Psihologie medicala 2

7/24/2019 Psihologie medicala 2

1/64

PSIHOLOGIE MEDICALA

Suport de Curs

Lect. Univ. Dr. Ligiana Petre

* Nota. Acest suport de curs a fost redactat cu scopul de a prezenta

repere teoretice pentru xarea cunostintelor diseminate in cadrul

cursurilor si pentru a ajuta studentul sa se orienteze in studiul

individual. Materialul prezentat n continuare este o prezentare

schematic a con!inutului "i tematicilor a#ordate la cursuri si

seminarii. Parcurgerea acestui suport de curs este necesara, dar

nu sufcienta pentru cunoasterea tematicii$ metodologiei siinterventiilor specice psi%ologiei medicale si$ implicit$ nu este

sucient pentru promovarea examenelor de vericare. &tudentul

este incurajat sa frecventeze cursurile si seminariile si sa consulte

#i#liograa recomandata pentru o perspectiva compre%ensiva si

rezultate optime.

'


2/64

SEMESTRUL 2

(


3/64

)U& '. Psiholoia sanatatii! Personalitatea si sanatatea!

Domeniu interdisciplinar axat pe intelegerea factorilor care

in+uenteaza sanatatea$ #oala si tratamentele.

Defnitie!&tudiul factorilor sociali$ psi%ologici si ziologici implicati

in comportamentele$ cognitiile si emotiile legate de #oala.

Sanatatea, stare de #ine din punct de vedere zic$ psi%ologic$

social$ economic$ cultural$ spiritual si nu neaparat in a#senta

maladiei sau a durerii.

Principalii determinanti ai sanatatii-

'. conditiile socioeconomice generale$ culturale si de mediu

(. in+uentele sistemelor sociale familie$ comunitate$ conditie de

mediu$ societate/

0. conditiile de viata psi%osociale si materiale individuale

asociate unor posi#ile reactii la stres

1. factorii individuali emotie$ cognitie$ motivatie$ personalitate/

si sistemele ziologic si genetic varsta$ sex$ constitutie zica/

)ele 1 categorii de factori sunt in+uentati de structura sociala si

economica a unei societati.

Promo"area sanatatii! # a$ordari principale-

%! A$ordarea socioconiti"a a schim$arii de

comportament.

2#iectiv sc%im#area comportamentului #azata pe

modicarea cognitiilor individuale.

0

Principala cauza de mortalitate in tarile dezvoltate estereprezentata de maladiile cronice afectiunile cardiace$cancerele$ A3) si ale sistemului respirator/ si nu demaladiile infectioase. (40 dintre decese sunt legate deanumiti factori de risc in+uentati semnicativ de

comportamentele asociate contextelor de viata.


4/64

Modelul credintelor referitoare la sanatate 5 67M$ osenstoc8$

'9:1.

;eoria sociala cognitiva a lui 7andura$ '9::$ '9


5/64

0. afectele depresive

E*primarea emotiilor si sanatatea

Prolul de personalitate tip ) I reprimarea emotiilor$resemnare4disperare cu comportament supraIadaptat$ cooperare$

evitarea con+ictelor.

)ousson 5 Jelie ('/ #locajul exprimarii afectelor apare asociat

cu de#utul cancerului$ inclusiv in anumite studii longitudinale.

(. E*primarea emotiilor in maladiile cronice

Panagopoulou$ Kers#ergen$ Maes ((/ detresa psi%ologica se

mareste o data cu nonexprimarea emotiilor.

Bxprimarea puternica a emotiilor nu produce un efect pozitiv.

Nonexprimarea poate duce la un efect negativ.

0. Ale*itimia +Si'neos, %-#/

Aspecte complementare alexitimiei Pedinielli$ '99(/-

incapacitatea persoanei de aIsi recunoaste$ identica si

exprima propriile emotii

limitarea capacitatii de a visa$ mai ales a aptitudinii spre

reveria nocturna

tendinta de a actiona pentru evitarea si rezolvarea

con+ictelor

descrierea detaliata a faptelor$ evenimentelor sau

simptomelor zice.

Hnstrumente psi%odiagnostice- 7et% Hsrael uestionnaire$ ;oronto

Alexit%@mic &cale ;A&/.

.actorii personali si sanatatea

?

Alexitimia , functionarea pacientilor cu afectiuniorganice si o componenta psi%osomaticasemnicativa.


6/64

'. Bcacitatea personala

(. 2ptimismul

0. &ensul coerentei1. ezilienta

7i#liograe- Montreuil$ M.$ Doron$ . coord/ 5 Tratat de psihologie

clinica si psihopatologie$ ;rei$ 7ucuresti$ (9.

=


7/64

)(. Stres / sanatate / $oala! Stresul / defnitie, mani'estari,

mecanisme, modele, tipuri! 0este clinice de e"aluare a

stresului

&tres lat. &tringere , a constrange/ raspuns specic alorganismului la solicitarile nespecice$ atat externe cat si interioare$

prin expectatii$ credinte$ aspiratii$ temeri$ generatoare de stari

placute sau neplacute.

Denitiile stresului sunt amprentate de diferitele perspective ale

a#ordarilor specice

'. Denitii ziologice$ fundamentate pe cercetarile clinice si de

la#orator.

(. Denitii #azate pe criterii psi%ologice

0. Denitii pe criterii sociologice.

6ans &el@e '90=/ dezvolta si popularizeaza in mediile stiintice si

medicale conceptul de stress. Bl descrie Esindromul general de

adaptareG &JA/ ca efortul organismului de a raspunde la solicitarile

mediului. &JA consta in 0 stadii- reactia de alarma$ stadiul de

rezistenta si stadiul de epuizare.

ic%ard Lazarus '9==/ initiaza in cadrul teoriei tranzactionale o

alta teorie despre stres #azata pe 1 concepte-

I interactiunea tranzactia/

I sistemul cognitiv

I evaluarea

I copingul cognitiv.

:

&tresul reprezinta o tranzactie dinamica specicaintre persoana si mediu$ care este evaluata decatre persoana ca depasinduIi resursele$punanduIi in pericol starea de #ine. Lazarus si>ol8man$ '9


8/64

Mani'estarile stresului

Nivel de actiune Manifestarile stresului&ist. cardiovascular ;a%icardie$ aritmii$ 6;A

&ist. gastrointestinal &ialoree$ intensicarea

tranzitului intestinal

&ist. muscular 7ruxism$ dispee$ %iperventilatie$

tensiune musculara$ ticuri$

fasciculatii

&ist. neuroendocrin Nivel scazut de )A si )2 in

sange si urina$ testosteron$

prolactina$ colesterol$

#etaendorne$ &;6$ acizi grasi

li#eri

&ist. imun Mocari la nivelul

imunoglo#ulinei HgA$ HgB$ HgJ$

HgM$ cresterea limfocitelor

Derma ;ranspiratie excesiva$ modicari

in conductanta electrica a pielii

Bmotional 5 afectiv Anxietate$ frustrare$ ostilitate$

depresie$ la#ilitate$

culpa#ilitate$ neputinta.

