57
PROTECTIA MEDIULUI Până la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili: - S ă dovedească cunoaşterea noţiunilor teoretic e despre mediul natural şi a elementelor componente ale acestuia ; -Sa identifice activitatile negative ale omului asupra mediului inconjerator; - Să denumească acţiuni care conduc la poluare şi consecinţele acestora; - Sa prezinte aspecte legate de poluarea mediului; - Sa argumenteze necesitatea acţiunilor cu caracter ecologic;

PROTECTIA MEDIULUI !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Embed Size (px)

Citation preview

PROTECTIA MEDIULUI

PROTECTIA MEDIULUI Pn la sfritul orei, elevii vor fi capabili: -S dovedeasc cunoaterea noiunilor teoretice despre mediul natural i a elementelor componente ale acestuia ;-Sa identifice activitatile negative ale omului asupra mediului inconjerator;-S denumeasc aciuni care conduc la poluare i consecinele acestora;-Sa prezinte aspecte legate de poluarea mediului; - Sa argumenteze necesitatea aciunilor cu caracter ecologic;

Mediul nconjurtor este definit, ca fiind format din totalitatea factorilor naturali i a celor creai de om, care n interaciune, asigur meninerea echilibrului ecologic, determin condiiile de via pentru om i cele de dezvoltare ale societii. Factorii naturali ai mediului nconjurtor sunt: apa, aerul, solul, flora, fauna, precum i procesele i fenomenele naturale generate de interaciunea lor.Protecia mediului include: ocrotirea lui (protecia acestuia prin aciuni legiferate, care scot din incidena omului speciile rare, pe cale de dispariie, precum i anumite spaii geografice cu mare valoare natural, declarate monumente ale naturii) conservarea lui (utilizarea raional i eficient a resurselor mediului, adoptarea celor mai potrivite forme i procese tehnologice pentru limitarea i prevenirea efectelor duntoare ale unor fenomene naturale)

Este nevoie de ocrotire i conservare, pentru c omul, n dorina lui de a-i ridica continuu nivelul de trai, nu are n vedere preul pe care l are de pltit. Trebuie s inem cont de faptul c, omul este o parte din Univers i triete n lumea material de pe Pmnt mpreun cu fenomenele acestei lumii. Astfel, omul parte a naturii, nu poate schimba legile ei, trebuie s fie doar capabil (n limitele posibilitilor lui ) s se acomodeze la ele i cunoscndu-le, s le foloseasc. Omul, n crezul lui c poate nvinge natura, a adus planeta noastr ntr-o stare n care:spaiile mpdurite se reducdeerturile se extindsolurile agricole se degradeazstratul de ozon este mai subirenumeroase specii de plante i animale au disprutefectul de ser se accentueazobservm c exist o proporionalitate invers ntre nivelul de industrializare, urbanizare i starea mediului nconjurtor.

Att n ap ct i n aer, respectiv n sol se dezvolt o flor i o faun specific, este necesar asigurarea unui mediu ambiant sntos i curat pentru supravieuirea lor. Deci, trebuie s cunoatem:caracteristicile unui factor de mediu de calitatesursele de poluareefectele poluanilor asupra mediuluimsurile de prevenire i combatere ale polurii

APA75 % din suprafaa Pmntului este acoperit cu ap, din aceast cantitate uria numai 2,7 % este ap dulce. 77 % din apa dulce se gsete sub form de zpad i ghea, iar numai 1 % din ce a rmas se poate folosi pentru consum uman.Apa este indispensabil organismului uman, necesarul mediu de ap potabil unui om este de 2,5 l / zi. Dintre cei trei factori de mediu, apa este cea mai afectat de poluare.

