Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

  • Upload
    rala-la

  • View
    240

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    1/63

    CURS 1

    Primal mom in care s-au creat interesele pentru restaurare.

    AUGUSTUS

    Primul moment il putem consemna in perioada Imperiului Roman , acum 2010

    ani , cand constatam pentru prima data ca exista un interes pentru ceea ce facuserea

    inaintea lor , grecii . Primul dintre cei care e interest de acest lucru este Augustus , apoi

    Adrianus care gasesc in arta greceasca modelul , exemplul , tinta pentru ceea ce ar

    trebui sa fie arta timpului lor . De aceea , exista si o sintagma “exemplaria grecafolsita

    de Adrianus in sensul in care ceea ce creasera grecii !Imperiul Roman a ing"itit din

    punct de #edere politic si militar $recia% , a preluat si o serie de bunuri artistice ,

    considerate nu ca o prada de ra&boi !lucru comun in perioada aceea % ci ca niste

    obiecte care a#eau o cu totul alta semnificatie ' erau ce#a exemplar , spunea despre

    tintele care trebuie atise. De altfel , Adrian , in #ila sa de la (ripoli foloseste statui luate

    din $recia pt acest moti# ' in opinia lui fusese si opinia lui Augustus - grecii erau cei

    care ase&asera niste standarde artistice la un moment dat.

    Istoric , Imperiul Roman decade , este atacat din exterior de barbari , se di#ide in

    Imeriul Roman de Rasarit cu capital la )onstantinopol si in Imperiul Roman de Apus cu

    capital inta la Roma si apoi la Ra#enna , iar in acest proces istoric a#em de a face cu 2

    momente *

    1. )onsemnat in secolul I+ cand se constata un apetit pt colectia obiectelor de

    arta si acest apetit , considerat prima epoca a colectionarilor ni-l explicam nu

    pe ratiuni de ordin cultural !cum era ca&ul la Adrian ' produse exemplare ale

    artei % ci e #b de o te&auri&are . In aceasta perioada economia Imperiul

    Roman deca&use , nu mai era economia unui sc"imb monetar , era o

    economie anclati&ata , oamenii descopera pentru prima data ca arta poate sa

    fie si un miloc de a te&auri&a ' de atine niste #alori . Intr-o perioada in care

    banii nu mai a#eau forta lor de dinainte , cand atacurile erau din ce in ce mai

    dese a#em de a face cu o “moda a colectionarii.

    (DRI)

    2. /a incep secolului al +II lea , in mod paradoxal este legat de figura unui

    barbar !daca prima daca era #orba de 2 imparati normali% . Acum e #b de un

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    2/63

    conducator militar si politic de extractie barbara , (eodoric ,care la inceputul

    secolului al +I lea conduce prin cucerire Roma, Imperiul Roman de Apus .

    $asim intr-o serie de documenteemise de (eodoric,lucruri foarte interesante .

    pune intr-una din scrisorile trimise :”ai grija ca toate ruinele din Roma sa fie

    reparate , Roma cea binecuvantata dintre orasele lumii , in Roma nu trebuie

    sa se gaseasca nimic sordid si mediocru . “ Dupa ce tocmai a intrat ca si

    cuceritor , repara constructiile,palatele si fortificatiile Romei . ai spune ca

    este important atat sa pastre&i cat si sa cree&i si comanda tigle pentru

    repararea acestor situri si spune ca ” vezi ca acest lucru sa se indeplineasaca

    , astfel incat sa meritam multumurile trecutilor regi a caror opera noi am dat o

    nemuritoare tinerete” .

    In genere , cand cine#a facea cuceriri , atunci continua operatiunea

    militara prin distrugerea a ce se gasea la fata locului Teodoric impunea

    repararea a ceea ce el gasise in Roma , nicidecum sa distruga , spune ca

    face acest lucru pentru a bine merita multumirile trecutilor regi,a celor

    impotri#a carora el luptase si castigase . (eodoric si-a dat seama ca daca a

    putut castiga militar , era mai greu sa gu#erne&e un teritoriu asupra caruia nu

    a#ea nici legitimitatea dinsatica , nu era descendentul unuia dintre fostii regi

    sau imparati , nu a#ea nici legimititatea a cetateanului roman , el #enea din

    afara imperiului si nici nu a#ea nici legimitatea unei caste princiale .

     +edem in aceasta atitudinea a lui (eodoric pentru prim data un interes

    foarte concret pe care unii l-au a#ut pentru a se raporta intr-un anumit fel fata

    de operele trecutului . Adrianus si Augusut care se raportau fata de staiunile

    grecilor a#eau o perspecti#a culturala , (eodiric nu a#ea o astfel de

    perspecti#a ,era eminamente politica pentru a-si gasi o legitimitate , mimand ,

    facand lucruri pe care in ci#ili&atia romana nu le faceau decat mostenitorii .

    (ermenul de partimoniu este un termen latin care defineste relatie uridica

    intre mostenitor si parintele sau , tatal sau , forta barbatilor , iar partimoniul

    era in esenta aceasta relatie de primire a bunurilor pe care le-a primit de la

    parinte , dar si a griii lor . In legislatiaromana , atunci cand preluai mostenirea

    , o preluai cu toate cele bune si cele rele ' luai si datoriile , obligatiile

    partimoniul , mostenirea este o c"estie care nu poate fi refu&ata , se poate

    #inde dar aceasta instrainare inseamna ca am intrat in posesie . $ria pt

    lucruri facute de altii era intotdeauna de aceasta relatie .(eodoric considera

    ca * aratand ca ingriesc palatele , oamenii se #or uita ca la un mostenitor“ ,

    ceea ce ii dadea o legitimitate utila .

    Pt prima data cand putem constata ca cine#a se interesea&a de ceea ce

    au facut alte generaii in sesnsul protearii acestor artefacte ' interes politic ,

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    3/63

    interesant de remarcat . “Incat sa meritam .. , termenul de nemuritoare

    tinerete. Daca pri#im cu mintea si oc"ii de asta&i , #edem ca ceea ce noi

    asta&i gandim si anume ca protearea partimoniului , monumentelor istorice ,

    capodoperelor artei este o c"estie fara decadere. 3oi nu ne-am propus sa

    pastram +enus din ilo doar pana in 2010 , sau pana la o anumita data ,

    atunci cand clasam si proteam ca monument istoric ce#a nu o facem pt 40 de

    ani , este pt totdeauna. (eoretic ne asteptam ca un monument istoric proteat

    sa se duca in timp atat cat lumea #a exista .

    Aceasta idee o #edem pt prma data in aceasta expresie . “nemuritoare ,,

    )eea ce a cerut (eodoric constituie o exceptie !reconstruire%. Regula e#ului

    mediu timpuriu era aceea ca lucrurile erau pastrate atat timp cat foloseau la ce#a a

    folosi la ce#a incadra o paleta larga * ca material de constructie - lua &idaria de piatra ,

    la a-ti folosi ca fundatie si desigur pana la a-ti fol ca atare in scopurile, utili&arile sale

    proprii .

    5Aici imaginea Pantheonoui din Roma este una sugesti#a pentru ca spre

    deosebire de alte temple ale Romei , ne-a par#enit relati#e intact , pt ca la un moment

    dat la inceputul secolului al +II lea a fost transformat intr-o biserica crestina . patiul

    interior a fost considerat a fi potri#it daca intrati acum se poate citit la intrare ca intrati

    in 6iserica anta aria artira . Asa au scapat in Roma si o serie de statui , pentru ca

    au fost confundate cu edificiile unor sfinti sau cu statuia imparatului )onstantin care

    fusese sacrificat pentru ca daduse libertate bisericii si cultului crestin . In rest ,

    constructiile pe percursul e#ului mediu nu erau proteate ci erau folosite ' material ,

    locul lor pe care il ocupau in cetate, in oras .

    )AR/ )/ AR

    Pe acest fondul al acestui tip de relatie foarte pragmatic , lipsita de scrupule

    a#em din cand in cand niste repetari ale momentului (eodoric cu aproape aceleasi

    moti#atii . A#em momentul )arol cel are care politic dorea o reconstituire a Imperiului

    Roman .Proiectul sau politic era sa readuca sub sceptul sau Imperiul Roman si atunci in

    )apela Palatina de la At"ena reia un model spatial care in opinia sa il leaga cel mai

    bine de Imperiul Roman , reia modelul spatial de la an +itale de la Ra#enna , aduce

    c"iar de la Ra#enna o serie de piese de decoratie , sculpturi , capitele, pe care leinglobea&a in constructiile sale de la A7888 . +rea sa spuna ca “ eu sunt

    descendentul acestui imperiu care este ar"itectural repre&entat la Ra#enna pe care il

    simboli&e& aici ' acest lucru da legitimi&are proiectelor mele “ .

    /afel ca si (eodoric,)arol cel are , numeste pe Decin"at , supraintendent al

    constructiilor publice ,este primul ministru al constructiilor publice de care a#em

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    4/63

    cunoastere in uropa . puneam , regula este ' folosim ce ne poate folosi , nu a#em

    nici o obligatie fata de trecut sau fata de obiectele trecutului .

    52 exemple unde 2 amfiteatre romane sunt folosite pe intreaga perioada a #ului

    ediu , poate c"iar si dupa , pana spre sfarsitul secolului al +III lea , cand se

    demontea&a aceste constructii . Intr-unul din ca&uri , prin sec olul 9 , intreaga localitateera stransa in acest amfiteatru , foarte a#antaos pentru protectia care o oferea , incinta

    fiind inconurata .

    )/:3A /:I (RAIA3

    In 11;2 la Roma , senatul Romei !senatul a&i ' consiliul local al cetatii Roma%

    decide ca sa protee&e )olumna lui (raian de orice posibila distrugere , degradare si sa

    pedepseasca cu o pedepsa aspra , cu moartea si confiscarea a#erii orice atac la adresa

    acestui edificiu .

    xplicatia * in conflictul intre imparat si papa in care imparatul la #remea

    respecti#e era

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    5/63

    de alta ridicata peste constructia antica , in Rimini Arcul lui (raian e folosit pt intarirea

    unei porti , rasul /uca pe intreg amfiteatrul a fost construita , generata , o piata o#ala

    pt simplul moti# ca toate locuintele erau construite pe gradenele amfiteatrului .

    )olloseumul a folosit pentrut materialul de constructie , tra#ertinul ' starea este datorata

    imprumutarii materialului de constructie din acest edificiu pentru toate constructiile

    Romei.

    Pe acest fond aungem in perioada renasterii unde lucrurile incep sa se sc"imbe

    intr-un mod semnificati# . pre deosebire de e#ul mediu se obser#a o generali&are a

    interesului fata de constructiile si operele de arta ale trecultului , nu mai era doar

    interesul unei personae sau numai interesul exprimarii unui statut politic. Artistii

    renasterii impartasesc idea lui Adrian ca in operele de arta ale antic"itatii !grecesti si

    romane% se gaseste secretul unor opera , cercetand ceea ce se gaseste pastrat in ceea

    ce facusera inaintasii pot scurta drumul spre gasirea retetelor de atingerea perfectiunii

    obiectelor de arta . data obiectele masurate , desenate , descrise , intelese , ele nu

    mai pre&entau #reun interes. A#em aceasta sci&ofrenie intre un interes foarte intens

    pentru a descoperi , pt a gasi noi inscriptii , noi obiecte , pt a cerceta si masura

    constructiile , pentru a intelege rapoartele partilor si o lipsa totala de interes pt

    protearea a ceea ce s-a cercetat , masurat cu o clipa inainte .