)ognitiv Afectari ale M&D si MLD$capacitate de concentrare

scazuta$ toleranta la frustrare

redusa$ ideatie o#sesiva si

irationala$ etc.

)omportamental Pasivitate$ agresivitate$

insta#ilitate$ evitare$ fuga$

demisie$ afectarea relatiilor

interpersonale$ accidente$


9/64

comportament de tipul Etotul

sau nimicG$ cresterea sau

pierderea apetitului$ insomnii$

a#uz de alcool$ tutun$ cafea$medicamente$ suicid.

Modele de stresIcoping

'. ;eoria cognitiva a stresului a lui Lazarus si >ol8man

Lazarus a descris stresul ca un proces care include stimuli4stresori si

raspunsurile provocate$ dar si relatia dintre persoana si mediu$relatie a+ata intrIo continua dinamica #idirectionala intre cei ( poli$

persoana si mediul$ ecare actionand asupra celuilalt. Aceasta

relatie este modulata de ( grupe de procese$ respectiv cele de

evalaure cognitiva si procesele de coping.

a. Procesele de evaluare cognitiva. Bxista ( forme majora de

evaluare- '. prin intermediul careia persoana evaluaeza

impactul evenimentului stresant pentru mentinerea starii sale

de #ine stres perceput$ )o%en$ Kamarc% si Mermelstein$'9


10/64

fundamentale ale teoriei lui Lazarus si >ol8man evaluarile

cognitive ale situatiei si strategiile de coping sunt in+uentate de

resursele si o#stacolele specice contextului situational

evenimente de viata$ sustinere sociala$ presiune normativa$ etc./$precum si de caracteristicile #iologice sex$ varsta$ #agaj genetic/$

ziologice constitutie zica/$ dar si de anumiti factori socioI

psi%ologici stil de viata si prol de personalitate/.

0. Modele de ajustare la maladia cronica de Maes$ Levent%al si De

idder

Bvaluarea unui eveniment este determinata atat de caracteristicile

acestuia$ precum si de scopurile personale. Astfel$ acest model

considera ca alte evenimente semnicative de viata$ independente

de #oala$ pot sa in+uenteze modul de a reactiona in gestionarea

#olii$ pe langa factorii personali si contextuali$ a caracteristicilor

specice #olii si tratamentului.

0este clinice de e"aluare a stresului1 &cala stresului perceput

P&&/$ &cala stresului zilnic D6&/$ )%estionarul evenimentelor

recente L)/$ &cala de evaluare a readaptarii sociale &&/

2i$liorafe1

'. At%anasiu A. '99


11/64

)0. Psiholoia durerii! Aspecte enerale! .actori de risc!

0eorii ale durerii!

Psihooncoloie! Inter"entii psiholoice medicale!

Durerea este o experienta unica pentru ecare persoana in parte.

Durerea implica una sau mai multe persoane si poate afecta atat

familiile$ prietenii$ cunostintele$ dar si profesionistii implicati in

ingrijirea persoanelor care se confrunta cu durerea si #oala.

)lasicari ale durerii

Hn functie de durata Hn functie de oziopatologie

Acuta Nociceptiva

)ronica &omatica

Hncidenta 3iscerala

Neuropatica

)entrala

Periferica

&impatetica

Psi%ogena

''

Durerea este o experienta senzoriala asociata cu leziunitisulare actuale sau potentiale sau descrisa in termenii uneiastfel de leziuni. Durerea este intotdeauna su#iectiva.Asociatia Hnternationala pentru &tudiul Durerii/

Durerea este ceea ce pacientulspune ca doare. Bste ceea cepacientul descrie si nu ceea ce credceilalti ca eF


12/64

Factori care

infuenteaza perceptia durerii( categorii de factori

psi%ologici-

>actori ce tin de situatie 5 informatiile legate de durere$ locul

si modul de aparitie a durerii.

>actori individuali 5 experienta cu durerea$ credintele

personale despre sanatate si #oala$ aptitudinile cognitive$

stilul de gandire.

>actori generali -

'. Durerea severa sau progresiva$ care provoaca o limitare

semnicativa a activitatii sau tratarea anterioara

inecienta4insucienta vor agrava perceptia durerii situatiile

opuse o pot usura.

(.

(. Alte simptome zice- insomnie$ extenuare sau fatiga#ilitatesecundare durerii netratate vor resimti mai acut durerea.

;usea persistenta$ voma repetata sau sug%itul pot agrava

durerea$ in special durerea osoasa. Dispneea$ diareea$

incontinenta sau %emoragia agraveaza perceptia durerii.

'(

Durerea acuta si durerea cronica aumanifestari zice si asocieripsi%ologice diferite$ necesitanda#ordari terapeutice diferite.

Un tratament ecient al durerii va usura tratamentul dureriiviitoare.


13/64

0. Pro#leme psi%ologice 5 cei mai comuni factori de agravare a

perceptiei durerii. Bx. ;eama de moarte$ de pierdere a

controlului$ depresia$ anxietatea$ etc.

1. Dicultatile sociale I lipsa sprijinului familial$ social$ dicultati

economice$ nanciare$ relatii interpersonale con+ictuale$ etc. 5

pot conduce la durere netratata.

?. >actori culturali 5 variaza semnicativ in atitudinea asupra

#olii$ durerii si mortii$ osciland intre acceptare si anxietate

severa si depresie.

=. &piritualitatea.

Durerea acuta este in+uentata de-

'. Bxperienta anterioara cu durerea.

(. Hnformatiile provenite de la cei din jur 5 cadre medicale$

persoane investite cu o anumita credi#ilitate de catre pacient

5 referitoare la #oala$ evolutie$ tratament$ prognostic$ etc.

0. ;e%nicile inductive$ imageria dirijata pot avea efect pozitiv in

ameliorarea perceptiei durerii.

1. Atitudinea empatica$ calda$ desc%isa$ prestigiul si

profesionalismul ingrijitorului.

Durerea cronica poate in+uentata de-

'. semnicatia acordata durerii

(. dispozitia psi%ica a persoanei

0. stilul cognitiv

Psi%ooncologie

'0

Neidenticarea si neItratarea suferintelor psi%ologice este ocauza frecventa a durerii.


14/64

)ancer 5 concept um#rela$ care acopera peste ' de entitati

nosologice$ avand in comun-

I existenta unor cauze complexe$ putin cunoscute

I existenta unei reactivitati individuale

I prezenta unei disfunctii la nivel ADN celular

I formatiunile tumorale au cicluri de crestere lungi si

neregulate$ avand un parcurs de ( I': ani in care devin

detecta#ile clinic

I procesele neoplazice prezinta o specicitate la anumite specii

vulnera#ile$ avand manifestari diferite$ ceea ce face diciltransferul datelor o#tinute din studiul pe animale la om.

>actori de risc

'. )omportamentali I stilul de viata$ o#iceiurile alimentare$

consumul de alcool$ comportamentul sexual$ expunerea

prelungita la radiatii solare.

