Ssu Ma I fu copleşit deregrete.) 1

1 ceastă poveste este la baza intrigii unei opere populare



1". acă sunt în stare să determine amplasarea ina$micului, totodată ascunzând$o pe a mea, în acest caz eupot să mă concentrez şi el trebuie să se împrăştie. %i dacăeu mă concentrez în timp ce el se împrăştie, eu pot folositotalitatea forţelor mele pentru a ataca o parte din ale sale.2 Boiavea, deci, superiorilatea numerică. tunci dacă pot folosi

cel mai mare număr pentru a lovi o mână de oameni lalocul ales, cei ce au de$a face cu mine vor fi pierduţi. 3

&u u( .....Colosesc când trupe uşoare şi călăreţi viguroşipentru a ataca acolo unde el nu este gata, când ar$baletierirobuşti şi arcaşi puternici pentru a$i smulge poziţii$ceiepentru a$i învălmăşi flancul stâng, pentru a$i înconjura aripadreaptă, pentru a$l alarma în faţă şi a$l lovi pe neaşteptate

în spate.))În plină zi îl păcălesc cu jocul drapelelor şi stindardelor

şi seara, îl induc în eroare cu bătăi de tobă. tunci terorizatde frică, el îşi va împărţi forţele ca măsură de precauţie.)

1+. 7namicul nu trebuie să ştie unde am de gând să daubătălia. #ăci, dacă nu ştie el, va trebui să fie pregătit în maimulte puncte. %i dacă este pregătit în mai multe puncte,adversarii pe care îi voi găsi în vreunul din aceste punctenu vor fi numeroşi.

1-. #ăci dacă el se pregăteşte în prima linie, ariergardasa va fi slabă, şi dacă se pregăteşte în spate, primele luirânduri vor fi fragile. acă el se pregăteşte la stânga,dreapta lui va fi vulnerabilă şi dacă se pregăteşte ladreapta, stânga sa va fi descoperită. %i dacă se pregăteştepeste tot, el va fi slab peste tot.

C!an #u: "$l nu va fi în stare să descopere unde vor %

cineze. #u =o >iang se aşeză pe turnul porţii şi cântă dinlăuta lui, în timp ce gărzile parcurgeau străzile şi se

răspândeau şi armata lui 4su a I dădea târcoale prinmaalale. @l fusese deja dejucat de #u =o >iang şi maieste încă şi acum.: &iteral, "o parte din ale sale."" 'alren, (S, 112) m pentru "ultima e*tremitate".+ >iteral( )dacă nu e!istă loc unde el nu se pregăteşte, nue!istă loc unde să nu fie vulnerabil). ubla negaţie

întăreşte afirmaţia.)% 3entru a ilustra acest punct, &u u povesteşte această

interesantă anecdotă( )Împăratul *u, din dinastia 4ung, îltrimise pe #u >ing 4i să$l atace pe #0iao&sung în 4u.Împăratul *u spuse( nul trecut >iu #ing 8suan a plecatdin teritoriu în interiorul fluviului, îndreptându$se spre8uang *u. eajungând la nici un rezultat, el s$a întors.



apărea cu adevărat carele, nici din ce punct va ţâşni ca$valeria mea, nici ciar în ce loc trebuie, de fapt, să$l ur$mărească infanteria mea şi de ce aceea se va împrăştia şise va împărţi, şi va trebui să se apere contra mea din toatepărţile. În consecinţă, puterea sa va fi divizată şi slăbită,forţele sale vor fi scindate şi risipite şi în locul în care îl atacvoi putea arunca o armată de anvergură împotriva

unităţilor lui izolate).

1/. #ine dispune de efective reduse trebuie să se men$ţină pregătit contra inamicului; cine are efective numeroase

împinge inamicul să se pregătească împotriva lui.

12. acă se ştie unde şi când va avea loc o bătălie, sepoate efectua cu trupele un marş de o mie de li, pentru a lereuni pe câmpul de bătălie. ar dacă nu se cunoaşte nici

ziua, nici locul luptei, stânga nu poate ajuta dreapta, nicidreapta stânga; avangarda nu va putea susţine spatele şinici spatele avangarda. #u atât mai mult se întâmplă aşa.atunci când diversele elemente se găsesc la zeci de li unelede altele sau ciar numai la câţiva liD

&u 'u( )Er, e!perţii în materie de război trebuie să ştieunde şi când se va da bătălia. @i măsoară itinerariile şi

cum, rebelii cred că eu ar trebui să vin din teritoriule!terior la fluviu, dar ei presupun că vreau să$i surprind

venind din interiorul fluviului. acă este aşa, ei desigur vorapăra Cu #0eng cu trupe grele şi voi păzi drumurile îninterior. acă eu mă duc la 8uang *u, voi cădea drept încursa lor. @i bineD Boi conduce grosul armatei în parteae!terioară a fluviului şi voi lua #0eng &u şi voi trimitetrimite de diversiune către interiorul fluviului. 7ată un planmirific pentru a pune mâna pe inamic.

)În acelaşi timp, el se va teme ca acest plan să nu fiecunoscut şi că rebelii să nu fi descoperit cumva unde era

slab, şi unde era puternic. @l trimise, deci, o scrisoarepecetluită cum se cuvine, lui >ung 4i. 3e plic el scriseaceste cuvinte( ) se descide când vei ajunge la 3ai0 &i). Înacest moment, armata nu ştia cum va trebui să fie

împărţită şi din ce loc va pleca.)<#ând >ing 4i ajunse la 3ai0 &i, el descise scrisoarea,

care era redactată astfel( )?rosul armatei va înainta în bloc,plecând de la e!teriorul fluviului pentru a se întâlni cu#0eng &u, &sang 8si şi #u >in, care plecând din centrul

fluviului, îl vor lua pe =uang. 8an. Îmbarcaţi trupele slabepe mai mult de zece vase înalte şi trimiteţi$le în afarafluviului către 8uang *u).A

)e fapt #iao &sung a folosit trupe grele pentru a seapăra în afara fluviului şi >ing 4i îl e!termină...)



fi!ează data. @i împart armata şi se pun în mişcare pedetaşamente separate. #ei ce sunt departe pleacă primii,cei ce sunt aproape pleacă după aceea. stfel, joncţiuneadiverselor elemente F ciar dacă ar fi la o mie de li unelede altele F se va efectua în acelaşi timp, aşa cum se adunăcumpărătorii care vin spre piaţă.

15. #u toate că estimez ca fiind numeroase efectiveledin 'uc, ce avantaj pot avea din această superioritate înprivinţa rezultatului conflictuluiG+

16. @u spun deci că victoria poate fi creată. #ăci ciardacă inamicul este numeros, pot să$l împiedic să atace.

#ia >in( )#iar dacă inamicul este numeros, dacă nucunoaşte situaţia mea militară, eu pot să$l împing să seocupe de urgenţă de pregătirile lui proprii, în aşa fel ca să

nu aibă timp liber să stabilească planuri de luptă împotrivamea).

:9. 4coate deci la iveală planurile inamicului şi vei şticare strategie va fi eficace şi care nu.

:1. ţâţă$l şi descoperă scema generală a mişcărilorlui.

::. 4tabileşte dispunerea lui, asigurându$te astfel asu$

pra locului bătăliei.

:". 3une$l la încercare şi vezi care sunt punctele tari şicare cele slabe.

2. Important este -ând se dispun trupele, să nu prezinte o formăsusceptibilă de a fi definită în mod clar. În acest caz, veiscăpa de indiscreţiile spionilor cei mai isteţi şi nici minţilecele mai pătrunzătoare nu vor putea să stabilească un plan

împotriva ta.:-. 4tabilesc după formă planurile care duc la victorie,

dar aceasta scapă muritorilor de rând. #u toate că fiecareare oci pentru a sesiza aparenţele, nimeni nu înţelegecum am creat victoria.

:/. e aceea, când am câştigat o victorie, nu folosesc adoua oară aceeaşi tactică, dar pentru a face faţă împre$

jurărilor folosesc metoda mea la infinit.

/ ceste aluzii la *u şi &a 'uc sunt reţinute de cătreanumiţi critici ca indicaţii care permit datarea redactăriite!tului. cest punct este dezvoltat în 7ntrodu-ere.2 >iteral, )câmpul vieţii şi al morţii).



:2. Er, o armată poate fi comparată cu apa, căci, dupăcum şuvoiul care curge evită înălţimile şi se îndreaptă sprelocurile joase, tot aşa o armată evita forţa şi loveşteslăbiciunea.

:5. %i la fel cum şuvoiul de apă urmează denivelările

terenului, tot aşa o armată, pentru a dobândi victoria, îşiadaptează acţiunea sa la situaţia inamicului.

:6. %i la fel, după cum apa nu are formă stabilă, nici înrăzboi nu e!istă condiţii permanente.

"9. În consecinţă, cel care ştie să câştige victoria, mo$dificându$şi tactica după situaţia inamicului, merită să fiedivinizat.

"1. in cele cinci elemente, nici unul nu predomină înmod constant, din cele patru anotimpuri nici unul nu du$rează veşnic; dintre zile, unele sunt lungi şi altele scurte,iar luna creşte şi descreşte.

VII

Manevra

Sun Tzu a spus:

1. /n mod normal, atun-i când se face uz de forţă armată,generalul primeşte, mai întâi, ordinele suveranului. @l îşiadună trupele şi mobilizează populaţia. @l face din armatăun tot omogen şi armonios şi o instalează în tabăra sa.0

>i #0uan( )@l primeşte mandatul suveranului şi,conformându$se deliberărilor ţinute în vederea victoriei prinsfaturile templului, asigură respectuos e!ecutarea

pedepselor ordonate de cer.)

2. imi- nu este mai reu de-ât arta manevrei. ificultatea înaceastă privinţă este să faci dintr$o cale întortociatădrumul cel mai direct şi să scimbi neşansa în avantaj.

5 >iteral, )luptă) sau )luptă între două armate), fiecaredintre ele forţându$se să obţină o poziţie avantajoasă.6 -est ersat se poate tradu-e fie -a ai-i, -onform lui >i #0uan şi lui

#ia >in, fie conform lui &s0ao &s0ao şi lui &u u( )@linstalează tabăra armatei astfel ca 3orţile rmoniei să fieuna în faţa celeilalte). upă ce a strâns o armată, primasarcină a unui comandant ar fi să organizeze, adică să "armonizeze" diersele elemente



". Înaintează, deci, pe căi ocolite şi distrage atenţiainamicului, momindu$l. atorită acestui procedeu, se poateca, plecat după el, să ajungi înaintea lui. #ine este în staresă acţioneze astfel înţelege strategia directului şiindirectului.

&s0ao &s0ao( )...>ăsaţi impresia că sunteţi la depărtare.

Beţi putea să porniţi la drum după inamic şi să sosiţi înaintea lui pentru că ştiţi cum să apreciaţi şi să calculaţidistantele).

&u u( )cela care vrea să aibă un avantaj urmează undrum lung şi întortociat şi îl transformă într$o cale scurtă.@l scimbă neşansa în avantaj. @l înşală şi induce în eroareinamicul spre a$l incita la temporizare şi la neglijenţă, apoiel avansează cu repeziciune.)

+. Er, avantajul şi pericolul sunt amândouă inerentemanevrei.1)

Ts4ao Ts4ao: "Spe-ialistul a profita5 pentru -el -e nu este, ea epericuloasă).

-. #el ce lansează întreaga armată în urmărirea unuiavantaj, nu îl va obţine.

/. acă abandonează tabăra cu scopul de a smulgeavantajul prin luptă, materialul va fi pierdut.

&u u( )acă te deplasezi cu toate convoaiele de ba$gaje, materialul va călători cu încetineală şi nu se va obţineavantajul. acă se lasă în urmă bagajele grele şi se

înaintează în marş forţat cu trupele uşoare, e!istă temereacă bagajele se vor pierde).

2. Hezultă că dacă$şi vor scoate armura şi vor porni ladrum, neoprindu$se nici zi, nici noapte şi străbătând o sutăde li, sărind o etapă din două, cei trei şefi de armată vor fi

capturaţi. #ăci trupele robuste vor ajunge primele, iar celeslabe se vor târî în urmă în dezordine, în aşa fel încât, dacăva fi folosită această metodă, va ajunge numai a zecea

19 ?iles, bazându$se pe &&, a tradus( ) manevra o armatăeste avantajos; cu o mulţime indisciplinată, este cel maipericulos). 4un 8sing 'en a înţeles acest verset în acelaşifel. ceastă traducere prea literală lasă de$o parte completpartea esenţială. 7nterpretarea lui &s0ao &s0ao este, desigur,

mai satisfăcătoare. cest verset e!primă o generalitatecare serveşte de introducere la aceea ce urmează. E liniede conduită comportă în general, sub aparenţe, câteodată,avantajoase, germenii dezavantajului. 7nversul este, deasemenea, adevărat.



parte a armatei.11

&u u( )...În mod normal, o armată parcuge treizeci de lipe zi, ceea ce constituie o etapă. Într$un marş forţatcorespunde de două ori acestei distanţe, ea străbate douăetape. u se pot străbate o sută de li pe zi decât mergândzi şi noapte. acă înaintarea se efectuează în acest ritm,oamenii vor fi făcuţi prizonieri... #ând 4un &zu spune că,

dacă această metodă este aplicată, numai un soldat dinzece va ajunge, vrea să spună că, atunci când nu e!istăaltă soluţie şi că trebuie cu orice preţ dacă bătălia pentru acâştiga o poziţie avantajoasă, se alege un om clin zece, celmai viguros, pentru a$l trimite înainte, în timp ce ceilalţinouă vin în ariergardă. stfel, din zece mii de oamenialegeţi o mie, care vor sosi în zori. #eilalţi vor venineîntrerupt, unii la sfârşitul dimineţii şi ceilalţi în cursuldupă$amiezii, în aşa fel încât nici unul nu va fi istovit, ci toţi,

unii după alţii vor veni să se alăture primilor veniţi. 3asul lorrăsună fără întrerupere. #ând te baţi pentru un avantaj,acesta trebuie să fie un punct strategic vital. În acest caz, omie de oameni abia vor ajunge pentru a$l apăra, înaşteptarea restului armatei).

