PSIHOLOGIA EDUCAŢIEIPSIHOLOGIA EDUCAŢIEI- curs postuniversitar –- curs postuniversitar –

Tema: Tema: CUNOAŞTEREA CUNOAŞTEREA

PERSONALITĂŢII UMANEPERSONALITĂŢII UMANE

Titular: Conf. univ. dr. Mihai MIRCESCUTitular: Conf. univ. dr. Mihai MIRCESCUBucureştiBucureşti

anul univ. 2014 / 2015anul univ. 2014 / 2015

CUNOAŞTEREACUNOAŞTEREA = stabilirea caracteristicilor = stabilirea caracteristicilor particulare în ceea ce au ele mai semnificativ si particulare în ceea ce au ele mai semnificativ si care-l deosebesc de alţii de aceeaşi vârstă.care-l deosebesc de alţii de aceeaşi vârstă.

Dă posibilitatea explicării naturii manifestărilor, Dă posibilitatea explicării naturii manifestărilor, precum şi previziunea dezvoltării.precum şi previziunea dezvoltării.

"Începeţi prin a vă studia elevii, pentru că, cu "Începeţi prin a vă studia elevii, pentru că, cu siguranţă, nu-i cunoaşteţi câtuşi de puţin"siguranţă, nu-i cunoaşteţi câtuşi de puţin" J.J J.J RousseauRousseau

"Orice ar face un elev, putem aproape întotdeauna "Orice ar face un elev, putem aproape întotdeauna să-l ajutăm să facă mai bine, studiindu-i natura mai să-l ajutăm să facă mai bine, studiindu-i natura mai îndeaproape" îndeaproape" A. BinetA. Binet

Socrate era adeptul cunoaşterii copilului prin discuţii Socrate era adeptul cunoaşterii copilului prin discuţii adoptând devizele adoptând devizele "vorbeşte, ca să te cunosc" "vorbeşte, ca să te cunosc" sausau "cunoaşte-te pe tine însuţi" "cunoaşte-te pe tine însuţi" îndemn ce se află şi pe îndemn ce se află şi pe frontispiciul templului din Delfi. frontispiciul templului din Delfi.

"Cunoaşterea individualităţii este una din condiţiile "Cunoaşterea individualităţii este una din condiţiile esenţiale pentru deplina reuşită a educaţiei şi esenţiale pentru deplina reuşită a educaţiei şi învăţământului” G.Gînvăţământului” G.G Antonescu Antonescu

METODE, PROCEDEE ŞI INSTRUMENTEMETODE, PROCEDEE ŞI INSTRUMENTE Psihologice, Pedagogice, SociologicePsihologice, Pedagogice, Sociologice Observarea Observarea = urmărirea conştientă şi dirijată = urmărirea conştientă şi dirijată

a manifestărilor umane (fişe de observare)a manifestărilor umane (fişe de observare) Experimentul educativ Experimentul educativ = Obs. provocată = Obs. provocată

(Gr. Contra)(Gr. Contra) Convorbirea = Convorbirea = informare pe baza unei informare pe baza unei

discuţiidiscuţii Consultaţia = Consultaţia = cu valoare educativă, de cu valoare educativă, de

autoevaluareautoevaluare Chestionare, ancheta = Chestionare, ancheta = pe baza unei liste pe baza unei liste

de întrebăride întrebări Studierea produselor activităţii elevuluiStudierea produselor activităţii elevului Anamneza = reconstituirea biografiei, Anamneza = reconstituirea biografiei,

condiţionare socialăcondiţionare socială

METODE DE EVALUARE A PERSONALITĂŢII OBSERVARE ŞI INTERPRTARE

BUN SIMŢ AJUTAT DE:

DIAGNOSTIC CONSTITUŢIONAL ŞI FIZIOLOGICTIPUL SOMATIC

ELECTROENCEFALOGRAFIEANTROPOMETRIE

POZIŢIE SOCIO-CULTURALĂ, APARTENENŢĂ S+RCONVENŢII SOCIALE

OBICEIURICODURI

TEHNICI PSIHOLOGICE SPECIFICE DE EVALUARE

DOCUMENTE PERS.STUDII DE CAZ

AUTOBIOGRAFIIJURNALE

SCRISORI AUTORDESTINATAR

CHESTIONAREÎNREGISTRĂRI

COMPOZIŢII

TESTE ŞI SCĂRIINVENTARUL

PSIHONEVROTICDOMINARE -SUPUNERE

EXTRA-INTROCONFORMISM CREDULITATE

SCALE MULTI-DIMENSIONALE

AUTO-APRECIERECA IMAGINE DE SINE

TEHNICA:ARANJAREA

SCARA AUTOCENTRĂRII

EŞANTIOANE DE CONDUITĂE. DE TIMP

SITUAŢIIMINIATURĂ:3 ZILE- SS

ZIAR PE JOS

EVALUĂRISCALE DE NOTARE

SCALE GRAFICERANGUL

TEHNICI PROIECTIVET. PERCEPTIVE RORSCHACH

FUZIUNE LUMINĂT. APRECIATIVE T.A.T, ASOCIATIVT. PRODUCTIVE CE E ÎN CORP

PSIHODRAMĂ

ANALIZE ÎN PROFUNZIMEINTERVIURI PSIHIATRICE

ANALIYA VISELORHIPNOZA

NARCO-SINTEZA

COMPORTAMENT EXPRESIV

TONULGESTULMERSUL

METODA OBSERVĂRIIMETODA OBSERVĂRII Pasivă – spontanPasivă – spontan Ştiinţifică = urmărirea atentă şi sistematicăŞtiinţifică = urmărirea atentă şi sistematică

Observarea directă, bazată pe percepţieObservarea directă, bazată pe percepţie Indirectă, mediată de instrumente, documente, modele…Indirectă, mediată de instrumente, documente, modele…

* Observarea de sine = introspecţie (denaturare, dedublarea eului; observarea * Observarea de sine = introspecţie (denaturare, dedublarea eului; observarea asupra amintirii stării psihice)asupra amintirii stării psihice)

* Observarea vieţii sufleteşti a altora – observare externă.* Observarea vieţii sufleteşti a altora – observare externă. Metoda observării pedagogiceMetoda observării pedagogice - Fără a produce starea de alteraţie a fiinţei psihofizice rezultată din: emoţia, - Fără a produce starea de alteraţie a fiinţei psihofizice rezultată din: emoţia,

neîncrederea, rezerva, antipatia pe care atmosfera de clinică şi laborator le neîncrederea, rezerva, antipatia pe care atmosfera de clinică şi laborator le provoacă.provoacă.

Observaţia se cere a fi consemnată (nu în faţa "S")Observaţia se cere a fi consemnată (nu în faţa "S") Observaţia este condusă de atenţia voluntară.Observaţia este condusă de atenţia voluntară. Caracteristic este şi metodismul ei (plan şi metodă de pătrundere)Caracteristic este şi metodismul ei (plan şi metodă de pătrundere) Fişa pedagogicăFişa pedagogică Fişa psiho-pedagogigă, fişa şcolarului, dosar şcolar, registrul individualităţii Fişa psiho-pedagogigă, fişa şcolarului, dosar şcolar, registrul individualităţii

elevului, foaia de observare vocaţională, psiho-sociograma şcolară.elevului, foaia de observare vocaţională, psiho-sociograma şcolară. Cuprinde date privind:Cuprinde date privind: starea civilă socială a elevului, a familiei (data naşterii, locul între fraţi, situaţia starea civilă socială a elevului, a familiei (data naşterii, locul între fraţi, situaţia

economico-culturală)economico-culturală) starea sanitară (boli, antecedente, infirmităţi)starea sanitară (boli, antecedente, infirmităţi) profilul psiho-social (nivelul şi evoluţia unor trăsături psihologice, profilul psiho-social (nivelul şi evoluţia unor trăsături psihologice,

comportamentale, adaptare socială);comportamentale, adaptare socială); situaţia şcolară (în general, dar mai ales la obiecte cu randament maxim-minim, situaţia şcolară (în general, dar mai ales la obiecte cu randament maxim-minim,

concursuri şcolare, extraşcolare, opţiuni profesionale).concursuri şcolare, extraşcolare, opţiuni profesionale).

EXPERIMENTUL PEDAGOGICEXPERIMENTUL PEDAGOGIC► Un raţionament cu ajutorul căruia supunem metodic ideile noastre experienţei faptelor;Un raţionament cu ajutorul căruia supunem metodic ideile noastre experienţei faptelor;► Observarea provocată;Observarea provocată;► Cercetarea unui fenomen modificat de cercetător;Cercetarea unui fenomen modificat de cercetător;► Deontologia: să nu experimentăm cu ipoteze care pot avea influenţe negative;Deontologia: să nu experimentăm cu ipoteze care pot avea influenţe negative; primum non primum non

nocerenocere► De cea mai mare importanţă este constituirea probelor, adică a conţinutului de informaţie şi De cea mai mare importanţă este constituirea probelor, adică a conţinutului de informaţie şi

