Protejarea Si Conservarea Resurselor Turistice 2 1

8/17/2019 Protejarea Si Conservarea Resurselor Turistice 2 1

1/44

COLEGIUL ECONOMIC„OCTAV ONICESCU”

-BOTO ANIȘ

EXAMEN PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELORPROFESIONALEÎNVĂ ĂMÂNT LICEAL, FILIERA TEHNOLOGICĂ,Ț

PROFIL: SERVICIICALIFICAREA PROFESIONAL:- TEHNICIAN ÎN TURISMPROIECT DE SPECIALITATE“POTENŢIALUL TURISTIC

NATURAL” În!"#$%&! '!&()*%,C+n(+%,Prof. Andrei Cristina.


2/44

Cuprins

A!/"#)n%

C+'(%&0"0 I: P&%)n%(+0"0 %"!(1%(* +0 Rn()(

1.1 Conceptele de bază privind patrimoniul turistc i componentele sale.ș1.2 Componentele poten ialului natural.ț1.3 Componentele potentialului antropic.

C+'(%&0"0 +0 II 0)+: M$1"!( ) '!&%)* () ( *&n1)!3+!) + !)1"!1)0&! %"!(1%(*)ț ș

2.1 Reglementări privind resursele turistice.

2.2 Arii naturale protejate.

2.3 Consecin e ale nerespectării legista iei privind protec ia mediului.ț ț ț

2. !rganisme responsabile cu protec ia mediului "n Rom#nia.ț

C+'(%&0"0 +0 III 0)+: P+!%)+ '!+*%(*$


3/44

Activită ile desfă urate in cadrul Agen iei de Protec ie a $ediului.ț ș ț ț

An)4)

B(50(&/!+6()

A!/"#)n%

%urismul se manifestă astăzi ca un domeniu distinct de activitate& cu o prezen'ă tot mai

activă "n via'ă economică (i socială& cu o evolu'ie "n ritmuri dintre cele mai "nalte. )enerator al

unor transformări profunde "n dimanica socială& turismul s*a afirmat totodată ca un factor de

progres (i civiliza'ie& ca promotor al rela'iilor interna'ionale (i& mai recent& ca argument al

globalizării (i dezvoltării durabile.

Rom#nia are un poten'ial turistic considerabil& dar nu "ntotdeauna este valorificat

corespunzător. Activitatea turistică este bine sus'inută de un valoros poten'ial natural& antropic "n

func'ie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. $ai cunoscute "n practică turismului

mondial sunt+ turismul balnear&cultural&montan&religios&turismul de v#nătoare (i turismul de

afaceri.

,oi trebuie să protejăm natură (i resursele ei deoarece fără aceasta via'ă nu ar mai fi

posibilă. Protejarea naturii a căpătat alte valen'e& politicile guvernamentale adapt#ndu*(i

strategiile pentru protejarea speciilor (i -abitatelor& după intrarea Rom#niei "n niunea


4/44

/uropeană. 0egisla'ia na'ională a fost armonizată cu cea europeană& iar multe acorduri (i

conven'ii interna'ionale "n domeniul conservării naturii& au fost transpuse "n legisla'ia na'ională.

trategiile de vizitare a zonelor naturale& au ca obiective conservarea celor mai valoroase

areale din punct de vedere al speciilor (i -abitatelor. n domeniul turismului& respectarea unor

reguli de vizitare a acestor zone este obligatorie pentru păstrarea pe termen lung a capitalului

natural.

Pentru această con(tientizare a popula'iei (i intensificarea ac'iunilor pe cale institu'ională

sau ini'iate prin organiza'ii nonguvernamentale& cu scopul informării corecte (i continue& poate fi

c-eia succesului "n activitatea de conservare a naturii (i practicarea turismului care să asigure

dezvoltarea durabilă a ecosistemelor naturale.

acă nu vom proteja (i conservă mediul vom ajunge "ntr*o situa'ie dificilă& una "n care

nu vom mai fi la fel de sănăto(i (i vom trăi "ntr*un loc poluat iar tot ce este legat de natură va

dispărea "ncetul cu "ncetul.

Am ales această tema pentru proiect deoarece sunt interesată să studiez modul "n care

societatea civilă se poate implică "n ac'iunile de dezvoltare a turismului& astfel "nc#t aceasta să nu

constituie o sursă de impact antropic pentru natură. Respectul frumuse'ilor naturii& peisajele

picturale pe care 'ară noastră le oferă& speciile de floră (i faună sălbatică& multe dintre ele

protejate pe plan /uropean.

/4istă largi perspective pentru "mbunătă'irea calită'ii mediului "nconjurător& "nsă este

nevoie de mult entuziasm (i de o ac'iune coordonată (i concentrată a tuturor factorilor

responsabili pentru atingerea 'intelor pe care Rom#nia (i le*a asumat. %rebuie să profităm de

cuno(tin'ele noastre "n vederea creării unui mediu natural mai bun. A păstra& a ocroti (i a

"mbunătă'i mediul "nconjurător pentru genera'iile actuale (i viitoare a devenit pentru umanitateun obiectiv primordial.


5/44

C+'(%&0"0 I:P&%)n (+0"0 %"!(1%(* +0 Rn()(ț

Rom#nia dispune de un poten'ial turistic de o mare comple4itate (i valoare turistică&recunoscute pe plan mondial. Pozi'ia geografică "i conferă Rom#niei trei componente naturale

definitorii "n structura peisagistică (i a teritoriului& care conturează par'ial (i poten'ialul turistic al

'ării+ $un'ii Carpa'i& fluviul unărea (i $area ,eagră cu f#(ia de litoral. 5unc'ia de tranzit

turistic este dată de a(ezarea sa& Rom#nia asigur#nd legătură dintre 'ările /uropei Centrale&

,ordice (i /stice cu cele din sudul continentului (i din !rientul Apropiat (i mijlociu. Re'eaua de


6/44

drumuri europene cu cele 6 artere rutiere (i două coridoare europene 789 (i 8:; magistralele

feroviare (i fluviul unărea 7coridorul 988;& prin legăturile ce se stabilesc "ntre 'ările

continentului eviden'iază pozi'ia geopolitică a Rom#niei "n bazinul $arii ,egre. Cu toată

diversitatea reliefului (i a structurii geologice teritoriul Rom#niei este unitar constituit& printr*o

"mbinare armonioasă& propor'ională (i simetrică a marilor trepte de relief& care circumscriu că un

vast amfiteatru "n jurul Podi(ului %ransilvaniei 7mun'i& dealuri subcarpatice (i podi(uri&c ampii&

litoral marin (i delta fluvială;.

Relieful 'ării noastre cu precădere cel Carpatic se "nscrie "n cel mai variat (i important

poten'ial turistic& cu valoare peisagistic dar mai ales pentru activită'iile turistice de diverse tipuri&

fără deosebire de sezon.


7/44

/viden'ă& atestarea (i monitorizarea patrimoniului turistic se realizează de către

epartamentul ezvoltării %urismului (i se efectuează prin "nscrierea acestora "n Registrul

turismului. Criteriile de atestare a patrimoniului turistic se elaborează de către epartamentul

ezvoltării %urismului. Atestarea obiectivelor patrimoniului turistic se realizează prin

certificatul de patrimoniu turistic& care da dreptul proprietarului sau administratorului legal să

organizeze e4ploatarea turistică a obiectivului respectiv (i "l obligă să protejeze patrimoniul

"nscris. e asemenea& direc'iile de valorificare (i dezvoltare a patrimoniului turistic& inclusiv

a proprietă'ii publice din turism& sunt determinate de către epartamentul ezvoltării

%urismului "n conformitate cu programele de dezvoltare a turismului.

Patrimoniul turistic al unei 'ări& al unui teritoriu este definit& după alte opinii& că totalitate

a elementelor de atractivitate turistică& care ac'ionează fie "n ansamblu& fie independent& pentru dezvoltarea activită'ilor turistice. Patrimoniul turistic răm#ne la stadiul de poten'ial

turistic sau resursă turistică naturală (i?sau antropică dacă nu este pus "n valoare "n urmă unor

amenajări turistice.

Patrimoniul turistic a unui teritoriu geografic este compus din+

* Poten'ialul turistic@

* 8nfrastructură@

* tructuri turistice@

/lementele naturale sau antropice resurse sau atrac'ii turistice reprezintă materia prima

pentru activită'ile turistice.

Poten'ialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul

natural prin componentele sale fizico*geografice 7relief& climă& -idrografie& fauna&flora;inclusiv caracteristici modificate sau amenajări ale acestora.

Poten'ialul antropic & reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale crea'iei

umanedin punct de vedere cultural * istoric (i te-nico *economic din cadrul unui teritoriu sau


8/44

al uneiasezari umane considerate că av#nd valoare turistică sau constituind baza de e4isten'a

pentru turism.

8nfrastructura caracterizează gradul de dezvoltare (i este menită să asigure func'ionarea

normală unor sectoare importante ale societă'ii moderne& fiind indispensabilă pentru

industria-oteliera (i turistică. /a este de două feluri+ infrastructură general i infrastructurăș

turistică.