5. acă se înaintează printr$un marş forţat de cincizecili, comandantul avangărzii va cădea, şi numai o jumătatedin armată va ajunge. În cazul unui marş forţat de treizeci

de li, vor ajunge numai două treimi din armată.12

6. Hezultă că o armată, căreia îi lipseşte armamentulgreu. furajul, rana şi materialele va fi pierdută.13

>i #0uan( )...3rotecţia cu ajutorul pereţilor metalici estemai puţin importantă decât grânele şi rana.)

19. #ei care ignoră condiţiile geografice F munţii şipădurile, defileele periculoase, mlaştinile F nu pot con$

11 3rin )a$şi scoate armura), 4un &zu înţelege fără nici o în$doială că ecipamentul individual greu trebuie împacetatşi lăsat la bază.1: cest pasaj poale fi redat şi astfel( )?eneralul armatei su$perioare în măsura în care se deosebeşte de generalii carecomandă armate mijlocii şi inferioare, va fi învins) sau va fi

împiedicat să obţină bune rezultate. ici armata superioară înseamnă avangarda în cazul unei progresii în coloană acelor trei divizii ale armatei. ltfel spus, avantajele şi

dezavantajele marşurilor forţate trebuie cântărite cu grijă şitrebuie e!aminată problema de a sti ceea ce trebuie luatsau lăsat într$o bază sigură.1" Bersetul care urmează acestuia reia un verset anterior şinu$şi are locul aici. @l a fost sărit.



duce marşul unei armate.

11. #ei care n$au recurs la călăuze locale sunt în im$posibilitate să cunoască avantajele terenului.

&u u( )=uan &zu spune( în general, şeful armateitrebuie să se familiarizeze dinainte temeinic cu ărţile,pentru a cunoaşte trecerile periculoase pentru care şi pen$

tru căruţe, pe acelea unde apa este prea adâncă pentruveicule, trecătorile munţilor cunoscuţi,1 principalele fluvii,dispunerea înălţimilor terenului şi a colinelor, locurile undestuful, pădurile şi trestiile sunt lu!uriante, lungimeadrumurilor, importanţa cetăţilor şi a oraşelor, cetăţilebinecunoscute care sunt părăsite şi locurile unde e!istălivezi lu!uriante. &rebuie cunoscute toate aceste date, ca şitraseul e!act al liniilor de demarcaţie. &oate aceste date,generalul trebuie să şi le înmagazineze în memorie; numai

cu această condiţie el nu va pierde avantajul terenului).>i #0ing a spus( )...&rebuie să alegem ofiţerii cei maicurajoşi şi pe cei care sunt cei mai inteligenţi şi cei maizeloşi şi recurgând la călăuze locale, să străbatem în secretmunţii şi pădurile fără zgomot şi fără a lăsa urme.#âteodată, confecţionăm labe artificiale de animale şi le

încălţăm, câteodată adaptăm la cipuri păsări false şi neascundem în linişte în tufişuri dese. poi, plecăm ureceala sunetele îndepărtate şi clipim din oci pentru a vedea

mai bine. vem spiritul atent la orice ocazie de care amputea profita. Ebservăm semnele atmosferice, căutăm încursurile de apă eventualele urme ale trecerii inamiculuiprintre vad şi pândim freamătul copacilor care denotăapropierea lor.)

8o 'en 8si( )...Er, dacă am primit ordinul să intrăm încampanie, ne grăbim spre un loc necunoscut, unde n$apătruns influenţa civilizaţiei sau unde comunicaţiile sunttăiate şi dacă ne pierdem în aceste defileuri, nu este greuG

acă înaintez cu o armată izolată, inamicul mă aşteaptă,mă pândeşte. #ăci, situaţiile respective ale atacantului şiale aceluia care se păzeşte diferă considerabil. #u atât maimult cînd inamicul este şiret şi foloseşte numeroase stra$tagemeD acă n$am stabilit un plan cădem cu capul plecat.Iravând pericolele şi pătrunzând în locuri periculoase, nee!punem dezastrului de a fi prinşi în plasă sau inundaţii.Înaintând ca oamenii beţi, riscăm să ne găsim aruncaţi într$o luptă neprevăzută. #ând ne oprim seara suntem neliniştiţi

de alerte false; dacă înaintăm în grabă şi fără pregătire,cădem în ambuscade. @ste ceea ce se ceamă să arunci oarmată de urşi şi tigri în ţara morţii. #um putem să le dăm

1+ )#unoscuţi) pentru importanţa lor strategică.



de capăt fortificaţiilor rebelilor sau să izgonim inamicul dinbârlogurile sale înşelătoareG)

e aceea, pe teritoriul inamic, munţii, fluviile, ridicăturilede pământ şi colinele pe care el le poate apăra ca punctestrategice, pădurile, trestiile, stuful şi ierburile planturoase,unde el se poate ascunde, lungimea drumurilor şi potecilor,suprafaţa cetăţilor şi oraşelor, întinderea satelor, fertilitatea

şi ariditatea câmpurilor, profunzimea lucrărilor de irigaţie,importanţa materialului, mploarea armatei adverse, tăişularmelor, toate acestea trebuie perfect cunoscute. tunciavem ociul aţintit pe inamic şi el poate fi prins uşor.

1:. #ăci războiul se bazează pe înşelăciune. eplasaţi$vă când e în interesul vostru şi creaţi scimbări de situaţiiprin dispersări şi concentrări de forţe.1%

1". În campanie fiţi iuţi ca vântul; când înaintaţi peetape mici, fiţi maiestuoşi ca pădurea; în incursiuni şi jafurifiţi asemenea focului; la oprire, fiţi neclintiţi ca munţii.1+ enepătruns ca norii, deplasaţi$vă ca fulgerul.

1+. #ând prădaţi o regiune, repartizaţi$vă forţele.1#ândcuceriţi un teritoriu, împărţiţi profiturile.

1-. #ântăriţi mai întâi situaţia şi după aceea acţionaţi.

1/. #el care cunoaşte arta înaintării directe şi indirecteva fi victorios. ceasta este arta manerei.

12. #artea administraţiei militare spune( Întrucât glasulomenesc nu se aude în timpul luptei, se folosesc tobe şigonguri. Întrucât trupele nu se pot vedea cu claritate întimpul luptei, se folosesc drapele şi stindarde.1

15. Er, gongurile şi tobele, drapelele şi stindardele sunt

folosite pentru a concentra într$un punct atenţia trupelor.#ând trupele pot fi unite în acest fel, viteazul nu poate să

1- ao &se &ung parafrazează de multe ori acest verset.1/ doptată ca o deviză de către luptătorul japonez &aJeda4ingeri.12 #an 30ing n propune aici varianta( )stfel peste tot undeapar drapelele noaste militare, inamicul este divizat). imicnu pare să justifice o astfel de modificare.

În loc de )Împărţiţi profiturile , 'ang 30ing n a spus()păraţi$vă pentru cel mai bun profit al nostru). &e!tul nusprijină această interpretare.15 -est erset este interesant deoarece 4un &zu citează aici olucrare anterioară celei sale.



înainteze singur, nici laşul să dea înapoi. ceasta este artade a conduce o armată.

&u u( <... >egea militară declară( )ceia care atuncicând trebuie să înainteze, nu o fac şi cei care trebuie să seretragă, nu o fac, sunt decapitaţi).A

"/n timp ce *u #0i se bătea împotriva lui #0în, nu e!istanici un ofiţer care înaintea şocului armatei, să nu poată să$

şi stăpânească înflăcărarea. @l înaintă, tăie două capete şise întoarse. *u #0i ordonă să fie decapitat.)

<%eful statului major al armatei îl dojeni în termeniiurmători( )cest om este un ofiţer talentat; nu trebuia săpui să fie decapitat). *u #0i răspunse( )u pun la îndoialătalentele lui de ofiţer, dar el este neascultător).A

)#a urmare puse să fie decapitat).

10. 3entru lupta de noapte, folosiţi un mare număr de

torţe şi tobe; pentru lupta de zi se foloseşte un mare numărde drapele şi stindarde, pentru a impresiona ocii şiurecile trupelor noastre.10

&u u( )...şa după cum formaţiile importante cuprindaltele mai mici, la fel şi taberele importante cuprind altelemai mici.) vangarda,0 ariergarda, aripa dreaptă şi aripastângă au, fiecare, tabăra lor proprie. &oate aceste taberedistincte sunt dispuse în cerc, în jurul cartierului general alcomandantului, situat în centru. iversele colţuri se îmbucă

între ele în aşa fel încât tabăra, în întregul ei, aminteşte,prin forma sa, constelaţia 3i >ei.2)

)istanţa care separă diferitele tabere nu depăşeşte osută de paşi şi nu este mai mică decât cincizeci. rumurileşi potecile se unesc în aşa fel încât să permită trupelor săse desfăşoare. Cortificaţiile sunt faţă în faţă, astfel căfiecare să poată ajuta pe celelalte, furnizându$le arcuri şiarbalete.)

)>a fiecare încrucişare se ridică un mic fort; în vârf sunt

îngrămădite lemne de foc; în interior sunt ascunse tuneluri.3e scări se ajunge în vârf, unde sunt postate sentinele.acă una dintre ele, după căderea nopţii, aude bătaie detobă clin cele patru laturi ale taberei, ea aprinde focul dealarmă. e aceea, dacă inamicul atacă noaptea, se poate

întâmpla ca el să forţeze porţile, dar peste tot e!istă micitabere, fiecare foarte bine apărate, şi la est, şi la vest, şi lanord, şi la sud, şi el nu ştie pe care s$o atace.

16 Sau "a inami-ului" sau poate amândurora. Sensul nu e -lar.Comentariul lui &u u nu se aplică în mod deosebit la acestverset, dar el a fost inserat aici pentru că denotă o tenicădintre cele mai avansate în arta de a stabili un plan.:9 Mar6al7 8i este lp!aratz



)În tabăra comandantului$şef sau în taberele de maimică importanţă, cei care află primii de Benirea inamicului

îl lasă să intre cu toate trupele sale. poi, ei bat toba şitoate taberele răspund. >a toate forturile mici se aprindfocuri de alarmă, datorită cărora se luminează ca în plină zi.upă aceea, ofiţerii şi oamenii încid porţile taberelor; ei sepostează la fortificaţii şi din înălţimea acestui observator,

supravegează inamicul. rcuri şi arbalete de mare puteretrag în toate direcţiile.)

)3entru noi, nu este decât o îndoială la acest plan, căciinamicul nu va ataca noaptea, deoarece dacă o face estesigur că va pierde).

:9. Er, se poate întâmpla ca o armată să fie lipsită demoral şi comandantul ei să nu aibă curaj.21

9o #en 9si: "...u C!4i a spus: Hesponsabilitatea unei armate

de un milion de soldaţi se bazează pe un singur om. @l estesuccesul moralului)0.ei 'ao #0en( )...acă o armată şi$a pierdut moralul,

generalul său, la rândul lui, îşi va pierde încrederea).#ang 'u( )?eneralul domină prin încredere. Er, ordinea

şi încurcătura, curajul şi laşitatea sunt tot atâtea calităţideterminate de încredere. e aceea, acela care este e!pert

în arta de a ţine inamicul în frâu îl contracarează, apoiporneşte împotriva lui. @l îl scoate din sărite pentru a$l

înspăimânta şi îl ărţuie pentru a$l face să se teamă. stfelel îl face să$şi piardă încrederea şi toată priceperea să întocmească planuri.)

:1. is$de$dimineaţă te simţi plin de ardoare; în cursulzilei, zelul încetineşte şi seara, gândurile se întorc spreţară.22

::. e aceea, specialiştii în arta militară evită inamiculatunci când acesta este înflăcărat; ei îl atacă atunci când s$a moleşit şi când soldaţilor le este dor de ţară. 7ată ce senumeşte a avea în mână factorul )moral).

:". @i aşteaptă în perfectă ordine un inamic dezordonatşi, în linişte, un inamic gălăgios. 7ată ce se numeşte a avea

în mână factorul )spirit).Tu) u( )în calm şi fermitate ei nu sunt copleşiţi de

evenimente).8o 'en 8si( )3entru generalul care trebuie să$şi e!ercite

singur şi cu subtilitate autoritatea asupra unei armate de

:1 4au )de inteligenţă).:: ei 'ao #0en declară că, cuvintele )dimineaţă), )zi) şi)searăK reprezintă diferitele faze ale unei campanii lungi.



un milion de oameni împotriva unui inamic a căruiferocitate o egalează pe aceea a tigrilor, avantajele şidezavantajele se întrepătrund. În faţa nenumăratelorscimbări, el trebuie să fie prudent şi suplu; el trebuie săpăstreze prezente în minte toate posibilităţile. acă nu areinima fermă şi judecata clară, cum ar putea face faţă

împrejurărilor fără să$şi piardă capulG #ând pe neaşteptate

se loveşte de dificultăţi grave, cum ar putea să nu sealarmezeG #um ar putea, fără să se încurce; să ţină cufermitate în mână o infinitate de problemeG)

:+. @i aşteaptă aproape de câmpul de bătaie un inamiccare vine de departe; în repaus, un inamic epuizat;aşteaptă cu trupe bine rănite, trupe flămânde. @ste ceeace se numeşte a avea în mână factorul )condiţii mate$riale .

:-. @i nu atacă un inamic care înaintează cu stindardebine orânduite, nici pe cel ale cărui formaţii se aliniază într$o ordine impresionantă. @ste ceea ce se numeşte a avea înmână factorul )oportunitate.)23

2+. rta de a comanda constă, deci, în a nu înfruntainamicul atunci când el ocupă poziţii ridicate, şi atunci teopune când este adăpostit de coline.

:2. acă simulează fuga, nu îl urmări.

:5. u ataca trupele lui de elită.

20. u te arun-a la-om ;n -ap-anele care îţi sunt întinse.ei 'ao #0en( )3eştele care râvneşte la capcană este

prins; trupele care râvnesc capcana sunt învinse).#eng 'u( <upă cele &rei 4trategii( )4ub capcana

parfumată va fi, desigur, un peşte prins cu undiţa).A

"9. u tăia drumul unui inamic care se întoarce acasă."1. Lnui inamic împresurat trebuie să$i laşi o ieşire, &u

u( )rată$i că$i rămâne o scândură de salvare şi strecoară$i în suflet că e!istă şi altă soluţie decât moartea. upăaceea loveşte).