exerciţiu care intervin în experiment.exerciţiu care intervin în experiment.► Tipuri:Tipuri:► "E" DE TATONARE sau PILOT – favorizează observarea;"E" DE TATONARE sau PILOT – favorizează observarea;► "E" DE TRIERE – pentru întocmirea unor loturi; experimentale, destinat testării reactivităţii "E" DE TRIERE – pentru întocmirea unor loturi; experimentale, destinat testării reactivităţii

subiecţilor;subiecţilor;► "E" COMPARATIV – cu o singură variabilă având lot experimental şi un lot martor;"E" COMPARATIV – cu o singură variabilă având lot experimental şi un lot martor;► "E" MULTIFACTORIAL – cu un număr mare de variabile"E" MULTIFACTORIAL – cu un număr mare de variabile► "E" CRUCIAL – permite verificarea cât mai completă şi semnificativă a ipotezei."E" CRUCIAL – permite verificarea cât mai completă şi semnificativă a ipotezei.► * Schimbarea după voinţă a fenomenului în desfăşurarea sa prin:* Schimbarea după voinţă a fenomenului în desfăşurarea sa prin:► METODA CONCORDANŢEIMETODA CONCORDANŢEI► SERIA DETERMINANTELORSERIA DETERMINANTELOR► 11 aa bb cc► 22 cc dd e ------------------------------ e ------------------------------ efectul "n" efectul "n" ► 33 ee ff gg► METODA DIFERENŢEIMETODA DIFERENŢEI► "c" considerat cauză se izolează ----------"c" considerat cauză se izolează ---------- dispare ndispare n► METODA VARIAŢIILOR CONCOMITENTEMETODA VARIAŢIILOR CONCOMITENTE► Se variază "c" trebuie să varieze şi "n".Se variază "c" trebuie să varieze şi "n".► COLECTIVUL DE EXPERIMENTARE = fragment reprezentativCOLECTIVUL DE EXPERIMENTARE = fragment reprezentativ► Omogenitate (aceeaşi vârstă, pregătire etc. – funţie de temă) Omogenitate (aceeaşi vârstă, pregătire etc. – funţie de temă) ► Eşantionul să fie neselecţionat (şi buni şi slabi)Eşantionul să fie neselecţionat (şi buni şi slabi)► Hazardul realizează reprezentativitateaHazardul realizează reprezentativitatea► Număr suficient (100-200) Număr suficient (100-200)

ANCHETA PRIN CHESTIONARANCHETA PRIN CHESTIONAR Întrebările să se coreleze cu ipotezele Întrebările să se coreleze cu ipotezele

cercetării;cercetării; Să conducă la indicatori utili rezolvării;Să conducă la indicatori utili rezolvării; Să fie clare, accesibile;Să fie clare, accesibile; Să li se răspundă fără echivoc, sincer, Să li se răspundă fără echivoc, sincer,

simplu.simplu. Chestionare:Chestionare: cu răspuns deschis;cu răspuns deschis; cu răspuns la alegere;cu răspuns la alegere; cu răspuns închis.cu răspuns închis.

ANCHETA ÎN DOCUMENTELE ŞCOLAREANCHETA ÎN DOCUMENTELE ŞCOLARE matricole, fişe individuale, cataloage, teze matricole, fişe individuale, cataloage, teze

etc.etc.

ANALIZA PRODUSELOR UNOR ACTIVITĂŢI ANALIZA PRODUSELOR UNOR ACTIVITĂŢI ŞCOLAREŞCOLARE

compuneri (cu caracter proiectiv "Viitorul compuneri (cu caracter proiectiv "Viitorul meu peste 10 ani, o zi de muncă în meu peste 10 ani, o zi de muncă în viitoarea profesie, desene, lucrări tehnice viitoarea profesie, desene, lucrări tehnice etc.").etc.").

METODA MONOGRAFICĂ METODA MONOGRAFICĂ = Evoluţia = Evoluţia unităţiiunităţii

ANCHETA BIOGRAFICĂANCHETA BIOGRAFICĂ studiul biografiilor unui număr de persoane (Em. studiul biografiilor unui număr de persoane (Em.

