Protectia plantelor

Protecia plantelorProtecia plantelor de gruGrul este considerat cultura agricol cu cea mai mare suprafa cultivat pe plan mondial, aceasta fiind de peste 220 milioane hectare. n ara noastr suprafaa cultivat cu gru este de cca. 25% din suprafaa arabil i 40% din suprafaa semnat cu cereale.

Importana economic i furajer

Grul este considerat cultura agricol cu cea mai mare suprafa cultivat pe plan mondial, aceasta fiind de peste 220 milioane hectare. n ara noastr suprafaa cultivat cu gru este de cca. 25% din suprafaa arabil i 40% din suprafaa semnat cu cereale.

Importana ce se acord acestei culturi const n urmtoarele particulariti: pentru aproape jumtate din populaia lumii, pinea produs din fin de gru reprezint hrana de baz;

din punct de vedere calitativ, boabele de gru au un raport echilibrat ntre coninutul de hidrai de carbon i cel de substane proteice, corespunztor cerinelor organismului uman;

boabele de gru constituie materia prim pentru producerea sau extragerea de substane utile care intr n procesarea unei mari diversiti de produse agroalimentare;boabele de gru au o durat mare de pstrare i pot fi transportate la distane mari fr riscul degradrii calitii;

se poate folosi direct n hrana animalelor, mai ales trele ce rezult din industria morritului, deoarece au un coninut ridicat n proteine, grsimi i substane minerale;

datorit plasticitii ecologice ridicate, grul poate fi cultivat n diferite zone climatice i la altitudini foarte mari;

paiele rezultate dup recoltarea grului se pot folosi n hrana animalelor sau ca aternut n grajd, la fabricile de celuloz sau pentru prepararea ngrmntului organic;

din punct de vedere agrotehnic cultura este mecanizat n totalitate, iar grul intr n aproape toate sistemele de rotaie agricol, fiind considerat o plant premergtoare foarte bun, deoarece are o perioad de vegetaie relativ scurt, favoriznd realizarea, n condiii optime, a lucrrilor pentru pregtirea patului germinativ a culturii ce urmeaz.

Bolile Grului La grau, bolile produc pagube situate intre 20 - 40 % din recolta. Principalele boli care afecteaza cultura, in conditiile din tara noastra, sunt fainarea produsa de Erysiphe graminis, septorioza - Septoria tritici, fuzarioza - Fusarium graminearum, ingenuncherea tulpinilor - Ophiobolus graminis, rugina - Puccinia tritici, innegrirea spicelor - Cladosporium herbatum.

Finarea grului Aceast boal este ntlnit la Gramineae cultivate (gru, orz, ovz, secar) i spontane. n ara noastr, finarea apare n fiecare an i produce la gru, orz i secar pagube evaluate n medie la 3-4 % din producie. n cazul unor atacuri puternice, pagubele pot ajunge la 20 % din producie. Simptome. La gru (Triticum), finarea se manifest de primvara timpuriu, prin simptome caracteristice, evidente pe toate organele supraterane ale plantei (tulpin, frunze, inflorescen). Pe organele atacate apar pete albicioase, psloase, constituite din miceliul, conidioforii i conidiile ciupercii.

Profilaxie i terapie.

Pentru prevenirea atacului se recomand:dis-trugerea samulastrei i resturilor de plante rmase pe cmp dup recoltare;semnatul grului n epoca optim i la distana stabilit; aplicarea ngr-mintelor (azot, fosfor i potasiu) chimice, n mod echilibrat;cultivarea de soiuri rezistente sau tolerante i altele.