9o #en 9si: «tun-i -ând Ts4ao &s0ao l$a asediat pe 8u =uan,el dădu acest ordine( )#ând oraşul va fi cucerit, apărătoriivor fi înmormântaţi.) însă după lună oraşul rezista. &a0ao

Men spuse( #ând un oraş este asediat, este esenţial de alăsa să se întrevadă asediaţilor o posibilitate desupravieţuire. Er, monseniore, cum dumneavoastră le$aţi

:" 4au )factorul ocazii). În aceste versete pronumele )ei)desemnează pe e!perţii în materie militară.



spus să lupte până la moarte, fiecare se va lupta ca să$şiapere pielea. Eraşul este puternic şi el are rezerve mari derană. acă îl atacăm, un mare număr de ofiţeri şi deoameni vor fi răniţi. acă perseverăm pe această cale, vadura zile întregi. 4ă$ţi instalezi taberele sub zidurile unuioraş puternic şi să ataci rebeli otărăşti să se bată până lamoarte, nu este un plan judiciosA. &s0ao &s0ao urmă acest

sfat şi oraşul se se preda.

32. u împinge la disperare un inamic ăituit. &u 'u( <3rinţul &u #0ai a spus( )Ciarele sălbatice, când

sunt ăituite, se luptă cu energia disperării. #ât deadevărat este aceasta atunci când este vorba de oameniDacă ei ştiu că nu e!istă altă soluţie, ei se vor bate până lamoarte).A

În timpul domniei împăratului 8suan din dinastia 8an,

#ao #0ung =u reprima o revoltă a tribului #0iang. #ei dintribul #0iang văzură că armata lui era numeroasă; eiscăpară de bagajele lor grele şi porniră să treacă vadulfluviului ?alben. rumul traversa defilee înguste şi #0ung=uo împingea înaintea lui pe cei din tribul #0iang, fărăe!ces.

Lnul spuse( )vem un avantaj mare, dar înaintăm încet).#0ung =uo răspunse( )@i sunt într$o situaţie disperată.

u pot să$i ărţuiesc. acă îi împing cu moderaţie, ei vor

pleca fără să întoarcă capul. acă îi strâng de aproape, eise vor întoarce împotriva noastră şi se vor bate până lamoarte).

)&oţi generalii spuseră( inuneD)

"". 7ată cum trebuie conduse trupele.

VIIICele nouă variabile

Sun Tzu a spus:

1. Îîn general, când se face uz de forţă armată, practicacere ca comandantul$şef să primească însărcinarea de lasuveran pentru a mobiliza populaţia şi a strânge armata.2

:+ #um 4un &zu foloseşte o formulă aproape identică pentru

a introduce capitolul B77, 'ang 30ing n, în ceea ce îlpriveşte, ar suprima acest pasaj ca şi versetele :$/ inclusiv,care revin mai departe în e!pozeul celor )două terenuri) şipe care el le$ar înlocui cu versetele :/F": inclusiv încapitolul B77. eoarece 4un &zu foloseşte o negaţie în



2. u tre<uie să ridici tabăra pe un teren jos.

". 3e un teren propice comunicaţiilor, uneşte$te cu aliaţiităi.

. u ;ntârzia pe un teren des-operit.

%. 8e un teren ;n-!is este neoie de ineniozitate.

/. 3e un teren al morţii, luptă.

2. @!istă drumuri pe care nu trebuie să te aventurezi,trupe pe care să nu le loveşti, oraşe pe care să nu leasediezi şi terenuri pe care să nu te aperi pas la pas.

*anri 8si( ...upă părerea mea, trupele aşezate dreptmomeală, trupele de elită şi un inamic cu formaţiile bine

rânduite şi impresionante nu trebuie să fie atacate). &u u( ..ici este vorba despre un inamic retranşat într$o

poziţie strategică, în spatele unor ziduri înalte şi a unorşanţuri adânci şi dispunând de provizii îmbelşugate degrâne şi alte alimente, al cărui scop este de a$mi reţinearmata. acă atac oraşul şi îl cuceresc, nu voi obţine niciun avantaj demn de menţionat. acă nu$l cuceresc, asaltulva reduce cu siguranţă în bucăţele puterea armatei mele.şadar, nu trebuie să atac).

5. @!istă cazuri când nu este nevoie să e!ecuţi ordinelesuveranului.2%

&s0ao &s0ao( )#ând este oportun, în cursul operaţiunilor,generalul nu are nevoie să fie frânat de ordinelesuveranului ).

&u u( <*ei >iao &zu declară( )rmele sunt ustensile derău augur şi lupta este contrară virtuţii( comandantul estestăpânul morţii şi el nu este responsabil nici sus, fată de

cer, nici jos, faţă de pământ, nici faţă de inamic, nici înspate, faţă de sueran".=#ang 'u( )Hegele Cu #0ai a spus( #ând vedeţi ce

conduită trebuie să adoptaţi, acţionaţi; nu aşteptaţiinstrucţiunile).

6. Ln general care cunoaşte perfect cei nouă factorivariabili, ştie cum să conducă trupele.

versetele :F/ nu mai avem afirmaţia absolută e!primată

de el mai înainte. 7ată de ce nu mă simt obligat să acceptmodificările propuse. #ele )două Bariabile sunt, deci,e!puse în versetele :F2 inclusiv.:- Cormulă restrânsă, care înglobează împrejurările variabileenumărate anterior.



#ia >in( )?eneralul trebuie să fie sigur că poate dominasituaţia în avantajul său, după cum o cer împrejurările. @lnu este legat de proceduri fi!e).

19. ?eneralul care nu înţelege avantajele celor nouăfactori variabili nu va fi în stare să aibă avantajul terenului,ciar dacă îl cunoaşte bine.

#ia$>in( )...Ln general evaluează scimbările de împrejurări oportune.)

11. În conducerea operaţiunilor militare, cel ce nu înţelege tactica adaptată la cele nouă situaţii variabile, va fiincapabil să folosească trupele sale eficient, ciar dacă

înţelege cele )cinci avantaje.)2+

#ia >in( <...#ele )cinci variaţiuni) sunt următoarele( undrum, ciar cel mai scurt, nu trebuie să fie urmat, dacă se

ştie că e periculos şi că e!istă riscul unei ambuscade.A )E rmată, cu toate că ar putea fî atacată, nu trebuie săfie atacată dacă împrejurările sunt disperate şi inamiculeste susceptibil să se bată până la moarte.)

)Ln oraş, ciar izolat şi care se pretează a fi atacat, nutrebuie să fie atacat dacă se presupune că este bineaprovizionat şi apărat de trupe de primă forţă ţinute bine înmână de un general e!perimentat, că miniştrii săi suntloiali şi planurile lor sunt de nepătruns.)

)Ln teren bun, ciar dacă stăpânirea lui este contes$tabilă, nu trebuie să facă obiectul unei bătălii, dacă se ştiecă odată cucerit va fi greu să fie apărat, sau că nu e!istănici un avantaj de tras din cucerirea lui, că va fi probabilcontra$atacat şi că vor fi pierderi de deplâns.)

)Erdinele unui suveran, cu toate că trebuie e!ecutate,nu trebuie urmate dacă generalul ştie că ele comportăpericolul unui control dăunător al capitalului asupraacţiunilor sale."

)&rebuie să te conformezi acestor cinci eventualităţi înmomentul în care ele se ivesc, potrivit împrejurărilor, căcinu este posibil să decizi dinainte asupra lor).

1:. )e aceea, generalul competent trebuie să ţină cont, în deliberările sale, în acelaşi timp, de factorii favorabili şidefavorabili).2

&s0ao &s0ao( )@l cântăreşte primejdiile inerente avan$tajelor şi avantajele inerente primejdiilor.)

:/ Berset obscur, care deconcertează pe toţi comentatorii.4i #ia >in vede just( cele )cinci avantaje) trebuie să fiesituaţiile enumerate în versetele :$/ inclusiv.:2 4un &zu spune că sunt mi!te.



1". >uând în considerare factorii favorabili, el face planulsău viabil; luând în considerare factorii defavorabili, el varezolva poate dificultăţile.2

Tu u( )...acă doresc să am avantaj asupra inamicului,nu trebuie să privesc numai avantajul pe care îl voi găsi lael, ci trebuie mai întâi să iau în consideraţie felul în care elpoate să$mi dăuneze dacă acţionez astfel)0.

8o 'en 8si( )vantajul şi dezavantajul au unul asupraaltuia o acţiune reciprocă. %eful luminat deliberează.)

1+. @ste temut de vecini acela care le face rău.#in >in( )3lanurile şi proiectele destinate să facă rău

inamicului nu sunt cantonate în cadrul unei metodedeosebite. Eri îndepărtaţi din anturajul lui înţelepţii şivirtuoşii, cu scopul de a0 nu mai avea consilieri, ori trimiteţi0trădătorii în ţara lui pentru a$i scăpa administraţia. 4au

datorită unor înşelăciuni viclene, îndepărtaţi pe miniştrii desuveranul lor. 4au trimiteţi meşteşugarii îndemânaticipentru a incita populaţia şi a$i delapida bogăţiile. 4auoferiţi$le muzicieni şi dansatori imorali pentru a le scimbaobiceiurile. 4au daţi$le femei frumoase pentru a$i face să$şipiardă capul).

1-. @l îi istoveşte menţinându$i constant în mişcare şi îi împinge să alerge de colo până colo, prezentându$le

pretinse avantaje.1/. @!istă un principiu, în materie de artă militară, de a

nu presupune că inamicul nu va veni, ci de a conta, maidegrabă, pe graba lui de a$i face faţă, de a nu sconta că elnu va ataca, ci mai de grabă să te faci de neînvins.

8o 'en 8si( )...În strategiile lui *u se citeşte( #ând estepace în lume, un om de bine îşi tine sabia alături de el .

12. #inci calităţi sunt periculoase la un general.

1. acă este temerar, poate fi ucis. &u u( )...Ln general prost şi curajos este o calamitate.

*u #0i a spus( #ând oamenii vorbesc despre un general, eidau întotdeauna importanţă curajului său. În ceea cepriveşte un general, curajul nu este decât o calitate printrealtele. e fapt, un general viteaz nu va lipsi să se angajezecu uşurinţă în luptă şi dacă acţionează astfel, el nu vaaprecia ceea ce este avantajos).

:5 4un &zu spune că ţinând cont de factorii favorabili, faciplanul să fie )demn de încredere) sau )sigur); )viabil) Nsau)realizabil)O este sensul cel mai apropiat.



16. acă este laş, el va fi capturat.8o 'en 8si( )În 4sa a Ca se citeşte( #el ce pune viaţa

mai presus de toate va fi paralizat de neotărâre.eotărârea la un general este o mare calitate).

:9. acă este furios, poate fi păcălit. &u 'u( )Ln om impulsiv poate fi făcut să se înfurie şi

împins la moarte. #el care se înfurie uşor este iritabil, încăpăţânat; el acţionează în grabă. @l nu ţine cont dedificultăţi).

*ang 8si( )#eea ce este esenţial la un general esteconstanţa).

:1. acă are sentimentul onoarei prea susceptibil poatefi calomniat.

ei 'ao #0en( )#el ce ţine să$şi apere reputaţia nu dăatenţie la nimic altceva).

::. acă are un suflet milos, poate fi necăjit. &u u( )cela care are sentimente de omenie şi de

compătimire şi nu se teme decât de pierderea oamenilor,nu poate renunţa la un avantaj temporar pentru un profitpe termen lung şi este incapabil să abandoneze cevapentru a se apuca de altceva).

:". ceste cinci trăsături de caracter sunt defecte gravela un general şi în operaţiunile militare ele suntcatastrofale.

:+. imicirea armatei şi moartea generalului decurginevitabil din aceste puncte slabe. @le trebuie cântărite cucibzuinţă.

IX

Marşuri

Sun Tzu a spus

1. #a regulă generală, când ocupaţi o poziţie şi când înfruntaţi inamicul, după ce ati trecut munţii, rămâneţi înapropierea văilor. şezaţi tabăra pe un teren ridicat, făcândfaţă versantului însorit.20

:6 >iteral( )cu faţa la direcţia crescătoare, campaţi într$unloc ridicat). #omentatorii e!plică faptul că 4eng )creştere)

înseamnă( 'ang, )însorit) adică sudul.



:. >uptaţi coborând. u atacaţi când urcaţi.3)

". ceasta este valabilă când ocupaţi o poziţie în munţi.

+. upă ce aţi traversat, un fluviu, trebuie să vă în$depărtaţi puţin.

%. Când un inamic, care înaintează, trece un curs de apă,nu$l înfruntaţi pe malul apei. @ste avantajos să$l lăsaţi să$şitreacă jumătate din forţe, apoi să atacaţi.

Mo 'en 8si( )În timpul perioadei de 3rimăvară şi &oamnă,ducele de 4ung sosi la fluviul 8ung pentru a ataca armata#0u. rmata 4ung se desfăşurase înainte ca trupele #0usă fi terminat de trecut fluviul. inistrul de război spuse()7namicii sunt numeroşi, noi nu suntem decât o mână deoameni. 4olicit permisiunea de a ataca înainte ca ei să fi

terminat traversarea). ucele 4ung răspunse( )u se poate.#ând armata #0u se găsi pe uscat, dar înainte ca ea să$şi fialiniat rândurile, ministrul ceru din nou permisiunea de aataca şi ducele răspunse. u încă. tunci când armata lorva fi0 desfăşurată în ordine, om ata-a".

)rmata 4ung fu învinsă, ducele rănit la coapsă şi ofiţeriidin avangardă nimiciţi.31

/. acă doriţi să purtaţi bătălia, nu înfruntaţi inamiculaproape de apă.32

u vă instalaţi în aval.

2. cest lucru este valabil când vă stabiliţi poziţiile înapropierea unui fluviu.