1. 8nfrastructură generală+

* Re'eaua de transport comunica'ii@

* Re'eaua te-nico*sanitară 7alimentare cu apă& energie electrică (i termică;@

* Re'eaua edilitar*urbană 7construc'ii& pietonală;@

* Re'eaua comercială (i prestări servicii@

* Re'eaua administrativă (i de asigurare a popula'iei.

2. 8nfrastructură turistică+

* Re'eaua de transport pe cablu "n sta'iuni montane (i p#rtie de sc-i@

* )rupuri administrative gospodăre(ti@

* Re'eaua te-nico*sanitară pentru sta'iuni turistice (i obiective distractive@

* Cai de comunica'ie.

8nfrastructură turistică "n acest caz& infrastructură turistică este asimilată cu bazate-nico*materială& fiind inclusă ofertei turistice (i "nsumează totalitatea bunurilor (i

mijloacelor destinate consumului turistic& prin care resursele atractive sunt valorificate "n

turism. 5unc'ia de baza a acesteia este satisfacerea cererii prin dotări (i servicii specifice&

pentru realizarea func'iilor (i obiectivelor economico*sociale ale turismului.


9/44

n sens larg& poten'ialul turisc al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor

naturale&economice (i cultural istorice& care prezintă anumite posibilită'i de valorificare

turistică& dau oanumita func'ionalitate pentru turism (i deci constituie premise pentru

dezvoltarea activită'ii de turism.

Poten ialul turisticț

n teritoriu interesează din punct de vedere turistic "n măsură "n care oferă resurse

turisticen naturale sau antropice& acestea fiind privite că atrac'ii turistice sau resurse turistice.

Poten'ialul turistic reprezintă oferta turistică poten'ială a unui teritoriu care "mpreună cu baza te-nico materială (i cu infrastructură generală (i turistică formează oferta turistică reală

7efectivă;sau patrimoniul turistic.

9arietatea resurselor turistice& specificul& influen'ă lor "n activitatea turistică duc la

delimitareaa două categorii de poten'ial turistic& (i anume+ natural (i antropic.7 Ane4a

tructura de primire turistică se constituie din orice construc'ie (i amenajare destinată&

prin proiectare (i e4ecu'ie& cazării turi(tilor& servirii mesei pentru turi(ti& agrementului&transportului special destinat turi(tilor& tratamentului balnear pentru turi(ti& "mpreună cu serviciile

aferente. 7 Ane4a 2 ;


10/44

.7 C'&n)n%)0) '&%)n (+0"0"( n+%"!+0ț

Poten'ialul natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrulnatural

prin componentele sale+ relief& condi'ii climatice& ape& vegeta'ie (i faună& c#t (i

modificărileacestora din urmă. 7Ane4a 3;

A9 Relieful este cel mai variat i important element de poten ial turistic at#t prinș ț

valoarea peisagistică c#t i prin posibilită ile largi de practicare a turismului pe care le oferă.ș ț

Principalele atrac ii ale reliefului sunt generate de+ * treptele i formele de relief 7relieful glaciar&ț ș

carstic& vulcanic;@ * st#ncile cu forma bizară@ * fenomenele geologice. Relieful se constituie at#t

ca atrac ie turistică de sine stătătoare& stimul#nd practicarea drume iei& alpinismului& odi-nei iț ț ș

recreerii& speoturismului c#t i "n suport pentru alte elemente de poten ial 7-idrografic& flora&ș ț

faună;.

B9 Clima contribuie la crearea ambiantei favorabile călătoriei prin+ regimul

precipita iilor& temperatura i umiditatatea&nebulozitatea atmosferei i brizele marine.ț ș ș

Clima constituie o condi ie de bază pentru practicarea unor forme de turism+ț

B sporturile de iarna prin prezenta& consisten ă i men inerea stratului de zăpadă@ț ș ț

B cura -eliomarina@

B climatoterapia.


11/44

Clima determina i influen ează turismul prin+ș ț

a; Parametrii meteorologici+ temperatura& precipita ii& v#nturi& radia ie solară& umiditateaț ț

aerului& fenomene -idrometeorologice& fenomene orajoase@

b; Parametrii meteorologici+ limitativi i favorabili activită ii de turism@ș ț

c; ezonalitatea activită ii de turism+ iarna& vara@ț

d; Parte integrantă a peisajului geografic 7peisaj alpin& de tundră& tropical& ecuatorial;@

C9 H(!&/!+6(+ contribuie la sporirea atractivită ii unei zone turistice prin prezentaț

următoarelor elemente de poten ial turistic+ * r#uri& fluvii& lacuri naturale i antropice@ mari& delteț ș

i estuare@ ape minerale i termominerale i favorizează practicarea turismului de sf#r it deș ș ș ș

săptăm#nă& de pescuit& de cura -eliomarina& de practicarea a sporturilor nautice& de tratament

balnear.

D9 V)/)%+ (+ț reprezentată prin păduri& paji te& arborete prezintă+ș

* ! atrac ie turistică "n sine+ parcuri naturale ca destina ii de vacan ă& parcuri dendrologice&ț ț ț

rezerva ii tiin ifice@ț ș ț

* n element care spore te atractivitatea celorlalte componente ale poten ialului turistic. /aș ț

prezintă un interes deosebit pentru turismul de odi-nă& recreere& agrement.

9egeta ia se impune ca valoare+ț

a; Peisagistica i estetică+ asocialii vegetale& tipuri de arboret& parcuri& grădini@ș

b; Recreativ*socială 7păduri de agrement& odi-na; "n arii periurbane& stagiuni turistice&Parcuri ,a ionale@ț

c; 9aloare sanitară i terapeutică 7păduri de ră inoase; i alte esen e@ș ș ș ț

d; Purificare a aerului 7depoluare; i termo moderatoare+ pădurile de protec ie& parcurile.ș ț


12/44

E9 5auna * prezintă din punct de vedere turistic o importantă+

a; Cinegetica i piscicola * datorită bogă iei i varia ii speciilor@ș ț ș ț

b; /stetica contribuind astfel la cre terea atractivită ii zonelor vizitate@ș ț

c; tiin ifică datorită e4isten ei unor specii rare sau pe cale de dispari ieȘ ț ț ț

5auna interesează activitatea de turism prin+

a; tructura de specii "n raport cu zonele bioclimatice@

b; 9aloarea peisagistică i estetică a speciilor sau asocia iilor@ș ț

c; *9aloarea cinegetică i economică+ trofee de coarne i blană sau e4emplar de animal&ș ș

peste& pasăre@

d; )radul de amenajare a fondului de v#nătoare@

e; 9aloarea tiin ifică& ca monument al naturii& specii& rezerva ii tiin ifice@ș ț ț ș ț

f; Pozi ia geografică a fondului cinegetic sau a rezerva iilor i Parcurilor ,a ionale.ț ț ș ț

F9 Rezerva iile naturale prezintă importan ă sub aspect estetic ca element deț ț

atractivitate, cognitiv – științifc că bază a turismului proesional.

G9 Apele+


13/44

* e suprafa a+ r#uri& fluvii@ lacuri+ naturale 7glaciare& vulcanice& tectonice& carstice etc.; iț ș

Antropice@ mari i oceane@ canale@ g-e ari. 8nteresează sub aspect+ * peisagistic i estetic+ *ș ț ș

func ional+ croaziere& sporturi nautice& nata ie& plaja& tratament balnear& pescuit sportiv&ț ț

scufundări& v#nătoare sportivă& foto safari& alimentare cu apă etc.

.7 C'&n)n%)0) '&%)n%(+0"0"( +n%!&'(*

Poten'ialul antropic al unei zone& regiuni& 'ări este identic cu oferta turistică poten'ială a

respectivuluispa'iu geografic. ncerc#nd o subdiviziune a poten'ialului antropic se constată că else compune "n principaldin fondul cultural*istoric al zonei (i din obiective economice care

prezintă interes turistic. 7Ane4a ;

Poten'ialul turistic antropic al Rom#niei se compune din valori cultural istorice 7vestigii

ar-eologice& monumenteistorice (i de artă& institu'ii (i evenimente cultural artistice& arta (i

tradi'ia populară;& obiective economicede interes turistic& baza materială turistică (i poten'ialul

socio*demografic 7for'a de muncă;.

!biectivele cultural*istorice

* e4istente pe teritoriul 'ării noastre sunt numeroase i de mare valoare at#t pentru istoria&ș

cultură (i civiliza'ia poporului nostru dar (i pentru cel universal. ntre vestigiile ar-eologice

e4istente pe teritoriul Rom#niei se pot aminti+* Cetă'ile grece(ti de pe 'ărmul $arii ,egre cum ar

fi %omis 7Constan'a;& Calatis 7$anglia;& Cetă'ile dacice (i rom#no*bizantine.


14/44

e mare atrac'ie turistică sunt (i cetă'ile de scaun din $oldova la uceava& ,eam'& că (i

ruinele cur'ilor domne(ti de la Piatră ,eam'& =acău (i 8a(i. n


15/44

produselor turistice culturale aceste atrac'ii fac c-iar obiectul călătoriei.