    Asa incat in renastere constatam o imporanta pierdere de patrimoniu antic prin

    folosirea intensi#a a locului , materialelor din care erau facute acestea . Poate ca cel

    mai bun exemplu este felul in care a fost tratata 6asilica Paleocrestina fantul Petru

    care a fost demolata pentru ca pe locul ei sa fie ridicata )atedrala fantul Petru . 3ici

    c"iar elemente care tin de cultul relic#elor nu impiedicau o distrugere , inlocuire a

    constructiilor #ec"i cu altele noi .

    In aceasta perioada unul din artistii renasterii , Rafael anc"e& este insarcinat de

    papalitate sa se ocupe de bunul mers al lucrarilor la catedrala fantu Petru , in acelas

    timp , sa aibe gria de statuile antice existente in Roma . Intr-un raport pe care Rafael il

    scrie in 1424 Papei /eon al 9 lea descrie acti#itatea sa si insista papei sa ia masurile

    cu#enite pentru a impiedica distrugerile la care era supus patrimoniul antic"itatii

    Romei . aterialul de constructie era foarte la indemana , era o perioada de boom al

    constrictiilor , structurile , marmura din care erau facute erau un bun material pt a fi ars

    si de a obtine #arul si pe acest fond, distrugerile erau foarte importante . Prin aceasta

    scrisoare , Rafael ant&io aduce o serie de argumente care apar pentru prima data in

    aceasta incercare de a #edea cum a e#oluat relatia dintre ci#ili&atia europeana si

    lucrurile facute de inaintasi . l #ine si arata ca respectful pt operele de ar"itectura ale

    inaintasilor are ce#a din spiritual crestin si respectul pe care crestinul trebuie sa il aibe

    pt parinti , pt relic#ele sfintilor , pt tara si locul in care traiesc . ste pentru prima data

    cand nu mai exista un interes pragmatic , de legitimi&are politica , de interes de

    simboli&are ci apare ce#a cu ade#arat cultural . ste pentru prima data cand cine#a

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    6/63

    incearca ca moti#e&e de ce era important sa pastram ceea ce au facut altii nu prin

    prisma unor interese mesc"ine , ci din perspecti#a unor #alori culturale ingemanate de

    aceste obiecte . In acest text #edem cum#a , din nou, aceasta idee a protearii pentru

    todeauna , Rafael subliniind ca ceea ce natura si timpul nu a fost in stare sa distruga , o

    fac cu mare succes oamenii in ca&ul Romei si spune ca reusesc sa distruga o cetate ce

    in contra legilor naturii “parea a fi extrasa mortii si promisa eternitatii “. In aceasta

    epistola , dincolo de aceste aspecte morale de etica crestina , ce se ba&au pe un cult al

    relic#elor ce fusese bine de In timp , Rafael mai aduce niste argumente . l spune ca

    nu a putut in#ata mai mult si mai bine despre lucruri care pare imposibile asta&i de facut

    decat din cercetarea lucrurilor facute de inaintasi . pune ca ceea ce lor le parea foarte

    simplu , noua , asta&i ne pare imposibil . /afel , adduce acest spirit al renastesii care

    cauta secretul proceselor , frumusetii . mai spune ce#a f important pt ca a ramas in

    filo&ofia europeana . Asta&i spunem legat de un monument in stare precare de

    conser#are * asa ce#a nu mai poate fi facut !decoratii , te"nici , oamenii cababili sa le

    reia% . Aceasta idee a unor lucruri stapanite de trecut , dar care asta&i noi nu mai stimcum sa le facem apare in acest moment si este marturisit de Rafael in scrisoarea sa

    catre /eon al 9 lea* “si cand examine& ratiunea7. lor le erau facile , noua ni se par

    imposibile . Deci #ine cu o serie de argumente ba&ate pe etica crestina , argumente

    care pleaca de la rolul educati# si formati# al studierii monentelor pentru ca la un

    moment dat sa e#oce si aceasta apropiere pe care el o #ede intre gria si dragostea

    pentru ceea ce au facut inaintasii si pentru gria si dragostea pe care biserica o

    propa#aduia pentru familia si pentru patria crestinatatii.

    Aceasta inter#entie a lui Rafael face ca Papa /eon al 9lea si apoi si altii sa

    emita o serie de decrete papale prin care pedepseau distrugerea monumentelor si astatuilor antic"itatii . unt #reo =0 de decrete papale care pedepsesc .

    Perioada renasterii este cea care incearca lafel ca si perioada anterioara sa

    foloseasca locurile monumentelor antice sau monumentele in masura in care acestea

    permiteau . xemple * (emplul At"enei si

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    7/63

    x de inter#entii pe strucruri medie#aleale lui Alberti *

    5(emplul 7 din Rimini , in care el #ine cu o intreaga camasa de ar"itectura in

    spiritual renasterii cu arcade , iar in spetele ei se #ede structura #ec"e , medie#ala de

    caramida a unei biserici medie#ale

    5anta aria 3o#ella ,

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    8/63

    ceea ce am putea sa spune o noua moda a colectiei de arta si o spargere a

    monopolului pe care il exercita anta antic"itatii in interesul pub. /umea de#ine mai

    mare prin desc geo , nu mai consta doar in lumea si in arta europeana . In sec 1B a#em

    de-a face cu constituirea unui mu&eu in sensul in care noi asta&i consideram mu&eu ca

    institutie - .. useum in xford , o institutie care aduna , conser#a si cercetea&a

    bunurile artistice . Pe fondul acestui interes pentru lucruri exotice din locuri indepartate ,

    din locuri in care exploratorii aungeau din ce in ce mai departe , a#em de-a face si cu

    un e#eniment foarte important ' descoperirea in Peninsula Italica in 1B>C, apoi 1B=C a

    doua orase atunci acoperite de la#a +e&iu#ului in eputia din B , era noastra , ste

    #orba de orasele Eerculanum si Pompei .

    le sunt descoperite si soarta face ca sa poata fi studiate de un important om de

    stiinta al perioadei , angaat , secretar al unui puternic cardinal , mai apoi de#enit papa ,

    Fo"an 7 care in ba&a descoperirilor , cercetarilor pe care le face ,a noilor descoperiri

    de opera de arta , reali&ea&a o serie de lucrari punand ba&ele unei discipline stint , el

    fiind cons de at , parintele ist artei antice . aceste desc #in intr-un mom in care

    artefactele ant fusesera epui&ate ca cercetare , unele c"iar pierdute din lipsa interesului

    de cercetare si momentul 1B>CG1B=C aduce o noua energie in aceasta aplecare a

    interesului europeanului pentru arta trecutului . Ramanem in continuare intr-o sfera a

    cercetarii , nu neaparat si a protearii .

    Interesul stiintific , academic creste si prin aportul enciclopedistilor . ec 1C,sec

    luminilor este si sec enciclopedistilor , un grup de oameni care considerau ca lumea

    poate sa fie cunoscuta si explicata stiintific in toate domeniile sale . pera

    enciclopedistilor urmareste sa defineasca fiecare obiect , fiecare fenomen al lumii

    cunoscute . A#em in acest spectru al acti#itatii enciclopedistilor si definirea termenului

    cu care noi incepem sa lucam ' monument 7.. considera ca un monumentul este o

    constructi#e care are o scara ampla , este ce#a maiestuos , mon este legat in definirea

    data de deimensiune , de prestanta si etimologie ei cons ca termenul pro#ine de un

    cu#ant latim ' “momen , cu#ant care inseamna “a aminti ,a a#erti&a. De altfel , a#em

    c"iar o placa pe )olloseum in care este folosit acest termen pt a a aminti ertfa

    martirilor crestini in spatial interior al )olloseumului . Deci , in per sec 1C , termenul era

    asociat unei constructii de dimensiuni importante , cu multa enfa&a , si unui gest de

    amintire , de rememorare , de a#erti&are .

    ec 1C se termina cu cate#a lucruri importante pe care le aduce Re#olutia

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    9/63

    burg"e&ia in ascensiune% pt detronareapri#ilegiilor nobilimii si a clerului . /a scurt tp

    dupa i&bucnirea re# , unul dintre re#olutionari , )amil 7 spune intr-un discurs pol ca =0

    000 de castele au constituit prada bogata re#olutiei . )u alte cu#inte , =0 000 de const

    de mari dim !resedinte nobiliare , abatii , manastiri , bis% au intrat in patrimonial statului ,

    re# , urmare a nationali&arii , bunurilor impotri#a careia starea a >a , re#olutia se

    aruncase. In aceasta prima parte a re# fr , constr nobilimii , clerului sufera o imp distr pt

    ca sunt cons ca simboluri ale starilor respecti#e

    5o mac"ete a abatiei de la .. pe care am in#atat-o ca un model al abatiilor

    romanicului burgun france& din care auramas un singur turn la 3otre Dame imaginea

    frontului de #est cu galeria regilor , in care statuile au fost mutilate deoarece s-a

    considerat ca acestea repre&entau figurile regilor

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    10/63

    monumentelor este 77 care pledea&a in fata adunarii pt ca piesele ramase dupa

    distrugerea abatiilor , constr in ca in picioare , biserici , abatii , resedinte sa fie, de

    #reme ce erau nationali&are intrasera in part public , in#entariate . l #ine in fata

    politicienilor cu un astfel de catalog pe care el il intitulase “Antic"i 73ational , adica

    Antic"itatile 3ationale sau )ulegere de on , l fiind anticar , a considerat ca termenul

    de antic"itati este cel potri#it.

    ste pt prima data cand intr-un doc public este fol termenul de mon si de mon ist

    pt a define aceasta categ a unor bunuri de sorginte ist , consistenta artistica , fie ele

    constructii sau bucati de constructie . )e este important este ca pana la urma adunarea

    constituanta decide in fa#oarea acestui in#entor si acesta este primul in#entor cunoscutr

    al mon ist . Acest an 1B0 cu aceasta initiatica de in#entariere este defapt mom de

    nastere a unei idei , categorii , concept care se c"eama patrimoniu national . Astfel , cu

    autorul Re#olutiei

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    11/63

    6erlinului , Insula u&eelor .Ar"itectul este insarcinat de regale Prusiei sa se ocupe de

    mon publice . 7 se apleaca aspupra aceste pb , si emite cate#a principia inca #alabile

    * idea ca a pastra monumentele nu este treaba unui singur om ci trebuie sa se

    ba&e&e pe existent unei institutii si asa cum facu&e in

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    12/63

    A doua lucrare a lui +aladier , cea mai interesanta , fina , este restaurarea

    Arcului lui (itus , care in perioada e#ului mediu fusese inglobat intr-o incinta de

    fortificatii. +aladier recoinstituie geometria generala a arcului , dar se abtine acolo unde

    a reconsituit arcul sa reconstituie si decoratia sau elementele de modelatura si oprindu-

    se la forme stili&ate , elemente care nu merg pana in ultimul detaliu . De la departare

    citim coinstr asa cum trebuie , cand ne apropiem desc care sunt locurile care au fost

    pastrate in timp prin decoratie , parina , degrader , si &one cu coloane fara caneluri ,

    profile mult simplificate pe care +aladier le-a marcat ca si inter#entie .

