Provocări la adresa profesiei auditorilor: interes, impact ... 1 2014-5e94.pdf · Consideraţii privind capitalul intangibil al companiilor româneşti. Gala profesiilor liberale

1 4/201

Provocări laadresa profesieiauditorilor:interes, impactşi posibile soluţii

Impactul adoptării pentru prima dată a IFRS de către societăţile nefinanciare cotate

An

ul X

, n

r.-

/201

II109

14

Pre

ţ: 1

7,5

0 lei

�

�

�

�

Planificarea şi riscurile în misiunile de asigurarePercepţia profesioniştilor din România din domeniulfinanciar-contabil referitoare la unele aspecte specificepreţurilor de transferAnaliza conformităţii informaţiilor prezentate de cătreinstituţiile supreme de audit la nivel europeanConsideraţii privind capitalul intangibil al companiilorromâneşti

Gala profesiilor liberale Evenimente profesionale la BruxellesCamera Auditorilor Financiari din România a fost reprezentat de

, prim-vicepre edinte al Consiliului la dou evenimentedesf urate la Bruxelles.

La 26 noiembrie 2013 a avut loc o conferin organizat deFinancial Reporting Council (FRC i Association of CharteredCertified Accountants (ACCA), referitoare la

. Tema a fost sus inut de reprezentan i ai IAASB, care au prezentat Raportul de audit în formaactual , au adus la cuno tin rezultatele consult rii publice i auf cut referiri la propunerile pentru modificarea ISA 700, care înnoul format de raport au în vedere rearanjarea paragrafelor, prezentarea punctelor cheie în audit, cum sunt cele legate de continuitate, responsabilit ile auditorului, responsabilit ile managerului, independen a auditorului, Goodwill, evaluarea instrumentelorfinanciare, recunoa terea veniturilor bazate pe contracte cutermen lung i alte paragrafe ce privesc politici contabile.

Întâlnirea FEE a grupului de lucru Auditing Working Party s-a desf urat tot la Bruxelles, în ziua de 28 noiembrie 2013, la sediul Federa iei Europene a Exper ilor contabili cu participarea reprezentan ilor statelor membre. Printre temele în discu ie pot fi enumerate: strategia i priorit ile F E pentru anul 2013–2014 pentruAudit Working Party; rolul auditorului în certificarea situa iilor financiare i metodologia pentru fondurile europene 70 în perspectiva2020; organizarea unui eveniment comun FEE/ICAEW referitor laservicii de asigurare în angajamente de revizuire/excep ia audit;prezentarea spre informare, nu pentru discu ii, a limitelor de lacare sunt exceptate societ ile pentru audit financiar în toatestatele membre; prezentarea Raportului de ar .

ă, ă

ă

ţă ă) ş

ţ ă -ţ

ă ţă ăă

--

ăţ ăţ -ţ

-ă -

ţ ţ -ţ ţ -

ăţ Eţ -

ş

ţţ

ăţţ ă

Ana Dincă şş

ş ş

şş

ş

ş

Revizuirea Standardelor Interna ionale de audit, ca urmare a propunerii de modificarea formei Raportului de Audit

-ţ

puse

Hotelul Howard Johnson din Capitală a găzduit marţi, 3 decem-brie, prima ediţie a

.

La evenimentul organizat de şi , cusprijinul Uniunii Naţionale a Profesiilor Liberale (UPLR), au partici-pat peste 120 de invitaţi - preşedinţi de asociaţii profesionale,avocaţi, notari, practicieni în insolvenţă, mediatori, consultanţifiscali, auditori financiari, consilieri în proprietate industrială,bancheri, oficialităţi guvernamentale, presă economică.

Evenimentul a debutat cu o masă rotundă cu tema „Importanţaprofesiilor liberale pentru economia României”. Principala conclu-zie a dezbaterilor a fost că asociaţiile profesionale membre UPLRar trebui să colaboreze mai strâns. , prim-vicepre-şedintele Uniunii Profesiilor Liberale din România, a anunţat că lanivelul Uniunii s-a format un grup de lucru menit să cuantificeinfluenţa profesiilor liberale asupra economiei şi societăţiiromâneşti şi a reamintit că UPRL a devenit anul acesta o voceimportantă prin primirea sa în cadrul Consiliului Economic şiSocial.

În cadrul Galei s-au conferit o serie de premii de excelenţăpentru persoane sau firme care activează în domeniul profesiilorliberale.

Prof. univ. dr. , preşedintele Camerei AuditorilorFinanciari din România, a fost distins cu o Diplomă de excelenţăpentru contribuţia la dezvoltarea profesiei de auditor financiar.

Au primit premii şi următoarele firme: KPMG AUDIT S.R.L.,DELOITTE AUDIT S.R.L., PRICEWATERHOUSECOOPERSROMÂNIA AUDIT, EY ASSURANCE SERVICES S.R.L. pentrurezultate financiare deosebite pe piaţa de audit din România.

Galei Profesiilor Liberale Juridice şi Economice– LEGAL MAGAZIN AWARDS

Legal Magazin Business Mark

Emilian Radu

Horia Neamţu

Informaţii

� Cursuri de pregătire profesională.

Examenul de competenţă profesională.

Test de aptitudini

�

�

Anul 2013 a reprezentatal doilea an în care cursurile anuale de pregătire profesionalăpentru auditori şi stagiari au fost organizate exclusiv de cătreCAFR, sub două forme: sistem clasic şi sistem e-learning.

În perioada 19 septembrie – 4 octombrie 2013 au avut loc cursu-rile de pregătire profesională pentru stagiarii din anul I. Cursurileîn sistem clasic s-au desfăşurat în Bucureşti, au durat 4 zile şis-au finalizat cu un test de verificare susţinut de toţi stagiarii dinanul I. Cursurile în sistem e-learning s-au desfăşurat on-line, sta-giarii în activitatea de audit financiar au primit date de autentifi-care, în baza cărora au participat la cursurile de pregătire profe-sională prin intermediul calculatorului. Cursurile s-au finalizat cuun test de verificare online, care a fost susţinut de toţi cursanţii.

În perioada 3 octombrie - 24 noiembrie 2013 au avut loc cursurilede pregătire profesională în sistem clasic pentru stagiarii din aniiII, III, pentru cei din perioada legală de susţinere a examenelor,precum şi pentru auditorii financiari, membri ai Camerei. Acesteas-au desfăşurat sub forma unor module de curs, de câte 4 zile unmodul, organizate în mai multe centre de pregătire: Bucureşti,Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Piteşti, Timişoara. Participanţii aufost distribuiţi pe centre în baza opţiunii exprimate în formularulde înscriere la curs. Suportul de curs a fost distribuit participan-

ţilor pe CD-uri. Materialele suplimentare prezentate de lectori aufost transmise prin e-mail persoanelor care au solicitat acestlucru.

Camera AuditorilorFinanciari din Romania a organizat, în luna noiembrie 2013,examenul de competenţă profesională.S-au înscris 231 de stagiari, din care 144 au fost declaraţiadmişi ca auditori financiari. Proporţia de promovabilitatea afost de 62.34 %.

Auditorii financiari declaraţi admişi în urma examenului decompetenţă profesională, pentru atribuirea calităţii de auditorfinanciar, sesiunea noiembrie 2013, au la dispoziţie un an pentrua se înscrie ca membri ai CAFR în Registrul public al auditorilorfinanciari - persoane fizice.

pentru persoanele fizice care au dobânditcalitatea de auditor financiar atribuită de alt stat membru alUniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic Europeansau Confederaţiei Elveţiene s-a desfăşurat la sediul CamereiAuditorilor Financiari din România la 20 noiembrie 2013. La testau participat 29 de persoane.

Anul XIINr. 1091/2014 Sumar //Contents

Ovidiu-Constantin BUNGET, Iulia Maria DAVID SOBOLEVSCHI, Aureliana Monica PETCU & Raluca DREVE

Unele aspecte privind planificarea şi riscurile în misiunile de asigurareSome Issues about the Planning and Risks in the Assurance Engagements

Alexandra CORLACIU & Adriana TIRON TUDORCercetare privind percepţia profesioniştilor din România din domeniul financiar-contabil referitoare la unele aspecte specifice preţurilor de transferResearch on the Perception of Professionals in Romania in the Field of Finance and Accounting Related to Specific Aspects of Transfer Pricing

Dumitru MATIŞ, Dana Simona GHERAI & Alina Beattrice VLADUAnaliza conformităţii informaţiilor prezentate de către instituţiile supreme de audit la nivel europeanA European Analysis Concerning the Compliance of Information Disclosed by Supreme Audit Institutions

Alexandra ARDELEANProvocări la adresa profesiei auditorilor: interes, impact şi posibile soluţiiChallenges to be Faced by the Audit Profession: Interest, Impact and Some Solutions

Cristina-Ionela PRECOB Consideraţii referitoare la capitalul intangibil al companiilor româneşti Considerations Regarding the Intangible Capital of Romanian Companies

Marian SĂCĂRINImpactul adoptării pentru prima dată a IFRS de către societăţile nefinanciare cotate la Bursa de Valori BucureştiImpact of First Time IFRS Adoption by Nonfinancial Companies Listed on Bucharest StockExchange

3

11

46

18

25

38

Un nou începutCu numărul de faţă, revista a intrat în al 12-lea an de apariţie

neîntreruptă. Un an editorial pe care îl dorim a fi marcat de articolede ţinută, rod al unor cercetări ştiinţifice de valoare şi de certă utilitate

profesiei şi mecanismelor sale. Premisa realismului acestui deziderat îlreprezintă, fără îndoială, conlucrarea – ce a început să se rodeze – cu

cele opt centre universitare de cercetare cu care editorul – CameraAuditorilor Financiari din România – are încheiate acorduri de coopera-

re. După cum, ne bizuim şi pe practicieni, specialişti din domeniulde bază sau din domenii conexe care au dorinţa de a comunica

publicului avizat rezultatele unor studii şi experimentări proprii. Avem deci un temei solid pentru a ridica ştacheta performanţelor edi-

toriale în anul pe l-am început. Obiectivul nostru declarat este de a neracorda cât mai bine – prin ceea ce producem şi oferim – la necesităţile

de informare ale cititorilor, aducându-le aproape cât mai mult din ce leeste necesar şi de mare interes pentru profesie.

De aceea, aşteptăm propuneri din partea dumneavoastră, cititorii noştri, privind subiectele pe care aţi dori săle abordăm, cu promisiunea de a le supune spre studiu specialiştilor şi a prezenta analizele, observaţiile şisoluţiile în paginile revistei. l

DINU AIRINEI – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, IaşiVERONEL AVRAM – Universitatea din Craiova

SORIN BRICIU – Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba IuliaALAIN BURLAUD – Institut National des Techniques Economiques et

Comptables, ParisTATIANA DĂNESCU – Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mureş

ROBIN JARVIS – director pentru IMM-ACCA, Universitatea Brunel, Marea Britanie

DAVID HILLIER – Leeds University Business School, Marea BritanieALLAN HODGSON – The Univeristy of Queensland, AustraliaEMIL HOROMNEA – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, IaşiDUMITRU MATIŞ – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca

MARIA MANOLESCU – ASE, BucureştiION MIHĂILESCU – Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Piteşti

ANA MORARIU – ASE, BucureştiVASILE RĂILEANU – ASE, Bucureşti

DONNA STREET – Universitatea Dayton, SUAIOAN TALPOŞ – Universitatea de Vest din Timişoara

EUGENIU ŢURLEA – ASE, BucureştiIULIAN VĂCĂREL – academician

B.D.I.: http://www.ulrichsweb.com;http://www.proquest.com; www.ebscohost.com,

www.cabells.comRevista este inclusă în platforma

editorială română SCIPIO: www.scipio.roRevista este indexată în trei baze de date

recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor

Universitare (CNATDCU)Marcă înregistratã la OSIM,

sub nr. M2010 07387

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120; Fax: (021) 410.03.48; E-mail: [email protected]; http: revista.cafr.roISSN: 1583 - 5812, ISSN on-line: 1844 - 8801

Tipar: Print Group S.R.L., Şoseaua Fundeni nr. 50B, Bucureşti, tel: 0744.638.772

Director ştiinţific:prof. univ. dr. Pavel NĂSTASE

Director editorial: dr. Corneliu CÂRLAN

Redactor şef: Cristiana RUS

Secretar de redacţie: Cristina RADUPrezentare grafică şi tehnoredactare:

Nicolae LOGIN

Colegiul editorial ştiinţific şi colectivul redacţio -nal nu îşi asumă responsabilitatea pentruconţinutul articolelor publicate în revistă.

Colegiul editorial ştiinţific

IntroducereEste cunoscut faptul că o activitatebine organizată şi planificată are multmai multe şanse de a se realiza cu suc-ces. Planificarea unei activităţii nu maipoate fi ignorată, indiferent de cedomeniu am pune în discuţie. Eşecuriledetermină punerea de întrebări fireştipentru a identifica ce anume s-a greşit.Este şi cazul auditorilor care se con-fruntă, în actualul climat economico-financiar, cu restricţii specifice, iar pla-nificarea activităţilor presupune stabili-rea strategiei generale de audit şi elabo-rarea unui plan de audit în vedereareducerii riscului de audit la un nivelacceptabil de scăzut.

31/2014

Unele aspecte privind planificarea

şi riscurile în misiunile

de asigurare

* Conf. univ. dr., Universitatea de Vest din Timişoara, Directorul Departamentului Contabilitate şi Audit, e-mail: ovidiu.bunget@bacon -sulting.ro

** Conf. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureşti, e-mail: [email protected]*** Conf. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureşti, e-mail: [email protected]**** ABA Audit Timişoara, e-mail: [email protected]

Ovidiu-Constantin BUNGET*, Iulia Maria DAVID SOBOLEVSCHI**, Aureliana Monica PETCU*** & Raluca DREVE****

Cuvinte cheie: planificarea misiunii de audit, riscuri, auditul proiectelor pe fondurieuropene

Some Issues about the Planning and Risks in the Assurance EngagementsThe paper explores the manner in which the planning of the assurance engagements iscurrently perceived by the auditors, as well as the areas in which the planning approachor documentation could be altered or improved. The theoretical part of the paperemphasizes the main concepts regarding the audit planning, risks, plan and program. The practical part of the article is directed towards two issues: on the one hand a ana-lyze of the approach of the planning stage within the assurance engagements of anaudit company, on the other hand a debate on the manner in which auditors associatedin or employed by other companies on the market perceive the significance of thisstage. As a result of these analyses, the authors proposed a general model to approach theplanning stage, which improves its previous approach and documentation method. Theirgoal is to attach an increased significance to this stage, to consider the informationgathered and the directions set in the planning stage all over the engagementKey words: planning of the audit engagement, risks, audit of EU funded projectsJEL Classification: M42, M10, G32

Abstract

4 Audit financiar, anul XII

Auditorii au trebuit să înţeleagă cămodul de abordare al misiunilor trebuieschimbat, orientarea spre zonele de riscale fiecărui client devenind un impera-tiv, iar planificarea misiunii trebuie să fiemai riguroasă, procedurile de audit estenecesar a fi îmbunătăţite şi adaptatepermanent. O bună planificare înseam-nă determinarea tuturor informaţiilorde context necesare pentru concepereaunei metodologii eficiente de auditare.

Compararea modului de abordare a eta-pei de planificare în cadrul misiunilorde asigurare prezintă interes din per-spectiva managementului unui cabinetde audit care doreşte dezvoltarea uneianalize care să permită poziţionareaactivităţiilor derulate în raport cu altecabinete, cu focalizare pe etapa de pla-nificare. Analiza comparativă dezvoltatădemonstrează existenţa unor similarităţice stau ca dovadă a integrării abordăriicabinetului analizat din perspectiva pie-ţei. Mai mult de atât, analiza dezvoltatăface posibilă elaborarea unei schemegenerale de abordare a etapei de planifi-care, schemă care integrează de aseme-nea rezultatele obţinute prin analiza dedetaliu din cadrul cabinetului şi feed-back-ul obţinut prin intermediul chestionarului administrat auditorilorasociaţi sau angajaţi ai altor cabinete de pe piaţă.

Metodologia de cercetare

Studiul realizat este de tip constructiv şiaplicativ. În primul rând am procedat lastudiul literaturii de specialitate legatede planificarea în audit, pentru ca apoisă realizăm un studiu empiric, bazat peaplicarea de chestionar.

În explicarea noţiunilor utilizate încadrul lucrării, am considerat relevanteStandardele Internaţionale de Audit (ISA)

elaborate de International Federation ofAccountans (IFAC) şi manualele publi-cate de Association of CharteredCertified Accountants (ACCA).Conceptele legate de planificare, carac-teristicile şi etapele acesteia, precum şinoţiunile generale privind cunoaştereaclientului, evaluarea riscurilor, aprecie-rea riscurilor etc. au fost studiate şi des-prinse din Manualul ACCA, F8 Auditand Assurance, publicat în 2008, şi dinStandardele Internaţionale de Audit:ISA 300, ISA 315, ISA 330. Practicaauditului de proiecte din România, înperioada actuală, se bazează pe reco-mandările din granturile de finanţareeuropene, care indică, în unele cazuri,aplicarea ISRS 4400 (InternationalStandard on Related Services) şi peGhidul pentru un audit de calitate, emis deCamera Auditorilor Financiari dinRomânia (CAFR) în acest sens1.

În analiza riscurilor cu care societăţilede pe piaţă se confruntă în condiţiileactuale, apreciem ca util raportul anualpublicat de Ernst & Young (E&Y).

Raportul (publicat în 2012 pentru anul2011) îşi propune, la fel ca rapoarteleprecedente, să identifice primele 10categorii de riscuri cu care se confruntăorganizaţiile lumii şi primele 10 oportu-nităţi de care ar putea beneficia acestecompanii. Studiul a fost realizat deE&Y prin chestionarea a 700 de organi-zaţii, aparţinând de 7 sectoare diferiteale economiei, din 15 ţări, rezultatelefiind prezentate sub forma unui top. Înscopul prezentării de informaţii relevan-te pentru tema de cercetare aleasă, amutilizat doar rezultatele privind riscurile.Rezultatele studiului au fost sintetizate încadrul unei hărţi a riscurilor (Figura 1),foarte elocventă în redarea percepţieicompaniilor asupra riscurilor actuale şiasupra proiecţiei acestora în viitor.

Descrierea metodologiei

Scopul cercetării pe care am realizat-oeste dublu: pe de o parte, obţinereaunei validări a procedurilor şi a moduluide abordare a planificării în misiunile deasigurare, dar şi îmbunătăţirea acestor

BUNGET, DAVID SOBOLEVSCHI, PETCU & DREVE l

1 Dobre, E., (2009), Proceduri convenite efectuate într-un angajament de audit de proiect, Revista „Audit Financiar”, anul VII, nr. 9, p. 29

practici utilizate. Concret, un cabinet deaudit din România preocupat în perma-nenţă de creşterea calităţii serviciilorsale şi de îmbunătăţirea performanţelorproprii doreşte să cunoască modul deabordare a planificării ca etapă a misiu-nilor de asigurare de către alţi auditoricare îşi desfăşoară activitatea tot pepiaţa din România în condiţiile actuale.

Pentru îndeplinirea scopului cercetării,am realizat în primul rând o analiză asu-pra importanţei pe care cabinetul deaudit studiat o acordă planificării înmisiunile sale, asupra riscurilor identifi-cate în etapa de planificare şi a influen-ţei acestor riscuri asupra desfăşurăriimisiunii. Pentru această analiză am alesun număr reprezentativ de clienţi deaudit financiar şi de cereri de rambursa-re auditate pe proiecte diferite. Pornindde la această analiză, cu intenţia de aafla opiniile altor auditori asupra aspec-telor verificate, am întocmit un chestio-nar cu întrebări considerate de noi cafiind pertinente, care să permită ulteriorcompararea răspunsurilor primite cusituaţia existentă. Studiul empiric a fostrealizat pe un eşantion reprezentativ dinperspectiva naturii fondurilor neram-bursabile, respectiv obiectului de activi-tate pentru zona de vest a României.

După analiza rezultatelor obţinute înurma studiului empiric, am realizat ocomparaţie între abordarea şi procedu-rile cabinetului de audit studiat şi abor-darea şi procedurile rezultate din colec-tarea datelor utilizând chestionarele.

Ca rezultat al analizei per ansamblu şi alcomparaţiilor realizate, în special, amelaborat o schemă de abordare a plani-ficării unei misiuni de asigurare (fieaceasta de audit financiar sau audit alfondurilor europene) care ţine cont detoate aspectele analizate şi chestionateşi care are menirea de a trasa direcţiiclare în viitor pentru membrii cabinetu-lui de audit (coordonatori de misiuni) înabordarea şi documentarea planificăriişi bineînţeles în utilizarea rezultatelorplanificării pe parcursul misiunii.

Datele utilizatePentru realizarea analizei în cadrul cabi-netului de audit am utilizat baza de datecu societăţile din portofoliu, din caream selectat, aleator, aproximativ 30 %dintre societăţile auditate în anul 2012.Am utilizat astfel un eşantion de 15clienţi de audit (din care patru clienţinoi, doi clienţi care au schimbat în 2012cadrul de raportare, şase domenii deactivitate)

Pentru analiza misiunilor de audit alfondurilor europene, am selectat 15cereri de rambursare, aparţinând de 10proiecte. Am ales astfel 4 cereri de ram-bursare aferente unor proiecte pe PORşi 11 cereri de rambursare aparţinândunor proiecte de pe POSDRU. Dintrecererile de rambursare, trei au fost afe-rente unor proiecte nou intrate în por-tofoliu.

Pentru transmiterea chestionarelor cătrealţi auditori, am ales un eşantion formatdin 60 de persoane, din zona de vest aţării, structurate în funcţie de criteriiprecum: apartenenţa la organisme pro-fesionale, experienţa estimată în dome-niu, dimensiunea cabinetului. Dinpopulaţia aleasă pentru transmitereachestionarelor au răspuns doar 39 depersoane pe care le-am apreciat cu pre-zenţă mai activă pe piaţa auditului.Respondenţii au avut la dispoziţie apro-ximativ două săptămâni pentru a răs-punde chestionarului.

Rezultate obţinuteRezultatele analizei cabinetuluide auditDin analiza realizată asupra clienţilorauditaţi au reieşit următoarele rezultate:

è în general, cabinetul alocă între10% şi 20% din timpul misiuniipentru etapa de planificare;

è acest timp alocat este influenţat deo serie de factori, din care cei mai

importanţi sunt: faptul că clientuleste nou în portofoliu şi domeniulde activitate este complex;

è cea mai importantă sub-etapă a pla-nificării misiunii de audit a fost ceaa evaluării riscurilor, determinată caraport între orele alocate fiecăreisub-etape şi totalul de ore alocateplanificării. Evaluarea riscurilor esteurmată, ca importanţă, de cunoaş-terea clientului şi stabilirea praguluide semnificaţie şi a eşantioanelor peacelaşi nivel, discuţiile cu echipa şiacceptarea angajamentului;

è primele trei zone de risc, ca frec-venţă de apariţie pentru clienţii ana-lizaţi, au fost recuperarea dificilădupă recesiune, accesul la finanţareşi reducerile de costuri;

è cele mai des identificate riscuri spe-cifice de audit au reieşit a fi siste-mele slabe sau inexistente de con-trol şi dificultăţile în colectarea pro-belor de audit.

Din analiza cererilor de rambursare dineşantion, a rezultat:

è acelaşi procent alocat planificăriimisiunilor ca şi în cazul celor deaudit, adică între 10% şi 20% dintotalul timpului alocat misiunii;

è pentru documentarea planificării,cabinetul utilizează procedurile dinghidul emis de CAFR;

è cea mai importantă sub-etapă a pla-nificării este stabilirea obiectivelorşi a procedurilor de efectuat, urma-tă de cunoaşterea proiectului şi ariscurilor şi de discuţiile cu echipa;

è dintre acestea, cele mai importantese consideră riscul suspendării fon-durilor nerambursabile şi riscul denedepunere la timp a cererilor derambursare;

è riscurile specifice în auditul proiec-telor cele mai des identificate aufost modificările frecvente în legis -laţie şi norme, precum şi existenţaunor cheltuieli neeligibile ascunse.

51/2014

MISIUNILE DE ASIGURARE


Rezultatele analizei chestionarelorPrimele întrebări formulate în cadrulchestionarului sunt legate de nivelul deexperienţă al auditorilor în activitatea deaudit financiar în general, în coordona-rea echipelor de audit şi în auditul pro-iectelor cu fonduri europene.Rezultatele sunt redate în Figura 2.

Majoritatea respondenţilor (46%) consi-deră etapa de planificare importantă şiacordă atenţie deosebită acesteia, apre-ciind-o ca fiind un factor decisiv în suc-cesul misiunii. O proporţie semnificati-vă, de 39% din respondenţi, considerăcă o planificare în linii mari este sufi-cientă pentru bunul demers al misiunii,în timp ce doar 15% cred că este oetapă formală, ce are loc concomitentcu desfăşurarea misiunii.

În privinţa bugetului orar alocat planifi-cării misiunii, majoritatea auditorilor(46%) alocă între 10% şi 20% din tim-pul misiunii planificării, 28% alocă între20% şi 30% acestei etape, 16% acordămai puţin de 10% din timpul misiuniiplanificării, în timp ce doar 10% au afir-mat că în majoritatea cazurilor acordăpeste 30% din timp planificării.

Următorul pas al studiului empiric afost determinarea sub-etapei din cadrulplanificării misiunilor de asigurare căre-ia auditorii îi acordă cea mai mareimportanţă (Figura 3).

În cazul misiunilor de audit financiar,sub-etapa evaluării riscurilor a fost cota-tă drept cea mai importantă (72% din-tre respondenţi), iar în cazul misiunilorde audit al proiectelor cu fonduri euro-pene majoritatea respondenţilor au con-siderat cunoaşterea proiectului şi aclientului drept cea mai importantăetapă (61%).

Următoarele întrebări adresate, cuvariante multiple, au avut scopul de astabili cele mai importante zone de riscidentificate în cadrul misiunilor de auditpentru organizaţii, riscurile specifice de


audit, riscurile la care sunt supuse pro-iectele cu fonduri europene şi riscurilespecifice misiunilor de audit al fonduri-lor europene.