Brandza – Metoda A.B., vârsta apariţiei Brandza – Metoda A.B., vârsta apariţiei aptitudinilor în Antologie de Texte Pedagogice aptitudinilor în Antologie de Texte Pedagogice Bucureşti Ed. Bucureşti Ed. Didactică şi Pedagogică 1973)Didactică şi Pedagogică 1973)

vârsta medie cea mai potrivită de la care se vârsta medie cea mai potrivită de la care se poate întreprinde acţiunea de diagnosticare şi poate întreprinde acţiunea de diagnosticare şi promovare a aptitudinilor pentru fiecare promovare a aptitudinilor pentru fiecare specialitate (muzica 9 ani, arte plastice 14 ani, specialitate (muzica 9 ani, arte plastice 14 ani, poezie 14 ani, fizico-chimie 15 ani…)poezie 14 ani, fizico-chimie 15 ani…)

METODA ISTORICĂMETODA ISTORICĂ se înregistrează caracteristicile faptului cercetat se înregistrează caracteristicile faptului cercetat

în epoci, perioade, momente semnificative ale în epoci, perioade, momente semnificative ale istoriei temei.istoriei temei.

Se urmăreşte linia de evoluţie a fenomenului;Se urmăreşte linia de evoluţie a fenomenului; Se extrapolează curba evoluţiei spre viitorSe extrapolează curba evoluţiei spre viitorMETODA DELPHIMETODA DELPHI = anchetă iterativă a = anchetă iterativă a

experţilor experţilor

TESTULTESTUL ENGLEZESC =ENGLEZESC = Experiment de scurtă durată, probă de examinare Experiment de scurtă durată, probă de examinare

standardizată standardizată (conţinut, redactare, notare identică pentru toţi), cu o tehnică (conţinut, redactare, notare identică pentru toţi), cu o tehnică precisă de apreciere numerică a rezultatului în raport cu populaţia întreagă precisă de apreciere numerică a rezultatului în raport cu populaţia întreagă căreia îi aparţine subiectul, deci căreia îi aparţine subiectul, deci etalonată etalonată (pentru că fiecare rezultat individual (pentru că fiecare rezultat individual este confruntat cu cele ale unui important grup de indivizi – populaţia de este confruntat cu cele ale unui important grup de indivizi – populaţia de etalonare – reprezentativă pentru ansamblul copiilor)etalonare – reprezentativă pentru ansamblul copiilor)

CERINŢE:CERINŢE: (Stern) (Stern) să corespundă funcţiilor formale ale inteligenţei, cu alte cuvinte aptitudinilor să corespundă funcţiilor formale ale inteligenţei, cu alte cuvinte aptitudinilor

înăscute nu deprinderilor sau cunoştinţelor câştigate (care se pot determina înăscute nu deprinderilor sau cunoştinţelor câştigate (care se pot determina prin mijloace clasice:exammene, note). prin mijloace clasice:exammene, note).

(L. Thurstone a propus un model de (L. Thurstone a propus un model de test de inteligenţătest de inteligenţă în care anumite calităţi în care anumite calităţi sunt esenţiale pentru a rezolva corect un test:sunt esenţiale pentru a rezolva corect un test:

stăpânirea limbajului şi facilitatea expresiei,stăpânirea limbajului şi facilitatea expresiei, rapiditatea calcululuirapiditatea calculului simţul spaţiului,simţul spaţiului, viteza percepţiei,viteza percepţiei, capacitatea de memorizare,capacitatea de memorizare, gândirea logică - denumite capacităţi primare)gândirea logică - denumite capacităţi primare) seriile să fie cât mai numeroase şi să se adreseze cât mai multor funcţiuni seriile să fie cât mai numeroase şi să se adreseze cât mai multor funcţiuni

sufleteşti deodată;sufleteşti deodată; rezultatul testului să fie dat prin valori cantitative accesibile măsurăriirezultatul testului să fie dat prin valori cantitative accesibile măsurării să îndeplinească condiţiile unui bun experiment, să dea posibilitatea subiectului să îndeplinească condiţiile unui bun experiment, să dea posibilitatea subiectului

de a fi aşezat în diferite condiţii care să înlesnească comparaţia,de a fi aşezat în diferite condiţii care să înlesnească comparaţia, testele să fie combinate pentru a crea posibilitatea graduării şi controlăriitestele să fie combinate pentru a crea posibilitatea graduării şi controlării să ceară timp scurt.să ceară timp scurt.