    In 0 - scrisoare pe care min de interne ,

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    13/63

    7 a fost primul inspector general .

    Prospere erime.. 8 a fost al doile insp general al mon a facut ceea ce se

    cerea ,cel care scoate la i#eala frumusetea , bogatia si #aloarea romanicului . Pana la el

    se accepta ca este #aloroasa creatia antic"itatii , se accepta ca goticul are o oarecare

    #aloare pt ca este un spirit national in franta , dar romanicul era cons a fo o per in caremesterii nu reuseau sa construiasca constructii perfecte ' ba&a premergatoare goticului

    . P. aduce in #i&or #aloarea , bogatia ar"itecturii romanice .

    ste cel care incearca sa norme&e relatia pe care o a#eau ar"itectii cu

    monumentele si nu era o perioada bogata in specialisti , constata acest lucru si

    considera ca principalul principiu este acela de a nu face rau , a nu ino#a . l constata

    ca e ne#oie de speciali&are atunci cand un ar"itect se apleaca asupra unui monument

    istoric si in nici un ca& a nu considera ca stii mai bine cum se restaurea&a o constructie .

    Al treile inspector general este ugene manuel +iollet le Duc ' t"eoretician alar" . ste un apropiat al lui +itet !primul inspector general % si este fiul unui asa &is

    ar"itectului #ioce&ean , care se ocupa de constructia unei #ioce&e , lucru care il face

    sa cunoasca mai bine , de tanar , constructiile medie#ale. Are curaul ca la 2; de ani ,

    atunci cand nici unul dintre ar"itecti nu si-a luat raspunderea sa inter#ina asupra ba&ilicii

    adelaine de la +e&ela !+e&lei% , toti considerand ca aceasta nu mai putea fi sal#ata ,

    in 1C=0 +iollet le Duc spune ca el crede ca poate sa consolide&e sis a inter#ina asupra

    acesteia si in contra tuturor parerilor , el c"iar reuseste sa faca acest lucru .

    ste cel care pt prima data def termenul de restaurare si da o def restaurarii intr-

    un articol “la restaurationHasupra restaurarii , intr-o lucrare pt care a de#enit cunoscut“dictionaire 7 . Aici da o serie de definitii diferitelor categorii cu care opera in

    ar"itectura . In aceasta definire a restaurarrii el spune ca atat termenul cat si acti#itatea

    pe care termenul o defineste sunt amandoua moderne , aratand ca pana in sec 1

    practic nu exista o acti#itate care sa poata fi denumita ca restaurare ! pe parcursul

    e#ului mediu , a renasterii se reparau , se consolidau sau c"iar se demolau constructii%

    si da aceasta definitie : ”a restaura o cladire nu inseana a o conserva , a o repara

    sau a o reconstrui . !ste a o restabili intr"o integralitatei in care poatesa nu fi existat

    niciodata”  . ocanta pt noi ,a sta&i nu acest lucru este cel pe care il luam in calcul

    cand #b despre restaurare , dart b sa constienti&am ca in mom in care restaurarea este

    teoreti&ata . spune nu dintr-o perspecti#a teoretica , ci dupa ani de preactica in carea plecat de la ideea ca orice inter# a ar" asupra unei const ist trebuie sa ii dea acesteia

    o noua speranta de #iata , mai mare , inter# sale pleaca de la ideea ca mai ales in const

    gotica medie#al orice element ar exista are o ratiune de a fi ' “nimic nu este in plus in

    ar" medie#al “ . defineste stilul ca fiind acea ratiune care gu#ernea&a existenta

    partiolor . +iollet le Duc spune at cand inter#enim , tb sa ne punem in sit acestei logici

    pe care mesterul , ar" constr a stapanit-o sau a stapanit-o partial . tb sa ducem aceasta

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    14/63

    perfectiune a stilului ca logica a lucrurilor sis a ducem constr la o perfectiune ,

    perfomanta ai sa ii dam aceasta sKeranta de #iata .

    Arata ca pt prima data sec 1 prin acumularile in stiinta istorica , este primul

    moment al e#olutiei europeanului in care se poate face restaurare . pune “ doar acum

    cand stim atatea despre trecut putem intrade#ar sa gasim logica si sa urmarim logicatrecutului at cand inter#enim pe un mon “ . da ex printer stiintele natural care a la

    di#erse conclu&ii , puteau spune cum arata animalul resp .

    )onstienti&am pe de-o parte ca +iollet le Duc era nu un paseist ci unul din ar"

    poate cel mai puternic orientat catre #iitor din rationalismul pe care il propa#aduia , sis a

    connst ca la mom la care si-a inceput act nu existau repere care s ail contra&ica f mult .

    buna parte din constr care au trecut prin santierele sale pb nu ar mai fi existat a&i

    daca el nu ar fi inter#enit . Inter# lui si a scolii pe care o generea&a in dintre statui este portretul lui # l

    d , e #b de o inter#entie spectaculoasa de a reconstrui o piesa remarcabila din plesa

    gotica , unul din cei 12 apostoli in loc sa fie orientat in os , este orientat catre plesa!autoportret a lui # l d % , adduce os erie de sculpture pe care le ast&ea&a in locurile in

    care cons ca art b sa fie , modifica o serie de goluri de ferestre ' #al stilistica superioara

    celei pe care o a#ea , o "imera proiectata de # l d sau piese de decoratie , unuri dintre

    portaluri erte marcat cu culoare inc"isa acolo unde a fost restaurat

    alta restaurare este unul dintre ar" scolii lui # l d constantin .. la sf laurent&iu

    extrage fatada renascentista si face o presupunere de fatada gotica .

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    15/63

    7 la cat din Angouleme care reali&ea&a o rest in maniera scolii lui # l d punand in

    partea de sus o compo&itie al lui paul abadie care considera ca asa stilul cat este

    implinit

    /a noi in tara ' andre lencompte , pus la dispo&itia principelui pt a restura cate#a

    din bis , mon principatelor . erie de inter#entii f libere , subiecti#e .

    Aceeasi trasatura a int care urmaresc o unitate a stilului indifferent de

    imperfectiunile pe care etapele ist * $eorge 7 din Anglia * c"ic"ester , Lesminster

    abbe7.

    CURS 3

    )ritici ale timpului , ramanem in sec 1 , um sec 20 , pt a #edea ce se int in

    parallel cu de& acestora din pct de #dr institutional , de la 1C>0 in fr a#em un insp gen al

    mon , la 1C>B acesta este autat de o comisie superioara a mon ist care exista si asta&i

    in toate tarile europene , #om #edea cum se de opiniile despre ingriirea part .

    ste o perioada in care exista o preocupare pentru patrimoniu in 0 , 1C=C-re# care se petrec in sp urban al

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    16/63

    parisului % prefectul de sena sman considera ca degaarea pietelor , degaarea prin

    trasarea bule#ardelor are si un astfel de benefiuciu ' o mai buna stapanire a miscarilor

    populare din paris . exista si o serie de considerente legate de conceptiile urb ale

    perioadei in felul in care a fost trasat parisul acelei per .

    unt oameni care remarca ca o data cu aceasta moderni&are a Parisului sepetrec lucruri care sunt mai importante in perceptia part , 7 spune ca de ce tb sa facem

    goluri in urul catedralelor de #reme ce ele au fost construite pentru a fi #a&ute de la

    mica apropiere , sa te domine prin supri&a pe care ti-o da perceperea lor din apropierea

    lor . 5 3otre Dame asta&i #edem trasate cu un marca din piatra alba limitele constr si a

    stra&ilor care a#ansau pana in apropiata proximitate a catedralei . 5la stra&burg relatia

    dintre tesutul urban si biserica , ti se desc"ide catedrala de la o distanta f mica , efectul

    este c totul altul .5 abatia aint Denis e foarte sugesti#a pt efectul diferit de percepere

    a catedralei .

    +ocea care probabil a generat cel mai puternic efect a fost cea a lui +ictor Eugo . elera poet , un om implicat polititc , un re#olutionar , ca urmare a actiunilor sale si a

    opiniilor sale , el a fost exilat . +ictor Eugo scrie in urul anilor >0 o serie de articole

    publicate sub suptaritulul “Ra&boi Demolatorilor . e ridica in aceste articole pub in

    &iare , adresate publicului mare , se ridica importi#a atacului impotri#a patrimoniului

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    17/63

    culturala a unui imobil ca o #aloare de interes general . In #irtutea interesului general se

    stabileste o forma de ser#itute , o anumita limitare a exercitiului dr de propr.

    Aceasta idee este adusa pt prima data in despatere publica intr-unul dintre articole

    “Ra&boiul 7 “ de +ictor Eugo : “a distruge inseamna o depasire a drepturilor “.

    De la mom in care incepe sa lucre&e asupra mon ist , practicand o restaurare in

    consens cu teoria sa referitoare la ce inseamna restaurarea , + l Duc de#in tinta unor

    critici f acide . )ea mai imp si cea mai producti#e #ine de peste )analul anecii , din

    Anglia si apatine lui Fo"n RusJin ' alaturi de +iollet le Duc este considerat unul dintre

    teoreticienii ar"itecturii . e naste in 1C1 , moare in 100 si este o figura emblematica

    a perioadei #ictoriene . Influenta sa asupra publicului britanic in c"iar per #ietii sale se

    dat si apropierii de regina +ictoria si intr-un fel faptului ca ideila sale filo&ofice sunt

    caracteristice per marcate de regina #ictoria .

    l nu este un ar" , nu este un constructor , el este un filo&of , estetician. Pornim de laperisaul perioadei respecti#e , marcatde pe de-o parte de #ictoria Angliei asupra lui

    3apoleon ,lucru care desc"ide publicului dupa mai mult de >0 de ani din nou continentul

    !de la incep re# fr 1BC pana in 114 fr si Anglia au fost intr-o cintinua disputa care a

    agenerat o blocada a fr de catre Anglia% . Acest lucru generea&a un iteres deosebit , e si

    perioada in care apare pt prima data cum#a organi&ata acti#itatea turistica . Aceste

    interes pentru #alorile culturale ale continentului se combina cu un ineters dintr-o persp

    pol care este Acela de a da , de genera o preocupare si o ocupare tuturor celor care au

    fost sub arme , in armata import lui napoleon care dupa 1C14 se intorc acasa . Ideea

    care apare este aceea a unui program de constr a bisericilor . e aloca o suma

    important apt mom resp ' 2 mil de lire pt constr a peste 200 de bis in localitatile maimici , in loc mai degraba rurale . Desigur , apare pb in ce timp , care pb sa fie forma pe

    care sa o ia aceste bis ' ele tb sa fie proiectate , in maniera gotica goticul era cons

    stilul nat britanic . ra e#ident ca nus e putea aplica un stil care sa se apropiete de ceea

    ce se putea considera specific fr!classicism , renascentist% . dupa infrangerea fr , in nici

    un ca& nici un stil apropiat fr nu trebuia acceptat .