16/44

;

C+'(%&0"0 II : M$1"!( ) '!&%)* () ( *&n1)!3+!) + !)1"!1)0&! %"!(1%(*)7ț ș

Calitatea mediului este afectată& "n general& de două grupe de factori esen iali+ factori cuț

caracter obiectiv& rezulta i prin manifestarea unor fenomene naturale nefavorabile i factoriiț ș

subiectivi& cauza i de activită i umane. Printre multiplele activită i prin care omul poate contribuiț ț ț

la distrugerea mediului se includ si activită ile turistice& desfă urate nera ional i necontrolat& "nț ș ț ș

teritoriu. pre deosebire de rezultatele nocive pentru mediu& pe care le generează unele

"ndeletniciri 7ca& de e4emplu& cele industriale;& ale căror efecte pot fi& "n cel mai fericit caz&

limitate& turismul " i poate aduce o contribu ie proprie& semnificativă& nu numai la stopareaș ț

degradării cadrului natural& cauzată de activită ile desfă urate& dar i "n direc ia protejării iț ș ș ț ș

conservării mediului& prin adoptarea unor reglementări specifice i eficiente.ș

Rel ia turism*mediu ambiant are o importan ă deosebită& ocrotirea i conservareaț ț ș

mediului ambiant reprezent#nd condi ia primordială de desfă urare i dezvoltare a turismului.ț ș ș

!rice interven ie distructivă sau de modificare a proprietă ilor primare ale acestuia aduceț ț

prejudicii poten ialului turistic& care constau "n diminuarea sau anularea resurselor sale& dar i aț ș

ec-ilibrului ecologic& put#ndu*se periclita& "n ultima instantă& sănătatea sau c-iar e4isten aț

genera iilor viitoare.ț


17/44

n ultima perioadă a fost adoptat i "n ramura turismului conceptul de Ddezvoltareș

durabilăD& utilizat deja in alte sectoare de activitate. Pentru turism& acest concept a fost enun at deț

.8.C.,. 7 niunea 8nterna ională pentru Conservarea ,aturii; astfel+ț

Eezvoltarea durabilă este un proces care se desfă oară fără a distruge sau a epuizașresursele& asigur#nd dezvoltarea. Resursele trebuie valorificate "ntr*un ritm identic cu cel de

re"nnoire a lor& renun #ndu*se la e4ploatare atunci c#nd resursa se regenerează foarte lent& pentruț

a o inlocui cu alta cu mai mare putere de regenerare. %oate resursele trebuie e4ploatate "n a a fel&ș

"nc#t de ele să beneficieze i genera iile viitoare.Eș ț

7. R)/0)#)n%$!( '!(3(n !)1"!1)0) %"!(1%(*)7

$ediul inconjurător constituie patrimonial turistic al unei na iuni& care prezintă propriațstructură i dezvoltă o re ea de rela ii "ntre elementele care "l alcătuiesc& determin#nd motiva iileș ț ț ț

turi tilor i o anumită capacitate de adaptare fa ă de nivelul de valorificare pe care "lș ș ț

atinge.Această capacitate de adaptare este direct propor ională cu diversitatea i calitateaț ș

componentelor sale.

Ca oricare domeniu de activitate& turismul este dependent de mediul inconjurător& acesta

reprezent#nd de fapt principala resursă iar calitatea acesteia poate favoriza sau obstruc ionaț

derularea activită iilor turistice. Relieful& pădurile& fluviile si r#urile& lacurile& marea& apelețminerale i termale& parcurile na ionale i monumentele naturii& monumentele de ar-itectură& iș ț ș ș

artă& valorile etnografice se constituie in cele mai valoroase elemente ale mediului natural iș

construiesc adevaratele resurse cu valen e turistice care pot favoriza "n timp i spa iuț ș ț

dezvoltarea mai multor forme de turism dacă sunt protejate i conservate corespunzător.ș

Protec ia mediului poate fi definită ca fiind ansamblu ac iunilor menite să asigureț ț

conservarea resurselor natural i păstrarea calită ii componentelor mediului i a resurselor ș ț ș

turistice.

trategia de protec ie a mediului la nivel na ional trebuie să aibă "n vedere F componenteț ț

i anume+ș

• Componenta legislativă@• Componenta administrativ*institutională@


18/44

• Componenta educativ*informativă@• Componenta economico*te-nologică@• Componenta social@• Componenta interna ională@ț

Rela ia turism*mediu ambiant are o importan ă deosebită& ocrotirea i conservareaț ț ș

mediului ambiant reprezent#nd condi ia primordială de desfăurare i dezvoltare a turismului.ț ș

!rice interven ie distructivă sau de modificare a proprietă ilor primare ale acestuia adduceț ț

prejudicii poten ialului turistic& care constau "n diminuarea sau anularea resurselor sale& dar si aț

ec-ilibrului ecologic& put#ndu*se periclita& "n ultimă instan ă& sănătatea sau c-iar e4isten aț ț

generatiilor viitoare.Acest aspect a fost subliniat& "n repetate r#nduri& "n cadrul unor reuniuni

consacrate ocrotirii si conservării mediului ca& de e4emplu+ Conferin a niunii 8nterna ionale deț ț

Conservare a ,aturii7.8.C.,.; din anul 1GF6 de la pindlesH >Hn * Ce-oslovacia&simpozioanele interna ionale av#nd ca temă ocrotirea naturii& organizate la Cluj*,apoca 71GFI;&ț

Arles 71G61; si Copen-aga 71G63;&conferin a ,atiunilor nite pentru mediul "nconjurător de laț

tocJ-olm 71G62;& conferin a pentru ecuritate i Cooperare "n /uropa de la >elsinJi 71G66;&ț ș

conferinta $ondială a %urismului de la $anila 71GIF; s.a. ncep#nd cu anul 1GIK& după

publicarea Ltrategiei mondiale de protec ie a mediuluiL de catre .8.C.,.& multe ări auț ț

"nceput să coopereze pentru satisfacerea unor cerin e "n acest domeniu. Astfel& "n 1GI6& s*aț

"nfiin at MComisia $ondială pentru $ediul "nconjurător i ezvoltareL& a carei strategieț ș

principală a fost concepută la nivel global i& ulterior& orientată& pe noi baze& la nivel na ional& peș ț

diferite niveluri de către administratiile guvernamentale.

!dată recunoscută importan'a acestui sector pentru protejarea (i conservarea

patrimoniului natural (i cultural& pentru dezvoltarea economică (i socială a comunită'ilor locale

din zonele rurale naturale (i pentru cre(terea e4perien'ei turistice& ar trebui depuse toate eforturile

pentru valorificarea eficientă a bogatului patrimoniu de care dispune 'ara noastră. Acest lucru a

fost con(tientizat la nivel guvernamental (i "ncă din 2KK3 au "nceput să se facă pa(i importan'i "n

recunoa(terea acestei forme de turism (i "n realizarea unei strategii "n acest domeniu+

* "n >.). nr. 23K?2KK3 privind delimitarea rezerva'iilor biosferei& parcurilor na'ionale (i

parcurilor naturale (i constituirea administra'iilor acestora& se stabile(te necesitatea elaborării


19/44

unei strategii de dezvoltare a ecoturismului "n ariile protejate& "n conformitate cu principiile de

conservare a biodiversita'ii (i de utilizare durabilă a resurselor naturale@

* "n 2KK $inisterul %ransporturilor& Construc'iilor (i %urismului a realizat g-idul

Mtrategia de ecoturism a Rom#nieiE& un prim pas "n vederea realizării unei viitoare strategii@ * "n2KKN& la ini'iativa $inisterului %ransporturilor& Construc'iilor (i %urismului& un consultant !$%

7)-islain ubois; a realizat un raport de asisten'ă te-nică pentru elaborarea strategiei de

ecoturism 7%ec-nical assistance for t-e elaboration of t-e ecotourism strategH of Romania;@

* "n cadrul trategiei de dezvoltare a turismului din Rom#nia pentru perioada 2KK6*2K13&

realizată de Autoritatea ,a'ională pentru %urism "n 2KKF& ecoturismului "i este rezervat un spa'iu

distinct& alături de alte forme de turism cum ar fi turismul montan& turismul balnear& turismul de

litoral& turismul cultural& turismul de congrese (i evenimente& turismul rural (i turismul religios@

* unul dintre obiectivele $aster Planului pentru ezvoltarea %urismului ,a'ional 2KK6*

2K2F este sprijinirea dezvoltării ecoturismului din elta unării& a parcurilor na'ionale& a

rezerva'iilor (i a zonelor rurale.

* "n >.). nr. 12K?2KKI (i >.). nr. 31?2KKG privind aprobarea Programului anual de

marJeting (i promovare (i a Programului anual de dezvoltare a produselor turistice sunt cuprinse

ac'iuni de dezvoltare durabilă a turismului& incluz#nd+ elaborarea (i finalizarea strategiei de

ecoturism "n arii protejate& ac'iuni de con(tientizare a importan'ei dezvoltării durabile a

turismului& actualizarea sistemului de clasificare a structurilor de primire turistice din Rom#nia&

reducerea poluării produse "n industria turistică& preluarea conceptului de Letic-etă ecologicăL "n

sistemul -otelier din Rom#nia.