AERULEste de asemenea un element indispensabil vieii. Omul consum cca.14 15 m cubi n 24 de ore. Fiind un amestec gazos, aerul conine: azot ( 78% ), oxigen ( 21% ), argon, vapori de ap i altele ( dioxid de carbon, metan, dioxid de azot, monoxid de carbon, praf, cenu vulcanic). La toate acestea se adaug elementele rezultate n urma activitii oamenilor. Dac aceti poluani sunt ntr-o concentraie mai mare, aerul poate avea efecte patogene i asupra omului.

SOLUL Constituie partea superficial a scoarei trestre i este rezultatul unor procese mecanice, fizice, chimice i biologice complexe, desfurate ntr-o lung perioad de timp. Este un factor ecologic pentru c:prin configuraia, natura i structura lui, se afl n corelaie cu clima unei regiuniformarea i protecia surselor de ap depinde de calitatea luiinflueneaz n mod indirect alimentaia omului, determinnd creterea i dezvoltarea vegetaieiare rol decisiv n amplasarea localitilor, a locuinelor.

Actiuni ce dauneaza mediului inconjurator:

Modernizarea transporturilor;Defrisarea padurilor;Aruncarea deseurilor in natura;Poluarea;Degradarea accelerata a terenurilor(mediile naturale au fost antropizate);Eroziunea solului;Cresterea populatiei;Suprapasunatul;Activitati industriale si agricole;Transporturi rutiere si feroviare(construirea de sosele si cai ferate in locuri naturale Este fenomenul prin care mediul este contaminat cu materiale care duneaz sntii, calitii vieii sau funcionrii naturale a ecosistemelor.

1. Naturale:- erupii vulcanice - furtuni de praf - incendiile naturale ale pdurilor- descompunerea unor substane org

2. Antropice: - activiti industriale - activiti agricole- transporturi- activiti casnice

POLUAREA

SURSE DE POLUARE FONICAPOLUARE BIOLOGIC Este determinat de prezena n exces a microorganismelor n habitat: bacterii, ciuperci, alge, sporii acestora, parazii. Factorii, care determin poluarea biologic sunt:Aglomeraia din ncperiUmiditatea excesivTemperatura ridicatLipsa curenieiArticole din fibre sintetice greu de curatAerisirea deficitarAnimale de cas

Reprezint totalitatea aciunilor ntreprinse pentru pstrarea echilibrului ecologic, meninerea i ameliorarea factorilor naturali, dezvoltarea valorilor naturale, asigurarea condiiilor de via i un comportament responsabil fa de mediu.

PROTECTIA MEDIULUI A proteja mediul nseamn:- a cunoate i a respecta legile ei de existen i evoluie!- a nu deranja armonia componentelor ei!- a admira frumuseea tuturor peisajelor naturale!- a nu polua aerul, apele i solurile!- a iubii sincer i a ajuta s supravieuiasc toate fiinele vii!- a fi rspunztor pentru toate ncercrile i experienele de a desvri creaia naturii!- a nu distruge cuiburile de psri i lcaele animalelor slbatice!- a nu lsa inscripii pe trunchiurile copacilor!

Poluarea mediului

Ce poate face oricine? 1. S mearg pe jos, cu bicicleta, cu rolele sau mijloacele de transport n comun n locul autoturismului propriu; 2. S nu arunce gunoaiele pe jos nici n localiti, nici cnd sunt n mijlocul naturii ; 3. S recicleze ceea ce se poate recicla: hrtia, metalul, plasticul, sticla, bateriile; 4. S planteze un copac, o floare... sau s aib grij de plantua verde din ghiveci; 5. S repare ceea ce este stricat; 6. S doneze ceea ce nu i mai folosete; 7. Sa economiseasc hrtia. Se poate scrie/lista pe ambele fee ale unei coli! 8. S economiseasc energia electric i apa; 9. S transmit unui copil cunotine despre natur i felul n care o poate proteja; 10. S sprijine activitatea unei organizaii de protecia mediului;

O solutie pentru reducerea poluarii ar fi folosirea energei verzi.Energie verde este un termen care se refer la surse de energie regenerabila i nepoluant. Electricitatea generat din surse regenerabile devine din ce n mai disponibil.Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabilaconsumatorii pot susine dezvoltarea unor energii curatecare vor reduce impactul asupramediului asociat generrii energiei convenionale i vor crete independena energetic.