Pe cale chimic, combaterea finrii i ruginilor la gru se poate realiza cu diferite fungicide, precum: Alert 0,8 l/ha; Folicur BT 225 EC 0,8 l/ha; Bumper 250 EC 0,5 l/ha; Microthiol 8 kg/ha; Saprol 190 EC 0,15%; Tilt 250 CE 0,5 l/ha; i altele (Anonymous, 2004).Tratamentele chimice se aplic la recomandarea staiilor de avertizare: primul nainte de nflorit i al doilea la apariia spicel Rugina galbena a graului (Puccinia striiformis) Cele mai caracteristice simptome ale bolii sunt: forma liniara a pustulelor cu uredospori de pe frunzele plantelor adulte de grau si culoarea galbena stralucitoare a uredosporilor, de unde si numele de rugina straiata sau rugina galbena. Pe soiurile care poseda un nivel intermediar de dezvoltare a ruginii, boala se prezinta sub forma de striuri necrotice cu mai putine pustule de rugina sau deloc.Simptomele de rugina galbena de pe plantulele de grau difera de cele de pe plantele adulte. Marimea pustulelor variaza intre 0,3-0,5 x 0,5-1 mm. Combatere. Se recomanda : semanatul la epoca optima, aplicarea de ngrasaminte cu fosfor, potasiu si azot n doze echilibrate, distrugerea samulastrei.Cea mai importanta metoda de combatere este crearea si introducerea n cultura de soiuri rezistente. Dintre soiurile de gru de toamna sunt rezistente : Lovrin 231, Ceres, Silvana (Triticum aestivum) iar dintre soiurile de primavara: Hatri,Rubin (Triticum aestivum).

Rugina bruna a grului - Puccinia recondita

Rugina bruna sau rugina limbului este raspndita n toate tarile unde se cultiva gru. La noi n tara este cea mai frecventa dintre rugini, producnd pagube estimate pna la 5% din recolta si aparnd fara exceptie n toti anii, cu intensitati diferite n functie de factorii care o conditioneaza. Simptome. Rugina bruna a grului apare primavara de timpuriu pe frunze.

Rugina bruna a grului - Puccinia reconditaa - frunza cu uredospori; b - uredospori; c - teleutospori Boala se manifesta prin aparitia de numeroase pustule ovale, eliptice sau circulare,mici, de culoare bruna, risipite neuniform pe ambele fete ale limbului frunzei, mai rar pe teci, tulpini sau spice. Prin ruperea epidermei, aceste pustule devin aparente si pulverulente. Ele contin uredosporii ciupercii, care, luati de vnt servesc la raspndirea ruginii brune. La nceput boala este localizata pe frunzele inferioare,dar cu timpul se extinde si pe cele superioare. n cazul unui atac puternic, frunzele se ngalbenesc si se usuca prematur si ca urmare se produce sistavirea boabelor. Un simptom aparte l constituie prezenta de insule verzi pe frunze,cu acumularea de clorofila n zonele din jurul uredopustulelor. La soiurile sensibile apar pe frunze pete clorotice n timpul formarii uredosporilor iar la cele hipersensibile se observ a pete necrotice, fara uredospori. Mai trziu, ntr-o faza de vegetatie mai avansata a plantelor ncep sa apara pe limbul frunzelor, mici pustule negre, stralucitoare, ovale, acoperite cu epiderma, risipite neregulat, ndeosebi pe fata inferioara a frunzelor. Aceste pustule contin teleutosporii ciupercii care ramn tot timpul acoperiti de epiderma. Aparitia si evolutia bolii este favorizata de semanatul grului prea devreme toamna precum si de aplicarea de ngrasaminte azotate n exces. Combatere. Se recomanda : semanatul la epoca optima, aplicarea de ngrasaminte cu fosfor, potasiu si azot n doze echilibrate, distrugerea samulastrei, cultivarea de soiuri rezistente. Dintre soiurile de gru de toamna sunt rezistente: Dacia, Ceres, Montana, Lovrin 25 (Triticum aestivum) si Topaz (Triticum durum) iar dintre soiurile de gru de primavara: Rubin (Triticum aestivum). Crearea de soiuri rezistente la rugini figureaza permanent n preocuparile de ameliorare a grului. Pentru combaterea ruginii brune prezinta interes, n zonele endemice, cultivarea de soiuri precoce.Metodele chimice sunt n general greoaie si au mai mult caracter profilactic, deoarece pentru combaterea ruginii sunt necesare prafuiri sau stropiri repetate ceea ce nseamna consum mare de substante iar efectul economic este mic. Au dat rezultate prafuirile cu sulf, n general recomandndu-se 3 tratamente la 4-7 zile.Rugina neagra a grului - Puccinia graminis