Primele 6 rezultate sunt prezentate înfigurile 4, 5, 6 şi 7.

În continuare, am determinat percepţiaauditorilor asupra importanţei pe careriscul de audit îl are în desfăşurareaulterioară a misiunii. Rezultatele au ară-tat că 61% din respondenţi ţin cont denivelul riscului stabilit în determinareapragului de semnificaţie, în stabilireaeşantioanelor şi a întinderii proceduri-lor, 31% nu ţin cont de risc în calcululpragului de semnificaţie, dar ţin cont deacesta în stabilirea mărimii eşantioane-lor şi a întinderii procedurilor, în timpce doar 8% comunică echipei riscurile,dar nu ţin cont de acestea în mod spe-cial pe parcursul misiunii.

Ultima întrebare a chestionarului arerolul de a sprijini formularea concluzii-lor cu privire la caracteristicile pe care oplanificare reuşită ar trebui să le respec-te. Cele mai importante reguli indicatede respondenţi au fost documentareaacestei etape din cât mai multe surse deinformaţii şi respectarea standardelor şinormelor în vigoare.

Compararea rezultatelor analizei interne cu rezultatelechestionăriiAm comparat rezultatele obţinute încadrul analizei cabinetului şi rezultateleobţinute din analiza răspunsurilor lachestionare, punând accent în specialpe diferenţe.

Este interesant de observat că atât încazul zonelor de risc de business sauspecific identificate în misiunile deaudit, cât şi în cazul riscurilor specificeale proiectelor analiza comparativă arată că primele categorii sunt aceleaşiîn cadrul cabinetului ca acelea care reies din analiza răspunsurilor la chestionare.

71/2014



Astfel urmările recesiunii sunt resimţiteîn misiunile de audit financiar, iar inter-venţia puternică a statului se proiectea-ză asupra proiectelor cu fonduri euro-pene (Tabelele 1 şi 2).

Ca urmare a analizelor şi comparaţiilorrealizate, am întocmit o schemă genera-lă ce ar putea fi respectată în cadrulcabinetului de audit pe viitor, atuncicând abordează planificarea misiunilorde asigurare, fie acestea de audit finan-ciar sau de audit al proiectelor cu fon-duri europene (Figura 8).


ConcluziiPentru a oferi servicii de calitate clienţi-lor săi, în plan intern, cabinetele de au -dit trebuie să lucreze permanent la îm -bunătăţirea propriilor proceduri, săadap teze modul de abordare al misiuni-lor de audit la nevoile şi aşteptărileactuale.

Obiectivul principal al lucrării a fostobţinerea unei imagini de ansamblu amodului de percepţie al auditorilor asupra importanţei planificării în mi -siunile de asigurare şi a sub-etapeloracesteia.

Ţinând cont de efectele recesiunii, afost necesar de observat dacă atenţiaauditorilor se îndreaptă spre zonele de

risc şi dacă nivelul riscului influenţeazădesfăşurarea misiunilor per ansamblu.

Rezultatele analizelor realizate în parteaaplicativă a lucrării au permis formula-rea de concluzii pertinente.

Un aspect pozitiv reieşit din analiză estefaptul că, în toate cazurile, cea maimare parte din timpul alocat planificăriirevine etapei de evaluare a riscurilor,ceea ce indică preocuparea cabinetuluifaţă de provocările cu care societăţileauditate se confruntă şi înţelegereaimpactului riscurilor asupra misiunii deaudit.

În ceea ce priveşte influenţa niveluluide risc, se poate concluziona că înmajoritatea cazurilor acesta se exercităasupra calculului pragului de semnifica-ţie, dimensiunii eşantioanelor şi realiză-rii de proceduri suplimentare pe zonelede risc, însă nu în toate misiunile seprocedează la fel.

Aceasta este o zonă în care trebuieaduse schimbări modului de abordarepentru a fi unul uniform în misiunile deaudit financiar.

Zonele de risc cel mai des identificateîn cazul clienţilor de audit demonstrea-ză că societăţile româneşti şi nu numai,obligate să facă faţă în continuare efec-telor recesiunii, trebuie să găseascăsurse de finanţare pentru a investi şi ase dezvolta şi să găsească soluţii deoptimizare a proceselor şi de reducere acosturilor.

Riscurile specifice de audit cel mai desidentificate în cadrul misiunilor au fostsistemele de control slabe sau inexisten-te şi dificultăţile în obţinerea probelorde audit. Pentru proiectele cu fondurieuropene, riscurile specifice de proiectreieşite din analiză demonstrează încăodată că acest domeniu este puternicreglementat de stat, de aici rezultând şiriscurile specifice în auditul acestor pro-iecte.

Principalele limite ale cercetării au fosteşantionul redus de societăţi din porto-

91/2014



foliul cabinetului ales pentru studiu şinumărul de respondenţi din studiulempiric.

O altă limitare constă în faptul că încadrul chestionarului nu am inclusîntrebări cu răspuns deschis, care ar fipermis probabil auditorilor respondenţisă identifice mai multe categorii de ris-curi, atât în cazul misiunilor de auditfinanciar, cât şi în cazul auditului pro-

iectelor cu fonduri europene. Cerce -tările viitoare în domeniu ar putea vizaşi restul etapelor misiunii de audit şidocumentarea acestora.

O temă de cercetare interesantă ar fideterminarea îmbunătăţirilor ce pot fiaduse procedurilor de audit şi construi-rea de proceduri noi care să răspundăcât mai bine la zonele de risc identifica-te în etapa de planificare. l


Arens A., & Loebbecke J.K. (2003),Audit. O abordare integrată, Ediţia a-8-a, Chişinău, Editura ARC.

Botez, D., Intervenţia auditorului privindfondurile structurale nerambursabile,http://oeconomica.upm.ro/OVI/24-38DanielBotez.pdf, StudiaUniversitatis Petru Maior, SeriesOeconomica, Târgu Mureş, 2010.

Bunget, O.C.,(2010), Audit financiar-con-tabil, Timişoara, Editura Mirton.

Bunget O.C., Dumitrescu A.C., andDreve R. M., (2010), RiskManagement’s importance and role inaudit, Oradea, Analele Universităţiide Ştiinţe Economice din Oradea.

Dobre, E., (2009), Auditul proiectelor încontextul economiei bazate pe cunoaştere,Revista „Audit Financiar”, AnulVII, nr. 8, 28-33.

Dobre, E., (2009), Proceduri convenite –efectuate într-un angajament de audit deproiect, Revista „Audit Financiar”,Anul VII, nr. 9, 28-33.

ACCA, (2008), Paper F8 Audit andAssurance, Londra, BPP LearningMedia

Ernst&Young. (2012), Global ReportTurn risks and opportunities into results,Preluat de pe http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/The_top_10_risks_and_opportunities_for_global_organizations/$FILE/Business%20Challenge%20main%20report-%20SCORED.pdf

Camera Auditorilor Financiari dinRomânia (2012), Ghid pentru unaudit de calitate, Bucureşti

International Auditing and AssuranceStandards Board [IAASB]. (2012),International Standard on Auditing 300Planning an Audit of FinancialStatements, Preluat de pewww.ifac.org.

International Auditing and AssuranceStandards Board [IAASB]. (2008),International Standard on Auditing 315Identifying and Assessing the Risks ofMaterial Misstatement throughUnderstanding the Entity and ItsEnvironment, Preluat de pewww.ifac.org.

International Auditing and AssuranceStandards Board [IAASB]. (2008),International Standard on AuditingISA 320, Materiality in Planning andPerforming an Audit, Preluat de pewww.ifac.org.

International Auditing and AssuranceStandards Board [IAASB]. (2008),International Standard on AuditingISA 330, The Auditor’s Responses toAssessed Risks, Preluat de pewww.ifac.org.

International Auditing and AssuranceStandards Board [IAASB]. (2008),International Standard on RelatedServices (ISRS) 4400, Engagements toPerform Agreed-Upon ProceduresRegarding Financial Information,Preluat de pe www.ifac.org.

Bibliografie

IntroducerePreţurile de transfer sunt preţurile la carese transferă bunuri sau servicii întrepărţi afiliate. În general, două entităţisunt afiliate dacă una dintre acesteaparticipă, direct sau indirect, în condu-cerea, controlul sau capitalul celeilalte,ori dacă ambele sunt conduse, contro-late sau deţinute, direct sau indirect, deo altă entitate (se află sub controlcomun). Preţurile de transfer prezintăimportanţă atât pentru companii, cât şipentru administraţiile fiscale deoarece

111/2014

Research on the Perception of Professionals inRomania in the Field of Finance andAccounting Related to Specific Aspects ofTransfer PricingThe objective of this research is to capture the perception of Romanian professionalson certain issues relating to transfer pricing. To achieve this objective, the main inves-tigative tool used was a questionnaire through which the authors obtained informationthat have been grouped into four main categories: general information on the respon-dents, information on the transfer pricing knowledge, information on certain technicalaspects of transfer pricing and information on Romanian legislation in the field.Key words: transfer pricing, related parties, corporate governance, business strategyJEL Classification: M40

Cuvinte cheie: preţuri de transfer, părţi afiliate, guvernanţă corporativă, strategie deafaceri

Abstract

* Drd., Universitatea Babeş-Bolyai, Şcoala Doctorală Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, e-mail: alexandracorla [email protected]

** Prof. univ. dr., Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca, e-mail: adriana.tiron.tu [email protected]

Cercetare privind

percepţia profesioniştilor

din România din domeniulfinanciar-contabil

referitoare la unele aspectespecifice preţurilor

de transferAlexandra CORLACIU* & Adriana TIRON TUDOR**

12

de ele depind, în mare parte, veniturileşi cheltuielile şi, mai departe, profiturileimpozabile ale unor entităţi afiliate.Legislaţia fiscală românească referitoarela preţuri de transfer a fost dezvoltatărelativ recent, cu precădere după anul2000, fiind bazată pe principiile funda-mentale în acest domeniu dezvoltate decătre Organizaţia pentru Dezvoltare şiCooperare Economică (OECD).

Având în vedere cele de mai sus, obiec-tivul cercetării de faţă constă în surprin-derea percepţiei specialiştilor din Ro mâ -nia cu privire la anumite aspecte referi-toare la preţurile de transfer fiscale.

Cunoaşterea în domeniuConform cercetătorilor Ho & Bossa(2008, p.43), preţurile de transfer interna-ţionale reprezintă o arie de cercetare multi-disciplinară, care implică aspecte ce ţinde: contabilitate, marketing, ştiinţe comporta-mentale, politica afacerilor, afaceri internaţio-nale, economie, finanţe, ştiinţe juridice, fiscali-tate. În viziunea lui Sikka & Willmott(2010, p. 352), preţurile de transfer seaflă la intersecţia dezbaterilor privindcontabilitatea multinaţionalelor (MNE),responsabilitatea socială şi legitimitatea statelor.

Pak & Zdanowicz (1994) citaţi de Olibe& Rezaee (2008, p.86) sunt de părere căpreţurile de transfer reprezintă, în prezent,cea mai importantă problemă din perimetrulfiscalităţii internaţionale cu care se con-fruntă guvernele statelor şi companiilemultinaţionale implicate în comerţulinternaţional. În studiile realizate deGresik & Osmundsen (2008, p.233) şide Matsui (2011, p.4) este ilustrată ideeacă, în literatura de specialitate din aria fiscali-tăţii internaţionale, printre primele cercetăricare abordează tema preţurilor de transfer senumără lucrările lui Cophitorne (1971)şi Horst (1971).

Ho & Bossa (2008, p.43) clasifică cercetă-rile anterioare din domeniul preţurilor de

transfer în trei mari categorii, predomi-nante fiind prima şi ultima categorie:

è cercetări prescriptive (Hirschelifer,1956, 1957; Dopuch & Drache,1964; Onsi, 1970; Abdel-Khalik &Lusk, 1974; Benke & Eduards,1980);

è cercetări comportamentale (Watson &Baumler, 1975; Lambert, 1979);

è cercetări aplicative (Business Interna -tional Corporation, 1965; Green &Duerr, 1970; Arpan, 1972; Tang,1979, 1981, 1982, 1993, 2003;Borkowski, 1992, 1996, 1997, Wu& Sharp, 1979; Al-Eryani Alam &Akhter, 1990; Chan & Chow, 1997,1998).

Totodată, aceiaşi autori – Ho & Bossa(2008, p.43) – remarcă faptul că majori-tatea studiilor anterioare au un caracter cali-tativ, nefiind susţinute de date statisticeşi, de asemenea, foarte multe cercetărisunt axate pe multinaţionale încorpora-te în SUA şi pe explicarea sistemuluiamerican de preţuri de transfer. Ho &Bossa relevă faptul că studiul lui Arpan(1972) este printre primele cercetări care abor-

dează preţurile de transfer într-un contextinternaţional (i.e. în afara SUA).

În ceea ce priveşte cercetările empirice careanalizează tematica managementuluipreţurilor de transfer, Al-Eryani et al.(1990), citaţi de Sousa & Bradley (2009,p.440), concluzionează că acestea suntaxate în principal spre subiecte precum:modalitatea de stabilire a preţurilor detransfer; regimul preţurilor de transferal multinaţionalelor în diverse ţări; ana-liza influenţei unor factori diverşi atâtîn ţara sursă, cât şi în ţara gazdă, asuprastabilirii strategiei preţurilor de transfer.

Referitor la legislaţia românească înmaterie de preţuri de transfer, aceastaurmează liniile directoare ale OECD şiimpune ca tranzacţiile între părţi afiliatesă fie derulate cu respectarea preţuluipieţei. În cazul în care preţurile detransfer nu respectă acest principiu,autorităţile din România au dreptul săajusteze veniturile şi cheltuielile unuicontribuabil pentru a reflecta valoareapieţei (articolul 11 Cod Fiscal). Astfelde ajustări pot să fie efectuate pe operioadă de până la cinci ani (perioadăcare se calculează începând cu anul

CORLACIU & TIRON TUDOR l

următor celui în care tranzacţia a avutloc). Conform Codului de ProcedurăFiscală, un contribuabil care deruleazătranzacţii cu părţi afiliate are obligaţiade a întocmi un dosar al preţurilor detransfer pe care va trebui să îl prezintela solicitarea autorităţilor fiscale în tim-pul unei inspecţii fiscale. În februarie2008 a fost publicat Ordinul ANAF nr. 222, în care există norme detaliatecu privire la conţinutul unui dosar localde preţuri de transfer. Conţinutul aces-tui dosar corespunde prevederilor Co -dului de Conduită al Uniunii Europenecu privire la Documentarea Preţurilorde Transfer în cazul Entităţilor Aso -ciate. Dosarul preţurilor de transfer tre-buie să cuprindă informaţii desprecompanie, grupul din care face parte,tranzacţiile intra-grup, precum şi meto-dele utilizate la stabilirea preţurilor.

Metodologia de cercetareChestionarul utilizat în această cercetareeste alcătuit din 20 de întrebări, dintre

care primele 19 întrebări sunt închise(cu variante singulare sau multiple derăspunsuri predefinite), iar ultima, inti-tulată „sugestii”, permite respondenţilorformularea unor opinii şi păreri propriicu privire la problematica preţurilor detransfer în general. În construcţia che-stionarului s-a folosit tehnica pâlniei(Chelcea, 2007, p.259) care presupunetrecerea de la general la particular.Astfel, cele 19 întrebări închise au fostgrupate în patru categorii de informaţiidistincte, după cum urmează:

Categoria 1: Informaţii generale (întrebă-rile 1-2);

Categoria 2: Informaţii referitoare lacunoştinţele din domeniul preţurilorde transfer (întrebările 3-7);

Categoria 3: Informaţii referitoare la as -pecte de ordin tehnic specifice pre-ţurilor de transfer (întrebările 8-16);

Categoria 4: Informaţii referitoare la le -gislaţia fiscală românească din ariapreţurilor de transfer (întrebările 17-19).

Grupurile ţintă de specialişti din dome-niul financiar – contabil care activează

pe teritoriul României şi cărora le-a fostaplicat acest chestionar sunt reprezenta-te de: membrii Camerei ConsultanţilorFiscali (CCF), membrii CamereiAuditorilor Financiari din România(CAFR), o parte din membrii CorpuluiExperţilor Contabili şi ContabililorAutorizaţi din România (CECCAR).Adresele de e-mail ale membrilor CCFşi CAFR au fost preluate de pe paginileweb ale camerelor respective1 şi repre-zintă totalitatea persoanelor membreactive care deţin o adresă de e-mail (s-aîncercat realizarea unei cercetări exhaus-tive). În ceea ce priveşte adresele de e-mail ale membrilor CECCAR, prelua-rea acestora de pe pagina web a Corpu -lui nu este posibilă, drept pentru care s-a utilizat lista de adrese folosite în cer-cetările anterioare din cadrul Departa -men tului de Contabilitate şi Audit,Facultatea de Ştiinţe Economice şiGestiunea Afacerilor, UniversitateaBabeş-Bolyai.2 Această listă nu esteexhaustivă, reprezentând doar membriiCECCAR existenţi în anul 2010 în filia-lele: Alba, Bihor, Bistriţa, Cluj, Covasna,Harghita, Iaşi, Maramureş, Mureş, SatuMare, Sălaj. În situaţiile în care o per-soană era membră a două sau chiar atuturor celor trei organisme, chestiona-rul a fost trimis doar o dată, iar aparte-nenţa persoanei s-a stabilit respectândurmătoarea ierarhie: CCF, CAFR, CEC-CAR.

În vederea realizării efective a acesteicercetări au fost utilizate două platfor-me online: GoogleDocs şi MailChimp.Platforma GoogleDocs a fost folosităpentru crearea chestionarului online şipentru stocarea răspunsurilor primite,iar platforma MailChimp3 a fost utiliza-

13

PREŢURILE DE TRANSFER

1 www.ccf.ro, www.cafr.ro.2 Concret, este vorba de lista de adrese de

e-mail utilizată de dr. Cardos Ildiko Rekaîn studiile efectuate în vederea elaborăriitezei de doctorat.

3 Platforma Mailchimp a permis trimitereaîn mod gratuit a chestionarului unuinumăr de 2000 de adrese de e-mail dife-rite, iar pentru restul de 6.001 adrese afost achiziţionat drept de transmitere.


tă pentru transmiterea chestionaruluicătre adresele de e-mail ale membrilorcelor trei organisme profesionale dinsectorul financiar – contabil menţionatemai sus (în total 8.001 destinatari).

Perioada în care au fost colectate răs-punsurile a fost cuprinsă între 25 iulie2013 şi 31 august 2013.

Interpretarea rezultatelorÎn Tabelul 1 sunt ilustrate informaţiireferitoare la numărul de persoaneimplicate în cercetare precum şi la rate-le de răspuns.

Informaţiile din tabelul 1 au fost furni-zate de platformele Mailchimp (elemen-tele 1-5) şi GoogleDocs (elementul 6).Valorile procentuale ale elementelorprezentate au fost calculate după cumurmează:

E-mailuri efectiv transmise: raport întreelementele E-mailuri efectiv transmiseşi Total adrese disponibile (rândul 2 /rândul 1);

E-mailuri eroare transmitere: raportîntre elementele E-mailuri eroare trans-mitere şi Total adrese disponibile (rân-dul 3 / rândul 1);

E-mailuri care au fost deschise: raportîntre elementele E-mailuri care au fostdeschise şi E-mailuri efectiv transmise(rândul 4 / rândul 2);

Accesare link chestionar: raport întreelementele Accesare link chestionar şiE-mailuri care au fost deschise (rândul5 / rândul 4);

Răspunsuri efective: raport între ele-mentele Răspunsuri efective şi Accesarelink chestionar (rândul 6 / rândul 7).

Pe baza informaţiilor de mai sus, sepoate observa faptul că au fost trimise,în total, 8.001 e-mailuri, dintre care2.221 (28%) au întâmpinat erori detransmitere, iar restul de 5.780 (72%) aufost trimise cu succes. Dintre acestea,doar 2.088 de e-mailuri au fost deschise(36%), iar link-ul care făcea trimitere lachestionar a fost accesat de 515 persoa-ne (25% din totalul celor care au des-chis e-mailul). În final, din totalul desti-natarilor care au deschis e-mailul au răs-puns un număr de 367 persoane, adică71%. Dacă analizăm rata de răspuns înfuncţie de organismul profesional căru-ia îi aparţin respondenţii, rezultă cămembrii CCF au acordat cele mai multerăspunsuri, în proporţie de 78%, urmaţide membrii CAFR, cu o rată de răs-puns de 76%, şi apoi de membrii CEC-CAR, cu 49%. Dacă raportăm numărultotal de răspunsuri primite (367) lanumărul de e-mailuri care au fost trimi-se cu succes (5.780) rezultă o rată derăspuns de 6,3%.

În cele ce urmează va fi prezentatăinterpretarea rezultatelor obţinute caurmare a completării chestionarului decătre cele 367 de persoane respondente.

a. Informaţii generale (întrebările 1-2):

Conform răspunsurilor primite, în cazultuturor celor trei organisme profesiona-le, cea mai mare parte a respondenţiloractivează în domeniul serviciilor deconsultanţă financiară / fiscală / conta-bilitate (40% în cazul CCF şi CAFR,31% în cazul CECCAR).

Considerăm că acesta este un aspectpozitiv, care ne asigură de calitatea răs-punsurilor, deoarece, în general, cei maibuni specialişti din domeniul preţurilorde transfer sunt cei care lucrează încadrul unor firme de consultanţă finan-ciar - fiscală. Ierarhia respondenţiloreste completată de persoane care acti-vează în domeniul serviciilor, alteledecât cele de consultanţă, apoi de pro-fesioniştii independenţi, urmaţi de per-soane care lucrează în industrie şi, peultimul loc, în comerţ.


Totodată, în cazul tuturor celor treiorganisme profesionale, cea mai mareparte a respondenţilor au peste 15 anivechime în activitate (63% CCF, 84%CAFR, 72% CECCAR). Şi acest aspecteste unul pozitiv, deoarece experienţa înmuncă a respondenţilor ne asigură defaptul că răspunsurile la chestionar auun nivel calitativ înalt. Ierarhia estecompletată de persoanele cu vechime înactivitatea profesională cuprinsă între 7şi 15 ani, iar la final de cei cu o expe-rienţă mai mică de 7 ani.

b. Informaţii referitoare lacunoştinţele din domeniulpreţurilor de transfer (întrebările 3-7):

În ceea ce priveşte autoaprecierea nive-lului de cunoştinţe personale în dome-niul preţurilor de transfer în cazul tutu-ror celor trei organisme profesionale,majoritatea persoanelor respondente(aproximativ 40% din fiecare grupţintă) consideră că au un nivel mediu decunoştinţe (autoevaluare prin alegereacifrei 3 de pe o scală de la 1 la 5).Urmează persoanele care consideră căau cunoştinţe bune în domeniu (32%CCF şi CAFR, 13% CECCAR) şi celecare consideră că au cunoştinţe slabe(20% CCF, 19% CAFR, 17% CEC-CAR). Ierarhia este completată de per-soanele care consideră că au cunoştinţefoarte slabe în aria preţurilor de transfer(3% CCF, 9% CAFR şi CECCAR) şi de

cele care consideră ca au cunoştinţefoarte bune (5% CCF, 4% CAFR şiCECCAR).

În ceea ce priveşte aprecierea niveluluide cunoştinţe în context naţional îndomeniul preţurilor de transfer, majori-tatea respondenţilor (36% CCF, 37%CAFR şi CECCAR) consideră că acestaeste unul slab (alegerea cifrei 2 de pe oscală de la 1 la 5). În continuare, ierar-hia este completată de persoanele careconsideră că nivelul de cunoştinţe estemediu (26% CCF, 34% CAFR, 39%CECCAR ), de cele care consideră nive-lul de cunoştinţe ca fiind foarte slab(21% CCF, 16% CAFR, 11% CEC-CAR), de respondenţii care considerănivelul de cunoştinţe ca fiind bun (23%CCF şi CECCAR, 12% CAFR) şi de ceicare apreciază că nivelul de cunoştinţeeste foarte bun (4% CCF, 1% CAFR).

În legătură cu urmarea unor stagii depregătire (cursuri / workshopuri /seminarii) în domeniul preţurilor detransfer, dacă la primele patru întrebăriraporturile răspunsurilor şi ierarhiaacestora nu diferea în rândul celor treiorganisme profesionale, la întrebareaprivind stagiile de formare urmate îndomeniul preţurilor de transfer propor-ţia răspunsurilor diferă în funcţie deorganizaţia profesională din care res-pondenţii fac parte. Astfel, în cazulCCF, majoritatea membrilor au urmatstagii de formare organizate de: orga-

nismul profesional (40%), din proprieiniţiativă (26%) sau la iniţiativa angaja-torului (14%). Doar 21% dintre mem-brii CCF nu au urmat stagii de pregătireîn aria preţurilor de transfer. În ceea cepriveşte membrii CAFR şi CECCAR,majoritatea lor (56% CAFR, 59% CEC-CAR) nu au urmat cursuri de formareîn acest domeniu, iar restul au urmatcursuri din proprie iniţiativă (32%CAFR, 20% CECCAR), la iniţiativaangajatorului (17% CAFR, 5% CEC-CAR) sau la cea a organizaţiei profesio-nale (12% CAFR, 16% CECCAR). Înconsecinţă, membrii CCF au urmat celemai multe stagii de pregătire privindpreţurile de transfer, lucru absolutfiresc, având în vedere că acest dome-niu are importante implicaţii fiscale.

În ceea ce priveşte dorinţa de a partici-pa la (mai multe) stagii de formare îndomeniul preţurilor de transfer, majori-tatea respondenţilor (peste 80% pentrufiecare organizaţie profesională înparte) consideră utilă participarea la ast-fel de stagii atât pentru dezvoltarea pro-fesională, cât şi pentru eficientizareamuncii desfăşurate.

Referitor la implicarea organizaţiilorprofesionale în formarea profesionişti-lor în domeniul preţurilor de transfer,majoritatea respondenţilor (aproximativ90% din cadrul fiecărei camere) consi-deră că organizaţiile profesionale ar tre-bui să joace un rol activ în această arie.