CLASIFICAREA TESTELOR

I.C. PetrescuI. 1. Teste referitoare la funcţii sufleteşti în chip 2. Teste de etate, pentru a stabili Q.III. 1. Teste individuale 2. Teste colectiveIII. 1. Teste alternative, notate prin + sau – 2. Teste graduale, notate prin coeficienţi => ierarhizareIV. 1. Teste verbale; scrise sau oral2. Teste neverbale sau de performanţă pentru constatarea inteligenţei practice cu răspuns: mimică sau lucrare manuală.D. MUSTERTeste de inteligenţă, Teste de comportament (temperament, caracter, emotivitate, voinţă) Teste de aptitudiniTest docimologic = sistem de probe precise, un număr de item, puncte, de paşi mici, de chestiuni de cel mai atomizat conţinut ca instrument de măsurare a randamentului şcolar (examinare, notare, evaluare)

EXEMPLE: TESTUL 1 (WESCHLER) În fiecare listă cuvintele au o legătură, care este strânsă

stejar – trandafir - furnică-iarbă-spanac; a vedea – a gusta - a auzi – a simţi – a visa ureche – stomac – picior – păr – unghie

TESTUL 2 Fiecare din cele 3 serii de numere se obţine după o lege. Găsiţi

pentru fiecare legea, numărul ce urmează a. 12, 10, 13, 11, 14, 12… -2+3 b. 39, 38, 36, 33, 29, 24… -1-2-3 c. 16, 18, 22, 30, 46, 78… -2+2x2+4x2+8x2… TESTUL 3 În fiecare din cele două mari pătrate, suita micilor pătrate

formează orizontal şi vertical o progresie logică. Umpleţi al IX-lea pătrat!

Fiecare probă explorează un aspect bine definit. Al I. : raţiunea, simţul practice, înţelegerea situaţiei,

raporturile logice, capacitatea de observare, calităţile atenţiei.

TESTUL 4. ANALOGII - Acelaşi raport cer – albarstru – iarba, verde, masă, cald, mare peşte – înoată – om, hârtie, merge, timp etc. TESTUL 5 - PROBA DE BUN SIMŢ pentru ce ne folosim de cuptoare? pisicile la ce-s bune? TESTUL 6 - pentru capacitatea de a stabili relaţii cuvântul care completează fraza daca cineva este grăbit, el munceşte…. cu siguranţă serios, rapid, bine, încet era sigur că viitorul său va fi diferit de ce… putea să se petreacă, s-a petrecut, de ceea ce deja a

trecut, nu a trecut TESTE NONVERBALE: obiecte asociate (merge împreună, se întrebuinţează) subliniaţi în fiecare rând desenul care e de formă

asemănătoare cu primul desen din fiecare rând;

TESTE PROIECTIVETESTE PROIECTIVE

Testul RorschackTestul Rorschack Testul de alegere: Testul de alegere: Pe 20 cartonaşe sunt trecute diferite calităţi Pe 20 cartonaşe sunt trecute diferite calităţi

umaneumane alege pe cele mai importantealege pe cele mai importante alege pe cele care te caracterizeazăalege pe cele care te caracterizează

Teste cu cartonaşe cu numele diferitelor personalităţi. Teste cu cartonaşe cu numele diferitelor personalităţi. Aranjează-le în ordine preferenţială.Aranjează-le în ordine preferenţială.

Teste cu listă de adjectiveTeste cu listă de adjective: 6300 adjective alfhabetic aranjate. : 6300 adjective alfhabetic aranjate. Subliniază-le pe cele ce te caracterizeazăSubliniază-le pe cele ce te caracterizează

Test catalogul de cărţi: Test catalogul de cărţi: Subliniază-le pe cele ce ţi-au plăcut mai Subliniază-le pe cele ce ţi-au plăcut mai mult sau care te intereseazămult sau care te interesează

T.A.T (Test de apreciere tematic) T.A.T (Test de apreciere tematic) pe bază de ilustraţiipe bază de ilustraţii Test de asociere liberă a cuvintelorTest de asociere liberă a cuvintelor

Testul sociometric Testul sociometric Testele de opinie Testele de opinie probe metrice de atitudineprobe metrice de atitudine Probe de lucru : Probe de lucru : observarea situaţiilor provocateobservarea situaţiilor provocate Teste de creativitateTeste de creativitate Teste de sinceritate: cărţi Teste de sinceritate: cărţi fictive , fictive ,

autocorectareaautocorectarea

TESTE DE COMPORTAMENTTESTE DE COMPORTAMENT1. Teste sintetice1. Teste sintetice ( (în laboratoarele C.F.R, în laboratoarele C.F.R,

aviatice, autoaviatice, auto) ) bazate pe aparatură specială bazate pe aparatură specială care-l pun pe S în situaţii critice dar specifice care-l pun pe S în situaţii critice dar specifice de muncă de muncă starea emotivă, nervizitatea lipsa starea emotivă, nervizitatea lipsa de stăpânire, lipsa de organizare, graba, de stăpânire, lipsa de organizare, graba, nerăbdarea, nehotărârea, tărăgănarea, nerăbdarea, nehotărârea, tărăgănarea, descurajarea, orgoliu, deruta descurajarea, orgoliu, deruta dar si dar si positive: perseverenţa, învingerea şocului, positive: perseverenţa, învingerea şocului, dorinţa de success, încredere etc.dorinţa de success, încredere etc.