Rugina neagra este o boala larg raspndita n toate zonele de cultura ale grului, fiind considerata cea mai pagubitoare boala a acestei plante. La noi n tara se manifesta n toti anii , cu intensitati diferite de la an la an. Pagubele produse au importanta practica atunci cnd conditiile sunt favorabile unor atacuri puternice si cnd pagubele pot ajunge la 50-80% din recolta de gru.n conditiile din tara noastra rugina neagra apare ultima, pe semanaturile de gru ntrziate, ajunse aproape de maturitate. Simptome. Simptomele bolii se manifesta prin aparitia de uredopustule pe toate organele aeriene ale grului, ndeosebi pe tulpina, de aceea se mai numeste si rugina paiului.

Rugina neagra a grului Puccinia graminisa - stadiul de uredospori pe frunze; b - teleutospori pe teaca si tulpina; c - uredospori ; d - teleutospori. Pe tulpina pe ambele fete ale limbului frunzei, pe rahis, glume, ariste sau chiar pe bob, se observa pustule cu uredospori, care sunt galben portocalii, liniare, de 2-3 mm la nceput, apoi formeaza striuri longitudinale de 1-12 mm cu margini neregulate din cauza epidermei rupte. Spre deosebire de celelalte rugini ale grului la care atacul ncepe de la baza plantei, la rugina neagra, atacul ncepe la etajul superior al plantei de unde se extinde apoi la restul organelor. Treptat, printre uredospori ncep sa se formeze teleutospori, iar culoarea pustulelor trece din bruna spre brun -neagra iar la urma devine neagra cnd n acestea se gasesc numai teleutospori. Pustulele cu teleutospori au forma alungita si adesea conflueaza formnd dungi liniare de pna la 1 cm lungime. Apar si modificari n fiziologia plantei : transpiratia si respiratia plantelor sunt mai intense iar asimilatia clorofiliana se reduce. Daca la atacul de rugina neagra se asociaza si seceta atmosferica, boabele sunt puternic sistavite. Combatere. Se recomanda un complex de masuri agrofitotehnice: cultivarea de soiuri precoce care ajung la maturitate nainte de aparitia ruginii negre n lan, recoltarea la epoca optima si n perioade scurte, evitarea terenurilor joase, umede, respectarea perioadei optime de semanat. Aplicarea ngrasamintelor n complex cu fosfor si potasiu si evitarea excesului de azot, distrugerea samulastrei, distrugerea gazdei intermediare : dracila - aceasta poate fi distrusa mecanic sau chimic. Aplicarea de masuri chimice: prafuiri cu sulf - se utilizeaza n medie 3-45 kg sulf/ha la o prafuire, se recomada 3 tratamente la interval de 4-7 zile. Stropiri cu diferite produse organice de sinteza (Zineb, Mancozeb, Maneb), de perspectiva este aplicarea de fungicide sistemice. Cea mai recomadata masura este crearea,introducerea si extinderea n cultura a soiurilor rezistente .Soiuri de gru de toamna cu rezistenta mijlocie sunt : Diana ,Potaissa (Triticum aestivum) iar dintre cele de primavara : Hatri (Triticum aestivum) si Durom (Triticum durum). Datorita faptului ca exista mereu pericolul aparitiei de rase noi, virulente, crearea de soiuri rezistente la rugini este o preocupare permanenta n programul ameliorarii grului, n diferite tari, printre care si tara noastra.Septorioza graului (Septoria sp.)

Boala se manifesta pe toate organele plantei si in tot cursul perioadei de vegetatie. La inceput apar pete clorotice, care cu timpul se necrozeaza, pe frunzele de la baza, apoi cele din etajele mijlocii si in cele din urma pe frunzele superioare, pe teci, pe pai si pe spic. Forma petelor este neregulata sau eliptica. Profilaxie i terapie. Ca msuri preventive, se recomand: respec-tarea epocii optime de semnat; folosirea de soiuri rezistente; rotaia cultu-rii, pentru o perioad de 3-4 ani; adunarea i distrugerea resturilor de plante atacate, dup recoltare; folosirea de gru sntos la semnat. n combaterea ciupercii, s-au obinut rezultate foarte bune, cu diferite produse fitosanitare, precum: Bravo 75 WP 2,0 Kg/ha;Triadimefon CIG 25 PU 0,5 Kg/ha; Bayleton 25 WP 0,5 Kg/ha; Corbel EC 1,0 Kg/ha; Caramba 60 SL 1,0 l/ha; Impact 125 SC 1,0 l/ha; Alert 0,8 l/ha etc.