151/2014


Preţurile de transfer prezintăimportanţă atât pentrucompanii, cât şi pentruadministraţiile fiscaledeoarece de ele depind, în mare parte, veniturile şicheltuielile şi, mai departe,profiturile impozabile aleunor entităţi afiliate


c. Informaţii referitoare laaspecte de ordin tehnic specifice preţurilor de transfer (întrebările 8-16):

Majoritatea specialiştilor care au com-pletat chestionarul (53% CCF, 49%CAFR, 63% CECCAR) consideră căpreţurile de transfer sunt importante încadrul strategiei globale de afaceri, iar oparte însemnată dintre respondenţi(43% CCF, 48% CAFR, 35% CEC-CAR) consideră că aceste preţuri repre-zintă un aspect foarte important al stra-tegiei globale. Doar un număr foartemic dintre cei chestionaţi (4% CCF, 3%CAFR, 2% CECCAR) au opinat că pre-ţurile de transfer nu sunt deloc impor-tante pentru strategia globală de afaceri.

Pe de altă parte, cea mai mare partedintre respondenţi (71% CCF, 84%CAFR, 65% CECCAR) sunt de părerecă preţurile de transfer reprezintă uninstrument propice manipulării rezulta-tului fiscal. În acest sens, respondenţiiconsideră că factorul cel mai importantcare descurajează utilizarea preţurilor detransfer drept un mecanism de manipu-lare fiscală este legislaţia, după careurmează transparenţa practicilor conta-bile şi fiscale şi un sistem bun de guver-nanţă corporativă.

Printre cei mai importanţi factori ex -terni care cauzează dificultatea procesu-lui de determinare a preţurilor de trans-fer se numără, în opinia celor chestio-naţi, lipsa unui ghid detaliat şi lipsacunoştinţelor tehnice necesare, iar ceimai importanţi factori interni care cau-zează dificultatea procesului de deter-minare a unor preţuri de transfer carerespectă valoarea de piaţă sunt inexis-tenţa tranzacţiilor comparabile şi carac-teristicile mediului de afaceri.

În ceea ce priveşte calitatea persoanelorimplicate în procesul de pregătire adocumentaţiei (dosarului) de preţuri detransfer, în vederea realizării unei docu-mentaţii complete, în procesul de pre-gătire al acesteia ar trebui să fie impli-

caţi atât specialişti din departamentulfinanciar – contabil, cât şi specialişti dindepartamentele operaţionale (pentru cănumai astfel se obţine o privire deansamblu asupra operaţiunilor derulatede compania / grupul pentru care serealizează respectiva documentaţie).

În legătură cu atenţia pe care societăţiledin România o acordă aspectelor referi-toare la preţuri de transfer, aproape toţispecialiştii care au completat chestiona-rul (90% CCF, CAFR şi 100% CEC-CAR) consideră că acestea nu le tratea-ză cu suficientă atenţie.

Referitor la capacitatea companiilorromâneşti de a furniza informaţii clareşi complete în ceea ce priveşte preţurilede transfer pe care le practică, majorita-tea specialiştilor consideră că acestea nusunt în măsură să furnizeze asemeneainformaţii.

Pe de altă parte, specialiştii chestionaţiconsideră că factorul cel mai importantcare determină companiile din Româniasă acorde totuşi importanţă aspectelorreferitoare la preţuri de transfer estereprezentat de reglementările legislative(scor majoritar 5), urmat de politicile degrup (scor majoritar 4).

d. Informaţii referitoare la legislaţia fiscală româneascădin aria preţurilor de transfer(întrebările 17-19):

În ceea ce priveşte caracterizarea formeiactuale a legislaţiei româneşti din dome-niul preţurilor de transfer, conform spe -cialiştilor chestionaţi, aceasta este perce-pută drept ambiguă şi mult prea sumară.

Pe de altă parte, specialiştii care aucompletat chestionarul consideră că, înceea ce priveşte aspectele specifice pre-ţurilor de transfer, autorităţile dinRomânia nu au suficiente cunoştinţetehnice, au o atitudine abuzivă şi aplicăforma legii, nu substanţa sa.

În ceea ce priveşte modificarea legisla-ţiei româneşti în materie prin introduce-rea obligaţiei de pregătire a unor rapor-

tări fiscale anuale referitoare la preţurilede transfer practicate (care să fie trans-mise autorităţilor, eventual odată cudepunerea declaraţiei 101 privind impo-zitul pe profit), părerile specialiştilorsunt împărţite. Astfel, majoritatea mem-brilor CCF şi CECCAR nu considerăbenefică introducerea unei astfel deobligaţii, însă cea mai mare parte amembrilor CAFR o consideră utilă. Pede altă parte, referitor la stabilirea unuiprag minim privind valoarea tranzacţii-lor derulate cu părţi afiliate sub carepregătirea documentaţiei (dosarului) depreţuri de transfer să nu fie necesară,specialiştii chestionaţi sunt (aproapeunanim) de acord că o astfel de regle-mentare ar fi benefică.

e. Sugestii primite (întrebarea 20):

Aşa cum a fost deja specificat mai sus,întrebarea cu numărul 20 a fost de fapto rubrică în care respondenţii au avutposibilitatea să ofere anumite sugestii /comentarii referitoare la tematica preţu-rilor de transfer. Prin urmare, au fostprimite comentarii care fac referire laaspecte precum: costurile mari pe carele implică pregătirea unui dosar de pre-ţuri de transfer; carenţa legislaţiei; insu-ficienţa cunoştinţelor inspectorilor fis-cali în acest domeniu; imprudenţa cucare societăţile abordează aspectelereferitoare la preţuri de transfer (preţuriimpuse de grup, insuficient fundamen-tate şi imposibil de susţinut în cazulinspecţiilor fiscale); dificultatea găsiriiunor tranzacţii comparabile; utilitateaimplicării mediului academic şi a orga-nizaţiilor profesionale în procesul depregătire a unor specialişti în acestdomeniu etc.

ConcluziiÎn cadrul acestui studiu a fost realizatăo cercetare empirică (prin aplicarea unuichestionar) asupra specialiştilor dinRomânia din domeniul financiar - con-tabil (membrii CCF, CAFR, CECCAR),


cu scopul de a evalua percepţia acestoraprivind aria preţurilor de transfer.Chestionarul a fost construit folosindtehnica pâlniei (care presupune trecereade la general la particular), iar cele 19întrebări au fost grupate în patru cate-gorii de informaţii distincte (informaţiigenerale despre respondenţi, informaţiiprivind cunoştinţele în domeniu, infor-maţii referitoare la aspecte tehnice alepreţurilor de transfer, informaţii privindlegislaţia românească în domeniu).

În urma interpretării răspunsurilor obţi-nute, a reieşit faptul că majoritatea res-pondenţilor activează în aria serviciilorde consultanţă financiară / fiscală /contabilitate şi au o experienţă în mun -că de peste 15 ani, aspecte care ne asi-gură de calitatea răspunsurilor acordate.

În ceea ce priveşte nivelul personal decunoştinţe referitoare la preţuri detransfer, majoritatea respondenţilor seautoevaluează ca având cunoştinţemedii în acest domeniu, în timp cecunoştinţele în context naţional suntconsiderate ca fiind de un nivel slab.Totodată, conform răspunsurilor primi-te, urmarea unor cursuri / seminarii petematica preţurilor de transfer depindede organizaţia profesională din care res-pondenţii fac parte (majoritatea mem-brilor CCF au urmat stagii de pregătirela iniţiativa camerei respective, în timpce majoritatea membrilor CAFR şiCECCAR nu au urmat cursuri în do -meniu, iar cei care au urmat au făcut-odin iniţiativă proprie). În acelaşi timp,respondenţii sunt de părere că, în vede-rea dezvoltării lor profesionale, este utilsă participe la stagii de pregătire şi căorganizaţiile profesionale ar trebui să seimplice în formarea specialiştilor în ariapreţurilor de transfer.

Totodată, persoanele chestionate consi-deră că preţurile de transfer suntimportante în cadrul strategiei globalede afaceri, dar că, în acelaşi timp, acestepreţuri pot fi utilizate drept instrumentede manipulare a rezultatului fiscal. Înopinia lor, cei mai importanţi factoricare au capacitatea de a contracara utili-

zarea preţurilor de transfer pentru sco-puri de manipulare fiscală sunt regle-mentările legislative şi transparenţapracticilor financiar - contabile. Cei maiimportanţi factori extrinseci care cau-zează dificultatea procesului de stabilirea preţurilor de transfer sunt lipsa unuighid detaliat şi a cunoştinţelor tehnicenecesare, iar printre factorii intrinseci senumără inexistenţa tranzacţiilor compa-rabile şi caracteristicile mediului de afa-ceri. Respondenţii consideră că, învederea realizării unei documentaţii depreţuri de transfer complete, în proce-sul de pregătire al acesteia ar trebui săfie implicaţi atât specialişti din departa-mentul financiar, cât şi specialişti dindepartamentele operaţionale. În ceea cepriveşte societăţile din România, profe-sioniştii chestionaţi consideră că acesteanu tratează cu suficientă atenţie aspec-tele referitoare la preţuri de transfer şică, totodată, nu sunt în măsură să furni-zeze informaţii clare şi suficiente pri-vind preţurile pe care le practică în rela-ţiile cu afiliaţii. Pe de altă parte, cei maiimportanţi factori care determină com-

paniile din România să acorde o oareca-re importanţă aspectelor referitoare lapreţurile de transfer sunt reglementărilelegislative urmate de politicile de grup.

În ceea ce priveşte legislaţia româneascădin domeniu, majoritatea respondenţilorconsideră că, în forma actuală, aceastaeste ambiguă şi mult prea sumară.Totodată, persoanele chestionate suntde părere că autorităţile din România nuau suficiente cunoştinţe tehnice în ariapreţurilor de transfer, au o atitudineabuzivă şi aplică forma legii, nu substan-ţa sa. Majoritatea respondenţilor carefac parte din CCF şi CECCAR sunt depărere că introducerea obligaţiei de apregăti raportări fiscale anuale referitoa-re la preţurile de transfer nu ar fi benefi-că, în timp ce majoritatea respondenţilorCAFR consideră benefică o astfel demăsură. Pe de altă parte, aproape toţirespondenţii sunt de părere că stabilireaunui prag minim privind valoarea tran-zacţiilor sub care existenţa dosarului depreţuri de transfer să nu fie necesară arfi o măsură legislativă eficientă. l

171/2014


Gresik A. Thomas, Osmundsen Petter(2008),Transfer pricing in verticallyintegrated industries, InternationalTax Management, Vol. 15: 231–255;

Ho Daniel, Wong Brossa (2008), Issueson compliance and ethics in taxation:what do we know, Journal of FinancialCrime, Vol. 15, no. 4: 369 – 382;

Matsui Kenji (2011), Auditing internaltransfer prices in multinationalsunder monopolistic competition,International Tax and Public Finance;

Olibe O. Kingsley, Rezaee Zabihollah(2008), Income shifting and corpora-te taxation: the role of cross-borderintrafirm transfers, Review ofAccounting and Finance, Vol. 7, no. 1:83 – 101;

Sikka Prem, Willmott Hugh (2010), Thedark side of transfer pricing: Its rolein tax avoidance and wealth retenti-veness, Critical Perspectives onAccounting, Vol. 21 : 342 – 356;

Sousa M.P. Carlos, Bradley Frank

(2009), Price adaptation in exportmarkets, European Journal ofMarketing, Vol. 43, no. 3: 438 – 458:

*** OECD, (2010), Model Tax Con -vention on Income and on Capital;

*** OECD, (2010), Transfer PricingGuidelines for MultinationalEnterprises and Tax Administrations;

*** Legea 571/2003 privind Codul Fiscal(M.Of.: 927 din 23.12.2003);

*** Hotărârea Guvernului 44/2004(M.Of.: 112 din 06.02.2004) pentruaprobarea Normelor metodologicede aplicare a Legii nr. 571/2003 pri-vind Codul fiscal;

*** Ordinul ANAF 222 / 2008 (M.Of.:129 din 19.02.2008) privind conţinu-tul dosarului preţurilor de transfer;

*** Ordonanţa 92 / 2003 (M.Of.: 863din 26.09.2005) privind Codul deProcedură Fiscală;

www.ccf.ro;www.cafr.ro.

Referinţe bibliografice


* Prof.univ.dr., cercetător, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, e-mail: [email protected]** Cadru didactic asociat, Universitatea din Oradea, Oradea; doctorand Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, e-mail: dana.gherai@ya hoo.com*** Asist. univ. dr., cercetător, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, e-mail: [email protected]

Cuvinte cheie: audit public extern, Instituții Supreme de Audit, Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit,transparență, responsabilitate

The main objective of this study consisted in the assessment ofcompliance magnitude of information disclosed in English lan-guage, regarding the transparency and accountability of the workconducted by the Supreme Audit Institutions from the EuropeanUnion, as stated in the requirements of International Standards ofSupreme Audit Institutions (hereunder ISSAI 20). Using as ameasurement tool the Disclosure Index, the authors found thatthe level of compliance was high. The highest level of compliancewith the requirements of ISSAI 20 was obtained in the United

Kingdom and Denmark while France comprised the lowest rates.The countries` level of development did not had an impact on thelevel of compliance of disclosure according to the requirements ofISSAI 20, while the status of the governing body of SupremeAudit Institutions impacted positively.Key words: public external audit, Supreme Audit Institutions,

International Standards of Supreme Audit Institutions,transparency, accountability

JEL Classification: M 42, M 14

A European Analysis Concerning the Compliance of InformationDisclosed by Supreme Audit Institutions

Abstract

Analizaconformităţiiinformaţiilorprezentate de cătreinstituţiilesupreme de audit lanivel european

Dumitru MATIŞ*, Dana Simona GHERAI** & Alina Beattrice VLADU***

Introducere Auditul public extern exercitat de cătreInstituţiile Supreme de Audit (ISA)reprezintă un demers important şi deimpact asupra încrederii societăţii însectorul public, dat fiind faptul că uti-lizarea resurselor publice face o diferenţăîn viaţa cetăţenilor (ISSAI X: Preamble).Maniera în care acesta se desfăşoarăpoate avea un impact pozitiv sau nega-tiv (Dees, 2011). În favoareaargumentului ce sprijină impactulpozitiv putem aduce în atenţie interesulvizavi de modul în care sunt utilizateresursele publice. Un alt argument sesprijină pe recursul la mecanismele deresponsabilizare care stau la bazautilizării de resurse publice.

Analizând misiunea ISA, putem deducefacil faptul că acest organismpromovează trei piloni importanţiprecum: eficienţa, responsabilitatea şitransparenţa administraţiei publice. Nuîntâmplător am ales în cadrul studiuluide faţă să analizăm doi dintre cei treipiloni ai misiunii ISA. Transparenţa şiresponsabilitatea reprezintă douăinstrumente fundamentale ale uneibune guvernări, iar ISA este una dintreacele instituţii cheie ce le poate asigura.Mai mult, recursul la standardul ISSAI20 este şi el argumentat astfel: dinansamblul standardelor internaţionalece reglementează activitatea de auditpublic extern, standardul ISSAI 20 esteunanim acceptat pe plan internaţional.În lumina marilor scandaluri financiarenu demult apuse, considerăm acest stu-diu atât oportun, cât şi relevant, triadapropusă (ISSAI 20, transparenţă, res-ponsabilitate) fiind una ce cade sub

interesul unei largi categorii de utiliza-tori.

Potrivit lui Akyel (2011:1), transparenţaşi responsabilitatea reprezintă douăinstrumente fundamentale ale unuiguvern modern şi ale unei buneguvernări. Drept urmare, transparenţaşi responsabilitatea, în contextul auditu-lui extern exercitat de ISA, nu trebuieprivite separat, ambele cuprinzândmulte din aceleaşi acţiuni, cum ar firaportarea publică (ISSAI 20). Trans -parenţa, atunci când este aplicată înmod consecvent, poate ajuta la comba -terea corupţiei, îmbunătăţirea guver -nanţei şi la promovarea responsabilităţii(Leeuw, 2011). Conceptul de respon -sabilitate se referă la cadrul legal şi deraportare, structura organizatorică,strategia, procedurile şi diferitele acţiuniale ISA şi este indubitabil legat de bunafuncţionare a unui mediu economic.

INTOSAI tratează acest două conceptefăcând uz de unul dintre standardelesale, aprobat la sfârşitul anului 2009 -ISSAI 20, care analizează nouă principiice privesc transparenţa şi responsabili-tatea. Potrivit acestuia, ISA face partedintr-un sistem legal şi constituţionalfiind responsabilă în faţa diferitelorpărţi, organelor legislative sau chiar apublicului. În acelaşi timp aceastatrebuie să-şi planifice şi să-şi conducăactivitatea utilizând metodologii şistandarde adecvate prin care să pro mo -veze responsabilitatea şi transparenţaasupra activităţilor publice într-o ma -nieră completă şi obiectivă (ISSAI 20).

Aşa cum am afirmat anterior, principiilestandardului ISSAI 20 sunt unanimacceptate pe plan internaţional, avândmenirea de a trasa obiective comunepentru toate instituţiile ce le aplică,chiar în condiţiile în care ISA îşi condu-ce activitatea sub mandate şi modeleeterogene. În acest sens, prin studiulnostru cantitativ urmărim ca în cadrulstatelor membre ale Uniunii Europene,mai precis pe site-urile ISA, să identifi-căm în ce măsură acestea îşi prezintă

informaţiile cu privire la principiile detransparenţă şi responsabilitate în limbaengleză (limbă de circulaţie internaţio-nală), ţinând cont de faptul că ţările dincadrul Uniunii Europene au aderat înperioade diferite de timp şi activitateaISA la nivel naţional este diferită şidiversificată (Stuiveling, 2010).

Dată fiind disponibilitatea ridicată de atransmite un cumul mai larg de infor-maţii atunci când nivelul de dezvoltarea unei ţări este ridicat (Dees, 2011), amales să testăm empiric în ce măsurănivelul de dezvoltare a unei ţări esteasociat cu disponibilitatea de a transmi-te informaţii ce ţin de cerinţele ISSAI20. O ultimă asociere testată a evaluatstatutul managementului ISA şi confor-mitatea cu cerinţele ISSAI 20.

În cele ce urmează vom prezenta meto-dologia de cercetare, rezultatele studiu-lui întreprins, finalizând cu segmentuldestinat concluziilor, limitelor şi premi-selor pentru viitoare cercetări.

Metodologia de cercetareAcest studiu este unul cantitativ. Prinurmare a presupus folosirea de metodespecifice acestui tip de cercetare, printrecare amintim: culegerea de date, analizăşi evaluare, limitare a incidenţei erorilorasupra datelor culese, verificare a calită-ţii datelor. Întrucât sub incidenţa anali-zei au fost luate în considerare toateţările Uniunii Europene, eşantionulnostru nefiind unul probabilistic nuavem asociate erori ataşate acestui tipde eşantionare. Datele cuprinse în eşan-tion au fost colectate manual de pe site-urile web ale ISA din ţări ce aparţinUniunii Europene, până la data de01.07.2013. Ţările analizate sunt pre-zentate în cadrul tabelului cu numărul2. Croaţia a fost exclusă din cadrul ana-lizei dat fiind faptul că prezintă pe site-ul web al ISA informaţii ce cad sub

191/2014

CONFORMITATEA INFORMAȚIILOR


incidenţa interesului acestui studiu doarîn limba naţională. În ceea ce priveştemanagementul datelor, acestea au fostcentralizate electronic, iar verificarea lora fost realizată de către toţi autoriiimplicaţi în acest demers ştiinţific atâtîn momentul culegerii, cât şi în momen-tul analizării lor. SPSS 11.0 a fost uzitatîn analiza datelor, intervalul de încrede-re cu care am lucrat fiind de 95%.

Având în vedere obiectivul urmărit, ana-liza nivelului de transparenţă şi responsabili-tate în prezentarea informaţiilor în limbaengleză de către Instituţiile Supreme de Auditdin ţările membre UE, ipotezele de cerce-tare au fost formulate în acord cu direc-ţia de cercetare. Pentru o facilă prezen-tare, cele trei ipoteze de cercetare ela-borate se regăsesc în Tabelul 1. De ase-menea, am comprimat în acest segmentşi metoda de testare de care am făcutuz pentru fiecare ipoteză de cercetareelaborată.

Aşa cum am afirmat anterior, pentrumăsurarea nivelului de conformitate alinformaţiilor cu cerinţele ISSAI 20 amfolosit indicele prezentărilor de infor-maţii (engl. Disclosure Index). Acest indi-ce are rolul de a măsura şi comparainformaţiile efectiv divulgate cu prezen-tările posibile totale. În cazul nostrunumărul prezentărilor posibile totale afost calculat în baza recomandărilorISSAI 20. Conform standardului ISSAI20, recomandările privind principiile detransparenţă şi responsabilitate sunt

dezvoltate în baza respectării următori-lor itemi: îndeplinirea sarcinilor întemeiul unui cadru juridic; publicareamandatului, responsabilităţilor, misiuniişi strategiei ISA; adoptarea de standardede audit, procese şi metode; aplicareastandardelor ridicate de integritate şietică; asigurarea necompromiterii prin-cipiilor; gestionarea de către ISA a ope-raţiunilor sale în mod economic, efi-cient şi efectiv; publicarea de către ISAa rezultatelor controalelor de audit şi aconcluziilor acestora cu privire la activi-tăţile guvernamentale; comunicarea întimp util a informaţiilor cu privire laactivităţile şi rezultatele auditului.

Pentru construcţia indicelui şi pentruvalidarea ipotezelor sub aspect empiric,am comparat în cadrul ţărilor dinUniunea Europeană principiile din stan-dardul ISSAI 20 cu informaţiile pre-zentate de Instituţiile Supreme deAudit în limba engleză (prima varia-bilă luată în considerare alături de cele-lalte principii din cadrul standardului).În urma analizei standardului ISSAI 20am căutat 9 variabile în toate InstituţiileSupreme de Audit din statele membreale UE. În acest sens au fost analizate243 de elemente. În urma analizei site-urilor web ale Instituţiilor Supreme deAudit, pentru fiecare informaţie regăsităîn limba engleză, relevantă pentru varia-bilele noastre, am acordat valoarea 1.Pentru a putea construi indicele dedivulgare, am realizat suma acestora,

sumă care a fost raportată la numărulmaxim de informaţii posibil de prezen-tat.

Din punct de vedere matematic, indice-le de divulgare se calculează astfel:

(1)

unde: DI = indicele prezentărilor deinformaţii;

di = 1, dacă informaţia există şi 0, încaz contrar;

m = numărul de elemente prezentateefectiv;

n = numărul maxim de elemente posi-bil de prezentat.

Indicele de divulgare poate lua valoriîntre 0 şi 1, iar cu cât rezultatul este maiapropiat de 1 cu atât mai multe infor-maţii au fost prezentate de către ISA înlimba engleză, interpretând nivelul deconformitate ca fiind unul din ce în cemai satisfăcător. Conformitatea totalăeste atinsă doar atunci când DI arevaloarea 1.

Atunci când am testat ipotezele H2 şiH3, adică influenţa factorilor: nivelul dedezvoltare al ţărilor şi statutul organului deconducere în gradul de prezentare alinformaţiilor, am folosit coeficientul decorelaţie al lui Pearson. Nivelul de dez-voltare al ţărilor, ca factor de influenţă,a fost măsurat prin valoarea PIB-uluiestimat pentru anul 2012, prezentat deFondul Monetar Internaţional prinWorld Economic Outlook Database. Înacest sens am dorit să vedem dacă ţărilemai dezvoltate prezintă mai multeinformaţii decât ţările mai puţin dezvol-tate din cadrul Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea fac-tor de influenţă testat, este cunoscutfaptul că deciziile luate la nivelulInstituţiilor Supreme de Audit se împartîn două categorii (National AuditOffice, 2005):

v Decizii luate de un auditor generalsau de un preşedinte: Letonia,

MATIŞ, GHERAI & VLADU l

Cipru, Irlanda, Suedia, Finlanda,Marea Britanie, Austria,Danemarca, Lituania, Estonia,Ungaria, Malta, Bulgaria, Slovacia,Slovenia;

v Decizii luate în mod colectiv:Republica Cehă, Franţa, Belgia,Spania, Portugalia, Germania,Grecia, Luxemburg, Olanda, Italia,Polonia, România.

Ultima ipoteză de cercetare testată aurmărit să identifice care statut al orga-nului de conducere oferă un nivel deprezentare al informaţiilor mai mare.Pentru ţările în care deciziile sunt luatede auditorul general am acordat valoa-rea 1, iar pentru cele în care deciziilesunt luate în mod colectiv am acordatvaloarea 0.

Rezultatele studiului,discuţii şi interpretareAşa cum am afirmat anterior, trei ipote-ze de cercetare au fost testate în cadrulacestui studiu empiric. Focalizându-neasupra primei ipoteze de cercetare tes-tate şi anume evaluarea nivelului deconformitate al prezentării de informa-ţii privind transparenţa şi conformitateacu cerinţele ISSAI 20, am inclus înTabelul 2 valorile indicelui de divulgareobţinute în urma analizei.

În urma rezultatelor obţinute se poateobserva că există discrepanţe întreInstituţiile Supreme de Audit din ţărilemembre ale Uniunii Europene în ceeace priveşte nivelul de divulgare a infor-maţiilor privitoare la transparenţă şi res-ponsabilitate în conformitate cu cerin-ţele ISSAI 20. Franţa, cu a sa Cour deComptes, este singura ţară care nu areprezentate informaţii în limba engleză,doar în limba franceză; drept urmare nuam putut calcula nivelul de conformita-te al acesteia în raport cu cerinţeleISSAI 20, ţinând cont de prima noastrăvariabilă luată în considerare.

Pentru celelalte ISA valoarea indiceluivariază între 0,1111 (Spania) şi 1,0000(Danemarca şi Marea Britanie).Instituţiile de audit care înregistrează celmai mare nivel al conformităţii prezen-tării informaţiilor în limba engleză pri-vind transparenţa şi responsabilitatea cucerinţele standardului ISSAI 20 suntDanemarca şi Marea Britanie. Acesteaprezintă toate informaţiile posibile şiurmărite de noi în limba engleză şi îndetaliu. Am putea considera NationalAudit Office al Marii Britanii ca nefiindrelevant din punct de vedere al prezen-tării informaţiilor, deoarece limba ofi-cială a ţării este engleza, însă acelaşilucru se poate regăsi şi în Irlanda, iar,din punct de vedere al conformităţii,

aceasta atinge pragul de 0,6667 - drepturmare, considerăm nivelul de confor-mitate al National Audit Office relevantpentru studiul nostru.