7 A!(( n+%"!+0) '!&%)


20/44

+9 de interes na'ional+ rezerva'ii (tiin'ifice& parcuri na'ionale& monumente ale naturii&

rezerva'ii naturale& parcuri naturale@

59 de interes interna'ional+ situri naturale ale patrimoniului natural universal& geoparcuri&

zone umede de importan'ă interna'ională& rezerva'ii ale biosferei@

*9 de interes comunitar sau situri M,atura 2KKKL+ situri de importan'ă comunitară& arii

speciale de conservare& arii de protec'ie specială avifaunistică@

9 de interes jude'ean sau local+ stabilite numai pe domeniul public?privat al unită'ilor

administrative*teritoriale@

Ca stat membru al niunii /uropene& Rom#nia contribuie la asigurarea biodiversită'ii pe

teritoriul niunii /uropene prin conservarea -abitatelor naturale precum (i a faunei (i floreisălbatice. n acest sens pe teritoriul Rom#niei a fost constituită Re'eaua /cologică ,atura 2KKK

care conservă speciile (i -abitatele considerate a fi de importan'ă comunitară prin desemnarea

siturilor de interes comunitar C8 ituri de importan'ă comunitară (i PA* Arii de protec'ie

specială avifaunistică. Această re'ea de situri este menită să asigure men'inerea sau restabilirea

tipurilor de -abitate naturale (i a -abitatelor speciilor "ntr*o stare de conservare favorabilă& pe

cuprinsul ariilor lor de răsp#ndire natural.7Ane4a N;

0ista rezerva iilor naturale din jude ul =oto aniț ț ș cuprinde ariile protejate de interesna ional 7ț rezerva ii naturaleț ;& situate pe teritoriul administrativ al jude ului =oto aniț ș . 7Ane4a F;

A!(n( "0 ) 0+ H&!0$*)n(ș

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arie_protejat%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Arie_protejat%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bie_natural%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bie_natural%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Boto%C8%99anihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Boto%C8%99anihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bie_natural%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Boto%C8%99anihttps://ro.wikipedia.org/wiki/Arie_protejat%C4%83


21/44

Arini ul de la >orlăceniș este o arie protejată de interes na ional ce corespunde categorieiț

a 89*a 8C, 7rezerva ie naturală de tipț foestier;& situat "n jude ul =oto aniț ș & pe teritoriul

administrativ al comunei endriceni.Ș

Rezerva ia naturală aflată "nț C#mpia Oijiei& "n partea vestică a satului >orlăceni& are o

suprafa ă de N -a& i reprezintă o arie de protec ie pentru specia arboricolă deț ș ț arin negru 7 Alnus

glutinosa;& care vegetează pe o suprafa ă de K&6K -a& "n perimetrul rezerva iei.ț ț

B"*)*)+ - B$0 (0) S(!)%"0"(ț

Rezerva ia naturală cu o suprafa ă de 2 -ectare& declarată prin 0egea ,r. N din F martieț ț

2KKK& se află "n partea sud*vestică a satului Căline ti& i reprezintă o zonă umedă ce adăposte teș ș ș

i protejază speciiș floristice rare.


22/44

5loră+ 9egeta ia ierboasă este constituită mai multe specii floristice& printre care+ golomăț ț

7actHlis glomerata;& firu ă 7Poa pratensis;& specia deț pir 7AgropHron bulbosum;& iarba*c#mpului

7Agrostis stolonifera;& pipirig 7Ouncus efussus;& coada*vulpii 7Alopecurus pratensis;

sau cimbri or 7%-Hmus serpHllum;.ș

F$/)%"0 1)*"0+! S%"=&+1+

5ăgetul secular tu-oasa este o arie protejată de interes na ionalț situată "n judetul

=oto ani& te teritoriul administrative al comunei u-arău.ș

Rezerva ia naturală aflată "n partea nord*vestică a jude ului& ăn sud*vestulț ț

satului !roftiana& are o suprafa ă de FK&6K -a& i reprezintă o zonă de protec ie pentru speciileț ș ț

arboricole de fag 75agus sHlvatica; cu v#rste seculare& ce vegetează "n limita nord*estică a

teritoriului na ional.ț

P$"!)+ C(&!n&=+0

Pădurea Ciorno-al este o arie protejată de interes na ional 7rezerva ie naturală de tipț ț

forestier;


23/44

Rezerva ia naturală aflată "n partea nord*vestică a satuluiț Călăra iș & are o suprafa ă deț

6F&NK -a& i reprezintă o zonă cuș pădurea defoioase constituită "n mare parte din stejar 7uercus

robur; iș carpen 7Carpinus betulus;@ paji tiș i pă uni& fiind considerată sta iunea cea mai nordicăș ș ț

unde vegetează un arbust mare& cunoscut sub denumirea de scrumbie& ce apar ine specieiț Cotinus

coggHgria.

5loră+ 0a nivelul ierburilor sunt "nt#lnite elemente 7de stepă; sudice i continentale& printre careș

i speciiș floristice rare de ru cu ă de primavară 7Adonis vernalis;ș ț & centaurea din specia Centaurea

orientallis& veronică din specia 9eronica spicata& piciorul coco uluiș 7Ranunculus repens 0.;& rodul

păm#ntului 7Arum orientale;& inul galben 70inum flavum;& etc.

P$"!)+ T"&!+

Aria naturală reprezintă o zonă cu păduri defoioase& vegeta ie deț stepă i paji ti& "n alș ș

cărei perimetru vegetează specia arboricolă de tisă 7%a4us baccata;& specie declarată monument

al naturii.

5loră+ Pe l#ngă arboretul de tisă 7cu v#rste cuprinse "ntre 3KK i 3NK de ani;& sunt "nt#lniteș

specii de fag 75agus sHlvatica;& carpen sau stejar7uercus robur;.

0a nivelul ierburilor& "n -umusul de mull forestier se dezvoltă specii floristice& printre

care+ or-ideea din specia !rc-is purpurea& somnoroasa 7Cerint-e minor;& specia


24/44

de gen ianăș )entiana ciliata&rogozul nutant 7Care4 pendula;& br#ndu a de munteș 7Crocus

-euffelianus; sau iedera 7>edera -eli4;

5auna rezerva iei este alcătuită din specii de mamifere+ț cerb 7Cervus elap-usl.;& căprioară

7Capreolus capreolus;& mistreț 7us scrofa;& pisică sălbatică 75elis silvestris;& vulpe 79ulpesvulpes crucigera;& veveri ăț 7ciurus carolinensis;@ păsări& insecte& reptile i batracieni.ș

S%2n*+ R('(*)n(

t#nca Ripiceni este o arie protejată de tip geologic si floristic situată "n e4tremitatea

estică a jude ului =oto aniț ș & la limita teritorială a comunei Ripiceni cu cea a comunei $anoleasa.

Rezerva ia naturală cu o suprafa ă de 1 -a& a fost constituită odată cu lucrările deț ț

la =arajul t#nca Coste ti& amenajări care au afectat vegeta ia din rezerva iaș ț ț t#nca Coste tiș prin

distrugerea substratului de calcare& urm#nd ca specia floristică siverec-ia

podoliană 7c-iverecJia podolica;& să fie strămutată aici i adaptată la condi ii aproape identice.ș ț

S%2n*+ %)6$n) %(Ș ș


25/44

Rezerva ia naturală aflată "n nord*estul satuluiț t#nca& are o suprafa ă de 1 -a& iț ș

reprezintă sigurul loc din ară unde vegetează speciaț floristică& cunoscută sub denumirea de

iverec-ie podoliană 7c-iverecJia podolica;.Ș

5loră+ Alături de c-iverecJia& pe suprafa a ariei cu substrat calcaros 7constituitțdin calcare recifale bugloviene;& mai sunt "nt#lnite i c#teva specii de planteș endematice& printre

care+ tr#njoaica 7Ranunculus illHricus;& specia de urec-elni ăț empervivum rut-enicum& cosaciul

7Astragalus austriacus; sau specia de op#rli ăș ț 9eronica incana.

T"!5$!(+ ) 0+ D)!1*+ >L&8n+9

Aria naturală se află "n partea e4tremitatea nord*vestică a jude ului =oto ani& pe teritoriulț ș

administrativ al comunei 0ozna& satul Căline ti.ș

Aria naturală reprezintă o zonă de mla tiniș turboase& turbării i paji ti ce adăposte teș ș ș

-abitate naturale 7Comunită i de lizieră cu ierburi "nalte -igrofile de la nivelul c#mpiilor p#nă laț

cel montan i alpin@ș 0acuri eutrofe naturale cu vegeta ie tip $agnopotamion sauț

>Hdroc-arition iș %urbării degradate capabile de regenerare naturală; i protejează o gamăș

diversă de plante specifice zonelor umede@ printre care+ ligularia 70igularia siberica;& meri or ș

79accinum o4Htcoctus;& arnică 7Arnica montana;& brădi or 7cu specii deș 0Hcopodium

selago iș >uperzia selago;& or-idee 7actHlor-iza incarnata;& bujori 7!rc-is la4iflora ssp.

elegans;& darie 7Pedicularis sceptrum*carolinum;;& omag 7Aconitum to4icum;& gălbinare

7erratula radiata;& plauri cu stuf 7P-ragmites australis;& salcie t#r#toare 7ali4 rosmarinifolia;

sau răc-ită cu specii de ali4 repens i ali4 pentandra.ș

7? C&n1)*(n ) +0) n)!)1')*%$!(( 0)/(1%+ ()( '!(3(n '!&%)* (+ #)("0"(7ț ț ț

in punctul de vedere al importan'ei dreptului mediului& "n literatură juridicQ

interna'ionalQ de specialitate rQspunderea juridicQ se considerQ că o altQ cale de realizare a


26/44

unei "n'elegeri "n protec'ia (i dezvoltarea mediului& mai ales "n privin'a innQspririi sanc'iunilor

juridice aplicabile "n acest domeniu.