5. &raversaţi cu iuţeală mlaştinile sărate. u întârziaţiprea mult. acă vă găsiţi faţă în faţă cu inamicul în mijloculunei mlaştini sărate trebuie să vă stabiliţi în apropiereaierbii şi a apei, sprijiniţi de arbori.33

6. cest lucru se e!plică atunci când ocupaţi o poziţie în

"9 aca adoptam versiunea &&. lta interpretare( )Într$unrăzboi pe munte, nu atacaţi la urcuş)."1 e unde provine reflecţia lui ao &se &ung( oi nusuntem ca ducele de 4ung.": upă comentatori, trebuie să ne îndreptam de maluri şiţărmuri, pentru a$l incita pe inamic. să încerce să, treacă

vadul."" @ste vorba, poate, de câmpii sărate inundate dîn când încând, cum se vede în nordul şi în estul #inei, şi nu despremlaştini sărate, care, putând fi traversate e!clusiv cu vasul,ne sunt mai bine cunoscute.



mlaştini sărate.

19. 3e teren şes, ocupaţi o poziţie care vă faciliteazăacţiunea. vând munţii în spate şi la dreapta, câmpul debătaie este în faţă şi spatele vă este asigurat.3

11. şa trebuie să vă instalaţi pe un teren şes.

1:. În general, este avantajos de a aplica aceste principiila instalarea în cele patru situaţii citate.3%atorită lor

împăratul ?alben a învins patru suverani.3+

1". E armată preferă terenul ridicat celui de jos; eaapreciază soarele şi nu suferă umbra. stfel apărându$şisănătatea, ea ocupă o poziţie solidă. E armată care nu su$feră de tot felul de boli poate fi sigură de victorie."2

1+. tunci când se află în apropiere de munţi mici şi cutede relief, de rambleuri sau alte trasamente, poziţiile trebuiestabilite la soare, cu spatele şi dreapta, sprijinite de acesteobstacole.

1%. ceste metode sunt toate avantajoase pentru armatăşi permit folosirea avantajului terenului.3

1/. În cazul torentelor de munte, cum sunt )Cântânile

#erului), )&emniţele #erului), )>anţurile #erului), )#ap$canele #erului) şi )#răpăturile #erului), trebuie să vă în$depărtaţi repede. u vă apropiaţi de ele.

12. ă ţin la distanţă de aceste locuri şi atrag inamiculspre ele. ă plasez cu faţa spre ele şi îl împing pe inamic cuspatele la ele.

15. #ând e!istă de o parte şi de alta a unei armate de$fileuri sau lacuri periculoase, acoperite de ierburi acvatice,printre care creşte trestie şi stuf, sau munţi împăduriţiacoperiţi de mărăcini deşi şi încâlciţi, trebuie e!plorate înadâncime, căci în aceste locuri se pregătesc ambuscade şise as-und spionii.

"+ 4un &zu spune( )Înainte, viaţa; înapoi, moartea). Clanculdrept era cel mai vulnerabil; s-utul se ţinea în mâna stângă."- /n alte -uinte, metodele des-rise tre<uie sa fie folosite pentru instalareata<erei armatei. upă #ang 'u, acest verset se referă la

instalarea taberei. &otuşi, acelaşi #ang 'u îl citează pe #u=uo >iang în legătură cu modul de luptă, în astfel de locuri."/ 8resupus a fi domnit intre anii 2+0?2%0+ ;.C!."2 &iteral, )vreo sută de boli)"5



16. #ând inamicul este aproape, dar plasat pe un teren jos, el este dependent de o poziţie favorabilă. acă văprovoacă la luptă de departe, el doreşte să vă determine să

înaintaţi, căci, atunci când se găseşte pe un teren lunecos,el ocupă o poziţie avantajoasă.30

:9. #ând se văd copacii mişcându$se, inamicul înain$tează.

:1. #ând s$au pus numeroase obstacole în mărăcini,este un şiretlic.

::. acă păsările îşi iau zborul, înseamnă că inamiculaşteaptă în ambuscadă; când animalele sălbatice fugsperiate, el încearcă să vă ia prin surprindere.

:". 3raful care se ridică dintr$o dată în sus în coloane înalte, semnalează apropierea carelor. #el care rămâne sus$pendat la mică înălţime şi se răspândeşte ca o pânzăanunţă apropierea infanteriei.

&u u( )#ând carele de cavalerie se deplasează repede,ele sosesc unele în spatele altora, ca un şir de peşti şi deaceea praful se ridică în coloane înalte şi subţiri).

C!an #u: "...Când -oloana este ;n mar ş, ea trebuie să fieprecedată de patrule de observare. acă acestea văd praf

ridicându$se atunci ele trebuie să semnaleze aceastaimediat generalului comandant şef.

:+. #ând praful se ridică ici şi colo, inamicul aducelemne de foc; dacă se văd numeroase pete mici care par căse duc şi vin, el îşi instalează tabăra.)

:-. #ând trimişii inamicului vorbesc cu umilinţă, daracesta îşi continuă pregătirile, inamicul va înainta.

#ang 'u( <#ând &0ien &an apăra #i o, generalul #0i#e, din statul 'en, asedie acest oraş, &ien &an puse, el însuşi, mâna pe lopată şi ajută trupele sale de lucru. @l îşitrimise soţiile şi concubinele să se înroleze în armată şi

împărţi propriile alimente pentru a$şi ospăta ofiţerii. @ltrimise, de asemenea, femei pe meterezele oraşului pentrua cere condiţii de capitulare. ?eneralul statului 'en fufoarte satisfăcut. &ien &an adună. În acelaşi timp, douăzeci

"6 variantă( )oferă un aşa zis avantaj.)+9 Bersiune conformă celei a lui >i #0uan, )adună lemne defoc). @i târăsc vreascuri. #omentariile care întretaie acestverset sunt consacrate consideraţiilor asupra modului destrângere a lemnului pentru încălzit.



şi patru de mii de uncii de aur şi trimise generalului din 'enprin locuitorii bogaţi ai oraşului, o scrisoare redactată înaceşti termeni( )Eraşul este pe cale de a se preda imediat.4ingura noastră dorinţă este să nu luaţi prizonieri nici pefemeile noastre, nici pe concubinele noastre). rmata din

'en se rela!ă şi deveni din ce în ce mai nreli$jentă. &0ien &anatacă prin surprindere şi aplică inamicului o înfrânere

zdro<itoare.=

:/. #ând cuvintele trimişilor sunt înşelătoare, dar ina$micul înaintează ostentativ, el va bate în retragere.

:2. #ând trimişii lui vorbesc în termeni măgulitori, înseamnă că inamicul doreşte un armistiţiu.1

:5. tunci când, fără o înţelegere prealabilă, inamicul

cere un armistiţiu, el unelteşte.#0en 8ao( )...acă fără motive el imploră un armistiţiu,este sigur că afacerile lui interioare se află într$o starepericuloasă, că este neliniştit şi că doreşte să stabileascăun plan pentru a obţine răgaz. 4au ştie că, datorită situaţieipe care o avem, suntem vulnerabil la intrigile lui şi vrea săprevină bănuielile noastre cerând un armistiţiu. poi, vaprofita de pe urma lipsei noastre de pregătire).

:6. #ând carele uşoare încep să iasă şi să se aşeze pelocuri în flancurile inamicului, aceasta se aranjează în or$dine de bătaie.

#ang 'u( )În Cormaţia în solzi de peşte, in mai ;ntâi -arele,apoi infanteria".

"9. #ând trupele sale înaintează cu repeziciune şi el îşitrece în revistă carele de luptă, el prevede stabilirea unei

joncţiuni cu întărituri.2

"1. #ând jumătate din efectivele sale înaintează, iarcealaltă jumătate se retrage, el încearcă să vă atragă într$ocursă.

":. #ând oamenii se sprijină pe arme, trupele sunt înfometate.

33. Când cei care cară apă beau înainte de a duce apa întabără, trupele suferă de sete.

+1 -est erset, -are nu se afla la lo-ul lui ;n te*t, a rost reinserat ;n prezentul -onte*t.+: u este absolut clar. oreşte să stabilească joncţiunea eutrupe venite în ajutor sau detaşamentele sale suntdispersate.



"+. #ând inamicul vede un avantaj, dar nu înainteazăpentru ca să$l folosească, înseamnă că este obosit. 3

"-. #ând păsările se adună deasupra amplasamentuluitaberei, înseamnă că tabăra e părăsită.

#0en 8ao( )4un &zu e!plică cum trebuie să distingi

adevărul de fals în înfăţişările e!terioare ale armatei ina$mice.)

"/. #ând în tabăra inamică se aud strigăte noaptea, înseamnă că duşmanului îi este frică.

Tu u( )4oldaţii sunt îngroziţi şi încearcă un sentimentde nesiguranţă. @i fac gălăgie pentru a se linişti).

3. Când trupele sale sunt dezordonate, eneralul nu are prestiiu.#0en 8ao( )#ând ordinele generalului nu sunt stricte şi

comportarea lui este lipsită de demnitate, ofiţerii suntturbulenţi).

"". #ând drapelele şi stindardele sale se mişcă într$una, încoace şi încolo, inamicul este dezorganizat.

Tu Mu: "u-ele C!4un din statul &u, ;l ;ninsese pe C!4a a C!4anS!o. Tsao ' uei solicită permisiunea de a$l urmări pe inamic.ucele îl întrebă pentru ce. @l răspunse( Băd că urmelelăsate de carele lor nu sunt clare şi că drapelele şi

stindardele lor atârnă jalnic. 7ată de ce doresc să$iurmăresc).

"6. #ând ofiţerii se înfurie uşor, înseamnă că ei suntepuizaţi.

#0en 8ao( )#ând generalul face planuri nefolositoare,toţi sunt obosiţi).

#ang 'u( )#ând administraţia şi ordinele sunt lipsite defermitate, moralul oamenilor lor este scăzut, şi ofiţerii sunt

furioşi).). Când inamicul îşi răneşte caii cu grâne şi oamenii cu

carne, oamenii nu$şi atârnă marmitele în copaci şi nu se întorc în adăposturile lor, inamicul este într$o situaţiedisperată.%

+" Captul ca această serie de versete sunt redactate întermeni simpli, nu opreşte pe comentatori, care se complac

să le e!plice în mod amplu, unul după altul.++ se vedea în )le!andru) de 3lutar, descrierea tabereiperşilor, noaptea care precede bătălia de la ?augemala.+- #ang 'u spune ca atunci când o armata îşi )arde naveleşi )distruge marmitele) este încolţită fiind gata să se lupte



*ang 8si( )7namicul îşi răneşte caii cu grâu şi oameniicu carne, spre a le mări forţa şi rezistenţa şi unora şicelorlalţi. acă armata nu are marmite, înseamnă că ea nuva mai mânca. acă oamenii nu se întorc în adăposturilelor, înseamnă că ei nu se mai gândesc acasă şi au intenţiasă angajeze o bătălie decisivă.)

+1. #ând oamenii se adună în mod constant în grupurimii şi îşi vorbesc la urece, generalul a pierdut încredereaarmatei.+

+:. Hecompense prea dese arată că generalul este lacapătul puterilor, pedepse prea dese înseamnă că e în cul$mea descurajării.

+". acă ofiţerii tratează, mai întâi, oamenii cu bru$

talitate şi apoi se tem de ei, limita indisciplinei a fostatinsă.

++. #ând trupele inamice au un moral ridicat şi. cu toatecă sunt în faţa noastră, întârzie să înceapă lupta fără totuşisă părăsească terenul, trebuie să e!aminaţi situaţiatemeinic.

+-. În război, numai numărul nu aduce nici un avantaj.u înaintaţi bizuindu$vă e!clusiv pe forţa militară.0

+/. @ste deajuns să evaluaţi corect situaţia inamicului şisă vă concentraţi forţele pentru a pune mâna pe el. %)@n

până la moarte.+/ Comentariile ce urmează acestui verset sunt consacratemai ales pentru a e!plica termenii folosiţi. ajoritateacomentatorilor sunt do acord să dedare că atunci cândoamenii se adună şi îşi vorbesc la urece, ei îşi critică

ofiţerii. ei 'ao #0en remarcă că ei probabil sunt pa calede a proiecta o dezertare, versetul care urmează imediatfiind o parafrază a acestuia, a fost sărit.+2 9o #en 8si observă că pentru îndeplinirea sarcinii sale.generalul trebuia să găsească ecilibrul între indulgentă şiseveritate.+5 4au( )4ă faci întâi pe fanfaronul, şi apoi sa$ţi fie frică de armata inamicăG)( ici &s0ao &s0ao, &u u, *ang 8si şi #ang 'u înţeleg toţi pe #0i ca şi cum s$ar referi lainamic, dar această idee nu se potriveşte prea bine cu versetul precedent.7nterpretarea lui &u 'u, adoptată aici, pare de preferat.

+6 )#ăci nu după numărul combatanţilor, ci după ordineaimpecabilă a rândurilor lor şi după vitejia lor, se măsoară îngeneral faptele războinice). 3rocope, 7storia războini-ilor, pa.3-9 ici &s0ao &s0ao interpretează eronat &su al lui &su I, e!pre$



pun-t, asia e tot. Cel -e este lipsit de preedere şi îşi subestimeazăinamicul va fi cu siguranţă prins de el.

+2. acă trupele sunt pedepsite înainte ca fidelitatea lorsă fie asigurată, ele vor fi nesupuse. acă ele nu se supuneste greu să le foloseşti. acă trupele sunt credincioase,dar pedepsele nu sunt aplicate, nu poţi să le foloseşti.

+5. #omandaţi, deci, cu politeţe şi însufleţiţi$le tuturoraceeaşi ardoare războinică; se va putea spune că victoriaeste asigurată.

+6. acă ordinele sunt fără e!cepţie eficiente, trupelevor fi supuse. acă ordinele nu sunt ;ntotdeauna efi-iente, ele or finesupuse.

-9. acă ordinele sunt în toate împrejurările justificate şie!ecutate, raporturile care e!istă între comandantul şef şitrupele sale sunt mulţumitoare.