(. Jenetici

0. Psi%osociali 5 stresul$ personalitate de tip ).

Inter"entii psiholoice

A#ordarea %olista include implicarea profesionistilor in tratarea

aspectelor zice complementata de cele psi%osociale.

&uportul de care au nevoie persoanele a+ata in durere tre#uie saincluda familia de origine$ prieteni si cunostinte.

;e%nicile psi%oterapeutice utilizate in domeniul suferintei zice si

implicit psi%ologice sunt- interventia in criza$ tratamentul suportiv

grupuri de suport/$ te%nici de orientare psi%analitica$ cognitivI

comportamentala si existentiala.

2i$liorafe1

'1


15/64

At%anasiu A. '99


16/64

)1. 0anatopsiholoia! Conceptul de moarte in psiholoia

medicala! Defnitie, atitudini, asistenta psiholoica! Doliul!

;anatologia este o disciplina relativ noua$ ind introdusa in cadrul

invatamantului american in a doua jumatate a secolului OO.

2#iectul tanatologiei este constituit din studiul comportamentelor$

conceptiilor si a afectelor legate de fenomenul mortii.

&farsitul vietii este atat de natura medicala$ dar si psi%ologica$

sociala$ juridica$ etica si spirituala.

Moartea se manifesta la mai multe nivele$ ind mai degra#a un

proces$ decat un moment propriuIzis-

I >iziologic 5 incetarea activitatii centrilor vitali urmata de cea a

activitatii tisulare.

I Jenetic 5 inscrisa in programul genetic$ moarte apare in urma

mutatiilor semnicative din cadrul deconstructiei programate$

care conduce in nal la dereglari in sinteza proteinelor.

I 7ioc%imic 5 trecerea de la organic la anorganic.

I 7iologic 5 forma a selectiei naturale.

I >ilosoc 5 fenomen natural.

Btapele trecerii de la viata la moarte

Hn medicina sunt descrise 1 etape ale mortii #iologice-

'. preagonia

(. agonia

0. moartea clinica

1. moartea reala

'=


17/64

Pacientii parcurg ? faze de constientizare a mortii iminente Ku#lerI

oss/-

'. negarea

(. mania

0. negocierea

1. depresia

?. acceptarea

Hntrucat perioada terminala este de cele mai multe ori cea mai

#ogata in intelesuri ale semnicatiilor personale ale vietii$

tanatologii recomanda sa li se comunice adevarul pacientilor a+ati

in stare grava$ despre diagnosticul lor si despre sansele de

supravietuire.

Asistenta psi%ologica a pacientilor terminali

Ku#ler 5 oss a formulat 0 scopuri principale-

'. siguranta si protectie

(. moarte demna

0. moarte conforma dorintei persoanei.

N. )assem recomanda sapte atitudini esentiale in asistarea

pacientilor terminali cei : )/-

'. )oncern 5 grija plina de intelegere si compasiune

':

Dinamica vietii este conectata cu cea a mortii. Apropierea mortiiface loc pentru vindecarea emotionala si spirituala$ in ritmulpropriu al ecarei persoane . procesul mortii rearanjeazaprioritatile de viata si reorganizeaza viziunea asupra valorilorpersonale si a relatiilor.


18/64

(. )ompetence 5 competenta

0. )ommunication 5 comunicare

1. )%ildren 5 reintalnirea cu copiii?. )o%esion 5 coeziunea familiei in jurul persoanei

=. )eerfulness I atitudine curajoasa

:. )onsistenc@ 5 atentie constant focusata pe nevoiele pacientului.

Asistenta psi%ologica a persoanei a+ata in stadiu terminal este

centrata pe empatie si suport. Kasten#aum$ Morris '9


19/64

orden '99(/ a descris ' principii pentru a ajuta persoana a+ata

in suferinta sa depaseasca durerea-

'. actualizarea durerii descrierea pierderii$ a circumstantelor$

etc./

(. identicarea si exprimarea sentimentelor furie$ culpa#ilizare$

etc/

0. actiunea 5 inceperea procesului de separare luarea unor

decizii/

1. sta#ilirea de noi relatii

?. sta#ilirea unui termenIlimita pt doliu

=. reasigurarea normalitatii sentimentelor

:. recunoasterea diferentelor individuale in procesul durerii


20/64

)?. .enomenul suicidar! Defnitie, cadru conceptual, instante

ale 'enomenului suicidar, 'actori de risc, teorii! Suicidul in

$olile psihice! 0ipuri particulare de suicid!

&uicidul Eorice caz in care moartea rezulta direct sau indirect

dintrIun act pozitiv sau negativ$ facut de victima insasi$ care stie ca

tre#uie sa produca acel rezultatG Dur8%eim/

Hnstante ale fenomenului suicidar J. Honescu/-

Hdeea de suicid veleitara reprezinta o dorinta tranzitorie de

autodistrugere$ cu proiectia cadrului$ dar fara punerea in practica$

ind generata de moment.

&antajul cu suicidul apare la persoane cu structura psi%ica mai

la#ila sau cu un coecient scazut de inteligenta cu scopul de a

o#tine ceva.

;entativele suicidare reprezinta sinucideri ratate din motive care tin

de context$ interventia unor persoane$ mijloace de suicid

nepotrivite.

&uicidul presuicidar descris de ingel prin restrangerea campului

constiintei si afectivitatii cu inclinatii catre fantasmele suicidare.

&uicidul disimulat travestit/ reprezinta disimularea actului suicidar

su# masca unui accident.

aptusul suicidar este consecinta unui impuls prin care persoana

recurge la suicid$ o tendinta greu de stapanit.

&uicidul cronic parasuicidul/ sunt reprezentate de automutilari$

refuz alimentar sau de tratament$ conduite de risc$ comportamente

profund autodistructive.

)onduita suicidara presupune organizarea in vederea sinuciderii$

individul pregatinduIse prin scrierea testamentului$ vizitarea

prietenilor$ a locurilor din copilarie$ etc.

>actori de risc

(


21/64

>actorii socioIeconomici-

I situatiile de criza profunda$ somaj$ faliment$ marginalizarea$

excluderea$ insta#ilitatea familiala si economica.

I &tatutul marital

I &exul

I 6a#itatul

I &tatutul profesional

(. >actorii meteorologici 5 mai frecvent primavara si toamna

0. >actorii somatici 5 riscul de suicid creste in #olile somatice.

1. Breditatea. Nu suicidul este ereditar$ ci #oala pe fondul careia

apare.

&uicidul in #olile psi%ice

&uicidul in depresie. iscul suicidar este prezent la orice depresiv$

dar nu este corelat cu severitatea afectiunii. )el mai frecvent$ poateaparea la inceputul si nalul episodului depresiv.

&uicidul in sc%izofrenie. Apare mai frecvent in perioada de de#ut$ iar

modul de realizare prezinta caracteristici profund agresive$ #rutale.

De cele mai multe ori este un act greu de inteles.

&uicidul in epilepsie. Bpilepsia poate prezenta toata gama

comportamentelor suicidare$ de la pulsiune pana actul in sine.