Prin sanc'ionarea juridicQ a faptelor anti*mediu& pe langQ scopul firesc respectiv&

se urmQre(te educarea celui sanc'ionat (i a celorlal'i cetQ'eni pentru formarea acelei con(tiin'e

ecologice& de mediu "n general& fQrQ de care nu se pot realiza sarcinile comple4e ale prevenirii

poluQrii& depoluQrii (i "mbunQtQt"r"i condi'iilor de mediu .

anc'iuni contraven'ionale "n dreptul mediului+

0egea nr. G?1G63 privind protec'ia mediului stabilea categorii de contraven'ii la

reglementQrile viz#nd protec'ia diferi'ilor factori de mediu+ aer& sol& ape& vegeta'ie forestierQ&fauna& a(ezQri omene(ti& ocrotirea (i conservarea peisajului (i men'inerea ec-ilibrului social.

n vederea actualizării (i perfec'ionării sistemului contraventional prin >) nr.2N?1GGN

privind stabilirea (i sanc'ionarea unor contraven'ii la normele pentru protec'ia mediului

"nconjurător s*au instituit& "n func'ie de cuantumul amenzii aplicate că sanc'iune

7diferen'iat pe persoane fizice (i juridice; trei categorii de contraven'ii+

Prima categorie de contraven'ii 7art.GF& pct.1 din !) nr.1GN?2KKN;& sanc'ionate cu

amenzi cu cuantum mai redus 7de la 3KKK la FKKK lei pentru persoanele fizice (i de la 2NKKK la

NKKKK lei pentru persoane juridice;.Proprietarii (i de'inătorii de terenuri care nu*(i respectă

obliga'ia de "ntre'inere (i e4tindere a parcelelor (i aliniamentelor de protec'ie& spa'iilor

verzi& gardurilor vii pentru protec'ia atmosferei fonică (i eoliană comit contraven'ii din

această categorie.%otodată sunt sanc'iona'i contraventional proprietarii (i de'inătorii de terenuri

care nu*(i respectă obliga'ia + de a prevenii deteriorarea calită'ii mediului geologic & de a nu arde

miri(tile& stuful& tufărisurile sau vegeta'ia ierboasă fără acceptul autorită'ii competen'e pentru

protec'ia mediului @de a lua măsuri de salubrizare a terenurilor neocupate productiv

sau func'ional& de a proteja flora (i fauna sălbatică& de a e4ploata durabil resursele naturale@ de

a asigura amplasarea& proiectarea& construirea (i punerea "n func'iune a oricărui a

oricărui fel de obiective "n condi'iile prevăzute de acordul sau autoriza'ia de mediu.


27/44

! serie de obliga'ii incumbă (i autorită'ilor administra'iei publice locale alături de persoanele

fizice (i juridice "n ceea ce prive(te "ntre'inerea clădirilor& spa'iilor verzi& a

arborilor (i arbu(tilor conform planurilor de urbanizare& depozitarea controlată a de(eurilor etc.

A două categorie contraven'ii &sanc'ionate cu amendă de la NKKK la 1KKKK lei

pentru persoane fizice (i de la 3KKKK la FKKKK lei pentru persoanele juridice prive(te

nerespectarea de către persoanele fizice (i juridice a obliga'iilor privind+ob'inerea

acordului de import?e4port (i a autorită'ilor privind organismele modificate genetic @ utilizarea

informa'iilor corecte pentru elaborarea evaluărilor de mediu (i impactului asupra mediului & a

bilan'urilor de mediu (i a raporturilor de amplasament@ neutralizarea "ngră(ămintelor c-imice (i

produselor de protec'ie a plantelor "n zonele "n care sunt instituite măsuri speciale de protec'ie.

n această categorie de contraven'ii mai sunt incluse (i "ncălcarea prevederilor legale de

către autorită'ile administra'iei publice locale pe segmente că+

* mbunătă'irea microclimatului urban

* 8nformarea publicului privind riscurile generate de func'ionarea sau e4isten'a obiectivelor cu

risc pentru mediu (i sănătatea popula'iei

* Respectarea planurilor de urbanism cu privire la amplasarea obiectivelor industriale&cailor& (imijloacelor de transport& re'elelor de canalizare& sta'iilor de epurare depozitelor de de(euri

menajere& stradale (i industriale fără a prejudicial mediul (i starea de sănătate (i confort a

popula'iei@

A treia categorie de contraven'ii & sanc'ionate cu amendă de la 6NKK la 1NKKK lei pentru

persoane fizice (i de la NKKKK la 1KKKKK lei pentru persoane juridice& vizează "ncălcarea

prevederilor legale privind respectarea de către persoanele fizice (i juridice a obliga'iilor

referitoare la segmente că+

* Respectarea prevederilor autoriza iei de mediu@ț

* !btinerea acordului structurii de administrare a ariei naturale protejate@

* iminuarea& modificarea sau incetarea activitatilor generatoare de poluare @

* 8mbunatatirea performantelor te-nologice in scopul reducerii emisiilor@


28/44

7@ O!/+n(1#) !)1'&n1+5(0) *" '!&%)* (+ #)("0"(7ț

Protejarea mediului este esen'ială pentru calitatea vie'ii genera'iilor prezente (i viitoare.

Provocarea actuală este reprezentată de combinarea protec'iei mediului cu cre(terea economică

continuă "ntr*un manieră care sa fie sustenabilă. n domeniul protec'iei mediului e4istă un număr mare de organiza'ii care conservă& analizează (i monitorizează mediul "n diferite modalită'i.

Aceste organiza'ii de mediu pot fi globale& regionale& na'ionale sau locale.

!rganiza iile de mediu na ionale sunt+ț ț

.7 A/)n%(+ N+%(&n+0+ ')n%!" P!&%)*%(+ M)("0"(

8nstitu'ia de specialitate a administra'iei publice centrale& aflată "n subordinea

$inisterului $ediului& Apelor (i Pădurilor cu competen'e "n implementarea politicilor (i

legisla'iei din domeniul protec'iei mediului& conferite "n baza >otăr#rii de )uvern nr.1KKK din 16

octombrie 2K12 privind reorganizarea (i func'ionarea Agen'iei ,a'ionale pentru Protec'ia

$ediului (i a institu'iilor publice aflate "n subordinea acesteia.

7G+!+ N+%(&n+0+ ) M)("

8nstitu'ie publică de inspec'ie (i control& cu statut specific (i func'ionează că organ de

specialitate al administra'iei publice centrale& cu personalitate juridică& finan'ată integral de la bugetul de stat& "n subordinea Autorită'ii Publice Centrale pentru Protec'ia $ediului.

)arda ,a'ională de $ediu 7),$; este un corp specializat de inspec'ie (i control& iar

comisarii sunt func'ionari publici cu statut specific care pot lua măsuri de sanc'ionare& de

suspendare?sistare a activită'ii că urmare a poluării (i deteriorării mediului& sau pentru

nerespectarea condi'iilor impuse prin actele de reglementare (i a măsurilor stabilite "n notele de

constatare (i "n rapoartele de inspec'ie (i control.

),$ este responsabilă de asigurarea controlului implementării efective& profesioniste&

uniforme (i integrate a politicii )uvernului& de aplicare a legisla'iei na'ionale armonizată cu cea

comunitară "n domeniul protec'iei mediului.


29/44

Activitatea (i organizarea )ărzii ,a'ionale de $ediu sunt reglementate de >) nr.

112?2KKG privind organizarea (i func'ionarea )ărzii ,a'ionale de $ediu. >otăr#re privind )arda

,a'ională de $ediu.