Pn la sfritul orei, elevii vor fi capabili: O1 sa cunoasca notiunea de: Piata, Plan de afaceri, Calitati ale intreprinzatorului, Reusita in afaceri; O2 sa utilizeze notiunile pentru a putea executa un Plan de Afaceri tinand cont de elementele structurale ale acestuia; O3 sa prezinte, fiecare grupa, un model de reusita in afaceri si sa identifice factorii care au dus la reusita si profit.MODELE DE REUSITA IN AFACERI 1Clientul. In primul rand, trebuie sa iti cunosti si sa iti intelegi clientul 2Pasiunea-Dezvoltarea unei afaceri implica extrem de multa munca si dedicare: in perioada de inceput 3Concurenta- trebuie sa iti cunosti si sa iti intelegi concurenta. Orice afacere are concurenta, fie directa, fie indirecta, asa ca, pentru a avea succes trebuie sa iti studiezi competitorii 4Fluxul de numerar. Foarte multi intreprinzatori se lanseaza in afaceri plini de entuziasm si cu idei foarte bune, dar scapa din vedere un aspect care poate parea plictisitor la prima vedere, dar care se va dovedi esential pentru succesul afacerii, si anume banii. 5Tu. Tu reprezinti o resursa importanta pentru afacerea ta, de aceea este important sa te cunosti, sa iti stii punctele tari si punctele slabe si sa stii pana unde esti dispus sa mergi pentru a-ti transforma afacerea intr-un succes.

5 elemente care te ajuta sa gasesti afacerea perfecta Inainte de a porni la drum in afaceri este nevoie sa faceti o evaluare a ideii dumneavoastra de afaceri pentru a vedea daca exista si o oportunitate de afacere. Astfel, trebuie sa evaluati daca ideea dumneavoastra vine sa acopere o nevoie reala, daca piata este pregatita pentru ea si daca va va asigura un profit rezonabil, direct proportional cu riscurile asumate.

O analiza corecta a pietei incepe intodeauna cu identificarea nevoilor si dorintelor consumatorilor. Intreprinzatorul trebuie sa detina un gust moderat al riscului si sa pretuiasca faptul ca omul este cel mai important activ al firmei. Planul de afaceri este carte de vizita a intreprinzatorului. Cu ajutorul lui se pot deschide multe cai de dezvoltare a afacerii.

Pentru a reusi in afaceri totul trebuie facut bine de prima data si de fiecare data. Joe Girard

Nu exista un lift care sa te urce spre success. Trebuie sa folosesti scariletreapta cu treapta .

REALIZATI UN ESEU DE 2 PAGINI IN CARE SA COMENTATI FRAZA:SOMAJULPn la sfritul orei, elevii vor fi capabili:O1. Sa defineasca termenii de somaj si somer, pe baza expunerii anterioare a profesorului.O2. Sa dea exemple de cel putin 3 caracteristici ale somajului, pe baza expunerii anterioare a profesorului.O3. Sa enunte cel putin 3 cauze generatoare de somaj, pe baza expunerii anterioare a profesorului.O4. Sa enumere cel putin 3 procese care determina aparitia somajului, pe baza expunerii anterioarea a profesoruluiO5. Sa identifice politicile de ameliorare ale somajului, pe baza exemplelor date de profesor.