La nivel de eşantion se poate observacă majoritatea Instituţiilor Supreme deAudit prezintă datele referitoare la înde-plinirea sarcinilor în temeiul unui cadrujuridic care prevede responsabilitatea şitransparenţa (24 de instituţii) şi îşi facpublice mandatul, responsabilităţile,misiunea şi strategia (25 de instituţii).De asemenea, 20 de instituţii raporteazăîn mod public rezultatele controalelorde audit şi concluziile acestora cu privi-re la activităţile guvernamentale. Lapolul opus interesul este foarte slab

211/2014



pentru prezentarea în limba engleză astandardelor de audit adoptate, procese-le şi metodele care sunt obiective şitransparente, precum şi pentru standar-dele de integritate şi etică privind perso-nalul (8 instituţii). În acest caz informa-ţiile sunt prezentate parţial în limbaengleză, parţial în limba naţională.

La nivelul întregului eşantion valoareamedie a gradului de conformitate este0,6461 – ceea ce sugerează faptul cănivelul de conformitate al prezentăriiinformaţiilor privind transparenţa şiresponsabilitatea în limba engleză cucerinţele ISSAI 20, în ISA din ţărilemembre ale Uniunii Europene este ridi-cat. Drept urmare, ipoteza H1 se vali-dează.

Interesant de observat sunt rezultateleobţinute în urma grupării instituţiilor(prezentate în Tabelul nr. 3) în funcţiede momentul aderării ţărilor la UniuneaEuropeană, înainte de anul 2004 şidupă acest an. Mai jos sunt centralizatevalorile indicelui de divulgare ataşatţărilor care au aderat în primul val res-pectiv în cel de-al doilea val, astfel:

În urma grupării rezultatelor se poateobserva că nivelul de conformitate alinstituţiilor ce fac parte din primul valde aderare (U-15) este de 0,5630, iar celpentru instituţiile din al doilea val deaderare (U-12) este de 0,7500. Drepturmare, se poate afirma faptul că ţăriledin ultimul val de aderare au fost multmai interesate de prezentarea informa-ţiilor pe site-urile web ale ISA compa-rativ cu cele care au aderat în primul valşi, de asemenea, au acordat mai multăatenţie cerinţelor privind transparenţa şiresponsabilitatea din cadrul standardu-lui ISSAI 20. O posibilă explicaţie arputea fi condiţiile de aderare la UniuneaEuropeană, aflate în permanentă schim-bare. Este cunoscut faptul că pe măsurăce procesul de aderare la UniuneaEuropeană s-a extins şi condiţiile deaderare s-au înăsprit. Din acest trend nua fost exclus nici capitolul care facereferire la domeniul auditului public


extern, astfel că ţările care au aderatulterior au fost nevoite conform Acquis-ului comunitar să prezinte mai multeinformaţii cu privire la activitatea ISA.

În ceea ce priveşte ipoteza de cercetaresecundă, Nivelul de dezvoltare al ţărilor este pozitiv asociat cu nivelul de conformitateal prezentării informaţiilor cu cerinţele ISSAI 20, în urma aplicării coefici -entului de corelaţie al lui Pearsons-au obţinut rezultatele prezentate în Tabelul 4.

Aşa cum se poate observa din Tabelulnr. 4, valoarea coeficientului de corela-ţie este de 0.155. Corelaţia este unapozitivă însă destul de slabă, astfel că,din punct de vedere statistic, acestcoeficient nu diferă semnificativ de 0,fapt garantat cu probabilitatea de 95%,motiv pentru care ipoteza H2 nu sevalidează. Drept urmare, conformrezultatelor obţinute putem documentaempiric faptul că nivelul de dezvoltarenu influenţează semnificativ modul deprezentare al informaţiilor.

În cazul ultimei ipoteze de cercetare,Statutul organului de conducere al ISA estepozitiv asociat cu nivelul de conformitate alprezentării informaţiilor cu cerinţele ISSAI20, în ţările din Uniunea Europeană, s-aaplicat acelaşi coeficient de corelaţie alui Pearson, iar rezultatele sunt compri-mate în Tabelul 5.

Rezultatele obţinute documenteazăvaloarea pozitivă de 0.540 a coeficientu-lui de corelaţie, ceea ce semnifică ocorelaţie directă destul de puternică lanivelul datelor analizate. Drept urmare,ipoteza H3 se validează. Practic,rezultatul obţinut documentează empi-ric faptul că Instituţiile Supreme deAudit ale căror decizii sunt luate decătre auditorul general sau depreşedinte, prezintă informaţii maiample în limba engleză cu privire latransparenţa şi responsabilitateaactivităţii desfăşurate, comparativ cucele ce iau deciziile în mod colectiv.

Concluzii, limite şi premise pentru viitoare cercetăriAuditul extern în sectorul public joacăun rol important în promovarea res -ponsabilităţii, eficienţei şi transparenţeiadministraţiei publice, iar InstituţiileSupreme de Audit sunt sau ar trebui săfie mandatate să acţioneze în interesulpublic şi „să se asigure că entităţileguvernamentale şi publice sunt trase larăspundere pentru modul de adminis -trare şi utilizare a resurselor publice”(ISSAI X: 2). Pentru atingerea acestuiobiectiv, ISA trebuie să ofere informaţiicomplete, să desfăşoare activităţi res-ponsabile şi cât mai transparente. Unpilon ce poate evalua concret cele demai sus este cel testat în studiul empiricprezent.

În urma calculării indicelui de prezenta-re a informaţiilor pentru fiecare ISAdin cadrul Uniunii Europene, concluziaeste una pozitivă. Astfel, se poate docu-menta empiric faptul că, la nivelulUniunii Europene, ISA prezintă infor-

maţiile în limba engleză cerute de stan-dardul ISSAI 20, privind transparenţa şiresponsabilitatea. Rezultatele obţinutesunt în concordanţă cu aşteptările noas-tre, situaţie deloc surprinzătoare ţinândcont de faptul că INTOSAI depuneeforturi permanente şi solicită ISA să-şisporească eficienţa şi să-şi dezvolte acti-vitatea. Cu toate acestea, surprinzător afost rezultatul obţinut în urma grupăriiinstituţiilor în funcţie de momentul ade-rării la Uniunea Europeană a ţării deapartenenţă. În urma acestui rezultat sepoate observa faptul că ţările care auaderat odată cu ultimul val U-15 mani-festă un interes mult mai mare vizavi deprezentarea informaţiilor în limbaengleză, comparativ cu cele care au ade-rat în primul val U-12.

În ceea ce priveşte factorii de influenţă,se pare că nivelul de dezvoltare al ţărilor nuare un impact semnificativ asupra pre-zentării informaţiilor de către ISA, re -zultat aflat în opoziţie cu aşteptărilenoastre. Din punct de vedere al celui deal doilea factor, statutul organului de condu-cere, rezultatele obţinute documenteazăcă acesta are o influenţă directă şi pu -ter nică asupra nivelului de prezentare al

231/2014



informaţiilor. Practic ISA ale căror deci-zii sunt luate de către o singură persoa-nă (ex. auditorul general) prezintă multmai multe informaţii în limba englezăcomparativ cu instituţiile unde deciziilese iau în mod colectiv. O limită impor-

tantă care trebuie amintită vizează mo -dul de colectare a datelor. Dat fiind fap-tul că datele analizate au fost colectatemanual, potenţiale li mite pot fi regăsitesub forma erorilor de colectare şi cen-tralizare. Pe de altă parte, verificările rea-

lizate atât în perioada de culegere a da -te lor, cât şi în cea de analiză nu au re le -vat diferenţe. Având în vedere nu mă rulredus de studii privind evaluarea per for -manţei auditului public extern, vii toarecercetări pot aborda acest segment. l


Akyel, R., Strengthening Communication Capacity of SAIs for EnsuringGood Governance in Public Financial Management, ASOSAI-EUROSAI Joint Conference, Istambul, 2011, disponibil lahttp:// jointconference.sayistay.gov.tr/6/Turkey-cp.pdf,accesat la 2/5/2013

Barrett, P., Expectation and Perception of Better Practice: CorporateGovernance in the Public Sector from an Audit Perspective,Australian National Audit Office: CPA Australia’sGovernment Business Symposium, Melbourne, 2002b

Dees, M., The Public Sector Auditor – Linking Pin in PublicAdministration. Inaugural lecture. Breukelen: NyenrodeBusiness University, 2011

Leeuw, F.L., On the Effects, Lack of Effects and Perverse Effects ofPerformance Audit. J. Lonsdale, P. Wilkins, T. Ling.Performance Auditing: contributing to Accountability inDemocratic Government, pp. 231-247. Cheltenham: EdwardElgar, 2011

Stuiveling, S.J., New Trends in Auditing: Innovation in the Work ofSupreme Audit Institutions. EUROSAI Magazin, 2010, No. 16,pp. 132-139

National Audit Office, State Audit in the European Union, UnitedKingdom: Heronsgate, 2005

OECD, Good Practices in Supporting Supreme Audit Institutions,OECD Capacity Building, 2012

ISSAI 20, Principles of transparency and accountability, INTOSAIProfessional Standards Committee

ISSAI X, ISSAI X: The Value and Benefits of Supreme AuditInstitutions – making a difference to the lives of citizens, INTOSAIProfessional Standards Committee

International Monetary Fund, World Economic and FinancialSurveys, World Economic Outlook Database, online:http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2012/02/weo-data/index.aspx

www.data.worldbank.orghttp://www.rechnungshof.gv.at - Austrian Court of Audit, acce-

sat la data 02/03/2013;http://www.courdescomptes.be - Belgian Court of Audit, acce-

sat la data 03/03/2013;http://www.bulnao.government.bg/ - Bulgarian National Audit

Office, accesat la data 05/03/2013;http://www.audit.gov.cy/audit/audit.nsf/index_en/index_en -

Audit Office of Republic of Cyprus, accesat la data02/03/2013;

http://www.nku.cz/ - The Czech Republic Supreme AuditOffice, accesat la data 07/03/2013;

http://www.rigsrevisionen.dk/ - Danish National Audit Office,accesat la data 09/03/2013;

http://www.riigikontroll.ee/ - National Audit Office ofEstonia, accesat la data 10/03/2013;

http://www.vtv.fi/ - National Audit Office of Finland, accesatla data 10/03/2013;

http://www.ccomptes.fr/ - Cour of Audit of France, accesat ladata 20/03/2013;

http://www.bundesrechnungshof.de/ - German Cour of Audit,accesat la data 20/03/2013;

http://www.elsyn.gr/ - The Hellenic Court of Audit, acccesat ladata 05/03/2013;

http://www.asz.hu/en/home - State Audit Office of Hungary,acccesat la data 12/03/2013;

http://www.gov.ie/audgen - Comptroller and Auditor Generalof Ireland, acccesat la data 12/03/2013;

http://www.corteconti.it/ - Italian Corte dei Conti, acccesat ladata 20/03/2013;

http://www.lrvk.gov.lv/ - State Audit Office of Latvia, acccesatla data 09/03/2013;

http://www.vkontrole.lt/ - National Audit Office of Lithuania,acccesat la data 20/03/2013;

http://www.cour-des-comptes.lu/ - Court of Auditors of theGrand Duchy of Luxembourg, acccesat la data 11/03/2013;

http://nao.gov.mt/ - National Audit Office of Malta, acccesatla data 11/03/2013;

http://www.nik.gov.pl/- Supreme Audit Office of Poland,acccesat la data 12/03/2013;

http://www.tcontas.pt/ - Court of Auditors of Portugal, accce-sat la data 12/03/2013;

http://www.curteadeconturi.ro – Curtea de Conturi a României,acccesat la data 15/03/2013;

http://www.sao.gov.sk/ - Supreme Audit Office of the SlovakRepublic, acccesat la data 15/03/2013;

http://www.rs-rs.si/rsrs/rsrseng.nsf - Court of Audit of theRepublic of Slovenia, acccesat la data 12/03/2013;

http://www.tcu.es/ - The Spanish Court of Audit, acccesat ladata 17/03/2013;

http://www.riksrevisionen.se/ - Swedish National Audit Office,acccesat la data 12/03/2013;

http://www.nao.org.uk/ - National Audit Office, acccesat ladata 17/03/2013;

http://www.courtofaudit.nl/ - Netherlands Court of Audit,acccesat la data 16/03/2013.

Bibliografie

251/2014

Provocări la adresa profesiei auditorilor: interes, impact şi posibile soluţii

Cuvinte cheie: independenţă, calitatea auditului, reputaţie, interes public, ameninţări în audit, încredere, Cod Etic

Challenges to be Faced by the Audit Profession: Interest, Impact andsome Solutions

Abstract

During the audit process performed by financial auditors, thesehave to face a series of challenges determined by internal orexternal factors which affect negatively the users' perception overthe manner this was carried out. Setting as starting point the liter-ature in the field, the intention of the study was to identify thethreats that may intervene during an audit, as well as the solutionsto be adopted in order to counteract their undesirable effects. Atthe same time, the goal of the present paper was to determine theconcern for this matter, through the means of conducting anempirical analysis. Following the results interpretation, the conclu-sion reached was that indeed the challenges the auditors are con-

fronted with show a maintained interest among the practitionersand academic milieu in Romania in the period 2009-2012, as thenumber of studies which address the pressures in audit is almostconstant within the evaluated period, a consequence of the effectsof the financial crisis in this country. This fact indicates the exis-tence of a direct link between the interest for threats in audit andthe period of post financial crisis, as an outcome of it.Key words: independence, audit quality, reputation, public inter-

est, audit threats, trust, Code of EthicsJEL Classification: M 42, M49, M59, G01

* Drd., Facultatea de Ştiinte Economice şi Gestiunea Afacerilor Cluj-Napoca, email: [email protected]

Alexandra ARDELEAN*

Provocări la adresa profesiei auditorilor: interes, impact şi posibile soluţii


1. Introducere Nevoia de a furniza informaţii relevanteşi de încredere tuturor părţilor interesa-te de situaţiile financiare publicate decătre o companie sau instituţie legiti-mează existenţa auditorului financiar.Pentru a evita o diseminare oportunistăa informaţiilor financiare, auditorulintervine pentru a credibiliza acesteinformaţii, prin capacitatea cu care esteinvestit - de atestare a acestora.

Auditorul are o responsabilitate de aacţiona în interes public, ceea ce presu-pune că, pe lângă profesionalismul şiconfidenţialitatea pe care le pune înslujba clientului, auditorul va căuta sărespecte şi să-şi însuşească valorilemorale descrise de către normele deetică1. Mai mult, onestitatea şi integrita-tea auditorului sunt transpuse în per-cepţia publicului prin nivelul de încre-dere al acestuia. În acest sens, CodulEtic emis de către IFAC descrie celecinci principii de etică şi anume integri-tatea, obiectivitatea, competenţa profe-sională şi atenţia cuvenită, confidenţiali-tatea şi comportamentul profesional.Aceste principii fundamentale sunt înmod optim aplicate de către auditoripentru identificarea acelor ameninţărisusceptibile să compromită conformita-tea unui proces de audit în scopul evită-rii lor. De asemenea, Codul Etic alIFAC descrie câteva situaţii specificecare ilustrează cadrul susceptibil săgenereze ameninţări la adresa auditori-lor.

Importanţa independenţei auditorului afost încercată şi în contextul recenteicrize financiare, existând voci care aupus sub semnul întrebării integritateaauditorilor externi şi posibila lor com-plicitate în a emite rapoarte susceptibilesă inducă în eroare (în cazul bănciiLehman Brothers avem în vedere

raportarea unor tranzacţii legate de cre-dite, cunoscută ca Repo 1052). Înaintede acest moment, o serie de scandaluricontabile de la începutul anilor 2000 audeterminat adoptarea de măsuri pentrua păstra independenţa auditorilor şifacem referire la legea Sarbanes-Oxleydin Statele Unite, adoptată în 2002,reprezentativă pentru reglementărileadoptate ulterior în diferite ţări. De ase-menea, Directiva 2006/43/EC întăreştecerinţele de independenţă a auditorilorşi specifică nevoia unei bune reputaţiiprivind competenţa profesională, pre-cum şi necesitatea ca auditorul să nu fieimplicat în activităţi incompatibile cumisiunea de audit.

În mod evident, scandaluri financiarecare au implicat şi auditorii au dreptconsecinţă deteriorarea reputaţiei profe-siei. Mai mult, calitatea auditului estepusă în discuţie de fiecare dată când ocompanie mare intră în procedură defaliment, iar independenţa auditoriloreste percepută ca fiind compromisăîntr-un fel sau altul. Aşa cum am enun-ţat mai sus, percepţia publicului asupraindependenţei auditorului se traduceprin nivelul de încredere pe care comu-nitatea îl atribuie unui raport de audit.În vederea păstrării unui nivel ridicat deîncredere, auditorii trebuie să fie inde-pendenţi atât în fapt, cât şi în aparenţă.Deşi există o serie de factori care vin săperturbe independenţa şi obiectivitateaacestora în cadrul misiunii de audit,prin măsurile adoptate în mod concer-tat la nivel internaţional se doreşteneutralizarea şi chiar eliminarea acestorfactori de risc sau provocări. De celemai multe ori, menţinerea independen-ţei auditorului trebuie să treacă testulrelaţiei pe care auditorul o întreţine cumanagementul clientului, în contextulîn care acesta numeşte auditorul şi îiplăteşte onorariile.

Apare evident faptul căo compromitere a inde-pendenţei poate aveaurmări grave pentru pro-fesie şi se doreşte o bunăidentificare de către audi-tori a posibilelor amenin-ţări care ar putea interferacu desfăşurarea corectă aunui audit. De aceea, s-auluat şi continuă să fie luatemăsuri la nivel internaţionalcare să protejeze buna repu-taţie şi credibilitate a auditori-lor, barometru al încrederiimanifestate de public.

1.1. OBIECTIVELE ŞI METODOLOGIACERCETĂRII

Dacă în ultima vreme am asistat la dife-rite scandaluri în care au fost implicaţişi auditorii, criza financiară a favorizatconjunctura pentru dezbaterea unoraspecte privind potenţiale riscuri laadresa activităţii auditorilor. Discuţii

ARDELEAN l

1 Cheffers M., Pakaluk M. (2007), Understanding Accounting Ethics, Sutton: Allen David Press 2 Hines C., Kreuze J., Langsam S. (2011), An analysis of Lehman Brothers bankruptcy and Repo 105 transactions, American Journal of

Business, Vol. 26 Iss: 1, pp.40 - 49

mai mult sau mai puţinaprofundate în cadrulliteraturii de specialitatene-au determinat să pro-cedăm la a aborda dintr-oaltă perspectivă presiunileşi provocările care îi vizea-ză pe auditori. În acestcontext, obiectivul propus afost acela de a determinaposibila legătură dintre intere-sul pentru ameninţările asupraprofesiei de auditor şi influenţaperioadei de post criză financiarăîn mediul academic şi profe-

sional din ţara noastră, examinândabordările şi ideile exprimate pe margi-nea acestui subiect. În acest scop, amurmărit confirmarea ipotezei nule sau acelei alternative. Mai mult, am dorit şideterminarea impactului pe care provo-cările la adresa auditorilor sunt suscepti-bile să îl aibă asupra calităţii audituluiefectuat, unele consecinţe fiind eviden-te.

Metodologia de cercetare din cadrulprezentului studiu este atât calitativă –întrucât lucrarea explorează problemati-ca provocărilor care vin să perturbe

într-o anume măsură obiectivitatea şiindependenţa auditorilor – cât şi cantita-tivă întrucât, în sprijinul argumentaţieinoastre privind interesul academic şiprofesional relativ la presiuni asupraauditorilor, am efectuat o analiză statis-tică.

Totodată, demersul este de natură anali-tică întrucât pentru fiecare categorie deprovocări identificate am prezentataspecte descriptive privind ameninţărilela adresa auditorilor, precum şi măsurilede siguranţă care pot fi adoptate pentrua le contracara. De asemenea, pe par-cursul lucrării am adoptat o structurăargumentativă, împletind concepte pre-cum ‘independenţă’ şi ‘interes personal’cu noţiunea de ‘interes public’ şi ‘încre-dere’ într-un tot unitar, în final argu-mentând că prezervarea normelor eticeeste necesară rolului auditorilor de aservi interesele tuturor beneficiarilorunui raport de audit.

Mai departe, în vederea determinăriiinteresului pentru ameninţările cu careauditorii financiari se confruntă amefectuat un studiu empiric, mai precisam procedat la analiza cantitativă adatelor selectate utilizând funcţia regre-sională. În mod concret, folosind pro-gramul statistic SPSS v.19, am analizatrecurenţa cu care apar articole ştiinţificeîn cea mai reprezentativă publicaţie deaudit din ţara noastră, şi anume „AuditFinanciar”, revistă editată de CameraAuditorilor Financiari din România.Perioada pentru care am efectuat anali-za este ianuarie 2009 - decembrie 2012,aşadar intervalul de timp luat în consi-derare este de 4 ani. Astfel, am căutatdeterminarea corelaţiei dintre variabileleindependente şi variabila dependentă cuajutorul coeficientului lui Pearson.

Scopul acestei analize a fost de a stabiliintensitatea interesului printre practi-cieni şi în mediul academic în perioadaulterioară manifestării crizei financiareprivitor la ameninţările cu care auditoriise confruntă în cadrul procesului deaudit.

Structura lucrării de faţă se compunedin patru părţi. În prima secţiune amarătat importanţa menţinerii indepen-denţei şi obiectivităţii de către auditor,în ciuda unor factori care creează ame-ninţări asupra modului în care auditoruleste perceput şi chiar asupra desfăşură-rii misiunii de audit, amintind totodatăunele dezbateri din cadrul literaturii despecialitate relativ la acest subiect.Partea a doua prezintă o clasificare aacestor presiuni, iar în cadrul acesteisecţiuni am detaliat riscul potenţial cucare auditorul se poate confrunta peparcursul unui audit, propunând de ase-menea câteva măsuri care anuleazăefectul ameninţător al factorilor de riscamintiţi. În cea de-a treia parte am rea-lizat o analiză regresională pentru adetermina interesul pe care îl suscităprovocările la adresa auditorilor, analizăurmată de concluziile proprii care deri-vă din aceasta, pentru a continua în sec-ţiunea a patra cu ilustrarea impactuluipe care aceste provocări îl au asupracalităţii auditului şi încheind cu secţiu-nea de concluzii.

1.2. UNELE DEZBATERI ÎNLITERATURĂ

Discuţiile relativ la independenţa audi-torilor se învârt în jurul a două forme:independenţa în fapt – ca fiind exprima-rea obiectivă a opiniei de audit (Arenset al., 2002) şi independenţa în aparenţă,înţeleasă ca evitarea situaţiilor care par acompromite raţionamentul de audit(Porter et al., 2003).

Auditorii trebuie să fie percepuţi caacţionând independent în raport cuclienţii lor (DeAngelo, 1981; Umar andAnandarajan, 2004), însă se vehiculeazăcă interesele auditorilor sunt divizate(Öhman et al., 2006). Cei care se ocupăcu reglementarea, precum şi academi-cienii susţin că, pentru ca încredereapublicului să fie restaurată, este nevoiede consolidarea independenţei auditori-lor (Dopuch et al. 2003; Mayhew andPike 2004).

271/2014

PROVOCĂRI LA ADRESA PROFESIEI


2. O clasificare a ameninţărilor la adresa

auditorilor financiariÎn cadrul misiunilor de audit, auditoriifinanciari se confruntă cu o serie depotenţiale ameninţări care afecteazăcalitatea auditului în curs sau care potduce la denaturarea raportului de audit.Aceste presiuni care afectează muncaauditorilor au făcut obiectul mai multorstudii în cadrul literaturii de specialitateatât din România, cât şi la nivel interna-ţional.

Auditorii, în funcţie de conjuncturaspecifică, sunt susceptibili să se con-frunte cu diferiţi factori de risc careconduc la o divagare de la principiilefundamentale ale profesiei. Pe parcursuldesfăşurării unui audit, aceşti factori derisc sunt relativ greu de definit şi deidentificat cu privire la amploarea con-secinţelor, iar măsurile care pot fi adop-tate în vederea diminuării efectelornegative generate este necesar să fieatent selectate şi cumpănite în prealabil.

Codul Etic emis de IFAC, organismprofesional care are drept scop proteja-rea interesului public, prezintă cadrul

pentru ameninţările care vin să perturbebuna desfăşurare a activităţii profesio-niştilor contabili şi a auditorilor.

În Tabelul 1 am realizat o grupare ariscurilor în cinci categorii de presiunicare sunt susceptibile să marchezenegativ activitatea auditorilor. Astfel,circumstanţele care pot genera situaţiiameninţătoare la adresa auditorilor au labază factori interni şi factori externicare impactează negativ cu precădereindependenţa şi obiectivitatea acestora.Dacă provocările sunt de natură internăatunci sunt influenţate de percepţiaauditorilor asupra propriei munci, iardacă sunt de natură externă, atunci esteimplicat managementul clientului audi-tat, care are interesul de a prezentasituaţiile financiare în lumina cea maifavorabilă.