X

Terenul

Sun Tzu spune:

1. &erenul se poate clasifica, după natura sa, în accesibil, înşelător, fără influenţă, îngust, accidentat şi depărtat.%1

sie care înseamnă )ajunge). ceastă greşeală, evident, a înşelat pe comentatori şi nici unul dintre ei n$a vrut să fie îndezacord cu &s0ao &s0ao. *ang 8si începe destul de curajossă declare( )#red că cei care se pricep să creeze scimbăride situaţie prin concentrare sau dispersie nu au decât să$şi

adune forţele şi să e!ploateze o greşeală în apărareainamicului pentru a obţine victoria, dar pentru a termina, ellasă prestigiul lui &s0ao &s0ao să câştige asupra propriei sale

judecăţi, ciar dacă este mai bună. 1 "Toporafie" sau "Configuraţia terenului)-1 ei 'ao #0en numeşte )accesibil) terenul pe caredrumurile se întâlnesc şi se încrucişează, )înşelător) acelacare seamănă cu o plasă, )fără influenţă), pe acela în carete încizi cu inamicul, )îngust) acela pe care o vale se

întinde între doi munţi, )accidentat) pe cel care are munţi,râuri, ondulaţii de pământ şi creste şi )depărtat) pe acelacare prezintă o suprafaţă plană. 4un &zu foloseşte epitetul)depărtat) pentru a indica o depărtare considerabilă a celordouă tabere adverse.



:. Ln teren la fel de uşor de trecut de fiecare din celedouă părţi aflate faţă în faţă este numit accesibil. 3e unastfel de teren, cel care ocupă primul o poliţie la soare, opoziţie potrivită pentru transportul proviziilor sale, poale sălupte în avantajul său.

". Ln teren din care este uşor să ieşi, dar este greu să te întorci, este înşelător. @l este de aşa natură, încât dacăinamicul nu este gata şi dacă efectuează o incursiune vic$toria este posibilă. acă inamicul este pregătit şi dacă ieşipentru a ataca, dar nu reuşeşti să învingi, va fi greu să re$vii. u se va putea profita de acest teren.

. @n teren pe care este tot atât de dezavantajos de apătrunde, atât pentru inamic, cât şi pentru noi, este fără

influenţă. @l este de aşa natură că, cu toate că inamicul întinde o capcană, eu nu înaintez, ci încerc să$l antrenezretrăgându$mă. E dată ce am atras afară jumătate dinefectivele sale, pot să$l lovesc cu succes.

#ang 'u( )...În rta războiului de >i #ing, se citeşte( 3eun teren care nu oferă avantaj nici unei părţi, nici alteia,trebuie să atragi inamicul simulând retragerea, să aştepţica jumătate din efectivele lui să fi ieşit şi să lansezi un atacpentru a$i bara drumul).

-. acă ocup primul un teren îngust, trebuie să blocezcăile de acces şi să$l aştept pe inamic. acă inamicul e celce ocupă primul un astfel de teren şi blocează defileele,nu trebuie să$l urmez; dacă nu le blocează complet, pot săfac acest lucru.

/. 3e teren accidentat trebuie să$mi stabilesc poziţiile pe înălţimile însorite şi să$l aştept pe inamic.%2 acă el e celcare ocupă primul un asemenea teren, îl atrag retrăgându$

mă. u$l urmăresc.#ang 'u( )acă trebuie să fii primul care să te instalezi

pe teren ses, cu atât mai mult trebuie s,$o faci în locuriledificile şi periculoase.%3 Cum am putea -eda un astfel de tereninami-ului7"

2. #ând te găseşti departe0 de un inamic de o forţăegală cu a ta, este greu să$l provoci la luptă şi nu ai nimic

-: /n eneral, sAa tradus #anAul din rupa #in #an prin "sud" sau";nsorit) şi 'in prin )nord) sau )umbros). În conte!tul lui 4un &zu aceşti termeni nu au implicaţii cosmice.-" 8sein înseamnă )trecere îngusta , de unde sensul de)penculos0) şi prin e!tindere )strategic).



de câştigat să$l ataci pe poziţiile pe care el şi le$a ales.%

5. cestea sunt principiile referitoare la şase tipuridiferite de teren. ?eneralului îi revine responsabilitateasupremă de. a te informa despre ele cu cea mai mare grijă.

Mei #au C!4en: "Br, natura terenului este fa-torul fundamental pentru aa juta armata să$şi asigure victoria).

6. Er, dacă trupele fug, dacă sunt nesubordonate%% sau înpericol, dacă se prăbuşesc în plină confuzie sau sunt puse

în derută, este greşeala generalului. ici unul din acestedezastre nu poate fi atribuit unor cauze naturale.

19. #elelalte împrejurări fiind la egalitate, dacă o armatăatacă pe alta, ale cărei efective sunt de zece ori mai marica ale ei, se ajunge la derută.

&u u( )#ând se atacă în proporţie de unul contra zece,trebuie, mai întâi, să se compare agerimea şi strategiageneralilor aflaţi faţă în fată. vitejia şi laşitatea trupelor,condiţiile meteorologice, avantajele oferite de teren şi să seaprecieze dacă trupele din fiecare tabără sunt sătule,flămânde, obosite sau proaspete).

11. #ând trupele sunt tari şi ofiţerii slabi, armata estenesupusă.

&u u( )cest verset vorbeşte despre soldaţi şi subofiţeri

nedisciplinaţi şi trufaşi şi despre generali şi comandanţi dearmată timoraţi şi slabi.)

"&a ;n-eputul perioadei C!4an C!4in,%+ su< dinastiadomnitoare peatunci, &0ien 3u primi ordinul să preia comanda în *eipentru a ataca pe *ang &ing #0ou. 3u fusese crescut în*ei, unde populaţia îl dispreţuia şi mai multe zeci de mii deoameni traversară drumurile pe spinarea măgarilor. 3u nureuşi să$i respingă. @l rămase la postul lui timp de maimulte luni şi când vru să pornească bătălia ofiţerii şi

oamenii de trupă se împrăştiară în toate direcţiile 3u îşi tăiegâtul).

12. Când ofiţerii sunt curajoşi şi trupele slabe, armata

-+ @!presia care urmeaza verbul )a ataca) a fost adăugatapentru a face mai e!plicită gândirea lui 4un Tzu.-- #aracterul tradus aici prin )nesupus este 4ib, )adestinde) de unde şi sensul de )rela!at), )nepăsător),

)nesupus). #omentatorii sunt de acord că, în acest conte!t,el trebuie înţeles )nesubordonat). *u înseamnă un grup de cinci oameni sau şeful unui astfelde grup, un caporal, un subofiţer.-/ În 5:9$5:- era noastră.



este în pericol.

1". #ând ofiţerii superiori sunt furioşi şi nesupuşi şicând, găsindu$se în faţa inamicului, se aruncă în luptă fărăa se întreba dacă angajarea are şanse de a reuşi şi fără săaştepte ordinele comandantului şef, armata se prăbuşeşte.

Ts ao &s0ao( )Efiţerii superiori desemnează pe generalii

subordonaţi. acă, cuprinşi de furie, ei atacă inamicul fărăa cîntări forţele aflate în faţă, atunci armata se prăbuşeştecu siguranţă).

1+. #ând generalul este moralmente slab şi autoritateasa nu este foarte severă, când ordinele şi directivele salenu sunt limpezi, când nu e!istă reguli ferme pentru a$icălăuzi pe ofiţeri şi pe soldaţi, iar formaţiile nu au ţinută,armata este dezorientată.%

#ang 'u( )...8aos născut din el însuşi).1-. #ând un comandant şef este incapabil să$şi apre$

cieze adversarul, foloseşte o forţă restrânsă contra uneiforţe importante sau trupe slabe pentru a lovi trupe tari sauel omite să aleagă trupe de şoc pentru avangardă, seajunge la derută.

&s0ao &s0ao( )În aceste condiţii, el comandă trupe sortitefugii).

8o 'en 8si( <...4ub dinastia 8an )Bitejii celor &rei Cluvii)erau tovarăşi de arme cu un talent puţin obişnuit. 4ubdinastia *u, trupele de şoc se numeau istrugătorii deobstacole, sub #0i 4tăpânii estinului, sub &0ang 4ăritorii şiagitatori. cestea sunt diferitele nume date trupelor de şoc.imic nu este mai important decât folosirea acestora întactica ce se pune în practică pentru a câştiga bătăliile).A%

)În general, când ansamblul trupelor este instalat înacelaşi loc, comandantul selecţionează din fiecare tabărăofiţerii înfocaţi şi curajoşi, care se disting prin agilitate şiforţă şi se clasează, prin faptele lor de arme, deasupra a

Împotmolită sau pe cale de a se înnămoli, ca într$omlaştină. &rebuie înţeles că, dacă trupele sunt slabe,eforturile ofiţerilor sunt tot atât de zadarnice ca şi când elear fi prinse într$o mlaştină.-2 &ermenul redat prin )lipsă de ţinută) înseamnă literal,)vertical şi orizontal.)-5 in păcate, atribuţiile )săritorilor şi agitatorilor) nu sunt

precizate. Cără nici o îndoială, ei trebuiau, printre altele, săstârnească avântul trupelor e!ecutând dansuri sălbatice şi jocuri de scrimă acrobatice, pentru care cinezii sunt, pebună dreptate, renumiţi şi poate, în acelaşi timp, săimpresioneze pe inamic prin îndemânarea şi ferocitatea lor.



ceea ce este comun. @l îi grupează pentru a constitui uncorp special. in zece oameni ia doar unul şi din zece mii, omie).

C!an #u: "/n eneral, este esenţial să fie folosite în luptătrupe de elită ca vârf de lance al avangardei. ai întâi,pentru că acestea întăresc propria noastră otărâre, apoipentru că aceste trupe tocesc tăişul inamicului).

1/. #ând oricare din aceste condiţii este îndeplinită,armată, este pe calea înfrângerii. @ste responsabilitateasupremă a generalului să e!amineze cu atenţie aceste şasecondiţii.

12. #onfiguraţia locurilor poate fi un atu major în luptă.7ată de ce estimarea situaţiei inamicului şi calculareadistanţelor, ca şi gradul de dificultate al terenului astfel

încât să$l facă stăpân pe victorie, este arta generaluluieminent. #el ce se bate având o cunoaştere perfectă aacestor factori este sigur de victorie; în caz contrar,

înfrângerea este asigurată.

15. acă situaţia este dintre acelea care favorizeazăvictoria, iar suveranul a dat ordin să nu se atace, generalulpoate trece peste el.

16. 7ată de ce generalul, atunci când înaintează nuurmăreşte gloria lui personală, iar atunci când se retragenu este preocupat de evitarea unei sancţiuni, ci are unsingur ţel să protejeze populaţia şi să slujească interesulsuperior al suveranului său, este pentru stat un giuvaerpreţios.

>i #0uan( )...Ln astfel de general nu este interesat). &uu( )...4e găsesc foarte puţini cu aşa caracter).

:9. 3entru că un asemenea general îşi consideră oame$

nii ca pe copiii săi, aceştia îl vor însoţi în văile cele maiadânci. @l îi tratează ca pe copiii săi mult iubiţi şi ei suntgata să moară cu el.

>i #0uan( )acă el îşi îndrăgeşte astfel oamenii, el vaobţine ma!imum de la ei. stfel, vicontele de #0u nutrebuia să spună decât un cuvânt pentru ca soldaţii să sesimtă îmbrăcaţi în vestminte călduroase de mătase.)%0

&u u( )3e vremea Hegatelor #ombatante, când *u #0iera general, el se rănea şi se îmbrăca ca cel mai umil

dintre oameni. 3atul său nu avea rogojină; în timpul

-6 Bicontele îi compătimea pe cei ce sufereau de frig.#uvintele lui erau de ajuns ca să reconforteze oamenii şi săle ridice moralul şovăitor.



marşurilor, el nu urca pe cal; îşi ducea singur raţiile derezervă. Împărţea cu trupele sale oboseala şi efortul celmai dur).

#ang 'u( )...e aceea, #odul militar declară( ?eneralultrebuie să fie primul care să$şi ia partea sa din sarcinile şicorvezile armatei. În căldura verii, el nu$şi descideumbrela şi în frigul iernii, nu îmbracă vestminte groase. În

locurile periculoase trebuie să coboare de pe cal şi sămeargă pe jos. @l aşteaptă ca puţurile armatei să fie săpateşi numai după aceea bea; ca să mănânce, el aşteaptă caprânzul armatei să fie gata şi pentru a se adăposti aşteaptăca fortificaţiile armatei să fie terminate.)+)

:1. acă un general se arată prea indulgent cu oameniisăi, dar este incapabil să$i folosească, dacă îi iubeşte, clarnu$i poate face să$i e!ecuta ordinele, dacă trupele sunt

dezordonate şi dacă nu ştie să le ţină în mână, ele pot ficomparate cu nişte copii răsfăţaţi şi ele sunt inutile.#ang 'u( )acă nu li se arată decât bunăvoinţa, trupele

devin asemenea unor copii neascultători şi suntinutilizabile. cesta este motivul pentru care, &s0ao îşi taiepărul pentru a se pedepsi."+1 #omandanţii de valoare sunt, înacelaşi timp, iubiţi şi temuţi).

"imi- mai simplu de-ât lu-rul a-esta".

::. acă ştiu că trupele mele sunt capabile să loveascăinamicul, ignorând faptul că el este invulnerabil, şanselemele de victorie nu sunt decât cincizeci la sută.

:". acă ştiu că inamicul este vulnerabil, ignorând cătrupele mele sunt incapabile să$l lovească, şansele mele devictorie nu sunt decât de cincizeci la sută.

:+. acă ştiu că inamicul poate fi atacat şi că trupelemele sunt capabile să$l atace, dar fără a$mi da seama că

din cauza configuraţiei terenului nu trebuie să atac, şanselemele de victorie nu sunt decât cincizeci la sută.

/9 emoriile şi codurile militare erau în general intitulate3ing. Ca. #ang 'u nu precizează care din aceste lucrărieste citată aici./1 upă ce a interzis trupelor să calce cerealele în picioare,

&s0ao &s0ao lăsă, din neglijenţă, să tropăie pe câmpie pe pro$

priul său cal ca să mănânce. @l se condamnă atunci să fiedecapitat. Efiţerii lui protestară şi plânseră dezolaţi şiatunci &s0ao &s0ao îşi aplică această pedeapsă simbolicăpentru a dovedi că, ciar un comandant şef trebuie sărăspundă legii şi disciplinei militare.



:-. e aceea, atunci când cei ce au e!perienţa răz$boiului trec la acţiune, ei nu comit nici o greşeală; cândacţionează, mijloacele sunt nelimitate.