&uicidul in intarzierea mintala apare ca expresie a unui

comportament de tip oglinda sau pentru aIi pedepsi pe cei din jur$

individul ind mai mult sau mai putin constient de consecintele

mortii lui.

&uicidul in demente reprezinta expresia deteriorarii$ ind posi#il mai

ales in perioada de de#ut a #olii.

&uicidul in alcoolism si toxicomanii este cauzat de depresia prezenta

la aprox. 0R dintre alcoolici sau de simptomele psi%otice aparute

('


22/64

in starile confuzionale de delirium tremens sau in intoxicatiile cu

diferite droguri.

&uicidul in nevroze prezinta o prevalenta relativ egala ca la

populatia normala$ ind efect al decompensarii starii nevrotice.

&uicidul in tul#urarile de personalitate prezinta o prevalenta

crescuta$ aparand e in cadrul episoadelor depresive$ e ca expresie

a unei tentative sucidare reusite.

2i$liorafe1

;udose >$ ;udose ).$ Do#ranici L 5 Psihopatologie si psihiatrie pentru

psihologi$ Bd. Hnfomedica$ 7ucuresti$ ((.

D&MIH3 5 Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale$

Asociatia Psi%iatrilor Li#eri din omania$ 7ucuresti$ (.

((


23/64

)=. Psiholoia medicala a "arstelor si se*elor! Consideratii

enerale, etape, stadii, 'actori psiholoici!

De3"oltarea umana proces care se des'asoara pe toata

durata "ietii!

Dezvoltarea umana , o#iect de studiu studierea stiintica a

tiparelor proceselor/ de sc%im#are si sta#ilitate in toate sectoarele

sau aspectele dezvoltarii si in toate etapele vietii.

&tudierea dezvoltarii umane are ca o#iectiv descrierea acesteia$

explicarea$ predictia si$ cand este cazul interventia in desfasurarea

ei.

De3"oltarea se refera la # sectoare principale$ aspecte care

interactioneaza intre ele1

%! f3ic1 cresterea organismului si a creierului$ capacitatile

senzoriale$ a#ilitatile motorii si sanatatea4

&! coniti"1 invatarea$ atentia$ memoria$ lim#ajul$ gandirea$

rationarea si creativitatea

#! psihosocial1 starile emotionale$ personalitatea si relatiile

sociale.

Etapele "ietii construct social nu e*ista un moment

defni$il in mod o$iecti" in care un copil de"ine adult sau un

adult, $atran!

Elementele principale tipice de de3"oltare in 5 etape ale

de3"oltarii umane +Papalia, Olds, .eldman, &6%67

Inter"al de

"arsta

De3"oltare

f3ica

De3"oltare

coniti"a

De3"oltare

psihosociala

Perioada

prenatala

Are loc

conceptia$ prin

fertilizare

&e dezvolta

capacitati de

invatare si de

>etusul

reactioneaza la

vocea mamei

(0


24/64

de la

conceptie la

nastere/

normala sau

alte mijloace.

Sestrea

geneticainteractioneaz

a cu

in+uentele de

mediu inca de

la inceput.

&e formeaza

structurile

fundamentale

ale

organismului

incepe

dezvoltarea

intensiva a

creierului.

)restereazica este cea

mai rapida.

Bxista o mare

vulnera#ilitate

la in+uentele

mediului.

reactie la

stimuli

senzoriali.

si ajunge sa o

prefere.

Perioada desugar si varsta

invatarii

mersului

nastere 5 0

ani/

;oate simturilesi sistemele

organismului

functioneaza la

nastere la

diferite nivele.

)reierul capata

complexitate

mai mare si

)apacitatea deinvatare si cea

de reamintire

exista c%iar si

in primele

saptamani de

viata.

&pre sfarsitul

celui deIal

&e formeazaatasamentul

fata de parinti

si alte

persoane.

&e dezvolta

constiinta de

sine.

&e produce

(1


25/64

este extrem de

sensi#il la

in+uentele

mediului.)resterea

zica si

dezvoltarea

a#ilitatilor

motorii sunt

rapide.

doilea an$ se

dezvolta

capacitatea de

rezolvare apro#lemelor.

Hntelegerea si

folosirea

lim#ajului

evolueaza

rapid.

trecerea

treptata de la

dependenta la

autonomie.)reste

interesul fata

de alti copii.

Prima copilarie

0 5 = ani/

)resterea este

constanta

corpul devine

mai suplu si

proportiile se

apropie mai

mult de cele

adulte.

Apetitulalimentar se

reduce si

pro#lemele de

somn sunt

frecvente.

Apare tendinta

de a folosi

preponderento mana

a#ilitatile

motorii ne si

grosiere se

im#unatatesc

si sporeste

forta.

Jandirea este

cumva

egocentrica$

dar se dezvolta

si intelegerea

perspectivei

altor persoane.

Hmaturitatea

cognitiva danastere unor

idei logice

despre lume.

Memoria si

lim#ajul de

im#unatatesc.

Hnteligentadevine mai

usor de

decelat.

Bxperienta

anului

pregatitor

pentru scoala

este comuna$

)onceptia

despre sine si

intelegerea

emotiilor devin

mai complexe

stima de sine

are caracter

glo#al.

&porescindependenta$

initiativa si

autocontrolul.

&e dezvolta

identitatea de

gen. ocul

devine mai

imaginativ$mai complex

si$ de o#icei$

mai social.

Altruismul$

agresivitatea si

teama sunt

frecvent

(?


26/64

iar cea a

gradinitei si

mai comuna.

intalnite.

>amilia ramane

centrul vietii

sociale$ darceilalti copii

devin mai

importanti.

)opilaria

mijlocie = 5 ''

ani/

)resterea

incetineste.

>orta si

a#ilitatileatletice

sporesc.

7olile

respiratorii

sunt frecvente$

dar sanatatea

este in general

mai #una

decat in

oricare alta

perioada a

vietii.

Bgocentrismul

se reduce.

)opiii incep sa

gandeascalogic$ insa

concret.

Memoria si

capacitatile

lingvistice se

im#unatatesc.

Ac%izitiilecognitive le

permit copiilor

sa #enecieze

de pe urma

educatiei

formale.

Unii copii

manifestanevoi si

avantaje

educative

speciale.

)onceptia

despre sine

devine mai

complexa$

in+uentand

stima de sine.

eglarea in

comun a

conduitei

re+ecta

trecerea

treptata acontrolului din

sarcina

parintelui in

cea a copilului.

Jrupul celor de

aceeasi varsta

capata

importantacentrala.

Adolescenta

'' 5 ( ani/

)resterea

zica si alte

sc%im#ari sunt

rapide si

&e dezvolta

capacitatea de

gandire

a#stracta si

)autarea

identitatii$

inclusiv a celei

sexuale$

(=


27/64

profunde.

&urvine

maturitatea

reproductiva.

Apar riscuri

majore de

sanatate$ ca

urmare a

pro#lemelor de

comportament

$ cum ar

tul#urarile de

alimentatie si

a#uzul de

droguri.

rationament

stiintic.