COMPETITIVITATEA FIRMELOR ROMNETI N UNIUNEA EUROPEAN33 omajul este un dezechilibru economic care const n existena unui surplus de ofert pe piaa forei de munc. Fenomenele de pe piaa muncii i comportamentul ofertanilor de munc reflect manifestarea omajului sub dou aspecte:omaj voluntar, include persoanele care decid s nu lucreze la nivelul salariului stabilit pe piaa muncii, pe care-l consider sub nivelul pregtirii lor profesionale;omaj involuntar, vizez acele persoane fr slujbe care doresc s lucreze la nivelul salariului existent, dar nu li se ofer aceast ans.

OMAJUL - CONCEPT I FORME DE PREZENTAREBiroul Internaional al Muncii definete omerul ca fiind orice persoan care are mai mult de 15 ani i ndeplinete concomitent urmtoarele condiii: este apt de munc; nu muncete; este disponibil pentru o munc salariat sau nesalariat; caut un loc de munc.n Romnia, protecia social a omerilor i reintegrarea lor profesional este reglementat de Legea nr. 76/2002 care stabilete condiiile n care o persoan poate fi numit omer

COMPETITIVITATEA FIRMELOR ROMNETI N UNIUNEA EUROPEAN35Caracteristicile omajuluiNivelul la care a ajuns care poate fi exprimat :absolut, ca numr al omerilorrelativ, ca rat a omajului R = 100 PO R = 100 PA populaia activ disponibil R- rata omajului PO populaia ocupat numrul omerilor

In functie de intesitatea cu care se manifesta avem:- omaj total - pierderea locului de munc i ncetarea total a activitii;- omaj parial - diminuarea activitii depuse cu scderea duratei sptmnii de lucru i diminuarea corespunztoare a salariului. - omaj deghizat dac activitatea are o eficien sczut i ca urmare persoanele lucreaz doar aparent

omajul ca fenomen se formeaz pe baza a dou procese economico-sociale: a) Pierderea locurilor de munc de ctre o parte a populaiei ocupate. n cadrul acestui proces se disting formele de omaj tratate, i anume: omajul ciclic, structural, tehnologic, intermitent, de discontinuitate i sezonier; b) Creterea ofertei de munc prin realizarea de ctre noile generaii a vrstei legale, pentru a se putea angaja i afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de munc, dar inactive, n condiiile unei cereri de munc inferioare acestei creteri.

COMPETITIVITATEA FIRMELOR ROMNETI N UNIUNEA EUROPEAN38 Somajul poate fi:omaj ciclic sau conjunctural cauzat de -crize sau conjuncturi defavorabile, trectoare, care se repet la anumite intervale de timp;- omaj structural determinat de modificarea structurii economiei pe activiti, ramuri sau subramuri sub incidena evoluiei nevoilor, a crizei energetice, revoluiei tehnico- tiinifice etc.;

- omaj tehnologic determinat de nlocuirea vechilor tehnici i tehnologii cu altele noi i restrngerea locurilor de munc prin reorganizarea unor activiti sau firme.omaj tranziional sau fricional are al baz mobilitatea forei de munc n economiile dezvoltate, permindu-le trecerea de la un loc de munc la altul.- omaj sezonier este determinat de caracterul activitii n domenii precum: agricultur, construcii etcomajul n Romnia O dat cu trecerea la economia de pia, omajul i face simit prezena, manifestndu-se sub diferite forme i avnd o gam variat de motivaii. i face apariia aa-zisul omaj al diplomelor datorat faptului c coala romneasc postbelic a fost greit orientat. Dei efortul investiional a fost considerabil, Romnia, contactnd o serie de datorii, n prezent, nc se gsete n posesia unor tehnici i tehnologii depite O politic salarial nefundamentat economic conduce la apariia unui omaj conjunctural. Indemnizaia de omaj are ca scop garantarea unor venituri pentru omeri, pentru a le asigura un minim existenial considerat sau admis oficial ca fiind rezonabil.COMPETITIVITATEA FIRMELOR ROMNETI N UNIUNEA EUROPEAN41Rata omajului se menine la 6,7%, n MARTIE 2013 Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc informeaz c, la sfritul lui martie, n judeul Suceava erau 14.384 de omeri, cu 867 mai puini fa de luna precedent. Dintre persoanele fr un loc de munc, doar 6.245 beneficiaz de indemnizaie. n judeul Suceava, rata omajului este de 5,88%