?7 D(!)* (+ 1(03(*$ț

irec ia ilvică administrează teren forestier proprietate public a statului&aț

unită ilor cu personalitate juridică precum i a persoanelor fizice de pe raza jude elor sauț ș ț

a ării.ț

!biectul de activitate "l constituie administrarea fondului forestier "n condi iile deț

dezvoltării durabile& pun#ndu*se accent pe apărarea& conservarea i dezvoltarea fonduluiș

forestier& valorificarea superioară i condi ii de eficien ă ma4imă a lemnului i a celorlalteș ț ț ș

produse specifice 7 v#nat& plante medicinale& fructe de pădure etc ;.

irec ia ilvică se preocupă de regenerarea pădurilor& asigur#nd regenerareaț

natural sau artificial a tuturor suprafe elor destinate produc iei de lemn. 5iind amplasateț ț

din zonă de deal p#nă "n silvostepă& arboretele din cuprinsul irec iei ilvice seț

regenerează at#t pe cale natural& prin aplicarea corectă a unor tratemente care asigură

regenerarea naurală& c#t i prin "mpăduriri.ș


30/44

C+' III : An+0(8+ +*%(3( $ (( )16$ "!+%) ) *$%!) (n1%(%" (+ '"50(*$ A/)n (+ț ț ș ț ț

')n%!" P!&%)* (+ M)("0"( B&%& +n(ț ș

.7 C+!"0 0)/(10+%(3 ) )16$ "!+!) + +*%(3(%$ ((7ș ț

Agen ia pentru Protec ia $ediului =oto ani a fost "nfiin ată "n 1 august 1GGK&ț ț ș ț

potrivit >otăr#rii )uvernului Rom#niei nr GI3?1GGK i !rdinului $inisterului $ediuluiș

11?1GGK.

n prezent& Agen ia pentru Protec ia $ediului =oto ani este organizată iț ț ș ș

func ionează "n conformitate cu prevederile >otăr#rii )uvernului nr. NG?2KKN privindț

reorganizarea i func ionarea Agen iei ,a ionale pentru Protec ia $ediului +ș ț ț ț ț

• Conform art. 1 din >.) nr& NG?2KKN& Agen ia ,a ională pentru Protec iaț ț ț

$ediului este institu ie publică cu personalitate juridică& finan ată de laț ț

bugetul de stat& organizată ca organ de specialitate al administra iei publiceț

centrale& cu personalitatejuridică& #n subordinea $inisterului $ediului& cu

componente "n implementarea politicilor i legisla iei "n domeniulș ț protec iei mediului.ț

• n conformitate cu art. 2& alin. 3 din >.) nr. NG?2KKN privind

reorganizarea i func ionarea Agen iei ,a ionale pentru Protec iaș ț ț ț ț

$ediului& Agen iile jude ene pentru protec ia mediului& 7 "n speta Agen iaț ț ț ț


31/44

Protec ia $ediului =oto ani ;& sunt institu ii publice cu personalitateț ș ț

juridică& "n subordinea Agen iei ,a ionale pentru Protec ia $ediului& cuț ț ț

statut de sevicii publice deconcentrate& finan ate de la bugetul de stat.ț

Agen ia pentru Protec ia $ediului =oto ani "ndepline te atribu iile Agen iei ,a ionale pentruț ț ș ș ț ț ț

Protec ia $ediului la nivel jude ean& "n domeniile implementării i politicilor de mediu&ț ț ș

legisla iei i reglementărilor "n vigoare i coordonează elaborarea planurilor de ac iune pentruț ș ș ț

mediu la nivel jude ean.ț

Agen ia pentru $ediului este institu ia publică deconcentrată responsabilă cu implementareaț ț

legisla iei specifice protec ia mediului pe teritoriul jude ului =oto ani. n acest sens& din punct deț ț ț ș

vedere te-nic i de specialitate& func ionarea Agen iei pentru Protec ia $ediului =oto ani are laș ț ț ț ș

bază 0egea nr. 2FN?2KKF pentru aprobarea !) nr 1GN?2KKN privind protec ia mediuluiț .

7 S%!"*%"!+ ) &!/+n(8+!) ( 6"n* (&n+!) + A/)n ()( ')n%!" P!&%)* (+ M)("0"( >APM 9ș ț ț ț

B&%& +n(ș

tructura organizatorică a AP$ =oto ani asigură& prin comportamentulde specialitate&ș

coordonarea activită ilor de protec ie a mediului la nivelul jude ului.ț ț ț

tructura organizatorică a AP$ =oto ani este stabilită prin !rganigrama si Regulament deș

organizare i func ionare.ș ț

Agen ia pentru Protec ia $ediului =oto ani are urmatoarea structură organizatorică+ Ane4aț ț ș

+9 C&n"*)!)+ APM B&%& +n(ș este asigurată de un irector e4ecutiv numit prin decuzie a

Pre edintelui Agen iei ,a ionale pentru Protec ia $ediului& cu avizulconform alș ț ț ț

$inistrului $ediului.

Printre atribu iile principale ale irectorului e4ecutiv al AP$ =oto ani& amintim+ț ș

- !rganizează& coordonează& "ndrumă& controlează i răspunde de "ntreaga activitate aș

agen iei jude ene pentru protec ia mediului@ț ț ț- Conduce "ntreaga activitate a AP$ =oto ani i o reprezintă "n rela iile cu celelalteș ș ț

autorită i publice pentru protec ia mediului& cu celelalte institu ii publice centrale iț ț ț ș

locale& cu persoane juridice i fizice din ără i străinătate@ș ț ș


32/44

- Conduce activitatea Comitetului irector@- rmăre te implementarea legisla iei i politicilor de mediu la nivel local stabilite deș ț ș

Agen ia ,a ională pentru Protec ia $ediului 7 A,P$ ; prin regulamente deț ț ț

organizare i func ionare@ș ț

- rmăre te stadiul realizării măsurilor din planurile de implementare i dinș șdocumentele de aderare a Rom#niei la / la nivel local pe sec iunile de mediu aleț

serviciilor in subordine@- Coordonează i supreaveg-ează activitatea tuturor serviciilor din subordinea sa iș ș

asigură respectatea procedurilor legale utilizate "n realizarea acesteia@- Asigură legătura "ntre serviciile din subordinea sa i alte institu ii publice& agen iș ț ț

economici i publici@ș59 0a nivelul conducerii AP$ =oto ani este "nfii atș ț C(%)%"0 (!)*%&! +0 APM& organ cu rol

consultativ care are in componen ă N membri. Ane4aț

Comitetul director se "ntrune te periodic i are ca atribu ii principaleș ș ț- Prioritizarea activită ilor i obiectivelor AP$@ț ș- Analizează trimestrial activitatea AP$@- Acordarea de asisten ă directorului i efilor de serviciu "n luarea deciziilor referitoareț ș ș

la activitatea internă a AP$@- Analizează i recomandă propunerile de buget AP$@ș

*9 C'+!%(#)n%"0 "!((* 1( C&n%)n*(&1 A#(n(1%!+%(3 este construit conform structurii

organizatorice prevăzute in >.) nr. NG?2KKN i " i desfă oară activitatea "n conformitate cuș ș ș

dis pozi iile Constitu iei& 0egii N1?2KK3* privind organizarea i e4ercitarea profesiei deț ț ș

consilier juridic i ale tatului din F martie 2KK profesiei de consilier juridic.ș

Atribu iile principale ale consilierujlui juridic al AP$ =oto ani sunt+ț ș

* Prezintă i apără drepturile i interesele legitime ale AP$ "n conformitate cuș ș

Constitu ia i legile ării& "n baza delega iei primite@ț ș ț ț* Asigură consultan ă i reprezentarea AP$ & apără drepturile i interesele legitime aleț ș ș

acesteia in raporturile ei cu autorită ile publice&institu iile de orice natură& precum iț ț ș

cu orice persoană juridică sau fizică& rom#nă sau străină@

* Avizează i contrasemnează actele cu caracter juridic@ș* ine eviden a proceselor i a litigiilor d"n care AP$ face parte@Ț ț ș9 S)!3(*("0 A"%&!(8$!(( ( C&n%!&0"0"( C&n6&!#$!((ș are "n componen a sa+ț

i. Compartimentul Avize& Acorduri& Autorizări@ii. Compartimentul Controlul Conformării i $anagementul Riscului@ș

Atribu iile generale ale erviciul Autorizare i Controlul Conformării suntț ș


33/44

* /mite acte administratve 7 avize?acorduri?autoriza ii; de mediu pentru activită ile cuț ț

impact semnificativ asupra mediului& "n conformitate cu prevederile legale "n vigoare@* Colaborează cu Agen ia Regională pentru Protec ia $ediului =acău la emitereaț ț

actelor administrative de mediu pentru activită ile cu impact asupra mediului care seț

desfă oară pe teritoriul a mai multe jude e@ș ț* Autorizează proiecte i activită ile cu impact asupra mediului la nivel local@ș ț* $onitorizează c-eltuielile anuale de protec ia mediului rezultate din investi iileț ț

derulate& "n conformitate cu programele de conformare@* Colaborează cu structuriile )ărzile ,a ionale de $ediu "n vederea asigurăriiț

respectării cerin elor din actele de reglementare@ț)9 S)!3(*("0 I#'0)#)n%+!) P&0(%(*( ) M)("

i. Compartimentul Calitatea Aerului i 0egisla ie !rizontalăș ții. Compartimentul Protec ia ,aturii& )estiune e euri i C-imice& Protec iaț ș ș ț

olului?ubsolului(7 C'+!%(#)n%"0 C+0(%+%)+ A)!"0"( are atribu ii "n următoarele domenii+ț* Controlul emisiilor de Compu i !rganici 9olatili@ș* c-imbări Climatice@* /valuării i managementul zgomotului in mediul "nconjurător@ș

((7 C'+!%(#)n%"0 P!&%)* (+ N+!"!((, G)1%("n) D) )"!( ( C=(#(*+0), P!&%)* (+ S&0"0"(ț ș ș ț