Fuzarioza tulpinilor si nrosirea spicelor - Gibberella zeae

Fuzariozele reprezinta un grup de boli produse de Fusarium, raspndite pe toate continentele, fiind mai pagubitoare n tarile temperate, cu clima umeda cnd pierderile de productie pot ajunge n anii favorabili atacului, la 10-20%. La noi n tara aceasta fuzarioza este cunoscuta si sub numele de "nrosirea spicelor" si este una dintre cele mai raspndite si pagubitoare boli la cereale ,producnd anual pierderi de 1-3%.n unii ani pagubele au fost nsa foarte mari, ridicndu-se pna la 65-80%. Boala apare frecvent la gru, orz, secara, mai putin la ovaz si la diferite graminee spontane. La porumb produce putregaiul rosu al porumbului. Simptome. Simptomele sunt diferite n functie de faza de vegetatie a grului. Din semintele de gru infectate si netratate apar plantute bolnave, care se ngalbenesc, se rasucesc si putrezesc iar ca urmare, culturile sunt rare, cu goluri multe si dau productie mai mica. n faza de nfratire plantele sunt infectate la radacina sau la colet, care se brunifica sau se nnegresc pe o zona de 10-12 cm. n acest caz ca sursa de infectie este miceliul sau organele de rezistenta ale ciupercii aflate n sol sau pe resturile de cereale din anul precedent. Plantele mbolnavite n aceasta perioada se dezvolta mai slab si formeaza spice mici, adeseori sterile. Cnd atacul apare mai trziu, dar tot la baza tulpinii, aceasta se nnegreste,de obicei la primul internod. si n acest caz spicele contin boabe putine, sistave. Cea mai grava forma de atac apare dupa faza de nspicare, n lunile mai iunie, pe spice, care ramn mai mici dect cele sanatoase si se albesc treptat. La nceput atacul este limitat la spiculete izolate dar n conditii favorabile, cuprinde tot spicul. Spiculetele bolnave se nmoaie, devin clorotice si se usuca. Cnd infectia se produce de timpuriu, spicele tinere se usuca nainte de vreme si ramn sterile. Pe timp umed si cald, toate componentele spicului se acopera cu un nvelis micelian de culoare alb-roz sau alb rubiniu, pe care se formeaza fructificatiile asexuate ale ciupercii (sporodochiile) sub forma unor pernite roz-portocalii. La spicele mature de gru, forme de nmultire sexuata se dezvolta pe palee, ariste si chiar pe boabe, si este reprezentata de peritecii, cu aspect de puncte negre, superficiale, aglomerate. Boabele provenite din spicele puternic atacate sunt mici,zbrcite, albicios-cenusii sau roz, mate, usoare cu facultatea germinativa si puterea de strabatere a solului foarte scazute. Greutatea boabelor atacate de Fusarium se reduce, n medie cu 36-51%. Prin contact, boabele sanatoase pot fi contaminate n timpul recoltarii de la cele infectate. La tulpini boala se localizeaza sub spic, la primul internod, care are culoare brun violacee si pe suprafata caruia, pe timp umed, se dezvolta miceliul albicios, aspect ce se observa si pe fata interna a tecilor frunzelor atacate.Pinea fabricata din faina cerealelor afectate de aceasta boala are proprietati narcotice, fiind toxica pentru om si animale. Dinamica bolii este favorizata de conditiile climatice si factori agrofitotehnici. Temperatura si umiditatea aerului au rol preponderent.Atacul de fuzarioza la radacini si baza tulpinii este mai mare cnd umiditatea n sol este scazuta, excesul apei din sol nefavoriznd dezvoltarea speciilor de Fusarium. Pe spice, boala este favorizata de temperatura de peste 20C si umididtatea aerului de peste 90%. Solurile acide, desimea prea mare a plantelor, ngrasamintele minerale si organice cu azot aplicate n exces sau unilateral, contribuie la intensificarea atacului ciupercii.