Jandirea

imaturapersista in

anumite

atitudini si

comportament

e.

Bducatia are in

centru

pregatirea

pentru

facultate sau

meserie.

capata un rol

central.

elatiile cu

parintii sunt ingeneral #une.

Jrupul celor de

aceeasi varsta

poate sa

exercite o

in+uenta

pozitiva sau

negativa.

Hnceputul

varstei adulte

si adultul tanar

(I1 ani/

>orma zica

atinge

apogeul$ apoi

scade usor.

Alegerile

privitoare la

stilul de viata

in+uenteaza

sanatatea.

Jandirea si

judecata

morala devin

mai complexe.

&e fac alegeri

in materie de

educatie si

ocupatie$

uneori dupa o

perioada de

explorare.

;rasaturile de

personalitate si

stilul devin

relativ sta#ile$dar sc%im#arile

la nivelul

personalitatii

pot

in+uentate de

etapele si

evenimentele

din viata.

&e sta#ilesc

relatii intime si

se creeaza

stilul de viata

personal$ insa

acestea pot sa

nu e dura#ile.

(:


28/64

Majoritatea se

casatoresc si

devin parinti.

3arsta mijlocie1I=? de ani/

B posi#il sainceapa o

usoara

deteriorare a

capacitatilor

senzoriale$ a

sanatatii$ a

rezistentei si

fortei$ darexista mari

diferente intre

indivizi.

>emeile traiesc

experienta

menopauzei.

)apacitatilementale ating

apogeul

experienta si

a#ilitatile

practice de

rezolvare a

pro#lemelor

suntconsidera#ile.

Manifestarile

creative ar

putea sa se

reduca$ dar

calitatea lor

sporeste.

Pentru unii$

succesul in

cariera si

capacitatea de

a castiga #ani

ating apogeul

la altii$ poate

sa survina

epuizarea sau

sc%im#area

carierei.

&entimentulidentitatii

continua sa se

dezvolte

poate sa apara

perioada de

tranzitie a

varstei mijlocii.

esponsa#ilitat

ea du#la a

ingrijirii copiilor

si parintilor

poate sa

provoace stres.

Plecarea

copiilor lasacaminul gol.

3arsta a treia

peste =? de

ani/

Majoritatea

oamenilor este

sanatoasa si

activa$ desi$ in

general$

)ele mai multe

persoane sunt

active mental.

Desi

inteligenta si

Poate avea loc

pensionarea$

fapt ce poate

oferi noi

optiuni de

(


29/64

sanatatea si

capacitatile

zice sunt in

declin.)resterea

timpului de

reactie

afecteaza

unele aspecte

ale

functionarii.

memoria se

pot deteriora

in anumite

sectoare$majoritatea

oamenilor

gaseste cai de

a compensa

aceasta.

petrecere a

timpului$

2amenii isi

ela#oreazastrategii mai

+exi#ile pentru

a se confrunta

cu pierderile

personale si cu

moartea.

elatiile cu

rudele si cu

prietenii

apropiati pot

sa ofere un

sprijin

important.

)autarea

sensului vietiicapata

importanta

centrala.

(9


30/64

Perspecti"e asupra de3"oltarii umane +Papalia, Olds, .eldman, &6%67

Perspectiv

a

;eorii Postulate ;e%nica Adaptat

a pe

etape

Accent cauzal Hndivid

activ4react

iv

Psi%analiti

ca

;eoria

psi%osexuala a

lui >reud

)omportamentul este controlat de

pulsiuni inconstiente puternice.

2#servatia

clinica

Da >actorii

innascuti$

modicati de

experienta.

eactiv

;eoria

psi%osociala a lui

Bri8son

Personalitatea este in+uentata de

societate si se dezvolta printrIo

serie de crize.

2#s. )linica Da Hnteractiunea

dintre factorii

innascuti si

cei

experientiali.

Activ

A invatarii )omportamental

ismul sau teoria

traditionala a

invatarii Pavlov$

&8inner$ atson/

2amenii raspund mediul

controleaza comportamentul.

Proceduri

experimenta

le riguroase

Nu Bxperienta eactiv

;eoria invatarii

sociale socialI

cognitiva/

7andura/

)opiii invata intrIun context social$

prin o#servarea si imitarea

modelelor. )opiii contri#uie activ la

invatare.

Proceduri

experimenta

le riguroase

Nu Bxperienta

modicata de

factori

innascuti

Activ si

reactiv

0


31/64

)ognitiva ;eoria stadiilor

cognitive a lui

Piaget

;eoria

socioculturala a

lui 3igot8i

Hntre pruncie si adolescenta survin

sc%im#ari calitative la nivelul

gandirii.

)opiii sunt initiatorii activi ai

dezvoltarii. Hnteractiunea sociala

este esentiala pentru dezvoltareacognitiva.

Hnterviuri

+exi#ile$

o#serv.

meticul.

)ercetare

transcultural

a o#scopilului in

interactiune

Da

Nu

Hnteractiunea

dintre factorii

innascuti si

cei

experientiali.

Bxperienta

Activ

Activ

;eoria procesarii

informatiei

>iintele umane sunt procesatoare de

sim#oluri.

)ercetare

de

la#orator

urmarirea

reactiilor

ziologice

prin mijl

te%nol.

Nu Hnteractiunea

dintre factorii

innascuti si

cei

experientiali.

Activ

)ontextual

a

;eoria #ioI

ecologica a lui

7ronfen#renner

Dezvoltarea se produce prin

interactiunea dintre persoana a+ata

in dezvoltare si ? sisteme

contextuale de in+uente impletite

intre ele$ care o inconjoara de la

2#servatia

si analiza

naturalista

Nu Hnteractiunea

dintre factorii

innascuti si

cei

experientiali.

Activ

0'


32/64

microsistem la cronosistem.

Bvolutiva 4

socioI

#iologica

;eoria

atasamentului a

lui 7oCl#@

>iintele umane detin mecanismele

adaptative necesare supravietuirii

se pune accent pe perioadele critice

si pe cele sensi#ile #aza evolutiva

si cea #iologica a comportamentului

si predispozitia la invatare suntimportante.

2#servatia

naturalista

si de

la#orator

Nu Hnteractiunea

dintre factorii

innascuti si

cei

experientiali.

Activ si

reactiv

Stadiile de3"oltarii

Stadiile psihose*uale +.reud7 Stadiile psihosociale +Eri8son7 Stadiile coniti"e + Piaet7

Oral de la nastere la '(I'< luni/.

Principala sursa de placere a

sugarului o constituie activitatile ce

implica gura supt si %ranit/.Anal de la '(I'< luni la 0 ani/.

)opilul o#tine graticare senzuala

prin retinerea si eliminarea fecalelor.

Sona de graticare este cea anala$

Incredere fundamentala vs.

eincrederede la nastere la '(I'acilitarea adaptarii la tratament si la situatia de internare$ reI

integrarea sociala Dezvoltarea autonomiei personale si sociale$ a

deprinderilor de viata independenta ale #olnavului.