Codul Etic al IFAC face referire la celemai frecvente provocări care vizeazăauditorii, prezentând o clasificare aameninţărilor. Astfel, ameninţările determi-nate de interesul personal sunt declanşateatunci când auditorul are un interesfinanciar sau material direct faţă decompania pe care o auditează, pe cândameninţările legate de evaluarea propriei munciintervin atunci când auditorul este de

asemenea implicat în pregătirea situaţii-lor contabile şi financiare ale clientuluiauditat, fiind susceptibil să evaluezemunca pe care el a efectuat-o. Maideparte, ameninţările legate de asistenţa acor-dată clientului intervin atunci când audi-torului i se cere să promoveze sau săreprezinte clientul. În cazul ameninţărilordeterminate de familiaritate este vorba des-pre situaţia în care firma de audit păs-trează o legătură de colaborare îndelun-gată cu clientul auditat, de natură săinfluenţeze raţionamentul profesional alauditorului cu privire la misiunea deaudit. Familiaritatea faţă de client semanifestă prin faptul că auditorulîncearcă simpatie sau încredere excesivăcare diminuează scepticismul profesio-nal şi luarea în considerare cu prompti-tudine a semnalelor de alarmă3.Evident că unele ameninţări pot fisocotite a fi de fapt avantaje, în acestsens familiaritatea poate fi apreciată caelement contributiv la realizarea unuiaudit calitativ datorită unei foarte bunecunoaşteri a clientului4. Pe aceeaşi liniede idei, ameninţările determinate de intimida-re apar în situaţia în care clientul facepresiuni asupra auditorului pentru a-iacorda o opinie de audit fără rezerve,punându-i în vedere că, în caz contrar,nu va reînnoi colaborarea cu acesta.

ARDELEAN l

3 Dopuch, N., King, R. and Schwartz, R. (2001), An experimental investigation of retention and rotation requirements, Journal of AccountingResearch, Vol. 39 No. 1, pp. 93-117.

4 Myers, James N., Linda A. Myers, and Thomas C. Omer. (2003), Exploring the term of the auditor–client relationship and the quality of earn-ings: A case for mandatory auditor rotation?, Accounting Review 78:3: 779–800.

Aşadar, auditorul nu trebuie să-şi com-promită integritatea şi obiectivitateacăci ar antrena o deteriorare a imaginiişi reputaţiei profesiei în ansamblu. Deaceea, auditorul va evita să se apropiede „linia roşie” prin prezervarea inde-pendenţei în orice circumstanţe.Conform Codului Etic al IFAC, integrita-tea presupune onestitate din parteaauditorului în cadrul misiunii sale, întimp ce obiectivitatea se referă la impar-ţialitate şi la înlăturarea oricăror conflic-te de interese care ar putea să-i afectezeactivitatea. Atât integritatea, cât şiobiectivitatea auditorului sunt doi piloniesenţiali pentru atestarea profesionalis-mului acestuia şi sporirea credibilităţiiraportului de audit. Mai mult, dată fiindimportanţa integrităţii şi onestităţiiauditorului în percepţia publicului, audi-torul va depune diligenţele necesarepentru ca prestigiul şi imparţialitatea sasă rămână intacte, iar în caz de identifi-care a unor ameninţări perturbatoare vaaplica măsurile de protecţie aflate la dis-poziţia sa.

2.1. AMENINŢĂRI ASUPRAINDEPENDENŢEI AUDITORILOR

Independenţa auditorului financiar esteunul dintre pilonii pe care se legitimea-ză însăşi existenţa sa pe piaţă. Moore etal. au afirmat că Independenţa este singurajustificare pentru existenţa firmelor de auditcare efectuează audituri externe; fără pretenţiade independenţă existenţa auditorilor externinu se justifică5. În audit, independenţasemnifică adoptarea unui punct devedere nepărtinitor pe tot parcursuldesfăşurării misiunii de audit6.

Definirea conceptului fundamental deindependenţă a auditorului, văzută caun summum al principiilor fundamenta-le etice, a făcut obiectul mai multor stu-

dii. Printre acestea, Carey and Doherty7au stabilit că independenţa auditoruluiimplică trei semnificaţii. Prima accepţie,care comportă non-subordonarea audi-torului, se referă la onestitate, integrita-te, obiectivitate şi responsabilitate. Adoua accepţie, în sensul strict al desfă-şurării unui audit şi al exprimării uneiopinii asupra unor situaţii financiare,face referire la evitarea oricăror relaţiisusceptibile, chiar şi în mod subcon-ştient, să altereze obiectivitatea audito-rului. A treia accepţie a conceptului areîn vedere evitarea relaţiilor care ar puteaindica un conflict de interese unuiobservator rezonabil.

De asemenea, pentru protejarea intere-sului public, întrucât auditorul financiarexprimă o opinie avizată privind stareade sănătate financiară a companieiclient, este fundamental ca acesta să fieindependent în fapt şi în aparenţă faţăde clientul de audit. Ne-am oprit asupradiferenţei între cele două tipuri de inde-pendenţă, conform Codului de IFAC(Tabelul 2).

Conform Tabelului 2, auditorul trebuiesă fie şi să apară a fi independent în faţaunui observator rezonabil şi informat,ceea ce implică evitarea situaţiilor care

ar altera obiectivitatea, integritatea şiscepticismul profesional al acestuia.Pentru menţinerea independenţei, audi-torul nu permite ca raţionamentul săuprofesional să fie influenţat de presiunivenite din exterior şi evită relaţiile carear apărea terţilor că ar putea crea unconflict de interese. Atât studiile pri-vind independenţa auditorului, cât şipractica în domeniu relevă importanţaacestui principiu, văzut ca fundamentpe care se bazează activitatea de audit.

Dat fiind că un auditor conferă asigu-rări terţilor în privinţa fiabilităţii rapor-tării financiare, acesta trebuie să fie şi săapară a fi independent. Acest lucru estesubliniat atât în cadrul SAS nr. 1:Auditorii independenţi trebuie să fie indepen-denţi nu doar în fapt: aceştia trebuie să evitesituaţiile care ar putea determina un observa-tor să se îndoiască de independenţa lor8, câtşi în SAS Nr. 26, unde se semnaleazăcă, atunci când un auditor nu este inde-pendent, procedurile efectuate de acestanu sunt în acord cu standardele de auditgeneral acceptate şi va fi împiedicat săexprime o opinie asupra acestor situaţii.

Mai mult, independenţa implică abilita-tea şi dorinţa auditorului de a identificao serie de deficienţe în cadrul procesu-

291/2014


5 Moore, D.A., Tetlock, P.E., Tanlu, L. and Barzerman, M.H. (2006), Conflicts of interest and the case of auditor independence: moral seductionand strategic issue cycling, Academy of Management Review, Vol. 31 No. 1, pp. 10-29.

6 Arens, A.A., Loebbecke, J.K., Lemon, W.M. and Splettstoesser, I.B. (2002), Auditing and Other Assurance Services, 9th ed., Prentice-Hall,Toronto.

7 Carey, J.L. and Doherty, W.O. (1996), Ethical Standards of the Accounting Profession, AICPA, New York, NY.8 AICPA (1993), Codification of Auditing Standards, AICPA, New York, NY


lui de audit şi de a confrunta companiaauditată relativ la acelea care pot fi lega-te de controlul intern, de politicile con-tabile adoptate sau de o raportaredefectuoasă. Acest principiu al indepen-denţei auditorului îl regăsim în codurilede etică şi conduită, atât în cel emis deIFAC, cât şi în Codul de ConduităProfesională emis de ACCA sau în celemis de AICPA. Importanţa acestuiprincipiu fundamental constă în aceeacă auditorul poate argumenta respecta-rea reglementărilor conform normeloretice, inclusiv a obiectivităţii şi a integri-tăţii care sunt mai dificil de evaluat.

În Figura 1 am identificat câteva do -me nii de risc care favorizează ameninţă-rile la adresa independenţei auditorilor,determinate de: interese financiare, le -gături familiale, legături strânse de cola-borare cu clientul, împrumuturi, onora-rii, furnizarea şi a altor servicii clientuluide audit, cadouri şi alte beneficii.

În continuare vom detalia aceste riscuricare planează asupra profesiei auditori-lor, efectuând o descriere a acestora,precum şi eventuale măsuri de protec-ţie, după cum urmează:

v Ameninţări legate de dependenţa finan-ciară faţă de client: Dependenţa deordin financiar a unui auditor faţăde client este susceptibilă să antre-neze după sine diminuarea inde-pendenţei şi a obiectivităţii acestuia.

Astfel, de teamă ca acel client careaduce un venit semnificativ să nuplece, există riscul ca auditorul sănu noteze obiectiv un raport deaudit pentru a evita să-şi contrarie-ze clientul. De altfel, legeaSarbanes-Oxley adoptată în 2002 astabilit ca un client cotat să nudepăşească 10% , iar un client carenu este cotat să nu depăşească 15%din veniturile pe care le genereazăunei firme de audit.

è Măsuri de protecţie: Auditorulpoate să nu accepte anumite anga-jamente sau să demisioneze pe par-cursul misiunii de audit, iar onora-riile plătite de către o companie saude grupul din care face parte să nudepăşească pragul de 10% dacă estevorba despre o companie cotatăsau de 15% pentru un client carenu este cotat.

v Ameninţări legate de relaţii familiale:Dacă între auditor şi client există orelaţie de familie, atunci vorbimdespre un conflict de interese în arespecta, pe de o parte, standardeleprofesionale şi, pe de altă parte, îna menţine relaţiile familiale, ceea cefavorizează riscul ca independenţaşi obiectivitatea auditorului să fiediminuate.

è Măsuri de protecţie: Se poatedecide retragerea sau rotaţia audito-

rului din cadrul misiunii de audit,precum şi instaurarea unor proce-duri care să încurajeze auditorul sădezvăluie orice controverse suscep-tibile să îi afecteze independenţa.De asemenea, se poate proceda larevizuirea întregii munci efectuatede către auditor.

v Ameninţări legate de relaţii de afaceri:Deţinerea de către un auditor deinterese în compania auditată, spreexemplu acţiuni sau alte titluri, îlpoate influenţa pe acesta să-şi pro-tejeze interesul propriu, obiectivita-tea cerută de normele de auditajungând să fie trunchiată. De ase-menea, dacă un auditor este angajatsă facă parte din managementulclientului, atunci foştii săi colegipot fi refractari în a-i critica munca.O altă îngrijorare este că acestacunoaşte deja dedesubturile unuiproces de audit şi poate să foloseas-că aceste cunoştinţe specializate înavantajul său.

è Măsuri de protecţie: În primulcaz, se poate proceda la înlăturareasau rotaţia auditorului în vedereaevitării ca acesta să-şi urmăreascăinteresul personal. În a doua situa-ţie, este necesar ca o perioadă decel puţin doi ani să treacă întrenumirea auditorului şi contractareafirmei de audit în cadrul căreia s-a aflat acesta anterior numirii sale.

v Ameninţări legate de împrumuturi:Acordarea de către auditor deîmprumuturi sau garanţii clientuluipe care urmează să-l auditeze creea-ză un risc de protejare a propriuluiinteres; ameninţarea este ca opiniade audit să nu fie acordată conformsituaţiei reale pentru că ar afectacontinuitatea companiei şi implicitvorbim despre un risc de interespropriu al auditorului. Astfel, inde-pendenţa în aparenţă este afectatăîn mod negativ.

ARDELEAN l

è Măsuri de protecţie: Pentru caorice risc să fie îndepărtat, audito-rul nu va acorda sau nu va acceptagaranţii sau împrumuturi către saude la client.

v Ameninţări legate de cadouri şi de activi-tatea de socializare: Auditorul finan-ciar nu trebuie sub nici o formă săaccepte bunuri sau servicii de pro-tocol decât dacă valorile acestorasunt foarte modeste, întrucât acestlucru duce la diminuarea obiectivi-tăţii. De asemenea, activităţile desocializare sau protocol pentru careclientul alocă sume importante suntsusceptibile să influenţeze negativreputaţia auditorului.

è Măsuri de protecţie: În acest cazauditorul nu va accepta cadouridecât dacă sunt nesemnificative şinu sunt menite să influenţeze audi-torul, nici o ospitalitate excesivă.

v Ameninţări legate de onorariile practicate:Dacă avem în vedere onorarii pres-tate, dar încă neachitate integral, segenerează o ameninţare de interespersonal. Pe de altă parte, acest tipde ameninţare provine şi din com-petiţia de pe piaţa auditului care înfapt este acerbă la toate nivelele,atât printre marile firme de auditdin vârful piramidei (firmele parte aBig 4), cât şi printre firmele de auditcare fac parte din segmentul de midtire. În consecinţă, şi onorariilepracticate sunt de multe ori denatură să atragă clientul, însă acestfapt poate presupune un volum demuncă mai scăzut, cu repercusiuniasupra raportului de audit.

è Măsuri de protecţie: Înainte deacceptarea oricărei misiuni de audit,onorariile restante vor fi achitate.Totodată, se va considera aliniereaonorariilor practicate cu volumul demuncă necesar efectuării unui auditeficient.

v Ameninţări legate de practicarea de servi-cii conexe: Preocupări legate de prac-ticarea serviciilor conexe au la bază

faptul că astfel de servicii constituieo sursă de venit extrem de lucrativăcare poate determina compromite-rea activităţii de audit. Aceste servi-cii includ diverse activităţi de con-sultanţă (de management, de inves-tiţii etc.), riscul fiind ca veniturilegenerate de aceste servicii să fiemai mari decât cele generate deaudit. Într-adevăr, în urma scanda-lului Enron, practicarea serviciilorconexe a fost reglementată, cumula-rea celor două fiind interzisă. Deasemenea, auditorul nu trebuie săse implice în managementul clien-tului pentru că se creează o situaţiede evaluare a propriei munci.

è Măsuri de protecţie: Se poateopta pentru limitarea furnizării ser-viciilor conexe dacă acestea interfe-rează cu obiectivitatea şi indepen-denţa auditorului, respectiv pentrusegregarea sarcinilor între diferiteledepartamente ale unei firme deaudit.

În vederea promovării unei conduiteetice în cadrul profesiei, se vor adoptamăsurile de protecţie cele mai adecvatepentru înlăturarea riscurilor de conflictde interese care ar dăuna onorabilităţiiasociate cu această categorie profesio-nală. Prin urmare, orice ameninţare carear discredita în orice fel profesia se cerea fi neutralizată.

3. Analiza regresională

Dezbateri ample pe teme legate de eticădin literatura de specialitate de pe planinternaţional s-au reflectat şi în proble-maticile tratate în ţara noastră, printrecare cele care fac referire la presiunileexistente asupra auditorilor îşi au seg-mentul lor de reprezentativitate. Astfel,s-a putut remarca un interes vădit vizavide aria de tratare a acestui subiect.

Mai departe vom proceda la un studiuempiric, care are drept scop determina-

rea intensităţii atenţiei pe care mediulacademic şi profesional o acordă pre-siunilor direcţionate înspre auditori,intensitate pe care am ales să o evaluămprin analiza frecvenţei articolelor deprofil din revista „Audit Financiar”.Intervalul de timp considerat se situea-ză între ianuarie 2009 şi decembrie2012, suficient de exponenţial pentruobiectivul evaluării. Justificarea acestuiorizont de timp îşi are motivaţia în fap-tul că acesta corespunde efectiv perioa-dei ulterioare desfăşurării crizei finan-ciare care a avut loc între 2007 şi 2009,aşadar anul 2009 reprezintă momentulîn care se resimte din plin criza finan-ciară, iar cu începere din 2010 şi pânăîn 2012 putem evalua consecinţele aces-teia, inclusiv asupra interesului generatde ameninţările care vizează auditorii.Mai mult, aceste ameninţări le regăsimdescrise în Codul Etic emis deFederaţia Internaţională a Contabililor(IFAC), revizuit în 2009 şi care a intratîn vigoare la 1 ianuarie 2011, ceea cepermite şi o analiză legată de discuţiilegenerate de presiunile prezentate înnoul Cod Etic în articolele revistei.

Presiunile sau ameninţările care îi vizea-ză pe auditori au vizat în cadrul literatu-rii de specialitate aspecte diverse pre-cum: independenţă sau obiectivitate,reputaţie, presiuni, calitate în audit, per-cepţii asupra auditului etc. Acesteaspecte au fost repertoriate în selecţiaarticolelor apărute în perioada indicatăîn corpul revistei.

Aşa cum am afirmat deja, obiectivulprezentului studiu empiric îl reprezintădeterminarea intensităţii interesuluipentru problematicile legate de presiu-nile şi ameninţările care planează asupraauditorilor financiari, în perioada depost criză financiară. Prin urmare, amformulat următoarele ipoteze de cerce-tare:

H0: Interesul în mediul academic şi în cel pro-fesional din România privind provocărilecărora auditorii trebuie să le facă faţă estemai mare în perioada de post criză finan-ciară.

311/2014



H1: Interesul în mediul academic şi în cel pro-fesional din România privind provocărilecărora auditorii trebuie să le facă faţă estemai mic în perioada de post criză finan-ciară.

În vederea realizării scopului propus,mai precis validarea uneia din cele douăipoteze emise, am urmărit recurenţaproblematicii sub observaţie în orizon-tul de timp menţionat în revista „AuditFinanciar”. Concret, în studiu am inclustoate numerele revistei din intervalul detimp 2009-2012, respectiv 48 de ediţii şiam identificat 42 articole care cores-pund din punct de vedere al tematiciiabordate cu subiectul aflat sub analiză,respectiv ameninţările în audit.

În continuare, am stabilit variabiladependentă, astfel:

l P_post_criză = perioada corespun-zătoare intervalului de timp ulteriorcrizei financiare, care ia valori de 1pentru anul 2009 – când se resimteputernic criza financiară, de 2 pen-tru anul 2010 – întrucât corespun-de anului imediat următor crizei şiconsecinţele acesteia sunt foarteprezente, de 3 pentru anul 2011 şide 4 pentru anul 2012, consideratde noi ca reprezentând finalulperioadei de post criză financiară,deşi practic s-a suprapus cu crizadatoriilor suverane. Am alocatvalori crescătoare din 2009 până înanul 2012, corespunzător finaluluicrizei, întrucât presupunem că exis-tă o intensă luare la cunoştinţă apresiunilor asupra auditorilor, pre-

zentată şi ca o necesitate de a evocao cale de acţiune pentru găsirea desoluţii viabile.

Variabilele independente selecţionate încadrul studiului sunt definite după cumurmează:

l Presiuni = număr de articole cuprivire la presiuni asupra auditori-lor;

l Indep = număr de articole cu privi-re la independenţa auditorilor;

l Cod_IFAC = număr de articole cuprivire la Codul Etic elaborat deIFAC;

l Reput = număr de articole cu privi-re la reputaţia auditorilor:

l Calit = număr de articole cu privirela calitate în audit;

l Percep_audit = număr de articolecu privire la percepţii asupra audi-tului;

l Amenin = număr total de articolecu privire la ameninţări asupraauditorilor;

Astfel, am determinat corelaţia dintrevariabila dependentă şi variabilele inde-pendente, după cum apare în Tabelul 3.

Analiza corelaţiei bivariate dintre varia-bile, pe baza coeficientului lui Pearsoncare se situează ca valori între -1 şi 1,indică faptul că între acestea există ocorelaţie directă, însă de intensitate rela-tiv scăzută, cu excepţia variabilelor‘Indep’ şi ‘Amenin’ care înregistrează ocorelaţie de intensitate mai mare.

Variabilele fiind cantitative, valorilepozitive ne indică totuşi existenţa uneilegături între variabila dependentăP_post_criză financiară şi variabileleindependente, precum ‘Presiuni’, ‘Indep’,‘Cod_IFAC’, ‘Calit’, ‘Percep _audit’,‘Amenin’, însă valoarea acestora aproapede zero ne semnalează o asociere negli-jabilă între acestea.

Pe de altă parte, analiza efectuată indicăpentru variabila independentă ‘Amenin’o valoare care reflectă probabilitateaunei existenţe de 99%, Sig < 0.01, aunei legături foarte puternice între celedouă variabile. Pe baza acesteia, accep-tăm ipoteza nulă (H0), respectiv că inte-resul în mediul academic şi în cel profesionaldin România privind provocările cărora audi-torii trebuie să le facă faţă este mai mare înperioada de post criză financiară.

Procedând la o interpretare a graficuluireprezentat în Figura 2, conchidem căîn perioada de vârf a crizei financiare(anul 2009), precum şi în perioadaurmătoare acesteia, s-a înregistrat uninteres vizibil pentru tematici legate depresiuni, independenţă şi reputaţia audi-torului, trendul fiind uşor descendent.Aceasta coincide cu faptul că în perioa-dă de criză, dar şi ulterior acesteia, seîncearcă găsirea de soluţii şi sunt aduseîn discuţie limitele unui audit prin pris-ma presiunilor şi a provocărilor careaşteaptă răspuns.

Totodată, prin valorificarea principiilorprezentate în Codul Etic, care au voca-ţia de a ghida în sensul conformităţii

ARDELEAN l

misiunea de audit, ameninţările care potfi imputate auditorilor apar ca fiindneutralizate în mod eficient, de unde şiinteresul pentru promovarea respectăriiprincipiilor fundamentale.

De asemenea, reputaţia auditoruluireprezintă o preocupare notabilă printrepracticieni şi în mediul academic, poateşi datorită percepţiilor de audit care sevor a fi consolidate. În Tabelul 4 amefectuat repartizarea pe ani a eşantionu-

lui de articole supus evaluării, pentru adetermina sensul in tensităţii interesuluilegat de ameninţări, pe măsură ce crizaîşi face simţite consecinţele.

Astfel, în cei 4 ani analizaţi, constanţanumărului de articole scrise relativ laacest subiect a fost aproape egală, cuvalori mai mari în primii ani de evaluare.Acest fapt relevă că profesia are privirileîndreptate înspre propri ile performanţeîn scopul îmbunătăţirii lor.

3.1. CÂTEVA CONCLUZII PE BAZAANALIZEI REGRESIONALE

Unele aspecte se cer a fi punctate pri-vind criza financiară şi rezonanţa aces-teia asupra profesiei auditorilor. Astfel,scandalurile financiare considerate cuîncepere de la Enron şi Worldcom,urmate de recenta criză financiară gene-rată de boom-ul imobiliar şi extinsă însectorul bancar din 2007-2009, au gene-rat cerinţe de transparenţă în privinţaauditorilor. Perioada de post crizăfinanciară, respectiv intervalul de timpsupus observaţiei în cadrul analizeiefectuate mai sus (2009-2012) a repre-zentat, din optica mediului academic şiprofesional din România, cadrul demanifestare a unui interes crescând rela-tiv la provocările pe care auditorii tre-buie să le înfrunte şi să le depăşeascăîntr-o manieră optimă.

În mod agreat, auditorii au un rol de acrea încredere relativ la acurateţea situa-ţiilor financiare prezentate. Pentru căauditorii protejează interesul public,aceştia trebuie să evite sub orice formăurmărirea interesului propriu, precum şilezarea independenţei. Independenţareprezintă o calitate esenţială atât pen-tru clientul direct al raportului de audit,cât şi pentru ansamblul beneficiarilor,în vederea menţinerii credibilităţii decare auditorii se bucură în rândul publi-cului larg.

Astfel, interesul privind provocările carese ivesc în cadrul unui proces de auditse poate interpreta şi ca o nevoie demenţinere şi îmbunătăţire a reputaţieiauditorilor. Compromiterea reputaţieinu este o opţiune întrucât aceasta arclătina din temelii eşafodul autorităţiilor şi chiar al raţiunii de a exista ca şiprofesie. Putem conchide că în spateleinteresului susţinut pentru provocărilecare generează conflicte de interesepentru auditori se află o preocuparereală de a şlefui ţinuta morală a profe-

331/2014


9 AICPA (2006), Independence and Related Topics: Conflict of Interest, Related Parties, Inurement, and Other Issues, AICPA, New York, NY.


siei în vederea oferirii unui gaj publicu-lui beneficiar al opiniei de audit privindadoptarea unei culturi etice în mod glo-balizat. În acest sens, AICPA (2006)leagă independenţa de etică şi de com-petenţe profesionale9, susţinând căindependenţa este esenţială pentru apromova un comportament etic şi oraportare financiară fiabilă.

În mod coerent, studiul empiric de maisus demonstrează că în perioada ime-diat următoare crizei, în cadrul literatu-rii de specialitate în domeniu se mani-festă un interes susţinut faţă de presiu-nile cărora auditorii trebuie să le facăfaţă. Astfel, analiza corelaţiei dintrevariabile efectuată pe baza recenzieiasupra celor 42 articole selectate îneşantion, reflectă faptul că există o legă-tură puternică între interesul privindameninţările care planează asupra audi-torilor şi perioada de post criză finan-ciară. Impactul crizei se concretizează

în dorinţa de a căuta răspunsuri privindelucidarea, dar şi soluţionarea presiuni-lor din cadrul profesiei, parte a proce-sului de reflecţie a profesiei asupra eiînseşi.

Această schimbare de percepţie a profe-siei este de dată relativ recentă10 şi pro-mite o evoluţie a modului de abordare aacestor provocări în favoarea beneficia-rilor raportului de audit, ţintind consoli-darea credibilităţii acestuia.

4. Impactul ameninţărilor la adresa

auditorilor financiariAuditorii, prin prisma angajamentuluiasumat, sunt purtători ai garanţiei pri-vind fiabilitatea şi conformitatea situa-ţiilor financiare auditate. Calitatea deatestare a informaţiilor financiare este

stabilită prin relaţia de agenţie care legi-timează de altfel statutul auditorilor.Aşa dar, dedicarea faţă de interesul pu -blic trebuie să-i anime în cadrul proce-durilor desfăşurate, iar nu propriile inte-rese. A acţiona în mod obiectiv şi im -par ţial imprimă credibilitatea pe careauditorii sunt chemaţi să o confere în rândul beneficiarilor raportului de audit.

Orice abatere şi neconformitate îşi lasăamprenta în mod negativ asupra repu-taţiei auditorilor. Cu condiţia ca ame-ninţările enunţate mai sus la adresaauditorilor să fie evidente şi perceputeca atare de către părţile interesate deraportul de audit, impactul este unulnegativ şi etalat pe mai multe planuri.Astfel, vorbim despre o calitate a audi-tului redusă care se poate proba prinperformanţă scăzută, o percepţie nega-tivă a auditului realizat din prisma sta-keholderilor şi a publicului larg, o repu-

10 McPhail, K.; Walters, D. (2009), Accounting & Business Ethics: An introduction, Routledge Taylor & Francis Group, New York

Codul Etic emis de cătreIFAC descrie cele cinciprincipii de etică şi anumeintegritatea, obiectivitatea,competenţa profesională şiatenţia cuvenită,confidenţialitatea şi comportamentul profesional

taţie compromisă a auditorilor, desprescăderea încrederii în performanţeleauditului şi astfel despre o decredibiliza-re a raportului de audit.