2. Probe de performanţă2. Probe de performanţă P.D.M ( P.D.M (Probe de Probe de disociere manualădisociere manuală) ) grad de performanţă în grad de performanţă în coordonare şi îndemânare coordonare şi îndemânare emotivitate, emotivitate, nestăpânire, grad de derută, superficialitate, nestăpânire, grad de derută, superficialitate, conştiinciozitate etc.conştiinciozitate etc.

Testele de comportament pot da indicaţii Testele de comportament pot da indicaţii asupra dominaţiei psihice a persoaneiasupra dominaţiei psihice a persoanei

Fig. 1 Testarea vitezei de reacţie Fig. 2 TESTUL HIRRAY LOPEZ1. Trasee de antrenament în zone cu control vizual2. Creioane cu care se lucrează concomitent stânga- dreapta3. Zone fără control vizual

Zig-zaguri unghiuri 45 laturi de 1,5 cm ascendent-descendent Subiect îndemânatic numărul unghiurilor coincid (toleranţă 1-2) Deviaţie primară negativă, predomină tonusul muscular flexor asupra extensor

când numărul unghiurilor din traseul acendent numărul unghiurilor din traseul descendent;

Deviaţie primară pozitivă traseul predomină extensor Stare de inhibiţie corticală tendinţă de micşorare a unghiurilor; Stare de excitaţie corticală tendinţă de mărire a unghiurilor; Stare de anxietate mărire progresivă a laturilor unghiurilor; Subiect introvertit zig-zagurile 3 propagă spre interior; Subiect extrovertit zig-zagurile 3 propagă spre exterior;

Fig. 3 TREMOMETRUFig. 3 TREMOMETRU– cronometrucronometru– comutatorcomutator– contor timp execuţiecontor timp execuţie– contor greşelicontor greşeli– stilus metalicstilus metalic– fante zig-zagatefante zig-zagate– fantefante– fantă finalăfantă finală– volum pentru sonorvolum pentru sonor

TEST INTERPRETAREA FIGURILOR WALLACH KOGAN

INTELIGENŢA

TESTELE DE INTELIGENŢĂ

Cuprind de regulă următoarii itemi GĂSIREA UNOR ANTONIME: Care din cuvintele de mai jos este opusul lui a grăbi 1. a zăbovi 2. a abandona 3. a reveni 4. a zori 5. târziu ALEGEREA UNUI CUVÂNT CU O SEMNIFICAŢIE ASEMĂNĂTOARE CU ACEEA A ALTUI

CUVÂNT DINTR-UN ŞIR DAT: ŢIPĂTOR are acelaşi sens cu:

fără valoare 2. scump 3. bătător la ochi 4. zgomotos 5. aspru SOLUŢIONAREA UNOR ANALOGII VERBALE CAMERĂ este pentru UŞĂ ceea ce CÂMPUL este pentru:

poartă 2. scump 3. grâu 4. gard 5. plug REZOLVAREA UNOR PROBLEME DE ARITMETICĂ SIMPLĂ Care număr este de 2 ori mai mare decât numărul din care 3 reprezintă jumătate? DETERMINAREA NUMERELOR CARE LIPSESC DINTR-UN ŞIR Ce număr urmează în şirul următor: 92, 97, 72, 77, 52, 57...? SOLUŢIONAREA UNOR ANALOGII SPAŢIALE DEDUCEREA UNOR CONCLUZII DIN SILOGISME SIMPLE Bill este mai înalt decât Joe şi Joe este mai scund decât Harvey Prin urmare, din cei trei băieţi: este sigur că Bill este cel mai înalt; este sigur că Joe este cel mai înalt; este sigur că Harvey este cel mai înalt; este imposibil de spus cine este cel mai înalt