Combatere. Se recomanda urmatoarele masuri agrofitotehnice: distrugerea resturilor de plante si a buruienilor prin dezmiristire si aratura adnca; folosirea de samnta de calitate superioara; evitarea terenurilor umede; irigarea rationala a culturilor; fertilizarea cu doze echilibrate de ngrasaminte. Masura cea mai eficienta pentru evitarea pierderilor produse de aceasta boala este crearea si cultivarea soiurilor rezistente. n tara noastra au rezistenta buna, dintre soiurile de gru de toamna : Sava (Triticum aestivum); dintre soiurile de porumb: hibrizi timpurii HD 101 - Fundulea, HS 105 - Turda , hibrizi tardivi HS 400 - Lovrin ; HS 410 Fundulea, etc. Bune rezultate dau si tratamentele cu fungicide sistemice, de ex. Bavistin 50 DF, Bravo 75 WP, Grant 20 SC, Caramba 60 SL, Orius 25 EV, Alto-combi 420 SC, Tango, etc.

nrosirea spicelor de gru - Giberella zeae: a - spic atacat; b conidii.Taciunele zburator al grului - Ustilago tritici

Taciunele zburator al grului este cunoscut de foarte mult timp, fiind raspndit n toata zona de cultura a grului producnd pagube ce variaza de la o regiune la alta si de la un an la altul. n tara noastra pagubele sunt evaluate n medie la 1-5% din productie, rareori ajungnd la 20-30%. Simptome. Boala este evidenta n cmp n timpul nspicarii plantelor. Principalul simptom l reprezinta distrugerea tuturor componentelor spicului, cu exceptia rahisului si nlocuirea acestora cu o masa de clamidospori prafoasa, brun negricioasa. La nceput aceasta este acoperita cu o membrana argintie fina, de natura fungica iar prin ruperea acesteia clamidosporii sunt mprastiati de vnt sau de insecte sau sunt spalati de ploi astfel nct rahisul ramne gol, cu urme de atac n dreptul calcielor. Exista si cazuri de atac partial al spicului, de obicei n partea inferioara a acestuia, precum si atac partial la planta adica la aceeasi planta apar att spice sanatoase ct si spice taciunate. Daca conditiile sunt nefavorabile si cresterea plantelor este ntrziata, miceliul ciupercii se dezvolta intens invadnd si frunzele pe suprafata carora apar striuri negre,pline cu clamidospori. naltimea tulpinii, lungimea spicului si a frunzelor plantelor bolnave sunt mai mici dect ale celor sanatoase.Agentul patogen. Taciunele zburator al grului este produs de Ustilago tritici (Pers.)Jens. din familia Ustilaginaceae, ordinul Ustilaginales, clasa Basidiomycetes. Ciuperca prezinta clamidospori sferici sau ovoizi de 5-9, cu episporul brun prevazut cu verocozitati fine. n boabele infectate ciuperca poate rezista 3-5 ani, si chiar mai mult. Infectia cu Ustilago tritici este florala iar ciclul evolutiv al ciupercii dureaza 2 ani : n primul an, la plantele mama patogenul se localizeaza n embrionul semintelor iar n al doilea an, la plantele fiice se manifesta simptomele bolii si apare o noua generatie de clamidospori. Boala este favorizata de temperatura si umiditate.Temperatura optima pentru germinarea clamidosporilor este 20-26C. Solurile calde sunt mai favorabile dezvoltarii taciunelui si de asemenea conditiile ecologice din perioada cresterii plantelor influenteaza gradul de atac cu taciune de exemplu n conditii de seceta miceliul se dezvolta prea ncet si nu reuseste sa patrunda n ovar n perioada susceptibilitatii acestuia la infectii.Combatere. Cel mai eficace mijloc pentru combaterea taciunelui zburator la gru este dezinfectarea hidrotermica a semintelor dupa procedeul bifazic sau monofazic. Procedeul bifazic consta n scufundarea semintelor 4-5 ore n apa la temperatura de 28-30C (pentru saturarea miceliului cu apa) si apoi n apa fierbinte (10 minute la 50C sau 7 minute la 53C). Dupa tratarea cu apa fierbinte semintele sunt supuse imediat racirii cu ajutorul unui curent de apa (pentru a se evita actiunea prelungita a temperaturilor ridicate asupra embrionului) si apoi a uscarii (pentru a se evita mucegairea). Procedeul monofazic consta n tratarea semintelor n apa la 45-48C timp de 3-3 1/2 ore si are avantajul ca nu pericliteaza facultatea germinativa a semintelor. Alta metoda de combatere este tratarea termica uscata si semiuscata a semintelor de gru procedeu prin care semintele de gru umezite la 25-26 % se trateaza apoi cu aer ncalzit la 50C timp de 6 ore sau la 60C timp de 1 1/2 ore. Taciunele se poate combate si pe cale chimica, de ex. s-au folosit sarurile de rodan precum si unele fungicide sistemice dintre care amintim Vitavax 200 FF. Doza recomandata este de 150-200g/100kg samnta (daca produsul are 75% substanta activa). Vitavaxul se poate aplica si n amestec cu un fungicid organo-mercuric pentru combaterea concomitenta a taciunelui, malurii si altor boli a caror agenti patogeni se transmit prin samnta sau se gasesc n sol. De asemenea eficacitate foarte buna n combaterea acestui patogen au manifestat-o produsele: Sumi 8 Gold, Prelude, Maxim Star 3,5, Rovral TS, Beret MLX 360, Vitalin 85.Taciunele zburator - Ustilago tritici a - spic atacat; b - clamidospori; c - clamidospori germinati.