Afl mai multe pe Suceava News Online Msuri pentru diminuarea omajului - msuri care privesc direct pe omeri - se remarc msurile de organizare a pregtirii i calificrii celor n cutarea unui loc de munc, pentru a putea face fa noilor tehnici i tehnologii, facilitile acordate de stat pentru crearea de noi ntreprinderi care pot oferi noi locuri de munc; - msuri care privesc populaia ocupat - prin crearea de posibiliti suplimentare de angajare, care se asigur prin reducerea timpului de munc i a duratei vieii active; COMPETITIVITATEA FIRMELOR ROMNETI N UNIUNEA EUROPEAN431. Servicii de plasare a fortei de munca: consultanta si orientare profesionala, identificarea de locuri de munca, consultanta intensive pentru cei dezavantajati, asistenta in legatura cu mobilitatea geografica.

2. Calificarea profesionala: programele de pregatire orientate catre somerii adulti sau cei aflati permanent sub amenintarea locului de munca, pregatire desfasurata in centre speciale sau in interprinderi.

3. Crearea directa de locuri de munca prin subventii: subventii pentru pastrarea anumitor angajati din ramurile strategice;somerii cu stagii indelungate;alocatii ale interprinderii;locuri de munca in sectorul public cu destinatie precisa pentru someri;

CONCLUZII I PROPUNERI

Msurile de protecie a omerilor sunt de natura unui anestezic care amelioreaz soarta omerilor, dar nu o mbuntete.Sunt aplicabile pe termen scurt. Mai mult, dac sunt prost selectate, se pot transforma n contrariul lor, fiind chiar de natur inflaionist.omerul nu mai are loc definit n societate, este concediat social. Iat de ce creterea omajului i-a tulburat pe oamenii politici i guvernele ncearc s-l stvileasc.Situaia acceptabil din prezent se datoreaz att unui spor al populaiei negativ, nregistrat dinainte de anul 1989, ct i inexistena unor mari combinate supuse lichidrii, precum i a fenomenului emigraionist.Avnd n vedere succesele obinute de unele state pe linia reducerii omajului, pentru viitor putem fi optimiti. Soluia principal este, pe termen lung, nfptuirea i continuarea reformei care va duce la formarea unei economii viabile i flexibile.COMPETITIVITATEA FIRMELOR ROMNETI N UNIUNEA EUROPEAN45Consecinte ale starii de somajScaderea accentuata a bugetului familiei;Accentuarea gradului de saracie;Degradarea relatiilor intra si inter familiale;Deteriorarea relatiilor cu prietenii;Cresterea numarului divorturilor in randul familiilor afectate de somaj;Cresterea ratei mortalitatii;Prezenta unor cazuri de sinucideri;Formarea unor deprinderi distructive;

La sfrsitul viitorului an scolar veti fi absolventi de liceu. Este extrem de important pentru voi sa decideti ce urmeaza sa faceti n continuare. Ati putea sa urmati cursurile unui colegiu cu profil vocational, sau ale unei universitati, sau sa va angajati la o firma. Cu ct mai curnd veti lua o decizie, cu att mai usor va va fi sa va pregatiti pentru a o pune n aplicare.Raportul asupra viitoarei mele profesii, pe care urmeaza sa-l alcatuiti, este mai curnd unserviciu pe care vi-l faceti voua nsiva dect o tema pentru acasa.