:/. 7ată de ce spun( )#unoaşte$ţi duşmanul, cunoaşte$tepe tine însuţi, victoria ta nu va fi niciodată ameninţată.#unoaşte terenul, cunoaşte condiţiile meterologice, victoria

ta va fi totală).

XI

Cele nouă feluri de teren+2

4un &zu a spus(

1. in punct de vedere al modului în care trupele pot fi

folosite terenul poate fi clasificat în teren de dispersiune,teren frontieră, teren$ceie, teren de comunicaţie, teren deconvergenţă, teren serios, teren dificil, teren încercuit şiteren al morţii."+3

2. Când un senior se <ate pe propriul teritoriu el este ;n teren dedispersiune.

Ts4ao Ts4ao: "i-i ofiţerii şi soldaţii se grăbesc să se întoarcăla căminele lor apropiate).

". acă el nu pătrunde prea adânc în teritoriul inamic, eleste pe un teren frontieră.+

. @n teren deopotrivă de avantajos pentru cele două părţieste un teren$ceie.+%

-. Ln teren deopotrivă de accesibil pentru cele douăpărţi este un teren de comunicaţii.

&u u( )@ste vorba de un teren plat şi întins, pe care poţi

să vii şi să pleci, oferind o suprafaţă suficientă pentru a da

/: ispunerea primitivă a acestui capitol lasă mult de dorit.Ln mare număr de versete nu se găseşte în conte!tulpotrivit. ltele se repetă( acestea sunt probabil comentariicare s$au strecurat în te!t. m scimbat locul anumitorversete şi am eliminat pe acelea care par a fi adăugate./" cest pasaj prezintă o anumita confuzie. &erenul)accesibil), din capitolul precedent este definit în aceiaşi

termeni ca terenul )de comunicaţie)./+ >iteral, terenul poate fi )uşor) pentru ca de pe el estesimplu să te retragi./- )@ste vorba despre un teren de disputat sau, după cumspune &u u, prezentând o importanţă strategică).



o bătălie şi pentru o ridica obstacole fortificate).

/. tunci când un stat se învecinează cu alte trei state,teritoriul său este un teren de convergenţă. #el care îl valua în stăpânire primul va obţine sprijinul a )&ot ce este sub#er).++

2. #ând armata a pătruns adânc în teritoriul inamic,lăsând departe, în urma ei, numeroase oraşe şi cetăţiinamice, ea se găseşte pe un teren serios.

&s0ao &s0ao( )@ un$teren de unde este dificil să revii).

5. #ând armata, străbate munţi, păduri, o regiuneaccidentată, sau înaintează prin defileuri, mlaştini, bălţi saualte locuri greu de pătruns, ea se găseşte pe teren dificil.+

6. Ln teren în care se pătrunde printr$un loc gâtuit şi deunde se iese prin locuri întortoceate şi care permite uneiforţe inamice reduse să o lovească pe a mea, care este maiimportantă, se numeşte )încercuit.)+

&u u( )...ici, e uşor să întinzi capcane şi rişti o înfrângere absolută).

19. Ln teren pe care armata nu poate să supravie$ţuiască decât luptându$se cu energia disperării se numeşte)al morţii).

>i #0uan( )Eprit de munţi în faţă şi de fluvii în spate, lacapătul rezervelor. În această situaţie, este avantajos săacţionezi cu repeziciune şi este periculos să temporizezi).

11. 7ată de ce spun( u luptaţi în teren de dispersiune;nu vă opriţi în regiunile de frontieră.

1:. u atacaţi un inamic care ocupă un teren$ceie; înteren de comunicaţie vegeaţi ca formaţiunile voastre să

nu fie separate una de alta.+0

13. /n teren de convergenţă, aliaţi$vă cu statele vecine; înteren )adânc) jefuiţi.)

// Imperiul este desemnat, ;ntotdeauna, -u e*presia "Tot -e este su< Cer."/2 #omentatorii se complac într$o oarecare măsură sădiscute interpretarea caracterului redat aici prin adjectivul)dificil). ai mulţi dintre ei vor să restrângă sensul la cel alunui teren inunda<il.

/5 7deea verbală redată aici ar putea fi tradusă prin )aimobiliza) mai degrabă decât prin )a lovi)./6 &sao &sao spune ca ele trebuie să fie în joncţiune .29 >i0 #uan cred că cea de a doua parte a frazei trebuiecitită )nu jefuiţi), căci principalul obiectiv, când te găseşti



1+. În teren dificil, grăbeşte pasul; în teren încercuitinventează stratageme, în terenul morţii luptaţi.

1-. În teren de dispersiune aş face din armată un singurbloc otărât cu fermitate.1

1/. În teren frontieră, mi$aş menţine forţele strâns unite.ei 'ao #0en( )În timpul marşurilor, diversele unităţisunt în legătură; când se opresc, taberele şi posturilefortificate sunt legate unele de celelalte).

12. În teren$ceie, aş împinge forţele mele din spate.#0en 8ao( )cest verset arată că, dacă... inamicul

încrezător în superioritatea sa numerică, vine să$mi disputeun astfel de teren, foloses- efe-tie numeroase pentru aAl ;mpine;napoi."2

#ang 'u( ..#ineva a spus că această e!presie arsemnifica )a pleca după inamic şi a ajunge înaintea lui.)3

15. În teren de comunicaţie, aş acorda o atenţie rigu$roasă sistemului meu de apărare.

16. În teren de convergentă, mi$aş întări alianţele.#ang 'u( )Îmi apropii aliaţi puternici, oferindu$le

obiecte preţioase şi mătase şi îi leg prin pacte solemne.

Hespect cu fermitate tratatele, astfel aliaţii îmi vor da cusiguranţă ajutor.)

:9. În teren serios, mi$aş asigura un aflu! -onstant de proizii.

:1. În teren dificil, nu m$aş opri.

::. În teren )încercuit), aş bloca punctele de acces şiieşirile.

&u u( )octrina militară cere ca o forţă care încercuieste pe alta să lase o breşă pentru a arăta trupelor încercuite că e!istă o scăpare, astfel încât ele să nu fie

pe teritoriu inamic, este de a câştiga ataşamentul şisuportul populaţiei.21 cest verset şi următoarele nouă au rost reintegrate înacest conte!t. În te!tul original, ele figurează., mai jos, înacelaşi capitol.

2: @ste vorba de a şti despre ce )spate) vorbeşte 4un &zu.#en 8ao adaugă ceva acestui verset, aşa cum figurează înprezentul conte!t.2" cest )cineva este ei 'ao #0en, care ia 8ou în sensul)după), prepoziţie de timp.



decise să se lupte până la moarte. poi, profitând deaceastă situaţie, loviţi. 4ă presupunem acum că eu sunt celcare se găseşte în teren încercuit. acă inamicul descide ocale ca să însele trupele mele să pornească pe ea, eu

încid aceasta ieşire, astfel încât ofiţerii şi oamenii mei săse lupte până la moarte.)

:". În terenul morţii, aş putea să arăt că nu e!istă nici oşansă de supravieţuire. #ăci este în firea soldaţilor săreziste când sunt înconjuraţi, să lupte până la moarte cândnu e!istă altă soluţie şi când sunt ăituiţi, să se supunăorbeşte.

:+. odificările tactice adecvate celor nouă tipuri deteren, avantajele inerente folosirii formaţiilor compacte saularg desfăşurate şi principiile care guvernează

comportamentul omenesc sunt probleme pe care generalultrebuie să le studieze cu cea mai mare grijă.%

:-. ltădată, cei ce treceau drept e!perţi în arta militară împiedicau în tabăra inamicului joncţiunea între avangărzişi ariergărzi, cooperarea reciprocă între elementeleimportante şi elementele de mai mică anvergură, asistentaacordată de trupele de valoare celor mediocre şi sprijinulmutual între superiori şi subordonaţi.+

:/. tunci când forţele inamice sunt dispersate, el împiedică să se regrupeze; când ele sunt concentrate, elseamănă dezordinea.

eng( )>ansaţi numeroase operaţiuni destinate să$linducă în eroare. rătaţi$vă la vest şi înaintaţi plecând de laest; atrage$ţi$l la nord şi loviti$l la sud. Înnebuniţi$l şi faceţi$lsă$şi piardă minţile astfel încât să$şi împrăştie şi să$şi

încurce trupele".#ang 'u( )>uaţi$l pe neaşteptate, declanşând atacuri

surpriză acolo unde nu este pregătit. 8ărţuiţi$l cu trupe de

2+ upă cum spune o poveste lungă, 4en *u, care trăiasub ultimii descendenţi ai dinastiei *u, aflat într$o astfel desituaţie, tăie cu ajutorul armatei singura retragere lăsatătrupelor sale. Corţele sale se bătură atunci cu energiadisperării şi învinseră o armată de două sute de mii deoameni.2- cest verset este urmat de şapte versete scurte, care

dau o nouă definiţie termenilor deja e!plicaţi, la versetele 2Al)in-lusi. 8ar a fi -omentarii -are sAau stre-urat ;n te*t.2/ &rebuie înţeles, aici, că ciar daca inamicul era capabil săse -on-entreze, disensiunile interne proo-ate de eneralul e*perimentat lAar pune ;n imposi<ilitatea de a lupta -u efi-a-itate.



şoc).

:2. @i se concentrau şi se puneau în mişcare atunci cândaceasta era în avantajul lor; ;n -az -ontrar, se opreau.

:5. acă sunt întrebat( )#um pot birui o armată inamicăbine ordonată, care este pe punctul de a mă atacaG

răspund( 3uneţi mâna pe un lucru la care ţine şi veţi facedin ea ceea ce veţi dori.)

:6. Hapiditatea este ciar esenţa războiului. 3rofitaţi delipsa de pregătire a inamicului; urmaţi itinerariineprevăzute şi loviţi$l acolo unde nu este asigurat.

&u u( )În acest fel se rezumă natura profundă arăzboiului şi culmea artei în conducerea unei armate".

#an 'u( )ici, 4un &zu e!plică din nou... că dacă e!istă

ceva care contează, este cu adevărat divina rapiditate)."9. În cazul unei forţe de invazie, principiul general de

reţinut este că. odată intrată adânc în teritoriul inamic,armata este unită şi ţara care se apără nu o poate înfrânge.

"1. Mefuiţi regiunile fertile, pentru a aproviziona armatadin abundenţă.

":. Begeaţi la rana trupelor; nu le impuneţi corvezi

inutile. Caceţi în aşa fel ca ele să fie animate de acelaşisuflu şi ca forţa lor să rămână intactă. În ceea ce priveştemişcările armatei, stabiliţi planuri de nepătruns.

"". runcaţi trupele într$o situaţie fără ieşire, astfel ca,ciar în faţa morţii, ele să nu fuga. #ăci, dacă ele sunt gatasă moară, câte fapte eroice nu ar fi capabile să înfăp$tuiascăG tunci, într$adevăr, ofiţeri şi soldaţi, împreună, dauma!imum din ceea ce pot. Într$o situaţie disperată, ei nu se

tem de nimic; când nu este posibila o retragere, ei sunt deneclintit. #ând au pătruns adânc în teritoriul inamic, ei suntlegaţi unii de alţii şi, acolo unde nu e!istă altă soluţie, ei vorangaja cu inamicul lupta corp la corp.0

22 &iteralmente "ei s$au concentrat acolo unde le era interesul,apoi, ai au trecut la acţiune. tunci când nu era interesullor, au. rămas pe loc). Ln alt comentariu, 4i &zi eispune( să nu se pună în mişcare decât dacă ,ai vreun

avantaj ca să o faci.25 #omentariul dintre întrebare şi răspuns este omis.26 În cineză e!istă mai multe caractere care e!primă ideeade )a combate). #el ce este folosit aici implică noţiunea de)corp la cor p".



"+. eci, astfel de trupe nu au nevoie să fie încurajate lavigilentă. Cără să le zmulgă sprijinul, generalul îl obţine;fără să îl caute le dobândeşte devotamentul; fără să oceară, le câştig încrederea.A

"-. Efiţerii mei nu au foarte multe bogăţii, dar aceasta

nu din dispreţ, pentru bunurile pământeşti; ei nu seaşteaptă să trăiască până la bătrâneţe; dar nu din urăpentru longevitate.

*ang 8si( )tunci când ofiţerii şi soldaţii nu se preocupădecât de bunurile pământeşti, ei iubesc viaţa mai multdecât orice).

:/. În ziua când armata primeşte ordinul de a se pune înmarş, lacrimile celor ce stau jos le inundă gulerele(

lacrimile celor ce sunt culcaţi le curg şiroaie pe obraji. &u u( )&oţi au semnat un pact cu moartea. În preajmabătăliei, se lansează acest ordin( #eea ce se va petreceastăzi depinde de această lovitură unică. #orpurile celor cerefuză să$şi pună viaţa în joc vor îngrăşa câmpurile şi vordeveni oituri abandonate ca rană păsărilor şi animalelorsălbatice).

"2. ar aruncaţi$i într$o situaţie fără ieşire şi ei vor arătacurajul nemuritor al lui #uan #u şi &s0=uei.)

"5. Er, trupele celor ce sunt e!perţi în arta militară suntfolosite ca %arpele )care ripostează cu toate inelele saledeodată), de pe muntele #0ang. tunci când îl loveşti încap, atacă cu coada; când îl loveşti în coadă, atacă cucapul; dacă este lovit la centru, el atacă în acelaşi timp şicu capul şi cu coada.1

"6. acă sunt întrebat( )@ste posibil să faci trupele să fiecapabile de astfel de coordonate instantaneeG răspund(

@ste posibil). #ăci cu toate că oamenii din *u şi din 'ue seurăsc, dacă s$ar găsi împreună la bordul unui vas clătinatde furtună, ei ar colabora ca mâna dreaptă cu mânastângă.

$ ceasta se aplică trupelor unui general care ştie să le ră$nească, să le insufle acelaşi ideal şi să le menajeze forţele,stabilind pe de altă parte, planuri de nepătruns.59 aptele a-estor eroi sunt poestite ;n S.C., -apitolul +

51 cest munte se numea altădată muntele 8eng. 4ubdomnia împăratului *en N>iu 8engO al dinastiei 8an N126F1-6 î.#.O i s$a dat numele )#0ang), ca să se evite folosireanecuviincioasă a numelui împăratului. În toate lucrărilee!istente )8eng) a fost înlocuit cu )#0ang).



