Opinia publică = SISTEM ---------------------------------------------------------------------------------------------

Esenţial – nivelul mentalităţilor

Realitatea social-istorică eveniment răspuns prompt

opinie publică

specifica

MENTALITATEA

VALORI (sociale) = principii fundamentale de orientare socială; coduri esenţiale de „lectură” a realităţii = dezirabile pe calea eredităţii sociale.

Personalitatea = factorii de caracter, voliţionali sau aptitudinali.

ATITUDINI = opţiuni orientate ( + / - ) faţă de obiecte, fenomene, actori sociali.

OPINII = răspunsuri efective, verbalizate, actuale.

• VI (valori instrumentale) = 20

o Valori de acţiune;

o Valori finalităţi.

• VF (valori finalităţi) = 20

o Valori de autorealizare;

o Valori de satisfacţie afectivă.

——————————————————

Total = 40 de valori sociale

Ordin de

mărime

Registru Caracteristici

Zeci Valori Constituie nucleul ordonator al personalităţii care orientează

cogniţiile şi conduitele sociale.

Sute Atitudini Operaţionalizări contextuale ale valorilor.

Mii Opinii Expresii verbale ale atitudinilor.

Fig. nr. 5

nr.

c1 c2 + _

- + - + - + - +

(1) (2) (3) (4)

(1) — inexistenţa unui curent de opinie; distribuirea opiniilor se realizează după o curbă normală (Gauss);

(2) — opinie polarizată, formată din două subcurente de opinie c1, c2.

(3) — opinie favorabilă (opinia „J“), de exemplu opinia la nivelul societăţii româneşti pro Uniunea Europeană şi pro

NATO;

(4) — opinie defavorabilă (opinia „L“), de exemplu opţiunea pro Rusia.

Criteriu

Tipuri de publicuri

exprimarea

socială

public latent, în care opinia publică este înmagazinată în adevărate

rezervoare de memorie colectivă, regăsindu-se mai ales în regimuri

totalitare, care inhibă exprimarea liberă a opiniilor.

public manifest, în care opinia publică se exprimă deschis.

compoziţia

mesajului indus

predominant omogene, caracterizate prin unitate şi stabilitate din punctul de

vedere al structurării opiniilor; proprii societăţilor închise

(Popper,1957/1993) ;

predominant eterogene, caracterizate prin diversitate şi mobilitate din

punctul de vedere al structurării opiniilor; caracteristice societăţilor

deschise.

activism public participativ, pentru care informaţia socială receptată impune o

conduită „ofensivă” şi un mesaj convergent sau divergent cu interesele sale;

public „martor”, ca urmează o conduită „defensivă”, producînd un mesaj

indiferent (dar prezent) din punctul de vedere al intereselor sale;

public „mineral”, care rămîne impenetrabil la mesaj, dar formează o

entitate stabilă, cu o conştiinţă de sine activă; mesajul fiind total disociat de

interesele grupului şi de universul său de semnificaţii valide (de exemplu

reacţia „ţăranului” la teme precum „tehnologia informaţiei” ori „muzica

house”).

Criteriu Tipuri de publicuri

gradul de

coerenţă

organizaţională

public instituţionalizat, în cadrul organizaţiilor formale (precum publicul

care generează un curent de opinie în Universitate);

publicul de masă, în organizaţii informale (bunăoară publicul iubitor de

Sandra Brown).

gradul de

structurare

publicuri concentrate, caracterizate printr-un grad mare de permanenţă;

opiniile articulate sunt alcătuite dintr-un mesaj-nucleu polarizat (de

exemplu puterea şi opoziţia formează concentrări discursive în jurul unor

probleme precum proprietatea funciară, restituirile caselor naţionalizate,

problema minorităţilor)

publicuri dispersate sau ocazionale, la care mesajele sunt reunite într-un

amalgam incoerent.

gradul de

difuziune

publicul local (precum cel format din cei ce formează audienţa Digi TV

Timișoara);

publicul regional (TV Timişoara);

publicul naţional (TVR 1);

publicul continental (Euronews);

publicul mondial (CNN, BBC World Service)

Zgomot semantic Receptor semantic

cod cod

Sursă de Emiţător Receptor Destinatar

informaţie Semnal emis Semnal primit

Sursă de zgomot

Feed-back (N. Wiener)