    Acest lucru face ca sa apara un inetes deosebit pt a cerceta felul in care intercut

    constuiau britanicii bis in stilul gotic , ceea ce generea&a o apropiere de conbstr

    trecutului , o cercetare a acestora si o practica in consecinta . in 1C=0 , parlamentul

    britanic , a lui 7 , este un foarte bun exemplu de perfectiunea la care a a unscercetarea modalitatii de const gotica pt a fi fol in aceasta per .

    aceasta apropiere de trecut , cercetarea constr trecutului ii #a ser#i alaturi de

    curio&itatea britanicilor pt ceea ce era redescoperirea continentului pt exemplificarea

    teoriilor sale .

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    18/63

    despre RusJin trebuie sa #orbim de 2 princ lucrari * cele B lampi ale ar"itecturii din 1C=C

    , “("e se#ern lamps of arc"itecture si o luctare din 1C= “pietrele #enetiei “, “("e stone

    of +enice , scrisa ca urmare a unui turneu in uropa , in care a gasit #enetia ca un

    smbol , exemplu al cresterii de decadentei unei ci#ili&atii , dand exemplu #enetiei pt a

    #b de fenomenele din soc si arta brit .

    Aceasta prima lucrare din 1C=C ,cele B lampi ale ar"itecturii care il face pe RusJin sa

    fie considerat ca t"eoretician al ar"itecturii , are B capitole , principii si in aceste

    principia a#em principiul al ;lea , lampa memoriei , in acest capito a#em princ opinii

    despre monument si restaurare .

    Incepe orin o afirmatie foarte puternica , clara , care se retine usor : “putem trai fara

    arhitectura , putem sa adoram pe $umnezeu fara ea , dar fara arhitectura nu ne putem

    adduce aminte”  ' una din trasaturile pe care el o #ede ar"itecturii , este ca una din

    functiile ar"itecturii este aceea de a ne aduce aminte . +orbim despre rolul ar"itectului

    in societate , el arata ca sunt 2 lucruri pe care o societate tb sa le ia in considerarereferitor la ar" *

    1. a ingrieasca constructiile trecutului pentru ca ele ne aduc aminte

    2. Rolul ar"itectului este sa construiasca a#and constiinta faptului ca ceea ce el

    proiectea&a , ri&ica asta&i #or fi monumentele epocilor #iitoare sic a in ceea ce

    constr noi asta&i trebuie sa existe acele nuclee de #alori de rememorare pe

    care urmasii nostril #or tb sa le descopere si pretuiasca .

    pune ca nu cladirea care este puternic decorate cu cine stie ce pretio&itati , ci cladirea

    care contine cea mai puternica e#ocare repre&inta constructiilr #aloroase . RusJin este

    cu mult in inaintea perioadei , pt ca pt prima data cine#a defineste #aloarea unor

    constructii care la prima #edere par modeste , defineste importanta partimoniului urban

    minor pt ca acest partimoniu #orbeste despre felul in care au trait niste oameni la un

    moment dat . Rupe acea def a mon care lega termenul de scarea impo&anta , de

    marimea , de enfa&a ' contea&a ceea ce este dincole de aceste lucruri . “%loria sa sta

    in varsta si puterea evocatoare, in contrastul lor tacut cu caracterul tranzitoriu al

    celorlalte lucruri .”  Arata ca exista case care in care noi #edem diferenta dintre present

    si obiecte care sunt facute sa se piarda la un mom dat si ca simtitm in raport cu anumite

    constr ale trecutului , ne#oie ca acele constr sa ramana .

    Plecand de la aceasta idee el anali&ea&a ar" si spune in subtext ca #b de o opera de

    creatie , opera de creatia oarecum pusa in comparati#e cu op creatiei di#ine . )eaa ce

    ne-au lasta cei din trecut este o opera de creatie duce la conclu&ie ca asa cum nu ne

    propunem niciodata sa modificam creatia unui pictor , a carui opera o cons definiti#e

    inc"eiata , nu a#em nici un dret ca sa inter#enim asupra creatiilor trecutului pt care noi

    suntem doar un milocitor intre trecut si generatiile #iitoare . In aceasta consecinta sta

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    19/63

    defapt critica maora pe care RusJin o face restaurarii asa cum era ea #a&uta de +iollet

    le Duc pt ca el spunea ca are dreptul sa inter#ina asupra unei constructii si la capatul

    lucrarii sa fie lasata intr-o forma in care ea sa nu fii existat niciodata .

    l spune ca defapt ceea ce poate sa fac generatia din care facem parte e sa ingrieasca

    mon , sa faca astfel incat distrugerea , caderea , dregadarea sa sa fie incetinita , dar peunde#a spune ca tb sa acceptam ca asa cum in restul lumii lucrurile au un inceput si un

    sfarsit , tb sa acceptam si acest fenomen in ca&ul part construit pt ca “restaurarea este

    o minciuna absoluta . felul in care se restaura scoala lui +iollet le Duc, ceea ce se

    obtinea, este calificat ca o minciuna absoluta , pt ca spune se ia ce#a ce este ade#arat

    si se inlocuieste cu altce#a care nici macar nu este afisat ca fiind altce#a ca opera a

    trecutului .

    “Restaurarea este distrugerea totala pe care o constructie o poate suporta , o

    distrugere in urmare a careia nu pot fi gasite nici un fel de urma , o distrugere

    acompaniata cu o falsa descriere a monumentului .” o po&itie polemica , foartetransanta care duce lucrurile la cealalta limita * cel mult putem intretine monumentele ,

    cel mult putem sa ingriim daca a#em ne#oie de spatii mai mari decat cele din cladirea

    primita din partea trecutului , nu a#em decat sa facem o alta casa , nu a#em #oie din

    punct de #edere moral sa ne apropiem de cladirile trecutului . )e este de subliniat in

    textul lui RusJin ca ori de cate ori in text se #b de restaurare este #b de restaurarea

    conceputa in maniera scolii lui # l d si nu putem sa contrapunem textul lui RusJin

    termenului de restaurare pe care il a#em asta&i .

    piniile lui RusJin au a#ut o mare forta de patrundere . el nu numai ca ascris , a tinut

    numeroase conferinte prin care a propo#aduit ideile sale . i nu in ult rand gaseste inacti#itatea unuia din prietenii sai , Milliam orris , o sustinere , lucru care se #ede in

    manifestul unei societati din acele societati britanice traditionale , este #orba de

    ocietatea pt protectia constr ist , constituita in 1CBB si in care se spune ca pledam pt

    conservare in contra restaurarii edificiilor , orice edificiu apartinand trecutului este

    demna de a fi intretinuta si ingrijita , facandu-se apel la aceste miloace mai putin

    spectaculoase dar care pastrea&a mai mult din autenticitatea materialelor , conceptiei

    originala . Milliam orris spune “sa ingrijim zilnic , sa proptim zidul ce se inclina , sa se

    repare acoperisul , sa se curate burlanele astfel incat defapt lucrurile care conduc la

    degradari sa fie evitate . &'( sa trateze constructiile ca monumente ale unei arte trecute

    , create de mesteri disparuti pe care arta moderna nu poate intervene far a distuge.” 

    Definire aceea ce noi asta&i spunem ca este deoltare durabila , lumea in genere

    plasea&a aceasta definitie in 1C= , cand el este folosit intr-un raport care spune

    “dezvoltarea durabila priveste nevoile prezentului , fara a compromite posibilitatea

    generatiilor viitoare de a"si satisfice nevoile lor”.In lucrarea sa din 1C=C , RusJin are un

    pasa spunand ca “$umnezeu ne"a imprumutat Pamantul pe durata vietii noastre , este

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    20/63

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    21/63

    in urul acestui concept de autenticitate el anali&ea&a atat rest cum fusese def de # l d

    cat si opinia contrara a lui r . e primul care def niste principia ale rest care defapt ,

    pornesc de la e#aluarea inter#entiei in raport cu acest element central , autenticitatea .

    /a )amilo 6oito , un mom este #a&ut compus din di#erse straturi . constructie istorica

    ne aunge in pre&entul generatiei de a&i ca un nucleu reali&at la momoentul initial dar

    care este inglobat in straturi adaugate in timp . In mod paradoxal ,si ) 6 este cel care

    descopera acest lucru , c"iar in ca&ul unor monumente la care noi credem ca nu s-a

    inter#enit , a#em acest in#elis al unui strat care s-a adaugat in timp . )amilo 6oito este

    cel care descopera si #alori&ea&a astest strat si anume , patina , adica u&ura

    semnificati#a , u&ura care o da trecerea tp , si e primul care spune ca acest in#elis este

    parte a ist edificiului si este unur dintre aceste component ale autenticitatii pe care rest

    tb sa o pastre&e . l deolta un principiu de actiune de o maniera catren , “mon istorice

    trebuie sa iti pastreze aspectul lor venerabil si pitoresc , daca completari ori reconstruiri

    se dovedesc a fi indispensabile , le"as face astfel incat sa se vada ca aceste lucrari

    sunt opera contemporaneitatii “.este de preferat sa consolide&e decat sa repar si estede preferat sa repair decat sa restaure&i . el reali&ea&a ca inter#entia de rest este ce#a

    ce ataca pana la urma materialul aut"entic al monumentului , pt ca tb sa aunga trecand

    de acele straturi #b in nucleul mon si atunci spune cu cat inter#entia #a fi mai putin

    profunda , este de preferat sa te opresti acolo unde ai obtinut strictul necesar . ste de

    preferat sa consolide&i decat sa faci mai mult sis a repair . este de preferat sa repair

    decat sa restaure&i adica sa inter#ii cu ce#a mai amplu .

    l este cel care instituie pentru prima data in discrusul t"eoretic despre restaurare

    principii care art b sa fie urmarite * pastrarea patinei , pastrerea tuturor inter#entiilor ,

    refuzul unei restaurari pe tipologie stilistica care in opinia lui )amilo 6oito nu are nici oba&a pt ca nu se duce catre ce#a care a existrat #reodata ci doar pe ce#a ce exista doar

    pur teortic , deolta ideea a legitimitatii prezentului  care tb sa aiba dreptul de a

    inter#ene asupra mon c"iar si pt a le folosi si mai remarca ca intr-o inter#entie asupra

    monumentelor istorice #or exista locuri in care #om inter#ene conser#and , restaurand ,

    consolidand sau intretinuand nu exista o singura cale sau o sg forma de int.

     Pentru inter#entiile contemporane , )amilo 6oito insista si deolta un intreg aparat  pt

    marcarea interventiei  . l pleaca de la ideea ca int contempt b sa fie distinct marcata ,

    aratata in int de restaurare. caracteristica a unui lucru care poate fi definit ca o

    abordare stiintifica exprima importanta descrierii int si a cercetarii mon in #ederea int .