În mod evident, ameninţările care potcompromite desfăşurarea unui audit auun impact negativ, iar efectele pe care legenerează pot fi considerate în lanţ, cul-minând cu decredibilizarea raportuluide audit în raport cu beneficiarii acestuia.

Pierderea credibilităţii şi prestigiuluiauditorilor are consecinţe negative asu-pra acestora, aşa cum am reflectat efec-tele în Figura 3.

Orice deviere de la normele etice şi decalitate, prin permiterea unor amenin-ţări de orice natură să obstrucţionezeconformitatea şi transparenţa misiuniide audit, duce nu doar la decredibiliza-rea opiniei de audit, cu consecinţelecare pot fi intuite, ci chiar la compromi-terea utilităţii sociale a auditului.

Calitatea în audit se măsoară în ultimăinstanţă prin încredere. Un audit efi-cient reflectă o creştere a încrederiibeneficiarilor unui raport de audit înprivinţa calităţii informaţiilor financiareşi a celor non-financiare de a reflectaperformanţa reală a unei companii.Astfel, credibilitatea raportului de auditeste determinată de percepţia publiculuiprivind acurateţea şi buna desfăşurareîn conformitate cu standardele a uneimisiuni de audit şi evident, de nivelulde încredere acordată acesteia. Încrede-rea publicului odată deteriorată estedificil de restaurat, de aceea o reputaţieireproşabilă este de o importanţă capi-tală pentru profesie.

Implementarea diverselor măsuri deprotecţie contribuie la neutralizareaacestor provocări, iar ameninţările realesau percepute de către beneficiarii unuiraport de audit sunt mult diminuateprin aplicarea şi adoptarea acestora,auditul regăsindu-şi calitatea de atestareobiectivă a situaţiilor financiare prezentate de către managementul companiei.

Prin urmare, dacă zona conflictuală încare auditorul îşi desfăşoară activitateaîşi are rezonanţa în existenţa presiunilorde ordin intern sau extern, totuşi prinidentificarea acestora şi neutralizarealor, acţiuni coroborate cu respectareaad litteram a principiilor de etică, sepoate asigura reuşita auditorului în acontribui la binele întregii societăţi.

5. ConcluziiIncontestabil, protejarea interesuluipublic este obiectivul inerent fiecăruiaudit, motiv pentru care orice presiunesau ameninţare care împiedică auditorulsă-şi îndeplinească această primă obliga-ţie trebuie eliminată. Orice conflict deinterese trebuie îndepărtat, fiind asociatcu un risc de discreditare a profesiei,lucru care se doreşte a fi evitat. În modevident, reglementările în domeniujoacă un rol esenţial, însă şi componen-ta umană care respectă principiile deetică, cântăreşte la fel de greu în balanţăcând este vorba de a asigura calitatearaţionamentului de audit şi a eliminasau a reduce la un nivel acceptabil oricefactor care constituie o ameninţare pen-tru buna desfăşurare a acestuia.

Codul Etic emis de IFAC, precum şistandardele profesionale cer respectareaprincipiilor de etică şi de independenţăa auditorilor, ca o premisă fundamenta-lă de profesionalism în îndeplinireamisiunilor de audit, iar orice disfuncţio-nalitate generată de ameninţări se impu-ne a fi înlăturată. Interesul la nivelmondial legat de ameninţări care pot săperturbe un audit eficient şi conformeste ilustrat prin descrierea acestoraprecum şi a măsurilor de protecţie deadoptat în cuprinsul Codului Etic.

Preocuparea pentru ameninţările cucare profesia este susceptibilă să seconfrunte şi încadrarea acestora în modreglementat la nivel internaţional atestăfaptul că există interes pentru restaura-rea şi consolidarea încrederii publiculuimai ales din partea profesiei.

351/2014



Mai mult, corelarea între reglementareşi etică este în opinia noastră modalita-tea de a contracara ameninţările carepot surveni la adresa conformităţii cuprincipiile fundamentale.

Concluziile analizei efectuate în cadrulprezentului studiu arată clar că amenin-ţările asupra profesiei auditorilor pre-zintă interes în rândul universitarilor şi

practicienilor din România atât înperioada de apogeu a crizei financiare,cât şi în perioada ulterioară.

Rezultatele obţinute sunt concludentepentru validarea ipotezei emise, însă arfi fost interesant de verificat dacă acesterezultate pot fi extinse şi asupra mediu-lui academic şi a celui profesional lanivel internaţional în vederea stabilirii

unui trend confirmat relativ la subiectul care a făcut obiectul cer-cetării noastre.

Prin urmare, efectuarea unei analize lanivel internaţional pentru validarea inte-resului pentru presiuni în audit ca oconsecinţă a efectelor crizei financiare,poate constitui tema unei cercetări vii-toare.

ARDELEAN l

Arens, A.A., Loebbecke, J.K., Lemon, W.M. and Splettstoesser,I.B. (2002), Auditing and Other Assurance Services, 9th ed.,Prentice-Hall, Toronto.

Carey, J.L. and Doherty, W.O. (1996), Ethical Standards of theAccounting Profession, AICPA, New York, NY.

Cheffers M., Pakaluk M. (2007), Understanding Accounting Ethics,Sutton: Allen David Press

Daugherty, B.E. and Tervo, W.A. (2008), Auditor changes and auditsatisfaction: client perceptions in the Sarbanes-Oxley era of legislativerestrictions and involuntary auditor change, Critical Perspectiveson Accounting, Vol. 19 No. 7, pp. 931-51.

DeAngelo, L. (1981), Auditor size and audit quality, Journal ofAccounting and Economics, Vol. 3 No. 3, pp. 183-99.

Dobroţeanu, Laurenţiu; Manea, Diana; Dobroţeanu, C. Liliana(2011), Dinamica percepţiilor privind auditul extern sub impactul cri-zei financiare, Revista „Audit Financiar” 9.2 (2011): 18-27.

Dopuch, N., King, R. and Schwartz, R. (2001), An experimentalinvestigation of retention and rotation requirements, Journal ofAccounting Research, Vol. 39 No. 1, pp. 93-117.

Dopuch, N., King, R. R., & Schwartz, R. (2003), Independence inappearance and in fact: An experimental investigation,Contemporary Accounting Research, 20 (Spring), 79–119.

European Parliament (2006), European Parliament Directive2006/43/EC of the European Parliament and of the Council of17 May 2006, Official Journal of the European Union, 9June, L. 157/87.

Gary Pflugrath, Nonna M.-Bennie, Liang Chen, (2007), Theimpact of codes of ethics and experience on auditor judgments,Managerial Auditing Journal, Vol. 22 Iss: 6 pp. 566 - 589

Gates, Sandra K.; Lowe D. Jordan; Reckers Philip M.J. (2006),Restoring public confidence in capital markets through auditor rotation,Managerial Auditing Journal, Vol. 22 Iss: 1 pp. 5 - 17

Hines C., Kreuze J., Langsam S., (2011), An analysis of LehmanBrothers bankruptcy and Repo 105 transactions, American Journalof Business, Vol. 26 Iss: 1, pp.40 - 49

IFAC International Federation of Accountants (2009),International Ethics Standard Board for Accountants Code of Ethicsfor Professional Accountants, (revizuit July 2009), disponibil la:http://web.ifac.org/publications/international-ethics-stan-dards-board-for-accountants/ code-of-ethics

Mayhew, B. W., & Pike, J. E. (2004), Does investor selection of audi-tors enhance auditor independence?, The Accounting Review, 79,797–822.

McPhail, K.; Walters, D. (2009), Accounting & Business Ethics: Anintroduction, Routledge Taylor & Frrancis Group, New York

Moore, D.A., Tetlock, P.E., Tanlu, L. and Barzerman, M.H.(2006), Conflicts of interest and the case of auditor independence:moral seduction and strategic issue cycling, Academy ofManagement Review, Vol. 31 No. 1, pp. 10-29.

Myers, James N., Linda A. Myers, and Thomas C. Omer. (2003),Exploring the term of the auditor–client relationship and the qualityof earnings: A case for mandatory auditor rotation?, AccountingReview 78:3: 779–800.

Ӧhman, P., HӦckner, E., Jansson, A.-M. and Tschudi, F. (2006),Swedish auditors’ view of auditing: doing things right versus doing theright thing, European Accounting Review, Vol. 15 No. 1, pp.89-114.

Porter, B., Simon, J. and Hatherly, D. (2003), Principles ofExternal Auditing, John Wiley & Sons, New York, NY.

Ruddock, Caitlin, Sarah J. Taylor, and Stephen L. Taylor. (2006),Non-audit services and earnings conservatism: Is auditor independenceimpaired?, Contemporary Accounting Research 23:3 (Fall2006): 701–746.

Ţurlea, Eugeniu; Mocanu, Mihaela (2011), Studiu privind nivelulonorariilor şi riscurile asupra independenţei auditorului financiar.Soluţii şi perspective, Revista „Audit Financiar”9.12: 17-22.

Ţurlea, Eugeniu; Mocanu, Mihaela (2012), Model privind discrepan-ţele de percepţie asupra independenţei în auditul financiar, Revista„Audit Financiar”10.10: 22-29.

Umar, A. and Anandarajan, A. (2004), Dimensions of pressuresfaced by auditors and its impact on auditors’ independence: a compara-tive study of the USA and Australia, Managerial AuditingJournal, Vol. 19 No. 1, pp. 99-116.

AICPA (1993), Codification of Auditing Standards, AICPA, NewYork, NY

AICPA (2006), Independence and Related Topics: Conflict of Interest,Related Parties, Inurement, and Other Issues, AICPA, New York,NY.

Bibliografie


IntroducereÎn contabilitate, termenul de capitalintangibil este confundat adesea cuactivele necorporale, chiar dacă aces-tea reprezintă doar o parte din capita-lul intangibil (Brannstrom şi Giuliani,2009). Într-adevăr, activele necorpora-le sunt elemente ale capitalului intan-gibil susceptibile să fie recunoscute caactive dacă sunt îndeplinite criteriilede recunoaştere impuse de Standar -dele Internaţionale de RaportareFinanciară. OMFP 3055/2009 preci-zează că activele necorporale suntactive identificabile nemonetare, fărăsuport material şi deţinute pentru a fiutilizate în procesul de producţie, înfurnizarea de bunuri sau servicii, pen-tru a fi închiriate terţilor sau pentruscopuri administrative.

Criteriile de recunoaştere (control,beneficii economice viitoare, măsura-rea credibilă a costului şi separarea defondul comercial) trebuie să fie satis-făcute înainte ca o imobilizare necor-porală să poată fi recunoscută. Dinacest motiv, activele necorporale pot ficonsiderate ca elemente ale capitaluluiintangibil, dar normele contabile nupermit recunoaşterea şi măsurarea glo-bală a acestuia.

Conform prevederilor OMFP3055/2009 privind aprobareaReglementărilor contabile conformecu directivele europene, modificat şiactualizat, activele necorporale se cla-sifică în: cheltuieli de constituire, chel-tuieli de dezvoltare, concesiuni, breve-te, licenţe, mărci comerciale, drepturi

Considerations Regarding the IntangibleCapital of Romanian CompaniesThe objective of this paper was to test 3 research hypotheses concerning the factorsthat influence the volume of information published by the Romanian companies quotedin the Bucharest Stock Exchange, concerning intangible capital. The intangible capital is a complex concept, which includes both the intangible assetsacknowledged in the balance sheet and other elements, which, although they do notmeet the accounting criteria in order to be acknowledged in financial statements, bringplus-value to the company, and they are presented in social responsibility reports or inother annual reports. The study revealed direct connections, of low intensity, between the average dissemina-tion ratio of the information on intangible capital and the dividend per share, respective-ly the price earning ratio. Contrary to the expectations, there was no connectionbetween intangible capital and earning per share.Key words: intangible capital, dividend per share, earning per share, price earning

ratio, intangible assetsJEL Classification: M10, M40, C12

Cuvinte cheie: capital intangibil, dividend pe acţiune, rezultatul net pe acţiune,coeficientul de capitalizare bursieră, active necorporale

Abstract

* Dr., Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, e-mail: [email protected]

Cristina-Ionela PRECOB*

Consideraţii referitoare lacapitalulintangibil alcompaniilorromâneşti

şi active similare, dacă acestea au fostachiziţionate cu titlu oneros, fondcomercial, în măsura în care acesta afost achiziţionat cu titlu oneros, şi avan-suri şi imobilizări necorporale în cursde execuţie.

În categoria imobilizărilor necorporaleapare şi o structură ceva mai greu deexplicat şi a cărei prezenţă în bilanţ esterezultatul unei reguli contabile dificile -conectarea veniturilor cu cheltuielile:cheltuielile de dezvoltare. Atunci cândîntreprinderea derulează proiecte dedezvoltare a unor produse, procedeeetc. înregistrează cheltuieli, dar va obţi-ne venituri abia după exploatareacomercială a rezultatelor dezvoltării.Imobilizarea cheltuielilor respective esteun procedeu de a amâna efectul lor asu-pra rezultatului contabil până la apariţiaveniturilor corespunzătoare. Totuşi,contabilizarea acestor cheltuieli de dez-voltare ca imobilizări necorporale estecondiţionată de existenţa unor şanse dereuşită comercială a proiectului (Istrate,2009, p.62).

Cheltuielile de dezvoltare, concesiunile,brevetele, licenţele, drepturile de autorşi mărcile comerciale sunt active necor-porale identificabile, beneficiind de oanumită recunoaştere sau protecţie juri-dică.

Nu mai puţin importante sunt activelenecorporale neidentificabile, care

rămân ascunse cel puţin în sens conta-bil, până când o anumită tranzacţie con-duce la identificarea lor. Fondul comer-cial are o semnificaţie contabilă specifi-că, ce nu reflectă doar o acumulare defidelitate sau de satisfacţie a clienţilor,afaceri repetate sau relaţii bune. Acestaeste rezultatul altor active, corporale şinecorporale. De exemplu, un etaj foartebine organizat al unei fabrici ar puteaaduce o economisire de 6 procente dincosturile de producţie ale unei firme,comparativ cu o firmă similară. Dacăplanul organizaţional ar putea fi breve-tat, atunci am avea un activ necorporalidentificabil, însă o analiză cost-benefi-ciu ar demonstra probabil că este maiindicat ca acesta să rămână un secretcomercial (Cohen, 2005, pp.27-46).

Capitalul intangibil este definit, în gene-ral, prin prisma componentelor sale:capital uman, capital relaţional şi capitalstructural (Wexler, 2002; Hunter,Webster şi Wyatt, 2005; Choong, 2008).Capitalul structural include tehnologiileinformaţionale şi de comunicare, proce-sele de lucru, patentele şi sistemele degestiune (ERP, baze de date, instrumen-te de gestiune economică). Prin capitalstructural se înţelege cumululde cunoştinţe pecare

organizaţia reuşeşte să le expliciteze,sistematizeze şi internalizeze şi care, înprincipiu, pot fi latente în angajaţi sauechipamente. Capitalul relaţional vizeazăcalitatea şi sustenabilitatea bazei declienţi, potenţialul unei firme de a atra-ge clienţi noi, cota de piaţă, relaţiile sta-bilite cu furnizorii, tipologia acestora,posibilitatea de substituire a creditorilorcomerciali, tipologia concurenţilor, con-tractele de cooperare. Capitalul umaneste reprezentat de cunoştinţele explici-te şi tacite ale angajaţilor. Elementelecare formează capitalul uman sunt:politica de resurse umane, formareaangajaţilor, comunicarea internă carefavorizează schimbul de idei, comporta-mentul şi aptitudinile personalului etc.(Sveiby, 1996; CEIN, 2004).

Literatura de specialitate cuprindenumeroase studii cu privire la factoriicare influenţează capitalul intangibil. Deexemplu, într-un studiu efectuat între2006 şi 2007 de Instituto de CapitalIntelectual in Mexico asupra a 12.000 decompanii din 140 de ţări şi 16 ramuride activitate se arată căprintre factorii

391/2014

CAPITALUL INTANGIBIL


contextuali care influenţează capitalulintangibil, se numără regiunea geografi-că, ramura de activitate, tipul de tran-zacţii efectuate (naţionale sau interna-ţionale) şi mărimea întreprinderii (AxtleOrtiz, 2009), Lin et al. (2012) au de -monstrat că există o legătură semnifica-tivă între volumul de informaţii publica-te cu privire la capitalul uman şi perfor-manţa firmei, măsurată prin rentabilita-tea activelor (ROA), iar Bozzolan et al.(2003), în urma analizării rapoarteloranuale ale companiilor italiene listate, au

concluzionat că domeniul de activitateşi mărimea firmei nu influenţează înmod semnificativ conţinutul informaţii-lor publicate cu privire la capitalulintangibil, dar reprezintă factori rele-vanţi în explicarea volumului de infor-maţii diseminate. O sinteză a studiilorcare au avut în centru relaţia dintrecapitalul intangibil şi performanţă esteprezentată în Tabelul 1.

În opinia noastră, capitalul intangibileste un concept complex, care cuprinde

atât activele necorporale recunoscute înbilanţul contabil, cât şi alte elementecare, chiar dacă nu îndeplinesc criteriilecontabile de recunoaştere în situaţiilefinanciare, aduc plusvaloare companiei,fiind prezentate în rapoarte de respon-sabilitate socială sau în alte rapoarteanuale.

Într-un studiu anterior am demonstratcă volumul de informaţii publicate defirmele româneşti cu privire la capitalulintangibil este corelat direct cu cifra de

PRECOB l

afaceri, rentabilitatea activelor şi renta-bilitatea capitalurilor proprii ale acestora(Fădur, 2013b). În această lucrare, amstudiat informaţiile non-financiare pecare companiile româneşti le publică cuprivire la capitalul intangibil şi am testatlegăturile dintre comportamentul adop-tat de firme cu privire la diseminareainformaţiilor non-financiare şi dividen-dul pe acţiune, rezultatul net pe acţiuneşi coeficientul de capitalizare bursieră.

Metodologia cercetării

Studiul nostru este o cercetare deducti-vă. Deducţia permite obţinerea de pro-poziţii adevărate din alte enunţuri ade-vărate, pe baze logice, fiind un sistemmetodologic cu ajutorul căruia suntobţinute ipoteze verosimile. Ipotezaeste un enunţ nu numai teoretic, daravând iniţial un sens relativ şi anticipa-tiv, cu caracter provizoriu, o supoziţieconsistentă, rezultată din raţionamentelogice sau pe baza unei intuiţii specificecercetătorului, o soluţie posibilă, susţi-nută prin elemente legate ale unei teoriisau sugerată de anumite fapte sau com-portamente observate, constatate şiconsiderate relevante şi semnificative(Zaiţ şi Spalanzani, 2006).

Populaţia ţintă este formată din firmelelistate la Bursa de Valori Bucureşti, sec-ţiunea BVB. La data de 15.11.2012, lasecţiunea BVB figurau 106 firme, dincare 25 erau nelistate, iar 13 companiierau bănci şi societăţi de investiţii finan-ciare. De asemenea, nu am găsit datedisponibile pentru 5 companii (ComcmSA Constanţa, Petrolexportimport S.A,Rompetrol Well Services S.A, SiretulPaşcani S.A şi Zimtub1), astfel că eşan-tionul final este format din 63 de firmeromâneşti, care îşi desfăşoară activitateaîn 7 ramuri de activitate: 44 de compa-

nii fac parte din industria prelucrătoare,5 sunt firme de construcţii, 3 suntfirme de transport şi depozitare, 2firme au ca obiect de activitate produ-cerea şi furnizarea de energie electrică şitermică, 3 operează în comerţ, 2 înindustria extractivă şi 4 în ramura deactivitate „hoteluri şi restaurante”(Figura 1).

În faza de culegere a datelor, am apelatla tehnici de culegere mediată a datelor dinsituaţiile financiare anuale şi diverse alterapoarte publicate de companii, iar înfaza de prelucrare şi analiză a datelor,am utilizat: analiza conţinutului comunicării,care constă în descrierea obiectivă, sis-tematică, calitativă şi cantitativă a conţi-nutului unei comunicări (Zaiţ şiSpalanzani, 2006, p.179), studiul docu-mentelor şi analiza cantitativă. Concret,metoda analizei de conţinut se bazeazăpe detectarea prezenţei sau absenţeiunor informaţii care acoperă diferitearii tematice. Pentru prelucrarea şiinterpretarea datelor am utilizat progra-mul SPSS (Statistical Package for the SocialSciences), versiunea 15.0.

Analiza descriptivă a variabilei

dependenteGradul mediu de diseminare a informa-ţiilor privind capitalul intangibil (GmCi)reprezintă, în fapt, media aritmetică avalorilor obţinute pentru capitaluluman, relaţional şi cel structural. Algo -ritmul de determinare a unei valori esti-mative a capitalului uman, capitaluluirelaţional şi respectiv a celui structuraleste următorul: dacă firma prezintă in -formaţii complete cu privire la un crite-riu este notată cu 1, dacă nu prezintăinformaţii primeşte 0 puncte, iar dacăprezintă doar parţial anumite informaţiieste notată corespunzător: 0,25; 0,5 sau0,75. În final, fiecare componentă a ca -pitalului intangibil va fi egală cu mediaaritmetică a punctajelor obţinute pentrufiecare criteriu de exprimare considerat(Fădur, 2013a; Fădur, 2013b; Fădur,Ciotină, Mironiuc, 2013). Criteriile ana-lizate pentru calcularea valorilor com-ponentelor capitalului intangibil suntprezentate în Tabelul 2.

411/2014


1 Conform hotărârii AGEA din 19.10.2011, acţionarii SC ZIMTUB SA au aprobat retragerea de la tranzacţionare de pe piaţa reglementată, avalorilor mobiliare emise de SC ZIMTUB SA Zimnicea şi radierea acestora din evidenţele CNVM.


La nivelul companiilor studiate, variabi-la analizată – gradul mediu de disemina-re a informaţiilor privind capitalulintangibil – ia valori cuprinse între 0.08şi 0.73. O primă analiză scoate în evi-denţă faptul că 87.3% dintre firmeleincluse în eşantion se caracterizează

printr-un grad de diseminare a informa-ţiilor privind capitalul intangibil inferiorvalorii de 0.5. Doar 6 companii dintrecele 63 analizate se caracterizeazăprintr-un grad mediu de diseminare ainformaţiilor privind capitalul intangibilmai mare sau egal cu 0.6. Valoarea

maximă obţinută la nivelul eşantionuluieste de 0.73, fiind înregistrată la nivelulunei singure firme. Corelând acestedate, putem concluziona că firmeleromâneşti nu prezintă, în rapoarteleanuale sau pe site-ul propriu, informaţiidetaliate cu privire la capitalul intangibil(Tabelul 3).

Se observă mari diferenţe în ceea cepriveşte volumul de informaţii publicatede firme cu privire la capitalul intangibilla nivelul următoarelor ramuri de activi-tate: industria prelucrătoare, producereaşi furnizarea energiei electrice şi termiceşi transport şi depozitare. La nivelul fir-melor din comerţ, hoteluri şi restauran-te, construcţii şi industria extractivăcomportamentul de raportare al firme-lor nu înregistrează fluctuaţii semnifica-tive.

PRECOB l

Ipotezele de cercetare

Ratele de rentabilitate financiară, calcu-late pe baza valorilor contabile, pot fisensibil diferite de ratele rentabilităţiifinanciare care rezultă în urma cotării labursă a acţiunilor întreprinderii.Acţionarii majoritari fac, de regulă, pla-samente pe termen lung şi nu aşteaptăo rentabilitate imediată sub formă dedividende, fiind preocupaţi, în principal,de un rezultat satisfăcător care, chiardacă este conservat în firmă, este sus-ceptibil să genereze o creştere a valoriiacţiunilor. Pentru această categorie deacţionari prezintă importanţă rentabili-tatea netă pe acţiune sau a rezultatului(profitului) pe acţiune (Earning perShare). Acţionarii minoritari care, deregulă, doresc să „joace un rol” directproporţional cu numărul acţiunilor deţi-nute în managementul firmei, suntpreocupaţi de obţinerea unei rentabili-tăţi pe termen scurt, respectiv de undividend imediat (dividendul pe acţiu-ne) (Mironiuc, 2006, pp.386-389).

Conform teoriei dezvăluirii inevitabilepublicarea unor informaţii mai ampleduce la creşterea încrederii investitorilor(Cohen, 2005, p.105). Pentru a apreciareacţia investitorilor la modificările rateirentabilităţii financiare a întreprinderiicotate, analiştii bursieri monitorizeazăcoeficientul de capitalizare bursieră(Price Earning Ratio –PER)(Mironiuc,2006,p.387).

Plecând de la aceste considerente, ne-am propus să testăm dacă existăcorelaţii, legături între volumul de infor-maţii diseminate cu privire la capitalulintangibil şi rezultatul net pe acţiune,coeficientul de capitalizare bursieră şidividendul pe acţiune.

Am avut în vedere următoarele ipotezede cercetare:

H1: Există o legătură directă între gradulmediu de diseminare a informaţiilor pri-

vind capitalul intangibil (GmCi) şi divi-dendul pe acţiune (div/acţ).

H2: Există o legătură directă între gradulmediu de diseminare a informaţiilor pri-vind capitalul intangibil (GmCi) şirezultatul net pe acţiune (EPS);

H3: Există o legătură directă între gradulmediu de diseminare a informaţiilor pri-vind capitalul intangibil (GmCi) şi coefi-cientul de capitalizare bursieră (PER);

Rezultatele cercetăriiConform testului de normalitateKolmogorov-Smirnov, variabila „divi-dendul pe acţiune” şi variabilele carereflectă indicii bursieri nu au o distribu-ţie normală. În lipsa îndeplinirii condi-ţiei de normalitate a distribuţiei de cătrevariabilele analizate (exceptând GmCi),am aplicat testul neparametric KruskalWallis, operând, în prealabil, discretiza-rea lor.