1


41/64

1. ;erapie de suport pentru familie pentru acceptarea diagnosticului

si identicarea resurselor psi%ologice individuale si familiale de

adaptare la #oala.

?. Jrupuri de suport pentru personalul de ingrijire.

2i$liorafe

Ligiana Petre 5 *+ Pastile de psihologie clinica$ Bd. &PB$ 7ucuresti$

('(.



D&MIH3 5 Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale$Asociatia Psi%iatrilor Li#eri din omania$ 7ucuresti$ (.

1'


42/64

C! 0ul$urarile an*ioase! Scurta pre3entare clinica! E"aluare

si inter"entii psiholoice specifce in tul$urarile an*ioase!

Scurta pre3entare clinica

Semne si simptome ale tul$urarilor an*ioase +9aplan :

Sadoc8, &66%7

SEM;E SOMA0ICE SIMP0OME PSIHOLOGICE

;remor$ spasme musculare

Dureri lom#are

)efalee

Dispnee$ %iperventilatie

>atiga#ilitate6iperactivitate autonoma

roseata si paloare$ ta%icardie$

palpitatii$ transpiratii$ maini reci$

diaree$ uscaciunea gurii

xerostomie/$ urinari frecvente/

Parestezii

Dicultati de deglutitie

&enzatie de frica

Dicultati de concentrare

6ipervigilenta

Li#ido scazut

ENod in gatG glo#us/;ul#urari stomacale E+uturi in

stomac/

Con'orm DSM /I


43/64

#! 0ul$urarea an*ioasa enerali3ata

=! 0ul$urarea o$sesi"(compulsi"a

>! ?eactia acuta la stres

@! 0ul$urarea de stres postraumatica!

Cau3e medicale ale an*ietatii +9aplan : Sadoc8, &66%7

;ul#urari neurologice Neoplasme cere#rale

;raumatisme cere#rale si sindroame

postcontuzionale

7oala cere#roIvasculara

6emoragie su#ara%noidiana

Migrena

Bncefalita

&ilis cere#ral

&cleroza multipla

7oala ilson

7oala 6untington

Bpilepsie

;ul#urari endocrine Disfunctie %ipozara$ tiroidiana$

paratiroidiana$ suprarenala

;ul#urari in+amatorii Lupus eritematos

Artrita reumatoida

Poliarterita nodoasa

Arterita temorapa

)onditii sistemice 6ipoxie

10


44/64

7oli cardioIvasculare

Hnsucienta pulmonara

Anemie&tari decitare Decienta de vitamina 7'(

Pelagra

)onditii toxice &evraj alcoolic sau postIdroguri

Agenti vasopresori

Penicilina$ sulfonamide$ mercur$ arsenic$

fosform #isulfura de car#orn$ #enzen$intoleranta la aspirina

Alte cauze 6ipoglicemie

&indrom carcinoid

Neoplazii sistemice

&indrom premenstrual

7oli fe#rile si infectii cronice

&indrom post%epatic

Uremie

Epidemioloia tul$urarilor an*ioase

Prevalen

ta

aport

74>

3arsta la

de#ut

Hstoric familial

;ul#urarea

de panica

'.? 5 1R '-' fara

agorafo#i

e

&farsitul

decadei (I

(9

(R din rudele de

grd.' ale pacientilor

agorafo#ici sufera de

agorafo#ie

>o#ie 'R '-( &farsitul

copilariei

Poate avea caracter

familial tipul injectie$

11


45/64

sange$ ranire/

;ul#urare

o#sesiv I

compulsiva

( 5 0R '-' Adolescenta4

adult tanar

0?R din rudele de

gradul ' ale pacientilor

;ul#urarea

anxioasa

generalizat

a

0 5


46/64

L&A& prezinta modicari la tratament farmacologic si

psi%oterapeutic.

Scala Bale / 2ro)n de e"aluare a o$sesiilor si compulsiilor

+ B(2OCS7prezinta un scor total de la la 1$ in care I: su#clinic$ ormele

anatomice si lezari ale corpului apar in raspunsurile fo#ice.

igiditate$ preocupari excesive pentru detalii apar in raspunsurile

o#sesivIcompulsive.

0estul de Aperceptie 0ematica + 0A0/. &erie de 0 de imagini

care infatiseaza situatii si evenimente am#igue. Pacientul creaza o

povestire pentru ecare scena. Anxiosii creaza povestiri avand

predominante temele agresive si sexuale cu evidente semne detensiune$ indicatori ai anxietatii crescute.

0estul 2ender Gestalt. Utilizarea unor arii mici poate un semn al

tul#urarii o#sesivIcompulsive$ gestionare decitara a spatiului 5

posi#il indicator al tul#urarii anxioase.

0estul Dra) a Person Deseneaza o Persoana/. Preocuparea

pentru cap si detaliere poate aparea in tul#urarea o#sesiv 5

compulsiva$ distorsiuni ale imaginii corporale in fo#ii si trasaturarapida in tul#urarile anxioase.

In"entarul Multi'a3ic de Personalitate Minnesota + MMPI7 5

cresterea scorurilor la scalele de %ipocondrie$ psi%astenie$ isterie.

Chestionarul de Personalitate Esen8 +EP75 cresterea

scorurilor la su#scala nevrotica N.

1=


47/64

Inter"entia psiholoica clinica

2#iective ale intervenWiei clinice-

&copul intervenWiei terapeutice clinice este gestionarea Xitransformarea anxietYWii$ NU eliminarea ei. Bste nevoie ca pacientul

sY conXtientizeze-

)e este anxietateaT

)e rol joacY n viaWa persoaneiT Bste ntotdeauna pro#lematicY

sau pe lZngY limitari i aduce Xi anumite #enecii secundareT

)e anume i provoacY anxietateaT )are sunt cauzele$ factorii

declanXatori$ stimulatoriT

)are sunt strategiile prin care gestioneazY anxietateaT DacY

anxietatea este perceputY ca ind pro#lematicY$ n ce fel o

trateazYT

AceXtia sunt paXii intervenWiei clinice care tre#uie sY nsoWeascY orice

proces de evaluare psi%odiagnosticY clinicY. Bste nevoie ca

pacientul sY plece din ca#inetul clinicianului capa#il sY dea un sens

tul#urYrilor sale Xi astfel$ implicit$ mai puWin anxios. Aceasta

presupune cY a nWeles dinamica simptomelor Xi a identicat cel

puWin o modalitate de a gestiona ceea ce trYieXte. Bxplorarea

con+ictelor psi%ologice 5 surse ale anxietYWii se va continua n cadrul

unui program de psi%oterapie realizat de un psi%oterapeut

specializat.

A$ordari terapeutice

Psihoterapia suporti"a are ca o#iectiv dezvoltarea copingIului

adaptativ. ;erapeutul asista pacientul pentru resta#ilirea contactului

cu realitatea$ intarirea mecanismelor de aparare adaptative si si

1:


48/64

identicarea unor alternative comportamentale functionale pentru

inlocuirea celor dezIadaptative .