    ) 6 este cel acre incearca si da o prima reteta asupra ce tip de int si cum art b int in fc

    de #ec"imea mon . Reali&ea&a o clasificare a restaurarilor dupa #ec"imea mon carora

    inter# de rest tb sa fie adresate . Pt mon antic"itatii este potri#it o int de conser#are in

    care cea mai spectaculoasa forma de inter#entie nu poate fi decat anastilo&a

    !Hase&area in po&itie #ertical a unor elemente care au compus un &id.coloana,elem

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    22/63

    care sunt gasite la fata locului , asa cum la fa&a locului #edem tamburii , capitelurile

    prabusite % .

    Pt mon e#ului mediu el cere o rest discrete cu un min de completari si asemanarea pe

    care o face acestui tip de rest o face raportand-o cu int pe o picture . Asa cum dupa

    cum nu #om dori sa fie e#identa si maora int de rest a unui tablou , lafel tb sa procedamsi in rest mon e#ului mediu .

    Pt renastere , baroc si per contemp ' restauro arc"itectonico in care inter#entiiloe #or fi

    mai ample , dar marcate .

    Da si C sugestii despre cum pot fi aceste int marcate la un edificiu mon ist *

    1.poate fi o diferentiere a stilului , in raport cu cel al constr ist

    2. poate fi fol o dif de mat

    >. pot fi anumite stili&ari ale ornamenticii sau eliminari de figure orn

    =.piesele care pot fi eliminate , expuse in aporpierea mon '+enetia , capitele #ec"i ale

    col Palatului Dogilor

    4.marcata prin incriptionarea elem inlocuit

    ;.poate fi reali& printr-o epigrafie , explicatie

    B.descrieri

    C. marcarea prin notorietatea ca&ului ,5fatada anta aria del care reali&ea&a o lucrare “).. modern al mon , lucrare care

    sinteti&ea&a studiile sale personale facute ca urmare a insarcinarii primate de elabora o

    lege pt protearea part din imperiul austoungar. Riegel era la momentul la care a primit

    aceasta insarcinare curatorul unei sectii a mu&eului de arta decorati#a din #iena si deaceea gaseste util ca inainte de a face o propunere cu pri#ire la mecanismul de

    proteare a monumentelor istorice sa studie&e din punct de #edere t"eoretic pb ce este

    un monument , ce semnificatii are un monument istoric si in fond din ce#al este

    monument compus . arcina de a alcatui un mecanism care sa protee&e part ar" era

    cu atat mai dificila cu cat imperiul cuprindea umatate din uropa , cu o multutudine de

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    23/63

    ci#ili&atii si traditii constructi#e , nu era deloc simplu de raspuns la ce e de facut cand tb

    sa protee&i un mon fie ca el se afla in (ransil#ania , )roatia , $alitia etc .

    Rigel scrie aceasta carte 7. 888 care este asta&i cons una din lucrarile de capatai pt

    definirea monumentului istoric , ast&i o consideram foarte #alabila . In primul rand

    descopera faptul ca exista o diferenta nu numia de cu#inte ci si semnatica intremonument si monument istoric . l arata ca in timp ce monumentul se refera la ce#a ce

    este din start incarcat cu o #aloare de rememorare , e #orba de acea #aloare pe are o

    descoperise si RusJin ' )olumna lui (raian care a fost ridicata cu oca&ia #ictoriei lui

    (raian , in ca&ul monumentului istoric suntem in situatia unei structuri ar"itecturale care

    a fost ridicata pentru a folosi drept resedintaGlocuintaGbisericaGfortificatie s.a. si care

    printr-un proces ce s-a desfasurat in timp s-a incarcat cu #alori de rememorare , lucru

    care o diferentia&a de monumentul pur . Deci exista monumentul care a fost cladit

    pentru a spune un anumit lucru , pt a se referi la un animit mom , personalitate si mon

    ist care este o str ar"itecturala care nu are aceasta ambitie la mom creeri sale , nu

    proiectam monumete istorice , dar care in timp au auns la noi cu niste #al de

    rememorare care nu au stat in intentia proiectantului , beneficiarului , finantatorului .

    Asadar , existe monumente intentionale si monumente neintentionale .

    l descopera insa ca in familia mare a mon ist sunt incluse si mon intentionale pt ca

    dincolo de ceea ce a dorit de la bun inceput sa fie spus prin ridicarea de exemplu ,

    )olumnei lui (raian , in tp s-a incarcat si cu alte senificatii decat cea dorita initiala '

    prima str care este proteata ca un mom ist .

    Daca trebuie sa ne preocupam cu ingriirea mon , at putem obser#a ca atat tp cat #or

    exista cei carora semnificatia din monument li se adresea&a , ei se #or ocupa deingriirea acestor structure 5 mon funerare , ne ingriim de monumentele funere ale

    familiei , la momentul la care nu mai exista descendenti , at incep sa se #ada faptul ca

    aceste monumente nu mai sunt ingriite . pre deosebire de aceasta situatie particulara

    a monumentelor , monumentul istoric nu creea&a o particulara relatie cu un anumit grup

    astfel incat sa se poata #b despre responsabilitatea lui pt conser#area si starea mon

    ist . R spune ca , de aceea legea pe care tb sa o propunem , sist pe care tb sa il

    imaginam trebuie sa se adrese&e mon ist si nu mon . Pt cam on ist sunt prin natura

    semnificatiilor lor , comnuica cu intreaga populatie , colecti#itate si rolul unei legi este sa

    reglemente&e relatia dintre aceaste comunitate si mon ist .

    R este cel care descopera aceasta diferenta ' monument incarcat cu semnificatie

    aprioric, mon ist ' o str a carei semnificare se reali&ea&a a posterioric .

    ai apoi , el pleaca de le ideea ca intr-o disputa cu pri#ire la ce si cum tb inter#enit

    asupra unui mon ist , essential este de a pri#i mon ist nu numai ca o entitate te"nica ,

    nu e doar o constructi#e , un partiu cu o existent fi&ica , el arata ca societatea isi

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    24/63

    defineste mon ist . Depinde de momentul , de generatie , de #al pe care noi le

    impartasim daca #edem intr-o casa doar o constr frumoasa sau daca #edem in ea un

    mon ist . Rigel descopera ca defapt exista o corespondenta intre ceea ce noi

    consideram #aloros si #alorile care sunt existe cuprinse in str fi&ica a mon ist . unt

    perioade in care, lucruri care noua asta&i ni se par #aloroase , au fost considerate

    respingatoare barocul la un moment dat fost considerat ce#a oribil . Aceasta situatie

    arata ca exista o relati#itate in sensul relatiei care trebuie sa existe intre ceea ce

    consideram #aloris si ceea ce #edem in urul nostrum.

    Pentru ca sa stim cum trebuie sa restauram , trebuie sa anali&am aceste #alori pt ca a

    restaura inseamna , defapt , a inter#ene , a sal#a , a conser#a , sau a reface intr-oforma

    #alori ascunse sau pierdute . senta pb este #aloarea . l incepe sa anali&e&e si sa

    defineasca #alorile monumentale ' din ce familii , ce tipuri de #alori sunt constituite

    mon . 5&idul berlinului H monument asta&i , in 1;1 era un &id pe care trebuia sa il ase&e

    intre socialismul #ictorios si capitalismul decadent , iar pt cei l-au sarit a fost un

    bluestem , pt noi asta&i si ramasitele sale este un monument .

    R incearca sa descopera care sunt aceste #alori . l descopera ca elemental central ,

    fundamental pt a #b de mon il constituie o #al oarecare de rememorare ' fara ea nu se

    poate #b de un monument . )onstr tb sa ne spuna ce#a despre trecut , daca nu , nu

    pot spune ca este monument . constr a lui

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    25/63

    fi perceput , mon trecutului ar fi fost demolate . aceste #al sunt cele de utili&are si #al de

    arta . +al de arta care in opinia lui R se imparte in #al de noutate si #al arta relati#e ,

    cele 2 aspecte prin care desi nu neaparat repr ceea ce noi preferam din pt de #dr

    artictic . a#em intelegere si placer sa admriram si creatii ar" ale trecutului pe care nu

    neaparat le-m gasi de refacut, acceptam ca #al artistica si ceea ce a creat goticul ,

    barocul etc .

    Daca ar fi numia descoperirea acestor #al , lucr lui R ar fi fost doar teoretica , numai ca

    R arata ca pt a inter#eni correct asupra unui mon ist tb sa faci acele operatiuni care se

    adresea&a in mod correct fiecareia dintre aceste #alori !rememorane G

    contemporaneitate% pt ca #alorile sunte cele care fac diferenta dintre o lucrare de

    restaurare si una de reparare . pune ca nu putem spune de la inceput cum tb sa

    inter#enim asupra unui mon fara a-l anali&a si a #edea de exemplu ca &idul de incinta

    este imp pt #aloarea de #ec"ime !arata u&ura timpului , semnul obu&elor de atac etc % ,

    nu putem spune cum inter#enim inainte de a #edea in galleria oglin&ilor de la +ersailles

    ca acolo este esenta #aloarii de arta . l remarca ca dificultatea in restaurare este in

    faptul ca deseori inter#entiile cele mai corecte asupra uneia dintre #alorile

    monumentale pot sa nu fie neaparat inter#entia care tb sa fie facuta in raport cu alta

    #aloare monumentala . Din pct de #edere al #al de #ec"ime tb sa lasam sa se #ada

    patina , e cea care comunica cu noi #ec"imea edificiului , din ptc de #edere al #alorii de

    arta nu ne-ar placea sa #edem in galleria oglin&ilor fumul lumanarilor ase&at pe picturile

    plafoanelor . (b sa e#aluam ce este mai important intr-un anumit edificiu . /a

    +ersailles , este mai importanta #al de arta .

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    26/63

    CURS 4

    Dupa Riegel , uropa trece prin primul Ra&boi ondial , lucru care este

    important din perspecti#a faptului ca este pt prima data cand a#em o importanta

    distrugere a part ar" a continentului europ .a mai existat ra&b de 20 de ani , um sec 1B

    care a cuprins uropa , dar at nu exista constiinta faptului ca exista patrimoniu cultural .

    de data aceasta a#em un ra&b care se poarta in inima construita a europei si efectuldistrugerilor mai ales cele de pe frontal de #est ! s-a concreti&at in = ani de lupte pe

    teritoriul 3

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    27/63

    ra&boi . astfel de structura a fost /iga 3atiunilor , precursoarea 3: , org care si-a

    creat o ramura care se c"ema rgani&atia de )ooperare Intelectuala , mai apoi

    Institutul de )ooperare Intelectuala , cu sediul la Paris , precursorul a :3) de

    asta&i !pt educatie , stiinta si cultura% .

      Aceasta org organi&ea&a in 1>1 la At"ena , la in#itatia gu#ernului , o mareconferinta pe tema protearii mon ist . Aceasta conferinta e reali&ata la mom si locul

    acela pt ca era mom la care aproape ca se inc"eiase lucrarile de consolidare si

    restaurare de pe acropola At"enei . Ansamblul de pe acropola At"enei a fost distrus in

    mare masura datorita unei explo&ii a prafului de pusca ce fusese depo&itat in interiorul

    Part"enonului de catre turci si un tir a aprins aceasta materie explo&ibila . xistau si o

    serie de distrugeri generate de timp , existau problem legate de stabilitatea stancilor .