+9. eci, nu este deajuns să ai încredere în caii împie$dicaţi să meargă sau în roţile carelor îngropate.2

+1. întreţine un nivel de bravură uniform, esteobiectivul comandamentului militar.3 umai datorită folosiriiadecvate a terenului forţele de şoc şi forţele uşoare sunt,

amândouă, utilizate cei mai bine.

#ang 'u( )acă se obţine avantajul terenului, atunciciar trupe slabe şi fără consistenţă ar putea învinge. #uatât mai mult trupe încercate şi puterniceD acă într$un cazşi în celălalt trupele pot fi folosite cu eficacitate, estepentru că ele sunt aşezate în conformitate cu condiţiileterenului).

+:. ?eneralul are datoria să fie calm, imperturbabil,

imparţial şi stăpân pe sine .

%

*ang 8si( )acă este calm, el este insensibil la contrarietăţi; dacă este de nepătruns, este insondabil; dacă estedrept, acţionează cum trebuie; dacă este stăpân pe el. nucade în confuzie).

+". @l trebuie să ştie să$şi menţină ofiţerii şi soldaţii înnecunoştinţă de planurile sale.

&s0ao &s0ao( )&rupele sale se pot asocia la bucuria acţiunii îndeplinite, dar nu la stabilirea planurilor sale).

++. @l interzice practicile superstiţioase şi astfel eli$berează armata de îndoială. tunci, până în clipa morţii nuva avea dificultăţi din partea ei.+

5: stfel de e!pediente ale stilului )linia aginot) nu suntsuficiente ca să împiedice trupele aflate în poziţie deapărare, să fugă.5" >iteral( )a egaliza curajul tuturor), pentru ca să devină ca

unul.5+ #ang 'u precizează motivele pentru care terenul trebuieluat în consideraţie la dispunerea trupelor. iferenţa decalitate dintre trupe poate fi compensată prin repartizareagândită a poziţiilor. &rupele slabe vor fi capabile să păstrezeun teren puternic, dar ele )ar da greş) poate dacă ele suntplasate într$o poziţie mai puţin puternică.5- ?iles a tradus( )?eneralul are datoria să păstreze linişteaşi astfel să asigure secretul, să fie drept şi astfel să menţină

ordinea). #omentatorii nu sunt de acord, dar nici unuldintre ei nu iau acest pasaj în acest sens şi. te!tul nu vine,nici el, în sprijinul interpretării. ici se urmeazăinterpretarea lui &s0ao &s0ao şi *ang 8si.5/ #i$ul ce se găseşte la sfârşitul frazei a fost înlocuit cu



&s0ao &s0ao( )7nterziceţi oracolele şi prezicerile de răuaugur. ebarasaţi planurile de îndoială şi incertitudine).

#ang 'u( )4su a Ca declară( @!terminaţi superstiţiile).

+-. @l scimbă metodele sale şi îşi modifică planurile,astfel încât să nu se ştie cum acţionează.

#ang 'u( )3rocedeele folosite deja anterior şi planurile

veci duse la bun sfârşit în trecut trebuie modificate).

+/. @l scimbă plasamentul taberelor şi înaintează pecăi deturnate, făcând astfel intenţiile sale de nepătruns.

+2. 4arcina de a concentra armata şi de a arunca într$osituaţie disperată este problema generalului.

+5. @l intră cu armata adânc în teritoriul inamic şi acologrăbeşte declanşarea.

+6. @l aude vasele şi sparge marmitele; împinge armataca pe o turmă de oi, când într$o direcţie, când într$alta şinimeni nu ştie unde merge.0

-9. @l fi!ează o dată pentru adunarea trupelor şi acomentariului lui &s0ao &s0ao, care a fost omisă, indică faptulodată joncţiunea efectuată, el taie trupelor retragerea, ca şicum le$ar trage o scară de sub picioare.

&sai, ce desemnează o calamitate naturală sau )trimisă de#er).52 4au poate )pune inamicul în imposibilitate de a$i cu$noaşte planurile). ar pentru ei 'ao #0en trebuie înţelescă astfel inamicului îi va fi imposibil să stabilească planuri.?ils lasă să se înţeleagă că generalul, scimbând poziţiataberelor sale şi înaintând pe căi ocolite, poate împiedicainamicul să$i )gicească) intenţiile. #omentariile nu clarifică

acest punct controversat.55 eclanşarea unui resort sau unui mecanism, acesta estesensul obişnuit al e!presiei Ca #i. ceastă locuţiune a fosttradusă( ) pune în e!ecuţie planurile sale cele maiadecvate). *ang 8si spune că, atunci când mecanismuleste declanşat, )nu e!istă întoarcere posibilă) Na săgeţii saua careului arbaleteiO. >iteralmente, acest verset semnifică()Îşi face armata să pătrundă profund în teritoriul seniorilorfeudali şi acolo declanşează mecanismul) Nsau )pune în

aplicare planurile sale cele mai potrivite)O. ?iles traducee!presia în discuţie prin )îşi arată forţa), adică ia măsuriireversibile.56 i-i propriile sale trupe, nici inamicul său nu pot să$i prevadăintenţia finală.



-1. #ine ignoră planurile statelor vecine nu poate lega latimp alianţe, dacă sunt ignorate condiţiile geografice înceea ce priveşte munţii, pădurile, defileele periculoase,mlaştinile şi bălţile, nu poate conduce o armată; dacă seomite folosirea călăuzelor indigene, nu se poate obţineavantajul terenului. @ste de ajuns ca un general să

neglijeze unul din aceşti trei factori pentru a nu fi apt săcomande armatele unui rege dominator.0)

&s0ao &s0ao( )ceste trei puncte au fost tratate mai sus.otivul pentru care 4un &zu revine asupra lor este că eldezaprobă puternic pe cei ce sunt incapabili să utilizezetrupele convenabil).

%2. Br, atunci când un rege dominator atacă un statputernic el pune inamicul în imposibilitatea de a se con$

centra. @l se impune faţă de inamic şi îi împiedică pe aliaţiisăi să i se alăture.01

Mei #ao C!4en: "tun-i când atacaţi un stat important, dacăputeţi diviza forţele inamice, mijloacele noastre vor fi maimult decât suficiente.)

-". Hezultă că el nu se înfruntă cu coaliţii puternice şi cănu favorizează puterea altor state. 3entru) a$şi atingeobiectivele, el se bazează pe aptitudinea sa de a se impuneadversarilor săi. %i astfel el poate să$i ia inamicului oraşeleşi să$i răstoarne guvernul.02

&s0ao &s0ao( <3rin )rege dominator) se înţelege acelacare nu se aliază cu seniorii feudali. @l rupe alianţeleimperiului. &ot ce este sub cer şi îşi adjudecă autoritatea. @l

69 /nlo-uind Ssu u C!e a-este "patru sau -in-i pun-te" prin Tz4u SanC!e, "a-este trei pun-te".61 cest verset şi următorul pun probleme. upă #ang 'u,

acest verset înseamnă că, dacă trupele unui regedominator Nsau oricărui alt suveran care aspiră să devinăOatacă în grabă Nsau temerar sau necugetatO aliaţii să$i nu$ivin în ajutor. #eilalţi comentatori au dat acestui versetaceeaşi interpretare.6: #omentatorii nu sunt de acord cu interpretarea acestuiverset. ?iles traduse( <eci, el nu se forţează să se aliezecu toţi fără e!cepţie şi el nu favorizează puterea altor state.Îşi îndeplineşte propriile proiecte secrete, ţinându$şi

adversarii la respect. stfel, este în măsură să le ia oraşeleşi să le răstoarne regatele. ar după părerea mea, 4un &zua vrut să spună că )regele dominator) nu are nevoie să semăsoare cu )puternice coaliţii), deoarece el îi separă peinamicii săi. @l nu$i lasă să formeze )puternice coaliţii ).



foloseşte prestigiul şi virtutea pentru a$şi atingescopurileA.03

&u u( )cest verset declară că, dacă nu se asigură, prinpacte, de ajutorul statelor vecine, şi că dacă nu seformează planuri legate de oportunitate, dar că, urmândpropriile obiective, se încrede doar pe propria forţă militarăpentru a se impune inamicului, atunci riscă să vadă

capturate,, propriile sale oraşe şi răsturnat propriulguvern .0

-+. cordaţi recompense fără a ţine seama de obi$ceiurile curente( daţi ordine, fără a tine seama deprecedente.0% stfel veţi putea folosi armata întreaga, ca şica şi cum ar fi vorba de un singur om.

#eng 'u( )acă codul relativ la recompense şi lapedepse este clar redactat şi aplicat în mod e!peditiv,

atunci veţi putea folosi mulţimea ca şi cum ar fi vorba de omâna de oameni).

--. 3uneţi trupele la lucru fără a le, împărtăşi intenţiilevoastre, folosiţi$le pentru a obţine avantajul fără a ledezvălui pericolele la care se e!pun. runcaţi$le într$osituaţie periculoasă, ele vor scăpa din ea; plasaţi$le într$unteren al morţii, vor rezista. #ăci, atunci când armata estepusă într$o asemenea situaţie, ea poate, sprijinită pe

înfrângere, să zmulgă victoria.-/. Er, ceea ce este capital în operaţiunile militare este

să laşi să se creadă că te potriveşti planurilor inamicului.0+

-2. #oncentraţi$vă forţele împotriva inamicului şi la omie de li distanţă îi veţi putea ucide generalul.0 @ste ceea

6" 3oate că ?iles a scos interpretarea sa din acest comen$tariu.

6+ ltă interpretare care se poate justifica în aceeaşimăsura şi care arată până la ce punct se contrazic adeseoricomentatorii.6- cest verset care, evident, a fost scos din conte!t,reliefează că generalul, pe teren, nu este constrâns săurmeze procedurile în vigoare, pentru a recunoaşte serviciimeritorii, dar trebuie să acorde recompense la momentulpotrivit. ?eneralul nu are nevoie să se conformezeobiceiurilor stabilite în ceea ce priveşte gestiunea armatei

sale...6/ &raducere prea liberă, dar comentatorii sunt de acord în adeclara că aceasta este ideea pe care @un &zu a vrut să oe!prime. >$am urmat pe &u u62 #onform &s0ao &s0ao. Ln strateg demn de acest nume





1. @!istă cinci metode de a ataca prin foc. 3rima, este sădai foc personalului; a doua, să dai foc depozitelor; a treia,să dai foc materialului; a patra, să dai foc arsenalelor şi, acincea, să foloseşti proiectile incendiare.1)2

:. 3entru a folosi focul trebuie să te bazezi pe anumitemijloace.

&s0ao &s0ao( )Iazaţi$vă pe trădătorii care se găsesc înrândurile inamice.)1)3

#ang 'u( )&oate atacurile prin foc depind de condiţiileatmosferice).

". aterialul incendiar trebuie să fie întotdeaunadisponibil.

#ang 'u( )Ltilajul şi materialele combustibile trebuie săfie pregătite totdeauna înainte).

+. @!istă perioade favorabile şi zile propice aprinderiifocului.

-. 3rin )perioade) trebuie să înţelegem )atunci când esteo căldură toridă), prin )zile) atunci când luna este înconstelaţiile săgetătorului. lparatz, I sau #en), căci înaceste momente se pornesc vânturile.1)

/. Er, în cazul atacului prin foc, trebuie reacţionat la

scimbările de situaţie.

2. tunci când incendiul se declară în tabăra inamică,coordonaţi imediat ansamblul operaţiunilor din e!terior. ardacă trupele rămân calme, aveţi răbdare şi nu atacaţi.

. #ând incendiul atinge punctul culminant, continuaţidacă este posibil. acă nu. aşteptaţi.

6. acă puteţi genera incendii la e!teriorul tabereiinamice, nu este necesar să aşteptaţi ca ele să izbucnească

19: @!istă aici o eroare în te!t. &u 'u aduce o modificare şie!plică faptul că săgeţile cu vârful aprins sunt trase încantonament sau în tabăra inamică de către soldaţiputernici, înarmaţi cu arbalete. lţi comentatori propuninterpretări diferite, dar modificarea adusă de &u 'u estelogică.

19" $*presia ";n rândurile inamice) a fost adăugată. #0en 8aoobservă că nu se bazează numai pe trădători.19+ 4un 8sing 'en a modificat te!tul original conform cu &&şi cu '> dar originalul pare preferabil şi l$am urmat. u sunt

în măsură să situez constelaţiile 7 şi C!en



în interior. 7ncendiaţi la momentul potrivit.1)%

19. #ând focul e bătut de vânt, nu atacaţi, nu atacaţi dindirecţia spre care bate vântul.

11. acă vântul bate ziua, se va potoli seara.1)+

1:. Er, armata trebuie să cunoască cele cinci cazuridiferite de atac prin foc şi să rămână într$o stare de vigi$lenţă constantă.1)

1". #ei ce folosesc incendiile pentru a$şi susţine atacu$rile au de partea lor inteligenţa, cei care folosesc inundaţiaau de partea lor forţa.

1+. pa poate izola un inamic, dar nu$i poate distruge,proviziile sau materialul său.1)

1-. Er, a câştiga bătălii şi a cuceri obiectivele fi!ate, dara nu reuşi să tragi foloase din aceste rezultate, este de răuaugur şi se numeşte )pierdere de timp).1)0

1/. 7ată de ce se spune că suveranii luminaţi deliberează)asupra planurilor şi că generalii buni le e!ecută.

12. acă nu este în interesul statului nu acţionaţi. acă

nu sunteţi în stare să reuşiţi, nu recurgeţi la forţa armată.acă nu sunteţi în pericol, nu vă bateţi.11)

15. Ln suveran nu poate să ridice o armată într$un accesde e!asperare, nici un general să nu se bată sub impulsulurii. #ăci, dacă este posibil ca un om care este iritat să$şirecapete liniştea şi un om rănit sufleteşte să să$şi recapeteliniştea şi un om rănit sufleteşte să se simtă din nousatisfăcut0, un stat, care a fost distrus, nu poate fi refăcut,nici morţii readuşi la viaţă.