Ptare reticular (Pyrenophora teres)

Atacul este asemntor cu cel al grului i se manifest iniial prin pete galbene, nguste la vrf.Acestea ulterior se brunific i apar ca nite striaiuni nguste i longitudinale i transversale ce dau petelor un aspect reticular. Frunzele nu se sfie ca n cazul lui Pyrenophora graminea. Cu toate acestea, capacitatea fotosintezei este redus uneori cu pn la 40%, i la fel i nivelul produciei.Boala apare i pe spic i seminte sub form de pete brune, n care caz induce micotoxine foarte periculoase n hrana animalelor. Boala mai poate fi ntlnit la ovz, gru, porumb i mei i tinde s se extind n rndul patogenilor cerealelor.Transmiterea bolii de la un an la altul are loc prin smna infectat sau prin ncrcatura micotic care rmne pe mirite dup recoltare.

Tratamente la cerealele paioase

- Primul tratament trebuie realizat in faza de infratire limitand o serie de boli cum sunt septorioza,fainarea,ruginile ,bolile coletului.Se poate administra odata cu erbicidatul + un insecticid ,fungicide ca Artea 330EC 0,4l/ha ,Tilt 250 EC 0,5 l/ha,Topsin 500 SC 1,25 l/ha,Bumper Super 0,8 l/ha- Al doilea tratament in faza de burduf a graului cand limiteaza atacul de fainare,rugina ,septorioza (se poate da odata cu administrarea ingrasamantului foliar fungicide ca Menara 410 0,4l/ha,Falcon 460 EC 0,6l/ha,Nativo 300 SC 0,8l/ha,Prosaro 250 EC 0,75l/ha,Orius 25 EW 0,5 l/ha,Duet Ultra 0,5l/ha,Tango Super 0,75 l/ha,Alert 0,7 l/ha etc.)- Al treilea tratament la aparitia spicului limitand fuzarioza,inegrirea spicelor (se poate da odata cu insecticidul pentru Eurygaster sp. ,fungicide ca Zamir 40 EW 0,75 l/ha,Evolus 0,75 l/ha,Osiris 2l/ha,Acanto Plus 0,5 l/ha,AmistarXtra 0,5-0,75 l/ha,Prosaro 250EC 0,9 l/ha,Nativo 300 1,0 l/ha etc.).