Psihoterapiile umaniste sunt centrate pe constientizarea si

integrarea con+ictelor psi%ologice$ implicit pe modalitatile demanifestare ale acestora$ respectiv anxietate$ fo#ii$ o#sesii$ etc.$

ind indicate in cazul in care Kaplan [&adoc8$ ('/-

I simptomele anxioase sunt evident secundare unui con+ict

nevrotic su#iacent

I anxietatea persista dupa ce sIa instituit tratament

comportamental sau farmacologic

I apar noi simptome anxioase dupa rezolvarea celor initiale

su#stitutie a simptomelor

I anxietatile sunt mai generalizate si mai putin specice.

0erapia comportamentala se #azeaza pe asumptia conform

careia sc%im#area este posi#ila in a#senta constientizarii

psi%ologice a cauzelor declansatoare a simptomatologiei. ;e%nicile

comportamentale sunt reintarirea pozitiva si negativa$

desensi#ilizarea sistematica$ expunerea gradata$ prevenirea

impiedicarea/ raspunsului$ incetarea gandului$ te%nicile de

relaxare$ terapia de control a panicii$ autoImonitorizarea si %ipnoza.

;erapia comportamentala este indicata in-

I comportamentele maladaptative clar delimitate ex. atacurile

de panica$ fo#iile$ compulsii si o#sesii/. )omportamentul

compulsiv raspunde mai #ine la tratament decat cel o#sesiv.

I majoritatea strategiilor includ o com#inatie intre interventiilefarmacologice si comportamentale

I teoriile curente sustin ecacitatea tratamentului

medicamentos care reduce rapid anxietatea$ dar$ neinsotit de

terapie$ conduce la recaderi la fel de rapide. )a urmare$

pacientii tratati medicamentos$ dar si cu terapii cognitive si

comportamentala prezinta ameliorari si recuperari

semnicativ mai #une si constante. Kaplan [&adoc8$ ('/

1


49/64

0erapia coniti"aeste o terapie de scurta durata si se axeaza pe

corectarea si rezolvarea cognitiilor distorsionate prin teme pentru

acasa si sarcini in cadrul si intre sedintele terapeutice$ cu accent pe

confruntarea si evaluarea situatiilor cauzatoare de anxietate sidepresia asociata.

;erapia de grup poate focusata atat pe asigurarea suportului$

dezvoltarea unor competente personale si sociale$ pentru

ameliorarea si eliminarea simptomelor anxioase$ precum si pe

constientizarea$ resemnicarea si integrarea anxietatii. Jrupurile pot

%eterogene si omogene din punct de vedere al diagnosticului$ cele

omogene ind indicate pentru pacientii cu tul#urare de stres

posttraumatic. Kaplan [&adoc8$ ('/

2i$liorafe

AndreCs J.$ )reamer M.$ )rino .$ 6unt ).$ Lampe L.$ Page A. 5

Psihoterapia tulburarilor an,ioase. %hid practic pentru terapeuti si

pacienti$ Bd. Polirom$ Hasi$ (:

Kaplan [ &adoc8 5 Manual de buzunar de Psihiatrie (linica$ Bd.Medicala$ 7ucuresti$ ('


('(.

;udose >.$ ;udose ).$ Do#ranici L. 5 Psihopatologie si psihiatrie

pentru psihologi$ Bd. Hnfomedica$ 7ucuresti$ ((



19


50/64

C%6!0ul$urarile a'ecti"e! Scurta pre3entare clinica! E"aluare

si inter"entii psiholoice specifce!

Scurta pre3entare clinica

Tulburrile afective includ tulburrile care au ca element predominant o

tulburare de dispoziie. Tulburrile afective se mpart n tulburri depresive, tulburri

bipolare i tulburri diagnosticate pe baza etiologie: tulburarea afectiv datorat unei

condiii medicale generale i tulburarea afectiv indus de o substan. Tulburrile

depresive (tulburarea depresiv major, tulburarea distimic i tulburarea depresiv

fr alt specificaie) se disting de tulburrile bipolare prin faptul c nu eist un

istoric de episod maniacal, mit sau !ipomaniacal. Tulburrile bipolare (de tip ", "",

ciclotimia i tulburarea bipolar fr nici o alt specificaie) implic prezena i#sau

istoric de episoade maniacale, mite sau !ipomaniacale acompaniate de regul de

prezena sau un istoric de episoade depresive majore.

a. Tulburrile depresive

$. Tulburarea depresiv major se caracterizeaz printr%unul sau mai

multe episoade depresive majore (cel puin & sptm'ni de dispoziie

depresiv sau pierderea interesului plus cel puin patru simptomesuplimentare de depresie).

&. Tulburarea distimic se caracterizeaz prin cel puin & ani de

dispozitie depresiv mai multe zile da dec't nu, nsoit de simptome

depresive care nu satisfac criteriile pentru un episod depresiv major.

. Tulburarea depresiv fr nici o alt specificaie se refer la

tulburrile cu elemente depresive care nu satisfac criteriile pentru

tulburarea depresiv major, distimic, de adaptare cu dispoziie

depresiv sau tulburare de adaptare cu dispoziie anioas i

depresiv.

b. Tulburrile bipolare

$. Tulburarea bipolar " se caracterizeaza printr%unul sau mai multe episoade

maniacale sau mite, acompaniate de regul de episoade depresive majore.

&. Tulburarea bipolar "" se caracterizeaz printr%unul sau mai multe episoade

depresive acompaniate de cel puin un episod !ipomaniacal.

. Tulburarea ciclotimic se caracterizeaz prin cel puin & ani de numeroase

perioade de simptome !ipomaniacale care nu satisfac criteriile pentru un

?


51/64

episod maniacal i numeroase perioade de simptome depresive care nu

satisfac criteriile pentru un episod depresiv major

. Tulburarea bipolar fr nici o alt specificaie se refer la tulburrile cu

elemente bipolare care nu satisfac criteriile pentru nici una din tulburrilebipolare specifice

c. Alte tulburri afective:

tulburarea afectiv datorat unei condiii medicale generale*

tulburarea afectiv indus de o substan*

tulburarea afectiv fr nici o alt specificaie.

E"aluare si inter"entii psiholoice specifce!

Scale clinice1

'. Scala Hamilton de e"aluare a depresiei este formata din

': sau (' de itemi pentru depistarea depresiei majore. Htemii

scalei sunt cotati de la la ( sau de la la 1$ scorul variind

intre si ?. &corurile pana la : sunt specice normalitatii$ < 5

'0 denota depresie usoara$ '1I'< depresie moderata$ '9 5 ((

depresie severa. )otarea scalei se realizeaza pe #aza

interviului si a o#servatiilor.

(. In"entarul de depresie 2ec8 contine (' de itemi cu un scor

total de =. Hntre si 9 se inscrie normalitatea$ ' 5 '?

depresia usoara$ '=I(0 depresia moderata$ (1I= depresia

severa.