    $u# grec dupa primul ra&b mond prgani&ea&a o campanie de consolidare si restaurare

    condusa de 3ic"olaus 7 . acesta reali&ea&a consolidariile si restaurarile de pe

    Acropola At"enei folosind metalul si noul material , care parea a fi re&ol#area tuturor

    problemelor , anume betonul armat si cimentul Portland . in 1>1 gu# grec in#ita

    aceasta organi&atie sa sustina aceasta conferinta pt a le si arata ce au reusit sa faca .

    Produsul acestei conf este o declarati#e ramasa de atunci in paro"ia ideilor

    despre restaurare drept )arta de la At"ena a rest din 1>1. /a 2 ani dupa acest

    moment , in 1>> , )ongresul International de Ar"itectura oderna , miscarea care a

    fost condusa de /e )orbusier , tine tot la At"ena o )onferinta , care se lasa si acesta cu

    o )arta , dar care nu are nimic de a face cu doc despre care b#b noi , ba dimpotri#a ,

    din perspecti#a urbanismului ai ar" modern , )arta de la At"ena din 1>> este c"iar

    opusul a ceea ce spunea )arta restaurarilor din 1>1 .

    ste de remarcat cap pt prima data , in mod co"erent , a#em opinii despre mon

    si despre inter#entia asupra lor , nu ca idei a unei pers , nu ca mesa al unei scoli de

    restaurari , ci un mesa te"nc , profesional care are aspectul unui consens in lumea

    specialistilor in restaurare . ste prima incercare de a da un instrument stiintific #alabil

    peste tot in ceea ce pri#este restaurarea monumentelor istorice .

    Principalele puncte * o serie de lucruri care le recunoastrem a pro#en din

    gandirea celor care s-au aplecat peste aceste aspect ! )amilo 6oito , Alois Riegel % .

    +edem insa si impactul pe care in acel moment nu era departe de ra&b care a

    traumati&at spirirul uropean si #edem o serie de aplecari catre sensul social al mon siscopul social al protearii acestora . )arta de la At"ena este un document care

    propa#aduieste , asa cum )amilo 6oito arata , o continuitate , o situati in care

    protearea monumentelor este #a&uta ca o combinatie intre conser#are , consolidare si

    restaurare . Pt prima data #b despre ne#oia ingriirii permanente a part cultural , idee

    preluata de la RusJin , dar care de data asta este exprimata si din pct de #dr

    operational aratat ca statele sunt datoare sa pre#ada miloacele administrati#e si

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    28/63

    financiare pt ca aceasta intretinere sa se poata reali&a . ste doc in care pt prima data

    se accepta la ni# mondial iodeea ca etapele din existent unui edificiu au drept de

    existent si dupa restaurare , ca este un lucru f important pt ca la acel moment reflexele

    gandirii lui +iollet le Duc si a scolii sale erau puternice . tapele trebuie sa fie pastrate at

    cand e #b despre o inter#entie . e #b pt prima data e rolul social al monumentelor , de

    utili&area lor , de posibilitatea impunerii unor restrictii proprietarului de monument istoric

    in #irtutea faptului cam on este imp nu numia pt proprietar dar sip t colecti#itate . este un

    doc in care se face o mare propaganda folosirii te"nicilor modern de consolidare !mai

    ales ca oamenilor li se aratase la At"ena de catre 3ic"olaus capacitatile , #irtutile

    consolidarilor cu metal si beton armat % sip area ca pb de aceasta factura au fost

    indepartate odata cu folosirea celor 2 materiale . ste pt prima data cand se #orbeste

    de cooperarea internationala in protearea monumentelor .

    5fetul trecerii tp asupra restaurarii de la At"ena 'de&asrtuos , ceea cela 1>1 s-

    a do#edit a fi un cosmar , metalul folosit a produs fisuri si crapaturi ale pietrei prin

    ruginirea sa si maririi #olumului . betonul a fact ca din cau&a diferentei de temperature si

    de umiditate , piatra sa aiba f mult de suferit . Asta&i se lucrea&a cu alte metale , de tip

    titan

    ptimismul din 1>1 cu pri#ire la succesul pe care o putea a#ea te"nica

    moderna in consolidare nu a fost pana la urma confirmat de realitate . 3u pt ca te"incile

    moderne nu ar fi capabile sa re&ol#e anumite problem ci pt faptul ca at cand fol o

    metoda moderna tb sa o fac dup ace am testat te"nica , nu testam pe oameni

    medicamente , o facem intai pe animale . In 1>1 nimeni nu stia cum se #a comporta in

    tp betonul armat sau cimentul portland .

    o confu&ie frec#enta intre 1>1, 1>> . :n exemplu in ceea ce pro#este part ,

    misc mod pri#ea orasul dintr-o persp sociala si igienista . a#em ideile lui /e )orbusier

    materiali&ate in planul 67 pt paris din 12; in care orasul era #a&uta ca o #asta

    campie pe care se ridicau constructii de >0 de etae , ase&ate spatial pe un fel de

    campie cu ga&on , intre care mergeau sosele , autostra&i si ici-colo cate#a din mon

    parisului pastrate doar in #irtutea caracterului de capodopera si de exemplu

    exceptional .

    iscarea moderna nu recunostea in patrimonial construit decat , cel mult , proba

    de maiestriei a constr . Acest part tb pastrat , luate si tinute doar acele capete de serie ,cel mai bun re&ultat al unui anumit program , al unei anumite te"nici de constr *trebuie

    alese cu gria ceea ce trebuie pastrat “.

    Promotorul acestei idei , /e )orbusier , indragostit de perspecti#a pe care o

    dadea urbanismu , existent automibilului , in 1=> in Parisul ocupat isi sc"imba total

    aceasta perspecti#a , urmare a faptului ca in 1=> , in plin ra&boi , nu exista ben&ina in

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    29/63

    Paris . (oata ben&ina era fol de armata germana si foarte putine masini existau care

    mergeau cu un fel de ga& . Atunci , intr-una din &ile le )orbusier face o plimbare pe care

    o descrie intr-unul din &iarele epocii , si remarca bucuria pe care i-o da o astfel de

    plimbare in admiratia constructiilor .

    5forul imperial al lui (Raian din Roma

    Anii >0 in Italia sunt marcati in pct de #dr pol de figura lui usolini . Incepe o

    campanie de cercetare ar"eologica a centrului Romei si de de.. a constructiilor imperial

    ale antic"itatii pt ca #isul lui pol se scala pe aceasta idee a recuperarii maretiei

    imperiului roman . Profitand de aceasta oca&ie , apare si un interes professional pt &ona

    asta patrimoniala sip t prob legate de restaurare si de punere in #aloare a mon . apar

    $usta#o $i .. fauritorul faculatii de ar" din Roma si )e&are 6randi , primul director al

    unei structure - institutul central de restaurare , exista si asta&i cu aceeasi denumire .

    )e&are 6randi a generat o serie de norme , medote , aportari asupra restaurariipe care le-a sintetoi&at intr-o lurare “("eoria restaurarii . e gaseste tradusa in limba

    romana . ste cum#a ultimul par pe care un specialist il face si care ramane inaintea

    unui moment in care normele , deontologia restaurarii se #or concreti&a intr-o carte

    numita )arta de la +enetia . Per linia celor care au gandit ce este , c ear trebui sa fie

    restaurarea , 6randi este ultumul din aceasta linie care adduce o contributie importanta

    teoriei rest .

    +iollet le Duc spunea ca termenul , ca si continutul, sunt amandoua moderne ,

    este o modalitate care poate sa conduca la reali&area unui obiect care poate sa fi fi

    existat niciodata . 6randi spune ca “a vorbi despre restaurare inseamna a ne referi la omodalitate de intevrentie umana specifica actiunii noastre asupra operelor de arta “ . l

    arata distinctia care exista intre reabilitare , reparare si restaurare . Asa dupa cum

    Riegel incepea prin a arata care este distinctia dintre monument si monument istoric ,

    6randi spune in urul nostru sunt o sumedenie de obiecte care au di#erse utili&ari , cu

    di#erse scopuri atunci cand unele sau altele dintre ele nu mai pot ser#i scopului pt care

    au fost create , le reparam , le reabilitam , dar restauram exclusi# ceea ce pt noi nu este

    doar un obiect , ci doar ce face parte din lumea artei .

     l arata ca sunt constructii sau obiecte pe care desi le folosim in mod curent in

    buna masura datorita calitatilor lor , pe care noi le plasma in &ona artei printr-unmec"anism constient , subiecti# . l spuen ca atunci cand #orbim depsre restaurare

    inseamna

    1. Recunoastem ca inter#entia noastra se face asupra unui obiect aflat in

    lumea artei in clipa in care restauram o casa , ii dam o calitate si alta

    de a fi resedinta cui#a , o pri#im dintr-o persp artistica

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    30/63

    2. Daca ne referim la inter#entia de restaurare inseamna ca sesi&m ca

    exista un mena intre materiale !&idarie , decoratie , mortar % din

    perspecti#a substantei actionam pe de-o pasrte asupra materialului ,

    dar o facem pt ca suntem constienti de faptul ca obiectul nu este doar

    material , el are o dimensiune estetica , are niste mesae si semnificatii

    >. Aceasta actiune asupra acestui obiect pe care il consideram de arta e

    deoarece pt ca aceste mesae si semnificatii de care suntem constienti

    sa le putem transmite mai departe . De aceea el intr-o formula mai

    academica spune ca “este momentul metodologic al recunoasterii

    operei de arta “ , recunoastem ca nu a#em o casa ci din pct de #rd

    est"etic exista niste #alori dubla sa polaritate estetica si istorica ' el

    spune ca e un ob de arat dar care nu este produs acum , nu #om

    restaura o opera de arta proaspat produsa o facem pt ca aceste #al sa

    se poata transmite catre #iitor

    Din aceasta definitie academica , el extrage cate#a principii*

    1.In restaurare noi ne adresam exclusi# materiei , substantei . ne adresam partii

    material , inter#enim asupra &idariei , nu inter#enim asupra ideii , nu restauram mesaul

    cu care a fost in&estrata constructia sau monumental

    2. rest #i&ea&a obtinerea la finalul rest a unei unitati potentiale a operei de arta

    de ar" . at cand ne propunem sa rest un edificiu #om proiecta o inter#entia care #a

    reali&a o reunificare a partilor acestor edificii . In ceea ce inseamna unitatea potentiala a

    operei de arta , 6randi pleaca de la ideea ca at cand a#em de-a face cu o opera de arta, constructii , biserici , noi percepem fiecare din bucatile care alcatuies fi&ic constructia

    ca bucati ale unui intreg .

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    31/63

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    32/63

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    33/63

    #edem a&i fiind deoltari ale unei structure care a fost reali&ata dupa 12=1 . aceasta

    in#a&ie tatara din 12=1 care a reusit sa distruga cam tot ceea ce au ridicat colinistii a

    aratat ne#oia unei fortificari a localitatilor , incepand prima data cu prncipalele constr '

    bisericile . astfel incat #a&and ca o aparare cu palisade de lemn , nuiele nu este deloc

    buna a#em de a face nu numia in dealul frumos , cu bis ridicate , fortificate , intai prin

    reali&area unei fortificatii de ur impreur , apoi c"iar prin fortificarea in sine a bisericii .

    sunt peste 400 localitati de coloni&are din care sunt peste cca 240 de catati , bis , inca

    ramase in buna masura si asta&i .