Pentru a testa prima ipoteză, am grupatfirmele din eşantion în trei clase, înfuncţie de valorile calculate pentru indi-catorul dividend/acţiune, astfel:

è firme care au un dividend pe acţiu-ne nesemnificativ - pentru valorilevariabilei „div” cuprinse între 0 şi0.10;

è companii care se caracterizeazăprintr-un dividend pe acţiune redus,în cazul în care variabila analizată iavalori mai mari sau egale cu 0.10,dar subunitare;

è firme care se caracterizează printr-un dividend pe acţiune semnificativ- pentru valori ale variabilei „div”mai mari sau egale cu 1.

De asemenea, pentru validarea/invali-darea celei de-a doua ipoteze, în funcţiede valorile calculate pentru indicele bur-sier EPS, am grupat companiileanalizate în următoarele trei clase:

è firme care se caracterizează printr-ovaloare mică a rezultatului net peacţiune, când EPS ia valori maimici de 1;

è firme care se caracterizează printr-ovaloare medie a rezultatului net peacţiune, când EPS ia valori maimari sau egale cu 1, dar mai micidecât 10;

431/2014



è firme cu un EPS ridicat, când indi-catorul bursier este mai mare sauegal cu 10.

Având în vedere valorile indicatoruluiPER, am structurat firmele analizatecare au înregistrat profit, în trei grupe:

è firme care se caracterizează printr-ovaloare mică a coeficientului decapitalizare bursieră, când PER iavalori mai mici de 5;

è firme care se caracterizează printr-ovaloare medie a coeficientului decapitalizare bursieră, când PER iavalori mai mari sau egale cu 5, darmai mici decât 10;

è firme cu un PER ridicat, când indi-catorul bursier este mai mare sauegal cu 10.

Rezultatele testului neparametricKruskal Wallis (Tabelul 4) evidenţiazăcă există diferenţe între cele trei grupede firme, configurate după valorile înre-gistrate de dividendul pe acţiune şi, res-pectiv, valorile indicelui bursier PER, înceea ce priveşte gradul mediu de dise-minare a informaţiilor referitoare lacapitalul intangibil. De asemenea, nuexistă diferenţe cu privire la gradulmediu de diseminare a informaţiilorreferitoare la capitalul intangibil întrecele 3 clase de firme obţinute după cri-teriul rezultatului net pe acţiune(asymp.sig.>0.05).

Coeficientul chi-square poate atesta pre-zenţa asocierii, dar nu şi intensitatea sausensul acesteia, ceea ce impune calcula-rea şi a altor coeficienţi. Testul KruskalWallis a arătat că există o asociere întreindicele bursier PER şi volumul de

informaţii publicate cu privire la capita-lul intangibil, iar conform testului decorelaţie această asociere este de inten-sitate redusă (Tabelul 5).

Cu o încredere de 95% putem afirmacă între gradul mediu de diseminare ainformaţiilor privind capitalul intangibilşi dividendul pe acţiune există o legătu-ră directă, de intensitate redusă. Întrevolumul de informaţii publicate cu pri-vire la capitalul intangibil şi coeficientulde capitalizare bursieră există, de ase-menea, o asociere directă, de intensitateredusă. Testele statistice nu au eviden-ţiat existenţa unor legături între rezulta-tul net pe acţiune şi gradul mediu dediseminare a informaţiilor privind capi-talul intangibil.

În concluzie, testele statistice confirmăipotezele H1 şi H3. Ipoteza H2 nu afost validată la nivelul eşantionului ana-lizat. Putem afirma însă că investitoriişi-ar putea fundamenta deciziile şi pebaza comportamentului adoptat defirme în legătură cu publicarea informa-ţiilor privind capitalul intangibil.

ConcluziiProblematica raportării financiare şinon-financiare a capitalului intangibil asuscitat interesul a numeroşi cercetători,însă în literatura de specialitate existăfoarte puţine preocupări cu privire laraportarea financiară şi non-financiară acapitalului imaterial de către firmeleromâneşti. În acest studiu, ne-am pro-pus să testăm trei ipoteze de cercetarereferitoare la corelaţiile dintre volumulde informaţii publicate cu privire lacapitalul intangibil de către firmeleromâneşti cotate la Bursa de ValoriBucureşti şi unii indicatori economico-financiari. Astfel, folosind analiza deconţinut, am determinat variabiladependentă „gradul mediu de disemina-re a informaţiilor privind capitalulintangibil”, calculată ca media aritmeticăa 10 criterii.

PRECOB l

Având în vedere că 87.3% din firmeleincluse în eşantion se caracterizeazăprintr-un grad de diseminare a informa-ţiilor privind capitalul intangibil inferiorvalorii de 0.5, testele statistice suntinfluenţate în sens negativ de lipsainformaţiilor privind latura imaterială aafacerilor. Prezentul studiu reprezintătotuşi unul din eforturile dedicate iden-tificării asocierilor dintre capitalul intan-gibil şi indicatorii economico-financiari.Inevitabil, există elemente care constitu-

ie limite ale cercetării noastre: dimen-siunea eşantionului este redusă, iarinformaţiile colectate (punctajele oferitecelor 10 criterii de exprimare) pot fiinfluenţate de subiectivism. În mod evi-dent, acest aspect poate denatura, înmică măsură, rezultatele cercetării.Conform testelor statistice între volu-mul de informaţii publicate de firmeleromâneşti cotate la Bursa de ValoriBucureşti şi dividendul pe acţiune, res-pectiv coeficientul de capitalizare bur-

sieră, există legături directe, de intensi-tate redusă.

Direcţiile viitoare de cercetare vor puteaavea în vedere extinderea analizei la uneşantion de dimensiuni mai mari şiidentificarea altor factori care influen-ţează volumul de informaţii publicatede firmele româneşti cu privire la capi-talul intangibil: ramura de activitate afirmei, apartenenţa auditorului la cate-goria Big Four etc. l

451/2014


Cărţi:

Cohen, J. (2005), Intangible Assets- Valuation and Economic Benefit, trad.Prims Grup, Bucureşti: Irecson, 2008.

Istrate, C. (2009), Contabilitatea nu-i doar pentru contabili!, EdituraUniversul Juridic, Bucureşti, 2009.

Jaba, E., Grama, A.(2004), Analiza statistică cu SPSS sub Windows,Editura Polirom, Iaşi, 2004.

Mironiuc, M. (2006), Analiză economico-financiară: elemente teoretico –metodologice şi aplicaţii, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2006.

Zaiţ, D., Spalanzani A. (2006), Cercetarea în economie şi management:repere epistemologice şi metodologice, Ed. Economică, Bucureşti,2006.

Articole:

Axtle Ortiz, M.A., (2009), Analysis and valuation of intellectual capitalaccording to its context, Journal of Intellectual Capital, Vol. 10 Iss:3 pp. 451 – 482.

Brannstrom, D., Giuliani, M. (2009), Accounting for intellectual capital: acomparative analysis, VINE, Vol 39, Issue 1, pp. 68-79.

Bozzolan, S., Favotto, F., Ricceri, F. (2003), Italian annual intellectualcapital disclosure: an empirical analysis, Journal of IntellectualCapital, Vol. 4 No. 4, pp. 543-58.

CEIN (2004), Los intangibles en la empresa, disponibil lahttp://www.navactiva.com/es/descargas/cein/2004/intangi-bles.pdf, accesat la data de 11.09.2013.

Choong, K.K, (2008), Intellectual capital: definitions, categorization andreporting models, Journal of Intellectual Capital, Vol. 9 Iss: 4,pp.609 – 638.

Clarke, M., Seng, D., Whiting, R.H., (2011), Intellectual capital and firmperformance in Australia, Journal of Intellectual Capital, Vol. 12Iss: 4 pp. 505 – 530.

Fădur, C. (2013a), Considerations on the Financial Reporting of IntangibleCapital in Romania, Spain and France, International Journal ofAcademic Research in Business and Social Sciences, July 2013,vol.3, nr.7, ISSN: 2222-6990, pp. 119-128, disponibil la adresahttp://hrmars.com/hrmars_papers/CONSIDERATIONS_ON_THE_FINANCIAL_REPORTING_OF_INTANGIBLE_CAPITAL_IN_ROMANIA,_SPAIN,_AND_FRANCE.pdf

Fădur, C. (2013b). Intangible Capital: the Relationship BetweenProfitability and Disclosure. An Empirical Analysis On the RomanianCompanies, Anale. SeriaŞtiinţeEconomice. Timişoara, vol.XIX,

2013, pp.264-269, disponibil la adresahttp://fse.tibiscus.ro/anale/Lucrari2013/Lucrari_vol_XIX_2013_044.pdf.

Fădur, C., Ciotină, D., Mironiuc, M. (2013), Do the Romanian andSpanish Accounting Environments Meet the Challenges Concerning theAcknowledgement of Intangible Elements?, Journal of Accountingand Auditing: Research & Practice, Volume 2013 (2013), DOI:10.5171/2013.567342, ISSN 2165- 9532, disponibil la adresa:http://www.ibimapublishing.com/journals/JAARP/2013/567342/567342.pdf

Hunter, L., Webster, E., Wyatt, A. (2005), Forum: Intellectual Capital.Measuring Intangible Capital: a review of current practices, AustralianAccounting Review; Jul 2005; 15, 2; ProQuest Central, pp. 4-12.

Long-Sheng Lin, Ing-Chung Huang, Pey-Lan Du, Tsai-Fei Lin,(2012), Human capital disclosure and organizational performance: Themoderating effects of knowledge intensity and organizational size,Management Decision, Vol. 50, Iss: 10 pp. 1790 – 1799.

Sveiby, K. (1996), Transfer of Knowledge and the Information ProcessingProfessions, European Management Journal, 14 (4), pp. 379-388.

Wexler, M. (2002), Organizational memory and intellectual capital, Journalof Intellectual Capital, Vol. 3 Iss 4, pp. 393-414.

Legislaţie:

*** OMFP nr. 3.055/29.10.2009 pentru aprobarea reglementărilorcontabile conforme cu directivele europene, publicat înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 şi 766bis/10.11.2009, modificat şi completat prin OMFP nr.2869/23.12.2010 pentru modificarea şi completarea unor regle-mentări contabile, publicat în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 882/29.12.2010, modificat şi completat prinOMFP nr. 2239/30.06.2011, pentru aprobarea sistemului sim-plificat de contabilitate, publicat în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 522/25.07.2011, modificat şi completatprin OMFP nr. 2382/03.08.2011 pentru completarea unorreglementări contabile.

***ORDINUL ministrului finanţelor publice nr. 881 din 25 iunie2012 privind aplicarea de către societăţile comerciale ale cărorvalori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă regle-mentată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară,publicat în Monitorul Oficial nr. 424 din 26 iunie 2012.

Bibliografie


IntroducereAdoptarea IFRS pentru raportarea financiară atât de ţările dinUniunea Europeană, cât şi de către alte ţări din afara Europeieste considerată una din schimbările semnificative ce a inter-venit pe parcursul istoriei contabilităţii (Daske et al., 2008), darşi un mijloc de a se vorbi o singură limbă contabilă(Hoogendoorn, 2006). IFRS, alături de USGAAP, sunt consi-derate standarde internaţionale de înaltă calitate (Daske,2006). Aprioric, aplicarea acestora ar trebui să conducă la

creşterea transparenţei şi comparabilităţii raportării financiare(Jermakowicz&Gornik-Tomaszewski, 2006). Astfel, sunt faci-litate accesul la capital (Jermakowicz& Gornik-Tomaszewski,2006) şi atragerea de investiţii financiare din străinătate(Tyrrall et al., 2007).

Pe baza acestor premize, începând cu anul 2006, în Româniaasistăm la adoptarea succesivă a IFRS-urilor de mai multecategorii de entităţi atât pentru situaţiile financiare consolida-te, cât şi pentru situaţiile financiare individuale. Prin Ordinul

* Prof. univ. dr., Academia de Studii Economice Bucureşti, e-mail: [email protected]

Cuvinte cheie: Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), Bursa de Valori Bucureşti (BVB), situaţii financiareindividuale, rentabilitate financiară, solvabilitate, îndatorare

Starting with the year 2012, non financial companies whose secu-rities are listed on the Bucharest Stock Exchange have appliedInternational Financial Reporting Standards (IFRS) for the prepa-ration of individual financial statements. Taking into account theconsiderable challenges generated by such change, this studyaims to highlight the quantitative consequences of the first-timeadoption of IFRS on assets, equities, liabilities, net income, returnon equity, solvency and indebtedness of these companies. On themacroeconomic level, the most affected structures of individualfinancial statements were equities and net income, with an

increase of the former and decrease of the latter. As regardsfinancial indicators analyzed, the return on equity decrease wasthe most notable effect. With reference to activity sectors, con-struction companies were the most affected with the largestdecrease in net income and return on equity.

Key words: International Financial Reporting Standards (IFRS),Bucharest Stock Exchange, individual financial state-ments, return on equity, solvability, indebtedness

JEL Classification: M41

Impactul adoptării pentru prima dată a IFRS de către

Impact of First Time Adoption of IFRS by Non Financial Companies Listedon Bucharest Stock Exchange

Abstract

societăţile nefinanciarecotate la Bursa de Valori Bucureşti

Marian SĂCĂRIN*

ministrului finanţelor publice nr. 907/20051 s-au stabilit enti-tăţile care, pentru exerciţiul financiar al anului 2006, aveauobligativitatea (instituţiile de credit) sau opţiunea (entităţile deinteres public, altele decât instituţiile de credit: societăţile deasigurare, asigurare-reasigurare şi de reasigurare, entităţilereglementate şi supravegheate de Comisia Naţională aValorilor Mobiliare, societăţile comerciale cu valori mobiliareadmise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, companiileşi societăţile naţionale etc.) de a întocmi un set distinct desituaţii financiare conforme cu IFRS, pentru necesităţi propriide informare ale utilizatorilor, alţii decât instituţiile statului,fără ca acest ordin să menţioneze dacă este vorba de situaţiifinanciare consolidate şi/sau situaţii financiare individuale.Însă, începând cu anul 2007, aplicarea IFRS a fost restrânsă laîntocmirea situaţiilor consolidate de către bănci şi societăţilecomerciale cu valori mobiliare tranzacţionate la BVB2. Deasemenea, pentru exerciţiile financiare ale anilor 2009, 2010,2011 instituţiile de credit au fost obligate să întocmească, pen-tru nevoile proprii de informare, şi situaţii financiare indivi-duale conforme cu IFRS3, iar începând cu anul 2012, acesteentităţi aplică IFRS ca bază a contabilităţii pentru întocmireasituaţiilor financiare individuale.

Societăţile autorizate, reglementate şi supravegheate deComisia Naţională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.) au fostobligate, începând cu anul 2011, să întocmească, în scopinformativ, situaţii financiare pe baza IFRS4. De asemenea,Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (C.S.A.) a decis caîncepând cu anul 2012, 11 societăţi de asigurări, simultan cureglementările contabile specifice conforme cu DirectiveleEuropene, să întocmească un al doilea set de situaţii financia-re anuale, în conformitate cu IFRS. Aplicarea simultană estepropusă pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reducerii aces-teia la 2 ani, în funcţie de rezultatele unei analize ce se vaefectua la sfârşitul celor 2 ani de aplicare a IFRS. În plus, totîn anul 2012, societăţile comerciale nefinanciare ale căror tit-luri sunt cotate la BVB au fost obligate să aplice IFRS şi laîntocmirea situaţiilor financiare individuale5.

Prin cercetarea efectuată urmărim să evidenţiem în ce măsurăaplicarea pentru prima dată a IFRS a influenţat anumite struc-turi din situaţiile financiare individuale ale societăţilor nefinan-ciare ale căror titluri sunt cotate la BVB (total active, totalcapitaluri proprii, total datorii şi rezultatul net), dar şi anumiţiindicatori determinaţi pe baza acestora: rentabilitatea financia-ră, solvabilitatea şi îndatorarea.

471/2014

IMPACTUL ADOPTĂRII IFRS

1 Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 907/2005 privind aprobarea categoriilor de persoane juridice care aplică reglementări contabileconforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, respectiv reglementări contabile conforme cu directivele europene, publi-cat în M.Of. din 11.07.20105

2 Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1121/2006 privind aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, publicat înM.Of. nr. 602 din 12.07.2006

3 Ordinul BNR nr. 15/2009 privind întocmirea de către instituţiile de credit, în scop informativ, de situaţii financiare anuale individuale con-forme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, publicat în M.Of. nr. 913 din 24.12.2009;

4 Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 116/2011 pentru aprobarea Instrucţiunii nr. 6/2011 privind aplicareaStandardelor Internaţionale de Raportare Financiară de către entităţile autorizate, reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională aValorilor Mobiliare, publicat în M.Of. nr. 82 din 01.02.2012;

5 Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 881/2012 privind aplicarea de către societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise latranzacţionare pe o piaţă reglementată a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, publicat în M.Of nr. 424 din 26/06/2012;


Acest studiu este asemănător cu studii efectuate în alte ţări(Franţa, Belgia, Turcia, Finlanda, Germania, Spania, MareaBritanie, Franţa, Cehia, Portugalia, Noua Zeelandă etc.), însă,după cunoştinţele noastre, este printre puţinele de acest feldin ţara noastră. Anterior, Păşcan şi Ţurcaş (2012) au efectuatun studiu asemănător, însă au analizat doar consecinţele pecare le-a avut aplicarea IFRS asupra rezultatului net consolidatal unui număr restrâns de cinci grupuri de societăţi:AlumilRom Industry, Azomureş, C.N.T.E.E. Transelectrica,Impact Developer&Contractor S.A. şi FlamingoInternaţional. KPMG România (2010, 2011) a efectuat unelestudii în care au fost prezentate diferenţele dintre reglementă-rile contabile naţionale şi IFRS şi impactul pe care l-a avutaplicarea IFRS asupra capitalului propriu şi rezultatul net, însăacestea au vizat instituţiile financiare bancare şi nebancare.

De asemenea, studiul de faţă se diferenţiază de cele efectuateîn ţara noastră atât prin abordarea macroeconomică, cât şiprin analiza pe sectoare de activitate (industrie, comerţ, con-strucţii, hoteluri şi restaurante şi transportul şi depozitarea debunuri).

Studierea consecinţelor pe care le-a avut aplicarea IFRS asu-pra indicatorilor de rentabilitate financiară, solvabilitate şiîndatorare este importantă deoarece aceşti indicatori sunt uti-lizaţi în luarea deciziilor atât de investitori (acţionari), cât şi deîmprumutători (băncile), care sunt principalii utilizatori airaportării financiare conform IFRS (Cadrul conceptual deraportare financiară IASB, 2010, OB 2). De asemenea, studiuleste interesant în contextul internaţionalizării investiţiilor,ponderea investitorilor străini în capitalul societăţilor cotate laBVB fiind tot mai mare de la un an la altul.

Stadiul cunoaşteriiAtât la nivel internaţional, cât şi în ţara noastră există o multi-tudine de cercetări care au investigat diferitele consecinţe aleadoptării IFRS, însă cele care analizează impactul cantitativ pecare l-a avut adoptarea pentru prima dată a IFRS asuprastructurilor din situaţiile financiare şi indicatorii financiari suntrelativ puţine.

Astfel, Jermakowicz (2004) a constatat că, în cazul companii-lor belgiene Barco, Bekaert şi Solvay, trecerea de la reglemen-tările belgiene la aplicarea voluntară a IFRS a avut un impactsemnificativ asupra capitalurilor proprii şi rezultatului net.

În Turcia, trecerea la aplicarea pentru prima dată a IFRS, încazul societăţilor cotate la Bursa de la Istanbul (Istanbul StockExchange), a avut o influenţă semnificativă asupra lichidităţiişi vitezei de rotaţie a activelor (Aĝca&Actaş, 2007). La rândul

lor, Hung şi Subramanyam (2007) au observat că, în cazulsocietăţilor germane, adoptarea IFRS a condus la o creşteresemnificativă a activelor totale şi a capitalurilor proprii. O cer-cetare asemănătoare a fost efectuată de Lantto şi Sahlström(2007) pentru companiile finlandeze. Ei au ajuns la concluziacă, odată cu trecerea la IFRS, datorită evaluării la valoareajustă, s-au modificat, în special, ratele de profitabilitate.

Studiul efectuat de Institutul Experţilor Contabili din Scoţia(2008) relevă faptul că implementarea IFRS a generat o creş-tere semnificativă a rezultatului societăţilor din Irlanda, Italiaşi Marea Britanie, iar capitalurile proprii au crescut în cazulsocietăţilor britanice şi irlandeze şi au scăzut în cazul societăţi-lor italiene. Callao et al. (2010) au analizat efectele pe care le-aavut trecerea pentru prima dată la aplicarea IFRS asuprasocietăţilor cotate din Marea Britanie şi Spania.

Astfel, pentru societăţile din Spania s-a remarcat o creştere aactivelor necurente şi totale, a datoriilor pe termen lung şiscurt şi a îndatorării, în timp ce activele curente, lichiditatea şisolvabilitatea au scăzut. În schimb, în cazul societăţilor dinMarea Britanie, s-a observat o creştere a activelor necurente şitotale, a datoriilor pe termen lung şi scurt, a rezultatului net, aîndatorării şi a rentabilităţii capitalurilor, iar activele curente,capitalurile şi solvabilitatea au scăzut. Însă, pe ansamblu, auto-rii concluzionează că impactul relativ al aplicării IFRS asupravalorilor contabile şi ratelor a fost mai ridicat în cazul societă-ţilor din UK. Pentru societăţile portugheze cotate, FerreiraSilva et al. (2009) au constatat că aplicarea IFRS, în general, acondus la variaţii ale activelor, capitalului, datoriilor şi rezulta-tului net de 1,5%, 3,2%, 3,4% şi 14,7%. În cazul celor 56 decompanii neozeelandeze cotate pe care le-au studiat, Stent etal. (2010) au remarcat că elementele din situaţiile financiarecele mai afectate de trecerea la IFRS au fost datoriile (creşteripentru 75% dintre companii) şi capitalurile (diminuări pentru57% dintre companii). În plus, s-a observat o influenţă consi-derabilă asupra celor mai comune rate financiare: rentabilita-tea financiară, rentabilitatea economică şi îndatorarea au cres-cut, în timp ce viteza de rotaţie a activelor a scăzut.

Boukari şi Richard (2007), în studiul efectuat cu privire la gru-purile franceze nefinanciare cotate, au remarcat că trecerea laIFRS avut un impact relativ moderat asupra capitalurilor pro-prii şi îndatorării nete, dar o influenţă semnificativă asuprarezultatului net, datorată eliminării amortizării fonduluicomercial pozitiv. Tot în cazul societăţilor franceze, Schatt şiGross (2007) constată, pe ansamblu, o ameliorare a situaţieifinanciare, odată cu trecerea la aplicarea IFRS, în timpCazavan-Jeny şi Jeanjean (2009) precizează că, în cazul socie-tăţilor ce intră în componenţa SBF 1206, trecerea la aplicarea

SĂCĂRIN l

6 SBF 120 (Société des Bourses Françaises 120 Index) este un indice bursier determinat pe baza celor mai tranzacţionate 120 acţiuni aleBursei de la Paris

IFRS a avut o influenţă limitată asupra unora dintre agregate-le financiare (totalul bilanţului s-a modificat puţin, iar structu-ra acestuia a rămas aproape identică), în timp ce rezultatul aavut o creştere semnificativă datorită încetării amortizării fon-dului comercial pozitiv. Kubičkova şi Jindrikovska (2012) auconstatat că trecerea la aplicarea IFRS nu a condus la modifi-cări semnificative ale indicatorilor financiari ai societăţilorcehe.

Aşa cum se observă, la nivel internaţional, impactul cantitativpe care l-a avut aplicarea IFRS asupra structurilor din situaţii-le financiare (active, capitaluri proprii, datorii şi rezultatuluinet) şi indicatorilor determinaţi pe baza acestora (rentabilitate,solvabilitate, îndatorare, lichiditate etc.) a fost diferit de la oţară la alta. Această situaţie se poate explica prin caracteruldiferit al aplicării IFRS, voluntar sau obligatoriu. În plus, nutrebuie să fie neglijate motivaţiile adoptării IFRS şi capacitateade impunere şi urmărire a aplicării acestora, care, de aseme-nea, diferă de la o ţară la alta. Astfel, datorită diversităţiimediului economic, social şi politic în care se aplică IFRS,este posibil ca, în cazul unor societăţi, adoptarea IFRS să fieprivită mai degrabă ca o „etichetă”, fără ca aceasta să fieurmată de schimbări semnificative în politicile de raportarefinanciară (Ball, 2006). În schimb, pentru cele mai multe din-tre societăţi, datorită transparenţei şi comparabilităţii pe careo aduce în raportarea financiară, aplicarea IFRS este privită cao posibilitate de reducere a costului capitalului şi de creştere alichidităţii propriilor titluri.

În ţara noastră, Păşcan şi Ţurcaş (2012), în urma analizării acinci societăţi cotate la BVB, nu au identificat o tendinţă foar-te clară cu privire la influenţa pe care a avut-o aplicarea pen-tru prima dată a IFRS asupra rezultatului net prezentat însituaţiile financiare consolidate ale acestor societăţi.

Metodologia de cercetareÎn primul semestru al anului 2013, societăţile nefinanciarecotate la BVB au comunicat primele raportări financiareîntocmite pe baza IFRS pentru anul 2012. Aceste societăţi,aşa cum precizează IFRS 1 „Adoptarea pentru prima dată aStandardelor Internaţio nale de Raportare Financiară”, pentru 1 ianuarie 2011 şi 31.12.2011, au fost obligate să prezinte şiinformaţii comparative întocmite pe baza reglementărilorcontabile conforme cu Directiva a IV-a C.E.E. Astfel, prezen-tarea informaţiilor comparative ne-a oferit oportunitatea de aevalua care a fost impactul pe care l-a avut trecerea la aplica-rea IFRS atât asupra unora dintre elementele din situaţiilefinanciare (active, capitaluri proprii, datorii şi rezultatul net),cât şi asupra indicatorilor determinaţi pe baza acestora (renta-bilitate financiară, solvabilitate şi îndatorare).

În studiul nostru, din cele 67 de societăţi nefinanciare care, înanul 2012, au fost obligate să treacă la aplicarea IFRS, au fostanalizate 56 de societăţi. Au fost excluse societăţile aflate îninsolvenţă, ale căror titluri sunt suspendate de la tranzacţiona-re (patru societăţi), dar şi societăţile pentru care nu am identi-ficat, în urma documentării, situaţiile poziţiei financiare de la1 ianuarie 2011, întocmite pe baza IFRS. Datele pe care le-amanalizat au fost preluate din situaţiile financiare publicate peadresele web ale societăţilor, dar şi din raportările existente peadresa web a BVB.