100*.VCVM

IQ

TESTE DE APTITUDINI PENTRU TEATRUTESTE DE APTITUDINI PENTRU TEATRU

1. 1. TESTUL DE APRECIERE TEMATICĂ (T.A.T)TESTUL DE APRECIERE TEMATICĂ (T.A.T) Se dau 10 planşe care prezintă un conflict dramatic. Se dau 10 planşe care prezintă un conflict dramatic. Se Se

cer răspunsuri la întrebările:cer răspunsuri la întrebările: Ce reprezintă? Ce raporturi sunt între personaje?Ce reprezintă? Ce raporturi sunt între personaje? Ce s-a întâmplat cu ele? Ce s-a întâmplat cu ele? Ce va urma? Ce îţi aminteşte?Ce va urma? Ce îţi aminteşte? Cu ce erou te identifici? Ce trăire încerci?Cu ce erou te identifici? Ce trăire încerci?2. 2. SCENARIU EXPERIMENTSCENARIU EXPERIMENT Se aleg 3 texte din opera unor scriitoriSe aleg 3 texte din opera unor scriitori Cine sunt personajele? Cu ce se ocupă? Cine sunt personajele? Cu ce se ocupă? Ce vor deveni?Ce vor deveni? Ce raporturi sunt între ele? Cu cine te identifici?Ce raporturi sunt între ele? Cu cine te identifici? Ce trăire îţi provoacî textul? Ce anume îţi evocă textul?Ce trăire îţi provoacî textul? Ce anume îţi evocă textul?3. PROBA DE ACTORIE, 3. PROBA DE ACTORIE, de recitare, declamaţie, lectură de recitare, declamaţie, lectură

spre a verifica transpunerea, emoţiile, temperamentul, spre a verifica transpunerea, emoţiile, temperamentul, dicţiunea, gesturile etc.dicţiunea, gesturile etc.

TESTE DE APTITUDINE LITERARĂTESTE DE APTITUDINE LITERARĂ1. TESTE DE VOCABULAR1. TESTE DE VOCABULAR► Scrieţi toate cuvintele care au legătură cu Scrieţi toate cuvintele care au legătură cu sentimentsentiment ► Subliniaţi cuvântul care are sens asemănător cu: Subliniaţi cuvântul care are sens asemănător cu: a a

comprimacomprima - a strânge, a pisa, presa, a bătători, înghesui - a strânge, a pisa, presa, a bătători, înghesui► a defăimaa defăima - a dojeni, unelti, calomnia, maltrata, a susţine - a dojeni, unelti, calomnia, maltrata, a susţine► IndicaIndicaţi cuvintele opuse (antonime) celor de mai jos:ţi cuvintele opuse (antonime) celor de mai jos:► Flexibil, ireverenţios, anost, corpolent, fortuit etc.Flexibil, ireverenţios, anost, corpolent, fortuit etc.► Gândiţi-vă la cuvântul care corespunde definiţiei de mai jos Gândiţi-vă la cuvântul care corespunde definiţiei de mai jos

apoi subliniaţi prima literă a acestui cuvânt: apoi subliniaţi prima literă a acestui cuvânt: Omul care fură o Omul care fură o idee artistică de la altul este…idee artistică de la altul este…

► H.P.T.N (hoţ, plagiator, trădator, neserios)H.P.T.N (hoţ, plagiator, trădator, neserios)2. FLUIDITATE VERBALĂ : 2. FLUIDITATE VERBALĂ : toate cuvintele care încep cu toate cuvintele care încep cu concon3. ANALOGII: 3. ANALOGII: rumeguşul este la lemn, ceea ce făina este la...rumeguşul este la lemn, ceea ce făina este la...► pâine, grâu, moară, sol, nisippâine, grâu, moară, sol, nisip4.4. ABSURDITĂŢI VERBALEABSURDITĂŢI VERBALE: subliniaţi litera : subliniaţi litera AA dacă este dacă este absurdabsurd, ,

litera litera RR dacă este dacă este rezonabilrezonabil► D-na Smith n-a avut copii şi cred că nici mama ei n-a avutD-na Smith n-a avut copii şi cred că nici mama ei n-a avut5. LA TESTUL DE COMPUNERE CRITERII: 5. LA TESTUL DE COMPUNERE CRITERII: a) prezenţă grafică a) prezenţă grafică

(lizibilitate) b) folosirea limbii (ortografic) c) conţinutul şi (lizibilitate) b) folosirea limbii (ortografic) c) conţinutul şi organizareaorganizarea