    6is de la dealul frumos are cate#a particularitati * biserica ce isi arata inca o fa&a

    ba&ilicala , o str cu na#a principla si colaterala , in care prima are o inaltime mai mare

    decat ce-a de-a doua , o bis ce dincolo de aceasta str ba&iliocala are 2 turnuri !unul pe

    , altul pe +% a.i. dn multitudnea de loc , putem spunem cad oar 4 au bis reali&ate

    dupa sist ba&ilicat , #reo 10-11 au bis care au o inc"iiere in partea de e intr-o forma

    rectangulara , si numai = bis care au aceasta trasatura a unei bis ce incepe si se

    inc"eie u un turn de aparare .

    Din interior se obser#a ca initial a fost o str romanica de tip bali&ical ceea ce se

    #ede pe intradosul ba&ulicii are rol decorati#e , se obs ner#urile stilului gotic , dar este o

    expresie a modei si no o expresie structural , #edem legatura dintre na#a principal si

    colaterala prin arcade si inca si asta&i , c"iar daca a existat o transformare ce a ridicat

    na#ele laterale pt a aunge la inaltimea celei principale , se poate sesi&a aceasta

    formula initiala ba&ilicala .

    Altarul este un spatiu in plan patrat ,se obser#a galriile ce au fost ase&ate la un

    mom dat in mom ridicarii colateralelor ' biserica "ala . localitate aapare pe "artileeuropene la 14;B .la un mom dat , in sec 14 , populatia aunsese spre 1000 de

    locuitori , ceea ca a fortat marirea bisericii au contat si factori externi precum ne#oia de

    aparare si aparitia unor noi sisteme de constructi#e .

    (urnul de #est este un turn clopotnita si apare ca o formula de inbunatatire a

    defensi#e . in genere , in aceste localitati , procesula fost Acela de fortificare a acestui

    pct important nu numai de natura simbolica , dar era si locul in care oamenii isi aduceau

    a#erile in ca& de ra&boi . procesul incepe cu edificarea unei incinte si cont cu fortificarea

    bisericii . clopotnita de pe latura de # este reali&ata prin &idirea din interior a &onei na#ei

    principale . 888888888888888888888

    CURS 6

    Principiile contemporane de restaurare , carta de la #enetia

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    34/63

    etul de princ contempornae sunt cuprinse in )arta de la +enetia , sau in )arta

    International a conser#arii si restaurarii mon ist . in sec 20 , incepand cu imediat

    terminarea primului ra&b mon s-a incercaat sa se stabileasca uns et de principii care sa

    gu#erne&e restaurarea , care sa fie unanim acceptate . In 1>1 un astfel de set de

    principia a fost compus si a reali&at declaratia de la At"ena din 1>1 , cunoscut si drept

    )arta de la At"ena a rest .

    impactul acestui don nu a fost f mare pt ca imediat , uropa a intrat in cel de-al

    doile rm , exista inca de la umatatea deceniului = o stare conflictuala care facea putin

    probabila raspandirea unor principii de actiune culturala .

    A #enit al Doilea Ra&boi ondial si odata cu acesta s-au repetat distrugerile , ba

    c"iar mai mult , din Primul Ra&boi ondial . /afel ca si dupa primul ra&boi , at cand in

    1=4 europa a cunoscut din nou pacea , o serie intreaga a unei largi parti a

    patrimoniului cultural al europenilor s-a #a&ut a fi fost distruse . intr-o serie de locuri ,

    orase ale europei !craco#ia % oamenii au "otarat cat tb sa reconstruiasca ,asa dupa cuma existat un program de reconstruire a europei finanat in buna masura prin acel

    program arc"all ' finantare americana , in cadrul acesti act de reconstr s-a pus in e

    cat si in # pb reconstructii , reconsituirii unor simboluri identitare , unor constr , a unor

    spatii urbane de cea mai mare important a pt specificul cultural al colecti#itatilor si al

    popoarelor europene .

    Dupa al 2lea rm a#em aceasta particularitate de ordin olitic * uropa este

    impartita in doua din pct de #dr pol si ideologic , uropa de #est unde se

    implementea&a acest plan arc"all , si statele estice sunt sub comanta osco#ei , in

    care reconstr postbelica si reconstr economica a fost de inspiratia so#ietica . atat intarile de e si+arso#ia , raco#ia , orasele din Polonia , da si in + a#em de-a face cu un

    santier deosebit de reconstr si reconstit a mon ist sau a spatiilor urbane ist . aceasta

    #asta experienta a suscitat niste pb metodolocice . inainte de al 2lea rm , specialist

    precum brandi spuneau ca nu este ustificata o recostituire in integralitate atunci cand

    toata materia istorica s-a pierdut . pe de alta parte , la sc anilor 40 apar o serie de noi

    experiente legate de o campanie internationala de sal#are a a mon nubiene ! pe #alea

    nilului in egipt % .

    gipt , dupa nationali&area canalului desue& decide sa reali&e&e o serie de

    lucrari de amenaare "idrote"nica , sa constr un bara care sa regle&e ciclul transitionalal indundatiilor sis a dea energie ' baraul de la aslan . era o lucrare de inspiratie

    so#ietica , cu o finantare puternica din partea soieticilor , dar a ridicat problema

    monumentelor aflate in teritoriul care urma sa fie inundat . se cere spiriin comunitatii

    internationale pt sal#area acelor monumente . un #ast program de colectare de conturi

    si apoi de asistenta te"nica s santier , cu spriin international este reali&ata de :3)

    la sf anilor 40 , inceputul anilor ;0 . :rmare a acestui program , o sumedenie de temple

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    35/63

    , cel al lui Ramses al 2lea , sun reconstruite si reamplasate pe cote mai inale , despura

    ni# apelor baraului .

    Acest #ast program international aduce in discutie problema- exista oare

    posibilitatea de a con#eni pe plan mondial asupra unor principii care sa fie unanim

    acceptate in ceea ce pri#este restaurarea mon ist 8 exista uHin mod real un fundamental rest oriunde unde s-ar intampla ele 8

    Pb este pus ape tapet la +enetia , mai 1;= , cea de-a doua reuniure a

    te"nicienilor si ar"itectilor de restaurare . ste remarcat ca este un congres international

    intrade#ar desc"is pe plan mondial pt ca participa atat din estul europei , #estul

    europei , sua!# in sesn politic% . este poate unul dintr primele mom in care dupa

    declansarea ra&boiului , estul si #estul se intalnesc sa puna ba&ele unei lucrari

    commune . in 1;> , a fost o astfel de intalnire cand rusii si americanii au decis sa nu

    mai faca experienta cu arma nucleara in atmosfera pt ca au constatat ca creea&a o

    oroaore internatinala . este probabil ca reuniunea din 1;= se reia un dialog intre 2 partiale lumii .

    /a aceasta reuniune , din partea romaine a fost grigore ionescu , g"eorg"e

    cunisc"ii , au fost comunicari , pre&entari , un grup de lucru a fost insarcinat sa pre&inte

    un cadru normati# al restarailor . acestia pre&inta un set de 1; articole care este

    adoptat in c#asiunanimitate pt ca au existat 2 abtineri din partea americanilor si rept din

    acel moment singurul document unanim acceptat care gu#ernea&a principiile

    restaurarii .

    Din 1;4 pana asta&i in cate#a randuri s-a pus pb daca aceste 1; art sunt inca#alabile in totalitatea lor , daca mai poate fi adaugat G scos ce#a . de fiecare data concl a

    fost ca fata de consensul care l-au intrunit cele 1; art , toate propunerile nu au intocmit

    un astfel de consesn . a#em o carta a restaurarilor cu aceste 1; art pt ca este #b de un

    document care a fost acceptat in unanimitate de specialist din intreaga lume .

    Acest set de propo&itii este inca #alabil nu pt ca este o dogma sau o biblie care

    nu poate fi pusa in calcul . Re&ultatul de&baterilor a fost acela ca prin ceea ce carta

    proclama in preambul ' cele 1; art sunt intoteauna de aplicat in functie , in relatie ,

    adaptate contextului cultural al locului in care se gaseste monumental , aceasta

    adaptabilitatea a principiului la sensului pe care in fiecare loc il capata mon ist !riegelspune aca noi suntem cei care #edem #alori in mon ist , mon ist nu sunt create de la

    inceput in&estrate % aceasta re&istenta in tp este datorata acestei adaptari normei la

    sensul pe care rest si mon ist il capata in fiecare cultura si ci#ili&atiei . “este esential ca

    princ ce g"idea&a protearea si restaurarea sa fie stabilite si agreate pe plan

    international , dar , fiecare tara fiind responsabila de aplicarea acestora in contextual

    proriei culturi si traditii .

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    36/63

    5in Romania au fpst reconstituite o serie de turle , de la bis de sat , la mari

    cladiri episcopale mitropolii . at cand ar" restaurator a reali&at reconst turlei ,a

    a#ut la indemana o inf relati#e saraca . a a#ut la disp picture care infatisa ctitorul

    cu modelul bis din care se #edea existent turlei si inf care i-o dadea sectiune

    aba&ei turlei , aflate in pod care in urma cutremului . inaltimea turlei , cat era

    raportul ba&ei cu inaltimea nu era o inf care putea fi extrasa din pictura care nu

    era un rele#ei si care mai degraba arata topologic rel dintre ob ar"itecturale .

    restauratorii din romania au mers pe calea reconstituirii turlelor ,d esi

    inaltime pe car eo propuneau era in sensul cartei de la #enetia doar o ipote&a ,

    nu era ce#a documentat , obiecti# )arta de la +enetia spune ca restaurarea

    trebuie sa se opreasca acolo und incepe ipote&a ' tb sa ramanem in spectrul

    obiecti#ului , documentatului .

    are ce au facut tefan 6als este de condamnat 8 daca anali&am care este rolul

    turlei in raport cu biserica , turla de pe naos , sub aceasta se desef ritualul religios decea mai mare importanta . se obser#a ca in peisaul rural ca accentul #ertical al turlei

    da sens simbolisticii si identitatii satului romanesc .

    biserica ca are dificultati in a-si duce la bun sf misiunea #a fi o bis ce de indata ce

    oamenii #or a#ea miloacele sa inalte alta o #or face si #or neglia #ec"ea constr . in

    aceasta balanta nu au gresit atat t cat au a#ut gria sa arate care este mat aut"entic si

    unde este inter#entia lor.