0. Scala clinica pentru P0SD +tul$urarea posttraumatica

de stres7 / CAPS, este un instrument clinic structurat centrat

pe evaluarea celor ': simptome ale P;&D la adult conformD&M H3.

1. In"entarul e"enimentelor traumati3ante pentru copil

0ESI /C +0he traumatic e"ents screenin in"entor /

child7 este un interviu clinic centrat pe impactul unor

evenimente cu potential traumatizant asurpa copiilor$ realizat

cu copilul si adultii. Bste format din '= intre#ari ordonate

?'


52/64

astfel incat sa asigure un cat ma #un confort emotional al

copilului referitor la istoricul traumatic.

7i#liograe-


('(.





?(


53/64

C%%! 0ul$urarile de personalitate! Delimitari conceptuale!

E"aluarea si inter"entiile psiholoice!

Tulburarea de personalitatese dene"te ca pattern sta#il de trYiri

afective "i comportamente$ ce deviazY semnicativ de la standardulculturii de apartenen!Y a respectivului individ$ este generalizat "i

in+exi#il$ are de#utul n adolescen!Y sau prima parte a vie!ii adulte$

este sta#il n timp "i genereazY distres sau diza#ilitate.

;ul#urYrile de personalitate sunt clasicate in-

Jrupa A 5 include tul#urYrile de personalitate de tip paranoid$

sc%izoid "i sc%izotipal. ;rYsYtura comunY a acestora este

excentricitatea.

Jrupa 7 5 include tul#urYrile de personalitate de tip antisocial$

#orderline$ %istrionic "i narcisist. ;rYsYturile comune ale acestora

sunt teatralitatea$ emotivitatea$ extravagan!a.

Jrupa ) 5 include tul#urYrile de personalitate de tip evitant$

dependent$ o#sesivIcompulsiv. ;rYsYturile comune ale acestora sunt

anxietatea$ teama.

;ul#urYrile de personalitate nespecicate anterior 5 reprezintY o

categorie utilizatY n douY situa!ii-

a/simptomele indicY o tul#urare de personalitate$ cu trYsYturi

apar!inZnd mai multor tul#urYri din aceastY grupY

diagnosticY$ nsY nu sunt ndeplinite criteriile pentru a

diagnostica o anumitY tul#urare de personalitate

#/simptomele indicY o tul#urare de personalitate$ dar

trYsYturile sugereazY o tul#urare neinclusY n categorizareaD&M H3 ex. personalitate pasivIagresivY/.

E"aluarea si inter"entiile psiholoice

;estele neuropsi%ologice pot sa evidentieze organicitate la pacientii

cu tul#urare de personalitate.

;estele de personalitate si testele proiective pot identica patternuri

si trasaturi de personalitate accentuate. Bx. ;estul Deseneaza un

om DraC a Person/$ testul fetei$ Hnventarul Multifazic de

?0


54/64

Personalitate Minnesota 5 ( MMPHI(/$ ;estul de Aperceptie ;ematica

;A;/$ testul orsc%ac%.

Majoritatea tul#urarilor de personalitate evidentiaza o dinamica

psi%ologica care implica alterarea functionarii Bgoului$ alterare a&upraBului$ con+icte la nivelul imaginii de sine si Epuneri in rolG

enactments/ ale con+ictelor psi%ologice interne in #aza

experientelor trecute$ cu alterari ale judecatii Kaplan [ &adoc8$

('/

;udose ((/ precizeaza ca asistenta #olnavilor cu tul#urari de

personalitate este nevoie sa se #azeze pe tipul de personalitate$

semnicatia #olii si raspunsul #olnavului$ factori care in+uenteaza

comunicarea cu pacientul si modalitatea de interventie$ dupa cum

reiese din ta#elul de mai jos-

Apud 0DOSE

Surse $i$liorafce1

?1


55/64

Ligiana M. Petre 5 *+ Pastile de psihologie clinica$ Bd. &PB$

7ucuresti$ ('(.





??


56/64

)'(. 0ul$urari leate de consumul de su$stanta (

to*icomaniile si alcoolismul! Pre3entare clinica! E"aluare si

inter"entie psiholoica clinica!

;ermenul de su#stan!Y se referY la un drog de a#uz$ la un

medicament sau la un toxic.

;ul#urarile consumului de su#stanta sunt clasicate in-

a7tul$urri ale u3ului de su$stan dependen!a "i a#uzul de

su#stan!Y/

$7tul$urri induse de o su$stanintoxica!ia cu o su#stan!Y$a#stinen!a de o su#stan!Y$ delirium indus de o su#stan!Y$ tul#urarea

amnesticY indusY de o su#stan!Y$ tul#urYrile anxioase induse de o

su#stan!Y$ tul#urarea afectivY indusY de o su#stan!Y$ "i tul#urYrile

de somn induse de o su#stan!Y/.

Dezvoltarea motivatiei pacientului pentru recuperare este

principalul o#iectiv al interventiei psi%ologice$ atat in alcoolism$ cat

si in toxicomanie.

&istem de evaluare a moti"atiei pacientului toxicoman Proc%as8a

5 Di)lemente$ '9


57/64

&urse #i#liograce-

Ligiana M. Petre 5 *+ Pastile de psihologie clinica$ Bd. &PB$

7ucuresti$ ('(.





?:


58/64

)2PHJ6; \ )olegiul Psi%ologilor din omZnia "i Hnternational Hnstitute for t%e Advanced &tudies of

Ps@c%ot%erap@ and Applied Mental 6ealt%

?APO?0 DE PSIHODIAG;OS0IC SI E


59/64

;i"el Coniti"

Ce s(a e"aluatJ Cu ce s(a e"aluatJ

teste4sarcini4pro#e "i4sau interviuri/

;i"el comportamental



;i"el psihof3ioloic



;i"el de personalitate Fi Mecanisme

De'ensi"eAdaptare



;i"el de relaionare interpersonal +inclusi", de cuplu,

'amilie, rup etc!7



?9


60/64

I


61/64


62/64

E*aminator semnatura si parafa/,

Super"i3or semnatura si parafa/$

+pent

ru e*aminarile reali3ate de catre PDLP in conditii de super"i3are7

*Avizul psi%ologic este eli#erat in cazurile generale$ ind utilizat numai pentru

evaluarile a caror rezultat este solicitat in vederea angajarii4incadrarii saumentinerii in functie. Avizul psi%ologic reprezinta forma #inara sau simplicata de

raportare a rezultatelor psi%odioagnosticului.

Psiholo

semnatura si parafa/

=(


63/64

&urse $i$liorafce

AndreCs J.$ )reamer M.$ )rino .$ 6unt ).$ Lampe L.$ Page A. 5

Psihoterapia tulburarilor an,ioase. %hid practic pentru terapeuti si

pacienti$ Bd. Polirom$ Hasi$ (:.

At%anasiu A. '99


64/64





CCC.copsi.ro

CCC.apa.org
http://www.copsi.ro/http://www.apa.org/http://www.copsi.ro/http://www.apa.org/

Documents

Psihologie medicala 2