CÂTEVA CERINŢE PRIVIND PSIHODIAGNOZACÂTEVA CERINŢE PRIVIND PSIHODIAGNOZA

complexitatea personalităţii umane determină o cunoaştere pe multiple căi;complexitatea personalităţii umane determină o cunoaştere pe multiple căi;funcţia predictivă a psihodiagnozei este relativăfuncţia predictivă a psihodiagnozei este relativăcu cât este mai tânăr cu cât este mai tânăr SS - cu atât apar schimbări mai numeroase - cu atât apar schimbări mai numeroase Psihodiagosticare longitudinalăPsihodiagosticare longitudinalăexistă perioade cu frecvenţa dezordinilor pshihologice (fragilitate psihică – există perioade cu frecvenţa dezordinilor pshihologice (fragilitate psihică – pubertatea, adolescenţa)pubertatea, adolescenţa)există întârzieri psihice de scurtă durată, deşi în principiu se permanentizeazăexistă întârzieri psihice de scurtă durată, deşi în principiu se permanentizeazănecesitatea cunoaşterii condiţiilor favorizante de dezordini psihice: familii necesitatea cunoaşterii condiţiilor favorizante de dezordini psihice: familii dezorganizate, supraautoritate sau avitaminizate afectiv, regimuri liberaliste, dezorganizate, supraautoritate sau avitaminizate afectiv, regimuri liberaliste, modificarea frecventă a regimului de educaţie, suprasolicitarea (astenie, modificarea frecventă a regimului de educaţie, suprasolicitarea (astenie, timiditate, depresiune etc.), subsolicitarea (devalorizează personalitatea, timiditate, depresiune etc.), subsolicitarea (devalorizează personalitatea, neantrenarea capacităţilor, creaţiei), deteriorările neantrenarea capacităţilor, creaţiei), deteriorările bunei stăribunei stări..nu se pot diagnostica în mod direct trăsături psihice ci doar manifestări ale nu se pot diagnostica în mod direct trăsături psihice ci doar manifestări ale acestoraacestoraPot să apară fenomene:Pot să apară fenomene:efectul de faţadă: efectul de faţadă: SS lumină favorabilă lumină favorabilăefectul de reputaţie bună: efectul de reputaţie bună: bine la toţi itemiibine la toţi itemiiefectul de originalitate deliberatăefectul de originalitate deliberatăefectul de frondă efectul de frondă (răspuns negativ, obscur)(răspuns negativ, obscur)efectul de convenienţă efectul de convenienţă (de complezenţă)(de complezenţă)Cerinţe privind calitatea aplicării şi interpretareaCerinţe privind calitatea aplicării şi interpretareaLa nivelul P nu se poate afirma cu siguranţă că aceleaşi simptome indică La nivelul P nu se poate afirma cu siguranţă că aceleaşi simptome indică aceeaşi trăsătură la 2 persoaneaceeaşi trăsătură la 2 persoane (G. Allport) (G. Allport)Există numai un singur fel de a înţelege bine oamenii anume de a nu ne grăbi Există numai un singur fel de a înţelege bine oamenii anume de a nu ne grăbi să-i judecăm, ci de trăi în preajma lor, a-i lăsa să se explice, să se dezvăluie zi să-i judecăm, ci de trăi în preajma lor, a-i lăsa să se explice, să se dezvăluie zi de zide zi (A. Sainte Beuve).(A. Sainte Beuve).

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE Ana Muntean – Psihologia dezvoltării umane, Ana Muntean – Psihologia dezvoltării umane,

Ed Polirom 2009 IaşiEd Polirom 2009 Iaşi Gerald R Adams (coord) - Psihologia Gerald R Adams (coord) - Psihologia

adolescenţei, Ed Polirom 2009 Iaşiadolescenţei, Ed Polirom 2009 Iaşi A. Cosmovici – Metode pentru cunoaşterea A. Cosmovici – Metode pentru cunoaşterea

personalităţii, EDP 1972 Bucureştipersonalităţii, EDP 1972 Bucureşti Gh. Zapan – Cunoaşterea şi aprecierea Gh. Zapan – Cunoaşterea şi aprecierea

obiectivă a personalităţii, Ed. Ştiinţifică şi obiectivă a personalităţii, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, BucureştiEnciclopedică, Bucureşti

A. Chelcea – Psihoteste, Copy-Printa SRL, A. Chelcea – Psihoteste, Copy-Printa SRL, Bucureşti 1994Bucureşti 1994

Howard Gardner – Les intelligences multiples, Howard Gardner – Les intelligences multiples, Ed. Ed. Retz ParisRetz Paris

John B. Carroll,- Limbaj şi Gândire, EDP 1979John B. Carroll,- Limbaj şi Gândire, EDP 1979 G. Văideanu (coord) - Educaţia intelectuală G. Văideanu (coord) - Educaţia intelectuală

EDP Buc 1971EDP Buc 1971