16. 7ată de ce suveranul luminat este prudent şi gene$

19- @ltima frază implică un avertisment( să nu fim arşi de in$cendiul pe care l$m provocat noi înşine.19/ upă #ang &u.192 upă &u u.195 upă &s0ao &s0ao

196 ei 'ao #en este singurul comentator care a sesizatceea ce a vrut să spună 4un &zu. 4ituaţiile trebuiee!ploatate.119 #omentatorii scot în relief că nu trebuie să recurgi larăzboi decât ca o ultimă soluţie.



ralul bun este prevenit împotriva mişcărilor nesăbuite.111 stfel, statul este salvat şi armata cruţată.

XIII

Folosirea agenţilor secreţi112

Sun Tzu a spus:

1. Er, atunci când o armată de o sută de mii de oameniva fi ridicată şi trimisa în campanie la distanţă, celtuielilesuportate de populaţie, adăugate la sumele plătite dintezaur, se vor ridica la o mie de galbeni pe zi. Ba domni oagitaţie permanentă atât în interiorul, cât şi în e!teriorulţării, populaţia va fi epuizată din cauza cerinţelortransporturilor şi treburile a şapte sute de mii de familii vor

fi dezorganizate.113

Ts4ao &s0ao( )3e vremuri, opt familii formau o colectivitate.tunci când una dintre ele trimitea un om în armată,celelalte şapte contribuiau la întreţinerea căminului afectat.stfel că, atunci când era mobilizată o armată de o sută demii de oameni, familiile care nu erau în măsură să asigurepe deplin partea lor de muncă şi de semănături, erau înnumăr de şapte sute de mii).

:. #el ce face faţă inamicului timp de mulţi ani ca sălupte pentru victorie într$o bătălie decisivă, dar care sezgârceşte să acorde grade, onoruri şi câteva sute degalbeni şi nu cunoaşte situaţia inamicului, este total lipsitde omenie.

". Er, dacă prinţul luminat şi generalul avizat învinginamicul de câte ori treci la acţiune, dacă realizările lordepăşesc pe cele obişnuite, aceasta se datoreşte informării

prealabile.8o 'en 8si( <#apitolul din Hiturile dinastiei #ou,intitulat )Efiţerii militari), menţionează pe directorulspionajului naţionalA. cest ofiţer conducea, probabil,

111 Lltimele trei cuvinte au fost adăugate. Curia şi ura îm$ping la acţiuni nesocotite.11: 1 #aracterul care apare în titlu înseamnă )spaţiul între)două obiecte Nde e!emplu, o descizătură între două uşiO şi

de aici, )fisură), )împărţire) sau )a împărţi). Înseamnă, deasemenea, )spioni), )a spiona) sau )spionaj).11" 4$a tradus )la o mie de li distanţa prin )în campanie ladistanţă). ceastă indicaţie numerică nu trebuie luată dupăsensul e!act al cuvintelor.



operaţiunile secrete în străinătate.11

+. #eea ce se numeşte )informare prealabilă) nu provinede la spirite, nici de la divinităţi, nici din analogie cuevenimentele trecute, nici din calcule. @a trebuie obţinutăde la oamenii care cunosc situaţia inamicului.

-. Er, e!istă cinci feluri de agenţi secreţi care pot fifolosiţi şi anume( agenţi indigeni, interiori, dubli, licidabilişi volanţi.11%

/. tunci când cele cinci tipuri de agenţi lucreazăsimultan şi când nimeni nu le cunoaşte procedeele, ei senumesc )sculul divin) şi constituie comoara unui suveran.11+

2. genţii indigeni, pe care îi folosim, sunt originari dinţinutul inamic.

5. genţii interiori sunt funcţionari inamici pe -are ;ifolosim.

&u u( )În categoria funcţionarilor se numără oameni demerit, care au fost destituiţi0; sunt şi alţii care comitândgreşeli au fost pedepsiţi. 4unt sicofanţi şi favoriţi carerâvnesc la bogăţie. 4unt dintre aceia care pe nedrept aufost, timp îndelungat, menţinuţi în funcţii modeste, cei carenu au ajuns în posturi de răspundere şi cei a cărei singură

dorinţă este de a profita de pericolele tulburi pentru a$şimări puterile personale. @!istă cei cu două feţe,nestatornici şi vicleni şi cei care aşteaptă permanent săvadă de unde bate vântul. În ceea ce priveşte pe aceştia văputeţi informa în secret asupra situaţiei ior materiale, să$iacoperiţi cu aur şi mătase şi astfel să vi$i ataşaţi. 3e urmă,puteţi conta pe ei pentru a face lumină în situaţia aşa cumse prezintă ea în ţara lor şi pentru a vă informa asupraplanurilor pe care acea ţară le face împotriva voastră. e

asemenea, ei pot provoca disensiuni între suveran şiminiştrii săi, de natură ca între ei să nu domnească o

înţelegere perfectă.)

6. genţii dubli sunt spioni inamici pe care noi îi folosim(

11+ Se fa-e apel, aici, probabil, la autoritatea tradiţiei pentru asublinia legitimitatea spionajului şi a subversiunii, care suntcontrare spiritului confucianist.

11- &raduc prin )licidabil), un termen care înseamnă)moarte)11/ &rebuie înţeles că informaţiile pot fi culese aşa cum seface cu peştii, trăgând de un singur fir şi strângânddiferitele ociuri ale plasei.



>i #0uan( )#ând inamicul trimite spioni ca să iscodeascăceea ce fac sau nu fac, le dau cu generozitate bani, îi trimit

înapoi şi îi transform în proprii mei agenţi).

19. genţii licidabili sunt aceia dintre spionii noştricărora noi le dăm deliberat informaţii inventate în toatefelurile.

&u 'u( )>ăsăm să scape informaţii care sunt realmentefalse şi facem în aşa fel ca agenţii noştri să le cunoască.tunci când aceşti agenţi, lucrând pe teritoriul inamic, vor fiprinşi de acesta, vor face uz, cu siguranţă, de acesteinformaţii false. 7namicul le va acorda credit şi se va pregăti

în consecinţă. ar noi, fireşte vom acţiona în cu totul altsens şi inamicul îşi va omorî spionii).

Cang 'u( )4ub dinastia noastră, şeful statului major &s0ao graţie într$o zi un condamnat, îl degiza în călugăr, îl

puse să îngită un cocoloş de ceară şi îl trimise la &angouts.>a sosirea lui falsul călugăr fu întemniţat. @l le vorbi celorce$l capturaseră despre cocoloşul de ceară pe care$lelimină în curând în scaun. escizând cocoloşul, cei din

&angouts citiră scrisoarea adresată de către şeful statuluimajor &s0ao directorului planificării strategice. %efulbarbarilor, furios, puse să fie e!ecutat ministrul său, ca şicălugărul spion. cesta este procedeul. ar agenţii licidaţinu se mărginesc la o singură misiune. Lneori, eu trimit

agenţi să găsească inamicul pentru a semna pacea şi apoiatac.)

11. genţii volanţi sunt cei ce aduc informaţii.Tu #u( <legem oameni inteligenţi, dotaţi, prudenţi şi

capabili să$şi croiască un drum către aceia care. În tabărainamică, sunt intimi cu suveranul şi cu membrii nobilimii.stfel, ei sunt în măsură să observe mişcările inamicului şisă$i cunoască acţiunea şi planurile sale. Edată informaţiasupra situaţiei reale, se întorc să ne informeze. 7ată de ceei se numesc )agenţi volanţi). &u u( )4unt oameni care potsă vină şi să plece şi să transmită rapoarte. #a spioni,volanţi trebuie să recrutăm oameni inteligenţi, dar care parproşti şi oameni întreprinzători, în ciuda aerului lorinofensiv, oameni sprinteni, viguroşi, îndrăzneţi şi bravi,deprinşi cu misiuni modeste şi capabili să îndure foamea,frigul, mizeria şi umilinţa).A

1:. intre toţi cei care în armată fac parte din anturajul

comandantului$şef, nici unul nu este mai aproape de acestaca agentul secret; dintre toate retribuţiile, nici una nu estemai mare ca cea a agenţilor secreţi; dintre toateproblemele, nici una nu este mai confidenţială ca acelea



care au legătură cu operaţiunile secrete.ei 'ao #0en( )genţii secreţi îşi primesc instrucţiunile

în cortul generalului; ei sunt apropiaţi şi pe picior deintimitate cu el).

&u u( )cestea sunt probleme şoptite la urece.)

13. #ine nu este e!perimentat şi prudent, omenos şi

drept, nu poate folosi agenţi secreţi. %i cine nu este fin şisubtil nu poate să le zmulgă adevărulD &u u( )#eea ce trebuie, înainte de toate, este să apre$

ciezi caracterul spionului şi să stabileşti dacă este sincer,demn de încredere şi cu adevărat inteligent. poi, el poatefi folosit... 3rintre agenţi, e!istă unii al cărui singur scopeste să se îmbogăţească fără să caute a cunoaşte cuadevărat situaţia inamicului şi care nu răspund e!igenţelormele decât prin or<e oale.11 Într$un asemenea caz, eu

trebuie să dau dovadă de şiretenie şi de subtilitate. poi,voi putea aprecia sinceritatea sau caracterul mincinos alspuselor spionului şi să fac deosebirea între ceea ce esteconform cu faptele şi ceea ce nu este).

eP 'ao #0en( )>uaţi măsuri de precauţie împotrivaspionului care a fost manipulat).

1+. 4ubiect într$adevăr delicatG #u adevărat delicatD ue!istă nici un loc unde să nu f ie folosit spionaDul.

1-. acă planuri relative la operaţiuni secrete suntdivulgate prematur, agentul şi toţi cei cărora le$a vorbittrebuie să fie ucişi.11

#0en 8ac( )...3ot fi ucişi spre a li se încide gura şi a$l împiedica pe inamic să$i audă).

1/. În general, dacă vreţi să loviţi armata, să atacaţioraşe şi să. asasinaţi oameni, trebuie să cunoaşteţi numelecomandantului garnizoanei, al ofiţerilor de stat major, al

uşierilor, al gardienilor de la porţi şi al gărzilor de corp. &rebuie să daţi ordin agenţilor voştri să se informezeamănunţit despre acest detaliu.

&u u( )acă dorim să conducem ofensiva, trebuie săcunoaştem oamenii pe care$i foloseşte inamicul. 4unt eie!perimentaţi sau proşti, fini sau grosolaniG Edată acestecalităţi cunoscute, facem pregătirile adecvate. #ând regele

112 stfel de agenţi secreţi sunt numiţi, pe drept cuvânt,

)mori de vânt.)115 ?iles a tradus( )acă o informaţie secretă este divulgatăde un spion înainte de vreme...). 4un &zu nu vorbeşte de)informaţii), ci de fapte, afaceri sau planuri careinteresează spionajul.



celor din 8an trimise pe 8an 8sin, &s0ao &s0ao şi =uan 'ungsă atace *ei 3ao, el întrebă( )#ine este comandant şef alstatului *eiG 3o #in, i se răspunse. Hegele spuse( ?ura luimiroase încă a laptele pe care l$a supt. @l nu va putea să$legaleze pe 8an 8sin. #ine comandă cavaleriaG Ceng#esig, i se răspunse. Hegele spuse( @ste fiul generaluluiCeng *u #e din #0în. #u toate că este om de valoare, nu

face cât =uan 'ung. 4i cine comandă infanteriaG 8siang &0o,i se răspunse. Hegele spuse( u poate fi comparat cu &s0ao

&s0an. $am nici un motiv să mă îngrijorez).

12. @ste de o importanţă capitală să fie reperaţi agenţiiinamicului, care vin să ducă activităţi de spionaj împotrivavoastră şi să fie tocmiţi să treacă în serviciul vostru. aţi$leinstrucţiuni şi aveţi grijă de ei.110 În acest fel sunt recrutaţi şifolosiţi agenţii dubli.

15. genţii indigeni şi interiori pot fi recrutaţi şi folosiţiprin intermediul agenţilor dubli.

#ang 'u( )otivul este că agentul dublu cunoaşte,printre compatrioţii săi, pe aceia care sunt răpăreţi, ca şipe funcţionarii care s$au acitat cu neglijenţă de datoriilelor. 3e aceste persoane le putem atrage în serviciul nostru).

16. %i în felul acesta agentul licidabil, încărcat cuinformaţii false, poate fi trimis la inamic pentru a i letransmite.

#ang 'u( )genţii licidabili pot fi trimişi să transmităinformaţii false deoarece agenţii dubli ştiu în ce domeniuinamicul poate fi înşelat).

:9. %i tot astfel, agenţii volanţi pot fi folosiţi la momentuloportun.

:1. 4uveranul trebuie să aibă cunoştinţă deplină despre

activităţile celor cinci feluri de agenţi. ceastă cunoaşteretrebuie să provină de la agenţii dubli şi de aceea ei trebuieneapărat trataţi cu e!tremă dărnicie.

22. /n tre-ut, as-ensiunea dinastiei #in se datorase lui I #in careservise, cândva, pe 8sia; dinastia #ou ajunsese la puteredatorită lui >u 'u, servitorul celor din dinastia 'in.12)

C!an #u: "I C!in era un ministru al -elor din dinastia 9sia -are tre-u

116 ceşti agenţi trebuie să fie, după traducerea lui ?iles,)atraşi cu bani, aduşi pe căi ocolite şi găzduiţi confortabil).1:9 Ln anumit număr de comentatori se indignează să vadăaceste personaje eminente calificate de 4un &zu drept)spioni) sau )agenţi); totuşi, este, desigur, adevărul.



;n seri-iul -elor din #in. &u an era un ministru al -elor din #in, -aretre-u ;n seri-iul -elor din C!ou."

:". 7ată de ce, numai suveranul luminat şi generalul devaloare, care sunt în măsură să folosească drept agenţipersoanele cele mai inteligente, sunt siguri că realizeazălucruri mari. Eperaţiunile secrete sunt esenţiale în război;

pe ele se bazează armata pentru a efectua fiecare dinmişcările ei.#ia >in( )E armată fără agenţi secreţi este e!act ca un

om fără oci şi ureci).AAAAAAAAAAAAAAAAAAAA

Documents

Puncte slabe şi puncte tari