S"51&0"0"( are atribu iile "n următoarele domenii+ț- Protec ia natrii i solului? subsolului@ț ș- )estiune de euri@ș- ubstan e c-imice periculoase@ț

Compartimentul Calitatea Aerului i 0egisla ia !rizontală & "ndepline te următoareleș ț ș

atribu ii generale+ț

+9 $onitorizează la nivel jude ean implimentarea legisla iei din domeniul protec ieiț ț ț

atmosferei i sc-imbărilor climatice "n Rom#nia @ș59 ispune măsuri pentru amelioararea i men inerea calită ii aerului& func ie deș ț ț ț

rezultatele evaluări calită ii acestuia& la nivel jude ean @ț ț*9 rmărirea realizării programelor ? planurilor pentru "mbunătă irea calită ii aerului laț ț

nivel local@9 Asigură accesul publicului la informa iile privind calitatea aerului "n conformitate cuț

prevederile legisla iei "n vigoare& la elaborarea rapoartelor "n conformitate cuț

prevederile legisla iei Comunită ii /uropene i cu prevederile conven iilor ț ț ș ț

interna ionale privind protec ia atmosferei& la care Rom#nia este parte@ț ț


34/44

Compartimentului Protec ia ,aturii& )estiune e euri i C-imicale& Protec ie ol iț ș ș ț ș

ubsol are următoarele atribu ii generale+ț

* /laborează rapoarte anuale privind starea mediului la nivel jude ean de agen iile deț ț

protec ie a mediului jude ene i le trimit ARP$ "n vederea "ntocmiri raportului anualț ț ș privind starea mediului@

* Analizează solicitările de atribuire "n custodie a ariilor naturale protejate& notifică

direc ia de specialitate din cadrul A,P$ cu privire la solicitările primite@ț* Participă la activită i de reconstruc ie ecologică a zonelor contaminate la nivel local@ț ț* /laborează propuneri de proiecte si programe "n domeniul conservării naturii&

biosecurită ii& protec iei solului i subsolului "n vederea atragerii de fondurii intene iț ț ș ș

e4terne@* $onitorizează implementarea legisla iei de mediu "n domeniul gestionării de eurilor ț ș

i substan e c-imice periculoase@ș ț

69 S)!3(*("0 M&n(%&!(n/, S(n%)8$ ( C&&!&n+!)ș are "n coordonarea sa următoarele

compartimente+(7 Compartimentul =aze de ate& inteză i rapoarte@ș

((7 Compartimentul 0aborator@(((7 Compartimentul Rela ii Publice i Comunicare& Planuri& Proiecte i Programeț ș ș

erviciul $onitoring& inteză i Coordonare are următoarele atribu ii generale+ș ț

* /laborează rapoarte de sinteză& la nivel jude ean& privind starea mediului@ț* Prelevează probe din mediu i verifică datele analitice@ș* Administrează sistemul integrat de baze de date de mediu& la nivel jude ean@ț* $onitorizează stadiul "ndeplinirii angajamintelor "n domeniul protec iei mediului& laț

nivel jude ean&asumate prin planurile de implementare negociate cu Comisiaț

/uropeană "n procesul de aderare la niunea /uropeană& i "ntocme te periodicș ș

rapoarte de evaluare pentru informarea agen iei regionale pentru protec ia mediului@ț ț/9 C'+!%(#)n%"0 B"/)% 6(n+n ), +#(n(1%!+%(3ț are următoarele atribu ii+ț

- !rganizează i ine eviden a financiar contabilă a agen iei& potrivit 0egii nr. NKK?2KK2ș ț ț ț

privind finan ele publice& 0egii nr. I2?1GG1 0egea contabilită ii republicată@ț ț- Asigură fundamentarea i elaboarea proiectului bugetului de venituri i c-eltuieliș ș

pentru activitatea proprie i il supune spre aprobare ordonatului secundar de credite@ș- Propune rectificări "n bugetul de venituri i c-eltuieli propriu@ș- !rganizează i conduce contabilitatea opera iunilor de "ncasări i plă i derulate prinș ț ș ț

conturile proprii@


35/44

- /fectuează calculul drepturilor salariale i altor drepturi drepturi de personal cuș

aplicarea cu stricte e a reglementărilor legale@ț- Procură& "n limitele necesarului aprobat& materialele administrativ*gospodăre ti& cuș

respectarea prevederilor legale privind ac-izi iile publice@ț

E#(%)!)+ "n)( +"%&!(8+ (( ) #)("ț

Avizul de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protec'ia

mediului& care confirmă integrarea aspectelor privind protec'ia mediului "n planul sau programul

supus adoptării& conform prevederilor art.2 din !) nr. 1GN?2KKN privind Protec'ia $ediului

aprobată cu modificări prin 0egea nr. 2FN?2KKF cu modificările (i completările ulterioare.

olicitarea (i ob'inerea avizului de mediu pentru planuri (i programe este

obligatorie pentru adoptarea planurilor (i programelor care pot avea efecte semnificative asupra

mediului.

Avizul de mediu "(i păstrează valabilitatea pe toată perioada punerii "n aplicare a planului

sau programului.

Procedura de reglementare (i competen'ele de emitere a avizului de mediu pentru planuri

(i programe sunt date prin >) nr. 1K6F?2KK privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării

de mediu pentru planuri (i programe.

/tapele procedurale ce trebuie parcurse "n vederea evaluării adecvate sunt stabilite

conform !$ nr. 1G?2K1K pentru aprobarea )-idului metodologic privind evaluarea adecvată a

efectelor poten'iale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes

comunitar.

>) 1K6F?2KK reprezintă transpunerea irectivei 2KK1?2?C/ privind evaluarea

efectelor anumitor planuri (i programe asupra mediului 7/A; (i este implementată prin

următoarele acte normative+

!$ nr. GGN?2KKF pentru aprobarea listei planurilor (i programelor care intră sub

inciden'a >otăr#rii )uvernului nr.1K6F?2KK privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării

de mediu pentru planuri (i programe@


36/44

!$ nr. 116?2KKF pentru aprobarea $anualului privind aplicarea procedurii de realizare

a evaluării de mediu pentru planuri (i programe@

$anualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si

programe.

n cazul "n care planurile (i programele supuse evaluării de mediu au impact transfrontier

se aplică prevederile Conven'iei /spoo ratificată prin 0egea nr. 22?2KK1 pentru ratificarea

Conven'iei privind evaluarea impactului asupra mediului "n conte4t transfrontieră adoptată la

/spoo la 2N februarie 1GG1.

0ista actelor necesare pentru transferul unui aviz de mediu+

1; Cerere motivată prin care se solicită transferul avizului de mediu@2; eclara'ie pe propria răspundere dată de către noul titular că implementează

planul?programul "n acelea(i condi'ii pentru care a fost emis avizul de mediu@3; Avizul de mediu "n original@; :erocopia actului care atestă dreptul de proprietate sau folosin'a asupra

terenului?spa'iului pentru noul proprietar 7e4. contract v#nzare * cumpărare e4tras c.f.&

contract "nc-iriere& comodat etc.;.

A*%(3(%$ ( )16$ "!+%) )ț ș A/)n (+ ')n%!" P!&%)* (+ M)("0"( B&%& +n(ț ț ș

Agen ia pentru Protec ia $ediului =oto aniț ț ș promovează& coordonează i participă laș

derularea de proiecte& activită i i programe& colabor#nd cu unită i de "nvă ăm#nt& organiza iiț ș ț ț ț

neguvernamentale i institu ii publice& de tipul celor enumerate mai jos+ș ț

.7 P!&/!+#"0 (n%)!n+(&n+0 ECO COALA:

* realizează coordonarea& la nivel jude'ean& a celor 12 unită'i de "nvă'ăm#nt "nscrise "n present "n

program@

* acordă consultan'ă "n vederea "ntocmirii documenta'iilor necesare reevaluării@

* participă la ac'iunile desfă(urate "n cadrul unită'ilor de "nvă'ăm#nt "nscrise "n program@

* participă la activitatea de reevaluare a unită'ilor de "nvă'ăm#nt din jude'ul =oto(ani& "n vederea

men'inerii teagului 9erde.


37/44

7 C&0+5&!+!)+ *" (n1%(%"((0) ) n3$$#2n% (n


38/44

* "n cadrul sectiunii de mediu& speciali tii AP$ =otosani& desfă oară i coordonează activită i deș ș ș ț

tipul+

• Promovarea biodiversitatii din judetul =otosani

• us'inerea unor prezentări de specialitate legate de sc-imbări climatice& energie verde&

poluarea casnică i industrială& bune practice de gestionare a de(eurilor.ș

• esfă(urarea de activită'i (i jocuri colective de cunoa(tere& socializare (i perspicacitate.