Iata ce aveti de facut, pas cu pas:1. Stabiliti ce profesie vreti sa practicati dupa ncheierea studiilor, inclusiv a celor universitare,daca este cazul.2. Faceti o lista cu doua -trei ocupatii (locuri de munca) la care v-ar da acces profesia aleasa.3. Cautati informatii privind viitoarea profesie, precum si ocupatiile (locurile de munca) posibile.4. ncercati sa faceti o analiza SWOT a profesiei si ocupatiilor pe care le vizati. Aceastanseamna ca trebuie sa stabiliti pentru fiecare: punctele tari , slabiciunile , oportunitatile pe care vi le ofera si pericolele la care va expune.5. Redactati un raport cu urmatoarea structura: (1) optiuni, (2) motivatii, (3) informatiidisponibile, (4) analiza SWOT, (5) comentarii, (6) concluzii.

Pn la sfritul orei, elevii vor fi capabili: Sa descoperire atitudinile si comportamentele care favorizeaza su ccesul intreprinzatorului Sa delimiteze intre diferite tipuri de calitati Sa analizeze un model de afacere de succesCALITILE I COMPETENELE NTREPRINZTORULUI DE SUCCES

Exist o literatur de specialitate foarte bogat care trateaz problematica ntreprinztorului i, n particular, caracteristicile comune celor care au succes n afaceri. Cu unele excepii inevitabile, ntreprinztorii de succes par a se nscrie n urmtorul portret robot :- Sunt brbai cu vrsta cuprins ntre 24 i 35 ani;- Sunt absolveni de facultate;- Au beneficiat de o atenie deosebit n familie (de regul, sunt copii singuri la prini);- Au nceput s ctige bani nc din adolescen;- Triesc n zone favorabile afacerilor;- Cadrul cultural-religios stimuleaz iniiativele de tip antreprenorial

Capacitatea de a-i asuma riscuriSpiritul independentCreativitateaNevoia de mplinirePerseverena i iniiativaViziunea i realismulCapacitatea de organizare i planificare

Trsturile personale ale potenialilor ntreprinztori

Caracteristici si aptitudini ale intreprinzatoruluicapacitatea de a aborda global situaiile, fapt ce-i permite s integreze n orice moment detaliile care faciliteaz executarea unui proiect;ncredere n sine, ceea ce i permite sa nu se descurajeze n faa dificultilor ntmpinate;perseveren nsoit de energia necesar realizrii obiectivelor propuse;

nevoia de a conduce i controla propria ntreprindere, concomitent cu asumarea de responsabiliti maxime;gust moderat al riscului, asumarea acestuia pe baza analizrii consecinelor deciziilor adoptate n vederea realizrii obiectivelor propuse;foarte realist, accept lucrurile aa cum sunt i abordeaz problemele n mod pragmatic;

Caracteristici si aptitudini ale intreprinzatoruluicapacitate de a decide;tenacitate;spirit de iniiativ;sim al responsabilitii;rezisten la ocuri;capacitate de adaptare;sntate;capacitate de munc;

capacitate de a comunica;spirit critic i autocritic;aptitudinea de a controla;capacitatea de a-i nelege pe alii;fler;capacitate de organizare a propriei munci;asumare a responsabilitilor;

In ceea ce privete caracteristicile intelectualeCapacitate decizional. Aptitudine de a planifica i de a defini obiective. Eficien. Polivalen a pregtirii. Capacitate de a gestiona o afacere.

Sim critic n aprecierea situaiilor. Realism.Curiozitate intelectual. Abordare pozitiv a dificultilor. Receptivitate la sfaturi.

Poti fi un ntreprinztor de succes?Conturarea personalitii unui ntreprinztor de succes este destul de dificil.Dintre trsturile de personalitate necesare pentru reuita n afaceri, pe care din ele le posedai?V putei auto-evalua aptitudinile completand fisa de lucru. SUCCES!

Realizeaz n maxim 20 de rnduri o prezentare cu titlul Femeia versus brbat ntreprinztor, utilizand ca argumente: motivarea,pregtirea personal, caracteristici de personalitate, condiii de mediu, grupuri de sprijin, domeniul afacerii, surse de finanare.