    ART 1 – DEFINITII

    Def mon ist , cea care ramane cea pe care o acceptam si asta&i si daca o

    parcurgem “conceptul de mon ist acopera nu numai opera arhitecturala izolata , dar si

    ansamblul rural sau urban in care se gaseste marturia unei civilizatii “  constatam ca

    defapt definitia #alorifica ceeace spunea Riegel ' este essential pt un obiect e ca el sa

    contina o #aloare de rememorare , marturia inseamna rememorare . Def are aceasta

    principal caracteristica ' de obiect arc"itectural care poate fi mai mare , mai mic , intr-un

    sit rural , urban , singur dar care #b despre ce#a . Dincolo de functiunea pe care o

    indeplineste , uneori in totala lipsa de leg cu ceea ce face pt noi asta&i , este marturia a

    ceea ce a fost .

    Def nu poate decat sa ne dea exemple , ce poate sa fie aceasta marturie : a

    ceva ce a durat f mult si s"a asezat pe un teritoriu f mare

    5 gipt , platoul $i&e& cu Piramidele H repr ci# egipteana , c"iar daca finxul au

    fpst ridicate intr-o anumita perioada a acestei ci#ili&atii 5 in 3ordul oldo#ei , at

    bisericile cum este +oronetul rememorea&a pt noi despre o anumita etapa , domnia lui

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    37/63

    tefan cel are , despre ar" din per resp , a urmasilor sai imediat dupa ei ' Petru

    Rares

    marturia unui precis eveniment , a unui lucru care s"a intamplat intr"un anumit loc

    , la o anumita data

    +oloana fara de sfarsit a lui 6rancusi , Ansambul roilor care a fost ridicat

    pentru a comemora 6atalia de pe Fiu din Primul Ra&boi ondial . otia primului min de

    at i-a comandat si a platit cu fondurile unei asociatii de caritate a femeilor liberale acest

    ansamblul , nu statul roman . 6rancusi prin ansamblul care porneste de la masa tacerii

    ' poarta sarutului ' coloana #b despre sacrificul ostasilor romani

    +vizita Papei , a Reginei -ictoria '

    Aceasta def are un nucleu fundamental -AR(:RIA si o serie de calificati#e

    care tin de ce este rememorat , dar in partea a doua se sublinia&a ca sunt mai multe

    constructii mai degraba modeste decat capodopera ce formea&a stocul actual a

    partimoniului .

    +oara din /ruges , un oras cu palate , lucrari care pot fi catalogate

    capodopera . constructia acestei mori nu ar spune nimic din pct de #dr artistic , dar este

    una din putinele care faceau in secolele 14 si incep 1; , defapt bogatia orasului 6ruges .

    el si-a creat palatele at cand canalul care lega orasul de area 3ordului aducea la

    6ruges na#e incarcate cu cereal care erau procesate in aceste mori . la un mom dat

    acest canal a colmatat , a de#enit nisipos , na#ele nu au mai #enit , morile au incetat sa

    mai macine , au fost demolate , din acel moment si-a pierdut suprematia in fa#oarea

    Amsterdamului . intr-un fel aceasta saracie brusca dupa o perioada de inflorire

    economica a carei marturie este moara , face ca noi asta&i sa-I putem #edea

    frumusetile pt ca dup ace au ridicat aceste palate nu au mai a#ut bani sa le inlocuiasca

    cu noi constr.oara b depsre atapa in care s-a acumulat bogatia

    ART 2 – CONSERVARE SI RESTAURARE

    Art 2 incearca cum#a sa plase&e act de conser#are si rest in spectrul act umaneale sec 20 insistand asupra faptului ca a conser#a si restaura nu repre&inta un apel

    neaparat la te"nicile trecutului , ca defapt in aceste acti#itati este de dorit sa fie aplicate

    cele mai importante si noi cuceriri ale stiintei si te"nicii daca ele ser#esc la protearea

    patr .

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    38/63

    Practica a aratat ca in afara constr special !inalte si poduri % , locul unde t"e cele

    mai a#ansate sun fol in constr este conser#area si rest mon ist . + stabilizarea Turnului

    din Pisa,c+uratarea cu laser a obiectelor de patrimoniu cultural a sculpturilor de pe

    fadate , +scanarea 0d ,

    Ideea restauratorului ca fiin profesorului in #arsta care stie f bine ce a facut altar" este departe de ade#ar . Restauratorii cei mai import sunt cei care stiu sa fol stiinta

    si te"nica contemporana

    +curatarea unui portal la 1otre $ame cu laser , cataplasme

    +fatada din /ruxelle sustinuta de o structura metalica spectaculoasa pt ca in

    interior sa se poata lucre

    Art 2 spune nu numai ca a#em de-a face cu o acti#itate care face apel la stiinta si

    te"nica contemporana , dar , cum#a , arata ca apelul la acestea sa fie facut in scopul

    protearii patr ar" . +edem din ce in ce mai des , mai mult ca aceasta t"e contem etse

    fol nu pt a protea patr !6ruxelles , spriiinirea fatadei , dar in fine , operatiunea nu este

    una de proteare %. +al culturale ale unui obiect de ar"itectura nu stau doar in fatada , a

    folosi t"e contemp pt a maximi&e profitul imobiliar nu este ce#a in sensul articolului .

    ART 3-scopul rs!"ur"r## s# co$sr%"r##

    pune intr-o singura fra&a “scopul cns si rest este de a proteja atat ca opera de

    arta , cat si ca marturie ist” . Dincolo de aceasta banalitate , art > este unul dintre cele

    mai importante deoarece ne #orbeste despre scopul restaurarii . e inter#ine pt a

    protea niste #alori , art > artrage atentia asupra faptului cam on ist este o stranie ,

    particulare combinatie intre #al istorica !de document , de rememorare , depsre ce s-a

    intamplat % si #al estetice , artistice . on in buna masura ni se adresea&a celor mai

    educati , celor care intelegem carei per apartine constr dar si celor care sunt sensibili la

    #al art. )and inter#enim asupra unui mon sa nu uitam ca este compus din aceste 2

    #alori ' topite , amestecate, nu pot fi usor despartite . Asa cum spunea Riegel , tb sa neadresam fiecareia dintre aceste 2 #al cu o actiune te"nica specifica

    +%aleria 2glinzilor de la -ersailles, are o re&istenta exprimare a #al esteticii . #al

    de estetica face ca inter#entia restauratorului sa fie centrata pe reintregirea formelor

    care sa faca posibila admirarea de catre #i&itatori a acestora . la mom la care au inceput

    lucrarile , oglin&ile isi pierduera stratul de argint , de oglindire , ta#anele era afumat de la

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    39/63

    candelabra , pardoseala era cu lipsa de parc"et ar fii existat discutia ca daca aceste

    semne ale trecerii tp nu ar fii tb respectate , daca nu ar fi fost ustificat ca in locul in care

    lipsea o parte a parc"etului sa nu fie inlocuita deoarece introduceam un lemn nous pre

    deosebire care a#ea mai mult de >00 de ani , daca nu cum#a plafonul afumat nu era o

    forma a patinei timpului . In acest loc #aloarea artistica este mai importanta . Prin

    urmare , inter#entia tb sa fa#ori&e&e #al de arta a locului , intr-o forma oarecare intr-o

    forma de defa#ori&are a #al de ist

    +Termele de la 3istria. Aici nimeni nu isi #a pune problema sa recompuna

    incaperea , sa gaseasca care poate fi &ugra#eala plafonului si peretilor pt a putea fi

    receptata #al art . Aici a#em de-a face cu memoria ist pe care locul ne-o exprima , ne

    arata cum faceau romanii baile , ce material foloseau si asta este ceea ce exprima

    acest monument .

    ART 4 –CONSERVARE

    “ Pentru conservarea monumentelor este necesar ca ele sa fie ingrijite permanent

    .” ste o idee pe care am intalnit-o pt prima data la RusJin si orris ' intretinerea inainte

    de restaurare . e reia aceasta te&a pt a sublinia ca primul lucru care intra in categ

    inter# de cons este aceasta intretinere permanenta . constructi#e istorica neintretinuta

    #a a#ea un proces de degradare mai accelerat cu atat mai mult daca nu #a fi intretinut . constructie care isi pierde la un mom dat o parte din g"eaburi si burlane in scurt tp isi

    #a degrada tencuiala , apoi o parte din &idarie , apoi apa infiltrate in fundatie #a duce la

    distrugere .

    5Domul din ain ' exemplu a modului in care in $ermania exista o acti#itate

    continua de intretinere a bis , catedrelai . Angaati permanent , care #in in fiecare &ip t a

    intretine constr catedralei . sunt cei care au gria sa repare , reface piesele de piatra

    deteriorare de poluare . Defapt , deseori , constatam ca unde#a exista o sc"ema , un

    loc in care se lucrea&a acest lucru nu se termina niciodata .

    ART 5 - UTILI&ARE

  • 8/13/2019 Protejarea Patrimoniului (Salvat Automat)

    40/63

    Aduce in discutie pb utili&arii mon istorice * “onservarea mon este facilitata de

    alocarea lor unor utilizari sociale si contemporane . o astfel de utilizare este de dorit ,

    dar ea nu trebuie sa modifice dispunerea sau decoratia cladirii .”

    A#em intotdeauna o mara de acomodare intre ar"itectura mon ist si functiunea

    contemporana care este de dorit sa o capate . Atat funciunea cat si constructia au unprag de adaptabilitate una la cealalta . )onstructia monumentelor istorice rar nu poate

    sa fie intr-un fel modificata pt a seri#i unei utili&ari , situatie in care nu putem face #reo

    modificare , dupa cum sunt foarte rare situatiile in care functiunea contemporana pe

    care dorim ca mon s ao preia sa nu poate fi si ea adaptata locali&arii in mon ist .

    /imitele acestei adaptari dintre constr si funct * compo&itia , respectful pt

    compo&itia ar"itecturala si respectful pt decoratia cladirii . nu #om admite ca din

    considerente functionala o constr care e compusa dupa un principiu sa o maruntim a.i

    sa nu mai fie e#identa axialitatea , monumentalitatea ,numai pt ca func nu cere aceste

    elemente de compo&itie . Desigur , nu #om accepta sa ra&uim decoratia int numai pt canu ne este necesara .

    in#atatura pe care ist o arata este ca ceea ce noi am primit din trecut cam on

    ist s-a reali&at pt ca pe parcursul acestor mon ist ele s-au putut adapta unor noi utili&ari .

    f putine constr s-au pastrat cu functiunea initiala .

    + Pantheonul  ' a re& dintre multele temple ale romei deoarece in ;0C a fost tranf

    in biserica nici o bis din forul roman nu a fost pastrata . in ideea folosirii au fost

    anumite modificari , cand 6ernini a reali&at niste mici turle in stanga si dreapta !urec"ile

    de magar ale lui 6ernini %

    +astelul $ucilor de landra , constructi#e care a fost fortificatie , resedinta , in tp

    re# fr a fost cucerita de fr , a fost transf in puscarie si spital de campanie , apoi iun sec

    1 sa fie fol tesatorie o serie intreaga de modificari s-au facut . a&i acest castel este

    mu&eu si foloseste la manifestari culturale . intreaga serie de utili&ari care au lasat

    urme pe edificiu , dar fara de care a&i numai o parte ar fii fost in picioare

    5cartier , la incep anilor ;0 . era un ansamblu de constr reali&are de femei #adu#e

    ce alegeau de buna #oie sa isi petreaca restul #ietii intr-o formula pseu