@7 A* ("n( ) (n6&!#+!) J( *&nJ%()n%(8+!) + *)%$ )n(0&! (n


39/44

An)4)

An)4+ .: C0+1(6(*+!)+ '&%)n%(+0"0"0 %"!(1%(*

Clasificarea potentialulul turistic+

iversitatea resurselor turistice& gradul lor de valorificare "n actul turistic& intensitatea cu care

sunt atrase "n circuitul turistic etc. fac că poten'ialul turistic să fie clasificat după o serie de

criterii+

* Criteriul func'ionalită'ii divizează poten'ialul turistic "n+ poten'ial turistic func'ional sau

activ& intrat "n circuitul turistic al unui teritoriu (i poten'ial turistic latent sau disponibil * reune(te

acele componente naturale sau antropice ale unei regiuni 7zone; care& din anumite motive& nu audevenit elemente de polarizare turistică@

* Criteriul capacită'ii 7volumului; diferen'iază poten'ialul turistic total 7absolut; * care

vizează& pe de o parte& intrarea "n circuitul turistic a tuturor componentelor dintr*un teritoriu& iar

pe de altă parte e4ploatarea la parametri ma4imali posibili a componentelor& precum (i un

poten'ial turistic relativ * constituie doar o parte a poten'ialului turistic dintr*un teritoriu dat& care

poate func'iona (i independent că element de atractivitate turistică 7e4. =abele (i fin4ul * "n

cadrul comple4ului turistic =ucegi@ $uzeul de 8storie a Rom#niei * "n cadrul poten'ialului turistical =ucure(tiului;@

* Criteriul limitei de consum eviden'iază un poten'ial turistic inepuizabil * format din

acele resurse turistice ale căror capacitate de e4ploatare turistică nu poate fi epuizată 7teoretic;+

condi'iile climatice& relieful& apele etc.;& alături de un poten'ial turistic epuizabil * care include

componentele epuizabile "n decursul timpului 7elemente faunistice& floristice& monumente

istorice& obiective ar-eologice etc.;.

* Criteriul genetic eviden'iază două mari categorii de poten'ial turistic+ unul natural

7relief& climă& ape& vegeta'ie& fauna; (i altul antropic * care& la r#ndul sau& reune(te resursele

turistice antropice materiale 7obiectivele istorice& religioase& culturale& sportive& etnografice etc.;

(i activită'ile (i manifestările antropice cu func'ie turistică. n mod curent& "n turism se operează


40/44

cu tipurile genetice de poten'ial turistic 7poten'ialul turistic natural (i poten'ialul turistic

antropic;& fiecare tip av#ndu*(i propriile criterii de identificare& propria structura (i forme

specifice de e4primare (i valorificare "n teritoriu.

An)4+ : S%!"*%"!+ ) '!(#(!) %"!(1%(*$

tructurile de primire turistice includ+

.7S%!"*%"!( ) '!(#(!) %"!(1%(*) *" 6"n*("n( ) *+8+!) %"!(1%(*$ + -oteluri& -oteluri*apartament&

moteluri& vile turistice& cabane& bungalouri& sate de vacan'ă& campinguri& camere de "nc-iriat "n

locuin'e familiale& nave fluviale (i maritime& pensiuni turistice (i pensiuni agroturistice (i alte

unită'i cu func'iuni de cazare turistică@

7S%!"*%"!( ) '!(#(!) %"!(1%(*) *" 6"n*("n( ) +0(#)n%+() '"50(*$+ unită'i de alimenta'ie din

incinta structurilor de primire cu func'iuni de cazare& unită'i de alimenta'ie publică situate "n

sta'iuni turistice& precum (i cele administrate de societă'i comerciale de turism& restaurante&

baruri& unită'i de fast fond& cofetării& patiserii etc.& care sunt atestate conform legii@

?7S%!"*%"!( ) '!(#(!) %"!(1%(*) *" 6"n*("n( ) +/!)#)n%+ cluburi& cazinouri& săli polivalente&

instala'ii (i dotări specifice agrementului turistic@

@7 S%!"*%"!( ) '!(#(!) %"!(1%(*) *" 6"n*("n( ) %!+%+#)n% 5+0n)+! 7unită'i de prestări de

servicii pentru tratament balnear& componente integrate sau arondate compleurilor de turism

balnear;.

K7 S%!"*%"!( ) '!(#(!) %"!(1%(*) *" 6"n*("n( ) %!+n1'&!% + transport rutier 7autocare;@

transport feroviar 7trenule'e& trenuri de cremalieră etc.;@ transport fluvial (i maritim 7ambarca'iuni

cu scop turistic;@ transport pe cablu 7telecabine& telesc-i etc.;@


41/44

An)4+ ?: S%!"*%"!+ '&%)n (+0"0"( %"!(1%(* n+%"!+0ț

P&%)n(+0"0 %"!(1%(* n+%"!+0R)0()6 J(/)&0&/()

C0(#$ H(!&/!+6() V)/)%+() F+"n$ N+%"!+&*!&%(%$

- trepte derelief 7mun'i&dealuri&c#mpie& deltă& plaje litorale;@

- microformede relief+relief glaciar&carstic&volcanic&eolian 7st#nci bizarre;@

- alteelemente+

structure (iformegeologice&"nclina'ia plantelor.

- temperaturaaerului (i aapei@

- precipita'iilic-ide@

- stratul dezăpadă@

- durata destrălucire asoarelui@

- bioclimatul.

* ape feratice (iape minerale@

* r#uri& lacurinatural7inclusive

terapeutice (iantropice@

* $area ,eagră (ielta unării.

* tipuri de păduri@

* florăspecific@

* monumenteale naturii (irezerva'iinaturale@

* păduri deinteres social*recreativ.

- fondulcinegetic7v#nat cu păr (i cu pene;@

- fond piscicol@

- speciifaunisticeocrotite@

- rezerva'iinaturale

* parcurinatural@

* rezerva'iiale biosferei.


42/44

An)4+ @: S%!"*%"!+ '&%)n (+0"0"( %"!(1%(* +n%!&'(*ț

P&%)n (+0"0 %"!(1%(* +n%!&'(*ț

C"0%"!+0-(1%&!(* T)=n(*&-)*&n(* S&*(&-)#&/!+6(*

9estigii ar-eologice

grece ti& dacice&ș

romane& medieval@

$onumente istorice de

artă i ar-itectură@ș

8nstitu ii i evenimenteț ș

cultural*artistice@

/lemente de

etnografie i folclor ș

Amenajări

-idroenergetice+

baraje& lacuri de

acumulare& etc@

Canale de naviga ie&ț

drumuri i poduri& etc@ș

iferite unită iț

economice+ ferme

agricole& centre

viticole& etc@

Popula ie@ț

A ezări+ș

• rbane

• rurale

An)4+ K: C0+1(6(*+!)+ +!((0&! '!&%)


43/44

An)4+ : A!((0) '!&%)


44/44

/ditura+ /conomica

3. /cologie si protectia mediului. $anual pentru clasa a :88*a

Autori+ ,icolae )ăldean& )abriela taicu& orel Rusti

/ditura+ /conomica

. /duca ia pentru dezvoltare durabilă prin i pentru comunitateț ș

Autori+ Prof. master Constantin Cojocariu

/ditura+ A4a

N. Caiet de noti e + ezvoltare durabilă "n turism clasa a :88 aț6. http://www.eiturauniversitara.ro/meia/p/!6"#ea$b%&atrimoniul'turisti

c'al'(omaniei')'p.'%)"%.p *. https://maalinab++.worpress.com/"%!/6/!/componentele)patrimoniului)

antropic/$. http://www.scrib.com/oc/**%$++/6)&otentialul)-uristic)l)

(omanieiscrib#. http://www.scrib.com/oc/""0!+"#0/&otentialul)turistic)romanescscrib%.http://www.anpm.ro/ 11. Revista %erra $agazin
http://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/4f62d9ead8b1fPatrimoniul_turistic_al_Romaniei_-_p._1-21.pdfhttp://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/4f62d9ead8b1fPatrimoniul_turistic_al_Romaniei_-_p._1-21.pdfhttps://madalinab33.wordpress.com/2014/06/04/componentele-patrimoniului-antropic/https://madalinab33.wordpress.com/2014/06/04/componentele-patrimoniului-antropic/http://www.scribd.com/doc/77108303/6-Potentialul-Turistic-Al-Romaniei#scribdhttp://www.scribd.com/doc/77108303/6-Potentialul-Turistic-Al-Romaniei#scribdhttp://www.scribd.com/doc/22543295/Potentialul-turistic-romanesc#scribdhttp://www.anpm.ro/http://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/4f62d9ead8b1fPatrimoniul_turistic_al_Romaniei_-_p._1-21.pdfhttp://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/4f62d9ead8b1fPatrimoniul_turistic_al_Romaniei_-_p._1-21.pdfhttps://madalinab33.wordpress.com/2014/06/04/componentele-patrimoniului-antropic/https://madalinab33.wordpress.com/2014/06/04/componentele-patrimoniului-antropic/http://www.scribd.com/doc/77108303/6-Potentialul-Turistic-Al-Romaniei#scribdhttp://www.scribd.com/doc/77108303/6-Potentialul-Turistic-Al-Romaniei#scribdhttp://www.scribd.com/doc/22543295/Potentialul-turistic-romanesc#scribdhttp://www.anpm.ro/

Documents

Protejarea Si Conservarea Resurselor Turistice 2 1