În primul rând, am determinat impactul relativ (1) pe care l-aavut aplicarea IFRS asupra activelor, capitalurilor proprii,datoriilor şi rezultatului net.

Ulterior, a fost determinat impactul pe care l-a avut aplicareaIFRS asupra indicatorilor determinaţi pe baza acestor struc-turi din situaţiile financiare: rentabilitate financiară (2), solva-bilitate (3), îndatorare (4).

Impactul trecerii la IFRS a fost analizat atât la nivel macroe-conomic, pentru toate societăţile, cât şi pe fiecare societate înparte. În funcţie de amploarea sa, pentru fiecare societate,impactul asupra structurilor din situaţiile financiare şi indica-torilor financiari a fost grupat în: nul, cuprins între 0 şi+10%, mai mare de +10%, cuprins între 0 şi -10% şi sub -10%.

De asemenea, impactul a fost determinat şi în funcţie de sec-toarele de activitate. Astfel, cele 56 de societăţi au fost grupa-te în următoarele cinci sectoare de activitate: industrial, con-strucţii, comerţ, hoteluri şi restaurante şi transport şi depozi-tarea de bunuri (Tabelul 1).

Rezultatele cercetăriiDin punct de vedere macroeconomic, pe ansamblul celor 56de societăţi, aşa cum rezultă din Tabelul 2, trecerea la aplica-rea IFRS a avut un impact relativ moderat asupra principale-lor structuri din situaţiile financiare (active, capitaluri proprii,datorii şi rezultat net). Cele mai afectate structuri din situaţiile

491/2014



financiare au fost capitalurile proprii şirezultatul net, în timp ce indicatorul celmai afectat a fost cel al rentabilităţiifinanciare. Astfel, au crescut activele (cu3,68% la 01.01.2011 şi 3,75% la31.12.2011) şi capitalurile proprii (cu6,74% la 01.01.2011 şi 4,76% la31.12.2011). De asemenea, datoriile auscăzut cu 0,03% la 01.01.2011 şi aucrescut cu 2,34% la 31.12.2011, în timpce rezultatul net de la 31.12.2011 a scă-zut cu 4,2%. În plus, datorită creşteriicapitalurilor proprii şi diminuării rezul-tatului net, rentabilitatea financiară ascăzut cu 8,55%, în timp ce solvabilita-tea a crescut cu 2,95% la 01.01.2011 şi

0,98% la 31.12.2011, iar îndatorarea ascăzut cu 3,58% la 01.01.2011 şi 1,35%la 31.12.2011.

Pe sectoare de activitate, constatăm cătrecerea la IFRS a avut un impact sem-nificativ asupra rezultatului net şi a ren-tabilităţii financiare. Astfel, diminuări cumult peste medie s-au înregistrat încazul societăţilor din construcţii (rezul-tatul net a scăzut cu 116,20%, iar renta-bilitatea cu 90,10% - Tabelul 6),comerţ (rezultatul net a scăzut cu69,97%, iar rentabilitatea cu 69,18% -Tabelul 4) şi sectorul hotelier şi al res-taurantelor (rezultatul net a scăzut cu

32,64%, iar rentabilitatea financiară cu30,48% - Tabelul 5). Singurul sector deactivitate în care se remarcă o creştere arezultatului net şi rentabilităţii financia-re este cel al transporturilor şi depozită-rii de bunuri (rezultatul net a crescut cu2,01%, iar rentabilitatea financiară cu9,48% - Tabelul 7). În schimb, impac-tul în industrie se încadrează în medie(cu excepţia rezultatului care a scăzutdoar cu 2,34% - Tabelul 3), situaţieexplicabilă prin ponderea predominantăa societăţilor din acest sector de activi-tate din totalul societăţilor analizate (32de întreprinderi din 56).

SĂCĂRIN l

511/2014



Într-o viziune microeconomică, aşacum rezultă din Tabelul 8, în care esteprezentată o repartizare a societăţilor înfuncţie de impactul pozitiv sau negativpe intervale procentuale, datorită trece-rii la IFRS:

1. la 01.01.2011, activele au crescutpentru 39,2% dintre societăţi, auscăzut pentru 42,8% dintre societăţişi au rămas nemodificate pentru18% dintre societăţi, în timp ce, la31.12.2011, activele au crescut pen-tru 33,8% dintre societăţi, au scăzutpentru 48,2% dintre societăţi şi aurămas nemodificate pentru 18%dintre societăţi;

2. la 01.01.2011, capitalurile proprii aucrescut pentru 35,7% dintre socie-tăţi, au scăzut pentru 48,3% dintresocietăţi şi au rămas nemodificatepentru 16% dintre societăţi, în timpce, la 31.12.2011, capitalurile propriiau crescut pentru 30,3% dintresocietăţi, au scăzut pentru 53,7%dintre societăţi şi au rămas nemodi-ficate pentru 16% dintre societăţi;

3. la 01.01.2011, datoriile au crescutpentru 62,5% dintre societăţi, auscăzut pentru 16% dintre societăţi şiau rămas nemodificate pentru21,5% dintre societăţi, în timp ce, la

31.12.2011, acestea au crescut pen-tru 64,3 dintre societăţi, au scăzutpentru 14,2% dintre societăţi şi aurămas nemodificate pentru 21,5%dintre societăţi;

4. la 31.12.2011, rezultatul net a cres-cut pentru 32,1% dintre societăţi, ascăzut pentru 35,7% dintre societăţişi a rămas nemodificat pentru32,1% dintre societăţi;

5. la 31.12.2011, rentabilitatea a crescutpentru 36,4% dintre societăţi, a scă-zut pentru 47,6% dintre societăţi şia rămas nemodificată pentru 16%dintre societăţi;

6. la 01.01.2011, solvabilitatea a cres-cut pentru 40% dintre societăţi, ascăzut pentru 52% dintre societăţi şia rămas nemodificată pentru 14%dintre societăţi, în timp ce, la31.12.2011, solvabilitatea a crescutpentru 28,5% dintre societăţi, a scă-zut pentru 60% dintre societăţi şi arămas nemodificată pentru 12,5%dintre societăţi;

7. la 01.01.2011, îndatorarea a crescutpentru 51,7% dintre societăţi, a scă-zut pentru 34% dintre societăţi şi arămas nemodificată pentru 14,3%dintre societăţi, în timp ce, la

31.12.2011, îndatorarea a crescutpentru 59% dintre societăţi, a scăzutpentru 28,6 dintre societăţi şi arămas nemodificată pentru 12,5%dintre societăţi.

Aşa cum precizează IFRS 1 „Aplicareapentru prima dată a standardelor inter-naţionale de raportare financiară”, so -cietăţile analizate au prezentat în noteleexplicative la situaţiile financiare de la31.12.2012 întocmite pe baza IFRS atâtdiferenţele dintre Reglementările conta-bile conforme cu Directiva a IV-a aCEE şi IFRS, cât şi influenţa pe care auavut-o acestea asupra structurilor dinsituaţiile financiare. Diferenţele prezen-tate au fost printre cele mai diverse,însă cele care au avut un impact semni-ficativ au fost: evaluarea investiţilorimobiliare la valoarea justă şi recunoaş-terea de impozite amânate şi provizioa-ne pentru pensii.

Concluzii şi cercetări viitoareStudiul efectuat ne permite să formu-lăm următoarele concluzii. În primulrând, din punct de vedere macroecono-mic, influenţa trecerii la aplicarea IFRS

SĂCĂRIN l

a fost relativ moderată, cele mai afecta-te structuri din situaţiile financiare fiindcapitalurile proprii. Datorită creşteriicapitalurilor proprii şi diminuării rezul-tatului, rentabilitatea financiară la31.12.2011 s-a diminuat cu 8,55% , întimp ce solvabilitatea şi îndatorarea dela 01.01.2011 şi 31.12.2011 nu s-aumodificat semnificativ. De asemenea,este de remarcat că trecerea la IFRS nua generat modificări ale elementelor dinsituaţiile financiare pentru mai multesocietăţi. De exemplu, aşa cum seobservă din tabelul 8, odată cu trecereala IFRS, rezultatul net a rămas acelaşipentru 18 societăţi. În opinia noastră,impactul relativ moderat al trecerii laIFRS se poate explica prin asimilarea, înultimii 12 ani, în reglementările contabi-le din ţara noastră a mai multor trata-mente contabile regăsite în IFRS.

În al doilea rând, sectorul de activitateal cărui rezultat net şi rentabilitate aufost cel mai afectate de trecerea la IFRSeste cel al construcţiilor. Această situa-ţie este explicabilă prin faptul că în acti-

vele acestor societăţi se regăsesc investi-ţii imobiliare şi active necurente dispo-nibile pentru vânzare evaluate la valoa-rea justă, care, în contextul actual, are otendinţă de scădere.

În al treilea rând, spre deosebire de alteţări în care rezultatul net a crescut,Belgia (Jermakowicz, 2004), Franţa(Boukari şi Richard, 2007; Cazavan-Jenyşi Jeanjean, 2009), Irlanda, Italia şiMarea Britanie (ICAES, 2008), în ţaranoastră, trecerea la aplicarea IFRS adeterminat o scădere a rezultatului net.Această situaţie, diferită de cea dinBelgia (Jermakowicz, 2004), Franţa(Boukari şi Richard, 2007), Cazavan-Jeny şi Jeanjean, 2009), Irlanda, Italia şiMarea Britanie (ICAES, 2008), se expli-că prin faptul că studiile efectuate înaceste ţări au analizat consecinţele pecare le-a avut trecerea la IFRS asuprasituaţiilor financiare consolidate, întimp ce studiul pe care l-am efectuat avizat situaţiile financiare individuale.Creşterea rezultatului net al societăţilordin aceste ţări, odată cu trecerea la

IFRS, a fost cauzată, în bună parte, derenunţarea la amortizarea fonduluicomercial pozitiv, în timp ce, în situaţii-le financiare individuale ale societăţilorcomerciale din ţara noastră nu am iden-tificat vreo ajustare care să vizeze fon-dul comercial, care, de altfel, în acestesituaţii financiare, se recunoaşte încazuri destul de rare (fuziuni şi achiziţiide afaceri).

Cercetarea efectuată a analizat doarcantitativ consecinţele pe care le-a avutaplicarea pentru prima dată a IFRS asu-pra structurilor din situaţiile financiareşi indicatorilor financiari de rentabilitatefinanciară, solvabilitate şi îndatorare.Însă, considerăm că, pe viitor, aceastaar trebui să fie completată cu o altă cer-cetare care să releve, în detaliu, care aufost diferenţele dintre Reglementărilecontabile conforme cu Directiva a IV-aa CEE şi IFRS, care, odată cu trecereala IFRS, au generat modificări ale struc-turilor din situaţiile financiare şi aleindicatorilor financiari analizaţi. l

531/2014



SĂCĂRIN l

Aĝca, A. & Aktaş, R. (2007), First Time Application of IFRs and ItsImpact on Financial Ratios: A study on Turkish Listed Firms,Problems and perspectives in Management, vol. 5, no.2: 99-112

Ball, R. (2006), IFRS: Pros and Cons for Investors, Accounting &Business Research, International Accounting Policy Forum:5–27

Boukari, M. & Richard, J. (2007), Les incidences comptables du passa-ge des groups français cotés aux IFRS, Comptabilité-Contrôl-Audit, Numéro thématique – décembre 2007: 155-170

Cazavan-Jeny, A. & Jeanjean, T. (2009), IFRS 1: Il faut tout changerpour que rien ne change, Comptabilité – Contrôl – Audit, tom15: 105-131

Callao G. S., Ferrer Garcia, C., Jarne Jarne, J. I., Laínez Gadea,J.A. (2010), IFRS adoption in Spain and the United Kingdom:Effects on accounting numbers and relevance, Advances inAccounting, incorporating Advances in InternationalAccounting, no. 26: 304–313

Daske, H., Hail, L., Leuz, C. and Verdi, R. (2008), MandatoryIFRS reporting around the world: early evidence on the economic conse-quences, Journal of Accounting Research, vol. 46, no. 5: 1084-1142

Daske, H. (2006), Economic Benefits of Adopting IFRS or US-GAAP - Have the Expected Cost of Equity Capital ReallyDecreased?, Jour nal of Business Finance & Accounting, vol.33, no.3: 329-373

Ferreira Silva, F.J., Medeiros do Couto, G.M. & Cordeiro, R.M.(2009), Measuring the impact of International Financial ReportingStandards (IFRS) to financial information of Portuguese companies,Revista Universo Contábil, vol. 5, no.1: 129-144

Hoogendoorn, M. (2006), International Accounting Regulation andIFRS Implementation in Europe and Beyond - Experiences withFirst-time Adoption in Europe, Accounting in Europe, vol. 3:23-26

Hung, M. şi Subramanyam, K. R., 2004, Financial StatementEffects of Adopting International Accounting Standards: The Case ofGermany, Working paper, Disponibil la:http://fe.upnvj.ac.id/ Ebooks/financial-statemen-effect-of-adopting-ias.pdf

Jermakowicz, E.K., Gornik-Tomaszewski, S., (2006), Implemen -ting IFRS from the perspective of EU publicly traded companies,International Accounting, Auditing and Taxation, vol. 15:170–196

Jermakowicz, E. (2004), Effects of Adoption of InternationalFinancial Reporting Standards in Belgium: The Evidence from BEL-20 Companies, Accounting in Europe, vol. 1: 51-70

Kubičkova, D. & Jindrikovska, I. (2012) Impact of IFRS adoptionon key financial ratios: comparison of selected European countries,lucrare prezentată la International Conference on BusinessExcellence, Brasov

Lantto, A.M. & Sahlstrom, P. (2007) Impact of InternationalFinancial Reporting Standard Adoption on Key Financial Ratios,Working paper, disponibil on line la adresahttp://www.utu.fi/fi/yksikot/tse/yksikot/laskentatoimi-ja-rahoitus/tutkimus/Documents/Lantto.pdf

Păşcan, I. D. & Ţurcaş, M. (2012) Measuring the impact of first-timeadoption of International Financial Reporting Standards on the per-

formance of Romanian listed entities, Procedia Economics andFinance 3: 211 – 216;

Schatt, A. & Gross, E. (2007) Quelle est l’incidence des normsIAS/IFRS sur les capitaux propres des enterprises françaises?,Revue Française de Comptabilité, no. 396: 35-39

Stent, W., Bradbury M. & Hooks, J. (2010) IFRS in New Zealand:effects on financial statements and ratios”, Pacific Accounting Review,vol. 22, no. 2: 92-107;

Tyrrall, D., Woodward, D. & Rakhimbekova, A. (2007). The rele-vance of International Financial Reporting Standards to a developingcountry: Evidence from Kazakhstan, The International Journal ofAccounting, no. 42 (1): 82-110

Institute of Chartered Accountants of Scotland (2008), TheImplementation of IFRS in UK, Italy and Ireland, ExecutiveSummary, studiu disponibil online la adresahttps://www.google.ro/search?q=The+implementation+of+IFRS+in+UK%2C+Italy+and+Ireland&oq

KPMG (2011) IFRS: the race is on… The last lap !, Survey of theRomanian Financial Institutions’ Use of International FinancialAccounting Standards compared with Romanian AccountingStandards, studiu disponibil on line la adresa:http://www.kpmg.com/RO/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Special inte-rests/Documents/are%20we%20there%20yet%202011%20web.pdf

KPMG (2010) IFRS: are you ready ? The race is on, KPMGSurvey of the Romanian Financial Institutions’ Use of InternationalFinancial Accounting Standards compared with RomanianAccounting Standards, studiu disponibil on line la adresa:http://www.kpmg.com/RO/en/IssuesAndInsights/ArticlesPublications/Special-interests/Documents/IFRS_Are_you_ready_final.pdf

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 907/2005 privindaprobarea categoriilor de persoane juridice care aplică regle-mentări contabile conforme cu Standardele Internaţionalede Raportare Financiară, respectiv reglementări contabileconforme cu directivele europene, publicat în M.Of. din11.07.20105;

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1121/2006 privindaplicarea Standardelor Internaţionale de RaportareFinanciară, publicat în MOF nr. 602 din 12.07.2006;

Ordinul BNR nr. 15/2009 privind întocmirea de către instituţiilede credit, în scop informativ, de situaţii financiare anualeindividuale conforme cu Standardele Internaţionale deRaportare Financiară, publicat în MOF nr. 913 din24.12.2009;

Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliarenr. 116/2011 pentru aprobarea Instrucţiunii nr. 6/2011 pri-vind aplicarea Standardelor Internaţionale de RaportareFinanciară de către entităţile autorizate, reglementate şisupravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare,publicat în MOF nr. 82 din 01.02.2012;

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 881/2012 privind apli-carea de către societăţile comerciale ale căror valori mobilia-re sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată aStandardelor Internaţionale de Raportare Financiară, publi-cat în MOF nr. 424 din 26/06/2012

Bibliografie

La 22 noiembrie 2013, Aula Magna aAcademiei de Studii Economice dinBucureşti (ASE) a fost gazda principa-lelor manifestări dedicate „ZileiEconomiştilor şi Zilei Profesorului deEconomie”.

În cuvântul său, prof. univ. dr. PavelNăstase, rectorul ASE, a relevat sem-nificaţiile reuniunii, faptul că în aceastăzi sunt marcate două importante eveni-mente istorice, împlinirea a 170 de anide învăţământ economic superior înţara noastră şi a 100 de ani de la iniţie-rea primului Congres al economiştilorromâni. Pe larg, vorbitorul a trecut înrevistă evoluţia învăţământului econo-mic din România, insistând asupraimportanţei evenimentului de acum unsecol, înfiinţarea Academiei de ÎnalteStudii Comerciale şi Industriale.

În continuarea manifestării, au fost pre-zentate mesaje din partea unor organi-zaţii profesionale. În mesajul prof. univ.dr. Horia Neamţu, preşedintele Ca -merei Auditorilor Financiari din Româ -nia – CAFR, se spune, printre altele:

„Evenimentul pe care îl marcăm astăzi are oprofundă semnificaţie pentru auditorii finan-ciari din România, care împărtăşesc cu mân-drie sentimentul că aparţin unei profesii cutradiţie, dar şi cu un remarcabil impact înactualitate, pe deplin angajată în slujba bine-lui şi a interesului public.

Inerent, pentru a răspunde cerinţelor economieişi societăţii, care au devenit tot mai complexe,mai diversificate, am asistat la o specializare aprofilurilor profesionale ale economiştilor,însăşi activitatea de audit înscriindu-se în con-cept, cu funcţii, atribuţii şi rol social bine defi-nit. După cum se cunoaşte, în esenţă auditorulfinanciar este profesionistul, autorizat de cătreCAFR, care preia informaţiile contabile dinraportările financiare ale entităţilor şi le anali-zează în vederea formulării unui raport deopinie asupra credibilităţii acestor raportări, denatură să constituie un element de decizie pen-tru o gamă largă de utilizatori, precum inves-titori, creditori, acţionari.

Pentru auditorii financiari, consideraţi a repre-zenta un grup profesional de elită, sunt esen-ţiale o excelentă calificare, un comportamentetic ireproşabil şi o implicare totală, pe deplinresponsabilă în ducerea la bun sfârşit a misiu-nilor pe care şi le asumă. Semnificativ pentruactivitatea auditorilor este faptul că impune opregătire profesională superioară, perseverentăatât la acceptarea intrării în comunitatea pro-fesională constituită în Camera AuditorilorFinanciari din România, cât şi pe tot parcur-sul vieţii active. Înfăptuim acest dezideratprintr-o colaborare susţinută cu mediul acade-mic universitar. Cadrele universitare şi cercetă-torii din institutele de învăţământ superiorsunt colaboratorii noştri de nădejde, acordân-du-ne un sprijin substanţial în organizarea şidesfăşurarea programelor de pregătire profesio-nală pentru membri şi stagiari.

Ceea ce considerăm necesar să afirmăm aicieste că profesioniştii în audit sunt temeinicracordaţi la cerinţele perioadei pe care o trăim,sunt şi vor fi în continuare pregătiţi pentru arăspunde cu exigenţă profesională, cu misiunide calitate scopului îmbunătăţirii climatului deafaceri, întăririi încrederii în mecanismele pie-ţei, atât de necesară pentru revitalizarea şirelansarea economiei.”

În cadrul manifestării au fost acordateDiplome de Excelenţă cu moneda oma-gială de argint „Iniţierea PrimuluiCongres al Economiştilor – 1913”.Printre cei distinşi s-au aflat şi membriai Colegiului Editorial Ştiinţific ai revis-tei „Audit Financiar”: prof. univ. dr.Iulian Văcărel, membru al AcademieiRomâne, prof. univ. dr. Ioan Talpoş,preşedintele Asociaţiei Facultăţilor deEconomie din România, prof. univ. dr.Dinu Airinei, decanul Facultăţii deEconomie şi Administrarea Afacerilor,Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”din Iaşi, precum şi prof. univ. dr. PavelNăstase, rector al ASE – Bucureşti,vicepreşedinte al Consiliului CAFR şidirector ştiinţific al revistei.

La iniţiativa Asociaţiei Generale aEconomiştilor din România – AGER,s-a stabilit desfăşurarea, în primăvaraanului 2014, a primului CongresNaţion al al Economiştilor din România.

INFORMAŢII l

Ziua Economiştilor din România

Important pentru autori!Evaluarea

Criterii de evaluare

Recomandãrile

[email protected]

românãenglezã

Detalii

,

articolelor ºtiinþifice se realizeazã, în paralel, de cãtrecel puþin doi membri din Consiliul ªtiinþific al revistei, înmodalitatea double-blind-review, ceea ce înseamnã cãevaluatorii nu cunosc numele autorilor ºi nici autorii nu cunoscnumele evaluatorilor.

a articolelor: originalitatea, actualitatea,importanþa ºi încadrarea în aria tematicã a revistei; calitateametodologiei de cercetare; claritatea ºi pertinenþa prezentãrii ºiargumentãrii; relevanþa surselor bibliografice utilizate;contribuþia adusã cercetãrii în domeniul abordat.

Consiliului ªtiinþific al revistei sunt: acceptare;acceptare cu revizuire; respingere. Rezultatele evaluãrilor suntcomunicate autorilor, urmând a fi publicate numai articoleleacceptate de Consiliul ªtiinþific. Articolele se trimit redacþiei la

adresa de e-mail: , obligatoriu în format electroniccu extensia , cuprinzând urmãtoarele elemente: limba deredactare a articolului - , pentru autorii români sau

pentru autorii strãini; textul în limba românã seredacteazã cu diacritice, conform prescripþiilor lingvistice aleAcademiei Române; dimensiunea maximã a articolului 7-10pagini/2000 caractere grafice cu spaþii/paginã; în articol seprecizeazã metodologia decercetare folositã, contribuþiile autorilor ºi referinþele bibliograficeîn subsolul paginii; un rezumat în limbile englezã ºi românã decirca o paginã , în care se prezintãobiectivul cercetãrii, principalele probleme abordate ºi contribuþiaautorilor; rezumatul este însoþit de 4-5 termeni cheie, în limbileromânã ºi englezã .

pe site-ul www.revista.cafr.ro, la secþiunile „Recenzii" ºi„Manuscrise".

titlul în limba română ă,

redactat la persoana a III-a

, inclusiv clasificarea JEL

şi englez

Important for theAuthors!The review

Assessment criteria

recommendations

[email protected]

English

Details

of the articles is performed in parallel by at least twomembers of the Scientific Council of the „FinancialAudit" Journal,a double-blind-review, which means that those who perform thereviews do not know the names of the authors, and also theauthors do not know the names of the reviewers.

for articles: innovative input, actuality,importance and the relevance for the subject matter of the review;the quality of the research methodology; presentation andargumentation clarity and pertinence; the relevance of thebibliographic sources used; contribution made to the research inthe area.

The of the Scientific Council are: accepted,

accepted with reviewing, rejected. The results of theassessments are communicated to the authors and only thearticles approved by the Scientific Council are published. Thearticles are submitted to the editor by e-mail at: ,compulsory in Microsoft Word format containing the followingelements: the language the article is drafted is ; themaximum size of the article 7-10 pages/2000signs/page spacesincluded; the article mention the research methodology used,authors' contributions, footnote references from the bibliography;an abstract in English presenting the subject of the research andauthors' contributions; the abstract is accompanied by 4-5 keywords, in English .

on our website www.revista.cafr.ro, section: „Reviews"and „Manuscripts".

, and also by JELCla sifications

Semnal editorial

În editura „Universitaria” din Craiova aapărut recent lucrarea

, autori fiind trei reputaţispecialişti doljeni – ,

şi .

În prezentarea cărţii autorii îşi motiveazădemersul pornind de la ideea căinformaţia contabilă influenţează în modrelevant calitatea activităţilor corespun-zătoare exercitării unui managementperformant, care trebuie să utilizezeevaluări şi documentări exigente pentruadoptarea celor mai bune decizii sau,altfel spus, să asigure valorificareaoportunităţilor identificate şi, totodată,diminuarea riscurilor pe care concurenţale poate genera. În acest context, seapreciază că managementul entităţii

poate fi atenţionat în mod constantasupra riscurilor sau dificultăţilorfinanciare, utilizându-se, printre altele,informaţiile furnizate de contabilitatearetrospectivă, precum şi de previziunilede natură financiar-contabilă atât de lanivelul entităţii, cât şi din mediul deafaceri în care aceasta îşi desfăşoarăactivitatea.

În context, lucrarea reprezintă o sursădocumentară utilă şi valoroasă pentrutoţi cei interesaţi de oferta informaţionalăa contabilităţii afacerilor şi, implicit, detehnicile şi mecanismele utilizate pentrurealizarea acesteia, în principal stu-denţii economişti şi masteranzii, darşi doctoranzii, practicienii, experţii con-tabili şi alte persoane preocupate deacest domeniu.

Cristian DrăganMagdalena Mihai Valeriu Brabete

ContabilitateaAfacerilor în viziune europeană şiinternaţională